Cal troian

CD-ROM
CD-ROM inscriptibil si reinscriptibil
Director
Dispozitiv de intrare
Dispozitive de salvare a datelor
DVD
E-mail
Fax-modem
Fisier
Imprimanta
Internet
Memoria interna
Monitor
Placa de baza
Placa de retea
Placa de sunet
Placa video si acceleratorul graic
Plotter
Portal
Procesor
Program
!canner
!istem de operare
!ot"are
#eleonie pe Internet
$nitatea de disc lexibil
$nitatea de disc dur
Vierme
Virus
%%%
Cal troian
&engl' sing' #ro(an )orse*
In calculatoare+ un cal troian este un program in care sectiuni de cod daunatoare sunt
continute in cadrul unor programe sau date inoensive in asa el incat+ la un moment dat+ aceste
rutine preiau controlul cu eecte distrugatoare asupra sistemului' Initial acest program a ost o
aplicatie destinata gasirii si distruerii virusilor de calculator+ de unde si numele asociat &Vezi
Iliada+ ,omer*'
$n cal troian se poate distribui ca parte a unui virus de calculator' De apt+ prin acceptie
generala+ un cal troian este un tip de virus'
!us
CD-ROM
Desi termenul se reera atat la discul propriu-zis &CD* cat si la dispozitivul care il citeste &CD-
ROM drive* el deineste doar mediul de stocare' In esenta reprezinta un suport pentru
inmagazinarea datelor &programelor* prin mi(loace optice si permite doar citirea &vezi CD-ROM
incriptibil*' !i-a castigat largul accept al pietei datorita nevoilor crescande de programe
perormante si complexe si in special migrarii calculatorului in domeniul distractiei- (ocuri+
multimedia etc'
Capacitatea unui astel de disc este de aproximativ .// M0 iar timpul de acces este de ordinul
sutelor de milisecunde'
Daca ar i sa discutam despre unitatea de CD-ROM+ cuplarea acesteia cu placa de baza se
ace prin intermediul interetelor IDE1 2#2PI sau !C!I1 2!PI si are acces extern ca si unitatea de
disc lexibil'
Caracteristica cea mai importanta a unei unitati de CD-ROM este rata de transer' 2ceasta
reprezinta cantitatea de inormatie transmisa calculatorului intr-o unitate de timp si se masoara in
301s' Initial unitatile aveau o rata de transer de 45/ 301s' $lterior s-a reusit depasirea acestei
rate aproximativ prin multipli intregi' 2stel rata initiala &45/ 301s* a devenit 4x iar celelalte 6x+ 7x+
8x+ '''+ 56x sunt de apt multiplii de 45/ 301s' Cu alte cuvinte acele asa zise 9viteze9 ale CD-ROM
reprezinta un indicator al ratei de transer maxime atinse'
2tentie: Cu cat se tinde spre 9viteze9 mai mari+ cu atat iabilitatea+ silentiozitatea etc' scad'
;a ora actuala cele mai intalnite rate de transer sunt 7/x+ 7<x si 56x'
#otusi se pare ca s-au cam atins+ c)iar depasit+ limitele actualei te)nologii' De(a a aparut o
noua generatie de unitati CD-ROM care a urcat rata maxima de transer la .6x ara a ace alte
concesii datorita noii te)nologii pe care o aplica si anume citirea se ace cu mai multe capete si
nu cu unul singur cum este solutia te)nica la unitatile CD-ROM obisnuite'
2tentie: 2 nu se conunda CD-ROM cu 2udio CD care+ desi au acelasi aspect nu olosesc
aceeasi te)nologie de inregistrare si de citire' Practic+ orice CD audio poate i 9ascultat9 olosind o
unitate CD-ROM a unui calculator+ ec)ipat bineinteles si cu o placa de sunet si o perec)e de
boxe+ dar niciodata un CD-ROM nu va putea i citit de un CD Pla=er+ adica de un cititor de CD
cum sunt cele integrate in ec)ipamentele uzuale de redare a muzicii+ combine muzicale etc'
!us
CD-ROM inscriptibil si reinscriptibil
Reprezinta medii de stocare similare CD-ROM doar ca permit si scrierea respectiv rescrierea+
nu numai citirea+ c)iar de catre utilizator' Capacitatea unui astel de disc este de aproximativ 85/
M0'
Deasemenea dispozitivele sunt asemanatoare unitatii CD-ROM'
$nitatile ce permit scrierea se caracterizeaza prin doua 9viteze9- prima semniica rata maxima
de transer la citire iar cea de-a doua rata maxima de transer la scriere'
$nitatile care permit si rescrierea se caracterizeaza prin trei 9viteze9' Cea de-a treia reprezinta
rata maxima de transer la rescriere'
;a ora actuala vitezele maxime de scriere sunt de aproximativ 7/x iar de rescriere de 4/x'
!us
Director
Colectie ormala de isiere ce poarta un nume si care respecta regulile de 9nume9'
Reprezinta un instrument comod de organizare si structurare a inormatiei de pe un dispozitiv
de stocare'
!us
Dispozitiv de intrare
#astatura
Dispozitivul de intrare principal olosit pentru introducerea comenzilor si a datelor >n sistem'
!e deosebesc prin design+ numarul de taste &4/4-4/7*+ tip+ unctii auxiliare'
Dintre aceste unctii auxiliare+ cele mai populare sunt conectarea directa la Internet &apoelarea
direacta a unui bro"ser*+ trimiterea directa a unui mesa( electronic &de apt apelarea clientului de
e-mail*+ unctii de oprire+ pornire+ intrare in 9stand-b=9 a sistemului'
Mouse
Esenta lui este o bila acoperita cu cauciuc care preia miscarea si o transmite sistemului prin
intermediul unor traductoare optice de miscare si a unui circuit electronic de procesare a
semnalului' #e)nologiile mai noi permit inlocuirea ansamblului bilei cu senzori optici eliminand
astel orice componenta in miscare si deci obtinand un dispozitiv mai iabil? este vorba de asa
numitul 9mouse optic9'
Poate avea de la 6 la 8 butoane
Conectarea poate i seriala+ P!1 6+ $!0 sau radio conectat tot la unul din porturile
calculatorului'
2ceeasi unctie o (oaca 9#rac@point II9 si1 sau 9#ouc)pad9 olosite de obicei la ec)ipamente
portabile &laptop+ noteboo@* sau 9#rac@ball9 care este de apt un 9mouse >ntors9+ adica in loc sa
miscam intregul dispozitiv pe o supraata+ miscam direct bila'
#ouc)pad
!pre deosebire de mouse-ul clasic sau trac@ball+ touc)pad-ul nu are componente in miscare+
nu 9aduna9 murdarie si totodata limiteaza miscarea' De aceea a ost alegerea ideala pentru
calculatoare portabile'
El consista dintr-o supraata textila patrata+ sensibila la presiune+ peste care utilizatorul trebuie
sa miste degetul sau sa loveasca usor' Miscarea este considerata translatie a indicatorului pe
ecran iar lovitura este considerata comanda+ asemenea butonului apasat al unui mouse' In plus+
supraata se poate programa astel incat la lovirea dieritelor zone sa se obtina actiuni dierite'
!us
Dispozitive de salvare a datelor
!unt dispozitive de stocare a inormatiei pentru crearea copilor de siguranta' Prezinta o
siguranta deosebita a datelor' De obicei se olosesc in coniguratii de tip server'
Dupa modul de conectare la calculator se impart in-
Externe - se cupleaza la un port paralel' Pot i mutate de la un calculator la altul?
