Sunteți pe pagina 1din 20

Control de gestiune Curs 1-3

FUNDAMENTE ALE CONTROLULUI DE GESTIUNE


1.1. Concepte
Controller este sau poate deveni acela care invata si cunoaste mai mult decat altii,
gandeste si actioneaza anticipat si prcis, in cadrul retelei de efecte a mediulu
inconjurator, pentru a conduce o organizatie in modul cel mai performant posibil.
Controlul organizational este un proces care orienteaza si ajusteaza actiunile, le
evalueaza rezultatele pentru a trage concluzii si dispune pentru acestea de un ansamblu de
mecanisme menit sa asigure calitatea deciziilor si actiunilor sale.
Controlul de gestiune este procesul prin care conducatorii se asigura ca resursele
sunt obtinute si utilizate cu eficacitate (in raport cu obiectivele si cu eficienta in raport cu
mijloacele angajate) in scopul atingerii obiectivelor organizatiei.
Controlul de gestiune este un proces destinat sa motiveze si sa incite responsabilii
sa execute activitati care sa duca la atingerea scopului organizatiei.
Controlul de gestiune poate fi organizat pe trei nivele, astfel
a) Nivelul planificaii !tate"ice induce controlul strategic, !proces ce consta in
stabilirea si sc"imbarea obiectivelor organizatiei, definirea resurselor de utilizat
pentru a atinge obiectivele si politicile care trebuie sa guverneze ac"izitia,
folosirea si sc"imbarea resurselor. #ste orientat c$tre mediul extern organizatiei
si opereaza cu decizii strategice cu efecte pe termen lung obtinerea unui nou
segment de piata, ac"izitia unei firme concurente, diversificarea activitatii etc%
#) Nivelul contolului $e "e!tiune, proces prin care conducerea se asigura ca
resursele sunt obtinute si utilizate in mod eficace si eficient in realizarea
obiectivelor organizatiei. &e preocupa de coerenta deciziilor din diferite
structuri ale organizatiei si de convergenta lor cu strategia trasata. 'pereaza cu
decizii tactice si este liantul intre strategie si executie.
c) Nivelul contolului opeational, proces care consta in obtinerea garantiei ca
sarcinile specifice sunt efectuate in mod eficace si eficient. #ste orientat catre
interiorul organizatiei si opereaza cu decizii curente.
'rizonturile de gestiune sunt diferentiate in functie de timp, problematica si
instrumente de realizare
a) Oi%ontul !tate"ic are o plaja de cinci pana la zece ani, stabileste scopurile si
obiectivele pe termen lung si se traduce prin elaborarea de planuri de strategii%
#) Oi%ontul #u"eta transpune in practica obiectivele pe termen mediu si scurt,
avand ca spatiu temporal trei ani, respectiv un an%
c) Oi%ontul opeational are drept camp de actiune luna, se traduce prin planuri
de actiune care sunt aplicate, urmarite, analizate si care servesc propunerii
corectiilor pentru gestiunea organizatiei.
(
Control de gestiune Curs 1-3
)rocesul de control este strans legat de nivelul de decizie
Deci%ii Contol
&trategice &trategic
*actice de gestiune
+e executie de executie
1. Relatie contol&"e!tiune
A "e!tiona o intreprindere inseamna a o conduce spre obiective care au fost
repartizate in cadrul unei politici concertate.
,estiunea inseamna a alege si a actiona. ,estiunea regrupeaza doua dimensiuni
gestiunea strategica sau gestiunea pietei si gestiunea operationala sau gestiunea
intreprinderii
,estiunea strategica implica
- -naliza strategica%
- 'rientari%
- #xecutii%
- Control.
,estiunea operationala cuprinde
- &tructuri%
- &istemul de decizii%
- &istemul de informare%
- &istemul de motivare.
A contola o situatie inseamna a fi capabil sa o stapanesti si sa o dirijezi in sensul
dorit. Controlul vizeaza masurarea rezultatelor unei actiuni si compararea acestor
rezultate cu obiectivele fixate a priori pentru a sti daca apar concordante sau divergente.
Controlul nu trebuie privit restrans in corelatie cu sanctiunile (verificare-
sanctionare). Controlul inseamna a pilota, a stapani, acunoaste.
)rocesul de a controla cuprinde toate etapele care pregatesc, coordoneaza si
verifica deciziile si actiunile unei organizatii. .azele procesului sunt
- )lanificare fixarea obiectivelor%
- -ctiune transpunerea in realitate%
- Control urmarirea realizarii%
- +ecizie analiza rezultatelor si actiunilor corective.
1.'. (incipiile !i olul contolului $e "e!tiune
)rincipiile fondatoare ale controlului de gestiune sunt
a) Principiul responsabilitatii (delegarii), primirea de responsabilitati de la un
superior. +elegarea presupune control, responsabilitatea implica justificare%
b) Principiul controlabilitatii performantelor care revin structurii respective%
c) Principiul exhaustivitatii presupune ca fiecare post din bilant si contul de
rezultate sa fie afectat unui centru de responsabilitate. /n acest fel se reduce
riscul diminuarii performantelor previzionate.
1
.inalizare
)ilotaj
evaluare
Control de gestiune Curs 1-3
Controlul de gestiune a fost fondat pe patru principii
a) Stabilitate in timp;\
b) Informarea perfecta a conducatorilor;
c) Reducerea costurilor;
d) ost de productie dominant in costul total!
Rolul contolului $e "e!tiune inseamna pilotajul performantei si pilotajul
sc"imbarii.
Pilotajul performantei
- - modela complexitatea%
- - organiza managementul pe diviziuni de activitate%
- - orienta comportamentul%
- /nformarea decidentilor%
- 0eglarea comportamentului actorilor.
Pilotajul schimbarii"
- &c"imbarea strategiei%
- -meliorari operationale, referitoare la fixarea unor tinte succesive reflectand un
progres continuu%
- &c"imbari operationale.
&c"imbarea cere controlului sa opereze cu notiunile
a) Cost
a. Concept
b. 1otivatie
c. +istributie
d. #xternalizare.
b) Calitate
a. /ndicatori%
b. -meliorare.
c) *imp
a. 0eal%
b. 0educeri.
d) 'rganizatie
a. -ctori%
b. &tructura.
Costul, concept cheie al contabilitatii si controlului de gestiune
1. Structuri de costuri
Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor materiale, de personal si alte
cheltuieli care intr-un fel sau altul, direct sau indirect concura la realizarea unui
produs si se regasesc in structura produsului respectiv.
In costul unui produs se cuprind direct sau indirect cheltuieli generate de
2
Control de gestiune Curs 1-3
materii prime, salarii si contributiile aferente, energie, amortizari, cheltuieli efectuate
de terti.
Clasifcarea cheltuielilor
1.Dupa posibilitatea identifcarii pe purtatorul de cost in momentul
efectuarii cheltuielilor, de impart in:
a. Cheltuieli directe
b. Cheltuieli indirecte
a. Cheltuielile directe se identifca pe purtatorul de cost in momentul
efectuarii. Se cuprind aici cheltuielile generate de materii prime si alte materiale
directe, salariile personalului direct productiv si contributiile aferente si alte cheltuieli
directe;
b. Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii se regasesc pe sectorul
de activitate (locul de activitate). Ele ajung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul
lunii, dar indirect prin repartizare. Se impart in :
cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la nivelul centului de
responsabilitate si de impart in:
- cheltuieli comune ale centrului de responsabilitate sau sectorului
de activitate
- cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate
cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care se regasesc la nivelul
administratiei frmei.
CR - centru de responsabilitate
P produs

