Sunteți pe pagina 1din 37

Suport de curs

Biologie
Clasa a X-a
FRECVEN REDUS
1
TESUTURILE ANIMALE
Tesutul este o grupare de celule cu aceeasi origine, structura si unctie!
Tesuturile au luat nastere ca ur"are a "ultiplicarii si dierentierii celulelor din oitele e"#rionale!
Tesuturile o"ului se clasiica in$ epiteliale, con%uncti&e, "usculare si ner&oase!
Tesutul epitelial

Tesuturile epiteliale acopera supraata e'terna a
corpului, captusesc ca&itatile organelor interne,
or"ea(a parenc)i"ul glandelor e'ocrine si endocrine si
"e"#ranele speciali(ate in receptionarea sti"ulilor
e'terni! Deci, dupa unctia pe care o indeplinesc
tesuturile epiteliale sunt de "ai "ulte eluri$ de
acoperire, glandulare si sen(oriale!
Celulele epiteliale sunt strans unite intre ele, printre
celule alandu-se o su#stanta nu"ita ci"ent, daca se
gaseste in cantitati "ici, si unda"entala, daca se
gaseste in cantitati "ari! *egatura dintre celule se
reali(ea(a cu a%utorul tonoi#rilelor sau des"o(o"ilor +se
considera a i prelungiri ale reticulului endoplas"atic,! -n (ona de legatura cu tesutul con%uncti&, celulele epiteliale
sunt ase(ate pe o "e"#rana #a(ala, care are rol de suport si de sc)i"# nutriti& cu acest tesut! Epiteliile nu au
&ase de sange, sc)i"#ul de su#stante nutriti&e reali(andu-se prin diu(ie de la celulele tesutului con%uncti& care le
insotesc intotdeauna! .rintre celulele epiteliale se gasesc ter"inatii ner&oase cu rol sen(iti&!
/! Epiteliile de acoperire sunt locali(ate in piele si "ucoasele organelor ca&itare!
Dupa nu"arul straturilor de celule pot i$ unistratiicate, pluristratiicate sau pseudostratiicate! Celulele lor
sunt cu#ice, cilindrice +pris"atice, sau turtite +pa&i"entoase, si au, in general, nuclei "ari!
a, Tesuturile epiteliale de acoperire unistratiicate cu celule$
-pa&i"entoase se gasesc in tunica interna a capilarelor sang&ine si li"atice, peritoneu +sustine organele
a#do"inale,, pericardul ini"ii, oitele pleurale +pla"ani,, al&eolele pul"onare!
-cu#ice se gasesc la ni&elul #ron)iolelor si in canalele unor glande secretorii
-cilindrice se gasesc in organele tu#ului digesti& in regiunea situata intre sto"ac si rect, "ucoasa na(ala si
tro"pei uterine!
0ceste tesuturi sunt alcatuite dintr-un singur strat de celule care se spri%ina direct pe "e"#rana #a(ala!
Epiteliile care au celule turtite +pa&i"entoase, se "ai nu"esc si endotelii!
#,Tesuturile epiteliale de acoperire pluristratiicate cu celule$
-pa&i"entoase se gasesc in epider"a, "ucoasa esoagiana si #ucala, uretre
-cu#ice se gasesc in canalele glandelor sali&are
-cilindrice se gasesc la ni&elul &e(icii urinare, ureterelor si "ucoasei laringiene si aringiene
c,Tesuturile epiteliale de acoperire pseudostratiicate se gasesc in tra)ee si in #ron)iile principale!
Epiteliile pluristratiicate or"ea(a paturi alcatuite din "ai "ulte straturi! Stratul pround se spri%ina pe
"e"#rana #a(ala si este or"at din celule care se in"ultesc acti& +strat generator,! *a supraata acestor epitelii
se ala un strat supericial care &ine in contact direct cu "ediul intern sau e'tern! -n ca(ul epider"ei, celulele
acestui strat se c)eratini(ea(a si "or +se descua"ea(a,, iind inlocuite per"anent de celulele din stratul
generator!
2
1!Epiteliile glandulare produc su#stante de secretie! Celulele lor sunt de o#icei, o&ale sau sericesi au
nu"eroase "itocondrii si un aparat 2olgi oarte de(&oltat! Ele alcatuiesc parenc)i"ul glandular care se asocia(a
cu tesut con%uncti&, &ase de sange, li"atice si ner&i si or"ea(a glandele secretoare! 0cestea pot i$
-e'ocrine 3 produsul de secretie este eli"inat la e'terior printr-un canal +glandele sudoripare si se#acee,
sau in ca&itati +glandele sali&are si gastrice,
-endocrine 3 produsul de secretie 3 )or"onii 3 este eli"inat direct in sange4 nu au canal e'cretor +tiroida,
paratiroida, glandele suprarenale etc!,
-"i'te au du#la secretie +)or"oni si alti produsi, +pancreasul, testiculul, o&arul,!
Unele glande e'ocrine sunt unicelulare +e'e"plu, glandele din "ucoasa #ucala, din epiteliul intestinal, din
epiteliul ar#orelui respirator etc!,! 0cestea au, in general, or"a unui caliciu +de unde si nu"ele de glande
calicior"e, si secreta "ucus! 0lte glande e'ocrine sunt pluricelulare! Ele au o parte secretorie celulara si un canal
e'cretor care poate i si"plu sau ra"iicat! 0cestea au or"a tu#ulara +glandele gastrice, intestinale,, ra"iicata
sau de ciorc)ine +acinoase, +e'e"plu, glandele sali&are,!
2landele endocrine au celule secretoare grupate in oliculi, cordoane, insule, toate incon%urate de o #ogata
retea de &ase sang&ine!
5!Epiteliile senzoriale sunt speciali(ate in receptionarea dieritilor sti"uli din "ediu! Ele sunt or"ate din
celule sen(oriale si celule de sustinere! Celulele sen(oriale au ie 1 prelungiri +una apicala si alta #a(ala,, ie
nu"ai una apicala cu rol in receptionarea e'citatiilor din "ediu! 0ceste e'citatii sunt trransor"ate in inlu' ner&os
si trans"ise ter"inatiilor ne&oase ale neuronilor sen(iti&i cu care &in in contact prin polul #a(al!
Celulele sen(oriale sunt tactile +in epider",, gustati&e +"ugurii gustati&i din epiteliul "ucoasei #ucale,,
auditi&e +epiteliul organului Corti din urec)ea interna,, olacti&e +epiteliul "ucoasei na(ale,, celulele cu conuri si
#astonase din retina etc!
Rolul acestor epitelii sen(oriale este oarte i"portant pentru integrarea organis"ului in "ediu!
Tesutul con%uncti&
Este tesutul care asigura re(istenta organis"ului! *eaga dierite organe interne intre ele, are rol troic +de
)ranire, 3 depo(itand grasi"i, inter&ine in apararea organis"ului, in agocito(a etc!
Tesutul con%uncti& este alcatuit din $
- celule4
- fibre$ de colagen, reticulina, elastina 4
- substanta fundamentala, care poate i$ moale, semidura, dura.
Deci tesuturile con%uncti&e pot i$ "oi, se"idure, dure!
a,!Tesutul con%uncti& "oale poate i $
- lax$ contine in proportii relati& egale celule, su#stanta unda"entala si i#re4
- reticulat$ or"at din i#re de reticulina dispuse su# or"a de retea, in oc)iurile careia se ala su#stanta
unda"entala si celulele de origine ale ele"entelor igurate ale sangelui! Se gaseste de e'! in "adu&a
)e"atogena din oase!
- adipos$ contine celule glo#uloase care au acu"ulat central grasi"e ce i"pinge nucleul la perierie! Se
gaseste in )ipoder" +stratul pround al pielii,!
- fibros$ contine predo"inant i#re colagene si elastice, putine celule si su#stanta unda-"entala! -ntra in
constitutia asiilor care in&elesc "usc)ii!
- elastic$ contine nu"eroase i#re de elastina, anasto"o(ate in retele, cu putine celule si su#stanta
unda"entala! Se gasesc in tunica "i%locie a &aselor de sange!
3
#,!Tesutul con%uncti& se"idur este un tesut elastic dar si re(istent! E'ista trei eluri$
- hialin$ i#rele sunt elastice si oarte dense! E'!$
cartila%ele costale4
- elastic$ i#re elastice "ai putin dense! E'!$ pa&ilionul
urec)ii4
- fibros$ predo"ina i#rele de colagen, dar sunt si i#re
elastice! E'!$discurile inter&erte#rale!
Tesutul cartilaginos nu este &asculari(at, nutritia
+)ranirea, lui reali(andu-se prin diu(iune de la ni&elul
capilarelor pericondrului +o "e"#rana ce i"#raca cartila%ul,!
c,!Tesutul con%uncti& dur intra in alcatuirea oaselor!
Este or"at din$
- celule +osteo#laste, osteocite, osteoplaste,4
- i#re
- su#stanta unda"entala +oseina,
Tesutul osos este$
- co"pact, alat in diai(a oaselor lungi si la e'teriorul
oaselor scute si late4
- spongios, or"ea(a epii(ele oaselor lungi!
d,!Tesutul con%uncti& luid -6 sangele
S7ngele este un lic)id &ital e'istent 8n corpul oa"enilor
precu" 9i 8n cel al ani"alelor, care )r:ne9te toate organele 9i
;esuturile corpului 9i eli"in: su#stan;ele neolositoare sau
re(iduale din organis"! S7ngele transport: o'igen de la pl:"7ni la
toate ;esuturile corpului, iar la 8ntoarcere transport: su#stan;e
neolositoare, 8n special dio'idul de car#on la pl:"7ni, iar de aici C<1
este scos din organis" prin inter"ediul e'pira;iei! C7nd
transportul de o'igen e9uea(: +sau nu are loc,, persoana "oare 8n
c7te&a "inute! 0pro'i"ati& ==> din cantitatea de s7nge este
repre(entat: de lic)idul cunoscut su# nu"ele de plas":! Restul de
?=> este co"pus din trei tipuri de celule$ celule ro9ii +eritrocitele,,
celule al#e +leucocitele, 9i tro"#ocitele!
Tesutul "uscular
@usc)ii corpului u"an se grupea(a in trei clase$
.ri"a clasa este or"ata din muschi scheletici, adica "usc)ii
striati care se i'ea(a pe sc)elet! 0cestia sunt controlati de creier si
i"preuna cu oasele pe care se i'ea(a cu tendoane, sunt
responsa#ili de orice "iscare &oluntara, constienta de la (a"#et pana la
urcatul scarilor!
0 doua clasa este or"ata din muschi netezi! Nu"ele lor la el ca
si in ca(ul "usc)ilor striati, pro&ine de la structura "icroscopica! Rolul lor
este reali(area "iscarilor in&oluntare ale organelor interne, de e'e"plu
"iscarile din intestin sau din &e(ica urinara, care nu pot i controlate
constient, &oluntar!
4
Cea de-a treia clasa este or"ata din "usc)iul care repre(inta cea "ai "are parte din "asa ini"ii,
muschiul cardiac!
Un "usc)i se contracta daca ila"entele
alcatuite din "io(ina aluneca pe ila"entele
su#tiri alcatuite din actina!
Fila"entele se organi(ea(a in
"anunc)iuri nu"ite "ioi#rile! -ntre "ioi#rile
se ala granule de glicocen 3 re(er&oarele de
co"#usti#il ale "usc)ilor 3 si "itocondrii care
au rolul de centrale energetice! -n "itocondrii
se ard "oleculele nutriti&e, energia eli#erata
astel se in"aga(inea(a in legaturi c)i"ice
utile celulei!
@ioi#rele or"ea(a "anunc)iuri "ai
co"ple'e, i#re "usculare! 0cestea sunt de
apt celule "usculare, nucleele iind ase(ate
langa "e"#rana! *a iecare i#ra "usculara
se cuplea(a o i#ra ner&oasa, care in ca( de
ne&oie &a co"anda contractia acesteia!
Fi#rele "usculare se grupea(a in
"anunc)iuri si "ai "ari! Fiecare "anunc)i este inasurat in tesut
con%uncti&, ase"enea i(olatiei unui ca#lu electric! @usc)ii "ai
"ici sunt or"ati doar din cate&a legaturi de i#re "usculare, dar
cei "ari-din sute de legaturi!
Tesutul ner&os
Tesutul ner&os este alcatuit din neuroni, celule dierentiate
speciic care generea(a si conduc i"pulsurile ner&oase si celule
gliale, care or"ea(a un tesut de suport sau interstitial al
neuronilor!
I. Neuronul
Este o celula de or"a stelata cu una sau "ai "ulte prelungiri! Co"ponentele neuronului sunt$ corpul
celular si prelungirile acestuia!
/!Corpul celular or"ea(a su#stanta cenusie a siste"ului ner&os central si din ganglionii ner&osi perierici!
Este deli"itat de o "e"#rana lipoproteica$ neurile"a, are citoplas"a$ neuroplas"a, care contine organite
celulare si un nucleu, de o#icei central, cu unul sau "ai "ulti nucleoli! Centro(o"ul lipseste din celula ner&oasa,
care nu se di&ide! Unele organite celulare +"itocondrii, reticul endoplas"atic, sunt pre(ente si in alte celule, iar
altele sunt speciice neuronului$ corpusculii Nissl si neuroi#rilele!
Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt alcatuiti din
"ase dense de reticul endoplas"atic rugos, la ni&elul
carora au loc sinte(ele proteice neuronale!
Neurofibrilele apar ca o retea o"ogena de i#re care
tra&ersea(a intreaga citoplas"a! 0u rol in transportul
su#stantelor din celula si de sustinere!
5
Tesutul Muscular
1! .relungirile neuronale sunt$
Dendritele sunt prelungiri citoplas"atice e'tre" de ra"iicate, continand neuroi#rile si corpi Nissl la #a(a
lor! Ele conduc inlu'ul ner&os centripet +aerent,, adica dinspre &arurile ra"iicatiilor spre centru - spre corpul
celular!
0'onul este o prelungire unica, lunga +poate atinge si un "etru,, alcatuita din a'oplas"a +continuarea
neuroplas"ei, si a'ole"a +continuarea neurile"ei,!
0'onul se ra"iica in portiunea ter"inala, ulti"ele ra"iicatii iind #utonate +#utoni ter"inali,! 0cestia contin
neuroi#rile si "itocondrii, precu" si &e(icule in care este stocata o su#stanta +"ediator c)i"ic, prin care i"pulsul
ner&os este trans"is altui neuron prin sinapsa interneuronala, a'onii conducand i"pulsul ner&os centriug
+eerent, - dinspre corpul neuronal spre #utonii ter"inali!
Fi#ra a'onului este acoperita de "ai "ulte teci $
1. Teaca Schwann este or"ata din celule gliale, care incon%ura a'onii! -ntre doua teci succesi&e se ala
strangulatiile Ranvier +regiune nodala,! @a%oritatea a'onilor pre(inta o tea(a de "ielina, secretata de celulele
gliale si depusa su# or"a de la"ele lipoproteice concentrice, al#e, in %urul i#rei a'onice! 0'onii se &or nu"i
"ielini(ati si &or a&ea o &ite(a "ai "are de conducere decat cei ne"ielini(ati, deoarece "ielina se co"porta ca
un i(olator electric si i"pulsurile sar de la o strangulatie Ran&ier la alta! Rolul tecii de "ielina este de protectie si
i(olare a i#rei ner&oase de i#rele in&ecinate, si de nutritie!
2. Teaca Henle este o teaca continua, care insoteste ra"iicatiile a'onice pana la ter"inarea lor, alcatuite
din tesut de tip con%uncti& care acopera teaca Sc)Aann, separand a'onul de tesutul con%uncti& din %ur! 0ceasta
teaca are rol de nutritie si protectie!
Neuronii reali(ea(a o ade&arata retea, iind legati intre ei prin sinapse! Trans"iterea sinaptica de la #utonul
ter"inal al neuronului presinaptic, la dentrita sau corpul celular al neuronului postsinaptic, se ace prin inter"ediul
"ediatorilor c)i"ici ca$ acetilcolina, adrenalina, noradrenalina, care se eli#erea(a din &e(iculele continute in
#utonii ter"inali! 0cesti "ediatori "odiica proprietatile "e"#ranei celulei postsinaptice, care pri"este inor"atia
si o duce "ai departe!
II. Celulele gliale, in nu"ar de peste (ece ori "ai "are decat cel al neuronilor, se ala printre acestia!
0ceste celule indeplinesc "ai "ulte roluri$ de
sustinere, agocito(a, aparare si troicitate
+)ranire,! Spre deose#ire de neuroni, celulele
gliale se pot di&ide, ocupand locul neuronilor
distrusi!
.roprietatile neuronului
/!E'cita#ilitatea 3 .roprietatea neuronului
de a raspunde la actiunea unui e'citant +lo&itura,$
"ecanic, i(ic +cald, rece,, c)i"ic +otetul,,
electric +curent electric,!
1!Conducta#ilitatea 3 .roprietatea neuronului
de a conduce inor"atii su# or"a unui inlu' ner&os +i"puls,!
-dendritele-corpul neuronului-a'on-ra"iicatiile a'onului
-dendritele-corpul neuronului+--,- a'on+--,
6
Celule nervoase
FUNCT--*E DE NUTR-T-E
NUTR-T-0 0UT<TR<F0
Fotosinte(a este procesul de i'are a dio'idului de car#on din at"osera de catre plantele &er(i +cu cloroila,, in
pre(enta radiatiilor solare, cu eli"inare de o'igen si or"are de co"pusi organici oarte &ariati! +printre care si
(a)aruri,
*u"ina solara are un rol "ult "ai i"portant in )ranrea noastra decat ne-a" i asteptat noi! Toata "ancarea si toti
co"#usti#ilii osili olositi de noi sunt produsi ai otosinte(ei, proces ce transor"a energia lu"inii solare, in or"e
c)i"ice de energie ce pot i olosite in siste"e #iologice! Fotosinte(a poate i indeplinita de "ai "ulte organis"e,
&ariind de la plante,la #acterii!
Cea "ai #inecunoscuta or"a a otosinte(ei este dusa la indeplinire de plantele superioare si de alge, precu" si
de ciano#acteriile si #acteriile inrudite cu acestea, care sunt responsa#ile de o "are parte a otosinte(ei in
oceane! Toate aceste organis"e, transor"a dio'idul de car#on in "aterial organic, prin reducerea acestui ga( la
car#o)idrati, olosind o serie de transor"ari co"ple'e! Electronii pentru reducerea acestei reactii, &in in "od "od
unda"ental &in din apa, care apoi se desco"pune in o'igen si protoni! Energia pentru acest proces este urni(ata
, de lu"ina, aceasta iind a#sor#ata de pig"enti! +in general cloroila si carotenoida,! Cloroila a#soar#e lu"ina
al#astra si rosie, carotenoida a#soar#e lu"ina al#astra &erde ,in ti"p ce lu"ina &erde si gal#ena nu are nici un
eect in a#sor#tia pig"entilor otosintetici din plante! Din acest "oti&, lu"ina cu aceste culori este sau relectata de
run(e, sau este lasata sa treaca prin run(e, ca ur"are plantele sunt &er(i!
.lantele cu cloroila se )ranesc a#sor#ind apa si dio'id de car#on din aer! .entru aceasta, ele olosesc energia
lu"inii solare$ acest proces se nu"este otosinte(a! Bn ti"pul lui, se dega%ea(a dio'igen!
Fotosinte(a se derulea(a 8n doua a(e principale! Ciua, plantele captea(a energia solara! Cu a%utorul cloroilei si a
altor pig"enti pre(enti 8n run(ele lor, ele olosesc aceasta energie pentru a desco"pune apa pe care o a#sor# 8n
)idrogen si o'igen! Noaptea, )idrogenul a%uta la reducerea dio'idului de car#on si la producerea de glucide, care
&or )rani planta!
Functionarea acestei "ici Du(ine c)i"ice &iiD depinde de conditiile e'terioare, 8n special de cantitatea de lu"ina
solara si de te"peratura! Ter"eni #io-c)i"ici$ celulaEcel "ai "ic ele"ent constituti& al unei iinte &i! < celula este
8n general 8ncon%urata de o "e"#rana! Bn interior se gaseste nucleul si citoplas"a contin7nd dierite
organite+"itocondrii,! cloroilaEpig"entul &erde din plante care captea(a energia ra(elor solare, necesara
otosinte(ei!
0lte organis"e otosintetice, cu" ar i cino#acteria, cunoscuta si su# nu"ele de alga al#astra-&erde, si algele
rosii, au pig"enti aditionali$ p)ico#ilins, ce au culoarea rosie sau al#astra, si care a#sor# culorile lu"inii &i(i#ile,
care nu este a#sor#ata eeci& de cloroila si carotenoida!
Reactia transerului initial de elecroni din centrul reactiei otosintetice, pune in "iscare o serie lunga de reactii de
genul$ Dreducere-o'idareD, trecand elecronul printrun lant de coactori si u"pland Dgaura de elecroniD din cloroila!
Toate organis"ele otosintetice ce produc o'igen, au doua tipuri de centre de reactie nu"ite otosiste" / si
otosiste" 1, a"andoua iind co"ple'e pig"entFproteina, locali(ate in "e"#rane speciali(ate nu"ite t)GlaHoide!
-n plante si alge, acestea sunt locali(ate in cloroplaste! De o#icei se gasesc in gra"e(i de "e"#rane!
0proape tot o'igenul din at"osera a ost generat de otosinte(a! Bineinteles ca toate organis"ele respiratorii
olosesc acest o'igen si eli"ina dio'id de car#on, astel otosinte(a si respiratia se incrucisea(a, iecare
depin(and de produsul celuilalt! Fara otosinte(a, aeul din at"osera pa"antului ar i consu"at in cate&a "ii de
ani!
0r tre#ui su#liniat ca plantele respira la el ca orice alt organis" superior, si ca in ti"pul (ilei, aceasta respiratie
este "ascata de o rata "ai "are a otosinte(ei!
7
Nutritia "ineralI a plantelor
Nutritia "ineralI a plantelor este un proces i(iologic de apro&i(ionare a plantelor cu su#stanJe nutriti&e! 0cest
proces are loc la plantele taloite, prin toatI supraaJa talului, iar la plantele cor"oite, doar prin siste"ul radicular
si prin run(e! Su#stantele nutriti&e a#sor#ite din "ediu pot i anorganice +adicI "inerale, sau organice! .lantele
&er(i a#sor# 8n "od predo"inant su#stantele "inerale, din care, prin asi"ilaJie cloroilianI, sunt sinteti(ate
su#stantele organice! *or li se alIturI si #acteriile c)e"oautotroe, lipsite de pig"enJi asi"ilatori, dar capa#ile sI
sinteti(e(e su#stanJe organice din cele anorganice! Toate se nu"esc plante autotroe! Restul plantelor lipsite de
pig"enJii asi"ilatori sunt incapa#ile sI sinteti(e(e su#stanJe organice din cele "inerale, si de aceea, ele
utili(ea(I su#stanJe organice e'istente 8n "ediul lor de &iaJI! 0ceste plante se nu"esc )eterotroe! Ele"entele
c)i"ice, din nutriJia plantelor cu su#stanJe anorganice sau cu su#stanJe organice, de&in ele"ente de constitutie
ale unor su#stanJe care participI la structura protoplas"ei si a pereJilor celulari! De ase"enea, aceste ele"ente
intrI si 8n structura c)i"icI a unor su#stanJe energetice, dintre care cele "ai i"portante sunt )idratii de car#on,
grIsi"ile si proteinele, care prin degradare aero#I sau anaero#I, urni(ea(I energia necesarI proceselor &itale!
