Sunteți pe pagina 1din 143

UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U. 339.5.656 (043.2)=135.1
MARINA PRODAN
EVALUAREA COMERULUI EXTERIOR DINTRE SUA I
RILE UNIUNII EUROPENE
SPECIALITATEA: 08.00.14 ECONOMIE MONDIAL;
RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE
Tez !e !"#$"% &' e#"'"()e
Conductor tiinific: _________________________ GRIBINCEA Alexandru
D"#$"% *+,)-)$+$ &' e#"'"()e. /%"0. 1')2.
A1$"%1-: 3333333333333333333333333333333333333
C4IINU. 5010
1
6M+%)'+ PRODAN. 5010
2
CUPRINSUL
INTRODUCERE 4
C+/)$"-1- 1. ECONOMIA SUA: EVOLUIA POLITICILOR. MECANISMELOR
ECONOMICE
15
1.1. E#"'"()+ SUA &' #"'$e7$1- e#"'"()e) ("'!)+-e 15
1.5. 8"%(e !e "%9+')z+%e 912e%'+(e'$+- + !ez2"-$%)) e#"'"()e) + SUA 24
1.:. I(/+#$1- /%"9%e;1-1) $e*')#"<=$))'>)0)# !)' >%)-e !ez2"-$+$e +;1/%+
e#"'"())-"% !)' >%)-e ;%+#e
33
1.4. C"'#-1z)) -+ C+/)$"-1- 1 45
C+/)$"-1- 5. EVOLUIA CONCEPTELOR DE DE?VOLTARE ECONOMIC A SUA 47
5.1. M+%e+ !e/%e;)e e#"'"()# !)' SUA !)' +')) 1@:0<1@:4: e2"-1>)+. (e$"!e-e
!e !e/=)%e
47
5.5. 8+#$"%)) #e ;$+1 -+ ,+z+ ;1##e;1-1) e#"'"()# +- SUA 55
5.:. U'e-e ("!e-e e#"'"()#"<(+$e(+$)#e /1;e -+ ,+z+ /e%0e#>)"'%))
(e#+');(e-"% e#"'"()#e +-e SUA
65
5.4. C"'#-1z)) -+ C+/)$"-1- 5 78
C+/)$"-1- :. STRATEAII I POLITICI COMERCIALE 82
:.1. S$%+$e9)+ #"(e%>1-1) SUA #1 /+%$e'e%)) e#"'"()#) !)' UE 82
:.5. P"-)$)#)-e #"(e%#)+-e &' #"'$e7$1- /"-)$)#)-"% e#"'"()#e +-e SUA 92
:.:. P"-)$)#) #"(e%#)+-e +-e SUA &' #"'$e7$1- #%)ze) 0)'+'#)+%e ("'!)+-e 100
:.4. C"'#-1z)) -+ C+/)$"-1- : 114
CONCLU?II I RECOMANDRI 116
BIBLIOARA8IE 124
ANEXE 127