2.Dupa destinatie ( structura specifca pentru conturile de calculatie si
implicit pentru contabilitatea de gestiune):
- cheltuielile activitatii de baza;
3
./01-
C01 C02 C03
)
1
)
2
)3 )
1
)
3
)
2
)
4
C"eltuieli
administrative
C"eltuieli
indirecte
C"eltuieli
directe
Control de gestiune Curs 1-3
- cheltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei ( cheltuieli de
intretinere si functionare);
- cheltuielile activitatii auxiliare;
- cheltuieli generale si de administratie
- cheltuieli de desfacere
3.Dupa legatura dintre contabilitatea fnanciara si contabilitatea de
gestiune si dpdv al regasirii cheltuielilor in cost:
- cheltuieli incorporabile ( regasite) in cost ce fac obiectul contabilitatii
fnanciare si contabilitatii de gestiune. Se impart in :
o cheltuieli din activitatea de exploatare, cu unele exceptii:
pierderile din creante;
unele provizionane
o cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luate pentru realizarea sau
obtinerea produselor cu ciclu lung de fabricatie
- cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectul contabilitatii
fnanciare dar nu sunt recunoscute de contabilitatea de gestiune. Se impart
in :
o cheltuieli extraordinare;
o celelalte cheltuieli fnanciare;
- cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectul contabilitatii de
gestiune dar nu sunt recunoscute de contabilitatea fnanciara si implicit de
legislatie.
4.Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specifca in contabilitatea
fnanciara):
- cheltuieli cu materiile prime si materialele;
- cheltuieli cu conbustibil, energie;
- cheltuieli cu tertii;
- cheltuieli cu personalul;
- cheltuieli cu contributiile eferente;
- cheltuieli cu amortizarile, etc.
5. Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie, pentru nevoi de analiza
si constructie, structuri de cost :
1. Cheltuieli cu materii prime si materiale directe
2. Cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala eferenta
3. Alte cheltuieli directe
I. = ( 1+2+3) Total cheltuieli directe
4. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea masinilor, utilajelor;
5. Cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate (sectie, sector);
II. = ( 4+5) Cheltuieli indirecte de productie
III. = ( I+II) Costul de productie
3
Control de gestiune Curs 1-3
6.Cheltuieli generale si de administratie - au caracter indirect
IV. = ( III + 6) COSTUL COMPLET
7.Cheltuieli de desfacere - au caracter indirect
V. = ( IV +7 ) COSTUL COMPLET COMERCIAL
Ministerul fnantelor recomanda efectuarea inregistrarilor la cost de productie.
6. Dpdv al controlabilitatii si a deciziei asupra unor costuri, intalnim:
- cheltuieli controlabile
- cheltuieli necontrolabile
Cheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza in cadrul unui centru
de responsabilitate si pentru care exista responsabilitate.
Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia frmei si pentru care nu
se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate. Pentru conducerea de varf a
frmei toate cheltuielile decin sau sunt controlabile.
7. Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si nivelul
productiei (dupa dependenta dintre cheltuieli si produs) :
- cheltuieli variabile;
- cheltuieli fxe.
A. Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli dependente si in corelatie cu
volumul productiei.
Variabilitatea cheltuielilor fata de volumul fzic al productiei se calculeaza cu
ajutorul indicelui de variabilitate.
1(( 1(( 5
1(( 1(( 5
(
1
(
1