Interne - se cupleaza la un adaptor !C!I+ interata IDE sau la un 9controller lopp=9'
Dupa modul de stocare a datelor se impart in-
Magneto-optice- capacitati de ordinul sutelor de M0+ pot i inregistrate de mai multe ori?
Optice &%ORM - %rite Once Read Man=* - o singura scriere+ mai multe citiri? oera cea
mai mare siguranta?
Discuri magnetice - cele mai rapide? se pot inregistra de oarte multe ori?
0enzi magnetice - mai incete? se pot inregistra de mai multe ori? sunt mai ietine?
CD-ROM - capacitate de stocare relativ redusa? rezistente in timp desi la utilizari repetate
se pot deteriora? sunt rapide? se recomanda olosirea de unitati de scriere si de discuri de
calitate'
!us
DVD
De apt DVD reprezinta te)nologia care a stat la baza abricarii dispozitivelor de citire1 scriere
si respectiv a mediilor de stocare' 2ceasta te)nologie a aparut ca urmare a impactului utilizarilor
multimedia ale unui calculator personal din ultimii ani precum si a eorturilor companiilor
producatoare de ec)ipamente electronice de larg consum de a oeri o alternativa perormanta
casetei video dar mult mai ietina decat video discul aparut initial ca o replica a 2udio CD'
!pecialistii considera DVD ca iind te)nologia care va inlocui cat de curand pe cea utilizata de
CD-ROM mai ales ca un CD-ROM &disc* va putea i citit de o unitate DVD'
DVD-ROM reprezinta discul similar CD-ROM olosit de calculatoare+ DVD-R2M iind varianta
inscriptibila' DVD-Video este varianta utilizata pentru stocarea de ilme iar DVD-2udio pentru
stocarea de muzica'
DVD utilizeaza inormatia stocata pe discuri sub orma comprimata conorm te)nologiei MPEA-
6 sau B &cele mai uzuale astazi*'
Caracteristica cea mai impresionanta a unui astel de disc este capacitatea+ 4. A0 &6 ete
iecare cu doua straturi*+ iind spatiu suicient pentru doua ilme intregi de 4BB de minute'
!us
E-mail
Electronic mail &engl' posta electronica* - utilizarea unei retele pentru a transmite si receptiona
mesa(e'
Cu legaturi de mare viteza ce trec granitele nationale+ posta electronica permite alcatuirea unor
mesa(e si transmiterea lor in cateva secunde catre unul sau mai multi destinatari din biroul
dumneavoastra+ catre departamente ce se ala in alt stat sau catre un prieten de peste )otare'
Internetul aciliteaza transmiterea postei electronice in toata lumea'
$n mesa( de posta electronica se caracterizeaza prin-
corpul mesa(ului &inormatia poate i scrisa direct in corpul principal al mesa(ul sau poate
i anexata ca isier independent editat in orice alta aplicatie*'
adresa destinatarului &pot i mai multi destinatari propriu-zisi sau destinatari de copii*'
subiectul mesa(ului'
anexe &isiere independente asociate mesa(ului*'
nivele de prioritate etc'
Exista doua te)nologii &tipuri* de casute de posta electronica- POPB si !M#P+ principala
deierenta intre ele iind ca in primul caz mesa(ele se descarca de pe server si se aduc pe
calculatorul client pe cand in al doilea caz mesa(ele raman pe server si sunt doar vizualizate pe
calculatorul client'
Exista doua metode pricipale de utilizare a postei electronice-
casuta de posta specializata gazduita de un server si apelata cu un program specializat -
client de mail &ex'- Cetscape Messenger+ Microsot Outloo@+ Mozzila Mail etc'* &de obicei
de tip POPB*?
casuta de posta virtuala+ bazata pe Internet+ administrata sot"are de un portal si
apelabila cu un program de navigare pe Internet bro"ser &ex'- Cetscape Cavigator+
Microsot Internet Explorer+ Mozzila Internet etc'* &de tip !M#P*'
!us
Fax-modem
Cu a(utorul unui modem se poate ace sc)imb de date cu un alt calculator sau se poate ace
conectarea la Internet'
Fax-Modem este un modem cu unctii suplimentare- poate primi sau trimite documente de la1
catre o masina de ax sau de la un calculator cu ax-modem' Deasemenea exista modele 9voice9
care permit si transmisia de voce de la un microon auxiliar'
Clasiicare-
Interne- sub orma de placa+ cunoscute totodata ca si 9"in modem9+ cu alte cuvinte se
utilizeaza doar in con(unctie cu un sistem de operare de tip %indo"s?
