Sunteți pe pagina 1din 92

1

MINISTERUL EDUCAIEI , CERCETRII,


TINERETULUI I SPORTULUI
COALA POSTLICEAL SANITAR
,,FUNDAIA ECOLOGIC GREEN
SPECIALIZAREA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST





ndrumatori:
Dr. Popa Oana -Medic medicin general
As. Nantu Gabriela Asistent medical principal

Absolvent: Cucu Elena
Bacau
-2013-
LUCRARE DE DIPLOM
2




NGRIJIREA
PACIENTULUI CU
TROMBOZ
HEMOROIDAL





3

Motto:









4

Argument



Mi- am ales aceast lucrare deoarece aceast
afectiune este extrem de raspandita si apare atat la
persoanele de sex masculin cat si la cele de sex feminin.
Boala de hemoroizi este si o boala a pozitiei bipede.
Ridicarea omului in picioare a favorizat dilatatia venelor
la nivelul canalului anal. De altfel, inca din antichitate,
se vorbea despre boala aceasta boalai, ramanand chiar
cu denumirea de boala Sfantului Fierce, un calugar care
suferea de hemoroizi, si aceasta denumire a ramas in
toata epoca medievala.






5
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE TROMBOZA HEMOROIDAL
I.1. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Cavitatea bucala este poriunea initiala a tubului digestiv. Cavitatea bucala este
captusit cu mucoasa bucal. Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara
in care sunt amplasate 32 dinti : 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari,12 molari.
Limba este un organ musculos. La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme,
circumvoalate si gustative. Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone
ale limbii. Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului
alimentar.
Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se afla
amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.
Esofagul este un organ musculo-membranos. Face legatura intre faringe si stomac.
Are functie de deglutitie, de conducere a bolului alimentar spre stomac. Are o lungime de 25-
30 cm. Cu stomacul comunica prin orificiul numit cardia. Are trei regiuni: cervicala, toracala,
abdominala. Peretele esofagului este alcatuit din patru tunici: seroasa,
musculara,submucoasa,mucoasa
Stomacul reprezinta cel mai dilatat segment constituitiv al tractului digestiv, fiind in
acelasi timp si cel mai proximal organ abdominal. De asemenea, stomacul indeplineste functii
de importanta majora in derularea procesului fiziologic al digestiei si conform ansamblului
diversificat de afectiuni pe care le poate dezvolta detine si o mare importanta clinica.
Stomacul (ventriculus sau gaster) este amplasat in loja gastrica, care ocupa cea mai
mare parte din regiunea subfrenica stanga si corespunde epigastrului si hipocondrului stang.
La acest nivel, stomacul este fixat in principal de presa abdominala exercitata in mod direct
prin contractia muschilor peretilor abdominali.
De asemenea, interpozitia delimitata superior de esofag si inferior de duoden,
pachetele vasculo-nervoase ce traverseaza regiunea precum si formatiunile peritoneale care
leaga stomacul de organele din proximitate constituie alte mijloace de fixare la acest nivel.
In situatia indivizilor normostenici, in ortostatism, stomacul gol are forma literei J,
cu peretii reciproc aplicati, masurand aproximativ 18 cm lungime si 7 cm latime. In cazul
stomacului plin, lungimea poate creste pana la 25 cm, iar latimea la 12 cm. Capacitatea
stomacului este evaluata intre 1-1,5 L.
6
Configuratie externa pune in evidenta stomacului doua margini (dreapta si stanga), doi
pereti (anterior si posterior) si doua orificii (superior si inferior).


Figura nr. 1 Stomacul n situ
Mica curbura
Marginea dreapta sau curbura mica (curvatura ventriculi minor) continua marginea
dreapta a esofagului. Concavitatea curburii mici este descrisa de segmentul vertical si cel
orizontal usor ascendent catre partea dreapta, intersectia acestora identificandu-se cu incizura
angulara (incisura angularis) sau unghiul gastric. Segmentul orizontal prezinta succesiv
incizura pilorica superioara si incizura duodenopilorica superioara, corespunzatoare limitei
exterioare dintre stomac si duoden. Curbura mica impreuna cu bulbul duodenal delimiteaza
regiunea celiaca a lui Luschka. In plan posterior, prin intermediul peritoneului posterior al
vestibulului bursei omentale, curbura mica corespunde venei cave inferioare, aortei
abdominale, trunchiului celiac si plexului solar.
7
Marea curbura gastrica
Marginea stanga sau curbura mare (curvatura ventriculi major) continua marginea
stanga a esofagului. Initial descrie o traiectorie ascendenta, delimitand la exterior versantul
drept al fornixului gastric care impreuna cu marginea stanga a esofagului constituie bratele
incizurii cardiace (incisura cardica) sau unghiul lui His. Ulterior, limiteaza pe rand fornixul si
corpul stomacului, avand un traiect descendent, dupa care de la nivelul antrului se incurbeaza
intr-o traiectorie usor ascendenta catre partea dreapta. La acest nivel, sunt prezente succesiv
incizura pilorica inferioara si incizura duodenopilorica inferioara, corespunzatoare limitei
exterioare dintre stomac si duoden. Prin intermediul ligamentului gastrocolic, curbura mare
vine in raport cu colonul transvers.
Marginile stomacului reprezinta limitele de separatie intre peretele anterior si cel posterior.
Duodenul reprezinta prima portiune a intestinului subtire in care chimul gastric este
evacuat din stomac pentru continuarea digestiei, acesta asigurand relatii fiziologice de
importanta majora cu canalul coledoc si ductul pancreatic.

Anatomia duodenului


Figura nr. 3 Sistemul digestiv i anatomia duodenului
Spre deosebire de segmentele urmatoare ale intestinului subtire, duodenul este fixat la
peretele abdominal, aderenta acestuia fiind dobandita secundar, inca din stadiile initiale ale
dezvoltarii ontogenetice,prin intermediul mezoduodenului.
8
Duodenul masoara aproximativ 20-25 cm lungime, descriind un arc de cerc, cu
concavitatea orientata spre stanga ce cuprinde capul pancreasului si portiunile terminale ale
ductelor hepato-pancreatice. Calibrul sau variaza, micsorandu-se progresiv pe masura ce
trecerea catre jejun este realizata. Limita de separatie dintre stomac si duoden este redata
de santul duodenopiloric, in care se plaseaza inconstant vena prepilorica, iar limita distala este
indicata de unghiul duodenojejunal, duodenul situandu-se astfel in intregime supraombilical.
La acest nivel este mentinut in pozitie de presa abdominala, exercitata de peretii
abdominali prin contractia muschilor constituienti, precum si prin intermediul peritoneului,
mezocolonului transvers si dispozitivului hepato-pancreatic, formatiunilor neurovasculare si
muschiului suspensor al duodenului.
Conform traiectului sau, duodenul este subimpartit in patru segmente. Portiunea
superioara este segmentul incipient al duodenului, cel mai dilatat, motiv pentru care este
denumit si bulbul duodenal, ce delimiteaza inferior hiatusul lui Winslow. Se intinde pe
aproximativ 5 cm, intre santul duodenopiloric, corespunzator vertebrei L1 si flexura
duodenala superioara, corespunzatoare colului vezicii biliare. De la acest nivel, duodenul
descinde pe flancul drept al vertebrelor L2 si L3 pana la extremitatea inferioara a rinichiului
drept, unde se incurbeaza, formand flexura duodenala inferioara, ce marcheaza limita distala a
portiunii descendente, incrucisata anterior de insertia mezocolonului transvers. In continuare,
traiectul duodenului este reprezentat de portiunea orizontala care trece transversal pe flancul
stang al coloanei vertebrale, de unde urca la nivelul vertebrei L2, descriind portiunea
ascendenta, delimitata sub mezocolonul transvers de flexura.
Intestinul subtire
Intestinul subtire este cel mai lung segment al tractului alimentar, cuprins intre stomac
si intestinul gros, la acest nivel desfasurandu-se importante activitati fiziologice care conduc
la prepararea hranei pentru celulele organismului.
Intestinul subtire masoara aproximativ 5-6 m, de la pilor la valvula ileo-cecala si este
impartit in trei segmente: duodenul, jejunul si ileonul.
Duodenul este portiunea incipienta a intestinului subtire, care spre deosebire de
celelalte segmente prezinta mobilitate neglijabila si este in cea mai mare parte
retroperitoneala. De la sfincterul piloric pana la flexura duodenojejunala, unde se continua cu
jejunul, duodenul masoara 20-25 cm, desenand in jurul capului pancreatic o traiectorie
semicirculara, ce desfasoara o tripla schimbare de directie, in urma careia, duodenului i se
descriu patru portiuni anatomice.Configuratia interna a intestinului subtire Este marcata de
prezenta plicilor circulare si vilozitatilor intestinale.
9

Figura nr. 4 Intestinul subire
Plicile circulare sau valvulele conivente Kerkring reprezinta cutele permanente ale
mucoasei intestinale, orientate pe directie transversala. Acestea devin numeroase de la nivelul
inferior al papilei duodenale mari, bulbul duodenal fiind lipsit de plici circulare.
De la nivelul ileonului, descresc numeric, disparand la aproximativ 1 m de valvula
ileocecala. Valvulele conivente maresc suprafata de absorbtie a intestinului subtire cu aproape
35%.Vilozitatile intestinale sunt formatiuni proeminente cilindrice sau conice care captusesc
suprafata libera a mucoasei, raspandite pretutindeni in intestinul subtire, de la pilor la valvula
ileocecala. Vilozitatile intestinale sunt adaptate pentru indeplinirea absorbtiei intestinale,
formate dintr-un ax conjunctivo-vascular, provenit din lamina propria si invelit prin epiteliul
de suprafata.
10
Peretele intestinal
Prin intermediul structurii sale se acomodeaza la functiile intestinului subtire si este
constituit din cele patru tunici specifice tractului digestiv abdominal, seroasa, musculara,
submucoasa si mucoasa.
Tunica seroasa alcatuita din peritoneul visceral, captuseste tubul intestinal, facilitandu-
i mobilitatea. Se comporta diferit in functie de segmentul intestinal, jejun-ileonul fiind
acoperit aproape in intregime, continuandu-se cu mezenterul, iar la nivelul duodenului,
seroasa inveleste numai fata anterioara a acestuia. Pe tunica musculara, peritoneul se aplica
printr-o lama de tesut conjunctiva care ia denumirea de patura subseroasa.
Mezenterul reprezinta o lama dubla peritoneala care suspenda prin marginea sa libera,
jejun-ileonul pe peretele abdominal posterior. Intre foitele peritoneale, mezenterul cuprinde o
masa grasoasa, formatiuni neurovasculare si ganglioni limfatici. Radacina mezenterului este
intinsa pe directie oblica, de la flancul stang al vertebrei L2, corespondent flexurii
duodenojejunale la fosa iliaca dreapta, unde se afla valvula ileocecala.
Tunica musculara este responsabila cu indeplinirea activitatii motorii a intestinului
subtire. Este dispusa similar unei paturi musculare bistratificate, cu un strat extern, alcatuit din
fibre longitudinale si unul intern, format din fibre circulare. Executarea miscarilor are ca
rezultat amestecul optim al continutului intestinal cu sucurile digestive concomitent cu
deplasarea progresiva a masei alimentare in lungul intestinului catre segmentul urmator al
tractului digestiv pentru continuarea procesului de digestie.
Tunica submucoasa favorizeaza alunecarea mucoasei pe musculara, fiind constituita
din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. Astfel, confera suportul valvulelor conivente, in
grosimea acesteia plasandu-se numeroase vase sangvine, nervi ce alcatuiesc plexul submucos
Meissner si foliculi limfoizi. La nivelul duodenului in submucoasa se intalnesc glandele
Brunner responsabile cu elaborarea mucusului.
Tunica mucoasa reprezinta aproximativ 2/3 din peretele intestinului subtire si prezinta
plicile circulare si vilozitatile intestinale. Astfel, mucoasa constituie componenta esentiala a
intestinului fiind implicata in mod direct in procesele de secretie si absorbtie. La randul sau,
mucoasa este formata dintr-o componenta epiteliala si lamina propria sau corion. Componenta
epiteliala prezinta epiteliul de suprafata care captuseste vilozitatile intestinale, la baza carora
se invagineaza in corion, alcatuind criptele sau glandele Lieberkuhn. Din punct de vedere
histologic, epiteliul de invelis este simplu, unistratificat, in compozitia caruia intra:
11
- enterocitele, absorbante, ce prezinta platoul striat ca expresie a activitatii de
absorbtie, contribuind si la desfasurarea digestie prin intermediul enzimelor prezente la acest
nivel.
- celulele caliciforme, mucoase, care produc mucus, intervenind in lubrifierea
continutului intestinal, protejand mucoasa.
- celulele endocrine, argirofile S, la nivelul duodenului unde secreta enteroglucagon si
secretina, si argirofile L, in special la nivelul ileonului, responsabile cu secretia
colecistochininei.
In structura glandelor Lieberkuhn, pe langa celulele caracteristice epiteliului de
suprafata, sunt prezente si celulele Paneth, specifice glandelor intestinale, in profunzimea
carora sunt dispuse sub forma grupata.
Colonul - Intestinul gros( figura 5)

Figura nr. 5 Colonul
Intestinul gros este ultima portiune a tubului digestiv, la nivelul caruia reziduurile
alimentare nedigerate in etajele superioare sunt supuse unor fenomene fiziologice specifice, al
caror rezultat este constituit de formarea materiilor fecale eliminate din organism prin
intermediul defecatiei.
Anatomia intestinului gros Intestinul gros este situat in cavitatea peritoneala,
submezocolic, pelvin si perineal. Acesta inconjoara ansele intestinale sub forma unui cadru
deschis partial inferior, pe o lungime de aproximativ 1,5 m, intre valva ileo-cecala si orificiul
anal, calibrul sau diminuandu-se treptat, initial de la 7 - 8 cm, catre portiunea terminala unde
masoara 2,5 - 3 cm.
12
Intestinul gros incepe la nivelul fosei iliace drepte printr-o portiune saculara, situata
inferior de varsarea ileonului, denumita cec, a carui anexa
este reprezentata de apendicele vermiform. De la acest nivel, intestinul gros se continua cu
colonul, ce descrie cadrul colic, spatiul delimitat la exterior de acesta fiind ocupat de masa
anselor intestinale. Primul segment ascensioneaza pana la nivelul ficatului, sub care se
incurbeaza catre partea stanga, devenind transversal. Ajuns la nivelul splinei, coboara pana in
fosa iliaca stanga, unde se continua in pelvis. Ultima parte a intestinului gros este constituita
din rect, care descinde la exterior prin orificiul anal.
Cecul
Este segmentul initial al intestinului gros, are forma saculara si este inchis in partea
inferioara, superior continuandu-se cu colonul ascendent. Pe fata mediala se insera apendicele
vermiform. Dimensiunile sale sunt aproximativ egale, 7 cm masurand atat in lungime cat si in
diametru. Situatia sa din fosa iliaca dreapta ii confera un grad redus de mobilitate,
deplasandu-se prin propria destindere sau prin compresiunea exercitata de ansele intestinale.
Structura colonului
Se identifica cu cele patru tunici caracteristice intregului intestin gros, doar seroasa
prezentand cateva particularitati.
Tunica seroasa se comporta distinct datorita modului in care a avut loc evolutia
ontogenetica a intestinului primar si mezoului sau. De cele mai multe ori, colonul ascendent si
descendent sunt in parte retroperitoneale. Doar in 30% din cazuri colonul ascendent si 10 -
15% colonul descendent pot prezenta mezolocon. Invariabil, colonul transvers si colonul
sigmoidian sunt prevazute cu mezocolonul transvers si respectiv sigmoidian. Mezocolonul
transvers ancoreaza colonul transvers la peretele abdominal posterior, inserandu-se pe colon
de tenia mezocolica. Radacina sa trece succesiv de la dreapta spre stanga peste extremitatea
inferioara a rinichiului drept, duodenul
descendent, capul si marginea anterioara a corpului pancreasului si rinichiul stang. Contine
formatiunile vasculo-nervoase si limfatice ale mezocolonului transvers si intra in alcatuirea
plafonului bursei omentale.
Mezocolonul sigmoidian fixeaza colonul sigmoidian de peretele pelvian. Radacina sa
are un traiect sinuos, incrucisand muschiul psoas si vasele iliace, dupa care descinde in pelvis.
Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, unde are loc stocarea provizorie a bolul
fecal, inainte de a fi evacuat din organism. Rectul continua colonul sigmoidian de la nivelul
vertebrei S3, aceasta limita superioara fiind marcata de punctul terminal al mezocolonului
sigmoidian, indicat in mod constant prin jonctiunea recto-sigmoidiana care se prezinta sub
13
forma unei strangulatii. De la origine descinde prin pelvis, traverseaza perineul si se deschide
la exterior prin anus, limita sa inferioara fiind reprezentata de linia circulara ano-cutanata
corespunzatoare jonctiunii dintre tegumentul anal cu pielea perineului. Din punct de vedere
topografic, traiecul segmentului rectal prezinta o portiune pelviana, denumita ampula rectala
si una perineala, reprezentata de canalul anal. Provenienta embiologica distincta, ampula
rectala de origine endodermala, iar canalul anal de origine ectodermala, explica diferentele de
structura, vascularizatie, inervatie si patologie dintre cele doua portiuni ale rectului. De
asemenea, se deosebesc si din punct de vedere functional, ampula rectala indeplineste rolul de
rezervor ce depoziteaza temporar materiile fecale, in timp ce canalul anal este conductul in
care continutul portiunii precedente se evacueaza.
Vascularizatia si inervatia rectului
Circulatia arteriala este reprezentata de arterele rectale frecvent numite si hemoroidale.
Artera rectala superioara este principala artera a rectului si constituie ramul terminal
al arterei mezenterice inferioare. Din acest ram se desprind doua colaterale care descind pe
fetele externe ale ampulei rectale nivel la care dau rectala in peretii rectului. O parte se
distribuie tunicilor, iar restul se organizeaza sub forma unui plex submucos ce participa la
irigarea mucoasei intregului rect. Ramul stang al arterei rectale superioare participa alaturi de
arterele sigmoidiene la formarea anastomozei lui Sudeck, cu rol in chirurgie, restabilind
circulatia in procedeele de amputatie a rectului numeroase ramuri ce patrund sub fascia
canceros. Arterele rectale mijlocii au originea in arterele iliace interne si ajung sa irige peretii
anterolaterali ai portiunii inferioare a ampulei si canalul anal, cu exceptia mucoasei.
Arterele rectale inferioare se desprind in arterele rusinoase, se angajeaza pe sub
muschii ridicatori anali, traverseaza fosa ischiorectala si contribuie la vascularizatia canalului
anal, cu exceptia mucoasei.
Venele rectului au originea la nivelul submucoasei, in plexul venos rectal, din care
pleaca venule ce traverseaza tunica musclara alcatuind ulterior venele rectale, denumite si
hemoroidale. Vena rectala superioara este singulara si colecteaza sangele de la ampula rectala,
transportandu-l in vena mezentrica inferioara tributara venei porte.