.roportia cantitati&I a ele"entelor c)i"ice din corpul plantelor &aria(I, iar acestea sunt 8"pIrJite con&enJional 8n
"acroele"ente, a cIror cantitate &aria(I 8ntre K,K/ si /K> din su#stanJa uscatI, "icroele"ente, a cIror cantitate
&aria(I 8ntre K,KKKK/ si K,KK/> din su#stanJa uscatI si ultra"icroele"ente, a cIror cantitate este "ai "icI de
K,KKKK/ din su#stanJa uscatI! @acroele"entele sunt $C, <, L, N, ., M, Ca, S, @g, Na, Cl Ni Si, iar
"icroele"entele sunt Fe, @n, B, Sr, Cu, Cn, Ba, Ti, *i, -, Br, 0l, Ni, @o, 0s, .#, Va, R#, si altele! C7nd 8n nutriJia
plantelor lipseste sau este insuicient un ele"ent c)i"ic necesar, apar #oli i(iologice, 8nsoJite de 8ncetinirea sau
oprirea cresterii rIdIcinii, a tulpinii, a run(elor, sau a ructelor!
Rolul i(iologic al "acroele"entelor
@ulte "acroele"ente sun a#solut necesare pentru cresterea si de(&oltarea nor"alI a plantelor! 0cestea sunt N,
., M, Ca, S si @g! *a anu"ite grupe de plante se "ai adaugI si Na, Cl si Si!
0(otul este un ele"ent plastic! El intrI 8n structura "oleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplas"atice,
lipoproteinelor din cito"e"#rane, 8n structura apoen(i"elor, a coen(i"elor, a &ita"inelor B/, BO, B/1, a
)or"onilor &egetali, a pig"enJilor otosintetici +cloroile si ico#iline, si a stearidelor &egetale! Carenta a(otului 8n
nutriJia plantelor duce la 8ngIl#enirea run(elor la 8ncetinrea sau oprirea cresterii acestora! E'cesul de a(ot duce
la prelungirea perioadei de &egetatie, la or"area a#undentI a run(elor si la "Irirea sensi#ilitItii la #oli! 0(otul
poate i luat de plante din sol, din apI, din at"oserI si c)iar din corpul altor organis"e!
Fosorul este a#sor#it din "ediu su# or"I de ioni .<5- , a%unge 8n celulI IrI a i redus si intrI 8n co"po(iJia
unor co"pusi organici de "are 8nse"nItate i(iologicI! El participI la alcItuirea osoprotidelor si osolipidelor din
protoplas"I si nucleu, osolipidelor din grIunciorii de a"idon si aleuronI, lecitinelor din cito"e"#rane, itinei si a
nucleotidelor, cu grupe "acroergice de P .+0D., 0T.,! Fosorul intrI 8n co"po(itia unor coen(i"e! El 8ndeplineste
rolul energetic central 8n reacJiile de sinte(I si de o'idare #iologicI! El participI 8n otosinte(I, glicoli(I, ciclul
Mre#s, siste"ul Redo' al lantului respirator, etc! Fosorul a&ori(ea(Iproceselede nutritie, de crestere, de 8nlorire
si ructiicare, depunerea )idraJilor de car#on 8n ructe, secla de (a)Ir, tu#erculi! @icsorea(I consu"ul speciic
de apI al plantelor! Fosorul se acu"ulea(I 8n organele tinere si 8n se"inJe! Bn lipsa lui, plantele rI"7n "ici,
rIdIcinile sunt lungi si rare, tulpina rigidI, run(ele &erde-8nc)is, p7nI la al#astru-&erde, lu7nd de "ulte ori o
culoare rosie sau purpurie!
.otasiul este un ele"ent indispensa#il pentru "eta#olis"ul plantei, particip7nd 8n sinte(a a"inoaci(ilor si a
proteinelor! El acJionea(I ca un ele"ent #iocatali(ator, sti"ul7nd nu"eroase procese i(iologice! El reglea(I
a#sor#tia a(otului de cItre plante, prelucr7nd nutriJia a"oniacalI, o'idarea a"oniacului, iar 8n ca(ul nutriJiei
nitrice, reducerea nitraJilor! .otasiul sti"ulea(I uncJionarea unor en(e"e care participI 8n procesul de respiraJie
si 8n "eta#olis"ul )idraJilor de car#on, 8n "eta#olis"ul a(otului si sinte(a &ita"inelor! El sti"ulea(I si sinte(a
cloroilelor si intensitatea otosinte(ei! Sporeste capacitatea plantelor de a a#sor#i apa, si de a re(ista la ger si
8
secetI! El a&ori(ea(I intensiicarea acu"ulIrii glucidelor 8n plantI! .otasiul circulI oarte rapid 8n 'ile"ul plantei
su# or"I de ioni! Se acu"ulea(I "ai ales 8n Jesuturile tinere cu "eta#olis" intens si crestere rapidI, dintre care
&7rurile &egetati&e, ca"#iul si periciclul! Toa"na, 8nainte de cIderea run(elor, potasiul "igrea(I din ele 8n ra"uri
sau tulpinI! CarenJa potasiului 8n nutriJia plantelor di"inuea(I cresterea Ni de(&oltarea lor! Se produce o
#runiicare si rIsucire a run(elor! Se dereglea(I "eta#olis"ul, scade intensitatea otosinte(ei, a protosinte(ei! Se
di"inuea(I cantitatea a"idonului sei proteinelor, se "icsorea(I re(istenta la #oli, iar la anu"ite specii pe aJa
inerioarI a run(elor apar pete al#e, gal#ene, #run-roscate sau #rune!
Calciul este a#sor#it de plante su# or"I de cationi+Ca1Q ,! El este acu"ulat 8n protoplas"I, &acuole, cloroplaste,
"itocondrii! Calciul are un rol i"portant 8n desIsurarea "ito(ei cu i"plicaJii 8n organi(area cro"o(o"ilor! El intrI
8n structura c)i"icI a en(i"elor lipa(I, estera(I, colinestra(I! Calciul 8ndeplineNte rol acti&ator al en(i"elor
argininc)ina(a, adeno(inosta(a, adenilc)ina(a! El %oacI un rol i"portant si 8n i'area sarcinilor negati&e la
supraaJa protoplas"ei! B"preunI cu potasiul, calciul participI la "enJinerea ec)ili#rului )idric celular! El este
antagonist al ionilor 0l1Q @g1Q, Cn1Q, Fe1Q,MQ,NaQ,NLQ,0l5Q , 8nlItur7nd acJiunea lor &ItI"Itoare, 8n ca( de
e'ces! Calciul neutrali(ea(I aci(ii organici si sti"ulea(I or"area perilor a#sor#anJi pe rIdIcinI! Carenta
calciului 8n nutriJia plantei se "aniestI prin oprirea cresterii, prin rIsucirea run(elor tinere, care capItI o culoare
&erde desc)is, &7rul &egetati& usc7ndu-se, rIdIcinile rI"7n7nd scurte, groase, cu &7rurile uscate! E'cesul de
calciu 8n plante deter"inI 8"#Itr7nirea pre"aturI, iar e'cesul de calciu 8n sol produce insolu#oli(area #orului,
soldatI i(iologic cu apariJia cloro(ei la run(e!
Sulul este a#sor#it de plante su# or"I de ioni S<1- , co"pusi organici cu sul, ca cistina! Cerinte "ari de sul au
ceapa, usturoiul, "ustarul, telina, loarea soarelui, si rapita! Bn organis"ul plantei cantitIti "ai "ari se acu"ulea(I
8n se"intele de "ustar negru, 8n #ul#ul de ceapI si 8n cel de usturoi! Sulul intrI 8n constituJia c)i"icI a unor
a"inoaci(i, a unor en(i"e si a unor coen(i"e! -nsuicienta sulului 8n nutritie produce 8ncetinirea si apoi oprirea din
crestere! Frun(ele se 8ngIl#enesc si apare o 8"#Itr7nire pre"aturI!
@agne(iul este un ele"ent a#solut necesar plantelor, indispensa#il or"Irii cloroilei, 8n procesul de sinte(I a
glucidelor, lipidelor si proteinelor! El este un acti&ator al "ultor en(i"e necesare respiraJiei, acti&ator al en(i"elor
ce participI 8n sinte(a 0RN si 0ND! -nsuicienJa "agne(iului 8n nutriJie se "aniestI prin apariJia unei coloraJii
gal#ene-portocalii, pe "arginea run(elor sau apariJia unor pete clorotice de culoare &erde-8nc)is pe la"ina
cloriarI!
Sodiul se alI 8n cantitIti "ai "ari 8n algele "arine si 8n plantele superioare de sIrIturi +)aloite,! El este
sc)i"#a#il cu alJi cationi, cu" ar i Ca1Q , sau MQ ! Sodiul are ca uncJie "enJinerea presiunii os"otice 8n celule!
-nsuicienJa sodiului la plantele )aloile se "aniestI prin culoarea desc)isI a run(elor, aproape al#I, prin
apariJia de pete necrotice!
Clorul este un ele"ent pre(ent 8n toate plantele! El se acu"ulea(I 8n cantitIJi "ai "ari 8n algele "arine, 8n erigi
si plantele )aloile! .lantele superioare 8l iau din sol prin siste"ul radicular si din at"oserI 8n stare ga(oasI, prin
sto"atele run(elor! -nsuicienta 8n nutriJie deter"inI cloro(a run(elor la to"ate, ondularea "arginilor run(elor si
in)i#area cresterii rIdIcinilor, dereglarea "eta#olis"ului plantelor!
Rolul i(iologic al "icroele"entelor!
@icroel"entele sunt pre(ente 8n cantitIJi "ici 8n corpul plantelor! .re(enta lor este 8nsI a#solut necesarI! Ele
inter&in 8n "eta#olis"ul general, 8n cresterea si de(&oltarea plantelor, 8n procesele de i"unitate! *ipsa unui
"icroele"ent poate i corectatI prin adIugarea lui 8n "ediu!
Borul are un rol i(iologic "ultiplu, particip7nd 8n "eta#olis"ul plantei, ca anion si or"7nd esteri i(iologici acti&i!
El sti"ulea(I a#sor#tia unor "acro- si "icroele"ente! -nsuicienJa lui 8n nutriJie pro&oacI cloro(a, rIsucirea si
deor"area run(elor superioare, "oartea prin uscare a "ugurilor ter"inali, oprirea proceselor de crestere si
de(&oltare, apariJia de pete #rune sau negre 8n interiorul ructelor sau a unor organe!
Fierul este utili(at de plante su# or"I de sIruri eroase si erice ! El este a#sor#it de plantele terestre prin
siste"ul radicular, iar de plantele ac&atice, su#"erse prin 8ntreg corpul lor su# or"I de ioni! Carenta erului 8n
corpul plantei deter"inI 8ngIl#enirea run(elor si 8ncetinirea cresterii!
Cuprul intrI 8n co"po(itia c)i"icI a "ultor su#stanJe! El constituie co"ponentul "etalic al enolo'ida(ei, lacta(ei,
9
ascor#ic-acid-o'ida(ei! Continutul cuprului 8n plante &aria(I de la ur"e, p7nI la ?O p!p!"! Carenta cuprului apare
"ai ales pe terenurile "lIstinoase! 0ceasta se "aniestI prin &este%irea si decolorarea p7nI la o noantI al#I a
run(elor tinere!
Cincul este indispensa#il pentru plante! El este a#sor#it de acestea din "ediul de &iatI, su# or"I de ioni! El este
rIsp7ndit la plantele inerioare +alge si ciuperci, si la plantele superioare! Cincul intrI 8n structura c)i"icI a
en(i"elor car#o)idra(a, osata(a si nu"eroase de)iodrogena(e! Carenta lui 8n corpul plantelor se "aniestI prin
reducerea cresterii plantelor, dispunerea 8n ro(etI a ra"urilor si run(elor ter"inale, pItarea cu gal#en a run(elor!
Vita de &ie, inul, )a"eiul ricinul si poru"#ul sunt sensi#ile la lipsa din nutriJie a (incului! 2r7ul, secara, o&I(ul si
"a(Irea sunt "ai puJin sensi#ile!
Rolul i(iologic al ultra"icroele"entelor
Ultra"icroele"en"tele se gIsesc 8n cantitIJi oarte "ici 8n copul plantelor, pre(enta lor 8n nutriJie iind 8nsI
a#solut necesarI! Dintre acestea, cele radioacti&e sti"ulea(I acti&itatea en(i"elor, intensiicI procesele
"eta#olice, di&i(iounile celulare, otosinte(a, sti"ulea(I cresterea si de(&oltarea plantelor, sti"ulea(I trecerea
organelor de la starea de repaus la starea acti&I, sti"ulea(I a#sor#tia, etc! @ecanis"ul lor de acJiune este
str7ns legat de energia intraato"icI e"isI su# or"I de radiaJii ! .re(intI aplica#ilitate 8n agriculturI! -radiera 8n
do(e "ici a se"inJelor de poru"# si gr7u a adus la cresterea recoltei cu /1-/= >, aJI de "artor! RadiaJiile
ioni(ante sunt utili(ate pentru prelungirea duratei de pIstrare a tu#erculilor de carto, utili(7nd pentru iradiere,
do(e de /K Hard! Fructele se pIstrea(I 8n stare proaspItI, iradiindu-le cu do(e de 1KK-?KK Hard!
NUTR-T-0 @-X<TR<F0
.lantele carni&ore ac parte din a"iliile $ Droseraceae , *enti#ulariaceae , Sarraceniaceae , Nepent)aceae si
Cep)alotaceae !Ele au organe &er(i care indeplinesc otosinte(a ! Totodata , prind insecte , pe care le digera ,
a#sor#ind astel dierite su#stante organice solu#ili(ate prin digestie ! Dupa "odul in care prind ani"alele ,
deose#i" plante carni&ore $ cu peri lipiciosi , cu urne si cu capcane ! Din aceasta grupa ac parte $ Drosera ,
.inguicula si Drosop)Gllu"! Drosera +roua cerului, creste si in tara noastra pe tur#ariile din (onele "ontane !
.lanta are radacini destul de sla# de(&oltate ! Frun(ele or"ea(a o ro(eta #a(ala ! .etiolul este relati& lung , iar
li"#ul are nu"erosi perisori "aciucati , nu"iti tentacule , din cau(a "o#ilitatii lor ! Tentaculele "arginale sunt "ai
lungi decat cele centrale ! Un tentacul este alcatuit din picior si din partea glandulara ! .iciorul este or"at dintr-
unul sau din doua &ase de le"n spiralate sau inelate , incon%urate de doua straturi de celule parenc)i"atoase !
.artea glandulara contine "ai "ulte celule spiralate , in legatura cu &asele de le"n din picior !-n %urul lor se ala un
strat separator , ur"at de doua straturi de celule secretoare ! 0cestea din ur"a secreta un suc lipicios cu un
continut ridicat de glucide ! < insecta care se asa(a pe o run(a a acestei
plante se lipeste de sucul lipicios al perilor "aciucati ! Facand "iscari de eli#erare , ea se lipeste de "ai "ulti
peri ! De la locul de prindere pleaca e'citatii si la perii glandulari &ecini de pe aceeasi run(a ! .iciorul acestora
e'ecuta cur#uri c)e"otactice , care apleaca perii spre insecta prinsa 4 totodata ei secreta un suc lipicios ,
a#undent ! -nsecta "oare asi'iata , su#stanta lipicioasa astupand stig"ele , locurile de patrundere al aerului in
tra)eele sale ! Ea este apoi digerata de anu"ite en(i"e proteolitice pana la a"inoaci(i ! -n decurs de cate&a (ile
digestia si a#sortia sunt ter"inate , din insecta ra"anand nu"ai c)itina , care este inlaturata de ploi si &ant !
.inguicula alpina si .! &ulgaris cresc in locuri u"ede de "unte ! Frun(ele lor cu "arginile inco&oiate au nu"erosi
peri "aciucati , care secreta un suc lipicios ! -nsectele sunt
prinse la ni&elul "arginii inco&oiate ! Drosop)Gllu" lusitanicu" creste pe tar"urile uscate din Spania , .ortugalia
si @aroc ! Frun(ele acestei plante , lungi de 5K c" si late de = "" , au nu"erosi peri "aciucati care prind
insectele ce se asa(a pe ei si le digera ! 0ceasta planta se culti&a de localnici in g)i&ece in &ederea co"#aterii
"ustelor din locuinte ! Dintre acestea , in tara noastra in lacurile de ses creste Utricularia &ulgaris si "inor! 0"#ele
specii traiesc in apa , nu"ai lorile ridicandu-se deasupra , in aer ! Frun(ele sunt in ra"niicate si poarta i'ate pe
cate un pedicel nu"eroase urne , de cati&a "" in dia"etru ! < urna este or"ata din doua straturi de celule ! .e
10
stratul intern stau nu"erosi peri ra"niicati , or"ati dintr-o celula #a(ala si din ? celule orientate in directii dierite !
-ntrarea urnei este inc)isa de un capacel , o prelungire spre interior a peretelui urnei ! -n %urul desc)iderii urnei si
pe ata e'terna a capacelului sunt nu"erosi peri sen(iti&i ra"niicati ! 0ni"alele "ici care cauta adapost intre
run(ele de Utricularia , ating perii sen(iti&i de pe "arginea acestora !-n K,KO1= sec , urna e'ecuta o "iscare de
dilatare , care produce sugerea apei si a ani"alului respecti& in urna , prin indepartarea capacului ! Dupa aceea
capacul inc)ide urna si ani"alul "oare asi'iat ! Dupa apro'i"ati& /= "in urna ia din nou or"a conca&a si prinde
ani"ale , pana cand ea se u"ple cu acestea ! 0cestea sunt digerate de en(i"ele secretate de perii ra"niicati !
.rodusele digestiei sunt a#sor#ite de glandele ra"niicate si de stratul intern de celule de pe peretele urnei !
Nepent)es , creste in padurile din -nsulele <ceanului -ndian , CeGlon , Borneo , Su"atra , @adagascar ! .lanta isi
i'ea(a radacinile pe scoarta copacilor pe care duce o &iata epiila ! .etiolul run(elor are o portiune #a(ala latita ,
cu rol in otosinte(a ! -n continuarea acesteia are o portiune su#tiata , alungita , cu rol de carcel in i'area plantei !
Ulti"a parte a petiolului este transor"ata intr-o urna , &iu colorata ! *a intrarea in urna sunt nu"erosi peri luciosi ,
orientati in %os ! Su# ei sunt glande nectariere ! -nsectele atrase de culorile &ii ale urnelor si de sucul dulce
secretat de glandele urnei , aluneca in urna unde se gaseste de o#icei apa de ploaie ! Ele se ineaca si apoi sunt
digerate de en(i"ele proteolitice secretate de glandele digesti&e ce se gasesc pe ata interna a urnei ! En(i"a
nepent)esin desco"pune proteinele pra(ii in a"inoaci(i ! 0cest proces ii &a urni(a plantei a(ot , oarte saraca in
aceste (one tropicale ! Nepent)es are un ulcior atat de "are , incat si un so#olan sau pasare s-ar putea ineca in
el ! 0ceasta specie poate desco"pune c)itina , o su#stanta practic indestructi#ila , spre deo-se#ire de alte plante
carni&ore !
.lanta Sarracenia or"ea(a urne inalte de OK-RK c" , iar planta Darlingtonia are urne care a%ung pana la / "
inalti"e ! 0"#ele plante cresc in regiunile "lastinoase ale 0"ericii de Nord ! -n locuri "lastinoase din 0ustralia
creste planta carni&ora cu urne Cep)alotus ! Dintre plantele carni&ore cu capcane , repre(entantul cel "ai tipic
este Dionaea +plesnitoarea lui Venus, , care creste in "lastinile din padurile 0"ericii de Nord si de Sud !
Frun(ele or"ea(a o ro(eta #a(ala ! Fiecare run(a are petiolul latit ! .e li"# sunt trei perec)i de peri sen(iti&i
situati de o parte si de alta a ner&urii "ediane ! @arginea li"#ului este pre&a(uta cu dinti lungi ! < insecta ase(ata
pe li"#ul run(ei atinge perii sen(iti&i si cele doua %u"atati ale li"#ului isi apropie #rusc etele lor superioare , iar
dintii "arginali se i"#uca unii pe altii ! -nsecta prinsa in capcana este digerata de nu"eroase glande secretoare
de pe ata superioara a li"#ului !
-n lacurile de ses ale tarii noastre creste su#"ers planta carni&ora 0ldro&anda &esiculosa ! Ea are nu"eroase
run(e "ici , care prind ani"ale "ici ac&atice si le digera in "od ase"anator cu Dionaea !
FUNCT--*E DE NUTR-T-E 3D-2EST-0 S- S-STE@U* D-2EST-V
.entru desasurarea eno"enelor &ietii, organis"ul ani"al reli(ea(a "ateriale si energetice cu "ediul incon%urator
!Din "ediul e'tern organis"ul isi procura,in tot cursul &ietii,dierite su#stante, pe care le supune unor transor"ari
in interiorul sau, iar produsii neolositori care re(ulta sunt eli"inati la e'terior! -n esenta, necesitatile per"anente
de su#stante si energie ale organis"elor ani"ale sunt satiacute prin procesele de nutritie
Denu"irea de procese de nutritie include$procurarea )ranei, digestia, a#sor#tia, circulatia sangelui, respiratia,
e'cretia!
Dupa "odul cu" se reali(e(a aceste procese , nutritia poate ii autotroa, )eterotroa, si "i'otroa!
Nutritia )eterotroa repre(inta "odul de )ranire al "a%oritatii ani"alelor care consu"a, drept )rana ,organis"e
&egetale si ani"ale sau dierite su#stante organice e'istente in "ediu!Ele pot lua )rana din "ediul incon%urator
prin os"o(a agocito(a sau prin ingerarea ali"entelor pe cale #ucala!
Nutritia "i'otroa se intalneste la organis"ele care se )ranesc atat autotro cat si )eterotro! 0sa este ca(ul intalnit
la Euglena &iridis!
@a%oritatea ani"alelor ingerea(a )rana pe cale #ucala!*a ele se dierentia(a organe speciale al caror ansa"#lu
constituie un siste" digesti&, la ni&elul caruia au loc procese de digestie!
11
*a &erte#rate ,se a%unge la o crestere considera#ila a eicientelor si rapiditatii proceselor de digestie cu a%utorul
unor structuri secretorii si "otorii, care per"it transportul "ai rapid al )ranei!
Din punct de &edere "orologic, tu#ul digesti& al ani"alelor superioare poate i i"partit in ur"atoarele
seg"ente $ca&itate #ucala, aringe, esoag, sto"ac, intestine su#tire, intestin gros,anus+sau cloaca,!
2landele sali&are , icatul si pancreasul sunt glandele ane'e ale siste"ului digesti&e!Dierentierile de la dierite
grupe de ani"ale sunt legate de adaptarile speciice in raport cu natura )ranei!De ase"enea , acti&itatile
i(iologice diera considera#il de la un seg"ent la altul!
*a pesti siste"ul digesti&e &aria(a atat in ce pri&este or"a , cat si pre(enta sau a#senta unor seg"ente !-ntre
ca&itatea #ucala si aringe nu e'ista o deli"itare neta , din care cau(a poarta denu"irea de ca&itate #uco-
aringiana!*i"#a este o si"pla ingrosare a planseului #ucal,ea a&and dierite di"ensiuni la dierite specii!Ca o
adaptare la "ediul de &iata , pestii nu au glande sali&are deoarece apa u"ectea(a )rana !Esoagul este scurt la
pestii lipsiti de sto"ac si se continua cu intestine!
2landele gastrice secreta un suc care contine pepsina si LC-,cu rol in digestia proteinelor! -ntestinul pestilor
pre(inta lungi"i dierite , i% unctie de specie si de regi"ul ali"entar!Ca ur"are a pre(entei unui sto"ac "are ,
pestii rapitori au intestinal scurtiar cei itoagi au sto"ac "ic, co"pensat de un intestin lung! *a oarte "ulte specii
de pesti, intestinal pre(inta prelungiri tu#ulare-apendicipilorici- cu rol in producerea unor en(i"e si in a#sor#tia
ducurilor nutriti&e!
Datorita unui "od de nutritie "ai &ariat, siste"ul digesti&e al a"i#ienilor este "ai de(&oltat ca la pesti !Ca&itatea
#ucala este larga si cuprinde dinti "arunti, iar la unele specii sunt co"plet lipsite de dentitie!