3
LISTA ABREVIERILOR
ANSI < American ati!nal "tandards #nstitute
API < American $entr!leum #nstitute
BRIC < %ra&il' (usia' #ndia si C)ina' ec!n!miile %(#C
CI8 < C!st' #nsurance and *rei+)t
8AA < *ederal A,iati!n A+enc-
8AS < *ree Al!n+side ")i.
8DA < *!!d and /ru+ Administrati!n
NA8TA < !rt) American *ree 0rade A+reement
NBER < ati!nal %ureau !1 2c!n!mic (esearc)
NEMA < ati!nal 2lectrical 3anu1acturers Ass!ciati!n
NX < 4al!area neta a e5.!rtului
OMC < 6r+ani&a7ia 3!ndial8 a C!mer7ului
OPEC < 6r+ani&ati!n !1 t)e $etr!leum 25.!rtin+ C!untries
PCL < $!liticile c!merciale li9erale
PCP < $!liticile c!merciale .r!tec7i!niste
PAB < $r!dusul :l!9al %rut
PIB < $r!dusul #ntern %rut
PIAU < efectului PIGU, termen ec!n!mic' su9 e1ectul reducerii ni,elului .returil!r
creste st!cul de 9ani reali si a,utia c!nsumat!ril!r' ceea ce c!nduce la
cresterea c)eltuielil!r de c!nsum
PNB < $r!dusul ati!nal %rut
PT < $r!+resul 0e)nic!;<tiin7i1ic
REI < (ela7iil!r 2c!n!mice #nterna7i!nale
SITC < "tandard #nternati!nal 0rade Classi1icati!n
SUA < "tatele Unite ale Americii
TARP < 0r!u9led Asset (elie1 $r!+ram
UE<5B< 27 tari ale Uniunii 2ur!.ene
UL < Under=riters >a9!rat!ries
US < Uniunea "!,ietic8
VCP < $r!+ramul 4isa ?ai,er
4
INTRODUCERE
Structura lucrrii: Teza Evaluarea comerului exterior dintre SUA i rile
uniunii euroene@ este c!nstituit8 din intr!ducere' trei ca.it!le' c!nclu&ii' .r!.uneri'
9i9li!+ra1ie AB@' ane5e AB@' t!tal AB@ .a+ini' B 1i+uriC B ta9ele
Cuvinte-cheie: Export, import, SUA, UE, BRIC, China, India,
mecanisme-economice, PIB, PNB, produse intelectuale, cercetare-dezvoltare,
P!, schem"-#loc, politici economice, comerciale, evolu$ie, criz", rela$ii
economice interna$ionale, e%cien$", in&a$ie, al'oritm, &uxuri, echili#ru
economic, (nzestrarea tehnic" a muncii, pre$uri mar'inale
Num"rul de pu#lica$ii la tema tezei)
Publicaii la tem: La tema Evaluarea comerului exterior dintre SUA i rile
uniunii euroene@ au 1!st .u9licate B lucr8ri <tiin7i1ice' inclusi,D AB@C AB@C AB@C AB@ <i a.
Dmeniul !e "tu!iu: ine de aplicarea metodelor economico-
matematice, statistica n analiza relaiilor economice ntre SUA i UE
st!dierea politicilor economice, comerciale, e"ol!ia acestora n UE, SUA
Sc#ul $i biectivele lucrrii:
Obiectul cercetrii l constit!ie #ormele de or$anizare a acti"it%ilor
economico-&nanciare, mecanismele, politicile economice, comerciale ale
SUA, UE e"ol!ia '!(!rilor e(port-import SUA-UE SUAE)est!l L!mii
pro*lemele economice act!ale n conte(t!l crizei economico-&nanciare
tendinele mondiale n sta*ilirea relaiilor economice d!ra*ilitatea UE,
"!lnera*ilitatea !nor !ni!ni economice de tip!l +),-.
%et!l&ia cercetrii $tiini'ce( -ercet%rile tiini&ce s-a!
des#%!rat, pornind de la st!dierea l!cr%rilor +./0lin, 1.)icardo, 2.3orter,
4.Lineman, 3.-r!$man, 3.Sam!elson, 5.Leontie", A.Smit0, A.5alters. 6n
proces!l cercet%rilor s-a in!t cont i de conceptele !nor %ri re#eritor la
r%z*oi!l7 "al!telor, rol!l dolar!l!i SUA n condiiile crizei &nanciare
mondiale, trat%rile constr!cti"e i mai p!in constr!cti"e a sistem!l!i
monetar mondial de c%tre teoreticienii contemporani. S!ccesele economice
ale SUA se datoreaz% implement%rii c! s!cces a metodelor de plani&care
8pro$ramare9 a acti"it%ilor economice. 6n acest conte(t, n proces!l
cercet%rilor pe lar$ a! #ost #olosite metodele economico-matematice n *aza
c%rora SUA i ela*oreaz% politicile economice, comerciale, incl!si" n relaiile
de e(port-import c! partenerii din %rileEmem*re ale UE. S!port!l
:
in#ormaional al tezei l constit!ie literat!ra tiini&c% consacrat% relaiilor
internaionale ale SUA i UE.
)utatea $i ri&inalitatea $tiini'c: Este analizat% economia SUA
d!p% model!l economiilor mari desc0ise c! !n impact considera*il as!pra
economiilor t!t!ror statelor din l!me. 6n tez% s!nt st!diate politicile
economice, comerciale ale SUA n! n!mai n scop!l de a e(plica s!ccesele
impresionante ale SUA, ci i pentr! a p!tea & !rmate de c%tre alte state,
incl!si" de cele c! ind!strii sla* dez"oltate. St!dierea strate$iilor i politicilor
comerciale este necesar% i din aspect!l practic pentr! %rileEpartenere
economic. ;tiind politicile SUA mai !or este pentr! statele, a'ate n c!rs de
dez"oltare, s% se con#orme la sit!aiile economice deri"ate de strate$iile
SUA, UE. 6n tez% este ela*orat de c%tre a!tor !n al$oritm ce permite s% &e
stim!late e"ol!iile comportament!l!i e(portatorilor din SUA. 6n dependen%
de pre n!m%r!l c!mp%r%torilor din UE poate crete, poate descrete.
E(portatorii din SUA se cond!c de principi!< 1e e(portat mai p!in i de
comercializat la !n pre mai nalt7. 2odel!l, al$oritm!l s!nt interpretai
economic, $ra&c 8pa$.=>-?49. 6n relaiile economice internaionale direct sa!
indirect persist% politicile protecioniste e(plicite, implicite 8pa$.?:->29.
)elaiile economice internaionale ale SUA, UE n condiiile crizei economico-
&nanciare mondiale, s!* impact!l !nor noi s!*ieci economici 8-0ina9 a!
s!#erit an!mite modi&c%ri. 6n tez% s!nt analizate aceste e"ol!ii, s!nt
ar$!mentate tendinele d!ra*ile n comer!l e(terior al SUA c! UE, impact!l
pro"izori! al economiei -0inei, %rilor din +),- as!pra %rilor ind!strial
dez"oltate 8pa$.>2-@39. SUA i UE a! de"enit stateEL,1E)E economici
datorit% conceptelor, tiini&c ar$!mentate, de dez"oltare. Aceste state a!
tras concl!zii din e"ol!ia 2arii 1epresii Economice din SUA din anii 1@3A-
1@34. 6n tez%, n *aza datelor statistice, a teoriei economice contemporane
se #ace o pri"ire retro, s!nt e(plicate tiini&c 8de criz%9, metodele c! care a!
p!t!t & dep%it pro*lemele in'aiei, omaB!l!i. Aici se #ace o paralel% c! criza
economico-&nanciar% din anii 2AA>-2A1A s!nt ad!se prop!neri care ar p!tea
#acilita ieirea din aceast% criz% 8pa$.33-419. 6n tez% a!tor!l a ela*orat
sc0ema-*loc a redistri*!irii res!rselor capitale n SUA, UE. 2odel!l-concept
permite s% &e e(plicat s!cces!l economic al SUA, UE, concomitent poate s%
&e prel!at de c%tre alte state 8pa$.41-:A9. 2etodele economico-matematice
a! #ost iniiate, n mare m%s!r%, de c%tre teoreticienii din SUA. Ciresc e, s% &e
=
aceste modele pe lar$ implementate n acti"it%ile economice din SUA. 6n
*aza parado(!l!i7 Leontie#, a p!*licaiilor /0lin n l!crare se #ace o analiz%
economico-matematic% a creterii prod!ciei din SUA, a creterii !ni#orme,
ne!ni#orme, se determin% inter"alele de cretere intensi"%, lent% a
prod!ciei. Aceste analize e(plic% politicile de e(port a #ond!rilor &(e
prod!cti"e. Acestea s!nt e(portate 8de e(empl! n -0ina9 d!p% o apropiere
considera*il% a acestora de !z!ra moral% 8pa$.:1-=19. Un an!mit interes
teoretico-practic prezint% i material!l din tez% n care se #ace o analiz% a
economiei. SUA n conte(t!l economiei mondiale 8p.4-139, #ormale de
or$anizare $!"ernamental% a dez"olt%rii economiei SUA, incl!si" $estionarea
proces!l!i de ela*orare i implementare a pro$ramelor macro de c%tre
-on$res!l SUA determinarea pro$ramelor macro pentr! tiin%, te0nic% de
c%tre -on$res!l SUA coordonarea acti"it%ilor pentr! ela*or%ri tiini&ce,
te0nice, te0nolo$ice, ino"aionale de c%tre str!ct!rile statale 8pa$.13-219
impact!l pro$res!l!i te0nico-tiini&c al %rilor dez"oltate as!pra economiilor
%rilor s%race e"ol!ia e&cienei capital!l!i prod!cti", e(portat n %rile
ind!strial sla* dez"oltate e"ol!ia raport!l!i 3D+ al %rilor *o$ate c%tre 3D+
al %rilor s%race7 e e"ol!ia e(port!l!i de capital din SUA, UE i Eaponia n
%rile s%race sc0ema-*loc 3erpet!area s%r%ciei n %rile s%race7 8pa$.22-
3A9.
Semni'caia teretic:
Im#rtana. E(periena SUA i UE prezint% !n deose*it interes pentr!
toate statele Terrei. Aceste state prod!c :>,3F din 3D+ al Terrei.
-!noaterea metodelor de or$anizare economic% n SUA i UE s!nt necesare
din do!% considerente< de a pro$noza comportament!l economic al acestora
de a se con#orma !nor sit!aii economic di&cile $enerate de SUA i UE.
3oliticile comerciale ale SUA i UE, &resc e, s!nt orientate pentr! s!sinerea
propriilor interese. 3oliticile economice naionale, ale %rilor ind!strial sla*
dez"oltate, tre*!ie s% se *azeze pe politicile comerciale ale SUA i UE, dar c!
tent% de s!sinere a intereselor naionale. E(port!rilor din SUA i UE s!nt
caracteristice m%r#!ri i ser"icii principial noi, #ond!ri prod!cti"e
per#ormante. G%rile s%race, p!nnd accent pe dez"oltarea ind!striei, pot
!rma politicile economice, modalit%ile de plani&care, de s!sinere a
cercet%rilor tiini&ce etc. ale SUA. )ez!ltatele cercet%rilor tiini&ce,
e#ect!ate n cadr!l tezei, pot & p!se de c%tre %rile ind!strial sla* dez"oltate
?
la *aza< ela*or%rilor !nor concepte, principii, pro$rameEscop de or$anizare a
relaiilor economice internaionale a !nor pro$rame de instr!ire, de
ed!caie, de creterea specialitilor n comer!l e(terior la *aza modi&c%rilor
politicilor economice e(terne, interne e#ect!%rii !nor calc!le de
comportament economic al SUA, UE n scop!l de a se con#orma la politicile
acestora ela*or%rii !n!i pro$ram de sim!lare a sit!aiilor economice interne,
re$ionale, mondiale.
Valarea a#licativ a lucrrii:
A#rbarea( )ez!ltatele de *az% a l!cr%rii a! #ost p!*licate n H l!cr%ri
tiini&ce, incl!si" H l!cr%ri n re"iste tiini&ce c! recenzeni H l!cr%ri #%r%
coa!tori a! #ost H com!nic%ri tiini&ce la catedra )E, H com!nic%ri la
con#erine i simpozioane naionale or$anizate n cadr!l UL,2. Iol!m!l total
al l!cr%rilor p!*licate constit!ie H c.a.
Im#lementarea re*ultatelr $tiini'ce
3rim!l capitol +Economia SUA: evoluia politicilor, mecanismelor economice, este
constit!it din trei para$ra#e , c!prinde o analiz% ampl% a economiei SUA n
conte(t!l economiei mondiale
Far8 a tutur!r .!si9ilit87il!r' "UA a 1!st Gn .ermanen78 7inta emi+ran7il!r .r!,eni7i de .e
t!ate c!ntinentele.
"UA 9ene1icia&8 de c!ndi7ii naturale .entru a+ricultur8 de un Gnalt randament. Hn sec!lul
I#I' "UA s;au a1irmat ca ! mare .utere a+ric!l8.
Hn .eri!ada inter9elic8 "UA c!ntinu8 .!litica sa tradi7i!nal;i&!la7i!nist8.
$e .lan ec!n!mic "UA G<i asuma res.!nsa9ilitatea rec!nstuc7iei 6ccidentului ca.italist <i
dem!crat.
Un r!l s.ecial Gn ec!n!mia american8 Gl J!ac8 c!m.aniile transna7i!naleD C!ca C!la'
C!l+ate' 3icr!s!1t' *!rd' #%3' :eneral 2lectric' #ntel' 255!n' ?al;3art' 3c /!naldKs@' care'
re.re&int8 ima+inea "UA Gn Gntrea+a lume. Gn t!.ul .rimel!r &ece c!r.!ra7ii transna7i!nale din
lume' .rimele cinci sunt din "UA. Acti,itatea l!r se c!ncentrea&8 asu.ra ramuril!r cu reale
.ers.ecti,e de de&,!ltare <i de !97inere a .r!1itului. /e alt1el' c!m.aniile transna7i!nale sunt
,Lr1ul de lance al !1ensi,ei americane Gn c!nte5tul +l!9ali&8rii ec!n!mice.
:l!9ali&area ec!n!miei duce la de&,!ltarea c!m.aniil!r transna7i!nale americane. 2le sunt
ast8&i ! .uternic8 1!r78 Gn ec!n!mia m!ndial8 <i un ade,8rat liant al ec!n!miei americane care se
re+8se<te <i dinc!l! de 1r!ntierele na7i!nale. "ecretul succesului american este le+ate de sumele
uria<e in,estite Gn cercetare <i de&,!ltare' atLt de c8tre c!m.aniile . .ri,ate G<i <i de c8tre
aut!rit87ile 1ederale.
>
i,elul Gnalt al .r!ducti,it87ii GntLlnit Gn ec!n!mia american8 .ermite "tatel!r Unite s8
atra+8 uria<e 1lu5uri de ca.ital' e5.!rt de resurse 1inanciare americane .este t!t Gn lume dar mai
ales Gn 2ur!.a.
$e .arcursul sec!lului II "UA a A.r!1itat@ de .r!9lemele s!ciale' ec!n!mice din alte 78ri'
a stimulat imi+rarea s.eciali<til!r de ! Gnalt8 .re+8tire .r!1esi!nal8. /ac8 Ma.!nia G<i .re+8te<te
intelectul na7i!nal' a.!i "UA AsmGntGne<te@ (estul >umii de su.ers.eciali<ti. i,elul Gnalt de
salari&are a muncii Gn "UA ne .ermite s8 a1irm8m c8 <i Gn urm8t!arele sec!le (estul >umii ,a
asi+ura "UA cu munc8 cali1icat8.
Hn tim.ul celui de;al /!ilea (8&9!i 3!ndial "UA .utea (<i a .utut) s8;<i asi+ure ,ict!ria
numai Gn c!ndi7iile Gn care .r!dusele 1inite ale programelor macro nu au anal!+ Gn .r!dusele
similare ale inamicului. Acest .rinci.iu' .reluat .entru .r!+ramele cu destina7ii nemilitare' .us la
9a&a tutur!r .r!+ramel!r' inclusi, ce .re,8d c!ntinuarea cre<terii 1!r7ei militare' a creat
mirac!lul ec!n!mic' militar al "UA. >a ni,elul +u,ernamental' Gnce.Lnd cu anul 1950' "UA G<i
ela9!rea&8 strate+ia saltul tehnologic' 9a&at8 .e selectarea .!liticil!r te)nic!;<tiin7i1ice' care ar
.utea asi+ura nu .er1ectarea' ci crearea te)n!l!+iil!r militare' nemilitare .rinci.ial n!i' 18r8
.recedent' selectarea direc7iil!r .ri!ritare ale .r!+resului te)nic' <tiin7i1ic' te)n!l!+ic. Accentul
Gn strate+ia saltul tehnologic Gn anii 1950;1960 Gn "UA a 1!st .us .e crearea .r!dusel!r cu
destina7ie militar8. A21ectele@ militare s;au d!,edit a 1i c!nsidera9ile' Gns8 e1!rturile (c!sturile'
c)eltuielile) s;au trans1!rmat Gn restric7ii Gn .r!cesul e5tinderii s.a7iului Ae1ectel!r@. "uccesul
"UA Gn te)n!l!+iile militare' d!rin7a .r!duc8t!ril!r Ade e1ecte@ de a e5tra+e .r!1it nu d!ar din
9u+etul de stat' care' !ricLt de mari ,enituri ar a,ea' t!tu<i este limitat Gn c!m.ara7ie cu ,eniturile
.!ten7iale ne9u+etare. Hnce.Lnd cu anul 1960' "UA G<i re,ede strate+ia de de&,!ltare' .e care !
re!r+ani&ea&8 s.re reali&area saltului te)n!l!+ic.
"uccesul ec!n!mic al "UA se dat!rea&8 Gn mare m8sur8 .!liticil!r ec!n!mice de
c!la9!rare cu alte 78ri. Un a.!rt c!nsidera9il Gn reali&area saltului te)n!l!+ic de c8tre "UA a 1!st
adus de Ma.!nia. /u.8 al /!ilea (8&9!i 3!ndial Ma.!nia a reu<it (dat!rit8 .!ten7ialului
intelectual al 78rii' instruirii !9li+at!rii a .!.ula7iei) s8 cree&e' Gntr;! .eri!ad8 relati, scurt8'
Amirac!lul@ ec!n!mic' s8 se alinie&e du.8 ni,elul de de&,!ltare ec!n!mic8 cu "UA' cu cele mai
de&,!ltate 78ri din 2ur!.a. Ma.!nia a e5.l!atat e5.erien7a de de&,!ltare a 78ril!r din 2ur!.a' a
"UA .rin trimiterea la sta+iere a s.eciali<til!r Ja.!ne&iC .rin imitarea .!liticil!r ec!n!mice'
de&,!ltarea cercet8ril!r <tiin7i1ice 1undamentale' a.licati,e' de .r!iectare. $Ln8 la <i Gn tim.ul
r8&9!iului Ma.!nia dis.unea de anumite ramuri .r!duc8t!are de .r!duse .rinci.ial n!i. /u.8
r8&9!i Ma.!nia a .ierdut dre.tul de a de&,!lta ramurile res.ecti,e. $!ten7ialurile ramuril!r'
tradi7i!nal cu destina7ii militare' au 1!st c!n,ertite Gn .r!ducerea .r!dusel!r .entru c!nsumat!rul
@
ci,il <i Ma.!nia' ca <i "UA' din acti,it87ile militare e5ercitate Gn cel de;al /!ilea (8&9!i 3!ndial
a Gn,87at .rinci.iulD Gn !rice acti,itate Ma.!nia tre9uie s8 de,in8 >#/2(.
C!n+resul "UA sistematicD ascult8' discut8 .r!+ramele macr! .entru in,esti7ii Gn
cercet8rile <tiin7i1iceC sta9ile<te structura c)eltuielil!r din 9u+etul 1ederal .entru .r!+ramele
macr! ale .r!+resului te)nic!;<tiin7i1icC e1ectuea&8 c!ntr!lul calitati, al ela9!r8ril!r .r!+ramel!r
<tiin7i1ice la ni,elul macr! ale $0NC e5aminea&8 structura C!n+resului .entru in,esti+a7ii
<tiin7i1ice Gn d!meniul .r!+ramel!r macr! ale $0NC estimea&8 te)n!l!+iile n!i' create de
.r!+ramele macr! ale $0NC .lani1ic8 .r!+ramele macr! .entru <tiin78' te)nic8' te)n!l!+iiC
+esti!nea&8' a.r!98 actele le+islati,e destinate .!liticil!r te)nic!;<tiin7i1iceC m!nit!ri&ea&8
.r!cesele de im.lementare a reali&8ril!r create de .r!+ramele macr!. /eterminarea (ela9!rarea)
.r!+ramel!r macr! .entru <tiin78' te)nic8 este un .r!ces c!m.le5 unde .artici.8 mai multe .8r7iD
c!n+resul "UAC .re<edin7ia "UAD c!n+resul securit87ii na7i!naleC ser,iciile .re<edintelui .entru
.!litic8' te)nic!;<tiin7i1iceC ser,iciul .re<edintelui .entru <tiin78' te)nic8C ser,iciile
administrati,e' 9u+etare ale .re<edintelui .entru .r!+rame macr!.
/eterminarea (ela9!rarea) .r!+ramel!r macr! .entru <tiin78' te)nic8 este un .r!ces
c!m.le5 unde .artici.8 mai multe .8r7iD c!n+resul "UAC .re<edin7ia "UAD c!n+resul securit87ii
na7i!naleC ser,iciile .re<edintelui .entru .!litic8' te)nic!;<tiin7i1iceC ser,iciul .re<edintelui
.entru <tiin78' te)nic8C ser,iciile administrati,e' 9u+etare ale .re<edintelui .entru .r!+rame
macr!. 0!ate acestea' Gn anumit m!d interac7i!nea&8 reci.r!c' cu C!n+resul "UA' cu
$re<edintele "UA <i determin8D as.ectele .ri!ritare Gn ela9!rarea .r!+ramel!r macr! .entru
<tiin78' te)nic8C .r!+ramele macr! .entru <tiin78' te)nic8C ,!lumul 1inan78rii 1ederale .entru
.r!+ramele macr! .entru <tiin78' te)nic8.
"UA anali&ea&8' studia&8' .reia de .retutindeni e5.erien7a Gn ce .ri,e<te ela9!r8ri
in!,a7i!naleC antrenea&8 e5ecutan7i Gn ela9!r8rile .r!+rame macr! din t!ate 78rile.
Hn "UA' .r!+ramele .entru <tiin78' te)nic8 sunt 1inan7ate 50O din 9u+etul 1ederal.
C!!rd!narea acti,it87il!r .entru ela9!r8ri <tiin7i1ice' te)nice' te)n!l!+ice' in!,a7i!nale Gn
"UA se 1ace de c8treD minimum de 97 uni,ersit87i na7i!naleC t!ate ministereleC 83 institu7ii de stat
.entru cercetare <tiin7i1iceC ser,iciile ce !r+ani&ea&8 e5.!rtul' im.!rtul .r!dusel!r intelectualeC
.rim;ministru' c!nsiliul .entru <tiin78 <i te)nic8C 3inisterul 2duca7iei' Ntiin7ei' 0e)nicii <i
CulturiiC A+en7ia .entru <tiin78 <i 0e)n!l!+iiC 3inisterul C!mer7ului e5teri!r' al industriei' de
mani1est8rile <i .u9lica7iile <tiin7i1ice.
"UA de.un e1!rturi s.!rite .entru de.8<irea cri&ei ec!n!mice' ac!rd8 su.limentar miJl!ace
98ne<ti 98ncil!r' reduce .!,ara 1iscal8 .entru .r!duc8t!ri Gn sc!.ul men7inerii' Gn m8sura
.!si9ilit87il!r' a l!curil!r de munc8.
1A
(ela7iile dinte "UA <i U2 se re&um8 nu numai la d!meniul ec!n!mic ci <i la cel .!litic'
militar. "UA <i U2 s;au trans1!rmat Gn d!u8 su.ra;.uteri care .!ate d!mina (<i d!min8) (estul
>umii. Am9ele .8r7i G<i multi.lic8 .8rerea ec!n!mic8 <i militar8 .rin de&,!ltarea masi,8 a
d!meniului Cercetare;de&,!ltareC 1!rmea&8 un .arteneriat c!mercial' <tiin7i1ic' militar 9ilateralC
c!ntri9uie reci.r!c la crearea l!curil!r de munc8' la stimularea .r!cesel!r in!,a7i!nale.
$r!+resul te)nic!;<tiin7i1ic din "UA' U2' Ma.!nia .!ate c!ntri9ui la ameli!rarea
ec!n!miil!r din 78rile s8race' Gns8 c!n1!rm statisticil!r acest lucru nu se GntGm.l8 (*i+.3).
$!liticile ec!n!mice ale "UA' U2' Ma.!niei c!ntri9uie la de&,!ltare ec!n!miil!r acest!r 78ri.
Hns8 .!liticile c!merciale' de e5.!rt a ca.italului .r!ducti,' s.re de!se9ire de e5.!rtul
.r!dusel!r .entru c!nsum ne.r!ducti,' nu urm8resc sc!.ul s!lu7i!n8rii .r!9lemel!r ec!n!mice'
de e5em.lu din %(#C' ci ,al!ri1icarea Gn e5teri!r a ca.italului .r!ducti, de,al!ri1icat Gn .r!.ria
7ar8. F8rile s8race' %(#C;ul nu dis.une de acumul8rile necesare .entru .r!+resul te)nic!;
<tiin7i1ic. Hn "UA' Ma.!nia' :ermania' *ran7a' 3area %ritanie' #talia' Canada' .e .arcursul a
mult!r &eci de ani s;a creat un .!ten7ial <tiin7i1ic' creati,' in!,a7i!nal c!nsidera9il' !
in1rastructur8 necesar8 .entru ela9!r8ri .rinci.ial n!i. Aceste c!ndi7ii nu .!t 1i create Gn 78rile
s8race din li.sa de miJl!ace' de su.ers.eciali<ti' de utilaJe unicale' de acumul8ri <tiin7i1ice' de
idei. F8rile s8race .e .arcurs' su9 im.actul .r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic din 78rile industrial
.uternic de&,!ltate de,in relati, t!t mai s8race. F8rile s8race reali&ea&8 un anumit succes Gn
de&,!ltarea sa Gn c!m.ara7ie cu .eri!adele .recedente' Gns8 t!t mai mult se Adistan7ea&8@ de
78rile industrial de&,!ltate.
6n capitol!l 2 Evoluia conceptelor de dezvoltare economic a SUA7 constit!it din trei
para$ra#e s!nt analizate procesele economice din timp!l 2arii 1epresii
Economice din SUA din 1@3A-1@34 #actorii ce sta! la *aza s!cces!l!i
economiei SUA metodele p!se la *aza per#ecion%rii mecanismelor
economice ale SUA.
$r!+resul te)n!l!+ic' a.ari7ia a n!i .r!duse <i ser,icii' Gn lume Gn mare m8sur8 sunt
determinate de succesul ec!n!mic al "UA <i Ma.!nia. *iecare lider ec!n!mic' <i "UA' <i Ma.!nia
a trecut di1erit .rin A1urtunile@ ec!n!mice' militare' s!cialeC se de!se9esc .rin structurile
culturale' etnice' c!n1esi!nale' .rin ist!ricul s8u. Hns8 "UA <i Ma.!nia au un Ace,a@ c!munD
am9ele 78ri au .us accentul (Gn de&,!ltarea sa s!ci!;ec!n!mic8) .e intelectul s!ciet87ii. Ma.!nia
Gnc8 Gn anul 1861 a intr!dus Gn,878mGntul !9li+at!riuC studiile au de,enit Ala m!d8@.
"UA' du.8 al 2;lea (8&9!i 3!ndial' a de,enit .artenerul ec!n!mic al Ma.!niei. /ac8
Ma.!nia a su.!rtat distru+erile A1urtunii@ militare' a.!i "UA au a,ut de su.!rtat c!nsecin7ele
de.resiunii ec!n!mice din anii K30' sec!lul II. 3area /e.resiune 2c!n!mic8 a +enerat .ierderi
de t!t 1elulC Gns8 a c!ntri9uit la de&,!ltarea te!riei ec!n!mice. Ni Gn .re&ent' .entru a de.8<i cri&a
11
1inanciar8 m!ndial8' ec!n!mi<tii anali&ea&8 e,!lu7ia indicat!ril!r' a indicil!r ec!n!mici a "UA
din anii 1929;1940. "8 e5amin8m cGte,a as.ecte din e,!lu7ia Ades18<ur8rii@' de.8<irii cri&ei'
de.resiunii ec!n!mice de c8tre "UA.
/escre<terea' cre<terea $% a 1!st Gns!7it8 de descre<terea' cre<terea .r!.!r7i!nal8 a !1ertei
de lic)idit87i. >a un .r!cent al $% au re,enit .r!cente de 9ani c)e<i Gn anii 1930;1934 res.ecti,
cGte 1'08C 1'096C 1'113C 1'087C 1'079. Hnce.Gnd cu anul 1935' acest indice a reali&at ! cre<tere
semni1icati,8 <i Gn anii 1935;1940 a c!nstituit res.ecti, 1'169C 1'16C 1'21C 1'25C 1'33. Calculele
ne .ermit s8 c!nclu&i!n8m c8 de.resia ec!n!mic8 a 1!st Asus7inut8@ <i de cre<terea insu1icient8 a
!1ertei de 9ani Gn anii 1930;1934. 3en7inerea ec)ili9rului dintre cre<terea $% <i cre<terea
!1ertei de 9ani' Gn ,i&iunea n!astr8' a 1!st una din cau&ele ce au +enerat cri&a ec!n!mic8. Ast1el'
dac8 e5amin8m indiceleD .r!cente de cre<tere' descre<tere a !1ertei de 9ani c8tre num8rul cel!r
!cu.a7i Gn cGm.ul muncii (Gn O) !97inem' .entru anii 1930;1934 res.ecti, ,al!rile 1'06C 1'09C
1'04C 1'00C 1'05 ! asi+urare a ec!n!miei cu ! mas8 m!netar8 strict .r!.!r7i!nal8 cu num8rul
cel!r !cu.a7i Gn cGm.ul muncii. Cri&a ec!n!mic8 din anii 1929;1933' .entru +enera7iile
urm8t!are de ec!n!mi<ti s;a trans1!rmat Gntr;! lec7ie .ractic!;<tiin7i1ic8.
$!liticile ec!n!mice care ar stimula de.8<irea cri&el!r ec!n!mice tre9uie s8 1ie direc7i!nate
la reducerea 9anil!r c)e<i' a re&er,el!r !9li+at!rii' la stimularea cre<terii de.uneril!r 9ancare.
/e.resiunea 2c!n!mic8 s;a mani1estat .rin li.sa .r!+ramel!r (.lanuril!r) de .r!ducere
(!1erta) .rin li.sa .r!+ramel!r de c!nsum (cererea). /ac8 3irac!lul ec!n!mic din Ma.!nia a a,ut
trei' a.!i cel din "UA d!i c!aut!riD ela9!rarea .r!+ramel!r de .r!ducere' de c!nsumC accentul de
.us .e .r!dusele intelectuale. #deea de a ela9!ra $(6:(A32 3AC(6 a 1!st im.us8 de
situa7iile militare' im.use de al d!ilea (8&9!i 3!ndial. $rinci.iile .use la 9a&a ela9!r8ril!r
.r!+ramel!r militare au de,enit utile <i .entru ela9!rarea .r!+ramel!r;!1ert8' .r!+ramel!r;cerere
de m8r1uri <i ser,icii. A.ari7ia te)n!l!+iil!r .er1!rmante' .r!+resului te)n!l!+ic' a n!il!r
.r!duse' ser,icii Gn lume Gn mare m8sur8 sunt determinate de succesele ec!n!mice ale "UA' care
.e .arcursul anil!r au .us <i .un accentul .e de&,!ltarea <tiin7ei. "uccesul ec!n!mic' te)n!l!+ic'
<tiin7i1ic al Ma.!niei' Gn mare m8sur8' se dat!re<te su.!rtului ac!rdat acestei 78ri de c8tre "UA..
Cri&a din anii K30 ai sec.II a c!nstituit nu numai ! A1urtun8@ ec!n!mic8 distru+8t!are ci <i un
im9!ld' ! necesitate de a .er1ec7i!na met!dele <i m!dalit87ile de +esti!nare +u,ernamental8 a
ec!n!miei na7i!nale' de ela9!rare a un!r .!litici ec!n!mice 1le5i9ile.
2,!lu7ia met!del!r de de.8<ire a /e.resiunii 2c!n!mice tre9uie studiat8 .entru a 1i .us8 la
9a&a un!r .!litici de .re,enire' de de.8<ire' de !c!lire a cri&el!r ec!n!mic!;1inanciare .!si9ile.
2c!n!mia "UA are un im.act c!nsidera9il asu.ra de&,!lt8rii ec!n!miei m!ndiale Gn
ansam9lu. Acest lucru are cLte,a e5.lica7iiD "UA .r!duce cea 25O din $#%;ul m!ndialC
.r!dusele e5.!rtate de c8tre "UA Gn mare .arte sunt .rinci.ial n!i' te)n!l!+iile ; e1iciente'
12
calitatea .r!dusel!r ; im.eca9il8. Cu e5ce.7ia .eri!adel!r de cri&8' ec!n!mia american8 se a1l8
Gn .ermanen78 e5.ansiune. "uccesele ec!n!mice ale "UA ar .utea 1i e5.licate .rin c!ndi7iile
climaterice 1a,!ra9ile' dis.!ni9ilul de &8c8minte' resurse materiale etc. Hns8 .!t 1i aduse e5em.le
de 78ri 1!arte 9!+ate Gn resurse materiale' dar cu ! .!.ula7ie 1!arte s8rac8. /eci' succesele
ec!n!mice ale "UA se dat!resc Gn e5clusi,itate mecanismel!r' .!liticil!r ec!n!mice ale "UA'
care .e .arcursul ist!riei au e,!luatC unui <ir de 1act!ri' care au Aim.usP aut!rit87ile 1ederale s8;<i
.er1ec7i!ne&e' redirec7i!ne&e .!liticile. 3irac!lul ec!n!mic al "UA' al Ma.!niei a 1!st ini7iat de
A1urtunile@ ec!n!mice' militare.
"uccesul ec!n!mic' militar al "UA' Gn mare m8sur8' se dat!re<te 1unc7i!n8rii ec!n!miei
78rii Gn 9a&a programelor indicative, ela9!rate de c8tre structurile +u,ernamentale la t!ate
ni,elele Gn .r!1ilul ramural' terit!rial' Gn tim.C "UA' dis.unGnd de resursele ener+etice .r!.rii'
sistematic im.!rt8 resurse .etr!liereC e5.l!atea&8 situa7iile de cri&8 ec!n!mic8 m!ndial8' cGnd
.re7urile la materiile .rime' resursele .etr!liere' se reduc' G<i mic<!rea&8 importul.
Hn "UA cererea de resurse ca.itale este determinat8 de un <ir de 1act!ri e5!+eniC cu aJut!rul
im.!rtului de resurse ca.italeC de dis.!ni9ilul "UA de resurse ca.italeC de reali&8rile "UA Gn
d!meniul in!,a7i!nalC de a.ari7ia sau eliminarea un!r te)n!l!+ii .r!ducti,e. Cererea la resursele
ca.itale Gm.reun8 cu dis.!ni9ilul de resurse' cu ni,elul de e.ui&are a &8c8mintel!r naturale au un
im.act direct asu.ra ,!lumului in,esti7iil!r tradi7i!nale' care sunt multi.licate sau reduse de
dis.!ni9ilul de &8c8minte naturale ale "UA. Aceasta (cererea multi.licat8) determin8 ,!lumul
e5trac7iil!r de &8c8minteC utili&8rii resursel!r naturale care Gn c!nsecin78 determin8 ni,elul
.re7uril!r la resursele ca.itale. ".eci1icul !r+ani&8rii ec!n!miei "UAD 1iecare .r!9lem8 (Gn ca&ul
e5aminat A*act!rii care determin8 redistri9uirea resursel!r ca.itale@) Gn "UA este tratat8
sistemic' .rin met!de ci9ernetice' c!m.le5e. Ni acest m!d de +esti!nare a ec!n!miei (<i nu
numai) a c!ntri9uit la trans1!rmarea "UA Gn >ider 2c!n!mic' 3ilitar m!ndial.
Hn "UA accentul se .une .entru ec!n!misirea' reducerea e5tra+eril!r de resurse naturaleC Gn
78rile din (estul lumii ; in,ers. Cre<terea .re7uril!r la resursele' &8c8mintele naturale im.un "UA
s8;<i de&,!lte $0NC 78rile din (estul >umii s8 maJ!re&e ,!lumul e5tra+eril!r .entru a .r!1ita de
.re7uri GnalteC "UA de,ine 7ar8 mai 9!+at8 Gn idei' te)n!l!+ii' .r!duse intelectuale etc.' 78rile din
(estul >umii de,in t!t mai s8race Gn resurse' &8c8minte naturale. C!nsumul intern de resurse'
&8c8minte naturale Gn 78rile din (estul >umii' din li.sa $0N' de,ine t!t mai ira7i!nalC cre<terea
.re7uril!r la resursele naturale .e .ia7a m!ndial8 c!ntri9uie la cre<terea c!sturil!r la .r!dusele
na7i!nale Gn c!nsecin78 la reducerea .r!1itului la 1alimentarea s1erei .r!ducti,e na7i!nale. F8rile
din (estul >umii sunt AaJutateP de "UA' cu aJut!rul un!r te)n!l!+ii .er1!rmante' s8;<i
intensi1ice .r!cesele de e5tra+ere a resursel!r' &8c8mintel!r naturale' destinate Gn temei'
e5.!rtului' adic8 s8 de,in8 mai s8race.
13
$%' e5.!rtul' im.!rtul "UA' Gn mare m8sur8 sunt c!nsecin7e ale $0N' a te)n!l!+iil!r
.r!ducti,e de .er1!rman78. Cre<terea .!ten7ialului te)nic!;<tiin7i1ic al "UA c!ntri9uie la
cre<terea .r!duc7iei <i deci <i a ni,elului de !cu.a7ie a 1!r7ei de munc8C reducerea .r!duc7iei
.!ate 1i tratat8 ca ! c!nsecin78 a re+resului te)n!l!+ic. "uccesele ec!n!mic!;militare ale "UA Gn
mare m8sur8 se dat!resc .!liticil!r de de.reciere a d!larului Gn c!nsecin78 .rin stimularea
e5.!rtuluiC .rin a.licarea de c8tre "UA a .!liticil!r .r!tec7i!niste.
-apitol!l 3 Strategii !i politici comerciale7, constit!it din trei para$ra#e, s!nt
s!p!se !nor analize strate$iile comer!l!i SUA c! partenerii din UE politicile
comerciale n comer!l politicilor economice ale SUA politicile comerciale ale
SUA n conte(t!l crizei &nanciare mondiale.
"c)im98rile c!merciale dintre "UA <i U2' &ilnic' de.8<esc 2 mlrd. de eur!. C!mer7ul
9ilateral Gntre "UA <i U2 a reali&at ,al!ri im.resi!nanteD .este 0'5 trili!ane de eur! .entru
m8r1uri <i 0'3 trili!ane de eur! .entru ser,iciiC din in,esti7iile str8ine ale U2 42O sunt reali&ate
Gn "UAC 50O din in,esti7iile str8ine ale "UA sunt e1ectuate Gn 78rile mem9re ale U2C Gn "UA cca
3 mln de an+aJa7i lucrea&8 .entru c!m.aniile 78ril!r din U2C Gn U2 cca 4 mln de an+aJa7i
lucrea&8 .entru 1irmele din "UA.
Cre<terea .r!ducti,it87ii muncii Gn s1era .r!ducti,8 c!ntri9uie la reducerea num8rului
an+aJa7il!r. Hn c!nsecin78 Gn "UA sunt create t!ate .remi&ele .entru de&,!ltarea ser,iciil!r 80O
din resursele de munc8 din "UA sunt !cu.ate cu .restarea ser,iciil!r. 6 .!litic8 ec!n!mic8
de!se9it8 "UA .r!m!,ea&8 Gn c!nsumul resursel!r ener+etice. Hn .rinci.iu "UA se .!ate asi+ura
cu resurse .etr!liere .r!.rii. Hns8 50O din necesarul de aceste resurse este ac!.erit din c!ntul
im.!&itului. "UA duc ! .!litic8 de ec!n!misire a re&er,el!r na7i!nale de resurse .etr!liere.
#n,esti7iile "UA sunt .re&ente Gntr;un <ir de 78ri e5.!rtat!are de .etr!l' inclusi, 47O Gn Cu,eit'
43O Gn Ara9ia "audit8. necesarul de +a&e naturale Gn "UA este ac!.erit la ni,elul de 80O din
re&er,ele na7i!nale. Hn "UA ,enitul anual a unui indi,id c!nstituie cca 50 000 d!lariC a unui
indi,id Gn ,Grst8 de munc8' a.t de munc8 este de 150 000 d!lari sau lunar este de 125 00 d!l
"UA.
25.!rtat!rii din "UA Gn rela7iile ec!n!mice interna7i!nale' inclusi, cu U2' urm8resc sc!.ul
de a reali&a un .r!1it ma5imC e5aminea&8 mul7imea acel!r .arteneri ec!n!mici .entru care
m8r1urile din "UA sunt 9unuri necesare <i sunt +ata s8 ac)ite un anumit .re7' .!ate ce,a mai
maJ!rat. 38r1urile' !1erta "UA .entru cererea din U2' cu mici e5ce.7ii' sunt .r!duse 1inite' deJa
create' care e5ist8 .rin de.!&ite' st!curi. .r!duc8t!rii acest!ra au su.!rtat anumite c!sturi
materiale' 1inanciare' de munc8. ".re de!se9ire de .ia7a .er1ect8' .ia7a "UA;U2 are s.eci1icul
s8uD .re7ul unitar la m8r1urile li,rate sunt sta9ilite indi,idual' se.arat' .entru 1iecare cum.8r8t!r.
acest lucru .!ate a,ea cGte,a e5.lica7iiD m8r1urile din "UA sunt !ri+inale' .rinci.ial n!i' de !
14
calitate su.eri!ar8C ne,!ile' necesit87ile c!nsumat!ril!r din U2 .!t 1i satis18cute numai de
m8r1urile din "UAC c!nsumat!rii de 9unuri din U2' du.8 ca.acit87ile de .ia78 nu sunt !m!+eniC
e5.!rtat!rii din "UA Ae5.l!atea&8@ .!si9ilit87ile c!nsumat!ril!r 9!+a7i' 1ace c!ncesii cel!r
relati, s8raci' dar nu mai J!s de un ni,el al .re7ului minim admisi9il.
25.!rtat!rii din "UA Ae5.l!atea&8@ calit87ile unice ale m8r1uril!r' de re+ul8' sta9ilesc
.re7uri c!merciale indi,iduale .entru 1iecare cum.8r8t!r. $!liticile ec!n!mice la ni,elul Amicr!@
sunt 9a&ate .e .rinci.iul m!n!.!listD de c!merciali&at cGt .u7in la un .re7 cGt mai mare <i nu
in,ers. Hn sc!.ul men7inerii unui .re7 c!mercial Gnalt' e5.!rtat!rii din "UA studia&8 .ia7a din U2
.rin s!ndaJe s!ci!l!+iceC determin8 1unc7ia re.arti7iei .re7uril!rC determin8 inter,alul de ,aria7ie
a .re7ului de ec)ili9ru' a num8rului .!ten7ial al cum.8r8t!ril!r. $!litica e5.!rtat!ril!r se reduce
la reali&area unui .r!1it ma5im Gn 9a&a sta9ilirii un!r .re7uri c!merciale relati, maJ!rate.
"UA' acce.tGnd .!liticile c!merciale .r!tec7i!niste' urm8resc crearea c!ndi7iil!r Gn
ec!n!mia na7i!nal8 .entru .r!ducerea un!r m8r1uri' actualmente a1late Gn starea inci.ient8.
Hn ,i&iunea n!astr8' .!liticile c!merciale .r!tec7i!niste 1a,!ri&ea&8 un +ru. restrGns de
.r!duc8t!ri' de1a,!ri&ea&8 c!nsumat!rii aut!)t!ni' care sunt im.u<i s8 cum.ere 9unuri la un .re7
mai mare <i .!ate de ! calitate mai in1eri!ar8. Alternati,ele A$!liticile c!merciale li9erale@ sau
A$!liticile c!merciale .r!tec7i!niste@ nu .!t 1i acce.tate sau res.inse numai .rin anali&a acest!ra
Gn a1ara restul .!liticil!r ec!n!mice ale "UA. *iecare .!litic8 ec!n!mic8' inclusi, $C>' $C$ Gn
anumit m!d .artici.8 Gn Alan7ul@ m!di1ic8ril!r Acau&8;e1ect@.
Hn acest m!del ta5a .r!centual8' cursul de sc)im9 ,alutar' c!ntul !.era7iunil!r curente
(e5.!rtul net) sunt ,aria9ile end!+ene. "UA .rin .!liticile sale ec!n!mice' Gn de.enden78 de
situa7iile ec!n!mice ale 78rii' ale restului lumii' .!ate in1luen7a ,al!rile ,aria9ilel!r end!+ene. /e
e5em.luD cre<terea ac)i&i7iil!r +u,ernamentale' .r!,!cate de acti,it87ile militare sau reducerea
im.!&itel!r c!ntri9uie la reducerea ec!n!miil!r na7i!nale <i c!res.un&8t!r reduce !1erta
1
S
. Hn
c!nsecin78 in,esti7iile Gn "UA se reduc' ta5a .r!centual8 real8 cre<te.
Cre<terea ac)i&i7iil!r +u,ernamentale cu 10 9.n. d!l c!ntri9uie la cre<terea $% cu 193 9.n.
d!lC cre<terea im.!&itel!r cu 100 9.n. d!l reduce $% cu 119 9.n. d!l. #n1la7ia <i <!maJul sunt
indicat!rii ce caracteri&ea&8 de&,!ltarea ec!n!mic8 a 78rii. $!liticile ec!n!mice care stimulea&8
reducerea <!maJului indirect creea&8 c!ndi7ii .entru cre<terea in1la7ieiC un .r!cent de cre<tere a
<!maJului Gn "UA c!ntri9uie la reducerea $% cu 2OC reducerea in1la7iei stimulea&8 cre<terea
<!maJului' reducerea $% al "UA. $eri!adel!r de cri&e ec!n!mice le sunt caracteristice
cre<terea ni,elului <!maJului' reducerea ,enituril!r .!.ula7iei' deci <i a cererii. $!liticile creditar;
m!netare' 9u+etar;1iscale .!t c!ntri9ui la sta9ili&area ec!n!miei. Aceste .!litici au un im.act
asu.ra ni,elului de sta9ili&are a ec!n!miei cu un anumit la+' cu ! anumit8 GntGr&iere. (educerea
la+uril!r .!ate 1i reali&at8 .rin intermediul de im.!&itare a .!.ula7iei <i a c!r.!ra7iil!r.
1:
C+/)$"-1- 1. ECONOMIA SUA: EVOLUIA POLITICILOR. MECANISMELOR
ECONOMICE
1.1. E#"'"()+ SUA &' #"'$e7$1- e#"'"()e) ("'!)+-e
#st!ria ".U.A. este strLns le+at8 de ec!n!mie. /in multitudinea de cau&e ce au determinat
se.ararea .!litic8 a c!l!niil!r n!rd;americane de 3area %ritanie' se remarc8 Gn s.ecial cau&ele
ec!n!mice. #nterdic7ia de&,!lt8rii industriei' im.unerea im.!&itel!r su.limentare "tam. Act <i
"u+ar Act' <i mai ales im.unerea !9li+ati,it87ii de a cum.8ra .r!duse 9ritanice la .re7uri sta9ilite
de metr!.!l8 ; t!ate acestea au determinat A.artida de ceai de la %!st!n@ din 1773' unul dintre
e,enimentele ce au c!ndus la declan<area r8&9!iul de inde.enden78 a "UA.
Far8 a tutur!r .!si9ilit87il!r' "UA a 1!st Gn .ermanen78 7inta emi+ran7il!r .r!,eni7i de .e
t!ate c!ntinentele. A0)e American /ream@ ; (! ,ia78 mai 9un8 ce este re&ultatul e1!rtului
.ers!nal) a 1!st .!si9il dat!rit8 sistemului ec!n!mic al "UA. 2mi+ran7ii s;au Gndre.tat cu
.rec8dere s.re ,est .unLnd 9a&ele a+riculturii americane.
"UA 9ene1icia&8 de c!ndi7ii naturale .entru a+ricultur8 de un Gnalt randament. Hn sec!lul
I#I' "UA s;au a1irmat ca ! mare .utere a+ric!l8. 0utunul' 9um9acul' cerealele' .r!dusele de
!ri+ine animal8 au c!nstituit .rinci.alele resurse de e5.!rt. "UA au a9and!nat 1!arte re.ede
a+ricultura de su9e5isten78. Hnc8 din sec!lul I#I' a+ricultura american8 a de,enit .uternic
s.eciali&at8 .e renumitele centuri ; centura la.telui Gn n!rd;est' centura .!rum9ului as!ciat8 cu
cea a cre<terii .!rcinel!r Gn &!na 3aril!r >acuri' centura 9um9acului .recum <i cre<terea
c!rnutel!r mari Gn "ud. Gn n!rd;,est' cre<terea animalel!r este as!ciat8 cu cea a e5.l!at8rii
1!restiere. >a ,est de 3iss!uri Gnce.e centura +rLului. A,Lnd ca .unct de .lecare a+ricultura'
"UA a de,enit .rima .utere ec!n!mic8 a5at8 .e c!mer7 <i e5.!rt. #ndustria american8 a urmat
aceea<i cale' 1iind .er1ect ada.tat8 cerin7el!r .ie7ei.
>a cum.8na dintre sec!lele I#I ; II' d!i mari .re<edin7i au ela9!rat d!ctrinele
ec!n!mic!;.!litice ce urmau s8 de1ineasc8 rela7iile "UA cu (estul >umii. $re<edintele 0a1t a
lansat A/i.l!ma7ia /!larului@ .!tri,it c8reia interesele americane sunt ec!n!mice <i se
mani1est8 la ni,el m!ndial. $re<edintele (!!s,elt a im.us A/i.l!ma7ia %i+ "ticQ@ .!tri,it c8reia
"UA G<i .r!m!,ea&8 cu 1!r7a sau G<i a.8r8 interesele ec!n!mice !riunde Gn lume. Gnce.utul
sec!lului II marc)ea&8 a1irmarea "UA ca .rima mare .utere ec!n!mic8 a lumii.
Hn .eri!ada inter9elic8 "UA c!ntinu8 .!litica sa tradi7i!nal;i&!la7i!nist8. Al d!ilea r8&9!i
m!ndial <i mai ales a.ari7ia Ac!rtinei de 1ier@ au im.us "UA s8 de,in8 .utere .!litic!;militar8;
lider al lumii li9ere. $e .lan ec!n!mic "UA G<i asuma res.!nsa9ilitatea rec!nstuc7iei
6ccidentului ca.italist <i dem!crat. $lanul 3ars)all' ini7iat Gn 1948' st8 la 9a&a rec!nstruc7iei
1=
eur!.ene <i la rea.ari7ia 2ur!.ei ca .utere ec!n!mic8 +l!9al8. /e alt1el' "tatele Unite erau
sin+urele state Gn m8sur8 s8 sus7in8 un ast1el de e1!rt ec!n!mic' du.8 r8&9!i. "UA .!sedau
re&er,e de aur de 20 miliarde de d!lari' a.r!a.e d!u8 treimi din t!talul aurului n!7i!nal.
$uterea ec!n!mic8 a "UA este du9lat8 de ca.acitatea militar8 a acest!ra. "UA G<i ar!+8
c!ntr!lul .!litic!;militar asu.ra un!r &!ne din Gntrea+a lume. 6rientul 3iJl!ciu' "ud;2stul Asiei'
America >atin8 sunt declarate &!ne de interes strate+ic .entru "tatele Unite ale Americii.
$r89u<irea U("" <i a c!munismului eur!.ean au dus la c!nstituirea unei lumi asimetrice
Gn care "UA au r8mas sin+ura .utere +l!9al8. (!lul s8u de lider m!ndial sus7inut de ec!n!mia
american8' Gnce.e s8 1ie c!ntestat nu numai de mi<c8rile ter!riste dar <i de unele state ce d!resc
s8 de,in8 1!r7e ec!n!mice +l!9ale.
"istemul ec!n!mic al "UA .!ate 1i de1init .rin caracterul s8u descentrali&at' caracter
ca.italist' 9a&at .e .r!.rietatea .ri,at8 <i li9er8 ini7iati,8. #nter,en7ia aut!rit87il!r 1ederale Gn
ec!n!mia "UA se mani1est8 .rin strate+ii de .!litic8 9u+etar8 <i m!netar8. Hn acela<i tim.'
9u+etul 1ederal are ! c!m.!nent8 ce ,i&ea&8 in,esti7ii Gn cercetare. >e+isla7ia ec!n!mic8 a "UA
.ermite im.licarea +u,ernului Gn c!ntr!lul .racticil!r de a1aceri' +u,ernul american are <i r!lul
de su.er,i&!r al cre<terii ec!n!mice.
Un r!l s.ecial Gn ec!n!mia american8 Gl J!ac8 c!m.aniile transna7i!naleD C!ca C!la'
C!l+ate' 3icr!s!1t' *!rd' #%3' :eneral 2lectric' #ntel' 255!n' ?al;3art' 3c /!naldKs@' care'
re.re&int8 ima+inea "UA Gn Gntrea+a lume. Hn t!.ul .rimel!r &ece c!r.!ra7ii transna7i!nale din
lume' .rimele cinci sunt din "UA. Acti,itatea l!r se c!ncentrea&8 asu.ra ramuril!r cu reale
.ers.ecti,e de de&,!ltare <i de !97inere a .r!1itului. /e alt1el' c!m.aniile transna7i!nale sunt
,Lr1ul de lance al !1ensi,ei americane Gn c!nte5tul +l!9ali&8rii ec!n!mice. Hn anii 80' s!ciet87ile
transna7i!nale de7ineau ! treime din .r!duc7ia industrial8' .este Jum8tate din c!mer7ul e5teri!r.
4al!area m8r1uril!r <i a ser,iciil!r asi+urate de transna7i!nalele de .r!,enien78 american8 se
ridica Gn aceast8 .eri!ad8 la 350 miliarde d!lari. 25.rimat Gn .r!cente' 1irmele americane
re.re&entau Gn 1999' 71'8O din ,al!area .rimel!r 50 de s!ciet87i transna7i!nale din lume . $rin
in,esti7iile directe Gn str8in8tate' marile c!m.anii americane !97in .r!1ituri uria<e dar mai ales
ca.8t8 .!si9ilitatea de a c!ntr!la sursele de materii .rime. C!m.aniile americane sunt .re&ente
.e .ie7ele de Gnalt ni,el Gn ceea ce .ri,e<te c!nsumul' accentul 1iind .us .e re+iunile
.r!duc8t!are de materii .rime. 0!t!dat8 c!m.aniile "UA trans1er8 Gn e5teri!r m!delul american
de .lani1icare <i de mana+ement a acti,it87ii ec!n!mice' Gn e+al8 m8sur8' <i n!ile te)n!l!+ii de
mare randament <i .r!ducti,itate. :l!9ali&area ec!n!miei duce la de&,!ltarea c!m.aniil!r
transna7i!nale americane. 2le sunt ast8&i ! .uternic8 1!r78 Gn ec!n!mia m!ndial8 <i un ade,8rat
liant al ec!n!miei americane care se re+8se<te <i dinc!l! de 1r!ntierele na7i!nale. "ecretul
succesului american este le+ate de sumele uria<e in,estite Gn cercetare <i de&,!ltare' atLt de c8tre
1?
c!m.aniile . .ri,ate G<i <i de c8tre aut!rit87ile 1ederale. Un alt 1act!r al succesului ec!n!miei al
"UA Gl re.re&int8 +radul Gnalt de .re+8tire <i num8rul en!rm de mare a .ers!nalului de cercetare.
(e,!lu7ia te)nic!;<tiin7i1ic8 a .!rnit din "tatele Unite. Cei mai mul7i de7in8t!ri ai .remiului
!9el Gn <tiin78 sunt americani. i,elul Gnalt al te)n!l!+iei utili&ate Gn industria american8
determin8 re.arti&area 1!r7ei de munc8 Gn d!meniul ser,iciil!r Gntr;un .r!cent uria< (73'2O ) .rin
c!m.ara7ie cu 24'1O Gn industrie <i 2'7OGn a+ricultur8.
i,elul Gnalt al .r!ducti,it87ii GntLlnit Gn ec!n!mia american8 .ermite "tatel!r Unite s8
atra+8 uria<e 1lu5uri de ca.ital' e5.!rt de resurse 1inanciare americane .este t!t Gn lume dar mai
ales Gn 2ur!.a. Mean;MacRues "er,an "c)rei9er a.recia c8 Gn anii 80 Aa treia .utere industrial8
m!ndial8 du.8 "tatele Unite <i Uniunea "!,ietica (U") ar .utea 1i 1!arte 9ine nu 2ur!.a ci
industria american8 Gn 2ur!.a@. Aceast8 remarc8 este ,ala9il8 mai ales ast8&i' .r89u<irea
c!munismului Gn 2ur!.a Gn 1989' .ermi7Lnd 1irmel!r americane s8 se e5tind8 .e ! .ia78 uria<8
S6T;S8T.
2c!n!mia american8 se a1l8 acum Gn .lin8 e5.ansiune. Cre<terea ec!n!mic8 este
sus7inut8' de te)n!l!+ia .er1!rmant8' in1la7ie sc8&ut8' ca.acitatea de a crea l!curi de munc8 <i un
ni,el relati, redus al <!maJului. "UA .r!m!,ea&8 un n!u c!nce.t ec!n!mic le+at de
.r!ducti,itatea +l!9al8 a 1act!ril!r de .r!duc7ie' c!nce.t ce .une accent .e e1icacitatea cu care
ec!n!mia american8 Gm9in8 munca an+aJa7il!r cu in,esti7iile Gn cercetare;de&,!ltare. C)iar dac8
"UA r8mLn Gn centrul sistemului interna7i!nal ca mare .utere ec!n!mic8 <i militar8' +l!9ali&area
ec!n!mic8 .ermite mult!r alt!r .uteri s8 se a1irme <i s8 c!ncure&e cu "UA' r!lul acest!ra de
sin+ur8 su.er.utere nu .!ate 1i .us la Gnd!ial8. /in .unct de ,edere ec!n!mic' "tatele Unite ale
Americii au cea mai de&,!ltat8 a+ricultur8 din lume. Hn ianuarie 2008' a+en7ia american8 de
re+lementare a .r!dusel!r alimentare (*/A) <i;a dat a.r!9area .entru c!merciali&area
.r!dusel!r !97inute din 9!,ine' !,ine <i .!rcine d!nate' c!nsiderLnd c8 ele nu .re&int8 riscuri
.entru c!nsum. "ect!rul c!nstruc7iil!r a 1!st +ra, a1ectat Gn c!nte5tul cri&ei declan<ate Gn au+ust
2007 de .e se+mentul creditel!r i.!tecare cu +rad mare de risc' industria s;a c!n1runtat cu
sec)estre numer!ase <i cu ! maJ!rare a st!curil!r de case ne,Lndute' iar 98ncile au de,enit
.rudente <i au Gnce.ut s8 e5ercite .resiuni asu.ra c!nstruct!ril!r s8 G<i diminue&e st!curile.
C!nstruc7iile de case n!i au ! rat8 anual8 de a.r!5imati, 1 mili!n unit87i (Ane5a 1).
/at!rit8 c!ndi7iil!r naturale .r!.ice <i a s.!rului dem!+ra1ic (ini7ial mai ales .rin
imi+ra7ie din 2ur!.a ; Gntre 1800 <i 1913 s!sind Gn t!tal cea. 50 mili!ane de !ameni)' industria
s;a de&,!ltat Gntr;un ritm ra.id' ceea ce a .ermis "UA s8 !cu.e ! .!&i7ie de 1runte .e arena
interna7i!nal8. 0!t!dat8' statul este c!nsiderat sim9!lul ec!n!miei li9ere de .ia78. /at!rit8
a9unden7ei 9!+87iil!r naturale (c8r9une' .etr!l' +a&e naturale' )idr!ener+ie)' el este mai .u7in
de.endent de im.!rtul de ener+ie decLt maJ!ritatea cel!rlalte state industriali&ate. Un alt
1>
a,antaJ al s8u Gl c!nstituie culturile a+ric!leD America este .ri,it8 dre.t +rLnarul +l!9ului' iar !
.arte im.!rtant8 a .r!duc7iei a+ric!le este e5.!rtat8 Gn lumea Gntrea+8.
C!n1!rm datel!r !1erite de %ir!ul de "tatistic8 a 3uncii din cadrul /e.artamentului
3uncii al "tatel!r Unite'
S1T
Gn anul 2008' Gn ec!n!mia "UA erau !cu.ate 134.354.250 de
.ers!ane (0a9elul 1).
T+,e-1- 1.1. N1(%1- +'9+D+>)-"% &' /%"0)-1- +#$)2)$>)-"%
Ramura
Numr de
an!a"ai
# din
totalul
an!a"ailor
A+ricultur8' sil,icultur8' .escuit' cine+etic8 385.730 0'3O
3inerit 644.070 0'5O
Utilit87i 542.230 0'4O
C!nstruc7ie 7.671.680 5'7O
$r!duc7ie (c!n1ec7ii) 13.960.700 10'4O
4Ln&are an+r! 5.964.920 4'4O
4Ln&are cu am8nuntul 15.642.700 11'6O
0rans.!rt <i de.!&itare 5.306.240 3'95O
#ndustria in1!rma7iil!r 3.019.040 2'25O
*inan7e <i asi+ur8ri 5.990.930 4'6O
#ndustria im!9iliar8' c)irii <i arende 2.143.100 1'6O
"er,icii .r!1esi!nale' <tiin7i1ice <i te)nice 7.519.060 5'6O
Administrarea (mana+ementul) c!m.aniil!r <i Gntre.rinderil!r 1.915.250 1'4O
3ana+ementul administrati,' al resursel!r <i de<euril!r <i ser,icii
de remediere
8.506.680 6'3O
"er,icii educa7i!nale 12.455.550 9'3O
6cr!tirea s8n8t87i <i asisten78 s!cial8 16.006.410 11'9O
Arte' distrac7ii' recreere 1.923.380 1'4O
Ca&are <i ser,icii alimentare 11.341.810 8'4O
Alte ser,icii (cu e5ce.7ia administra7iei .u9lice) 3.881.410 2'9O
Administra7ia 1ederal8' de stat <i l!cal8 9.533.390 7'1O
C!mer7ul e5teri!r al "UA a sc8&ut .e 1!ndul Gnr8ut87irii c!ndi7iil!r ec!n!mice.
Hn 9a&a datel!r din ta9elul 1.1. .utem c!nstata c8 Gn "UA din num8rul .ers!anel!r
!cu.ate cel mai mare .r!cent re,ine !cr!tirii s8n8t87ii <i asisten7ei s!ciale (11'9O)C ser,iciile
educa7i!nale le re,in 9'3O su9 industria de c!n1ec7ii (10'4O)' ,Gn&8ril!r cu am8nuntul 11'6O.
"UA' 1iind ! 7ar8' care a reali&at un succes ec!n!mic en!rm' Gn 9a&a d!meniului cercetare;
de&,!ltare' ramurii care .re+8te<te Amaterie .rim8@ .entru de&,!ltarea intelectului' ac!rd8 !
aten7ie secund8 ramurii educati,e. $ar7ial acest as.ect are <i ! e5.lica7ieD .e .arcursul sec!lului
II "UA a A.r!1itat@ de .r!9lemele s!ciale' ec!n!mice din alte 78ri' a stimulat imi+rarea
s.eciali<til!r de ! Gnalt8 .re+8tire .r!1esi!nal8. /ac8 Ma.!nia G<i .re+8te<te intelectul na7i!nal'
a.!i "UA AsmGntGne<te@ (estul >umii de su.ers.eciali<ti. i,elul Gnalt de salari&are a muncii Gn
"UA ne .ermite s8 a1irm8m c8 <i Gn urm8t!arele sec!le (estul >umii ,a asi+ura "UA cu munc8
cali1icat8. 0em.erarea cre<terii ec!n!mice m!ndiale a a1ectat .uternic sc)im9urile c!merciale
1@
ale "UA' c!ntri9uind la ! sc8dere a im.!rturil!r de ! am.l!are rec!rd si la c!m.rimarea
e5.!rturil!r' unul dintre .rinci.alii 1act!ri ai cre<terii ec!n!mice' relatea&8 A*$.
#m.!rturile au Gnre+istrat Gn anii de cri&8 cea mai mare reducere c!nsemnata ,re!dat8' de
5'6O .ana la 211'9 miliarde d!lari' .!tri,it datel!r 3inisterului C!mer7ului al "UA.
25.!rturile au sc8&ut' de asemenea' cu 6O .ana la 155'4 miliarde d!lari. /e1icitul
c!mercial al "tatel!r Unite s;a redus cu 4'4O 1a78 de ni,elul de .Gn8 la cri&8. #m.!rturile de
.r!duse .etr!liere au sc8&ut cu 15'7O. "c8derea e5.!rturil!r' care au c!ntri9uit la cre<terea
ec!n!mica a "tatel!r Unite Gn anul 2010 re1lecta Gncetinirea .uternica a cre<terii ec!n!mice
m!ndiale si a.recierea d!larului. (e=s#n).
$ia7a eur!.eana a c!mer7ului electr!nic este acum c!m.ara9ila ca m8rime cu cea din
"UA' aJun+Lnd la ,al!area d
e
.este 106 miliarde de eur!' a declarat .entru A+er.res' direct!rul
Centrului 2ur!.ean al S2T;S4T C!nsumat!ril!r din (!mLnia (2CC;(!mania)' (a&,an (esmerita'
re1erindu;se la datele ra.!rtului ACr!ss;9!rder e;C!mmerce in 2ur!.e@.
>a ni,el eur!.ean' 70 la suta din ci1ra de a1aceri reali&ata .rin c!mer7ul electr!nic
a.ar7ine .ie7el!r din 3area %ritanie' :ermania si *ran7a. 25ista insa semni1icati,e di1eren7e Gn
interi!rul Uniunii 2ur!.ene. Ast1el' anul 2009' 57 la suta dintre l!cuit!rii 3arii %ritanii au
c!mandat .rin internet 9unuri .entru u& .ers!nal' iar in *ran7a' 66 la suta dintre utili&at!rii de
internet au 18cut cum.8r8turi !n;line' Gn :ermania' 58'3 la suta.
Hn tarile n!rdice (/anemarca' "uedia' !r,e+ia' *inlanda si #slanda)' 91 la suta dintre
utili&at!rii de internet au 18cut' ac)i&i7ii !n;line.
>a celalalt ca.8t al clasamentului se a1la 2st!nia' Ci.ru' :recia' #talia si $!rtu+alia unde
a.r!5imati, 10 la suta dintre .ers!anele 1i&ice au a.elat la c!mer7ul !n;line .entru a;si .r!cura
9unuri .entru 1!l!sin7a indi,iduala. $e ultimele d!ua l!curi din U227 se a1la' la acest indicat!r'
sunt (!mLnia si %ul+aria' cu 4 la suta si' res.ecti,' 3 la suta' in1!rmea&8 A+er.res.
$!tri,it in1!rma7iil!r 1urni&ate de 2C:;(!mLnia' Gn anul 2009' cele mai .!.ulare
cum.8r8turi !n;line au 1!st .entru calat!rii si ca&are de ,acanta (42 la suta dintre .ers!anele
1i&ice care au cum.8rat !n;line)' Gm9r8c8minte si artic!le de s.!rt (41 la suta)' car7i;re,iste;
materiale educa7i!nale (39 la suta). $r!dusele electr!nice' inclusi, a.arate de 1!t!+ra1iat' au 1!st
ac)i&i7i!nate de c8tre 25 la suta dintre cum.8r8t!rii !n;line.
4Ln&8rile .rin internet au a1ectat a1acerile maril!r ma+a&ine. Hn anul 2008' trei din cinci
utili&at!ri ai internetului au c!m.arat .returile Gnainte de a 1ace ! ac)i&i7ie' cel mai adesea
a.elLnd la ser,iciile un!r =e9 siteuri s.eciali&ate S3T.
#nternetul este canalul de retail cu cea mai ra.ida cre<tere. Hn interi!rul 2U27' Gn anul
2009 51 la suta dintre c!mercian7ii cu am8nuntul au e1ectuat ,Ln&8ri .rin e;c!mmerce. /!ar
,Ln&8rile direct din ma+a&in sunt mai 1rec,ente' 1iind 1!l!site de 79 la suta dintre retaileri.
2A
Ast1el' e;c!mmerce a de,enit mai .!.ular decLt ,Ln&8rile la d!miciliu .rin re.re&entan7i (21 la
suta)' cele .rin .!sta (30 la suta) si telesales (17 la sut8). Hn .re&ent' Uniunea 2ur!.eana si
"tatele Unite ale Americii 1!rmea&8 cel mai mare .arteneriat c!mercial 9ilateral. umai
c!mer7ul cu 9unuri in 2007 s;a ridicat la .este 400 de miliarde de eur!' iar cel cu ser,icii este
estimat la 226 miliarde de eur!. 3ai mult' "UA si U2 re.re&int8 cei mai mari in,estit!ri in
s.a7iul .artenerD Gn 2009' 42O din t!talul in,esti7iil!r 18cute de U2 au 1!st direc7i!nate c8tre
"UA' iar .este Jum8tate din in,esti7iile .ri,ate americane si;au +8sit destina7ia in tarile din
Uniunea 2ur!.eana. #n,esti7iile str8ine directe au .ermis crearea de mili!ane de l!curi de munca
atLt Gn "UA cat <i Gn Uniunea 2ur!.ean8. Hn "tatele Unite ale Americii' din cei .este 5 mili!ane
de americani an+aJa7i de c!m.anii str8ine' 58O dintre ei munceau .entru c!m.anii eur!.ene. >a
1el' Gn 2ur!.a' Gn 1ilialele 1irmel!r americane lucrau a.r!a.e 4 mili!ane de eur!.eni.
$entru a c!ntri9ui la Gnt8rirea c!m.etiti,it87ii cel!r d!ua ec!n!mii' &eci de miliarde de
eur! sunt al!cate anual .entru cercetare;de&,!ltare de c8tre 1irmele eur!.ene in "UA si de cele
americane in U2.
4!lumul tran&ac7iil!r 9ilaterale .recum si +8sirea s!lu7iil!r !.time .entru Gnt8rirea
rela7iil!r dintre cele d!ua .uteri diminuea&8 sau c)iar <ter+ neGn7ele+erile !ca&i!nale intre "UA si
U2' a.8rute de;a lun+ul tim.ului in d!meniul c!mer7ului' cum ar 1i .r!9lema su9,en7iil!r .entru
a+ricultura sau .entru d!meniul aer!nautic.
(ela7iile dintre cele d!ua .8r7i nu se re&uma numai la d!meniul c!mercial' la 1el de
im.!rtante 1iind rela7iile .!litice si militare. *iind d!ua su.er;.uteri care d!mina scena
interna7i!nala' ele nu .!t r8mLne indi1erente la .r!9lemele care a.ar in di1erite re+iuni sau state
ale lumii. C!!.erarea dintre "UA si U2 este ,itala' GntrucLt de cele mai multe !ri .r!9lemele
sunt .rea c!m.le5e .entru a .utea 1i re&!l,ate numai de una dintre ele. u e5ista dis.uta
interna7i!nala' &!na sau tara din lume in care "tatele Unite si Uniunea 2ur!.eana sa nu ai98
interese si in care 1iecare dintre ele sa nu 1ie a1ectata de m!dul in care ac7i!nea&8 cealalt8.
2ste 9inecun!scut 1a.tul ca !.iniile cel!r d!ua sunt di1erite in ceea ce .ri,e<te ! serie de
.r!9leme im.!rtante cum ar 1i Curtea $enala #nterna7i!nala' tratatul de la U-!t!' .r!duc7ia si
st!carea de mine anti.ers!nal' .edea.sa ca.itala. Cu t!ate acestea' este de net8+8duit ca ceea ce
le des.arte este mult mai .u7in im.!rtant decLt ceea ce le une<teD ,al!rile si !9iecti,ele .e care le
Gm.8rt8<esc si care se urm8re<te a 1i atinse la ni,el +l!9al' .rin c!!.erare ; res.ectul .entru statul
de dre.t' dre.turile !mului si ale min!rit87il!r' dem!cra7ia' lu.ta Gm.!tri,a criminalit87ii si a
ter!rismului' .entru a numi d!ar cLte,a dintre ele.
"ummit;urile anuale "UA;U2 la ni,el de .re<edin7i' numer!asele GntLlniri la ni,el
ministerial si la ni,el de +ru.uri te)nice de lucru !1er8 un cadru .entru ca cele d!ua .8r7i s8;<i
21
c!!rd!ne&e ac7iunile atunci cLnd sunt de ac!rd sau sa minimi&e&e dis.utele atunci cLnd nu aJun+
la un ac!rd in .ri,in7a unei .r!9leme.
(ela7iile din ultimii ani (de la Gnce.utul Administra7iei %us) si .ana Gn .re&ent)' de<i
une!ri au 1!st tensi!nate ca urmare a nec!nc!rdantei de !.inii intre cele d!ua entit87i (care au
Gnce.ut cu amenin7area "tatel!r Unite de a se retra+e din 1!r7ele de .ace ale a7iunil!r Unite
daca .ers!nalul l!r nu era sc!s de su9 Jurisdic7ia Cur7ii $enale #nterna7i!nale si c!ntinuLnd cu
r8&9!iul din #raQ) au tre9uit sa se m!dule&e in 1unc7ie de e,enimentele care au a,ut l!c la ni,el
m!ndial. Ast1el' c!!.erarea dintre "tatele Unite si Uniunea 2ur!.eana a cun!scut ! intensi1icare
maJ!ra in d!meniul lu.tei Gm.!tri,a criminalit87ii si a ter!rismului ca urmare a atacuril!r
ter!riste din 11 se.tem9rie' cele d!ua .8r7i luLnd ! serie de masuri 9ilateraleD sc)im9ul de
in1!rma7ii .ri,ind amenin78rile ter!riste' ti.aruri de crime si rute de tra1ic (2001)' sc)im9ul
listel!r de .asa+eri ai liniil!r aeriene' .entru a de.ista .!ten7ialii ter!ri<ti (2004) etc. C!!.erarea
dintre "UA si U2 a c8.8tat ! n!ua dimensiune si ca urmare a im.lic8rii din ce in ce mai mult a
Uniunii 2ur!.ene in securi&area &!nel!r de c!n1lict din lume. C)iar daca m!dalit87ile de
asi+urare a securit87ii !1erite de U2 (misiuni de men7inere a .8cii' aJut!r umanitar' masuri de
.re,enire sau re&!l,are a c!n1lictel!r' rec!nstruc7ie si securi&are .!st;c!n1lict) sunt !arecum
di1erite de met!dele 1!r7el!r armate ale "UA' in ultimul tim. Uniunea 2ur!.eana se c!nturea&8
ca ! entitate im.!rtanta ca.a9ila sa !1ere securitate in lume' c!m.limentLnd e1!rturile "UA.
$uternic mediati&at' ultimul summit U2;"UA din tim.ul administra7iei %us) a a,ut l!c la
Gnce.utul lunii iunie 2008 la %rd!' in "l!,enia' si a inclus .e a+enda de discu7ii ! +ama lar+a de
su9iecte de interes re+i!nal sau +l!9al' d!menii in care "UA si U2 au ac7i!nat sau urmea&8 sa
ac7i!ne&e in .arteneriat. Ast1el' .rinci.alele .r!9leme discutate s;au re1erit la asistenta .entru
de&,!ltarea U!s!,!' c!ntinuarea ini7iati,ei de .ace in 6rientul miJl!ciu' ini7iati,a lansata anul
trecut la Anna.!lis' reali&area unui ac!rd +l!9al in ceea ce .ri,e<te sc)im98rile climatice'
.recum si .r!9lema e1icienti&8rii 1!l!sirii ener+iei. Hn d!meniul ec!n!mic au 1!st aduse in
discu7ie Gnt8rirea c!!.er8rii ec!n!mice si .r!+resele Gnre+istrate de C!nsiliul 2c!n!mic
0ransatlantic' !r+anism Gn1iin7at la summit;ul anteri!r. /e asemenea' un alt su9iect de interes
.entru t!ate statele mem9re ale U2 1;a c!nstituit discu7ia cu .ri,ire la includerea alt!r state
mem9re U2 in .r!+ramul U" 4isa ?ai,er. /aca discu7iile cu .ri,ire la securitatea interna7i!nala'
.acea' dre.turile !mului' dem!cra7ia' .recum si cele le+ate de rela7iile ec!n!mice dintre "UA <i
U2 au dus la c!nclu&ii clare le+ate de ac7iunile ce tre9uie urmate in cadrul c!!.er8rii dintre cele
d!ua .8r7i' cLte,a .r!9leme s;au demarcat ca 1iind mai sensi9ile si re&!l,area l!r cerLnd mai
mult tim.. $rima dintre ele ! c!nstituie .r!9lema tratatului de la U-!t!' .e care administra7ia
%us) nu 1;a rati1icat. /e asemenea' ! alta di,er+enta care nu <i;a +8sit Gnc8 s!lu7ia ! re.re&int8
.r!9lema Cur7ii $enale #nterna7i!nale. A,Lnd in ,edere ca "tatele Unite ale Americii ,!r a,ea in
22
curLnd un n!u .re<edinte' Uniunea 2ur!.eana s.era ca Gn ,iit!rul a.r!.iat "UA s8;<i asume
res.!nsa9ilitatea s!lu7i!n8rii acest!r .r!9leme. /eJa' in ceea ce .ri,e<te sc)im98rile climatice'
candida7ii la .re<edin7ia "UA si;au luat an+aJamentul de a a9!rda .r!9lematica emisiil!r de +a&e
cu e1ect de ser8 <i de a aJun+e la un ac!rd interna7i!nal .an8 Gn 2009 .entru .eri!ada .!st 2012.
Un alt su9iect sensi9il .entru ! .arte din statele mem9re ale Uniunii 2ur!.ene ii
c!nstituie re+imul ,i&el!r im.us cet87enil!r eur!.eni. A,Lnd in ,edere ca numai 15 din statele
U2 .!t intra .e terit!riul "tatel!r Unite 18r8 ,i&8 (Gn sc!. turistic sau de a1aceri .e ! .eri!ad8
limitat8 de tim.)' Uniunea 2ur!.eana d!re<te ca "UA s8 ridice re+imul Gn materie de ,i&e <i s8
trate&e t!7i cet87enii eur!.eni in m!d e+al' inclu&Lnd t!ate statele mem9re in $r!+ramul 4isa
?ai,er (4?$).$r!+ramul a 1!st Gn1iin7at in 1986 cu !9iecti,ul de a .r!m!,a rela7iile dintre "UA
si alia7ii s8i' sa elimine 9arierele inutile in calea circula7iei .ers!anel!r. $entru a 1i acce.tat in
.r!+ramul 4isa ?ai,er' un stat tre9uie sa Gnde.lineasc8 ! serie de c!ndi7ii' .rintre careD
reci.r!citatea ; ridicarea necesita7ii !97inerii ,i&el!r se 1ace de am9ele .8r7i' de
c8tre :u,ernul "UA si cel al tarii incluse in .r!+ramC
alinierea te)n!l!+iei de ,eri1icare a .a<a.!artel!r (t!ate statele din 4?$ tre9uie sa
utili&e&e acelea<i scannere 1!l!site .entru citirea .a<a.!artel!r)C
e5isten7a de .r!+rame 9i!metrice de identi1icare a .ers!anel!r si de citire a
d!cumentel!r de c8l8t!rie' care sa se ridice la standardele 6r+ani&a7iei
#nterna7i!nale a A,ia7iei Ci,ileC
rata sc8&uta de imi+ra7ie clandestin8C
indice mic de re1u& al a.lica7iil!r .entru ,i&a (indicele de P,i!lareP a termenil!r de
ac!rdare a ,i&el!r sa 1ie mai mic de 2O din num8rul t!tal al cet87enil!r din statul
res.ecti, care au c8l8t!rit' in anul 1iscal anteri!r' .e terit!riul "UA).
3ai mult' statele d!rit!are sa adere la 4?$ tre9uie sa emit8 .a<a.!arte care sa res.ecte
standardele de securitate ale statel!r mem9re din .r!+ram' sa ai98 .re,ederi le+ale si cadru
institu7i!nal necesar lu.tei Gm.!tri,a amenin78ril!r unui stat si lu.tei Gm.!tri,a imi+ra7iei si
c!ntra9andeiC statul candidat tre9uie s8 ai98 sta9ilitate .!litica <i ec!n!mica <i s8 1ie semnatari ai
ac!rduril!r de c!!.erare cu "UA si al7i .arteneri interna7i!nali ai acesteia in d!meniul lu.tei
Gm.!tri,a acest!r amenin78ri' inclusi, tratate de e5tr8dare.
$entru a se asi+ura accesul li9er tutur!r cet87enil!r eur!.eni .e terit!riul "tatel!r Unite'
in a.rilie 2008' statele mem9re U2 au aut!ri&at C!misia 2ur!.eana sa ne+!cie&e in numele l!r
acele c!ndi7ii de includere in $r!+ramul 4isa ?ai,er care cad su9 inciden7a res.!nsa9ilit87ii
C!munit87ii 2ur!.ene 0ari1ele .reliminare' sc)im98rile ,!r a,ea caracter de1initi, a9ia du.8 ce
C!misia #nterna7i!nal8 a C!mer7ului ,a sta9ili e5act daca c!m.aniile de m!9ila din "UA au 1!st
Gntr;ade,8r a1ectate de im.!rturi. C)ina se c!n1runta la !ra actuala cu d!ua !ri mai multe
23
in,esti+a7ii .e .r!9leme anti;dum.in+ din .artea "UA decLt !rice alta tara din lume' iar num8rul
ca&uril!r in care i s;au im.us tari1e s.eciale este de 17.
Ae;am c!ncentrat asu.ra C)inei@' s.une Mim M!c)um' asistent al secretarului de c!mer7
"UA. AAm a,ut multe .r!9leme cu C)ina <i m8 a<te.t sa mai a.ar8 si altele@' a ad8u+at el.
3!dul c!m.le5 in care se .une .r!9lema su9linia&8 ceea ce unii s.eciali<ti cali1ica dre.t li.sa de
1air;.la- a le+il!r americane. Cei mai mari .r!duc8t!ri c)ine&i de m!9ila ,!r GntLlni acum tari1e
relati, m!deste care ,!r a,ea' .r!9a9il' un im.act minim asu.ra ca.acit87ii l!r de a ,inde
.r!duse in "UA. Na.te c!m.anii care re.re&int8 a.r!5imati, 40O din ,Ln&8rile de m!9ila de
d!rmit!r din C)ina c8tre "UA au 1!st l!,ite de cre<teri de tari1e de la 4'9O la 24O. $e de alta
.arte' alte 82 de c!m.anii care au r8s.uns direct s!licit8ril!r "UA in le+8tura cu .racticile l!r
tari1are se ,!r c!n1runta cu un .r!centaJ de 10'9O.
Aceste c!m.anii re.re&int8 alt .r!cent de 40O din ,Ln&8rile c)ine&il!r in "UA. /ar
acest c!l!s ad8.!ste<te Gnc8 alte mii de 1a9rican7i mai .u7in mari de m!9ila' cei care 1!rmea&8
restul de 20O din t!talul .r!duc8t!ril!r' ale c8r!r des1aceri in "UA ,!r 1i 9l!cate de tari1ul
.r!)i9iti, de 198O.
$eti7ia anti;dum.in+ a 1!st ela9!rata in !ct!m9rie 2003' de ! c!ali7ie 1!rmata din
c!m.anii de m!9ila si sindicate. $r!duc8t!rii americani de m!9ila de d!rmit!r de7ineau 60O din
.ia7a 9unuril!r de c!nsum la s1Lr<itul anului 2000' dar .r!centaJul a sc8&ut la 50O du.8 ce au
Gnce.ut s8 1ie c!ncura7i de c)ine&i.
$r!duc7ia t!tala a C)inei s;a du9lat intre 2000 si 2002' iar e5.!rturile c8tre "UA au
crescut de la 433 mili!ane de d!lari in 2000 la 958 mili!ane de d!lari in anul 2002. Hn aceea<i
.eri!ada' num8rul de l!curi de munca din industria americana a sc8&ut cu circa 17O' Gns!7it si de
diminuarea salariil!r. (etailerii de m!9ila american8 s;au !.us n!il!r tari1e' m!ti,Lnd ca
re&ultatul ,a sc)im9a d!ar tara d!minanta' im.!rturile mutLndu;<i e5.edit!rul din C)ina c8tre
alta tari' ca *ili.ine' #nd!ne&ia sau %ra&ilia.
"tatele Unite au cea mai mare ec!n!mie din .unct de ,edere te)n!l!+ic <i cel mai
.uternic din lume' cu un $#% .e ca. de l!cuit!r de .este 50 000 d!lari. Hn aceast8 ec!n!mie de
.ia78 !rientate' .ers!ane 1i&ice <i 1irmele de a1aceri' de cele mai multe deci&ii' .recum <i
+u,ernel!r 1ederale si de stat cum.8ra 9unuri <i ser,icii necesare .entru .red!minant .e .ia7a
.ri,at8. *irmele de a1aceri din "tatele Unite 9ucura de ! 1le5i9ilitate mai mare decLt !m!l!+ii l!r
din 2ur!.a de 4est <i Ma.!nia Gn deci&iile de e5tindere a .r!+ramel!r de ca.ital' s8 c!ncedie&e
lucr8t!rii e5cedent' <i .entru a de&,!lta n!i .r!duse. Gn acela<i tim.' ei se c!n1runt8 cu !9stac!le
mai mari de a intra .e .ie7ele de !ri+ine ri,alil!r l!r AdecLt 1irmele str8ine se c!n1runt8 cu
intrarea .e .ie7ele din "UA. *irmele din "UA sunt de .rim .lan Gn .r!+resele te)n!l!+ice' Gn
s.ecial Gn c!m.utere <i Gn industria aer!s.a7ial8 medicale'' <i ec)i.ament militarC a,antaJul l!r a
24
sc8&ut de la s1Lr<itul al d!ilea r8&9!i m!ndial. 8,al8 de te)n!l!+ie e5.lic8 Gn mare m8sur8 la
de&,!ltarea tre.tat8 a unei d!u8 Pni,eluri de .e .ia7a munciiP' Gn care cele de la .artea de J!s
li.sa de educa7ie <i .r!1esi!nale V a9ilit87ile te)nice ale cel!r de la .artea de sus <i' mai mult <i
mai mult' nu .entru a !97ine .lata c!m.ara9ile ridic8 ' ac!.erire de asi+ur8ri de s8n8tate' .recum
<i alte 9ene1icii. /in 1975' .ractic' t!ate cL<ti+urile din ,enituri de u& casnic au .lecat Gn .artea
de sus de 20O din +!s.!d8riile casnice. (8&9!iul din martie;a.rilie 2003 Gntre un c!ali7ia
c!ndus8 de "UA <i #raQ' .recum <i !cu.a7ia ulteri!ar8 a #raQului' necesare sc)im98ri maJ!re Gn
resursele na7i!nale .entru militare. Ura+anul Uatrina au .r!dus .a+u9e im.!rtante Gn re+iunea
:!l1ului C!asta Gn au+ust 2005' dar a a,ut un im.act redus asu.ra cre<terii $#%;ului +l!9al
.entru anul res.ecti,. Cre<terea .re7uril!r .etr!lului Gntre 2005 <i Gn .rima Jum8tate a anului
2008 in1la7ia amenin7ate <i <!maJ' ast1el cum .re7uri mai mari la 9en&ina au mLncat Gn 9u+etele
c!nsumat!ril!r. C!nturile de .etr!l im.!rtat .entru circa d!u8;treimi din c!nsumul "UA.
$r!9leme .e termen lun+ includ in,esti7ii insu1iciente Gn in1rastructura ec!n!mic8' cre<terea
ra.id8 a c!sturil!r medicale <i de .ensii de ! Gm98trLnire a .!.ula7iei' c!mer7ul c!nsidera9il8 <i a
de1icitel!r 9u+etare' .recum <i sta+narea de ,enitul 1amiliei' Gn +ru.uri mai mici ec!n!mice.
/e1icitul c!mercial a atins mar1a un rec!rd 819 miliarde d!lari Gn 2007 <i la 821 miliarde d!lari
Gn 2008. Gncetinirea cre<terii ec!n!mice +l!9ale' su9;cri&a creditel!r im!9iliare i.!tecare' e<ecuri
9anca de in,esti7ii' care intr8 su9 .re7urile de acas8' <i de credit strLns Gm.ins "tatele Unite Gntr;!
recesiune la miJl!cul anului 2008. $entru a aJuta la sta9ili&area .ie7el!r 1inanciare' C!n+resul
"UA a sta9ilit un 700 miliarde d!lari 0r!u9led Asset (elie1 $r!+ram (0A($)' Gn !ct!m9rie 2008.
:u,ernul a 1!l!sit ! .arte din aceste 1!nduri .entru ac)i&i7i!narea de ca.ital Gn 98nci "UA <i Gn
alte s!ciet87i industriale. Gn ianuarie 2009' C!n+resul "UA a ad!.tat <i $re<edintele %aracQ
69ama a semnat un .r!iect de le+e care !1er8 ! su.limentare de 787 miliarde W stimul 1iscal ; de
d!u8 treimi .ri,ind c)eltuielile su.limentare <i ! treime Gn reduceri 1iscale ; .entru a crea l!curi
de munc8 <i .entru a aJuta ec!n!mia recu.ere&e.
1.5. 8"%(e !e "%9+')z+%e 912e%'+(e'$+- + !ez2"-$%)) e#"'"()e) + SUA
"istemul ec!n!mic american este mult decentrali&at' dar Gn anumite situa7ii aut!rit87ile
1ederale se im.lic8 .rin .!liticile 9u+etare' m!netare etc.' 9a&Lndu;se .e .lani1icarea indicati,8'
ar+umentat8 <tiin7i1ic. :u,ernul "UA' Gn 9a&a le+isla7iei ec!n!mice' se im.lic8 Gn c!ntr!lul
.racticil!r de a1aceri' acesta 1iind e5ercitat 1a78 de .!liticile ec!n!mice e5terne' in,esti7i!nale' de
de&,!ltare a d!meniului cercetare;de&,!ltare (C;/).
Hn tim.ul celui de;al /!ilea (8&9!i 3!ndial "UA .utea (<i a .utut) s8;<i asi+ure ,ict!ria
numai Gn c!ndi7iile Gn care .r!dusele 1inite ale programelor macro nu au anal!+ Gn .r!dusele
similare ale inamicului. Acest .rinci.iu' .reluat .entru .r!+ramele cu destina7ii nemilitare' .us la
2:
9a&a tutur!r .r!+ramel!r' inclusi, ce .re,8d c!ntinuarea cre<terii 1!r7ei militare' a creat
mirac!lul ec!n!mic' militar al "UA. >a ni,elul +u,ernamental' Gnce.Lnd cu anul 1950' "UA G<i
ela9!rea&8 strate+ia saltul tehnologic' 9a&at8 .e selectarea .!liticil!r te)nic!;<tiin7i1ice' care ar
.utea asi+ura nu .er1ectarea' ci crearea te)n!l!+iil!r militare' nemilitare .rinci.ial n!i' 18r8
.recedent' selectarea direc7iil!r .ri!ritare ale .r!+resului te)nic' <tiin7i1ic' te)n!l!+ic. Accentul
Gn strate+ia saltul tehnologic Gn anii 1950;1960 Gn "UA a 1!st .us .e crearea .r!dusel!r cu
destina7ie militar8. A21ectele@ militare s;au d!,edit a 1i c!nsidera9ile' Gns8 e1!rturile (c!sturile'
c)eltuielile) s;au trans1!rmat Gn restric7ii Gn .r!cesul e5tinderii s.a7iului Ae1ectel!r@. "uccesul
"UA Gn te)n!l!+iile militare' d!rin7a .r!duc8t!ril!r Ade e1ecte@ de a e5tra+e .r!1it nu d!ar din
9u+etul de stat' care' !ricLt de mari ,enituri ar a,ea' t!tu<i este limitat Gn c!m.ara7ie cu ,eniturile
.!ten7iale ne9u+etare. Hnce.Lnd cu anul 1960' "UA G<i re,ede strate+ia de de&,!ltare' .e care !
re!r+ani&ea&8 s.re reali&area saltului te)n!l!+ic. Saltul tehnologic, .re.!nderent militar' este
direc7i!nat <i Gn sc!.uri nemilitare' ci,ile' c!nstructi,e' umane. "UA Gnce. in,esti+a7ii' ela9!r8ri
.entru !97inerea un!r .r!duse' ser,icii' te)n!l!+ii .rinci.ial n!i' .entru e1icienti&area .r!cesel!r
.r!ducti,e' a 1!nduril!r' ec)i.amentel!r. Hn anii 1960;1990 num8rul .r!+ramel!r strate+ice a
crescut c!nsidera9ilC "UA G<i .r!+ramea&8' G<i .lani1ic8 acti,it87ile ec!n!miceC creea&8 .r!duse'
ser,icii .rinci.ial n!i' 18r8 !m!l!+ Gn s.a7iu' Gn tim.. $r!dusele creare de "UA c!ntri9uie la
cre<terea ec!n!mic8 a "UAC c!nc!mitent la de1a,!ri&area statel!r care nu dis.un de te)n!l!+ii
e1iciente' de .r!duse <i ser,icii .rinci.ial n!iC la trans1!rmarea "UA Gn >#/2( 2C663#C
m!ndial. "UA actualmente .r!duc .este 25O din suma $% a tutur!r 78ril!r de .e 0erra.
"uccesul ec!n!mic al "UA se dat!rea&8 Gn mare m8sur8 .!liticil!r ec!n!mice de c!la9!rare cu
alte 78ri. Un a.!rt c!nsidera9il Gn reali&area saltului te)n!l!+ic de c8tre "UA a 1!st adus de
Ma.!nia. /u.8 al /!ilea (8&9!i 3!ndial Ma.!nia a reu<it (dat!rit8 .!ten7ialului intelectual al
78rii' instruirii !9li+at!rii a .!.ula7iei) s8 cree&e' Gntr;! .eri!ad8 relati, scurt8' Amirac!lul@
ec!n!mic' s8 se alinie&e du.8 ni,elul de de&,!ltare ec!n!mic8 cu "UA' cu cele mai de&,!ltate
78ri din 2ur!.a. Ma.!nia a e5.l!atat e5.erien7a de de&,!ltare a 78ril!r din 2ur!.a' a "UA .rin
trimiterea la sta+iere a s.eciali<til!r Ja.!ne&iC .rin imitarea .!liticil!r ec!n!mice' de&,!ltarea
cercet8ril!r <tiin7i1ice 1undamentale' a.licati,e' de .r!iectare. $Ln8 la <i Gn tim.ul r8&9!iului
Ma.!nia dis.unea de anumite ramuri .r!duc8t!are de .r!duse .rinci.ial n!i. /u.8 r8&9!i Ma.!nia
a .ierdut dre.tul de a de&,!lta ramurile res.ecti,e. $!ten7ialurile ramuril!r' tradi7i!nal cu
destina7ii militare' au 1!st c!n,ertite Gn .r!ducerea .r!dusel!r .entru c!nsumat!rul ci,il <i
Ma.!nia' ca <i "UA' din acti,it87ile militare e5ercitate Gn cel de;al /!ilea (8&9!i 3!ndial a
Gn,87at .rinci.iulD Gn !rice acti,itate Ma.!nia tre9uie s8 de,in8 >#/2(. C!n1!rm acestui .!stulat'
.r!dusele create Gn Ma.!nia tre9uie s8 1ie .rinci.ial n!i sau' dac8 au !m!l!+' s8 1ie create cu
c!sturi .r!ducti,e mai mici decLt Gn !rice alt8 7ar8. Hntr;! .eri!ad8 relati, scurt8 de tim.
2=
.r!dusele Ja.!ne&e au reu<it s8 cucereasc8 .ie7ele e5terne. "trate+ia MA$6#A;>#/2( Gn 10 ani
a AGm98trLnit@ <i Gnce.Lnd cu anul 1960' este e5tins8' direc7i!nat8 la s!lu7i!narea .r!9lemei
de1icitare Gn ce .ri,e<te ec!n!misirea Gn .r!cesele de .r!duc7ie a resursel!r naturale' a materiei
.rime' a ener+iei. Hn decada 1960;1970 Ma.!nia sc!ate .entru c!merciali&are .e .ia7a e5tern8 nu
d!ar .r!dusele 1inite' dar <i .r!duse intelectualeD idei' te)n!l!+ii' in!,a7ii' reali&8ri <tiin7i1ice'
te)nice. "trate+ia AMa.!nia;lider@ s;a 9a&at .e selectarea .r!+ramel!r te)nic!;<tiin7i1iceC .e
selectarea .!liticil!r care ar .utea stimula crearea .r!dusel!r intelectualeC s;a 9a&at .e e5.erien7a
"UA. Hnce.Lnd cu anul 1980 Ma.!nia studia&8 cu aten7ie e5.erien7a alt!r 78ri' inclusi, a "UA'
dar trece la ela9!r8ri de .r!+rame te)nic!;<tiin7i1ice na7i!nale' de,ine lider <i Gn m!dul de a
!r+ani&a .r!cesele de .r!ducere a 9unuril!r intelectuale. $!liticile te)nic!;<tiin7i1ice din "UA <i
din Ma.!nia t!t mai mult au de,enit se.arate. Hn "UA +esti!narea .r!cesului de ela9!rare <i
im.lementare a .r!+ramel!r macr! .entru <tiin78' te)n!l!+ii' te)nic8' in!,a7ii este 9a&at8 .e
.rinci.iile At!talitarismului@ ec!n!mic. Hn aten7ia c!n+resului "UA stauD ascultarea' discutarea
.r!+ramel!r macr!C sta9ilirea structurii c)eltuielil!r din 9u+etul 1ederal .entru .r!+ramele
macr!C c!ntr!lul ni,elului calitati, al ela9!r8ril!r c!n1!rm .r!+ramel!r macr! .entru .r!+resul
te)nic!;<tiin7i1icC e5.erti&a <tiin7i1ic8' .ractic8' te)n!l!+ic8 a reali&8ril!r .r!+ramel!r macr!C
estimarea te)n!l!+iil!r n!u create de .r!+ramele macr!C .lani1icarea .r!+ramel!r macr!C
+esti!narea' a.r!9area actel!r le+islati,e destinate .!liticil!r te)nic!;<tiin7i1iceC m!nit!ri&area
reali&8rii .r!+ramel!r macr!C sta9ilirea structurii <i a .ri!rit87il!r .r!+ramel!r .entru .eri!adele
de scurt8' de lun+8 durat8C e5aminarea .r!9lemel!r ec!n!mice' s!ciale' militare' ec!l!+ice care
.!t <i tre9uie s8 1ie s!lu7i!nate .rin ela9!r8ri de .r!+rame macr! .entru <tiin78' te)nic8'
te)n!l!+ii (*i+.1.1).
8)9.1.1. :esti!narea .r!cesului de ela9!rare <i im.lementare a programelor macro de c8tre
C!n+resul "UA.
Sur$a: Ela"orat de autor
C!n+resul "UA sistematicD ascult8' discut8 .r!+ramele macr! .entru in,esti7ii Gn
cercet8rile <tiin7i1iceC sta9ile<te structura c)eltuielil!r din 9u+etul 1ederal .entru .r!+ramele
CONARESUL SUA
"ta9ilirea structurii c)eltuielil!r din
9u+etul 1ederal .entru programele
macro ale .r!+resului te)nic!;
<tiin7i1ic
$lani1icarea programelor macro
.entru <tiin78' te)nic8' te)n!l!+ii
Ascultarea' discutarea programelor
macro .entru in,esti+a7ii <tiin7i1ice
3!nit!ri&area reali&8rii programele
macro .entru in,esti+a7ii te)nic!;
<tiin7i1ice
:esti!narea' a.r!9area actel!r
le+islati,e destinate .!liticil!r
te)nic!;<tiin7i1ice
C!ntr!lul ni,elului calitati, al
ela9!r8ril!r programelor macro ale
.r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic
"tructura C!n+resului .entru
in,esti+a7ii <tiin7i1ice Gn d!meniul
programelor macro ale .r!+resului
te)nic!;<tiin7i1ic
2stimarea te)n!l!+iil!r n!u create
de programele maro ale .r!+resului
te)nic!;<tiin7i1ic
2?
macr! ale .r!+resului te)nic!;<tiin7i1icC e1ectuea&8 c!ntr!lul calitati, al ela9!r8ril!r .r!+ramel!r
<tiin7i1ice la ni,elul macr! ale $0NC e5aminea&8 structura C!n+resului .entru in,esti+a7ii
<tiin7i1ice Gn d!meniul .r!+ramel!r macr! ale $0NC estimea&8 te)n!l!+iile n!i' create de
.r!+ramele macr! ale $0NC .lani1ic8 .r!+ramele macr! .entru <tiin78' te)nic8' te)n!l!+iiC
+esti!nea&8' a.r!98 actele le+islati,e destinate .!liticil!r te)nic!;<tiin7i1iceC m!nit!ri&ea&8
.r!cesele de im.lementare a reali&8ril!r create de .r!+ramele macr!.
$re<edintele "UA' Gn .r!cesul determin8rii $(6:(A32>6( 3AC(6 .entru <tiin78'
te)nic8' se 1!l!se<te de ser,iciile anumit!r structuri .re&iden7iale .entru .!litici te)nic!;
<tiin7i1ice' ale c!nsiliului .entru <tiin78' te)nic8' de ser,iciile administrati,;9u+etare .entru
programele macro (*i+.1.2).
8)9.1.5. /eterminarea programelor macro .entru <tiin78' te)nic8 de c8tre C!n+resul "UA.
Sur$a: E-+,"%+$ !e +1$"%
$re<edintele c!n+resului "UA determin8 as.ectele .ri!ritare Gn ela9!rarea .r!+ramel!r
macr!' c!!rd!nea&8 .lani1icarea .r!+ramel!r macr!' determin8 ,!lumul 1inan78rii 1ederale
.entru .r!+ramele macr!. "tructurile +u,ernamentale de ran+ mediu dis.un de t!at8 li9ertatea Gn
selectarea ,ariantel!r' e5ecutan7il!r' Gn antrenarea s.eciali<til!r res.ecti,i de .este )!tarele "UA
Gn .r!cesele de ela9!rare a .r!+ramel!r macr!C $re<edintele <i C!n+resul "UA determin8
direc7iile .rinci.ale ale .r!+ramel!r te)nic!;<tiin7i1ice. Un r!l im.!rtant Gn .r!cesul
m!nit!ri&8rii .r!+ramel!r macr!' Gl au ser,iciile .re&iden7iale administrati,;9u+etare Gn a c8r!r
1unc7ie este inclus8 su.ra,e+)erea acti,it87ii structuril!r +u,ernamentale' a ministerel!r .ri,ind
mersul lucr8ril!r' 1inan7area .r!+ramel!r res.ecti,e .entru <tiin78' te)nic8. Hn sc!.ul s!lu7i!n8rii
.r!9lemel!r ec!n!mice' militare' s!ciale' ec!l!+ice de .rim8 im.!rtan78 anual se 1ac
restructur8ri' redistri9uiri de 1inan7e' elimin8ri' includeri de .r!+rame te)nic!;<tiin7i1ice. 0!ate
ac7iunile de !r+ani&are' ela9!rare' 1inan7are sunt e1ectuate Gn 9a&a .rinci.iului A"UA;lider@
m!ndial ec!n!mic' militar.
PREEDINTELE SUA
CONARESUL
SUA
CONARESUL
SUA
$lani1icarea programelor macro .entru
<tiin78' te)nic8
C!nsiliul securit87ii
na7i!nale
"er,iciile Pre!edintelui .entru .!litici
te)nic!;<tiin7i1ice
/eterminarea as.ectel!r .ri!ritare Gn
ela9!rarea programelor macro .entru
<tiin78' te)nic8
C!nsiliul Pre!edintelui
"UA .entru <tiin78' te)nic8
"er,iciile administrati,;9u+etare ale
Pre!edintelui .entru programele macro
/eterminarea ,!lumului 1inan78rii
1ederale .entru programele maro .entru
<tiin78' te)nic8
2>
/eterminarea (ela9!rarea) .r!+ramel!r macr! .entru <tiin78' te)nic8 este un .r!ces
c!m.le5 unde .artici.8 mai multe .8r7iD c!n+resul "UAC .re<edin7ia "UAD c!n+resul securit87ii
na7i!naleC ser,iciile .re<edintelui .entru .!litic8' te)nic!;<tiin7i1iceC ser,iciul .re<edintelui
.entru <tiin78' te)nic8C ser,iciile administrati,e' 9u+etare ale .re<edintelui .entru .r!+rame
macr!. 0!ate acestea' Gn anumit m!d interac7i!nea&8 reci.r!c' cu C!n+resul "UA' cu
$re<edintele "UA <i determin8D as.ectele .ri!ritare Gn ela9!rarea .r!+ramel!r macr! .entru
<tiin78' te)nic8C .r!+ramele macr! .entru <tiin78' te)nic8C ,!lumul 1inan78rii 1ederale .entru
.r!+ramele macr! .entru <tiin78' te)nic8 (*i+.1.2).
Un r!l de!se9it de im.!rtant Gl au ministerele "UA. >i9ertatea ac7iunil!r acest!ra este
restric7i!nat8 d!ar de ,!lumul 1inan78rii 1ederale. 3inisterele G<i creea&8 de.artamentele l!r
.entru ela9!rarea <i im.lementarea .r!+ramel!r <tiin7i1ic!;te)nice' .entru m!nit!ri&area
c)eltuielil!r Gn .r!cesele de ela9!rare Gn termenele sta9ilite. "UA' Gn .r!cesul de ela9!rare a
.r!dusel!r' te)n!l!+iil!r .rinci.ial n!i' a ideil!r' a in!,a7iil!r' sunt As!rtite@ s8 1ac8 sc)im9 de
.r!duse' s8 Gntre7in8 rela7ii ec!n!mice e5terne cu Ma.!nia. "UA anali&ea&8' studia&8' .reia de
.retutindeni e5.erien7a Gn ce .ri,e<te ela9!r8ri in!,a7i!naleC antrenea&8 e5ecutan7i Gn ela9!r8rile
.r!+rame macr! din t!ate 78rile (dac8 ace<tia ac!l! sunt). "uccesele Ma.!niei nu .!t r8mLne
ne!9ser,ate' neurmate de c8tre "UA. Ma.!nia' s.re de!se9ire de "UA' Gn ela9!r8rile sale
.re.!nderent utili&ea&8 1inan7ele ne+u,ernamentale. Hn "UA' .r!+ramele .entru <tiin78' te)nic8
sunt 1inan7ate 50O din 9u+etul 1ederalC Gn Ma.!nia acest indicat!r c!nstituie d!ar 30OC Gn Ma.!nia
statul se im.lic8 masi, Gn ela9!rarea strate+iei de&,!lt8rii te)nic!;<tiin7i1ice' Gn determinarea
direc7iil!r .ri!ritare ale .r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic' Gn crearea unui sistem de structuri statale
.entru sus7inerea <i .r!m!,area .r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic' a .ri!rit87il!r <tiin7i1ice' Gn
ela9!rarea stimulen7il!r .entru 1irmele .ri,ate Gn sc!.ul antren8rii acest!ra Gn 1inan7area
lucr8ril!r <tiin7i1ice' te)nice' in!,a7i!nale' Gn crearea un!r .r!duse' ser,icii' te)n!l!+ii .rinci.ial
n!i' 18r8 .recedent' 18r8 !m!l!+ Gn tim. <i Gn s.a7iu. "UA <i Ma.!nia s!lu7i!nea&8 a.r!5imati,
acelea<i .r!9leme' dar se de!se9esc .rin ni,elul de im.licare a structuril!r statale Gn sta9ilirea
direc7iil!r .ri!ritare ale .r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic. /e<i statul' Gn Ma.!nia cu ,!lumul de
1inan7are' se im.lic8 de cca de d!u8 !ri mai .u7in decLt "UA Gn acti,it87ile .entru ela9!r8ri
<tiin7i1ice' te)nice' te)n!l!+ice' in!,a7i!nale' +u,ernul este mai acti, decLt al "UA. Hn Ma.!nia
e5ist8 4 c!!rd!nat!riD C!nsiliul .entru Ntiin78 <i 0e)nic8C 3inisterul 2duca7iei' Ntiin7ei' 0e)nicii
<i CulturiiC A+en7ia .entru Ntiin78 <i 0e)n!l!+iiC 3inisterul C!mer7ului 25teri!r' al #ndustriei.
Ace<ti c!!rd!nat!ri su.ra,e+)ea&8 acti,it87ile tutur!r ministerel!rC 97 uni,ersit87i na7i!naleC 83
institu7ii de stat .entru cercet8ri <tiin7i1iceC e5.!rtul' im.!rtul .r!dusel!r intelectuale' in!,a7iil!r'
sta+ieril!r' te)n!l!+iil!r (*i+.1.3).
2@
%i!&'&(& C""%!"'+%e+ +#$)2)$>)-"% /e'$%1 e-+,"%%) =$))'>)0)#e. $e*')#e. $e*'"-"9)#e.
)'"2+>)"'+-e !e #$%e ;$%1#$1%)-e ;$+$+-e
C!!rd!narea acti,it87il!r .entru ela9!r8ri <tiin7i1ice' te)nice' te)n!l!+ice' in!,a7i!nale Gn
"UA se 1ace de c8treD 97 uni,ersit87i na7i!naleC t!ate ministereleC 83 institu7ii de stat .entru
cercetare <tiin7i1iceC ser,iciile ce !r+ani&ea&8 e5.!rtul' im.!rtul .r!dusel!r intelectualeC .rim;
ministru' c!nsiliul .entru <tiin78 <i te)nic8C 3inisterul 2duca7iei' Ntiin7ei' 0e)nicii <i CulturiiC
A+en7ia .entru <tiin78 <i 0e)n!l!+iiC 3inisterul C!mer7ului e5teri!r' al industriei' de
mani1est8rile <i .u9lica7iile <tiin7i1ice (*i+.1.3).
2la9!r8rile .r!+ramel!r macr! de de&,!ltare a ec!n!miei "UA' Gn mare m8sur8' se
9a&ea&8 .e m!delele ec!n!mic!;matematice A#n.ut;!ut.ut@ S5TC .!liticile m!netare ser,esc dre.t
.Gr+)ii de administrare' direc7i!nare de de&,!ltare ec!n!mic8 a "UA S1T.
Hn Ma.!nia' statul se im.lic8 cu 1inan7area ela9!r8ril!r te)nic!;<tiin7i1ice Gn ca&urile cLnd
acestea au ne,!ie de .eri!ade de lun+8 durat8C cLnd ela9!r8rile' 1iind c!m.!nente ale unui
.r!+ram macr! na7i!nal' .!t a.8rea cu anumite GntLr&ieriC cLnd ela9!r8rile sunt de ! im.!rtan78
,ital8' au un im.act .!&iti, asu.ra mediului' s8n8t87ii' s!ciet87ii Gn ansam9luC cLnd ela9!r8rile
.re&int8 interes .entru 7ar8' dar nu <i .entru 1irmele .ri,ate' .artici.ante la 1inan7are. Ni "UA' <i
Ma.!nia ela9!rea&8 .r!+rame macr! .entru in,esti+a7ii te)nic!;<tiin7i1ice' ela9!rea&8 ar9!rele;
sc!.. C!mun8 este met!d!l!+ia cercet8ril!r' Gns8 sc!.urile .r!+ramel!r macr! sunt di1erite.
"UA .ri!ritar .une accentul .e sc!.uri din d!meniul militar' Ma.!nia E din d!meniul ci,ilC "UA
.une sc!.uri de creare a un!r sisteme .rinci.ial n!i .entru d!tarea armatei' .entru a se men7ine
Gn calitate de lider Gn d!meniul te)nicii militareC Ma.!nia G<i .une sc!.uri de cre<tere cantitati,8 <i
calitati,8 a m8r1uril!r' de cre<terea e1icien7ei' .r!ducti,it87ii muncii <i t!t .entru a se men7ine
lider .e .ia7a m!ndial8. $!ten7ialul d!meniului cercetare;de&,!ltare din "UA este su.eri!r celui
din Ma.!nia. /e aceea' .entru a de.8<i situa7iile;.r!9lem8' Ma.!nia des18<!ar8 c!la9!r8ri
intensi,e cu "UA. "c)im9ul de idei' te)n!l!+ii Gntre "UA <i Ma.!nia 1a,!ri&ea&8 de&,!ltarea
ec!n!mic8 a 1iec8rei din aceste 78ri. Ma.!nia nu .!sed8 .!ten7ial <tiin7i1ic te!retic la ni,elul
P%)(<()');$%1-.
C"';)-)1- /e'$%1
$))'> =) Te*')#
M)');$e%1- E!1#+>)e).
$))'>e). Te*')#)) =)
C1-$1%))
A9e'>)+ /e'$%1
$))'> =) Te*'"-"9))
M)');$e%1-
C"(e%>1-1) E7$e%)"%.
+- I'!1;$%)e)
C""%!"'+%e+ +#$)2)$>)-"% /e'$%1 e-+,"%%) =$))'>)0)#e. $e*')#e. $e*'"-"9)#e. )'"2+>)"'+-e
T"+$e ()');$e%e-e @B 1')2e%;)$>)
'+>)"'+-e
T"+$e )';$)$1>))-e !e
;$+$ E8:F /e'$%1
#e%#e$%) =$))'>)0)#e
Se%2)#)1- #e #""%!"'e+z
e7/"%$1-. )(/"%$1-
/%"!1;e-"% )'$e-e#$1+-e
3A
"UA' duce li.s8 de multe resurse. "UA' .rin c!la9!r8rile cu Ma.!nia' .rin e5tinderea e5.!rtului'
im.!rtului G<i de&,!lt8 Gn c!ntinuare ec!n!mia na7i!nal8' G<i .er1ec7i!nea&8 met!d!l!+ia
ela9!r8ril!r <tiin7i1ice' im.lic8rii statului Gn .r!cesul ela9!r8ril!r .r!+ramel!r macr!. $r!dusele
.r!+ramel!r macr! ale "UA sunt !ri+inale' .rinci.ial n!i (18r8 .recedent Gn tim.' Gn s.a7iu)'
te)n!l!+iile' du.8 criteriile res.ecti,e (ec!n!mic' s!cial' ec!l!+ic' militar)' sunt .er1!rmante. Hn
acest c!nte5t' "UA' de,enind un m!n!.!list de talie m!ndial8' e <i 1iresc' s8 nu se A+r89easc8@
.entru a c!merciali&a te)n!l!+iile .r!ducti,e de .er1!rman78. Hn rela7iile ec!n!mice
interna7i!nale "UA se c!nduce de un <ir de .rinci.iiD num8rul cum.8r8t!ril!r de .r!duse din
"UA tre9uie s8 1ie Gn cre<tere' iar ,Ln&8t!r E numai "UAC mar1a de .r!,enien78 din "UA tre9uie
s8 se de!se9easc8 de mar1a similar8 din alte 78ri .rin !ri+inalitateC cum.8r8t!rii din di1erite 78ri
sunt trata7i de c8tre "UA di1eritD .entru unii .re7urile sunt m!derate' .entru al7ii E mai ridicate
sau e5.!rtul Gn altele este t!talmente inter&isC "UA tre9uie' Gn .r!1ilul 1iec8rui .r!dus e5.!rtat'
s8;<i m8reasc8 ca.acit87ile .r!ducti,e' Gn c!nsecin78 c!sturile s.eci1ice (la ! unitate) se reduc'
.r!1itul cre<teC .r!dusele' ideile' te)n!l!+iile "UA tre9uie s8 1ie a.8rate .rin .atentele
res.ecti,e' asi+urate de a 1i .la+iate' c!.iate' c!ntra18cute etc.C "UA tre9uie s8 sus7in8 e5.!rtul
1!nduril!r .r!ducti,e m!ral de.8<ite' s8 inter&ic8 e5.!rtul te)n!l!+iil!r .er1!rmanteC "UA nu
tre9uie s8 .un8 la dis.!&i7ia cum.8r8t!ril!r .!ten7iali sistemul de .re7uri la .r!dusele din
.r!+ramele macr!C "UA nu tre9uie s8 sus7in8 as!cia7iile' uniunile' c!munit87ile ec!n!mice ale
un!r state care duc .!litici ec!n!mice' militare' s!ciale anti"UA. Hn 9a&a .rinci.iil!r enumerate'
"UA <i;a ela9!rat .!liticile e5.!rt;im.!rt. A,Lnd un c!ntr!l de m!n!.!list asu.ra .re7uril!r'
"UA re.re&int8 1!r7a .ie7ei' sta9ile<te ni,elul de .re7uri relati, mai ridicat. "uccesul "UA Gn
reali&area .r!+ramel!r macr! creea&8 c!ndi7ii ca "UA s8 sta9ileasc8 .entru t!7i im.!rtat!rii
.re7uri determinate de c!ndi7iaD 3ar+inal (e,enue = 3ar+inal C!st (c!ndi7ia necesar8 .entru
reali&area .r!1itului ma5im). Hns8' .e .ia7a interna7i!nal8 .re7ul este mai mare decLt 3ar+inal
(e,enue. /e aceea' "UA determin8 ,!lumul e5.!rtului ) din c!ndi7ia *R+*C' care este
c!merciali&at la un .re7 mai mare' determinat de A,era+e (e,enue. Hn a<a m!d' "UA G<i
limitea&8 ,!lumul de m8r1uri e5.!rtate' dar care sunt c!merciali&ate la un .re7 mai Gnalt. "UA cu
.r!dusele sale !ri+inale' 18r8 .recedent Gn tim. <i Gn s.a7iu' G<i determin8 <i ,!lumul !.tim de
m8r1uri .entru e5.!rt <i .re7urile de c!merciali&are a acestuia. Alt1el ,!r9ind' "UA G<i .!ate
.ermite s8 .r!duc8 mai .u7in' Gns8 s8 c!merciali&e&e la .re7uri mai mari. Ni acest as.ect nu este
unicul 1act!r 1a,!ra9il "UA. "e <tie c8 c!stul s.eci1ic (la ! unitate) este Gn de.enden78 in,ers8 de
,!lumul .r!duc7iei. 3aJ!rLnd ,!lumul .r!ducerii' "UA G<i reduc c!stul s.eci1icC "UA este unica
7ar8' care .entru anumite m8r1uri dis.une de un c!ntr!l a9s!lut asu.ra .ie7el!r interna7i!naleC
"UA .!ate 1!l!si (<i 1!l!se<te) .r!ceduri de sta9ilire a .re7uril!r discriminat!rii .entru
im.!rtat!ri. "UA este lider m!ndial Gn d!meniul cre8rii .r!dusel!r' m8r1uril!r .rinci.ial n!i' a
31
te)n!l!+iil!r .r!ducti,e .er1!rmanteC Gn de&,!ltarea sa ec!n!mic8 "UA .une accent .e
de&,!ltarea d!meniului cercetare;de&,!ltareC t!ate .!liticile ec!n!mice ale "UA 7in c!nt de
e5.erien7a 78rii' de de.resiunea ec!n!mic8 din anii 1930;1934. Hn c!nsecin78' ramurile
c!nstruct!are de ma<ini' de miJl!ace de .r!ducere' de utilaJe' ec)i.amente d!tea&8 cu cele
necesare s1era .r!ducti,8' ne.r!ducti,8' c!ntri9uie la cre<terea ,!lumului e5.!rtului' la d!tarea
*!r7el!r Armate ale 78rii. i,elul te)nic' .reci&iile' e1icien7ele' si+uran7a' .er1!rman7ele
ramuril!r .r!duc8t!are de ma<ini ale "UA sunt net su.eri!are !ric8rei 78ri din lume du.8
criteriile res.ecti,e. $r!dusele ramuril!r c!nstruct!are de ma<ini .e .ia7a m!ndial8 sunt
s!licitate' 1iindc8D t!ate .r!dusele sunt asi+urate cu c!m.lete de sc)im9 .entru re.ara7ii' cu
9l!curi de .iese care' Gn ca& de necesitate' .!t 1i u<!r m!ntateC t!ate .r!dusele e5.!rtate au
termene c!nsidera9ile de +aran7ie a 1unc7i!n8riiC .r!dusele e5.!rtate sunt e1iciente' .er1!rmante.
Cre<terea ,!lumului e5.!rtului de ma<ini' te)n!l!+ii' ec)i.amente etc. din "UA este im.ulsi!nat
de intensitatea cu care a.ar .r!duse n!i create de .r!+ramele macr!. Hn acest c!nte5t' este
necesar s8 ne amintim de le+ea' c!n1!rm c8reia utilaJele tre9uie de.reciate .e .arcursul nu mai
mult a 5 ani' ad!.tat8 Gn "UA Gn anul 1981. "tatul' .entru a sus7ine aceast8 .eri!ad8 de
recu.erare (de 5 ani)' intr!duce un sistem de ac!rdare' Gn anumite ca&uri' a un!r su9sidii.
0e)nica' utilaJele' ec)i.amentele etc. m!ral de.reciate (din c!nsiderentele "UA)' dar cu 1i&icul
.er1!rmant Gn c!m.ara7ie cu ni,elul utilaJel!r de .este )!tarele "UA' sunt e5.!rtate. "UA'
e5.!rtLnd utilaJe' ma<ini' ec)i.amente' s!lu7i!nea&8 d!u8 .r!9lemeD G<i 1ace Al!c@ .entru
.r!dusele .rinci.ial n!i' create de .r!+ramele macr!C G<i cre<te ,!lumul e5.!rtului. 25.!rtul
"UA este +enerat Gn mare m8sur8 de necesitatea de Atrans1u&ie@ de ca.ital din "UA Gn alte 78ri.
Hnce.Lnd cu anul 1950' "UA G<i ela9!rea&8 strate+ia saltul tehnologic 9a&at .e selectarea
.!liticil!r te)nic!;<tiin7i1ice' care ar .utea asi+ura nu .er1ectarea' ci crearea te)n!l!+iil!r
militare' nemilitare E .rinci.ial n!i' 18r8 .recedentC selectarea direc7iil!r .ri!ritare ale
.r!+resului te)nic' <tiin7i1ic' te)n!l!+icC "UA au Gnce.ut seri!s in,esti+a7iile' ela9!r8ri .entru
!97inerea un!r .r!duse' ser,icii' te)n!l!+ii .rinci.ial n!i' .entru e1icienti&area .r!cesel!r
.r!ducti,e' a 1!nduril!r' ec)i.amentel!rC Hn "UA +esti!narea .r!cesului de ela9!rare <i
im.lementare a .r!+ramel!r macr! .entru <tiin78' te)n!l!+ii' te)nic8' in!,a7ii este 9a&at8 .e
.rinci.iile At!talitarismului@ ec!n!micC 0!ate ac7iunile de !r+ani&are' ela9!rare' 1inan7are sunt
e1ectuate Gn 9a&a .rinci.iului A"UA;lider@ m!ndial ec!n!mic' militarC "c)im9ul de idei'
te)n!l!+ii Gntre "UA <i Ma.!nia 1a,!ri&ea&8 de&,!ltarea ec!n!mic8 a 1iec8rei din aceste 78riC
$r!dusele .r!+ramel!r macr! ale "UA sunt !ri+inale' .rinci.ial n!i (18r8 .recedent Gn tim.' Gn
s.a7iu)' te)n!l!+iile du.8 criteriile res.ecti,e (ec!n!mic' s!cial' ec!l!+ic' militar) sunt
.er1!rmanteC "UA <i;au ela9!rat .!liticile e5.!rt;im.!rt. /e7inLnd un c!ntr!l de m!n!.!list
asu.ra .re7uril!r' "UA re.re&int8 1!r7a .ie7ei' sta9ile<te ni,elul de .re7uri relati, mai ridicatC
32
"UA cu .r!dusele sale !ri+inale' 18r8 .recedent Gn tim. <i Gn s.a7iu' G<i determin8 <i ,!lumul
!.tim de m8r1uri .entru e5.!rt <i .re7urile de c!merciali&are a acest!raC Cre<terea ,!lumului
e5.!rtului de ma<ini' te)n!l!+ii' ec)i.amente etc. din "UA este im.ulsi!nat de intensitatea cu
care a.ar .r!duse n!i create de .r!+ramele macr!C 25.!rtLnd utilaJe' ma<ini' ec)i.amente' "UA
s!lu7i!nea&8 d!u8 .r!9lemeD G<i 1ace Al!c@ .entru .r!dusele .rinci.ial n!i' create de .r!+ramele
macr!C G<i cre<te ,!lumul e5.!rtului.
Hn "UA e5.!rtul net' .e .arcursul anil!r' este ne+ati,C cri&a creditar;1inanciar8 din "UA a
.r!,!cat ! cri&8 ec!n!mic8 +l!9al8C "UA de.un e1!rturi s.!rite .entru de.8<irea cri&ei
ec!n!mice' ac!rd8 su.limentar miJl!ace 98ne<ti 98ncil!r' reduce .!,ara 1iscal8 .entru
.r!duc8t!ri Gn sc!.ul men7inerii' Gn m8sura .!si9ilit87il!r' a l!curil!r de munc8. Ura+anele
naturale' r8&9!iul din #rac' din c!nsiderentele ec!n!mice' au actuali&at cererea <i deci au stimulat
s1era .r!ducti,8' au creat sau au c!ntri9uit la men7inerea l!curil!r de munc8. *irmele de a1aceri
din "UA au ! 1le5i9ilitate s.!rit8' reac7i!nea&8 !.erati, la A9ar!metrul@ .r!1ituril!r. "UA dis.un
de cele mai .er1!rmante te)n!l!+ii din lumeC au ! .!litic8 9ine +esti!nat8 de c8tre +u,ern Gn
ceea ce .ri,e<te e5.!rtul utilaJel!r .r!ducti,e Gn alte 78riC e5.!rtul' Gn s.ecial al te)n!l!+iil!r
.er1!rmante' al ec)i.amentel!r militare' se 1ace selecti,' iar .entru unele 78ri sunt inter&ise.
$r!duc8t!rii e5traec!n!mici au .r!9leme cu e5.!rtul .r!dusel!r sale Gn "UA' ei tre9uie s8
c!merciali&e&e acestea la .re7uri su9 ni,elul c!sturil!r .r!ducti,e. C!la9!r8rile ec!n!mice ale
"UA cu U2 au ! 1rec,en78 Gn cre<tere' sunt 9a&ate .e un sistem de ,i&e 9ine determinat.
C!!.er8rile ec!n!mice dintre "UA <i U2 sistematic sunt Gn .r!cese de .er1ec7i!nare. U2 t!t mai
acti, <i mai intens se include Gn situa7iile c!n1lictuale ale "UA cu alte 78ri' c!m.limentea&8
e1!rturile "UA.
(ela7iile dinte "UA <i U2 se re&um8 nu numai la d!meniul ec!n!mic ci <i la cel .!litic'
militar. "UA <i U2 s;au trans1!rmat Gn d!u8 su.ra;.uteri care .!ate d!mina (<i d!min8) (estul
>umii. Am9ele .8r7i G<i multi.lic8 .8rerea ec!n!mic8 <i militar8 .rin de&,!ltarea masi,8 a
d!meniului Cercetare;de&,!ltareC 1!rmea&8 un .arteneriat c!mercial' <tiin7i1ic' militar 9ilateralC
c!ntri9uie reci.r!c la crearea l!curil!r de munc8' la stimularea .r!cesel!r in!,a7i!nale. Hn "UA'
de ! de!se9it8 .!.ularitate se 9ucur8 c!mer7ul !n;line. ".re de!se9ire de alte sisteme
ec!n!mice' Gn "UA GntGlnim acti,it87i !ri+inale ale s!ciet87ii' inclusi,D industria in1!rma7il!rC
ser,icii .r!1esi!nale' <tiin7i1ice' te)niceC administrarea de c8tre +u,ern a c!m.aniil!r <i
Gntre.rinderil!rC mana+ementul administrati, al resursel!r <i de<euril!r <i ser,icii de remediereC
arte distracti,e' recreere etc.
"UA .r!1it8 masi, de im.!rtul muncii cali1icate' G<i reduc c)eltuielile .entru educa7ieC sunt
relati, inde.endente 1a78 de 78rile e5.!rtat!are de resurse ener+etice. Hn mare m8sur8' .r!9lemele
33
cu tent8 de asi+urare cu resurse ener+etice "UA le s!lu7i!nea&8 a.licGnd 1!r7a militar8'
ec!n!mic8. "UA au cea mai de&,!ltat8 a+ricultur8 din lume.
2c!n!mia "UA' cu mici a9ateri Gn .eri!adele de cri&e ec!n!mice' se a1l8 Gn .ermanent8
cre<tereC atra+e uria<e 1lu5uri de ca.italC asi+ur8 e5.!rtul de resurse 1inanciareC dis.une de
te)n!l!+ii .er1!rmante 18r8 de .recedent Gn tim. <i Gn s.a7iuC c!ntri9uie la de&,!ltarea
ec!n!mic8 Gn (estul >umii <i .rin crearea c!m.aniil!r transna7i!naleC dis.un de 1!rme de
!r+ani&are ec!n!mic8' administrati,8 9ine ar+umentate <tiin7i1ic. Hn lume nu;i nici ! 7ar8' care n;
ar de.inde de succesele' insuccesele ec!n!mice ale "UA. "istemul ec!n!mic al "UA este mult
decentrali&at' dar Gn ca& de necesitate aut!rit87ile 1ederale cu dre.tul s8 se im.lice Gn .!liticile
9u+etare ale 1iec8rui stat. $r!dusele 1inite din "UA' de re+ul8' sunt net su.eri!are' .r!dusel!r
similare din (estul >umii. "UA <i;au creat 3irac!lul 2c!n!mic' 3ilitar' au trans1!rmat 7ara Gn
>ider m!ndial.
"altul te)n!l!+ic Gn "UA se 9a&ea&8 .e e,aluarea .!liticil!r te)nic!;<tiin7i1ice. "uccesul
"UA a 1!st ini7iat de crearea .r!dusel!r cu destina7ie militar8' care Gn c!ntinuare au 1!st e5tinse
<i Gn industriile ci,ile' "UA sistematic G<i actuali&ea&8 strate+ia de de&,!ltare' ! re!r+ani&ea&8'
ela9!rea&8 .r!+rame c!m.le5e de s!lu7i!nare a .r!9lemel!r strate+ice. Hn "UA se sc)im98
Acul!rile@ +u,ernat!ril!r' dar nu <i .!liticile ec!n!mice' militare' <tiin7i1ice ale acest!ra. /e
succesele te)n!l!+ice ale "UA .r!1it8 t!at8 lumea' dar Gn m8suri di1erite' selecti,. "UA intens
c!la9!rea&8 cu Ma.!nia. Aceste d!u8 state se c!nduc de un .rinci.iu c!munD Gn !rice acti,itate
"UA' Ma.!nia tre9uie s8 de,in8 >ider 3!ndial. "UA au trans1!rmat .r!dusele intelectuale Gn
mar18C cum.8r8 <i ,inde idei' in!,a7ii' reali&8ri <tiin7i1ice etc. de&,!ltarea <tiin7i1ic8 a "UA Gn
.er1!rman78 este Gn aten7ia <i su9 c!ntr!lul C!n+resului "UA. Hn sc!.ul intensi1ic8rii a
.r!cesel!r de de&,!ltare <tiin7i1ic8 Gn "UA C!n+resul <i $re<edin7ia interac7i!nea&8 du.8 un
anumit .r!+ram' care este in,ariant' indi1erent de cul!area .!litic8 a .re<edintelui "UA.
1.:. I(/+#$1- /%"9%e;1-1) $e*')#"<=$))'>)0)# +- >%)-"% !ez2"-$+$e + ;1/%+ e#"'"())-"% >%)-"%
;%+#e
C!n1!rm te!riei lui %.6)lin S1T' la 9a&a rela7iil!r ec!n!mice interna7i!nale ((2#) este .us
.rinci.iul s.eciali&8rii 78ril!r' .!rnind de la dis.!ni9ilul de materii .rime' munc8 etc. (e&ultatele
em.irice' reali&ate de c8tre 4.>e!ntie1 sunt diametral !.use te!riei 6)lin. C!n1!rm te!riei
ne!clasice ela9!rate de c8tre 4.6)lin' la crearea .lus.r!dusului .artici.8 trei 1act!ri de .r!duc7ie
E ca.italul' munca' .8mLntul. Hn di1erite 78ri dis.!ni9ilitatea acest!r 1act!ri este di1erit8C .re7urile
sunt mai s.!rite la 1act!rii de .r!duc7ie de1icitari. Hn sc!.ul reali&8rii unui e1ect ma5im 1iecare
7ar8' Gn (2#' tre9uie s8 e5.!rte .r!duse care .resu.un 1!l!sirea 1act!ril!r e5cedentariC s8 im.!rte
34
.r!duse' .r!ducerea c8r!ra Gn 7ar8 este 9a&at8 .e utili&area 1act!ril!r de1icitari. "c)im9urile de
m8r1uri dintre 78ri c!ntri9uie la sta9ilirea .re7uril!r de ec)ili9ru la 1act!rii de .r!duc7ie S2;4T. >a
un ast1el de c!nclu&ii a aJuns <i ec!n!mistul $."amuels!n' .!rnind de la un <ir de c!ndi7ii
ini7ialeD sc)im9urile interna7i!nale de m8r1uri se 1ac Gn c!ndi7iile unei c!ncuren7e .er1ecteC
1act!rii de .r!duc7ie' utili&a7i Gn te)n!l!+iile de creare a .lus.r!dusel!r sunt de acelea<i calitateC
1act!rii de .r!duc7ie nu .!t 1i e5.!rta7i' im.!rta7iC .r!ducti,itatea 1act!ril!r de .r!duc7ie Gn
di1erite 78ri se m!di1ic8 du.8 acelea<i .rinci.ii <i este Gn descre<tere.
4.>e!ntie1 Gn S5T;S7T' anali&Gnd in1!rma7ia !97inut8 din %>( c!nclu&i!nea&8 c8 "UA
im.!rt8 m8r1uri ce c!n7in mai mult ca.ital decGt ca.ital Gn m8r1urile e5.!rtateC e5.!rt8 m8r1uri
care c!n7in mai mult8 munc8 decGt munca Gn m8r1urile im.!rtate. Alt1el s.us' "UA cu e5cedent
de ca.ital E im.!rt8 ca.italC cu de1icit de munc8 E e5.!rt8 munca. (e&ultatele reali&ate de c8tre
4.>e!ntie1 sunt !.use te!riei 6)lin. (e&ultatele >e!ntie1 .!t 1i 1!rmali&ate S15T;S16TD
0
I# E$
% % %
(1)
0
I# E$
& & &
(2)
unde % ; s!ldul' e5.!rtul net de ca.italC
& ; s!ldul' e5.!rtul net de munc8
(ela7iile (1) <i (2) .!t 1i transcriseD
0 1