14


Figura nr. 6 Vascularizaia i inervaia rectului
Venele rectale mijlocii se formeaza la nivelul portiunii inferioare a ampulei rectale
dupa care ajung sa se verse in venele iliace interne, iar venele rectale inferioare conduc
sangele din regiunea canalului anal catre venele rusinoase interne, tributare venelor iliace
interne, care la randul lor se varsa in vena cava inferioara. Astfel, la nivelul rectului se
consolideaza o anastomoza porto-cava, ce prezinta importanta functionala si clinica.
Vasele limfatice sunt originare din plexurile mucos si submucos, corespunzatoare
tunicilor respective, nivel de la care se organizeaza sub forma a trei pediculi ce acompaniaza
traiectul venelor. Pediculul superior este satelitul arterelor rectala superioara si mezenterica
inferioara, colectand limfa, in cea mai mare masura, de la nivelul ampulei. Traiectul sau se
intercaleaza cu o serie de noduri limfatice, anume nodurile pararectale, pe fata posterioara a
15
ampulei si la bifurcatia vaselor rectale superioare, nodurile sacrate, situate intre rect si fata
pelvina a sacrului, si nodurile mezenterice inferioare, din mezocolonul sigmoidian si de pe
traiectul arterei omonime. Pediculul mijlociu este constituit din vasele limfatice
corespunzatoare venelor rectale mijlocii si dreneaza limfa din portiunea inferioara a ampulei
si canalul anal catre nodurile iliace interne. Pediculul inferior aduna limfa din portiunea
inferioara a canalului anal si a zonei perianale varsandu-se ulterior in nodurile inghinale
superficiale.
Nervii rectului se dispun sub forma unor plexurilor rectale superior, mijlociu si inferior.
In principal plexul hipogastric inferior asigura inervatia rectului, din cuprinsul sau facand
parte fibre simpatice, ajunse pe calea nervului presacrat si fibre parasimpatice, venite prin
intermediul nervilor splanhnici pelvieni. Catre extremitatea inferioara a canalului anal ajung
nervii rectali inferiori, de natura somatica. Fibrele simpatice eferente fac sinapsa in ganglionul
mezenteric inferior pe care il strabat inainte de a ajunge la musculatura rectului, inhiband-o
concomitent cu contracturarea sfincterului anal intern. Fibrele parasimpatice eferente
traverseaza, de asemenea, ganglionul mezenteric inferior, facand sinapsa ulterior in plexul
mienteric Auerbach. Acestea sunt responsabile cu contractia musculaturii si relaxarea
sfincterului anal intern. Impulsurile aferente sunt dirijate atat prin intermediul fibrelor
simpatice cat si a fibrelor parasimpatice.
Canalul anal trece prin diafragma pelvina, descinde prin perineul posterior intre fosele
ischiorectale si se deschide la exterior prin anus. In pozitia sa este fixat in princiapal prin
intermediul aderentelor la muschii ridicatori anali, transvers profund al perineului si sfincter
striat extern.
Fata anterioara prezinta raporturi diferite in functie de sex. Astfel, la barbat stabileste
raporturi dinspre superior catre inferior, succesiv cu varful prostatei, uretra membranoasa,
muschiul transvers profund al perineului, glandele bulbouretrale Cowper si bulbul penisului.
In partea superioara, intre traiectul rectului si al uretrei se delimiteaza spatiul rectouretral
ocupat de muschiul rectouretral. La femeie, canalul anal vine in raport cu peretele posterior al
vaginului, cu care delimiteaza spatiul rectovaginal.
Fata posterioara vine in raport cu ridicatorii anali, ligamentul anococcigian si
prelungirile posterioare ale foselor ishiorectale.
Fetele laterale contribuie semnificativ la alcatuirea peretelui medial al fosei
ischiorectale de partea respectiva.


16
Fiziologia rectului
Rectul se asociaza cu finalitatea digestiei, fiind implicat in evacuarea bolului fecal din
organism. Acest proces poarta denumirea de defecatie si este un act reflex controlat cortical.
In majoritatea timpului, rectul nu contine materii fecale, acestea acumulandu-se in colonul
sigmoidian, iar cand are loc peristaltismul la acest nivel, se declanseaza deplasarea bolului
fecal catre rect, fiind initiata senzatia de necesitate a defecarii, concomitent cu contractia
reflexa a rectului si relaxarea sfincterelor anale.





Figura nr. 7 Fiziologia rectului

17
Anusul

Figura nr. 8 Anatomia i fiziologia anusului

Termenul de anus provine din latinescul annulus care inseamna inel si reprezinta
orificiul de dechidere al rectului la exterior. Inchiderea sa este controlata de sfincterele anale,
iar fecalele sunt expulzate din organism prin intermediul acestuia in actul defecatiei, fapt ce
desemneaza functia primordiala a anusului.
18
Anusul este localizat in perineul posterior, in profunzimea santului interfesier, intr-un
plan anterior de coccis la o distanta de 20-25 mm si imediat posterior de linia biischiatica.
Forma acestuia descrie o fisura orientata in plan sagital, cu doua margini laterale si doua
comisuri, anterioara si posterioara. Caracterul extensibil este pus in evidenta de deschiderea
acestuia la trecerea materiilor fecale.
Rolul principal al anusului este in defecatie. Presiunea intrarectala creste pe masura ce
in rect se acumuleaza materii fecale, acestea fiind impinse catre anus spre a fi eliminate. De
asemenea, contractiile muschilor abdominali si ai planseului pelvin determina cresterea
presiunii intraabdominale ce amplifica la randul rau presiunea intrarectala. Sfincterul anal
intern actioneaza involuntar si raspunde la presiune prin relaxare, permitand astfel inaintarea
bolului fecal. Daca se relaxeaza voluntar sfincterul anal extern, materiile fecale sunt eliminate.























19
I.2. Prezentarea teoretic a trombozei hemoroidale
1. Definiie
Hemoroizii sunt dilatatii anormale varicoase a plexurilor venoase ce pot atinge
dimensiuni suparatoare si pot fi exteriorizati prin anus, complicandu-se in diverse moduri -
sangerare prin fisura la baza acestora sau prin fistula venoasa, tromboza hemoroidala sau
prolaps.
Hemoroizii reprezinta o boala a tesutului vasculo-conjunctiv din zona anala, deci o
boala si de vas, dar si de tesut conjunctiv care sustine vasele in zona anusului. Cand
hemoroizii sangereaza, sangele este deschis la culoare, rosu deschis, deci nu este doar sange
ce se intoarce prin vene la inima, ci este si sange arterial, din acela rosu aprins, incarcat cu
oxigen. Deci cu atat mai mult se dovedeste ca se amesteca sangele mai inchis la culoare din
vene cu sangele aprins din artere, deci este o boala nu numai de vase, ci si de tesut conjunctiv
ce sustine vasele respective. In boala hemoroidala se constata o coborare a pernutelor vasculo-
fibroase.
Boala de hemoroizi este si o boala a pozitiei bipede. Ridicarea omului in picioare a
favorizat dilatatia venelor la nivelul canalului anal. De altfel, inca din antichitate, se vorbea
despre boala aceasta boalai, ramanand chiar cu denumirea de boala Sfantului Fierce, un
calugar care suferea de hemoroizi, si aceasta denumire a ramas in toata epoca medievala.

2. Clasificare
Hemoroizii sunt clasificati in functie de localizare in interni - situati in interiorul
canalului anal si externi - iesiti afara din canalul anusului.

3. Etiopatogenie
1. Cauzele de aparitiei a acestora sunt multiple:
- constipatia cronica
- sarcina
- imbatranirea
- boli hepatice
- tumori ale rectului ce apasa pe venele de la acest nivel.
In primul rand tulburarile de tranzit intestinal, cand un om este constipat, el este
obligat sa se screama si acest efort dilata vasele din zona anala. De asemenea, se ajunge la
boala hemoroidala si prin prea indelungul stat pe scaun. Tocmai de aceea bolnavilor de
20
hemoroizi li se recomanda sa caute sa-si regleze scaunul si sa faca miscare, sa nu stea
intepeniti pe scaun.
Un alt factor care declanseaza o criza de hemoroizi este o alimentatie cu prea multe
condimente. Deci omul care stie ca are necazuri cu hemoroizii trebuie sa se cam abtina de la
piper, boia, ardei iute si chiar de la mustar. In instalarea bolii de hemoroizi este si o
componenta familiala, pentru ca se practica aceleasi obisnuinte, adesea rele, la toti membrii
unei familii.
2. Pot interveni mai multe mecanisme, dar indiferent de cauza primar n fiecare dintre
ele se ntlnesc ca elemente comune staza sau hipertensiunea venoas pelvin n forme i
grade diferite i modificrile pereilor venoi din plexurile rectale.
Hipertensiunea venoas pelvin produce staz venoas n plexurile rectale, eventual
preexistent dilatate, dup cum alterrile morfofuncionale ale pereilor venelor hemoroidale
favorizeaz dilataia i staza. n unele forme de hemoroizi factorul prim pare a fi staza
pelvin, dup cum n altele, cauza primar este alterarea pereilor vasculari, care determin
dilataia venelor i staza.
Hipertensiunea venoas pelvin. Sporirea presiunii din venele pelvine, mai ales n cele
tributare sistemului port, determin obinuit staza venoas retrograd, care se manifest mai
ales n venele avalvulare ale plexului rectal superior. Staza permanent la acest nivel produce
dilataia lumenului vascular venos.

4. Incidena
Aceasta afectiune este extrem de raspandita si apare atat la persoanele de sex
masculin cat si la cele de sex feminin. Aproximativ jumatate din populatia cu varsta peste 50
de ani prezinta hemoroizi, in cele mai multe cazuri hemoroizii necomplicati si care in aceasta
faza nu supara bolnavul.
O situatie fiziologica in care e frecventa aparitia hemoroizilor este sarcina. Aparitia lor
in timpul sarcinii se datoreaza presiunii pe care o exercita uterul gravid (ce poate ajunge la
termen un volum de cca. 5 litri) asupra vaselor de sange in care se varsa plexurile hemoroidale
si creaza conditiile propice de aparitie a dilatatiilor venoase. In aceasta situatie insa, aparitia
lor e temporara, dupa nastere disparand conditiile favorizante dispar si hemoroizii.

5. Diagnostic clinic
Procesul de tromboz a venelor hemoroidale reprezint o complicaie uneori cu
caracter major localizat in plexul rectal.
21
Tromboza hemoroidal extern debuteaz brusc dup un efort de defecaie, episod
diareic sau tuse cu senzaie de tensiune care se transfer repede n durere acut. n acelasi
timp pacientul sesizeaz prin palpare n regiunea anal prezena uneia sau mai multor
tumorete foarte dureroase care nu se reduc in lumenul canalului anal. Durerea din tromboza
hemoroidal extern poate sugera constituirea unui abces anal dar, in cazul abcesului are un
caracte pulsatil si este precedat de o tensiune inflamatorie, care dureaz cteva zile.
Tromboza hemoroidal intern trebuie considerat mai curnd ca un proces de
tromboflebit. ntr- adevr, procesul se caracterizeaz prin aparia de trombi in lumenul
venelor, prin leziuni inflamatorii ale peretelui venos i esuturilor invecinate, elemente
caracteristice din phlegmasia alba dolens.
n fine, trebuie s amintim c in formele grave, tromboflebita hemoroidal se poate
extinde la venele pelvisului sau la vena port, realiznd fie tabloul unei flebite pelvine, fie al
unei pilefeblite. Nu este o raritate ca pachetele hemoroidale s supureze i infecia s se
propage in spaiile perianale, perirectale sau la organele din micul bazin.

6. Diagnostic pozitiv
Sustinerea unui astfel de diagnostic trebuie sa fie rezultatul unei investigari minutioase
a regiunii dar si a unui studiu complex al bolnavului.
In cazul prezentei sangelui in scaun, pentru a putea sustine diagnosticul de hemoroizi
sangeranzi, medicul va trebui sa exploreze bolnavul pentru a face deosebirea dintre o
sangerare datorata hemoroizilor si cea datorata altor cauze - cel mai frecvent un cancer de
intestin gros.
Tuseul rectal este o manevra obligatorie si de rutina a oricarui bolnav si in special a
celor ce acuza simptome in aceasta regiune. Aceasta explorare care poate oferi informatii
pretioase referitoare la regiunea anusului, se efectueaza cu manusa si lubrifiant cu bolnavul
asezat in coate si genunchi sau pozitie ginecologica.

7. Diagnostic paraclinic
Pentru o examinare mai complexa se poate utiliza anuscopul sau rectoscopul.
Examinarea directa a rectului poate fi efectuata si prin recto-colonoscopie, ce va permite si
vizualizarea sigmoidului si a intregului colon excluzand astfel eventuale leziuni patologice cu
sangerare.



22
8.Evoluie i complicaii
a. Evoluie
Boala hemoroidal este considerat una dintre cele mai comune boli ale secolului nostru,
deoarece este un rspuns al organismului la toxicitatea mediului nconjurtor, la alimentaia
nepotrivit i la stilul de via sedentar. n general, o anumit boal va afecta o anumit categorie de
persoane, cu o anumit localizare geografic, cu un anumit nivel de trai sau de un anumit sex i
vrsta. n cazul hemoroizilor, acest lucru nu este valabil: aceste inflamatii ale venelor anorectale
afecteaza toate tipurile de pacieni, de la cei aflai n pragul adolescenei, pn la cei trecui de 70 de
ani, de la cei cu o stare de sntate foarte bun pn la cei pentru care hemoroizii reprezint doar o
afeciune n plus fa de toate celelalte de care sufer.
n primul rnd, trebuie menionat mecanismul dup care funcioneaz boala hemoroidal. Astfel,
la nivelul rectului se afl o serie de muchi circulari, cu o foarte mare for de contracie. Practic,
acetia formeaz canalul rectal. Pentru a-i menine tonusul muscular att de ridicat, aceti muschi
au nevoie de snge oxigenat. Acest snge vine direct din vasele majore de snge i este distribuit la
nivelul muschilor rectali de ctre o multitudine de vene anorectale. Principala caracteristic a
acestor vene anorectale este capacitatea lor de a rezista la presiuni foarte mari, formate n momentul
utilizrii muchilor rectali. Totui, pereii venelor anorectale nu difera structural de pereii oricaror
alte vase de snge din corp, fapt ce produce baza apariiei hemoroizilor. n principiu, pereii oricrui
tip de vase de snge sunt fcui dintr-un material biologic ultradeformabil, care le permite s i
modifice mrimea i forma n orice moment, ntre anumite limite. Din pcate, dup o anumit
perioad de timp n care muchii canalului rectal au for utilizati n exces sau au fost lezai n mod
constant, presiunea exercitat la nivelul pereilor venelor anorectale devine prea mare pentru a putea
fi compensat de capacitatea elastic a acestora i ei se subiaz sau, n anumite cazuri grave, se
fisureaz.
Pentru multe persoane, boala hemoroidal poate prea o problema minor de sntate, dar
adevrul este cu totul altul i doar un bolnav care a trecut printr-o criza hemoroidal poate spune cu
certitudine ct de intens este suferina fizic, dar i cea psihic. Dac vorbim de suferina fizic,
pacienii descriu durerea din criza hemoroidal drept una mai intens dect cea din litiaza biliar sau
din litiaza renal, un fapt deloc uor de ignorat. Din pcate, medicaia analgezic clasic nu
funcioneaz n cazul crizelor hemoroidale, deoarece ingerarea unor medicamente pe cale oral nu le
va permite acestora s ajung la receptorii durerii de la nivelul rectului. De obicei, singurele
analgezice care ajut n vreun fel la diminuarea senzaiei dureroase sunt cele locale, dar aplicarea lor
n plin criz hemoroidal este practic imposibil. Astfel, pacienii sunt obligai fie s aplice crema
analgezic n mod constant, fie s parcurg ntreaga criz fr ajutor medicamentos.

23
b. Complicaii
Cea mai frecventa complicatie a hemoroizilor interni este reprezentata de sangerarea
acestora datorata ranirii lor de catre materiile fecale tari in cazul constipatiei. Sangerarea este
cu sange rosu proaspat ce apare odata cu scaunul, fiind observata in vasul de toaleta sau pe
hartia igienica, care ingrijoreaza de cele mai multe ori bolnavul. O alta complicatie a acestora
este procidenta lor, adica trecerea lor prin orificiul anusului devenind greu de trecut inapoi in
canalul anal, fiind durerosi si inflamati. Hemoroizii externi se pot complica prin trombozare si
inflamare prezentand durere la acest nivel, foarte suparatoare pentru bolnav. De asemenea,
hemoroizii externi pot sangera.