Externe- ec)ipament separat ce se conecteaza printr-un cablu la unul din porturile seriale
ale calculatorului? sunt compatibile cu orice sistem de operare'
Modemurile ie uu doi conectori RD441 46 pentru conectarea la linia teleonica respectiv la
teleonul obisnuit ie au un singur conector pentru linia teleonica'
Viteza unui modem se masoara >n bit1s E bps'
Cele mai uzuale valori sunt- 477// bps+ 6<<// bps+ BB8// bps+ 58/// bps'
!unt cunoscute standarde precum V'F/ &cel mai uzual* si V'F6 care permite pe langa viteze de
comunicatie mai mari si posibilitatea de capturare a apelului teleonic in timpul unei comunicatii
de date alata in curs'
!us
Fisier
Colectie de inormatii stocate sub o anumita orma speciica tipului de isier'
Fiecare isier de pe disc are un nume' Denumirea unui isier are doua parti- numele propriu zis si
extensia'
Cu toate caracterele setului de caractere 2!CII pot ace parte din numele unui isier'
In sistemul de operare DO! numele isierului poate avea >ntre 4 si < caractere' In !istemul de
Operare %indo"s Fx+ C#+ 6///+ GP numele isierului poate contine maxim 658 caractere'
Extensiile sunt ormate dintr-un separator &punct* si unul+ doua sau trei caractere+ iar existenta
lor nu este obligatorie' In mod uzual extensia isierului ne indica tipul lui pentru o mai usoara
utilizare'
Ex- numeHisier'txt indica un isier de tip text'
!us
Imprimanta
Caracteristici uzuale pe care le luati in considerare atunci cand alegeti o imprimanta-
Rezolutia - se masoara >n numarul de puncte pe care le poate aisa imprimanta >ntr-un
inc)' Rezolutia pe orizontala nu este obligatoriu egala cu rezolutia pe verticala' $nii
producatori considera ca iind mai imprortanta rezolutia 9virtuala9 obtinuta prin metode
sot"are decat cea reala data de capul de imprimare'
Viteza de tiparire - depinde de tipul de imprimanta si de tipul de tiparire' Poate i
masurata >n pagini pe minut &ppm*+ caractere pe secunda &cps* sau linii pe secunda &lps*'
Dimensiunile )artiei pentru tiparire &ex'- 27+ 2B+ 24+ 2/*'
Memoria imprimantei - capacitatea de extindere a posibilitatilor de tiparire+ capacitatea de
a ace ata la volum mare de documente' Reprezinta+ in general+ un indicator de
perormanta pentru imprimantele laser sau de ormat mare'
Fiabilitate - parametru stabilit de irma producatoare'
#ipurile cele mai uzuale de imprimante sunt-
i. Matriciale
a. Imprimarea se ace cu a(utorul unor IaceJ care percuteaza o banda tusata?
b. Pot i cu F+ 4<+ 67 ace?
c. ;a ora actuala nu se mai olosesc decKt >n anumite domenii care necesita ie viteza
sporita &doar imprimante speciale*+ ie costuri reduse per pagina+ ie necesitatea de a
tipari simultan mai multe copii+ ie necesitatea de a olosi )artie continua?
d. 2u viteze si rezolutii mici'
ii. Cu (et de cerneala
a. Cerneala este propulsata catre o supraata receptoare &)artie*+ ara a se produce un
contact direct >ntre aceasta supraata si dispozitivul de tiparire?
b. Pot i color sau monocrom? la ora actuala exista doar color'
c. Prezinta viteze mari de lucru si rezolutii mari'
iii. ;aser
a. !e remarca prin viteza mare de tiparire+ silentiozitate+ rezolutie mare?
b. Deasemenea pot i color sau monocrom'
iv. #ermice
a. Functioneaza pe )artie speciala &)artie termica*+ sensibila la temperatura?
b. Vaporii de cerneala se depun pe )artie ormand imaginea?
c. 2u viteza redusa dar rezolutii oarte mari'
!us
Internet
Internetul+ numit uneori simplu 9Cet9+ este un sistem de retele de calculatoare interconectate
raspandit in intreaga lume - o retea a retelelor in care poate i orice utilizator care are un
computer'
2 ost conceput de 2RP2 &2dvanced Researc) Pro(ects 2genc= o t)e $'!' Aovernment* si a
ost realizat initial pentru a i olosit de institutiile militare dar astazi este public si permite oricarui
sistem sa se conecteze la el'
Cu peste 6 milioane de calculatoare gazda ce deservesc aproximativ 6/ milioane de utilizatori+
Internet se extinde cu un milion de noi utilizatori in iecare luna'
Conectarea calculatorului dumneavoastra la Internet se ace cu a(utorul unui modem si a unei
linii teleonice'
Pentru conectare mai este nevoie si de un 9cont9 care se obtine contracost de la urnizorii de
Internet'
!us
Memoria interna
In ciuda dimensiunii reduse este o componenta determinanta pentru perormantele globale ale
sistemului'
#ipurile unctionale de memorie sunt-
Memoria ROM &engl' Read Onl= Memor=*
Poate i doar citita?
Este nevolatila &inormatia se pastreaza c)iar daca c)ip-urile respective nu sunt
alimentate cu tensiune'
Ex- PROM+ EPROM+ EEPROM reprezinta versiuni constructive ale memoriei denumite generic
ROM'
Memoria CMO!
Este o memorie de tip citire1 scriere?
Este alimentata in permanenta de un acumulator &in momentul pornirii acesta se
reincarca*?
Este volatila? daca acumulatorul este indepartat inormatia se pierde'
Memoria R2M &Random 2cces Memor=*
Memorie cu acces aleator?
Poate i citita sau scrisa?
Este volatila?
Din punct de vedere te)nologic+ R2M poate i- FPM+ EDO+ !DR2M+ !AR2M+
VR2M+ etc'
#ipuri constructive de memorie R2M-
i. !IPP &engl' !ingle In-;ine Pac@age*?
ii. !IMM &Engl' !ingle In-;ine Memor= Module*' Ele pot i de tip- FPM &Fast Page Mode*
sau EDO'
iii' DIMM &Dual In-;ine Memor= Module*'
Memoria DIMM poate i gasita in module reprezentand 48 M0+ B6 M0+ 87 M0+ 46< M0+
658 M0+ 546 M0+ 4 A0+ 6 A0 &poate in curand si module de capacitati mai mari*'
Modulele DIMM pot i de tip-
o !DR2M &!=ncronus D=namic R2M*
o DDR-!DR2M &Double Data Rate !DR2M* cunoscuta si ca !DR2M II+ E!DR2M
&En)anced !DR2M* sau DDR2M
Memoria DIMM poate poate i de tip ECC sau nu' Cea ECC conera siguranta marita datelor+
stabilitate in unctionare si viteza imbunatatita si este mai scumpa' Din aceste motive este
preerata pentru statiile puternice sau pentru servere' 2semenea se oloseste memoria
9RegistredL'
iv. !ODIMM &!mall*
Format particular al memoriei DIMM utilizat in ec)ipamentele portabile &noteboo@+
laptop*'
v. RIMM &Rambus In-;ine Memor= Module*'
Este un tip de modul de memorie pe care se monteaza RDR2M &Rambus DR2M*'
Memoria 9cac)e9
2 aparut pe placile de baza mai recente odata cu dezvoltarea procesoarelor?
