Clasificarea undelorPresentation Transcript

1. Clasificarea undelor electromagnetice in functie de sursa si

frecventa Antonescu Cristian Dinescu Marina Radu Tatiana
2. Undele electromagnetice
1. Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de
"ecuaiile lui Maxwell" i apoi descoperite
experimental de Heinrich Hertz. Variaia unui Camp
electric produce un camp magnetic variabil, cruia i transfer n
acelai timp i energia. La rndul ei, energia cmpului magnetic
variabil creat, genereaz un cmp electric care preia aceast
energie. n acest fel energia iniial este transformat alternativ
i permanent dintr-o form (electric n magnetic i invers) n
cealalt, iar procesul se repet ducnd la propagarea
acestui cuplu de cmpuri. Trebuie totui subliniat c exist n
procesul menionat i pierderi de energie (amortizri) ce
nsoesc fenomenul.
3.
1. In cartea "Electricitatea i magnetismul", publicat n
1873, James Clerk Maxwell a prevzut drept consecin a
ecuaiilor de cmp posibilitatea de a genera / detecta unde
electromagnetice.
2. Ulterior, n anul 1883, George Francis Fitzgerald a observat c
teoria Maxwell sugereaz faptul c acest tip de unde poate fi
obinut prin modificri (variaii) ale curentului electric.
3. In anul 1887 Heinrich Hertz a produs i ulterior a detectat
primele unde radio (numite iniial, din aceast cauz, unde
heriene ; ulterior undele electromagnetice avnd lungimi de
und "lungi" au fost rebotezate de ctre Marconi
unde radiotelegrafice).
4. Experimentele efectuate de Hertz s-au bazat pe dou
dispozitive, la construcia crora a depus o munc titanic.
4.
1. Primul dispozitiv este ceea ce numim astzi eclatorul lui
Hertz, a crui structur poate fi urmrit n figura alaturata.
2. Bobina de inducie Ruhmkorff avea proprietatea de a induce n
secundar o tensiune nalt care ajuns la nivelul sferelor mici
producea o descrcare electric i (probabil) genera oscilaii
electromagnetice de nalt frecven (de ordinul 50 MHz).
5.
1. Existena acestor unde electromagnetice trebuia evideniat
experimental, drept pentru care cel de-al doilea dispozitiv
inventat de Hertz a fost rezonatorul care-i poart numele.
2. Rezonatorul lui Hertz (pe post de receptor) a fost amplasat n
apropierea eclatorului. Experimentele care au stabilit geometria
optim a acestuia (adaptat frecvenei undelor generate) au
durat nou ani. Ceea ce s-a obinut n prim faz a fost
observarea unor mici scntei ntre cele dou sfere ale
rezonatorului. Concluzia a fost c ntre cele dou dispozitive
s-a transmis ceva.
3. Rezultatele obinute au fost prezentate sub titlul " Despre
fenomene de inducie provocate cu ajutorul unor procese
electrice n izolani " ntr-o sesiune de comunicri a
Academiei din Berlin (10 mai 1887).
6. Tipuri de unde electromagnetice
1. n funcie de frecventa sau lungimea de unda cu care radiatia
se repet n timp, respectiv n spaiu, undele electromagnetice
se pot manifesta n diverse forme.
2. Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul
lungimii de und n cteva domenii, de la frecvenele joase spre
cele nalte:
3. radiaiile (undele) radio
4. microunde
5. radiaii hertziene,
6. radiaii infraroii,
7. radiaii luminoase,
8. radiaii ultraviolete,
9. radiaii X (Rntgen),
10. radiaii "" (gamma).
7. Undele Radio
1. Domeniul de frecventa a acestor unde este cuprins intre zeci de
hertzi pana la un gigahertz (1GHz = 109Hz), adica au lungimea
de unda cuprinsa intre cativa km pana la 30cm. Se utilizeaza in
special in transmisiile radio si TV. Dupa lungimea de unda se
subimpart in unde lungi (2Km-600m), unde medii (600-100 m),
unde scurte (100-10 m) si unde ultrascurte (10 m-1cm).Uniunea
Internationala a Telecomunicatiilor , forul care reglementeaz
telecomunicaiile prin unde radio, stabilete prin convenie limita
superioar a frecvenei undelor radio la 3.000 GHz.
8. Microundele
1. Sunt generate ca si undele radio de instalatii electronice.
Lungimea de unda este cuprinsa intre 30cm si 1mm. In mod
corespunzator frecventa variaza intre 10931011Hz. Se
folosesc in sistemele de telecomunicatii si in cercetarea
stiintifica la studiul propietatilor atomilor, moleculelor si gazelor
ionizate. Se subimpart in unde decimetrice, centimetrice si
milimetrice. Se mai folosesc si in domeniu casnic.
9. Radiatiile Hertziene
1. Se datoreaza oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau
in circuitele electronice speciale.
2. Sunt emise de oscilatiile electronilor din antenele emitatoare
folosite in sistemele de radiocomunicatii si microunde
(televiziune, radar, cuptoare).
3. Aplicatie: Radarul folosit pentru determinarea vitezei
autovehiculelor se bazeaza pe faptul ca frecventa oscilatiilor
receptionate de observator este mai mare daca sursa se
aproprie de el si mai mica daca sursa se departeaza. Sursa
care emite trenuri de unde electromagnetice este plasata in
masina politiei, stationata la marginea soselei. Unda reflectata
de autovehicul care se aproprie este receptionata ca o unda
emisa de o sursa mobila, cu frecventa marita. Unda
receptionata este compusa cu o unda cu frecventa constanta
pentru aparitia fenomenului de batai, si prin masurarea
schimbarii frecventei cu ajutorul batailor, se determina viteza
autovehiculuilui care trece prin dreptul radarului.