,
_


E$
I#
E$
%
%
% %
(3)
0 1

,
_


E$
I#
E$
&
&
& &
(4)
/in rela7iile (3) <i (4) re&ult8 c8
1
E$
I#
%
%
C
1
E$
I#
&
&
.
2la9!r8m indicele intensit87ii .r!dusel!r de .r!ducere. (a.!rtul
&
%
; Gn&estrarea te)nic8
a muncii .!ate 1i sim.li1icat .rin cuantumul .r!dusului 1inal 0 '
(
'
&
'
%
&
%

(5)
0e)n!l!+iile utili&ate Gn .r!ducere sunt determinate de .re7urile 1act!ril!r de .r!duc7ie
P
)
#P&
C
p
r
#P%
2la9!r8m ra.!rtul
r
)
r
P
P
)
#P%
#P&

(6)
3:
/in rela7ia (6) re&ult8D cre<terea remuner8rii muncii im.une cre<terea ,!lumului
ca.italului care este Gn de.enden78 direct8 cu indicele
(
' adic8 cu Gn&estrarea te)nic8
&
%
. /eci
Gntre ra.!artele
r
)
<i
&
%
de.enden7a este direct8. Hn&estrarea te)nic8 a muncii
,
_

&
%
se
sc)im98 Gn s.a7iu' Gn tim.' Gn .r!1ilul m8r1uril!r.
Admitem un e5em.luD Gn 7ara A ra.!rtul dintre .re7urile 1act!ril!r de .r!duc7ie c!nstituieD
A
A
A
A
r
)
#P%
#P&

C Gn 7ara % ;
*
*
*
*
r
)
#P%
#P&

C Gn 78rile A <i * .!ate 1i !r+ani&at8


.r!ducerea m8r1uril!r 1 <i 2.
$r!dusul Gn&estrarea te)nic8 a muncii
Fara
1 5
A
) 1 (
) 1 (
A
A
r
)
) 2 (
) 2 (
A
A
r
)
B
) 1 (
) 1 (
*
*
r
)
) 2 (
) 2 (
*
*
r
)
$r!ducerea m8r1ii 1 Gn 7ara A este ca.ital!intensi,8 Gn c!m.ara7ie cu mar1a 2. Hn 7ara *
ca.ital!intensitatea .r!ducerii am9el!r m8r1uri este su.eri!ar8 celei din 7ara A1iindc8
A
A
*
*
r
)
r
)

. Hn sc)im9 Gn 7ara Aca.ital!intensitatea este su.eri!ar8 celei din 7ara * . /in


i.!te&a c8 ! asemenea situa7ie .!ate 1i GntGlnit8 <i .rin restul m8r1uril!r e5.!rtate' im.!&itate'
atunci .rinci.iile 6)lin nu sunt .8strate. /eci Gn rela7iile e5.!rt;im.!rt inter,in al7i 1act!ri' alte
.rinci.ii care .!t 1i numi7i 1act!ri inteli+en7i.

3=
2
1
r
)
*
*
r
)
A
A
r
)
0
2
2
A
A
&
%
1
1
A
A
&
%
1
1
*
*
&
%
2
2
*
*
&
%
&
%
%i!&'& De/e'!e'>+ !)'$%e #%e=$e%e+ ')2e-1-1) !e %e(1'e%+%e =) &'ze;$%+%e+ $e*')# + (1'#))
&' >%)-e A =) * + (%01%)-"% 1 =) 2
Sur$a: GE#"'"()#; +'! M+$*e(+$)#+- Me$*"!;. 2.XV. );;1e :. M+H<I1'e. 1@84. /.45@J.
Hn ultimii ani .re7urile 1act!ril!r de .r!duc7ie Gn #ndia' Ma.!nia' Canada' :ermania' "UA
sunt determinate de 1lu5urile e5.!rt;im.!rt S8;12T. Hn !.inia un!r aut!ri S13;14T structura
e5.!rturil!r' im.!rturil!r "UA' Gn mare m8sur8' este in1luen7at8 de dis.!ni9ilul de resurse
naturale. Hn !.inia ec!n!mistului 3in)as S17;22T nu ni,elul de dis.!ni9ilitate a resursel!r
naturale' a 1act!ril!r de .r!duc7ie determin8 structura e5.!rturil!r' im.!rturil!r ci intensitatea
utili&8rii acest!ra. 2c!n!mi<tii Ueesin+' *arecd Gn S23;24T c!nsider8 c8 ,!lumul c!mer7ului
e5tern este determinat de im.actul .r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic' de a.ari7ia .r!dusel!r'
ser,iciil!r .rinci.ial n!i. Hn ,i&iunea n!astr8' a1irma7ia .!ate 1i c!m.limentat8 <i cu im.actul
.r!+resului te)n!l!+ic care c!ntri9uie la reducerea Ae1!rtului@ .entru reali&area Ae1ectului@. 6
ast1el de c!rela7ie .!ate 1i +8sit8 <i Gn lucr8rile <tiin7i1ic!;.ractice ale ?eiser >.' Ma- U.' Ueesin+
/. S25;26T. "UA im.!rt8 nu numai .r!duse ci <i munca' care Gn m8rimi a9s!lute este
c!nsidera9il8' iar Gn m8rimi relati,e Gn c!m.ara7ie cu dis.!ni9ilul de munc8 este nesemni1icati,8
(27' ..371T' S28 ..308T.
Hn structura e5.!rturil!r 78ril!r industrial .uternic de&,!ltate' de e5em.lu al :ermaniei'
.r!dusele 1inite c!nstituie .este 75;77O' iar Gn structura im.!rturil!r acestea .un accent .e
.r!duse alimentare (.este 80O) S29' ..80T.
0endin7a are ! sim.l8 e5.lica7ieD a+ricultura .e nimeni nu;i 1ace 9!+a7i S33;35T. 3unca
intelectural8' in!,a7iile' te)n!l!+iile <i ser,iciile .rinci.ial n!i' di1u&ia acest!ra c!ntri9uie la
intensi1icarea 1lu5uril!r e5.!rt;im.!rt' inclusi, "UAXU2 S36;42T.
3?
Cre<terea num8rului .!.ula7iei umane' diminuarea re&er,el!r de materii .rime
ire.r!ducti,e' +radul Gnalt de .!luare a am9ian7ei' ne!m!+enitatea re.arti7iei .e 0erra a
&8c8mintel!r su9terane im.un Gn 1a7a cercet8ril!r <tiin7i1ice .r!9leme c!m.le5e .entru
s!lu7i!narea c8r!ra sunt necesare c)eltuirea un!r 1!nduri materiale <i umane uria<e.
Cre<terea num8rului l!cuit!ril!r Gn di1erite inter,ale de tim. a 1!st di1erit8. um8rul
.!.ula7iei de 1'2' 3'4' 5 <i 6 mlrd. de l!cuit!ri a 1!st atins res.ecti, Gn anii 1803'1926'1959'1973'
1985'1996.
Cre<terea medie anual8 a num8rului de l!cuit!ri .entru 1iecare din inter,alele e5aminate
sunt Gn ascenden78 <i c!nstituie .entru 1iecare inter,alD 8'2C 30'3C 71'4C 83'3C 90'9C 97'3 mln
l!cuit!ri. Actualmente .laneta +,!i mre!te- num8rul .!.ula7iei anual +cu patru .om/nii- sau
+cu trei Polonii0, Gn anul 1900 .!.ula7ia 0errei c!nstituia 1'6 mili!ane l!cuit!ri' Gn anul 2000 ;
6'2 miliarde l!cuit!ri' Gn sec!lul II num8rul .!.ula7iei a crescut de circa .atru !ri.
"uma $% din t!ate 78rile' numit8 Gn c!ntinuare Produsul Glo"al *rut, ! n!t8m PG*.
$r!dusul Glo"al *rut din sec!lul I#I Gl n!t8m PG*
12
, din sec!lul II ; PG*
34
. $rintr;un calcul
s;a c!nstatat c8 PG*
34
5 67 8PG*
12
.
/eci unui l!cuit!r din sec!lul II Gi re,ine mai multe .r!duse <i ser,icii decLt unui
l!cuit!r din sec!lul I#I de &ece !ri. C)eia succesului ! +8sim Gn re,!lu7ia te)nic!;<tiin7i1ic8 din
anii 1750;1900. $!ten7ialul .r!ducti, Gn sec!lul II a de,enit en!rm. Gn acest sec!l s;a .r!dus
mai mult decLt a .r!dus 6menirea Gn .eri!ada sa de e5isten78 de .Ln8 Gn sec!lul I#I inclusi,.
"uccesul nu a .utut 1i !97inut <i 18r8 crearea un!r .r!9leme cate+!ric n!iD mediul a de,enit
.!luat' i!n!s1era .er1!rat8C ,!lumul resursel!r naturale (.etr!l' metale' +a&' c8r9uni etc.) este Gn
descre<tere. >a aceste .r!9leme se mai adau+8 ne!m!+enitatea am.las8rii resursel!r naturale. V
(e&er,ele de resurse .etr!liere le +8simD 25'9 O Gn Ara9ia "audit8C 9'9O Gn #raQC 2,9 O Gn
Cu,eitC 9'1O Gn A9u;AdiC 8'8 O Gn #ranC 6'4 O Gn 4ene&uelaC 4'9 O Gn (usia. (e&er,ele de
metale le +8simC 90O de' .lum9 $9 Gn .atru 78riC 80 O de c!sit!r Gn trei 78riC 75 O de Cu Gn .atru
78riC 70 O de Al Gn d!u8 78ri. Aici este ca&ul s8 amintim c8 1iecare 7ar8 Gn .!litica sa de rela7ii
ec!n!mice e5terne G<i .une la 9a&8 .rinci.iulD de e5.!rtat (Gn m8sura .!si9ilit87il!r) .r!duse
1inale <i nu materii .rime. $re7urile la materii .rime sunt <i ,!r 1i Gn cre<tere din d!u8
c!nsiderenteD !1erta de resurse naturale este Gn descre<tereC 78rile .!ses!are de materii .rime
c!merciali&ea&8 t!t mai mult .r!duse 1inale <i t!t mai .u7in materii .rime. $r!9lemele 1iind
c!m.le5e <i 18r8 .recedent cu succes se re&!l,8 d!ar Gn 78rile' unde c!ta ; .arte a c!stului
cercet8ril!r <tiin7i1ice Gn $#% este Gn cre<tere :;a"elul 1.3<. SA?!rld 2c!n!mic !utl!!Q' 3a-
2000@ .. 149;180T.
$r!+resul te)nic!;<tiin7i1ic' reali&at Gn urma in,esti7iil!r c!nsidera9ile c!ntri9uie la crearea
a n!i 1!nduri .r!ducti,e' te)n!l!+ii. $r!1itul !97inut .!ate 1i descris cu aJut!rul cur9ei l!+isticeD
3>

e
"
a
A
'
+

sau +ra1ic (1i+.1).


Hnce.Lnd cu anul t5t
o
.r!1itul are ! cre<tere m!derat8 <i t!t mai mic8. Gn anul t54, .Ln8 la
ela9!rarea acest!r te)n!l!+ii' .r!1itul Y c!nstituie
" a
A
'
+

.
T+,e-1- 1.5. C"$+</+%$e + #";$1-1) #e%#e$%)-"% =$))'>)0)#e &' PIB E&' KF
SUA I+/"')+ Ae%(+')+ 8%+'>+ M+%e+
B%)$+')e
I$+-)+ C+'+!+
1@8L 5.8 5.M 5.B 5.: 5.: 1.1 1'4
1@@0 5.B 5.@ 5.8 5.4 5.5 1.: 1.L
1@@L 5.M 5.B 5.L 5.4 5.5 1.: 1.L
5000 5.8 5.@ 5.B 5.4 5.: 1.B 1'6
500L 5.@ 5.@ 5.B 5.L 5.4 5.1 1'7
5010 :.0 :.0 5.8 5.M 5.L 5.5 1'9
501L :.1 :.0 5.@ 5.B 5.M 5.: 2
%i!&'&,& E2"-1>)+ e0)#)e'>e) #+/)$+-1-1) /%"!1#$)2. e7/"%$+$ &' >%)-e )'!1;$%)+- ;-+,
!ez2"-$+$e
$r!1itul mar+inal
a
A
'
ar .utea 1i maJ!rat Gn situa7iile de im.!rt de munc8 mai ie1tin8
sau a e5.!rtului acest!r te)n!l!+ii Gn 78rile care acce.t8 in,esti7iile str8ine <i munca este mai
ie1tin8 (1i+.1.5.).

3@
t
o
t
( ) " a
A
'
+

a
A
'
'
t
'
" a
A
'
+

d a
A
'
+

c a
A
'
+

a
A
'
%i!&'&-& E2"-1>)+ e0)#)e'>e) #+/)$+-1-1) /%"!1#$)2e. e7/"%$+$ &' >%)-e )'!1;$%)+- ;-+,
!ez2"-$+$e
Hn aceste situa7ii 78rile care G<i .ermit s8 1ac8 in,esti7ii c!nsidera9ile Gn de&,!ltarea <tiin7ei
<i te)nicii .!t !97ine cre<teri su.limentare a $%D
c
" a
A
' +
+

sau
d
" a
A
' +
+

. 25.!rtul de
ca.ital este Gnl!cuit cu ca.ital mai .r!ducti,. 25.!rtul ca.italului din 78rile industriale de&,!ltate
a.arent c!ntri9uie la de&,!ltarea 78ril!r Gn curs de de&,!ltare. /atele statistice Gns8 c!n1irm8 !
alt8 c!nclu&ie. /ac8 se 1ace ra.!rtul $% per capita a 78ril!r industrial de&,!ltate c8tre
indicat!rul similar a 78ril!r s8race a.!i acest cLt Gn anul 1870 a c!nstituit 11' Gn 1960 ; 33' Gn
1985 ; 52' Gn 2001 E 70 Gn 2010 E 80 (*i+.3).
AAJut!rulP 78ril!r 9!+ate cel!r s8race c!ntri9uie d!ar la cre<terea num8rului s8racil!r.
Actualmente remunerarea unei !re de munc8 c!nstitui 2'035 W "UA Gns8 40 O din num8rul
an+aJa7il!r sunt remunera7i cu 0'26 WV!r8. 20O cu 0'63 WV!r8' 9O cu 4'4 WV!r8' 4O cu 35 WV!r8.
/ac8 n!t8m ra.!rtul $% .e ca.ital al 78ril!r 9!+ate c8tre indicat!rul similar al 78ril!r s8race
.rin Z atunci aceast8 tendin78 ! .utem e5.rima +ra1ic (1i+.1.6.).
4A
- .
/ .
0 .
1 .
2 .
3 .
4 .
5 .
- . 5 5 - . 5 6 - 6 . . - 6 - . - 6 / . - 6 0 . - 6 1 . - 6 2 . - 6 3 . - 6 4 . - 6 5 . - 6 6 . / . . . / . - . t
=
%i!&'&.& E2"-1>)+ %+/"%$1-1) NPNB +- >%)-"% ,"9+$e #$%e PNB +- >%)-"% ;%+#eO
$entru 78rile din U2' .Ln8 la e5tindere' ra.!rtul c!nsiderat mai sus Z a c!nstituit 4' du.8
e5tindere Z=9.
"e cere ! c!nclu&ieD a<a;&is8 atra+ere a ca.italului str8in nu Gnt!tdeauna ar .utea c!ntri9ui
la de&,!ltarea ec!n!miei na7i!nale. 3ai .!t 1i aduse ar+umente <i de alt8 natur8. #n anii de .Ln8
la r8&9!i Uniunea "!,ietic8 (U") .rin a<a numitele cincinale a .r!dus strun+uri' 1!nduri
.r!ducti,e. ".re s1Lr<itul r8&9!iului Armata "!,ietic8 a dem!ntat din :ermania de d!u8 !ri mai
multe strun+uri' 1!nduri .r!ducti,e decLt U" .r!duseser8 Gn t!ate cincinalele. ici (!mLnia nu
sc8.aser8 de acest Ja1D au 1!st tunse t!ate .8durile' a 1!st e5tras <i trans.!rtat Gn U" t!t .etr!lul <i
nu numai. #ns8 U" du.8 aceste Ja1uri n;a de,enit 7ar8 mai 9!+at8.
#m.!rtul ca.italului m!ral de.8<it ar .utea d!ar s8r8ci ec!n!mia na7i!nal8. Actualmente
78rile industrial de&,!ltate e5.!rt8 ca.italul Gn cantit87i t!t mai c!nsidera9ile (1i+.1.7.).
Hn .rinci.iu ele se de9arasea&8 de 1!ndurile de,enite ne.r!1ita9ile.
F8rile im.!rtat!are de ca.ital sunt cele din America >atin8 (50O)' din Asia (40O) <i A1rica
(10O). "uccesul un!r' 78ri <i insuccesul alt!r 78ri se des18<!ar8 du.8 sc)emaD 78rile industrial
de&,!ltate .un accent (<i au aceast8 .!si9ilitate) .e de&,!ltarea <tiin7ei' <i te)nicii' .e .r!+resul
te)n!l!+ic. Gn acest sc!. 1ac in,esti7ii c!nsidera9ile Gn ramura cre<terii +enerat!ril!r de idei'
atra+erii s.eciali<til!r din 78rile sla9 de&,!ltate. 0e)n!l!+ia .r!,!ac8 de.recierea m!ral8 a
ca.italului .r!ducti, din 78rile de !ri+ine' <i deci el tre9uie e5.!rtat sau im.!rtat .rin munca mai
ie1tin8 sau <i una <i altaC aceasta din urm8 asi+ur8 .er.etuarea s8r8ciei Gn 78rile sla9 de&,!ltate.
F8rile .ri,ate de munca cali1icat8 (care sau au emi+rat (munca) sau .e l!c acti,ea&8 la
.r!duc8t!ri str8ini)' de,in e5.!rtat!are de munc8 ie1tin8 <i de materii .rime (1i+.1.8.).
$!rnind de la 1a.tul c8 num8rul' .!.ula7iei este Gn cre<tere' succesul <tiin7ei <i te)nicii
de,ine t!t mai mare' in,esti7iile ,!r cre<te' ca urmare ,a s.!ri .!luarea <i m!di1icarea am9ian7ei.
2ste de a<te.tat ca .este t ani :t .!arte 1i e+al cu 50' 150' acest lucru nu e .rinci.ial) num8rul
.!.ula7iei umane se ,a mic<!ra din cau&aD cre<terii s8r8ciei' a.ari7iei un!r 9!li incura9ile sau
1!arte scum. de tratat' m!di1ic8rii c!ndi7iil!r climaterice tradi7i!nale. Hn acest c!nte5t .utem
enumera .r!9lemele c)eie .e care !menirea le are de s!lu7i!nat Gn c!ntinuareD
; de&,!ltarea te)n!l!+iil!r in1!rma7i!nale de telec!munica7iiC
; de&,!ltarea met!del!r' m!dalit87il!r' te)n!l!+iil!r de tratare medical8C
41
; ela9!rarea te)n!l!+iil!r de .r!tec7ia mediului.
%i!&'&/& E2"-1>)+ e7/"%$1-1) !e #+/)$+- !)' SUA. UE. I+/"')+ &' >%)-e ;%+#e
F8rile industrial sla9;de&,!ltate' intrLnd Gn U2 se an+aJea&8 Gntr;! c!m.eti7ie cu 78rile
industrial de&,!ltate. Gn aceast8 situa7ie tre9uie s8 se .un8 accent .e cLte,a .r!9lemeD maJ!rarea
in,esti7iil!r Gn de&,!ltarea <tiin7ei' te)nicii' te)n!l!+iil!r' .re+8tirii su.er;s.eciali<til!r
(actualmente .entru <tiin78 Gn aceste 78ri (!mLnia sunt al!cate 0'5O din $#%)C de creat un
mecanism ec!n!mic! ; s!cial de re7inerea su.er;s.eciali<til!r Gn 7ar8' de atras din alte 78ri' la
munc8' su.er;s.eciali<tiC in,esti7iile tre9uie 18cute Gn industria +reaC industriile tre9uie
di,ersi1icateC !rice im.!rt de 1!nduri .r!ducti,e' din U2 tre9uie Gns!7it de un studiu de
1e&a9ilitate .entru a e5clude im.!rtul 1!nduril!r m!ral de.8<iteC crearea te)n!l!+iil!r de tratare
medical8C sistematic de actuali&at .!liticile de e5.!rt' de im.!rt' de 1iscalitate' ac)i&i7ii'
m!netare 18cLndu;le adec,ate situa7iil!r n!i create.
P
r
o
v
o
a
c

P
r
o
v
o
a
c

P
r
o
v
o
a
c

E
f
e
c
t
u
e
a
z


>one8iune invers
?rile
industrial
@ezvoltate
Investiii
considera"ile
,n !tiin
E8portul
fondurilor
productive
moral dep!ite
Atragerea
muncii din
rile srace
Perpetuarea
srciei ,n
rile srace
E8portul din
rile srace a
muncii, a
materiei prime
42
2 . .
3 . /
4 . .
5 . 1
6 . .
- . - /
- / . .
- 1 - 1
/ . . - / . . / / . . 0 / . . 1 / . . 2 / . . 3 / . . 4 / . . 5 / . . 6 / . - . / . - - / . - / / . - 0 / . - 1
- 3 . .
- 5 / .
/ . 0 .
/ 1 . .
/ 5 - .
0 / . .
0 3 1 .
1 . 5 .
P E ( - % ! ! F
/ . . . / . - 2 $
%i!&'&0& S#*e(+<,-"# NPe%/e$1+%e+ ;%#)e) &' >%)-e ;%+#eO
$!rnind de la necesitatea de a s!lu7i!na un <ir de .r!9leme ec!n!mice' s!ciale' ec!l!+ice'
Gn 78rile mem9re ale U2 ! aten7ie de!se9it8 este ac!rdat8 cercet8ril!r <tiin7i1ice 1undamentale'
a.licati,e' in!,a7i!nale' de&,!lt8rii ec!n!miei din c!ntul 1act!ril!r intensi,i (ta9elul 1.8). Hn
acest sc!. 78rile din U2 G<i c!ncentrea&8 e1!rturile intelectuale du.8 un <ir de .r!+rame de
cercet8ri <tiin7i1ic!;a.licati,e c!mune. $r!+ramele urm8resc s!lu7i!narea unui +ru. de .r!9leme'
inclusi,D determinarea direc7iil!r .ri!ritare ale .!liticil!r industriale' de cercet8ri <tiin7i1ice Gn
c!nte5tul de.8<irii un!r situa7ii .!ten7ial di1icileC im.lementarea de c8tre 78rile mem9re ale U2 a
succesel!r .r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic.
$r!+ramele sunt direc7i!nate Gn d!meniul ela9!r8rii .r!+n!&el!r Gn de&,!ltare <tiin7ei'
te)niciiC c!n7in te)n!l!+ii in1!rma7i!naleC 9i!te)n!l!+iiC .resu.un c!ns!lidarea <i ren!,area
9a&ei industriale Gn c!m.le5eleD Aa+ricultura;c)imia;ener+etica@' Ac!sm!sul;electr!nica@C sunt
direc7i!nate la ela9!rarea un!r c!nce.te <i reali&area .r!+ramel!r destinate cre8rii in1rastructurii
.entru .restarea un!r ser,icii .rinci.ial n!i' la crearea de n!i ra.!rturi dintre munca ,ie <i cea
materiali&at8' la crearea institu7iil!r c!nsultati,e Gn d!meniul m!di1ic8ril!r te)n!l!+ice.
"uccesele reali&ate du.8 1iecare eta.8 de de&,!ltare a <tiin7ei' a te)nicii' sunt urmate de .r!cesul
de acumulare de cun!<tin7e 1undamentale' a.licati,e.
$r!9leme a.arte a .r!+ramel!r .entru de&,!ltarea <tiin7ei' te)nicii Gn U2 sunt .r!9lemele
asi+ur8rii c!m.ati9ilit87ii te)n!l!+iil!r n!i Gn acti,it87ile umane' inclusi, Gn s1era .r!ducti,8' Gn
.r!cesele de !cu.a7ie a resursel!r de munc8' de .rest8ri de ser,iciiC Gn studierea c!nsecin7el!r
ec!n!mice' s!ciale' .!litice' militare' ec!l!+ice Gn urma im.lement8rii succesel!r <tiin7i1ice'
te)nice' a sistemel!r de c!municare.
"c!.ul .r!+ramel!r de de&,!ltare a <tiin7ei' te)nicii este reducerea c!sturil!r .r!ducti,e'
crearea un!r te)n!l!+ii' .r!duse 1inale .rinci.ial n!i' men7inerea U2 .e l!cul de >#/2(
ec!n!mic .e arena m!ndial8. U2 de.une e1!rt intelectual nu numai Gn sc!.ul s!lu7i!n8rii
.r!.riil!r .r!9leme dar <i .entru a reduce r8mGnerea Gn urm8 de la .r!+resul te)nic!;<tiin7i1ic din
"UA <i Ma.!nia. $r!+ramele de de&,!ltare a <tiin7ei <i te)nicii sunt ela9!rate la ni,elul U2' Gn
.r!1ilul 1iec8rei 78riC .ermit c!!rd!narea e1!rturil!r intelectuale Gn s!lu7i!narea .r!9lemel!r.
$rintre direc7iile .rinci.ale' de re.er al .r!+ramel!r enumer8m .r!9lemele te)n!l!+iil!r
in1!rma7i!nale' crearea 9i!te)n!l!+iil!r' crearea un!r materiale' materii .rime .rinci.ial n!i.
Ansam9lul de 78ri 1!rmat din %ra&ilia' (usia' #ndia <i C)ina' institu7i!nali&at Gn iunie 2009'
Gn ,i&iunea n!astr8' este ! Auniune@ ec!n!mic8 cu succese ima+inare. Hn ec!n!mia m!ndial8'
actualmente sunt trei lideriD "UA' U2 <i Ma.!nia. Unele 78ri' de e5em.lu (usia' se .retinde la un
l!c .rintre liderii ec!n!mici m!ndiali. Cele 4 78ri din ansam9lul' numit %(#C' Gntr;ade,8r sunt
lidere' Gns8 nu ec!n!mici' ci du.8 num8rul .!.ula7iei' du.8 su.ra1a7a +e!+ra1ic8. Crearea %(#C;
43
ului este ! d!rin78 a un!r 78ri (te)n!l!+ic sla9 de&,!ltate' cu un $#% c!nstituit din 9!+87iile
naturale' cu un e5cedent de munc8 necali1icat8) de a su9linia .r!.ria sa im.!rtan78 Gn
de&,!ltarea ec!n!miei m!ndiale. %(#C;ul este ! in1!rma7ie de Ac!nsum@ intern' c)i.urile An!i
am de,enit ! 1!r78 ec!n!mic8 decisi,8@. Hn realitate %(#C;ul nu este <i Gn .rinci.iu nu .!ate 1i
+enerat!r de idei' de te)n!l!+ii .er1!rmante' mediu 1a,!ra9il .entru de&,!ltarea <tiin7ei' te)nicii.
"uccesul 78ril!r din U2 se 9a&ea&8 .e .atru .rinci.iiD 1lu5urile li9ereD de ca.ital' m8r1uri'
ser,icii' munc8C securitatea ec!n!mic8C de&,!ltarea <tiin7eiC crearea te)n!l!+iil!r de ini7iere'
acumulare' sesi&are <i +enerarea cun!<tin7el!r. F8rile din %(#C nu dis.un de in1rastructura
res.ecti,8 .entru a urma e5em.lul U2 Gn de&,!ltarea cercet8ril!r <tiin7i1ice 1undamentale'
a.licati,e' in!,a7i!naleC nu dis.un de +enera7ii e su.ers.eciali<tiC nu .!t crea cererea la
.r!dusele intelectuale c)iar dac8 acestea s.!radic ,!r a.8reaC nu dis.un de .!si9ilit87i de
im.lementare a te)n!l!+iil!r .er1!rmante .rinci.ial n!i. Anali&ele de c!m.arare a $#% cel!r
.atru 78ri cu $#% al 78ril!r din U2' "UA' Ma.!nia' .e unii Gi c!n,in+ c8 %ra&ilia' (usia' #ndia'
C)ina c8tre anii 2050 ,!r de,eni lideri ec!n!mici. Acest lucru se .!ate GntGm.la d!ar cantitati,
dar nu <i calitati,. /e&,!ltarea ec!n!mic8 a cel!r .atru Gn .ermanen78 ,a 1i su9 c!ntr!lul "UA'
U2' Ma.!nia. %(#C;ul ,a a,ea acel succes ec!n!mic care ,a 1i .ermis de c8tre ace<ti trei lideri.
Hn sec!lul II# ! im.!rtan78 de!se9it8 ! are nu ,!lumul $#% ci structura acestuia. "tructura
e5.!rturil!r' ec!n!miil!r %(#C;ului .!t 1i clasi1icateD la un .!l C)ina <i #ndia' unde munca este
sla9 remunerat8' cu e5.!rturi d!minate de .r!duse .r!cesateC la cel8lalt .!l %ra&ilia <i (usia cu
e5.!rturi d!minate de materii .rime' create nu de munca din aceste 78ri' ci de natur8. $!ten7ialul
.r!ducti, al 78ril!r %(#C .!ate cre<te Gn acea m8sur8 Gn care "UA' U2 <i Ma.!nia sunt de ac!rd
s8 le .un8 la dis.!&i7ie n!i te)n!l!+ii .r!ducti,e. Hns8 e <tiut8 .!litica de e5.!rt a ca.italului
.r!ducti, din "UA' U2 <i Ma.!niaD Gn 78rile;+i+ant' de re+ul8' sunt e5.!rtate utilaJele m!ral
de.8<ite. Cu acestea <i cu munca remunerat8 la ni,elul inadmisi9ilului' 78rile %(#C ,!r .r!duce
un ,!lum c!nsidera9il de .r!duse 1inale' dar numai Gn .eri!ada de 1unc7i!nare a utilaJel!r
im.!rtate. Urm8t!arele utilaJe !r 1i e5.!rtate din "UA' U2' Ma.!nia d!ar du.8 ce acestea ,!r 1i
su9stituite cu altele' mai e1iciente' mai .er1!rmante. F8rile din %(#C ,!r ser,i l Alad8 de +un!i@
.entru "UA' U2' Ma.!nia. Cantitati, cele .atru 78ri ,!r reali&a un ,!lum c!nsidera9il al $#%.
Aceast8 cre<tere c!ntr!la9il8 este Gn 1a,!area "UA' U2 <i Ma.!nia. Cre<terea .r!,i&!rie a
ec!n!miei c!ntri9uie la cre<terea cererii Gn aceste .atru 78ri' adic8 la crearea .!si9ilit87il!r de
cre<tere a e5.!rturil!r din "UA' U2 <i Ma.!nia. Cele .atru 78ri din %(#C nu .re&int8 un
c!ncurent seri!s .entru "UA' U2 <i Ma.!nia .e .ia7a m!ndial8.
25.!rtul %ra&iliei <i #ndiei c!nstituie d!ar 15O din $#%C al (usiei E 28O din $#% <i este
c!nstituit Gn e5clusi,itate din resurse ener+etice (+a& <i .etr!l)C e5.!rturile C)inei cantitati,' dar
nu <i calitati,' au crescut Gn anii 1997;2008 de 8 !ri.
44
$r!+resul te)nic!;<tiin7i1ic din "UA' U2' Ma.!nia .!ate c!ntri9ui la ameli!rarea
ec!n!miil!r din 78rile s8race' Gns8 c!n1!rm statisticil!r acest lucru nu se GntGm.l8 (*i+.3).
$!liticile ec!n!mice ale "UA' U2' Ma.!niei c!ntri9uie la de&,!ltare ec!n!miil!r acest!r 78ri.
Hns8 .!liticile c!merciale' de e5.!rt a ca.italului .r!ducti,' s.re de!se9ire de e5.!rtul
.r!dusel!r .entru c!nsum ne.r!ducti,' nu urm8resc sc!.ul s!lu7i!n8rii .r!9lemel!r ec!n!mice'
de e5em.lu din %(#C' ci ,al!ri1icarea Gn e5teri!r a ca.italului .r!ducti, de,al!ri1icat Gn .r!.ria
7ar8. F8rile s8race' %(#C;ul nu dis.une de acumul8rile necesare .entru .r!+resul te)nic!;
<tiin7i1ic. Hn "UA' Ma.!nia' :ermania' *ran7a' 3area %ritanie' #talia' Canada' .e .arcursul a
mult!r &eci de ani s;a creat un .!ten7ial <tiin7i1ic' creati,' in!,a7i!nal c!nsidera9il' !
in1rastructur8 necesar8 .entru ela9!r8ri .rinci.ial n!i. Aceste c!ndi7ii nu .!t 1i create Gn 78rile
s8race din li.sa de miJl!ace' de su.ers.eciali<ti' de utilaJe unicale' de acumul8ri <tiin7i1ice' de
idei. F8rile s8race .e .arcurs' su9 im.actul .r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic din 78rile industrial
.uternic de&,!ltate de,in relati, t!t mai s8race. F8rile s8race reali&ea&8 un anumit succes Gn
de&,!ltarea sa Gn c!m.ara7ie cu .eri!adele .recedente' Gns8 t!t mai mult se Adistan7ea&8@ de
78rile industrial de&,!ltate.
$% Gn maJ!ritatea 78ril!r reali&ea&8 cre<teri. Hn de.enden78 de indicat!rii dem!+ra1ici'
$% per capita' du.8 rata de cre<tere se de!se9e<te de rata cre<terii $%. 6 m!dalitate de
sta9ilirea a .!ten7ialului relati, de cre<tere ec!n!mic8 ne !1er8 $% per capita n!rmat' adic8 Gn
c!m.ara7ie cu indicat!rul similar dintr;! alt8 7ar8 luat8 dre.t etal!n. Hn c!m.ara7ie cu $% per
capita c!nsiderat 100O (n!rm8' etal!n)' indicat!rul similar din Ma.!niaC U2' media m!ndial8'
(usia' %ra&ilia' C)ina' #ndia c!nstituie res.ecti,' Gn OD 89'6C 72'7C 16'3C 12'3C 9'8C 3'7C 1'5
(0a9elul 1.3). /ac8' de e5em.lu $% per capita al (usiei este c!nsiderat etal!n' adic8 100O'
atunci "UA' Ma.!nia <i U2 la acest indice de.8<esc (usia res.ecti, de 7'85C 7'03C 5'71 !ri. (usia
este de.8<it8 <i de media m!ndial8 a $% per capita de 1'28 !ri. Alt1el s.us' $% per capita al
(usiei este su9 media m!ndial8. /ac8 din $% al (usiei se mai scad ,!lumul resursel!r
.etr!liere' de +a& natural care Gn $% c!nstituie cca 30O atunci (usia du.8 .!ten7ialul ec!n!mic
se c!9!ar8 la ni,elul %ul+ariei' Mamaica' *iJi.
T+,e-1- 1.:. PNB er caita '"%(+$ E&' KF
+%+
+%+
SUA I+/"')+ UE
Me!)+
("'!)+-
R1;)+ B%+z)-)+ C*)'+ I'!)+
SUA 100 89'6 72'7 16'3 12'3 9'8 3'7 1'5
I+/"')+ 112 100 81'1 18'2 14'2 11'0 4'1 1'7
UE 138 123 100 22'5 17'5 13'5 5'1 2'1
Me!)+
("'!)+-
612 548 445 100 78'0 60'2 22'5 9'5
R1;)+ 785 703 571 128 100 77'2 28'9 12'1
B%+z)-)+ 1016'4 910'9 738'9 16'1 130'0 100 37'4 15'7
C*)'+ 2714'8 2433'0 1973'6 443'7 345'9 267'1 100 42'0
4:
I'!)+ 6005'3 5797'2 4702'6 1057'3 824'2 636'4 238'3 100
Sur$a: #+-#1-+$ !e +1$"% &' ,+z+ !+$e-"% 8MI. C"%-! E#"'"()# Q1$-""R D+$+,+;e
Hns8 etal!nul de 100O al (usiei ne .ermite s8 c!nstat8m c8 Gn ansam9lul %(#C (usia este
lider. $% per capita al %ra&iliei' C)inei' #ndiei c!nstituie res.ecti,' Gn OD 77'2C 28'9C 12'1. Ni
mai rele,ant .!ate 1i cuanti1icat8 .!lari&area 9!+a7i;s8raci. /u.8 $% per capita "UA' Ma.!nia'
U2' 3edia m!ndial8' (usia' %ra&ilia' C)ina de.8<esc #ndia res.ecti, deD 60C 58C 47C 11'8C 6' 2
!ri. Cu un ast1el de ni,el de .!ten7ial ec!n!mic s.eci1ic (la un l!cuit!r) este mult discuta9il8
a1irma7ia cum c8 aceste 78ri' numite %(#C ,!r de,eni lidere' ,!r 1i +enerat!are de .r!duse
intelectuale' ca.ital .r!ducti, de .er1!rman78 du.8 ni,elul de e1icien78. %(#C;ul' c!nstituind !
Auniune@ ,!r a,ea un circuit ec!n!mic relati, Gnc)isD 78rile din acest Aansam9lu@ G<i ,!r
c!nser,a te)n!l!+iile m!ral de.8<ite' ,!r 1ace sc)im9 li9er de munc8 necali1icat8' de ca.ital
dee1icient.
1.4. C"'#-1z)) -+ C+/)$"-1- 1
"UA a 1!st Gn .ermanen78 7inta emi+ran7il!r .r!,eni7i de .e t!ate c!ntinentele.
A,Lnd ca .unct de .lecare a+ricultura' "UA a de,enit .rima .utere ec!n!mic8 a5at8 .e
c!mer7 <i e5.!rt. #ndustria american8 a urmat aceea<i cale' 1iind .er1ect ada.tat8 cerin7el!r .ie7ei.
$uterea ec!n!mic8 a "UA este du9lat8 de ca.acitatea militar8 a acest!ra. "UA G<i ar!+8 c!ntr!lul
.!litic!;militar asu.ra un!r &!ne din Gntrea+a lume. Un r!l s.ecial Gn ec!n!mia american8 Gl
J!ac8 c!m.aniile transna7i!nale care trans1er8 Gn e5teri!r m!delul american de .lani1icare <i de
mana+ement a acti,it87ii ec!n!mice' Gn e+al8 m8sur8' <i n!ile te)n!l!+ii de mare randament <i
.r!ducti,itate.
i,elul Gnalt al .r!ducti,it87ii GntLlnit Gn ec!n!mia american8 .ermite "tatel!r Unite s8
atra+8 uria<e 1lu5uri de ca.ital' e5.!rt de resurse 1inanciare americane .este t!t Gn lume dar mai
ales Gn 2ur!.a. "UA .r!m!,ea&8 un n!u c!nce.t ec!n!mic le+at de .r!ducti,itatea +l!9al8 a
1act!ril!r de .r!duc7ie' c!nce.t ce .une accent .e e1icacitatea cu care ec!n!mia american8
Gm9in8 munca an+aJa7il!r cu in,esti7iile Gn cercetare;de&,!ltare. $entru a c!ntri9ui la Gnt8rirea
c!m.etiti,it87ii cel!r d!ua ec!n!mii' &eci de miliarde de eur! sunt al!cate anual .entru
cercetare;de&,!ltare de c8tre 1irmele eur!.ene in "UA si de cele americane Gn U2. C!!.erarea
dintre "UA si U2 este ,itala' GntrucLt de cele mai multe !ri .r!9lemele sunt .rea c!m.le5e
.entru a .utea 1i re&!l,ate numai de una dintre ele. "tatele Unite au cea mai mare ec!n!mie de
,edere te)n!l!+ic <i cel mai .uternic din lume' cu un $#% .e ca. de l!cuit!r de .este 50 000
d!lari. $r!dusele creare de "UA c!ntri9uie la cre<terea ec!n!mic8 a "UAC c!nc!mitent la
de1a,!ri&area statel!r care nu dis.un de te)n!l!+ii e1iciente' de .r!duse <i ser,icii .rinci.ial n!iC
la trans1!rmarea "UA Gn >#/2( 2C663#C m!ndial. Hn "UA +esti!narea .r!cesului de
ela9!rare <i im.lementare a .r!+ramel!r macr! .entru <tiin78' te)n!l!+ii' te)nic8' in!,a7ii este
4=
9a&at8 .e .rinci.iile At!talitarismului@ ec!n!mic. $re<edintele <i C!n+resul "UA determin8
direc7iile .rinci.ale ale .r!+ramel!r te)nic!;<tiin7i1ice. "UA este unica 7ar8' care .entru anumite
m8r1uri dis.une de un c!ntr!l a9s!lut asu.ra .ie7el!r interna7i!nale. Hn de&,!ltarea sa ec!n!mic8
"UA .une accent .e de&,!ltarea d!meniului cercetare;de&,!ltare. C!la9!r8rile ec!n!mice ale
"UA cu U2 au ! 1rec,en78 Gn cre<tere' sunt 9a&ate .e un sistem de ,i&e 9ine determinat.
C!!.er8rile ec!n!mice dintre "UA <i U2 sistematic sunt Gn .r!cese de .er1ec7i!nare.
4?
C+/)$"-1- 5. EVOLUIA CONCEPTELOR DE DE?VOLTARE ECONOMIC A SUA
5.1. M+%e+ !e/%e;)e e#"'"()# !)' SUA !)' +')) 1@:0<1@:4: e2"-1>)+. (e$"!e-e !e !e/=)%e
$r!+resul te)n!l!+ic' a.ari7ia a n!i .r!duse <i ser,icii' Gn lume Gn mare m8sur8 sunt
determinate de succesul ec!n!mic al "UA <i Ma.!nia. *iecare lider ec!n!mic' <i "UA' <i Ma.!nia
a trecut di1erit .rin A1urtunile@ ec!n!mice' militare' s!cialeC se de!se9esc .rin structurile
culturale' etnice' c!n1esi!nale' .rin ist!ricul s8u. Hns8 "UA <i Ma.!nia au un Ace,a@ c!munD
am9ele 78ri au .us accentul (Gn de&,!ltarea sa s!ci!;ec!n!mic8) .e intelectul s!ciet87ii. Ma.!nia
Gnc8 Gn anul 1861 a intr!dus Gn,878mGntul !9li+at!riuC studiile au de,enit Ala m!d8@. Cre<terea
ca.acit87il!r intelectuale ale s!ciet87ii i;a .ermis Ma.!niei' du.8 al 2;lea (8&9!i 3!ndial' Gntr;un
tim. relati, scurt' s8;<i Are.are@ ec!n!mia' s8 de,in8 lider ec!n!mic m!ndial. 3irac!lul
ec!n!mic ar .utea a,ea trei Ac!aut!ri@D intelectul s!ciet87iiC e5cluderea c)eltuielil!r Gn sc!.uri
militare' Gn sc!.ul cre8rii te)n!l!+iil!r distructi,e' ne.r!ducti,eC su.!rtul ec!n!mic al "UA Gn ce
.ri,e<te ela9!rarea .!liticil!r ec!n!mice' intensi1icarea rela7iil!r ec!n!mice "UA;Ma.!nia'
sc)im98rile de idei' te)n!l!+ii' .r!iecte' s.eciali<ti etc.
"UA' du.8 al 2;lea (8&9!i 3!ndial' a de,enit .artenerul ec!n!mic al Ma.!niei. /ac8
Ma.!nia a su.!rtat distru+erile A1urtunii@ militare' a.!i "UA au a,ut de su.!rtat c!nsecin7ele
de.resiunii ec!n!mice din anii K30' sec!lul II. 3area /e.resiune 2c!n!mic8 a +enerat .ierderi
de t!t 1elulC Gns8 a c!ntri9uit la de&,!ltarea te!riei ec!n!mice. Ni Gn .re&ent' .entru a de.8<i cri&a
1inanciar8 m!ndial8' ec!n!mi<tii anali&ea&8 e,!lu7ia indicat!ril!r' a indicil!r ec!n!mici a "UA
din anii 1929;1940. "8 e5amin8m cGte,a as.ecte din e,!lu7ia Ades18<ur8rii@' de.8<irii cri&ei'
de.resiunii ec!n!mice de c8tre "UA.
Hn anii 1929;1933' $% Gn .re7uri c!m.ara9ile s;a redus de la 203'6 9ln de d!l. "UA Gn
anul 1929 .Gn8 la 141'5 9.n. d!l. "UA Gn anul 1933' adic8 cu cca 30O.
(ata anual8 de reducere a ,!lumului $% Gn ace<ti ani a c!nstituit res.ecti, 10OC 8OC
15OC 2O. Hnce.Gnd cu anul 1934' $% al "UA reali&ea&8 cre<teri anuale cu 9OC 9'8OC 14OC
5'2OC ;5OC 8'6OC 8'5O. #e<irea din cri&a ec!n!mic8 a c!relat cu !1erta de 9ani c)e<i Gn 9.n. d!l
care Gn anii 1929;1933 s;au redus de la 26'6 9.n. d!l "UA Gn anul 1929 .Gn8 la 19'9 9.n. d!l "UA
Gn anul 1933' adic8 cu 25O. (ata de reducere anual8 a !1ertei de 9ani c)e<i a c!nstituit res.ecti,D
3OC 7OC 12'4OC 5'7O. (a.!rtul $% c8tre !1erta de 9ani c)e<i Gn anii 1929;1934 este c!nstanta
7 <i numai Gnce.Gnd cu anul 1935 aceast8 c!nstant8 se reduce .Gn8 la 5'7 Gn anul 1940.
Hn anii 1929;1934 la ! unitate de lic)idit87i re,in cca 7 unit87i de $% (0a9elul 2.1.).
Hnce.Gnd cu anul 1934 aut!rit87ile "UA reu<esc s8 reduc8 acest indice de la 7 Gn anul 1934 .Gn8 la
5'7 Gn anul 1940. A.arent !1erta de 9ani Gn anii 1929;1935 s;a redus' Gns8 ! ast1el de e,!lu7ie
4>
.!ate 1i e5.licat8. /in ecua7ia te!riei cantitati,e a 9anil!r
A
P'
#
' unde * ,!lumul de
lic)idit87iC 1 E ni,elul .re7uril!rC 2 E ,!lumul .r!dusel!rC 3 E ,ite&a circula7iei 9anil!r. Cre<terea
,!lumului de lic)idit87i 3 de.inde de cre<terea ,aria9ilel!r 14 2 <i 3' adic8D
sau
4
4
Y
Y
$
$
4
$Y
D
4
$Y
4
$Y
D
4
$
4
$Y
D
4
Y
3
3
2

' adic8 cre<terea relati,8 a ,!lumului


de lic)idit87i este Gn de.enden78 direct8 cu cre<terea relati,8 a .re7uril!r' cu cre<terea relati,8 a
,!lumului .r!dusel!r <i Gn de.enden78 in,ers8 cu cre<terea relati,8 a circula7iei 9anil!r.
/eci reducerea $% a +enerat necesitatea de a reduce !1erta de 9ani <i nu in,ers.
(educerea !1ertei de 9ani Gn anii 1929;1935 a 1!st ! c!nsecin78 a reducerii $%. 2,!lu7ia
relati,8 a ,!lumului lic)idit87il!r (0a9elul 2.2.) din anii 1929;1940 c!n1irm8' c8 .!liticile
ec!n!mice din acele tim.uri s;au 9a&at .e men7inerea ec)ili9ruluiD
4
4
Y
Y
$
$
3
3

/escre<terea' cre<terea $% a 1!st Gns!7it8 de descre<terea' cre<terea .r!.!r7i!nal8 a !1ertei


de lic)idit87i. >a un .r!cent al $% au re,enit .r!cente de 9ani c)e<i Gn anii 1930;1934 res.ecti,
cGte 1'08C 1'096C 1'113C 1'087C 1'079. Hnce.Gnd cu anul 1935' acest indice a reali&at ! cre<tere
semni1icati,8 <i Gn anii 1935;1940 a c!nstituit res.ecti, 1'169C 1'16C 1'21C 1'25C 1'33. Calculele
ne .ermit s8 c!nclu&i!n8m c8 de.resia ec!n!mic8 a 1!st Asus7inut8@ <i de cre<terea insu1icient8 a
!1ertei de 9ani Gn anii 1930;1934. 3en7inerea ec)ili9rului dintre cre<terea $% <i cre<terea
!1ertei de 9ani' Gn ,i&iunea n!astr8' a 1!st una din cau&ele ce au +enerat cri&a ec!n!mic8. Ast1el'
dac8 e5amin8m indiceleD .r!cente de cre<tere' descre<tere a !1ertei de 9ani c8tre num8rul cel!r
C
%
e
=
$
e
%
e
+

2
"
-
1
(
1
-
1
)

!
e

-
)
#
*
)
!
)
$

>
)
C
%
e
=
$
e
%
e
+

2
"
-
1
(
1
-
1
)

!
e

-
)
#
*
)
!
)
$

>
)

-
+

"

1
'
)
$
+
$
e

!
e

#
%
e
=
$
e
%
e

+

/
%
e
>
1
%
)
-
"
%
C
%
e
=
$
e
%
e
+

/
%
e
>
1
%
)
-
"
%
C
%
e
=
$
e
%
e
+

2
"
-
1
(
1
-
1
)

!
e

-
)
#
*
)
!
)
$

>
)

-
+

"

1
'
)
$
+
$
e

!
e

#
%
e
=
$
e
%
e

+

2
"
-
1
(
1
-
1
)

/
%
"
!
1
;
e
-
"
%
C
%
e
=
$
e
%
e
+

2
"
-
1
(
1
-
1
)


/
%
"
!
1
;
e
-
"
%
C
%
e
=
$
e
%
e
+

2
"
-
1
(
1
-
1
)

!
e

-
)
#
*
)
!
)
$

>
)

-
+

"

1
'
)
$
+
$
e

!
e

#
%
e
=
$
e
%
e

+

2
)
$
e
z
e
)

