INTRODUCERE

Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei impune standarde stricte privind

protectia mediului . Una din masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte a fost
si cea care se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice.
Scopul acordari etichetei ecologice este acela de a promova produsele ecologice, care
nu pot afecta mediul pe parcursul intregului ciclulu de viata , astfel incat de resursele
mediului inconjurator sa se profite o perioada cat mai indelungata.
Eticheta ecologica este o actiune voluntara, promovearea produselor ecologice
contribuie la utilizarea eficenta a resurselor protejand mediul, prin furnizarea catre
consumatori a unor infornatii corecte, exacte despre produse.
O eticheta ecologica poate sa faca referire la unul sau mai multe criterii, maxim
trei, care protejeaza mediul. Eticheta ecologica se acorda anumitor grupe de produse
printre care masini de spalat vase, aparate frigorifice,detergenti pentru vase,detergenti
pentru rufe,lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior,lacuri, masini
de spalat rufe,produse textile,incaltaminte etc.
Autoritatea competenta care ecorda eticheta ecologica este !inistrul !ediului si
"ospodaririi Apelor # !!"A$.
%eoarece etichetele ecologice constituie un atu pentru patrunderea exportatorilor
din tarile in curs de dezvoltare pe piata UE, in Uniunea Europeana se utilizeaza
ecoetichete in vederea atestarii conformitatii produselor respective cu standardele
ecologice in vigoare. &n general, produsele etichetate ecologic care provin din tarile in
curs de dezvoltare au o pondere scazuta in totalul produselor cu ecoetichete, deoarece
majoritatea etichetelor ecologice se aplica produselor pentru care tarile in curs de
dezvoltare detin in comertul mondial doar o cota redusa pe piata.
'roducatorii finali din tarile membre ale UE pot utiliza materii prime care provin
din tari in curs de dezvoltare. &n cazul in care intentioneaza sa obtina ecoetichete,
acestia cer furnizorilor de materii prime din tarile in curs de dezvoltare sa respecte
criteriile ecologice.
&n mai multe tari din UE #de exemplu, in "ermania si (elgia$, se utilizeaza
etichete ecologice obligatorii pentru ambalaje. Obligativitatea etichetarii ambalajelor
decurge, in acest caz, din obligatia pe care o au persoanele care raspund de ambalare
de a participa la sistemele de colectare a acestora dupa folosire, conform %irectivei UE
referitoare la ambalaje si reziduurile de ambalaje.
&n UE exista mai multe sisteme nationale de etichetare ecologica marca
ecologica )(lue Angal*, marca ecologica*%er "rune 'un+t*, marca ecologica
*Environmental ,hoice*,marcarea ecologica )Eco-!ar+*, ,majoritarea acestor sisteme
sunt utilizate in nordul UE #"ermania ,Olanda si .arile Scandinave$.
Capitolul 1
MARCAREA PRODUSELOR SI AMBALAJELOR
1.1. Conceptul de marca
!arcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi
produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi, semnele
care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarelecuvinte, litere, cifre, reprezentari grafice,
combinatii intre aceste elemente,una sau mai multe culori, prezentarea sonora sau alte
asemenea elemente,forma produsului sau ambalajului acestuia.
,onceptul de /marc0/- cardinal 1n publicitate - rezum0 destul de bine
posibilit02ile unui /limbaj/ al consumului. .oate produsele #1n afara celor alimentare,
perisabile$ se propun aten2iei printr-o sigl0 impus0 orice produs /demn de acest nume/
are o marc0 #care se substituie uneori numelui obiectului frigider$. 3unc2ia m0rcii e
semnalarea produsului, iar func2ia ei secundar0 e mobilizarea conota2iilor afective 45n
economia noastr0, puternic concuren2ial0, pu2ine produse 16i p0streaz0 superioritatea
tehnic0*.
Ele trebuie s0 primeasc0 rezonan2e care le individualizeaz0 6i s0 fie 1nzestrate
cu asocieri 6i cu imagini, s0 aib0 semnifica2ii la niveluri numeroase, dac0 vrem s0 se
v7nd0 bine 6i s0 trezeasc0 un ata6ament afectiv ce se exprim0 prin fidelitatea fa20 de o
marc0.
Aparent, posibilitatea de alegere a marcilor este nelimitata, dar, asa cum arata
inca din 89:; consilierul in brevete <. Evans #4=o> to obtain a patent)$, alegerea marcii
nu este o problema usoara, el mentioneaza cateva din conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca o marca de succes
- sa fie usor de pronuntat?