10. Radiatiile infrarosii
1. Sunt unde electromagnetice emise de corpurile calde, fiind si
una din cele trei categorii in care sunt impartite radiatiile solare
(radiatiile infrarosii, lumina vizibila si radiatiile ultraviolete). Ele
se obtin prin oscilatiile moleculelor, atomilor si ionilor, iar
amplitudinile lor depind de temperatura corpurilor si de tranzitiile
electronilor catre invelisurile interioare ale atomilor, cu nivele
energetice inferioare. Sunt puternic absorbite de apa sau de
alte substante si produc incalzirea acestora. Si corpul uman
absoarbe aceste raze si percepandu-le ca si caldura. Radiatiile
sunt folosite in diferite procese de incalzire si uscare, in
construirea detectoarelor cu lumina infrarosie, pentru retinerea
pozelor pe filme sensibile la lumina infrarosie, la fotocopiatori
termici.
11.
1. Radiatiile infrarosii cuprind domeniul de lungimi de unda situata
intre 10-3 si 7,810-7m (31011--41014Hz). In general sunt
produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-au realizat
instalatii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de
unda submilimetric.
12. Radiatiile luminoase (vizibile)
1. Pot fi percepute de ochiul uman fiind emise de stele, lampi cu
filamente incandescente a caror temperatura poate atinge 2000
- 3000C, tuburi cu descarcaturi de gaze, arcuri electrice.
Emisia luminii se obtine in urma tranzitiilor electronilor pe nivele
energetice inferioare atomilor.
13.
1. Lungimile de und corespunztoare se plaseaz n domeniul
400 - 780 nm. Cele mai multe surse nu radiaz lumin
monocromatic (lumin de o singur culoare, avnd o frecven
/ lungime de und unic). Ceea ce se numete lumin alb este
un amestec al tuturor culorilor din spectrul vizibil.
14.
1. Sursele de lumin difer n funcie de maniera n care se
realizeaz transferul de energie de la sarcini electrice (electroni)
la unda emis. Astfel, dac energia provine de la cldur,
atunci sursa se numete incandescent . Dac energia iniial
este de alt natur (chimic sau electric) sursa se numete
luminescent . Un caz particular de surs monocromatic i
directiv este reprezentat de laser .
2. Pentru fiecare mod de a produce lumina exist i un mod
particular de a o detecta (aa cum cldura produce lumin
incandescent, la rndul ei lumina incandescent - cnd este
detectat - produce cldur msurabil).
15. Radiatiile ultraviolete
1. Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul
3,810-7m si 610-10 m. Este generata de catre moleculele si
atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele este o sursa
puternica de radiatii ultraviolete. Radiatiile continute in lumina
solara se absorb in mare parte in stratul superior al atmosferei
(stratul de ozon). Cu cat altitudinea creste, cu atat cresc
radiatiile ultraviolete. Acestea duc la schimbari la nivelul pielii:
pigmentare, ardere, cancer. Lumina ultravioleta incurajeaza
formarea vitaminei D si omoara bacteriile . Este de asemenea
utila in dermatologie, la iluminatul fluorescent si la instalatii de
numerotare in industrie. Radiatiile se obtin in urma tranzitiilor
electronilor de pe nivele cu energii mari pe nivele cu energii
mici.
16.
1. Radiatiile ultraviolete sunt emise atat de soare cat si de corpuri
incalzite puternic si vaporii de mercur din tuburi de sticla
speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de radiatii).
17. Raditiile X
1. Razele X sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de
und mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 ( ngstrm ).
2. n timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad
Rontgen, bombardnd un corp metalic cu electroni rapizi, a
descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe
care le-a denumit raze X . Radiaiile X au fost numite mai trziu
radiaii Roentgen sau Rntgen.
18. Obtinerea razelor X in laborator
1. Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care
electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de
cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu
vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii
rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii
acestuia n dou moduri:
2. Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al
atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind
pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se
ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al
nucleului; n acest proces se emit radiaii X.
3. La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului,
electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma
ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe
stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de
un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe
straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor
anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X.
19.
1. Au frecvente mari si sunt folosite pentru realizarea radiografiilor
medicale, deoarece sunt absorbite diferit de muschi si oase si
impresioneaza placile fotografice. Radiatiile sunt folosite si in
scopuri terapeutice, deoarece ajuta la combaterea dezvoltarii
tesuturilor celulare bolnave. Produc fluorescenta unor
substante. Radiatiile Roentgen sunt utile si in descoperirea
falsurilor in arta.
20. Proprietatile radiatiilor X
1. In vid ele se propag cu viteza luminii;
2. Impresioneaz plcile fotografice;
3. Nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice;
4. Produc fluorescena unor substane (emisie de lumin);
5. Sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu
impresioneaz ochiul omului;
6. Ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin,
de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate
mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu
densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de
ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei
prin care trec.
21. Razele gamma
1. Radiaia sau razele gamma sunt unde electromagnetice de
frecvene foarte nalte produse de interaciuni ntre particule
subatomice, cum ar fi la dezintegrrile radioactive sau la
ciocnirea i anihilarea unei perechi electron - pozitron.
2. Sunt emise in procesele de dezintegrare nucleara si in reactiile
nucleare din soare, stele (acestea sunt absorbite de atmosfera)
si in reactoarele nucleare terestre. Sunt cele mai penetrante,
avand frecvente si energiile cele mai mari. Sunt folosite in
defectoscopie, pentru sterilizare si in medicina (tratarea
cancerului).
22.