=
#
#
h
h
I
v
CH
v
= f (Q) sunt in functie de productie
Cheltuielile variabile se impart in:
- cheltuieli varibile proportionale
- cheltuieli varibile degresive
- cheltuieli varibile regresive
- cheltuieli varibile progresive
- cheltuieli varibile fexibile
Cost - produs , cost - perioada
Costul produsuui se formeaza din toate cheltuielile care intr-un fel sau altul,
6
Control de gestiune Curs 1-3
direct sau indirect contribuie la realizarea produsului respectiv.
Costul perioadei cuprinde toate cheltuielile nerecunoscute de costul produsului
dar recunoscute de contul de rezultate. Se cuprind:
- cheltuielile fxe afarente gradului de neutilizare de activitate (capacitatea de
activitate);
- cheltuieli generale si de administratie, atunci cand evidenta productiei se
tine la nivelul costului de productie.
Costul subactivitatii

=
activitate de normal $ivel
activitate de real $ivel
h ost
fixe subactiv
. . .
. . .
1
Costul subactivitatii reprezinta acea parte a cheltuielilor fxe aferenta nivelului
de subactivitate.

4
( 7
C"
zona
degres.
zona
prog.
zona
optima
cost
mediu
cost marginal
Contabilitatea financiara Contabilitate de gestiune
- c". de exploatare
- c". financiare
- c". extraordinare
/8C'0)'0-9/:#
8#/8C'0)'0-9/:#
/8C'0)'0-9/:#
&;):#*/<#=-+-;,
-*#
+/0#C*#
/8+/0#C*#
> ? >
<-0/-9/:#
./@#
> ? >
1
A >
2
?
Cost produs
5
5
Cost perioada
8iv.real. activ
8iv.subactiv.
Contabilitatea financiara Contabilitate de gestiune
- c". de exploatare 6(.(((
- c". financiare 2.(((
- c". extraordinare B((
/ncorporabile
1.6((
8eincorporabile
1.3((
/ncorporabile 61.6((
&upletive 4((
+/0#C*#
3(.(((
/8+/0#C*#
12.1((
>
C.
? 62.1(( ? >
<ariabile 34.(((
.ixe
4.1((
> ? 62.1(( ?62.1(( ? Cost produs ACost perioada ?621((
3C.44( 2.33(
Cost produs
34.(((
3.44(
Cost perioada
8iv.real. activ
4(D.
8iv.subactiv.
>
C.
? 62.B((
& ubactivitate 3(D .ixe ? 233(
Control de gestiune Curs 1-3

