1.

Enumerati 5 elemente comune focalizate de met JIT, MRP, TQM, si Six Sigma
Focalizarea de la inceputul procesului managerial pana la momentul evaluarii
performantelor asupra clientului care este centrul structurii organizationale.
Focalizarea procesului care creaza si adauga valoare pentru clienti.
Managementul se bazeaza pe fapte , cifre si nu aprecieri arbitrare
Managementul are un caracter proactiv si nu reactiv
Colaborarea pe scara larga intre toti membri organizatiei
. Standardul de a!recierea a eficientei si eficacitatii M"P se sta#ileste com!e$torii de clasa medie sau de
clienti %
Standardele de apreciere a eficientei si a eficacitatii MOP se stabilesc in functie de clienti; deoarece !rod tre# sa
fie ada!tata !ermanent la cerintele !rezente si &iit ale consumatorilor, sa satisfaca cerintele cu maim de
eficienta.
'. Prezentati 5 elemente comune de analiza com!arati&e !entru JIT si MRP.
M!P se bazeaza pe "OM, documentele inventar
#$% are ca element component te&nica '()"(), programul master
*in punct de vedere al obiectivului
M!P + te&nici de planificare, programare si control
#$% + se doreste imbunatatirea continua, diminuarea sau c&iar eliminarea pierderilor.
*in punctul de vedere al implicarii in procese
M!P + pasiva, fara a face eforturi de sc&imbare
#$% + activa, urmareste imbunatatirea si sc&imbarea sistemului, reducerea inventarelor.
*in punct de vedere al informatiilor necesare metodei
M!P + necesita informatii detaliate
#$% + informatii reduse, eista tendinta de vizualizare a necesitatilor
*in punct de vedere al operationalizarii
M!P + grad mai ridicat de informatizare pentru a putea sa fie realizat
#$% + simplu, se face un control manual
(. )nalizati com!arati& urmatoarele instrumente de !rogramare * +raficul +annt, ciclograma si PERT,
-PM.
$n practica graficul +antt, ciclograma !e !rodus si comanda si metoda -PM,PERT determina durata ciclului de
productie. Ciclograma prezinta in !lus fata de ,antt legaturi constructi&e dintre com!onentele unui !rodus.
*rumul critic sau determinarea duratei de eecutie a unui produs este drumul cel mai lung si semnifica durata cea
mai scurta de eecutie. -iclograma asigur- posibilitatea de determinare a duratei ciclului de produc.ie, dar /i a
momentelor de lansare 0n fabrica.ie a fiec-rui component al produsului.
*ezavanta1ele acestui sistem clasic de programare sunt2 grad de detaliere redus; !osi#ilit./ile minime de
ada!tare 0n cazul apari.iei factorilor perturbatori; sta#ilirea concomitent. a duratelor de execu/ie 0i a
ar#orescen/ei !roduselor. (cestea conduc la folosirea metodei CPM sau acelei P3!% 0n stabilirea duratei totale a
ciclului de produc.ie.
5. In ce consta unitatea metodelor M"P%
Continutul unei metode MOP e identic sau asemanator la nivelul fiecarei functii manageriale. (stfel la nivelul fct de
programare, procesarea unor produse complee cu cicluri mari presupune pogramarea pe baza metodelor
devansarilor calendaristice. $n cadrul MOP, te&nicile si metodele se diferentiaza de la o unitate la alta in functie de
tipul de productie, procesul de fabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale au caracter unitar. (stfel, functia
de organizarea presupune constituirea grupelor omogene de masini + cellule fleibile de fabricatie sau linile de
productie polivalene. Coordonarea determina durata ciclului de fabricatie pe baza devansarilor si se calculeaza
parametrii de management operational. (ntrenarea asigura declansarea procesului de fabricatie la nivelul
subunitatilor, lucrarile cu compleitate ridicata fiind desemnate eecutatntilor cu inalta calificare. Momentele de
lansare in fabricatie se determina pe baza de devansari, regasite in reprezentarile grafice, iar controlul presupune
verificarea datelor inscrie in programele de productie sau grafice de eecutie pentru 4 niveluri2 programat si
eecutat.
1.-u ce se identifica antrenarea in !rocesele M"P %
(ntrenarea in procesele operationale consta in transmiterea de catre subiectul conducator obiectului condus a
sarcinilor ce urmeaza a fi eecutate. (cest proces se realizeaza prin lansarea in eecutie care desemneaza
eleborarea, multiplicarea si difuzarea documentelor economice care asigura declansarea eecutiei pe baza datelor
calendaristice sau prioritatiilor determinate in cadrul functiei de programare.
2. -om!arati marimea numerica de !rioritate cu regula de !rioritate
!egula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in fabricatie dar nu si a momentului pe cand
marimea numerica de prioritate reprezinta o data calendaristica eacta in functie de care putem determina ordinea de
lansare in fabricatie.