9. Prognostic
Multi pacienti observa ameliorare sau rezolutie completa a simptomelor cu masurile
conservatoare de mai sus. Terapia agresiva este rezervata pacientilor care au simptome
persistente peste o luna de terapie conservatoare. Tratamentul este doar pentru simptome si nu
pentru aspectul hemoroizilor. Hemoroizii trebuie tratati doar daca au simptome. Tratarea altor
boli poate ameliora simptomele anale. Pacientii cu colita ulcerativa pot tolera chirurgia
agresiva daca este necesara. Se va evita tratamentul agresiv la boala Crohn, mai ales daca
mucoasa rectala este acut inflamata. Se vor drena abcesele cit mai curind posibil, in ciuda
bolii active in alta parte.
Sarcina este asociata cu multe acuze anorectale. Tratamentul este directionat
simptomatic. Tratamentul nonoperator sau trombectomia amelioreaza simptomele.
Hemoroidectomia operatorie este sigura la gravide. HIV si boala anala pot apare impreuna.
Terapia conservatoare este sugerata din nou, mai ales cind imunosupresia este evidenta.
Vindecarea este slaba cu numar mic de CD4, sub 200 celule/mm3.

10. Tratament
Boala de hemoroizi este si o boala a pozitiei bipede. Ridicarea omului in picioare a
favorizat dilatatia venelor la nivelul canalului anal. De altfel, inca din antichitate, se vorbea
despre boala aceasta boalai, ramanand chiar cu denumirea de boala Sfantului Fierce, un
calugar care suferea de hemoroizi, si aceasta denumire a ramas in toata epoca medievala. Este
important de mentionat ca tratamentul hemoroizilor este nuantat in functie de gradul de
severitate a bolii.
Tratamentul acestei afectiuni difera in functie de simptome, stadiul bolii si
complicatiile acesteia.
24
In cazul hemoroizilor de mici dimensiuni necomplicati si care nu dau simptome
suparatoare pentru bolnav, nu este nevoie de un tratament ci mai cu seama de evitarea
conditiilor favorizante complicarii lor: constipatie, eforturi repetate de tuse, iritarea acestora
printr-o alimentatie condimentata excesiv, sezutul timp indelungat, etc.
In cazul inflamarii acestora, trombozei hemoroidale si iritatiei hemoroizilor
tratamentul recomandat este in general aplicarea locala de unguente cu continut de substante
antiinflamatoare, analgezice sau chiar substante anestezice, supozitoare cu continut similar,
iar in cazurile asociate cu constipatie se vor administra laxative.
Igiena locala riguroasa reprezinta un element de maxima importanta. Sub tratament,
simptomele vor dispare in cateva zile. Aplicarea acestor unguente si supozitoare va continua o
perioada si dupa disparitia simptomelor pentru a evita reaparitia hemoroizilor si a
simptomelor. Bolnavul va evita in continuare episoadele de constipatie prin reglarea
alimentatiei si/sau administrarea laxativelor la nevoie. Un regim igienic si alimentar adecvat
va fi stabilit la recomandarea medicului si va contine o proportie adecvata de fibre vegetale
continute in special in cereale, fructe si legume.
In cazul hemoroizilor interni de dimensiuni mari, care ies prin orificiul anal, medicul
va incerca reintroducerea lor in interiorul anusului, iar dupa episodul acut inflamator pacientul
va face un nou control medical pentru reevaluarea leziunilor si stabilirea tratamentul ulterior.
Numai dupa disparitia simptomelor de inflamatie se poate interveni chirurgical
(frecvent sub rahianestezie) practicandu-se scoaterea hemoroizilor, aceasta fiind singura
modalitate terapeutica curativa - hemoroidectomie.
Se mai pot aplica in scop curativ si alte tehnici precum:
-legarea cu benzi elastice a radacinii pachetelor hemoroidale
- injectarea substantelor sclerozante in hemoroizi
- coagularea cu laser, etc.

Tratament igieno- dietetic
Terapiile care se aplica in cazul hemoroizilor se nuanteaza in functie de gradul bolii
hemoroidale. Hemoroizii de gradul I sangereaza din cand in cand, uneori creeaza disconfort.
In acest grad de inceput al bolii hemoroizilor tratamentul este un regim dietetic si de igiena. In
sensul ca trebuie reglat scaunul, incat acesta sa aiba consistenta normala si sa se elimine
materiile fecale zilnic si fara efort. In alimentatia omului respectiv nu e bine sa fie prea multe
alimente sarace in fibre si rafinate. Omul trebuie sa manance multe zarzavaturi si fructe
bogate in fibre, uneori sa apeleze si la tarate. Tot in regimul igieno-dietetic se incadreaza si un
minimum de lichide baute pe zi, cel putin doi litri. Nu trebuie sa se uite nici lichidele
25
emoliente, precum uleiul de masline si uleiul de parafina. Nu sunt recomandate laxativele.
Dupa cum trebuie evitat si statul prea mult pe scaun. Omul respectiv trebuie sa-si creeze un
reflex din ora la care are scaunul si aceasta ora sa fie respectata. Pe wc, omul trebuie sa se
concentreze la contractia musculaturii abdominale pentru defecatie, asa ca nu e bine ca pe wc
omul sa citeasca, distragandu-si atentia.

Tratament ambulatoriu si medical
Tratament ambulator instrumental pentru hemoroizi unele manevre se adreseaz n
mod deosebit hemoroizilor sngernzi sau prolabai (sclerozarea, fotocoagularea, ligatura
elastic, congelaia controlat) iar altele manifestrilor dureroase i inflamatorii ale bolii
hemoroidale.
Terapii
In hemoroizii de gradele II si III se aplica un tratament la cabinet ambulator, fara
internare in spital. Cea mai utilizata metoda este ligatura cu benzi de cauciuc, adica legarea
hemoroizilor la baza lor cu niste inele de cauciuc. Hemoroidul este aspirat intr-un tub, apoi
strangulat la baza cu o parghie si i se monteaza doua inele de cauciuc, astfel se usuca, pentru
ca nu mai este irigat cu sange si dupa sapte-zece zile hemoroidul cade, ramanand o mica rana
care se cicatrizeaza repede. Aceasta interventie se repeta la 2-3 saptamani pentru ceilalti
hemoroizi. Dupa aceasta procedura, omul pleaca acasa si nu s-a folosit nici o anestezie.
Fotocoagularea
Alta metoda folosita in hemoroizii de gradul I si la unii de gradul II este
fotocoagularea cu raze infrarosii a vaselor dilatate. Adesea se asociaza aceasta coagulare cu
raze si cu metoda de legare cu benzi de cauciuc. Pierde teren metoda de sclerozare, cand se
injecteaza in hemoroizi o substanta care ii micsoreaza. Dezavantajul e ca sclerozarea produce
dureri. Mai rar se folosesc metodele de inghetare a hemoroizilor prin crioterapie si metoda de
electrocoagulare bipolara. Cand hemoroizii au ajuns in stadiile III si IV se impun operatiile de
chirurgie clasica. Se extirpa cu bisturiul pachetele de hemoroizi. Dar dezavantajul consta in
dureri aparute dupa operatie, in perioada de spitalizare si in riscurile anesteziei. Astazi se
tinde spre limitarea interventiilor chirurgicale.
Sclerozarea hemoroizilor
Obiectivul principal este oprirea sngerrii i consolidarea esutului conjunctiv
submucos. Tehnica const n injectarea strict submucos sub anuscop a 2-5 ml chinin-uree
(Kinurea) pe edin, eventual diluat n ser fiziologic, n-dou puncte diametral opuse. Se pot
efectua 4-6 edine la 8-15 zile interval.
26
Colaci
Cand un barbat sau o femeie intra intr-un magazin de materiale sportive si cumpara
niste colaci din plastic care se umfla si plutesc pe apa, nu intotdeauna acestia cer colacii
pentru a-i invata sa inoate pe niste prichindei. Uneori exista si un alt motiv dramatic. Acesti
oameni maturi cumpara colacii de plastic pentru scaldat in vederea micsorarii chinului lor.
Acesti oameni in toata firea umfla colacii ca sa se aseze cu fundul pe ei cand stau la serviciu,
nemaiputand sa suporte durerile pricinuite de hemoroizi. Cumplita este durerea pricinuita de
hemoroizii aflati in criza.
Tratamentul medicamentos constituie tratamentul de fond al bolii hemoroidale, are
indicaii largi i se adreseaz manifestrilor funcionale ale bolii hemoroidale;
Pe cale oral cele mai multe din preparate conin vitamine B i/sau maron de India,
cu efect vasculotrop. Enumerm doar cteva produse mai des utilizate: Daflol, Difrarel,
Frangivix, Fragonal, Ginkor, Glyvenal, Rustacol, Veinamital. Studiile efectuate arat
aciunea lor incontestabil i justific prescrierea lor.
Trebuie menionat c n perioada de criz, dozele trebuie dublate sau triplate fa de
doza de ntreinere obinuit pe o perioad scurt de 5-7 zile, iar n caz de nevoie, tratamentul
simptomatic antialgic, antispasmodic, antiinflamator poate fi folosit (ex. Ibuprofen).
Pe cale local se folosesc topice hemoroidale n tratamentul complicaiilor, a durerii,
a reaciilor inflamatorii, sub form de supozitoare sau unguente:
- topice protectoare cu bismut (Anoreine) sau titan (Titanoriene);
- spasmolitice musculotrope (Proctolog);
- antiinflamatoare (Ultraproct);
- anticoagulante (Lasonil);
- antipruriginoase (Liveroil);
- hialuronidase (Liomucase).

Tratament chirurgical
In functie de severitatea simptomelor, hemoroizii sunt controlati medical sau
chirurgical. Pentru hemoroizii de gradul I si II, terapia medicala este indicata ca tratament de
prima intentie. Aceasta consta din modificari ale dietei alimentare si administrarea de
lubrifianti ai scaunului. Aceasta terapie conservatoare este eficienta pentru hemoroizii cu
prolaps mic. Pentru hemoroizii de gradul I si II, cit si pentru hemoroizii de gradul II prolabati
si unii hemoroizi de gradul III- si pentru cazurile care nu sunt indicate terapiei medicale se vor
practica proceduri de mica interventie chirurgicala.

27
Acestea cuprind:
-ligatura cu banda de cauciuc
-fotocoagularea in infrarosu, electrocoagularea
-scleroterapia,crioterapia.
Chirurgia este rezervata cazurilor in care controlul conservator nu este adecvat-de
exemplu pentru hemoroizii refractari la aceste proceduri, hemoroizii mari, care singereaza
semnificativ si cei interni prolabati.
Pot fi indicate urmatoarele proceduri chirurgicale:
-hemoroidectomia deschisa sau inchisa
-hemoroidopexia cu stapler.
Indicatiile terapiei chirurgicale:
Hemoroizii externi:
Hemoroizii externi trombozati diagnosticati in 27 de ore de la debutul simptomelor pot
suferi excizia trombusului cu rezultate excelente. Unii pacienti cu tromboze de peste 27 de ore
care au inca durere intensa pot resimti o ameliorare, cheagul resorbindu-se iar terapia indicata
fiind cea de expectativa. Terapia este ghidata in functie de severitatea simptomelor la
momentul diagnosticului.
Hemoroizii interni:
Pentru cele mai multe cazuri, hemoroizii simptomatici sunt o problema a calitatii
vietii. Toti pacientii vor incepe o terapie conservatoare. Daca aceasta esueaza de a ameliora
simptomele se va oferi o procedura nonochirurgicala.
Controlul medical esuat este principala indicatie de chirurgie. In tesutul prolabat,
ligatura cu banda de cauciuc necesita multiple aplicatii, astfel se ofera alternativa ligaturii
arterei hemoroidale sau hemoroidopexia cu stapler. Ligatura arterei hemoroidale este preferata
la femei, in aceste cazuri dilatarea sfincterului anal fiind mai mica. In hemoroizii mari,
prolabati se indica procedurile speciale acestora sau excizia. La pacientii cu componenta
externa mare, excizia este cea mai eficienta optiune.
Hemoroizii simptomatici care afecteaza calitatea vietii sunt in general indicati pentru
interventie. Simptomele cuprind durere, singerare si dificultatea igienei locale. In unele cazuri
cu pacienti care au terapie anticoagulanta sau cu hemofilie, interventia chirurgicala este
necesara pentru a preveni hemoragia.
Contraindicatiile interventiei chirurgicale:
Acestea sunt dependente de simptomele specifice si astfel de terapia specifica oferita.
Modificarile dietei sunt simple si eficiente, dar pacientii cu colon iritabil pot sa nu tolereze
aportul crescut al fibrelor alimentare.
28

Pacientii cu contraindicatii pentru anestezie datorita comorbiditatilor medicale semnificative
nu trebuie orientati catre chirurgie decit daca se afla in sepsis sau au hemoragie severa cu
anemie. Frecvent, aceste proceduri pot fi efectuate sub anestezie locala.
Contraindicatiile relative cuprind incontinenta fecala, rectocelul, coagulopatiile,
hipertensiunea portala cu varice rectale si boala Crohn. Hemoroizii contribuie la instalarea
incontinentei fecale, astfel excizia sau inlaturarea lor poate agrava un pacient cu functie
sfincteriana la limita. Femeile cu rectocel pot dezvolta sindrom al blocarii defecatiei
postoperator daca formeaza o stenoza, iar folosirea unui stapler este descurajata, existind
riscul de a incorpora mucoasa vaginala in linia de staplare si formarea unei fistule. Se prefera
excizia si inchiderea la pacientii cu coagulopatii deoarece sutura directa a pediculilor
vasculari poate reduce riscul unei hemoragii postoperatorii.
La pacientii cu boala Crohn sau hipertensiune portala cu varice rectale, chirurgica
trebuie rezervata ca optiune finala deoarece exista o rata mare de morbiditate in aceste cazuri.
Hemoroidectomia excizionala:
Abordul chirurgical clasic este hemoroidectomia excizionala. Aceasta este clasificata
in deschisa sau inchisa. Diferenta este facuta prin inchiderea mucoasei anorectale cu sutura
dupa excizie sau nu. Aceste proceduri sunt indicate pentru pacientii care nu se amelioreaza
prin multiple incercari de terapie nonchirurgicala sau pentru cei cu boala hemoroidala sever
prolabata (gradul III sau IV) . Alte proceduri cuprind hemoroidopexia si ligatura arterei
hemoroidale. Toti pacientii necesita doua clisme efectuate cu 2 ore inainte de procedura.
Hemoroidectomia excizionala-tehnica:
Hemoroizii externi prezinta in general simptome datorita trombozei acute, recurente
sau a problemelor de igiena. Trombozele acute si cele recurente sunt tratate in acelasi mod. Se
identifica vena trombozata, se injecteaza anestezicul si se efectueaza excizia pielii si a venei
corespunzatoare. Enucleerea trombozei fara excizia venei determina recurenta hemoroidului
in acelasi loc, excizia venei previne acest eveniment. Electrocoagularea sau solutia Monsel
astringenta topica face hemostaza. Sutura plagii nu este necesara si poate determina mai multa
durere.
Trombozele acute se remit spontan in 14 zile, de aceea pacientul care se prezinta tardiv
si are o durere diminuata este mai bine tratat prin expectativa. Recurenta este de 50% cind
tromboza nu este tratata.



29
Indicatiile:
Durerea acuta si tromboza unui hemoroid extern la 72 de ore de la debut.
Contraindicatii:
-orice suspiciune ca leziunea ar fi altceva decit un hemoroid trombozat, cum este o masa
rectala nedureroasa
-hemoroizii interni gradul IV asociati cu hemoroid extern trombozat
-coagulabilitate severa cunoscuta
-instabilitate hemodinamica
-alergie la anestezic, infectie perianala
-fisura anorectala, hipertensiune portala
-boala inflamatorie intestinala, orice comorbiditate sistemica care creste riscul procedurii.
Dupa procedura pacientul trebuie sa faca bai de sezut cit mai curind. Acestea sunt
indicate de 3-4 ori pe zi cite 20 de minute in apa calduta, nu fierbinte. Pansamentul poate fi
inlaturat la 48 de ore daca nu a cazut singur. Acetaminofen sau ibuprofen sunt prescrise
pentru durere. Se vor evita opiaceele deoarece constipa. Antibioticele nu sunt necesare.
Complicatii:
Singerarea este probabil cea mai comuna complicatie a procedurii. Poate fi bine
controlata prin presiunea directa, daca hemostaza nu este obtinuta astfel se poate folosi
cauterizarea cu nitrat de argint sau o sutura absorbabila.
Infectia este sub 5%. Antibioticele profilactice nu sunt folosite de rutina.
Pielea perianala in exces este o complicatie benigna frecventa dupa vindecarea inciziei.
Strictura este o complicatie neobisnuita care poate fi prevenita prin evitarea
sfincterului anal extern.
Incontinenta este rara si poate fi prevenita prin evitarea sfincterului anal extern.
Durerea este comuna dar evitabila printr-o combinatie de anestezie locala si
parenterala, cu sau fara sedare.
Hemoroidopexia cu stapler
Cazurile severe de prolaps hemoroidal necesita chirurgie. Hemoroidectomia clasica
este bine cunoscuta pentru durerea postoperatorie si perioada lunga de recuperare. Procedeul
chirurgical mai nou cuprinde rezectia rectala transanala cu staplerul (STARR) sau procedura
pentru prolaps si hemoroizi (PPH) . Este contraindicata la persoanele cu enterocel sau
sindrom pelvin spastic.
Procedeul STARR:
Hemoroidectomia prin stapler este cea mai noua tehnica chirurgicala pentru tratarea
hemoroizilor si a devenit rapid tratamentul de electie pentru hemoroizii gradul III. Interventia
30
nu inlatura hemoroizii ci extinde si relaxeaza tesutul hemoroidal de sustinere care a permis
prolabarea, excizind doar mucoasa anorectala prolabata.
Se va insera un dispozitiv tubular in canalul anal, prin care se sutureaza hemoroizii in
model circular. Staplerul (un dispozitiv care sutureaza tesuturile prin clipsuri de titan)
stapleaza tesutul hemoroidal care este tras in sus de sutura. Hemoroizii sunt plasati inapoi in
pozitia lor normala in canalul anal. Staplerul taie un inel de tesut hemoroidal prolabat prins
intre acesta.
Tehnica desi poate fi folosita pentru a trata hemoroizii de gradul II, este rezervata
pentru cei de gradul III sau IV. Daca pe linga hemoroizii interni exista si externi care
determina probleme, dupa interventie acestia se vor ameliora. O alta alternativa este
hemoroidectomia cu stapler si excizia simpla pentru cei externi. Daca acestia sunt mari, o
hemoroidectomie standard poate fi necesara pentru a inlatura hemoroizii externi si interni.
Metoda este considerata mai putin dureroasa fata de alte tratamente chirurgicale. Recuperarea
este mai scurta.
Incidenta complicatiilor este mica. Acestea cuprind leziunile peretelui rectal datorita
tragerii excesive a muschilor in dispozitiv. Disfunctia pe termen scurt si lung a muschilor
interni ai sfincterului poate apare prin intindere. Sepsisul pelvic poate interveni ca in oricare
terapie chirurgicala.
Metoda poate sa nu aiba succes la pacientii cu hemoroizi mari si confluenti. Medicul
putind introduce cu dificultate staplerul in canalul anal datorita tesuturilor prolabate. Incidenta
recurentei si a reprolabarii este mare in hemoroizii staplati fata de chirurgia conventionala
hemoroidala.