-sa fie usor de retinut?
- sa fie usor de reprezentat?
-sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia?
-sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care
urmeaza sa le cumpere #si care au asociata aceasta marca$?
- sa difere de marcile produselor similare #pentru a nu crea confuzie in randul
consumatorilor$?
-sa poata fi fixata cu usurinta pe produsele pe care urmeaza a se utiliza,
-sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si protejata.
!arcarea ecologice este un procedeu relativ nou, specific mai ales tarilor
dezvoltate.!arca atribuita produsului ii confera acestuia o anumita individualitate, iar in
timp ecomarca va indeplini una din functiile clasice ale marcii, si anume aceea de
garantie #de garantare a calitatii, a sanatatii si originalitatii produsului in cauza.
!arcarea este factor de calitate cu dublu rol
-de informare pentru consumator
- de indentificare a produsului.
3ormele de marcare sunt
- etichete litografiate, care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului
ambalat?
- banderole litografiate - folosite de regula la produse zaharoase?
- ambalaje de h7rtie superioara #cerata, metalizata$?
- stantarea - o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin
cuvinte, aplicata pe ambalaje din sticla?
- stampilarea si pirogravarea sunt imprimari 1n lemn, aplicate ambalajelor din
acest material.
,ontinutul marcarii consta 1n urmatoarele
- elemente de identificare ca denumirea produselor, denumirea fabricii sau
emblema acesteia, cantitatea ambalata, pretul?
-elemente de informare privind compozitia produsului ambalat, indicatii de
utilizare sau chiar de pastrare.
,a factor care influenteaza calitatea, marcarea contribuie la cresterea valorii
produsului, trezind totodata curiozitatea cumparatorului.
1.2. Aparitia si dezvoltarea marcii
Originea marcii trebuie cautata in istorie cu mii de ani in urma.&n antichitate erau
folosite un numar mare de semne #sigillum$ in identificarea produselor. Aceste informatii
le avem de la descoperirile arheologice care ne semnalizeaza ca la romani erau peste
@;;; de semne cu valoare de marca folosite pentru produsele ceramice. Aceste semne
indicau numele producaton denumirea localitalii de unde provenea produsul.&n evul
mediu se dezvolta mestesugurile, in aceste conditii erau doua categorii de marci?
- marca corporatiei- care asigura respectarea regulilor de fabricatie a produselor?
-marca individuala - care asigura individualizarea unui mestesugar in cadrul corporatiei.
Asa de pilda, in anul 8A@@, 'arlamentul Angliei, a dat o lege prin care o brutarie
sa utilizeze un semn distinctiv pentru marcarea painii.'e langa dezvoltarea
mestesugurilor se dezvolta si comertul, in special pe mare. Apar pe langa marcile
producatorilor si marci ale comerciantilor, s-au definitivat functiile marcilor si regimul lor
juridic prin care se proteja marca, pentru a nu fie falsificata. Asa de exemplu dupa
Revolutia 3ranceza in 3ranta apare o serie de dispozitii speciale prin care se
recunostea dreptul fiecarui producator de a folosi marca pentru produsele sale si
sanctionarea celor ce falsificau marfurile cu aceeasi pedeapsa ca si pentru fals in acte
private.
Orasele care foloseau marcile cu precadere mai mare erau in general orase
porturi,unde comertul era in floare #de exemplu in tari ca &talia, Spania, 'ortugalia,
Anglia .&n .arile Romansti in anul 8BC9 se admite o lege care proteja marcile romanesti
inregistrate, marcile straine erau acceptate cu conditia ca si marcile romanesti sa fie
acceptate in tarile respective.
&n anul 8BB:, ,onventia de la 'aris, a elaborat ,onventia pentru protectia
proprietati industriale , care este adoptata si semnata de 88 state in @ iulie 8BBD, in
Romania adera in anul 89A;. !ai tarziu acestea au format Uniunea pentru protectia
proprietatii industriale.
&n anul 8B98 se constituie Aranjamentul de la !adrid, prin care se stabilesc
modalitatile de inregistrare internationala a marcilor. Acesta in anul se transforma in
'rotocolul de la !adrid. 'rin Aranjamentul de la Eisa #8F.;@.89FC$ s-a instituit
clasificarea internationala a produselor si servicilor in scopul inregistrarii marcilor.'rin
Aranjamentul de la <iena #8A.;@.89C:$ modificat in 8;.8;.89BF s-a instituit clasificarea
internationala a elementelor figurative ale marcilor.