3. -are sunt cerintele unei !roductii ritmice %
Cerin.ele produc.iei ritmice sunt2
a5 produc.ia programat- 6Pp5 trebuie s- asigure utilizarea superioar- a m-rimii capacit-.ii de produc.ie 6Cp5, ceea ce
se poate eprima astfel2 P! tinde -!
b5 produc.ia ob.inut- 6!5 s- fie cel pu.in egal- cu cea programat-* R 4 P!
c5 men.inerea acelea/i varia.ii a indicelui de 0ndeplinire a programului2 dR 5dt6-
unde2
t 7 reprezint- variabila timp, iar
C 7 8 sau C 7 a 9 b
0n care m-rimea a 9 b define/te dreapta de varia.ie a 0ndeplinirii programului de produc.ie, $p6t5.
(ceste cerin.e definesc o produc.ie ritmic- 0n condi.iile 0ndeplinirii 0ntocmai a planului 6programului5, dar /i 0n
situa.ia dep-/irii acestuia.
7. Perioada de re!etare in executie egala cu durata ciclului de !rocesare a unui lot. -u cine este egala
marimea stocului %
*CF7!
$s7:;n:
n:7 *CF<!
n:7=
$s7:
n8 + este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata. 8 + este marimea unui lot. Is + marimea
stocului. *eci, rezulta ca marimea stocului este egala cu marimea unui lot.
19. Perioada de re!etare : decat durata ciclului de !rocesare a unui lot. -u cine este egala marimea
in&entarului ;stocul<.
!>*CF
$n aceasta situatie se identifica cea mai mare imobilizare a activelor
$s7:;n:
:7 $s<n:
:7$s;!<*CF
n:7 *CF<!
=-> + este durata ciclului de procesare
R + est eperioada de repetare
Is + este marimea stocului
8 + este marimea unui lot
n8 + este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata
11. Enumerati cerintele unui !rogram calendaristic M)STER ;eficient<
Cerintele programului calendaristic M(S%3! sunt 2
? determinarea produselor programate
? cantitatil programate din fiecare produs
? prioritatea ce trebuie acordata fiecarei cantitati de produse programate
? termenele de livrare
? valorea productiei marfa programate
Programul calendaristic prin prezentarea sarcinilor de fabricatie constituie o sursa de informare pentru
compartimentul de aprovizionare, cu privire la calculul necesarului de materii prime.
1. -are este esenta armonizarii resurselor cu o#iecti&ele de !roductie % =a,ti exem!le !entru fiecare resursa.
(rmonizarea resurselor cu obiectivele de productie trebuie sa asiguare desfasurarea ritmica a fabricatiei. Pentru a
realiza insa o defalcare, care sa creeze premisele unei desfasurari ritmice a productiei, este necesar sa se
reeamineze acesta defalcare in functie de valoarea productiei repartizata pe perioadele de programare. (cesta
presupune evaluarea productiei cu a1utorul pretului pe unitatea de produs, astfel 2
@i7i;Ai, in care 2
@i ? reprezinta valoarea productiei in planul anual al intreprinderii din tipul de produs
i + pretul pe unitatea de produs i
Ai + cantitatea anuala planificata din tipul de produs i
1'. In !rocesul de !rogramare calendaristica se foloseste conce!tul P?88 sau P?S@% Ex!licati o!tiuneaA
;care sunt efectele<%
$n sistemul Pus$, produsul este BimpinsC pe parcursul procesului de fabricatie, in loturi suficient de mari
pentru a2
? Satisface cererile prezente si viitoare
? Compensa problemele aparute pe parcursul procesului.
Lansarea in productie se planifca pe baza comenzilor existente si estimate.
$n sistemul Pull produsul este BtrasC pe parcursul procesului de productie, in ritmul impus de cererea
clientului; produsele finite se realizeaza printr?o serie de stocuri tampon tactice 6Danban5, care ofera control asupra
stocului de productie neterminata. :ansarea in productie se face la ac&izitia produselor de catre client.
$n procesul de programare calendaristica alegem sistemul !ull deoarece este un program de productie generat
de cerere, iar strategiile programarii se refera la urmarirea cererii.
3fectele acestui sistem sunt urmatoarele 2
?reducerea duratei ciclului de productie
?reducerea nivelului c&eltuielilor operationale6 nu se mai comanda la fel de multe materiale ca inainte, nu se
mai stoc&eaza atat de multe produse finite5
? imbunatatiri ale calitatii produselor 6defectele nu mai sunt multiplicate la nivel de lot de productie si sunt
mai usor de observat5
?imbunatatiri in ergonomie 6cosurile cu piese sunt mai mici si mai putin numeroase, devenind mai usor de
transportat5
?imbunatatiri in ceea ce priveste siguranta proceselor
1(. )nalizati com!arati& cererea de!endenta cu cea inde!endenta in !rocesele M"P
$n procesul MOP ,nivelul inventarului de produse aflate in procesare si in mod deosebit al celor dintre
subunitatile structurale de fabricatie este influentat direct de caracterul independent sau dependent al cererii finale
sau intermediare.
