mbuibarea-Infrnarea

Lcomia ntru cele ale mncrii determin n viaa

clugreasc toate cderile, rutatea i abaterea de la elul propus. Dac ns ajungi s domini
aceast stpn, atunci oriunde te-ai gsi vei putea atinge neptimire; de te va stpni ns aceast
tiran, oriunde, cu ecepia mormntului, te vei a!la n primejdie"
#asa dragostei risipeste ura si darurile curate inmoaie su!letul, dar masa luata !ara luare aminte
care aluneca in lacomie este maica indra$nelii si ast!el prin !ereastra iubirii se strecoara lacomia
pantecelui.
Lacomia este aceea care ne stimulea$a imaginatia dand nastere celor mai !ante$iste si mai inedite
meniuri si care i$voraste gusturile cele mai ra!inate.
%obul pantecelui socoteste cu ce mancaruri va sarbatori pra$nicul, pe cand robul Domnului cu ce
daruri se va imbogati.
&and su!letul nostru doreste !elurite mancaruri, el urmea$a un instinct al !irii de aceea trebuie sa
!acem u$ de toata abilitatea impotriva unei asemenea preaviclene patimi. Daca nu vom proceda
ast!el ne vom tre$i intr-un !oarte greu ra$boi si primejdia de a !i biruiti. 'a inlaturam deci
mancarurile care ingrasa, apoi cele care aprind simturile si apoi cele care ne provoaca placere. De
este cu putinta, da pantecelui (rana care-l umple si este usor de mistuit pentru ca prin saturare sa-i
inlaturam po!ta neastamparata iar prin mistuirea grabnica sa ne eliberam de in!ierbantare ca de
bici. 'a cercetam si mancarurile care um!la pantecele si !ac vanturi si vom a!la ca acestea starnesc
si po!tele.
)n inima lacomilor se misca visuri cu mancaruri iar in inima celor ce plang, visuri de judecata si de
c(inuri.
'a cautam si vom a!la ca lacomia pricinuieste toate caderile noastre.
#intea postitorului se roaga cu tre$vie, cea a lacomului este plina de c(ipuri *idoli+ necurate.
'aturarea seaca i$vorul lacrimilor; uscandu-se insa stomacul - i$vorasc apele plansului.
&el ce-si stramtorea$a pantecele isi smereste inima, insa cel ce-l ingrijeste, se um!la de mandrie.
,supreste-ti pantecele si cu adevarat iti vei pune atunci lacat gurii, caci limba se intareste mai
vartos cand este starnita de multimea mancarurilor
-urdu!urile moi se vor largi pentru a primi mai mult, lasa-le sa se usuce si strangandu-se se vor
micsora. &el ce-si sileste stomacul sa cuprinda mult si-l largeste, iar cel ce se lupta cu el il
ingustea$a si ast!el vom ajunge postitori din !ire.
&and te va birui stomacul domoleste-ti trupul prin osteneli si daca nu vei putea din pricina
slabiciunii, lupta-te prin priveg(ere.
&apetenia diavolilor este Luci!er care a ca$ut, iar stapanul patimilor este pantecele nesatul.
'e$and la masa cu bucate adu-ti aminte de moarte si de judecata si de abia asa vei putea
impiedica putin patima. -and bautura, nu inceta sa-ti aduci aminte de otetul si !ierea 'tapanului si
atunci desigur vei primi indemnuri spre in!ranare, pocainta sau spre smerenie.
.u te amagi/ nu te vei i$bavi de !araon si nu vei vedea 0astele de sus de nu vei manca neincetat
ierburile amare si a$ima, sila si greaua patimire a postului. )ar a$ima este cugetul neum!lat de
mandrie.
'a se lipeasca de inima ta cuvantul celui ce $ice/ 1&and ma tulburau dracii m-am imbracat in sac si
am smerit su!letul meu2. si rugaciunea mea s-a lipit in sanul su!letului meu.1 *0s. 34,56+
7ste nevoie de multa vitejie pentru a birui po!ta stomacului; cel ce a pus stapanire pe ea isi
desc(ide drum spre eliberarea de patimi spre nepri(anirea cea deplina
La cei din lume radacina tuturor relelor este iubirea de arginti, iar la calugari - lacomia
pantecelui.
Daca lacomia pantecelui sta in aceea ca cel stapanit de ea se sileste pe sine sa manance c(iar
satul !iind, in!ranarea consta cand c(iar !lamand !iind, omul isi stapaneste !irea sa vinovata.