Nivel de activitate = 60% = 6100*060% = 3.660
Ch
CG
+ Ch
Nrinc.
- Ch
supletive
= Ch
CF
52.100 +1.300 600 = 52.800
Centre de responsabilitate
Purtatorul de cost este reprezentat de obiectul de calculatie si consta in
produs, comanda, lucrare sau serviciu. Purtatorul de cost este individualizat in
functie de specifcul activitatii.
Centrele de responsabilitate ( sectoarele de cheltuieli )
Centrul de responsabilitate reprezinta o subdiviziune din structura
organizatorica a unei intreprinderi fara personalitate juridica si in care se desfasoara
anumite activitati, se genereaza costuri, se obtin produse pentru care se stabilesc
responsabilitati precise. Centrele de responsabilitate se regasesc in diferite denumiri,
respectiv: fabrici, sectii, sectoare, ateliere, etc.
Centrele de responsabilitate se impart in:
- centre de proft;
- centre de costuri;
- centre de cifra de afaceri;
- centre de investitii;
- centre de cheltuieli.
a. Centrul de proft este acel centru de responsabilitate care dispune de
resurse materiale, fnanciare si umane pentru desfasurarea activitatii, obtine
E
Control de gestiune Curs 1-3
produse, le vinde si inregistreaza cheltuieli, venituri, rezultate, incasari si plati. Are
conturi la banca, relatii cu furnizorii, creditorii, bugete ( cu exceptia TVA si impozit pe
proft ) si organizeaza contabilitate proprie.
Obiectivul principal este obtinerea de proft. Nu dispune de capitaluri proprii si
nu ia decizii investitionale si de repartizare a proftului.
b. Centrele de costuri au ca obiect primordial desfasurarea unei activitati ori
realizarea unor produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri. Produsele di
subansablele obtinute nu sunt destinate vanzarii ci trec spre un alt centru de
responsabilitate pentru a f vandute sau fnalizate.
Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumit centru de cifra de
afaceri.
Un centru de cost dispune de resurse fnanciare, materiale si umane pentru
desfasurarea activitatii, are contabilitate proprie sau poate avea, nu are relatii cu
statul, tertii si nu are conturi bancare.
B
./01-
C01 C02 C03
)
1
)
2
)3 )
1
)
3
)
2
)
4
C"eltuieli
administrative
C"eltuieli
indirecte
C"eltuieli
directe
./01-
C01 C02 C03 CC-
0ezultate= profit sau pierdere
<enituri C"eltuieli
1aterie prima
Control de gestiune Curs 1-3
c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principal maximizarea cifrei de
afaceri. Genereaza doar cheltuieli specifce vanzarilor, desfacerii.
d. Centrul de investitii este in fapt un centre de proft dar care are putere
decizionala si asupra investitiilor care urmeaza a f efectuate.
e. Centrul de cheltuieli este reprezentat de servicii functionale din cadrul
intreprinderii cum ar f serivicul fnanciar-contabil, tehnic, administratic etc care
primeste anumite resurse pentru derularea activitatii specifce.
C
Control de gestiune Curs 1-3
COSTURI PREVIZIONALE (STANDARDE DE COST)
METODA STANDARD COST
1. Prezentarea metodei
2. Calculatiile standard pe produs
3. Abaterile de la costurile standard
1. Prezentarea metodei
Metoda standard cost este o metoda de tip integral sau absorbant de
determinare a costurilor/cheltuielilor prestabilite/bugetate/antecalculate.
Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa doua critetii:
a. Dupa separarea cheltuielilor in directe si indirecte
b. Dupa separarea cheltuielilor in variabile si fxe
Acesta dubla clasifcare a cheltuielilor da posibilitatea atat a stabilirii legaturii
intre cheltuieli si purtatorul de cost /sectorul de activitate, respectiv intre cheltuieli si
evolutia volumului fzic al productiei.
Cheltuielile indirecte de impart in :
- cheltuieli variabile pe produs
- cheltueili fxe pe centru de responsabilitate
Acesta structurare va determina si articolele de calculatie specifce metodei,
respectiv:
* materii prime si materiale directe
* manopera directa
* regie ( cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli generale si de
administratie)
Defnitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de
studii, analize sau pornind de la unele masuratori precedente si corijate pe parcurs.
Standardele pot f cantitative si valorice .
In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera standardele pot f :
- ideale; - normale;- reale.
2. Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs
Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de
calculatie specifce metodei respective:
- calculul costurilor standard pentru materiale
- calculul costurilor standard pentru manopera
- calculul costurilor de regie standard.
a. Calculul costurilor standard pentru materiale (directe)
Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot f identifcate
pe produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului.
Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua
elemente :
- norma de consum ( consumul standard )
1(
Control de gestiune Curs 1-3
- pretul standard.
Norma de consum este determinata prin studii, devize, masuratori, proiecte,
etc.
Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii
pentru acele materiale.
Relatia de calcul este:

unde : Cs consumul standard si Ps - pretul standard
Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs
indiferent care este cantitatea previzionata ce se va fabrica. Cheltuielile standard
pentru materiale se determina pentru fecare material care intra in componenta unui
produs.
Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3 materii prime si
materiale directe.
Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos:
Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul A
Fel materialUM Cs Ps Valoare
(standard valoric) cost standard pt materiale
Material X Kg 10 1.00010.000
Y Buc 5 20.000 100.000
Z ml 2 80.000 160.000
Total 270.000
b. Calculul costurilor standard pentru monopera ( directa )
Se stabilesc pentru manopera directa identifcabila pe purtatorul de cost in
momentul identifcarii.
Pentru aceasta calculatie se impune a se cunoaste:
- timpul standard ( norma de timp) acesta se stabileste prin devize,
antemasuratori pentru fecare categorie de operatie care trebuie efectuata, intru-cat
pentru o anumita operatie este necesara o anumita califcare sau specializare;
- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul
colectiv de munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializari sau categorii.
Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru
fecare operatie in parte.
Relatia de calcul este:
unde:
ts - timpul standard ( norma de timp)
Tss tariful de salarizare standard
Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei
operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de mai jos.
Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul A
Fel materialUM Ts Tss Valoare
(standard valoric) cost standard pt manopera
Material X Ore 1,5 20.000 30.000
11
Control de gestiune Curs 1-3
Y Ore 2 30.000 60.000
Z ore 5 35.000 175.000
Total 265.000
Calculul costurilor de regie standard
Costurile de regie se refera la :
- regia centrului de responsabilitate ( cheltuieli indirecte de productie );
- regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de administratie).
Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la :
* cheltuieli de regie standard din ultimul an sunt realiste pentru ca
sunt din perioada cea mai apropriata, dar find pe o singura perioada (1 an) nu dau
posibilitatea stabiliarii comportamentului cheltuielilor fata de volumul fzic al
productiei in evolutia acestora, inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu
caracter mixt, respectiv au o componenta variabila si una fxa.
* evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani, caz in care se pot
stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si productie in evolutie.
Totusi, aceste cheltuieli trebuie sa fe comparabile si reprezentative in timp, atat dpvd
al cuantifcarii dar si dpdv al capacitatii de productie la care se refera.
Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor de regie
standard se folosesc doua procedee:
-a) procedeul analitic -b) procedeul global
PROCEDEUL GLOBAL
Aplicarea acestuia are la baza fe cheltuielile de regie din anul precedent, fe o
medie a cheltuielilor de regie pe mai multi ani.
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de
comportamentul acestora ( variabil, fx sau mixt).
Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din
anii precedenti, cheltuieli care sunt corectate ( corijate ) cu cresterea sau micsorarea
volumului de activitate standard fata de volumul de activitate din perioada
precedenta.

Vhs volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul chelt. de
regie
- volumul mediu de activitate din perioada precedenta
Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de
volumul de activitate, dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt dependenta de
volumul de activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate f totusi utilizat atunci cand in cadrul
cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um
Vhs = 40.000 h
= 600.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fxe.
12
Control de gestiune Curs 1-3
Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament,
dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta inexactitatea procedeului.

Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea
formulei de mai sus numai pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fxe find
cheltuieli de structura sau de capacitate raman nemodifcate

= 500.000 Ch var = 30% = 150.000 um
Ch fxe = 70% = 350.000 um

= 350.000 um

PROCEDEUL ANALITIC
Ia in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta.
Presupune tratamentul cheltuielilor in functie de caracterul acestora, respectiv
varaiabil, fx sau mixt.
In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de responsabilitate
(cheltuieli indirecte de productie) intalnim cheltuieli care au comportament variabil,
fx sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie cheltuieli generale, toate
cheltuielile au caracter fx .
Prezentarea procedeului se va face prin exemplifcare pentru prima categorie de
cheltuieli de regie.
Cheltuielile de regie se impart in :
- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate ( variabile, fxe, mixte)
- cheltuieli de regie generale (fxe).
Exemplu:
Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate pe
ultimii 5 ani se prezinta astfel:
Evolutia cheltuielilor de regie pe o perioada de 5 ani si calculul cheltuielilor de regie
standard / ( Bugetul cheltuielilor indirecte de productie )
Produs/fel cheltuiala Perioada precedenta MediaCh.regie st.pt.ex.N
Ex.bugetat
N-5 N-4 N-3 N-2 N-1
Volumul de activitate ore/om
47.000
47.000
48.000
50.000
50.000
48.000
51.000
Cheltuieli fxe
13
Control de gestiune Curs 1-3
- amortizari12.100.00012.100.00012.100.00012.100.00012.100.00012.100.000
12.100.000
- salarii TESA 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.000
3.000.000 3.000.000
Cheltuieli variabile
- reparatii utilaje6.400.000 6.520.000 6.780.000 6.800.000 7.100.000
6.720.000 7.140.000
- energie electrica 46.500.00047.000.00048.500.00049.000.00049.000.000
48.000.00051.000.000
Cheltuieli mixte
- salarii personal 400.000 400.000 406.000 406.000 415.000
405.400 420.000
- energie electrica in scopuri gospodaresti
300.000
300.000
304.000
305.000
309.000
303.600
312.000
Total 73.972.000
Pentru exercitiul N se cunosc:
- volumul fzic al productiei Q = 6.000 buc. Produsul A
Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om (a se vedea
standardul pentru monopera)
Volumul de activitate standard ( capacitatea de productie) este:
Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om
Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentru ecercitiul N
(bugetul cheltuielilor de regie).
I. Cheltuielile fxe:
Cheltuielile fxe sunt cheltuieli de structura, nefind infuentate de volumul de
activitate. In consecinta, cheltuielile fxe medii ale perioaei precedente devin cheltuieli
standard.


II. Cheltuielile variabile:
Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fzic al productiei si in
consecinta vor f infuentate de acesta.
13
Control de gestiune Curs 1-3
Etape:
1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:

2. Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:

a. Cheltuieli variabile cu reparatii utilaje :
1.
2. = 51.000 * 140 = 7.140.000
b. Cheltuieli variabile cu energia electrica :
III. Cheltuielile mixte
Pentru cheltuielile mixte nu poate f luata in considerare media acestora. Se
impune separarea partii variabile de partea fxa utilizand procedeul punctelor de
maxim si de minim.
Dupa separarea partii variabile si fxe, cele doua categorii de cheltuieli vor f
tratate dupa regula de mai sus.
Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim presupune :
- determinarea cheltuielilor variabile unitare
Vhmax - Vhmin
- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada de
gestiune

- determinarea cheltuielilor fxe totale dintr-o anumita perioada de gestiune

Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :

Cheltuielile variabile standard se determina pornind de la cheltuiala variabila
unitara determinata prin procedeul punctului de maxim si de minim ponderata cu
volumul de activitate standard.

a. Cheltuielile mixte cu salariile personalului
1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim

2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada t(t=N-1)


Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si manopera se
determina pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile de regie standard se
determina pentru intregul volum de activitate standard care la randul lui este
determinat de productia fzica tandard.
Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatie specifce
metodei ( materiale, manopera, regie), se determina in sinteza cheltuielile standard pe
produs, pe baza fsei cheltuielilor standard pe produs.
Fisa cheltuielilor standard pe produs/ Bugetul costului unitar
- Produsul A -
16
Control de gestiune Curs 1-3
Articol de calculatie UM Norma de consum Cs (ts) Ps ( TSS) Valoare
(standard)
I. Materiale directe 270.000
- mat. X Kg 10 1.00010.000
- mat. Y Buc 5 20.000 100.000
- mat. Z ML 2 8.000160.000
II. Manopera directa
- operatia KOre 1,5 20.000 30.000
- operatia LOre 2 3.00060.000
- operatia MOre 5 35.000 175.000
III. Regie productie * 12.328,60
IV. Cost standard productie 547.328,60
* cheltuielile de regie standard se determina fe pe ora de activitate si, in mod implicit,
pe produs, in functie de numarul de ore pe produs, fe prin aplicarea unui procent la
cheltuielile directe [ ( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de procent
numai la o anumita categorie de cheltuieli directe ].
In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de
productia standard.
3. CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD
Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatie specifca metodei.
Astfel, vom avea :
- abateri de la cheltuielile standard cu materialele
- abateri de la cheltuielile standard cu manopera
- abateri de regie standard.
In cadrul acestora, abaterile vor f determinate pe cauzele care le-au generat.
1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele se determin pe cele dou cauze
care le-au generat :
a) norma de consum b) preul de aprovizionare
In cadrul acestor cauze, abaterile pot f calculate att pentru o unitate de produs ct
i pentru ntreaga cantitate fabricat (producie efectiv i nu producie standard).
Relaii de calcul :
- abateri de la norma de consum pentru materiale
* pe produs
Ce- consum efectiv Cs- consum standard Ps- pre standard
* pe total producie fabricat
tp- total producie
Q- producia efectiv realizat
- abateri de pre pentru materiale
* pe produs

Pe- pre efectiv
* pe total producie

Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze, se
determin la rndul ei, att pe produs ct i pentru ntreaga cantitate de produs.
14
Control de gestiune Curs 1-3
- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale
# pe produs
sau

* total producie

sau

tp total productie
APLICAIE
O unitate fabric un produs A obinut din trei feluri de materiale : x, y i z.
Cantitatea fabricat este de 5000 buc.
Consumurile standard, preurile standard, datele efective i modul de calcul al
abaterilor se prezint mai jos :
Fel
material UM Consum Pre A
A
A
Cs Ce Ps Pe Prod.Q Prod.Q Prod Q
X Kg 10 9 10001200-1000-5000000 18009000000 800
4000000
Y Buc 5 6 20000 20000 20000 1000000000 0
20000 100000000
Z ML 2 2 80000 75000 0 0 -10000 -50000000
-10000 -50000000
Total 19000 95000000 -8200-41000000
10800 54000000
Q =5.000 buc pentru produsul A

1E
Control de gestiune Curs 1-3



2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera se determin pe cele dou
cauze care le-au generat :
a) abateri de la norma de timp (timpul standard)
b) abateri de la tariful de salarizare standard
Se calculeaz att pe produs ct i pe total produs, dar i pe fecare operaiune n
parte, efectuat pentru realizarea unui produs.
Relaii de calcul :
a) Abateri de la timpul standard cu manopera
* pe produs

- timpul efectiv - timpul standard
Tss- tariful de salarizare standard
* pe ntreaga producie

b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera
* pe produs

Tse- tarif de salarizare efectiv
* pe ntreaga producie

Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i abaterea cumulat pe
cele dou cauze (abaterea total de la cheltuielile standard cu manopera).
* pe produs

* pe inteaga productie

1B
Control de gestiune Curs 1-3
Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.
3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard- se determin pe
urmtoarele cauze:
a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum)
b) abateri de capacitate
c) abateri de randament
a) Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat
de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile efective cu cheltuielile din
bugetul iniial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai puin relevante ntruct
volumul de activitate standard nu este comparabil ntotdeauna cu cu volumul de ac
tivitate efectiv.
Desigur c pentru cheltuielile fxe, nivelul acestora rmne constant, dar cheltuielile
variabile sunt infuienate de volumul de ac tivitate.
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcia unui nou buget) n funcie de volumul
efectiv de activitate.n acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante.
Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite i abateri de
volum.
b) Abateri de capacitate sunt determinate n funcie de gradul de utilizare a
capaciti de producie.
c) Abaterile de randament pe lng gradul de utilizare al capaciti, se ine seama i
de rentabilitatea realizat (volumul fzic de produse realizat.
Volumul activitatii exprimat in ore :
- standard 4.000
nu avem abatere de capacitate
- efectiv 4.000
Q (buc) 1 bucata la 2 ore :
- standard 2.000
abateri nefavorabile
- efectiv 1.500
1C

S-ar putea să vă placă și