Cererea dependenta este rezultatul direct al necesitatilor pentru alte produse din care acestea fac parte.
Cererea independenta nu este corelata cu nicio o alta cantitate dorita sau determinate separate.
15. Enumerati functiile o#iecti& intr,un !roces de ordonantare
Functiile obiectiv intr un proces de ordonantare sunt2
minimizarea termenului final de eecutie
minimizarea timpului petrecut de un produs in atelier
minimizarea avansului sau a intarzierii in eecutie
minimizarea timpului de alocare
11. Princi!ii comune ale metodelor de control cantitati&
Ermarirea si controlul cantitativ al productiei se poate face pe baza de2 program?grafic, documente si stocuri.
Principii comune2
a5 Consemnarea stadiului de eecutie a produselor la un loc de munca sau alta subunitate structurala de
fabricatie;
b5 $n raport de nivelul programat;
c5 Pe acelasi raport informational 6document, grafic etc.5;
d5 $n raport de variabila de timp.
12. In ce consta controlul cantitati& !e &erticla, dar cel !e orizontala%
Ermarirea pe orizontala are ca obiect un produs indiferent de unitatea structurala de productie
6sectie,atelier5 in care se afla .Ermarirea pe veriticala are ca obiect o singura unitate structurala de productie
6sectie,atelier5 si o multitudine de produse.(legerea uneia sau alteia din cele 4 forme se face pe baza conditiei de
fabricatie 6tipul de productie ,procesul te&nologic,nomenclatura de fabricatie5.
13. a.. Barianta de !rogramare agregat !ura ce conduce la cel mai mic cost% Efecte%
#. Barianta de !rogramare agregat !ura ce conduce la cel mai mare cost% Efecte%
Modelul general al programarii agregat se fundamenteaza pe baza a F variabile principale2
Cantitatea produsa in perioada t;
)ivelul cererii de produse in perioada t;
)ivelul stocului de produse finite6inventarul5 la sfarsitul perioadei t.
Gariabilele modelului implica mai multe categorii de costuri, care au un continut tipic 6le putem define
etracosturi52
a5 Costul de intretinere a stocului de produse finite;
b5 Costul de supramunca;
c5 Costul de inactivitate;
d5 Costul deficitului de produse;
e5 Costul anga1arii si demiterii.
Raspunsul la intrebarile a si b sunt:
? a5 Strategia de tip (
? b5 Strategia de tip "
$ntre multiplele strategii de planificare agregat, care pot fi modelate, se evidentiaza doua strategii de baza denumite
si strategii pure, acestea fiind2
(. strategii de urmarirea cererii, unde productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pt
aceeasi perioada. (ceasta se poate realiza prin2
Ore suplimentare, cand se depaseste posibilitatea de productie, sau nefolosirea integrala a fortei de
munca 6timp de inactivitate5
(naga1ari sau concedieri de personal in functie de cresteeasi respectiv, de scaderea cererii
(vante1ele constau in lipsa inventarului de produse finite, cu eceptia celor de siguranta si in acoperirea
integrata a cererii in functie de fiecare trimestru 6ineistenta pierderilor din cauza deficitului de produse5
". Strategia de progarmare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie.
(cesta se realizeaza prin acoperirea cererii din stocurile de produse finite normate in trimestrele in care productia
constanta programata a fost mai mare decat cererea , sau prin amanarea satisfacerii cererii pt o parte sau toate
produsele. $n cazul in care se amana satisfacerii cererii pt o parte sau toate produsele, productia constanta
programata este mai mica decat cererea iar stocurile de produse finite formate anterior sunt insuficiente sau
ineistente.
*ezavanta1ul consta in in faptul ca acesta strategie este influentata de si de momentul 6trimestru5 in care
intreprinderea patrunde pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite.
17. Prezinta ' &ariante de !rogramare agregat ce se !ot a!lica in !ractica.
Cele F variante sunt2
a5 Costul de supramunca;
b5 Costul deficitului de produse;
c5 Costul anga1arii si demiterii.
Costul anga1arii si demiterii apare atunci cand managerii &otarasc corelarea stricta intre cerere, productia
programata si numarul de muncitori. 3l cuprinde c&eltuielile pe care le presupune organizare activitatii de
recrutare si c&eltuielile care privesc organizarea activitatii de formare a noilor anga1ati, taele de soma1 suportate
de intreprindere etc.
Costul de anga1are si de concediere, pe care il presupune realizarea unei strategii, se calculeaza conform
urmatoarei formule, dupa ce s?a estimat costul trimestrial unitar 6pe muncitor5 de anga1are si de concediere.