Este sub orma unui c)ip pe placa si1 sau direct construita in procesor?
Este in stransa legatura cu procesorul?
Este cea mai rapida dintre toate tipurile de memorie'
!us
Monitor
Monitoarele sunt de mai multe tipuri- MD2+ CA2+ EA2+ VA2+ !VA2+ GA2+ !GA2+ $GA2+ #F#
etc' 2cestea sunt standarde de aisare video care se dierentiaza prin numarul de nuante si culori
si prin rezolutia pe care o pot oeri' !tandardele MD2+ CA2+ EA2+ VA2 nu se mai produc datorita
perormantelor slabe pe care le aveau'
Din punct de vedere al tipurilor &modurilor de aisare* si a rezolutiei asociate in mod uzual+ se
poate intocmi urmatorul tabel-
Mod de afisare Rezolutie asociata (orizontal x vertical)
MD2 .6/ x B5/ pixeli &text monocrom*
CA2 B6/ G 6// pixeli
EA2 87/ G B5/ pixeli
VA2 87/ G 7</ pixeli
!VA2 <// G 8// pixeli
GA2 4/67 G .8< pixeli
!GA2 46</ G 4/67 pixeli
$GA2 48// G 46// pixeli
Mediul de vizualizare olosit poate i-
#ub catodic+ CR#?
Ecran pe cristale lic)ide+ ;CD &speciic calculatoarelor portabile*'
Caracteristicile generale ale monitoarelor sunt-
Deinitia monitorului este unul din parametrii care dau calitatea acestuia' Ea se poate
masura prin dimensiunea punctului aisat' Cu cat aceasta valoare este mai mica cu atat
imaginea este mai buna' Exemplu- /+6< mm sau /'6< dp'
Rezolutia este ceea ce cauta oricine care cauta un monitor si reprezinta numarul de pixeli
&puncte* vizibili pe un ecran'
Dimensiunea ecranului este )otaratoare in ceea ce priveste ergonomia si pretul unui
monitor' Ea este data de diagonala ecranului &masurata in inc)+ 49 E 65+7 mm*' Exemple-
479+ 459 + 4.9+ 4F9+ 6/9 si 649 '
2tentie: Dimenisunea constructiva declarata este mai mare decat dimensiunea imaginii
vizibile+ de regula cu 49 la monitoarele de calitate sau mai mult' ;a ;CD dierentele sunt
neglo(abile'
Din punct de vedere al metodei de aisare al imaginii prin linii orizontale &pentru CR#*+
monitoarele pot i de tip-
CI &Con Interlaced* - Ceintretesut &conduce la o calitate video mai buna*?
Interlaced - Intretesut &nu se mai utilizeaza*'
Monitorul are de obicei regla(e pentru culoare+ contrast+ luminozitate+ deormare si pozitionare
a imaginii etc' 2cestea pot i analogice sau digitale &cele mai raspandite la ora actuala*'
Conexiunea cu unitatea centrala se ace printr-un cablu de date cu mai multi pini si+ la unele
modele+ printr-un cablu de alimentare cu curent electric+ cu trei pini metalici' ;a unele modele
alimentarea se ace direct de la priza obisnuita de curent'
!us
Placa de baza
Este una din cele mai importante componente ale unui calculator' &Engl' mot)erboard sau
mainboard*'
Exista mai multe orme constructive &engl'Jorm actorJ* compatibile ale placii de baza' 2cest
actor de orma indica standardul placii de baza+ al carcasei+ sursei de curent+ etc'
Exemple- Full-size 2#+ 0ab=-2#+ ;PG+ 2#G+ micro2#G+ C;G etc'
Interesant este ce puteti observa pe o placa de baza si ce o caracterizeaza'
!oclul procesorului &engl' sing' soc@et* este una dintre caracteristici' 2cesta poate i-
9!oc@et .9+ pentru procesoarele Intel Pentium MMG 2MD 35+ 38+ C=rix 5x<8+ 8x<8 etc'
9!lot 49+ pentru procesoarele Intel Pentium II si unele procesoare Intel Pentium III?
9!lot 69+ pentru procesoarele Intel Pentium II Geon si procesoare Intel Pentium III Geon?
9!oc@et B./9+ pentru procesoarele Intel Celeron si unele procesoare Intel Pentium III?
9!lot 29+ pentru unele procesoare 2MD 2t)lon'
9!oc@et 29+ pentru procesoarele 2MD Duron si unele procesoare 2MD 2t)lon+ pentru
procesoarele 2MD 2t)lon GP si 2MD 2t)lon MP'
9!oc@et 76B9+ pentru unele procesoare Intel Pentium 7'
9!oc@et 7.<9+ pentru unele procesoare Intel Pentium 7 si pentru unele procesoare
Celeron'
O alta caracteristica este C)ipset-ul placii de baza' Incepand cu placile de baza </7<8+
ma(oritatea unctiilor esentiale sunt preluate de un set de circuite integrate numite C)ipset-ul
placii de baza' 2cesta determina caracteristici precum- cac)e-ul maxim+ tipul de memorie R2M
suportat &vezi memoria*+ nr' maxim de procesoare suportate+ tipuri de procesoare suportate etc''
;a ora actuala+ datorita integrarii mari la care s-a a(uns+ C)ipset-ul contine practic doar doua
c)ipuri separate dintre care cel mai important ii da numele' Exemple- Intel 77/0G+ Via 2pollo Pro
etc'
Important+ deasemenea+ sunt unctiunile integrate &9on-board9* pe placa de baza+ ie in c)ipset-
ul acesteia+ ie in c)ipset-uri separate+ cum ar i sunet+ video+ controller retea etc'
In ceea ce priveste sunetul+ ma(oritatea placilor de baza actuale au cel putin un decodor audio
&2CLF.* integrat in c)ipset-ul placii de baza' Cele mai scumpe au un c)ipset de sunet specializat
integrat pe placa'
In ceea ce priveste unctia video+ de la unctii integrate in c)ipset-ul placii ci 6 M0 de memorie
video integrata s-a a(uns la c)ipset-uri specializate si memorii video specializate disponibile pana
la B6 M0? toate integrate pe placa de baza'
Conectarea la retea direct a placii de baza ara a necesita un adaptor separat este un lucru
comun la placile de astazi' #otusi+ aceasta conectare se rezuma la controller-e specializate
obisnuite &ara unctii deosebite* si limitate la retele de maxim 4// M0ps+ Fast Et)ernet'
Conectorii &engl' sing' slot* alati pe placa de baza in care se cupleaza celelalte placi necesare