!
e

#
)
%
#
1
-
+
>
)
e

+

,
+
'
)
-
"
%
C
%
e
=
$
e
%
e
+

2
)
$
e
z
e
)

!
e

#
)
%
#
1
-
+
>
)
e

+

,
+
'
)
-
"
%


4
4
3
Y
Y
3
$
$
3
3


4@
!cu.a7i Gn cGm.ul muncii (Gn O) !97inem' .entru anii 1930;1934 res.ecti, ,al!rile 1'06C 1'09C
1'04C 1'00C 1'05 ! asi+urare a ec!n!miei cu ! mas8 m!netar8 strict .r!.!r7i!nal8 cu num8rul
cel!r !cu.a7i Gn cGm.ul muncii. Cri&a ec!n!mic8 din anii 1929;1933' .entru +enera7iile
urm8t!are de ec!n!mi<ti s;a trans1!rmat Gntr;! lec7ie .ractic!;<tiin7i1ic8. "8 e5amin8m din
aceast8 Alec7ie@ e,!lu7ia relati,8 a <!maJului' !1ertei de 9ani c)e<i' a $% (0a9elul 2). $% Gn
ra.!rt cu anul 1929 Gn anii 1930;1933 a 1!st Gn descre<tere cu 10OC 17OC 29OC 31O. Hn anul
1934 $% reali&ea&8 ! cre<tere cu 10O 1a78 de ni,elul $% din anul 1933. Cre<terile m!derate
ale $% s;au men7inut <i Gn anii 1935C 1936. Hn anul 1937 "UA reali&ea&8 ni,elul $% din anul
1939. Aceea<i e,!lu7ie ! are ni,elul <!maJului' care a crescut .e .arcursul anil!r 1929;1935 <i !
reducere lent8 Gn urm8t!rii ani. Cre<terea .re7uril!r Gn anii 1929;1933 c!nsidera9il au c!ntri9uit
la reducerea re&er,el!r reale de 9ani. (a.!rtul
P
#
reali&ea&8 cre<teri Gnce.Gnd cu anul 1934
(0a9elul 2.3.). Ni' d!ar' Gnce.Gnd cu anul 1935 masa m!netar8 este maJ!rat8 semni1icati,' Gn
.eri!ada 1935;1940 a c!nstituit res.ecti, 1'22C 1'33C 1'35C 1'42C 1'56C 1'73. /eci' reducerea
!1ertei de 9ani .!ate +enera <i +enerea&8 cri&a ec!n!mic8. C!nclu&ia .!ate 1i ar+umentat8 nu
numai .rin date statistice ci <i analitic. 61erta de 9ani (3) este c!nstituit8 din 9ani c)e< (C) <i
9anii de.u<i la c!nturile curente (/)'
/ C 3 +
. /ac8 n!t8m .rin
cr
/
C

atunci
/ cr/ 3 +
' de unde
1 cr
3
/
+

. %a&a m!netar8 (%) este c!nstituit8 din 9anii c)e<i <i 9anii din re&er,ele
!9li+at!rii
( C % +
. /in rr
/
(
re&ult8
rr/ cr/ % +
'
rr cr
%
/
+

. 61erta de 9ani
%
rr cr
1 cr
3
+
+

. 61erta de 9ani .!ate 1i in1luen7at8 de multi.licat!rul


rr cr
1 cr
+
+
' ,aria9il8 1iind
d!ar 9a&a m!netar8 %' de c!ta 9anil!r c)e<i Gn ,!lumul de.uneril!r (cr)' de c!ta re&er,el!r
!9li+at!rii (rr). #m.actul multi.licat!rului
rr cr
1 cr
+
+
este determinat de ,al!rile .arametril!r
1 cr C 1 rr . /in rela7ia 1 rr re&ult8 rr cr 1 cr + + deci
1
rr cr
1 cr

+
+
(*i+.2.1).
:A
%i!&5&'& De/e'!e'>+ !)'$%e ,+z+ ("'e$+% =) "0e%$+ !e ,+')
%
rr cr
1 cr
3
+
+

M
O
B
4LS
:1
T+,e-1- 5.1. E2"-1>)+ 2"-1(1-1) !e -)#*)!)$>) !)' SUA &' +')) !e/%e;)1')) e#"'"()#e
A')): 1@5@ 1@:0 1@:1 1@:5 1@:: 1@:4
26 $%' mlrd d!l "UA' Gn .re7urile anului 1958 203'6 183'5 169'5 144'2 141'5 154'3
7 8 !1erta de 9ani c)e<i' mlrd d!l "UA' 26'6 25'8 24'1 21'1 19'9 21'9
(a.!rtul rest -
>
Y
+
6 . 203
4 . 17 6 . 26 7

+
5 . 183
9 . 2 8 . 25 7

+
5 . 169
8 . 0 1 . 24 7

+
2 . 144
1 . 0 1 . 21 8 . 6

+
5 . 141
2 . 2 9 . 19 7

+
3 . 154
1 . 0 9 . 21 7

+
A')): 1@:L 1@:M 1@:B 1@:8 1@:@ 1@40
26 $%' mlrd d!l "UA' Gn .re7urile anului 1958 169'5 193'2 203'2 192'9 209'4 227'2
7 8 !1erta de 9ani c)e<i' mlrd d!l "UA' 25'9 29'6 30'9 30'5 34'2 39'7
(a.!rtul rest -
>
Y
+
5 . 169
1 . 0 9 . 25 5 . 6

+
2 . 193
3 . 0 6 . 29 5 . 6

+
2 . 203
0 9 . 30 58 . 6

+
9 . 192
1 . 0 5 . 30 3 . 6

+
4 . 209
1 . 0 2 . 34 1 . 6

+
2 . 227
0 7 . 39 7 . 5

+
Sur$a: Calculat de aut!r Gn 9a&a datel!r statistice din Z.[\]^_\` abZcde' afg\_hg_i_j`gf' 735 \. de la \.419' klm.D a_ng_ong`p
qi`o]\n`r]r' 1994.
T+,e-1- 5.5. E2"-1>)+ %e-+$)2 + ="(+D1-1). + 2"-1(1-1) !e -)#*)!)$>) !)' SUA &' +')) !e/%e;)1')) e#"'"()#e
A')): 1@5@ 1@:0 1@:1 1@:5 1@:: 1@:4 1@:L 1@:M 1@:B 1@:8 1@:@ 1@40
26 $%' Gn ra.!rt cu anul
1929 (Gn O)
100 90 83 71 69 76 83 95 100 95 103 112
61erta de 9ani c)e<i Gn
ra.!rt cu anul 1929
(Gn O)
100 97 91 79 75 82 97 111 116 115 129 149
i,elul <!maJului
(Gn O)
3'2 8'9 16'3 24'1 25'2 22'0 20'3 17'0 14'3 19'1 17'2 14'6
Sur$a: Calculat de aut!r Gn 9a&a datel!r statistice din Z.[\]^_\` abZcde' afg\_hg_i_j`gf' 735 \. de la \.419' klm.D a_ng_ong`p
qi`o]\n`r]r' 1994.
T+,e-1- 5.:. E2"-1>)+ %e-+$)2 + ="(+D1-1). + 2"-1(1-1) !e -)#*)!)$>) !)' SUA &' +')) !e/%e;)1')) e#"'"()#e
:2
A')): 1@5@ 1@:0 1@:1 1@:5 1@:: 1@:4 1@:L 1@:M 1@:B 1@:8 1@:@ 1@40
61erta de 9ani (3) (mlrd.
d!l. "UA)
26'6 25'8 24'1 21'1 19'9 21'9 25'9 29'6 30'9 30'5 34'2 39'7
/e1lat!rul $% ($) 50'6 49'3 44'8 40'2 39'3 42'2 42'6 42'7 44'5 43'9 43'2 43'9
(e&er,ele reale de 9ani

,
_

P
#
0'5257 0'5233 0'5379 0'5249 0'5064 0'5190 0'6080 0'6932 0'6944 0'6948 0'7917 0'9043
Sur$a: Calculat de aut!r Gn 9a&a datel!r statistice din Z.[\]^_\` abZcde' afg\_hg_i_j`gf' 735 \. de la \.419' klm.D a_ng_ong`p
qi`o]\n`r]r' 1994.
:3
61erta de 9ani de.inde liniar de 9a&a m!netar8. Cre<terea mar+inal8 a !1ertei de 9ani
este e+al8 cu multi.licat!rul
rr cr
cr
+
+1
. Cu cGt mai mare este acest c!e1icient cu atGt mai mare
este !1erta de 9ani. C!e1icientul un+)iular
rr cr
1 cr
+
+
este ! 1rac7ie su.raunitar8. Cre<terea 9a&ei
m!netare c!ntri9uie la cre<terea !1ertei de 9ani. Un im.act asu.ra !1ertei de 9ani Gl are <i
indicele cr. Hn de.enden78 de ,al!area acestui indice !1erta de 9ani' de care ec!n!mia Gn
situa7ia de cri&8 are ne,!ie' G<i m!di1ic8 mai mult sau mai .u7in e,!lu7ia (*i+.2.2).
%i!&5&5& E2"-1>)+ "0e%$e) !e ,+') &' !e/e'!e'> !e 2+-"%)-e )'!)#e-1) cr
Cre<terea !1ertei de 9ani este +enerat8 de reducerea indicelui cr' de de.lasarea ,al!rii a
acestuia Gn stGn+a' s.re !ri+ine. Aceste ,al!ri .!t 1i reali&ate dac8 ,!lumul 9anil!r c)e<i se ,a
reduceC dac8 de.unerile 9ancare ,!r cre<teC dac8 am9ele c!m.!nente ale ra.!rtului
/
C
se
m!di1ic8 c!ndi7i!natD C E descre<teC / E cre<te. Aceste direc7ii de m!di1icare a ra.!rtului .!t
<i tre9uie s8 1ie sus7inute de .!liticile ec!n!mice res.ecti,e. 3ulti.licat!rul 9a&ei m!netare
rr cr
1 cr
+
+
de.inde <i de indicele rr E c!ta;.arte a re&er,el!r !9li+at!rii (() Gn ,!lumul
de.uneril!r (/). 61erta de 9ani <i re&er,ele !9li+at!rii se +8sesc Gn de.enden78 in,ers8
(*i+.2.3.).
O
B
M
cr
/
C
cr
rr
%
:4
%i!&5&(& E2"-1>)+ "0e%$e) !e ,+') &' !e/e'!e'> !e 2+-"%)-e %eze%2e-"% ,+'#+%e
",-)9+$"%)) rr
Cre<terea !1ertei de 9ai .!ate 1i reali&at8 .rin reducerea re&er,el!r !9li+at!rii (' .rin
stimularea de.uneril!r 98ne<ti /. /in 1i+.2C3 re&ult8 c8 .!liticile ec!n!mice care ar stimula
de.8<irea cri&el!r ec!n!mice tre9uie s8 1ie direc7i!nate la reducerea 9anil!r c)e<i (C)' a
re&er,el!r !9li+at!rii (()' la stimularea cre<terii de.uneril!r 9ancare /. /atele din statistica
ec!n!mic8 a "UA din .eri!ada 1929;1940 c!n1irm8 a1irma7ia ec!n!mi<til!r 3ilt!n *riedman
S*riedman 3. >ess!ns !n 3!netar- $!lic- 1r!m t)e 1980 VV M!urnal !1 2c!n!mic $ets.ecti,e
2 ("ummer 1988) ...51;72T <i $!!le ? 3!netar- $!lic- >ess!ns !1 (ecent #n1lati!n and
/isin1lati!n VV M!urnal !1 2c!n!mic $ers.ecti,es 2 ("ummer 1988) ...73;100T c8 cau&a
des18<ur8rii cri&ei ec!n!mice din anii K30 sec!lul II a 1!st reducerea !1ertei de 9ani. 61erta
de 9ani (cGtul de la Gm.8r7irea masei m!netare la ni,elul .re7uril!r) Gn anii de de.resiune
ec!n!mic8 a 1!st Gntr;! mic8 cre<tere din c!ntul reducerii ni,elului .re7uril!r (0a9elul 3). Hn
.rimii ani de de.resiune ec!n!mic8 (1930;1934) !1erta de 9ani (3) a 1!st c!relat8 cu ni,elul
$% (0a9elul 1)C ni,elul .re7uril!r (de1lat!rul $%) s;a redus de la 50'6 Gn anul 1929 .Gn8 la
39'2 Gn anul 1933' adic8 cu cca 22'3O. Hn c!nsecin78 re&er,ele reale de 9ani

,
_

$
3
Gn anii
1929;1934 au c!nstituit res.ecti, 05257C 0'5233C 0'5379C 0'5249C 0'5064C 0'5190 <i deci n;au
.utut stimula cre<terea ,!lumului de m8r1uri <i ser,icii. Hnce.Gnd cu anul 1935 .!litica
ec!n!mic8 este m!di1icat8D Gn anii 1935;1940 re&er,ele reale de 9ani
,
_

P
#
au 1!st Gn cre<tere
O
M
%
rr cr
cr
+
rr /
(
rr
::
<i au c!nstituit res.ecti,D 0'6080C 0'6932C 0'6944C 0'6948C 0'7917C 0'9043. /atele statistice ne
.ermit s8 c!nclu&i!n8m' c8 cre<terea !1ertei de 9ani' Gnce.Gnd cu anul 1935' a 1!st una din
.!liticile ec!n!mice care au c!ntri9uit la de.8<irea de.resiunii ec!n!mice. /e.resiunea
ec!n!mic8 din anii K30' sec!lul II nu a 1!st cau&at8 de un sin+ur 1act!r <i deci <i ie<irea'
de.8<irea cri&ei a 1!st re&ultatul im.actel!r unui <ir de .!litici ec!n!mice. (educerea !1ertei
de 9ani a .utut .r!,!ca de.resiunea ec!n!mic8' Gns8 tre9uie s8 7inem c!nt c8 Gn aceast8
.eri!ad8 a a,ut l!c ! de1la7ie c!nsidera9il8 (cca 22'3O). /eci re&er,ele reale de miJl!ace
98ne<ti
,
_

P
#
au crescut cu 28O. C!n1!rm e1ectului $#:U reducerea .re7uril!r c!ntri9uie la
cre<terea ,enituril!rD cu acelea<i miJl!ace 98ne<ti c!nsumat!rul G<i .!ate .r!cura m8r1uri <i
ser,icii mai multe' Gn c!nsecin78 ,enitul na7i!nal tre9uie s8 creasc8. C!n1!rm e1ectului $#:U'
a<te.tat' Gn ec!n!mia "UA reducerea .re7uril!r tre9uia Gns8 nu a c!ndus la re,enirea la
situa7ia de .Gn8 la cri&8. (educerea .re7uril!r' c!ntrar e1ectului $#:U' c!ntri9uie la reducerea
<i nu la cre<terea ,enitului na7i!nal. (educerea .re7uril!r Gi 1ace .e unii mai 9!+a7i (.e
credit!ri)' .e al7ii (.e de9it!ri) E mai s8raci. Hns8 Gnclina7iile s.re c!nsum a credit!ril!r' a
de9it!ril!r sunt di1eriteD de9it!rii G<i reduc c!nsumul mai mult decGt G<i cresc c!nsumul
credit!rii. Aceasta se e5.lic8 .rin cuantumul c!nsumului mar+inal' .rin .rinci.iile te!riei
utilit87ii. "!ldul acest!r c!nsumuri este ne+ati,' c!ntri9uie la reducerea ,enitului na7i!nal (<i
nu la cre<tere c!n1!rm e1ectului $#:U). 0rendul ne+ati, al .re7uril!r .r!,!ac8' Gn ,i&iunea
c!nsumat!ril!r' un calculD ,!lumul in,esti7iil!r <i rata 9ancar8 se +8sesc Gn de.enden78
in,ers8C c!nsumat!rul .!rnind de la trendul ne+ati, al .re7uril!r' G<i .r!+n!&ea&8 ! rat8
9ancar8 mai mareC Gn c!nsecin78 E ,!lumul in,esti7iil!r se ,a reduce' se ,a reduce num8rul
l!curil!r de munc8' ,enitul na7i!nal. Hnce.Gnd cu anul 1940 ec!n!mia "UA t!t mai mult G<i
re,ine' dar sistematic' Gn 1iecare acti,itate ec!n!mic8' Gn ela9!r8rile .!liticil!r ec!n!mice
"UA a r8mas (<i r8mGne) cu A+Gndul@ (<i cu A1rica@) la ec!n!mia anil!r K30' sec!lul II.
/e.resiunea 2c!n!mic8 s;a mani1estat .rin li.sa .r!+ramel!r (.lanuril!r) de .r!ducere
(!1erta) .rin li.sa .r!+ramel!r de c!nsum (cererea). /ac8 3irac!lul ec!n!mic din Ma.!nia a
a,ut trei' a.!i cel din "UA d!i c!aut!riD ela9!rarea .r!+ramel!r de .r!ducere' de c!nsumC
accentul de .us .e .r!dusele intelectuale. #deea de a ela9!ra $(6:(A32 3AC(6 a 1!st
im.us8 de situa7iile militare' im.use de al d!ilea (8&9!i 3!ndial. $rinci.iile .use la 9a&a
ela9!r8ril!r .r!+ramel!r militare au de,enit utile <i .entru ela9!rarea .r!+ramel!r;!1ert8'
.r!+ramel!r;cerere de m8r1uri <i ser,icii. A.ari7ia te)n!l!+iil!r .er1!rmante' .r!+resului
te)n!l!+ic' a n!il!r .r!duse' ser,icii Gn lume Gn mare m8sur8 sunt determinate de succesele
:=
ec!n!mice ale "UA' care .e .arcursul anil!r au .us <i .un accentul .e de&,!ltarea <tiin7ei.
"uccesul ec!n!mic' te)n!l!+ic' <tiin7i1ic al Ma.!niei' Gn mare m8sur8' se dat!re<te su.!rtului
ac!rdat acestei 78ri de c8tre "UA.. Cri&a din anii K30 ai sec.II a c!nstituit nu numai !
A1urtun8@ ec!n!mic8 distru+8t!are ci <i un im9!ld' ! necesitate de a .er1ec7i!na met!dele <i
m!dalit87ile de +esti!nare +u,ernamental8 a ec!n!miei na7i!nale' de ela9!rare a un!r .!litici
ec!n!mice 1le5i9ile. Hn anii de cri&8 ,!lumul lic)idit87il!r .e .arcursul anil!r 1929;1933 a
1!st c!relat cu ,!lumul .r!dusel!r Gn sc!.ul men7inerii unui anumit ec)ili9ru dintre cre<terea
$% <i cre<terea !1ertei de 9ani. Aceast8 .!litic8 m!netar8 s;a d!,edit a 1i nereu<it8.
Cre<terea !1ertei de 9ani .!ate 1i reali&at8 .rin reducerea re&er,el!r 9ancare !9li+at!rii' .rin
stimularea de.uneril!r 98ne<ti.
/in 3area /e.resiune 2c!n!mic8 din anii K30' sec. II' "UA (<i nu numai) au e5tras
anumite Gn,878minte' .rinci.ii' .!litici ec!n!mice Gn 9a&a c8r!ra "UA a de,enit lider
ec!n!mic m!ndial. /u.8 3area /e.resiune 2c!n!mic8 "UA c!nsidera9il <i;au .er1ec7i!nat
.!liticile Gn rela7iile ec!n!mice interna7i!nale. A*urtuna@ ec!n!mic8 din anii 1930;1934 a 1!st
+enerat8 de un <ir de 1act!ri' inclusi, de de1icitul de lic)idit87i 98ne<ti. Calculele ne .ermit s8
c!nclu&i!n8m c8 de.resiunea ec!n!mic8 a 1!st Asus7inut8P <i de cre<terea insu1icient8 a
!1ertei de 9ani Gn anii 1930;1934. 2,!lu7ia met!del!r de de.8<ire a /e.resiunii 2c!n!mice
tre9uie studiat8 .entru a 1i .us8 la 9a&a un!r .!litici de .re,enire' de de.8<ire' de !c!lire a
cri&el!r ec!n!mic!;1inanciare .!si9ile. Gnce.Lnd cu anul 1935 "UA <i;au s.!rit c!nsidera9il
!1erta de 9ani' trec la de&,!ltarea ec!n!mic8 .lani1icat8' la n!i mecanisme ec!n!mice Gn
rela7iile dintre .r!duc8t!ri' .r!duc8t!ri;c!nsumat!ri' dintre "UA <i .artenerii ec!n!mici din
e5teri!r. 3area /e.resiune 2c!n!mic8 din anii K30 (sec.II) .e .arcursul anil!r s;a
trans1!rmat Gntr;un su9iect de anali&8 <i de&9ateri .entru ec!n!mi<tii te!reticieni' .racticieni'
.entru structurile +u,ernamentaleC Gntr;un .eric!l ec!n!mic' care Gn anumite situa7ii ulteri!are
ar .utea s8 se re.ete' dac8 nu ,!r 1i ela9!rate .!liticile ec!n!mice adec,ate situa7iil!r
res.ecti,e. 3area /e.resiune 2c!n!mic8 a c!ntri9uit la de&,!ltarea te!riei ec!n!mice.
5.5. 8+#$"%)) #e ;$+1 -+ ,+z+ ;1##e;1-1) e#"'"()# +- SUA
2c!n!mia "UA are un im.act c!nsidera9il asu.ra de&,!lt8rii ec!n!miei m!ndiale Gn
ansam9lu. Acest lucru are cLte,a e5.lica7iiD "UA .r!duce cea 25O din $#%;ul m!ndialC
.r!dusele e5.!rtate de c8tre "UA Gn mare .arte sunt .rinci.ial n!i' te)n!l!+iile ; e1iciente'
calitatea .r!dusel!r ; im.eca9il8. Cu e5ce.7ia .eri!adel!r de cri&8' ec!n!mia american8 se
a1l8 Gn .ermanen78 e5.ansiune. "uccesele ec!n!mice ale "UA ar .utea 1i e5.licate .rin
:?
c!ndi7iile climaterice 1a,!ra9ile' dis.!ni9ilul de &8c8minte' resurse materiale etc. Gns8 .!t 1i
aduse e5em.le de 78ri 1!arte 9!+ate Gn resurse materiale' dar cu ! .!.ula7ie 1!arte s8rac8.
/eci' succesele ec!n!mice ale "UA se dat!resc Gn e5clusi,itate mecanismel!r' .!liticil!r
ec!n!mice ale "UA' care .e .arcursul ist!riei au e,!luatC unui <ir de 1act!ri' care au Aim.usP
aut!rit87ile 1ederale s8;<i .er1ec7i!ne&e' redirec7i!ne&e .!liticile. 3irac!lul ec!n!mic al "UA'
al Ma.!niei a 1!st ini7iat de A1urtunile@ ec!n!mice' militare.
Hnce.Gnd cu anul 1935' "UA a.lic8 una din .!liticile ec!n!mice (stimularea
de.uneril!r 98ne<ti)' care au c!ntri9uit la de.8<irea de.resiunii ec!n!miceC de.resiunea
ec!n!mic8 din anii 1930;1934 a 1!st +enerat8 de un <ir de 1act!riC ie<irea din de.resiunea
ec!n!mic8 s;a Gnce.ut Gn anul 1935 !dat8 cu cre<terea !1ertei reale de 9aniC Gnce.Gnd cu anul
1940 "UA trece la .lani1icarea ec!n!mic8 .rin ela9!r8rile .r!+ramel!r la ni,elul macr!C
programele macro au a,ut un as.ect .r!nun7at Gn tim.ul celui de;al ##;lea (8&9!i 3!ndialC
e5.erien7a "UA acumulat8 Gn tim.ul (8&9!iului 3!ndial' a 1!st men7inut8 <i .us8 la 9a&a
1unc7i!n8rii ec!n!miei "UA Gn anii K50' sec!lul II
1
"UA G<i ela9!rea&8 strate+ia saltul
tehnologic 9a&at8 .e .rinci.ii <i .!litici ec!n!miceC Gnce.Gnd cu anii s60' sec!lul II saltul
tehnologic Gn d!meniul militar este e5tins <i Gn cel ci,ilC "UA a de,enit lider ec!n!mic'
militar m!ndial' inclusi, Gn rela7iile e5.!rt;im.!rt Gn 9a&a .r!dusel!r intelectualeC ela9!rarea'
a.r!9area' m!nit!ri&area programelor macro .entru <tiin78' te)nic8' te)n!l!+ii sunt Gn
.ermanent8 aten7ie a C!n+resului' $re<edintelui "UAC "UA Gn .r!cesul ela9!r8rii <i
e5ecut8rii programelor macro antrenea&8 s.eciali<ti din t!at8 lumea .rin cele mai di,erse
.Gr+)ii' 1!rme de !r+ani&areC t!ate ac7iunile de !r+ani&are' ela9!rare' 1inan7are sunt e1ectuate
Gn 9a&a .rinci.iului A"UA;liderP ec!n!mic' militar m!ndialC 50O c!sturile programelorB
macro .entru <tiin78' te)nic8' te)n!l!+ii sunt su.!rtate de cate 9u+etul 1ederal al "UA (Gn
Ma.!nia ; 30O)C acti,it87ile .entru ela9!r8ri <tiin7i1ice' te)nice' in!,a7iile sunt c!!rd!nate de
c8tre structurile statale la ni,elul macr!' mediu' institu7iil!rC "UA des18<!ar8 intensi,e
c!la9!r8ri Gn .r!cesele de de&,!ltarea <tiin7ei' a $0N cu statele industrial .uternic de&,!ltateC
sc)im9ul de idei' te)n!l!+ii Gntre "UA <i alte 78ri 1a,!ri&ea&8 ec!n!mia "UA' c!ntri9uie la
cre<terea e5.!rturil!r' im.!rturil!r de .r!duse intelectualeC .r!dusele intelectuale'
te)n!l!+iile de .er1!rman78 sunt e5.!rtate de c8tre "UA selecti,' du.8 un anumit la+ de
1unc7i!nare a acest!ra Gn "UAC e5.!rtul "UA este 9a&at .e calitatea net su.eri!ar8
c!m.arati, cu .r!dusele similare de alte 78ri' .e c!stul s.eci1ic redus ; c!nsecin78 a cre<terii
,!lumului e5.!rtuluiC Gn "UA .rin le+isla7ie este im.us8 .eri!ada nu mai mare de 5 ani
necesar8 .entru recu.erarea c!sturil!r utilaJel!r' ec)i.amentel!r' te)nicii .r!ducti,eC Gn "UA
sunt sta9ilite inter,alele de 1unc7i!nare Gn 7ar8 a utilaJel!r de .er1!rman78 <i numai du.8
:>
aceasta' utilaJele de acest ran+ .!t 1i e5.!rtate selecti, <i nu Gn t!ate 78rileC e5.!rtul' im.!rtul
"UA este 9a&at <i .e calculul c!sturil!r t!tale al .r!dusel!r e5.!rtate' im.!rtate' calculate Gn
9a&a %>(.
"uccesul ec!n!mic' militar al "UA' Gn mare m8sur8' se dat!re<te 1unc7i!n8rii
ec!n!miei 78rii Gn 9a&a programelor indicative, ela9!rate de c8tre structurile +u,ernamentale
la t!ate ni,elele Gn .r!1ilul ramural' terit!rial' Gn tim.C "UA' dis.unGnd de resursele
ener+etice .r!.rii' sistematic im.!rt8 resurse .etr!liereC e5.l!atea&8 situa7iile de cri&8
ec!n!mic8 m!ndial8' cGnd .re7urile la materiile .rime' resursele .etr!liere' se reduc' G<i
mic<!rea&8 importul.
*iecare 1act!r se.arat are un anumit im.act asu.ra utili&8rii resursel!r' &8c8mintel!r
naturale' Gns8 "UA .!rne<te la e5aminarea c!m.le58 a tutur!r 1act!ril!r (*i+.2.3). %l!cul
in,esti7i!nal este in1luen7at de starea lucruril!r Gn sect!arele de e5trac7ie a resursel!r'
&8c8mintel!r naturale' de ni,elul de .re7uri' de cerere. Gn urma anali&el!r c!m.le5e Gn "UA se
ad!.t8 deci&ia utili&8rii resursel!r ca.italeD .entru $0NC .entru determinarea sect!arel!r
e5tracti,e de resurse' &8c8minte naturale.
Hn "UA cererea de resurse ca.itale este determinat8 de un <ir de 1act!ri e5!+eniC cu
aJut!rul im.!rtului de resurse ca.italeC de dis.!ni9ilul "UA de resurse ca.italeC de reali&8rile
"UA Gn d!meniul in!,a7i!nalC de a.ari7ia sau eliminarea un!r te)n!l!+ii .r!ducti,e. Cererea
la resursele ca.itale Gm.reun8 cu dis.!ni9ilul de resurse' cu ni,elul de e.ui&are a
&8c8mintel!r naturale au un im.act direct asu.ra ,!lumului in,esti7iil!r tradi7i!nale' care sunt
multi.licate sau reduse de dis.!ni9ilul de &8c8minte naturale ale "UA. Aceasta (cererea
multi.licat8) determin8 ,!lumul e5trac7iil!r de &8c8minteC utili&8rii resursel!r naturale care Gn
c!nsecin78 determin8 ni,elul .re7uril!r la resursele ca.itale. ".eci1icul !r+ani&8rii ec!n!miei
"UAD 1iecare .r!9lem8 (Gn ca&ul e5aminat A*act!rii care determin8 redistri9uirea resursel!r
ca.itale@) Gn "UA este tratat8 sistemic' .rin met!de ci9ernetice' c!m.le5e. Ni acest m!d de
+esti!nare a ec!n!miei (<i nu numai) a c!ntri9uit la trans1!rmarea "UA Gn >ider 2c!n!mic'
3ilitar m!ndial.
:@
%i!&5&(& 8+#$"%)) #+%e !e$e%()' %e!);$%),1)%e+ %e;1%;e-"% #+/)$+-e
Sur$a: e-+,"%+$ !e #$%e +1$"%
Intrri
Intrri
Ieiri
#m.!rtul
/is.!ni9ilul
de resurse
ca.itale 5
i,elul
.re7uril!r :
#m.actul
1act!ril!r 1C 2C 3C 4
asu.ra C2(2(##
(eali&8ri
in!,a7i!nale
#m.actul
dis.!ni9ilului de
ca.ital
Cererea
L
Cererea determin8
,!lumul e5trac7iil!r
de &8c8minte
Cererea este
multi.licat8 de
1act!rul 8
#m.actul cererii
Cererea are im.act
asu.ra 1act!rului 7
#m.actul
1act!ril!r 2 <i 8
asu.ra in,esti7iil!r
tradi7i!nale
1
25trac7ia de
resurse naturale'
de &8c8minte M
*act!rul 7 are
im.act asu.ra
1act!rului 6
#n,esti7iile
tradi7i!nale B
#m.actul
1act!ril!r 6
asu.ra 1act!ril!r
8 <i 3
4
2.ui&area
&8c8mintel!r
naturale
8
*act!rul 8 are
im.act asu.ra
1act!ril!r 6C 7
=A
(estul lumii' cu e5ce.7ia 78ril!r din U2' Ma.!niei .r!9lema re.arti7iei resursel!r ca.itale
Gntre aceste d!u8 sect!are nici nu e5ist8. F8rile s8race' dar 9!+ate Gn resurse' &8c8minte naturale
A.ara&itea&8P din c!ntul naturii' nu;<i re&!l,8 .r!9lemele .rin crearea .r!dusel!r intelectuale'
.rin $0N' ci G<i !r+ani&ea&8 1unc7i!narea ec!n!micei Gn e5clusi,itate din c!ntul e5.!rtului de
+a&e' .etr!l' uraniu' metale' lemn' materii .rime a+ric!le etc.'C sunt c!nsumat!are <i nu
.r!duc8t!are de cun!<tin7e. Acest as.ect' aceast8 situa7ie din .lin este e5.l!atat8 de .!liticile
ec!n!mice ale "UA. $0N t!t mai mult trans1!rm8 "UA Gn >#/2( ec!n!mic' militar' iar 78rile
din (estul >umii Gn 78ri t!talmente de.endente de te)n!l!+iile' ideile' .r!dusele intelectuale'
create Gn "UA. $0N .ermite "UA s8;<i reduc8 c!nsumul de materii .rime <i deci' s8 reduc8
de.enden7a "UA de 78rile e5.!rtat!are de resurse' &8c8minte materiale. ".re de!se9ire de "UA'
Gn 78rile din (estul >umii resursele' &8c8mintele naturale sunt unica .!si9ilitate de s!lu7i!nare a
.r!9lemel!r ec!n!mice' s!ciale' militare din 7ar8. $0N din aceste 78ri Gi interesea&8 .e
.r!.rietarii de resurse' &8c8minte d!ar Gn sc!.ul intensi1ic8rii e5tra+erii resursel!r <i nu a
reducerii c!nsumului acest!ra. Gn 78rile din (estul >umii <i direc7iile $0N nu c!incid cu direc7iile
$0N din "UA. Hn "UA accentul se .une .entru ec!n!misirea' reducerea e5tra+eril!r de resurse
naturaleC Gn 78rile din (estul lumii ; in,ers. Cre<terea .re7uril!r la resursele' &8c8mintele naturale
im.un "UA s8;<i de&,!lte $0NC 78rile din (estul >umii s8 maJ!re&e ,!lumul e5tra+eril!r .entru
a .r!1ita de .re7uri GnalteC "UA de,ine 7ar8 mai 9!+at8 Gn idei' te)n!l!+ii' .r!duse intelectuale
etc.' 78rile din (estul >umii de,in t!t mai s8race Gn resurse' &8c8minte naturale. C!nsumul intern
de resurse' &8c8minte naturale Gn 78rile din (estul >umii' din li.sa $0N' de,ine t!t mai ira7i!nalC
cre<terea .re7uril!r la resursele naturale .e .ia7a m!ndial8 c!ntri9uie la cre<terea c!sturil!r la
.r!dusele na7i!nale Gn c!nsecin78 la reducerea .r!1itului la 1alimentarea s1erei .r!ducti,e
na7i!nale. F8rile din (estul >umii sunt AaJutate@ de "UA' cu aJut!rul un!r te)n!l!+ii
.er1!rmante' s8;<i intensi1ice .r!cesele de e5tra+ere a resursel!r' &8c8mintel!r naturale' destinate
Gn temei' e5.!rtului' adic8 s8 de,in8 mai s8race.
25.lica7ia este sim.l8D +e!+ra1ia e5tra+eril!r se sc)im98C e5tra+erile Atradi7i!nale@ s;au
e.ui&atC resursele' &8c8mintele naturale se +8sesc t!t mai Ade.arteP <i mai AadGnc@C 78rile din
(estul >umii nu <i;au de&,!ltat d!meniul C;/' nu dis.un de te)n!l!+ii e1iciente de e5tra+ere. Gn
a<a m!d "UA de,ine e5.!rtat!r de te)n!l!+ii .er1!rmante de e5tra+ere a resursel!r naturale Gn
c!nsecin78 1!l!site' direct sau indirect' t!t de "UA. Gn a<a m!d 78rile din (estul >umii au un
Ac!m.!rtament@ ec!n!mic iraional. "UA Gn .ermanen78 G<i Aactuali&ea&8P structura e8portului,
=1
importului su9 im.actul $0NC duc ! .!litic8 ec!n!mic8 1le5i9il8C accentul Gl .un .e .r!ducerea
Acun!<tin7el!rPC creea&8 te)n!l!+ii direc7i!nate s.re ec!n!misirea c!nsumului de materii .rime'
reduc ,!lumul e5tra+eril!r de resurse' &8c8minte naturaleC creea&8 te)n!l!+ii .r!ducti,e
e1iciente care .ermit su9stitui9ilitatea resursel!r utili&ateC ra7i!nal G<i !r+ani&ea&8 1unc7i!narea
ec!n!miei !c!lind e.ui&area resursel!r' &8c8mintel!r naturale. F8rile din (estul >umii sunt
AlidereP Gn .r!ducerea <i c!nsumul ira7i!nal de resurse naturale. Aceste 78ri G<i de&,!lt8 ec!n!mia
din c!ntul 1act!ril!r e5tensi,i <i deci t!t mai mult ,!r a.ela la aJut!rul "UA (s8 de,in8 t!t mai
s8race). A4in!,atul@ nu sunt "UA ci li.sa .r!dusel!r intelectuale din aceste 78ri. "itua7ia ne
c!nduce la a1irma7iaD produsele intelectuale cost mult, iar lipsa lor cost !i mai mult. "tructura
ec!n!miei "UA se de!se9e<te c!nsidera9il de structura indicat!ril!r macr! din 78rile din (estul
>umii. C!n1!rm calculel!r n!astre' Gn s1era .r!ducti,8 "UA sunt !cu.a7i cu munc8 numai 30O
din num8rul resursel!r de munc8C Gn 78rile din (estul >umii acest indice c!nstituie 70OC acela<i
ra.!rt Gl +8sim Gn "UA <i Gn 78rile din (estul >umii cGnd e ,!r9a de c!ta s1erei ne.r!ducti,e Gn
$%. "UA a de,enit .r!duc8t!r de cun!<tin7e. /eci' <i munca s.eciali<til!r din d!meniul C;/
(<i nu numai) Gn "UA este remunerat8 la un ni,el mai ridicat. Acest lucru .!ate 1i c!n1irmat <i
.rin date statistice. Gn "UA .r!ducerea 9unuril!r .entru c!nsum ne.r!ducti, c!nstituie .este
35OC Gn 78rile din (estul >umii ; su9 10O. Un indicat!r de!se9it .entru sta9ilirea ni,elului de
.er1!rman78 a te)n!l!+iil!r este c!nsumul de ener+ie. "UA .r!duc .este 25O din $% al tutur!r
78ril!r lumii' dar c!nsum8 numai 9O din t!talul de ener+ie c!nsumat8 de 78rile 0errei. /u.8 cum
s;a men7i!nat num8rul resursel!r de munc8 !cu.ate Gn s1era ne.r!ducti,8 c!nstituie 70O din
t!talul resursel!r de munc8 din "UA. Gns8 aceste 70O c!nsum8 de 3 !ri mai .u7in resurse
ener+etice decGt Gn s1era .r!ducti,8' adic8 la un lucr8t!r din s1era .r!ducti,8 Gi re,in de cea 7 !ri
c!nsum de resurse ener+etice mai mult decGt Gn cea ne.r!ducti,8. "UA Gn 9a&a $0N a reu<it s8
d!te&e s1era ne.r!ducti,8 cu utilaJe' ec)i.amente e1iciente' de .er1!rman78. (/atele sunt
calculate Gn 9a&a datel!r statistice cu aJut!rul met!del!r ec!n!metrice). /u.8 de.8<irea 3arii
/e.resiuni 2c!n!mice din anii 1930;1934 "UA au reu<it s8;<i asi+ure ! e,!lu7ie Gn cre<tere a
,enitului na7i!nal a e8porturilor, importurilor. *iecare +enera7ie a reali&at ,enit na7i!nal mai
mare decGt reali&8rile +enera7iei .recedente' dar mai mici decGt +enera7ia urm8t!are. 25.erien7a
"UA c!n1irm8 c8 .!liticile ec!n!mice 9a&ate .e 9ani Ascum.i@' .e un c!nsidera9il de1icit
9u+etar sunt de1a,!ra9ile ec!n!miei na7i!nale. Aceste .!litici c!ntri9uie la cre<terea ratel!r
.r!centuale' la eliminarea in,esti7iil!r .ri,ate 1iindc8 ec!n!miile .!.ula7iei tre9uie s8 ac!.ere
=2
dat!riile statuluiC e1ectul e5teri!r ; stimulea&8 1lu5ul de ca.italC c!ntri9uie la cre<terea ac)i&i7iil!r
+u,ernamentale' la reducerea ec!n!miil!r na7i!nale' Gn c!nsecin78 c!ntul 1lu5uril!r de ca.ital din
9alan7a de .l87i de,ine .!&iti,' iar c!ntul !.era7iil!r curente (c!ntul 1lu5uril!r de m8r1uri <i
ser,icii) ; ne+ati,. "u9 im.actul un!r ast1el de .!litici "UA a su.!rtat .ierderi c!nsidera9ile
c)iar .entru un de1icit 9u+etar numai de 4O din $%. Gn centrul aten7iei structuril!r
+u,ernamentale ale "UA' .aralel cu .!liticile ce asi+ur8 cre<terea ec!n!mic8' se +8se<te <i
ec!n!mia sect!rului s!cial unde se duce e,iden7a 1act!ril!r s!cialiC im.actul te)nicii'
te)n!l!+iil!r n!i asu.ra am9ian7ei' umanit87iiC Gntre $0N <i s!cietateaC n!il!r ,al!ri create de
.r!dusele intelectuale. 21ectele n!il!r idei' te)n!l!+ii' re&ultatel!r $0N' de re+ul8' .!&iti,e (de
alt1el n;ar a.8rea) .!t +enera c!nsecin7e <i ne+ati,e. /e aceea Gn "UA in,esti+a7iile te)nic!;
<tiin7i1ice se 1ac Gn 9a&a .rinci.iului Ac!st;9ene1it anal-sis@' e1ectele .!&iti,e tre9uie s8 le
Aac!.ere@ .e cele ne+ati,e. #ndicat!rii a+re+a7i ai ec!n!miei s!ciale c!n7in in1!rma7ii des.re
s8n8tatea' studiile' ni,elul de m!9ilitate a .!.ula7iei umane' ni,elul de !cu.a7ie' calitatea
l!curil!r de munc8' c!ndi7iile de trai' calitatea mediului natural' s!cial' .!litic' ni,elul de
securitate. #ndicat!rii s!ciali a+re+a7i determin8 calitatea ,ie7ii Gn ansam9luC c!ntri9uie la
cre<terea e1icien7ei muncii' la cre<terea ec!n!mic8C sunt ela9!ra7i Gn .r!1il terit!rial. #n "UA .e
lar+ este utili&at de c8tre +u,ern Gn .r!cesele de ad!.tare a deci&iil!r' cu tent8 s!cial8' indicat!rul
s!cial ; ni,elul s8r8ciei. "8r8cia este un ,ect!r c!nstituit dintr;un <ir de c!m.!nenteD ,enitul'
studiile' cultura' starea s8n8t87ii' structura c!nsumului etc.D se m!di1ic8 Gn s.a7iu <i Gn tim.. Un
indicat!r al ni,elului s8r8ciei din di1erite 78ri .!ate ser,i s!ldul emi+rare;imi+rare a .!.ula7iei
umane. $entru "UA acest s!ld este ne+ati,' deci Gn c!m.ara7ie cu s8r8cia din alte 78ri' s8r8cia din
"UA este mai redus8.
4enitul na7i!nal per capita Gn "UA de.8<e<te indicele similar din 78rile e5.!rtat!are de
resurse' &8c8minte naturale de &eci de !ri. Cre<terea cantitati,8 <i calitati,8 a rela7iil!r
ec!n!mice interna7i!nale ale "UA c!relea&8 cu ni,elul acumul8ril!r .r!ducti,e' cu crearea
resursel!r de ca.ital. "UA' s.re de!se9ire de 78rile e5.!rtat!are de materii .rime' are un ni,el de
acumul8ri .r!ducti,e :per copita< mare. Hn situa7iile cu sta9ilitatea ec!n!mic8 .r!ducti,itatea
muncii <i ni,elul Gn&estr8rii te)nice a muncii tre9uie s8 creasc8 cu ritmul cre<terii .r!+resului
te)n!l!+ic. /u.8 anii 1930;1934 Gn "UA ni,elul ,enitului na7i!nal <i a resursel!r ca.itale
calculate la 1 !m!ra au crescut anual cu cea 2OC anual salariile reale ale .!.ula7iei au crescut t!t
cu 2O. 6ricGt de c!n,in+8t!are n;ar 1i ,al!rile un!r indici' indicat!ri ec!n!mici acestea nu .!t
=3
ser,i Are+ulat!ri@' acestea sunt d!ar c!nsecin7e a un!r .!litici ec!n!mice adec,ate situa7iil!r
.r!9lemel!r ec!n!mice. "UA dis.un de re&er,e c!nsidera9ile de .etr!l' c!nc!mitent' duc !
.!litic8 de c!nser,are a acest!raC im.!rtarea .etr!lului Gn "UA' c)iar Gn situa7iile de cri&8' este
Gn cre<tere.
$%' e5.!rtul' im.!rtul "UA' Gn mare m8sur8 sunt c!nsecin7e ale $0N' a te)n!l!+iil!r
.r!ducti,e de .er1!rman78. Cre<terea .!ten7ialului te)nic!;<tiin7i1ic al "UA c!ntri9uie la
cre<terea .r!duc7iei <i deci <i a ni,elului de !cu.a7ie a 1!r7ei de munc8C reducerea .r!duc7iei
.!ate 1i tratat8 ca ! c!nsecin78 a re+resului te)n!l!+ic. "uccesele ec!n!mic!;militare ale "UA Gn
mare m8sur8 se dat!resc .!liticil!r de de.reciere a d!larului Gn c!nsecin78 .rin stimularea
e5.!rtuluiC .rin a.licarea de c8tre "UA a .!liticil!r .r!tec7i!niste. $!litica c!mercial8
.r!tec7i!nist8 a "UA c!ntri9uie la cre<terea cererii la e5.!rtul net' Gn c!nsecin78 .r!,!ac8
cre<terea cursului real de sc)im9 ,alutar <i nu c!ntri9uie la ameli!rarea' la cre<terea e5.!rtului
net. /e1icitul c!ntului !.era7iil!r curente din 9alan7a de .l87i' Gnseamn8 c8 cre<terea im.!rtului
de.8<e<te cre<terea e5.!rtului. /in c!nsiderente .ra+matice im.!rtul este restric7i!nat' e5.!rtul
; stimulatC din c!nsiderente te!retice im.lic8rile +u,ernel!r cu .!liticile sale .r!tec7i!niste a
.r!duc8t!rului na7i!nal c!ntri9uie numai la cre<terea cursului real de sc)im9 ,alutarD m8r1urile
de !ri+ine aut!)t!n8 de,in mai scum.e c!m.arati, cu cele im.!rtate <i deci e5.!rtul net nu ,a
cre<te. $!litica .r!tec7i!nist8 are menirea de a sus7ine ec!n!mia na7i!nal8 a "UA' ,i&ea&8
.r!tec7ia .ie7ei na7i!nale de c!ncuren7a str8in8. #m.!rtul este restric7i!natD .rin intr!ducerea
un!r tari1e la m8r1urile im.!rtateC .rin Gn7ele+eri Aamia9ile@ cu 78rile e5.!rtat!are ; .arteneri
ec!n!mici su9 1!rma un!r c!ntracte' a un!r c!te. "UA' 1iind ! 7ar8 industrial .uternic
de&,!ltat8' cu un im.!rt de m8r1uri' ser,icii' materii .rime' resurse ener+etice etc. c!nsidera9il'
intr!ducerea tari1el!r .r!tec7i!niste c!ntri9uie la ameli!rarea rela7iil!r ec!n!mice interna7i!nale
.rin reducerea .re7uril!r la m8r1urile e5.!rtate. 21ectul reali&at se .!ate men7ine d!ar Gn
situa7iile cGnd 78rile;.artenere ec!n!mici nu .!t .r!ceda Gn m!d similar cum a .r!cedat "UA. Hn
.eri!ade de scurt8 durat8 <!maJul <i in1la7ia Gn "UA alternea&8. (educerea in1la7iei Gn "UA cu
1O c!ntri9uie la reducerea $% cu O C reducerea <!maJului cu
O
c!ntri9uie la cre<terea $%
cu
O
. "au reducerii $% cu 1O Gi c!res.unde ! reducere a in1la7iei cu
O
1

C cre<terii $% cu
1O Gi c!res.unde ! reducere a <!maJului cu
O
1

. /in aceste rela7ii .utem c!nclu&i!na c8


O
1

de
=4
in1la7ie <i
O
1

de <!maJ au acela<i e1ect asu.ra $% d!ar Gn direc7ii !.useC sau


O
de in1la7ie
sunt ac!.erite de O de <!maJC unui .r!cent de in1la7ie Gi re,in
O

de <!maJC unui .r!cent de


<!maJ Gi re,in
O

de in1la7ie. $entru "UA' Gn 9a&a datel!r statistice' O 5 C


2
<i deciD
reducerea in1la7iei cu 1O .r!,!ac8 reducerea $% cu 5OC reducerea <!maJului cu 1O c!ntri9uie
la cre<terea $% cu 2OC reducerea in1la7iei cu
O
5
1
.r!,!ac8 reducerea $% cu 1OC reducerea
<!maJului cu
O
2
1
c!ntri9uie la cre<terea $% cu 1OC cre<terea in1la7iei cu
O
5
1
<i reducerea
<!maJului cu
O
2
1
au acela<i im.act asu.ra e,!lu7iei $% d!ar Gn direc7ii !.useC 2O de in1la7ie <i
5O de <!maJ au acela<i im.act asu.ra e,!lu7iei $%' d!ar Gn direc7ii !.useC 1O de cre<tere a
in1la7iei c!ntri9uie la reducerea <!maJului cu
O
2
5
C 1O de reducere a <!maJului c!ntri9uie la !
cre<tere a in1la7iei cu
O
5
2
. $!si9ilit87ile de cre<tere a $% .rin determinarea ra.!rtului !.tim
dintre ni,elul in1la7iei <i a <!maJului' sunt limitate. Ace<ti Are+ulat!ri@ (in1la7ia <i <!maJul) au un
anumit im.act asu.ra e,!lu7iei $%' a 2I$6(0U>U#' a #3$6(0U>U# d!ar .entru .eri!ade
de scurt8 durat8.. A$!,ara@ reducerii in1la7iei asu.ra e,!lu7iei $% .!ate ,aria' Gn de.enden78 de
.!liticile m!netare. /e e5em.lu' c!n1!rm S3anQi= . :re+!r-' 3acr!ec!n!mics' tar,ard
Uni,ersit-' ?!rt) $u9lis)ers ..466T in1la7ia Gn "UA Gn anii K80 sec!lul II reali&aser8 un ni,el
rec!rd du.8 3area /e.resiune din anii K30. Hn anul 1981 in1la7ia c!nstituia 9'7O' Gn anul 1985'
dat!rit8 un!r .!litici m!netare' reali&ate de c8tre $!l 4!lQer- s;a redus cu 6'7O <i a c!nstituit
3'0O. Acest succes a 1!st reali&at !dat8 cu cre<terea <!maJului cu 9'5OC cu ratarea .!si9ilit87il!r
de cre<tere a $% cu
O 19 2 O 5 ' 9
C la un .r!cent de in1la7ie redus8 au 1!st ratate
O 8 ' 2 7 ' 6 D 19
din $% Gn l!c de reducerea $% cu 5O c!n1!rm rela7iil!r de mai sus.
Cri&a ec!n!mic8 din anii K30' sec!lul II .entru "UA' al ##;lea (8&9!i 3!ndial .entru
Ma.!nia au 1!st situa7ii din care <i "UA <i Ma.!nia au e5tras anumite Gn,878minte' du.8 care <i;au
sta9ilit .rinci.ii' .!litici ec!n!miceC "UA <i Ma.!nia au de,enit >#/2(# ec!n!mic m!ndiali
=:
1iindc8 au .us accentul de de&,!ltare a d!meniului C;/' .e $0NC "UA G<i !r+ani&ea&8
de&,!ltarea ec!n!mic8 Gn 9a&a ela9!r8rii programelor maroC Ma.!nia Gn de&,!ltarea sa s;a
c!ndus de e5.erien7a <i .!ten7ialul <tiin7i1ic al "UA' e1!rturile <i programele macro au 1!st
!rientate la s!lu7i!narea .r!9lemel!r ci,ile' nu au su.!rtat c!sturi .entru Gntre7inerea armatei'
.entru ela9!r8ri militareC du.8 de.resiunea din anii 1930;1934 "UA c!nsidera9il <i;a
.er1ec7i!nat .!liticile Gn rela7iile ec!n!mice interna7i!naleC /e.resiunea 2c!n!mic8 din anii
1930;1934 a 1!st +enerat8 de de1icitul' de 9l!carea lic)idit87il!r 98ne<tiC e,!lu7ia indicil!r <i
indicat!ril!r ec!n!mici din anii 1929;1940 tre9uie studiat8 .entru a 1i .us8 la 9a&a un!r .!litici
de .re,enire' de de.8<ire' de !c!lire a de.resiunil!r ec!n!mice .!si9ileC .entru de.8<irea cri&ei
1inanciare. .rintre 1act!rii ce stau la 9a&a succesului ec!n!mic al "UA enumer8mD
1. Cri&a ec!n!mic8 din anii s30' sec!lul II .entru "UA' al ##;lea (8&9!i 3!ndial .entru
Ma.!nia au 1!st situa7ii din care <i "UA <i Ma.!nia au e5tras anumite Gn,878minte' du.8 care
<i;au sta9ilit .rinci.ii' .!litici ec!n!mice.
2. Hnce.Gnd cu anul 1940 "UA trece la .lani1icarea ec!n!mic8 .rin ela9!r8rile .r!+ramel!r la
ni,elul macr!C
3. "UA Gn anii s50' sec!lul II "UA G<i ela9!rea&8 strate+ia saltul tehnologic 9a&at8 .e
.rinci.ii <i .!litici ec!n!miceC
4. "UA Gn .r!cesul ela9!r8rii <i e5ecut8rii programelor macro antrenea&8 s.eciali<ti din t!at8
lumea .rin cele mai di,erse .Gr+)ii' 1!rme de !r+ani&areC t!ate ac7iunile de !r+ani&are'
ela9!rare' 1inan7are sunt e1ectuate Gn 9a&a .rinci.iului A"UA;lider@ ec!n!mic' militar
m!ndialC
5. 25.!rtul "UA este 9a&at .e calitatea net su.eri!ar8 c!m.arati, cu .r!dusele similare de alte
78ri' .e c!stul s.eci1ic redus ; c!nsecin78 a cre<terii ,!lumului e5.!rtuluiC
6. Hn "UA sunt sta9ilite inter,alele de 1unc7i!nare Gn 7ar8 a utilaJel!r de .er1!rman78 <i
numai du.8 aceasta' utilaJele de acest ran+ .!t 1i e5.!rtate selecti, <i nu Gn t!ate 78rileC
7. "uccesul ec!n!mic' militar al "UA' Gn mare m8sur8' se dat!re<te 1unc7i!n8rii
ec!n!miei 78rii Gn 9a&a programelor indicative, ela9!rate de c8tre structurile +u,ernamentale
la t!ate ni,elele Gn .r!1ilul ramural' terit!rial' Gn tim.C
8. $0N t!t mai mult trans1!rm8 "UA Gn >#/2( ec!n!mic' militar' iar 78rile din (estul >umii Gn
78ri t!talmente de.endente de te)n!l!+iile' ideile' .r!dusele intelectuale' create Gn "UA. $0N
.ermite "UA s8;<i reduc8 c!nsumul de materii .rime <i deci' s8 reduc8 de.enden7a "UA de
==
78rile e5.!rtat!are de resurse' &8c8minte materiale.
9. "UA Gn .ermanen78 G<i Aactuali&ea&8@ structura e8portului, importului su9 im.actul $0NC
duc ! .!litic8 ec!n!mic8 1le5i9il8C accentul Gl .un .e .r!ducerea Acun!<tin7el!rPC creea&8
te)n!l!+ii direc7i!nate s.re ec!n!misirea c!nsumului de materii .rime' reduc ,!lumul
e5tra+eril!r de resurse' &8c8minte naturaleC creea&8 te)n!l!+ii .r!ducti,e e1iciente care
.ermit su9stitui9ilitatea resursel!r utili&ateC ra7i!nal G<i !r+ani&ea&8 1unc7i!narea ec!n!miei
!c!lind e.ui&area resursel!r' &8c8mintel!r naturale.
10. 3unca s.eciali<til!r din d!meniul C;/ (<i nu numai) Gn "UA este remunerat8 la un ni,el
mai ridicat.
11. Hn "UA .e lar+ este utili&at de c8tre +u,ern Gn .r!cesele de ad!.tare a deci&iil!r' cu tent8
s!cial8' indicat!rul s!cial ; ni,elul s8r8ciei. "8r8cia este un ,ect!r c!nstituit dintr;un <ir de
c!m.!nenteD ,enitul' studiile' cultura' starea s8n8t87ii' structura c!nsumului etcD se m!di1ic8
Gn s.a7iu <i Gn tim.. Un indicat!r al ni,elului s8r8ciei din di1erite 78ri .!ate ser,i s!ldul
emi+rare;imi+rare a .!.ula7iei umane. $entru "UA acest s!ld este ne+ati,' deci Gn
c!m.ara7ie cu s8r8cia din alte 78ri' s8r8cia din "UA este mai redus8.
12. Cre<terea .!ten7ialului te)nic!;<tiin7i1ic al "UA c!ntri9uie la cre<terea .r!duc7iei <i deci <i a
ni,elului de !cu.a7ie a 1!r7ei de munc8C reducerea .r!duc7iei .!ate 1i tratat8 ca ! c!nsecin78
a re+resului te)n!l!+ic.
13. "UA' 1iind ! 7ar8 industrial .uternic de&,!ltat8' cu un im.!rt de m8r1uri' ser,icii' materii
.rime' resurse ener+etice etc. c!nsidera9il' intr!ducerea tari1el!r .r!tec7i!niste c!ntri9uie la
ameli!rarea rela7iil!r ec!n!mice interna7i!nale .rin reducerea .re7uril!r la m8r1urile
e5.!rtate.
5.:. U'e-e ("!e-e e#"'"()#"<(+$e(+$)#e /1;e -+ ,+z+ /e%0e#>)"'%)) (e#+');(e-"%
e#"'"()#e +-e SUA
0rans1u&iile de te)n!l!+ii se 1ac du.8 criterii ec!n!miceD .r!ducerea este mai a.r!a.e de
materia .rim8C .re7urile la .r!dusele 1inale sunt Gnalte' iar remunerarea muncii este relati,
redus8C .r!ducerea este mai a.r!a.e de cum.8r8t!rC Gn 7ara unde se 1ace trans1u&ia de ca.ital este
creat8 in1rastructura .r!ducti,8. "UA trans1u&iile de ca.ital' .rin rela7iile 2I$6(0;#3$6(0 se
1ac nu Gn de1a,!area ec!n!miei "UA. /in .eri!ada de 1unc7i!nare Gn "UA a ca.italului (cei 5 ani
=?
im.u<i .rin le+isla7ie) sunt determina7i anii cu cea mai mare e1icien78 du.8 care ca.italul
res.ecti, este 2I$6(0A0.
Hn acest c!nte5t de,ine actual8 .r!9lema e,!lu7iei cre<terii Gn tim. a ,!lumului de m8r1uriC
determin8rii .eri!adel!r de e5.l!atare a ec)i.amentel!r' te)nicii etc. ce nu ,a de.8<i 5 ani.
$r!dusele .!t 1i reali&ate dac8 .r!cesele e,!luti,e sunt 1!rmali&ate.
Cre<terea relati,8 a ,!lumului .r!dusului 1inal

,
_

Y
dY
Gn inter,alul de tim. dt este Gn
de.enden78 direct8 cu cre<terea .!ten7ial8 (restant8) a ,!lumului .r!dusului 1inal (*i+.2.4).
%i!&5&,& E2"-1>)+ #%e=$e%)) /%"!1#>)e)
Hn m!mentul
1
t t ,!lumul .!.ula7iei c!nstituie ) t ( 1 Y
1
C ( ) Y Y ; ,!lumul restant
(.!ten7ial) care .e .arcurs .!ate 1i reali&at. Cre<terea relati,8 a .r!duc7iei

,
_

Y
dY
este Gn
de.enden78 direct8 cu ,!lumul .!ten7ial nereali&at' cu ( ) Y Y ' adic8
( )dt Y Y
Y
dY

(am
!97inut ! ecua7ie di1eren7ial8 de !rdinul GntGi cu ,aria9ile se.ara9ile). "e.ar8m ,aria9ileleD
( )
dt
Y Y Y
dY

C sau
dt
Y
1
Y Y
dY
Y
dY

,
_

+

( ) c dt Y Y ln Y ln
Y
1
+
C
c Y t Y
Y Y
Y
ln +


c Y t Y
e e
Y Y
Y

C
c Y t Y c Y t Y
e Ye e e Y Y

C
c Y t Y
c Y t Y
e e 1
e e Y
Y
+

C
c Y t Y
e e
1
1
Y
Y

t
T
) t ( 1 Y
( ) Y Y
0
Y
Y
6
1
t
=>
/in c!ndi7iile ini7ialeD .entru 0 t .r!duc7ia c!nstituie
0
Y
determin8m ,al!area
c!nstantei
c Y
e

D
1 e
e Y
e e
1
1
Y
Y
c Y
c Y
c Y t Y
0
+

C
c Y c Y
e Y Y e Y
0 0
+
0
0
Y Y
Y
e
c Y

. /eci
0
t Y
0
Y e
Y Y
1
Y
Y

(*i+.2.5).
%i!&5&-& C%e=$e%e+ 'e1')0"%( + /%"!1#>)e)
*unc7ia Y este cresc8t!are'
,
_

0
dt
dY

.entru t!ate ,al!rile din inter,alul


( ) C 0
C este
neuni1!rm8 (*i+.2.6). 2,!lu7ia cre<terii .r!duc7iei Gn "UA se des18<!ar8 Gn tim. !m!+en
(*i+.2.4). Hns8' 1iindc8 de&,!ltarea ec!n!mic8 a "UA se 9a&ea&8 Gn mare m8sur8 .e .r!dusele
intelectuale' Gn anumite .eri!ade (.eri!ada ( )
2 1
'; ; din 1i+.2.6) de&,!ltarea ec!n!mic8 de,ine
Ae5.!&i,8@' du.8 care' Gnce.Gnd cu anul
1
t (*i+.2.5) cre<terile ec!n!mice de,in lente. Alt1el
s.us' cre<terile .r!duc7iei sunt Gn descre<tere' Gn lim9aJul deri,atel!r a1irma7ia .!ate 1i scris8D

'

) C 0 ( t .entru ' 0
) 0 C 0 ( t .entru ' 0
) 0 C 0 ( t .entru ' 0
dt
Y d
2
2 1
1
2
2

Y
Y
0
Y
6
1
t
t
) t ( 1 Y
0
t Y
0
1
Y e
Y Y
Y
) t ( 1 Y
1


+

=@
%i!&5&.& I'$e%2+-e-e !e #%e=$e%e 1')0"%( + /%"!1#>)e)
Hn inter,alul ( )
1
0 C 0 ec)i.amentele' te)n!l!+iile' ca.acit87ile' 1!ndurile .r!ducti,e sunt
su.use .r!ceduril!r de re+lare. Hn inter,alul ( )
2 1
0 C 0 1!ndurile .r!ducti,8 asi+ur8 cre<terea
c!nsidera9il8 a .r!duc7iei. Hn acest inter,al de e5.l!ata7ie' 1!nduril!r .r!ducti,e nu sunt
e5.!rtate. 25.!rtul masi, a utilaJel!r .r!ducti,e. "UA Gl 1ace du.8 ce ace<tea au 1unc7i!nat Gn
7ar8 0 unit87i de tim.' .entru "UA de,in m!ral de.8<ite.
!t8m
Y
Y
2
C Y Y
2
. $entru
2
0 t
2
Y Y . /in rela7ia (5) re&ult8D
0
0 Y
0
Y e
Y Y
Y
Y
2


+

C ( ) ( )
0
0 Y
0
Y Y 1 e Y
2

0
0 0 Y
Y
Y Y
1
e
2

C
0
0
2
Y
Y Y
1
ln
Y
1
0

sau

,
_

,
_

0
2
Y
Y
1
1
ln
Y
1
0
.
!t8m 0
0
(
Y
Y

C 2
2
(
Y
Y

' deci



2
0
2
(
(
ln
Y
1
0
C

Y
Y
1
C Y Y
1
. /eci
0
0 Y
0
Y e
Y Y
Y
Y
1


+

' de unde determin8m
0
t Y
0
Y e
Y Y
Y
Y

0
Y
0
Y
1
Y
2
Y
1
0
Y
2
0
t
1 2
0 0 0
Y Y Y
1 2
?A
0
0
1
Y
Y Y
1
ln
Y
1
0

sau

,
_

0
1
Y
Y
1
1
ln
Y
1
0
/ac8 1
1
(
Y
Y

' atunci



1
0
1
(
(
ln
Y
1
0

,
_




2
1
0
1
2
0
1
0
2
0
1 2
(
(
ln
Y
1
(
(
(
(
ln
Y
1
(
(
ln
(
(
ln
Y
1
0 0 0
Hn acest m!d .!ate 1i determinat8 .eri!ada de e5.l!atare a ec)i.amentel!r' te)nicii'
te)n!l!+iil!r etc. care nu ,a de.8<i 0 . Aceast8 .eri!ad8 Gn "UA c!nstituie cca 5 ani. (ela7iile
ec!n!mice interna7i!nale ale "UA sunt su.!rtul <i +enerat!rul de&,!lt8rii ec!n!mice intensi,e'
din c!ntul .r!dusel!r intelectuale. C!mer7ul e5teri!r al "UA creea&8 .remi&e .entru utili&area
ca.italului na7i!nal .entru ela9!rarea <i im.lementarea un!r n!i te)n!l!+ii' n!i .r!duse 1initeC Gn
c!nsecin78 c!mer7ul e5teri!r c!ntri9uie la sc)im98ri structurale Gn $% al "UA. 6 im.!rtan78
de!se9it8 .entru "UA Gn rela7iile ec!n!mice interna7i!nale ! are structura c!sturil!r .r!ducti,e a
.r!dusel!r e5.!rtate' im.!rtate. $r!dusele intelectuale' !97inute Gn urma reali&8rii
$(6:(A32>6( 3AC(6' sunt materiali&ate Gn m8r1urile' utilaJele' ec)i.amentele'
te)n!l!+iile e5.!rtate de c8tre "UAC Gn .r!dusele im.!rtate sunt materiali&a7i 1act!rii de
.r!duc7ie (ca.italul' munca) care Gn "UA sunt la .re7uri mai mari. C!sturile s.!rite la ca.ital'
reduse la munc8' materiali&ate Gn im.!rt <i c!sturile reduse la ca.ital' s.!rite la munc8'
materiali&ate Gn e5.!rt creea&8 .entru "UA un <ir de .ri!rit87i' 1a,!ruri' c!ntri9uie la cre<terea
e1icien7ei ec!n!mice' la de&,!ltarea Gn c!ntinuare a d!meniului C2(C20A(2;/2Z46>0A(2.
#ndicat!rii macr!ec!n!mici ai "UA du.8 cri&a ec!n!mic8 din anii 1930;1934 au 1!st
in1luen7a7i de .!liticile ec!n!mice' de $0N' de men7inerea ec)ili9rului ec!n!mic a 78rii .rin
anali&a dinamic8 a le+8turil!r dintre ramuri. 2,!lu7ia .e care au e5ercitat;! in,esti7iile 18cute de
c8tre "UA <i succesele ec!n!mice reali&ate .e .arcursul anil!r' du.8 cum !9ser,8m' 9ine se
Gnscriu Gn l!+ica' Gn al+!ritmul m!delului dinamic al lui 6scar >an+e S>an+e 6.' uuelRues
!9ser,ati!ns sur lKanal-se Ain.ut;!ut.ut@' Gn Ca)ier de lK#nstitut de "cience 2c!n!miRue
A.liRuve' nr.49' $aris' Man,ier' 1957T. $!liticile <i mecanismele ec!n!mice ale "UA sunt
direc7i!nate la men7inerea %>( c!n1!rm c8reiaD .r!dusul 1inal ) t ( Y
i
din ramura
n ...' ' 2 ' 1 i ' i
' Gn anul t este c!nstituit din .r!duse .entru c!nsum ne.r!ducti, ) t ( Yi ' <i
.r!duse ) t ( Y
w
i
' care sunt miJl!ace de .r!ducere destinate ramurii
n ...' ' 2 ' 1 J ' J
' adic8
?1
) t ( Y
w
) t ( Y ) t ( Y
i
i
i
+ '
n ...' ' 2 ' 1 i
. 3iJl!acele de .r!ducere de !ri+ine din ramura i <i
utilitate Gn ramura
J
iJ
Y
c!ntri9uie la cre<terea $% din ramura
J
' Gn anul t cu
) 1 t ( I ) t ( I ) t ( I
J J J

' iar t!talul
) t ( Y
w
Y
i
n
1 J
iJ

'
n ...' ' 2 ' 1 i
. !t8m .rin iJ
d
;
,!lumul de miJl!ace de .r!ducere din ramura i ' necesare .entru asi+urarea cre<terii anuale a
$% Gn ramura
J
cu ! unitateC
) t ( I d
J iJ

; necesare de miJl!ace de .r!ducere din ramura i
.entru cre<terea anual8 cu
) t ( I
J

C miJl!acele de .r!ducere .!t 1unc7i!na e1icient iJ

ani'
atunci necesarul de miJl!ace de .r!ducere din ramura i .entru ramura
J
Gn cantitate de
) t ( I
J

.entru iJ

ani ,a c!nstitui
) t ( I d
J iJ iJ

. /eci
) t ( I d ) t ( I d Y ) t ( Y
w
J
n
1 J
iJ J iJ
n
1 J
iJ
n
1 J
iJ i



' unde iJ iJ iJ
d d
sau ) t ( I d ) t ( Y
w
i
'
unde ) t ( Y
w
i
'
) t ( I
J

; ,ect!ri c!l!aneC d ; matricea c!e1icien7il!r in,esti+a7i!nali.