-t 6 ct x Cmt
Cmt 6 D ;Qt
S
9 Qt
=
< 5 Qm
9. "rdonantarea comenzii intr,un !rogram master se face !e #aza unui calcul matriceal. Se !oate inlocui cu
metoda E8E-TRE%
Stabilirea prioritilor comenzilor, n scopul ordonrii cerinelor pieei, se face prin
calcule care au la baz teoria deciziilor multicriteriale. Aceasta se bazeaz pe teoria
utilitilor, utilitatea find o funcie ce ia valori n intervalul [,!". #lec$ndu%se de la
considerentul c deciziile de fabricaie se iau ntr%un mediu care implic riscul &i
incertitudinea, se impune ca numrul criteriilor decizionale utilizate de mana'eri s fe c$t
mai mare. (in mulimea acestor criterii se pot enumera) proftul, clienii, costul, valoarea
comenzilor, ncrcarea centrelor de producie, adaptabilitatea, pieele poteniale etc.
Se stabilesc coeficien.ii de importan.- pentru fiecare criteriu 6suma acestora trebuie s- fie egal- cu unitatea5,
apoi se elaboreaz- matricea utilit-.ilor /i se determin- vectorul de prioritate a comenzilor 6produselor5, ale c-rui
componente se ordoneaz- 0n /ir descresc-tor.
Problema generala de ordonantare este stabilirea unei succesiuni a produselor?activitati, care este de ordinul
nE, la nivelul celor m eecutanti , in conditiie restrictiilor te&nologice si ale respectarii criteriilor de performanta.
Practic se pune problema unei decizii multicriteriale.
3:3C%!3 reprezinta o familie de metode de Analiza Multicriteriala a Deciziei avand ca scop rezolvarea de
probleme legate de sortare ordonantare precum si de alegere.
Metodologia 3:3C%!3 poate fi utilizata pentru problematica ordonantarii comenzii intrucat presupune
corelarea unor seturi de criterii, in functie de importanta unor anumiti factori. $mportanta unui criteriu precum si
influenta lui asupra altuia se realizeaza prin intermediul unei functii de influenta 6numita weight function de tipul
w:A R
+
5
Fiind data o serie de valori ce prezinta o eterogenitate a componentelor sale, cum este practic o problema de
ordonantare, metoda 3:3C%!3 prin intermediul aparatului sau matematic poate furniza decizia optima de adoptat.
1. FIn domeniul M"P exista re!rogramare si nu !rogramareG, afirma un manager de su#unitate
structurala. )re dre!tate% =e ce%
*n sistemul activitatilor de productie un loc central il ocupa fabricatia produselor.
Arborele motor al fabricatiei, care asi'ura si mana'ementul operational al principalelor
activitati productive de baza, este pro'ramarea, pre'atirea si urmarirea productiei.
Sistemul de programare a productiei se constituie ca o unitate de F subsisteme, programare propriu?zisa,
lansare si control. Eltimul subsistem asigura reprogramarea continua, ca urmare a stabilirii abaterilor 6 H5 fata de
standardele initiale. $n aceste conditii termenul practic este de reprogramare si nu programare.
(ceasta conceptie este conturata de mediul turbulent, specific si proceselor de productie. (bordarea
managementului operational pe baza turbulentei mediului conduce la constientizarea faptului ca modelele propuse
sunt supuse mediului de afaceri in care evolueaza firma.
Concluzia rezultata este ca prima cerinta ce se impune mana'ementului operational
este +exibilitatea.
Managerul de subunitate structurala nu are dreptate.
(firmatia sa sugereaza faptul ca programarea, realizarea programului de productie, nu se poate respecta in
timp datorita multitudinilor de sc&imbari ce pot surveni.
Contrar credintelor acestuia, programul de productie calendaristic coordonator este constituit de asemenea
natura incat permite actualizari ale planului initial si armonizari agregate ale comenzilor facute de clienti cu
resursele de productie. (ctualizarile se fac pe baza factorilor perturbatori eterni unitatii. Masurile ce pot fi luate
sunt de natura urgentarii, reesalonarii ale progarmului de aprovizionare sau poate imbrca forma demiterii anaga1arii
reevaluarii de personal.
%otodata subunitatile structurale trebuie sa dispuna , pt buna desfasurare activitatii, de programe de
productie proprii acestea din urma fiind elaborate pe baza principiului obiect de fabricatie ori celui te&nologic.
O buna realizare a programarii va lua in considerea factorii perturbatori eterni unitatii precum va prevede si
mi1loacele de armonizarea a acestora cu agrena1ul proceselor efectate de intreprindere.
22. Fie afrmatia: cea mai efcienta marime a lotului este egala cu 1. Este
corecta? De ce?
Comensurarea lotului optim presupune evaluarea rationala a elementelor componenete
,costul de pre'atire%inc-eiere, pro'ramul de productie 'enerat de cerere, imobilizarea
activelor circulante in productie..
#roductia in loturi este prea lenta pentru a satisface termenele de livrare cerute de
client, determina stocuri prea mari si nu permite detectarea defectelor intr%o faza initiala a
procesului de productie.
(aca lotul de produse este e'al cu unu vom putea comesura, optimiza, evalua
urmatorii factori) costul materiilor prime pe produs, costul salarial pe produs, costul fx pe
produs, costul de pre'atire%inc-eiere, pierderea din imobilizarea activelor circulante.