&video+ sunet+ modem+ retea etc'* reprezinta alte caracteristici importante' #ipuri de conectori
sunt-
Conectorii I!21 EI!2 &engl' Industr= !tandard 2r)itecture1 Extended Industr= !tandard
2r)itecture* sunt de tip vec)i si sunt mentinuti din motive de compatibilitate cu dierite
placi si1 sau ec)ipamente care nu necesita un traic mare de inormatie' 2ceste placi pot
i placi de retea+ de sunet+ modem sau placi de interata ale unor dispozitive externe'
Conectorii PCI &engl' Perip)eral Component Interconnect* sunt cei mai utilizati la ora
actuala si sunt utilizati pentru cuplarea placilor audio+ modem+ retea+ editare video+ video
mai vec)i etc' Este standardul care asigura viteza si integrarea necesara ec)ipamentelor
moderne'
Conectorul 2AP &engl' 2dvanced Arap)ic Port* este destinat cuplarii placii video' 2
aparut ca o necesitate de a imbunatatii unctia video a unui calculator ca urmare a
cresterii interesului utilizatorilor pentru (ocuri+ Internet etc' si a tendintei producatorilor de
sot"are de a dezvolta interete prietenoase pentru utilizator cu implicatii directe in
procesarea video' Caracteristicile cele mai importante ale acestui standard sunt ca
permite placii video sa oloseasca memoria R2M a calculatorului ca si memorie video la
o viteza dubla ata de PCI'
Conectorii 2MR &2udio Modem Riser* si CCR &Communication Cet"or@ Riser* se
regasesc doar pe anumite placi de baza care permit adaugarea unei placi de intereta
care sa includa un c)ip ce integreaza unctiunile de modem si1 sau sunet plus conectorii
ce sunt necesari acelor unctiuni speciale' Reprezinta o solutie ietina de extindere a
acilitatilor unui sistem'
2lte tipuri de conectori sunt aceia in care se conecteaza FDD+ ,DD+ CD-ROM' 2cestia
sunt conectori ce respecta standardul IDE1 EIDE sau !C!I' !pre deosebire de
standardul IDE1 EIDE standardul !C!I oera posibilitatea unor viteze de transer marite si
a unui numar crescut de dispozitive conectate'
Porturile de intrare1 iesire &I1O* permit cuplarea la sistem a unui mare numar de dispozitive
importante pentru marirea perormantei sistemului'
#ipuri de porturi-
!eriale- COM+ $!0+ P!16?
Paralele- ;P#?
Cu inrarosii- IRD2 etc'
2r)itectura de baza a calculatorului asigura patru porturi COM &4-7* si trei porturi ;P# &4-B*'
;a portul COM puteti conecta mouse-ul+ un modem extern etc'+ la cel paralel imprimanta+
scanner-ul+ unitate MIP etc'
Cele mai noi tipuri de porturi sunt IR &engl' Inrared* si $!0 &engl' $niversal !erial 0us* la care
se pot conecta imprimante+ monitoare+ scanner-e etc'
Cuplarea tastaturii se ace tot prin intermediul unui conector instalat pe placa de baza' 2cesta
poate i DIC5 sau miniDIC &2#*+ P!16 sau $!0 pentru modelele mai noi'
!us
Placa de retea
Cunoscut si ca adaptor sau interata de retea &desi nu este oarte exact*+ este o placa
separata ce se instaleaza in calculator si totodata la retea'
Placa de retea este proiectata special pentru te)nologia utilizata in reteaua privata respectiva+
Et)ernet+ Fast Et)ernet+ #o@en Ring etc'
Conexiunea izica prorpiu-zisa la mediul retelei &conectorul* poate i conector 0CC+ RD-75 etc'
si depinde atat de te)nologia retelei cat si de mediul de transmisie' Deasemnea+ el poate i
ecranat sau nu pentru a oeri protectie la emisii electromagnetice si a garanta calitatea
transmisiei'
;a ora actuala+ cel mai popular standard pentru placile de retea este Fast Et)ernet cu conector
RD-75 categoria 5eN sau 8+ care asigura rate de transer de 4// Mbps sau 6// Mbps'
#otusi+ din ce in ce mai mult se trece la te)nologia Aigabit Et)ernet+ categoria .+ care
garanteaza rate de transer de pana la 4 Abps olosind acelasi mediu ietin de cupru'
Cu trebuie negli(ata nici te)nlogia de traer pe ibra optica+ mult mai scumpa dar si mult mai
perormanta+ atat ca rata de traner cat si ca distanta de transmisie'
In ceea ce priveste ec)ipamentele mobile+ placile de retea trebuie sa satisaca standardul
PCMCI2 pentru a putea i olosite' #otusi+ la ora actuala+ ma(oritatea calculatoarelor portabile sunt
ec)ipata cu interata de retea inclusa pe placa de baza'
!us
Placa de sunet
Reprezinta interata dintre unitatea centrala si ec)ipamentele de redare a sunetului &ex'- boxe*'
In ciuda lipsei unor standarde+ o placa de sunet are multe >ntrebuintari-
2daugarea de sunet stereo programelor distractive &(ocuri*?
2sigurarea suportului pentru multimedia?
2daugarea de eecte sonore prezentarilor comerciale si aplicatiilor instructive?
Creatie muzicala cu a(utorul MIDI?
Comenzi vocale pentru PC?
Citirea compact-discurilor audio'
!us
Placa video si acceleratorul graic
Placa video asigura interata dintre monitor si unitatea centrala &placa de baza*'
!tandardele de interata determina atat tipul de monitor cat si pe cel de placa video-
MD2 &Monoc)rome Displa= 2dapter* E Permite aisarea doar text &nu si graica* in alb si
negru cu o rezolutie de .6/ de pixeli pe orizontala si B5/ de linii pe verticala?
CA2 &Color Arap)ics 2dapter* E Permite aisarea simultana in 7 culori dintr-o paleta de
48 culori cu o rezolutie de 6// de pixeli pe orizontala si B6/ de linii pe verticala sau
aiseaza o culoare cu o rezolutie de 87/ de pixeli pe orizontala si 6// de linii pe verticala?