Tratament cu laser
Chirurgia laser pentru hemoroizi este procesul in care se foloseste laserul pentru a
induce curenti electrici intr-o vena hemoroidala. Prin aceasta procedura fluxul de singe este
oprit in hemoroid. Sonda laser trimite current electric in hemoroid. Rezultatul este micsorarea
si uscarea hemoroizilor. Procedura este folosita mai mult pentru hemoroizii externi decit
pentru cei interni. Recuperarea nu este dureroasa. Pot fi folosite creme hemoroidale.
Exista doua terapii laser pentru hemoroizi: laser coagularea si laser excizia. In
coagulare, laserul este folosit pentru a forma cicatrici care sa opreasca aportul de singe in
hemoroizi, cu micsorarea si caderea acestora. In excizie, laserul vaporizeaza hemoroizii.
Exista multe avantaje ale tratamentului laser pentru hemoroizi:
- determina durere postoperatorie mai putina,
- timpul de recuperare este mai scurt.
31
- laserul cauterizeaza plaga, astfel ca nu mai exista singerari, iar posibilitatea
infectiei este mica.
- exista un risc mic de complicatii
- riscul de recurenta este foarte mic.
Principalul dezavantaj este ca poate fi folosit doar pentru hemoroizii externi.






























32
CAPITOLUL II NGRIJIRI GENERALE N NURSING
Rolul asistentei medicale generaliste
n ngrijirea pacientului cu tromboz hemoroidal
2.1. Internarea pacientului in spital
Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata pentru
servicii permanente. In spital se interneaza bolnavii in stare grava care necesita o ingrijire si
supraveghere permanenta si o atentie deosebita din partea asistentei medicale.
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :
- serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este primit cu
zambetul pe buze si cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind cucerirea increderii bolnavului
in profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii vor fi dezbracati si examinati. La nevoie
pacientul este ajutat de asistenta si asezat in pozitia necesara examinarii
- prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea si imbaierea bolnavului, dupa care
acesta va fi imbracat in lenjerie curata si condusa pe sectia cu paturi
- sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi si sala de
tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor spitalizati.
Dupa ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza biletul de internare,
foaia de observatie si trece datele pacientului in registrul de internari.

2.2. Asigurarea condiiilor de spitalizare
Bolnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic. Salonul
se alege in functie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea si stadiul bolii) si sex.
Asistentul conduce bolnavul in salon, il ajuta sa-si aranjeze obiectele personale in noptiera si
sa se instaleze comod si in pozitia indicata de medic in pat.
Bolnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei precum
si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este cazul si scopul
acestuia. Asemenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si
patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii. Pentru a
crea un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de stres este indicat ca
saloanele sa aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o temperatura de 18-20C sa fie curate,
linistite si bine aerisite cu aer umidificat.
Asistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul
alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca in prima zi de internare.
33
Bolnavilor l-i se acorda o pregatire preoperatorie si postoperatorie in vederea asigurarii
conditiilor optime necesare interventiei si a procesului de vindecare precum si pentru
evitarea unor complicatii grave si nedorite.
Asistentul observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea,
greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a bolnavului.
Ea va urmarii necesitatile pacientului, manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii
acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale
pacientului precum si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei (afectiuni
pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.)

2.3. Asigurarea condiiilor igienice bolnavilor internai
Pregatirea patului si accesoriului
Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat
cerintele de confort a pacientului, cat si ale personalului de ingrijire. Trebuie sa-i permita
pacientului sa se poata misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa
coboare din pat, sa poate sta in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod de podea.
Patul trebuie sa permita ca asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie si
tratament cat mai comod. Patul trebuie sa fie usor de manipulat si curatat, prevazut cu rotite,
dispozitiv de ridicare si la nevoie aparatoare.
Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. Pacientului i se ofera doua perne
si o patura din lana moale, usor de intretinut. Lenjeria trebuie sa fie din bumbac cu cat mai
putine cusaturi. Cearsaful trebuie sa fie destul de mare pentru a intra sub saltea.
Schimbarea lenjeriei de pat
Pregatirea patului fara pacient : pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de
cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne. Dupa ce se
indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe
scaun se aseaza, in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect.
Cearsaful se aseaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre
capataiul patului, cealalta spre capatul opus. Cearsaful se introduce adanc sub saltea la
ambele capete. Se executa coltul apoi se introduce sub saltea toata partea laterala a
cearsafului. Se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute.
Daca este nevoie se aseaza musamaua si se acopera cu aleza.
Pernele se introduc in fetele de perna curate si se aseaza pe pat.
34
Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat se efectueaza atunci cand starea pacientului
nu permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se executa de obicei dimineata,
inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului si toaleta pacientului, dar
la nevoie se executa de mai multe ori pe zi. In functie de starea pacientului lenjeria se poate
schimba in lungime sau in latimea patului.
Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturite in felul
urmator:
- patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de
armonica
- aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie in latime, fie in lungime in functie de
metoda aleasa pentru schimbarea patului
- cearsaful se ruleaza in lungime / latime
Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura ca manopera va
fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri si i se cere
cooperarea.
Se asigura intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitandu-se curentii de aer.
Atunci cand schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului pacientul va fi intors in
decubit lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte si de alta a patului. Asistenta din
partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana
stanga o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i capul pe antebrat. Apoi cu mana dreapta ,
retrasa de sub axila, trage usor perna spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea
deplasat usor in aceeasi directie.
Se aseaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub
genunchii acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse.
Din aceasta pozitie se intoarce pacientul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea
omoplatilor si a genunchilor. Pacientul se mentine acoperit. Asistenta din partea stanga
ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului, sulul
de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe jumatatea
libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatita mai inainte. Se
intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se aseaza o perna imbracata in
fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinindu-l
in regiunea omoplatilor si sub genunchi. Pentru a introduce pacientul in decubit lateral
stanga, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral
drept : prinde pacientul de axila stanga, il ridica usor, introduce mana dreapta sub umerii lui,
sprijina capul pe antebrat si dupa aceeasi procedura intoarce pacientul in decubit lateral stang
35
aducandu-l dincolo de cele doua suluri de lenjerie. Asistenta ruleaza mai departe, din partea
dreapta, lenjeria murdara, o indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe murdare, apoi
deruleaza lenjeria curata si o intinde bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit
de cele doua asistente.
Dupa acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului se impatureste in
trei si se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu cearsaful folosit pana atunci. Peste
aceasta asistenta aseaza cearsaful curat impaturit anterior in trei, in forma de armonica astfel
ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului. Colturile de sus ale cearsafului
curat se tin cu mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana. Cele doua asistente, care sunt
de o parte si de alta a patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului curat, iar cu
cealalta mana colturile superioare ale cearsafului murdar si, printr-o miscare in directia
picioarelor pacientului, indeparteaza cearsaful murdar si acopera, in aceeasi timp pacientul
cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste cearsaf, rasfrangand marginea dinspre cap peste
patura. Se continua aranjarea patului , se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la
picioarele pacientului.
Atunci cand pacientul poate fi asezat in pozitie sezand, schimbarea lenjeriei se face in
latimea patului. Procedura se efectueaza de asemenea, de catre doua persoane : una sprijina
pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, aseaza si deruleaza cearsaful curat.
Dupa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este
asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza trebuie schimbata de mai multe ori pe zi,
fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului.
Asigurarea igienei generale i corporale
Inaintea interventiei chirurgicale, bolnavul este capabil sa isi efectueze singur igiena
corporala. In seara zilei precedente interventiei se face o baie generala a bolnavului si se va
pregati tubul digestiv pentru interventie prin efectuarea unei clisme evacuatoare urmata de un
dus. La pregatirea bolnavului pentru actul operator se va acorda atentie deosebita cavitatii
bucale mai ales la cei care urmeaza sa fie intubati. Se pregateste tegumentul regiunii pe care
se va opera prin spalare cu apa si sapun, degresare si dezinfectare cu alcool. Daca regiunea
prezinta pilozitati acestea vor fi rase cu aparat de ras individual.
Regiunea astfel pregatita va fi protejata cu un pansament steril. Se indeparteaza
bijuteriile bolnavului, proteza dentara daca exista.
Bolnavul va fi imbracat cu lenjerie curata, se verifica starea de curatenie in regiunile :
- inghinala
- ombilic
- axile
36
- spatii interdigitale
- unghiile
Efectuarea toaletei generale i pe regiuni a bolnavului imobilizat
Asistenta va colecta date referitoare la starea pacientului, daca se poate spala singur
sau nu. Cu aceasta ocazie se observa si starea tegumentelor si aparitia unor eventuale
modificari. Se verifica temperatura ambianta (20-21C) si se evita curentii de aer. Bolnavul
va fi izolat cu un paravan de anturajul sau. Se pregatesc in apropiere materialele necesare
toaletei, schimbarea lenjeriei patului, lenjeriei bolnavului si materialele necesare pentru
prevenirea escarelor.Temperatura apei trebuie sa fie le 37-38C.
Bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperii cu un cearsaf si patura. Se
descopera progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce bine buretele sau manusa de
baie pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav. Ordinea in care se face toaleta este :
spalat, clatit, uscat. Se sapuneste regiunea dupa care se clateste ferm, dar fara brutalitate. Apa
calda trebuie sa fie din abundenta, sa fie schimbata ori de cate ori este nevoie. Se insista la
pliuri sub sani, la maini, la spatii interdigitale, la coate si axile. Se mobilizeaza articulatiile in
toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor.
La toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va fi protejat cu musamaua si aleza in
functie de regiunea pe care o spalam.
La toaleta pe regiuni cu bolnavul in pat se va respecta urmatoarea succesiune : - faa
- gt
- urechi
- brate si maini
- parte anterioara torace
- abdomen
- fata anterioara coapse
Bolnavul va fi intors in decubit lateral si se vor spala :
- spatele
- fesele
- fata posterioara a coapselor
- bolnavul se aduce din nou in decubit dorsal
- gambele si picioarele
- organele genitale externe
- ingrijirea parului
- toaleta cavitatii bucale

37
Toaleta pe regiuni
Ingrijirea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor si prevenirea infectiilor oculare .
Materiale necesare :
- apa sau ser fiziologic
- tampon de tifon
- comprese
- manusi de baie
- prosop
- tavita renala
Bolnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser fiziologic, cu
mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la comisura externa spre cea interna.
La pacientii inconstienti secretiile oculare se indeparteaza in mod regulat, se aplica
comprese imbibate in ser fiziologic si se picura lacrimi artificiale in mod repetat.

Ingrijirea mucoasei nazale
Scop - mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare, prevenirea infectiilor
nazale si a leziunilor mucoasei nazale in cazul in care pacientul prezinta sonda endo-nazala.
Materiale necesare - tampoane sterile montate pe bastonase
- ser fiziologic
- apa oxigenata diluata
- tavita renala
- manusi de protectie
Tehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte. Se dezlipeste adezivul cu care este
lipita sonda. Sonda se retrage cu 5-6 cm. Fosele nazale se curata fiecare cu cate un tampon
umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa oxigenata diluata. Se curata si sonda,
apoi se reintroduce si se fixeaza.
Se supravegheaza functionalitatea sondei si pacientul.
Ingrijirea urechilor
Scop: - mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern
- indepartarea depozitelor patologice din conductul auditiv extern si a dopurilor de
cerumen
Materiale necesare - tampoane sterile montate pe betisoare
- apa
- sapun
- manusa de baie
38
- prosop
- tavita renala
Tehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte, se introduce tamponul in
conductul auditiv extern si se curata cu tamponul uscat. La introducerea tamponului trebuie
avut grija de limita vizibilitatii. Pavilionul urechii se spala cu mana cu manusa, cu apa si
sapun curatand cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara. Se limpezeste si
se usuca cu prosopul. Fiecare ureche se curata cu un tampon separat si daca din conductul
auditiv extern se scurge lichid cefalorahidian sau sange se va chema medicul.
Ingrijirea cavitatii bucale
Scop: - obtinerea unei stari de bine a bolnavului
- profilaxia infectiilor cavitatii bucale
- profilaxia cariilor dentare
Materiale necesare - la pacienti constienti - periuta
- pasta de dinti
- prosop
- tavita renala sau lighian
- pahar cu apa
- la pacienti inconstienti - comprese
- tampoane sterile din tifon
- deschizator de gura
- spatula linguala
- pensa port-tampon
- glicerina boraxata 20%
- tavita renala
- manusi sterile
Tehnica : - pozitia pacientului este in decubit dorsal cu capul deoparte, cu prosopul protejand
lenjeria. Se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare, se sterge limba, bolta
palatina, suprafata interna si externa a arcadei dentare ca tampoane imbinate in glicerina
boraxata cu miscari dinauntru in afara. Cu un alt tampon se sterg dintii, apoi se ung buzele.
Toaleta se poate face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind acoperita cu
manusa. La pacientii care prezinta proteza dentara, acesta se va scoate, spala si pastra intr-un
pahar cu apa.
Ingrijirea unghiilor
Scop: - asigurarea igienei pacientului
- indepartarea depozitului subunghial care contine germeni patogeni
39
Materiale necesare : - apa si sapun
- forfecuta, periuta de unghii
- pila
- prosop
Tehnica : - unghiile se spala cu apa, sapun si periuta. Pentru spalarea piciorului acesta va fi
introdus intr-un lighian. Dupa spalare se face taierea unghiilor cu mare atentie pentru a nu
leza tesuturile din jur. Instrumentele dupa utilizare se dezinfecteaza.
Ingrijirea parului
Scop: - pregatirea pentru operatii in zona fetei
- pregatirea pentru EEG
- spalare igienica la pacientul cu spitalizare indelungata
- pentru starea de bine a pacientului
Contraindicatii - fracturi ale craniului
- politraumatizatii
- bolnavii cu febra
- boli ale pielii capului
Materiale necesare - musama, aleza
- lighian
- apa calda
- sampon, sapun
- prosop
- piaptan
- uscator de par
Tehnica : - temperatura camerei trebuie sa fie intre 22-24C. Pozitia bolnavului este in
functie de starea sa : - sezand pe un scaun cu capul in fata
- sezand in pat
- decubit dorsal oblic
Se protejeaza patul cu musama si aleza. Se aseaza lighianul in functie de pozitia
bolnavului astfel incat parul sa ajunga in lighian . se umezeste parul, se samponeaza, se
maseaza usor pielea capului, se limpezeste, se usuca, se piaptana. Se protejeaza pielea
capului cu un prosop si pacientul va sta confortabil in pat.
Toaleta intima
Scop: - igienic
- mentinerea unei stari de confort fizic
- in vederea efectuarii unor tehnici la acest nivel
40
- sondajul vezical la femei si barbati
- recoltarea de urina pentru urocultura
Se face de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, la cei cu sonde vezicale,
inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala sau a organelor genitale, a cailor urinare
si in perioadele menstruale la femei.
Materiale necesare - paravan
- doua bazinete
- tampoane sterile din vata sau comprese
- pensa port-tampon
- cana cu apa calda
- sapun lichid
- prosop
- manusa de cauciuc, manusa de baie
- musama, aleza
Se controleaza temperatura apei, se pregateste patul cu musama si aleza. Se asigura
intimitatea bolnavului cu paravanul. Bolnavul se aseaza in pozitie ginecologica, se serveste
cu un bazinet pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se imbraca manusa de cauciuc peste
care se ia manusa de baie. Se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus turnand apa si
sapun. Se limpezeste abundent, se indeparteaza bazinetul. Se usuca prin tamponare cu
prosopul. Pliurile se pudreaza cu talc.
Observarea pozitiei bolnavului in pat
Adus de la sala de operatie, bolnavul va fi asezat in pat si acoperit cu paturi, fara
perna pana la trezire. El va sta in decubit dorsal, cu capul intors intr-o parte cu tavita renala
langa cap pentru a capta eventualele vomismente.
Asistenta va supraveghea bolnavul pana la completa sa trezire, trebuie sa-si dea seama
daca operatul este prea palid, daca anormal agitat, daca operatul este intr-o stare grava, daca
prezinta transpiratii reci sau cianoza.
Dupa trezirea bolnavului, asistenta ii va pune perna, il va servi cu ceai sau apa daca
nu este contraindicat. In caz de indicatii ii va umezi limba, buzele cu comprese ude.
Dupa interventii intraabdominale, in general, bolnavii tind sa adopte o pozitie antalgica de
decubit dorsal cu genunchii flectati, numita pozitie Fowler, acesta fiind o pozitie care asigura
relaxarea musculaturii abdominale si deci amelioreaza durerea locala.
Schimbarea pozitiei bolnavului si mobilizarea bolnavului
Schimbarea pozitiei poate fi activa sau pasiva , cu ajutorul asistentei. La mobilizarea
pacientului trebuie respectate unele principii :
41
- sunt necesare doua asistente
- prinderea pacientului se face precis si sigur
- exercitiile se fac intotdeauna inainte de mese
- aceste exercitii fizice trebuie intercalate cu exercitii de respiratie
- mobilizarea se incepe incet si se continua in functie de raspunsul fizic al pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului in vederea prevenirii escarelor ce pot sa
apara din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei. Schimbarea pozitiei
pacientilor imobilizati se face din 2 in 2 ore, masandu-se zonele de presiune predispuse
escarelor. Mobilizarea precoce a pacientului favorizeaza mentinerea mobilitatii articulare,
normalizarea tonusului muscular si stimuleaza metabolismul. De asemenea favorizeaza
circulatia sangelui, prevenind tromboflebitele si pneumoniile.
Bolnavii operati vor fi mobilizati precoce si gradat. La inceput se va efectua
mobilizarea activa in pat inlaturandu-se astfel contractura peretelui abdominal.
Captarea eliminarilor
Scop : observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejectiilor precum si descoperirea
modificarilor lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului
Captarea materiei fecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan, se indeparteaza patura si cearsaful care
acopera pacientul. Patul se protejeaza cu musamaua si aleza. Pacientul se dezbraca si se
introduce bazinetul cald sub zona sacrala apoi se acopera cu invelitoarea. Se efectueaza
toaleta regiunii perianale si se indeparteaza bazinetul cu atentie. Dupa ce se acopera cu
capacul se indeparteaza din salon. Se imbraca pacientul, se reface patul. Salonul se aeriseste
si se spala mainile pacientului. Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala in locuri
special amenajate.
Captarea urinei
Servirea urinarelor se face in mod asemanator cu a bazinetelor. Dupa utilizare se
golesc imediat, se spala la jet de apa calda si se dezinfecteaza.
Nu trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei; poate indica unele diagnostice.
Captarea sputei
Se face in recipiente spalate, sterilizate, uscate si in care se pune solutie lizol 3% sau
fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica. Atunci cand se recolteaza in vederea unor analize
de laborator nu se foloseste dezinfectant. Se instruieste pacientul sa nu inghita sputa, sa nu o
imprastie, sa foloseasca recipientul dat. I se asigura scuipatori de rulaj pentru a se putea
schimba la nevoie. Dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii special tinute
in solutie dezinfectanta. Se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare.
42