'rin ,onventia de la Stoc+holm #89C9$ se constituie Organizatia !ondiala a
'roprietatii &ndustriale #O!'&$ si un birou internafional cu sediul la "eneva.
&n tara noastra regimul marcilor a fost legiferat prin Gegea nr. ABH89@C care a fost
abrogata si inlocuita cu Gegea nr. BDH899B privind marcile si indicatiile geografice,
aceasta lege a fost publicate in !O nr. 8@8H899B.Regulamentul de aplicare al Gegii nr.
BDH8F.;D.899B a fost stabilit prin =" B::H899B, publicatain !O nr. 8@8HA:.;D.899B.
'rotectia marcilor si a indicatiilor geografice este asigurata pe teritoriul Romaniei de
Oficiul de Stat pentru &nventii si !arci.
&n evolutia utilizarii marcilor, literatura de specialitate delimiteaza trei perioade
- in prima perioada apar marcile patronimice ce se caracterizeaza prin atribuirea
propriilor nume de catre patron #ex. marcile 3ord, !ercedes pentru automobile$,
produse alimentare #ex.'apadopoulos pentru dulciuri, dr. Oe+ter pentru praf de
inghetata$, pantofi #ex. "uban$, motociclete #ex. =onda$ etc?
- a doua perioada se caracterizeaza prin aparitia marcilor care descriu produsul
#ex. &zvorul !inunilor - apa minerala, 3rutti 3resh - suc de fructe$
-a treia perioada este reprezentata prin existenta marcilor simbolice capabile sa
asigure coincidenta dintre marca utilizata si asteptarile clientului, fata de produsele
respective #ex. !urfatlar, 'ietroasa - marci de vinuri, %acia I marca de masina, ,anon
- marca de imprimanta, 'entium A, :, D, F marca de calculator etc.$.
&n prezent exista o gama foarte larga de strategii in stabilirea denumirii marcilor
prin combinarea marcii de fabricatie cu cele ale produselor sau prin stabilirea unor
relatii intre marci in cadrul gamei sortimentale pe care o realizeaza ex. masini de spalat
rufe - Alba Gux, Alba Gux 8F, Alba Gux 8@ etc.$.
1.3. Tipuri de marci
!arcile se pot clasifica dupa mai multe criterii
%upa destinatie avem-marci de fabricatie
-marci de comert
!arca de fabricatie este aplicata de producator pe produsele sale, iar marca de
comert este aplicata de intreprinderea care comercializeaza aceste produse.
&ntreprinderea producatoare poate utiliza ,in acelas timp,marca de fabricatie si de
comert, in masura in care comercializeaza ea insasi produsele pe care le fabrica.
'rintre cele mai cunoscute marci de fabrica sunt considerate marcile,oca-
,ola,SonJ,!ercedes-(enz, Kodac,.oJota, 'epsi-,ola etc., iar din categoria celor de
comert mentionamAdidas, Luelle, .rident, %orati, Aldi,Romarta etc. &n prezent ,marcile
de fabrica sunt mai raspandite decat cele de comert,cu toate ca importanta celor din
urma a crescut in ultimi ani , datorita performantelor aduse in sistemul de distributie a
produselor.
'otrivit unor opinii, se poate vorbi chiar de o lupta pentru suprematie, intre
marcile comerciale si cele ale producatorilor. &n pararel se remarca si o alta tendinta,
aceea a comercializarii unor MMproduse fara numeMM, denumite si* produse albe*.
Supermegezinele ,arrefour din 3ranta au lansat ,in anul 89C@, ieea de a oferi
consumatorilor produse fara marca#*!arNue libre*$, idee preluata ulterior si de alte mari
intreprinderi comerciale.
%upa obiectul lor avem-marci de produse
-marci de servicii
&n ceea ce priveste relatia dintre produs si marca, pot fi puse in evidenta
urmatoarele variante
8

-marci individuale de produs, firma producatoare inregistrand o marca pentru

fiecare din produsele sale. O asemenea varianta a adoptat ,de exemplu, firma
'rocterO"amble. %intre marcile de produs ale acesteia putem mentiona Ariel, <izir,
Genor, !eister,'ampers etc.