Ca&itatea #ucala pastrea(a inca un rol i"portant in transportul aerului la pla"ani,in ea desc)i(andu-se osele
na(ale!*a unele anure , li"#a, organul adaptat pentru prinderea pra(ii , este i'ata anterior de planseul #ucal si
poate i proiectata in aara prin rasturnare !@ucoasa ca&itatii #ucale a a"i#ienilor contine nu"ai glande care
ela#orea(a "ucusul!Faringele nu este dierentiat , iar esoagul este scurt la or"ele serpentior"e, esoagul este
lung!Sto"acul are or"a unui sac cu "ai "ulte regiuni, in peretii carora se ala glande care secreta "ucus si
pepsina .ri"a ansa a intestinului su#tire corespunde regiunii duodenale de la "a"iere si in ea se desc)id
canalele celor doua glande &olu"inoase-icatul si pancreasul!Rectul se desc)ide intr-o cloaca!
*a reptile , siste"ul digesti&e are seg"entele "ai #ine dierentiate!Ca&ita-
tea #ucala este #ine deli"itata iar "andi#ula este altel articulata incat ii per"ite desc)iderea larga !-ntestinul este
dierentiat in intestin su#tire si gros ! -ntestinul su#tire pre(inta ansa ,,duodenalaSla ni&elul careia se desc)id
canale )epatice si pancreatice @ucoasa intestinala contine glande care secreta sucul intestinal!Diges-
tia este strans dependeta de te"eratura "ediului a"#ient!
*a pasari structura si unctia siste"ului digesti&e sunt adaptate "ediului de &iata si regi"ului de )rana oarte
&ariat !*ipsa dintilor pre(enta gusii dierentierea sto"acului reducerea intestinului gros sunt nu"ai cate&a din
adaptarile pasarilor!
Siste"ul digesti&e al pasarilor pre(inta unele particularitati! 0stel la pasarile grani&ore , in peretii ca&itatii #ucale
se intalnesc nu"eroase glande "ucoase ,glandele sali&are iind reduse !*a speciile insecti&ore , glandele sali&are
sunt oarte de(&oltate !
*a pasari aringele lipseste iar esoagul se dilata or"and o gusa &olu"inoasa care ser&este la in"aga(inarea si
in"uierea ali"entelor!Sto"acul este dierentiat in sto"ac glandular care secreta sucul gastric #ogat in LC- si
en(i"e proteolice si sto"ac "usculos cu pereti grosi in care ali"entele sunt sara"ate!-ntestinul su#tire incepe cu
,,ansa duodenalaS ura"ata de alte nu"eroase anse !@ucoasa lui cutata poseda glande care secreta sucuri
#ogate in en(i"e necesare digerarii proteinelor si glucidelor!*i"ita dintre intestinul su#tire si intestinal gros se ala
o perec)e de cecuri intestinale 4 acestea inter&in atat in a#sor#tia apei cat si digestia celulo(ei din )rana , su#
actiunea lorei #acteriene !
S-STE@U* D-2EST-V *0 @0@-FERE
*a "a"iere dentitia lungi"ea si structura siste"ului digesti& sunt strans legate cu nutritia carni&ora er#i&ora sau
o"ni&ora !Ca&itatea #ucala atinge cel "ai inalt grad de organi(are! 0ceasta se distinge prin pre(enta o#ra%ilor
#u(elor si dintilor inipti in al&eolele dentare din "acila si "andi#ula !*i"#a organ "usculos "o#il cu or"e &ariate
12
inter&ine in per)ensiune "asticatie deglutitie si perceperea e'citatiilor gustati&e !
2landele sali&are sunt #ine de(&oltate la ru"egatoare si la "a"iere ara dinti dar lipsesc la cetacee !*a ni&elul
ca&itatii #ucale se reali(ea(a pre)ensiunea ali"entelor, suptul, "asticatia , or"area #olurilor ali"entare si
inceputul unor procese de digestie c)i"ica cu a%utorul en(i"ilor sali&are!
Dinti "a"ierelor sunt dierentiati in$incisi&i, canini, pre"olari si "olari!*a unele "a"iere e'ista doua dentitii
successi&e dentitia de lapte care este inlocuita cu dentitia deiniti&a !*a unele cetacee si edentate dentitia
regresea(a iar la #alena dispare!*a ni&elul aringelui are loc incrucisarea caii digesti&e cu cea respiratorie4 nu"ai
la cetacee si ca#aline se intalneste co"pleta separare a celor doua cai!-ntre aringe si sto"ac se interpune
esoagul !Sto"acul partea cea "ai &olu"inoasa a siste"ului digesti& are di"ensiuni si or"e oarte &ariate in
stransa legatura cu natura )ranei!
2landele tu#uloase din "ucoasa gastrica sunt "ai dierentiate decat la a"i#ieni reptile si pasari 4ele secreta
sucul gastric #ogat in "ucus pepsinogensi LC-!-ndierent de tipul de sto"ac acesta co"unica cu esoagul prin
oriiciul cardia si cu intestinal su#tire prin oriiciul pilor !-ntestinul su#tire are lungi"i dierite! @ucoasa intestinala
pre(inta cute pe care se ala &ilo(itati intestinale si glandele intestinale! *a ni&elul intestinului su#tire se desasoara
digestia c)i"ica su# actiunea con%ugata a sucului intestinal pancreatic si #ilei!Tot la ni&el intestinal se reali(ea(a si
o acti&itate "otori(e care are ca eect a"estecarea continutului ali"entar cu sucurile respecti&e a#sor#tia
nutri"entelor si propulsarea "aterialului nedigerat spre intestinal gros !
-ntestinul gros este alcatuit din cecu" , colossi rect!Cecu"ul lipseste la lilieci,urs si unele ro(atoare4la er#i&ore
este oarte lung iar la "ai"ute si o" este atroiat or"and apendicele &er"ior" !Desc)iderea intestinului su#tire
in cel gros este "arcata de &al&ula ileocecala !Colonul pre(inta o portiune ascendenta una tra&ersa alta
descendenta si sig"oida continuandu-se cu rectul care prin anus se desc)ide la e'terior!@onotre"ele au
deecatie! @ucoasa intestinului gros indeplineste o unctie de a#sor#tie in special a apei si a unor saruri "inerale !
@a%oritatea su#stan;elor 8nt7lnite 8n ali"ente au o structur: c)i"ic: co"ple':, dierit: de cea a constituien;ilor
organis"ului, 9i nu pot i preluate ca atare din natur:! E suer:, 8n preala#il, transor":ri "ecanice, i(ice 9i
c)i"ice! Totalitatea acestora repre(insi digestia ali"entelor! .rin digestie, principiile ali"entare sunt desco"puse
8n "olecule si"ple, :r: speciicitate #iologic:, iar acestea pot i a#sor#ite la ni&elul "ucoasei intestinale
Bn tu#ul digesti& e'ist: en(i"e speciice pentru iecare tip de su#stan;: organic: 0stel, proteinele suer: ac;iunea
en(i"elor proteolitice +protea(e,, care le desac p7n: la a"inoaci(i! 2lucidele cu "olecul: "are sunt scindate de
c:tre en(i"ele a"ilolitice +glicolitice, p7n: la stadiul de glucide si"ple! *ipidele sunt )idroli(ate de c:tre en(i"eH
lipolitice +lipa(e,!
D-2EST-0
Este un proces c)i"ic! Bn aparatul digesti&, ali"entele sunt desco"puse 8n "ici "olecule nu"ite su#stante
nutriti&e! 0ceste su#stante nutriti&e sunt apoi transportate de s7nge p7na la celule, unde suera alte transor"ari!
.rincipalele su#stante nutriti&e sunt lipidele si glucidele! *ipidele, nu"ite si D Dgrasi"iD, pro&in din "ateriile grase
cu" ar ii uleiurile &egetale sau untul! Ele aduc organis"ului car#on si )idrogen! 2lucidele, nu"ite si D(a)aruriD, se
di&i(ea(a 8n (a)aruri rapide si (a)aruri lente! .ri"ele sunt continute 8n "iere, ructe, dulceturi si ciocolata!
0si"ilate direct de organis"+adica transor"ate 8n energie,, ele aduc organis"ului energia necesara unui eort
i(ic solicitant si rapid! Cel de-al doilea tip se gaseste 8n cereale+gr7u, ore(, poru"#,! Ele nu sunt direct asi"ilate
de organis" si constituie o sursa de energie de "ai lunga durata! Toate glucidele sunt #ogate 8n car#on, )idrogen
si o'igen!
D-2EST-0 BUC0*
*a ni&elul ca&it:;ii #ucale, c7t 9i al altor organe digesti&e, e'ist: o acti&itate "otorie 9i unaSecretorie! 0cti&itatea
"otorie a ca&it:;ii #ucale const: din "astica;ie 9i ti"pil #ucal al degluti;iei!
@astica;ia este un act rele' in&oluntar, ce se poate des:9ura 9i su# control &otat tar! <rganele "astica;iei sunt
oasele "a'ilare, "andi#ulare 9i din;ii +organe pasi&e,, precu" 9i "u9c)ii "asticatori ai li"#ii 9i ai o#ra%ilor +organe
13
acti&e,! .rin "astica;ie, ali"er $ introduse 8n ca&itatea #ucal: sunt t:iate 9i transor"ate 8n rag"ente "ai "ici!
Rolurile "astica;iei$ /! Frag"entarea ali"entelor, ceea ce deter"in:$ a! acilitarea degluti;iei4 #! cre9terea
suprae;ei de contact dintre ali"ente 9i en(i"ele digesti&e! 1! 0"estecarea ali"entelor cu produsul de secre;ie al
glandelor sali&are, ce are ca re(ultate$ a! ini;ierea procesului de digestie a a"idonului su# ac;iunea a"ila(ei
sali&are4 #! ini;ierea procesului de digestie a lipidelor su# ac;iunea lipa(ei linguale4 c! lu#riierea 9i 8n"uierea
#olului ali"entar! 5! 0sigurarea contactului cu receptorii gustati&i 9i eli#erarea su#stan;elor odorante care &or
sti"ula receptorii olacti&i, aceast: sti"ulare ini;iind secre;ia gastric:!
0cti&itatea secretorie a ca&it:;ii #ucale se datorea(: glandelor sali&are
Sali&a este secretat:, 8n principal, de trei perec)i de glande sali&are$ parotide +locali(ate l7ng: ung)iul "andi#ulei4
sunt cele "ai "ari 9i produc o secre;ie apoas:,, su#linguale 9i su#"andi#ulare +ulti"ele dou: secret: o sali&: ce
con;ine o cantitate "ai "are de proteine, deci secre;ia &a i "ai &7scoas:,! 2lande "ai "ici e'ist:, practic, 8n
toat: ca&itatea #ucal:4 cele linguale secret: lipa(a lingual:!
Co"po(i;ia sali&ei! Cilnic se secret: TKK - /=KK "l sali&:, solu;ie apoas: ce con;ine electroli;i 9i proteine!
Concentra;ia electroli;ilor 9i os"olalitatea &aria(: cu de#itul secre;iei, dar, 8n general, co"parati& cu plas"a, sali&a
este )ipotonic:4 con;ine concentra;ii "ai "ari de MQ 9i LC<, 9i "ai "ici de NaQ 9i C-D! 8n sali&: se g:sesc dou:
tipuri de proteine$ /! en(i"e$ a a"ila(a sali&ar: +ptialina, 9i lipa(a lingual:4 1! "ucina, glicoprotein: ce lu#riia(:
ali"entele! Sali&a "ai con;ine su#stan;e #actericide +li(o(i", 9i unii produ9i de cata#olis" +uree, acid uric,4
repre(int: 9i o cale de eli"inare din organis" a unor &irusuri!
Func;iile sali&ei$ /! .rotec;ia "ucoasei #ucale prin$ r:cirea ali"entelor ier#in;i, diluarea e&entualului LC/ sau #ilei
ce ar regurgita 8n ca&itatea #ucal:, 8ndep:rtarea unor #acterii! 1! Digesti&$ sali&a 8ncepe procesul de digestie al
a"idonului 9i al lipidelor, a a"ila(a produce digestia c)i"ic: a a"idonului preparat4 astel, 8n pre(en;a ionilor de
clor 9i a apei, a"idonul este )idroli(at 8n trepte p7n: la stadiul de "alto(:! 0ceast: en(i": &a i inacti&at: de pL-
ul intragastric sc:(ut! *ipa(a lingual: 8ncepe degradarea lipidelor, ac;ion7nd atunci c7nd acestea se g:sesc 8n
ca&itatea #ucal:, sto"ac 9i por;iunilor superioare ale intestinului su#;ire! 5!*u#riierea ali"entelor u9urea(:
degluti;ia4 u"ectarea "ucoasei #ucale a&ori(ea(: &or#irea! ?! E'cre;ia unor su#stan;e endogene 9i e'ogene! =!
Ela#orarea sen(a;iei gustati&e prin di(ol&area su#stan;elor cu gust speciic 9i supraa;: recepti&: a anali(atorului
gustati&!
Ca ur"are a transor":rilor din ca&itatea #ucal:, ali"entele sunt o"ogeni(ate, i"#i#ate cu "ucus 9i or"ea(:
#olul ali"entar!
Degluti;ia cuprinde totalitatea acti&it:;ilor "otorii ce asigur: transportul #olului ali"entar din ca&itatea #ucal: 8n
sto"ac! Este un act rele' ce se des:9oar: 8n trei ti"pi!
Ti"pul #ucal +&oluntar,! 8n "o"entul 8n care ali"entele sunt gata pentru a i 8ng)i;ite, ele sunt 8n "od &oluntar
8"pinse 8n aringe datorit: presiunii pe care o e'ercit: li"#a prin "i9carea ei 8n sus 9i posterior asupra palatului
"oale! De acu" 8ncolo, procesul degluti;iei de&ine 8n 8ntregi"e, sau aproape, un act auto"at 9i, 8n "od o#i9nuit
nu "ai poate i oprit!
Ti"pul aringian! *a intrarea 8n aringe sunt sti"ulate ariile receptoare de la acest ni&el! -"pulsurile de la acest
ni&el a%ung la trunc)iul cere#ral 9i ini;ia(: o serie de contrac;ii aringiene "usculare auto"ate, dup: cu" ur"ea(:$
a! .alatul "oale este 8"pins 8n sus, 8nc)i(7nd coanele, #! .licile palato-aringiene de pe iecare parte a aringelui
sunt trase "edial, apropiindu-se unele de celelalte, or"7nd o desc)i(:tur: sagital: prin care ali"entele trec 8n
aringele posterior, c! Cor(ile &ocale sunt puternic apropiate, iar laringele este 8"pins 8n sus 9i anterior de c:tre
"u9c)ii g7tului! 0ceast: ac;iune, co"#inat: cu pre(en;a liga"entelor ce pre&in deplasarea 8n sus a epiglotei,
deter"in: deplasarea posterioar: a epiglotei peste oriiciul laringian! 0"#ele eecte pre&in p:trunderea
ali"entelor 8n tra)ee, d! Deplasarea superioar: a laringelui ":re9te desc)iderea esoagului! -n acela9i ti"p, cei 5-
? c" ai peretelui "uscular al esoagului posterior +sincter esoagian superior sau sincter aringo-esoagian, se
rela'ea(:, per"i;7nd astel ali"entelor s: se deplase(e li#er din aringele posterior 8n esoagul superior, e!
Conco"itent cu ridicarea laringelui 9i rela'area sincterului aringo-esoagian are loc contrac;ia 8ntregului perete
"uscular aringian, 8ncep7nd cu por;iunea superioar: a aringelui, contrac;ie ce se propag: 8n %os ca o und:
peristaltic: rapid:, ce antrenea(: succesi& "u9c)ii aringieni "i%locii 9i ineriori, 9i, 8n continuare, esoagul,
propuls7nd astel ali"entele 8n esoag! 8ntreg procesul durea(: / - 1 secunde!
Ti"pul esoagian! Esoagul are, 8n principal, rolul de a transporta ali"entele din aringe 8n sto"ac, iar "i9c:rile lui
14
sunt organi(ate speciic 8n &ederea acestei unc;ii! 8n "od nor"al, esoagul pre(int: dou: tipuri de "i9c:ri
peristaltice$ peristaltis" pri"ar 9i peristaltis" secundar! .eristaltis"ul pri"ar este declan9at de degluti;ie 9i 8ncepe
c7nd ali"entele trec din aringe 8n esoag4 este coordonat &agal! .eristaltis"ul secundar se datorea(: pre(en;ei
ali"entelor 8n esoag 9i continu: p7n: c7nd ali"entele sunt propulsate 8n sto"ac4 este coordonat de siste"ul
ner&os enteric al esoagului!
Rela'area recepti&: a sto"acului! .e ":sur: ce unda peristaltic: se deplasea(: spre sto"ac, o und: de
rela'are, trans"is: prin neuroni "ienterici in)i#itori, precede contrac;ia! 8ntreg sto"acul 9i, 8ntr-o ":sur: "ai
"ic:, c)iar 9i duodenul se rela'ea(: c7nd aceast: und: a%unge la ni&elul esoagului inerior, preg:tind astel
ca&it:;ile respecti&e pentru pri"irea ali"entelor !
Sincterul esoagian inerior +gastro-esoagian,! *a cap:tul ter"inal al esoagului, pe o por;iune de 1-= c"
deasupra %onc;iunii cu sto"acul, "usculatura circular: esoagian: este 8ngro9at:, unc;ion7nd ca un sincter!
0cest sincter pre(int: o contrac;ie tonic: 9i este rela'at prin rela'area recepti&:! Contrac;ia acestui sincter
contri#uie la pre&enirea unui relu' gastro-esoagian!
D-2EST-0 20STR-C
Bn sto"ac, ali"entele suer: consecin;a acti&it:;ilor "otorii 9i secretorii ale acestuia, care proc8uc transor"area
#olului ali"entar 8ntr-o past: o"ogen:, nu"it: c)i" gastric!
0cti&itatea "otorie a sto"acului +"otilitatea gastric:, reali(ea(: trei unc;ii de #a(:$ /! stocarea ali"entelor ca
ur"are a rela':rii recepti&e4 1! a"estecul ali"entelor cu secre;iile gastrice4 5! e&acuarea con;inutului gastric 8n
duoden!
Rela'area recepti&:! C7nd ali"entele trec din esoag 8n sto"ac, acti&itatea undusului gastric este in)i#at:,
per"i;7nd depo(itarea a / - 1 / de con;inut!
.eristaltis"ul! Contrac;iile peristaltice, ini;iate la grani;a dintre undusul 9i corpul gastric, se deplasea(: caudal,
deter"in7nd propulsia ali"entelor c:tre pilor, 9i sunt produse prin "odiic:ri periodice ale poten;ialului "e"#ranei
i#relor "usculare netede longitudiUnale4 se nu"esc unde lente sau rit" electric de #a(:! 0ceste unde sunt
responsa#ile de rec&en;a 9i or;a contrac;iilor gastrice! For;a contrac;iilor peristaltice este crescut: de acetilocolin:
9i gastrin:!
Retropulsia! Cuprinde "i9c:rile de du-te-&ino ale c)i"ului, deter"inate de propulUsia puternic: a con;inutului
gastric c:tre sincterul piloric 8nc)is! 0re rol i"portant 8n a"estecul ali"entelor cu secre;iile gastrice!
E&acuarea con;inutului gastric apare atunci c7nd particulele c)i"ului sunt suicient de "ici pentru a str:#ate
sincterul piloric! De iecare dat: c7nd c)i"ul este 8"pins spre sincterul piloric, 1 - R "l c)i" trec 8n duoden!
*ic)idele trec "ai repede dec7t solidele, propor;ional cu presiunea intragastric:!
Co"ple'u- "otor "igrator este o und: peristaltic: ce 8ncepe 8n esoag 9i parcurge 8ntreg tractul gastro-intestinal,
la iecare OK - VK "inute, 8n ti"pul perioadei interdigesti&e4 8ndep:rtea(: resturile de ali"ente din sto"ac!
Contrac;iile de oa"e apar atunci c7nd sto"acul este gol de "ai "ulte ore! Sunt contrac;ii peristaltice rit"ice ale
corpului sto"acului! Sunt oarte intense la adultul t7n:r, cu tonus gastrointestinal crescut4 sunt a"pliicate de
)ipoglice"ie! W
0cti&itatea secretorie a sto"acului! Secre;iile gastrice continu: procesele digesUti&e 8ncepute 8n ca&itatea #ucal:4
cantitatea secretat: (ilnic este de apro'i"ati& 1 /!
Fa(ele secre;iei gastrice sunt ur":toarele$
/! Fa(a cealic: este declan9at: de g7ndul, &ederea, gustul sau "irosul "7nc:rii! Este dependent: de integritatea
i#relor &agale ce iner&ea(: sto"acul!
1! Fa(a gastric: se declan9ea(: la intrarea ali"entelor 8n sto"ac4 acest apt deter"in: ta"ponarea acidit:;ii
gastrice, cresc7nd pL-ul gastric, 9i per"ite altor sti"uli +de e'e"plu, &ag, gastrin:, sa eli#ere(e acid! Rata
secre;iei gastrice 8n ti"pul acestei a(e este "ai redus: dec7t 8n ti"pul a(ei cealice, dar durea(: "ai "ult4 astel,
cantitatea secretat: 8n ti"pul celor dou: a(e de&ine egal:!
5! Fa(a intestinal: 8ncepe o dat: cu intrarea c)i"ului 8n duoden4 cantitati&, secre;ia este oarte redus: 8n ti"pul
acestei a(e! @ecanis"ul do"inant i"plic: gastrin: !
Secre;ia de pepsinogen! .epsina, or"a acti&: a pepsinogenului, este o en(i": proteolitic:, acti&: 8n "ediu acid
+pL opti" /,T - 5,=,, care 8ncepe procesul de digestie al proteinelor4 la &alori ale pL-ului "ai "ari de =, acti&itatea
sa proteolitic: scade, de&enind 8n scurt ti"p inacti&:! .epsinogenul este acti&at de contactul cu LC/ sau cu
15
pepsina anteUrior or"at:! .epsina scindea(: proteinele 8n proteo(e +al#u"o(e,, peptone 9i polipeptide "ari!
Nu"ai 1K - 5K> din digestia total: a proteinelor are loc 8n sto"ac, cea "ai "are parte des:9ur7ndu-se 8n
por;iunea pro'i"al: a intestinului su#;ire! .epsina este deose#it de i"portant: pentru capacitatea ei de a digera
colagenul, acesta iind pu;in atacat de celeUlalte proteina(e digesti&e!
*a#er"entul este secretat nu"ai la copilul "ic, 8n perioada de al:ptare! Rolul s:u este de a coagula laptele,
preg:tindu-/ pentru digestia ulterioar:! Su# ac;iunea lui 9i 8n pre(en;a Ca1Q, ca(einogenul solu#il se transor": 8n
paraca(einat de calciu, insolu#il!
*ipa(a gastric: este o en(i": lipolitic: cu acti&itate sla#:+ o tri#utira(:,, )idroli(7nd nu"ai lipidele ingerate su#
or": de e"ulsie, pe care le separ: 8n aci(i gra9i 9i glicerina!
2elatina(a )idroli(ea(: gelatina!
@ucina este o glicoprotein: secretat: de celulele "ucoase4 are rol 8n protec;ia "ucoasei gastrice, at7t "ecanic,
c7t 9i c)i"ic +a;: de ac;iunea autodigesti&: a LC/ 9i a pepsinei,!
*a ni&el gastric are loc a#sor#;ia unor su#stan;e, de e'e"plu su#stan;e oarte solu#ile 8n lipide, etanol, ap: 9i, 8n
cantit:;i e'tre" de "ici, sodiu, potasiu, gluco(a 9i a"inoaci(i!
D-2EST-0 *0 N-VE*U* -NTEST-NU*U- SUB-RE
@i9c:rile de la ni&elul intestinului su#;ire sunt$ contrac;ii de a"estec 9i contrac;ii propulsi&e! Totu9i, "i9c:rile
intestinului su#;ire deter"in:, 8n propor;ii dierite, at7t a"estec,
c7t 9i propulsie!