EA2 &En)anced Arap)ics 2dapter* E Permite aisarea simultana in 48 culori dintr-o
paleta de 87 culori posibile cu o rezolutie de 87/ de pixeli pe orizontala si B5/ de linii pe
verticala?
VA2 &Video Arap)ics 2rra=* E Permite aisarea in 658 culori cu o rezolutie de 87/ de
pixeli pe orizontala si 7</ de linii pe verticala?
!VA2 &!uper VA2*?E Poate aisa pornind de la <// de pixeli pe orizontala si 8// de linii
pe verticala si a(ungand la 46</ de pixeli pe 4/67 linii &sau mai mult in unctie de
perormantele monitorului si placii video* in 48658 sau 48+. milioane de culori aisate
simultan ' !unt cele mai raspandite la ora actuala'
Ordinea prezentata mai sus indica si evolutia placilor video'
Pentru a procesa imaginea+ placile video trebuie sa dispuna de memorie' Cele mai vec)i placi
dispun de memorie DR2M &lenta*' Cele mai noi olosesc memorie R2M specializata &!AR2M+
VR2M+ !DR2M+ DDR2M* de la 4M la 87M'
$ltima perioada de timp a insemnat o crestere ma(ora intr-un domeniu numit simplu BD &graica
si vizualizare in trei dimensiuni virtuale*' 2cesta este domeniul acceleratoarelor graice &7+ <+ 46+
48+ B6+ 87M0 EDO+ !AR2M+ DDR2M*+ care dispun si de un c)ip specializat integrat pe placa
video ce contine implementate instructiuni 6D si1 sau BD'
Placile video actuale contin integrate atat unctia de interata video cat si cea de accelerare
graica'
Functiile graice au devenit atat de importante incat o parte a setului de instructiuni 6D si c)iar
BD au ost incluse in setul de instructiuni al procesorului iind implementate c)iar in el' 2stel s-a
obtinut o eliberare a sarcinii placii video permitand acesteia sa preia executii complexe pe care sa
le execute la nivel de )ard"are marind astel viteza sistemului'
!us
Plotter
!e oloseste pentru realizarea de desene te)nice+ )arti de mare precizie+ etc' Este de apt o
imprimanta de ormat mare'
Printre caracteristicile importante se numara-
Precizia cu care deseneaza?
Dimensiunea maxima a )artiei pe care poate desena?
!etul de instructiuni pe care le poate executa?
Rezolutia'
!us
Portal
Datorita inormatiei oarte diverse si oarte numeroase care se ala pe Internet a aparut
necesitatea organizarii inormatiei continute de diversele site-uri intr-o serie de portaluri'
Portalul ne a(uta sa gasim cu usurinta inormatiile de care avem nevoie sau sa descoperim
altele+ deosebit de interesante' Ele ne oera posibilitatea sa eectuam cautari dupa termeni c)eie
si sa ne acem adrese gratuite de e-mail'
Printre cele mai cunoscute portaluri se numara """'=a)oo'com+ """'excite'com+
"""'google'com+ etc'
Printre cele mai cunoscute portaluri romanesti se numara- """'r)p'ro+ """'go6net'ro+
"""'start'ro+ """'apropo'ro+ """'@appa'ro+ """'smsro'com etc'
Cateva motoare de cautare+ indispensabile atunci cand doresti o inormatie din Internet+ care
care pot i gasite in cadrul unui portal sau ca site-uri dedicate sunt- """'=a)oo'com+
"""'google'com+ """'raging'com+ """'nort)ernlig)t'com+ """'as@(eeves'com etc'
!us
Procesor
Este IcreierulJ unui calculator reprezentand totodata componenta care ace cea mai mare
dierenta intre dieritele sisteme+ ea dictand intr-o oarecare masura intreaga coniguratie' Rolul
acestuia este de a procesa datele si comenzile intr-un sistem'
Procesoarele diera prin marimea magistralelor si a registrilor+ recventa de lucru si eicienta
exploatarii date de complexitatea algoritmilor de calcul'
Dupa numarul de instructiuni implementate si complexitatea acestora+ procesoarele se impart
in-
Procesoare RI!C &engl' Reduced Instruction !et Computation+ procesor cu set redus de
instructiuni*' O unitate centrala de prelucrare &CP$* la care numarul de instructiuni pe
care le poate executa procesorul este redus la minim pentru a creste viteza de
prelucrare' !unt procesoare rapide+ dedicate pentru sisteme puternice+ servere+ cu
acilitati multiprocesor?
Procesoare CI!C &engl' Complet Instruction !et Computation+ procesor cu set complet
de instructiuni*' $n tip de unitate centrala de prelucrare &CP$* care poate recunoaste un
set complet de instructiuni suicient pentru a eectua dierct calcule' !unt cele mai
raspandite+ regasindu-si aplicabilitatea de la calculatoarele personale pana la servere'
Frecventa procesorului inseamna viteza acestuia exprimata in perioade de lucru &cicluri* pe
secunda date de recventa ceasului intern &tact*' 2ceasta recventa se exprima in M,z
&Mega)ertz*'
Daca procesoarelor mai vec)i le trebuiau cateva perioade de ceas pentru a executa o
instructiune+ la ora actuala s-a a(uns la mai multe instructiuni pe o perioada de ceas'
O alta caracteristica a procesoarelor este memoria implementata in interiorul acestora' 2ceasta
memorie se numeste 9memorie cac)e9+ iind rapida si servind procesorului pentru stocarea
temporara a unor inormatii necesare aplicatiilor'
#ot legat de procesoare exista si asa numita 9lege a lui Moore9+ adica a ondatorului Intel+ care
spune ca la iecare 4< luni numarul de tranzistoare integrate pe unitatea de 9pastila de siliciu9 se
dubleaza' ;a ora actuala+ tot Moore airma ca in curand se va a(unge la incalcarea legii prin
atingerea limitelor pentru te)nologia utilizata in prezent si anume procesoare abricate cu o
te)nologie de miniaturizare de /+4 microni' #e)nologia actuala permite un grad de integrare de
/+4B microni'
!us
Program
O suita de instructiuni+ scrise intr-un limba( de programare+ pe care calculatorul le poate
executa astel incat sistemul sa poata sa actioneze intr-un mod predeterminat' !inonim cu
sot"are'
;umea programelor de calculator poate i impartita in programe de sistem sau sisteme de
operare+ programe utilitare si programe de aplicatie'
Programele de sistem includ toate programele de care are nevoie calculatorul pentru a
unctiona eicient+ cum sunt sistemul de operare+ programele de gestionare a memoriei si
interpretoarele de linii de comanda' !istemele de operare %indo"s si ;inux sunt exemple de
programe de sistem'
Programele utilitare includ toate programele pe care le puteti olosi la intretinerea
calculatorului' Ma(oritatea utilizatorilor isi ec)ipeaza sistemele lor cu pac)ete de utilitare &cum ar i
Corton $tilities* care patrund dincolo de elementele de baza oerite de sistemul de operare de
baza'
Programele de aplicatie transorma calculatorul intr-un instrument pentru eectuarea unui
anumit tip de lucrari+ cum ar i prelucrarea textelor+ analiza inanciara sau te)noredactarea'
2lte categorii de programe sunt limba(ele de programare &#urbo Pascal+ CNN+ etc'*+ (ocurile+
programele educationale si o diversiatate de programe pentru dierite necesitati ale utilizatorului'
Conorm legii+ nu aveti voie sa utilizati un program decat daca aveti dreptul de utilizare sau
proprietate- licenta'
!us
!canner
!e oloseste pentru 9citirea9+ preluarea imaginilor de pe un suport &)Krtie+ carton+ etc'* si
transormarea lor >n isiere graice de un anumit ormat'
$nele din caracteristicile cele mai importante sunt-
Rezolutia de citire- 7<// dpi+ F8// dpi+ etc'?