&at despre poame, sa nu le ceri din propria vointa, dar de ti le vor da, ia si mananca suspinand
pentru osanda ce ti-o va aduce placerea aceasta.
&e sa !ac parinte cand patima nu se iveste inainte dar se strecoara in vremea mancarii8 'a ma
opresc de la mancare8 - .u te opri ci lupta impotriva gandului aducandu-ti aminte ca mancarea se
va pre!ace in ceva urat mirositor si ca vom !i judecati ca unii ce ne-am saturat in vreme ce altii
!laman$esc sau se in!ranea$a cu desavarsire. De incetea$a po!ta, mananca dar osandeste-te tu
insuti, iar de staruie - c(eama numele lui Dumne$eu in ajutor si te va odi(ni de acest ra$boi. De
pune insa stapanire pe tine incat nu mai poti manca cu buna randuiala, incetea$a sa mai mananci,
iar de sunt unii care sed cu tine la masa, ca sa nu bage ei de seama, ia cate putin. Daca-ti este
!oame, implineste-ti trebuinta cu paine sau alta mancare de la care nu ai ra$boi.
&are este semnul lacomiei pantecelui8 - &and ve$i cugetul indulcindu-se la gandul unei mancari si
urmaresti sa o ai neaparat sau inaintea tuturor, sa stii ca te stapaneste lacomia pantecelui. )a
aminte deci la tine insuti si la tot ce-ti sta in putinta ca sa te silesti sa nu iei cu graba din ea, ci cu
buna randuiala si impinge mai vartos acea mancare inaintea altora. Dar dupa cum am spus, nu
trebuie sa incete$i indata a manca, ci pa$este-te sa nu te repe$i la mancare !ara de randuiala.
9orbind de lacomia pantecelui 0arintii cer sa nu intin$i mana la masa inaintea altuia caci acesta
este un lucru necuviincios si strain de buna randuiala. :n alt semn al lacomiei pantecelui este a voi
sa mananci inainte de ora randuita, lucru care nu trebuie nicidecum !acut decat doar din vreo
pricina binecuvantata. Dar in toate trebuie cerut ajutorul lui Dumne$eu si 7l ne va ajuta.
&e (rana sa-mi randuiesc $ilnic8 - ,-ti stabili (rana pentru !iecare $i in c(ilie inseamna a te lasa
prins de grija si de o nevoie !ara rost. Lasa-te calau$it de indrumarea lui Dumne$eu, caci $ice/ 1&el
ce umbla drept, umbla cu incredere.1 *0roverbe 5;,5;+
&at priveste mancarurile, sa nu ne ingrijim prea mult de trup caci se intampla ca aceasta sa !ie
uneori un ra$boi din partea dracilor ca sa ne arunce in griji si ast!el, staruind noi in ele, sa parasim
bunatatile ce ne sunt puse inainte.
'i pentru ca ai spus ca su!eri de slabiciunea trupului si ca nu poti !ace nimic, !a dupa puterea ta
ca sa tai din paine si din bautura caci Dumne$eu a primit cei doi banuti ai vaduvei si s-a bucurat mai
mult decat toate darurile. Deprinde mai intai de toate neindra$nirea si te vei mantui.
&and nu mananci si nu bei cu risipa nici din placere, acestea nu-ti aduc osanda nici nu sunt spre
sminteala. Despre ele a spus Domnul ca nu-l spurca pe om.
#ananca taind cat poti placerea de la !apta aceasta, sau asteptand osanda pentru ea.
&at despre mancare, sa-ti !ie dieta cuviincioasa si cu !rica lui Dumne$eu si !i-i incredintat ca nu
vei !i osandit. ,ceasta consta in a nu lua nimic cu po!ta, ci orice ai a!la, sa primesti cu stapanire de
sine si ramai !lamand si nu satul dupa ce ai mancat.
<mul sa ia seama ca !olosind la nevoie vreo mancare placuta sa nu se lase biruit de placere si
c(iar de se va intampla si aceasta, dupa ce a trecut sa se ocarasca pe sine.