(in aceste considerente se recomanda productia in +ux continuu ,productia in loturi de
un produs..
'. Programarea agregata. Extracostul. In !rocesul de !rogramare agregata extracostul cu intretinerea de
in&entar este o &aria#ila constanta. -e cu!rinde acest extracost%
3tracostul total de intretinere a stocului in trimestrul t 6sau etracostul intretinerea de inventar5 se calculeaza dupa
cum urmeaza2
C= 7 c=t 6 A
S
t I A
*
t 9 St + = 5 , unde A
S
t I A
*
t 7 St
C= se determina doar daca St 9 St + = J 8, altfel daca c 9 St + = 7 8 rezulta C= 7 8
3lementele constitutive a acestui etracost sunt dupa cum urmeaza2
c=t 7 cost unitar de intrtinerea stocului pe unitatea de produs ec&ivalent;
A
S
t 7 productia programata in trimestrul t comform strategiei alese;
A
*
t 7 cererea etimata in trimestrul t;
St + = 7 stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului anterior;
St 7 stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului t ;
(. Strategii de !rogramare agregata
Strategii de urmarire a cererii + productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pentru aceeasi
perioada.
Poate fi realizata prin 2
=. ore suplimentare efectuate de muncitori atunci cand
a. cererea depaseste posibilitatile de productie
b. nefolosirea integrala a fortei de munca in situatia inversa 6timp de inactivitate5
4. anga1ari<concedieri de personal in functie de cresterea sau scaderea cererii
(vanta1e 2
? lipsa inventarului de produse finite, eceptie cel de siguranta
? ineistenta pierderilor din cauza deficitului de produse
Strategia de !rogramare a unei !roductii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie + este
influentata de momentul patrunderii firmei pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite.
Modalitati de actiune !ractica a strategiilor agregat
? se prevede un nivel al productiei constant, iar marimea stocului de produse finite asigura satisfacerea cererii
in cazul abaterii fabricatiei de la marimea acesteia
? se prevede o productie cu un nivel fluctuant, in raport cu cererea, iar marimea minima a stocului corecteaza
greselile de previziune in domeniul cererii
? se prevede un program mit, deoarece asigura c&eltuieli obisnuite de productie si c&eltuieli minime de 2
o anga1are sau demitere a lucratorilor
o de plata a timpului suplimentar lucrat
o de reorientare a personalului
5. -aracteristicile unui !rogram calendaristic centralizator master.
% Se elaboreaza pe o perioada de la = la F luni,incepand cu subunitatea finalizatoare si tinand seama de activitatea
centrelor de productie situate in amonte
% Se bazeaza pe ritmul de productie pe t lung, impartit pe fiecare an, luna si zi lucratoare
% Ermareste stabilirea uniforma a programelor
% $ncarcarea uniforma a centrelor se face dc ac asigura asamblarea finala
% Succesiunea finala tb sa conduca la costuri de trecere cat mai apropiate de zero.
% Se transmite centrelor de productie si furnizorilor
% $n fiecare zi < subunit de timp, prevede o cant eacta ce nu poate fi modificata 6 dc cota zilnica este d K ore ,
productia este oprita, dc prod este in urma se practica supramunca< ore suplimentare5
% Se bazeaza pe sistemul de circulatie de tip BPull B 6 atragere , preluare5 ? obiectele muncii s misca in sis d prod
ca rasp la cererea de la centrul op urmator
% $ntocmit pe baza cererilor constante, asigura BgolireaC munctii centrelor de prod si furnizorilor 6 eista un niv
min de inventar, pt ca prod nu e instantanee5
Programele calendaristice eficiente sunt de tip multiobiect si nu monoobiect,opereaza cu loturi discrete si
nu economice,iar nivelul programului e nivelat pe intervale relativ reduse.productia multiobiect este mai eficienta
decat cea monoobiect deoarece asigura satisfacerea cererii la un numar mare de clienti indiferent de
perioada.loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse iar marimea ideala este =.productia nivelata urmareste
folosirea rationala in cadrul unei organizatii.
1. -riterii de re!artizare a sarcinilor de !roductie !e executanti directi*
En rol important in programarea si urmarirea productiei in cadrul sectiilor de fabricatie il are modul de repartizare il
are modul de repartizare a sarcinilot de repartizare a sarcinilor de productie pe eecutanti directi .(ceasta trebuie sa
se realizeze dupa urmatoarele criterii2
=.Crit te&nologic
4.Crit organizatoric
F.Crit economic
=.(cest crit impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat ciclul de fabricatie a produsului respectiv sa fie
cat mai mic
4.$mpune corelarea categ muncitorului cu cea a lucrarii
F.$mpune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat timpul de asteptare a produsului si a utila1elor pe fluul de
fabricatie sa fie cat mai mic

2.
28. Programarea productiei individuale in cadrul sectiilor de fabricatie / se
desfasoara pe baza mai multor metode care se stabilesc in raport de rezultatele testului
preferential tip A0C.