- o singura marca pentru toate produsele firmeio asemenea varianta intalnim, de
pilda, in cazul unui producator de automobile#de ex.(!P, Audi etc$?
1
Ph. Kotler,F. Bliemel, Marketing- Management. Analyse, Planung, Umsetzungund Steuerung, 8, Aulage, S!haer
Poes!hel "erlag, Stuttgart, 1##$, %ag &#'.
-marci structurate pe mai multe niveluri, ca de exemplu, prin combinarea marcii
de fabrica cu marcile individuale de produs,cum este cazul automabilelor realizate de
fitma <ol+s>agen#<P-"olf, <P-,orrado etc$,3iat#3iat punto $ etc.
!arcile de serviciu sunt de doua categorii
-marci de servicii care se aplica pe produs, sau sunt atasate produselor, pentru a
indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse # de ex. marcile
utilizate de spalatorii,vopsitorii etc$?
- marci de servicii care indica , in diferite moduri, servicii nelegate de anumite
produse, cum ar fi servicile bancare#(ancorex$,de asigurari #Asirom$ , de transport
#.arom$, servicii de informare#agentiile de presa$ etc.
Gegatura dintre marca si servicii poate imbraca formele cele mai diferite, in
functie de natura serviciului. &n unele cazuri, marca se aplica pe instrumentele folosite
pentru prestatea serviciuli# de exemplu pe mijloacele de tramsport$ , sau pe un obiect
care este rezultatul serviciului prestat# de exemplu aplicarea marci pe biletele eliberate
de agentiile de voiaj$. Exista unele servicii care folosesc marca indirect# de exemplu
hotelurile,restaurantele, pot aplica marca lor pe produsele din dotare$.
&n functie de titularul dreptului de marca distingem-marci individuale
-marci colective
!arcile individuale apartin unor persoane determinate#fizice sau juridice$,
reprezinta categoria obisnuita de marci, care face obiectul principal al reglementarii in
diferite legisletii.
!arcile colective apartin unor asoceatii de producarori,comercianti sau prestatori
de servicii. Ele sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile menbrilor
acestor asoceatii de cele apartinamd altor persoane si pentru a geranta calitatea sau
originea produselor sau servicilor respective.
%in punct de vedere al naturii normelot care le reglementeaza marcile sunt
-marci functionale
-marci obligatorii
&n principiu,marcile sunt facultative, dreptul de a decide aplicarea marcii apartine
producatorului , comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii. &n anumite
cazuri , se stabileste, pentru unele produse, de obicei din motive de interes general ,
obligatia marcarii lor. %e exemplu ,in majoritatea tarilor este obligatorie marcarea
obiectelor executate din metale pretioase.
%upa compozitia lor , marcile sunt-marci simple
-marci compuse
!arcile compuse # din doua sau mai multe elemente verbale sau figurative$ ,
sunt fregvent folosite , pentru ca asocerea unei pluralitatii de semne permite sa se
asigure mai usor carecterul distinctiv al marcii.
&n functie de natura lor , deosebim -marci verbale
-marci figurative
-marci sonore
Mrcile verbale , numite n legislaia i doctrina francez nominale
(nominaux) , sunt formate din semne scrise i constituie o mulime de
cuvinte ce pot f pronunate i scrise.
Mrcile fgurative sunt reprezentate sub form de desene, ornamente,
simboluri, animale, psri, combinaii de culori etc.
Gegea 20rii noastre nu ne indic0 expres, care sunt elementele figurative . Astfel,
consider0m c0 pot constitui m0rci toate semnele distinctive reprezentate grafic 1n plan
sau 1n relief. !0rcile sonore sunt protejate numai de legisla2ia unor 20ri. !arca sonor0
reprezint0 un fragment muzical, o fraz0 muzical0, sunetul produs de un animal care se
asociaz0 cu un anumit produs sau serviciu. Aceste m0rci trebuie s0 fie clare, expresive
6i caracteristice.!ajoritatea legisla2iilor, la care s-a aliniat 6i Gegea Republicii !oldova,
Rom7niei, Rusiei, nu protejeaz0 m0rcile sonore fapt ce se explic0 prin absen2a unei
leg0turi directe cu produsul 6i de imposibilitatea realiz0rii unui depozit
material.Reprezentarea m0rcilor sonore poate fi diferit0. Un fragment sau o fraz0
muzical0 poate avea mai multe reprezent0ri distincte, una fiind semnalul perceput de
organul auditiv sub forma unei melodii sau a altor sunete, a doua poate fi o reproducere
grafic0 a acestui fragment realizat cu ajutorul notelor 6i partiturilor muzicale 6i nu 1n
ultimul r7nd aceast0 reproducere poate consta 1ntr-o oscilogram0, care nu este altceva
dec7t transpunerea electronic0 a sunetelor muzicale.