#ipul constructiv- ix+ care ruleaza sau nu )Krtia+ mobil?
Dimensiunea maxima a )Krtiei pe care o poate citi+ numai pentru cele ixe?
Poate i color sau monocrom'
!us
!istem de operare
&Engl' sing'- Operating !=stem+ O!*'
2nsamblul de proceduri normale si module program care gestioneaza resursele sistemului
conducKnd la utilizarea eicienta a acestora si care coordoneaza executia operatiilor dorite de
utilizator'
Ex- M!-DO!+ %indo"s F5+ F<+ %ind"s Millenium+ %indo"s C#+ %indo"s 6///+ %indo"s GP+
O!1 6+ $CIG+ PO!IG+ ;IC$G+ ,P-$G+ OCG+ !O;2RI!+ Mac-O!+ 0eO! etc'
Conorm legii+ nu aveti voie sa utilizati un program decat daca aveti dreptul de utilizare sau
proprietate- licenta'
!us
!ot"are
Programe de sistem+ utilitare sau de aplicatie exprimate in limba( masina'
Conorm legii+ nu aveti voie sa utilizati un program decat daca aveti dreptul de utilizare sau
proprietate- licenta' ;icenta de program indica drepturile si obligatiile persoanei care a cumparat
sau care utilizeaza programul respectiv'
!us
#eleonie pe Internet
Cunoscut si ca VoIP &engl' Voice over t)e Internet Protocol* este un termen utilizat in teleonie
pentru a denumi un set de acilitati pentru admnistrarea transerarii inormatiilor de voce olosind
protocolul utilizat in transmisiile internet' In general+ aceasta inseamna transmiterea vocii in
ormat digital in pac)ete discrete altel decat in circuitele traditionale dedicate din sistemul de
teleonie publica'
$n avanta( ma(or al teleoniei pe Internet este acela de a nu se supune taxelor percepute de
serviciile de teleonie clasica'
Pe langa IP &Internet Protocol* teleonia pe Internet oloseste R#P+ Protocol de #imp Real
&engl' Real-#ime Protocol* pentru a asigura aptul ca pac)etele de date sunt livrate la timp'
Daca se olosesc retele publice+ asa cum este de apt reteaua Internet+ este diicil+ cel putin la
ora actuala+ de a se garanta calitatea serviciului' De aceea+ un serviciu mai bun s-ar obtine daca
s-ar utiliza retele private administrate de o irma specializata in acest serviciu'
!us
$nitatea de disc lexibil
FDD &Flopp= Dis@ Drive*' Este unitatea de disc lexibil sau de disc)eta'
#ipurile olosite de-a lungul timpului sunt caracterizate de dimensiunea mediului de stocare
&disc)eta*+ < inc)+ 5+5 inc) si B+5 inc) si bineinteles de volumul de date ce se putea inmagazina
pe ele' !pre deosebire de ,DD care se caracterizeaza atat prin unitatea care citeste1 scrie cat si
prin mediul de stocare+ care este un disc rigid+ unitatea de disc)eta este doar dispozitivul care
citeste1 scrie' Mediul de stocare este extern si intr-adevar este un disc lexibil' Cu exceptia
modelului actual &B+5 inc)* toate celelalte erau prote(ate de un invelis care era si el lexibil si mai
expus actorilor mecanici'
Este cea mai invec)ita componenta a unui calculator si totusi+ desi exista oarte multe variante
alternative mai noi+ mai perormante+ unitatea de disc)eta si disc)eta inca se mai bucura de o
mare acceptare de catre piata+ in special datorita pretului si a necesitatii utilizarii lor pentru
instalarea sot"are-ului speciic anumitor componente+ perierice+ cum ar i- imprimantele+
monitoarele+ placile de retea etc'
Inregistrarea pe aceste discuri se poate ace in diverse ormate- dupa numarul de ete+ numarul
de piste si numarul de sectoare+ toate acestea iind caracteristici te)nice ale unui disc lexibil'
Ex'- B+5J+ 6 ete+ </ piste+ 4< sectoare+ 4+77 M0 capacitate+ D!-,D &dubla ata - inalta
densitate*'
!us
$nitatea de disc dur
,DD &,ard Dis@ Drive*' 2re rolul de a stoca inormatia'
Caracteristicile cele mai importante ale unui disc dur sunt urmatoarele-
Capacitatea maxima de memorare a crescut de la 4/ M0 in unitatea de 5+65 inc) la
peste 46 A0+ iar la unitatile de B+5 inc) s-a a(uns la capacitati de aproximativ 4</ A0
spatiu de stocare?
Viteza cu care sunt transerate inormatiile- de la 4/6 3b1s la mai putin de 7// Mb1s la
unitatile moderne cele mai rapide?
#impul de acces &mediu* a scazut de la <5 ms la mai putin de B+8 ms?