Testul )H-
-ele ' zone au urmatoarele caracteristici *
Lona ( a testului preferential de tip ("C se refera la situatia in care KMN dintre elementele din nomenclator
corespund la =MN din volumul productiei.
Lona " a testului preferential de tip ("C se refera la situatia in care 48N dintre elementele
din nomeclator corespund la FMN din volumul produtiei.
Lona C a testului preferential de tip ("C se refera la situatia in care MN dintre elementele din nomenclator
corespund la M8N din volumul productiei.
? zona ( + pentru programarea sarcinilor se utilizeaza metode fundamentale pe date calendaristice 6aplicam
marimile numerice de prioritate5. !eperele conducatoare sunt caracterizate prin cicluri si costuri mari.
? zona " + componentele produselor se programeaza pe baza de prioritati ce desemneaza ordinea, succesiunea
de lansare in fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt caracterizate prin costuri si cicluri de fabricatie medii.
? zona C + reprele cu dimensiuni reduse, costuri mici si cicluri scurte, se programeaza pe baza de stocuri la
punctul comenzii.
7. Metode de determinare a ti!ologiei de !roductie. %%%%%%%%
Managementul operativ al activitatii de productie si, in primul rand, a celei de fabricatie, este puternic influentata
de tipul de productie eistent in cadrul fiecarei unitati structurale de fabricatie. (ceasta impune determinarea tipului
de productie pentru fiecare loc de munca, atelier, sectie, pentru a allege metoda de management cea mai eficienta.
:iteratura de specialitate formuleaza mai multe metode care se pot grupa in metode cantitative si metode calitativ?
cantitative.
Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea tipului de productie se refera la indicatorul B
numarul de obiective?operatieC 6)o5 ce de eecuta la un loc de munca. $n raport cu marimea acestui indicator,
determinat in mod eperimental, sistemul de productie este apreciat dupa cum urmeaza2
)o7= + tip de productie de masa
4>)o>O + tip de productie de serie mare
O>)o>=8? tip de productie de serie mi1locie
=8>)o>48 + tip de productie de serie mica
)oJ48 + tip de productie individuala.
O astfel de metodologie masoara eact tipul de productie numai in doua cazuri2
a5 Cand la un loc de munca se eecuta continuu unu singur obiectiv?operatie;
b5 Cand la un loc de munca se eecuta mai multe obiective?operatii ale caror volume de munca sunt repartizate
uniform pe timpl maim diponibil.
Pn afara acestor dou- cazuri, 0n practic- poate fi 0ntQlnit /i cazul referitor la eecutarea pe un loc de munc-
a mai multor obiecte?opera.ii, ale c-ror volume de munc- sunt repartizate neuniform 0n fondul s-u de timp maim
disponibil. Pn aceste situa.ii, cu o mai mare frecven.- 0n practic-, indicatorul Rnum-r de obiecte?opera.ieC nu mai
permite o apreciere eact- a tipului de produc.ie.
1nlturarea acestor defciene impune utilizarea unui indicator sintetic, care, incluz$nd
toate cazurile particulare, s permit o caracterizare unitar a tipului de producie.
*eterminarea ti!ului de !roduc/ie se face 0n func.ie de limitele coeficientului tipului de produc.ie determinat
cu rela.iile de mai sus, astfel2
8,8888 S Ktp > 8,4TOU ? tip de produc.ie de mas-;
8,4TOU S Ktp > 4,MTK4 ? tip de produc.ie de serie mare;
4,MTK4 S Ktp > F,F448 ? tip de produc.ie de serie mi1locie;
F,F448 S Ktp > U,F448 ? tip de produc.ie de serie mic-;
Ktp J U,F448 ? tip de produc.ie individual-.
Pn timp, tipul de produc.ie se poate sc&imba, datorit- cre/terii volumului de produse care deplaseaz- tipul de
produc.ie spre cel de mas-,cQt /i datorit- sc-derii timpilor de opera.ie, ca urmare a specializ-rii utila1elor,
introducerii te&nicilor noi, etc., care ac.ioneaz- 0n sensul deplas-rii tipului de produc.ie c-tre produc.ia de serie
mic-.
*in acest motiv, periodic, este necesar- recalcularea tipului de produc.ie, pentru a alege formele /i metodele
adecvate de organizare a produc.iei /i pentru a modifica utila1ele, ec&ipamentele te&nologice, regimurile de lucru,
etc.

'9. =efiniti lotul de fa#ricatie
8otul de fa#ricatie + reprezinta cantitatea de produse identice lansate simultan in fabricatie, care se prelucreaza pe
aceleasi locuri de munca si care consuma un singur timp de pregatire + inc&eiere.
'1. >actorii care influenteaza marimea lotului de fa#ricatie
=. factori eterni intreprinderii
? realizarea unui volum de productie intr?o perioada determinata, potrivit cerintelor pietei
? nivelul si formele de specializare si cooperare ale intreprinderii
? situatia aprovizionarii te&nico?materiala
4. factori interni intreprinderii
a. actori de natura te&nica
b. factori de natura organizatorica
factori de natura financiara
'. -riterii de dimensionare a marimii o!time a loturilor de fa#ricatie.