!0rcile sonore sunt protejate 1n 3ran2a, "ermania, %anemarca, 3inlanda? la
nivel regional 1n Spania, pentru marca comunitar0 6i la Oficiul (enelux.
1.. !unctile marcii
!arca este considerata, in prezent,un element fundamental al strategiei
comerciale a inreprinderii, strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o introduce
in oferta de produse si servicii.
3iind un mijloc de identificare a produselor unei anumite intreprinderi,marca
ofera cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai repede spre produsele verificate
din punct de vedere al calitatii,apartinand producatorilor care si-au castigat o buna
reputatie alaturi de functile considerate clasice I de identificare a produselor si servicilor
si de garantare a unui nivel calitativ constant al acestora- in conditiile diferentierii tot
mai accentuate a ofertei de marfuri,s-a afirmat si se accentueaza in continuare functia
de concurenta a marcii.%e la diferentierea produselor unei anumite intreprinderi,prin
calitatea sau prezentarea s-a la o diferentiere a marcilor aceleasi intreprinderi , prin
multiplicarea modelelor, tipurilor, culorilor etc. Un exemplu bine bine cunoscut este cel
al marcilor de automobile. Aceeasi marca #3ord,'eugeot, 3iat , <ol+s>agan etc$
reprezinta un numar din ce in ce mai mare de modele. %inamismul accentuat al
marcilor,sprijinit de publicitate, a determinat aparitia functiei de reclama a marcii. !arca
reprezinta o componenta importanta in acea MMaureola de mar+eting* care inconjoara
produsul si care constituie adesea un element mai puternic chiar decat caracteristicile
intrinseci
A
'rin forta pe care o dobandeste, marca devine un element autonom al succesului
comercial,un bun independent,cu o valoare proprie, utilizat de intreprindere in cadrul
strategiilor sale promotionale. &n cazul marcilor notorii,valoarea lor poate fi
impresionanta, ca marca ,oca-,ola de bauturi racoritoare este evaluata la ::,D
bilioana dolari SUA , marca de tigati !arlboro la :9 bilioane dolari SUA.
%in avantajele pe care le prezinta marca produselor reiese ca marcile prezinta
mai multe functii
-functia comerciala organizatia sau prestatorul de servicii va deveni cunoscut in
randul consumatorilor prin marca,care se manifesta ca un simbol vizual intregii activitati.
'
(. Flores!u., Strategii in !ondu!erea a!ti)itatii intre%rinderii, *ditura Stiintii!a si *n!i!lo%edi!a ,Bu!uresti,
1#8+,%ag ',1
3iind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit produc0tor, marca permite
consumatorului s0-6i orienteze alegerea u6or 6i rapid spre produsele verificate ce
apar2in produc0torilor care 6i-au c0p0tat o bun0 reputa2ie. 5n unele cazuri de produse
noi marca ajunge s0 se identifice cu produsul 1n asemenea m0sur0, 1nc7t acesta este
determinat prin marc0. A6a se 1nt7mpl0 c7nd cump0r0torul cere 1ntr-un magazin de
1nc0l20minte 4adida6i*.
-functia de comunicare marca are un efect publicitar ,utilizand diverse mijloace
publicitare# afise, postere,pliante, reviste, videoclipuri publicitare la redio si tv$ unde se
cheltuiesc sume imense pentru produsele oferite spre valorificare. &n acest mod se
incearca creerea unui efect psihologic asupra cumparatorului si un mit in legetura cu o
anumita marca . 3unc2ia de concuren20 6i de organizare a pie2ei se transform0 1ntr-o
func2ie de monopolizare a pie2ei, sprijinit0 pe func2ia de reclam0. !ultiplicitatea m0rcilor
aceleia6i 1ntreprinderi pentru acela6i tip de produse #4auto-concuren20*$ devine cu timpul
o fr7n0 a produc2iei. 3unc2ia de monopol a m0rcii 16i exercit0 influen2a 6i pe planul
structurii cererii, care deseori se orienteaz0 spre produse inutile, neadoptate nevoilor
reale. Astfel, marca ajunge s0 falsifice concuren2a. .endin2ele de monopolizare a pie2ei
e facilitat0 de dreptul titularului m0rcii de a fixa pre2ul produsului, de a vinde altora
marca pentru a fi amplasat0 pe diferite bunuri.