Cre<terea $%' Gn .r!1ilul 1iec8rei ramuri ) t ( Y
w
% ) t ( Y
w
d ) t ( I
1


' unde
1
d %

;
in,ersa matricei c!e1icien7il!r de in,esti7iiC 1iecare c!e1icient al matricei % arat8 cu cGt tre9uie
s8 creasc8 .r!duc7ia ramurii i Gn crearea miJl!acel!r de .r!ducere .entru a asi+ura cre<terea cu !
unitate a in,esti7iil!r (a acumul8ril!r de miJl!ace de .r!ducere) Gn ramura
n ...' ' 2 ' 1 J ' J
.
4!lumul acumul8ril!r .r!ducti,e ) t ( Y
w
i
.!ate 1i e5.rimat .rin $% din anul t D
) t ( I ) t ( ) t ( Y
w
i
' unde
) t (
; c!e1icient n!rmati, e5!+en' calculat de e5em.lu .rin met!da
re+ulii de aur a acumul8ril!r .r!ducti,e. 3iJl!acele de .r!ducere de !ri+ine din ramura i ' dar
.entru restul ramuril!r .!t 1i di1erite <i cantitati, <i calitati,. "UA a .us accentul de de&,!ltarea
ramuril!r c!nstruct!are de ma<ini' .e de&,!ltarea te)nicil!r de calcul' a telec!munica7iil!r. Acest
as.ect Gn m!delul dinamic este luat Gn c!nsidera7ie .rin c!e1icientul
) t (
J

. /eci .r!dusul 1inal


din ramura i ' dar acumulat Gn ramura
J
c!nstituie
) t ( I ) t ( ) t ( ) t ( Y
w
J i

' unde
1 ) t ( 0
C
1
n
1 J
J

. /es.re calitatea $(6:(A32>6( 3A(6 de de&,!ltare ec!n!mic8 a "UA .utem


s8 ne d8m seama numai du.8 sta9ilirea tutur!r rela7iil!r .r!ducti,e interramurale Gn 9a&a
m!delului %>( c!n1!rm c8ruia cre<terea $% Gn anul t Gn c!m.ara7ie cu anul
) 1 t (
se .!ate
sta9ili .rin Gnsumarea tutur!r s.!ruril!r de .r!duc7ie ale ramuril!r ec!n!miei na7i!nale
?2
) t ( I ) t ( ) t ( % ) t ( Y
w
% ) t ( Y
w
% ) t ( I
J
n
1 J
iJ
n
1 i
J
n
1 J
iJ
n
1 i



C sau
) t ( % ) t (
) t ( I
) t ( I
J
n
1 J
iJ
n
1 i



; re.re&int8
) t ( (
; ritmul de cre<tere a $%C

,
_

,
_

,
_

) t (
.........
) t (
.........
) t (
) t (
) t (
.........
) t (
.........
) t (
) t (
% ... % ... % %
......... .......... ..........
% ... % ... % %
......... .......... ..........
% ... % ... % %
% ... % ... % %
n
J
2
1
n
J
2
1
nn nJ 2 n 1 n
n 3 J 3 32 31
n 2 J 2 22 21
n 1 J 1 12 11
; media .!nderat8 a structurii materiale a acumul8ril!r su9
1!rm8 de miJl!ace de .r!ducere Gn ramura
n ...' ' 2 ' 1 J ' J
. (itmul de cre<tere a $% .!ate 1i
scrisD
) t ( ) t ( ) t ( (
' care sta9ile<te in1luen7a' e5ercit8 .r!+ramul de in,esti7ii asu.ra cre<terii
$% Gn anul t . $% <i ,enitul na7i!nal Gn di,erse 78ri se +8sesc Gn c!rela7ii di1erite. Hn "UA'
?3
c!sturile miJl!acel!r de .r!duc7ie' utilaJel!r' ec)i.amentel!r' ener+iei' materiei .rime ra.!rtate la
$% sunt mai reduse decGt Gn 78rile din (estul >umii. /in 9alan7a le+8turil!r dintre ramuri
) t ( I ) t ( I ) t ( AI
de unde
) t ( AI ) t ( I ) t ( Y
( ) ) t ( m 1 ) t ( I
) t ( I
) t ( AI
1 ) t ( I ) t ( Y

,
_


$% Gn anul
) 1 t ( +
c!m.arati, cu cel din anul t are ! cre<tere
) t ( I
' adic8
) t ( I ) t ( I +
cre<terea relati,8
) t ( ( 1
) t ( I
) t ( I ) t ( I
) t ( I
) 1 t ( I
+
+

+
0rans1!rm8ri similare .!t 1i 18cute <i cu ,enitul na7i!nalD
( )
( ) ) t ( m 1
) 1 t ( m 1
) t ( ( 1
) t ( m 1 ) t ( I
) 1 t ( m 1 ) 1 t ( Y
) t ( Y
) 1 t ( Y
) t ( r 1
) t ( Y
) t ( Y ) t ( Y
) t ( Y
) 1 t ( Y

+
+

+ + +

+
+
+

+
/eci'
( )
) t ( m 1
) 1 t ( m 1
) t ( ( 1 ) t ( r 1

+
+ +
; ritmul de cre<tere a ,enitului na7i!nal <i a $% se
+8se<te Gn de.enden78 direct8 (*i+.2.7).
%i!&5&/& De/e'!e'>+ !)'$%e #%e=$e%e+ PNB =) 2e')$1- '+>)"'+-
4enitul na7i!nal' Gn de.enden78 de ,al!rile ra.!rtului
) t ( I
) t ( AI
) t ( m
Gn anul t C
) 1 t ( I
) 1 t ( AI
) 1 t ( m
+
+
+
Gn anul
) 1 t ( +
.!ate cre<te cu ritmul mai mic' e+al' mai mare decGt ritmul
cre<terii $%. (ela7iile enumerate sunt c!m.!nente ale $(6:(A32>6( 3AC(6. $!liticile
ec!n!mice ale "UA sunt direc7i!nate s.re reducerea c!tei c!sturil!r materiale Gn $%' s.re
cre<terea a.!rtului .r!dusel!r intelectuale' cun!<tin7el!r' Gn crearea .lus.r!dusului. $entru
0
) t ( r 1+
) t ( ( 1+
) t ( ( ) t ( r C 1
) t ( m 1
) 1 t ( m 1

+
) t ( ( ) t ( r C 1
) t ( m 1
) 1 t ( m 1

+
) t ( ( ) t ( r C 1
) t ( m 1
) 1 t ( m 1

+
?4
1iecare an t
) 1 t ( m +
tre9uie s8 1ie mai mic decGt
) t ( m
' Gn c!nsecin78 indicele care
caracteri&ea&8 sc)im9area ratei $% ,a 1i mai mare de 1' rata cre<terii ,enitului na7i!nal
de.8<e<te rata cre<terii $%. 6 ast1el de .!litic8 G<i .!ate .ermite numai "UA. C!sturile
materiale "UA reu<esc s8 le reduc8 din c!ntul <i .rin intermediul rela7iil!r ec!n!mice
interna7i!nale' .rin ela9!rarea un!r strate+ii ce determin8 structura 2I$6(0U>U#'
#3$6(0U>U#' cre<terea e1icien7ei ale acest!ra.
/u.8 A1urtuna@ ec!n!mic8 din anii 1930;1934 "UA s;au trans1!rmat Gn cel mai mare <i mai
im.!rtant .r!duc8t!r de cun!<tin7e' de idei' te)n!l!+ii' .r!duse' ser,icii .rinci.ial n!i' .r!duse
intelectualeC "UA se de!se9esc de restul lumii .rin im.licarea a cel!r mai 9uni s.eciali<ti din
t!ate ramurile ec!n!miei na7i!nale Gn acti,it87ile +u,ernamentale. 2c)i.ele de s.eciali<ti cu
reali&8ri .er1!rmante determin8 direc7iile de utili&are a resursel!r ca.itale' a structurii im.!rtului'
e5.!rtului. "UA <i;a ela9!rat ! in1rastructur8 institu7i!nal8' .e care sistematic ! c!n1!rmea&8 la
.r!9lemele ec!n!mice' s!ciale' militare care a.ar Gn 7ar8' Gn lume. *iecare 1act!r se.arat are un
anumit im.act asu.ra utili&8rii resursel!r' &8c8mintel!r naturale' Gns8 "UA .!rne<te la
e5aminarea c!m.le58 a tutur!r 1act!ril!r (*i+.8). %l!cul in,esti7i!nal este in1luen7at de starea
lucruril!r Gn sect!arele de e5trac7ie a resursel!r' &8c8mintel!r naturale' de ni,elul de .re7uri' de
cerere. Hn urma anali&el!r c!m.le5e Gn "UA se ad!.t8 deci&ia utili&8rii resursel!r ca.italeD .entru
$0NC .entru determinarea sect!arel!r e5tracti,e de resurse' &8c8minte naturale. (estul lumii' cu
e5ce.7ia 78ril!r din U2' Ma.!niei .r!9lema re.arti7iei resursel!r ca.itale Gntre aceste d!u8
sect!are nici nu e5ist8. F8rile s8race' dar 9!+ate Gn resurse' &8c8minte naturale A.ara&itea&8@ din
c!ntul naturii' nu;<i re&!l,8 .r!9lemele .rin crearea .r!dusel!r intelectuale' .rin $0N' ci G<i
!r+ani&ea&8 1unc7i!narea ec!n!micei Gn e5clusi,itate din c!ntul e5.!rtului de +a&e' .etr!l' uran'
metale' lemn' materii .rime a+ric!le etc.'C sunt c!nsumat!are <i nu .r!duc8t!are de cun!<tin7e.
Acest as.ect' aceast8 situa7ie din .lin este e5.l!atat8 de .!liticile ec!n!mice ale "UA. $0N t!t
mai mult trans1!rm8 "UA Gn >#/2( ec!n!mic' militar' iar 78rile din (estul >umii Gn 78ri
t!talmente de.endente de te)n!l!+iile' ideile' .r!dusele intelectuale' create Gn "UA. $0N
.ermite "UA s8;<i reduc8 c!nsumul de materii .rime <i deci' s8 reduc8 de.enden7a "UA de 78rile
e5.!rtat!are de resurse' &8c8minte materiale. ".re de!se9ire de "UA' Gn 78rile din (estul >umii
resursele' &8c8mintele naturale sunt unica .!si9ilitate de s!lu7i!nare a .r!9lemel!r ec!n!mice'
s!ciale' militare din 7ar8. $0N din aceste 78ri Gi interesea&8 .e .r!.rietarii de resurse' &8c8minte
d!ar Gn sc!.ul intensi1ic8rii e5tra+erii resursel!r <i nu a reducerii c!nsumului acest!ra. Hn 78rile
?:
din (estul >umii <i direc7iile $0N nu c!incid cu direc7iile $0N din "UA. Hn "UA accentul se
.une .entru ec!n!misirea' reducerea e5tra+eril!r de resurse naturaleC Gn 78rile din (estul >U3##
E in,ers. Cre<terea .re7uril!r la resursele' &8c8mintele naturale im.un "UA s8;<i de&,!lte $0NC
78rile din (estul >umii s8 maJ!re&e ,!lumul e5tra+eril!r .entru a .r!1ita de .re7uri GnalteC "UA
de,ine 7ar8 mai 9!+at8 Gn idei' te)n!l!+ii' .r!duse intelectuale etc.' 78rile din (estul >umii de,in
t!t mai s8race Gn resurse' &8c8minte naturale. C!nsumul intern de resurse' &8c8minte naturale Gn
78rile din (estul >umii' din li.sa $0N' de,ine t!t mai ira7i!nalC cre<terea .re7uril!r la resursele
naturale .e .ia7a m!ndial8 c!ntri9uie la cre<terea c!sturil!r la .r!dusele na7i!nale Gn c!nsecin78
la reducerea .r!1itului la 1alimentarea s1erei .r!ducti,e na7i!nale. F8rile din (estul >umii sunt
AaJutate@ de "UA' cu aJut!rul un!r te)n!l!+ii .er1!rmante' s8;<i intensi1ice .r!cesele de
e5tra+ere a resursel!r' &8c8mintel!r naturale' destinate Gn temei' e5.!rtului' adic8 s8 de,in8 mai
s8race.
"uccesele ec!n!mice ale "UA' Gn mare m8sur8' sunt c!nsecin7e ale .r!+ramel!r
(.lanuril!r) de de&,!ltare ale 78rii' .r!1und ar+umentate <tiin7i1ic. 3aJ!ritatea mecanismel!r
ec!n!mice ale "UA au 1!st +enerate de m!delele ec!n!mic!;matematice utili&ate Gn .r!cesul de
ela9!rare a .r!+ramel!r macr!' ser,ind su.!rt de interes ec!n!mic .entru Adirec7i!nareaP
,ect!rului su9iec7il!r ec!n!mici Gn anumite direc7ii de acti,itate' .entru .r!ducerea 9unuril!r de
anumit8 calitate' Gntr;un anumit ,!lum. $rin le+isla7ie' de e5em.lu' este im.us8 .eri!ada de 5 ani
de 1unc7i!nare Gn "UA a ca.italului 1i5. Acest mecanism administrati, im.ulsi!nea&8 .r!cesele
de ren!,are a 1!nduril!r 1i5e .r!ducti,e' de im.lementare a succesel!r in!,a7i!nale' a
.r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic ($0N)' de cre<tere a e1icien7ei ec!n!mice' de trans1!rmare a "UA
Gntr;un m!n!.!list .r!duc8t!r de idei' de te)n!l!+ii' de .r!duse cu un +rad de te)nicitate <i
inteli+en78 .rinci.ial n!i. 0e)n!l!+iile' utilaJele .r!ducti,e sunt utili&ate Gn "UA d!ar Gn
.eri!adele de ma5im8 e1icien78' du.8 care se 1ac Atrans1u&iileP de ca.ital .rin e5.!rtul acest!ra
Gn alte 78ri.
(e+larea mecanismului de .ia78 se asi+ur8 aut!mat .rin intermediul mecanismului de
.ia78. 3ecanismele de .ia78 au 1unc7i!nat ac!l! unde s;au asi+urat c!ndi7iile minime necesareD
/i,i&iunea muncii <i c!!.erarea Gntre .r!duc8t!ri'
25isten7a unui sistem m!netar <i 1inanciar 1unc7i!nal'
$r!.rietatea .ri,at8 <i mani1estarea li9er8 a ini7iati,ei .r!duc8t!ril!r <i a .!si9ilit87ii de
ale+ere .entru .r!duc8t!ri.
?=
Una din c!ndi7ii de 1unc7i!nare e1icient8 a ec!n!miei este accesul la ca.ital. :l!9ali&area
a de,enit sesi&a9il8 Gn .rima instan78 .rin eliminarea 9arierel!r .entru li9era circula7ie a
ca.italului.
#n,estit!rii .ri,a7i c!ntri9uie Gn "UA cu 9O din t!tal in,esti7ii' iar cei institu7i!nali
(1!nduri de .ensii' s!ciet87i de asi+ur8ri' 1!nduri desc)ise de in,esti7ii) au ec)i.e mana+eriale
su.use criteriil!r .ie7ei.
Criteriul c!ntem.!ran .entru in,estirea ca.italului este ni,elul de cL<ti+ (aJustat cu rata
de risc) .e care Gl .r!mite un .r!iect.
2c!n!miile na7i!nale ((. 3!ld!,a <i alte 78ri 2st;2ur!.ene) !1er8 !.!rtunit87i 9une de
in,esti7ii .e 9a&a criteriului rata aJustat8 cu riscul' .entru c8 se reduce su9stan7ial riscul de
in,esti7ii <i e5ist8 .ie7e Gn ra.id8 e5.ansiune' num8rul de aut!turisme' de e5em.lu' a crescut de
3;4 !ri' Gn 15 ani.
3ecanismul de .ia78 c!ntem.!ran este ! crea7ie a .!liticii ec!n!mice. Gnce.Lnd din 1980
3area %ritanie <i "UA s;au Gn7eles c8 mecanismul c!m.eti7iei este ca.a9il s8 re&!l,e cele mai
.resante .r!9leme ale ec!n!mieiC in1la7ia' <!maJul' de1icitul c!ntului curent' sta+narea
ec!n!mic8. ";au li9erali&at tre.tat .ia7a ca.italului' .ia7a muncii <i sc)im9urile ec!n!mice
e5terne. Circula7ia li9er8 a m8r1uril!r' muncii <i mai ales a ca.italului sunt realit87i nu numai
.entru 78rile U2' dar <i .entru s.a7iul A*0A ("UA' Canada <i 3e5ic) <i alte &!ne de c!mer7
li9er. *!rmarea mecanismului de .ia78 .resu.une sta9ilirea aut!mat8 a un!r .arametriD .re7urile
de c!nsum <i cele dintre .r!duc8t!riC cantitatea de .r!duse din 1iecare item care intr8 Gn c!nsumC
calitatea .r!dusel!r (cerute .e .ia78)C termene de li,rareC c!ndi7ii de .ia78.
/ac8 mer+em .e anali&a ec!n!miei U"A' !9ser,8m c8 Gntr;ade,8r e5ist8 ! ciclicitate
Gntre .r!+res sau 9!!m ec!n!mic <i sta+nare' 9a c)iar recesiune. Ast1el' Gn "tatele Unite ale
Americii' ! recesiune ec!n!mic8 inter,ine' Gn medie' la ! .eri!ad8 de 10 ani <i .!ate dura Gntre 6
luni <i 2 ani. 0re9uie de men7i!nat c8 ! .eri!ad8 de declin ec!n!mic' ca s8 1ie c!nsiderat8
recesiune tre9uie s8 1ie de minim 6 luni acti,8' alt1el nu este nimic altce,a decLt ! !9i<nuit8
c!ntrac7ie .eri!dic8 a .ie7el!r ec!n!mice. /e alt1el' Dational *ureau of Economic .esearch
:D*E.< un !r+anism inde.endent' n!n.r!1it' n!n.arti&an care d!re<te Gnc8 din 1920' anul Gn care
s;a Gn1iin7at' s8 .r!m!,e&e materiale <i te)nici de Gn7ele+ere a mecanismel!r ec!n!mice <i este
acel !r+anism recun!scut interna7i!nal care' .rin met!de c!m.le5e' sta9ile<te atunci cLnd este
ca&ul unei recesiuni' sau mai r8u' a unei cri&e ec!n!mice. 3ai tre9uie s8 s.eci1ic8m c8 ! cri&8
??
ec!n!mic8' a.are atunci cLnd ! recesiune ec!n!mic8' se Gntinde .e ! .eri!ad8 mai mare de tim.
<i are e1ecte mai drastice decLt de !9icei.
/ar recesiunea nu a.are s.!ntan' 18r8 a da nici un semnal. /e !9icei aceste semnale sunt
+reu de inter.retat t!cmai +ra7ie ,!latilit87ii mari al sistemului ec!n!mic' a,Lnd nenum8rate
.eri!ade de c!ntrac7ie <i rela5are' de !9icei .entru 1;2 luni. /e aceea .Ln8 cLnd aceste c!ntrac7ii
nu de.8<esc ! .eri!ad8 6 luni' nu .utem ,!r9i de ! recesiune ec!n!mic8' iar %2( este
!r+anismul' du.8 cum s;a remarcat' care urm8re<te Gndea.r!a.e aceste semnale ale e,!lu7iei
.ie7ei ec!n!mice. Una din cau&ele cele mai sim.le ale a.ari7iei a unei recesiuni este
su.rasaturarea .ie7ei de c!nsum cu .r!duse' ast1el GncLt .r!duc7ia s8 de.8<easc8 e1ecti, cererea
<i c)iar ca.acitatea de c!nsum a unei na7iuni. Acest lucru s;a GntLm.lat <i Gn "UA Gn .eri!ada
martie;!ct!m9rie 2001 cLnd s;a declarat recesiune ec!n!mic8. Ante.enultima ast1el de .eri!ad8
a 1!st Gn 1991 t!t Gn "UA' .entru c8 "UA este e5em.lul .e care l;am luat a&i s.re anali&8. Gns8 un
alt mecanism cau&8;e1ect care .!ate declan<a ! recesiune' sunt <i calamit87ile naturale' dar <i
e,enimentele s!cial;.!litice' .recum atentatele de la 09.11.2001. Ce s;a GntLm.lat atunci de 1a.t'
a 1!st ! reac7ie n!rmal8 a .!.ula7iei la un asemenea e,eniment. Aceasta <i;a .ierdut Gncrederea Gn
c!m.aniile aeriene' dat!rit8 li.sei de securitate sau insu1icien7ei acesteia din aer!.!rturi.
C!m.aniile .restat!are de ser,icii aeriene din "UA au tre9uit s8 ia m8suri drastice .entru a
su.ra,ie7ui acestui <!cC au sc8&ut salariile' au redus num8rul de an+aJa7i' au redus .re7ul
ser,iciil!r' au Gncercat s8;<i recl8deasc8 ima+inea de 9rand <i au 1!st ne,!ite s8 reduc8 num8rul
de curse' .entru c8 e5istau situa7ii cLnd nici m8car 20O din num8rul de l!curi din a,i!n nu erau
!cu.ate. /ar ele nu au 1!st sin+urele care au a,ut de su1erit' ci <i turismul cu a+en7iile de turism
care au r8mas <i ele 18r8 clien7i <i au tre9uit s8 +8seasc8 ! cale s8 treac8 de acea .eri!ad8.
0re9uie de c!n<tienti&at c8 nu e nimic de!se9it' nici Gntr;! .eri!ad8 de recesiune sau cri&8
ec!n!mic8' atLta tim. cLt e<ti cum.8tat <i mai ales ! .ers!an8 in1!rmat8.
A<a cum ne;a ar8tat ist!ria deJa' recesiunea este un e1ect natural' cu ciclicitate' care' du.8
cum a 1!st <i Gn m!delele anteri!are' ,a aJun+e la un s1Lr<it <i de data aceasta <i din n!u ,a urma
un deceniu de Gn1l!rire ec!n!mic!;s!cial8. $er1ect natural.
0rans1erurile de te)n!l!+ii de c8tre "UA se 1ac du.8 criterii ec!n!miceD .r!ducerea este
mai a.r!a.e de materia .rim8C .re7urile la .r!dusele 1inale sunt Gnalte' iar remunerarea muncii
este relati, redus8C .r!ducerea este mai a.r!a.e de cum.8r8t!rC Gn 7ara unde se 1ace trans1u&ia de
ca.ital este creat8 in1rastructura .r!ducti,8. S6' ..79T "UA trans1u&iile de ca.ital' .rin rela7iile
?>
e8portBimport se 1ac Gn e5clusi,itate Gn 1a,!area ec!n!miei "UA. /in .eri!ada de 1unc7i!nare Gn
"UA a ca.italului sunt determina7i anii cu cea mai mare e1icien78 du.8 care ca.italul res.ecti,
este e8portat.
Hn acest c!nte5t de,ine actual8 .r!9lema e,!lu7iei cre<terii Gn tim. a ,!lumului de
m8r1uriC determin8rii .eri!adel!r de e5.l!atare a ec)i.amentel!r' te)nicii etc. ce nu ,a de.8<i 5
ani.
:l!9ali&area' tendin78 care a .!rnit din 2ur!.a du.8 destr8marea sistemului ec!n!miil!r
t!talitare c!nduse .e 9a&8 de aut!ritate' care au Gn+r8dit sistematic mecanismele de .ia78.
$!rnind din 2ur!.a' +l!9ali&area s;a e5tins .e t!ate c!ntinentele.S10' ..54T
0a9elul Cre<terea .r!ducti,it87ii Gn ec!n!mia "UA' in1luen7a cea mai im.!rtant8 a 1!st a
.r!cesel!r de in1!rmati&are <i re,!lu7i!nare a c!munica7iil!r cu 9a&a 1992 = 100O
Not: U" .r!ducti,itatea muncii a crescut dramatic Gn ultimii &ece ani' ! mare .arte a cL<ti+ului
dat!rLndu;se .r!cesul de di+iti&are
Sursa: US *ureau of&a"or Statistics, 344E
Hn .ractic8' ec!n!mia multi.!lar8 9ene1icia&8 de e5.erti&8 de s.ecialitate din .artea un!r
institu7ii s.eciali&ate' deci&ii Gntre di1erite ,ariante se iau de c8tre 1!rurile .!litice' $arlament'
:u,ern. 6rientarea .!liticii ec!n!mice de.inde Gn mare m8sur8 de ide!l!+ia d!minant8 Gn
s!cietate. Gn ec!n!mia li9er8 ide!l!+ia d!minant8 este 1a,!ra9il8 accesului .r!duc8t!ril!r <i
?@
c!nsumat!ril!r la deci&ia ec!n!mic8. 2c)ili9rul este ! situa7ie Gn care nu se mani1est8 tendin7e
s.re sc)im9are. Gntr;! situa7ie i.!tetic8 de ec)ili9ru .er1ect t!ate interesele sunt satis18cute.
"tarea de ec)ili9ru' ast1el c!nce.ut8 este Gns8 inert8. 2ste .rin urmare de d!rit dinamismul. Zece
tendin7e' care marc)ea&8 e,!lu7ia ec!n!miei lumii Gn .eri!ada care urmea&8D
1. Centrele de acti,itate ec!n!mic8 se ,!r sc)im9a .r!1und' cu cre<terea su9stan7ial8 a
.!nderii C)inei c!ntinentale'
2. "ect!rul .u9lic G<i ,a s.!ri acti,it87ile care sus7in cre<teri im.!rtante ale .r!ducti,it87ii'
3. 6rientarea c!nsumat!rului se ,a sc)im9a semni1icati, Gn 1a,!area 9unuril!r cum.8rate
discre7i!nar' du.8 .lacul inimii'
4. (e,!lu7ia te)n!l!+iei in1!rma7iei <i c!munica7iil!r G<i ,a s.!ri in1luen7a' de!camdat8
.r!cesul este Gn .lin curs de des18<urare'
5. "e ,a intensi1ica 98t8lia .entru talente <i in!,are'
6. (!lul c!m.!rtamentului marii a1aceri ,a cre<te' caracterul +l!9al al 1irmel!r se ,a
accentua'
7. Cererea de resurse naturale ,a cre<te Gn c!ntinuare'
8. 4!r s.!ri Gn semni1ica7ie a1acerile l!cale tradi7i!nale cu .atin8 l!cal8'
9. 3ana+ementul ,a de,eni t!t mai mult ! c!m.!nent8 <tiin7i1ic8 <i mai .u7in de
ins.ira7ie .ers!nal8'
10. 4a s.!ri r!lul cun!<tin7el!r' mai ales a cel!r s.eciali&ate Gn de1a,!area in1!rma7iil!r
cantitati,e.
5.4. C"'#-1z)) -+ C+/)$"-1- 5
2c!n!mia "UA are un im.act c!nsidera9il asu.ra de&,!lt8rii ec!n!miei m!ndiale Gn
ansam9lu.
"uccesele ec!n!mice ale "UA se dat!resc Gn e5clusi,itate mecanismel!r' .!liticil!r
ec!n!mice ale "UA.
25.!rtul "UA este 9a&at .e calitatea net su.eri!ar8 c!m.arati, cu .r!dusele similare de
alte 78ri' .e c!stul s.eci1ic redus
"uccesul ec!n!mic' militar al "UA' Gn mare m8sur8' se dat!re<te 1unc7i!n8rii ec!n!miei
78rii Gn 9a&a programelor indicative, ela9!rate de c8tre structurile +u,ernamentale la t!ate
ni,elele Gn .r!1ilul ramural' terit!rial' Gn tim..
>A
$0N .ermite "UA s8;<i reduc8 c!nsumul de materii .rime <i deci' s8 reduc8 de.enden7a
"UA de 78rile e5.!rtat!are de resurse' &8c8minte materiale.
"UA a de,enit .r!duc8t!r de cun!<tin7e.
Un indicat!r de!se9it .entru sta9ilirea ni,elului de .er1!rman78 a te)n!l!+iil!r este
c!nsumul de ener+ie. "UA .r!duc .este 25O din $% al tutur!r 78ril!r lumii' dar c!nsum8
numai 9O din t!talul de ener+ie c!nsumat8 de 78rile 0errei.
4enitul na7i!nal per capita Gn "UA de.8<e<te indicele similar din 78rile e5.!rtat!are de
resurse' &8c8minte naturale de &eci de !ri.
0rans1u&iile de te)n!l!+ii se 1ac du.8 criterii ec!n!miceD .r!ducerea este mai a.r!a.e de
materia .rim8C .re7urile la .r!dusele 1inale sunt Gnalte' iar remunerarea muncii este relati,
redus8C .r!ducerea este mai a.r!a.e de cum.8r8t!rC Gn 7ara unde se 1ace trans1u&ia de ca.ital este
creat8 in1rastructura .r!ducti,8. "UA trans1u&iile de ca.ital' .rin rela7iile 2I$6(0;#3$6(0 se
1ac nu Gn de1a,!area ec!n!miei "UA. /in .eri!ada de 1unc7i!nare Gn "UA a ca.italului (cei 5 ani
im.u<i .rin le+isla7ie) sunt determina7i anii cu cea mai mare e1icien78 du.8 care ca.italul
res.ecti, este 2I$6(0A0.
(ela7iile ec!n!mice interna7i!nale ale "UA sunt su.!rtul <i +enerat!rul de&,!lt8rii
ec!n!mice intensi,e' din c!ntul .r!dusel!r intelectuale.
$!liticile <i mecanismele ec!n!mice ale "UA sunt direc7i!nate la men7inerea %>(.
$!liticile ec!n!mice ale "UA sunt direc7i!nate s.re reducerea c!tei c!sturil!r materiale
Gn $%' s.re cre<terea a.!rtului .r!dusel!r intelectuale' cun!<tin7el!r' Gn crearea .lus.r!dusului.
"UA se de!se9esc de restul lumii .rin im.licarea a cel!r mai 9uni s.eciali<ti din t!ate
ramurile ec!n!miei na7i!nale Gn acti,it87ile +u,ernamentale. 2c)i.ele de s.eciali<ti cu reali&8ri
.er1!rmante determin8 direc7iile de utili&are a resursel!r ca.itale' a structurii im.!rtului'
e5.!rtului.
"uccesele ec!n!mice ale "UA' Gn mare m8sur8' sunt c!nsecin7e ale .r!+ramel!r de
de&,!ltare ale 78rii' .r!1und ar+umentate <tiin7i1ic.
0rans1erurile de te)n!l!+ii de c8tre "UA se 1ac du.8 criterii ec!n!miceD .r!ducerea este
mai a.r!a.e de materia .rim8C .re7urile la .r!dusele 1inale sunt Gnalte' iar remunerarea muncii
este relati, redus8C .r!ducerea este mai a.r!a.e de cum.8r8t!rC Gn 7ara unde se 1ace trans1u&ia de
ca.ital este creat8 in1rastructura .r!ducti,8.
>1
Hn inter,alul de cinci ani (0JC02) 1!ndurile .r!ducti,8 asi+ur8 cre<terea c!nsidera9il8 a
.r!duc7iei.
$eri!ada de e5.l!atare a ec)i.amentel!r' te)nicii' te)n!l!+iil!r etc. care nu ,a de.8<i A0.
Aceast8 .eri!ad8 Gn "UA c!nstituie cea 5 ani.
C!mer7ul e5teri!r al "UA creea&8 .remi&e .entru utili&area ca.italului na7i!nal .entru
ela9!rarea <i im.lementarea un!r n!i te)n!l!+ii' n!i .r!duse 1initeC Gn c!nsecin78 c!mer7ul
e5teri!r c!ntri9uie la sc)im98ri structurale Gn $% al "UA.
#ndicat!rii macr!ec!n!mici ai "UA du.8 cri&a ec!n!mic8 din anii 1930;1934 au 1!st
in1luen7a7i de .!liticile ec!n!mice' de $0N' de men7inerea ec)ili9rului ec!n!mic a 78rii .rin
anali&a dinamic8 a le+8turil!r dintre ramuri.
$!liticile <i mecanismele ec!n!mice ale "UA sunt direc7i!nate la men7inerea %>(.
"UA au .us accentul de de&,!ltarea ramuril!r c!nstruct!are de ma<ini' .e de&,!ltarea
te)nicil!r de calcul' a telec!munica7iil!r.
/es.re calitatea programelor maro de de&,!ltare ec!n!mic8 a "UA .utem s8 ne d8m
seama numai du.8 sta9ilirea tutur!r rela7iil!r .r!ducti,e interramurale Gn 9a&a m!delului %>(.
Hn "UA' c!sturile miJl!acel!r de .r!duc7ie' utilaJel!r' ec)i.amentel!r' ener+iei' materiei
.rime ra.!rtate la $% sunt mai reduse decGt Gn 78rile din (estul >umii.
$!liticile ec!n!mice ale "UA sunt direc7i!nate s.re reducerea c!tei c!sturil!r materiale
Gn $%' s.re cre<terea a.!rtului .r!dusel!r intelectuale' cun!<tin7el!r' Gn crearea .lus.r!dusului.
C!sturile materiale "UA reu<esc s8 le reduc8 din c!ntul <i .rin intermediul rela7iil!r
ec!n!mice interna7i!nale' .rin ela9!rarea un!r strate+ii ce determin8 structura e5.!rtului'
im.!rtului' cre<terea e1icien7ei ale acest!ra.
"UA s;au trans1!rmat Gn cel mai mare <i mai im.!rtant .r!duc8t!r de cun!<tin7e' de idei'
te)n!l!+ii' .r!duse' ser,icii .rinci.ial n!i' .r!duse intelectuale.
"UA tre9uie s8;<i reduc8 lic)idit87ile miJl!acel!r 98ne<ti' a re&er,el!r 9ancare !9li+at!rii'
s8 ela9!re&e .!litici .entru stimularea de.uneril!r 9ancareC cre<terea !1ertei de 9ani' Gnce.Gnd cu
anul 1935' a 1!st una din .!liticile ec!n!mice care au c!ntri9uit la de.8<irea de.resiunii
ec!n!miceC de.resiunea ec!n!mic8 din anii 1930;1934 a 1!st +enerat8 de un <ir de 1act!riC
ie<irea din de.resiunea ec!n!mic8 s;a Gnce.ut Gn anul 1935 !dat8 cu cre<terea !1ertei reale de
9aniC Gnce.Gnd cu anul 1940 "UA trece la .lani1icarea ec!n!mic8 .rin ela9!r8rile .r!+ramel!r la
ni,elul macr!C $(6:(A32>2 3AC(6 au a,ut un as.ect .r!nun7at Gn tim.ul celui de;al ##;lea
>2
(8&9!i 3!ndialC e5.erien7a "UA acumulat8 Gn tim.ul (8&9!iului 3!ndial' a 1!st men7inut8 <i
.us8 la 9a&a 1unc7i!n8rii ec!n!miei "UA Gn anii K50' sec!lul II "UA G<i ela9!rea&8 strate+ia
"A>0U> 02t6>6:#C 9a&at8 .e .rinci.ii <i .!litici ec!n!miceC Gnce.Gnd cu anii K60' sec!lul
II "A>0U> 02t6>6:#C Gn d!meniul militar este e5tins <i Gn cel ci,ilC "UA a de,enit
>#/2( ec!n!mic' militar m!ndial' inclusi, Gn rela7iile 2I$6(0;#3$6(0 Gn 9a&a .r!dusel!r
intelectualeC ela9!rarea' a.r!9area' m!nit!ri&area $(6:(A32>6( 3AC(6 .entru <tiin78'
te)nic8' te)n!l!+ii sunt Gn .ermanent8 aten7ie a C6:(2"U>U#' $(2N2/#02>U# "UAC
"UA Gn .r!cesul ela9!r8rii <i e5ecut8rii $(6:(A32>6( 3AC(6 antrenea&8 s.eciali<ti din
t!at8 lumea .rin cele mai di,erse .Gr+)ii' 1!rme de !r+ani&areC t!ate ac7iunile de !r+ani&are'
ela9!rare' 1inan7are sunt e1ectuate Gn 9a&a .rinci.iului A"UA;>#/2(@ ec!n!mic' militar
m!ndialC c!sturile $(6:(A32>6(;3AC(6 .entru <tiin78' te)nic8' te)n!l!+ii 50O sunt
su.!rtate de c8tre 9u+etul 1ederal al "UA (Gn Ma.!nia E 30O)C acti,it87ile .entru ela9!r8ri
<tiin7i1ice' te)nice' in!,a7iile sunt c!!rd!nate de c8tre structurile statale la ni,elul macr!' mediu'
institu7iil!rC "UA des18<!ar8 intensi,e c!la9!r8ri Gn .r!cesele de de&,!ltarea <tiin7ei' a $0N cu
statele industrial .uternic de&,!ltateC sc)im9ul de idei' te)n!l!+ii Gntre "UA <i alte 78ri
1a,!ri&ea&8 ec!n!mia "UA' c!ntri9uie la cre<terea 2I$6(0U(#>6(' #3$6(0U(#>6( de
.r!duse intelectualeC .r!dusele intelectuale' te)n!l!+iile de .er1!rman78 sunt e5.!rtate de c8tre
"UA selecti,' du.8 un anumit la+ de 1unc7i!nare a acest!ra Gn "UAC e5.!rtul "UA este 9a&at .e
calitatea net su.eri!ar8 c!m.arati, cu .r!dusele similare de alte 78ri' .e c!stul s.eci1ic redus E
c!nsecin78 a cre<terii ,!lumului e5.!rtuluiC Gn "UA .rin le+isla7ie este im.us8 .eri!ada nu mai
mare de 5 ani necesar8 .entru recu.erarea c!sturil!r utilaJel!r' ec)i.amentel!r' te)nicii
.r!ducti,eC Gn "UA sunt sta9ilite inter,alele de 1unc7i!nare Gn 7ar8 a utilaJel!r de .er1!rman78 <i
numai du.8 aceasta' utilaJele de acest ran+ .!t 1i e5.!rtate selecti, <i nu Gn t!ate 78rileC
2I$6(0U>' #3$6(0U> "UA este 9a&at <i .e calculul c!sturil!r t!tale al .r!dusel!r e5.!rtate'
im.!rtate' calculate Gn 9a&a %>(.
"uccesul ec!n!mic' militar al "UA' Gn mare m8sur8' se dat!re<te 1unc7i!n8rii ec!n!miei
78rii Gn 9a&a $(6:(A32>6( #/#CA0#42' ela9!rate de c8tre structurile +u,ernamentale la
t!ate ni,elele Gn .r!1ilul ramural' terit!rial' Gn tim.C "UA' dis.unGnd de resursele ener+etice
.r!.rii' sistematic im.!rt8 resurse .etr!liereC e5.l!atea&8 situa7iile de cri&8 ec!n!mic8 m!ndial8'
cGnd .re7urile la materiile .rime' resursele .etr!liere' se reduc' G<i mic<!rea&8 #3$6(0U>.
>3
>4
:. STRATEAII I POLITICI COMERCIALE
:.1. S$%+$e9)+ #"(e%>1-1) SUA #1 /+%$e'e%)) !)' UE
/!larul "UA' .rin e,!lu7ia sa de de,al!ri&are' im.une alt!r 78ri .!litici de reducere a
.uterii de cum.8rare a ,alutel!r na7i!nale. Hn c!<ul ,alutar' d!larul "UA este Acam.i!n@ la
ca.it!lul de.recierii. .rintr;! ast1el de .!litic8 ec!n!mic8 "UA urm8re<teD interna7i!nali&area
dat!riil!r de stat ale 78riiC stimularea e5.!rtului de m8r1uri <i ser,icii din "UA <i antistimularea
im.!rturil!rC men7inerea ec!n!miei "UA la ni,elul de lider .e .lan m!ndial. Hn acest c!nte5t se
creea&8 c!ndi7ii .entru ini7ierea Ar8&9!iului ,alutel!r@.
$r!9lema ,alutel!r actualmente .!ate 1i 1!rmulat8' dar nu <i s!lu7i!nat8D d!larul "UA
creea&8 .entru t!ate 78rile un <ir de .r!9leme Gns8 ! alt8 ,alut8 mai .!tri,it8 nu .!ate 1i +8sit8.
"c)im98rile c!merciale dintre "UA <i U2' &ilnic' de.8<esc 2 mlrd. de eur!. C!mer7ul
9ilateral Gntre "UA <i U2 a reali&at ,al!ri im.resi!nanteD .este 0'5 trili!ane de eur! .entru
m8r1uri <i 0'3 trili!ane de eur! .entru ser,iciiC din in,esti7iile str8ine ale U2 42O sunt reali&ate
Gn "UAC 50O din in,esti7iile str8ine ale "UA sunt e1ectuate Gn 78rile mem9re ale U2C Gn "UA cca
3 mln de an+aJa7i lucrea&8 .entru c!m.aniile 78ril!r din U2C Gn U2 cca 4 mln de an+aJa7i
lucrea&8 .entru 1irmele din "UA.
25.!rtul t!tal de 9unuri "UA;U2' Gn .eri!ada 1999;2008' cu mici e5ce.7ii a 1!st Gn
cre<tere' a c!relat cu cre<terea $#% al "UAC a crescut de la 154'9 9.n. Gn anul 1999 .Gn8 la 274'5
9.n. Gn anul 2008 (Ane5a 3). 3area %ritanie <i :ermania sunt c!nsumat!ri c!nsidera9ili a
e5.!rturil!r din "UA urmate de 6landa' *ran7a' %el+ia' #talia <i ".ania. >a rGndul s8u "UA
im.!rt8 9unuri <i ser,icii Gn cantit87i c!nsidera9ile din :ermania <i 3area %ritanie. /e e5em.lu
Gn anul 2008 "UA a im.!rtat din :ermania m8r1uri <i ser,icii' un ec)i,alent al $#% al (usiei
(Ane5a 4). #m.actul "UA este Gn cre<tere .ermanent8. F8rile U2' du.8 e5.!rtul net cu "UA .!t
1i +ru.ateD 78ri cu I .!&iti, (6landa' %el+ia' $!l!nia' ".ania' :recia' >u5em9ur+' Ci.ru'
$!rtu+alia' >at,ia' %ul+aria' >ituania)C 78ri cu I ne+ati, (3alta' (!mLnia' "l!,enia' 2st!nia'
(e.u9lica "l!,ac8' Ce)ia' Un+aria' *inlanda' /anemarca' 3area %ritanie' Austria' "uedia'
*ran7a' #talia' #rlanda' :ermania). :ermania !cu.8 un l!c de!se9it Gn rela7iile e5.!rt;im.!rt cu
"UA. #m.!rturile din :ermania sistematic de.8<esc e5.!rturile Gn :ermania (Ane5a 5).
#ndustrial "UA este c!nstituit8 din te)n!l!+ii cu un ,!lum mare de munc8 intelectual8'
<tiin7i1ic8' in!,a7i!nal8 "UA a de,enit lider Gn ce .ri,e<te c!m.uteri&area acti,it87il!r umane'
>:
.r!ducerea miJl!acel!r de telec!munica7ii' de trans.!rt' .r!ducerea utilaJel!r industriale' a
m8r1uril!r de c!nsum' industria electr!nic8' electr!te)nic8. "UA e5.!rt8 cca 25O de .r!duse cu
un ,!lum mare de munc8 <tiin7i1ic8. "UA este lider a9s!lut Gn ce .ri,e<te industria c!nsumat!are
de ma<ini' c!r89ii' a,i!ane' .r!ducerea utilaJel!r .entru e5tra+erea de 7i7ei' .r!ducerea sateli7il!r
c!smici cu un +rad Gnalt de d!t8ri <tiin7i1ice' te)n!l!+ice' de ec)i.amente na,i+a7i!nale. "UA
sunt un .r!duc8t!r .uternic de .r!duse alimentare' a+ric!le' de cereale. A+ricultura "UA se
de&,!lt8 din c!ntul 1act!ril!r intensi,i' este c!nsumat!are de munc8 intelectual8. "UA cu !
.!.ula7ie de 4'7O din .!.ula7ia 0errei .r!duce 17O din ,!lumul .r!dusel!r a+ric!le m!ndiale.
>a 1O de .!.ula7ie din "UA re,in 3'6O de .r!duse a+ric!le la ni,el m!ndial. Alt1el s.us'
.r!ducti,itatea medie a muncii ,ii <i m!derni&ate Gn a+ricultura din "UA de.8<e<te indicat!rul
res.ecti, al 0errei de cca 4 !ri. 21icien7a muncii Gn ramurile industriale din "UA' c!nsidera9il
de.8<e<te .r!ducti,itatea muncii din restul lumii.
Cre<terea .r!ducti,it87ii muncii Gn s1era .r!ducti,8 c!ntri9uie la reducerea num8rului
an+aJa7il!r. Hn c!nsecin78 Gn "UA sunt create t!ate .remi&ele .entru de&,!ltarea ser,iciil!r 80O
din resursele de munc8 din "UA sunt !cu.ate cu .restarea ser,iciil!r. 6 .!litic8 ec!n!mic8
de!se9it8 "UA .r!m!,ea&8 Gn c!nsumul resursel!r ener+etice. Hn .rinci.iu "UA se .!ate asi+ura
cu resurse .etr!liere .r!.rii. Hns8 50O din necesarul de aceste resurse este ac!.erit din c!ntul
im.!&itului. "UA duc ! .!litic8 de ec!n!misire a re&er,el!r na7i!nale de resurse .etr!liere.
#n,esti7iile "UA sunt .re&ente Gntr;un <ir de 78ri e5.!rtat!are de .etr!l' inclusi, 47O Gn Cu,eit'
43O Gn Ara9ia "audit8. necesarul de +a&e naturale Gn "UA este ac!.erit la ni,elul de 80O din
re&er,ele na7i!nale. Hn "UA ,enitul anual a unui indi,id c!nstituie cca 50 000 d!lariC a unui
indi,id Gn ,Grst8 de munc8' a.t de munc8 este de 150 000 d!lari sau lunar este de 125 00 d!l
"UA.
(ela7iile ec!n!mice interna7i!nale actuale se des18<!ar8 Gn cadrul unei 0(#A/2
2C663#C2D "UA' U2' Ma.!nia' "UA <i U2 c!nstituie cel mai mare .arteneriat c!mercial
9ilateral din >ume. C!n1!rm S?!rld 0rade (e.!rt 2010 <i ?06D 2010 $ress (eleasesT' Gnce.Gnd
cu anul 2008' ca e1ect al cri&ei' s;a 1rGnat cre<terea ec!n!mic8 Gn U2 <i Gn "UA. $#% al U2 Gn
anul 2009 s;a redus cu 4'2O' iar cel din "UA cu 2'4OC e5.!rturile au Gnre+istrat sc8deri cu
13'9O. Hn "UA <i cu 14'8O Gn U2C sc8derea im.!rturil!r a 1!st Gn anul 2009 de 16'5O Gn "UA <i
de 14'5O Gn U2. Hn urma cri&ei' <i "UA <i U2 au Gnre+istrat ! diminuare a de1icitului c!mercial
cu m8r1uri. C!m.arati, cu anul 2008 im.!rturile U2 s;au redus cu 25'3O' iar ale "UA cu 12'1O.
>=
$!nderea e5.!rturil!r U2 c8tre "UA' Gn t!talul e5.!rturil!r Gn inter,alul anil!r (2000;2008) au
sc8&ut de la 0'2O Gn anul 2001 .Gn8 la 2O Gn anul 2008.
U2 <i "UA' tradi7i!nal' sunt .rinci.alii act!ri ec!n!mici. de&,!ltarea un!r state din
mul7imea cel!r sla9 de&,!ltate' desc)iderea un!r .ie7e n!i' e1ectele cri&ei ec!n!mice' au 18cut ca
.!nderea "UA <i U2 .er t!tal' s8 scad8. C)iar <i Gn aceste c!ndi7ii' rela7iile ec!n!mice dintre U2
<i "UA sunt <i ,!r 1i <i Gn c!ntinuare m!t!rul ec!n!miei m!ndiale. Hn urm8t!rii ani cre<terea
ec!n!mic8 a U2' a "UA ,a !scila Gn Jurul de 3O. reali&area !.era7iunil!r c!merciale de e5.!rt'
im.!rt ale statel!r din U2 cu "UA este Gns!7it8 de anumite im.edimenteD distan7a +e!+ra1ic8
mare' care im.une c!sturi s.!rite de trans1erC e5isten7a unei acer9e c!m.eti7ii .e .ia7a "UA din
.artea c!m.aniil!r din cel!rlalte d!u8 78ri mem9re A*0A (Canada <i 3e5ic)C .re1erin7a
crescGnd8 a americanil!r .entru .ie7ele naturale din America >atin8 <i din AsiaC de.recierea lent8
dar si+ur8 a d!larului "UA Gn ra.!rt cu m!neda eur!. $artenerii ec!n!mici din 78rile mem9re ale
U2 sunt .u<i Gn situa7ii di1icile din urm8t!arele c!nsidera7iiD unele 1irme ale "UA urm8resc
!97inerea de .r!1ituri cu !rice .re7C C)ina <i #ndia .r!.un .r!duse la .re7uri reduseC Gn "UA
e5ist8 ! Gnalt8 d!&8 de .r!tec7i!nism ,!alat Gn cadrul maril!r lan7uri de ma+a&ineC unele 1irme ale
"UA au intrat Gn di,erse sc)eme <i aranJamente de a.r!,i&i!nare c!mun8. e5.!rtat!rii din "UA'
1iind sus7inu7i de .!liticile m!netare +u,ernamentale .rin reducerea cursului de sc)im9 ,alutar'
c!m.limentea&8 aceste .ri!rit87i Amacr!@ cu .!litici ec!n!mice .r!.rii la ni,elul Amicr!@.
25.!rtat!rii din "UA Gn rela7iile ec!n!mice interna7i!nale' inclusi, cu U2' urm8resc
sc!.ul de a reali&a un .r!1it ma5imC e5aminea&8 mul7imea acel!r .arteneri ec!n!mici .entru
care m8r1urile din "UA sunt 9unuri necesare <i sunt +ata s8 ac)ite un anumit .re7' .!ate ce,a mai
maJ!rat. 38r1urile' !1erta "UA .entru cererea din U2' cu mici e5ce.7ii' sunt .r!duse 1inite' deJa
create' care e5ist8 .rin de.!&ite' st!curi. .r!duc8t!rii acest!ra au su.!rtat anumite c!sturi
materiale' 1inanciare' de munc8. ".re de!se9ire de .ia7a .er1ect8' .ia7a "UA;U2 are s.eci1icul
s8uD .re7ul unitar la m8r1urile li,rate sunt sta9ilite indi,idual' se.arat' .entru 1iecare cum.8r8t!r.
acest lucru .!ate a,ea cGte,a e5.lica7iiD m8r1urile din "UA sunt !ri+inale' .rinci.ial n!i' de !
calitate su.eri!ar8C ne,!ile' necesit87ile c!nsumat!ril!r din U2 .!t 1i satis18cute numai de
m8r1urile din "UAC c!nsumat!rii de 9unuri din U2' du.8 ca.acit87ile de .ia78 nu sunt !m!+eniC
e5.!rtat!rii din "UA Ae5.l!atea&8@ .!si9ilit87ile c!nsumat!ril!r 9!+a7i' 1ace c!ncesii cel!r
relati, s8raci' dar nu mai J!s de un ni,el al .re7ului minim admisi9il. >a .re7ul minim admisi9il
num8rul cum.8r8t!ril!r de mar1a res.ecti,8 este determinat de 1unc7ia
( )
m
P D
. Cre<terea
>?
.re7ului de la
m
P
.Gn8 la
n
P
c!ntri9uie la reducerea num8rului cum.8r8t!ril!r de la
( )
m
P D
.Gn8 la
( )
n
P D
. >a .re7ul
p
num8rul cum.8r8t!ril!r este e+al cu ( ) ( ) ( ) P D P D P D
m
. $entru
.re7ul
#
P p num8rul cum.8r8t!ril!r ( ) ( ) ( ) P D P D P #
m #
0 sau
( ) ( )
# m
P D P D
' adic8
e5.!rtat!rul din "UA Gn U2 ,a dis.une de &er! cum.8r8t!ri (*i+.3.1).