-riteriu economic
*imensionare loturilor de fabricatie dupa criteriul economic consta in stabilirea unei astfel de marimi a
lotului, denumita marime optima, care conduce la costul unitar minim.
-riteriul te$nico,economic
(cest criteriu se utilizeaza in fabricatie acelor produse pentru care timpul de pregatire?inc&eiere 6unde o
pondere mai mare o are timpul de reglare a utila1elor5 inregistreaza valori ridicate. 3ste cazul prelucrarii
produselor la masini automate si semiautomate, cazul matritarii la prese prevazute cu matrite complicate etc.
3senta acestui criteriu este stabilirea unor raporturi intre timpul de pregatire?inc&eiere si timpul de lucru al
utila1ui.
-riteriul dis!oni#il
*eterminarea marimii loturilor de fabricatie dupa acest criteriu se aplica in cazul proceselor care necesita un
timp de pregatire?inc&eiere si de lansare in fabricatie rellativ redus.
-riteriul te$nologic
Marimea lotului indicate de acest criteriu este egala cu numarul de produse prelucrate intre doua reascutiri
successive ale sculelor. (cest criteriu este folosit pentru productia de serie mare si de masa.
-riteriul financiar
Marimea lotului este data in acest caz de un nivel BacceptabilC al mi1loacelor circulante imobilizate in
productia nedeterminata. Criteriul se aplica oricarui tip de productie , intrepinderea stabilind prin planul sau
financiar, cota de mi1loace care poate fi imobilizata, iar apoi se va determina pentru loturile de fabricatie
periodicitatea care va mentine o cota sub cea stabilita.
-riteriul findului de tim!
Etilizand acest criteriu, intreprinderea studiaza timpii de pregatire?inc&eiere a fabricatiei si apoi detremina o
perioada de repetare in fabricatie suficient de mare, asigurandu?se astfel fondul de timp necesar indeplinirii
programelor de productie. Pe baza periodicitatii se determina marimea lotului. Se aplica produse care se
fabric ape utila1e si masini cu unu numar strict de ore de functionare.
-riteriul seriilor standard
Marimea loturilor este, in cazul acestui criteriu, este egala cu o fractiune fia 6=<=; V; W; =<T etc.5 din
planul de productie annual. (cest criteriu se aplica productiei repetitiva de serie mica pentru a nu impiedica
continuitatra procesului de fabricatie.
-riteriul !erioadei conta#ile
Marimea lotului determinata in aces caz este egala cu cantitatea de produse ce se poate fabrica intr?o
perioada contabila 6 luna, trimestru, semestru5
-riteiul !eriodictatii
*imensiunea lotului data de acest criteriu este egala cu cantitatea de produse ce se eecuta in intervalul de
timp dat de perioada se repetare in fabricatie. Se recomanda acest criteriu in caul acelei productii care se
livreaza si se consuma cu o ritmicitate prestabilita.
-riteriul transferului
:oturile de fabricatie determinate pe baza creteriului transferului se mai numesc si loturi cilcice. En astfel de
lot poate fi prelucrat in mod succesiv la un numar de operatii te&nologice.
Ermarind reducerea ciclului de fabricatie si, implicit, a produtiei nedeterminate imobilizate, este indicat ca
trecerea produselor de la o operatie la alta sa se faca inainte de terminarea lucrarii intergale a lotului cXclic
care poate trece imediat la operatiunea urmatoare din procesul te&nilogic.
''. Periodicitatea lansarii loturilor in fa#ricatie
Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie reprezinta un parametru al managementului operational al productiei de
serie care desemneaza intervalul de timp dintre doua lansari consecutive in fabricatie.
(vand continutul prezentat, acest parametru poate caracteriza, in buna masura, ritmicitatea fabricatiei in cadrul
productie respective.
Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se determina ca un raport intre fondul de timp aferent producerii
loturilor 6%5 si nr de loturi 6n:5 2 !7%<n: . )umarul de loturi se determina astfel 2 n:7)<:o, unde )?reprezinta
programul anual pentru produsul caruia ii calculam periodicitatea; si :o? marimea optima a lotului de fabricatie.
Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se poate afla, in raport de marimea ciclului de fabricatie %c, in
urmatoarele situatii2 a5 !7%c , b5 !J%c, c5 !>%c.
$n cazulin care programul de fabricatie este diferit de la o perioada la alta, este necesar a se lua in calcul acel
interval de timp 6%5 pentru care este valabila epresia 2 d)<d%78, in care ) reprezinta programul de fabricatie in
cadrul perioadei % de timp; pentru respectarea conditie , ) trebuie sa fie constant in intervalul %.
Pentru a urmari si respecta ritmicitatea fabricatiei cu a1utorul perioadei de repetare in fabricatie, este necesar sa se
stabileasca in mod riguros momentul lansarii loturilor.