Captarea varsaturilor
Pacientul se aseaza in functie de starea generala in pozitie sezand, decubit dorsal cu
capul intors intr-o parte, decubit lateral (pozitie de siguranta). Lenjeria de pat se protejeaza
cu musama si aleza, iar pacientul cu un prosop in jurul gatului. Proteza dentara mobila se
indeparteaza unde este cazul si se ofera pacientului o tavita renala.
Se incurajeaza pacientul, i se ofera pahar cu apa sa-si clateasca gura. I se ofera cuburi
de gheata, lichide reci in cantitati mici.
Varsatura se pastreaza pentru vizita medicala. Caracterul varsaturii si frecventa se noteaza in
foaia de temperatura. Se spala si se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare
prin fierbere sau autoclavare.

2.4. Supravegherea funciilor vitale i vegetative
Supravegherea functiilor vitale in hemoragiile masive se face din ora in ora.
Asistenta supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este modificata, cu salturi sau
daca se face cu dificultate. Buna desfasurare a evolutiei postoperatorii se urmareste dupa
graficul temperaturii, al pulsului si prin inregistrarea tensiunii arteriale.
Respiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt : - tipul respiratiei
- amplitudinea miscarilor respiratorii
- ritmul
- frecventa
Materiale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de temperatura.
Asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi
executat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui si numara inspiratiile timp de
un minut.
Respiratia se noteaza cu culoare verde. Fiecare linie orizontala corespunde la doua
respiratii. Valorile normale a respiratiei sunt :
- la nou-nascut 30-50 respiratii / minut
- la 2 ani 25-35 respiratii / minut
- la adulti 16-18 respiratii / minut
- la varstnici 15-25 respiratii / minut
Orice operat poate prezenta in primele zile dupa operatie o usoara ascensiune termica
(37,5-38C). Aceasta curba este in descrestere incepand din a treia - a patra zi. Daca aceasta
43
descrestere nu se produce sau dimpotriva, temperatura creste, explicatia consta de obicei intr-
o infectie la nivelul plagii operatorii.
Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare de caldura
prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Masurarea temperaturii in axila : se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand. Se
ridica bratul bolnavului, se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se aseaza
termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei paralel cu toracele. Se apropie bratul pe
trunchi cu bratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se mentine timp de
zece minute.
Masurarea temperaturii in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea
bucala sub limba sau pa latura externa a arcadei dentare. Pacientul este rugat sa inchida gura
si sa respire pe nas. Termometrul se mentine cinci minute. In cazul masurarii temperaturii pe
cale rectala se lubrifiaza termometrul. Se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele
inferioare in semiflexie asigurandu-i intimitatea. Se introduce bulbul termometrului in rect
prin miscari de rotatie si inaintare. Se mentine trei minute.
Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se sterge cu
o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala termometrul, se scutura si
se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%).
In foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra. Pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de grad.
Valorile normale a temperaturii : - copil 36-37,8C
- adult 36-37C
- varstnic 35-36C
Pulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu cat temperatura este mai mare cu atat
pulsul este mai accelerat, pana la valoarea de 100 batai / minut dar daca acest ritm se mentine
si in zilele urmatoare, bolnavul trebuie tinut sub supraveghere permanenta.
Factori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici (varsta, inaltimea, greutatea,
somnul, alimentatia, efortul fizic), factori psihologici (emotiile, plansul, mania), factori
sociali (mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice artera accesibila palpatiei care poate fi
comprimat pe un plan osos : radiala, temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala,
femurala . In practica curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. La luarea pulsului,
bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute inainte de numaratoare,
intru-cat un efort sau o emotie oarecare in timpul sau inaintea luarii pulsului ar putea
modifica valorile reale. Bratul bolnavului trebuie sa fie sprijinit, pentru ca musculatura
44
antebratului sa se relaxeze. Se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului,
dam de un sant marginit de tendoanele muschilor flexor radial al carpului si brahioradial in
profunzimea caruia se gaseste artera radiala. Palparea pulsului se face cu varful degetelor
index, mediu si inelar de la mana dreapta. Dupa ce s-a reperat santul lui, se va exercita o
usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete palpatoare, pana la perceperea
zvacuiturilor pline ale pulsului.
Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se imbratiseaza antebratul
la nivelul respectiv.
Notarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a foii de
temperatura corespunde la patru pulsatii. Valorile normale a pulsului sunt :
- la nou-nascut 130-140 pulsatii / minut
- la copil mic 100-120 pulsatii / minut
- la adult 90-100 pulsatii / minut
- la varstnic 80-90 pulsatii / minut
Tensiunea arteriala trebuie controlata la toti bolnavii postoperator si in special la cei
hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne poate indica o complicatie
hemoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare (forta de
contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).
Materialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu mercur Riva
Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de vata si alcool pentru
dezinfectarea olivelor stetoscopului si creion sau pix rosu pentru insemnarea valorilor in
foaia de temperatura.
Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric si palpatoric.
Metoda auscultatorie : se explica pacientului tehnica si i se asigura un repaus fizic
aproximativ 15 minute. Asistenta se spala pe maini, aplica manseta pneumatica pe bratul
pacientului sprijinit si in extensie. Membrana stetoscopului se fixeaza pe artera humerala,
sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi. Se pompeaza
aer in manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor
pulsatile. Aerul din manseta se decomprima usor prin deschiderea supapei, pana cand se
percepe primul zgomot arterial, care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime (sistolice).
Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi
consemnata. Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice. Se
retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului in momentul in care
45
zgomotele dispar acesta reprezentand tensiunea arteriala minima (diastolica). Se noteaza pe
foaia de temperatura valorile obtinute.
La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale. Nu se
foloseste stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei auscultatorii. Are
dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind
posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare
rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile
orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat. Valorile normale ale tensiunii
arteriale sunt : - la copil intre 1-3 ani 75/90-50/60 mmHg
- la copil intre 4-11 ani 90/100-60/65 mmHg
- la copil si la adolescenti 12-15 ani 100/120-60/75 mmHg
- la adult 115/140-75/90 mmHg
- la varstnici >150/>90 mmHg
Urmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric. Mai ales in
cazul hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului. Pentru masurarea
diurezei urina se colecteaza pe 24 de ore in recipiente cilindrice, gradate, cu gat larg, spalate
si clatite cu apa distilata.
Colectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se termina a doua zi la aceeasi ora.
Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale de timol. Diureza se noteaza in
foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei
respective.
Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de temperatura corespunde la 100 ml de
urina. Cantitatea de urina eliminata in 24 de ore in mod normal este de aproximativ 1500 ml.

2.5. Alimentaia bolnavului
Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimentaia. Asigurarea
aportului caloric necesar pentru susinerea forelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului
alimentar adecvat pentru asigurarea condiiilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale
natural sau artificial, constituie sarcini elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat.
n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:
- activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon
- pasiv pacientei i se introduc alimentele n gur
- artificial alimentele sunt introduse n organism n condiii nefiziologice.
Alimentarea activ se poate face n sala de mese, n salon; la mas sau la pat.
46
n sala de mese aerisit, curenia trebuie s fie desvrit; poriile aranjate estetic sunt
aezate pe mese mici (4 persoane). Se invit pacientele la mas, se invit s se spele pe mini.
Felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat. Nu se ating
alimentele cu mna.
Se observ dac pacientul a consumat alimentele; n caz contrar se afl motivul i se iau
msuri.
n salon la mas: se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului
(tvi,scuiptori, plosc). Se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la
mas; servirea mesei se face ca n sala de mese.
n salon, la pat: se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas. Se aeaz
pacientul n poziie confortabil, este invitat s se spele pe mini, asistenta servindu-i
materialele necesare i protejnd lenjeria de pat cu muama. Se adapteaz masa special la pat
i se servete masa la fel ca n salon la mas.
Alimentarea pasiv - Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze
singuri, trebuie s fie ajutai.
Scop
vor fi hrnii bolnavii: imobilizai,paralizai ,epuizai , adinamici , n stare grav , cu
uoare tulburri de deglutiie
Pregtiri materiale: tav,farfurii pahar cu ap sau can cu cioc, ervet de pnz, can de sup,
tacmuri
Asistenta:
mbrac halatul de protecie
aaz prul sub bonet
se spal pe mini
Pacient:
se aaz n poziie semieznd cu ajutorul rezemtoarelor de pat sau n decubit dorsal
cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat
se protejeaz cu un prosop n jurul gtului
se adapteaz msua la pat i i se aaz mncarea astfel nct s vad ce i se introduce
n gur
Servirea mesei
asistenta se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu perna
verific temperatura alimentelor(pacienii n stare grav nu simt temperatura, nici
gustul alimentelor), gustnd cu o alt lingur
47
i servete supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutiie
ale pacientului
este ters la gur, i se aranjeaz patul
se ndeprteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la
formarea escarelor
schimb lenjeria dac s-a murdrit
acoper pacientul i aerisete salonul
strnge vesela i o transport la oficiu
De tiut
se ncurajeaz pacientul n timpul alimentaiei, asigurndu-l de contribuia alimentelor
n procesul vindecrii
se stimuleaz deglutiia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
se ofer pacientului cantiti nu prea mari-deoarece , neputnd s le nghit, ar putea s
le aspire
De evitat
- servirea alimentelor prea fierbini sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost n gura pacientului
Alimentarea artificial nseamn introducerea alimentelor n organismul pacientului prin
mijloace artificiale.
Se realiz. prin urmtoarele procedee:
sond gastric sau intestinal
gastrostom
clism
parenteral
scop:
hrnirea pacienilor incontieni
cu tulburri de deglutiie
cu intoleran sau hemoragii digestive
operai pe tubul digestiv i glandele anexe
cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
n stare grav; negativism alimentar
Alimentarea prin sond gastric
Materiale
- de protecie: alez, prosoape
48
- sterile : sond gastric sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic
- nesterile : plnie, tvi renal
- bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare
caloric
Pacient v. sondaj gastric
Execuie:
- n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric
- se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500
ml, nclzit la temperatura corpului
- se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda
- se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar
putea fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav
- se extrage sonda cu atenie
DE TIUT :
la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai mai mult
timp pe aceast cale , sonda se introduce endonazal
sondele de polietilen se menin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3
zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de
perfuzat utiliznd vase izoterme

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Cile de hidratare sunt: oral, duodenal, rectal, subcutanat, intravenoas,
intraosoas, intramuscular
Oral
calea fiziologic de administrare a lichidelor
declaneaz reflex funcia normal a tubului digestiv i a glandelor anexe, funcie
necesar absorbiei lichidelor
se renun la aceast cale n caz de:
vrsturi
tulburri de deglutiie
stenoz piloric i esofagian
negativism total din partea pacientului
Duodenal
administrarea lichidelor se face prin sond duodenal Einhorn
49
lichidele se administreaz pictur cu pictur ntr-un ritm de 60-100/min
se menine temperatura lichidului n timpul administrrii
Rectal
se face prin clism, pictur cu pictur, sau clisme Katzenstein: se poate asigura
hidratarea pe o perioad scurt de timp
n rect se resorb numai soluii izotonice, de aceea hidratarea pe cale rectal se face
numai cu soluie de clorur de sodiu 9 , glucoz 47
clisma hidratant este precedat de o clism evacuatoare
n locul irigatorului se folosete un termos
se folosete sond Nlaton care se introduce n rect n profunzime de 10-15cm, dup
ce sonda a fost lubrifiat cu vaselin
poziia pacientului este n decubit dorsal, cu membrele inferioare n uoar abducie
sau n decubit lateral cu mb. inf. n flexie
temp. lichidului tb. meninut constant la 34-37C
rata de flux este de 60pic./min.
cantitatea total adm. o dat nu tb. s dep. 500ml , iar /24h 1,5-2l
administrarea prea rapid a lichidelor poate s dea senzaia de colici, tenesme i
senzaia de eliminare a lichidelor introduse
Subcutanat
se face prin perfuzii
poz. pacientului: decubit dorsal
loc. de elecie: faa extern a coapsei, flancuri, peretele abdominal anterior, regiunea
submamar sau pectoral
dac se lucreaz cu 2canule, vor fi introduse n locuri simetrice
tegumentele regiunii alese se dezinfecteaz ca pentru orice intervenie i se izoleaz cu
cmpuri sterile
rata de flux: 60-80pic./min. cu 1 ac i 120-180pic./min cu 2 ace
resorbia este lent, iar cantitile mai mari se resorb greu
poate determina accidente:
necroza esuturilor prin compresiune
coagularea esuturilor (cnd temperatura este prea nalt)
flegmoane
complicaii septice
rmne tumefacie care se resoarbe n cteva ore
50
Perfuzia intravenoas
- pentru echilibrare hidroionic i volemic
- introducerea lichidelor n ven se face direct prin canule metalice fixate n
ven, canule de material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor
sau prin denudare de ven
Intraosoas
Dac nu se pot aborda venele bolnavului hidratarea se va efectua i pe cale intraosoas.
Canula prin care se va scurge lichidul de perfuzie se va introduce n spongioasa oaselor
superficiale : capul sternului, condrilii femurali, creasta iliac
Dup ndeprtarea mandrinului se verific poziia acului injectnd n cavitatea medular
0,5-1 ml ser fiziologic.
Dup efectuarea tehnicii se racordeaz canula la aparatul de perfuzie pregtit la fel ca i
pt. perfuzia i.v.
Viteza de ptrundere a lichidului nu trebuie s depeasc 60 pic./min., iar lichidul de
perfuzie se mprtie n lacunele sanguine din esutul osos de unde ptrunde n circulaia
general.
nfundarea aparatului cu microorganisme sau substane expune bolnavul la urmri fatale.
Intramuscular
Se administreaz vitamine prin injecie i.m.

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza
simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia si eficacitatea tratamentului aplicat,
semnaleaza aparitia unor complicatii. Recoltarea produselor este efectuata de asistenta in
majoritatea cazurilor. Acesta trebuie sa respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile
corecte de recoltare a diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze
produsul rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori
grave.
Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau in timpul recoltarii si
comportamentul sau pentru reusita acestuia. Fizic bolnavul va fi pregatit printr-o dieta
adecvata, repaus la pat si asezarea lui in pozitia necesara recoltarii.
Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea produsului
recoltat. Transportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat acestea sa ajunga la
laborator cat mai repede si in starea in care au fost eliberate din organism. Exista o serie de
examene de laborator efectuate inaintea tuturor interventiilor chirurgicale indiferent de
51
timpul avut la dispozitie pentru pregatirea pacientului si indiferent de starea sa generala cum
ar fi :
- timpul de sangerare (T.S.)
- timpul de coagulare (T.C.)
- determinarea grupului sanguin
- hematocritul (Htc)
- hemograma
- glicemie
- uree sanguina
Se recolteaza scaunul pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale (reactia Adler sau Gregersen).
In cazurile grave : stari de soc se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele de
coagulare.