%i!&(&'& Re/+%$)>)+ '1(%1-1) #1(/%$"%)-"% &' !e/e'!e'> !e /%e>
Hn de.enden78 de s.eci1icul m8r1ii e5.!rtate din "UA' de destina7ia <i calitatea acestea'
de ca.acit87ile <i ne,!ile cum.8r8t!ril!r din U2' Gntre .re7uri <i num8rul cum.8r8t!ril!r .!t 1i
cele mai di,erse re.arti7iiD 9in!minale' $!iss!n' +e!metrice' )i.er+e!metrice' uni1!rme' n!rmale'
A)i .8trat@' "tiudent' *i<er;"nedec!r' e5.!nen7ial8 <i altele. Hntre ,al!rile .!si9ile ale numerel!r
( ) P D <i .r!9a9ilit87ile acest!ra determin8m re.arti7ia ( ) ( ) , p D ' unde

; .r!9a9ilit87ile
a.ari7iei num8rului ( ) P D . $r!9a9ilit87ile

Gn c!ntinuare ser,esc c!e1icient de


.r!.!r7i!nalitate .entru determinarea re.arti7iil!r ( ) ( ) P , P D . "trate+ia e5.!rt8ril!r din "UA se
reduce la determinarea ni,elului .re7ului .entru care mar1a c!ntinu8 s8 se ,Gnd8. Acest .re7
F
P
este determinat din e5.resia.
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
F
m
F
m m
P D P D P D P D P D P D 1
( ) P D
( )'
m
P D ( )
#
P D
( ) ( ) ( ) P D P D P D
m

( )
n
P D
( ) P D
( )
#
P D
( ) P D
( )
n
P D
( )
m
P D
P
#
P
P n
P
m
P 0
>>
sau
( )
( )
( )

,
_


m
F
P D
P D
P D 1
C ( ) A D P
F 1
'
unde
1
D ; 1unc7ia in,ers8 1unc7iei ( )
F
P D D
A E ar+umentul 1unc7iei in,erse
1
D
( )
( )

,
_


m
P D
P D
A 1
Ntiind .re7ul
F
P <i ,!lumul m8r1uril!r c!merciali&ate' e5.!rtat!rii determin8 ,enitul <i
num8rul cum.8r8t!ril!r de mar18 la acest .re7' e5.!rtat!rii din "UA determin8 ,enitul A ' care
este ! 1unc7ie de num8rul cum.8r8t!ril!r
( ) P D
' adic8D
( ) ( ) ( ) ( ) A D P D P D A
1
.
4enitul mediu al e5.!rtat!ril!r
F
@ este determinat din e5.resiaD
( ) ( )
( )
( )
( )
dD
P D
D
D dP P D P P D @
m
F
m
F
P D
P D
m
P
P
m
F

,
_



1
%i!&(&5& I'$e%/%e$+%e+ 2e')$1-1) (e!)1 +- e7/"%$+$"%)-"%
4enitul mediu
F
@ Gn 1i+.3.2 este inter.retat .rin su.ra1a7a > A##
1
. Cre<terea sau
descre<tere .re7ului mut8Vsc)im98 .!&i7ia .unctul Am!9il@
1
# AGn drea.ta Gn sus@ sau AGn
stGn+a J!s@. Hn c!nsecin78 se m!di1ic8 <i su.ra1a7a > A##
1
. Alt1el s.us' e5.!rtat!rii .rin
intermediul .re7ului P la m8r1urile c!merciali&ate' tre9uie s8 determine .!&i7ia .unctului
( )
x
P D
( )'
m
P D ( )
#
P D
#
( ) P D
P
#
P P
1
#
m
P 0
x
P
P
*
1
*
A
>
( )
m
P D
>@
Am!9il@
1
# Gntr;! a<a .!&i7ie' GncGt su.ra1a7a (,enitul mediu) 1i+urii > A##
1
s8 1ie ma5im8.
/ac8 Gn rela7iile sale ec!n!mice e5.!rtat!rul sin "UA ,a sta9ili un .re7
F
P P ' iar cum.8r8t!rii
din U2 sunt de ac!rd s8 ac)ite un .re7 c)iar mai mare decGt
F
P ' atunci t!talmente c!merciali&at8
Gi ,a as.ira un ,enit mediu mai mic decGt
F
@ ' dac8 e5.!rtat!rul ,a sta9ili un .re7
F
P P ' atunci
.artida de m8r1uri' deJa .r!duse <i e5.!rtate Gn U2 ,a 1i c!merciali&at8 d!ar .ar7ial. Hn
c!nsecin78 ,enitul reali&at de c8tre e5.!rtat!r ,a 1i mai mic decGt ,enitul
F
@ . 25.!rtat!rului din
"UA nu Gii este c!n,ena9il s8 .r!duc8 mar18 .entru un num8r de cum.8r8t!ri
( ) ( )
m
P D P D
'
1iindc8 .entru cum.8r8t!rii Gn num8r de
( ) ( ) ( )
m
P D P D e5.!rtat!rul tre9uie s8 su.!rte c!sturi
de .r!duc7ie mai mari decGt .re7ul minim admisi9il de c!merciali&are m
P
.
"trate+ia e5.!rtat!ril!r de m8r1uri din "UA' 1iind m!n!.s!ni<ti .entru m8r1urile sale
du.8 !ri+inalitate' du.8 calitate' se reduce laD determinarea .re7ului minim de c!merciali&are
F
P
care' de re+ul8' Gl de.8<e<te .e cel mar+inalC sau la determinarea ,!lumului !.tim de m8r1uri
e5.!rtate Gn U2.
/ac8 e5.!rtat!rul din "UA !1er8 .entru c!merciali&are Gn U2 m8r1uri Gn ,!lum de
( ) ( ) ( ) ( ) A D P D P D A
1
' unde
( )
( )

,
_


m
F
P D
P D
A 1
Atunci cererea <i !1erta la m8r1urile im.!rtate de c8tre U2 din "UA ,!r c!incide' iar
.re7ul
F
P ,a 1i .re7 de acti,itate.
$r!1itul mediu al e5.!rtat!rului este determinat de s!ldul (,enit;c!st)D
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) P D % P D A P D ' unde % ; c!sturile s.eci1ice a m8r1uril!r e5.!rtate.
"c)im9area num8rului cum.8r8t!ril!r Gn U2 a m8r1uril!r im.!rtate din "UA' la cre<terea
.re7ului ca ! unitate .!ate 1i e5.rimat8 .rin ecua7ia di1eren7ial8
( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
m m
P D P D P GD P D P D P GD
dP
P dD

sau
( )
( ) ( ) ( )
m
P D P D < P : D
P dD

( )
( ) ( )
( )
( )

,
_

dP G
P D
P dD
P D P D
P dD
D
m 0
1
( ) ( )
( )
( )
> GP
P D
P D P D
ln
m
P D
m
+

,
_


@A
( ) ( )
( )
( )
Gp c
P D
m
e e
P D
P D P D
m

,
_


(1)
$entru .re7ul
F
P P num8rul cum.8r8t!ril!r c!nstituie ( )
F
P D . /in aceste c!ndi7ii
ini7iale determin8m ,al!area c!nstantei
c
e .
( ) ( )
( )
( )
m
P D
m Gp c
P D
P D P D
e e

,
_




x
x
x
(2)
25.resia (2)' 1iind su9stituit8 Gn (1) !97inem
( ) ( )
( )
( )
( ) ( )
( )
( )
Gp
P D
m Gp
P D
m
e
P D
P D P D
e
P D
P D P D
m m

,
_

,
_



x
x
x
x
x
sau
( ) ( )
( )
( )
( )
( ) ( )
( )
x
x
x
x
x
P D
P D P D
e
P D
P D P D
m P D
P P G
m m


( )
( )
( )
( )
( ) ( )
( )
x
x
x
1
P D
P D P D
e
P D
P D
m P D
P P G
m
m

( )
( ) ( )
( )
( )
( )
( )
m
P D
P P G
m
P D e P D
P D P D
P D
m
+

,
_

x
1
x
x
(3)
/in rela7ia (3) re&ult8D cre<terea .re7uril!r la m8r1urile im.!rtate din "UA Gn U2
c!ntri9uie la reducerea num8rului cum.8r8t!ril!r din U2.
Admitem' c8 .re7ul c!mercial este sta9ilit de c8tre e5.!rtat!rul din "UA <i este
determinat de re.arti7ia n!rmal8 a .r!9a9ilit87il!r.
C!nstruim +ra1icul 1unc7iei ( ) ( ) P D A (*i+.3.3' cur9a HA*>).
um8rul cum.8r8t!ril!r din U2 <i .re7ul sta9ilit de c8tre e5.!rtat!rul din "UA sunt Gn
de.enden78 in,ers8 (*i+.3' cur9a
1 1
> A )
$re7ului
1
P P Gi c!res.unde num8rul de cum.8r8t!ri ( )
1
P D ' ,enitul e5.!rtului e+al
cu ( ) ( )
1
P D A C .re7ului
2
P P Gi c!res.unde ( )
2
P D ' ( ) ( )
2
P D A (*i+.3.3).
0
( ) P D
( ) P D
2
>
>
1
>
2
P
x
P
1
P
P
0
ma5
A
( ) ( ) P D A
( ) ( )
1
P D A
( )
2
P D
( )
2
P D
( )
1
P D
( )
1
P D
( ) ( )
2
P D A
1
A
2

*
A
2
A
@1

%i!&(&(& I'$e%!e/e'!e'>+ N/%e><'1(%1- #1(/%$"%)-"%<2e')$O

$re7ul
1
P P Gi asi+ur8 e5.!rtat!rului din "UA un ,enit mediu ma5im <i deci <i un
.r!1it mediu ma5imC
2
P P ; .re7ul minim mar+inal la care e5.!rtat!rul mai .!ate acce.ta
c!merciali&are. /eci' .re7ul
1
P P Gi asi+ur8 e5.!rtat!rului ,enitul ( ) ( )
1
P D A <i .r!1itul
( ) ( )
1
P D C .re7ul
2
P P Gi asi+ur8 ,enitul ( ) ( )
2
P D A <i .r!1itul ( ) ( )
2
P D C linia HA*>este
cur9a ,enitului ec)ili9rat. Unim .unctele A <i * ' +enerate de intersec7ia cur9ei HA*> cu
.er.endicularele
2 1
A A C
2 1
> > ' cu !ri+inea sistemului de c!!rd!nate H. Un+)iurile
1
<i
2
re.re&int8 .anta se+mentel!r HAC H> ' cuanti1ic8 m8rimea .re7uril!r
1
P C
2
P C .re7ului
mai mare Gi c!res.unde <i un+)iul mai mare ( )
2 1
.
"trate+ia e5.!rtat!rului din "UAD Gn sc!.ul reali&8rii unui .r!1it mediu ma5im din
dis.!ni9ilul de mar18 Gn c!ndi7iile cGnd la .ia78 sunt mai mul7i cum.8r8t!ri' e5.!rtat!rul
utili&ea&8 .re7urile de ec)ili9ru <i re+lea&8 ,!lumul m8r1ii c!merciali&ate' utili&Gnd cur9a
,enitului ec)ili9rat.
@2
"trate+ia e5.!rtat!rului din "UA este Justi1icat8 1iindc8 t!cmai .re7ul de ec)ili9ru
( ) A D P
e 1 ) (
unde
( )
( )

,
_


m
P D
P D
A
x
1
Gi asi+ur8 e5.!rtat!rului un .r!1it mediu ma5im
numai atunci' cGnd num8rul cum.8r8t!ril!r a.ar7ine inter,alului ( ) ( ) ( )
2 1
C P D P D . /ac8
e5.!rtat!rul dis.une de m8r1uri su9 s!licit8rile cum.8r8t!ril!r ( )
2
P D <i sta9ile<te .re7ul su9 cel
de ec)ili9ru' atunci e5.!rtat!rul G<i c!merciali&ea&8 t!at8 mar1a' dar reali&ea&8 un .r!1it su9
ni,elul .r!1itului .!ten7ial. /e aceste situa7ii' de re+ul8' .r!1it8 s.eculan7ii' care cum.8r8 mar1a
res.ecti,8 .entru a 1i ulteri!r c!merciali&at8 la un .re7 mai mare. dac8 e5.!rtat!rul sta9ile<te un
.re7 mai mare decGt cel de ec)ili9ru' atunci din dis.!ni9ilul de mar18' e5.!rtat!rul d!ar .ar7ial ,a
.utea c!merciali&a mar1a sa' Gn c!nsecin78 ,a su.!rta .ierderi ec)i,alente cu ,!lumul m8r1ii
nec!merciali&ate. e5.!rtat!rul' sta9ilind nu .re7ul mai mare' ci e+al cu cel de ec)ili9ru ar 1i .utut
reali&a un .r!1it mediu mai mare. /ac8 e5.!rtat!rul sta9ile<te .re7ul
2
P P ' atunci acesta
,!lumul m8r1ii c!merciali&ate la acest .re7 Gl determin8 din rela7iaD
( ) ( ) ( ) ( ) A D P D P D A
1
. Hn ca&ul cGnd e5.!rtat!rul dis.une de mar18 ce de.8<e<te
necesarul cum.8r8t!ril!r ( )
2
P D ' iar restul m8r1ii ,a 1i distrus8. Hn acest ca& e5.!rtat!rul ,a
reali&a un .r!1it ma5im. Hn ca&ul cGnd dis.!ni9ilul de mar18 este su9 necesarul cum.8r8t!ril!r
( )
1
P D ' e5.!rtat!rul ,a de.une e1!rt s8;<i e5tind8 acti,it87ile .r!ducti,e' acce.tGnd ! anumit8
reducere a .re7ului de c!merciali&are. Hn ca&ul' cGnd dis.!ni9ilul de mar18 de.8<e<te necesarul
cum.8r8t!ril!r ( )
1
P D ' atunci e5.!rtat!rului Gi c!n,ine s8 reduc8 ,!lumul .r!duc7iei <i s8
men7in8 .re7ul ma5im. "trate+ia e5.!rtat!rului din "UA Gn U2 este reali&area unui .r!1it mediu
ma5im. Hn acest sc!. e5.!rtat!rul G<i sta9ile<te inter,alul de ,aria7ie a .re7ului de ec)ili9ru
( )
1
x
2
P P P C G<i sta9ile<te num8rul ma5im de cum.8r8t!ri' nu ,a acce.ta cre<terea num8rului
( )
2
P D C e5.!rtat!rul nu ,a acce.ta satis1acerea necesit87il!r cum.8r8t!ril!r Gn num8r de
( )
m
P D
' ,a insista s8 c!merciali&e&e un ,!lum redus de mar18 la un .re7 maJ!rat <i nu in,ersC
e5.!rtat!rul .re1er8 rela7ii ec!n!mice cu .artenerii ce dis.un de ! Gnalt8 ca.acitate de
cum.8rare.
@3
69ser,8m' c8 .re7ul de ec)ili9ru ( ) A D P
1 x
' unde
( )
( )

,
_


m
P D
P D
A 1
' nu de.inde de
ca.acitatea de cum.8rare a .ie7ei ci de 1!rma de re.arti7ie a .re7ului c!mercial' care determin8
num8rul cum.8r8t!ril!r. deci .utem a1irma c8 .r!1itul reali&at este Gn de.enden78 direct8 cu
( )
m
P D
Gn c!ndi7iile cGnd re.arti7ia .re7ului <i .re7ul de ec)ili9ru nu se m!di1ic8C cre<terea
c!sturil!r .r!ducti,e +enerea&8 cre<terea .re7ului de ec)ili9ru. Hn ca&ul cGnd re.arti7ia .re7ului
c!mercial este n!rmal8 .entru sta9ilirea de.enden7ei ,enitului de num8rul de cum.8r8t!ri este
su1icient s8 1ie cun!scute dis.ersia <i media a9ateril!r .8trate a .re7ului c!mercial. Cre<terea
s.eran7ei matematice a .re7ului c!mercial +enerea&8 s.!rirea .r!1itului .!ten7ial. 25.!rtat!rul
.!ate reali&a un .r!1it mai mare cGnd .ia7a este c!nstituit8 d!ar dintr;un sin+ur c!nsumat!r.
Cuantumul acestui su.liment' +ra1ic este inter.retat de su.ra1a7a *# #
1
din 1i+.3.2.
25.!rtat!rul .!ate reali&a un .r!1it mediu ma5im' dac8 cun!a<te num8rul !.tim al
cum.8r8t!ril!r <i cuantumul .re7ului de ec)ili9ru. $rimul .as al e5.!rtat!rului Gn .r!cesul de
cun!a<tere acest!r .arametri este sta9ilirea re.arti7iei .re7ului c!mercial. Hn acest sc!.
e5.!rtat!rul .!ate e5tra+e aceast8 in1!rma7ie' studiind .ia7a cu un sin+ur cum.8r8t!r' cu mai
mul7i cum.8r8t!ri .rin met!de s!ci!l!+ice. $!t e5ista <i alte met!de de s!lu7i!nare a .r!9lemei.
$!liticile c!mer7ului "UA cu .artenerii ec!n!mici din 78rile mem9re ale U2 sunt re&ultatul
.!liticil!r c!merciale +u,ernamentale <i a e5.!rtat!ril!r din "UA. :u,ernul c!ntri9uie la
interna7i!nali&area dat!riil!r de stat ale 78rii' stimulea&8 cre<terea e5.!rtului. (ela7iile ec!n!mice
Gntre .artenerii din "UA <i U2 sunt di,erse <i Gn cre<tere. $r!dusele alimentare din "UA !cu.8
un l!c im.!rtant Gn im.!rtul 78ril!r din restul lumii. $r!ducti,itatea Gn a+ricultur8 a muncii ,ii <i
a celei materiali&ate este de cca 4 !ri mai mare decGt .r!ducti,itatea medie m!ndial8 Gn aceast8
ramur8. "UA duc ! .!litic8 ec!n!mic8 direc7i!nat8 la ec!n!misirea resursel!r ener+etice
na7i!nale' sistematic G<i actuali&ea&8 st!curile de aceste resurse' in,esti7iile "UA sunt .re&ente
Gntr;un <ir de 78ri din 6$2C. Cele mai intensi,e 1lu5uri de m8r1uri <i ser,icii din circuitul
ec!n!mic m!ndial le +8sim Gn triadaD
"UA;U2;Ma.!nia. Cri&a ec!n!mic8 m!ndial8 din anul 2008 a a1ectat <i e5.!rturile'
im.!rturile triadei' Gns8 ec!n!mia acest!ra c!ntinu8 s8 r8mGn8 1!r7a m!tric8 a ec!n!miei
m!ndiale. (eali&area !.era7iunil!r de e5.!rt' im.!rt dintre "UA <i U2 sunt Gns!7ite de anumite
im.edimente cu caractere +e!+ra1ic' c!ncuren7ial' de .!liticile m!netare ale "UA direc7i!nate la
@4
sus7inerea e5.!rtat!ril!r din "UA <i Asanc7i!narea@ im.!rtat!ril!r Gn "UA .rin reducerea
cursului de sc)im9 a d!larului.
25.!rtat!rii din "UA Ae5.l!atea&8@ calit87ile unice ale m8r1uril!r' de re+ul8' sta9ilesc
.re7uri c!merciale indi,iduale .entru 1iecare cum.8r8t!r. $!liticile ec!n!mice la ni,elul Amicr!@
sunt 9a&ate .e .rinci.iul m!n!.!listD de c!merciali&at cGt .u7in la un .re7 cGt mai mare <i nu
in,ers. Hn sc!.ul men7inerii unui .re7 c!mercial Gnalt' e5.!rtat!rii din "UA studia&8 .ia7a din U2
.rin s!ndaJe s!ci!l!+iceC determin8 1unc7ia re.arti7iei .re7uril!rC determin8 inter,alul de ,aria7ie
a .re7ului de ec)ili9ru' a num8rului .!ten7ial al cum.8r8t!ril!r. $!litica e5.!rtat!ril!r se reduce
la reali&area unui .r!1it ma5im Gn 9a&a sta9ilirii un!r .re7uri c!merciale relati, maJ!rate.
25.!rtat!rii din "UA' Gn 9a&a !ri+inalit87ii' calit87ii m8r1uril!r' se c!nduc de .!litici
m!n!.!liste. Al+!ritmul c!m.!rtamentului e5.!rtat!ril!r din "UA .!ate 1i .us <i la 9a&a
e5.!rtat!ril!r din U2' dac8 m8r1urile sunt .rinci.ial n!i' n;au !m!l!+' sunt de ! calitate net
su.eri!ar8 etc. Al+!ritmul nu se m!di1ic8 dac8 Gn calcule se .un alte 1unc7ii de re.arti7ie a
.re7uril!r c!merciale.
:.5. P"-)$)#)-e #"(e%#)+-e &' #"'$e7$1- /"-)$)#)-"% e#"'"()#e +-e SUA
6.era7iunile c!merciale "UA;U2' Gn de.enden78 de anumite situa7ii sunt e1ectuate Gn
9a&a .!liticil!r c!merciale .r!tec7i!niste ($C$) sau Gn 9a&a .!liticil!r c!merciale li9erale ($C>).
Hn de.enden78 de .!liticile c!merciale ale .arteneril!r ec!n!mici .!ten7ial .!t 1i GntGlnite Gn
urm8t!arele ca&uri (*i+.1)D a) U2 <i "UA se c!nduc de $C>C 9) U2 se c!nduce de $C$' iar "UA
de $>CC c) U2 se c!nduce de $C>' iar "UA de $C$C d) U2 <i "UA se c!nduc de $C$. Hn aceste
ca&uri U2 .!ate reali&a .r!1iturileD ( )
1
C A A A + C
( ) ( )
3 2
C A A A A
unit87i 98ne<ti' iar "UA
.r!1iturile ( )
2
C * * * C
( ) ( )
3 1
C * * * * +
. "au' Gn .r!cente 1a78 de ca&ul;etal!n U2 .!ate
reali&aD 100OC
O O 100 1
1
1

,
_


+
A
A
C
O O 100 1
2
2

,
_

A
A
C
O O 100 1
3
3

,
_

A
A
C iar "UA
100OC
O O 100 1
2
2

,
_

*
*
C
O O 100 1
1
1


,
_


+
*
C
O O 100 1
3
3


,
_

*
. $!liticile .r!tec7i!niste
@:
ale "UA <i U2 nu m!di1ic8 e5.!rtul net' Gns8 <i "UA <i U2' Gn aceste c!ndi7ii G<i reduc 1lu5urile
de e5.!rt' im.!rt res.ecti, cu O 100
3

A
A
<i O 100
3

*
*
.
"UA' acce.tGnd .!liticile c!merciale .r!tec7i!niste' urm8resc crearea c!ndi7iil!r Gn
ec!n!mia na7i!nal8 .entru .r!ducerea un!r m8r1uri' actualmente a1late Gn starea inci.ient8 (de
e5em.lu .r!ducerea aut!,e)iculel!r cu un c!nsum redus de car9uran7i). /e re+ul8' "UA .re1er8
.!litica c!mercial8 .r!tec7i!nist8 .entru m8r1urile' .entru .r!ducerea c8r!ra Gn "UA se utili&ea&8
munca intensi,8' necali1icat8' cu un num8r c!nsidera9il de muncit!ri. Hn aceste ca&uri "UA
urm8resc sc!.ul reducerea c!sturil!r .entru sus7inerea <!meril!r. Ast1el de situa7ii se .!t GntGlni
Gn ramurile cu industria te5til8' de c!n1ec7ii' Juc8rii' m8r1uri s.!rti,e' instrumente mu&icale.
Hn ,i&iunea n!astr8' .!liticile c!merciale .r!tec7i!niste 1a,!ri&ea&8 un +ru. restrGns de
.r!duc8t!ri' de1a,!ri&ea&8 c!nsumat!rii aut!)t!ni' care sunt im.u<i s8 cum.ere 9unuri la un .re7
mai mare <i .!ate de ! calitate mai in1eri!ar8. Alternati,ele A$!liticile c!merciale li9erale@ sau
A$!liticile c!merciale .r!tec7i!niste@ nu .!t 1i acce.tate sau res.inse numai .rin anali&a acest!ra
Gn a1ara restul .!liticil!r ec!n!mice ale "UA. *iecare .!litic8 ec!n!mic8' inclusi, $C>' $C$ Gn
anumit m!d .artici.8 Gn Alan7ul@ m!di1ic8ril!r Acau&8;e1ect@ (1i+.3.4.).

P%"0)$1- %e+-)z+$
!e #$%e UE
P%"0)$1- %e+-)z+$
!e #$%e SUA
1
A
1 *
*
*
2
1

2
* *
*
*
1
1

+
1
* * +
*
*
3
1

3
* *
A
A
1
1

+
A
A
2
1

A
A
3
1

1
A A +
2
A A
3
A A
UE PCL
SUA PCL
UE PCP
SUA PCL
UE PCL
SUA PCP
UE PCP
SUA PCL
@=
%i!&(&,& S#*e(+<,-"# NI(/+#$1- /"-)$)#)-"% #"(e%#)+-e +;1/%+ /%"0)$1-1) %e+-)z+$ !e #$%e
/+%$e'e%)) e#"'"()#)O
2c!n!mia "UA este ! ec!n!mia mare desc)is8' care .ar7ial are <i unele as.ecte
caracteristice unei ec!n!mii mici desc)ise' dar .resu.une <i un anumit s.eci1ic' .r!.riu "UA
Hntr;! ec!n!mie mic8 desc)is8' de e5em.lul cum este ec!n!mia (e.u9licii 3!ld!,a' ec!n!miile
1inanciare S <i in,esti7iile I sunt 1unc7ii e ta5a .r!centual8. Alt1el s.us
( ) r f S
S

C ( ) r f I
I
.
0a5a .r!centual8 ( )
F
r este determinat8 de cererea <i !1erta de 9ani de .e .ie7ele m!ndiale' ta5a
.r!centual8' Gn ca&ul unei ec!n!mii mici Gnc)ise este determinat8 de cererea I <i !1erta de 9ani
S din 7ar8' adic8 r este s!lu7ia sistemului
( )
( )

'


r f I
const r f S
I
S
/ac8
F
r r ' atunci di1eren7a
( ) ( ) ( ) 0 r f r f
I S

; determin8 s!ldului c!ntului 1lu5ului de
ca.ital <i c!ntul !.era7iil!r curente din 9alan7a de .l87i. Hn acest ca& Gn ec!n!mia mic8 desc)is8
e5.!rtul net
( ) D$
,a 1i .!&iti,.
Cre<terea ac)i&i7iil!r +u,ernamentale sau reducerea im.!&itel!r +enerea&8 reducerea
ec!n!miil!r S cu S .Gn8 la S S
1
. "istemul
( )
( )

'

r f I
r f S
I
S
1
1
determin8 ! alt8 ta58 .r!centual8
1
r care .!ate 1i mai mare decGt ta5a .r!centual8
F
r . Hn acest ca&' c!n1!rm 9alan7ei de .l87i'
e5.!rtul net
( ) D$
Gn ec!n!mia mic8 desc)is8 ,a 1i ne+ati,. *lu5ul de ca.ital
( ) >I
Gn "UA
de.inde de ta5a .r!centual8 din "UA. ".re de!se9ire de ! ec!n!mie mic8 Gn ec!n!mia "UA
de.enden7a dintre ta5a .r!centual8
( ) r
<i 1lu5ul de ca.ital >I este direct8. Hn "UA un 1lu5 de
ca.ital c!nsidera9il de,ine .!si9il numai .entru ! ta58 .r!centual8 Gnalt8. Alt1el s.us' cre<terea
ta5ei .r!centuale din "UA c!ntri9uie la cre<terea 1lu5ului de ca.ital' adic8
( ) r f >I
S

;
@?
de.enden78 c!relati,8 direct8. 3!delul ec!n!miei "UA .!ate 1i re.re&entat .rin sistemul de
rela7iiD
( )
( )
( )
( )
( )

'


+ + +

< : este curente lor operatiuni contului a si capital de flu8ului a e"rica lg a suma , >I #$
< : a procentual ta8a cu directa corelativa dependenta in este SUA in capital de flu8ul , r f >I
< : real valutar schim" cursulde cu inversa corelativa dependenta in este net ortul e8p , f D$
< : a procentual ta8a cu inversa corelativa ta independen sunt e invstitiil , r f I
< : disponi"il venitul cu directa corelativa dependenta in este consumul , > ' f >
< : servicii si marfuri la cererea de a echili"rat este servicii si marfuri de oferta , D$ G I > '
< : servicii si marfuri de oferta , & , % f '
7 0 0
6
5
4
3
2
1
5
4
3
2
1

2c!n!miile S din "UA sunt determinate de


( ) G > '
. /in rela7ia (2) re&ult8
D$ I S + C din rela7ia (7) re&ult8 >I D$ . Aceste re&ultante determin8 ecua7ia I >I S +
care .!ate 1i inter.retat8D !1erta 1inanciar8 intern8 .lus 1lu5ul de ca.ital Gn "UA din str8in8tate
re.re&int8 cererea intern8 de in,esti7ii. 2cua7ia I >I S + .!ate 1i transcris8D
( ) ( ) ( ) ( ) r I r >I G > ' f ' +
2
sau
( ) ( ) r I r >I S +
. Alt1el s.us !1erta ( ) >I S S +
1
<i cererea
de Gm.rumuturi # tre9uie s8 ie ec)ili9rate. Hntr;un lim9aJ 1!rmali&at' c!ndi7ia de ec)ili9rare este
determinat8 de ta5a .r!centual8 r ; s!lu7ia sistemuluiD
( )
( )

'

i imprumutur de oferta , r >I S S


i imprumutur la ilor investitor cererea , r f I
1
3
Hn acest m!del ta5a .r!centual8' cursul de sc)im9 ,alutar' c!ntul !.era7iunil!r curente
(e5.!rtul net) sunt ,aria9ile end!+ene. "UA .rin .!liticile sale ec!n!mice' Gn de.enden78 de
situa7iile ec!n!mice ale 78rii' ale restului lumii' .!ate in1luen7a ,al!rile ,aria9ilel!r end!+ene. /e
e5em.luD cre<terea ac)i&i7iil!r +u,ernamentale' .r!,!cate de acti,it87ile militare sau reducerea
im.!&itel!r c!ntri9uie la reducerea ec!n!miil!r na7i!nale <i c!res.un&8t!r reduce !1erta
1
S . Hn
c!nsecin78 in,esti7iile Gn "UA se reduc' ta5a .r!centual8 real8 cre<te. 0a5a .r!centual8 maJ!rat8
c!ntri9uie la reducerea in,esti7iil!r na7i!nale' la cre<terea 1lu5ului de ca.ital Gn "UA. Alt1el s.us'
in,esti7iile I se reduc' iar 1lu5ul de ca.ital >I ; cre<te. C!n1!rm rela7iei (7)' dac8 >I ; cre<te
@>
atunci D$ tre9uie s8 descreasc8' <i' 1iindc8 e5.!rtul net D$ <i cursul real de sc)im9 ,alutar
sunt Gn de.enden78 c!relati,8 in,ers8' cursul real de sc)im9 ,alutar ,a cre<te.
6 alt8 situa7ie' .!si9il8 Gn ec!n!mia "UA' .!ate 1i cre<terea in,esti7iil!r
( ) r I
. (Acest
lucru se .!ate GntGm.la su9 im.actul cel!r mai di1eri7i 1act!ri' de e5em.lu a.ari7ia un!r .r!duse
.rinci.ial n!i' dar ,ital utile .entru maJ!ritatea .!.ula7iei din "UA)C im.unerea un!r c!te la
im.!rtC ac!rdarea un!r 1a,!ruri .r!duc8t!ril!r na7i!nali .rin .!liticile .r!tec7i!niste. $!liticile
.r!tec7i!niste c!ntri9uie la reducerea im.!rturil!r' adic8 la cre<terea E e5.!rtului net'
c!nc!mitent c!ntri9uie la cre<terea cursului real de sc)im9 ,alutar' m8r1urile aut!)t!ne de,in
mai scum.e Gn c!m.ara7ie cu cele din str8in8tate <i deci e5.!rtul din "UA. Alt1el s.us' .!litica
.r!tec7i!nist8 reduce im.!rtul <i e5.!rtul Gn acelea<i .r!.!r7iiC e5.!rtul net r8mGne nesc)im9at.
Aceste c!nclu&ii' <tiin7i1ic ar+umentate' Gn rela7iile ec!n!mice ale "UA cu alte 78ri nu sunt .use
la 9a&a .!liticil!r c!merciale. $!liticile .r!tec7i!niste' ela9!rate <i .e lar+ im.lementate de c8tre
"UA' Gn mare m8sur8 c!ntra&ice 1undamentele te!retice.
2c!n!mia "UA .!ate 1i anali&at8 du.8 m!delul ec!n!miil!r mari desc)ise .entru
.eri!adele de scurt8 durat8D
( ) ( ) ( )
( )
( ) ( )

'

+ + +
) 10 (
) 9 ( '
) 8 (
5
4 3 2
r f e D$
' r &
P
#
e f G r f > ' f '
unde Y (.artea stGn+8 din ecua7ia 8) re.re&int8 !1erta de m8r1uri <i ser,icii care de.inde
de 1act!rii de .r!duc7ie U <i >' iar .artea drea.t8 din ecua7ia (8) re.re&int8 cererea la aceste
m8r1uri <i este c!nstituit8 dinD ,!lumul c!nsumului ( ) ( ) > ' f
2
' care este Gn de.enden78
c!relati,8 direct8 cu ,enitul dis.!ni9ilC ,!lumul in,esti7iil!r
( ) ( ) r f
3
' care este Gn de.enden78
c!relati,8 in,ers8 cu ta5a .r!centual8C ,!lumul e5.!rtului net ( ) ( ) e f
4
' care este Gn de.enden78
c!relati,8 in,ers8 cu cursul de sc)im9 ,alutar n!minal. Hn ecua7ia (5) e5.!rtul net este Gn
de.enden78 c!relati,8 cu cursul de sc)im9 ,alutar real
( )
' Gn ecua7ia 8 E cu cursul n!minal
( ) e
.
C!n1!rm m!delului 3undell;*lemin+ sc)im98rile cursului real sunt .r!.!r7i!nale cu
sc)im98rile cursului n!minal. Alt1el s.us' cre<terea cursului de sc)im9 ,alutar n!minal' .re7urile
la m8r1urile din alte 78ri' c!m.arati, cu .re7urile din "UA se reduc' de1a,!ri&ea&8 e5.!rtat!rii
@@
din "UA' 1a,!ri&ea&8 im.!rtat!rii Gn "UA. 2cua7ia (9) re.re&int8 ec)ili9rul dintre !1erta de 9ani

,
_

P
#
<i cererea de 9ani ( ) ( ) ' r & ' ' care este Gn de.enden78 c!relati,8 in,ers8 cu ta5a
.r!centual8
( ) r
' Gn de.enden78 direct8 E cu !1erta de m8r1uri <i ser,icii
( ) '
. 61erta de 9ani
( ) #
' ni,elul .re7uril!r
( ) P
sunt ,aria9ile e5!+ene.
2cua7ia (10) re.re&int8 ec)ili9rul dintre cele d!u8 c!nturi ale 9alan7ei de .l87i Gn care
e5.!rtul net este su.us m!di1ic8ril!r de c8tre cursul de sc)im9 ,alutar n!minal' Gn 1lu5ul de
ca.ital E de c8tre ta5a .r!centual8 din "UA.
"u9stituind ,al!area e5.!rtului net din ecua7ia (10) Gn ecua7ia (8) !97inem sistemulD
( ) ( ) ( )
( )

'

+ + +
) 9 ( '
) 11 (
5 3 2
' r &
P
#
r f G r f > ' f '
C!n1!rm acestui sistem' cre<terea ta5ei .r!centuale
( ) r
din "UA c!ntri9uie la reducerea
,!lumului de in,esti7iiC stimulea&8 1lu5ul de ca.ital Gn "UAC reduce ,!lumul e5.!rtului net. 0a5a
.r!centual8
1
r <i ,!lumul !1ertei de m8r1uri <i ser,icii
1
' sunt determinate' s!lu7i!nGnd
sistemul ( ) ( ) ( ) 9 C 11 C s!lu7ia 2 r ' 1iind su9stituit8 Gn 1unc7ia
( ) 6
' determin8 1lu5ul de ca.ital Gn
"UA
( )
1 5 1
r f >I
C Gn 9a&a rela7iei
( ) 10
e5.!rtul net c!nstituie
1 1
>I #$ C 1lu5ul de ca.ital
Gn "UA <i e5.!rtul net' c!nstituind un sistem de ecua7ii' determin8 cursul de sc)im9 ,alutar
1
e .
2c!n!mia "UA' 1iind ! ec!n!mie mare desc)is8' .!ate in1luen7a cursul de sc)im9 ,alutar
n!minal .rin .!liticile 9u+etar;im.!&itareC creditar;m!netare. Cre<terea ac)i&i7iil!r
+u,ernamentale sau reducerea im.!&itel!r c!ntri9uie la cre<terea ,!lumului !1ertei de m8r1uri <i
ser,icii de la
1
' la
2
' C ta5ei .r!centuale de la
1
r la
2
r . Cre<terea ta5ei .r!centuale
+enerea&8 cre<terea 1lu5ului da ca.ital Gn "UA de la
1
>I la
2
>I .
*lu5ul
2
>I din str8in8tate s.re "UA este Gns!7it de reducerea !1ertei de 9ani .entru
c!ntul !.era7iunil!r curente din 9alan7a de .l87i' care Gn c!nsecin78 c!ntri9uie la cre<terea
cursului de sc)im9 ,alutar de la
1
e la
2
e .
Cre<terea !1ertei de 9ani c!ntri9uie la cre<terea ,!lumului de m8r1uri <i ser,icii de la
1
'
la
2
' C la reducerea ta5ei .r!centuale de la
1
r la
2
r ' care la rGndul s8u +enerea&8 reducerea
1AA
1lu5ului de ca.ital Gn "UA de la
1
>I la
2
>I . *lu5ul de ca.ital redus
2
>I <i e5.!rtul net
( ) e D$
c!nstituie un sistem de ecua7ii' s!lu7ia c8ruia determin8 cursul de sc)im9 ,alutar
n!minal
2
e mai mic decGt
1
e .
Aceste interde.enden7e dintre indicat!rii ec!n!mici re1lect8 e,!lu7ia ec!n!miei "UA Gn
de.enden78 de .!liticile ec!n!mice.
$!liticile' te!retic 9ine ar+umentate' Gn .ractica c!mer7ului interna7i!nal al "UA' su.!rt8
a9ateri Gn 1a,!area .!liticil!r .r!tec7i!niste. Hn acest c!nte5t .r!tec7i!nismul .!ate a,ea cGte,a
Justi1ic8riD +u,ernul "UA se c!nduce de interesele s!ciet87iiC +u,ernul este c!ndus de l!9ismul
un!r indi,i&i cu interese mesc)ine. "8 anali&8m Gn c!ntinuare as.ectul .ractic' c!nsecin7ele
.!liticil!r ec!n!mice ale "UA .e .arcursul anil!r.
2c!n!mia "UA' 1iind <i mare <i desc)is8' are un im.act c!nsidera9il' .!ate c)iar decisi,'
asu.ra .ie7el!r 1inanciare m!ndiale' inclusi, asu.ra 1lu5uril!r e5.!rt' im.!rt cu U2. $!litica
9u+etar;1iscal8 din anii K80' sec!lul II a "UA a +enerat ! ta58 .r!centual8 maJ!rat8 Gn
ec!n!mia m!ndial8 cu t!ate c!nsecin7ele ulteri!are asu.ra tutur!r indicat!ril!r ec!n!mici. Hn
anul 1982 $% real al "UA s;a redus cu 2'5O' ni,elul <!maJului de.8<iser8 10O. (educerea
c!nsidera9il8 a acti,it87il!r ec!n!mice din anul 1982 Gn mare .arte .!ate 1i e5.licat .rin
reducerea ,ite&ei circula7iei 9anil!r' determinat8 de ra.!rtul
1
#
PD*
A
' unde
1
# ; suma 9anil!r
c)e<' a di1erit!r c!nturi .rin intermediul c8r!ra .!t 1i ac)itate di,erse c!sturi. Hn "UA ra.!rtul
A a 1!st Gn cre<tere' Gnce.Gnd cu anul 1959 .Gn8 Gn anul 1981. C!m.limentarea A.enu&iei@ de
9ani din circuitul ec!n!mic al "UA .rin cre<terea !1ertei de 9ani ar 1i .utut c!ntri9ui la cre<terea
in1la7iei. Ace<ti d!i 1act!ri (reducerea ,ite&ei A <i acti,it87ile antii1la7i!niste) au +enerat
reducerea $%. "UA Gn ace<ti ani a reu<it reducerea cre<terii in1la7iei' Gns8 !9iecti,ul a c!statD
acti,it87ile ec!n!mice s;au redus' ni,el' <!maJul a crescut. #n1la7ia <i <!maJul din "UA .!t de,eni
c!nsecin7e a un!r .!litici ec!n!mice din alte 78ri' de e5em.lu din 78rile e5.!rtat!are de .etr!l
(U$2C).
T+,e-1- :.1. I(/+#$1- ;#*)(,%)-"% /%e>1%)-"% -+ /e$%"- +;1/%+ )'0-+>)e). ="(+D1-1) &'
SUA
Anii 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987
"c)im98rile
.re7uril!r la
.etr!l (O)
11'0 68'0 16'0 3'3 8'1 9'4 25'4 47'8 44'4 ;8'7 ;7'1 ;1'7 ;7'5 ;44'5 18'3
(ata 6'2 11'0 9'1 5'8 6'5 7'7 11'3 13'5 10'3 6'1 3'2 4'3 3'6 1'9 3'6
1A1
in1la7iei
(Gn O)
i,elul
<!maJului
(Gn O)
4'9 5'6 8'5 7'7 7'1 6'1 5'8 7'0 7'5 9'5 9'5 7'4 7'1 6'9 6'1
Sur$a: M+'R)U N.A%e9"%H M+#%"e#"'"()#;. 4+%2+%! U')2e%;)$H. /.:L@ G1J
Hn anii K70' sec!lul II deci&ia 6$2C de reducere a li,r8ril!r de .etr!l a c!ndus la
cre<terea .re7uril!r' la ! sta+1la7ie Gn 78rile industrial de&,!ltateD Gn maJ!ritatea 78ril!r s;a creat un
1en!men ec!n!mic care se mani1esta .rin c!e5isten7a sta+n8rii ec!n!miei' in1la7iei <i <!maJului.
6 cre<tere c!nsidera9il8 a .re7uril!r la .etr!l (cu 68O) Gn anul 1974 a c!ndus la cre<terea
in1la7iei cu 11O' a <!maJului cu 5'6O (0a9elul 3.1). /eci&ii similare 6$2C ad!.t8 <i Gn anii
1979C 1980C 1981 care au +enerat cre<terea in1la7iei cu 11'3OC 13'5OC 10'3O' iar a ni,elului
<!maJului E cu 5'8C 7'0C 7'5O. "u9 im.actul un!r neGn7ele+eri dintre 78rile mem9re ale 6$2C Gn
anii 1982;1986 .re7urile la .etr!l s;au redus su9 in1luen7a cre<terii li,r8ril!r. Hn c!nsecin78
in1la7ia din "UA s;a redus .Gn8 la 1'9O ; ni,el 18r8 de .recedent Gn ist!ria ec!n!miei 78riiC ni,elul
<!maJului a Gnce.ut s8 se reduc8 de la 9'5O Gn anul 1982 .Gn8 la 6'1O Gn anul 1987. /eci
ec!n!mia "UA este A+)idat8@ nu numai de .!liticile ec!n!mice ale +u,ernului "UA ci <i de un
<ir de 1act!ri din e5teri!r.
#n1la7ia' Gnce.Gnd cu anul 1981' s;a redus <i su9 in1luen7a .!liticii creditar;m!netare a
"UA' ta5a .r!centual8 n!minal8 s;a redus Gn .r!.!r7ia reducerii in1la7iei. Cre<terea ac)i&i7iil!r
+u,ernamentale cu G c!ntri9uie la cre<terea ,!lumului de m8r1uri <i ser,icii cu ' de
#P> 1
1
!riC reducerea im.!&itel!r cu ; c!ntri9uie la cre<terea ,!lumului de m8r1uri <i
ser,icii ' de
#P>
#P>

1
!ri' unde 3$C E in1la7ia s.re c!nsum Gn "UA.
Hn "UA' c!n1!rm S3anQi=BT
48 ' 0 #P>
.
93 ' 1

G
'
.
Cre<terea ac)i&i7iil!r +u,ernamentale cu 10 9.n. d!l c!ntri9uie la cre<terea $% cu 193
9.n. d!lC cre<terea im.!&itel!r cu 100 9.n. d!l reduce $% cu 119 9.n. d!l. #n1la7ia <i <!maJul
sunt indicat!rii ce caracteri&ea&8 de&,!ltarea ec!n!mic8 a 78rii. $!liticile ec!n!mice care
stimulea&8 reducerea <!maJului indirect creea&8 c!ndi7ii .entru cre<terea in1la7ieiC un .r!cent de
cre<tere a <!maJului Gn "UA c!ntri9uie la reducerea $% cu 2OC reducerea in1la7iei stimulea&8
cre<terea <!maJului' reducerea $% al "UA. $eri!adel!r de cri&e ec!n!mice le sunt
caracteristice cre<terea ni,elului <!maJului' reducerea ,enituril!r .!.ula7iei' deci <i a cererii.
1A2
$!liticile creditar;m!netare' 9u+etar;1iscale .!t c!ntri9ui la sta9ili&area ec!n!miei. Aceste
.!litici au un im.act asu.ra ni,elului de sta9ili&are a ec!n!miei cu un anumit la+' cu ! anumit8
GntGr&iere. (educerea la+uril!r .!ate 1i reali&at8 .rin intermediul de im.!&itare a .!.ula7iei <i a
c!r.!ra7iil!r. C!n1!rm S2T S?eit&man 3.>. 0)e ")are 2c!n!m-' Cam9rid+e' 3ass. tar,ard
Uni,ersit- $ress' 1984T im.lic8rile +u,ernamentale cu .!liticile sale Gn .r!cesul de sta9ili&are
ec!n!mic8 sunt .u7in e1iciente' .!t crea anumite re&ultate .!&iti,e cu ! mare GntGr&iere. 6 alt8
m!dalitate' Gn ,i&iunea lui ?eit&man' este crearea unui sistem ec!n!mic cu ca.acit87i de
aut!re+lare. "istemul ec!n!mic se .!ate aut!re+la dac8 muncit!rii 1irmel!r de,in c!.!ses!ri ai
.r!1itului reali&at de c8tre 1irmele res.ecti,e. 0e!ria ?eit&man <i;a +8sit a.licare Gn .ractica de
1unc7i!nare a sistemului ec!n!mic din Ma.!nia. 0e!retic' e5ist8 <i alte m!dalit87i de !c!lire a
cri&el!r ec!n!mice m!ndiale' Gns8 Gn .!1ida acest!ra cri&ele ec!n!mice se re.et8 cu ! anumit8
.eri!dicitate. /in c!nsiderente te!retice .!liticile c!merciale li9erale' s.re de!se9ire de cele
.r!tec7i!niste' .entru am9ii .arteneri ec!n!mici sunt mai e1iciente. *iecare .artener ec!n!mic Gn
rela7iile ec!n!mice interna7i!nale' intr!ducGnd .!liticile c!merciale .r!tec7i!niste' urm8re<te
crearea anumit!r 1a,!ruri .entru .r!duc8t!rul na7i!nal. Hn realitate .!liticile .r!tec7i!niste Gi
sanc7i!nea&8 nu numai .e im.!rtat!ri ci <i .e c!nsumat!rii na7i!naliC accelerea&8 .r!cesul de
Gm9un8t87ire a un!r .r!duc8t!ri aut!)t!ni din c!ntul c!nsumat!rului internC c!ntri9uie la
men7inerea .e .ia7a intern8 a .r!dusel!r de ! calitate relati, in1eri!ar8. ".re de!se9ire de
ec!n!miile mult!r 78ri din lume' ec!n!mia "UA .!ate re+la 1lu5ul <i re1lu5ul de ca.ital .rin
intermediul ta5ei .r!centuale. "UA .rin .!liticile sale ec!n!mice' Gn de.enden78 de situa7iile
ec!n!mice ale 78rii' ale restul lumii' .!ate in1luen7a ta5a .r!centual8' cursul de sc)im9 ,alutar'
c!ntul !.era7iunil!r curente. 0a5a .r!centual8 din "UA .!ate reduce' .!ate cre<te 1lu5ul de
ca.ital Gn 7ar8. $!liticile .r!tec7i!niste c!ntri9uie la reducerea im.!rturil!r <i a e5.!rturil!r Gn
aceea<i m8sur8. Hn "UA c!nclu&iile' <tiin7i1ic ar+umentate' re1erit!r la dee1icien7a .!liticil!r
.r!tec7i!niste nu Gnt!tdeauna sunt luate Gn c!nsidera7i de c8tre 1act!rii deci&i!nali. acest lucru
.!ate 1i e5.licat .rin e5isten7a re7elel!r de .ers!ane c!interesate Gn .r!m!,area un!r .r!duc8t!ri
din 7ar8. 2c!n!mia "UA .!ate in1luen7a cursul de sc)im9 ,alutar n!minal (<i deci <i cel real)
.rin .!liticile sale 9u+etar;im.!&itareC creditar;m!netare. <i din aceste c!nsiderente' statele cu
ec!n!mii mici desc)ise tre9uie sistematic s8 studie&e' s8 1ie la curent cu .!liticile ec!n!mice ale
"UA. $!liticile c!merciale ale "UA .!t a.8rea din necesitatea de a s!lu7i!na unele .r!9leme ale
s!ciet87ii Gn ansam9lu sau .entru a s!lu7i!na .r!9lemele cGt!r,a indi,i&i din s!cietate. Hn unele
1A3
situa7ii +u,ernul "UA se c!nduce de interesele s!ciet87ii' Gn altele E este c!ndus de l!9ismul un!r
.r!duc8t!ri.
2c!n!mia "UA Gn mare m8sur8 este Ac!ndus8@ <i de .!liticile ec!n!mice ale un!r 78ri.
Un de!se9it im.act asu.ra ec!n!miei "UA ! are 6$2C.
:.:. P"-)$)#) #"(e%#)+-e +-e SUA &' #"'$e7$1- #%)ze) 0)'+'#)+%e ("'!)+-e
"uccesele ec!n!mice ale "UA Gn mare m8sur8 sunt re&ultatul in,esti7iil!r Gn te)n!l!+iile
c!nsumat!are de munc8 intelectual8. Hn c!nsecin78 "UA eu de,enit lidere Gn d!meniul
c!m.uteri&8rii acti,it87il!r umane' Gn crearea de n!i miJl!ace de c!municare. C!m.uteri&area a
Ain,adat@ nu numai munca ,ie' dar <i cea materiali&at8 Gn miJl!ace de .r!ducere' de trans.!rt'
tratament medical' Gn miJl!ace de educa7ie' cercet8ri <tiin7i1ice' in!,a7i!nale etc. #ndustria "UA
su9 im.actul c!m.uteri&8rii' a un!r te)n!l!+ii de .r!ducere .er1!rmante este net su.eri!ar8
industriil!r din 78rile .artenere;ec!n!mic' inclusi, din U2. "UA e5.!rt8 cu succes nu numai
.r!duse 1inite' ci .restea&8 <i un <ir de ser,icii cu caracter medical' in1!rma7i!nal' educa7i!nal'
1inanciar' c!nsultati, etc. Hn "UA 80O din .!.ula7ie sunt !cu.ate Gn d!meniul .rest8rii de
ser,icii. Cre<terea num8rului an+aJa7il!r Gn acest d!meniu este c!nsecin7a a cGt!r,a 1act!riD
cre<terea .r!ducti,it87ii muncii Gn s1era .r!ducti,8 <i deci reducerea' Gn aceast8 s1er8' ,!lumul
necesar de munc8 ,ieC a.ari7ia de n!i 1!rme de ser,icii.
/u.8 cum era <i de a<te.tat' "UA sistematic sunt c!interesate Gn de,al!ri&area d!larului. Hn
c!nsecin78 "UA au de cL<ti+at du9luD .rin de.recierea d!larului stimulea&8 e5.!rtul din "UA
de1a,!ri&ea&8 im.!rtulC la Aac!.erirea@ cu m8r1uri <i ser,icii a 9ancn!tel!r' numite Ad!lari@
.artici.8 t!ate ec!n!miile din t!ate 78rile. "UA .rin intermediul Ad!larului@ interna7i!nali&ea&8
dat!riile statului care actualmente c!nstituie 13'2 trln. d!l sau 92O din $#% al "UA.
Ce le c!n,ine "UA nu le c!n,ine tutur!r 78ril!r din restul lumii. Hn acest c!nte5t' C)arles
/allara' <e1ul institutului 1inanciar interna7i!nal Gn care .artici.8 420 dinte cele mai .resti+i!ase
98nci din lume' .r!.une semnarea unui c!ntract ,alutar Gn care "UA ,!r 1i c!ntr!late Gn
.r!cesele de de,al!ri&are a d!larului. Actualmente' Gn li.sa unui ast1el de c!ntract' 1iecare 7ar8 G<i
1a,!ri&ea&8 ,aluta na7i!nal8. (8&9!iul ,alutel!r nu .!ate 1i c!ntinuat. Hn ,i&iunea n!astr8'
c!ntractul C)arles /allara este ! idee <i 9un8 <i necesar8. Hn !.era7iunile e5.!rt;im.!rt "UA .rin
de,al!ri&area d!larului Gi Asanc7i!nea&8@ 1inanciar .e im.!rtat!ri. umai Gntr;! lun8 (au+ust
1A4
a.2010) "UA au im.!rtat din C)ina m8r1uri ce de.8<esc e5.!rtul cu 28 mlrd. d!l. $!litica
ec!n!mic8 a "UA se reduce la men7inerea ,al!rii ne+ati,e a c!ntului !.era7iil!r curente din
9alan7a de .l87i. "UA au un s!ld .!&iti, a acestui c!nt numai cu t!nc!n+ (1'9 mlrd)' "in+a.!re
(1'1 mlrd)' Australia (1 mlrd) <i 2+i.t (400 mln).
$e .lan m!ndial "UA Gntre7ine rela7ii c!merciale cu 240 de state. 25.!rtul "UA a crescut
de la 692'8 9.n. Gn anul 1999 .Gn8 la 1300'1 9.n. Gn anul 2008. 25.!rturile de 9unuri <i ser,icii
din "UA sunt direc7i!nate s.re Canada (260'9 9.n. d!l)' 3e5ic! (151'5 9.n. d!l) urmate de C)ina
(71'5 9.n. d!l)' Ma.!nia (66'6 9.n. d!l)' :ermania (54'7 9.n. d!l) Ane5a 6). Hn cre<tere sunt <i
im.!rturile "UA. Cu mici de,ieri .e .rimele 5 l!curi +8sim acelea<i stateD Canada' 3e5ic!'
C)ina' Ma.!nia' :ermania (Ane5a 7). #m.!rturile "UA au crescut de la 1 024'7 9.n. d!l Gn anul
1999 .Gn8 la 2 100' 1 9.n. d!l Gn anul 2008.
C!n1!rm 63C ,!lumul c!mer7ului m!ndial Gn anul 2009 s;a redus cu 15'3OD Gn anul 2010'
78rile industrial de&,!ltate ,!r reali&a ! cre<tere a c!mer7ului cu 11'5O. Aici este necesar s8
su9liniem' c8 78rile industrial .uternic de&,!ltate Gn anul 2010 ,!r reali&a numai 94O din ni,elul
anului 2009' 1iindc8 cre<terea de 11'5O din anul 2010 este ! cre<tere Gn c!m.ara7ie cu ni,elul
deJa redus al c!mer7ului. $arteneriatul ec!n!mic dintre "UA <i U2 c!ntri9uie la cre<terea
c!mer7ului e5tern m!ndial' dar nu <i 18r8 unele Ae.is!ade@ s.!radice cu e1ecte ne+ati,e. /e
e5em.lu la 1.03.2004 U2 a a.licat .entru .rima dat8 sanc7iuni c!merciale 9unuril!r .r!,enite
din "UA. 38surile au 1!st +enerate de reducerile ta5el!r de e5.!rt .entru mai multe 1irme din
"UA' inclusi, 3icr!s!1t' %!ein+. $r!9leme de acest 1el sunt ne+!cia9ile <i se re&!l,8 .!&iti,.
Actualmente "UA <i U2 au semnat un ac!rd Gn .ri,in7a inter!.era9ilit87ii c!m.le5e a cel!r d!u8
sisteme de na,i+a7ie .rin satelit' :$" <i :alile! al U2. Ac!rdul .ermite crearea unui standard
m!ndial .entru semnale' ceea ce Gnseamn8 c8 utili&at!rii .!t !97ine semnal de la am9ele sisteme.
Hntre "UA <i U2 e5ist8 un .arteneriat ec!n!mic transatlantic' ! .ia78 transatlantic8 .entru
in,estit!ri cu re+uli <i standarde c!mune Gn .r!9leme ca .r!.rietatea intelectual8. "UA <i U2
dis.un de 9unuri <i ser,icii .e .rinci.ii Am!n!.!l@;Am!n!.s!n@.
Hn ultimii ani U2 a de.8<it "UA <i Ma.!nia Gn cursa m!ndial8 a c!mer7ului <i a in,esti7iil!r.
U2 are mai multe c!ntracte decGt "UA cu (usia' %ra&ilia' #ndia' C)ina. "UA <i U2 au 18cut un
.as im.!rtant s.re inte+rarea Gntr;! .ia78 unic8 transatlantic8C arm!ni&ea&8 re+lement8rile Gn
a.r!a.e 40 de d!meniiC de.un e1!rt s8 uneasc8 s.a7iul aerian transatlantic <i s8 e5tind8
c!m.etiti,itatea c!m.aniil!r l!r .e .ia7a +l!9al8. "UA <i U2 c!la9!rea&8 strGns <i Gn c!ndi7iile
1A:
sc)im98ril!r climaterice' cre<terii .re7uril!r la .etr!l' la +a&e naturaleC sunt .arteneri cu e1ect
strate+ic .e .lanet8' cu e1ecte .!&iti,e <i .e .lan 1inanciar' s!cial' cultural' militar. 3ulte din
.r!9lemele rela7iil!r ec!n!mice interna7i!nale au 1!st 1!rmulate <i discutate la c!n1erin7a :;20'
"eul' 2010.
$!&i7iile "UA <i U2 la un .!l <i C)ina' %ra&ilia' #nd!ne&ia la alt .!l au a,ut idei diametral
!.use la ca.it!lul cum de 1acilitat ie<irea din cri&a 1inanciar8 m!ndial8. U2 <i;a sta9ilit .!litica
sa de AaJustare@ a m!nedei Aeur!@ Gn 1unc7ie de c!ndi7iile .ie7ei. Hn c!ndi7iile cri&ei 1inanciare
m!ndiale' C)ina <i;a +8sit un miJl!c de utili&are a miJl!acel!r 1inanciare. C)ina cum.8r8 de la
78rile a1late Gn di1icult87i 1inanciare .r!.riet87i im!9iliare' !9li+a7iunile +u,ernamentaleC C)ina
<i;a +8sit un .lasament 1inanciar .r!1ita9il <i relati, si+ur' 18r8 riscuri' trecGnd la e5.!rturi de
1inan7e' la cum.8r8turi de titluri <i acti,e .e t!ate c!ntinentele.
Hn a<a m!d' C)ina Gn li.sa te)n!l!+iil!r .r!ducti,e .er1!rmante' <i;a +8sit un miJl!c si+ur
de sus7inere a ec!n!miei sale. $rin .!liticile ec!n!mice ale C)inei 78rile din U2 dac8 <i nu sunt
Gn A.ierdere@' a.!i cu si+uran78 nu sunt Gn AcG<ti+@. C)ina' dis.unGnd de un e5ces de acumul8ri
1inanciare .e 1!nul .enuriei de .!si9ilit87i de a 1ace in,esti7ii Gn 7ar8' a .r!curat de la "UA
!9li+a7iuni Gn sum8 de 15 mlrd. de d!lari. Hn a<a m!d "UA <i;au maJ!rat dat!riile 1a78 de C)ina
.Gn8 la 885'3 mlrd. de d!lari' care c!nstituie 6'1O din $#% al "UAC 1a78 de Ma.!nia .Gn8 la 865
mlrd. de d!lari' care c!nstituie 6O din $#% al "UA. C!ntul !.era7iil!r curente din 9alan7a de
.l87i a "UA' Gnce.Gnd cu anul 1976 este ne+ati,.
/e1icitul anual a acestui c!nt Gn anii 2005;2007 a de.8<it 700 mlrd. d!l. $rintre 78rile cu
e5.!rtul net .!&iti, Gn aceast8 .eri!ad8 enumer8m Ma.!nia (y168 mlrd.)C :ermania (y146 mlrd.)C
(usia (y165 mlrd.). 25.!rtul net al "UA Gn anul 2003 a c!nstituit minus 431 mlrd. d!l' iar Gn
anul 2007 E minus 731 mlrd. d!l. Ce c!nstituie cca 5'2O din $#% al "UA. 25.!rtul net "UA;
C)ina este ne+ati,' Gnce.Gnd cu anul 1985. Hnce.Gnd cu anul 1985 "UA de,in un su.!rt ec!n!mic
.entru C)inaC im.!rtul de m8r1uri <i ser,icii din C)ina a c!ntri9uit la crearea l!curil!r de munc8'
la ameli!rarea acti,it87il!r ec!n!mice Gn C)ina.
Hn .r!cesul de 1undamentare a deci&iil!r .ri,ind reali&area de !.era7iuni c!merciale de
e5.!rt ; im.!rt cu .arteneri din "UA' !amenii de a1aceri tre9uie s8 ia Gn c!nsiderare 1a.tul c8
distan7a +e!+ra1ic8 mare (care im.une c!sturi s.!rite de trans.!rt <i de asi+urare)' e5isten7a unei
acer9e c!m.eti7ii .e .ia7a "UA din .artea c!m.aniil!r din cel!rlalte d!u8 78riEmem9re A*0A
(Canada <i 3e5ic)' .re1erin7a crescut8 a americanil!r .entru .ie7ele naturale din America >atina
1A=
<i din Asia' .recum <i ,al!area mai sc8&uta a d!larului "UA Gn ra.!rt cu m!neda eur!
descuraJea&8 <i limitea&8 destul de seri!s <ansele de cre<tere a ,!lumului <i a num8rului de
.r!duse e5.!rtate de U2 Gn aceasta &!n8' Gn c!ndi7ii de e1icien78.
C!nc!mitent cu 1lu5urile e5.!rt;im.!rt Gntre "UA <i U2 e5ist8 <i .r!9leme' s8 le numim
Adelicate@' inclusi,D .r!9lema tratatului de la U-!t!C re+imul ,i&el!r im.us cet87enil!r eur!.eniC
c!m.!rtamentul ar!+ant al americanil!r 1a78 de cet87enii alt!r .!+!are' inclusi, a cel!r din 78rile
U2' distan7a +e!+ra1ic8 Gntre "UA <i U2 nu 1a,!ri&ea&8 e5.!rturile' im.!rturileC a.ari7ia un!r
c!ncuren7i din 78rile me+ie<e cu "UAC de.recierea d!larului "UA Gn c!m.ara7ie cu eur!.
Hn situa7ia actuala de. recesiune ec!n!mica e5.!rtat!rii din U2 7in c!nt de anumite situa7ii.
3ulte 1irme americane urm8resc !97inerea de .r!1ituri cu !rice .re7' nemai1iind 1idele
.arteneril!r tradi7i!nali din U2' iar im.!rtat!rii si distri9uit!rii se c!n1runta din ce in ce mai mult
cu .r!9leme 1inanciare ne mai GntLlnite .ana acum' ceea ce am.li1ica riscul GntLr&ierii de c8tre
ace<tia a .la7il!r' riscul de ne.lat8' sau c)iar riscul un!r reclama7ii c!merciale neJusti1icate.
HntrucLt la .r!dusele de mas8' C)ina' #ndia <i alte tari asiatice ,!r s.!ri cu certitudine .resiunea
asu.ra restului e5.!rtat!ril!r .e aceasta .ia7a (a,Lnd in ,edere ca reducerea c)eltuielil!r de
c!nsum in "UA ,a im.lica si ! reducere a im.!rturil!r
3
) c!m.etiti,itatea de .re7 ,a 1i .rinci.ala
arma a e5.!rtat!ril!r .entru a .8trunde sau a se men7ine .e aceasta .ia78.
25.!rtat!rii din "UA' din C)ina cu .r!dusele l!r se AGntGlnesc@ .e .ia7a din U2 (<i din
U2). *iecare dintre ace<tia (.r!duc8t!rii din "UA' din C)ina) .e .ie7ele m!ndiale' inclusi, .e
.ia7a din U2' au .ri!rit87ile saleD .r!duc8t!rii din C)ina su.!rt8 c!sturi mult reduse la ca.it!lul
Amunca@C .r!duc8t!rii din "UA' dis.unGnd de te)n!l!+ii .r!ducti,e mai .er1!rmante' su.!rt8
c!sturi reduse la ca.it!lul Aca.ital@. Ni unii' <i al7ii' sunt im.u<i de re+ulile c!ncuren7ei s8;<i
reduc8 .re7urile la m8r1urile e5.!rtate. Hn aceast8 c!m.eti7ie .r!duc8t!rii din "UA sunt Gn
c8utarea de n!i .r!duse intelectuale .entru e1icienti&area Gn c!ntinuare a 1!nduril!r .r!ducti,eC
.r!duc8t!rii din C)ina G<i .er1ec7i!nea&8 te)n!l!+iile .rin im.!rtul ca.italului .r!ducti, din
"UA' de re+ul8' ca.ital m!ral de.8<it .entru "UA' dar nu <i .entru C)ina. Hn aceast8 c!m.eti7ie'
la .rima ,edere 1a,!ra9il8 C)inei au de cG<ti+atD Gn termeni de scurt8 durat8 e5.!rtat!rii c)ine&iC
Gn .eri!ade de lun+8 durat8 E .r!duc8t!rii din "UA. 3aJ!ritatea 1irmel!r mari americane sunt
desc)ise sa ac)i&i7i!ne&e 9unuri sau c!m.!nente din !rice tara' cu c!ndi7ia ca .returile de
ac)i&i7ie sa 1ie stimulati,e' iar .artenerii e5terni sa Gnde.lineasc8 ! serie de c!ndi7ii (une!ri
1!arte stricte) .entru a 1i inclu<i intre .!ten7ialii 1urni&!ri.
1A?
6 ast1el de tendin78 c!ntri9uie la s!lu7i!narea a d!u8 .r!9lemeD .r!9lema calit87ii
m8r1uril!r im.!rtate' Gn s.ecial din C)inaC .r!9lema .r!tec7iei .r!duc8t!ril!r aut!)t!ni' a cel!r
tradi7i!nali. $re7urile la m8r1urile de im.!rt de ! 9un8 calitate' dar mult reduse' creea&8 .r!9leme
+ra,e .r!duc8t!ril!r din "U#A' 1a,!ri&ea&8 c!nsumul. C!nsumat!rii din C)ina' 1iind remunera7i
.entru munca sa su9 ni,elul din "UA' U2' c!ntri9uie la m!di1icarea structurii .r!dusului 1inal
din $#%. 38r1urile' care nu;s s!licitate Gn "UA' Gn U2 u<!r .!t 1i c!merciali&ate Gn C)ina. Hn a<a
m!d c!nsumat!rul din C)ina c!ntri9uie la crearea l!curil!r de munc8 Gn "UA' Gn U2.
3aJ!ritatea 1irmel!r s.eciali&ate de !uts!urcin+ !r+ani&ea&8 licita7ii electr!nice sau licita7ii
in,erse .entru a !97ine .returi cat mai reduse si s!licita res.ectarea un!r criterii stricte de
cali1icare a 1urni&!ril!r (ca urmare' se im.une ! aten7ie s.!rita 1ata de intermediarii care .r!mit
e1ectuarea .la7ii m8r1ii numai du.8 acce.tarea acesteia de c8tre 9ene1iciarul 1inal)C
A.ari7ia te)n!l!+iil!r electr!nice de in1!rmare creea&8 .remise .entru A.er1ec7i!narea@
.ie7eiD 1iecare ,Gn&8t!r' cum.8r8t!r este in1!rmat des.re ni,elul .re7uril!r la ni,elul m!ndial. Hn
c!ndi7iile 1unc7i!n8rii te)n!l!+iil!r in1!rma7i!nale au de cG<ti+at <i .r!duc8t!rii .!ten7iali' care
.!t s8;<i .r!+rame&e acti,it87ile ec!n!mice. Ntiut e' c8 .ia7a .!ate 1i .er1ect8 cGnd t!7i
cum.8r8t!rii <i t!7i ,Gn&8t!rii dis.un de aceea<i in1!rma7ie des.re .re7uri .entru mar1a
res.ecti,8. 0e)n!l!+iile in1!rma7i!nale Gn d!meniul c!mer7ului e5tern au creat .remi&e .entru
reducerea .eri!adel!r de tim. Gn .r!cesele de sta9ilire a .re7uril!r de ec)ili9ru.
Actualmente nu e5ista +ru.a de .r!duse .entru care a+en7iile de s.ecialitate din "UA sa nu
s!licite si ! certi1icareVa.r!9are .reala9ila' .entru ca acestea sa .!at8 1i distri9uite .e .ia7a
americana. /e<i acest lucru este c!stisit!r' Gnde.linirea acest!r cerin7e de c8tre e5.!rtat!rii din
U2 .!ate c!nduce la asi+urarea un!r c!ntracte de li,r8ri .e termen Gndelun+at. Hntre e5em.le
men7i!nam im.!rturile de .r!duse a+r!;alimentare' medicamente si .r!duse c)imice .entru care
tre9uie !97inute a.r!98ri antici.ate de la */A
4
' .r!dusele electrice <i electr!nice .entru care
tre9uie !97inute certi1ic8rile U> si 23A' .recum si ec)i.amentele si c!m.!nentele din
industria .etr!liera si .etr!c)imica' a,ia7ie' c8i 1erate etc. .entru care tre9uie sa 1ie res.ectate
standardele americane A$#' A"# si *AAC
25i+en7ele a+en7iil!r c!merciale din "UA s;au trans1!rmat Gntr;un su.!rt al c!nsumat!rului
.!ten7ial. $r!+resul te)nic!;<tiin7i1ic a c!ntri9uit nu numai la crearea de n!i te)n!l!+ii ci <i la
cre<terea ni,elului .re+8tirii .r!1esi!nale a muncii. 3ulte .r!duse de im.!rtan78 ,ital8 .!t 1i
c!ntra18cute <i deci .entru c!nsumat!r .!t 1i nu numai inutile ci c)iar <i .ericul!ase. /e aceea
1A>
.r!dusele alimentare' Gm9r8c8mintea' medicamentele' Gnc8l78mintea' Juc8riile .entru c!.ii'
.r!dusele c)imice' utili&area un!r in+rediente la .r!ducerea 98uturil!r sunt su.use un!r anali&e
su.limentare' le sunt im.use anumite standarde. 25.erien7a "UA este .reluat8 <i de c8tre stateleE
mem9re ale U2' Gn s.ecial cGnd e ,!r9a des.re m8r1urile im.!rtate din C)ina.
25ist8 ! Gnalt8 d!&8 de A.r!tec7i!nism ,!alat@ Gn cadrul maril!r lan7uri de ma+a&ine in
cadrul c8r!ra .r!dusele de !ri+ine americana !cu.a cel mai 9un s.a7iu de e5.unere.
0e)n!l!+iile in1!rma7i!nale' n!ile e5i+en7e de certi1icare a .r!dusel!r im.!rtate sunt
utili&ate de c8tre "UA c!rect' dar <i .entru a .r!teJa .r!duc8t!rul aut!)t!n. Hn a<a m!d Gn "UA
(<i nu numai) a a.8rut ! n!u8 1!rm8 de .r!tec7i!nism' ! 1!rm8 im.licit8' ,ualat8 care cu +reu
.!ate 1i e5clus8 din rela7iile c!merciale e5terne.
3ulte 1irme mari americane au intrat in di,erse sc)eme si aranJamente de a.r!,i&i!nare
c!muna' ac)i&i7i!nLnd .r!dusele numai .e 9a&a de licita7ii electr!nice si s!licitLnd 1urni&!rului
sa ai98 ca.acitatea de a 1ace sc)im9 electr!nic de d!cumente si de a a.lica c!dul de 9are .e
.r!duse. $e acela<i .alier de im.!rtanta' e5.!rtat!rii din U2 Gn "UA tre9uie sa 1ie a,i&a7i des.re
tendin7ele n!i care se mani1est8 .e linia canalel!r de distri9u7ie <i a c!nsumat!rului american'
unde se remarc8D trecerea la inte+rarea ser,iciil!r <i a .r!dusel!r <i la c!n,er+enta di1eritel!r
1!rmate de distri9u7ie c8tre c!nce.tul 0totul su" acela!i acoperi!0, .recum <i am.li1icarea
,Ln&8ril!r la distan78 <i multicanal (la care a.elea&8 .este 50O dintre c!nsumat!rii americani)C
c!nsumat!rul american este un c!nsumat!r care se uita seri!s la .re7 1iind in c8utare de .r!duse
etnice' dar si 1!arte sc)im98t!r in .re1erin7e' in 1unc7ie de stilul sau de ,iata' este un c!nsumat!r
in1!rmat' care G<i e5ercit8 .uterea de ale+ere' e1ectuarea de cum.8r8turi Gntr;un sin+ur l!c (totul
su" acela!i acoperi!<C generaia "a"JB"oom trece din ce in ce mai mult .e .lanul secund' l!cul
acesteia 1iind luat acum de c!nsumat!rii din generaia #ileniului care sunt mai ele,a7i
(c!nsumat!ri clasici care au e,!luat in .lanul ,al!ril!rD s8n8tate' 9un8stare' autenticitate'
res.!nsa9ilitate ci,ica etc.)C 7inta .e .ia7a "UA ! c!nstituie +!s.!d8riile 1amiliale cu ,enituri de
.este 75.000 N (c!nsumat!ri cu ,Lrste cu.rinse intre 38 si 55 ani) l!cali&ate cu .rec8dere in
&!nele .eri1erice 9!+ate ale maril!r metr!.!le' .recum si in unele c!ncentr8ri ur9ane americane
cu ,enituri 1!arte mari' intre care enumer8m nelimitati,D %drid+e.!rt;"tam1!rd;!r=alQ (C0)C
"an *rancisc!;6aQland;*rem!nt (CA)C "an M!se;"unn-,ale;"ta. Clara (CA)C ?as)in+t!n;
Arlin+t!n;Aie5andria (/C;4A;3/;4?)C %!st!n;Cam9rid+e;uuinc- (3A;t)C a.les;3arc!
1A@
#sland (*>)C 0rent!n;2=in+ (M)C %!ulder (C6)C .Y!rQ;.Merse-;>!n+ #sland (Y;M;$A)C
4er! %eac) (*>).
$e lLn+8 ac!rdarea unei aten7ii .ri!ritare as.ectel!r .ri,ind cercetarea .reala9ila a .ie7ei'
demararea a1aceril!r si derularea acest!ra ac7iuni sus7inute de .r!m!,are care .!t 1i reali&ate
numai .rintr;un .arteneriat .u9lic ; .ri,at c!ntinuu' care sta9ilirea de c!ntacte directe si cat mai
e1iciente cu camerele de c!mer7 <i cu as!cia7iile .r!1esi!nale din "UA' .entru identi1icarea cel!r
mai 9une !.!rtunit87i de a1aceri din .lan l!calC selectarea si m!nit!ri&area ri+ur!as8 a misiunil!r
ec!n!mice' a tLr+uril!r si e5.!&i7iil!r la care ar urma s8 .artici.e 1irmele din U2 .entru
ma5imi&area e1icientei Gn sta9ilirea de c!ntacte utile cu .arteneri americani. Hn acest cadru' se
7ine c!nt de a<a;numitele 0zone specializate de e8punereKpromovare0 din "UA' cum ar 1i 3a+ic
")!= >as 4e+as .entru te5tile si c!n1ec7ii' m!9ila si )i+);tec)' ti+) $!int .entru m!9il8'
C)ica+! .entru ma<ini unelte' t!ust!n .entru utilaJ .etr!lier' etc.' e,itLndu;se .artici.area la
ac7iuni li.site de rele,an78.
"UA' 7ar8 a tutur!r .!si9ilit87il!r' Gn .ermanen78 a 1!st <i este 7inta emi+ran7il!r .r!,eni7i
de .e t!ate c!ntinentele. 2mi+ran7ii au .us 9a&ele succesului american' inclusi, industrial'
<tiin7i1ic' in!,a7i!nal. "UA' Gnce.Gnd cu sec!lul I#I' s;a a1irmat ca un mare .r!duc8t!r de tutun'
cereale' 9um9ac' .r!duse de !ri+ine animal8C a de,enit .rima .utere ec!n!mic8 a5at8 .e e5.!rt.
Hnce.Gnd cu sec!lul II "UA s;a trans1!rmat Gn .rima .utere ec!n!mic8 a lumii' G<i .r!m!,ea&8
interesele ec!n!mice Gn lume' inclusi, cu 1!r7a. Hn 9a&a .lanului 3ars)all (1948) "UA .un 9a&a
rec!nstruc7iei eur!.ene. $uterea ec!n!mic8 a "UA' cu un su.!rt de re&er,e de aur de 20 mlrd. de
d!l (2V3 din t!talul m!ndial) este du9lat8 de ca.acitatea militar8 net su.eri!ar8 1!r7el!r similare
din restul lumii. $lanul 3ars)all s;a reali&at cu succes nu .rin met!de indicati,e' administrati,e
ci .rin caracterul decentrali&at' ca.italist al "UA' 9a&at .e .!litici ec!n!mice 9u+etare' 1iscal'
m!netareC .rin in,esti7iile masi,e Gn d!meniul de cercetare <tiin7i1ic8C .rin c!ntr!lul din .artea
+u,ernului "UA a .racticil!r de a1aceri. Hn t!.ul .rimel!r &ece c!r.!ra7ii transna7i!nale din
lume' .rimele cinci sunt din "UA. #ma+inea "UA Gn Gntrea+a lume este re.re&entat8 de 1!r7a
militar8' de c!m.aniile C!ca;C!la' C!l+ate' 3icr!s!1t' *!rd' #%3' :eneral 2lectric' #ntel'
255!n' ?ul;3art' 3c /!naldKs. Acti,it87ile acest!r ramuri re.re&int8 1!r7a Am!trice@ a
.r!dusel!r de +l!9ali&are ec!n!mic8. *irmele americane Gn anul 2000 re.re&entau .este 72O din
,al!area .rimel!r 50 de s!ciet87i transna7i!nale din lumeD de7inerea .este 40O din .r!duc7ia
industrial8' .este 50O din c!mer7ul e5teri!rC ,!lumul m8r1uril!r <i ser,iciil!r .restate se ridicau
11A
la cca 400 mlrd d!lari. "UA .rin intermediul c!m.aniil!r transna7i!nale c!ntr!lea&8 sursele de
materii .rime' re+iunile .r!duc8t!are de materii .rimeC trans1er8 Gn e5teri!r m!delul american de
.lani1icare' de mana+ement' te)n!l!+iile. 0!cmai .rin intermediul c!m.aniil!r transna7i!nale
"UA s8 aJuste&e c!ntul !.era7iil!r curente. /e e5em.lu Gn anii 2006;2008 e5.!rtul net al "UA cu
U2 a c!nstituit res.ecti,D ; 93'6OC ;79'9OC ;63'9 (0a9elul 1C 2). Aceast8 cre<tere a e5.!rtului net
se dat!rea&8 cre<terii e5.!rturil!r din "UA s.re U2. 25ce.tGnd anii de cri&8' care nu sunt
s.eci1ici rela7iil!r "UA;U2' sunt d!ar a9ateri' decalaJe .r!,i&!rii de la n!rm8' .utem
c!nclu&i!na c8 "UA .entru U2 a 1!st <i r8mGne Gn rela7iile ec!n!mice interna7i!nale un su.!rt
ec!n!mic c!nsidera9il.
Anali&a rela7iil!r c!merciale U2;"UA .rin .risma c!m.aniil!r transna7i!nale ne .ermite s8
c!nclu&i!n8m c8 Gn anul 2009 Gn t!.ul ,enituril!r Gnre+istrate .e .rimul l!c se a1l8 :eneral
2lectric din "UA.
T+,e-1- :.5. S"#)e$>) $%+';'+>)"'+-e &' 500@
RANP COMPANT COUNTRT INDUSTRT
SALES
EVBILF
PRO8IT
S EVBILF
ASSETS
EVBILF
MARPET
VALUE
EVBILF
1.
:eneral 2lectric United "tates C!n+l!merates 182.52 17.41 797.77 89.87
2.
(!-al /utc) ")ell et)erlands 6il L :as 6.erati!ns 458.36 26.28 278.44 135.10
3.
0!-!ta 3!t!r Ma.an C!nsumer /ura9les 263.42 17.21 324.98 102.35
4.
255!n3!9il United "tates 6il L :as 6.erati!ns 425.70 45.22 228.05 335.54
5.
%$ United Uin+d!m 6il L :as 6.erati!ns 361.14 21.16 228.24 119.70
6.
t"%C t!ldin+s United Uin+d!m %anQin+ 142.05 5.73 2'520.45 85.04
7.
A0z0 United "tates
0elec!mmunicati!ns
"er,ices
124.03 12.87 265.25 140.08
8.
?al;3art "t!res United "tates (etailin+ 405.61 13.40 163.43 193.15
9.
%anc! "antander ".ain %anQin+ 96.23 13.25 1'318.86 49.75
10.
C)e,r!n United "tates 6il z :as 6.erati!ns 255.11 23.93 161.17 121.70
11.
0!tal *rance 6il L :as 6.erati!ns 223.15 14.74 164.66 112.90
12.
#C%C C)ina %anQin+ 53.60 11D16 1'188.08 170.83
13.
:a&.r!m (ussia 6il L :as 6.erati!ns 97.29 26.78 276.81 74.55
14.
$etr!C)ina C)ina 6il L :as 6.erati!ns 114.32 19.94 145.14 270.56
15. 4!lQs=a+en
:r!u.
:erman- C!nsumer /ura9les 158.40 6.52 244.05 75.18
16.
M$3!r+an C)ase United "tates %anQin+ 101.49 3.70 2'175.05 85.87
17.
:/* "ue& *rance Utilities 115.59 9.05 232.71 70.46
18.
2# #tal- 6il z :as 6.erati!ns 158.32 12.91 139.80 80.68
19. %erQs)ire United "tates /i,ersi1ied *inancials 107.79 4.99 267.40 122.11
111
tat)a=a-
20.
4!da1!ne United Uin+d!m
0elec!mmunicati!ns
"er,ices
70.39 13.30 252.08 93.66
Sur$a: ".ecial (e.!rtD 0)e :l!9al 2000' 2009.
Hn t!. 20 c!m.anii multina7i!nale se a1l8 8 1irme din industria .etr!lier8' c!nstruct!ri de
aut!turisme' 1 retailer' 1irme din d!meniul 9ancar' utilit87i' telec!munica7ii <i c!n+l!merate. Hn
.rimele 10 linii +8sim 5 c!m.anii din "UA <i 4 din U2 (0a9elul 3.2.).
"er,iciile au un r!l im.!rtant Gn cre<terea ec!n!mic8' a calit87ii ,ie7ii. /e!se9im ser,iciiD
Gnc!r.!rate cu 9unuri (!.era7iuni 9ancare' trans.!rt' .u9licitate' asi+ur8rii)C ser,icii Juridice'
c!nta9ile' medicale etc. U2 .rin e5.!rtul de ser,icii trans.!rt' !cu.8 .rimul l!c Gn lume cu !
.!ndere de 45'7O din t!talul m!ndial' urmat8 de "UA cu .!nderea de 14'19O. $rin im.!rtul de
ser,icii U2 de7ine .rima .!&i7ie cu 42'66O .er t!tal' "UA cu 10'62O !cu.8 l!cul secund. Cri&a
a a,ut un im.act ne+ati, asu.ra e5.!rturil!r' im.!rturil!r de ser,icii. Hn c!m.ara7ie cu anul
2008' la ni,el +l!9al e5.!rturile s;au redus cu 13O' iar im.!rturile cu 12OC la ni,elul "UA
e5.!rturile <i im.!rturile de ser,icii s;au diminuat cu 9OC la ni,elul U2 e5.!rturile' im.!rturile
s;au redus res.ecti, cu 14 <i 13O.
112
T+,e-1- :.:. E7/"%$1- 'e$ +- UE. +- UE #1 SUA E&' ,.'. WF
Anii
25.!rt net
2006 2007 2008
UE UE UE
D$ I# E$
64 191 74 1351 1 1160 , , , 5 192 0 1434 5 1241 , , , 5 258 0 1565 5 1306 , , ,
SUA UE SUA UE SUA UE
D$ I# E$