,ctul mancarii nu trebuie nicidecum sa ramana o !apta pur trupeasca, ci trebuie sa !ie un prilej de
multumire a lui Dumne$eu si de alte ganduri sau convorbiri !olositoare. #ancarea este si un dar al
lui Dumne$eu, componentele ei !iind in !apt ratiuni plastici$ate ca sa nu mai vorbim de trup care e
sustinut in viata lui de su!let si este la randul lui o ratiune plastici$ata impletita cu multe ratiuni
plastici$ate si unita cu ratiunea su!letului. =rupul nu este despartit de su!let, mancarurile nu sunt
pregatite !ara ratiune omeneasca si nepotrivite cu ratiunea plastici$ata a trupului, de aceea ele au
rostul sa intretina trupul si prin el, omul intreg.
:neori trupul e bolnav si de trebuie sa mananci si de doua, de trei si de mai multe ori, sa nu !ie
intristat cugetul tau caci ostenelile trupesti nu trebuie sa !ie tinute si in timpuri de boala si de
slabiciune, ci trebuie lasate atunci mai slobod in anumite privinte, ca sa se intareasca trupul din
nou spre aceleasi osteneli ale vietuirii. )ar in privinta in!ranarii de la anumite bucate, nu ne-a oprit
dumne$eiescul cuvant ca sa nu mancam ceva, ci a $is/ 1)ata am dat voua toate, ca pe legumele
ierburilor1, 1mancati-le nimic cercetand1, si/ 1.u cele ce intra in gura spurca pe om1. Deci in!ranarea
de la anumite bucate e lucru ce ramane la alegerea ta, ca o osteneala a su!letului. *7vagrie
0onticul+34
&and dracul pantecelui, luptand mult si adeseori nu i$buteste sa strice in!ranarea intiparita,
atunci impinge mintea la po!ta nevointei celei mai de pe urma, aducandu-i inainte si cele privitoare
la Daniil, viata lui saraca si semintele, si aminteste si de viata altor oarecari pustnici care au trait
totdeauna asa, si sileste pe ascet sa se !aca urmatorul acelora. ,st!el, urmarind in!ranarea !ara
masura, va pierde si pe cea masurata, de la o vreme trupul nemaiputand-o pastra din pricina
slabiciunii. 'i asa va ajunge sa binecuvinte$e trupul si sa blesteme inima. 'ocot deci ca e drept sa
nu asculte acestia de acela si sa nu se retina de la paine, untdelemn si apa. &aci aceasta randuiala
au cercat-o !ratii, gasind-o !oarte buna. Desigur aceasta sa nu o !aca spre saturare si sa o !aca
numai o data pe $i. #-as mira daca vreunul, saturandu-se cu paine si cu apa, ar mai putea lua
cununa nepatimirii. )ar nepatimire numesc nu simpla oprire a pacatului cu !apta, caci aceasta se
$ice in!ranare, ci aceea care taie din cugetare gandurile patimase, pe care '!antul 0avel a numit-o
si 1taiere du(ovniceasca imprejur a iudeului ascuns1. )ar daca se descurajea$a cineva au$ind
acestea, sa-si aduca aminte de vasul alegerii, de ,postol, care a implinit alergarea in !oame si sete.
Dar imita si vrajmasul adevarului, dracul descurajarii, pe acest drac, punand in minte celui ce se
in!ranea$a, retragerea cea mai de pe urma, indemnandu-l la ravna lui )oan -ote$atorul si a
incepatorului pustnicilor, ,ntonie, ca neputand rabda acesta retragerea indelungata si
neomeneasca, sa !uga cu rusine, parasind locul, iar dracul sa se laude $icand/ 1L-am biruit"1.