Contrac;iile de a"estec +contrac;iile seg"entare,! C7nd o por;iune a intestinului su#;ire este destins: de c)i",
8ntinderea pere;ilor intestinali deter"in: apari;ia 8n lungul intestinului a unor contrac;ii concentrice locali(ate,
separate prin anu"ite inter&ale! *:;i"ea unui ase"enea inel de contrac;ie este de apro'i"ati& / c", astel 8nc7t
iecare set de contrac;ii deter"in: seg"entarea intestinului su#;ire, 8"p:r;indu-/ 8n seg"ente spa;iate! C7nd un
set de contrac;ii seg"entare se rela'ea(:, 8ncepe un nou set, dar aceste contrac;ii apar 8n punctele situate la
%u":tatea distan;ei dintre contrac;iile precedente! 0ceste contrac;ii rag"entea(: c)i"ul de T - /1 ori pe "inut, 8n
elul acesta deter"in7nd a"estecarea progresi&: a particulelor ali"entare solide cu secre;iile din intestinul
su#;ire! Frec&en;a "a'i": a contrac;iilor seg"entare ale intestinului su#;ire este deter"inat: de rec&en;a undelor
lente din peretele intestinal +/1 pe "inut 8n duoden 9i %e%un pro'i"al, T - V 8n ileonul ter"inal,!
@i9c:rile de propulsie! C)i"ul este propulsat la acest ni&el de undele peristaltice, care apar 8n orice parte a
intestinului su#;ire 9i se deplasea(: 8n direc;ie anal: cu o &ite(: de K,= - 1 c"Fsecund:, "ult "ai rapid 8n intestinul
pro'i"al 9i "ai lent 8n intestinul ter"iUnal! Totu9i, ele sunt 8n "od nor"al oarte sla#e 9i de o#icei se sting dup: ce
tra&ersea(: 5-= c", astel 8nc7t deplasarea c)i"ului se ace cu apro'i"ati& / c"Fsecund:, ceea ce 8nsea"n: c:
ti"pul necesar c)i"ului pentru a trece de la pilor p7n: la &al&a ileocecal: este de 5 - = ore!
Secre;ia #iliar:! Bila este necesar: pentru digestia 9i a#sor#;ia lipidelor 9i pentru Dunor su#stan;e insolu#ile 8n ap:
cu" sunt colesterolul 9i #iliru#ina ! Este or"at: de c:tre )epatocite 9i celulele ductale ce ":rginesc duetele
#iliare, 8n cantitate de 1=K - //KK "lF(i! Este secretat: continuu 9i depo(itat: 8n &e(ica #iliar: 8n ti"pul perioadelor
nterdigesti&e! Se eli#erea(: 8n duoden 8n ti"pul perioadelor digesti&e nu"ai dup: ce )i"ul a declan9at secre;ia
de colecistoHinin:, care produce rela'area sincterului <ddi 9i contrac;ia &e(icii #iliare!
Secre;iile intestinului su#;ire con;in$ /! @ucus, cu rol de protec;ie a "ucoasei intestinale 8"potri&a agresiunii LC/,
secretat de glandele Briinner din duoden 9i de celule speciale, alate 8n epiteliul intestinal 9i 8n criptele *ie#erHii)n!
1! En(i"e asociate cu "icro&ilii celulelor ep8teliale intestinale, care nu sunt secretate 8n lu"enul intestinal$
peptida(e, di(a)arida(e +8n nu":r de patru$ "alta(a, i(o"alta(a, (a)ara(a 9i lacta(a, 9i lipa(:4 ele 89i e'ercit:
rolurile 8n ti"pul procesului de a#sor#;ie intestinal:! 5! 0p: 9i electroli;i secreta;i de celulele epiteliale intestinale!
0#sor#;ia intestinal: se reali(ea(: prin "ai "ulte "ecanis"e, 8n unc;ie de su#stan;a a#sor#it:!
2lucidele! Cele trei glucide "a%ore ale dietei sunt di(a)aridele - sucro(a 9i lacto(a - 9i poli(a)aridul a"idon, ie
su# or": de a"ilopectin:, ie su# or": de a"ilo(:! Celulo(a un alt poli(a)arid &egetal, pre(ent 8n diet: 8n
cantit:;i "ari, nu poate i digerat, deoarece 8n tractul gastrointestinal u"an nu e'ist: en(i"e care s: o digere!
0portul de glucide este de 1=K - TKK gF(i, care repre(int: =K - OK> din diet:! .entru a i a#sor#ite din tractul
gastrointestinal, glucidele tre#uie digerate p7n: la stadiul de "ono(a)aride! Digestia a"idoUnului, 8nceput: 8n
ca&itatea #ucal:, su# ac;iunea a a"ila(ei sali&are, are loc 8n cea "ai "are parte 8n intestinul su#;ire, su# ac;iunea
a a"ila(ei pancreatice +care degradea(: glucidele p7n: la stadiul de oligo(a)aride, 9i su# ac;iunea
16
di(a)arida(elor +"alta(a, sucra(a, lacta(a, de la ni&elul "arginii 8n perie a celulelor epiteliale intestinale +care
transor": oligo(a)aridele 8n "ono(a)aride,!
.rodu9ii inali ai digestiei glucidelor sunt$ ructo(a, gluco(a 9i galacto(a! 2luco(a 9i galacto(a se a#sor# printr-un
"ecanis" co"un, un siste" de transport acti& Na-de-pendent +cotransport,! Fructo(a se a#soar#e prin diu(iune
acilitat:! Dup: ce au ost a#sor#ite 8n enterocite, "ono(a)aridele sunt transportate prin "e"#rana #a(olateral: a
acestora prin diu(iune acilitat:4 apoi, diu(ea(: din intersti;iul intestinal 8n capilarele din &ilo(it:;ile intestinale!
0#sor#;ia glucidelor nu este reglat:! -ntestinul poate a#sor#i peste = Hg sucro(: (ilnic!
.roteinele! Dieta proteic: (ilnic: necasar: unui adult este de K,= - K,R gFHg corp! .roteinele a%unse 8n intestin
pro&in din dou: surse$ endogen: +5K - ?K gF(i, sunt proteine secretorii 9i co"ponentele proteice ale celulelor
descua"ate, 9i e'ogen: +proteinele din diet:,! .entru a i a#sor#ite, proteinele tre#uie transor"ate 8n polipeptide
"ici 9i a"inoaci(i!
.ractic, toat: cantitatea de proteine din intestin este a#sor#it:$ orice protein: ce apare 8n scaun pro&ine din
detritusuri celulare sau din #acteriile din colon!
*ipidele! 0portul (ilnic de lipide &aria(: 8ntre 1= 9i /OK g! Spre deose#ire de gluUcide 9i de proteine, lipidele se
a#sor# din tractul gastro-intestinal prin diu(iune pasi&:! .entru a putea i a#sor#ite, ele tre#uie s: de&in: solu#ile
8n ap:! .entru solu#ili(area lipidelor sunt necesare s:rurile #iliare! 8nainte de a i digerate, lipidele tre#uie
e"ulsionate +transorU"ate 8n pic:turi cu dia"etru su# un "icron, de c:tre aci(ii #iliari 9i lecitin:!
.rodu9ii digestiei lipidice +"onogliceride, colesterol, tre#uie s: or"e(e "icelii cu s:rurile #iliare pentru a putea i
a#sor#i;i! @iceliile sunt agregate serice "ici, cu dia"etrul de = n", ce con;in 1K - 5K "olecule de s:ruri #iliare 9i
lipide! S:rurile #iliare se g:sesc la e'teriorul "iceliilor, iar p:r;ile )idroo#e ale "onogliceridelor 9i lipoosatidelor
c:tre interior4 8n "i%loc se g:sesc colesterolul 9i &ita"inele liposolu#ile!
*ipidele, colesterolul 9i &ita"inele liposolu#ile sunt preluate rapid din "icelii 8n "o"entul 8n care acestea &in 8n
contact cu "icro&ilii! Factorul ce li"itea(: a#sor#;ia lipidelor este "igrarea "iceliilor din con;inutul intestinal la
supraa;a "icro&ililor! *ipidele pre(ente 8n scaun pro&in din lora intestinal:!
0proape toate lipidele digerate sunt a#sor#ite p7n: la ni&elul por;iunii "i%locii a %e%unului, cea "ai "are parte a
a#sor#;iei :c7ndu-se 8n duoden!
Vita"inele 9i "ineralele! Vita"inele liposolu#ile +0, D, M, E, intr: 8n alc:tuirea "iceliilor 9i se a#sor# 8"preun: cu
celelalte lipide 8n intestinul pro'i"al! Vita"inele )idrosolu#ile se a#sor# prin transport acilitat sau prin siste" de
transport acti& Na-depen-dent, pro'i"al, 8n intestinul su#;ire! Calciul se a#soar#e cu a%utorul unui transportor leg$
de "e"#rana celular: 9i acti&at de &ita"ina D! Fierul se a#soar#e 8n %e%un 9i ileon! Fe1Q se a#soar#e "ai u9or
dec7t Fe5Q! Vita"ina C sti"ulea(: a#sor#;ia ierului,
Rolurile principale ale colonului sunt a#sor#;ia apei 9i a electroli;ilor +%u":tate-pro'i"al:, 9i depo(itarea "ateriilor
ecale p7n: la eli"inarea lor +%u":tatea distal:,! Datoria acestor roluri, "i9c:rile de la ni&elul colonului sunt lente!
@i9c:rile de la ni&elul colonul! sunt de dou: tipuri$ de a"estec +)austra;iile, 9i propulsi&e +8n "as:,!
@i9c:rile de a"estec +)austra;iile,! 8ntr-o "anier: si"ilar: cu a "i9c:rilor de seg"entare ale intestinului su#;ire, la
ni&elul colonului apar contrac;ii circulare "ar Conco"itent, "usculatura longitudinal: a colonului, agregat: 8n trei
#en(i longitudini e denu"ite tenii, se contract: 9i ea! 0ceste contrac;ii co"#inate ale "usculaturii circulare 9i
longitudinale deter"in: proiec;ia 8n aar: a (onelor nesti"ulate ale peretelui colic, su# or"a unor saci, denu"i;i
)austre!
De o#icei, aceste contrac;ii, odat: ini;iate, ating "a'i"u" de intensitate 8n apro'i"ati& 5K de secunde 9i dispar 8n
ur":toarele OK de secunde! De ase"enea, c8nd apar, ele se deplasea(: lent 8n direc;ie anal:, 8n ti"pul perioadei
lor de contrac;ie deter"in7nd o propulsie "inor: a con;inutului colic! Dup: alte c7te&a "inute, apar noi contrac;ii
)australe 8n arii 8n&ecinate! Bn elul acesta, con;inutul colic este progresi& 8"pins spre colonul sig"oid! Bn cursul
acestei progresii, tot "aterialul ecal este e'pus gradat la supraa;a colonului, iar su#stan;ele di(ol&ate 9i apa sunt
progresi& a#sor#ite! 0stel din cei /=KK "l de c)i", doar TK - 1KK "l se pierd prin ecale!
@i9c:rile propulsi&e +"i9c:rile 8n "as:,! Unde peristaltice identice cu cele 8nt7lnite 8n intestinul su#;ire pot i cu
greu o#ser&ate 8n colon! 8n sc)i"#, propulsia re(ult: 8n principal prin contrac;ii )australe 8n direc;ie anal:, de%a
discutate, 9i "i9c:ri 8n "asa!
-n colonul trans&ers 9i sig"oid, "i9c:rile 8n "as: au 8ndeose#i rol propulsi&! 0ceste "i9c:ri apar de o#icei de
c7te&a ori pe (i4 cele "ai nu"eroase durea(: apro'i"ati& /= "inute 8n pri"a or: de la "icul de%un! < "i9care 8n
17
"as: este un tip de peristaltis" "odiicat, caracteri(at prin ur":toarea sec&en;: de e&eni"ente$ 8n pri"ul r7nd,
apare un inel constricti& 8ntr-un punct destins sau iritat al colonului, de cele "ai "ulte ori 8n colonul trans&ers, apoi,
rapid, 1K c" sau "ai "ult din colonul distal a;: de acest punct se contract: 8n #loc, ase":n:tor unei "ase unice,
or;7nd "ateriile ecale con;inute 8n acel seg"ent s: se deplase(e 8n %osul colonului!
For;a acestor contrac;ii se de(&olt: progresi& ti"p de apro'i"ati& 5K secunde, iar rela'area se produce 8n
ur":toarele 1-5 "inute, dup: care pot ap:rea alte contrac;ii de acest gen tot "ai distal a;: de cele precedente,
deplas7ndu-se 8n continuare de-a lungul colonului!
Toate aceste serii de "i9c:ri 8n "as: durea(: 8ntre /K "inute 9i o %u":tate de or:! Dac: deeca;ia nu apare 8n
acest ti"p, un nou set de "i9c:ri 8n "as: nu apare dec7t dup: o %u":tate de (i sau c)iar 8n (iua ur":toare!
-rita;ia colonului poate, de ase"enea, ini;ia "i9c:ri intense 8n "as:! De e'e"plu, c7nd o persoan: pre(int: o
stare ulceroas: a colonului +colita ulceroas:,, aceasta are rec&ent "i9c:ri 8n "as: ce persist: aproape tot ti"pul!
De ase"enea, "i9c:rile 8n "as: pot i ini;iate 9i prin sti"ularea intens: a siste"ului ner&os parasi"patic!
0#sor#;ia 9i secre;ia la ni&elul colonului! Colonul nu poate a#sor#i "ai "ult de 1 - 5 / de ap: pe (i! Colonul
a#soar#e cea "ai "are parte a sodiului 9i clorului care nu au ost a#sor#ite 8n intestinul su#;ire! .otasiul este
secretat de c:tre colon! 0ceste procese sunt controlate de c:tre aldosteron!
E'ist: trei surse de ga( intestinal$ 8ng)i;it, or"at su# ac;iunea #acteriilor 8n ileon 9i colon 9i diu(at din torentul
sang&in! *a ni&elul colonului se produc (ilnic R-/K / de ga(e, "ai ales prin degradarea produ9ilor de digestie ce
au a%uns la acest ni&el! Co"ponenUtele principale sunt$ C<1, CL?, L1, N1 ! Cu e'cep;ia N1 , celelalte pot diu(a
prin "ucoasa colonului, astel 8nc7t &olu"ul eli"inat este de OKK "lF(i!
Deeca;ia repre(int: procesul de eli"inare a "ateriilor ecale din intestin! Unele "i9c:ri 8n "as: propulsea(:
ecalele 8n rect, ini;iind dorin;a de deeca;ie! Ulterior se proUduce contrac;ia "usculaturii netede a colonului distal
9i a rectului, propuls7nd ecalele 8n canalul anal! Ur"ea(: rela'area sincterelor anale intern 9i e'tern +ulti"ul
con;in7nd i#re "usculare striate alate su# control &oluntar,!
0li"entele contin su#stanta cu structura c)i"ica co"ple'a care pentru a a%unge la or"a de "olecule si"ple
suera transor"ari "ecanice, i(ice si c)i"ice! 0cestea , prin XprelucrareS produc energia necesara iecarei celule!
-n acest scop s-a de(&oltat aparatul digesti&! E'ista patru tipuri de digestie$ la ni&el #ucal, gastric, al intestinului
su#tire si al celui gros! *a ni&el #ucal, e'ista o acti&itate "otorie si una secretorie! 0cti&itatea "otorie consta in
"asticatie si ti"pul #ucal al deglutiei!
@asticatia este un act rele' &oluntar sau in&oluntar! <rganele "asticatiei sunt oasele "a'ilare, "andi#ulare si
dintii+pasi&e,, "usc)ii "asticatori ai li"#ii si ai o#ra%ilor+acti&e,! Rele'ul "asticator este coordonat de centri
ner&osi ai trunc)iului cere#ral care deter"ina "iscarile de ridicare si co#orare a "andi#ulei! *a desc)iderea gurii
sunt accti&ati "usc)ii "aseter, pterigoid "edial si te"poral! *a inc)iderea gurii, contactul cu receptorii #ucali duce
la acti&area "usc)ilor digastric si pterigoid lateral! 0lt rol i"portant il au li"#a si "usc)ii o#ra%ilor!
Rolul pe care il are "asticatia consta in aptul ca ali"entele sunt ara"ate, a"estecate cu sali&a, actiunea
a"ila(ei sali&are asupra a"idonului si a lipa(ei linguale asupra lipidelor, asigura contactul cu receptorii gustati&i,
etc!
Sali&a este secretata de glandele sali&are$ parotide, su#linguale si su#"andi#ulare! Cilnic se secreta TKK-/=KK "l
sali&a ! contine concentratii "ai "ari de M si Lco5 si "ai "ici de Na si Cl ! contine doua tipuri de proteine$ en(i"e-
a"ila(a sali&ara si lipa(a linguala si "ucina plus su#stante #actericide si de cata#olis"! Sali&a incepe procesul de
digestie al a"idonului si al lipidelor, lu#reia(a ali"entele si prote%ea(a ca&itatea #ucala, ela#orea(a sen(arie
gustati&a!
Deglutia este un act rele' in trei ti"pi si cuprinde acti&itatile "otorii ce asigura transportul #olului ali"entar in
sto"ac!
Ti"pul #ucal este &oluntar si consta in i"pingerea #olului ali"entar in aringe de catre li"#a!
-n ti"pul aringian sunt sti"ulate ariile receptoare care produc contractii aringiene "usculare auto"ate! Centrul
deglutiei in)i#a centrul respiratiei pe perioada deglutiei! Ti"pul esoagian consta in transportul ali"entelor in
sto"ac prin
contractiile "usculaturii aringiene! De-a lungul esoagului se propaga unde de rela'are care a%ung la sto"ac si o
18
parte din duoden! -n ulti"a parte a esoagului este pre(ent sincterul esoagian care pre&ine relu'ul gastro-
esoagian!
Digestia gastrica consta in transor"area #olului ali"entar in c)i" gastric+pasta o"ogena,! Sto"acul indeplineste
trei unctii$ stocarea ali"entelor, a"estecul cu secretile gastrice, si e&acuarea continutului gastric in duoden!
Sto"acul per"ite depo(itarea a /-1 litri continut! 0ici au loc contractiile peristaltice si retropulsia! Cand particulele
sunt suicient de "ici ele sunt e&acuate in duoden! Sto"acul produce apro'i"ati& 1 litri de secretii pe (i! .ri"a
a(a a secretiei gastrice este a(a cealica declansata de gand, &edere, gust si "iros! 0 doua este a(a gastrica
declansata la intrarea ali"entelor in sto"ac, producand ta"ponarea aciditatii gastrice, cresterea pL-ului,etc! 0
treia a(a este cea intestinala insa secretia in aceasta a(a este sca(uta! .rincipalele su#stante din secretiile
gastrice sunt en(i"ele+pepsina-procesul de digestie al proteinelor, lipa(a gastica-)idroli(area lipidelor, , "ucina
+protectia "ucoasei gastrice,si LCl+i"portant in digestia proteinelor asigurand pL-ul opti" acti&itatii pepsinei,
Digestia la ni&elul intestinului su#tire consta in contractii de a"estec si de propulsie!
Secretia pancreatica este produsa de partea e'ocrina a pancreasului care secreta ur"atoarele en(i"e$ peptida(e,
lipa(e, a"ila(e, si nuclea(e! Celulele ductale secreta (ilnic /1KK-/=KK"l suc pancreatic cu continut "are de Lco5
ce neutrali(ea(a aciditatea gastrica! Secretia pancreatica contine electroliti, en(i"e+a"ila(e, lipa(e, protea(e,!
Secretia #iliara este necesara pentru digestia si a#sor#tia lipidelor si pentru e'cretia unor su#stante insolu#ile in
apa+ colesterol, #iliru#ina, ! secretia a%unge intre 1=K-//K"lF(i si este stocata in &e(ica #iliara in perioadele
interdigesti&e! Se eli#erea(a in duoden inperioadele digesti&e!este alcatuita din aci(i , pig"enti #iliari, osolipide,
colesterol si electroliti! Ve(ica #iliara are o capacitate de 1K-OK"l! Sti"ularea &agala a &e(icii deter"ina contractia
ei si rela'area sincterului <ddi!
-ntestinul secreta "ucus+ gl! Brunner-duoden, criptele *ie#erHu)n-epiteliul interstitial,, en(i"e+peptida(e,
di(a)arida(e, lipa(e,, apa, electroliti!
*a ni&elul intestinului su#tire sunt a#sor#ite glucide, proteine, lipide, apa, electroliti, &ita"ine si "inerale!
2lucidele repre(inta =K-OK> din dieta+1=K-TKK gF(i,! Cele "ai i"portante sunt sucro(a, lacto(a,si a"idonul!
Celulo(a, desi pre(ent in ali"entatia noastra nu poate i digerat! .entru a i a#sor#ite ele a%ung la stadiul de
"ono(a)aride! Digestia a"idonului incepe in ca&itatea #ucala su# actiunea
a"ila(ei sali&are si continua in intestinul su#tire su# actiunea a"ila(ei pancreatice si su# actiunea di(a)arida(elor!
.rodusii inali ai glucidelor sunt ructo(a, gluco(a si galacto(a! 0cestea a%ung in capilare prin transport acti& sau
prin diu(iune acilitata!
.roteinele necesare unui adult sunt de K,=-K,R gFHg corpF(i! .entru a i a#sor#ite proteinele sunt transor"ate in
polipeptide si a"inoaci(i !
0portul de lipide (ilnic este de 1=-/OKgF(i! .entru a i a#sor#ite ele tre#uie sa de&ina solu#ile in apa! 0cest lucru se
reali(ea(a cu a%utorul secretilor #iliare! *ipidele sunt transor"ate in "onogliceride si colesterol dupa care
interactionea(a cu "icelii si sunt a#sor#ite in ileonul ter"inal! -n enterocite "onogliceridele or"ea(a 1-
"onogliceridele care in co"#inatie cu aci(ii grasi or"ea(a trigliceridele! *ipoosatidele in co"#inatie cu aci(ii
grasi or"ea(a osolipidele !
0pa se a#soar#e pasi& in intestin , &ita"inele insolu#ile intra in alcatuirea "iceliilor si se a#sor# i"preuna cu
celelalte lipide! 0#sor#tia calciului este acilitata de &ita"ina d iar a#sor#tia ierului de &ita"ina c!
Digestia in intestinul gros are ca scop a#sor#tia apei si a electrolitilor, depo(itarea "ateriilor ecale! 0ici au loc
"iscari de a"estec si de propulsie! *a ni&elul colonului se pot a#soar#e pana la 1-5 litri de apa F(i! Colonul
a#soar#e cea "ai "are parte a sodiului si clorului! .otasiul este secretat de catre colon! 0cestea sunt inluentate
de aldosteron!
0stel #olul ali"entar isi indeplineste unctia de "aterie pri"a, co"#usti#il al organis"ului, desco"punandu-se in
particule "icroscopice a%ungand in celulaproducand reactii ana#olice si cata#olice! De aici incepe "eta#olis"ul
inter"ediar!2lucidele$ prin o'idarea pana la Co1 si apa a unui gra" de gluco(a se eli#erea(a ?,/ Hcal! , ac parte
din structura aci(ilor nucleici!
*ipidele$ -un gra" de lipid cata#oli(at pana la Co1 si apa eli#erea(a V,5 Hcal ,intra in constructia "e"#ranelor
celulare
-i(olator ter"ic
.roteinele$
19
-prin arderea unui gra" de proteine se o#tin ?,/ Hcal ,rol de en(i"e, pig"enti respiratori ai sangelui, anticorpi, in
coagulare, in contractia "usculara, in ec)ili#rul acido-#a(ic, precursori ai ciclului Mre##s
Necesarul (ilnic al unul o" este de 1=KK-=KKK HcalF(i! 0stel o ali"entatie adec&ata si &ariata ne poate oerii toate
ele"entele de care a&e" ne&oie!