9 79 5 175 1 269 , , , 9 79 6 181 5 261 , , , 9 63 1 186 0 250 , , ,
"ursaD ?06 0rade (e.!rt 2007 <i ?06D 210 $ress (eleases
113
(ela7iile ec!n!mice dintre "UA <i U2 se des18<!ar8 Gn c!nte5tul 1lu5uril!r acti,el!r
1!nduril!r de in,esti+a7ii .e .lan m!ndial.
Sur$a: ?!rld=ide #n,estiment *und Assets and *l!=s. 0rend in t)e t)ild uuarter 2009
%i!&(&-& A#$)2e-e 0"'!1%)-"% !e )'2e;$)>)) /e /-+' ("'!)+- E&' $%)-)"+'eF
$Gn8 Gn al 3;lea trimestru al lui 2007 tendin7a +eneral8 a 1!st una de cre<tere a ,al!rii.
Hnce.Gnd cu trimestrul al 4;lea s;a Gnre+istrat ! sc8dere de la 18'21 trili!ane de W la 13'59
trili!ane W Gn trimestrul 4 din 2008. Hn 2009 s;a Gnre+istrat ! cre<tere tem.erat8' aJun+Lndu;se la
15'28 de trili!ane W Gn trimestrul trei. C!n1!rm As!cia7iei 2ur!.ene a Administr8ril!r de *!nduri'
c8tre anul 2009 1!ndurile de in,esti7ii din "UA <i U2 t!tali&au cca 80O din t!talul 1!nduril!r
m!ndiale <i erau c!nstituite dinD 1!ndurile de ac7iuni (38O)' 1!ndurile de !9li+a7iuni (19O)'
1!ndurile m!netare (75O)' 1!ndurile di,ersi1icate (10O)C restul 1!nduril!r (8O) (*i+.3.5.).
114
500B 5008 500@
Sur$a: ?!rld=ide #n,estiment *und Assets and *l!=s. 0rend in t)e t)ild uuarter 2009
%i!&(&.& A#$)2e-e 0"'!1%)-"%: !e +#>)1'); !e ",-)9+>)1'); ("'e$+%e; !)2e%;)0)#+$e
E&' $%)-)"+'eF
69ser,8m c8' Gn al treilea trimestru al anului 2009' s;a Gnre+istrat ! u<!ar8 cre<tere Gn
cadrul a trei din cele .atru cate+!rii. *!ndurile de ac7iuni au crescut cu 0'701 miliarde eur!' cele
de !9li+a7iuni cu 0'54 miliarde eur!' cele m!netare au sc8&ut cu 0'28 miliarde eur!' iar cele
di,ersi1icate au crescut cu 0'147 9ili!ane eur!. Hn c!nte5tul cri&ei m!ndiale 1!ndurile de
in,esti7ii din "UA <i U2 au 1!st cele a c8r!r acti,itate a 1!st cel mai +ra, a1ectat8' iar +reii din
d!meniul in,esti7iil!r din "UA (U!)l9er+ Ura,is (!9erts' Carl-le :r!u.' :!ldman "ac)s <i
3!r+an "tanle-) au c8utat s8 c!ntracare&e e1ectele cri&ei .rin al!carea a 250 de miliarde de
d!lari in,esti7iil!r Gn in1rastructura (Ziarul *inanciar' 2008) din "UA <i din a1ara l!r.
C!ntul !.era7iunil!r curente din 9alan7a de .l87i al "UA .entru .r!duse alimentare <i
animale ,ii Gn anii 1996;2008 a 1!st .!&iti,C a 1!st Gn descre<tere Gn anii 1996;2004 <i Gntr;!
u<!ar8 cre<tere Gn anii 2005;2008. e5.!rtul net al "UA cu .r!duse alimentare este ne+ati, d!ar
.entru rela7iile c!merciale ale 78rii cu #talia (;613845408 d!l)C /anemarca (;208099393)C :recia
(;122734004)C *inlanda (;34283872)' $!l!nia (;98069466) <i "l!,enia (;2498260).
Hn anii 2005;2008 iderlanda a 1!st cel mai mare c!nsumat!r de .r!duse alimentare de
.r!,enien78 din "UA (528262162). 25.!rtul net' .r!duse alimentare al "UA c!nstituie cca 0'5
9.n. d!l. (Ane5a 8). 6 alt8 situa7ie a e5.!rtului net al "UA .!ate 1i c!nstatat8 cGnd e ,!r9a de
98uturi <i tutun. Hn .eri!ada (1996;2008) e5.!rtul net cu aceste .r!duse s;a redus de la .este 0'5
9.n. d!l Gn anul 1996 .Gn8 la .este 1 9.n. d!l Gn anul 2008. cu 98uturi <i tutun din "UA sunt
asi+urate im.!rturile din *ran7a' #talia' iderlanda. >a rGndul s8u' "UA e5.!rt8 un ,!lum
c!nsidera9il de 98uturi <i tutun Gn (!mLnia (Ane5a 9). (!mLnia im.!rt8 din "UA nu te)n!l!+ii
.er1!rmante' ci 98uturi <i tutun.
11:
EX1)$H B"'! M"'eH
M+%Re$
B+-+'#e!YM)7
e!
"UA' cu un dis.!ni9il en!rm de .!ten7ial de .r!cesare a materiei .rime r8mGne un mare
e5.!rtat!r de materiale ne.relucrate' e5.!rtat!r de l!curi de munc8. 25.!rtul net de materiale
ne.relucrate al "UA este .!&iti, .entru 1iecare an din .eri!ada 1996;2008C este Gn cre<tere de la
0'7 9.n. d!l Gn anul 1996 .Gn8 la 2'2 9.n. d!l Gn anul 2008. .rintre im.!rtat!rii c!nsidera9ili de
materiale ne.relucrate din "UA enumer8m :ermania (1408877956)C %el+ia (1389969810)C #talia
(1073389199). /!ar Gn c!mer7ul cu trei 78ri (Austria' Un+aria <i /anemarca) "UA are un e5.!rt
net ne+ati, la acest ca.it!l (Ane5a 10). "UA sunt im.!rtat!are de materiale minerale' lu9ri1ian7i
(25.!rtul net de.8<e<te E 7'7 9.n. d!l). %el+ia' *ran7a' :ermania' *inlanda' #talia sunt
e5.!rtat!rii .rinci.ali de materiale <i lu9ri1ian7i Gn "UA (Ane5a 11). "!ldul e5.!rt;im.!rt al
"UA este .!&iti, <i .entru ulei animal <i ,e+etal' +r8simiC de.8<e<te 1 9.n. d!l. Hn "UA e5.!rt8
ulei #talia (;643313802 d!l)C ".ania (;179083018 d!l)C :recia (;20248060C $!rtu+alia (;
10349085 d!l)C *ran7a (;3034680 d!l)C Ce)ia (;2663352 d!l). 4!lumul e5.!rturil!r de ulei din
"UA Gn U2 c!relea&8 cu ,!lumul e5.!rturil!r de .r!duse alimentare din "UA (Ane5a 12).
25.!rtul net de .r!duse c)imice <i .r!duse din acestea al "UA .e .arcursul anil!r a 1!st <i
este ne+ati,. "UA' din c!nsiderente ec!l!+ice' .re1er8 im.!rtul acest!ra. Hn anul 2008 s!ldul
e5.!rt;im.!rt .r!duse c)imice a c!nstituit cca 5 9.n. d!l. $r!dusele c)imice sunt e5.!rtate Gn
"UA de c8tre #taliaC :ermaniaC sunt im.!rtate din "UA de c8tre %el+ia' iderlanda' %ul+aria
(Ane5a 13). #m.!rtul de 9unuri manu1acturate clasi1icate du.8 c!m.!nenta materialel!r
de.8<e<te e5.!rtul acest!ra. /eci' "UA' dis.unGnd de un .!ten7ial en!rm de munc8' im.!rt8
munca materiali&at8 (.arad!5ul >e!ntie1). 25.!rtul net de 9unuri manu1acturate a de.8<it E 1
9.n. d!l Gn anii 1999C 2000C 2001C 2004C 2005C 2007. $rin im.!rtul de manu1acturi "UA creea&8
l!curi de munc8 Gn #talia' :ermania' *ran7a' *inlanda' Austria' ".ania' "uedia (Ane5a 14). "UA
sunt e5.!rtat!ri de ma<in8rii' a.arate te)nice' ec)i.amente de trans.!rt. 25.!rtul acest!ra
c!nsidera9il de.8<e<te im.!rtul. Hn 1iecare an din .eri!ada 1999;2008' e5.!rtul net a 1!st .!&iti,
(Ane5a 15). C!ntul !.era7iunil!r curente ale 9alan7ei de .l87i este ne+ati, Gn rela7iile c!merciale
"UA;#taliaC #rlandaD :ermaniaC *ran7a .entru artic!le .relucrate. $rintre cei mai mari
c!nsumat!ri' de .r!duse 1inite din "UA .!t 1i enumera7iD %el+iaC iderlanda. "tructura
e5.!rturil!r' im.!rturil!r de .r!duse 1inite "UAXU2 .e .arcursul anil!r se men7ine relati,
c!nstant8 (Ane5a 16).
Hn rela7iile c!merciale interna7i!nale e5ist8 9unuri' ser,icii care nu sunt Gn clasi1ic8rile de
m8r1uri curente' numite A%unuri <i 0ran&ac7ii neclasi1icate Gn "#0C@. Hn acest n!menclat!r "UA
este mai mult Aim.!rtat!r@ decGt Ae5.!rtat!r@. Hn rela7iile c!merciale "UA;U2 la acest ca.it!l
e5.!rtul net al "UA este ne+ati, (Ane5a 17). Hn 1iecare din cele 10 +ru.e de m8r1uri e5.!rtate'
im.!rtate Gn rela7iile c!merciale "UA;U2 e5.!rtul net al "UA cu unele state din U2 este .!&iti,
cu altele E ne+ati,. "uma al+e9ric8 a s!lduril!r e5.!rt;im.!rt este .!&iti,8 .entruD "UA;%el+ia'
11=
%ul+aria' Ci.ru' :recia' >at,ia' >ituania' >u5em9ur+' iderlanda' $!l!nia' $!rtu+alia' ".aniaC
este ne+ati,8 .entru "UA;Austria' Ce)ia' /anemarca' 2st!nia' *inlanda' *ran7a' :ermania'
Un+aria' #rlanda' #talia' 3alta' (!mLnia' "l!,acia' "l!,enia' "uedia (Ane5a 18). Hn .eri!ada
1996;2008 e5.!rtul net "UA;U2 .entru 9unurile din cele 10 +ru.e de m8r1uri e5aminate mai sus
a 1!st ne+ati,. Hn anul 2008 75 1024277856 D$ sau
O 71 ' 0
000 000 000 440 14
O 100 75 1024277856

. 25.!rtul
net al "UA Gn 2008 a 1!st ne+ati, <i a c!nstituit cca 1O' din $#%.
"UA <i U2 au 1!st .rinci.alii .arteneri ec!n!mici .e .lan m!ndial. Hn ultimii ani Gn rela7iile
ec!n!mice dintre "UA <i U2 c!nsidera9il se include C)ina. "uccesul C)inei .e .lanul
c!mer7ului m!ndial este determinat de un <ir de 1act!riD C)ina cu un dis.!ni9il en!rm de 1!r78 de
munc8 ie1tin8 G<i .!ate .ermite s8 im.!rte te)n!l!+ii .r!ducti,e m!ral de.8<iteC Gn multe 78ri'
inclusi, a cel!r din U2 c!nsumat!rul de 9unuri a aJuns la un ni,el de Asatura7ie@ relati,8C C)ina
a de,enit cea mai si+ur8 .ia78 de des1acere .entru m8r1urile din "UA' U2' Ma.!nia Gn s.ecial a
9unuril!r de ! calitate medie <i su9 ni,elul acestuia. C)ina .e .arcursul a ultimil!r 10 ani a reu<it
s8;<i cree&e un e5cedent de d!lari. Cri&a 1inanciar8 m!ndial8 a creat Gn multe 78ri' inclusi, Gn U2
un de1icit de lic)idit87i. Aceast8 situa7ie cu succes este e5.l!atat8 de c8tre C)ina' care Gncearc8 s8
ac!rde credite' s8 .r!cure ac7iuni' acti,e din U2. $!litica C)inei este im.us8 de li.sa ,ariantel!r
de a in,esti ec!n!miile Gn crearea te)n!l!+iil!r de .er1!rman78 .r!.rii. C)ina .r!cur8 acti,e de
t!t 1elul din 78rile industrial de&,!ltate' dar actualmente sunt a1ectate de cri&a 1inanciar8
m!ndial8. C)ina Gn mare m8sur8 9ene1icia&8 de situa7ia di1icil8 a ec!n!miil!r din unele 78riC
ac!rdGnd credite C)ina G<i multi.lic8 ,eniturile .rin Gncasarea di,idendel!r' a unei .8r7i a
.r!1itului reali&at de c8tre 7ara res.ecti,8.
Hn ta9elul 1 din ane5a 1 sunt re.re&entate 78rile .use Gn !rdine du.8 ni,elul $#% n!minal
per capita. 6 ast1el de in1!rma7ie este necesar8 dar nu <i su1icient8 Gn anali&ele ec!n!mice' Gn
sta9ilirea .!ten7ialului ec!n!mic al 78rii res.ecti,e. $#% include <i st!curile de 1!nduri de
.r!duc7ie. Acestea .entru 78rile a1late Gn curs de de&,!ltare (de e5em.lu C)ina) sunt un !9iecti,
,ital. /ac8 .entru 78rile de&,!ltate "UA' U2' Ma.!nia din .unct de ,edere ec!n!mic !9iecti,ul
s!cial;ec!n!mic este ma5imi&area c!nsumului cu restric7iile te)n!l!+ice <i s!ciale' a.!i Gn 78rile
Gn curs de de&,!ltare de ti.ul %(#C !9iecti,ul este ma5imi&area ,ite&ei de industriali&are.
Aceasta se reduce la acumularea unui anumit st!c de 1!nduri .r!ducti,e' e1iciente' .er1!rmante
necesare .entru m!derni&area ec!n!miei. C!m.!rtamentul traiect!riil!r de cre<tere ec!n!mic8
e1icient8 .e termen lun+ tre9uie studiat8 Gn rela7ie strGns8 cu re+ula de aur a acumul8rii <i Gn
rela7ie cu traiect!riile de cre<tere !.tim8.
F8rile %(#C se +8sesc Gn situa7ia' cGnd Gn&estrarea te)nic8 a muncii
F
G G G
0
' <i $#9 per
capita
F
J J J
0
. F8rile industrial .uternic de&,!ltate au aJuns la a<a;numita stare de saturare a
11?
cantit87i 1!nduril!r .e l!cuit!r <i la ! stare de cre<tere ec)ili9rat8. 6rice cre<tere
F
G G C
F
J J
Gnseamn8 ine1icien78. /ar e5isten7a <i luarea Gn c!nsiderare a .r!+resului te)nic <i a
c!e1icientului de u&ur8 1i&ic8 <i m!ral8 a 1!nduril!r 1i5e m!di1ic8 ra7i!namentele. /u.8 !
.eri!ad8 su1icient de lun+8 de tim. ec!n!mia 78ril!r Gn curs de de&,!ltare .!ate s8 aJun+8 (dar
.!ate <i s8 nu aJun+8) la a<a;numita stare de saturare a cantit87ii 1!nduril!r .e l!cuit!r <i deci la !
stare de cre<tere ec)ili9rat8. /e.8<irea acestei limite
F
G G Gnseamn8 ine1icien78. Acest lucru se
GntGm.l8' cGnd Gn 7ar8 .r!+resul te)nic' te)n!l!+ic' in!,a7i!nal este li.s8. 0raiect!ria e,!lu7iei Gn
tim. a Gn&estr8rii te)nice a muncii G .!rne<te de la ni,elul ini7ial
F
G G G
0

. /u.8 .eri!ada de
industriali&are a ec!n!miei na7i!nale (.eri!ada de.8<it8 de "UA' U2' Ma.!nia dar nu <i de %(#C)
care durea&8 de la
0
t t
.Gn8 la
0 1
t t t
F