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de
afeciune
In cazul interventiilor pe tubul digestiv exista si examinari speciale ca :
- examene radiologice cu substante de contrast
- gastroscopie
- sondaj gastric etc.
n cazul interveniilor chirurgicale pacientul este pregtit pentru ecografii, recoltri
hematologice i biochimice, computer tomograf, rezonan magnetic.
Dupa pregatirea materialelor necesare asistenta pregateste psihic si fizic pacientul. Va
explica pacientului tehnica explorarii, aspectele dezagreabile ale acesteia, fapt ce solicita
multa cooperare.
Dupa tehnica bolnavul va fi supravegheat timp de 30 de minute in sala de examinare
si inca 2 ore in salon, timp in care acesta nu mananca si nu bea. Daca bolnavul acuza dureri
si nu reuseste sa elimine aerul si mucozitatile din stomac, la indicatia medicului acestea vor
fi inlaturate prin introducerea unei sonde gastrice.





52
2.9. Pregatirea preoperatorie
si ingrijirile postoperatorii
Pregatirea preoperatorie a pacientului depinde de bolile insotitoare (anemie, diabet
zaharat, boli hepatice, pulmonare) si de timpul avut la dispozitie. Pregatirea preoperatorie a
bolnavului consta intr-o pregatire locala si generala .
a) Pregatirea generala preoperatorie :
- examenul clinic - se efectueaza de medicul chirurg asistat de asistenta. Depisteaza
deficientele si bolile insotitoare completate de analize paraclinice si de laborator
- pregatirea psihica - bolnavul se informeaza asupra interventiei, se cere
consimtamantul personal, iar pentru minori, cea a parintilor.
- ingrijiri igienice - se efectueaza baia partiala pasiv (ajutat) sau activ in functie de
starea pacientului.
- se urmaresc atent functiile vitale si vegetative
- regim dietetic preoperator : regim hidro-lactat, lichide reci, gheata, lapte, budinci,
piureuri
b) Pregatirea din preziua operatiei
Se asigura repausul fizic, intelectual si psihic. Se incepe dieta corespunzatoare. Seara
se poate efectua o clisma evacuatoare.
Pregatirea locala : se curata pielea cu apa, sapun, se va insista la pliuri, ombilic. Pielea
paroasa se rade, se vor evita micile taieturi (escoriatii), se degreseaza pielea cu comprese
sterile imbinate in eter. Se dezinfecteaza cu antiseptic (Betadina sau Iod) si se acopera cu
comprese sterile.
c) Pregatirea din dimineata zilei interventiei chirurgicale
Alimentatia se intrerupe cu cel putin 12 ore inaintea interventiei chirurgicale. Parul va
fi legat sub boneta, iar protezele dentare se indeparteaza. Bijuteriile vor fi date familiei cu
proces verbal. In caz ca pacientul nu are familie, bunurile se vor preda la secretariat sau
asistentei sefe sau medicului sef de garda, de asemenea insotit de proces verbal de predare-
primire. Se indeparteaza lacul de pe unghii, fardul de ten si buze. Golirea vezicii urinare se
face spontan sau cu ajutorul sondei Foley sau Demeure.
d) Pregatirea preoperatorie in cazul interventiilor de urgenta
Se incepe tratamentul socului inca din clipa in care bolnavul soseste la spital.
Bolnavul va fi dezbracat, la nevoie hainele vor fi taiate. La indicatia medicului se face
spalatura gastrica in vederea golirii stomacului. Se face toaleta generala a pacientului,
dezinfectie tip III a regiunii operate : se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza, se
degreseaza. Se aplica de doua ori dezinfectantul, la intervalul de 2'30'.
53
Se urmaresc functiile vitale si vegetative. Se recolteaza sange pentru analize de
laborator : VSH, grup sanguin, TS, TC, hemograma.
Ingrijirea postoperatorie a bolnavului
Incepe imediat dupa interventie si dureaza pana la vindecarea completa a bolnavului.
Aceste ingrijiri se acorda in functie de natura interventiei, de complicatiile care survin
intraoperator, de felul anesteziei si de starea generala a bolnavului.
Scopul este restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii plagii si
prevenirea complicatiilor postoperatorii. Dupa interventie din sala de operatie, bolnavul va fi
transportat cu patul rulant sau caruciorul, acoperit pentru a fi ferit de curentii de aer. Operatul
va sta in decubit dorsal, capul intr-o parte pentru a nu aspira eventualele vomismente. Va fi
urmarit aspectul fetei, respiratia, pulsul, tensiunea, temperatura. Patul trebuie sa fie accesibil
din toate partile si la pat sa fie instalatie de O
2
si monitor pentru monitorizarea functiei
cardiace. Temperatura camerei trebuie sa fie intre 18-20C.
Sarcina asistentei este de a supraveghea pacientul pana la aparitia reflexelor de
deglutitie, tuse, faringiene sau corneene si pana la revenirea completa a starii de cunostinta.
Trebuie sa depisteze eventualele complicatii.
Durerile parietale pot aparea datorita traciunii musculare asupra suturii cand bolnavul
se mic. La indicaia medicului se pot administra calmante, anestezice. Durerile profunde
pot avea cauza drenurile prea profunde sau cudate. Medicul chirurg va indica conduit de
urgen.
Observarea distensiei digestive : dupa interventia chirurgicala poate aparea retentie de
gaze, de obicei de scurta durata (3 zile). Daca dureaza peste 3 zile pana la reluarea tranzitului
intestinal se aplica tubul de gaze, se fac clisme evacuatoare, aspiratie continua. I se interzice
pacientului sa consume alimente peroral pana la aparitia flatulentei

2.10. Educaie pentru sntate
Profilaxia bolii

Dupa cum bine stiti, masurile preventive sunt intotdeauna mai bune decat cele de
tratare. Cine nu ar vrea sa nu fie nevoit sa se tratateze de anumite afectiuni, si mai ales de
hemoroizi? Efortul de a preveni hemoroizii se merita, daca ne gandim ca nu va trebui sa
simtim durerea suparatoare, disconfortul, mancarimea si iritatia provocate de hemoroizi. prin
anumite schimbari in obiceiurile noastre putem preveni hemoroizii.

54
Alimentatia dvs. joaca un rol major atunci va doriti sa preveniti hemoroizii. Daca
sunteti obisnuiti sa mancati multe alimente procesate de obicei alimentele numite junk food
sau snacks-uri atunci este posibil sa va indreptati cu pasi repezi inspre probleme cu
hemoroizii. Aceste alimente nu contin aportul de fibre necesar intestinelor dvs. pentru a misca
mancarea repede si forma scaune moi, pentru o defecatie usoara. Fara hrana indigesta care se
gaseste in alimentele bogate in fibre si care inmoaie scaunele dvs., este posibil sa suferiti de
constipatie, ceea ce duce la incordare in timpul defecatiei. Daca suferiti de constipatie mai
mult timp, o sa dezvoltati hemoroizi.
In alimentatia dvs. de prevenire pentru hemoroizi, includeti cereale si paine integrala,
mazare, fructe si legume din belsug, orez brun si tarate, alune si seminte. Introduceti aceste
alimente treptat in alimentatia dvs. pentru ca in timp sa devina un obicei, evitand astfel riscul
de hemoroizi.
Trebuie sa fim atenti insa, deoarece un aport brusc bogat in fibre va poate provoca un
soc in organism, in conditiile in care acesta era obisnuit cu alimentele procesate. Aceasta
situatie poate conduce la balonare, diaree, gaze intestinale, etc.
Chiar daca poate fi destul de greu, incercati pe cat puteti sa evitati alimentale care constipa,
precum orezul alb, painea alba, pastele, prajiturile, placintele, produsele de patiserie.
In acest fel veti reusi sa preveniti hemoroizii.
Sa prevenim hemoroizii printr-un consum adecvat de lichide.
In alimentatia noastr. de prevenire pentru hemoroizi, ar trebui sa includem i mrirea
consumului de lichide hidratante. Cu toate acestea, asta nu inseamna sa beti mai multa cafea,
ceai sau alcool, pentru ca aceste lichide au un efect invers, ducand la o deshidratare usoara.
Alcoolul are in special un efect defavorabil, putand contribui la formarea unor scaune uscate
care provoaca ravagii in tractul dvs. gastrointestinal.
Putem crede ca bem suficient ap, dar majoritatea oamenilor nu-si dau seama de cata
apa au de fapt nevoie. Adultii sanatosi au nevoie de cel putin 8 pahare de apa pe zi. Pentru
barbatii care sunt mai masivi si au mai mult tesut muscular si pentru cei care fac exercitii
regulat sau lucreaza in aer liber, este necesar un consum si mai mare de lichide in fiecare zi,
pentru a fi mereu bine hidratati, prevenind astfel hemoroizii.
Alaturi de o alimentatie bogata in fibre si un consum adecvat de lichide, folosirea
zilnica a unor suplimente naturale precum Venapro, ne poate ajuta sa prevenim hemoroizii.
Acest tratament ajuta la imbunatatirea circulatiei venoase pentru a mentine tesuturi sanatoase
care nu se umfla, prevenind astfel hemoroizii.


55
2.11. Externarea bolnavului
Medicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand acesta nu mai
necesita o supraveghere permanenta si poate continua tratamentul prescris la domiciliu.
Asistenta va pune la dispozitia medicului documentele bolnavului necesare formularii
epicrizei si completarii biletului de iesire si va asigura alimentatia bolnavului pana la
externare.
Asistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va avea grija
ca bolnavul sa-si primeasca lucrurile personale de la magazia spitalului si sa aiba o
imbracaminte corespunzatoare anotimpului.
Va aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de
iesire. Asistenta va conduce bolnavul la iesire unde il lasa in grija apartinatorilor.
























56
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
CAZUL I
INTERVIU
1. Identificarea persoanei ngrijite
- data internrii: 20.04.2013
- nume i prenume: D.A.
- vrsta: 49 ani
- domiciliu:Bacau
- sex:feminin
- greutate: 50 kg
- nalime: 1,52 cm
2) Mediu familial
- stare civil: cstorit
- copii: doi
- relaia cu familia: bun
- persoane care pot fi anunate: soul, copiii, prinii
3) Mediul profesional
-profesia:confecioner
4) Mediul social
- limba vorbita: romna
- naionalitate : romn
- religie: ortodox
5)Starea de sntate:
Antecedente personale: prima menstruaie la 13 ani, ultima pe 5.04 2013
Antecedente heredo-colaterale: fara importan.
Diagnostic: tromboza hemoroidala
Motivele internrii: dureri la defecatie, rectoragii, starea general alterat progresiv,
scdere marcat n greutate (13 kg/intr-o lun)
6) Obinuine de via:
- alcool: consum ocazional
- tutun: nu fumeaz
- cafea: doua cesti/zi


57
7) Istoricul bolii
Pacienta relateaz ca n urm cu aproximativ 6 luni au aprut dureri, iniial
necolicative, situate n regiunea rectala, rectoragii i n final asociate cu tulburri
gastrointestinale (greuri, vrsturi). n urma cu aproximativ o sptmn remarc o scdere
semnificativ a greutii i alterarea strii generale, motiv pentru care solicit internarea.
Examenul clinic evideniaz prezena unei tromboze hemoroidale.
Analize de laborator :
Hb: 12,5 g% (12-16g%)
Ht: 34,5% (32-37%)
GR: 3.500.000/mm (4.000.000 - 4.500.000/ mm)
GA: 5.500/ mm (4.000 - 8.000/ mm)
VSH: 120mm/ora (8-15/ora)
Glicemia: 70 mg% 965-110mg%)
Fibrinogen: 280 mg% (240-290 mg%)
Colesterol: 150 mg% (130-290 mg%)
Lipide: 600 mg% (400-700 mg%)
Sodiu: 48 mg% (46 mg%)
Clor: 180 mg% (180-240 mg%)
Potasiu: 480 mg% (480 mg%)-
Amilazemia: 12 U.W. (8-32 U.W.)
TGP: 23 U.I. (2-24 U.I.)
TGO: 26 U.I. (2-20 U.I.)
Ureea: 16,7 mg% (25 mg%)
TS: 1'5'' (2'-4')
TC: 5'5'' (5'-8')
Examen urin:
- albumin- absent
- glucoz- absent
- sediment: rare celule epiteliale, rare leucocite


58

DIAGNOSTIC
DE NURSING
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
Stare generala alterata
Influenat de durere
local manifestata prin
nelinite,inapetent
urmrirea funciilor vitale
pregtirea bolnavei pentru
examene de laborator:
-pregtirea bolnavei pentru
examene de specialitate
- calmarea durerii; sedarea
bolnavei ;alimentarea i
hidratarea bolnavei
- se recolteaz snge pentru determinarea:TS, TC,
glicemie, VSH, transaminaze, amilazemie, Hb,
Ht, globule albe, globule roii, potasiu, sodiu,
colesterol, fibrinogen, lipide
- se administreaz Piafen, sedative
- va primi un regim alimentar uor digerabil
(lichide:1-1,5 l/zi)
G: 50 kg, AV: 86/min,
T.A. 95/55mmHg
- pacienta cunoate
msurile de prevenire a
durerii
- cedarea greurilor i
vrsturilor.
Potential de alterare a
tranzitului intestinal
manifestat prin diaree.
Pacientul sa prezinte un transit
intestinal normal.
Monitorizez frecventa scaunelor si consistent
acestora;
-recomand tipuri de dieta alimentare bogate in
fibre si agenti de volum care sa absoarba lichidul
si sa confere consistent materiilor fecale.
-La indicatia medicului administrez pacientului
agenti antidiareici Smecta 3 pliculete\zi
Tranzit intestinal
echilibrat.

59
Alimentatie inadecvata
in deficit din cauza
greturilor, varsaturilor,
necunoasterea
regimului
corespunzator
manifestata prin
inapetenta si
deshidratare.


Combaterea varsaturilor.
Bolnava sa fie alimentata si
hidratata corespunzator
Ajut bolnava in timpul varsaturilor:
-ii dau tavita renala si ii intorc capul intr-o parte
pentru a nu aspira lichidul de varsatura;
-ii sustin capul cu o mana;
Dupa ce a varsat indepartez tavita renala si o
sterg cu un prosop curat,ii dau un pahar cu apa
aromata pentru a-si clati gura.
Varsatura colectata o arat medicului .
La indicatia medicului am suprimat alimentatia
pe cale orala si am alimentat-o parenteral;
-glucoza 10%-500 ml
-ser fiziologic 0,9 %- 500 ml
- 1 f. Metoclopramid in PEV
Bolnava nu a mai
prezentat varsaturi dupa
intreruperea alimentatiei
pe cale orala.
Bolnava nu prezinta
semne de
dezechilibru
hidroelectrolitic dupa
varsatura biliara din ziua
precedent.
Risc de sangerare
datorita numarului
scazut de trombocite
manifestat prin
hemoragii.
Pacienta nu va prezenta
sangerari iar numarul de
trombocite sa fie in limite
normale.
-monitorizez scaunele;
-voi face un examen obiectiv pentru a evidentia
eventualele sangerari, echimoze sa petesii;
-instituirea unui dispozitiv de acces venos
permanent, pentru a administra tratamentul
parenteral;
-recoltez sange pentru examen de laborator;
-recoltez materiile fecale pentru examenul
pacienta nu mai
sangereaza si prezinta o
stare de bine.
60
copoparazitologic;
-administraz medicatia prescrisa de
medic:Tarosin 6 tb\zi;
- administrez tratament de pregatire inaintea
transfuzionarii:
- HHC 50 mg i.v.
- Ca gluconic 1 f i.v.
Algocalmin 1 f. i.v.
-prodduse de sange (concentrate trombocitar)
2U\zi timp de 3 zile
Incapacitatea de a se
odihni, datorita
anxietatii si durerilor
manifestate prin
insomnie, agitatie.
Pacienta sa prezinte un somn
linitit si sa nu mai prezinte
semn de agitatie
-Crearea unui climat corespunzator, cu lumina
difuza.
-Ii ofer pacientei un pahar cu ceai de tei cald
- La indicaia medicului seara la culcare i
administrez un sedativ: Diazepam 40 mg- 1tb
Pacienta reuseste sa
doarma cateva ore i s
aib o stare de linite.
Imobilitate datorit
bolii manifestata prin
absenta activitatii
fizice, restrngerea
mobilitatii.
Mobilizarea si efectuarea
miscarilor pasive privind
satisfacerea nevoilor personale
-Ajut pacienta sa-si realizeze toaleta personala si-
i servesc toate materialele necesare pentru a-si
satisface aceasta nevoie
-Schimb lenjeria de pat.
- Execut cteva micri de mers n jurul patului
Pacienta inecpe sa faca
cateva miscari active.
Prezinta o tolerant
digestiva satisfacatoare.
61
pentru combaterea trombozei

Disconfort general din
cauza durerii i
simptomatologiei bolii
manifestate prin
anxietate i agitaie.
Pacienta s prezinte o circulaie
adecvat cu normalizarea T.A
Pacienta a fost asezat in decubit dorsal usor
ridicat.
-Asigur un climat optim confortului
-Administrez O2 prin sonda nazala 5 l \ min
-Administrez la indicaia medicului calmante ale
durerii
-Recoltez snge pentru urmtoarele examene de
laborator: VSH, HLG, UREE, CREATININA,
Timp Quick, INR, PCR.
-Administrez pev cu solutii glucozate 10% si
solutie Ringer.
Psihoterapie prin conversatii privind prognosticul
bolii
Pacienta ii reia treptat
respiratia normal si
relatea calmarea
durerilor.
Nelinite din cauza
necunoaterii tipului
de intervenie
chirurgical
manifestat prin
agitaie.
Efectuez pregtirea
preoperatorie a pacientei.
Am interupt alimentatia in preziua interventiei
Indicandu- i seara doar regim hidric.
Am efectuat clisma evacuatoare seara.
La indicatia medicului am administrat:
-un sedativ usor seara inainte de
culcare,diazepam tb 1.
Bolnava a inteles
necesitatea acestor
recoltari si coopereaza.
In urma analizelor:
Hb-12,3 g%
Ht-34%
62
Sfatuiesc bolnava sa nu manace nimic in
dimineata interventiei.
Masor functiile vitale si vegetative: T.A. P,R,T.
Efectuez o clism evacuatoare.
Pregatesc campul operator :
- spal cu apa si sapun regiunea pe care se va
interveni chirurgical si o dezinfectez cu alcool
iodat pe o suprafata cat mai mare.
- am transportat bolnava in sala de operatie cu
ajutorul unui scaun rulant.
L-8000 mm
Ts-2 min
Tc-8 min
Glicemie-0,96g%
Uree-2,7 g%
Creatinia-0,80mg%
TGP-24U/L
TGO-29U/L
Sumar urina
-glucoza absenta
-albumina-urme fine
Constantele biologice:
T.A.-130/70mmHg
P-75 Puls/min
R-18 resp/min
T-36,8 C
Bolnava a efectuat
ecografia abdominala cu
urmatoarul rezultat:
-ficat pancreas normale,
-fara continut lichidian
63
-splina,uter normale
Bolnava intra in sala de
operatie.