2*0NDE 0NEXE 0*E TUBU*U- D-2EST-V 3 F-C0TU*
Ficatul - cel "ai "are organ intern al corpului u"an! Face parte din siste"ul digesti&, peror"a "ai "ult de =KK
unctii dierite, iecare dintre acestea iind esentiale &ietii! Functile sale esentiale includ$ a%utor in digestia
grasi"ilor, asigura re(er&e de nutrienti, iltrarea to'inelor si a deseurilor din sange, sinteti(area unor &arietati de
proteine si reglarea ni&elelor "ultor c)i"icale ce se a%ung in sange! Ficatul este unic intre organele corpului u"an
datorita capacitatii sale de regenerare, de reintregire a celulelor ce au ost distruse de o #oala sau de o le(iune pe
ter"en scurt! Dar, daca icatul suera le(iuni repetate, pe ter"en lung +#oli cronice,, "odiicarile de&in ire&ersi#ile,
intererand cu unctia acestuia!
Structura icatului
Ficatul u"an este un organ de te'tura poroasa, in, de culoare rosu-inc)is "aro! Este locali(at in )ipocondrul
drept, su# cupola diarag"atica Y o oita de tesut "uscular ce separa pla"anii de organele a#do"inale! Carcasa
caritilaginoasa a coastelor acopera icatul, prote%andu-l de le(iuni! *a un adult sanatos, icatul cantareste in %ur de
/!= Hg si "asoara cca /= c"! -n ciuda "ultelor unctii co"ple'e pe care le indeplineste, icatul este relati& si"plu
in structura! Este co"pus din 1 lo#i inegali, stang si drept! *o#ul drept iind de cca O ori "ai "are si pre(inta
atasati 1 lo#i "ai "ici nu"iti$ lo#ul cuadrat si caudat! Fiecare lo# contine "ii de unitatii nu"ite lo#ule, care
repre(inta constructiile co"ponente ale icatului! *o#ulele sunt structurate pe sase-ete iecare de /""! .rin
centrul iecarei lo#ule trec capilare cu scurgere in &ena )epatica care transporta sangele aara din icat! Sute de
cellule )epatice de or"a cu#ica, nu"ite )epatocite, sunt aran%ate in %urul lo#ulului &enei centrale! .e supraata
e'terioara a iecarui lo#ul se gasesc "ase "ici de sange, ducte, si artere care transporta luide in aara si
inauntrul! .e "asura ce icatul isi ace trea#a, depo(itele de nutrienti cresc, to'inele inlaturate si "edica"entele
eli#erate in corp prin aceste &ase!
Spre deose#ire de "ulte organe care au o singura re(er&a de sange, icatul pri"este sange de la 1 surse$ artera
)epatica 3 care asigura sange #ogat in <1 de la ini"a 3 suplinind astel, 1=> din sangele icatului4 &ena portala,
care transporta sange prin tractul digesti& unde colectea(a agenti nutriti&i pe "asura ce "ancarea este digerata, ii
transporta in icat pentru procesare sau o e&entuala depo(itare, este sursa a R=> din re(er&a de sange #ogat in
<1 a icatului!
Vasele "ici de sange ale arterei )epatice si ale &enei portale se gasesc in %urul iecarui lo#ul )epatic! 0ceasta
retea de &ase sang&ine este responsa#ila pentru cursul &ast al sangelui prin icat $ /!? litri F "in! Sangele iese din
icat prin &ena )epatica care apoi se &arsa in ini"a!
Functiile icatului
.ri"a unctie principala a icatului este sa stoc)e(e energie in or"a glicogenica, care este co"pus dintr-o or"a
de (a)ar nu"ita gluco(a! Ficatul inlatura gluco(a din sange atunci cand ni&elul acestaia este crescut! .rintr-un
proces nu"it glicogene(a, icatul co"#ina "oleculele de gluco(a in lanturi lungi pentru a creea glicogenul, un
car#o)idrat care asigura o or"a de energie depo(itata! Cand ni&elul gluco(ei din sange scade su# ni&elul nor"al
de care organis"ul are ne&oie pentru indeplinirea unctiilor speciice, icatul re&ersea(a aceasta reactie
transor"and glicogenul in gluco(a!
0lta unctie cruciala a icatului este productia #ilei, un lic)id de culoare gal#en-"aro ce contine saruri necesare
pentru digestia lipidelor sau a grasi"ilor! 0ceste saruri sunt produse de lo#uli! Bila paraseste icatul printr-o retea
de ducte si este transportata in colecist, care concentrea(a #ila si o eli#erea(a in duoden +nu"ai pe perioada
digestiei,
Vita"inele se gasesc de ase"enea depo(itate in icat! .rin &ena portala trece sangele #ogat in agenti nutriti&i,
icatul colectea(a si depo(itea(a &ita"ina 0, D, E si M, ra"an depo(itate de ase"enea si &ita"inele B!
Ficatul unctionea(a ca o a#rica c)i"ica! Cate&a proteine i"portante gasite in sange, se a#rica in icat! Una
20
dintre acste proteine 3 al#u"ina a%uta in retentia de CaQ si altor su#stante in circuitul sang&in! 0l#u"ina a%uta de
ase"enea la reglarea "iscarii apei din sange in tesuturi! Ficatul produce si glo#ina 3 una din cele 1 co"ponente
ce or"ea(a )e"oglo#ina! @ai produce si alte grupuri de proteine ce includ anticorpi!
@ulte alte c)i"icale sunt produse de icat$ i#rinogen, protro"#ina 3 care a%uta in &indecarea ranilor, in cicatri(are
si colesterol 3 o co"ponenta c)eie a "e"#ranelor celulare care transporta grasi"i din sange in tesuturi!
0ditional a#ricarii produsilor c)i"ici, icatul a%uta la neutrali(area, inacti&area si eli"inarea su#stantelor to'ice ca$
"edica"ente si alcool din circuitul sang&in! Functia antito'ica este practicata de icat prin a#sor#tia de to'ine, le
alterea(a c)i"ic apoi le e'creta in #ila!
-2-EN0 0*-@ENT0T-E-
0li"entatia ocupa un loc i"portant intre actorii de care depinde starea de sanatate a organis"ului u"an!
<a"enii insuicient )raniti sunt "ai putin re(istenti ata de tu#erculo(a, gripa, etc! -"#olna&irile organis"ului au
loc si datorita igienii sanitare necorespun(atoare a ali"entelor! 0stel, prin ali"ente se pot trans"ite o serie de
#oli, pro&ocate de "icro#i si &irusi, )epetita epide"ica, to'iinectiile ali"entare etc! si #oli pro&ocate de para(iti!
Reguli igienice $
0li"entatia tre#uie sa corespunda calitati& si cantitati&! 0li"entatia tre#uie sa se aca la ore i'e, pentru ca
organele digesti&e sa lucre(e rit"ic si sa li se asigure perioade de odi)na! 0stel, "icul de%un, pran(ul si cina
tre#uiesa ie luate intodeauna luate la inter&alle de ti"p ?-= ore! 0li"entatia tre#uie sa cuprinda cruditati, care
a&ori(ea(a curatirea dintilor si &italitatea gingiilor! 0li"entatia tre#uie sa ie cat "ai &ariata si sa e&ite ali"entatia
unilaterala! E'cesul de glucide det! ingrasare si tul#urari in de(&oltarea siste"elor osos, "uscular si ner&os!
E&itarea consu"arii consecuti&e de ali"ente prea ier#inti sau prea reci, deoarece s"altul dintilor se poate
sparge! E&itarea dulcilor dupa cina, pentru a nu ra"ane resturi, care a&ori(ea(a aparitia cariilor! Spalarea dintilor
dupa iecare "asa principala si o#ligatoriu seara inainte de culcare! .eria%ul dintilor, cu perie si pasta, sa dure(e
apro'i"ati& = "in! si sa ie e'ecutat prin "iscari &erticale ce la gingii spre "arginea dintilor, atat pe ata e'terioara,
cat si pe ata interioara! Cele "ai #une conditii de pastrare a ali"entelor este rigul!@ucoasele organelor digesti&e
ale copiilor sunt "ai ine decat ale adultilor! Datorita sc)i"#arii dintilor, copii ac "ai usor si "ai rec&ent inectii ale
gurii! S"altul dintilor este "ai su#tire si caria dentara apare "ai rec&ent la copii! Coplicatiile cariei dentare,
a#cesele dentare sau granoloa"ele, repr! ocare de inectii, care pot declansa i"#olna&irea rinic)ilor si a ini"ii!
Sto"acul copiilor are o capacitate "ai redusa decat la adult, sucurile digesti&e sunt "ai sarace in en(i"e si acid
clor)idric, iar "usculatura tu#ului digesti& este inco"plet de(&oltata! De aceea, copii ac "ai usor gastite, colite,
to'iinectii ali"entare si para(itoare a caror poarta de intrare este tu#ul digesti&! <#iecti&ele igienii siste"ului
digesti& $ e&itarea "eselor #ogate din punct de &edere cantitati& e&itarea condi"entelor, prin consu"area
ali"entelor #ogate in celulo(a e&itarea constipatiilor, prin consu"are ali"entelor #ogate in celulo(a pre&enirea
cariei dentare si inectiilor, pri "entinerea igienei ca&itatii #ucale "estecarea corecta a ali"entelor, #ine si incet,
ara gra#a cu gura inc)isa
pre&enirea into'icatiilor, to'iinectiilor ali"entare si a &ier"lorintestinali prin )ranirea cu ali"ente de #une calitate,
#ine preparate, usor digera#ile si asi"ila#ile pastrarea ali"entelor in conditii opti"e de igiena utili(area corecta a
apei pota#ile, nu"ai la sarsitul "eselor pentru a nu dilua sucurile digesti&e e&itarea asocierii dulciurilor cu ructe
si salate!
B<*-*E S-STE@U*U- S-STE@U*U- D-2EST-V
Bolile icatului
C)iar daca este e'pus la "ulte su#stante daunatoare, acest re"arca#il organ 3 icatul 3 este capa#il sa se
regenere(e, sa se autorepare sau sa poata inlocui tesutul le(at! Constructia lui in care "icii lo#uli peror"a aceasi
unctie, arata ca in "o"entul in care o sectiune este le(ata 3 alta sectiune &a prelua unctia (onei le(ate pana
cand acesta &a putea unctiona din nou, &a i reparata! Ficatul este su#iectul "ultor #oli care ii pot coplesii unctiile
regeneratoare!
21
Bolile icatului "erg de la o inectie "edie la #oli cornice ce se sarsesc uneori cu insuicienta )epatica! .entru
"ulte dintre aceste #oli pri"ul se"n este sindro"ul icteric 3 coloratia in gal#en a a tegu"entelor si a "ucoaselor
deter"inate de retentia in sange a #iliru#inei +)epatocitele isi pierd a#ilitatea de prelucrare a #iliru#inei 3 pig"entul
de culoare gal#en-"aro ce se geseste in #ila,! Ficatul poate i le(at oricand o #oala sau o le(iune aecte(a restul
corpului! De e'e"plu$ cancerul se poate i"prastina din sto"ac sau intestine catre icat, dia#etul 3 daca nu este
tratat corespun(ator! Unele #oli cau(ate de para(iti a"e#ia(is si scistoso"ia(is, pot dauna icatului! Folosirea
"edica"entelor - long-ter" si a drogurilor! To'inele puternice pot duce c)iar si la insuicienta )epatica! Una dintre
cele "ai co"une #oli )epatice este LE.0T-T0, o inla"atie a icatului! Lepatita poate i cau(ata de e'punere
prelungita la dierite "edica"ente, droguri, #oli autoi"une sau de inectii &irale! Dar, )eptitele, in cele "ai "ulte
situatii sunt cau(ate de &irusi! Lepatita 0, epide"ica +X#oala "anilor "urdareS,, poate produce si"pto"e
inectioase generale, digesti&e, )epatice insotite sau de icter! Virusul 0 se ala in organis" in perioada acuta a
#olii, se eli"ina prin "aterii ecale in ulti"a parte a incu#atiei, perioada preicterica! < #una igiena practicata si
&accinare sunt "asuri eicace de pre&enire a )epatitei de tip 0! Lepatita B este o inectie "ult "ai serioasa decat
cea de tip 0! spre deose#ire de &irusul )epatitei 0, &irusul )epatitei B +VLB, ca si cel al inectei cu &irus )epatic C
sau D +VLC, VLD,, poate ra"ane acti& in organis" pentru "ulti ani de la inectie, uneori le(and per"anent icatul!
VLB se gaseste in sange si in alte luide organice $ lacri"i, sali&a, sper"a! .oate i trans"isa se'ual, olosirea
acelor olosite sau a o#iectelor ascutite olosite pe piele +tatua%e,! Ca pre&entie in ca(ul VLB 3 &irus cu geno"
descirat, e'ista $ &accinare, se' practicat prote%at! -n ulti"ul ti"p s-au descoperit "edica"ente eicace in lupta
contra )epatitelor &irusale de tip B , C, D $ *a"i&udina, -ntron, -ntereron! -n tarile de(&oltate, alcoolul induce #oli
)epatice "ai crescute ca nu"ar decat #olile )epatice &irusale sau alte #oli )epatice cau(ate de alti actori! 0#u(ul
de alcool greu, tare cau(ea(a depo(ite grase ce #loc)ea(a unctia )epatica, ducand de "ulte ori la )epatite
cornice 3 ce pot progresa la randul lor in ciro(e 3 aectiuni )epatice de etilogii &ariate, caracteri(ate anato"ic prin
le(iuni celulare associate cu )iperpla(ie con%uncti&a si regenerare celulara4 care "odiica structura lo#ului )epatic,
iar clinic prin eno"ene de insuicienta )epatica! Cand se instalea(a ciro(a to'inele nu "ai sunt indepartate
adec&at din sange, T0 creste in &ena portala )epatica, su#stantele produse de icat de&in neregulate +proteine,!
Ciro(a este ire&ersi#ila, dar unctia icatului poate i i"#unatatita daca consu"ul de alcool este stopat, u"atul de
ase"enea la care se adauga trata"ent "edica"entos si regi"uri speciale intoc"ite de "edicul curant etc!
.entru persoanele suerinde de #oli )epatice se&ere sau insuiciente )epatice, transplantul poate i o optiune!
Spre deose#ire de transplantul renal de e'e"plu, transplantul )epatic este o procedura co"ple'a care nu prea
are succese long-ter"! Din ericire noi te)nici si "edica"ente a%uta la i"#unatatitea transplantului )epatic! Rata
succesului curenta este intre OK-TK>, supra&ietuire 6 de = ani la "ai "ult de %u"atate a recipientilor transplantati!
@a%oritatea acestor oa"eni au o progno(a e'celenta de sanatate!
Gastritele acute
@aniestIrile clinice &aria(I 8n uncJie de agresi&itatea actorului patogen, de integritate sau le(area anterioarI a
"ucoasei gastrice si de reacti&itatea organis"ului! DupI ? p7nI la T ore de la ingerarea actorilor patogeni, apar
pri"ele si"pto"e, caracteri(ate prin greJI, regurgitIri,sen(aJii de presiune sau dureri 8n epigastru, ur"ate dupI
un inter&al scurt de &IrsIturi ali"entare #ogate, nedigerate, acide, a"estecate cu "ucus a#undent! DupI golirea
sto"acului de ali"ente, &IrsIturile sunt #ilioase! Si"pto"ele sunt asociate cu dureri de cap, transpiraJii, &aluri de
cIldurI, sali&aJie a#undentI si eructaJii cu "iros supIrItor de ouI clocite! Bn gastrita acutI cu duodenitI, starea
generalI este "ult alteratI, &IrsIturile sunt incoerci#ile si pro&oacI eno"ene gra&e secundre, acido(I!
DacI ali"entele alterate au trecut 8n intestin, #olna&ii au dureri diu(e 8n a#do"en,diaree cu caracter de enteritI,
de enterocolitI cu er"entaJie sau putreactie! Bn ur"a pierderilor "ari de lic)ide, #olna&ii au sete pronunJatI! Bn
or"e se&ere, apare o stare de adina"ie, de prostatie,se&undare insuicienJei suprarenale de origine to'icI!
*a e'a"enul i(ic se constatI tegu"ente palide, secundare tul#urIrilor &aso"otorii, te"peraturI su#e#rilI sau
nor"alI! Regiunea epigastricI este sensi#ilI la palpare! Tensiunea arterialI este nor"alI! Bn ca(uri gra&e, 8n
ur"a pierderilor de lic)ide se gIseste )ipotensiune, oligurie 8n urinI se constatI uro#ilinI crescutI, traduc7nd
le(iuni )epatice asociate, indica 8n diaree cu putreactie,iar 8n or"ele gra&e produse de &IrsIturi incoerci#ile,
acetonI!
FuncJia secretoare a sto"acului a ost studiatI puJin 8n gastrita acutI! Bn or"ele se&ere de gastritI si 8n gastrite
acute repetate secreJia de acid clor)idric dispare pentru o perioadI de ti"p! Factori alergici la anu"ite persoane,
22
ingerarea de ali"ente la care organis"ul acestora este sensi#ili(at!
0lteraJiile produse de acestea nu se li"itea(I nu"ai la procesul local inla"ator! E'citaJiile puternice ale
interoceptorilor c)i"ici, i(ici, te"ici trans"it i"pulsuri patologice la scoarJI, deter"in7nd tul#urIri co"ple'e 8n
organis"$ cealee, transpiraJii, palpitatii, reactii rele'e produse de e'citarea staJiilor &egetati&e centrale! Ele pot
tul#ura relaJiile uncJionale dintre scoarJI si centrii su#corticali! Diagnostic! Diagnosticul po(iti& se sta#ileste din
se"nele caracteristice! Se ace diagnosticul dierenJial cu sindro"ele a#do"inale acute!
Bn colecistita acutI, durerea are locali(area cu predirecJie 8n )ipocondrul drept, este pronunJatI si iradia(I 8n
spate, 8n urinI se gIsesc pig"ensi #iliari! DupI dispariJia cri(ei dureroase starea generalI a #olna&ilor este #unI!
Nu orice a#u( de alcool sau supraali"entare cu ali"ente tre#uie etic)etatI drept gastritI acutI! *a indi&i(i
nor"ali, dupI e&acuarea conJinutului ali"entar, starea generalI este #unI, iar #olna&ii se pot ali"enta 8n condiJii
nor"ale!
E&oluJie si prognostic! Bn general, gastrita are o e&oluJie a&ora#ilI! Bn or"ele se&ere, #olna&ii pot rI"7ne cu
sec)ele de gastritI cronicI!
Gastritele cronice
2astrita cronicI este cea "ai rec&entI suerin(I a sto"acului!
Este oarte greu sI ace" o cracteri(are %ustI a acestei #oli! Din punct de &edere "orologic distinge" gastrite
)ipertroice, atroice si "i'te! Din punct de &edere uncJional gastritele se 8"pat 8n gastrite )iperacide si anacide!
E'eperienJa clinicI a arItat cI, de cele "ai "ulte ori, gastrita )ipertroicI este )iperacidI, iar cea atroicI este
anacidI, IrI a constitui o regulI! Cele douI &arietIti clinice, )ipertroicI si atroicI, sunt etape e&oluti&e ale
procesului inla"ator de gastritI cu de(ordini secretorii si "otorii dierite!
DupI depistarea le(iunii distinge" gastrite antrale, undice si generali(ate!
-nla"atia cronicI a "ucoasei gastrice se o#ser&I la toate &7rstele, cu o rec&enJI "ai "are 8ntre 1K si 5= de ani!
Ea se 8nt7lneste "ai ales la #Ir#ati!
Le"oragii gastrice! Sur&in 8n gastrita cronicI ero(i&I sau ulcerati&I! Si"pto"ele clinice sunt 8n unctie de
cantitatea s7ngelui piedut Enterita sau enterocolita este secundarI gastritelor atroice aclor)idrice!Diareea are un
caracter de putreacJie si este #ine inluenJatI de regi" corespun(Itor si de acid clor)idric!
@aniestIri alergice sunt secundare tul#urIrilor de resor#Jie la ni&elul intestinului su#tire! Este posi#il cI 8n aceste
ca(uri inter&ine si tul#urarea unctiei antito'ice a icatului
.erigastrita! .rocesul inla"ator al "ucoasei poate uneori cuprinde si seroasa, deter"in7nd inla"atii de
&ecinItate, eno"ene de perigastritI! Ea este locali(atI pe "ica cur#IrI, pe aJa posterioarI sau este
generali(atI! Se"nele clinice sunt caracteri(ate prin sen(aJii de presiune si dureri per"anente cu iradieri 8n
spate, inluentate "ai ales de sc)i"#area se po(itie sau de "iscIri
S-STE@U* C-RCU*0T<R
C-RCU*0T-0 *-CL-DE*<R C<R.U*U-
< data cu aparitia "ediului intern cu o co"po(itie speciica si relati&e constanta se o#ser&a aparitia unor structuri
speciali(ate care constituie siste"ul circulator !
-n seria ani"ala e'ista doua tipuri de siste" circulator $desc)is si inc)is !
Siste"ul circulator desc)is se caract!in anu"ite regiuni &asele sunt lipsite de pereti proprii desc)i(andu-se in
lacune ale corpului!0cest tip de siste" circulator este intalnit nu"ai la ne&erte#rate!
Siste"ul circulator inc)is este or"at dintr-un siste" de &ase ara intrerupere intre ele reali(and un circuit continuu
!0cest tip de siste" circulator este intalnit la toate &erte#ratele si oarte rar la ne&erte#rate
*a &erte#rate site"ul circulator este or"at din ini"a artere care transporta sangele in corp capilare care pun in
legatura arterele cu &enele si &enele ce conduc sangele la ini"a !Deci siste"ul circulator este inc)is !
-n aara de siste"ul circulator sang&in la &erte#rate ca si la unele ne&erte#rate e'ista si siste"ul li"atic care
drenea(a li"a !
Verte#ratele tipic ac&atice ciclosto"ii si pestii poseda o respiratie #ran)iala! .rin ini"a circula nu"ai sangele
neo'igenat ce &ine din corp prin siste"ul de &ene la sinusul ner&osa poi in atriu si in &entricul de unde este
23
po"pat in #ul#ul arterial si de aici prin aorta &entrala la #ran)ii unde este o'igenat! Sangele o'igenat circula de la
#ran)ii in corp prin aorta dorsala la dierite organe si tesuturi unde cedea(a <1 si se incarca cu C<1!Deci
circulatia sangelui la aceste ani"ale este inc)isa si si"pla!
*a a"i#ieni datorita aparitiei respiratiei pul"onare siste"ul circulator este deose#it de acela al pestilor ! .entru
pri"a data in seria &erte#ratelor are loc separarea atriului in doua co"parti"ente atriul drept si atriul
stang!Sangele &enos adus de siste"ul &enos se &arsa in sinusul ner&os si de aici in atriul drept !-n acelasi ti"p in
atriul stang patrunde prin &enele pul"onare sange o'igenat de la pla"ani! .rin contractile atriilor in &entricul este
i"pins atat sange neo'igenat cat si sange o'igenat! -n &entricul este nu"ai partial a"estecat datorita unor
or"atiuni anato"ice speciale de la acest ni&el! De aceea partea dreapta a &entricolului contine sange &enos iar
cea stanga sange arterial!-n ti"pul sistolei &entriculare sangele &enos patrunde in arterele pul"onare si cutanee
unde &a i o'igenat alta parte a sangelui patrunde in car%ele aortice de prin aorta dorsala &a ali"enta tot trunc)iul
sangele arterial patrunde in arterele carotide care transporta sange o'igenat la cap! Deci circulatia sangelui la
a"i#ieni este du#la inc)isa si inco"pleta!
*a reptile siste"ul circulator este alcatuit ca si la a"i#ieni din aceleasi ele"ente a&and insa ur"atoarele
deose#iri $atriul drept este "ai &olu"inous decat cel stang iar &entricolul are peretii "ai grosi si un sept la "i%loc
care il i"parte inco"plete in doua ca"ere !*a crocodili separarea in doua &entricole este co"pleta dar sangele
care circula prin organis" este a"estecat datorita celor doua car%e aortice care co"unica intre ele printr-un oriiciu
!Deci si la reptile circulatia este du#la inc)isa si inco"pleta !Siste"ul li"atic este or"at tot din &ase si lacune
care se gasesc su# piele si in %urul arterelor 4&asele "ari se desc)id in siste"ul &enos+sang&in ,!*a reptile se
intalnesc doua ini"i li"atice!