*7vagrie 0onticul+34
>oarte potrivit s-a adaugat apoi la cuvintele/ 1pe piept si pe pantece1, cuvantul 1vei umbla1. &aci
placerea nu stapaneste asupra celor ce stau pe loc si sunt linistiti, ci asupra celor ce sunt mereu in
miscare si plini de tulburare. Dar mai mult decat din acestea, pornirea spre des!rau vine din lacomia
pantecelui. Din acest motiv si !irea, voind sa arate apropierea acestor patimi, a numit organele de
impreunare 1cele de sub pantece1, aratand inrudirea lor prin vecinatate. &aci daca slabeste aceasta
patima, slabeste din saracirea celei de deasupra, iar daca se aprinde si se intarata, de acolo isi
primeste puterea. Dar lacomia pantecelui nu numai ca o (raneste si o alaptea$a pe aceasta, ci si
alunga toate virtutile. &aci stapanind si tinand ea puterea, cad si se nimicesc toate virtutile/
in!ranarea, cumpatarea, barbatia, rabdarea si toate celelalte. ,ceasta a aratat-o )eremia acoperit,
$icand ca mai marele bucatarilor din -abilon a daramat de jur imprejur $idurile )erusalimului,
numind prin mai marele bucatarilor patima lacomiei. &aci precum mai marele bucatarilor isi da
toata silinta sa slujeasca pantecele si nascoceste nenumarate mestesuguri ca sa produca placeri, tot
asa lacomia pantecelui pune in miscare tot mestesugul ca sa serveasca placerii in vremea !oamei;
iar !elurimea mancarilor darama si surpa la pamant intaritura virtutilor. De !apt mancarile gustoase
si mestesugit drese se !ac unelte de daramare ale virtutii bine intarite, clatinand si daramand
statornicia si taria ei. 0e de alta parte, precum belsugul alunga virtutile, tot asa putinatatea surpa
intariturile pacatului. &aci asa cum mai marele bucatarilor din -abilon a daramat $idurile
)erusalimului, adica ale su!letului pasnic, tragandu-l cu mestesugul bucatariei spre placerile
trupului, tot asa painea de or$ a israelitilor, rostogolindu-se, a rasturnat corturile madianitilor.
>iindca (rana saracacioasa, rostogolindu-se si inaintand mult, risipeste patimile curvie. &aci
madianitii poarta simbolul patimilor curviei, !iindca ei sunt cei ce au dus des!ranarile in )srail si au
amagit mare multime dintre tineri. 'i !oarte potrivit $ice 'criptura ca #adianitii aveau corturi, iar
)erusalimul $id, caci toate cele ce inconjoara virtutea sunt intarite si sigure, iar cele ce sustin
pacatul sunt !orma si cort, nedosebindu-se intru nimic de nalucire. *.il ,scetul+34
&aci vietuirea potrivit cu !irea ne-a !ost randuita aceeasi noua si dobitoacelor, de catre >acator.
1)ata v-am dat voua, $ice Dumne$eu catre oameni, toata iarba campului, ca sa !ie voua si
dobitoacelor spre mancare1. 0rimind deci impreuna cu necuvantatoarele o (rana de obste, dar
stricand-o prin nascocirile noastre intr-una mai des!atatoare, cum nu vom !i socotiti, cu drept
cuvant, mai necuvantatori decat acelea, daca dobitoacele raman intre (otarele !irii, neclintind
nimic din cele randuite de Dumne$eu, iar noi, oamenii cinstiti, cu ratiune, am iesit cu totul din
vec(ea randuiala8 &aci care sunt !ripturile dobitoacelor, care sunt nenumaratele mestesuguri ale
placintarilor si bucatarilor, care starnesc placerile ticalosului de pantece8 <are nu iubesc acelea
vec(ea simplitate, mancand iarba si indestulandu-se cu ce se nimereste si !olosindu-se de apa
raurilor, dar si de aceasta destul de rar8 De aceea le sunt putine si placerile de sub pantece, pentru
ca nu-si aprind dorintele cu nici o mancare grasa, incat nici nu stiu totdeauna de deosebirea intre
barbatus si !emeiusca. &aci un singur timp al anului le starneste aceasta simtire, cand legea !irii le-
a randuit impreunarea pentru insamantarea aceleiasi specii, spre pastrarea neamului; in cealalta
vreme asa de mult se instrainea$a, incat uita cu totul de o ast!el de dorinta. Dar oamenilor, po!ta
nesaturata dupa placerile des!ranate, odraslita din belsugul si !elurimea mancarilor, le-a semanat
dorinte !urioase, neingaduindu-le patima sa se linisteasca in nici o vreme. *.il ,scetul+34
'ubtia$a-ti deci trupul tanar, o !iule, si ingrasa-ti su!letul nemuritor cu cele spuse inainte, iar
mintea innoieste-ti-o cu virtutile mai inainte insirate, prin conlucrarea Du(ului. &aci trupul tanar,
