Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materie neorganica, adica din

minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, iod,
etc.). Aceste minerale sunt introduse in organism odata cu apa si alimentele. In mod normal
exista un echilibru intre cantitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din
organism prin urina, materii fecale, sudoare, saliva, lacrimi. Perturbarea acestui echilibru, fie
printr-un exces fie printr-un deficit, produce tulburari in functia normala a organismului.

De obicei, excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla
compozitia in minerale a sangelui, eliminand surplusul de fecale sau urina pe alte cai. Numai in
cazul in care functia rinichiului este tulburata de anumite boli, mineralele neputandu-se elimina,
se acumuleaza excesiv in organism.

Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective,
fie eliminarii lor accentuate din organism, in bolile care provoaca varsaturi sau diaree, in bolile
de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism, in unele boli ale glandelor
endocrine, precum si dupa operatii.

Analiza mineralelor (ionograma) se face din sange, din urina sau din ambele, de obicei in
spitale, dar si in unele policlinici. Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie, cu
varsta, cu sezonul si cu felul bolii. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la
100 ml sange, in grame la litru sange sau urina, in grame la urina din 24 sau in miliechivalenti la
litru (mEq/l).

Cuprins

1. Generalitati
2. Sodiu - natriu, Na
3. Clor - Cl
4. Calciu - Ca
5. Fosfor - P
6. Potasiu - kaliu, K
7. Fierul - Fe
8. Magneziul - Mg
9. Plumb - Pb
10. Iod - I

Sodiu - natriu, NaSus

Este un mineral absolut necesar omului, deoarece are capacitatea de a retine apa in organism.
Cantitatea de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de rinichi
(insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in
organism.
Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sau datorita transpiratiei intense mai ales vara,
dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o
scadere a sodiului din organism. Cand scade sodiul din sange, scade de obicei si din urina.
Abuzul de diuretice saraceste, de asemenea organismul in sodiu. In unele boli (nefrita,
insuficienta renala, boala Addison, hipertensiune arteriala etc.) este necesar ca sodiul chiar sa fie
scazut in organism pentru a cruta rinichii, respectiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l
elimina din organism.

Clor - ClSus
Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este legat de acesta sub forma de clorura de
sodiu (sarea de bucatarie). De regula, clorul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul.

Calciu - CaSus

Este mineralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el formeaza
oasele si dintii. O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulele corpului avand un rol
important in coagularea sangelui, in buna functionare (contractia) a muschilor scheletului si
muschiului inimii, in cresterea si calcifierea oaselor copiilor, in vindecarea fracturilor osoase etc.

Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie, carcei), rahitism la copii,
osteoporoza (demineralizarea oaselor), osteomalacie (inmuierea oaselor) etc.
Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitati foarte mari de
calciu (lapte, branza, paine). Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu,
restul il elimina prin fecale si urina. Aceasta reglare a calciului se face de catre glanda
paratiroida, care se afla situata la gat si care secreta un hormon numit parathormon. Cand aceasta
glanda secreta prea mult hormon, creste calciul din sange.

De asemenea, in unele boli care ataca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat, calciul se
elibereaza in cantitati mari din oase, crescand concentratia sa in sange. Consumul de prea multe
alimente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favorizand la unele
persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi. Vara sub influenta razelor ultraviolete,
solare, precum si dupa tratamentul cu vitamina D, concentratia calciului sanguin creste.

Calciul sanguin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide, in bolile de rinichi care nu mai
pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina, precum si in rahitism. Copiii, gravidele,
batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu.

Fosfor - PSus

In general, acesta este legat de calciu formand fosfatul de calciu necesar cresterii oaselor, precum
si mentinerii integritatii oaselor si dintilor. De asemenea, fosforul are rol in buna functionare a
sistemului nervos, a inimii si a enzimelor (fermentilor). Fosforul din organism provine din
alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte, branza, oua, icre, creier, carne.

Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva de alimente care contin fosfor dupa
tratamentul cu vitamina D, in insuficenta renala, in bolile glandelor paratiroide, in tumori ale
oaselor. Excesul de fosfor in sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu, fapt care
favorizeaza formarea de calculi urinari. O urina care contine o cantitate prea mare de fosfat de
calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare.

Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din alimentatie, in lipsa vitaminei
D, in rahitism si in boli ale intestinului cu diaree cronica, care perturba absorbtia de fosfor din
intestin. De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe
masura inaintarii in varsta.

Potasiu - kaliu, KSus

Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. De
aceea, lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. Potasiul se
gaseste in aproape toate alimentele dar mai ales in fructe (mere, cirese, pere) si in zarzavaturi.
In mod normal, excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin
rinichi in urina. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (insuficienta
renala, coma diabetica, boala Addison), aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari
ale inimii.

Potasiul scade din sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba,
dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. De asemenea,
medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu.
De aceea, cand se analizeaza potasiul, se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48
de ore inainte de analiza. Transpiratia abundenta, varsaturile si diareea, mai ales la copii mici,
diabetul, postul prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism.

Fierul - FeSus

Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui, dandu-i acestuia
culoarea rosie intensa. De asemenea, fierul ia parte la formarea unor enzime vitale pentru
organism, cum sunt enzimele care contribuie la fixarea oxigenului pe celule. Fierul din organism
provine din apa si mai ales din alimentele bogate in fier (carne, ficat, splina, oua, morcovi,
spanac, soia, ciocolata si altele). Nevoile organismului de fier sunt mici, de 2 mg/zi, asa ca cele
10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt suficiente pentru
organism. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii subnutriti, lipsa fierului din
alimentatie poate duce la anemie feritiva.

Scaderea fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari, ori chiar dupa hemoragii mici
si repetate ca sangerari din nas, din caile urinare si genitale, din tubul digestiv (hemoroizi), etc.
Bolile digestive, operatiile pe stomac si intestin produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia
fierului in organism. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza
sangelui.

Valori normale ale fierului:

- Barbati = 0,90-1,50 mg/l (90-150 ug sau gamma/100 ml)
- Femei = 0,8 - 1,40 mg/l (80 - 140 ug sau gamma/100 ml).

Magneziul - MgSus

Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din corpul omenesc:
ficat, muschi, sistem nervos, etc. El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei
in organism si impreuna cu calciul intervine in activitatile musculare.
Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalneste in insuficienta renala (din cauza ca
rinichii nu il pot elimina din urina), in diabetul grav, in boala Basedow (hiperfunctia glandei
tiroide).

Valorile magneziului sanguin scad in insuficienta tiroidei, dupa pierderile exagerate prin
varsaturi si diaree sau prin urina, dupa medicamente diuretice precum si in alcoolismul cronic.
Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti.

Valori normale ale magneziului:

- Sange = 0.82-1.64mmol/l
- Urina = 2.5-7.4 mmol/24 h.

Plumb - PbSus
Nu este un constituent normal al organismului, dar datorita poluarii apei si alimentelor acest
mineral ajunge si in organism. La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi,
vopsitori, pictori, muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din
organism poate creste pana la doze toxice. De aceea, aceste persoane trebuie sa-si analizeze
periodic sangele si urina, pentru a putea preveni intoxicatia cu aceasta substanta.

Valori normale ale plumbului

- Sange = pana la 40 ug/100 ml
- Urina = pana la 125 ug/24 ore.

Iod - ISus

Iodul indeplineste roluri importante in organism, participand in special la sinteza hormonilor

tiroidieni. Deficitul de iod duce la aparitia gusei. Iodul este utilizat pentru diagnosticul si
tratamentul afectiunilor tiroidei. Sursele de iod sunt reprezentate de: apa, sarea iodata algele,
fructele si pestii marini.
Are valori normale cuprinse intre 4-8ug (gamma) la 100 ml plasma.