-functia de diferentiere marca indiferent de categoria careia ii apartine de
origanizatie,comerciala, de produs sau servicii, simpla sau complexa, figurativa sau
sonora, individuala sau colectiva serveste la deosebirea produselor#servicilor$ , aceasta
fiind si func2ia de baz0 a m0rcii . Acest aspect al func2iei de diferen2iere transform0
marca 1ntr-un instrument de atragere a clientelei. !arca devine un reper al produsului
original c0utat dob7ndind rolul de fixare a clientelei? de fidelitate a consumatorului vis-a-
vis de un produs.
5n opinia lui Q. Eminescu func2ia de diferen2iere a m0rcii are dou0 aspecte
individualizarea produselor pe pia20 si protejarea produc0torului de posibilitatea utiliz0rii
m0rcii de concuren2ii s0i.Astfel ,marcile de produs contin unele caracteristici de calitate
ce fac diferentierea intre diferite produse ale aceleasi organizatii# de exemplu marcile
de bauturi racoritoare ,oca-,ola, 3anta,Sprite ale firmei ,oca-,ola sunt diferite intre
ele dar se deosebesc si de alte bauturi racoritoare ca American ,ola,3rutti 3resh
produse de firma European %rin+s$.
- functia de garantare a calitatii marca este in postura de simbol al garantiei si al
calitatii cu atat mai mult cu cat va desemna produse de varf ca realizare
tehnologica.'otrivit func2iei date marca trebuie s0 se foloseasc0 pentru produsele 6i
serviciile cu o calitate 1nalt0 care este stabil0. Este important de men2ionat, c0 func2ia
de garantare a calit02ii nu presupune c0 folosirea unei anumite m0rci st0 la baza
garan2iei celei mai 1nalte calit02i a produselorHserviciilor marcate, dar determin0 faptul,
c0 aceste produse sau servicii trebuie s0 aib0 o calitate, care ini2ial, prin acte
precedente de consum, i-a format o reputa2ie, la care produc0torul 1nsu6i trebuie s0 2in0
mult.
5n anumite domenii, 1n special la articolele de mod0 6i parfumerie, unele m0rci
devin un simbol de calitate, 1n a6a m0sur0, 1nc7t 16i extind efectele dincolo de domeniul
de origine, la obiectele cele mai diferite, c0rora le imprim0 prestigiul produsului de
origine. Exemplul m0rcii - 'ierre ,ardin, ,hanel, 'aco Rabanne, =ermes sau Qves
Saint Gaurent este relevant.
O caracteristic0 a perioadei actuale este cre6terea importan2ei func2iei de
garan2ie a calit02ii. &mportant pentru antreprenorii 6i comercian2ii autohtoni este de a
recunoa6te c0 marca imprimat0 pe produs reprezint0 o carte de vizit0 a 1ntreprinderii
demonstr7nd o calitate deosebit0.
- functia de a indica originea sau provenienta produsului aceste marci se
folosesc in special pentru produsele agroalimentare cabranzeturi, cascavaluri, bauturi
alcoolice, cafea etc.
-functia de reclama ,prin rolul ei de a personaliza un produs sau serviciu ,prin
combinatia de semne si culori, prin eleganta si distinctia pe care o poate conferi
produsului, mai ales daca si-a capatat o anumita notorietate ,marca indeplineste prin ia
insasi functia de reclama. %e la mijlocul sec. RR o mare importan20 a c0p0tat func2ia de
reclam0 a m0rcii, reclama devenind o ramur0 important0 a economiei ce deserve6te
comer2ul. Aceast0 func2ie a ap0rut prin deta6area m0rcii de produsul destinat
individualiz0rii 6i s-a amplificat prin noile forme de publicitate. Reclama ca func2ie a
m0rcii este cunoscut0 din sec. R&R. 5n opinia lui '.3. (roc+, 4marca reprezint0 leg0tura
dintre consumator 6i comer2* , fapt ce se datoreaz0 reclamei.
&ni2ial a fost utilizat0 reclama auditiv0, care cerea mult timp pentru a fi realizat0 6i
nu era binevenit0, apoi a fost folosit0 reclama vizual0. Un rol important a avut reclama
scris0, care se efectueaz0 1n ziare, reviste, afi6e, panouri, pe mijloace de transport.