*a pasari si "a"iere circulatia este inc)isa du#la si co"pleta repre(entand or"a cea "ai co"pleta a unctiei
circulatorii!
-n lu"ea &erte#ratelor e'ista o stransa corelatie intre circulatie si respiratie e&identiindu-se tendinta de reali(are tot
"ai eicienta a unctiei respiratorii a sangelui ! < do&ada a acestei corelatii este si aptul ca o crestere a presiunii
sangelui in aorta produce in general o scadere a presiunii sang&ine si o incetinire a acti&itatii respiratorii ! -n&ers o
scadere a presiunii in aorta produce o crestere a presiunii sang&ine si o sti"ulare a respiratiei !
Un actor esential in cuplarea unctionala a respiratiei cu circulatia este dio'idul de car#on re(ultat in ur"a
proceselor de o'ido-reducere! Cresterea lui in sange deter"ina o "arire a acti&itatii respiratorii
<rice acti&itate i(ica se poate eectua nu"ai daca circulatia sangelui se adaptea(a ne&oilor sporite de o'igen si
gluco(a cerute de eortul depus ! Ca raspuns al inor"atiilor pri"ate siste"ul ner&os solicita aparatului
cardio&ascular o serie de reactii de adaptare ! -n ti"pul unui eort i(ic e'cesi& irigatia "usculara creste de /K-1K
ori conco"itent cu consu"ul de o'-gen!
@ediul intern al &erte#ratelor
*a &erte#rate principalele co"ponente ale "ediului inern sunt lic)idul interstitial, li"a si sangele!Si la &erte#rate o
parte din lic)idele interne ale corpului se ala raspandite printre cellule tuturor organelor si tesuturilor alcatuind
lic)idul interstitial !*a ni&elul acestuia se reali(ea(a sc)i"#ul de ga(e si su#stante dintre sange si celule!
*i"a este or"ata din plas"a si ele"ente igurate +li"otice,!Co"po(itia acesteia este si"ilara cu a plas"ei
sang&ine e'ceptand proteinele si lipidele care se ala in cantitate "are!
Sangele este un alt co"ponent al "ediului intern or"at din plas"a si ele"ente igurate!
Ele"entele igurate sunt repre(entate de eritrocite +glo#ule rosii ,,leucocite +glo#ule al#e,si tro"#ocite!
*a toate &erte#ratele cu e'ceptia "a"ierelor eritrocitele sunt celule nucleate si au rolul de a transporta ga(elle
i"plicate in procesul respirator !Transportul dio'idului de car#on se ace in "ai "ulte eluri di(ol&at in plas"a , su#
or"a de co"#inatii c)i"ice si su# or"a de cor#o)e"oglo#ina in celulele rosii! Nu"arul ce celule rosii &aria(a cu
conditiile de &iata acti&itatea si &arsta anilor ! astel sangele unor specii de pesti ososi care traiesc in ia(uri si care
au o acti&itate loco"otorie redusa are un nu"ar "ic de eritrocite! *a speciile care traiesc in apele de supraata
#ine o'igenate ale "arii si care se "isca continuu nu"arul eritrocitelor este "ult "ai "are!
*eucocitele sunt repre(entate in sangele &erte#ratelor intr-un nu"ar de OKK-RKK de ori "ai "ic decat cel al
24
glo#ulelor rosii !Ele sunt aparatorii organis"ului i"potri&a "icro#ilor sau a unor particule daunatoare!
Tro"#ocitele sunt celule "ici , nucleate, pre(ente in intreaga serie a &erte#ratelor, cu e'ceptia "a"ierelor , la
care e'ista plac)ete sang&ine4acestea sunt rag"entate de celule cu rol i"portant in coagularea sangelui
@entinerea conspiratiei "ediului intern si a unctiilor acestuia in orice conditii ecologice se reali(ea(a cu a%utorul a
nu"eroase "ecanis"e de reglare indeose#i de ordin ner&os si endocrine!
Siste"ul ciculator este or"at din ini"a, &asele sang&ine si li"atice care alcatuiesc o unitate unctionala
coordonata si per"anent adaptata ne&oilor organis"ului!
Inima
-ni"a este un organ "usculos,ca&itar, tetraca"eral, care po"pea(a rit"ic 8n artere s7ngele pe care 8l pri"este
prin &ene! Desi la o" c7ntareste apro'i"ati& 5KK g si are "ari"ea pu"nului unui adult, ini"a eectuea(a o
acti&itate uriasa, (ilnic contract7ndu-se de peste /KKKKK de ori si po"p7nd peste R1KK de l de s7nge! Section7nd
ini"a, se constata ca este construita din doua atrii si doua &entricule, separate co"plet prin septurile interatrial si
iter&entricular!
Fiecare atriu co"unica cu &entriculul respecti& prin oriiciile atrio-&entriculare pre&a(ute cu &al&e, care se desc)id
doar intr-un anu"it sens, spre &enticule$ st7ng +#iscupida, si drept +triscupida,!
Structura histologica a inimii
-ni"a este alcatuita din tei straturi concentrice$ endocard, "iocard si epicard! Endocardul este constituit dintr-un
endoteliu situat pe o "e"#rana #a(ala ce se continua cu stratul su#endotelial, or"at din i#re colagene, i#re de
reticulina, i#re elastice, rare celule con%ucti&e si nu"eroase ter"inatii ner&oase sen(iti&e!
@iocardul este constituit din ascicule de i#re "usculare cardiace, orientate circular 8n peretele atriilor, si din i#re
o#lic-spiralate 8n &entricule!
-n peretele ini"ii! Bn aara celulelo "iocardice, "ai e'ista celule speciali(ate 8n generarea si conducerea
i"pulsulilor de contractie acestea constituie tesutul e'citoconductor nodal!
Epicardul este o "e"#rana epitelio-con%ucti&a su#tire ce acopera supraata cardiaca si constituie oita &iscerala a
pericardului! Bntre oitele pericardului se gaseste ca&itatea pericardica cu ola"a su#tire de lic)id, care a&ori(ea(a
alunecarea 8n ti"pulacti&itatii cardiace!
Vasculari(atia ini"ii, e'tre" de #ogata este asigurata de cele doua artere coronare care se desprind de la
originea aortei si se 8"part 8n ra"uri care nu se anasto"o(ea(a 8ntre ele!<#structia unei coronare sau a ra"urilor
sale pro&oaca necro(a teritoriului cardiac deser&it!
-ner&atia e'trinseca a ini"ii este reali(ata prin i#re &egetati&e si"patice si parasi"patice or"7nd ple'ul cardiac!
Fi#rele si"patice pro&in din ganglionii para&erte#rali cer&icali si e'ercita eecte sti"ulatoare asupra "iocardului si
&asodilatatoare coronariene! Fi#rele parasi"patice pro&in din ner&ii &agi, ner&ea(apredo"inant nodulii sinoatrial si
atrio&entricular si au ca eect di"inuarea acti&itatii cordului!
Proprietatile muschiului cardiac
@iocardul care din punct de &edere structural este un "usc)i striat are proprietati co"une cu "usc)ii striati, dar si
o serie de proprietati caracteristice! -Rit"icitatea este proprietatea cordului de a se contracta succesi& ca
ur"are a i"pulsurilor contractiile generate de nodul sinoatrial! 0ceste i"pulsuri sunt ur"area unor "odiicari
"eta#olice care au loc 8n siste"ul e'citoconductor!
Conducti#ilitatea este proprietatea "iocardului 8n specil a tesutului nodal de a conduce unde de contractie de la
ni&elul nodului sinoatrial 8n 8ntreg cordul!

25
S-STE@U* EXCRET<R
EXCRET-0 - unctia prin care se reali(ea(a eli"inarea produsilor inter"ediari sau inali din "eta#ol! care in
concentratie ridicata pot de&enii to'ici pt!organis"!
E'cretia inter&ine in$
-"entinerea const! a &al!lic)idului intern
-"entinerea const!a te"p!corpului ani"al!
Ecretia la Plante!
nu au organe speciale pt e'cretie , Co1 eli"inat prin respiratie , apa prin transpiratie este principalul co"pus
eli"inat de plante , poate ii-re(ultata din "eta#olis" celular , pro&enita din a#sor#tie
Eli"inarea apei "etode$
su# or"a de &apori +transpiratie, 3 su# or"a de picaturi+gutatie,!Transportul are loc prin
sto"ate,lenticele,cuticula!
a,sto"ate 3participa la reglarea transpiratiei prin &ariatia desc)iderii ostidei
#,tulpinile 3eli"ina &apori de apa prin lenticele!Ele sunt intreruperi ale stratului de su#cr,i"per"ea#il pt
apa!Transpiratia este redusa
c,Transpiratia-prin cuticula la ni&elul run(elor cu cuticula su#tire!Ea poate a&ea gauri "ici ce per"it e&aporrea
apei
Factori$ -interni+supra!de transpiratie si per"ea#ilitatea peretilor celulari, 4 -e'terni+u"iditatea
aerului,lu"ina,curentii de aer,anoti"purile,
2utatia
-are loc in noptile u"ede de &ara , -apa eli"inata contine si unele su#st!"inerale , un proces acti& cu consu" de
energie
-suplineste transpiratia per"ite crearea se&ei #rute in planta
Ecretia la Animale " doua tipuri
a,e'cretia renala-eli"inarea din organis" a produsilor to'ici,re(ultati din degradarea celulara a proteinelor
#,e'cretia e'traarenala 3transpiratia+apa Qsaruri "inerale,
-e'piratia+co1 Q&apori de apa,
Sistemul ecretor #ormat din!
-rinic)i+situati in partea superioara a a#do"enului,dorsali de o parte si de alta a coloanei &erte#rate
lo"#are,pre(inta superior glanda suprarenala,
-cai urinare+uretere,&e(ica urinara,uretra,
Rinic)iul-teaca con%unc
-(ona corticala 3nero"
-(ona "edulara 3pira"ide nalpig)i+or"ate din tu#uri colectoare care colectea(a urina de la "ai "ulti nero"i,
-pel&is renal- aduan urina din intreg
Mecanismul #ormarii urinii
a,Ultrailtrarea glo"erulara
-la ni&elul oitei interne a capsulei #ou"an
-se iltrea(a$plas"a sang&ina,saruri "inerale,gluco(a,uree,acid uric
-nu se iltrea(a $ele"entele igurate lipide si proteine co"ple'e
#,Rea#sor#tia
-secretie tu#ulara are loc la ni&elul tu#ului digesti& urinier consta in reintoarcerea in &asul sanguin a plas"ei si a
ele"entelor utile organis"ului!-n paralel are loc secretia de su#st! Neolositoare produsa de celulele tu#ului
urinier 3 urina inala care contine putina apa si "ulte su#st! Neolositoare!-n 1? ore se or"ea(a /,= l +diure(a,
Nero"ul-unitatea struct! Si unct! a rinic)iului 3i "il pe iecare rinic)i
Cai e'cretoare$
Uretrele 3tu#uri ce transporta urina spre &e(ica urinara!Eli"inarea urini nu este continua ci se ace in %eturi
Ve(ica urinara 3organ ca&itat pre&a(ut cu o proprietate,plasticitatea ale tensiunii peretilor!.rocesul de eli"inare a
urini se nu"este "ictiune,are loc din rela'area celor doua sintere pre(ente la #a(a uretrei!
26
Sinterul-intern ne&oluntar
-e'tern striat &oluntar!.ri"a sen(atie de "ictiune are loc la 5KK-5=K "l!Dc cond!per"it are loc procesul rele' su#
actiunea unor co"en(i din "adu&a !Dc cond! nu per"it "ictiunea inter&ine creierul prin co"en(i care "aresc
dilatarea &e(icii si cintracta sinterul e'tern

S-STE@U* RES.-R0T<R
Respiratia-procesul de degradare a su#st!organice in scopul o#tinerii de energie!.oate i aero#a sau anaero#a
/!0ero#a +su#st!org Qo1 re(ulta co1 Qapa QenergieSe desasoara in "itocondrii in cele 1 "e"#rane plas"atice
e'terna si interna pliata
1!0naero#a +su#st!org re(ulta co"pusi interni Q co1 Qenergie,
Respiratia anaero#a a #acteriilor poarta denu"irea de er"entatie-lactica
-alcoolica
-acetica
*a plante 3sc)i"#urile de ga(e in respiratia aero#a au loc la ni&elul run(elor !
Tipuri de respiratie
/,tegu"entara-ne&erte#rate si a"i#ieni
-tegu"ent unistratiica
-puternic &asculari(at
-u"ed
1,#ran)iala la"ele #ine &asculari(ate situate pe un arc osos
Bran)i e'terne+la &ier"i,interne situate intr-o ca"era #ran)iala care poate co"unica cu e'teriorul prin niste 3ante
si opercule
5,intestinala- pesti in apa "aloasa si este un el de supli"ent al resp #ran)iale!
?, tra)eala 3pre(enta la artropode,la ni&elul tra)eelor +sist!de tu#uri ce co"unica cu e'teriorul prin stig"e,
Faringele 3co"unica cu laringele printrKun oriiciu,glota prin epiglota
*aringele pre(inta pliuri cartilaginoase este un organ al &or#iri , tra)ee /K-/1 c"
-situata in ata esoagului
-pre(inta inele cartilaginoase cu rolul de a "entine desc)ise caile respiratorii in ti"pul respiratiei
=,al&eolara
Este o ca"aruta plina cu aer,i'ata pe cea "ai "ica a #ran)iei nu"ita #ran)iala respiratorie
.eretele al&eolei pul"onareQperetele capilarului sanguin or"ea(a "e"#rana al&eolo-pul"onara!Sc)i"#ul ga(os
se ace de la o concentratie "ai "are la una "ai "ica!
RES.-R0T-0 -N SER-0 0N-@0*0
Sc)i"#urile de ga(e dintre organis" si "ediu care constau in o#tinerea o'igenului indispensa#il &ietii si
eli"inarea dio'idului de car#on re(ultat al proceselor de o'ido-reducere se reali(ea(a la ni&elul unor organe care
alcatuiesc site"ul respirator !*a "a%oritatea ne&erte#ratelor si la toate &erte#ratele e'ista organe respiratorii
dierentiate!
*a pestii cartilaginosi #ran)iile sunt prote%ate in pungi #ran)iale iecare desc)i(andu-se separat atat la e'terior cat
si in aringe 4antele #ran)iale sunt acoperite de un "ic capac #ran)ial!Bran)ia este alcatuita din la"e #ran)iale
!*a"elele sunt acoperite de un epiteliu unistratiicat #ine &asculari(at!
-n inspiratie apa patrunde prin gura si in ca&itatea #ran)iala si scalda #ran)iile !-n e'piratie gura se inc)ide si apa,
i"pinsa prin la"elele #ran)iilor este eli"inata pe su# operculele ridicate!
Tot ca o co"pletare a respiratiei #ran)iale este si respiratia tegu"entara intalnita la ang)ila precu" si prn #ran)i
e'terne de la "e#rionii si lar&ele unor rec)ini si dipnoi!
*a a"i#ieni siste"ul respirator cuprindecaile de conducere a aerului repre(entate de osele na(ale, aringe,
laringe, tra)ee, #ron)ii e'trapul"onare si pla"ani!-n general la speciile terestre de a"i#ieni supraata respiratorie
a pla"anului este "ai "are decat la speciile ac&atice !@ecanis"ul &entilarii pla"anilor este dierit de cel al
27
pestilor !E'piratia se datorea(a "usculaturii corpului si ortei elastice a pla"anilor !-n anu"ite "o"ente se
e'ecuta "iscari de ridicare si co#orare a planseului #ucal astel incat ca&itatea #uco aringiana se transor"a intr-
o po"pa care aspirasi eli"ina aerul!0ceasta respiratie #uco-aringiana supli"entea(a apro&i(ionarea
organis"ului cu o'Ggen!
*a reptile caile lor respiratorii se co"plica si se dierentia(a "ai "ult decat la a"i#ieni! @ucoasa laringelui
or"ea(a niste cute considerate cor(i &ocale !De ase"enea oriiciul glutei este acoperit de epiglota , un capacel
care acopera glota in "o"entul deglutitiei !For"a si structura pla"anilor &aria(a oarte "ult de la un grup la
altul !Ei au tot aspect sacior" desi cutarea este "ai pronuntata decat la a"i#ieni!
@ecanis"ul de reali(are a "iscarilor respiratorii la reptile sea"ana oarte "ult cu cel de la "a"iere a&and unele
caracteristici! .rin contractia si rela'area "usc)ilor ce se prind de coaste au loc "arirea si "icsorarea cutiei
toracice .la"anii care adera partial de cutia toracica isi "aresc si isi "icsorea(a &olu"ul odata cu aceasta a&and
loc inspiratia si e'piratia!
Siste"ul respirator al pasarilor are o structura si o unctie cu totul particulare ata de sisterespirator al celorlalte
&erte#rate datorita "odului lor de &iata !*a ringele este lipsit de cor(i &ocale iar tra)ea la locul unde se ra"iica in
cele doua #ron)ii pri"are pre(inta un organ &ocal c)aracteristic nu"ai pasarilor nu"it si rin'4 acesta are rol in
producerea si "odelarea sunetelor !Tra)ea si #ron)iile au inele cartilaginoase care le "entin per"anent
desc)ise !0ceasta structura inlesneste circulatia aerului !
.la"ani pasarilor sunt locali(ati in ca&itatea toracica si sunt in&eliti de doua pleure !-n iecare pla"an patrunde
cate o #ron)ie pri"ara din ea se desprind circa /1-/O #ron)ii secundare care se ra"iica intr-un siste" de tu#uri
"ici si su#tiri ce co"unica intre ele nu"ite para#ron)ii!De pe acestea pornesc #ron)iile respiratorii scurte si
nu"eroase care se continua cu capilarele aeriene unitatile "orounctionale ale pla"anilor!.rintre capilarele
aeriene se ra"iica o #ogata retea de capilare sang&ine la ni&elul carora se ace sc)i"#ul de ga(!Caracteristic
pentru pla"anii pasarilor este aptul ca acestia nu au al&eole pul"onare !0l doilea ele"ent caracteristic sunt sacii
aerieni care co"unica cu pla"anii !Sacii aerieni re(ulta din dilatarea capatului posterior al #ron)iilor pri"are sau
secundare!Cele V perec)i de saci aerieni au un &olu" de cate&a ori "ai "are decat al pla"anilor! 0cestia inter&in
si in "entinerea constata a te"peraturii corpului aerul iind un #un stra ter"oi(olator! Cand pasarea nu (#oara
inspiratia si e'piratia sunt deter"inate de "iscarile cutiei toracice su# actiunea "usc)ilor intercostali!
Supli"entarea pla"anilor cu aer se ace cu a%utorul sacilor aerieni!*a pasarea in (#or cutia toracica de&ine i"o#ila
ser&ind doar ca support pentru aripi !@usc)ii care actionea(a aripile dilate si contracta sacii aerieni in "od
succesi& astel au loc inspiratia si aspiratia!
Mami#erele Respiratia este un proces co"ple'!
/,sc)i"#ul de ga(e cu "ediul 1,transportul C<1 spre celuleFetapa sang&ina 5,respiratia celulara
.e supraata pla"anului se gasesc 1 oite nu"ite pleure,una interna lipita de pla"an si alta e'terna lipita de ata
interna a cutiei toracice!-ntre ele se gaseste o pelicula de lic)id pleural!.la"anii sunt org!inerte spongioase
acti&itatea lor datorandu-se celor 1 oite pleurale!-nsp este un proces acti& si consta in conractarea "usc)ilor
intercostali
E'piratia -pasi&a consta in rela'area "usc)ilor intercostali ! Re(ulta scaderea &olu"ului cutiei toracice apoi
co"pri"area &olu"ului pul"onar ! @a"ierele au caile respiratorii si in special cele intrapul"onare #ine
indi&iduali(ate !
*aringele pre(inta o "ucoasa care or"ea(a plirui nu"ite cor(i &ocale !*a unele "a"iere peretii laterali ai
laringelui sunt dilatati or"and saci laterali care ser&esc ca organe de re(onanta intarind sunetele e"ise!*a
"a"iere ca si la crocodile e'ista epiglota care indeplineste acelasi rol!
.la"ani acestor ani"ale au aspect #uretos iar unitatea lor "orounctionala este al&eola pul"onara !0l&eolele
pul"onare sunt e'tre"e de nu"eroase si se asocia(a in acini acestia in lo#uli care constituie lo#ii!.eretele
al&eolei este or"at dintr-un epiteliu continuu la ni&elul caruia se ala o #agata retea de capilare sang&ine cu rol in
reali(area sc)i"#urilor de ga(e !
-nspiratia si e'piratia se ac prin "arirea si "icsorarea &olu"ului cutiei toracice ca ur"are a actiunii "usc)ilor
costali si diarag"ei!
-! SENS-B-*-T0TE0 <R20N-S@E*<R V--
28
/! <rganele de si"t

Anali$atorii
-au rol de a integra organis"ul in "ediul de &iata
-preiau inor"atiile le trans"it la centrii ner&osa
-reali( inegrarea acestora in c de sti"ulii pri"iti din
"ediul e'tFint
-au 5 seg $ a, receptor F #,inter"ediarGFde conducere F
c,central
Anali$atorul Cutanat %pielea&
Straturi $
Epider"a 3 tesut epitelial stratiicat
Der"a+tes con%unct dens,
Lipoder"a Tes con%la'
Segmentii
-receptori $ ter"inatii ner&
corpusculi @eissner
discurile @erHel+corpuniculi $ Ruini .acini,
-inter"ed $ de conducere $ caile sensi#ilit speci
-central $ (ona proiectie sensi# speci
Anali$atorul 'l#acti(
Sti"uli $ su#st odorante di(ol&ate in "ucoasa olacti&a
Segmentii
-perieric $ celulele recept olacti&e repre( de neuronii
#ipolari
-inter"ed $ protoneuron+neur #ipolari,Fa'onii neuronil
#ipolari
or"ea(a ner&ii olacti&i care ac sinapsa cu
deutoneuronul caii
olacti& in #ul#
a'onii deuto-neuronilor conduc ino spre corte'
-central girul )ipoconti+ Z,
Anali$atorul Gustati(
Sti"uli $ su#st sapide di(ol&ate in "ucoasa #ucala
Segmentii
-perieric $ papile gustati&e +gruparea "ugurilor gustat
cellule recept gustati&e 3 cellule de sustinere,
-conducere $ protoneuronul 3 locali( in ganglionii ner&ilor
cranieni V-- -X X
deutoneuronul 3 locali( in nucleul solitar din trunc)i cere#
al treilea neuron locali( in t)ala"us!
