Atomul cu mai multi electroni

Realizatori: Petrichei Irina

Botan Anamaria
Radu Andreea


Profesor coordonator: Stanculete Nicolae
Modelul lui Bohr nu descrie correct decat spectrul hidrogenului si al atomilor
hidrogenoizi (He+ , Li++, Be+++). Acesti atomi sunt mai simpli, continand un
singur electron.

In cazul atomilor cu mai mult de un electron, problema devine mai complexa,
intrucat fiecare electron interactioneaza nu numai cu nucleul, incarcat pozitiv, dar
si cu ceilalti electroni.

In modelul lui Bohr, sistemul este format dintr-un nucleu si un electron care se
misca in jurul nucleului pe o traiectorie circulara. Asa cum s-a discutat in capitolul
2, pentru o particula cuantica, careia I se poate asocial o unda, nu putem vorbi
despre traiectorie. Electronul nu se misca pe traiectorii bine determinate ci acopera
in timp o regiune a spatiului din jurul nucleului.

Pe de alta parte, in spectrele metalelor alkaline se constata abateri de la formulele
seriilor spectrale.

O extindere a modelului lui Bohr a fost introdusa de fizicianul Sommerfeld. Acest
model modificat se numeste modelul atomic Bohr-Sommerfeld.

In acest model orbitele se considera eliptice, nucleul gasindu-se in unul dintre
focare.

Toti electronii care au acelasi numar cuantic principal n, se afla, in medie, la
aceeasi distanta de nucleu, adica au aceeasi energie.

Numarul cuantic principal n cuantifica valorile energiei pe care le poate avea
electronul in atom.


Electronii care au acelasi numar cuantic principal ocupa o patura in jurul
nucleului. Numarul cuantic principal, n, ia valori intregi pozitive: n = 1, 2, 3,
4, 5, iar paturile corespunzatoare se noteaza
K, L, M, N, O,

In miscarea sa pe o anumita orbita a paturii, electronul poseda un moment
cinetic.

Mecanica cuantica arata ca pentu microparticule valorile momentului cinetic
sunt cuantificate. Numarul intreg l, care cuantifica valorile momentului
cinetic, se numeste numar cuantic orbital.

Electronii care fac parte din aceeasi patura (au acelasi numar cuantic
principal n) si un anumit numar cuantic orbital l, formeaza o subpatura
electronica. Numarul cuantic orbital l ia valorile : l=0, 1, 2, 3, , (n-1) , iar
subpaturile corespunzatoare se noteaza:
s, p, d, f,

Electronii dintr-o patura se deosebesc prin momente cinetice diferite.
Valoarea diferita a momentelor cinetice se reflecta in forma orbitei
electronilor (fig. 3.9).
Electronii cu acelasi numar cuantic
principal, dar cu numarul cuantic
orbital diferit, se misca pe orbite
diferite, de aceeasi lungime si care
au aceeasi axa mare.
Pentru valoarea limita a numarului
cuantic orbital l = n-1, orbita
devine circulara.
Toti electronii dintr-o subpatura au
aproape aceeasi energie.
Momentul cinetic L

este un vector
perpendicular pe planul miscarii.
Mecanica cuantica stabileste ca
sunt cuantificate si marimea si
drectia momentului cinetic (adica a
orbitelor electronului fig. 3.10).
Proiectiile momentului cinetic
orbital pe o directie data iau numai
valori discrete. Axa in raport cu
care se face cuantificarea este
determinata de conditiile fizice
externe in care se afla atomul.
Daca atomul se afla intr-un camp
magnetic de inductie B, atunci
proiectiile momentului cinetic
orbital vor fi cuantificate pe directia
lui B.
Numarul intreg care cuantifica proiectiile momentului cinetic
orbital pe o axa se numeste numar cuantic magnetic orbital mr.

Pentru o valoare data a lui l, numarul cuantic magnetic orbital
m
1
, ia valorile:

m
1
= - l, -( l - 1), , 1, , (l 1), l, asa cum este ilustrat si in
figura 3.10.

Pentru o valoare data a lui l, m
1
ia (2l + 1) valori.

Cunoasterea acestor trei numere cuantice, n, l si m
1
, a putut
explica liniile spectrale mai complicate ale metalelor alkaline
care au fost observate experimental. Modelul, insa, n-a putut
explica existenta dubletilor din seriile spectrale, asa numita
structura-fina a acestor linii. De exemplu, linia galbena emisa
de sodiu este formata din doua linii cu lungimi de unda foarte
apropiate.