ingrasat cu !elurite mancari si cu bautura de vin, e ca un porc gata de jung(iere. 'u!letul lui e
jung(iat de aprinderea placerilor trupesti, iar mintea lui e robita de !ierberea po!telor rele,
neputand sa se impotriveasca placerilor trupului. &aci ingramadirea sangelui pricinuieste
imprastierea du(ului. #ai ales bautura de vin nici sa n-o miroasa tineretea, ca nu cumva prin !ocul
indoit, nascut din lucrarea patimii dinauntru si din bautura de vin, turnata din a!ara, sa i se
in!ierbante peste masura placerea trupului si sa alunge de la sine placerea du(ovniceasca a durerii
nascuta din strapungerile inimii si sa aduca in ea intunecare si impietrire. -a de dragul po!tei
du(ovnicesti, tineretea nici la saturarea de apa sa nu se gandeasca. &aci putinatatea apei ajuta
!oarte mult la sporirea cumpatarii. Dupa ce vei proba aceasta cu lucrul, vei lua singur incredintarea
prin eperienta. &aci acestea nu ti le randuim si (otaram !iindca vrem sa-ti punem asupra un jug
silnic, ci, indemnandu-te si s!atuindu-te cu dragoste, ti le dam ca pe o socotinta si cale buna de
urmat spre sporirea in !ecioria adevarata si in cumpatarea deplina, lasand la sloboda ta alegere sa
!aci ce vrei. *#arcu ,scetul+34
0recum trupul ingreunat de multimea mancarilor !ace mintea molaie si greoaie, tot asa cand e
slabit de prea multa in!ranare !ace partea contemplativa a su!letului, posomorata si neiubitoare de
cunostinta. Deci mancarile trebuie sa se potriveasca cu starea trupului. &and trupul e sanatos,
trebuie sa !ie c(inuit atat cat trebuie, iar cand e slabit, sa !ie ingrijit, dar cu masura. &aci cel ce se
nevoieste nu trebuie sa-si slabeasca trupul decat atata cat trebuie ca sa-i inlesneasca lupta, ca prin
ostenelile trupului si su!letul sa se curateasca dupa cuviinta. *Diado( al >oticeii+34
0recum pamantul udat cu masura !ace sa rasara cu cel mai mare spor samanta curata semanata in
el, dar inecat de multe ploi aduce numai spini si maracini, asa si pamantul inimii, de vom !olosi
vinul cu masura, va scoate la iveala, curate, semintele ei !iresti, iar pe cele semanate de Du(ul
'!ant in ea le va !ace sa rasara !oarte in!loritoare si cu mult rod; dar de o vom scalda in multa
bautura, va pre!ace in spini si maracini toate gandurile ei. *Diado( al >oticeii+ 34
&and mintea noastra inoata in valurile bauturii, nu numai ca vede in somn cu patima c(ipurile
$ugravite de draci, ci isi plasmuieste si in sine anumite vederi !rumoase, imbratisand cu !oc
nalucirile sale, ca pe niste amante. &aci in!ierbantandu-se madularele ce servesc la impreunarea
trupeasca de caldura vinului, mintea e silita sa-si in!atise$e vreo umbra placuta a patimii. 'e cuvine
deci ca, !olosindu-ne de dreapta masura, sa ne !erim de vatamarea ce vine din lacomie. &aci daca
nu s-a nascut in minte placerea, care sa o impinga spre $ugravirea pacatului, ea ramane intreaga
lipsita de naluciri si, ceea ce-i mai mult, nea!emeiata. *Diado( al >oticeii+34
&ei ce vor sa-si in!rane$e partile trupului care se um!la, nu trebuie sa umble dupa bauturile drese,
pe care mesterii acestei nascociri le numesc aperitive, !iindca desc(id drumul spre pantece
belsugului de mancari. &aci nu numai calitatea lor e vatamatoare pentru trupurile celor ce se
nevoiesc, ci si insasi amestecarea lor prosteasca raneste !oarte tare constiinta tematoare de
Dumne$eu. &e-i lipseste doar vinului, ca sa !ie muiata asprimea lui prin amestecarea cu !elurite
dulcegarii8 *Diado( al >oticeii+34
Domnul nostru )isus ?ristos, invatatorul acestei s!intite vietuiri, a !ost adapat cu otet in vremea
patimilor de catre cei ce slujeau poruncii diavolesti, ca sa ne lase *imi pare mie+ o pilda invederata
despre dispo$itia ce trebuie sa o avem in timpul s!intitelor nevointe. &aci nu trebuie sa se
!oloseasca, $ice, de mancari si bauturi dulci cei ce se lupta impotriva pacatului, ci sa rabde mai
degraba, !ara sovaire, acreala si amaraciunea luptei. Dar s-a mai adaugat si isop in buretele ocarii
ca sa ni se arate deplin modul in care ne putem curata. &aci acreala este proprie nevointelor, iar
curatirea e proprie desavarsirii. *Diado( al >oticeii+34