' caracteri&at8 .rin in,esti7ii masi,e se aJun+e la un
.unct de Ar8scruce@' c!res.un&8t!r tim.ului
F
t
1
. $unctul de Ar8scruce@ marc)ea&8 intrarea
ec!n!miei na7i!nale .e ma+istrala de de&,!ltare. Hn aceast8 situa7ie ec!n!mia ,a 1unc7i!na
e1icient .entru
F
G G . Hnce.Gnd cu anul
F
t t
1
.entru ec!n!mia 78ril!r industrial de&,!ltate
e5ist8 trei .!si9ilit87iD a reali&a ! Gn&estrare te)nic8 a muncii
F
G G C
F
G G C
F
G G . AJun+Gnd Gn
tim.ul
F F
t
1
' din n!u a.ar trei ,ariante .!si9ile similare .recedentel!r. Hn anul
F
t t
1
.entru
F
G G sau
F
G G ar Gnsemna crearea un!r st!curi de 1!nduri care nu .!t 1i utili&ate sau din li.sa
de 1!r78 de munc8' sau din li.sa 1!nduril!r. 21icien7a ma5im8 se reali&ea&8 numai dac8
de&,!ltarea ec!n!miei este reali&at8 cu Gn&estrarea te)nic8 a muncii
F
G G . Aceste as.ecte
te!retice .!t 1i .use la 9a&a necesit87ii e5.!rturil!r de 1!nduri din "UA' U2' Ma.!nia Gn %(#C.
:.4. C"'#-1z)) -+ C+/)$"-1- :
/!larul "UA' .rin e,!lu7ia sa de de,al!ri&are' im.une alt!r 78ri .!litici de reducere a
.uterii de cum.8rare a ,alutel!r na7i!nale.
$r!9lema ,alutel!r actualmente .!ate 1i 1!rmulat8' dar nu <i s!lu7i!nat8D d!larul "UA
creea&8 .entru t!ate 78rile un <ir de .r!9leme Gns8 ! alt8 ,alut8 mai .!tri,it8 nu .!ate 1i +8sit8.
"UA duc ! .!litic8 ec!n!mic8 direc7i!nat8 la ec!n!misirea resursel!r ener+etice
na7i!nale' sistematic G<i actuali&ea&8 st!curile de aceste resurse' in,esti7iile "UA sunt .re&ente
Gntr;un <ir de 78ri din 6$2C. Cele mai intensi,e 1lu5uri de m8r1uri <i ser,icii din circuitul
ec!n!mic m!ndial le +8sim Gn triadaD "UA;U2;Ma.!nia.
(eali&area !.era7iunil!r de e5.!rt' im.!rt dintre "UA <i U2 sunt Gns!7ite de anumite
im.edimente cu caractere +e!+ra1ic' c!ncuren7ial' de .!liticile m!netare ale "UA direc7i!nate la
sus7inerea e5.!rtat!ril!r din "UA <i Asanc7i!narea@ im.!rtat!ril!r Gn "UA .rin reducerea
cursului de sc)im9 a d!larului.
11>
25.!rtat!rii din "UA' Gn 9a&a !ri+inalit87ii' calit87ii m8r1uril!r' se c!nduc de .!litici
m!n!.!liste. Al+!ritmul c!m.!rtamentului e5.!rtat!ril!r din "UA .!ate 1i .us <i la 9a&a
e5.!rtat!ril!r din U2' dac8 m8r1urile sunt .rinci.ial n!i' n;au !m!l!+' sunt de ! calitate net
su.eri!ar8 etc. Al+!ritmul nu se m!di1ic8 dac8 Gn calcule se .un alte 1unc7ii de re.arti7ie a
.re7uril!r c!merciale.
"UA .re1er8 .!litica c!mercial8 .r!tec7i!nist8 .entru m8r1urile' .entru .r!ducerea c8r!ra
Gn "UA se utili&ea&8 munca intensi,8' necali1icat8' cu un num8r c!nsidera9il de muncit!ri. Hn
aceste ca&uri "UA urm8resc sc!.ul reducerea c!sturil!r .entru sus7inerea <!meril!r. Ast1el de
situa7ii se .!t GntGlni Gn ramurile cu industria te5til8' de c!n1ec7ii' Juc8rii' m8r1uri s.!rti,e'
instrumente mu&icale.
$!liticile' te!retic 9ine ar+umentate' Gn .ractica c!mer7ului interna7i!nal al "UA' su.!rt8
a9ateri Gn 1a,!area .!liticil!r .r!tec7i!niste. Hn acest c!nte5t .r!tec7i!nismul .!ate a,ea cGte,a
Justi1ic8riD +u,ernul "UA se c!nduce de interesele s!ciet87iiC +u,ernul este c!ndus de l!9ismul
un!r indi,i&i cu interese mesc)ine.
*iecare .artener ec!n!mic Gn rela7iile ec!n!mice interna7i!nale' intr!ducGnd .!liticile
c!merciale .r!tec7i!niste' urm8re<te crearea anumit!r 1a,!ruri .entru .r!duc8t!rul na7i!nal. Hn
realitate .!liticile .r!tec7i!niste Gi sanc7i!nea&8 nu numai .e im.!rtat!ri ci <i .e c!nsumat!rii
na7i!naliC accelerea&8 .r!cesul de Gm9un8t87ire a un!r .r!duc8t!ri aut!)t!ni din c!ntul
c!nsumat!rului internC c!ntri9uie la men7inerea .e .ia7a intern8 a .r!dusel!r de ! calitate relati,
in1eri!ar8.
2c!n!mia "UA .!ate in1luen7a cursul de sc)im9 ,alutar n!minal (<i deci <i cel real) .rin
.!liticile sale 9u+etar;im.!&itareC creditar;m!netare. <i din aceste c!nsiderente' statele cu
ec!n!mii mici desc)ise tre9uie sistematic s8 studie&e' s8 1ie la curent cu .!liticile ec!n!mice ale
"UA. $!liticile c!merciale ale "UA .!t a.8rea din necesitatea de a s!lu7i!na unele .r!9leme ale
s!ciet87ii Gn ansam9lu sau .entru a s!lu7i!na .r!9lemele cGt!r,a indi,i&i din s!cietate. Hn unele
situa7ii +u,ernul "UA se c!nduce de interesele s!ciet87ii' Gn altele E este c!ndus de l!9ismul un!r
.r!duc8t!ri.
11@
CONCLU?II I RECOMANDRI
CONCLU?II
Cercet8rile <tiin7i1ice e1ectuate de c8tre aut!rul te&ei au .ermis 1!rmularea unui <ir de
c!nclu&ii' inclusi,D
1. "istemul ec!n!mic al "UA .!ate 1i de1init .rin caracterul s8u descentrali&at' caracter
ca.italist' 9a&at .e .r!.rietatea .ri,at8 <i li9er8 ini7iati,8. #nter,en7ia aut!rit87il!r 1ederale
Gn ec!n!mia "UA se mani1est8 .rin strate+ii de .!litic8 9u+etar8 <i m!netar8. Hn acela<i
tim.' 9u+etul 1ederal are ! c!m.!nent8 ce ,i&ea&8 in,esti7ii Gn cercetare. >e+isla7ia
ec!n!mic8 a "UA .ermite im.licarea +u,ernului Gn c!ntr!lul .racticil!r de a1aceri'
+u,ernul american are <i r!lul de su.er,i&!r al cre<terii ec!n!mice. C!m.aniile "UA
trans1er8 Gn e5teri!r m!delul american de .lani1icare <i de mana+ement a acti,it87ii
ec!n!mice' Gn e+al8 m8sur8' <i n!ile te)n!l!+ii de mare randament <i .r!ducti,itate.
(e,!lu7ia te)nic!;<tiin7i1ic8 a .!rnit din "tatele Unite. Cei mai mul7i de7in8t!ri ai
.remiului !9el Gn <tiin78 sunt americani. i,elul Gnalt al te)n!l!+iei utili&ate Gn industria
american8 determin8 re.arti&area 1!r7ei de munc8 Gn d!meniul ser,iciil!r Gntr;un .r!cent
uria<. Cre<terea ec!n!mic8 este sus7inut8' de te)n!l!+ia .er1!rmant8' in1la7ie sc8&ut8'
ca.acitatea de a crea l!curi de munc8 <i un ni,el relati, redus al <!maJului. "UA
.r!m!,ea&8 un n!u c!nce.t ec!n!mic le+at de .r!ducti,itatea +l!9al8 a 1act!ril!r de
.r!duc7ie' c!nce.t ce .une accent .e e1icacitatea cu care ec!n!mia american8 Gm9in8
munca an+aJa7il!r cu in,esti7iile Gn cercetare;de&,!ltare. "tatele Unite ale Americii au cea
mai de&,!ltat8 a+ricultur8 din lume. /at!rit8 c!ndi7iil!r naturale .r!.ice <i a s.!rului
dem!+ra1ic (ini7ial mai ales .rin imi+ra7ie din 2ur!.a ; Gntre 1800 <i 1913 s!sind Gn t!tal
cea. 50 mili!ane de !ameni)' industria s;a de&,!ltat Gntr;un ritm ra.id' ceea ce a .ermis
"UA s8 !cu.e ! .!&i7ie de 1runte .e arena interna7i!nal8. "UA' 1iind ! 7ar8' care a
reali&at un succes ec!n!mic en!rm' Gn 9a&a d!meniului cercetare;de&,!ltare' ramurii care
.re+8te<te Amaterie .rim8@ .entru de&,!ltarea intelectului' ac!rd8 ! aten7ie secund8
ramurii educati,e.
2. "UA si U2 re.re&int8 cei mai mari in,estit!ri in s.a7iul .artener. $este Jum8tate din
in,esti7iile .ri,ate americane si;au +8sit destina7ia in tarile din Uniunea 2ur!.eana.
#n,esti7iile str8ine directe au .ermis crearea de mili!ane de l!curi de munca atLt Gn "UA
cat <i Gn Uniunea 2ur!.ean8. $entru a c!ntri9ui la Gnt8rirea c!m.etiti,it87ii cel!r d!ua
ec!n!mii' &eci de miliarde de eur! sunt al!cate anual .entru cercetare;de&,!ltare de c8tre
1irmele eur!.ene in "UA si de cele americane in U2. C!!.erarea dintre "tatele Unite si
12A
Uniunea 2ur!.eana a cun!scut ! intensi1icare maJ!ra in d!meniul lu.tei Gm.!tri,a
criminalit87ii si a ter!rismului. C!!.erarea dintre "UA si U2 a c8.8tat ! n!ua dimensiune
si ca urmare a im.lic8rii din ce in ce mai mult a Uniunii 2ur!.ene in securi&area &!nel!r
de c!n1lict din lume. "UA si U2 au ac7i!nat sau urmea&8 sa ac7i!ne&e in .arteneriat.
(ela7iile ec!n!mice intre "UA si U2 au dus la c!nclu&ii clare le+ate de ac7iunile ce
tre9uie urmate in cadrul c!!.er8rii dintre cele d!ua .8r7i. "tatele Unite au cea mai mare
ec!n!mie din .unct de ,edere te)n!l!+ic. *irmele din "UA sunt de .rim .lan Gn
.r!+resele te)n!l!+ice' Gn s.ecial Gn c!m.utere <i Gn industria aer!s.a7ial8 medicale'' <i
ec)i.ament militar.
3. "istemul ec!n!mic american este mult decentrali&at' dar Gn anumite situa7ii aut!rit87ile
1ederale se im.lic8 .rin .!liticile 9u+etare' m!netare etc.' 9a&Lndu;se .e .lani1icarea
indicati,8' ar+umentat8 <tiin7i1ic. :u,ernul "UA' Gn 9a&a le+isla7iei ec!n!mice' se
im.lic8 Gn c!ntr!lul .racticil!r de a1aceri' acesta 1iind e5ercitat 1a78 de .!liticile
ec!n!mice e5terne' in,esti7i!nale' de de&,!ltare a d!meniului cercetare;de&,!ltare.
Saltul tehnologic, .re.!nderent militar' este direc7i!nat <i Gn sc!.uri nemilitare' ci,ile'
c!nstructi,e' umane. "UA Gnce. in,esti+a7ii' ela9!r8ri .entru !97inerea un!r .r!duse'
ser,icii' te)n!l!+ii .rinci.ial n!i' .entru e1icienti&area .r!cesel!r .r!ducti,e' a
1!nduril!r' ec)i.amentel!r. "UA G<i .r!+ramea&8' G<i .lani1ic8 acti,it87ile ec!n!miceC
creea&8 .r!duse' ser,icii .rinci.ial n!i' 18r8 !m!l!+ Gn s.a7iu' Gn tim.. $r!dusele creare
de "UA c!ntri9uie la cre<terea ec!n!mic8 a "UAC c!nc!mitent la de1a,!ri&area statel!r
care nu dis.un de te)n!l!+ii e1iciente' de .r!duse <i ser,icii .rinci.ial n!iC la
trans1!rmarea "UA Gn >#/2( 2C663#C m!ndial. Hn "UA +esti!narea .r!cesului de
ela9!rare <i im.lementare a .r!+ramel!r macr! .entru <tiin78' te)n!l!+ii' te)nic8'
in!,a7ii este 9a&at8 .e .rinci.iile At!talitarismului@ ec!n!mic. Hn aten7ia c!n+resului "UA
stauD ascultarea' discutarea .r!+ramel!r macr!C sta9ilirea structurii c)eltuielil!r din
9u+etul 1ederal .entru .r!+ramele macr!C c!ntr!lul ni,elului calitati, al ela9!r8ril!r
c!n1!rm .r!+ramel!r macr! .entru .r!+resul te)nic!;<tiin7i1icC e5.erti&a <tiin7i1ic8'
.ractic8' te)n!l!+ic8 a reali&8ril!r .r!+ramel!r macr!C estimarea te)n!l!+iil!r n!u create
de .r!+ramele macr!C .lani1icarea .r!+ramel!r macr!C +esti!narea' a.r!9area actel!r
le+islati,e destinate .!liticil!r te)nic!;<tiin7i1iceC m!nit!ri&area reali&8rii .r!+ramel!r
macr!C sta9ilirea structurii <i a .ri!rit87il!r .r!+ramel!r .entru .eri!adele de scurt8' de
lun+8 durat8C e5aminarea .r!9lemel!r ec!n!mice' s!ciale' militare' ec!l!+ice care .!t <i
tre9uie s8 1ie s!lu7i!nate .rin ela9!r8ri de .r!+rame macr! .entru <tiin78' te)nic8'
te)n!l!+ii.
121
4. "UA' e5.!rtLnd utilaJe' ma<ini' ec)i.amente' s!lu7i!nea&8 d!u8 .r!9lemeD G<i 1ace Al!c@
.entru .r!dusele .rinci.ial n!i' create de .r!+ramele macr!C G<i cre<te ,!lumul
e5.!rtului. 25.!rtul "UA este +enerat Gn mare m8sur8 de necesitatea de Atrans1u&ie@ de
ca.ital din "UA Gn alte 78ri. Hn "UA +esti!narea .r!cesului de ela9!rare <i im.lementare a
.r!+ramel!r macr! .entru <tiin78' te)n!l!+ii' te)nic8' in!,a7ii este 9a&at8 .e .rinci.iile
At!talitarismului@ ec!n!mic. ".re de!se9ire de alte sisteme ec!n!mice' Gn "UA GntGlnim
acti,it87i !ri+inale ale s!ciet87ii' inclusi,D industria in1!rma7il!rC ser,icii .r!1esi!nale'
<tiin7i1ice' te)niceC administrarea de c8tre +u,ern a c!m.aniil!r <i Gntre.rinderil!rC
mana+ementul administrati, al resursel!r <i de<euril!r <i ser,icii de remediereC arte
distracti,e' recreere etc. 2c!n!mia "UA' cu mici a9ateri Gn .eri!adele de cri&e
ec!n!mice' se a1l8 Gn .ermanent8 cre<tereC atra+e uria<e 1lu5uri de ca.italC asi+ur8
e5.!rtul de resurse 1inanciareC dis.une de te)n!l!+ii .er1!rmante 18r8 de .recedent Gn
tim. <i Gn s.a7iuC c!ntri9uie la de&,!ltarea ec!n!mic8 Gn (estul >umii <i .rin crearea
c!m.aniil!r transna7i!naleC dis.un de 1!rme de !r+ani&are ec!n!mic8' administrati,8
9ine ar+umentate <tiin7i1ic. Hn lume nu;i nici ! 7ar8' care n;ar de.inde de succesele'
insuccesele ec!n!mice ale "UA. "UA au trans1!rmat .r!dusele intelectuale Gn mar18C
cum.8r8 <i ,inde idei' in!,a7ii' reali&8ri <tiin7i1ice etc. de&,!ltarea <tiin7i1ic8 a "UA Gn
.er1!rman78.
5. AAJut!rulP 78ril!r 9!+ate cel!r s8race c!ntri9uie d!ar la cre<terea num8rului s8racil!r.
Atra+erea ca.italului str8in nu Gnt!tdeauna ar .utea c!ntri9ui la de&,!ltarea ec!n!miei
na7i!nale. #m.!rtul ca.italului m!ral de.8<it ar .utea d!ar s8r8ci ec!n!mia na7i!nal8.
Actualmente 78rile industrial de&,!ltate e5.!rt8 ca.italul Gn cantit87i t!t mai
c!nsidera9ile. Hn .rinci.iu ele se de9arasea&8 de 1!ndurile de,enite ne.r!1ita9ile.
"uccesul un!r' 78ri <i insuccesul alt!r 78ri se des18<!ar8 du.8 sc)emaD 78rile industrial
de&,!ltate .un accent (<i au aceast8 .!si9ilitate) .e de&,!ltarea <tiin7ei' <i te)nicii' .e
.r!+resul te)n!l!+ic. Hn acest sc!. 1ac in,esti7ii c!nsidera9ile Gn ramura cre<terii
+enerat!ril!r de idei' atra+erii s.eciali<til!r din 78rile sla9 de&,!ltate. 0e)n!l!+ia
.r!,!ac8 de.recierea m!ral8 a ca.italului .r!ducti, din 78rile de !ri+ine' <i deci el tre9uie
e5.!rtat sau im.!rtat .rin munca mai ie1tin8 sau <i una <i altaC aceasta din urm8 asi+ur8
.er.etuarea s8r8ciei Gn 78rile sla9 de&,!ltate. F8rile .ri,ate de munca cali1icat8 (care sau
au emi+rat (munca) sau .e l!c acti,ea&8 la .r!duc8t!ri str8ini)' de,in e5.!rtat!are de
munc8 ie1tin8 <i de materii .rime. F8rile industrial sla9;de&,!ltate' intrLnd Gn U2 se
an+aJea&8 Gntr;! c!m.eti7ie cu 78rile industrial de&,!ltate. Gn aceast8 situa7ie tre9uie s8 se
.un8 accent .e cLte,a .r!9lemeD maJ!rarea in,esti7iil!r Gn de&,!ltarea <tiin7ei' te)nicii'
te)n!l!+iil!r' .re+8tirii su.er;s.eciali<til!r (actualmente .entru <tiin78 Gn aceste 78ri
122
(!mLnia sunt al!cate 0'5O din $#%)C de creat un mecanism ec!n!mic! ; s!cial de
re7inerea su.er;s.eciali<til!r Gn 7ar8' de atras din alte 78ri' la munc8' su.er;s.eciali<tiC
in,esti7iile tre9uie 18cute Gn industria +reaC industriile tre9uie di,ersi1icateC !rice im.!rt
de 1!nduri .r!ducti,e' din U2 tre9uie Gns!7it de un studiu de 1e&a9ilitate .entru a e5clude
im.!rtul 1!nduril!r m!ral de.8<iteC crearea te)n!l!+iil!r de tratare medical8C sistematic
de actuali&at .!liticile de e5.!rt' de im.!rt' de 1iscalitate' ac)i&i7ii' m!netare 18cLndu;le
adec,ate situa7iil!r n!i create. $!rnind de la necesitatea de a s!lu7i!na un <ir de .r!9leme
ec!n!mice' s!ciale' ec!l!+ice' Gn 78rile mem9re ale U2 ! aten7ie de!se9it8 este ac!rdat8
cercet8ril!r <tiin7i1ice 1undamentale' a.licati,e' in!,a7i!nale' de&,!lt8rii ec!n!miei din
c!ntul 1act!ril!r intensi,i. Hn acest sc!. 78rile din U2 G<i c!ncentrea&8 e1!rturile
intelectuale du.8 un <ir de .r!+rame de cercet8ri <tiin7i1ic!;a.licati,e c!mune.
$r!+ramele sunt direc7i!nate Gn d!meniul ela9!r8rii .r!+n!&el!r Gn de&,!ltare <tiin7ei'
te)niciiC c!n7in te)n!l!+ii in1!rma7i!naleC 9i!te)n!l!+iiC .resu.un c!ns!lidarea <i
ren!,area 9a&ei industriale Gn c!m.le5eleD Aa+ricultura;c)imia;ener+etica@' Ac!sm!sul;
electr!nica@C sunt direc7i!nate la ela9!rarea un!r c!nce.te <i reali&area .r!+ramel!r
destinate cre8rii in1rastructurii .entru .restarea un!r ser,icii .rinci.ial n!i' la crearea de
n!i ra.!rturi dintre munca ,ie <i cea materiali&at8' la crearea institu7iil!r c!nsultati,e Gn
d!meniul m!di1ic8ril!r te)n!l!+ice. "uccesele reali&ate du.8 1iecare eta.8 de de&,!ltare
a <tiin7ei' a te)nicii' sunt urmate de .r!cesul de acumulare de cun!<tin7e 1undamentale'
a.licati,e. "c!.ul .r!+ramel!r de de&,!ltare a <tiin7ei' te)nicii este reducerea c!sturil!r
.r!ducti,e' crearea un!r te)n!l!+ii' .r!duse 1inale .rinci.ial n!i' men7inerea U2 .e l!cul
de >#/2( ec!n!mic .e arena m!ndial8.
6. Cele 4 78ri din ansam9lul' numit %(#C' Gntr;ade,8r sunt lidere' Gns8 nu ec!n!mici' ci du.8
num8rul .!.ula7iei' du.8 su.ra1a7a +e!+ra1ic8. Crearea %(#C;ului este ! d!rin78 a un!r
78ri (te)n!l!+ic sla9 de&,!ltate' cu un $#% c!nstituit din 9!+87iile naturale' cu un
e5cedent de munc8 necali1icat8) de a su9linia .r!.ria sa im.!rtan78 Gn de&,!ltarea
ec!n!miei m!ndiale. %(#C;ul este ! in1!rma7ie de Ac!nsum@ intern' c)i.urile An!i am
de,enit ! 1!r78 ec!n!mic8 decisi,8@. Hn realitate %(#C;ul nu este <i Gn .rinci.iu nu .!ate
1i +enerat!r de idei' de te)n!l!+ii .er1!rmante' mediu 1a,!ra9il .entru de&,!ltarea
<tiin7ei' te)nicii. F8rile din %(#C nu dis.un de in1rastructura res.ecti,8 .entru a urma
e5em.lul U2 Gn de&,!ltarea cercet8ril!r <tiin7i1ice 1undamentale' a.licati,e' in!,a7i!naleC
nu dis.un de +enera7ii e su.ers.eciali<tiC nu .!t crea cererea la .r!dusele intelectuale
c)iar dac8 acestea s.!radic ,!r a.8reaC nu dis.un de .!si9ilit87i de im.lementare a
te)n!l!+iil!r .er1!rmante .rinci.ial n!i. $!ten7ialul .r!ducti, al 78ril!r %(#C .!ate
cre<te Gn acea m8sur8 Gn care "UA' U2 <i Ma.!nia sunt de ac!rd s8 le .un8 la dis.!&i7ie
123
n!i te)n!l!+ii .r!ducti,e. Hns8 e <tiut8 .!litica de e5.!rt a ca.italului .r!ducti, din
"UA' U2 <i Ma.!niaD Gn 78rile;+i+ant' de re+ul8' sunt e5.!rtate utilaJele m!ral de.8<ite.
Cu acestea <i cu munca remunerat8 la ni,elul inadmisi9ilului' 78rile %(#C ,!r .r!duce un
,!lum c!nsidera9il de .r!duse 1inale' dar numai Gn .eri!ada de 1unc7i!nare a utilaJel!r
im.!rtate. Cantitati, cele .atru 78ri ,!r reali&a un ,!lum c!nsidera9il al $#%. Aceast8
cre<tere c!ntr!la9il8 este Gn 1a,!area "UA' U2 <i Ma.!nia. Cre<terea .r!,i&!rie a
ec!n!miei c!ntri9uie la cre<terea cererii Gn aceste .atru 78ri' adic8 la crearea
.!si9ilit87il!r de cre<tere a e5.!rturil!r din "UA' U2 <i Ma.!nia. Cele .atru 78ri din %(#C
nu .re&int8 un c!ncurent seri!s .entru "UA' U2 <i Ma.!nia .e .ia7a m!ndial8. %(#C;ul'
c!nstituind ! Auniune@ ,!r a,ea un circuit ec!n!mic relati, Gnc)isD 78rile din acest
Aansam9lu@ G<i ,!r c!nser,a te)n!l!+iile m!ral de.8<ite' ,!r 1ace sc)im9 li9er de munc8
necali1icat8' de ca.ital dee1icient.
7. "uccesele ec!n!mice ale "UA' Gn mare m8sur8' sunt c!nsecin7e ale .r!+ramel!r
(.lanuril!r) de de&,!ltare ale 78rii' .r!1und ar+umentate <tiin7i1ic. 3aJ!ritatea
mecanismel!r ec!n!mice ale "UA au 1!st +enerate de m!delele ec!n!mic!;matematice
utili&ate Gn .r!cesul de ela9!rare a .r!+ramel!r macr!' ser,ind su.!rt de interes
ec!n!mic .entru Adirec7i!nareaP ,ect!rului su9iec7il!r ec!n!mici Gn anumite direc7ii de
acti,itate' .entru .r!ducerea 9unuril!r de anumit8 calitate' Gntr;un anumit ,!lum. $rin
le+isla7ie' de e5em.lu' este im.us8 .eri!ada de 5 ani de 1unc7i!nare Gn "UA a ca.italului
1i5. Acest mecanism administrati, im.ulsi!nea&8 .r!cesele de ren!,are a 1!nduril!r 1i5e
.r!ducti,e' de im.lementare a succesel!r in!,a7i!nale' a .r!+resului te)nic!;<tiin7i1ic
($0N)' de cre<tere a e1icien7ei ec!n!mice' de trans1!rmare a "UA Gntr;un m!n!.!list
.r!duc8t!r de idei' de te)n!l!+ii' de .r!duse cu un +rad de te)nicitate <i inteli+en78
.rinci.ial n!i. 0e)n!l!+iile' utilaJele .r!ducti,e sunt utili&ate Gn "UA d!ar Gn .eri!adele
de ma5im8 e1icien78' du.8 care se 1ac Atrans1u&iileP de ca.ital .rin e5.!rtul acest!ra Gn
alte 78ri. 0rans1erurile de te)n!l!+ii de c8tre "UA se 1ac du.8 criterii ec!n!miceD
.r!ducerea este mai a.r!a.e de materia .rim8C .re7urile la .r!dusele 1inale sunt Gnalte' iar
remunerarea muncii este relati, redus8C .r!ducerea este mai a.r!a.e de cum.8r8t!rC Gn
7ara unde se 1ace trans1u&ia de ca.ital este creat8 in1rastructura .r!ducti,8. "UA
trans1u&iile de ca.ital' .rin rela7iile e8portBimport se 1ac Gn e5clusi,itate Gn 1a,!area
ec!n!miei "UA. /in .eri!ada de 1unc7i!nare Gn "UA a ca.italului sunt determina7i anii
cu cea mai mare e1icien78 du.8 care ca.italul res.ecti, este e8portat.
8. (ela7iile ec!n!mice interna7i!nale actuale se des18<!ar8 Gn cadrul unei 0(#A/2
2C663#C2D "UA' U2' Ma.!nia' "UA <i U2 c!nstituie cel mai mare .arteneriat
c!mercial 9ilateral din >ume. Hn urma cri&ei' <i "UA <i U2 au Gnre+istrat ! diminuare a
124
de1icitului c!mercial cu m8r1uri. U2 <i "UA' tradi7i!nal' sunt .rinci.alii act!ri
ec!n!mici. de&,!ltarea un!r state din mul7imea cel!r sla9 de&,!ltate' desc)iderea un!r
.ie7e n!i' e1ectele cri&ei ec!n!mice' au 18cut ca .!nderea "UA <i U2 .er t!tal' s8 scad8.
C)iar <i Gn aceste c!ndi7ii' rela7iile ec!n!mice dintre U2 <i "UA sunt <i ,!r 1i <i Gn
c!ntinuare m!t!rul ec!n!miei m!ndiale. "trate+ia e5.!rtat!ril!r de m8r1uri din "UA'
1iind m!n!.s!ni<ti .entru m8r1urile sale du.8 !ri+inalitate' du.8 calitate' se reduce laD
determinarea .re7ului minim de c!merciali&are care' de re+ul8' Gl de.8<e<te .e cel
mar+inalC sau la determinarea ,!lumului !.tim de m8r1uri e5.!rtate Gn U2. $!liticile
c!mer7ului "UA cu .artenerii ec!n!mici din 78rile mem9re ale U2 sunt re&ultatul
.!liticil!r c!merciale +u,ernamentale <i a e5.!rtat!ril!r din "UA. :u,ernul c!ntri9uie la
interna7i!nali&area dat!riil!r de stat ale 78rii' stimulea&8 cre<terea e5.!rtului. (ela7iile
ec!n!mice Gntre .artenerii din "UA <i U2 sunt di,erse <i Gn cre<tere. 6.era7iunile
c!merciale "UA;U2' Gn de.enden78 de anumite situa7ii sunt e1ectuate Gn 9a&a .!liticil!r
c!merciale .r!tec7i!niste sau Gn 9a&a .!liticil!r c!merciale li9erale. 2c!n!mia "UA'
1iind ! ec!n!mie mare desc)is8' .!ate in1luen7a cursul de sc)im9 ,alutar n!minal .rin
.!liticile 9u+etar;im.!&itareC creditar;m!netare. Cre<terea ac)i&i7iil!r +u,ernamentale
sau reducerea im.!&itel!r c!ntri9uie la cre<terea ,!lumului !1ertei de m8r1uri <i ser,icii.
2c!n!mia "UA' 1iind <i mare <i desc)is8' are un im.act c!nsidera9il' .!ate c)iar decisi,'
asu.ra .ie7el!r 1inanciare m!ndiale' inclusi, asu.ra 1lu5uril!r e5.!rt' im.!rt cu U2.
PROPUNERI
Criteriile ec!n!mice ale 78ril!r;.artenere c!merciale c!nstituie un sistem de ecua7ii
inc!m.ati9ile. /eci' .r!.unerile .entru e1icienti&area rela7iil!r ec!n!mice interna7i!nale .!t 1i
destinateD sau "UA' sau 78ril!rEmem9re ale U2' sau 78ril!r din uniunea %(#C' sau 78ril!r din
(estul >umii. Cercet8rile <tiin7i1ice la tem8 au 1!st e1ectuate nu .entru a Am!di1ica@
c!m.!rtamentul ec!n!mic al "UA' ci .entru cun!a<terea "UA ca .e ! su.ra.utere ec!n!mic8
m!ndial8 Gn ra.!rt cu care 78rile din U2 .!t <i tre9uie s8 se c!n1!rme&e' s8;<i cree&e c!nce.te'
.!litici c!merciale Gn interesele na7i!nale. $r!.unerile ce urmea&8 urm8resc interesele 78ril!r din
U2.
Cercet8rile <tiin7i1ice e1ectuate la tema AEvaluarea comerului exterior dintre SUA i
rile uniunii euroene@ .ermit s8 1acem un <ir de .r!.uneri. Unele 78ri industrial sla9
de&,!ltate' intrGnd Gn U2 s;au an+aJat Gntr;! c!m.eti7ie ec!n!mic8 cu 78rile industrial .uternic
de&,!ltate. >i9erul sc)im9 de m8r1uri' ser,icii' munc8 Gn cadrul U2 de1a,!ri&ea&8 78rile sla9
de&,!ltate. F8rile sla9 de&,!ltate' care n;au de,enit mem9re ale U2' Gn c!ntinuare <i mai mult
,!r 1i de1a,!ri&ate. $r!9lema a a.8rut nu din cau&a intr8rii a un!r 78ri s8race (%ul+aria' (!mLnia
12:
etc.) Gn U2' ci din cau&a ni,elului redus de de&,!ltare a industriei .er1!rmante Gn aceste 78ri. Hn
acest c!nte5t este necesarD
1. F8rile din U2 cu un ni,el de de&,!ltare al industriei relati, redus Gn
c!m.ara7ie' de e5em.lu' cu industria :ermaniei' tre9uie s8;<i alinie&e c!sturile .entru
sus7inerea <tiin7ei' te)n!l!+iil!r' .re+8tirii su.ers.eciali<til!r la ni,elul 78ril!rEmem9re a
U2' adic8 la 2;3O din $#%. Aici este necesar de .reci&at urm8t!rul as.ect. Hn unele 78ri'
in,esti7iile destinate de&,!lt8rii <tiin7ei se reduce la crearea Ac!ndi7iil!r@ .rin c!nstruc7iile
un!r cl8diri' .r!curarea m!9ilei etc. Ast1el de in,esti7ii c!ntri9uie nu la de&,!ltarea <tiin7e'
ci la de&,!ltarea alt!r ramuri. #n,esti7iile Gn <tiin78 tre9uie s8 treac8 .rin A9urta@
su.ers.eciali<til!r' s8 1ie destinate .re+8tirii nemiJl!cite a acest!raC s8 sus7in8 material
de.las8rile !amenil!r de <tiin78 la di,erse mani1est8ri <tiin7i1ice Gn cadrul U2C s8 ac)ite la
un ni,el !n!ra9il c!stul artic!lel!r <tiin7i1ice. C!la9!rat!rul <tiin7i1ic nu tre9uie remunerat
1iindc8;i' de e5em.lu' academician' dar .entru .u9lica7iile <tiin7i1ice curente. Ntiin7a se
.!ate de&,!lta numai Gn situa7ia cGnd Gn 78rile res.ecti,e se creea&8 cererea la .r!dusele
intelectuale.
2. Hn situa7ia cGnd unele 78ri de&,!ltate' de e5em.lu "UA' G<i .!t .ermite !
remunerare de!se9it de Gnalt8 a c!la9!rat!ril!r <tiin7i1ici talenta7i a.are .r!9lema emi+r8rii
acest!ra. /eci este necesar de ela9!rat un sistem ec!n!mic!;s!cial cu su.!rt Juridic .entru
re7inerea Gn 7ar8 a su.ers.eciali<til!r' de atras din alte 78ri munc8 cali1icat8. Ni de data
aceasta' nu crearea un!r c!ndi7ii 1!arte 9une .entru unii' care .e ,iit!r !r de,eni sau .!ate
nu !r de,eni su.ers.ecial<ti' ci asi+urarea acest!ra cu l!curi de munc8' unde .rin crea7iile
sale' .rin a.!rtul s8u Gn de&,!ltarea <tiin7ei G<i ,a cG<ti+a c!n1!rtul d!rit.
3. #n,esti7iile na7i!nale Gn de&,!ltarea <tiin7ei tre9uie c!!rd!nate cu cele din U2C
tre9uie s8 1ie direc7i!nate la .r!curarea te)n!l!+iil!r .er1!rmante .entru institu7iile
<tiin7i1ice' la d!tarea la9!rat!arel!r cu utilaJe la ni,elul d!t8ril!r din U2. 6r+ani&area
administrati,8 a cercet8ril!r <tiin7i1ice .!ate <i tre9uie .reluat8 din e5.erien7a "UA.
4. #nstitu7iile de cercet8ri <tiin7i1ice tre9uie s8 1ie di,ersi1icate. C!ncentrarea
.re+8tirii su.ers.eciali<til!r Gn anumit8 ramur8 (de e5em.lu Gn a+ricultur8) nu este cea mai
indicat8 deci&ie. #deile' de re+ul8' se +8sesc la Aintersec7ia@ <tiin7el!r. Hn 7ar8 tre9uie
cu.rinse cu aten7ie t!ate d!meniile. Hns8' 1iecare d!meniu se de&,!lt8 cu ,ite&a sa. Acel
d!meniu care ,a a,ea mai multe <i mai 9une succese' ,a a,ea <i mai mare <i mai 9un8
sus7inere 1inanciar8. *iecare d!meniu <tiin7i1ic ,a dis.une de in,esti7ii Gn de.enden78 de
num8rul <i !ri+inalitatea ideil!r' in!,a7iil!r' a.lic8ril!r Gn .ractic8 etc.
5. F8rile din U2' de1a,!ri&ate de ni,elul de de&,!ltare industrial8' tre9uie s8 7in8
c!nt de ni,elul de .er1!rman78 a 1!nduril!r .r!ducti,e im.!rtate. 6rice im.!rt de utilaJe'
12=
te)n!l!+ii' ec)i.amente' mecanisme etc. din U2 (<i nu numai din U2) tre9uie s8 1ie Gns!7ite
de un studiu de 1e&a9ilitate .entru a e5clude im.!rtul 1!nduril!r m!ral de.8<ite. Hn aceast8
direc7ie .!ate <i tre9uie .reluat8 e5.erien7a "UA care im.un .re&en7a certi1icatel!r ce
c!n1irm8 calitatea' e1icien7a m8r1uril!r im.!rtate.
6. (esursele 1inanciare' destinate de&,!lt8rii <tiin7ei na7i!nale tre9uie s8 1ie
direc7i!nate la .re+8tirea .e scar8 lar+8 a intelectului s!ciet87ii. Crearea un!r <c!li'
uni,ersit87i sin+ualre .e lGn+8 academii nu este cea mai reu<it8 m!dalitate de de&,!ltare a
<tiin7ei. Ntiin7a se de&,!lt8 cu succes cGndD e5.!nen7ii ei sunt re.re&entan7ii a cel!r mai
di,erse <c!li' .r!+rame de studiiC .r!dusele intelectuale sunt s!licitate' iar aut!rii .entru
.r!dusul s8u intelectual este res.ecti, remunerat. 2ste necesar de e5clus remunerarea
c!la9!rat!ril!r d!ar .entru .re&en7a acest!ra la ser,iciu sau .entru c8;i academician.
7. 2,!lu7ia met!del!r de de.8<ire a de.resiunil!r ec!n!mice tre9uie studiate
.entru a 1i .us8 la 9a&a un!r c!nce.te' .!litici de .re,enire' de !c!lire a cri&el!r
ec!n!mic!;1inanciare .!si9ile. Hn c!ndi7iile cri&ei ec!n!mic!;1inanciare din anii 2009;
2010 78rile din U2 se c!n1runt8 cu .r!9leme 18r8 de .recedent Gn tim. <i Gn s.a7iu. "itua7ia'
cGnd a.ar cri&e ec!n!mice' dar %anca a7i!nal8 a 78rii res.ecti,e nu este a9ilitat8 cu
dre.tul de emisii a 9ancn!tel!r 98ne<ti este 18r8 de .recedent. #e<irea este unaD acce.tarea
creditel!r. Hn acest ca&' Gn ,i&iunea n!astr8' 78rile din U2 .!t' dar nu este e1icient s8 acce.te
credite de la ! 7ar8 9!+at8 Gn 9ani' dar s8rac8 Gn te)n!l!+ii .er1!rmante' cum este de
e5em.lu C)ina. F8rile din U2 cu e1!rt c!mun' interuni!nist tre9uie s8;<i s!lu7i!ne&e
.r!9lemele A.enuriei@ de 9ani' nu tre9uie s8 acce.te AaJut!rul@ C)inei.
8. $rintre t!ate ,alutele din lume' eur! este ,aluta Gn care +u,ernele na7i!nale nu
se .!t im.lica. 2ur! este un succes c!nsidera9il al ec!n!miei eur!.ene' ser,e<te etal!n'
este un re.re&entant al miJl!acel!r 1inanciare. ici ! 7ar8 din A&!na@ eur! nu;<i .!ate
s!lu7i!na .r!9lemele de1icitului 9u+etar .rin intermediul emisiil!r su.limentare de
9ancn!te 98ne<ti. /!larul' s.re de!se9ire de eur!' de,al!ri&Gndu;se c!ntri9uie la
s!lu7i!narea un!r .r!9leme ale "UA din c!ntul ec!n!miei m!ndiale. 6 ,ariant8 de
.er1ec7i!nare a ,alutei m!ndiale' Gn ,i&iunea n!astr8' ar 1i as!cierea d!larului c8tre eur!'
care ar circula du.8 re+ulile de circula7ie' emise a ,alutei eur!. #ntr!ducerea eur!d!larului
.!ate de,eni <i un 1act!r de 1unc7i!nare sta9il8 a ec!n!miei m!ndiale.
12?
BIBLIOARA8IE
1. Hhlin M. #nterre+i!nal and #nternati!nal 0rade. Cam9rid+e' 3ass.' 1967.
2. Stolper )., Samuelson P. $r!tecti!n and (eal ?a+es.{ (e,. !1 %e!n. "tudies' 1941' ,. 9' |
1.
3. Samuelson P. #nternati!nal 0rade and t)e 2Rualisati!n !1 *act!r $rices.{ 2c!n!mic M.' 1948'
,. 58' | 230.
4. Samuelson P. #nternati!nal *act!r;$rice 2Rualisati!n !nce A+ain.{ 2c!n!mic. M.' 1949'
,. 59' | 234.
5. &eontief ). /!mestic $r!ducti!n and *!rei+n 0radeD 0)e American Ca.ital $!siti!n (e;
25amined.{ 2c!n!mia #nterna&i!nale' 1954' 7 *e9. ((e.rinted inD >e!ntie1 ?. #n.ut;
6ut.ut 2c!n!mics. . Y.' 1966).
6. SNerling *. Ca.ital ")!rta+e and >a9!r "ur.lus in t)e United "tates. (e,. !1 2c!n!mics and
"tatistics' 1954' ,. 36' | 3.
7.&eontief ), *act!r $r!.!rti!ns and t)e "tructure !1 American 0radeD *urt)er 0)e!retical and
2m.irical Anal-sis.{ (e,. !1 2c!n!mics and "tatistics' 1956' ,. 38' | 4.
8.*haradNaO .. *act!r $r!.!rti!ns and t)e "tructure !1 #nd! { U. ". 0rade. ; #ndian 2c!n. M.'
1962' ,. 10' P 2.
9.;atemoto #., Ichimura S. *act!r $r!.!rti!ns and *!rei+n 0radeD 0)e Case !1 Ma.an. ;
(e,. !1 2c!n!mics and "tatistics' 1959' ,. 41' | 4.
10. )ahl @. Ca.ital and >a9!ur (eRuirements 1!r Canadass *!rei+n 0rade. ; Canadian M. !1
2c!n!mics' 1961' ,. 27' | 3.
11. .osGamp %. *act!r $r!.!rti!ns' tuman Ca.ital and *!rei+n 0radeD 0)e Case !1 ?est
:erman-.; ?elt=ertsc)a1tlic)es Arc)i,' 1963' ,. 91' | 2.
12. *aldNin .. /eterminants !1 t)e C!mm!dit, "tructure !1 U. ". 0rade. ; American 2c!n.
(e,.' 1971' ,. 61' | 1. 13. AaneG Q. atural (es!urce C!ntent !1 *!rei+n 0rade 1870;1955
and t)e (elati,e
13. A9undance !1 atural (es!urces in t)e United "tates. ; (e,. !1 2c!n!mics and
"tatistics' 1959' ,. 41' | 2.
14. )illiams Q. 0)e (es!urce C!ntent in #nternati!nal 0rade. ; Canadian M. !1 2c!n!mics'
1970' ,. 3' | 1.
15. AaneG Q. 0)e *act!r $r!.!rti!ns 0)e!r-D 0)e ;*act!r Case'; U-Ql!s' 1968' ,. 21' ;|4.
16. >hip man Q. A "ur,e- !1 t)e 0)e!r- !1 #nternati!nal 0rade $. 3. 0)e 3!dern 0)e!r-. ;
2c!n!metrica' 1966' ,. 34' | 1.
17. #inhas *. 0)e t!m!)-.alla+ic $r!ducti!n *uncti!n' *act!r #ntensit- (e,ersals and
t)e tecQsc)er ; 6)lin 0)e!rem. ; M. !1 $!litical 2c!n!m-'. 1962' ,. 70' | 2.
12>
18. &eontief ). An #nternati!nal C!m.aris!n !1 *act!r C!st and *act!r Use.; American
2c!n. (e,.' 1964' ,. 54. | 4.
19. 'ahr #. tuman Ca.ital and *act!r "u9stituti!n in t)e C2" $r!ducti!n *uncti!n.; #nD
0)e 6.en 2c!n!m-. 2ssa-s !n #nternati!nal 0rade and *inance. . Y. ; >!nd!n' 1968.
20. &arJ R. #m.!rts !1 3anu1actures 1r!m >ess /e,el!.ed C!untries. . Y.' 1968.
21. Philpot G. >a9!r uualit-' (eturns t! "cale and t)e 2lasticit- !1 *act!r "u9stituti!n. ;
(e,. !1 2c!n!mics and "tatistics' 1970' ,. 52' | 2.
22. 'eung P., ;sang R. :enerali&ed $r!ducti!n *uncti!n and a *act!r;#ntensit- Cr!ss!,ersD
an 2m.irical Anal-sis. ; 0)e 2c!n. (ec!rd' 1972' ,. 48' | 123.
23. %eesing @. >a9!ur "Qills and #nternati!nal 0radeD 2,aluatin+ 3an- 0rade *l!=s
=it) a "in+le /e,ice.{ (e,. !1 2c!n!mics and "tatistics' 1965' ,. 47' | 3.
24. Iareed A. *!rmal "c)!!lin+ and tuman;Ca.ital #ntensit- !1 American *!rei+n
0radeD A C!st A..r!ac).;2c!n!mic M.' 1972' ,. 82' | 326.
25. )eiser &., QaJ %. /eterminants !1 t)e C!mm!dit- "tructure !1 U. ". 0radeD C!mment. ;
American 2c!n. (e,.' 1972' ,. 62' | 3.
26. %eesing @. 0)e #m.act !1 (esearc) and /e,el!.ment !n United "tates 0rade. ;#nD S19T.
27. Gru"el R., Scott A. 0)e #nternati!nal *l!= !1 tuman Ca.ital. ; American 2c!n.
(e,.' 1966' ,. 56' | 2.
28.>hisNicG *. #mmi+rants and #mmi+rati!n $!lic-. ; #nD C!ntem.!rar- ;2c!n!mic $r!9lems.
?as).' 1978.
29. %indle"erger >h. *!rei+n 0rade and t)e ati!nal 2c!n!m-. e= ta,en and >!nd!n'
1963.
30. Stern .. 0estin+ 0rade 0)e!ries. ; #nD #nternati!nal 0rade and *inance. Cam9rid+e' 1975.
31. *aldNin .. 0estin+ 0rade 0)e!riesD a C!mment. ; #nD S30T.
32. STUVWXYBSTUVWZ[U M. \., ]X^_`VU M. a., bcYdVU e. e. f }_\j`\_ofi`~
m_^_n\_i_p hg_i_j`]ng_p nr\fr]^`` \flo`of~`n nr\fi (g\`r`]ng`p fif`l). ;
bg_i_j`gf ` jfr]j. j]r_m' 1981' r. I4##' o. 3.
33. Allen .. 3at)ematical Anal-sis' 3acmillan' >!ndra' 1969.
34. Allen .. 3acr! 2c!n!mic. 0)e!r- A 3at)ematical 0reatment' 3acmillan' >!ndra' 1968.
35. >hiang Alpha >. *undamental 3et)!ds !1 3at)ematical 2c!n!mics' 3c:ra=;till' .Y.'
1967.
36. Ricles Q.(. 0)e 0)e!r- !1 ?a+es' 3acmillan' >.' 1932.
37. Stoleru &. >K2Ruili9re et la cr!issance vc!n!miRues /unn!d' $aris' 1969.
38. #ench G. "talemate in 0ec)n!l!+- Cam9rid+e. 3ass' 1979.
39. >larG Q.' Ireeman >h., Soete &.' >!+ ?a,es' #n,enti!ns and #nn!,ati!n' *utures' 1981'
12@
n.4.
40. @el"eGe Q. (ecent >!n+;?a,es 0)e!ries *utures' 1981' n.4.
41. %leinGnecht Al. 69ser,ati!ns !n t)e "c)um.eterian !1 #nn!,ati!ns *utures' 1981 n.4.
42. @iuOin I. 0)e >!n+ ?a,e in 2c!n!mic >i1e' >.1983.
'&5&
Bi9lio!rafie:
1. *riedman 3. >ess!ns !n 3!netar- $!lic- 1r!m t)e 1980 VV M!urnal !1 2c!n!mic $ers.ecti,e E 1988. !2. ;
$.51;72.
2. :ri9incea A.' "Lr9u :. 0endin7ele actuale .ri,ind trans1!rm8rile +l!9ale VV "tudii 2c!n!mice. E 2009' ; r.1;
2. E $.66;71.
3. :ri9incea A.' "a,a 2. (ela7iile ec!n!mice dintre .!lii ec!n!miciD n!7iuni' c!nce.te' e5.erien78D 3!n!+ra1ie.
E C)i<in8uD U"3' 2009.
4. :ri9incea A.' "!ltan A. ecesitatea re+l8rii +l!9ali&8rii. VV 2c!n!mica. E 2009. E r.3 (67). E $.102;114.
5. >an+e 6.' uuelRues !9ser,ati!ns sur lKanal-se Ain.ut;!ut.ut@. E#nD Ca)ier de lK#nstitut de "cience
2c!n!miRue A.liRuve' nr.49' $aris' Man,ier' 1957.
6. 3anQi= . :re+!r-' 3acr!ec!n!mics. ; tar,ard Uni,ersit-' ?!rt) $u9lis)ers' ..466.
7. 3a5imilian ". 2c!n!mic +r!=t)D Ruantitati,e and Rualitati,e as.ect. VV C!n1erin7a <tiin7i1ic!;.ractic8
interna7i!nal8 A/e&,!ltarea turismului la Gnce.utul sec.II#@' 27 se.tem9rie 2009 VV C!l.red. :ri9incea A.
2d.3. E C)i<in8uD U>#3' 2009' ..329;335.
8. ahig~ [.Z. afg\_hg_i_j`gf. ; a_ngofD klm.D a_ng_ong_^_ qi`o]\n`r]rf' 1994' n.419.
5.1.
B),-)"9%+0)e
1. *riedman 3. >ess!ns !n 3!netar- $!lic- 1r!m t)e 19807V M!urnal !1 2c!n!mic $ets.ecti,e 2 ("ummer
1988) ...51;72T <i $!!le ? 3!netar- $!lic- >ess!ns !1 (ecent #n1lati!n and /isin1lati!n VV M!urnal !1
2c!n!mic $ers.ecti,es 2 ("ummer 1988) ...73;100
2. :ri9incea A.' "a,a 2. (ela7iile ec!n!mice dintre .!lii ec!n!miciD n!7iuni' c!nce.te' e5.erien78. 3!n!+ra1ie'
;C)i<in8uD U"3' 2009' 126 ..
3. :ri9incea A.' "!ltan A. ecesitatea re+l8rii +l!9ali&8rii. Gn (e,ista Economica, 2009' nr 3 (67)' ..102;114
4. >an+e 6. uuelRues !9ser,ati!ns sur lsanal-se Ain.ut;!ut.utP. #n >ahier de lgInstitut de Science Economi(ue
Apli(uee, nr.49' $aris' Man,ier' 1957.
5. 3anQi= . :re+!r-' 3acr!ec!n!mics' tar,ard Uni,ersit-' ?!rt) $u9lis)ers ..466.
6. 3a5imilian ". 2c!n!mic +r!=t)D Ruantitati,e and Rualitati,e as.ect. ;urism: o cele"rare a diversitii. C!n1.
<t;.r. #nt.' (2009C C)i<in8u). /e&,!ltarea turismului la Gnce.utul sec. II#. 27 se.t. 2009Vc!l.red. :ri9incea A.'
2d.3' C)i<in8uD U>#3' 2009' ;341 .. (..329;335)
5.5.
B),-)"9%+0)e
1. *riedman 3. >ess!ns !n 3!netar- $!lic- 1r!m t)e 1980. #n Qournal of Economic Petspective 3 "ummer 1988'
..51;72.
2. :ri9incea A.' "Lr9u :. 0endin7ele actuale .ri,ind trans1!rm8rile +l!9ale. Gn (e,ista Studii Economice, 2009'
nr.l;2'..66;71
3. :ri9incea A.' "a,a 2. (ela7iile ec!n!mice dintre .!lii ec!n!miciD n!7iuni' c!nce.te' e5.erien78. 3!n!+ra1ie'
;C)i<in8uD U"3' 2009' 126 ..
4. :ri9incea A.' "!ltan A. ecesitatea re+l8rii +l!9ali&8rii. Gn (e,ista Economica, 2009' nr 3 (67)' ..102;114
5. >an+e 6. uuelRues !9ser,ati!ns sur 1 anal-se Ain.ut;!ut.utP. #n >ahier de l gInstitut de Science Economi(ue
Apli(uee, nr.49' $aris' Man,ier' 1957.
6. 3anQi= . :re+!r-' 3acr!ec!n!mics' tar,ard Uni,ersit-' ?!rt) $u9lis)ers ..466.
7. 3a5imilian ". 2c!n!mic +r!=t)D Ruantitati,e and Rualitati,e as.ect. ;urism: o cele"rare a diversitii. C!n1.
<t;.r. #nt.' (2009C C)i<in8u). /e&,!ltarea turismului la Gnce.utul sec. II#. 27 se.t. 2009Vc!l.red. :ri9incea
A.' 2d.3' C)i<in8uD U>#3' 2009' ;341 .. (..329;335).
8. afig~ [\]^_\` Z. afg\_hg_i_j`gf' a_ngof' klm.' a_ng_ong`p qi`o]\n`r]r' 1994' ;735' ..419
(&5&
Bi9lio!rafie:
1. 3anQi= .:re+!r- 3acr!ec!n!mics' tar,ard Uni,ersit-' ..359.
2. ?eit&man 3.>. 0)e ")are 2c!n!m-' Cam9rid+e' 3ass. tar,ard Uni,ersit- $ress' 1984.
13A
%i9li!+ra1ie adau+at!are
1. Anne H. %rueger' American 0rade $!lic-D A 0ra+ed- in t)e 3aQin+' M!urnal !1 2c!n!mic
>iterature' 3ar.' 1996' 4!l. 34' !. 1' ... 145;147
2. Arvind ParGhe' U.". ati!nal "ecurit- 25.!rt C!ntr!lsD #m.licati!ns 1!r :l!9al
C!m.etiti,eness !1 U.". ti+); 0ec) *irms ' "trate+ic 3ana+ement M!urnal' Man.' 1992' 4!l.
13' !. 1' ... 47;66 $u9lis)ed 9-D M!)n ?ile- z "!ns
3. Aseem PraGash and %ellJ &. %ollman' %i!.!litics in t)e 2U and t)e U.".D A (ace t! t)e
%!tt!m !r C!n,er+ence t! t)e 0!.' #nternati!nal "tudies uuarterl-' /ec.' 2003' 4!l. 47' !.
4' ... 617;641 $u9lis)ed 9-D %lacQ=ell $u9lis)in+ !n 9e)al1 !1 0)e #nternati!nal "tudies
4. *ach, Qonathan P G' U.".;2U 0rade #ssues' #nstitute 1!r $!lic- "tudies;#nter)emis.)eric
(es!urce Center' /ecem9er 1999' *!rei+n $!lic- #n *!cusC #n *!cus 4!l. 4' !. 37
5. *agNell, %JleC Staiger, .o"ert )' 2c!n!mics !1 t)e ?!rld 0radin+ "-stem $u9licati!nD
Cam9rid+e' 3ass 3#0 $ress' 2002.
6. *ernard Gardner' 2U C!m.etiti!n $!lic- and >iner ")i..in+ C!n1erences' M!urnal !1
0rans.!rt 2c!n!mics and $!lic-' "e..' 1997' 4!l. 31' !. 3' ... 317;324 $u9lis)ed 9-D
Uni,ersit- !1 %at) and 0)e >!nd!n "c)!!l !1 2c!n!mics and $!litical "cience
7. *ernard %. Gordon' A ti+);(isQ 0rade $!lic-' *!rei+n A11airs' Mul. ; Au+.' 2003' 4!l. 82'
!. 4' ... 105;118 $u9lis)ed 9-D C!uncil !n *!rei+n (elati!ns
8. *rainard, &ael' 0rade $!lic- in t)e 1990s' 0)e %r!!Qin+s #nstituti!n' Mune 29' 2001'
%r!!Qin+s #nstituti!n
9. *renton, Paul.C PelGmans, Qac(ues' :l!9al 0rade and 2ur!.ean ?!rQers $u9licati!nD
t!undmills' %asin+st!Qe' tam.s)ire $al+ra,e 3acmillan' 1999.
10. *reNer, ;homas &' 0)e 0rade and Climate C)an+e' M!int A+enda' Centre 1!r 2ur!.ean $!lic-
"tudies' Mune 16' 2008
11. *rian RindleJ' e= #nstituti!ns 1!r 0ransatlantic 0rade' #nternati!nal A11airs ((!-al
#nstitute !1 #nternati!nal A11airs 1944)' Man.' 1999' 4!l. 75' !. 1' ... 45;60 $u9lis)ed 9-D
%lacQ=ell $u9lis)in+ !n 9e)al1 !1 t)e (!-al #nstitute !1 #nternati!nal A11airs
12. *roNn @rusilla %., Alan A. @eardorff, .o"ert #. Stern' $r!tecti!n and (eal ?a+esD 6ld and
e= 0rade 0)e!ries and 0)eir 2m.irical C!unter.arts' (esearc) "eminar #n #nternati!nal
2c!n!mics :erald (. *!rd "c)!!l !1 $u9lic $!lic- 0)e Uni,ersit- !1 3ic)i+an' 3a- 18'
1993
13. >. Ired *ergsten' A (enaissance 1!r U.". 0rade $!lic-' *!rei+n A11airs' 4!l. 81' !. 6
(!,. ; /ec.' 2002)' ... 86;98 $u9lis)ed 9-D C!uncil !n *!rei+n (elati!ns
14. >onnollJ, #ichelle' 0ec)n!l!+-' 0rade and :r!=t)D "!me 2m.irical *indin+s' *ederal
(eser,e %anQ !1 e= Y!rQ' Au+ust 1997' (esearc) $a.er !. 97;27
15. @aniel S. Ramilton and Qoseph P. huinlan' 0)e 0ransatlantic 2c!n!m- 2009 Annual "ur,e-
!1 M!9s' 0rade and #n,estment 9et=een t)e United "tates and 2ur!.e' Center 1!r
0ransatlantic (elati!ns' M!)ns t!.Qins Uni,ersit-' $aul t. it&e "c)!!l !1 Ad,anced
#nternati!nal "tudies' #"% 978;0;9801871;6;8
16. @avis, @...' #ntra;#ndustr- 0radeD A tecQs)er;6)lin;(icard! A..r!ac)' M!urnal !1
#nternati!nal 2c!n!mics' 1995' 39' ... 201;226.
17. @onald .. @avis' Understandin+ #nternati!nal 0rade $atternsD Ad,ances !1 t)e 1990s'
/e.artment !1 2c!n!mics' C!lum9ia Uni,ersit-' Manuar- 2000
18. Erdoian %umcu' Attracti,eness !1 t)e e= 2ur!.ean 3arQet t! "mall U.". 25.!rters'
M!urnal !1 #nternati!nal 3arQetin+' 1997' 4!l. 5' !. 2' ... 33;56 $u9lis)ed 9-D American
3arQetin+ Ass!ciati!n
19. IindlaJ, .onald, Eli RecGscher' #nternati!nal 0rade' and 2c!n!mic tist!r- $u9licati!nD
Cam9rid+e' 3ass 3#0 $ress' 2006.
131
20. Ironing, @enise RC SchaveJ, Aaron' t!= t)e United "tates and t)e 2ur!.ean Uni!n can
#m.r!,e C!!.erati!n !n 0rade' 0)e terita+e *!undati!n' 3arc) 7' 2001' 25ecuti,e
3em!randum !. 727
21. Gide, >harles' A )ist!r- !1 ec!n!mic d!ctrines 1r!m t)e time !1 t)e .)-si!crats t! t)e
.resent da- ' $u9lis)erD teat)' 1948' 2nd 2n+lis) ed. V =it) additi!nal matter 1r!m t)e latest
*renc) editi!ns
22. RaGim, Peter.C &itan, .o"ert E. *uture !1 !rt) American #nte+rati!n D %e-!nd A*0A
$u9licati!nD ?as)in+t!n' /.C %r!!Qin+s #nstituti!n $ress' 2002
23. RaGura, @alia' A 0est !1 t)e :eneral 4alidit- !1 t)e tecQsc)er;6)lin 0)e!rem 1!r 0rade in
t)e 2ur!.ean C!mmunit-' #nternati!nal 3!netar- *und' 3a- 1999' ?!rQin+ $a.er 99V70
24. RenrJ .. Dau' 3aQin+ United "tates 0rade $!lic- 0rul- "trate+ic' #nternati!nal M!urnal' 4!l.
49' !. 3' 0)e ?!rld 0rade (e+ime ("ummer' 1994)' ... 509;535 $u9lis)ed 9-D Canadian
#nternati!nal C!uncil
25. Rolmes, ;homas QC Schmitz, Qames A' A :ain *r!m 0radeD 3!re (esearc)' >ess 69structi!n'
*ederal (eser,e %anQ !1 3innea.!lis' 3arc) 1998' "ta11 (e.!rt !. 245
26. Qames Shoch' 0radin+ %l!=sD $art- C!m.etiti!n and U.". 0rade $!lic- in a :l!9ali&in+ 2ra'
(C)a.el tillD Uni,ersit- !1 !rt) Car!lina $ress' 2001. 5ii' 388 ...' #"% 0;8078;2646;4'
#"% 0;8078;4975;8.)
27. Qens Aan Scherpen"erg' 0ransatlantic C!m.etiti!n and 2ur!.ean /e1ence #ndustriesD A e=
>!!Q at t)e 0rade;/e1ence >inQa+e' #nternati!nal A11airs ((!-al #nstitute !1 #nternati!nal
A11airs 1944;)' 4!l. 73' !. 1 (Man.' 1997)' ... 99;122 $u9lis)ed 9-D %lacQ=ell $u9lis)in+ !n
9e)al1 !1 t)e (!-al #nstitute !1 #nternati!nal A11airs
28. Qonathan Eaton, Eva Gutierrez, Samuel %ortum, Philippe Aghion, %atharine .ocGett'
2ur!.ean 0ec)n!l!+- $!lic-' 2c!n!mic $!lic-' 4!l. 13' !. 27 (6ct.' 1998)' ... 405;438
$u9lis)ed 9-D %lacQ=ell $u9lis)in+ !n 9e)al1 !1 t)e Centre 1!r 2c!n!mic $!lic- (esearc)'
Center 1!r 2c!n!mic "tudies' and t)e 3ais!n
29. Qoseph P. huinlan' /ri1tin+ A.art !r :r!=in+ 0!+et)er 0)e $rimac- !1 t)e 0ransatlantic
2c!n!m-' $aul t. it&e "c)!!l !1 Ad,anced #nternati!nal (elati!ns' M!)ns t!.Qins
Uni,ersit-
30. Qoseph huinlan and #arc >handler' 0)e U.". 0rade /e1icitD A /an+er!us 69sessi!n'
*!rei+n A11airs' 3a- ; Mun.' 2001' 4!l. 80' !. 3' ... 87;97 $u9lis)ed 9-D C!uncil !n
*!rei+n (elati!ns
31. %a =eng' 0rade "tructure and t)e 211ecti,eness !1 Americass PA++ressi,el- UnilateralP 0rade
$!lic-' #nternati!nal "tudies uuarterl-' 3ar.' 2002' 4!l. 46' !. 1' ... 93;115 $u9lis)ed 9-D
%lacQ=ell $u9lis)in+ !n 9e)al1 !1 0)e #nternati!nal "tudies Ass!ciati!n
32. %eefe, )illiam Q and #orris S. Hgul' 0)e American le+islati,e .r!cessD C!n+ress and t)e
state' 9
t)
editi!n $rentice E tall #nc 1997
33. %ester, Annie '. %e)ind t)e um9ers D U.". 0rade in t)e ?!rld 2c!n!m- $u9licati!nD
?as)in+t!n' /.C. ati!nal Academ- $ress' 1992
34. %rugman Paul .., #ntraindustr- ".eciali&ati!n and t)e :ains 1r!m 0rade' 0)e M!urnal !1
$!litical 2c!n!m-' 4!l. 89' !. 5 (6ct.' 1981)' ... 959;973
35. %rugman, Paul .. 0)e A+e !1 /iminis)ed 25.ectati!ns D U.". 2c!n!mic $!lic- in t)e 1990s
$u9licati!nD Cam9rid+e' 3ass. 3#0 $ress' 1997.
36. &an >ao' C!r.!rate and $r!duct #dentit- in t)e $!stnati!nal 2c!n!m-D (et)inQin+ U.".
0rade >a=s' Cali1!rnia >a= (e,ie=' 4!l. 90' !. 2 (3ar.' 2002)' ... 401;484 $u9lis)ed 9-D
Cali1!rnia >a= (e,ie=' #nc.
37. &eamer EdNard E., Qames &evinsohn' #nternati!nal 0rade 0)e!r-D 0)e 2,idence' %2(
?!rQin+ $a.er !. 4940
'
#ssued in !,em9er 1994'
38. #. @estler' American 0rade $!litics' #nstitute 1!r #nternati!nal 2c!n!mics' 2005' 450
132
39. #artin Deil *ailJ and .o"ert =. &aNrence' Can America "till C!m.ete !r /!es #t eed a
e= 0rade $aradi+m' $eters!n #nstitute 1!r #nternati!nal 2c!n!mics' /ecem9er 2006
40. #ichael Smith and Stephen )oolcocG' >earnin+ t! C!!.erateD 0)e Clint!n Administrati!n
and t)e 2ur!.ean Uni!n' #nternati!nal A11airs ((!-al #nstitute !1 #nternati!nal A11airs 1944;)'
Mul.' 1994' 4!l. 70' !. 3' ... 459;476 $u9lis)ed 9-D %lacQ=ell $u9lis)in+ !n 9e)al1 !1 t)e
(!-al #nstitute !1 #nternati!nal A11airs
41. #Jljne %herallah and Qohn *eghin' U.". 0rade 0)reatsD ()et!ric !r ?ar American M!urnal
!1 A+ricultural 2c!n!mics' *e9.' 1998' 4!l. 80' !. 1' ... 15;29 $u9lis)ed 9-D %lacQ=ell
$u9lis)in+ !n 9e)al1 !1 t)e A+ricultural z A..lied 2c!n!mics Ass!ciati!n
42. Dorthrup, >Jnthia >larGC ;urneJ, Elaine >. Prange 2nc-cl!.edia !1 0ari11s and 0rade in
U.". tist!r-. 4!lume 2' /e9atin+ t)e #ssues' "elected $rimar- /!cuments $u9licati!nD
?est.!rt' C!nn :reen=!!d $u9lis)in+ :r!u.' 2003.
43. Dorthrup, >Jnthia >larGC ;urneJ, Elaine >. Prange' 2nc-cl!.edia !1 0ari11s and 0rade in
U.". tist!r-. 4!lume 3' 0e5ts !1 t)e 0ari11s' $u9licati!nD ?est.!rt' C!nn :reen=!!d
$u9lis)in+ :r!u.' 2003
44. PatricG A. #esserlin' 3easurin+ t)e C!sts !1 $r!tecti!n in 2ur!.eD 2ur!.ean C!mmercial
$!lic- in t)e 2000s' ?as)in+t!n' /.C.D #nstitute 1!r #nternati!nal 2c!n!mics' 2001. $.. 5,'
408. #"% 0;88132;273;3. M2> 2002;0092.
45. Peter #orici' 25.!rt 6ur ?a- t! $r!s.erit-' *!rei+n $!lic-' !. 101 (?inter' 1995;1996)'
... 3;17 $u9lis)ed 9-D ?as)in+t!n.!st.e=s=eeQ #nteracti,e' >>C
46. Philip A. #undo' ati!nal $!litics in a :l!9al 2c!n!m-D 0)e /!mestic "!urces !1 U.".
0rade $!lic-' ?as)in+t!n' /C' :e!r+et!=n Uni,ersit- $ress' 1999. 308 ...
47. .o"ert G. *lanton' /iminis)ed :iant !r 4an+uard 1!r >i9erali&ati!n 0)e U. ". and t)e
(e+i!nali&ati!n !1 0rade' $!litical (esearc) uuarterl-' /ec.' 1996' 4!l. 49' !. 4' ... 783;
805 $u9lis)ed 9-D "a+e $u9licati!ns' #nc. !n 9e)al1 !1 t)e Uni,ersit- !1 Uta)
48. .oger Strange' #nternati!nal 0radeD C!m.aris!n !1 U.". and 2ur!.ean Uni!n $re1erence
$r!+rams' (e,ie=D C!nstituent #nterests and U.". 0rade $!licies 9- Alan 4. /eard!r11 C
(!9ert 3. "tern "!urceD 0)e 2c!n!mic M!urnal' *e9.' 2001' 4!l. 111' !. 469' *eatures' ...
*164;*165 $u9lis)ed 9-D %lacQ=ell $u9lis)in+ 1!r t)e (!-al 2c!n!mic "!ciet- "ta9le
49. Sophie #eunier' ?)at "in+le 4!ice 2ur!.ean #nstituti!ns and 2U;U.". 0rade e+!tiati!ns'
#nternati!nal 6r+ani&ati!n' 4!l. 54' !. 1 (?inter' 2000)' ... 103;135 $u9lis)ed 9-D 0)e
3#0 $ress
50. Susanne &ohmann and SharJn HgRalloran' /i,ided :!,ernment and U.". 0rade $!lic-D
0)e!r- and 2,idence' #nternati!nal 6r+ani&ati!n' 4!l. 48' !. 4 (Autumn' 1994)' ... 595;
632 $u9lis)ed 9-D 0)e 3#0 $ress
51. SNeeneJ, Qohn P' 0)e ti+) C!st !1 Clint!nss 0rade ?ar =it) t)e 2ur!.ean Uni!n' 0)e
terita+e *!undati!n' 3arc) 26' 1999' 25ecuti,e 3em!randum !. 584
52. ;im *kthe, Qan #artin )itte' $r!duct "tandards #n 0ransatlantic 0rade And #n,estmentD
/!mestic and #nternati!nal $ractices and #nstituti!ns' A#C:"$6>#CY(2$6(0' 2004 9-
t)e American #nstitute 1!r C!ntem.!rar- :erman "tudies' #"% 0;941441;81;4
53. ;Json, &aura @gAndrea' ?)!ss %as)in+ ?)!m 0rade C!n1lict in ti+);0ec)n!l!+-
#ndustries' $eters!n #nstitute 1!r #nternati!nal 2c!n!mics' !,em9er 1992' $eters!n #nstitute
1!r #nternati!nal 2c!n!mics' #"% 0;88132;106;0
54. Aogel, @avid' %arriers !r %ene1its (e+ulati!n in 0ransatlantic 0rade' 0)e %r!!Qin+s
#nstituti!n' 1997' #"% 0;8157;9075;9
55. )ilfrid &. %ohl, 0)e i5!n;Uissin+er *!rei+n $!lic- "-stem and U.".;2ur!.ean (elati!nsD
$atterns !1 $!lic- 3aQin+' ?!rld $!litics' 4!l. 28' !. 1 (6ct.' 1975)' ... 1;43 $u9lis)ed
9-D Cam9rid+e Uni,ersit- $ress
56. )illiam .. >line' 3acr!ec!n!mic #n1luences !n 0rade $!lic-' 0)e American 2c!n!mic
(e,ie=' 4!l. 79' !. 2' $a.ers and $r!ceedin+s !1 t)e tundred and *irst Annual 3eetin+ !1
t)e American 2c!n!mic Ass!ciati!n (3a-' 1989)' ... 123;127 $u9lis)ed 9-D American
2c!n!mic Ass!ciati!n
133
R+/"+%$e:
57. 2ur!.ean Uni!n #nstitute 1!r "ecurit- "tudies' 0)e 2U and t)e =!rld in 2009 2ur!.ean
.ers.ecti,es !n t)e ne= American 1!rei+n .!lic- a+enda Manuar- 2009 !. 04' #"" 1830;
9747' $u9lis)ed 9- t)e 2U #nstitute 1!r "ecurit- "tudies and .rinted in C!ndv;sur;!ireau
(*rance) 9- C!rlet #m.rimeur.
58. 2U;U" 0rade /ere+ulati!nD 0)e 02$ !1 t)e #ce9er+D t!= t)e e= 0ransatlantic
3arQet.lace %ecame t)e e= 0ransatlantic 2c!n!mic $artners)i.' C!r.!rate 69ser,er'
#ssue 2' 6ct!9er 1998
59. (e.!rt t! t)e $resident;2lect and t)e 111t) C!n+ress !n A e= 0rade $!lic- 1!r t)e United
"tates' $eter :. $eters!n #nstitute 1!r #nternati!nal 2c!n!mics' /ecem9er 2008
60. "tatistiRues du c!mmerce internati!nal 2008 #"% 978 ; 92 ; 870 ; 3467 E 0 #nternati!nal
0rade "tatistics 2008
61. 2stadsticas del c!merci! internaci!nal 2008 #"% 978 ; 92 ; 870 ; 3468 ; 7
62. 0)e 2007 U" 0rade $!lic- 0em.lateD 6..!rtunities and (isQs 1!r ?!rQersK (i+)ts' tuman
(i+)ts ?atc)' Mune 5' 2007
63. United "tates %arriers t! 0rade and #n,estment (e.!rt *!r 2008 2ur!.ean C!mmissi!n'
#ssuedD Mul- 2009' 0)is re.!rt )as 9een .u9lis)ed 9- 2ur!.ean C!mmissi!n /irect!rate
:eneral 1!r 0rade.
64. United "tates #nternati!nal 0rade C!mmissi!n 60t) (e.!rt U"#0C $u9licati!n 4091' Mul-
2009' 0)e Year #n 0rade 2008' 6.erati!n !1 t)e 0rade A+reements $r!+ram U"#0C
$u9licati!n 4091
65. United "tates #nternati!nal 0rade C!mmissi!n' 0)e Year #n 0rade 2008D 6.erati!n !1 t)e
0rade A+reements $r!+ram' 60t) (e.!rt' U"#0C $u9licati!n 4091' Mul- 2009
66. U" 0rade $r!m!ti!n C!!rdinatin+ C!mmittee' 2008 ati!nal 25.!rt "trate+-' 0rade
$r!m!ti!n C!!rdinatin+ C!mmittee' #"" 1544;7057' 6ct!9er 2008
134
ANEXE
A'e7+ 1
I'!)#+$"%) ;$+$);$)#)
/e1icit de c!nt curentD 739 miliarde U"/ la s1Lr<itul anului 2007
Aceasta este actuala >ist8 de 78ri Gn 1unc7ie de $#% .e ca. de l!cuit!r.
Hn acest ta9el sunt re.re&entate 78rile de .e +l!9 Gn 1unc7ie de .r!dusul intern 9rut .e ca.
de l!cuit!r Gn d!lari americani' .e 9a&a cursuril!r de sc)im9 din luna a.rilie 2005 <i a datel!r
des.re .!.ula7ie din luna mai 2005.
R+'9 +%+ 500L PIB E'"()'+-F /e #+/ !e -"#1)$"%
(d!lari americani)
1. >iec)tenstein 96.800
1
5. >u5em9ur+ 77.595
:. !r,e+ia 61.852
4. 2l,e7ia 52.879
L. #slanda 52.063
M. #rlanda 50.303
B. /anemarca 49.182
8. "uedia 42.392
@. "tatele Unite ale Americii 41.917
10. uatar 39.607
11. Austria 39.292
15. *inlanda 39.098
1:. 6landa 38.320
14. 3area %ritanie 38.098
1L. %el+ia 37.730
1M. Ma.!nia 37.566
1B. *ran7a 35.727
18. :ermania 35.075
1@. Canada 34.028
50. Australia 33.629
51. #talia 31.874
U')1'e+ E1%"/e+'EEU<5LF :0.4B:
55. ".ania 27.074
5:. "an 3arin! ca. 27.000
54. "in+a.!re 26.481
5L. !ua Zeeland8 26.291
5M. t!n+ U!n+ ZA". ($ C)ina 24.626
5B. Uu=eit 22.424
58. 2miratele Ara9e Unite 22.009
5@. Ci.ru 21.161
:0. :recia 21.017
:1. #srael 18.303
:5. %a)amas 18.256
::. $!rtu+alia 18.105
13:
:4. "l!,enia 17.606
:L. Antilele 6lande&e 17.435
:M. And!rra 17.009
:B. %runei 15.764
:8. 0ai=an 14.860
:@. C!reea de "ud 14.784
40. %a)rain 14.728
41. 3alta 14.001
45. Ce)ia 12.304
4:. Anti+ua <i %ar9uda 11.592
44. Ara9ia "audit8 11.085
4L. Un+aria 10.978
4M. %ar9ad!s 10.747
4B. 0rinidad;0!9a+! 10.533
48. 6man 10.316
4@. "1Lntul Uitts <i e,is 10.130
L0. (!mLnia 10.050
L1. "l!,acia 9.305
L5. 2st!nia 9.112
L:. $!l!nia 8.082
L4. Cr!a7ia 7.801
LL. "e-c)elles 7.504
LM. >ituania 6.853
L1(e M.8L1
LB. $alau 6.820
L8. 3e5ic 6.771
L@. >et!nia 6.559
M0. C)ile 6.272
M1. :a9!n 6.035
M5. %!ts=ana 5.951
M:. >i9ia 5.701
M4. >i9an 5.434
ML. (usia 5.341
MM. 3auritius 5.033
MB. 3alae&ia 4.930
M8. 0urcia 4.744
M@. A1rica de "ud 4.698
B0. $anama 4.689
B1. 4ene&uela 4.627
B5. C!sta (ica 4.526
B:. :renada 4.394
B4. Ar+entina 4.380
BL. %ra&ilia 4.124
BM. %eli&e 4.120
BB. "1Lnta >ucia 4.095
B8. :uineea 2cuat!rial8 4.086
B@. Uru+ua- 3.837
80. /!minica 3.772
81. "1Lntul 4incent <i :renadine 3.719
85. Ua&a)stan 3.453
13=
8:. Mamaica 3.388
84. %ul+aria 3.347
8L. *iJi 3.287
8M. 0unisia 3.154
8B. "er9ia <i 3untene+ru 3.142
88. %elarus 3.141
8@. Al+eria 2.971
@0. #ran 2.810
@1. 0urQmenistan 2.756
@5. auru 2.750
@:. 0ailanda 2.665
@4. Cu9a 2.643
@L. Al9ania 2.504
@M. $eru 2.484
@B. Ca.ul 4erde 2.479
@8. 3aldi,e 2.472
@@. "urinam 2.452
100. %!snia <i ter7e+!,ina 2.429
101. 2l "al,ad!r 2.410
105. 3aced!nia 2.404
10:. (e.u9lica /!minican8 2.383
104. ami9ia 2.360
10L. C!lum9ia 2.358
10M. "=a&iland 2.298
10B. 2cuad!r 2.255
108. 0!n+a 2.226
10@. #!rdania 2.058
110. 3icr!ne&ia 1970
111. :uatemala 1.966
115. "am!a 1.821
11:. 3ar!c 1.758
114. Ucraina 1.748
11L. (e.u9lica C!n+! 1.563
11M. An+!la 1.550
C*)'+ E#1 4"'9 P"'9F 1.L44
11B. 4anuatu 1.504
118. (e.u9lica $!.ular8 C)ine&8 1.411
a
11@. 0u,alu 1.400
150. "iria 1.378
151. 2+i.t 1.297
155. A&er9aidJan 1.279
15:. Armenia 1.270
154. #nd!ne&ia 1.267
15L. $ara+ua- 1.170
15M. %!li,ia 1.147
15B. "ri >anQa 1.088
158. *ili.ine 1.079
15@. t!nduras 1.069
1:0. #raQ 1.053
1:1. Zim9a9=e 1.045
13?
1:5. :u-ana 1.035
1::. :e!r+ia 927
1:4. C!asta de 1ilde< 886
1:L. Camerun 882
1:M. %)utan 879
1:B. "ene+al 835
1:8. /Ji9!uti 824
1:@. icara+ua 821
140. 3!ld!,a 803
141. Uiri9ati 768
145. C!reea de !rd 757
14:. "udan 718
144. >es!t)! 702
14L. #ndia 678
14M. $a.ua !ua :uinee 660
14B. %enin 642
148. Ciad 637
14@. i+eria 626
1L0. C!m!re 620
1L1. $aQistan 591
1L5. Yemen 586
1L:. #nsulele "!l!m!n 570
1L4. 4ietnam 566
1LL. 3!n+!lia 547
1LM. Zam9ia 537
1LB. 3auritania 529
1L8. Uenia 513
1L@. taiti 511
1M0. :)ana 495
1M1. >a!s 451
1M5. %urQina *as! 449
1M:. ULr+L&stan 444
1M4. 3ali 444
1ML. "8! 0!me <i $rinci.e 419
1MM. U&9eQistan 419
1MB. 0!+! 414
1M8. %an+lades) 408
1M@. :uineea 382
1B0. (e.u9lica Centra1rican8 371
1B1. 0adJiQistan 369
1B5. 0im!rul de 2st 353
1B:. 3!&am9ic 343
1B4. 0an&ania 323
1BL. Cam9!d+ia 317
1BM. U+anda 309
1BB. :am9ia 305
1B8. 3ada+ascar 276
1B@. i+er 268
180. e.al 247
181. (uanda 235
13>
185. :uineea;%issau 229
18:. A1+anistan 228
9
184. "ierra >e!ne 208
18L. 3ala=i 164
18M. 3-anmar 160
18B. 2ritreea 157
188. "!malia 150
18@. >i9eria 140
1@0. 2ti!.ia 123
1@1. (e.u9lica /em!crat8 C!n+! 116
1@5. %urundi 106
a /atele nu cu.rind t!n+Q!n+' 3aca! <i 0ai=an
9. /atele nu cu.rind c!mer7ul cu 6.iu.
Sur$e: x *!ndul 3!netar #nterna7i!nal' ?!rld 2c!n!mic 6utl!!Q /ata9ase' a.rilie 2005
13@
A'e7+ 5
D+$e ;$+$);$)#e SUA
In dolari SUA
PIB E/+%)$+$e+ /1$e%)) !e #1(/+%+%eF
W14.44 trili!ane (estimat .entru anul 2008)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 2
W14.38 trili!ane (estimat .entru anul 2007)
W14.09 trili!ane (estimat .entru anul 2006)
PIB E#"'0"%( %+$e; !e ;#*)(, "0)#)+-eF:
W14.44 trili!ane (estimat .entru anul 2008 )
PIB %+$+ %e+-+ !e #%e;$e%e:
0.4O (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 193
2.1O (estimat .entru anul 2007 )
2.7O (estimat .entru anul 2006 )
PIB < /e% #+/)$+
W47'500 (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 10
W47'700 (estimat .entru anul 2007 )
W47'200 (estimat .entru anul 2006 )
PIB < #"(/";)$)+ /e ;e#$"%:
a+riculturaD 1.2O
industrieD 19.2O
ser,iciiD 79.6O (estimat .entru anul 2008 )
8"%$+ !e M1'#+:
154.3 mili!ane (inclusi, s!merii) (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 4
8"%$+ !e M1'#+ !1/+ "#1/+$)e:
1ermieri' industria 1!restiera si .escuitul ; 0.6O'
.r!ducerea' e5tra+erea si ser,icii te)nice ; 35.5O'
,in&ari si lucru de !1iciu ; 24.8O'
alte ser,icii ; 16.5O
nota: datele e5clud s!merii (2007)
R+$+ !e ;"(+D:
5.8O (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 72
4.6O (estimat .entru anul 2007 )
P"/1-+$)+ ;1, ')2e-1- ;+%+#)e): 12O (estimat .entru anul 2004 )
Ve')$1- /e 9";/"!+%)) ;+1 #"';1(1- )'K:
.r!centul 10O de J!sD 2O
.r!centul 10O de ,ir1D 30O (estimat .entru anul 2007 )
D);$%),1$) 2e')$1-1) !e 0+()-)e )'!e#e-e A)'):
45 (in 2007)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 44
40.8 (in1997)
I'2e;$)$))-e E0)7e $"$+-eF:
14.3O din $#% (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 138
B19e$:
4enituriD W2.524 trili!ane
c)eltuieliD W2.978 trili!ane (estimat .entru anul 2008 )
14A
D+$"%)+ P1,-)#+:
37.5O din $#% (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 61
65O din $#% (estimat .entru anul 2004 )
R+$+ !e )'0-+$)e E/e'$%1 /%e$1- !e #"';1(F
3.8O (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 59
2.9O (estimat .entru anul 2007 )
R+$+ !e %+,+$ + B+'#)) %+$e:
0.5O(la 3artie 31' 2009)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 110
4.83O(la 31 /ecem9rie 2007)
B+'#) #"(e%#)+-e #1 %+$+ !e /%)(+%+ !e #%e!)$:
5.09O (la 31 /ecem9rie 2008)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 105
8.05O (la 31 /ecem9rie 2007)
C+'$)$+$e+ !e ,+'):
W1.436 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2008)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 4
W1.395 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2007)
C+'$)$+$e+ +#$)2e-"% #1 -)#*)!)$+$e )'+-$+:
W10.99 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2008)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 1
W7.466 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2007)
C+'$)$+$e+ #%e!)$1-1) !"(e;$)#:
W15.06 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2008)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 2
V+-"+%e+ !e /)+$+ + +#$)1')-"% /1,-)#e:
WA (la 31 /ecem9rie 2008)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 1
W19.95 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2007)
W19.43 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2006)
P%"!1;e +9%)#1-$1%+-e:
:riu' mais' alte +rine' 1ructe' le+ume' 9um9ac' carne de ,ita' acrne de .!rc' .r!duse lactate'
.este' .r!duse 1!restiere
I'!1;$%)):
>eader industrial' inalt di,ersi1icat' cu te)n!l!+ii a,ansate' .etr!l' industria metalur+ica'
industria aut!' tel!c!municatii' industria c)imica' electr!nica' alimentara' 9unuri de c!nsum'
alte.
R+$+ !e #%e;$e + /%"!1#e%)) )'!1;$%)+-e:
;2O (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 152
E-e#$%)#)$+$e < /%"!1#$)e:
4.11 trili!ane Q?) (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD i
E-e#$%)#)$+$e < #"';1(:
3.873 trili!ane Q?) (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 1
E-e#$%)#)$+$e < e7/"%$:
24.08 mln Q?) (estimat .entru anul 2008 )
E-e#$%)#)$+$e < )(/"%$:
57.02 mln Q?) (estimat .entru anul 2008 )
141
Pe$%"- < /%"!1#$)e:
8.514 mili!ane 99lVda- (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 3
Pe$%"- < #"';1(:
19.5 mili!ane 99lVda- (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD #
Pe$%"- < e7/"%$:
1.433 mili!ane 99lVda- (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 17
Pe$%"- < )(/"%$:
13.47 mili!ane 99lVda- (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 1
Pe$%"- < %eze%2e:
21.32 mln 99l (1 Manuar- 2009 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 12
A+; N+$1%+- < /%"!1#$)e:
582.2 mln cu m (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 2
A+; N+$1%+- < #"';1(:
657.2 mln cu m (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD #
A+; N+$1%+- < e7/"%$:
28.49 mln cu m (2008)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 10
A+; N+$1%+- < )(/"%$:
112.7 mln cu m (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 1
A+; N+$1%+- < %eze%2e:
6.731 trili!ane cu m (1 Manuar- 2009 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 5
C1%%e'$ +##"1'$ ,+-+'#e:
;W706.1 mln (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 190
;W731.2 mln (estimat .entru anul 2007 )
E7/"%$;:
W1.277 trili!ane (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 4
W1.148 trili!ane (estimat .entru anul 2007 )
E7/"%$; < ,1'1%):
$r!duse a+riculturale (1ructe' mais) 9.2O'
$r!duse industriale (c)emicate !r+anice) 26.8O'
%unuri ca.itale (tran&ist!are' a,i!ane' .arti aut!' c!m.utere' ec)i.ament de telec!municatii)
49.0O'
%unuri de c!nsum (aut!m!9ile' .re.arate medicinale) 15.0O (2003)
E7/"%$ < /+%$'e%):
Canada 20.1O'
3e5ic 11.7O'
C)ina 5.5O'
Ma.!nia 5.1O'
:ermania 4.2O'
3area %ritanie 4.1O (2008)
I(/"%$:
142
W2.117 trili!ane (estimat .entru anul 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD #
W1.968 trili!ane (estimat .entru anul 2007 )
I(/"%$ < ,1'1%):
$r!duse a+riculturale 4.9O'
%unuri industriale 32.9O (.etr!l ne.relucrat 8.2O)'
%unuri ca.itale 30.4O (c!m.utere' ec)i.ament de telec!municatii' masini de 9ir!u' mesini
electrice)'
%unuri de c!nsum 31.8O (aut!m!9ile' .re.arate medicinale' im9racaminte' m!9ila' Jucarii)
(2003)
I(/"%$ < /+%$'e%):
C)ina 16.5O'
Canada 15.7O'
3e5ic 10.1O'
Ma.!nia 9.9l,
:ermania 4.6O (2008)
Re;e%2e !e 2+-1$+ ;) +1%:
W77.65 mln (la 31 /ecem9rie 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 19
W70.57 mln (la 31 /ecem9rie 2007 )
D+$"%))<e7$e%'e:
W13.75 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2008)
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 1
W 13.43 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2007)
C+'$)$+$e+ !e )'2e;$)$)) ;$%+)'e !)%e#$e )' SUA:
W2.367 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 1
W2.093 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2007 )
C+'$)$+$e+ !e )'2e;$)$)) ;$%+)'e !)%e#$e /e;$e *"$+%e:
W3.162 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2008 )
umarul tarii ; C!m.aratia "UA cu tarile lumiiD 1
W2.791 trili!ane (la 31 /ecem9rie 2007 )
C1%;1- !e ;#*)(,:
%ritis) .!unds la d!lari "UAD 0.5302 (2008)' 0.4993 (2007)' 4.Em17 (2006)' 0.5493 (2005)'
0.5462 (2004)
/!lari Canadieni la d!lari "UAD 1.0364 (2008)' 1.0724 (2007)' 1.1334 (2006)' 1.2118 (2005)'
1.3010(2004)
Yuan C)ine& la d!lari "UAD 6.9385 (2008)' 7.61 (2007)' 7.97 (2006)' 8.1943 (2005)' 8.2768
(2004)
2ur!s la d!lari "UAD 0.6827 (2008)' 0.7345 (2007)' 0.7964 (2006)' 0.8041 (2005)' 0.8054
(2004)
Yen Ma.!ne& la d!lari "UAD 103.58 (2008)' 117.99 (2007)' 116.18 (2006) 110.22 (2005)' 108.19
(2004)
143