-central $ partea inerioara a girului post central
Anali$atorul )i$ual
Comp glob ocular $ 5 tunici +e'tF"i%Fint,
Ext $ pre( sc)elotica+Z,,al#ul oc)iului,cornea transp
!i"$coroida,corp cilial or" din procese ciliale
"usc)i ciliali, iris care pre( pupile
#nt retina incare se gasesc celulele cu conuri si #astonas
-celule #astonase $ in &ed noct si
crepusculara+pigRodo'i"a,
-celule conuri $ in &ed diurna +pig-odo'i"a,
Retina 1 (one $ papila optica+ner&ul optic paraseste
retina,
.ata gal#ena+"aculalutea pre( o&eea
cetralis,
!ediile transp corneea transpF"area apoasaFlentila
#icon&e'a
cristalinulFcorpul &itros+ Z,
<c)i nor"al E e"etrop
<c)i +a,nor"al a"etrop+i"g nu se or" p retina,
!iopie i"g se or" inaint retinei+lentile #iconcare-,
$ormarea #maginii
-risul do(ea(a cantit de lu"ina si det "ics si "arirea
pupilei
-"ediile transp 3 retina +se or" i"g "ai "ica si
rasturnata,
-ra(ele lu"in suera 5 reractii $interata+aer-
corneeatransp,
ata anterioara a cristalin!
ata posterioara a cristalin
%aza fotochimica a vederii
-ra(ele lu"in stra#at "ediile transp-6retina-6celulele-
6rodo'i"a
-6iodopsina-6se desco"p-6apar potentialeactiune-6det
inlu' ner&
-6centrii ner&-6prelucr ino-6redau rasp+i"ag,
0co"odarea se reali( de la lu"ina la intuneric in ?-
="in+total5K"in, ="inute
Segmentii
-perieric $-retina-6celulele
-conducere $-protoneuronul+-neuron,Fneuronii #ipolari
-deutoneuron+--,Fneuronii "ultipolariFa'onii
-neuronon "ultipolari+ac sinapsa in coliculi
-c&adrige"eni superiori
----neuron-corpi geniculati cu rol &i(+laterali,
-central $ locali( glo# occipital
Anali$atorul acusctico"(esti*ular
&reche
-e'terna $ pa&ilion si conducte auditi& e'tern
-"edie $ti"pan si lant de
asociere+ciocanelFnico&alaFscarita,
-interna $la#irintul osos-6perili"a si la#irint "e"#ranos
endoli"a
Segmentii
-perieric $ organul Corti 3 celule receptoare pre&a( cu cili
celule sustinatoare
-de conducere $ protoneuronul 3 loc in ganglionul spiral
cortic deutoneuronul-nuclei pontiniFa'onul
tri"it colaterale catre
29
coliculi c&adrige"eni ineriori al 5lea
neuron-corpii geniculatiF"ediali cu rol in au( -cenrtal $
lo#ul te"poral
Segmentii analiz vestibular
-perieric 3 organul lui Scarpa
-conducere 3 protoneuron 3 ganglionul Scarpa
-deutoneuronul-nucleii #ul#ariFa'onii tri"it
colaterale catre cere#el,scoarata
cere#, ner& crani --- -V V-
-al 5lea neuron 3 tala"us
-central 3 se presupune ca e locali( in lo#ul te"poral
!ecanizmul 'uzului
Unde sonore -6pa&ilion-6conductul auditi& e'tern-
6ti"pan-6
lantul de oscioare-6ereastra o&ala-6perili"ei-
6endoli"ei-6
cel receptoare isi indoaie cili se generea(a potentiale de
act
care sunt trans in cel ner&-6cale de conducere la centrii
de au(
-6sen(atii de au(
!ecanizmul Echilibrului
Sti"uli $ "isc po( capuluiFcorpului
Rasp nu sunt date su# or"a de sen(atii ci su# or"a de
rele'e
statoc)inetice
Anali$atorul Motor%+ineste$ic&
Segmentii
-perieric+receptor,
+/,corpusculi Vater-.acini F+1,usurile neuro"usculareF
F+5,organe tendiloase 2olgi
+1,-sunt or"ate din i#re "usculare striate in&elite intr-o
capsula con%uncti&a
-pre( o portiune centrala necontractila+ Z,si 1 e'tre"itati
contactile+ Z, 4sunt raspandite printre i#rele "usculare
striate
-de conducere
i#re sen(iti&e ale ner& spinali F asciculele 2oll si
Burdac) si spinocere#eloase
-central $ lo#ii te"porali si parietali
30
<c)iul 9i &ederea
Structura 9i unc;iile aparatului &i(ual
0paratul &i(ual, cel "ai i"portant organ de si";, inor"ea(: siste"ul ner&os central asupra tuturor "odiic:rilor care au loc 8n "ediul
8ncon%ur:tor!
Func;ionea(: pe principiul siste"ul ci#ernetic, adic: are 8n e'terior glo#ul ocular nu"it 9i [\uot4 aparat de luat &ederi4 apoi c:i de
trans"isie a "esa%ului 9i centri corticali de interpretare a i"aginii!
2lo#ul ocular este 8n general de or": seric: 9i are o structur: or"at: din trei "e"#rane$
- @e"#rana e'tern:, nu"it: sclerotica, de culoare al#: sideie, i#roas: 9i re(istent:, ine'tensi#il: la adult, dar u9or e'tensi#il: 8n
pri"a copil:rie, este nu"it: 9i scoica scleral:, deoarece "en;ine or"a glo#ului ocular 9i a ost ase"uit: cu siste"ul osos din alte
p:r;i ale organis"ului! Este or"at: din i#re con%uncti&e-elastice, 8"pletite 8n patru straturi, 8n siste" de re;ea de #alon, care 8i d:
re(isten;a 9i starea opac:, netransparent:! 0ceste i#re iau na9tere prin secretarea de su#stan;e colagene 9i "ucopoli(a)ari(i a unor
celule nu"ite i#rocite! Dac: genetic aceste celule nu au "esa% nor"al de sinteti(are a acestor su#stan;e, apar i#re cu re(isten;:
redus:, care prin presiunea con;inutului glo#ului ocular se alungesc sau 89i "odiic: or"a, put7nd s: duc: la tul#ur:ri de rerac;ie
cu" este "iopia, astig"atis"ul, c)eratoconul!
Rolul i(iologic al scleroticei este de a prote%a celelalte co"ponente oculare!
@e"#rana e'tern:, sclerotica, 8n /FO anterioar:, la polul anterior 89i "odiic: structura prin plasarea i#relor 8n siste" paralel, ceea ce
ace ca aceast: por;iune s: de&in: transparent:! 0ceast: (on: este nu"it: corneea transparent:, prin care p:trunde lu"ina,
e'citantul speciic al oc)iului! Corneea poate i ase"uit: cu gea"ul unei 8nc:peri!
Corneea are principalul rol optic de a per"ite p:trunderea radia;iilor lu"inoase 9i, prin puterea ei de rerac;ie de ?K de dioptrii, de a
de&ia traiectoria lu"inii, pentru a a%unge la retin:!
- @e"#rana "i%locie este nu"it: u&eea 9i se 8"parte 8n$ u&eea anterioar: 9i u&eea posterioar:! U&eea anterioar: cuprinde la r7ndul
ei dou: ele"ente$ corpul ciliar 9i irisul!
Corpul ciliar este or"at de "u9c)ii ciliari 9i procesele ciliare!
@u9c)ii ciliari sunt nete(i, nesupu9i &oin;ei 9i unc;ionea(: rele', a&7nd leg:turi oarte ine cu lentila cristalinian: transparent:!
[-circ4 ndeplinesc cea "ai i"portant: unc;ie optic: ocular: 9i anu"e punerea la punct a i"aginii pe care o i':" de la orice
distan;:! 0ceasta este unc;ia de aco"oda;ie &i(ual:, necesar: unei &ederi clare 8n pri&irea de la orice distan;: dori"! @u9c)ii
ac;ionea(: prin contrac;ie sau rela'are asupra cristalinului!
.rocesele ciliare, #ogat &asculari(ate, secret: u"oarea apoas: necesar: "en;inerii presiunii nor"ale intraoculare, precu" 9i
nutri;iei or"a;iunilor care nu au &ase, cu" sunt corneea 9i cristalinul!
-risul, "e"#rana diarag"atic: situat: &ertical 8n a;a cristalinului este colorat: dierit de la su#iect la su#iect, de la ras: la ras:!
Central, irisul are un oriiciu nu"it pupil:!
.upila 89i poate "ic9ora sau ":ri dia"etrul 8n raport cu lu"ina din "ediul e'terior, a&7nd 8n "od rele' rolul de a do(a cantitatea de
lu"in: ce p:trunde 8n interiorul oc)iului p7n: la retin:!
U&cea posterioar:, cunoscut: 9i su# nu"ele de coroid:, este ase"uit: cu un #urete &ascular, deoarece con;ine aproape 8n totalitate
nu"ai &ase de dierite ":ri"i, care au rolul de a )r:ni retina 9i celelalte co"ponente oculare!
Coroida con;ine 9i un pig"ent, care reali(ea(: a9a nu"ita ca"er: o#scur: a oc)iului!
- 0 treia "e"#ran: a oc)iului este retina, de tip ner&os, or"at: din /K straturi 8n care e'ist: 5 tipuri de neuroni$ pri"ul neuron$ conul
9i #astona9ul4 al doilea neuron celula #ipolar: 9i al treilea neuron celula ganglionar:!
*a acest ni&el se ace transor"area radia;iei lu"inoase 8n energie electric:, care trans"ite "esa%ul &i(ual la scoar;a cere#ral:!
Conurile 9i #astona9ele sunt neuronii cei "ai i"portan;i, care con;in su#stan;ele otosensi#ile 9i anu"e iodopsina 9i rodopsina,
su#stan;e care au 8n co"po(i;ia lor ca ele"ent esen;ial &ita"ina 0! Conurile sunt a9e(ate 8n centrul undului de oc)i 8n (ona nu"it:
"acula optic: +pata optic:,!
E'ist: 8n general p7n: la apro'i"ati& TKKKKKK de celule, care se ocup: cu perceperea or"ei ele"entelor i'ate +si";ul or"elor, 9i
cu distingerea lu"inii "onocro"atice, deci a culorilor +si";ul cro"atic,!
Bastona9ele sunt cu apro'i"a;ie 8n nu":r de peste OKKKKKKK ele"ente 9i au proprietatea de a sesi(a intensit:;i de lu"in: din ce 8n
ce "ai reduse, adic: per"it orientarea 8n lu"ina redus:, 8n 8ntuneric +si";ul lu"inos,!
E'citantul speciic al acestor celule neuroni este radia;ia electro"agnetic:, adic: lu"ina co"pus: al#:, or"at: din particule oarte
ine nu"ite otoni sau cuante de lu"in:!
,. Sistemul ner(os
Siste"ul ner&os$ este or"at din ele"ente care sunt preocupate, receptia sti"ulilor, trans"iterea i"pulsurilor, sau pentru acti&area
"ecanis"elor "usc)ilor!
Receptarea sti"ulilor este unctia speciala a celulelor sen(oriale! Ele"ente ale siste"ului ner&os sunt celulele nu"ite neuroni,
acestia sunt capa#ili nu"ai de o acti&itate inceata si generali(ata, desi pot i si unitati conductoare oarte eiciente!
Raspunsul speciic al unui neuron-i"pulsul neuronic-si capacitatea unei cellule sa ie sti"ulata ac aceaste cellule ca iind unitati care
transera inor"atia dintr-o parte a corpului in alta!
Desi "ulte ani"ale-celulare au un el de siste" ner&os, co"ple'itatea organi(arii diera considera#il intre dieritele ani"ale!
*a ani"alele si"ple ca$ "edu(ele-celulele ner&oase or"ea(a o retea capa#ila sa "ediati(e(e nu"ai raspunsuri stereo-tipuri
relati&e!
*a ani"alele "ai co"ple'e ca$ insecte, paian%ani, siste"ul ner&os este "ult "ai co"picat! 0ceste grupuri de lanturi sunt legati intre
ei prin procese neuronice si or"ea(a lanturi de ganglioni! 0stel de lanturi sunt gasite in toate ani"alele &erte#rate, in care
repre(inta o parte i"portanta a siste"ului ner&os, relatat special pentru a regula acti&itatea ini"ii, glandelor, si "usc)ilor in&oluntarG!
0ni"alele &erte#rate au o sira a spinarii oarte osoasa precu" si a craniului unde partea centrala a siste"ului ner&os este situat!
Creierul este o parte a siste"ului ner&os locat in craniu, "adu&a spinarii se ala in sira spinarii! Creierul si sira spinarii sunt una in
continuarea alteia printr-o desc)idere a craniului, a"#ele iind si in contact cu alte parti ale corpului prin ner&i! Distinctia acuta dintre
siste"ul ner&os central si siste"ul ner&os perieric este #a(ata pe locurile pe care le ocupa dierit desi apartiinand acceluiasi siste"!
Unele din procesele corpurilor conduc i"presii si altele conduc raspunsurile ner&ilor, nu"ite rele'e, precu" acelea cau(ate de
durere!
-n piele e'ista celule de dierite tipuri nu"iti receptori, iecare este sen(iti& in "odul sau special la un anu"it sti"ul! Ter"inatiile de
ner&i sunt li#eri si sunt acti&ati direct! Neuronii acti&ati tri"it i"pulsuri in siste"ul ner&os central si in alte regiuni unde alte celule care
au a'oni se e'tind in perierie! -"pulsurile sunt tri"ise "ai departe la "usc)ii eectori dupa ce au ost procesate! Ner&ii cranieni sunt
de la cap si gat trecand prin desc)iderea in craniu+cap,!
Ner&ii spinali sunt acei ner&i asociati cu sira spinarii si trec prin desc)iderile in coloana &erte#rala! 0"#ele specii de ner&i spinali si
craniali consista de un nu"ar "are de de i"pulsuri ducand "esa%ul aara cat si la siste"ul ner&os central!
Ner&ii craniali si spinali sunt acuti perec)i$ nu"arul in oa"eni-/1si 5/, respecti&, Ner&ii cranieni sunt distri#uiti capului si gatului si
alte done a corpului cu o singura e'ceptie, al /K-lea ner& cranial nu"it &agus!
Reteaua de ner&i$
.entru a apro&i(iona structurile din gat, &agusul este distri#uit structurelor alate in piept si a#do"en! Vederea, au(ul si sen(atia
&esti#ulara, si gustul este "i%locit la o secunda, sapte sau opt ner&i cranieni respecti&! Ner&ii cranieni "ai "i%locesc si unctiile "otorii
ale capului, oc)ilor, etei, li"#ii cat si "usc)ii olositi in "estecat si ing)itit!
Dupa ce ies din &erte#re, ner&ii spinali sunt distri#uiti regiunilor trunc)iului si a "e"#relor!
Neurologia este stiinta care studia(a si tratea(a #oliile siste"ului ner&os!
Coloana Verte#rala
--! *<C<@<T-0
S-STE@U* <S<S ! Totalitatea oaselor din corp, legate intre ele prin articulatii, or"ea(a sc)eletul corpului! El repre(inta partea
pasi&a a aparatului loco"otor4
-orma, structura si "odul de legatura a oaselor pentru a or"a sc)eletul corpului u"an repre(inta e'presia adaptarii la statiunea
#ipeda si loco"otie4
Raportate la principalele regiuni ale corpului, distinge"$ sc)eletul capului, sc)eletul trunc)iului si sc)eletul "e"#relor4
Scheletul capului este alcatuit din neurocraniu, care adaposteste encealul, si &iscerocraniu, care or"ea(a oasele etei si contine
seg"entele perierice ale unor anali(atori si seg"entele initiale ale aparatelor respirator si digesti&! *a alcatuirea neurocraniului iau
parte T oase$ patru neperec)i- rontal si et"oid, senoid si occipital, si doua perec)i- te"porale si parietale4
Sc)eletul trunc)iului este or"at din coloana &erte#rala, coaste, stern, la care- din cau(a legaturilor unctionale- se adauga si #a(inul
+pel&isul,4
Scheletul mem*relor-!embrele superioare se leaga de sc)eletul toracic prin doua oase, o"oplatul si cla&icula, care or"ea(a
centura scapulara, iar membrele inferioare se leaga de coloana &erte#rala prin centura pel&iana!
Sistemul osos alcatuieste sc)eletul care este or"at din oase si inceieturi si este structura de #a(a ce sustine corpul u"an! <asele
oera un suport rigid testuturilor "oi ale corpului si or"ea(a parg)ii ce se "isca cu a%utorul contractiilor "usculare!
-n tot corpul sc)eletul este alcatuot din$
Fiecare os este alcatuit din dierite tipuri de tesut con%uncti&4 contine "adu&a oaselor ce ali"entata cu &ase de sange si ner&i!
@a%oritatea oaselor unui sc)elet o"enesc constau intr-un cadru cartilaginos si unul osos de unde deduce" o parte osoasa si o parte
cartilaginoasa! .artea osoasa alcatuieste o "are parte din os! 0rticulatiile cartilaginoase, epii(ele cartilaginoase si cartilagiul costal
or"ea(a partea cartilaginoasa a siste"ului sc)eletic!
-n e'terior osul este acoperit de o "e"#rana con%uncti&a ina, nu"ita periost in care se pot deose#i un strat i#ros si unul osteogenic!
Stratul i#ros, situat supericial este legat de os de catre i#re ce penetrea(a osul si contin &ase sanguine, &ase li"atice si ner&i! De
la acest ni&el &asele si ner&ii intra in os prin ora"ina nutriti&a si apoi canalul nutriti&! Stratul osteogenic din interior contine celule
osteogenice care iau parte la procesul de de(&oltare si reorgani(are a tesutului osos in conditii nor"ale si dupa accidentari sau
racturi! *a intersectia cu cartilagiul articular ce acopera capetele oaselor periostul se continua cu peric)ondriu"ul! Ca re(ultat, osul
ca organ este acoperit cu o "e"#rana continua de tesut con%uncti&! 0ceasta "e"#rana acopera supraata osului atat cat si toate
structurile situate pe el! <sul este captusit pe dinauntru de o "e"#rana "ai ina nu"ita endosteu"!
Conor" or"ei se o#ser&a oase lungi, scurte si late! 0nu"ite oase contin ca&itati u"plute cu aer si se nu"esc oase pneu"atice!
<asele lungi +)u"erus, e"ur, cla&icula, alangele etc], au o parte interioara nu"ita diai(a si doua capete nu"ite epii(e! Epii(a
situata "ai aproape de sc)eletul a'ial se nu"este epii(a pro'i"ala iar epii(a aceluias os dar situata "ai departe de sc)eletul a'ial
se nu"este epii(a distala! Regiunile "ai late dintre diai(e si epii(e se nu"esc "etai(e! @arginile lor sunt &isi#ile doar la oasele
copiilor si adolescentilor, atunci cand un strat cartilaginos, epii(a cartilaginoasa, inca ra"ane intre diai(a si epii(e! <sul creste "ult
in lungi"e pe #a(a acestui cartilagiu, care este apoi 8nlocuit de catre un tesut osos or"and un inel epii(al + de cre9tere ,, care
aproape "ai poate i detectat odata cu &arsta! -ntr-o sectiune trans&ersala printr-un os lung se poate distinge o su#stanta co"pacta
ce or"ea(a stratul e'terior al osului si o su#stanta spongioasa gasita "ai in interior decat su#stanta co"pacta, in cea "ai "are
parte in epii(e sau "etai(e! -n diai(ele oaselor lungi si tu#ulare su#stanta co"pacta incon%oara canalul "edular care pre(inta o
or"a tu#ulara!
RE.R<DUCERE0
Reproucerea este o caracteristica unda"ental a oricarei iinte &ii si se reali(ea(a prin participarea a doua organis"e de se'e
dierite!Ea este re(ultatul ecundarii ga"etului e"inin+o&ul, de catre ga"etul "asculin+sper"ato(oid, !<ul re(ultat se greea(a in
ca&itatea utrina ,unde continua sa creasca si sa se de(&olte , pana ce atul , de&enit &ia#il, este e'pul(at din uter prin actul nasterii!
Dierentierea se'uala este pre(enta inca din "o"entul or"arii oului, dar dierentierea interse'uala so"atops)ica are loc lent in
ti"pul copilarii si se reali(ea(a deplin dupa pu#ertate,ca ur"are acti&itatii gonadelor!-n copilarie, )or"onii se'uali secretati in cantitati
reduse contri#uie i"preuna cu ceilalti )or"oni, la cr esterea si de(&oltarea ar"onioasa a organis"ului, iar dupa pu#ertate ecesti
)or"oni secretati in cantitatii crescute deter"ina caracteristici dierentiate la cele doua se'e !
<rgani(area "orounctionala a siste"ului reproducator la a"#ele se'e este e'tre" de co"ple'e , gonadele a&and atat unctia de
a produce ga"eti , cat si cea de a secreta )or"oni se'uali , care prin dieritele lor acti&itati asupra organelor genitale si asupra
intregului organis" asigura conditii pentru reproducere !
Structura aparatului genital masculin
0paratul genital "asculin este constituit din testicule, cai e'cretoare, glande ane'e si organul copulator+penis,!
(esticulul, organ perec)e cu unctie e'ocrina si endocrina,se de(&olta in regiunea lo"#ara a ca&itatii a#do"inale si din a-5-a luna a
&ietiiintrauterine incepe sa co#oare, stra#ate peretele anterior al a#do"enului in regiunea ing)inala sila nastere a%unge in scrot!
Testiculul este in&elit intr-o "e"#rana i#roasa ,albughineea!
-n partea superioara a testiculului,l#ug)ineea pre(ita o condensare ca un con i#ros,denu"it mediastinul testiculului,stra#atuta de
canale e'cretoare,&ase de sange si ner&ii testiculari!Din aceasta ingrosare pornesc spre interior septuri con%uncti&e care i"part
testiculul in 1KK-5KK de lo#uli!
Ei au or"a pira"idala, cu #a(a spre al#uginee si &arul spre "ediastin! Fiecare lo#ul testicular contine /-? tu#i se"iserici contorti,
in interiorul carora se or"ea(a ga"etii "asculini+sper"ato(oi(ii,! Tu#ii sunt separati intre ei prin tesut con%ucti& interstitial, in care se
gasesc &ase si ner&i, precu" si celule interstitiale *eGdig , care secreta )or"onii androgeni! *a e'a"enul "icroscopic, tu#ii
se"inieri contorti pre(inta la e'terior o "e"#rana #a(ala pe care sunt dispuse "ai "ulte straturi de celule producatoare de
sper"ato(oi(i, printre care se gasesc celule alungite, de sustinere! Toti tu#ii unui lo#ul se unesc spre "ediastinul testiculului intr-un
colector co"un+tu#ul drept,! T#ii drepti se desc)id intr-o retea de canale neregulate si apoi se colectea(a in /K-/1 canale aerente
care se indreapta spre epidim.
0cesta este situat la partea superioara si posterioara a testiculului si are or"a de &irgula! Cnalul epididi"ar re(ulta prin unirea
canalelor aerente si se continua cu canalulu deerent, care urca in a#do"en! 0cesta se continua cu canalul e%aculator si, dupa ce se
uneste cu canlul de e'cretie al &e(iculei se"inale, stra#ate prostata si se desc)ide in uretra!
Ve(iculele se"inale au un rol de a secreta un lic)id, care se eli"ina in canalul e%aculator, ser&ind ca &e)icul si ca un "ediu nutriti&
pentru sper"ato(oi(i!
.rostata este o glanda &olu"inoasa tu#uloacinoasa, unica, situata in pel&is, su# &e(ica urinara, incon%ura portiunea initiala a uretrei!
.rostata secreta un lic)id care intra in constitutia sper"ei!
.enisul este constituit din doi corpi ca&ernosi si corpul spongiios care incon%oara co"plet uretra!
-unctiile testiculare!
2onada "asculina - testiculul - are unctia de a produce sper"ato(oi(i - sper"atogene(a - si de a secreta )or"onii androgeni,
a"#ele unctii iind controlate de catre )or"onii gonadotropi si ai )ipoi(ei anterioare!
Sper"atogene(a este re(ultatul unor procese co"ple'e de di&i(iune si "aturare a celulelor ge"inale pri"iti&e - sper"atogonii -
care se gasesc pe "e"#rana #a(ala a tu#ilor se"iseri! .rocesul incepe la pu#ertate si continua apoi neintrerupt tot ti"pul &ietii,
di"inuandu-se progresi& la #atranete! Sper"atogoniile se di&id de "ai "ulte ori prin "ito(a, re(ultand sper"atocite de ordinul -,
care contin un nu"ar co"plet de cro"o(o"i+la o", ?? de cro"o(o"i sto"atici si 1 cro"o(o"i se'uali,! Dupa ce cresc,
sper"atocitele pri"are se di&id "eiotic, or"and sper"atocite de gradul -- - care au %u"atate din nu"arul de cro"o(o"i!
Sper"atocitele -- se di&id rapid re(ultand sper"atidele care au tot nu"arul %u"atate de cro"o(o"i si acestea se transor"a direct,
ara di&i(iuni, in sper"ato(oi(i!
Sper"ato(oidul - ga"et "asculin - deter"ina se'ul rpdosului de conceptie! Este o celula de lungi"e =K-RK "icroni, constituita din
cap, piesa inter"ediara si lagel! *a partea anterioara pre(inta un corpuscul ascutit - acro(o"ul - care contine o en(i"a ce acilitea(a
patrunderea sper"ato(oidului in o&ul in ti"pul ecundatiei! .iesa inter"ediara contine o "are cantitate de glicogen, necesar ca
"aterial energetic pentru "iscarile sper"ato(oidului! Coada, prin "iscari )elicoiadale, asigura "o#ilitatea sper"ato(oidului!