'(. =ocumentele utilizate in lansarea in fa#ricatie
Modulele subsistemului de lansare in fabricatie suunt in principal urmatoarele2
Bonuri de materiale sau fisele limita . (u ca scop stabilirea cantitatilor de materii prime si materiale
necesare eecutarii articolelor cuprinse in programele de productie operative.
$nformatiile de intrare necesare provin in principal din 2
o Subsitemul de elaborarea a programelor de productie si , in special, din modul Bprogramul operativC,
referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare etc;
o (ctivitatea de pregatire te&nica, referitoare la caracteristicile materiilor prime, consumuri specific pe
articole.
$n urma prelucrarii acestor informatii rezulta purtatorii de informatii2 Bbonuri de materialeC sau Bfise limitaC,
ce curpind informatii referitoare la cantitatile de materii prime necesare eectarii programelor de productie.
Fisele de insotire si dispozitiile de lucru. Se elaboreaza cu scopul informarii eecutantilor asupra operatiilor
ce urmeaza a se eecuta, ale operatiilor S*G?urilor necesare formatiei de lucru, categoria de incadrare etc.
$nformatiile cu intrare porvin din 2
o Modulul Bprogram operativC, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare
etc;
o (ctivitatea de pregatire te&nica referitoare la2 caracteristicile te&nice ale produselor, te&nologiei de
fabricatie etc.
$n urma prelucrarii, rezulta purtatorii de informatii Bfisa de insotireC si Bdispozitiile de lucruC, cu informatii
de iesire necesare eecutantilor directi.
'5. "#iecti&ele lansarii in fa#ricatie
:ansarea in fabricatie desemneaza ansamblul lucrarilor cu privire la elaborarea, multiplicarea si difuzarea
documntelor, in vederea declansarii eecutiei sarcinilor de productie, la nivelul centrelor efectorii 6locuri de munca5.
Se atribuie lansarii in fabricatie urmatoarele obiective2
Stabilirea c&eltuielilor normate cu material prima si manopera pe unitatea de produs si total produse cuprinse in
programele de fabricatie;
(sigurarea esalonata, in functie de cerintele subactivitatii de programare, a tuturor informatiilor necesare
locurilor de muncapentru eectia produselor;
!ationalozarea documentatiei economice care circula la eecutantii directi;
!educerea deplasarii eecutantilor directi pentru procurarea si restituirea documentatiei;
Etilizarea unor sisteme modern de lansare a produselor in fabricatie care sa asigure reducerea costului de
productie si cresterea operativitatii in asigurarea informatiilor necesare eecutiei si dimensionarii c&eltuielilor de
productie.
'1. )lgoritmi de ordonantare
)lgoritm de ordonantare CEIT HEST
? )" cu origine fia + dat fiind primul reper care se eecuta, se va alege urmatorul reper acela care
corespunde celui mai mic timp de reglare a utila1ului, dupa eecutarea reperului anterior
? )" cu origine variabila + conform careia se va considera ca primul reper se prelucreaza oricare dintre cele
ce urmeaza a fi fabricate pe utila1ul respectiv, iar pentru celelalte urmandu?se procedura de la )" cu origine
fia
? )" cu reducerea coloanelor + presupune stabilirea in cadrul matricei a timpului minim de pe fiecare coloana
si scaderea acestuia din toate elementele coloanei respective
)lgoritmul de ordonantare J"@CS"C
? se va lansa primul reper in fabricatie, acela care are timpul de prelucrare pentru un lot sau pentru intreg
consumul de productie minim pe primul utila1
? se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de lansare in fabricatie a tuturor reperelor care se prelucreaza pe cele
doua utila1e
'2. -ontrolul calitati&
? al indeplinirii programelor de productie ? consta in culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor
primare cu privire la functionarea utila1elor si desfasurarea procesului de productie, in scopul de a evidentia
stadiul in care sarcinile de productie lansate in fabricatie au fost eecutate
? al sarcinilor de productie + reflecta concret modul in care se eecuta si programeaza productia programata si
lansata in fabricatie
Pentru realizarea obiectivelor de baza este necesar a compara continuu sarcinile programate cu cele realizate.
'3. E&olutia sistemului MRP
MRP + are posibilitatea de a 2
? planifica necesarul de materiale
? programa si controla capacitatea de productie
? planifica toate resursele utilizate de o firma
)iveluri de aplicare 2
? ca un sistem de control al stocurilor
? ca un sistem de control al productiei si stocurilor
? ca un sistem de planificare si programare a resurselor pentru activitati de productie si a capacitatii de
productie
*etalierea M!P se fundamenteaza pe 2
? programarea agregat
? programarea cererii
? comenzile firmei de la clienti
Functiile M!P2
? planul indistrial si comercial
? programul director de productie
? calculul incarcarilor globale
? calculul nevoilor dependente
? calculul incarcarilor detaliate
? urmarirea si controlul fluului incarcarii
? controlul eecutiei
? buclele de regla1