'entru reclama 1n ziare este important de a stabili tipul reclamei sub forma unui text sau
reprezentare a produsului. O importan20deosebit0 are alegerea formei, care are
menirea de a cuceri consumatorul, locul amplas0rii reclamei. 'e motivul insuficien2ei de
timp reclama este f0cut0 pe afi6e, panouri. 5n acest caz informa2ia trebuie s0 fie
succint0 6i de obicei ea con2ine reprezentarea produsului 6i marca. <aloarea acestui tip
de reclam0 depinde de m0iestria pictorului, deoarece anume aici se acord0 o mare
libertate fanteziei persoanei de a scoate 1n eviden20 marca. Ga acest tip de reclam0 se
atribuie instala2iile tridimensionale un fier de c0lcat rufe, 2ig0ri, un ceainic electric de
dimensiuni mari care produc anumite efecte sunete, fum, aburi care atrag aten2ia
publicului 1ndemn7ndu-i pe consumatori s0procure produse ce con2in asemenea m0rci.
Odat0 cu stabilirea activit02ii economice furtunoase, apare ideea amplas0rii
reclamei pe mijloace de transport.Acest tip de reclam0 a ap0rut la sf7r6itul sec. R&R 6i
constituie o valoare deosebit0 deoarece atrage aten2ia conductorilor mijloacelor de
transport, precum 6i a pietonilor. O importan20 deosebit0 1n ultima perioad0 a c0p0tat
reclama efectuat0 la radio, televiziune 1n cadrul emisiunilor solicitate. 'rin acest tip de
reclam0 consumatorii memoreaz0 cel mai bine produsele. 5n opinia lui ,asper S.
Per+man cel mai bine se memoreaz0 m0rcile care reprezint0 cultura na2ional0 6i au un
sens cunoscut. %in aceast0 cauz0 simbolurile culturii din Apus p7n0 acum sunt
populare, ca exemplu soarele, stelele, luna, s0geata .
'rin for2a de atrac2ie pe care o dob7nde6te 1n acest fel, marca devine un element
autonom al succesului comercial. Astfel, marca, dintr-un accesoriu al produsului devine
un bun independent cu o valoare proprie.
-func2ia de organizare a pie2ei, marca realizeaz0 o interac2iune 1ntre produc2ie 6i
consum, 6i atunci ea apare ca un instrument de organizare a pie2ei, fiind un mijloc
practic de corelare a cererii cu oferta. 'e pia20 se vor impune 6i vor supravie2ui acele
m0rci, produsele individualizate prin care 1ndeplinesc condi2iile de calitate care satisfac
consumatorul, iar comercian2ii vor pune pe pia20 acele bunuri pentru care exist0
v7nzare. 'rin mecanismul economiei de pia20 #cerere I ofert0$ titularii m0rcilor
dob7ndesc beneficii considerabile, marca fiind un element de realizare comercial0 a
produselor, de asigurare 6i ridicare a rentabilit02ii produc2iei, a succesului 1n lupta de
concuren20 pentru acapararea pie2ei 6i monopolizarea ei. Atunci c7nd un produs, apoi
un grup de produse este comercializat cu succes vreme 1ndelungat0 pe diferite pie2e,
marca cap0t0 o anumit0 notorietate, iar produc0torul va c0uta s0 ob2in0, cu ajutorul
m0rcii, controlul pie2ei.
-func2ia de protec2ie a consumatorului, aceast0 func2ie deriv0 din dreptul exclusiv
al titularului m0rcii. Ea are ca scop protejarea produselor expuse pe pia20 6i e folosit0 1n
lupta 1mpotriva contrafacerilor 6i concuren2ei neloiale. 'entru consumator aceia6i
provenien20 implic0 o calitate constant0 a produsului marcat. ,onsumatorii sunt deseori
1n6ela2i prin izvoarele de informare 1n care rolul m0rcilor este exagerat.
1.". #arcarea ecolo$ica %ecoetic&eta'
,e este ecoeticheta
Este un simbol grafic siHsau un text descriptive aplicat pe produs , ambalaj , intr-
document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin
unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului .
Ecoeticheta reprezinta un sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice
care isi propune promovarea produselor cu un impact minim asupra maediului pe
parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor informati precise
,exacte si stabilite pe baza stintifica cu privire la impactul produselor lor asupra
mediului.