Secretia de )or"oni androgeni se datorea(a celulelor interstitiale testiculare! .rincipalulul )or"on androgen este testosteronul,
sinteti(at din colesterol, din care se sinteti(ea(a si alti )or"oni+corticosuprarenalieni si o&arieni,! De altel si celulele
corticosuprarenale secreta cantitati reduse de testosteron, atat la #ar#ati cat si la e"ei!
Lor"inii androgeni sti"ulea(a cresterea si de(&oltarea organelor genitale "asculine si "entine troicitatea epiteliului sper"atogenic,
asigura de(&oltarea si "entinerea caracterelor se'uale secundare+anu"ite particularitati so"atice, &ocea, pilo(itatea, de(&oltarea
"usculaturii si a sc)eletului, distri#utia grasi"ii de re(er&a, etc!, si au un eect ana#olic asupra "eta#olis"ului protidic!
0cti&itatea testiculara este reglata de catre )or"onii gonadotropi si ai )ipoi(ei anterioare$ FSL "entine unctia sper"atogenetica si
*L sti"ulea(a secretia de testosteron! *a randul sau secretia )or"onilor )ipoi(ari este reglata printr-un "ecanis" de eed#acH de
catre ni&elul testosteronului plas"atic, care actionea(a atat asupra unor nuclei )ipotala"ici cat si asupra )ipoi(iei!
Structura aparatului genital #eminin
0paratul genital e"inin este alcatuit din o&are si caile genitale repre(entate de tro"pele uterine, uterul si &aginul!
<&arele, organe perec)e situate in pel&is de o parte si de alta a uterului, produc ga"etii e"inini+o&ule, si secreta )or"onii se'uali
e"inini! For"a o&arului este o&oida, iar supraata sa neteda inainte de pu#ertate, pre(inta "ultiple cicatrice la e"eile "ai &arstnice!
-n partea centrala - (ona "edulara - o&arul este alcatuit dintr-o stro"a de tesut con%uncti& cuprin(and &asele sang&ine si li"atice,
i#re ner&oase! Cona corticala pre(inta la supraata un epiteliu de acoperire si su# el oliculii o&arieni, or"atiuni rotunde, pline sau
ca&itare, dupa stadiul e&oluti&! *a nastere e'ista in a"#ele o&are ?KK KKK - =KK KKK de oliculi o&arieni pri"ordiali! Cea "ai "are
parte a acestor oliculi deegenerea(a, doar 5KK - ?KK &or "atura in perioada de ertilitate a e"eii, or"and ga"etii e"inini+o&ulele,!
Foliculii o&arieni se gasesc in stadii succesi&e de e&olutie$ pri"ordiali, ca&itari si "aturi!
Tro"pa uterina, organ perec)e situat de o parte si de cealalta a uterului este un conduct care ace legatura intre o&ar si uter!
E'tre"itatea ddintre o&ar are or"a de palnie si pre(inta nu"eroase ran%uri, a&and rolul de a capta si a conduce spre uter o&ulul
e'pul(at! Uterul este un organ ca&itar neperec)e, situat "edian in pel&is, intre &e(ica si rect! 0re or"a de para turtita
anteroposterior, orientata cu &arul in %os, iar pe e'tre"itatea sa inerioara+colul uterin, se insera &aginul! -n perioada de ertilitate a
e"eii, "ucoasa uterina suera su# inluenta )or"onilor o&arieni, "odiicari ciclice care se desasoara in cursul a 1T de (ile+ciclul
"enstrual, si trec prin ur"atoarele 5 a(e$ a(a "enstruala, cu durata de 1-5 (ile, in care stratul supericiala al "ucoasei uterine
distruse se eli"ina in &agin, i"preuna cu o anu"ita )e"oragie, a(a prolierati&a, intre a ?-a si a /?-a (i, caracteri(ata prin
prolierarea si ingrosarea "ucoasei, si a(a secretorie care durea(a de la a /=-a (i pana la o noua "enstruatie, in ca(ul cand nu a
a&ut loc ecundarea o&ulului! 0ceste "odiicari ale "ucoasei uterine creea(a conditii opti"e pentru grearea o&ulului ecundat!
Vaginul, organ tu#ular si ca&itar, continua colul uterin!
Glandele mamare sunt organe ane'e ale aparatului genital e"inin a caror de(&oltare constituie unul dintre caracterele se'uale
secundare ale e"eii!2landa "a"ara, de tip tu#uloacinos, este alcatuitadin lo#i care se desc)id, prin canalele galactoore, la ni&elul
"a"elonului! Conceptia are loc atunci cand doua celule u(ionea(a pentru a incepe o noua &iata !
*a oa"eni , ca de altel la toate "a"ierele , una din cele doua celule pro&ine de la un "ascul adult , iar cealalta , de la o e"ela
adulta ! Celula "asculina se nu"este sper"ato(oid , iar cea e"inina o&ul !
-nceputul unei noi &ieti se produce in "o"entul conceptiei 3 clipa in care sper"ato(oidul "asculin si o&ulul +oul, e"inin u(ionea(a ,
pentru a de&eni un singur tot ! 0ceasta i"preunare a celulelor se'uale se produce in corpul e"elei , ca ur"are a unui act se'ual
petrecut intre cei doi parteneri ! Dupa conceptie , noua iinta continua sa se de(&olte in corpul "a"ei , pana in clipa in care poate
a&ea loc nasterea ! .entru a se produce conceptia, atat sper"ato(oidul cat si o&ulul tre#uie sa se ale intr-un anu"it stadiu de
de(&oltare 3 un proces co"plicat care se petrece in gonade, cunoscute si su# denu"irea de organe pri"ire de reproducere!
.e parcursul de(&oltarii si "aturarii depline , sper"ato(oi(ii sunt stocati in gonadele "asuline 3 cele doua testicule , care sunt
suspendate intr-un sac se"inal , situat la e'teriorul corpului ! .entru o #una de(&oltare , sper"ato(oi(ii au ne&oie de o te"peratura
"ai %oasa decat necesita restul corpului pentru o #una unctionare ! <uale e"inine "aturate se gasesc in interiorul corpului , in doua
organe nu"ite o(are. -nainte ca sper"ato(oidul sa se uneasca cu o&ulul , cro"o(o"ii-perec)e tre#uie sa se transor"e in
cro"o(o"i si"pli , astel incat dupa u(iune cei 15 de cro"o(o"i si"pli ai sper"ato(oidului si ai o&ulului sa se uneasca , pentru ca
noua celula or"ata sa ai#a cele 15 de perec)i de cro"o(o"i ! 0cest proces de di&i(are ace posi#il ca noua iinta , pe cale se
prinda &iata , sa "osteneasca caracteristicile a"#ilor parinti! .rocesul de di&i(are cro"o(o"iala se nu"este meio$a .
Sper"ato(oidul a%uns la "aturare se nu"este spermatocit primar! -n acest "o"ent , procesul de di&i(are se poate produce $ in
aceasta etapa se separa perc)ile de cro"o(o"i , cate unul din iecare perec)e , continute in cele doua noi celule ce au re(ultat in
ur"a procesului de di&i(are ! Noile celule , sper"atocitele secundare , contin doar 15 de cro"o(o"i si"pli !
.rocesul de separare cro"o(oidal are loc si in o&ulul alat intr-un anu"it stadiu de de(&oltare ! <&ogonul "atur se transor"a in
o&ocit pri"ar cu un olicul , si , ca si in ca(ul sper"atocitului pri"ar se di&ide prin procesul nu"it meio$a, perec)ile de cro"o(o"i
de&enind cro"o(o"i si"pli!
Stadiile de maturare ale spermato$oidului
Din acest "o"ent , celula nu se "ai di&i(ea(a la el ! Fiecare din sper"atocitele secundare suera o noua di&i(iune "eiotica prin
care cro"o(o"ii si"pli se i"part in doua ! ^u"atatea identica a acestor cro"o(o"i &a constitui parte din noua celula , iecare dintre
ele a&and 15 de cro"o(o"i !
-n stadiile de "aturare ale sper"ato(oidului acest tip de celule poarta nu"ele de sper"atite ! Ele au o or"a rotunda , la el ca
sper"atocitele pri"are si secundare , dar tre#uie sa suere noi transor"ari pentru a de &eni sper"ato(oi(i co"plet "aturati , cu un
corp o&al , cu coada si 15 de cro"o(o"i si"pli , co"pleti ! 0ceste transor"ari se produc in interiorul unor celule
speciale , protectoare , nu"ite si sertoli! -n ur"a procesului, &or re(ulta sper"ato(oi(i ce &or a&ea o or"a o&ala, cu un cap care
contine "aterialul genetic al celor 15 de cro"o(o"i si"pli, acoperiti cu un in&elis nu"it acro$om.Fiecare sper"ato(oid are o coada
or"ata din i#re cilindrice, care printr-o "iscare &i#ratorie, il poate pune in "iscare! Capul se gaseste in partea superioara a corpului
ce contine en(i"e +"itoc)ondriu sper"atidal,! En(i"ele sunt necesare pentru a asigura energie sper"ato(oidului "atur
-n "o"entul "aturarii depline , sper"ato(oidul se detasea(a de celula speciala , deplasandu-se printr-un canal lung si sinuos
+epidi"ul,, situat in spatele testiculelor ! El isi inc)eie aici procesul de "aturare iind acoperit cu o "e"#rana celulara!
Sper"ato(oidul poate ra"ane in acest loc, i"preuna cu "ilioane de alti sper"ato(oi(i, &re"e de trei sau patru sapta"ani!
Maturarea o(ulului
<&arele , gonadele e"inine , in care o&ulul incepe procesul de "aturare , sunt situate la capatul unei perec)i de canale , nu"ite
trompe uterine ! 0cestea conduc catre uter ! -n "o"entul in care o&ulul este apt pentru a se transor"a din o&ocit pri"ar intr-unul
secundar, el se ala inca tot in oliculul o&arian!
<&ulul trece prin a(a de "eio(a , identic cu sper"atocitul pri"ar , insa re(ultatul "eio(ei este unul dierit deoarece nu &or re(ulta
doua celule identice ! '(ocitul primar se di&ide in doua , insa unul dintre cele doua corpuri re(ultate +o&ocitul secundar, , este "ai
"are decat celalalt ! 0cesta este cel care se &a transor"a in o&ulul "atur , in ti"p ce corpul "ai "ic +care contine si el 15 de
cro"o(o"i si"pli si este nu"it corp gal#en, patrunde in (ona ce incon%oara o&ocitul pri"ar initial, (ona nu"ita (ona pellucida, si
care apoi degenerea(a!
'(ocitul secundar, care ra"ane, i"preuna cu in&elisul ce-l incon%oara +(ona pellucida,, este ase"anator ca or"a, dar "ult "ai
"are decat sper"atidul! -n decurs de doar doua (ile, o&ocitul "igrea(a, prin tro"pa uterina, din o&ar in uter, unde se &a produce cea
de-a doua di&i(are! Fiind incapa#il de a se "isca , el este o#ligat sa co#oare prin tro"pa uterina de niste cili "icuti, a&and o
structura ase"anatoare cu cea a irului de par, situati la capatul tro"pei uterine, iar apoi de contractiile tro"pei! 0cest proces poarta
nu"ele de o(ulatie si are loc lunar , in corpul e"eii adulte !
-ecundarea. Noul o&ul "atur este acu" pregatit pentru conceptie , dar acest lucru se &a inta"pla doar daca un
sper"ato(oid &a reusi sa-l penetre(e ! 0cest proces se nu"este ecundare ! -n ur"a ecundarii o&ulului de catre sper"ato(oid , are
loc procesul de conceptie si o noua &iata este pe cale sa inceapa !0#ia acu" o&ulul &a sueri noi transor"ari !
Daca oul "atur nu este ecundat , el ra"ane in uter si degenerea(a dupa o (i ! Sper"ato(oi(ii pot astepta o perioada de o luna ,
insa odata ce au ost eli"inati si ei degenerea(atot intr-o singura (i ! Epididi"ul , locul in care se stoc)ea(a sper"ato(oi(ii , este
legat de uretra printr-un canal nu"it canal epididimal. Uretra este un canal situat in interiorul penisului! <&ulul "aturat se gaseste
in interiorul uterului! Sper"ato(oi(ii sunt trecuti in &agin prin inter"ediul unui luid, nu"it lic)id se"inal +sper"a,! 0pro'i"ati& 1=K de
"ilioane de sper"ato(oi(i pot i eli#erati in ti"pul unui act se'ual! Ei &or incepe sa se deplase(e inspre uter, "ulti dintre ei nereusind
sa a%unga la destinatie! *a "area "a%oritate a "a"ierelor, e"elele nu sunt recepti&e la a&ansurile "asculilor decat atunci cand
poarta un o&ul "atur in uter! 0stel, creste "ult pro#a#ilitatea ca procesul de conceptie sa ai#a loc, in ca( ca i"pe-rec)erea s-a
produs! -n ca(ul iintelor u"ane, e"eia este recepti&a la a&ansurile #ar#atului si in alte "o"ente, ceea ce ace ca pro#a#ilitatea
conceptiei sa ie "ai "ica! Daca in "o"entul i"perec)erii e'ista un o&ul "atur pregatit, se &a produce ecundarea!
.upa #ecudare
Dupa ce a ost penetrat de un sper"ato(oid, o&ulul de&ine re(istent ata de toti ceilalti! @e"#rana celulara care incon%oara o&ulul
u(ionea(a cu sper"ato(oidul, cele doua celule, de&enind una singura! 0#ia acu", o&ulul &a trece prin cea de-a doua a(a de
"eio(a! *antul cro"o(o"ial, or"at din 15 de cro"o(o"i, care se situau in o&ul, se &or uni cu cei ai sper"ato(oidului! -n aceasta
etapa, cro"o(o"ii "asculini i"preuna cu cei e"inini, se nu"esc pronuclee masculine si #eminine! 0cestea se "aresc si se
"isca unul catre celalalt, pentru a se intalni in centrul o&ulului! Cele doua "e"#rane care le incon%oara se unesc si cele doua grupe,
de cate 15 de cro"o(o"i u(ionea(a in perec)i! Se or"ea(a astel o singura celula perect deinita! 0ceasta celula poarta nu"ele
de (igot si repre(inta inceputul unei noi iinte! Ea contine toate inor"atiile genetice necesare de(&oltarii &iitoare a indi&idului! <data
petrecute toate acestea, oliculul din care s-a de(&oltat o&ulul continua sa crasca pentru a de&eni corpul luteic! Si acesta deter"ina
anu"ite sc)i"#ari al ni&elul (onei pelucide care &a i"piedica ceilalti sper"ato(oi(i sa penetre(e o&ulul si care &or a%uta o&ulul
ecundat sa crasca si sa se de(&olte!
@area "a%oritate a plantelor de aparta"ent se in"ultesc pe cale ase'uata +&egetati&a, - prin #utasire, di&i(area +despartirea, tuei,
dra%oni, stoloni, "uguri ad&enti&i, "arcota%, altoire! Nu"arul plantelor care se in"ultesc pe cale se'uata +prin se"inte, este "ai "ic!
-n"ultirea prin #utasi este cea "ai des utili(ata "etoda de in"ultire a plantelor de aparta"ent si se #a(ea(a pe insusirea pe care o
au unele specii de a reconstitui plante noi din organe sau portiuni de organe, atunci cand sunt detasate de planta "a"a si sunt puse
in conditii opti"e de "ediu! .artile olosite la #utasire diera de la specie la specie4 pot i #utasi din lastari, din tulpini, run(e, "uguri
si radacini!
Clasiicarea #utasilor se ace dupa "ai "ulte criterii$
/! dupa natura organului prele&at4
1! dupa consistenta tesuturilor4
5! dupa epoca de reali(are!
Dupa natura partii prele&ate, e'ista$
- #utasi de &aruri de lastari +"uscata, cercelus, tradescantia, etc!,4
- #utasi de tuplina +dracena, ilodendron,4
- #utasi de "uguri +aucu#a, icus,4
- #utasi de run(e intregi +&ioleta aricana,4
- #utasi de rag"ente de run(a +sanse&ieria, #egonia,4
- #utasi de radacina +clerodendron, aralia,!
@area "a%oritate a plantelor de aparta"ent se in"ultesc pe cale ase'uata +&egetati&a, - prin #utasire, di&i(area +despartirea, tuei,
dra%oni, stoloni, "uguri ad&enti&i, "arcota%, altoire! Nu"arul plantelor care se in"ultesc pe cale se'uata +prin se"inte, este "ai "ic!
Inmultirea prin seminte
Duce la o#tinerea unui nu"ar "are de plante, dar acestea nu "ostenesc in totalitate caracteristicile identice de la planta-"a"a +pot
a&ea or"e si culori dierite, datorita )i#ridarii,!
0stel, seria de #oli trans"isi#ile descendentilor este "ult "ai redusa in co"paratie cu in"ultirea &egetati&a! @ulte se"inte de plante
ger"inea(a repede, ara nici o pregatire speciala! Nu"ai se"intele de pal"ieri tre#uie DpregatiteD dinainte, pentru a gra#i ger"inatia4
acestea se tin in apa calda +1=-5K_C, ti"p de 1?-R1 ore - apa se poate sc)i"#a de de 1-5 ori -, dupa care se scot din apa si se
plantea(a!
-ata pasii pe care tre#uie sa ii ur"ati inainte si dupa se"anatul se"intelor$
- pregatiti recipientele +ladite, g)i&ece, caserole, si asigurati-&a ca au gauri pentru drena%4
- u"pleti &asele cu un a"estec de pa"ant dinainte pregatit, co"pus din "ranita, tur#a si nisip in parti egale4
- ni&elati pa"antul si tasati-l usor4
- se"anati se"intele cat "ai unior", in strat su#tire, la supraata +indi&idual sau prin i"prastiere,4
- acoperiti se"intele cu un strat de pa"ant in sau cu nisip uscat! Nu acoperiti se"intele oarte ine, pentru ca ele se &or a"esteca
i"ediat in pa"ant si in plus sunt unele care au ne&oie de lu"ina pentru a ger"ina +#egonia de e'e"plu,! Se"intele de "ari"e
"i%locie si "are se sea"ana in randuri, cu 1-5 c" distanta intre ele si pana la 5 c" adanci"e! Stratul de pa"ant cu care se acopera
se"intele tre#uie sa ie egal sau cu nu"ai putin "ai "are decat dia"etrul se"intei4
- dupa insa"antare u"e(iti #ine pa"antul cu o stropitoare cu sita ina sau cu un pul&eri(ator4
- ase(ati g)i&ecele in ata unei erestre lu"inate, dar nu cu soare direct4
- &eriicati "ereu cat de u"ed e pa"antul si a&eti gri%a sa nu se usuce!
0tentie ` 0pa de udat tre#uie sa ie la te"peratura "ediului!
Dupa ce se"intele au ger"inat si au crescut, rariti plantele ing)esuite si, cand au 5-? run(e, transplantati-le in g)i&ece indi&iduale
cu di"ensiuni de ?'? pana la R'R c", cu gri%a ca sa nu se rupa radacinile!
Dezechilibre ecologice
Echili*re ecologice si mecanismele lui
0sa cu" stiti, in "ateria &ie este o continua "iscare!Un oraganis" preia din "ediu "aterie si energie, construindu-se pe sine
si in acelasi ti"p, cedea(a "aterie si energie "ediului!.ute" spune ca organis"ul este stra#atut per"anent de un lu' "aterial si
energetic si c toate acestea, el continua sa e'iste!@ai "ult$el nici n-ar putea e'ista ara acest lu', iar intre ceea ce pri"este si ceea
ce eli"ina tre#uie sa e'iste un ec)ili#ru!*a el se pune pro#le"a si in ca(ul ni&elurilor spraindi&iduale de organi(are a "ateriei
&ii$populatie, #ioceno(a, #iosera!Fiecare dintre aceste siste"e supraindi&iduale reali(ea(a sc)i"#uri ec)ili#rate cu "ediul sau,
re(ultand de aici c)iar ec)ili#rul ecologic!
.opulatie$-producatori
-consu"atori pri"ari
-consu"atori secundari
-consu"atori tertiari
-ntre cele ? populati e'ista un ec)ili#ru cantitati&$e'ista atatia indi&i(i intr-o populatie cati poate )rani populatia anterioara!
Ec)ili#ru dintre doua &erigi in&ecinate ale lantului troic nu este i'!El este per"anent "odiicat de actorii inta"platori care ac
sa creasca sau sa scada eecti&ul unuia dintre poupulatii!
*anturile toice se intretaie deoarece iecare populatie de regula ace parte in acelasi ti"p din "ai "ulte lanturi
troice,re(ultand reteaua troica!Cu cat o #ioceno(a este "ai #ogata in specii, cu atat ea se e)ili#rea(a "ai rapid, a&and "ai "ulte
siste"e reglatoare!
-n #ioceno(a e'ista un ec)ili#ru intre cele trei categori troice$producatori, consu"atori si desco"punatori!*a ni&el plantelor
e'ista un ec)ili#ru intre otosinte(a si respiratie prin care se "entine constanta co"po(itia at"oserei!

Cau(ele de(ic)ili#relor ecologice
0" &a(ut cu" ec)ili#rul ecologic+care se "aniesta in siste"ele #iologice supraindi&iduale, este supus per"anent actiunii
unor actori pertu#atori!@ateria &ie are "ecanis"e de autotreglare,sta#ili(atoare!Totusi, daca pertur#atiile sunt prea puternice,
ec)ili#rarea nu se "ai produce!
Din pacate, ci&ili(atia u"ana e'ecuta cele "ai periculoase inluente desta#ili(atoare la ni&elul intregii #iosere!Cate&a dintre
acestea sunt$
/!Supraeploatarea resurselor *ios#erei..rin suprae'ploatare intelege" e'tragerea unei cantitati de #io"asa "ai "are
decat sporul ei natural!re(ultatul este distrugerea specilor asupra carora se e'ercita!
1!Restrangerea ecosistemelor naturale.<"ul pri"iti&, culegator si &anator se integra organic in ecosiste"ele naturale pune
in pri"e%die "ulte specii, "ai ales pe consu"atorii de &ar , care au ne&oie de un spatiu "ai "are de )ranire!Ea nu are nu"ai un
inteles geo"etric!@ulte specii nu se "ai pot repoduce deoarece c)iar in spatiul in care le-a "ai ra"as nu au linistea necesara sau
nu "ai au #a(a troica suicenta pentru reproducere!
5!Restrangerea *iodi(ersitatii.Cea "ai e&identa consecinta a suprae'ploatarii este disparitia unor specii!Ecosiste"ele
naturale de&in tot "ai sarace in specii si, din aceasta cau(a, din ce in ce "ai nesta#ile!
?!Introducerea unor specii noi in ecosisteme.< populatie introdusa intr-un ecosiste" nou poate produce de(ic)ili#re
deoarece eecti&ul nu "ai este controlat de dus"anii naturali din ecosiste"ul de origine!
=!Poluarea.Dierite or"e ale poluarii aectea(a toate speciile!.opulantii c)i"ice si radiocti&i se concentrea(a progresi& de-a
lungul lanturilelor tropice, atingand concentratii "ortale in organis"ul consu"atorilor de &ar!
Masuri de com*atere a de$ichili*relor ecologice.
De(ec)ili#rele ecologice au atins un punct critic!De aceea o"enirea tre#uie sa actione(e acu", deoarece "ai tar(iu &a i prea
tar(iu!
.entru specile care nu sunt oarte gra& a"enintate tre#uie regle"entata e'ploatarea!De aceea au ost regle"entate &anatoarea si
pescuitul!
.entru specile gra& a"enintate se cere inter(icererea e'ploatarii si "onitori(area indi&iduala pentru a le da posi#ilitatea de a
a%unge la eecti&e &ia#ile!
.entru speciie alate in pragul disparitiei se i"pun "asuri de asigurare a supra&ietuirii indi&iduale si a reproducerii pentru
"entinerea speciei in patri"oniul genetic planetar, cu perspecti&a repopularii (onelor de origine!