In mecanica cuantica relativista se introduce marimea numita
moment cinetic de spin (S) ca o proprietate a paticulelor
elementare.
Cercetarile teoretice si experimentale au aratat ca in
natura exista doua tipuri de particule: particule cu
spin semiintreg, care se numesc fermioni (electronii,
protonii, neutronii) si particule cu spin intreg, care se
numesc bosoni (fotonii, de exemplu).

Spinul S este un vector parallel sau antiparalel cu
momentul cinetic orbital.
Numarul care cuantifica proiectia vectorului spin pe o
axa se numeste numar cuantic magnetic de spin,
ms. Acesta ia valorile: m
s
= 1/2.

Deci starea electronului in atom este caracterizata de
patru numere cuantice:
-numarul cuantic principal n = 1, 2, 3,..;
-numaru cuantic orbital l = 0, 1, 2, , (n 1);
-numarul cuantic magnetic orbital m
1
= -l, 0 l;
-numarul cuantic magnetic de spin m
s
= 1/2.
particule cu spin semiintreg Particule cu spin integ
Introducerea spinului explica structura de multiplet, adica de
linii spectrale descompuse in linii mai fine structura fina a
liniilor spectrale.
Pentru particulele cu spin semiintreg exista principiul de
excluziune al lui Pauli:

Intr-un sistem de particule identice (de exemplu, in ansamblu
electronilor unui atom) nu pot exista doua particule care sa aiba
toate cele patru numere cuantice identice.

Sa calculam numarul maxim de electroni dintr-un atom care au
acelasi numar cuantic principal n. Pentru o valoare data a lui n, l
ia valori (0, 1, , n-1). Fiecarei valori a lui l ii corespund (2l+1)
valori ale numaruui cuantic magnetic orbital ml (deci unei
subpaturi ii corespund 2l+1 posibilitati de aranjare a electronilor
si fiecarui ml ii corespund cele doua valori ale lui ms ). Conform
principiului lui Pauli, in fiecare subpatura se pot gasi cel mult
2(2l+1) electroni, iar numarul maxim de electroni in fiecare
patura este:
N= 2(2l+1) = 2[1+3+5++(2n 1) = 2n
2
(3.26)
Subpaturile si paturile electronice care contin numarul
maxim admis de electroni se numesc complete sau
ocupate si alectronii sunt puternic legati. Atomii care
au numai paturi complete nici nu atrag si nici nu
cedeaza usor electroni. Asa se explica de ce atomii
gazelor rare de He, Ne, Kr, Xe si Rn, sunt pasivi din
punct de vedere chimic.

Modul de ocupare a diferitelor subpaturi din atom se
noteaza prin trei simboluri: primul simbol este o cifra,
care indica numarul cuantic principal n; al doilea
simbol este o litera mica, ea indicand numarul cuantic
orbital; al treilea este o cifra situate ca exponent si
indica numarul de electroni din subpatura. De
exemplu: 2p
6
(n=2; l=1 si N=6)
Asezarea electronilor in subpaturile electronice se face in
ordinea cresterii energiei subpaturilor (fig. 3.11).
Periodicitatea proprietatilor chimice ale elementelor este
determinata de periodicitatea numarului de electroni din
patura periferica.
Din figura se observa ca pentru n = 3, dupa completarea
subpaturii 3p, nu se completeaza subpatura 3d, ci incepe
completarea subpaturii 4s de energie mai mica decat 3d.
Elementu
l chimic
K
1s
L
2s 2p
M
3s 3p
3d
N
4s 4p
4d 4f
O
5s 5p
5d 5f
P
6s 6p
6d
Q
7s
1 2 3 4 5 6 7 8
H 1
He 2
Li 2 1
Be 2 2
B 2 2 1
C 2 2 2
N 2 2 3
O 2 2 4
F 2 2 5
Ne 2 2 6
Element
ul chimic
k l m n o p q
1 2 3 4 5 6 7 8
Na 2 2 6 1
Mg 2 2 6 2
Al 2 2 6 2 1
Si 2 2 6 2 2
P 2 2 6 2 3
S 2 2 6 2 4
Cl 2 2 6 2 5
Ar 2 2 6 2 6
K 2 2 6 2 6 1
Ca 2 2 6 2 6 2