#ipul de interata- IDE1 EIDE+ !C!I &diverse stadarde* si Fibre C)annel'
$nitatile de disc de tip IDE1 EIDE sunt denumite-
de tip 2#2 si se remarca prin suportarea unei recvente de magistrala de BB M,z' Cu cat
recventa este mai mare cu atat rata de transer a inormatiei intre disc si celelalte
resurse este mai mare si deci viteza generala a calculatorului este mai mare'
de tip $;#R2 2#2+ $2#2+ $;#R2 DM2 sau $DM2 88? se remarca prin acceptarea unei
recvente de magistrala de 88 M,z &dublul unei magistrale PCI pe care o oloseste de
apt pentru transer*' Pentru a olosi acilitatea de $DM2 la 88 M,z a unui ,DD trebuie
ca si placa de baza sa accepte $DM2 la 88 M,z:
de tip $;#R2 2#2 4//+ uzuale la ora actuala+ care reusesc sa ridice recventa de
magistrala acceptata pana la 4// M,z'
de tip $;#R2 2#2 4BB+ cele mai noi+ care reusesc sa ridice recventa de magistrala
acceptata pana la 4BB M,z dar pentru care exista deocamdata placi de baza doar pentru
procesoare abricate de 2MD+ care sa puna in valoare aceasta perormanta'
$nitatile de disc de tip !C!I pot i- !C!I-4+ !C!I-6+ %IDE !C!I+ $;#R2 !C!I+ $;#R2 %IDE
!C!I+ $;#R2 48/ &cele mai noi+ care asigura un transer de pana la 48/ M01s*'
2tentie: Denumirea unor unitati de disc dur ca $2#2+ IDE1 EIDE+ $DM2 4// etc' este data de
unii producatori1 asamblori de calculatoare pentru a oeri o idee despre perormantele
ec)ipamentelor pe care le integreaza' #otusi aceste acronime au semniicatii total dierite si
denumesc resurse si subsisteme complet dierite ale unui calculator'
Perormantele unui ,DD sunt dictate de mult mai multi actori+ nu numai tip de interata+
magistrala sau viteza de transer' In criteriile de perormanta se regasesc masuri ca timpul mediu
de cautare+ densitatea pe supraata+ rotatii pe minut+ dimensiunea memoriei cac)e a ,DD etc'
2legerea unui ,DD trebuie sa tina cont de mai multi actori+ cum ar i- volum de date+ viteza de
lucru+ disponibilitate+ numar de unitati etc' Exemplu- pentru servere se olosesc unitati !C!I
$;#R2 %IDE sau $;#R2 48/+ cu viteze de rotatie de 4/'/// rpm sau+ mai nou+ 45'/// rpm+ cu o
memorie cac)e mai mare de 6 M0 &ex'- < M0* etc'
!us
Vierme
Este un virus care se inmuleste automat si care nu aecteaza isiere' Este rezident in memorie'
$n vierme oloseste parti ale sistemului de operare care sunt automate si invisibile pentru
utilizator'
$n vierme devine evident pentru utilizator abia atunci cand+ in urma inmultirii necontrolate+
consuma resursele sistemului ducand la incetiniri si c)iar blocari'
!us
Virus
$n program+ de obicei camulat+ creat cu scopul de a distruge datele existente pe un disc ix si+
mai nou+ de a distruge componentele )ard"are din sistemul >n care reuseste sa patrunda'
Deseori se raspandeste automat in sistem local sau in cele conectate'
$n virus se poate transmite ca un mesa( de posta electronica+ ca un isier asociat acestuia
&anexat*+ ca un program descarcat de pe Internet sau un server dintr-o retea privata sua poate i
prezent pe un CD sau pe o disc)eta'
;a ora actuala+ cel mai 9popular9 mediu de transmitere a virusilor este Internetul+ prin
intermediul mesa(elor electronice si nu numai'
Virusul se poate maniesta imediat ce a ost executat sau poata ramane in conservare pana la
un moment programat' Eectele sunt ie doar de agasare nevinovata a utilizatorului ie+ de cele
mai multe ori+ daunatoare pentru sistemul inectat'
$nii virusi corup isiere executabile de tip 'EGE sau 'COM+ altii inecteaza isiere care necesita
executie de catre un program extern+ cum ar i '!P!+ 'OV;+ 'PRA si 'MC$+ altii contin ei insisi
rutine executabile' #oti acesti virusi se numesc virusi de isiere'
$nii virusi inecteaza sectoarele de 9boot9 ale discurilor lexibile sau dure+ maniestandu-se ie
la citirea discurilor respective ie la pornirea sistemului' 2cesti virusi sunt asa numitii virusi de
boot'
Exista deasemenea virusi care inecteaza suitele de instructiuni macro+ asa numitele macro
comenzi+ utilizate in programele din suita Microsot Oice+ cum ar i Microsot %ord+ Microsot
Excel' 2cesti virusi sunt cunoscuti ca virusi de macro'
Pentru a evita inectarea calculatorului trebuie sa cunoasteti sursa de unde primiti dieritele
aplicatii+ inormatii si mesa(e si aceasta sa ie de incredere' Din pacate acest lucru este destul de
greu si de aceea se recomanda olosirea de programe antivirus &R2V+ 0itDeender+ Corton
2ntivirus+ Panda 2ntivirus+ Mc2ee 2ntivirus etc* pentru a detecta si inlatura virusii din memorie+
mesa(e de pe Internet si de pe discuri' Va recomandam ca aceste programe antivirus sa ie
licentiate &cumparate legal* pentru a beneicia de actualizari regulate ale programului respectiv
&mecanisme de detectie si curatare* cat si de inormatii la zi despre virusii alati 9in libertate9'
Posibilitatea de a avea inormatii mereu actuale despre virusi este oarte importanta atat timp cat
lunar apar noi virusi sau versiuni ale celor vec)i'
Vezi Cal troian+ Vierme'
!us
%%%
%orld %ide %eb - un sistem global de )ipertext care utilizeaza mediul Internet ca modalitate
de acces' Intr-un sistem de )ipertext se navig)eaza executand clic@ pe )iperlegaturi pentru a
aisa alt document &care+ la randul sau+ poate contine si el )iperlegaturi*'
%eb simpliica utilizarea sistemului Internet' El se bazeaza pe ,##P &,=per#ext #ransport
Protocol*+ un standard Internet care speciica modul in care o aplicatie poate localiza si obtine
resursele stocate pe alt calculator conectat la Internet' Cele mai multe documente %eb sunt
create cu ,#M; &,=per#ext Mar@up ;anguage* si mai nou cu GM; &Extensible Mar@up
;anguage*+ ambele acand parte din amilia mai cuprinzatoare a limba(elor !AM; &!tandard
Aeneralized Mar@up ;anguage*'