Stare generala
influientabila din
cauza interventiei
chirurgicale
manifestata prin
modificarea functiilor
vitale.
Supravegherea functiilor vitale.
Recoltez sange pentru examen
de laborator.
Respectarea tuturor masurilor
de asepsie.
Am masurat temperatura seara si dimineata.
Am aplicat comprese reci pe frunte si explic
pacientei ca febra nu este patologica.
Am masurat pulsul, respiratia,T.A. si am notat
valorile obtinute in foaia de observatie.
Am recoltat sange prin punctie venoasa pentru
urmatoarele analize:Hb, Ht, glicemie,
creatinia,bilirubinemie.
La indicatia medicului`administrez parenteral:
-glucoza10%-500 ml
-ser fiziologic 500 ml
-ringer-500 ml
Pe 24 h urmarind diureza si raportul ingesta
excreta.
Dupa 2 zile petrecute in
sectia ATI bolnava revine
pe sectia de chirurgie.
Pacienta prezinta o
usoara subfebrilitate
T-37,2 C.
Functiile vitale au
urmatoarele valorii:
T.A.120/80 mm Hg
P-75 PULS/MIN
R-18 resp/min
Bolnava si-a reluat
tranzitul pentru gaze si a
avut mictiuni spontane.
In urma analizelor
pacienta prezinta:
Hb-11,28 g%
64
-Ht-38%
-L-5400 mm
-Glicemie-0,93
-Uree-2,5 g
-Bilirubina directa-
absenta
-Bilirubina indirecta-
0,28%
-Creatinina-0,90g%
Bolnava prezinta valori
fiziologice ale functiilor
vitale
T-36,2 C
R-18 resp/min
P-77 puls/min
T.A.130/80mmHg
D-1500 ml/24 h
Pana la extenare pacienta
nu a prezentat valorii
patologice ale functiilor
vitale.
65
Evaluare finala


Pacienta D. A. , n vrst de 49 ani, cu domiciliul n Bacau, a fost internat n secia
de chirurgie a Spitalului Judeean de Urgen Bacu cu diagnosticul de tromboz
hemoroidal .
Bolnava a suferit intervenia chirurgical pe data de 21-05-2013 .
Evoluia postoperatorie a fost favorabil i fr complicaii.
La externare se recomand:
evitare eforturilor fizice mari timp de 60 de zile;
control dup 7 zile de la externare;
respectarea unui regim alimentar de cruare (fr prjeli, grsimi, sosuri,
condimente).
Asistenta va efectua pregatirea fizica si psihica a pacientei privind integrarea psiho-
sociala, respectarea masurilor igieno-sanitare.Va explica pacientei importanta revenirii la
control si urmarea tratamentului prescris.















66
Fisa tehnologica
Msurarea tensiunii arteriale
Cea mai frecvent metod de msurare a tensiunii arteriale folosete metoda
Korotkov.
bolnavul va fi aezat n poziie culcat cu braul la nivelul inimii pe care se va fixa maneta
manometrului;
cu para de cauciuc se introduce aer n maneta pneumatic, pn la dispariia pulsului
radial, deci peste tensiunea maxim;
se aplic un stetoscop imediat sub marginea inferioar a manetei, deasupra arterei
humerale;
ct timp presiunea din manet este superioar tensiunii sistolice, nu se va auzi nici un
fenomen acustic deasupra arterei cercetate;
prin deschiderea supapei menetei pneumatice, aceasta se decomprim lent, pn ce
presiunea ei scade imediat sub valoarea presiunii intraarteriale;
sngele de deasupra comprimrii destinde cu for pereii arteriali i ptrunde n poriunea
distal a arterei, destinderea brusc a pereilor arteriali prin presiunea sistolic maxim i
decomprimarea n timpul presiunii diastolice minim d natere la un ton ritmic legat de
vibraiile pereilor arteriali comprimai;
presiunea artat la manometru cnd se percepe primul ton arterial = presiunea sistolic
sau tensiunea maxim;
pe msur ce se continu decomprimarea tonurile devin din ce n ce mai puternice, pentru
ca la un moment dat, tonul arterial s se transforme ntr-un suflu. Continund
decomprimarea tonurile reapar, sunt mult mai puternice, foarte sonore. Din acest moment
intensitatea tonurilor arteriale scade brusc, pentru ca n scurt timp s dispar total;
presiunea din manet, nregistrat pe manometru n momentul n care tonurile arteriale
slbesc brusc, reprezint valoarea tensiunii diastolice sau a tensiunii minime din arter.
Valori normale
115-140mm Hg tensiune sistolic,
75 90 mmHg tensiune diastolic
Valoarea tensiunii arteriale se nregistreaz :
- n foaia de temperatur, n subrubricile rezervate de-a lungul marginii inferioare a foii;
67
- sau printr-o coloan vertical roie, utiliznd linia de baz a foii de temperatur pentru
valoarea 100 i socotind 10 mmHg la fiecare diviziune n sus sau jos Extremitatea
superioar reprezint maxima, iar cea inferioar minima.






























68
Cazul II

1. Identificarea persoanei ngrijite
- internat la data: 14-06-2013 ;
- nume B;
- prenume B ;
- vrsta: 53 ani ;
- sex feminin ;
- data naterii: 29.11.1958.;
- greutate: 67 kg ;
- nlime: 1,58 m.
2. Mediul familial
- stare civil cstorit ;
- persoane care pot fi anunate soul;
- domiciliul: judeul Bacau, localitatea Bacau
3. Mediul profesional
- ocupaia: profesoar
- condiii de via i de munc: destul de bune
- dup mbolnvire: lucreaz
4. Mediul social
- limba vorbit: romna;
- naionalitatea: romn;
- religii sau credine spirituale: cretin ortodox;
- asigurri sociale: are;
- relaia cu exteriorul: normal.
5. Starea de sntate
- motivele internrii:
- astenie marcat
- dureri abdominale si rectosigmoidiene
- diagnostic:
- tromboza hemoroidala
Alte probleme de sntate:
- HTA stadiul II
69
- antecedente heredo-colaterale: nesemnificative
- antecedente personale patologice:
- hepatit viral A n 1962;
- tromboflebit membru inferior stng 1998;
6. Obinuine de vrst, obiceiuri nainte spitalizrii
- alcool nu consum alcool ;
- tutun nefumtoare;
- igien corespunztoare ;
- tranzit fiziologic normal
- repaus somn dificil datorit durerii abdominale;
- gradul de informare a bolnavului normal.
7. Psihologie n raport cu boala
- gradul de informare a anturajului: soul cunoate evoluia bolii;
- convorbirea cu medicul: bun;
- termeni utilizai: uzuali;
- pacientul pare a fi n faz de adaptare.
Analize de laborator:
Ht = 39 % Hb = 13 g %
VSH = 22 mm/h Fibrinogen = 6,4 g%o
TS = 2 minute TC = 4 minute
leucocite = 6800/mm
3
Eritrocite = 4.400.000/mm
3

Gross = 0,46
Bilirubin total = 1 mg %0
Sumar de urin = sediment numeroas flor, rare leucocite
Urocultur negativ
Examene de specialitate:
radiografie toracic cord cu bombarea arcului inferior stng
EKG frecven normal 75/min, axa electric la 45 grade, ritm sinusal, aspect normal.




70
DIAGNOSTIC DE
NURSING
OBIECTIVE INTERVENII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
Dificultate in a
respira din cauza
durerii manifestata
prin dispnee.
In decurs de o ora
pacienta sa respire
normal.
- Asez pacienta in pozitie semisezand
- i montez sonda endonazala pentru oxigeno
terapie
- Asigur linistea in salon
- La indicatia medicului administraez
bronhodilatatoare si
- antialgice:
- Miofilin 1 f. i.v.
- Algocalmin 1 f. i.v.
Pacienta incepe sa respire normal,
iar durerile au inceput sa scada in
intensitate.
Dificultatea de a-si
pastra temperatur
corpului in limite
normale, datorita
tulburarilor
digestive
manifestat prin
febra ridicata.
Pacienta sa prezinte
temperature corpului
in limite normale si
sa nu prezinte semen
de deshidratare.
- Aerisesc salonul cu grija
- Monitorizez si notez in foaia de temperature
valorile temperaturii corporale masurata din
ora in ora
- Administrez la indicatia medicului
antitermice:
Perfalgan- 100 ml PEV
Pacienta nu mai prezinta febra
ridicata.
Imposibilitatea de a
se misca datorita
Pacienta sa aiba
confortul necesar
- Supraveghez in continuare functiile vitale si
vegetative.
Pacienta capata curaj si incredere in
71
fricii sa nu se
instaleze durerea
manifestata prin
tegumente usor
alterate.
pentru repaus la pat
si sa-I readucem
increderea efectuarii
miscarilor
- Asigur un climat de liniste si de siguranta
- Port discutii linistitoare cu pacienta,
asigurand-o ca evolutia bolii este pozitiva
- Execut miscarii passive a membrelor
inferioare a pacientei pentru prevenirea
trombozelor
- Administrez solutii de echilibrare
hidroelectrolitice- NaCl, Ringer, Glucoza.
Administrez diazepam 1 tb. si Fraxiparine 0,3 1 fiol
sine si personalul medical.
Alterarea somnului
din cauza agitatiei
manifestata prin
insomnie.
Facilitarea unor
conditii optime
pentru un somn
linistit.
- Am aerisit salonul si am creat o atmosfera
calma,linistita,propice odihnei.
- Am redus zgomotul spitalicesc si am ajutat
bolnava sa efectueze exercitii simple de relaxare
inainte de culcare.
Pacienta prezinta un somn linistit
nu se mai plange de treziri
frecvente in timpul noptii.
Circulatie
inadecvata din
cauza starii generale
alterate manifestata
prin HTA,cefalee,
migrena.
Masurarea si notarea
functiilor vitale si
vegetative.
-Pregatesc materialele necesare pentru masurarea
respiratiei si o masor prin inspecatrea miscarilor
cutiei toracice in timp ce pacienta doarme.
-Notez valoarea obtinuta in foaia de observatie.
-Pregatesc materialele necesare pentru masurarea
T.A. si o masor inainte de masa dimineata ,notez
valoarea obtinuta in foaia de observatie.
Dupa masurarea functiilor vitale si
vegetative am obtinut urmatoarele
valorii:
R-16 resp/min
P-85 puls/min
T.A.-120/60mm Hg T-36,5 C
Bolnava prezinta
72
Pregatesc materialele pentru masurarea temperaturii
si o masor la nivelul axilei notand valoarea obtinuta
in foaia de observatie
R-16 resp/min
P-80 puls/min
T.A.-120/60mmHg
T-36,7 C
Stare generala
influientabila din
cauza interventiei
chirurgicale
manifestata prin
modificarea
functiilor vitale.









Supravegherea
functiilor vitale.
Respectarea tuturor
masurilor de asepsie.












Am masurat temperatura seara si dimineata.
Am aplicat comprese reci pe frunte si explic
pacientei ca febra nu este patologica.
Am masurat pulsul, respiratia,T.A. si am notat
valorile obtinute in foaia de observatie.
La indicatia medicului`administrez parenteral:
-glucoza10%-500 ml
-ser fiziologic 500 ml
-ringer-500 ml
Pe 24 h urmarind diureza si raportul ingesta excreta.






Pacienta prezinta o usoara
subfebrilitate
T-37,2 C.
Functiile vitale au urmatoarele
valorii:
T.A.120/80 mm Hg
P-75 PULS/MIN
R-18 resp/min
Bolnava si-a reluat tranzitul pentru
gaze si a avut mictiuni spontane.
Bolnava prezinta valori fiziologice
ale functiilor vitale
T-36,2 C
R-18 resp/min
P-77 puls/min

73
Alimentatie
inadecvata in deficit
din cauza greturilor,
varsaturilor,
necunoasterea
regimului
corespunzator
manifestata prin
inapetenta si
deshidratare
Combaterea
varsaturilor
Bolnava sa fie
alimentata si
hidratata
corespunzator.
Ajut bolnava in timpul varsaturilor:
-ii dau tavita renala si ii intorc capul intr-o parte
pentru a nu aspira lichidul de varsatura;
-ii sustin capul cu o mana;
Dupa ce a varsat indepartez tavita renala si o sterg cu
un prosop curat,ii dau un pahar cu apa aromata
pentru a-si clati gura.
Varsatura colectata o arat medicului .
La indicatia medicului am suprimat alimentatia pe
cale orala si am alimentat-o parenteral;
-glucoza 10%-500 ml
-ser fiziologic
Bolnava nu a mai prezentat
varsaturi dupa intreruperea
alimentatiei pe cale orala.
Bolnava nu prezinta semne de
dezechilibru hidroelectrolitic dupa
varsatura biliara din ziua precedent.


Deficit de
autoingrijire din
cauza interventiei
chirurgicale
manifestat prin
durere ,igiena
deficitara datorita
imobilizarii.
Calmarea durerii.
Prevenirea escarelor.
Am instruit bolnavul sa faca miscari active a
membrelor si am efectuat masaje in regiunile expuse
escarelor.
Pentru a activa circulatia am efectuat toaleta pe
regiuni insistand asupra regiunilor predispuse la
escare masandu-le si apoi pudrandu-le.
Am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cate ori
a fost nevoie.La indicatia medicului am administrat
Am mobilizat pasiv pacientul si am
efectuat toaleta pe regiuni.
Bolnavul nu prezinta escare.
Durerea cedeaza doar la
administrarea de calmante.
Bolnavul reuseste sa se mobilizeze
singur si sa isi asigure un minim de
igiena.
Durerea cedeaza in intensitate.
74
calmante:algocalmin o fiola de 3 ori pe zi.
75

Evaluare final

Pacienta se interneaz in secia Chirurgie cu diagnosticul clinic de tromboz
hemoroidal.
n urma consinmntului liber exprimat se intervine chirugical
ngrijirile posoperatorii care constau n urmrirea funciei vitale, administrarea de
antibiotic, calmante, regim igieno- dietetic, urmrirea diurezei i a tranzitului reluat, au dus
la vindecarea chirurgical a pacientei.
Se externeaz cu urmatoarele recomandri:
- evitarea eforturilor fizice i psihice;
- respectarea msurilor igieno-dietetice
- urmarea tratamentului prescris unguente cu Hermozon
- Detralex 4 cp/ zi
- revine la control peste o lun
















76
Fi tehnologic
Msurarea temperaturii
Cel mai frecvent folosit este termometrul maximal (medical).
Termometrele sunt inute n soluii dezinfectante (bromocet, cloramin 2%) Soluia
nu trebuie s acopere termometrele inute vertical n borcane dect pn la jumtate, pe
fundul borcanelor se pune vat acoperit cu tifon, pentru a nu permite lovirea rezervoarelor
de fundul vasului de sticl. Soluia dezinfectant trebuie schimbat din 5 n 5 zile.
Masurarea se face n cavitile nchise sau semideschise: In axil, in plica inghinal, n
gur, n vagin sau n rect (cea mai precis)
Tehnica:
se verific dac nu este stricat, se spal dac a fost anterior folosit de un alt bolnav;
se va verifica dac coloana de mercur din capilar a fost readus la nivelul gradaiei minime
dup msurtoarea anterioar;
dac nu, vom scutura termometrul;
lum temperatura din regiunea axilar (cavitate nchis, cu 4-5 zecimi de grad mai joas
dect temperatura central) deoarece este o metod comod att pentru asistent ct mai
ales pentru bolnav;
se terge axila;
se ridic braul;
se aeaz rezervorul termometrului n vrful axilei apoi se apropie braul bolnavului de
trunchi, iar antebraul flectat se plaseaz pe suprafaa anterioar a toracelui;
se menine n groapa axilar timp de 5 minute;
dup citire se reintroduce n soluia dezinfectant.
Valori:
temperatur normal 36-37 grade C,
subfebrilitate 37-38 grade C,
febr moderat 38-39 grade C,
febr ridicat 39-41 grade C,
hiperpirexie 41-42 grade C
Temperatura se noteaz pe foaia de temperatur a bolnavului
- pe abscis se noteaz timpul;
- pe ordonat gradul temperaturii;
Prin unirea tuturor punctelor vom obine curba termic.
77
Cazul III
1. Identificarea persoanei ngrijite
- internat la data: 21.06.2013;
- nume C;
- prenume C;
- vrsta: 55 ani ;
- sex masculin;
- data naterii: 14.05.1956;
- greutate: 65 kg;
- nlime: 1,78 m.
2. Mediul familial
- stare civil cstorit;
- persoane care pot fi anunate soia, copiii;
- domiciliul: judeul Bacau, localitatea Hemeiusi
3. Mediul profesional
- ocupaia: tehnician;
- condiii de via i de munc: bune;
4. Mediul social
- limba vorbit: romn;
- naionalitatea: romn;
- religii sau credine spirituale; cretin ortodox;
- asigurri sociale: are;
- relaia cu exteriorul: normal.
5. Starea de sntate
- motivele internrii :
- durere spontan sever care nu cedeaz n regiunea anala
- greuri i vrsturi
- diagnostic: tromboza hemoroidala
Alte probleme de sntate:
-antecedente heredo-colaterale: mama cu HTA;
-antecedente personale patologice:
- hepatit viral B la 43 ani;

78
6.Obinuine de vrst, obiceiuri naintea spitalizrii
- alcool consum alcool ;
- tutun fumtor;
- igien corespunztoare ;
- tranzit fiziologic ;
- repaus somn dificil datorit distensiei abdominale ;
- gradul de informare a bolnavului sczut.
7. Psihologie n raport cu boala
- gradul de informare a anturajului: soia cunoate evoluia bolii;
- convorbirea cu medicul: bun;
- termeni utilizai: uzuali;
- pacientul pare a fi n faz de adaptare.
Analize de laborator :
Hb: 12,5 g% (12-16g%)
Ht: 32,5% (32-37%)
GR: 4.200.000/mm (4.000.000 - 4.500.000/ mm)
GA: 8.600/ mm (4.000 - 8.000/ mm)
VSH: 110mm/ora (8-15/ora)
Glicemia: 70 mg% 965-110mg%)
Fibrinogen: 260 mg% (240-290 mg%)
Colesterol: 130 mg% (130-290 mg%)
Lipide: 600 mg% (400-700 mg%)
Sodiu: 48 mg% (46 mg%)
Clor: 180 mg% (180-240 mg%)
Potasiu: 480 mg% (480 mg%)-
Amilazemia: 30 U.W. (8-32 U.W.)
TGP: 22 U.I. (2-24 U.I.)
TGO: 25 U.I. (2-20 U.I.)
Ureea: 15,5 mg% (25 mg%)
TS: 1'6'' (2'-4')
TC: 5'5'' (5'-8')
Examen urina:
- hiperamilazurie, modificarea sedimentului urinar cu apariia hematiilor,
cilindrilor granuloi (semn de leziune renal)
79
- albumina- absent
- glucoz- absent
- sediment: rare celule epiteliale, rare leucocite
Tratament
S-a practicat extirparea formaiunii tumorale.

80

DIAGNOSTIC DE
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE

EVALUARE
Alterarea confortului
din cauza procesului
inflamator localizate,
manifestat prin dureri
intense in zona
posterioara.
Ameliorarea durerii. Linistesc bolnavul in ceea ce priveste starea
sa si il rog sa ne acorde intreaga incredere.
Conduc bolnavul in salonul indicat si il
sfatuiesc sa stea in repaus fizic si psihic pe
toata perioada durereoasa.
Supraveghez durerea si notez factorii care o
accentueaza.
Linistesc bolnavul si i explic necesitatea
interventiei chirurgicale.
i ofer spre semnare consinmntul scris.
La indicatia medicului administrez:
Antispastice: no-spa f1,i.m.
Scobutil f1 i.m.
Calmante: piafen f1 i.m.
Mialgin f1 i.m.
Bolnavul este foarte ingrijorata de
interventia chirurgicala ce urmeaza
sa suporte.
Durerea este intensa,cu caracter
colicativ si este intensificata de
orice efort.
Durerea scade in intensitate,
doar la administrarea
de antispastice i antalgice.
Risc de alterare a
circulatiei si
respiratiei datorita
Masurarea si notarea
functiilor vegetative.
Sa asigur o circulatie
Pregatesc materialele necesare pentru
masurarea respiratiei,puls,tensiune,notez
valorile obtinute in foaia de observatie.
Bolnavul prezinta respiratie
superficiala din cauza durerii.
R-15 resp/min
81
durerii intense
manifestat prin
hipotensiune si
respiratie superficiala.
adecvata.
Pregatesc pacientul
pentru explorari
functionale.
Conduc bolnavul cu ajutorul unui scaun rulant
la EKG si il ajut sa se dezbrace si sa se
intinda pe pat.
Dupa efectuarea tehnicii conduc bolnavul la
salon
La indicatia medicului administrez:
Antispastice:no-spa f1,i.m
Calmante:piafen f1 i.m.
T.A.-120/80 mm Hg
P-75 puls/min
Dupa administrare de antispastice
si analgezice functiile vitale sunt in
limite normale.
R-18 resp/min
T.A.-120/80 mm Hg
P-80 puls/min

Alterarea nevoii de a-
si mentine
temperatura in limite
normale din cauza
procesului inflamator
al rectului manifestat
prin febra moderata,
transpiratie,
tegumente umede.
Bolnavul sa prezinte
temperatura corpului
in limite normale.
Pregatesc materialele necesare pentru
masurarea temperaturii,dupa ce in prealabil
am sfatuit bolnavul sa-si faca toaleta axilei,i-
am inmanat termometrul si am asteptat
aproximativ 5 min.
Valoarea obtinuta am trecut-o in foaia de
observatie.
Am aplicat comprese reci pe frunte pe care le-
am schimbat la fiecare 10 min.
Am asigurat un climat adecvat la salon.
Am asigurat imbracaminte curata si lejera si
am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de
Bolnavul prezinta febra moderata,
tegumente umede si calde.
T-37,7 C
In urma administrarii de
algocalmin bolnavul este afebril si
starea sa generala s-a ameliorat
T-36,7 C.
82
cate ori a fost nevoie.
Sterg pacientul dupa fiecare val de
transpiratie.
La indicatia medicului am administrat
algocamin f2 i.v. in 10 ml glucoza 5 %.
Alimentatie in deficit
din cauza varsaturilor,
senzatie de greata,
manifestata prin
scadere in greutate,
deshidratare.
Combaterea
varsaturilor.
Bolnava sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic
Pregatirea pacientei
pentru ecografia
abdominala.
Am acordat ingrijiri bolnavului in timpul
varsaturilor:
Am protejat lenjeria de pat cu musama si
aleza,am oferit tavita renala tinand-o cu o
mana in timp ce cu cealalta mana am sustinut
capul bolnavului.
Am oferit un pahar cu apa sa-si clateasca
gura,am sfatuit bolnavul sa inspire adanc
pentru a diminua senzatia de greata.
Dupa linistirea pacientului l- am informat
cu privire la efectuarea ecografiei
abdominale,si il insotesc la radiologie.
Bolnavul a prezentat senzatie
intense de greata urmata de o
varsatura spontana in cantitate de
125 ml.
Bolnavul nu mai prezinta varsaturi
si nici semen de dezechilibru
hidroelectrolitic.


83
Alterarea somnului
din cauza anxietatii,
nelinistii,in ce privete
prognosticul
interveniei
manifestata prin
insomnie.
Pacientul sa fie
echilibrat psihic si sa
aiba un somn linistit
6-8 ore pe noapte,fara
treziri.
Am asigurat un microclimat corespunzator de
liniste si siguranta.
Am identificat cauzele insomniei si le-am
indepartat.
Observ calitatea si orarul somnului.
Am efectuat psihoterapie pacientului,
explicandu-i necesitatea interventiei
chirurgicale.
La indicatia medicului i-am administrat:
-seara,inainte de culcare diazepam 1tb.
Din cauza durerii bolnavul nu se
poate odihni si doarme greu.
Dupa administrarea sedativului
bolnavul are un somn linistit.
Alterarea starii
generale datorita
procesului inflamator,
manifestata prin
durere in zona anala.

Recoltarea produselor
pentru examene de
laborator:
-hematologice
-biochimice
-sumar urina.
Respectarea masurilor
de asepsie.
Pregatirea generala
preoperatorie a
bolnavului.
La indicatia medicului am recoltat
urmatoarele analize
Hb,Ht,L,Ts,Tc,glicemie,uree,TGP,TGO,suma
r urina.
Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor biologice.
Am pregatit bolnavul fizic si psihic pentru
recoltarea analizelor.
Am recoltat sange in perfecta asepsie,prin
punctie venoasa cu holderul,la care am atasat
vacutainerul pentru analize biochimice cu dop
Bolnavul a inteles necesitatea
acestor recoltari si coopereaza.
Rezultatul analizelor de laborator
indica:
-Hb-11g%
-Ht-38%
-L-12000 mm
-Ts-2 min
-Tc-8 min
-glicemie-0,98g%
-uree-27g%
84
rosu,hematologice cu dop mov,V.S.H.-dop
negru.
Am recoltat urina pentru sumarul de urina.
Transport produsele obtinute la laborator si
aduc rezultatele pe care le anexez la foaia de
observatie.
Pentru ca bolnavul sa fie cat mai pregatit
pentru interventia chirurgicala il rog sa nu
faca eforturi fizice mari.
Am interupt alimentatia in preziua
interventiei indicandu-i pacientului un regim
hidric, seara .
Pentru a-i goli rectul si colonul efectuiez o
clisma evacuatoare.
La indicatia medicului am administrat un
sedativ usor seara inainte de culcare diazepam
1tb.
Am pregatit campul operator:
-am spalat cu apa si sapun regiunea anala, am
indepartat pilozitatile dupa care am
dezinfectat-o cu alcool iodat pe o zona cat
-creatinina-0,80mg%
-TGP-24U/L
-TGO-29U/L
-sumar urina:
*glucoza absenta
*albumina-urme fine
Bolnavul este linistit in urma
administrarii sedativului
Bolnavul intra in sala de operatie.
85
mai intinsa.
La indicatia medicului cu 30 min inainte de
interventie am efectuat preanestezia
bolnavului
Mialgin f1 i.m.
Atropina f1 s.c.
Am transportat bolnavul la sala de operatie cu
ajutorul unui scaun rulant.
Dezechilibru hidro-
electrolitic datorita
actului operator,
inapetenta manifestat
prin senzatie continua
de sete.
Alimentare
corespunzatoare a
bolnavului.
Combaterea senzatiei
de sete.
Am administrat bolnavului pe cale orala
ceaiuri neindulcite in cantitati mici.
Am explicat bolnavului necesitatea respectarii
regimului alimentar dupa interventia
chirurgicala.
La indicatia medicului am administrat in
perfuzie urmatoarele:
-glucoza 10 %-500 ml
-ser fiziologic -500 ml
-ringer -500 ml in 24 ore
A doua zi dupa interventie bolnavul isi reia
alimentatia cu regim hidric si paine prajita .
In urma interventiei bolnava nu
prezinta semne de dezechilibru
hidroelectrolitic.
Bolnavul urmeaza regimul
alimentar impus si se alimenteaza
corespunzator.
Pacientul si-a reluat tranzitul
intestinal.
86
Dupa reluarea tranzitului intestinal regimul
alimentar al bolnavului s-a imbunatatit cu:
-compoturi
-supe strecurate,iaurt,etc.

Deficit de
autoingrijire din cauza
interventiei
chirurgicale
manifestat prin durere
,igiena deficitara
datorita imobilizarii.

Calmarea durerii.
Prevenirea escarelor.

Am instruit bolnavul sa faca miscari active a
membrelor si am efectuat masaje in regiunile
expuse escarelor.
Pentru a activa circulatia am efectuat toaleta
pe regiuni insistand asupra regiunilor
predispuse la escare masandu-le si apoi
pudrandu-le.
Am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de
cate ori a fost nevoie.La indicatia medicului
am administrat calmante:algocalmin o fiola
de 3 ori pe zi.

Am mobilizat pasiv pacientul si am
efectuat toaleta pe regiuni.
Bolnavul nu prezinta escare.
Durerea cedeaza doar la
administrarea de calmante.
Bolnavul reuseste sa se mobilizeze
singur si sa isi asigure un minim de
igiena.
Durerea cedeaza in intensitate.

Alterarea nevoii de a
se odihni din cauza
durerii,agitatiei,
Pacientul sa
beneficieze de somn
corespunzator
Am creat in salon o atmosfera propice odihnei
si am inlaturat zgomotele spitalicesti pentru
ca bolnava sa poata dormi linistita.Am invatat
Mobilizez pasiv bolnava dar
durerea continua sa o tina treaza.
Dupa administrarea sedativului
87
manifestata prin somn
agitat.
cantitativ si calitativ. bolnavul sa efectueze cateva exercitii de
relaxare cu cateva minute inainte de culcare.
La indicatia medicului am administrat:
-Diazepam 1 tb
-Algocalmin 1f-i.m.
pacientul doarme linistit si se
trezeste odihnit.
88

Evaluare final

Pacienta se interneaz in secia Chirurgie cu diagnosticul clinic de tromboz
hemoroidal.
n urma consinmntului liber exprimat se intervine chirugical
ngrijirile posoperatorii care constau n urmrirea funciei vitale, administrarea de
antibiotic, calmante, regim igieno- dietetic, urmrirea diurezei i a tranzitului reluat, au dus
la vindecarea chirurgical a pacientei.
Se externeaz cu urmatoarele recomandri:
- evitarea eforturilor fizice i psihice;
- respectarea msurilor igieno-dietetice
- urmarea tratamentului prescris unguente cu Hermozon
- Detralex 4 cp/ zi
- revine la control peste o lun


















89
Fi tehnologic
Tehnica punciei venoase
Puncia venoas necesit:
pregtirea fizic i psihic a bolnavului;
bolnavul este aezat cu membrul superior sprijinit n abducie, extensie i supinaie;
se dezbrac braul astfel ales ca hainele s nu mpiedice circulaia de rentoarcere;se
aeaz sub braul bolnavului perna elastic i apoi muamaua;
stabilirea locului punciei, se stabilete braul la care se face puncia, se examineaz
calitatea i starea venelor de la plica cotului, unde se estompeaz venele, astfel nct ele
formeaz M-ul venos. Aici stabilim locul de execuie al punciei;efectuarea punciei: se
aplic garoul elastic la unirea treimii inferioare cu cea mijlocie a braului, cu indexul
minii stngi se palpeaz locul punciei, se dezinfecteaz cu tamponul mbibat n alcool,
se cere bolnavului s nchid i s deschid pumnul de cteva ori i s rmn cu el
nchis. Se ine apoi seringa n mna dreapt ntre police i celelalte degete, iar cu indexul
se fixeaz amboul acului ataat.
La 4-5 cm sub locul fixat pentru puncie se fixeaz policele exercitndu-se o
compresiune i o traciune n jos asupra esuturilor. Se introduce acul cu bizoul n sus
n mijlocul venei.
Nu se abordeaz vena din lateral, nu se introduce acul cu bizoul n jos. Se
simte acul trecnd prin stratul de piele rezistent i prin peretele venei mai elastic dup
care avem senzaia de gol. Se mpinge acul de-a lungul venei la o adncime de 1-1,5
cm. Cu mna stng tragem uor pistonul, aspirnd, sngele apare n sering. Se
continu extragerea de snge pn se obine cantitatea de snge necesar;
se desface garoul i bolnavul deschide pumnul;
se aplic un tampon de vat steril peste locul unde este acul;
se retrage apoi acul printr-o micare rapid i sigur, se pune seringa n tvi i se
dezinfecteaz locul punciei;
se scoate apoi acul de la sering, sngele recoltat se scurge n recipientul pregtit.
- 90 -
BIBLIOGRAFIE


1. G. Balt, Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1983.
2. C. Caloghera, Chirurgie de urgen, Editura Antib, Timioara, 1993
3. C. Caloghera, Chirurgia peretelui abdominal, Ed. Academiei, 1987
4. I. Haulic, Fiziologie uman, Editura Medical, Bucureti ,1991.
5. I. Mincu, Alimentaia raional a omului sntos, Editura Medical, Bucureti, 1978.
6. C. Mozes, Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucureti, 1967.
7. C. Mozes, Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucureti, 1978
8. . C. Negoi, Clinic Medical, Editura Didactic i Pedagogic, R.A., Bucureti.
9. L. Titirc, Ghid de nursing, ediia a 4-a, Editura Viaa medical romneasc, 1995.
10. L. Titirc, Nursing Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura
Viaa medical romneasc.



















- 91 -
CUPRINS
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE TROMBOZA HEMEROIDAL
I.1.. Anatomia i fiziologia aparatului digestive 5
1.2. Prezentarea teoretic a trombozei hemeroidale 19
1. Definiie ... 19
2. Clasificare .... 19
3. Etiopatogenie 19
4. Incidena....................................................................................................20
5. Diagnostic clinic 20
6. Diagnostic pozitiv 21
7. Diagnostic paraclinic 21
8. Evoluie i complicaii 22
9 Prognostic................................................................................................ .23
10. Tratament 23
CAPITOLUL II
NGRIJIRI SPECIALE ALE PACIENTULUI CU TROMBOZ
HEMOROIDAL
2.1. Internarea pacientului in spital 32
2.2. Asigurarea condiiilor de spitalizare 32
2.3 Asigurarea condiiilor igienice bolnavilor internai 33
2.4. Supravegherea funciilor vitale i vegetative 42
2.5. Alimentaia bolnavului 45
2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului. 48
2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice 50
2.8. Pregatirea pacientului i efectuarea tehnicilor speciale impuse de
afeciune 51
2.9. Pregtirea peoperatorie i ngrijirile posoperatorii 52
2.10. Educaia pentru sntate 53
2.11. Externarea bolnavului 55
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL
Cazul I 56
Plan de ngrijire 58
Fi tehnologic 66
Cazul II 68
Plan de ngrijire 70
Fi tehnologic 76
Cazul III 77
Plan de ngrijire 80
Fi tehnologic 89
Bibliografie
- 92 -