,um functioneaza schema de ecoetichetare
Ecoeticheta opereaza pe baza unor criterii, pe grupe de produse. O firma care
doreste sa obtina o eticheta ecologica pentru unul sau mai multe din produsele sale sa
solicite unui organism component, daca produsul indeplineste cerintele atunci & se
acorda eticheta ecologica.
'rincipalele elemente ale schemei de eco-etichetare
-are o dimensiune europeana un producator , comerciant sau furnizor de servicii
care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea
etichetei ecologice poate vinde pe piata Uniunii Europene. Gogo-ul este de asemenea
acceptat si in tari precum Eorvegia, &slanda?
-este selectiva eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un
impact minim asupra mediului?
-este transparenta consumatorul final va recunoaste logu-ul floare ca
reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice
cu participarea larga din partea organismelor independente si neutre?
-functioneaza printr-o abordare multicriteriala criterile nu se bazeaza pe un
singur parametru ,ci mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul
produsului sau serviciului asupra mediului de-a lungul intregului ciclu de viata ,
incepand cu extractia materilor prime in perioada de pre-productie, de-a lungul
productiei, distributiei si depozitarea finala?
-este voluntaraschema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe
care producatorii trebuie sa le respecte. Exista posibilitatea ca comerciantul,
producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu eticheta ecologica
produsului sau serviciului prestat sau fabricat de acesta. Eatura voluntara a schemei
se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale.
.rasaturi comune a schemelor de ecoetichetare
-%eterminarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de
produse ?
- Schemele sunt voluntare, companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita
eticheta ecologica?
- Sunt protejate legal de un simbol sau logo?
- Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume ?
-Eivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea
produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului, revizuirea periodica,
daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice tinand cont
de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata.
Eticheta ecologica a UE este o schena unica de certificare pentru a ajuta
consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi,care nu afecteaza mediul, eticheta
nu se acorda produselo alimentare si produselot medicale.
Se realizeaz0 pe baza unor scheme de etichetare adoptate de organiza2ia de
reglementare a statului #pentru Rom7nia, aceasta este !inisterul Agriculturii, '0durilor,
Apelor 6i !ediului$ 6i permite o etichetare a produselor care au un impact redus asupra
mediului 6i sunt mai pu2in d0un0toare mediului fa20 de alte produse asem0n0toare care
fac parte din acela6i grup de produse.Schemele de etichetare au doua scopuri
furnizeaza consumatorilor informatii de incredere referitoare la impactul produselor
asupra mediului si promoveaza , producerea si utilizarea de produse care au un
impact asupra mediului redus. Ecoetichetele pot fi folosite 6i ca instrument de
mar+eting, semnifica2ia acestora fiind aceea c0 produsul respectiv este unul din cele
care genereaz0 cel mai mic impact negativ asupra mediului din grupul s0u de
produse.Eticheta ecologica este o marca a Uniunii Europene de recunoastere a
produselor ecologice, iar procedura de obtinere este destul de complexa. ,onditia de
baza pentru procesul de acceptare a marcii este implementarea sistemului de
management de mediu, conform standardului &SO 8D.;;8.Exista un ghid informativ
despre ecoetichetare, realizat cu finantare 'hare 3ondul Europa A;;D. O marca din
aceeasi categorie, care certifica posibilitatea de reciclare usoara, o reprezinta
cunoscutul 4punct verde) #prezent pe ambalaje sub sigla %er "runepun+t$.
'rincipalele modalitati de promovare si mediatizare a etichetei ecologica in
randul agentilor economici sint
T seminarii de informare I instruire referitoare la aplicarea etichetei ecologice in
Rom7nia, la sistemul de etichetare ecologica. 'entru realizarea seminariilor sunt
necesare - manuale, pliante, brosuri
- cursuri
- sedintele de informare
- buletin informativ
- suport electronic de instruire
T publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre etichetei
ecologica, brosuri care sa contina toate informatiile necesare agentilor economici.
T crearea de >ebsite-uri si promovarea lor in randul agentilor economici.
Este recomandata crearea unui >ebsite care sa cuprinda informatii despre
etichetei ecologica din Romania, cat si informatii despre etichetei ecologica comunitara,
tinandu-se cont de faptul ca aceasta din urma va fi preluata de tara noastra dupa
intrarea in Uniunea Europeana.
(rosura Eticheta ecologica4I brosura informativa pentru agentii economici*, s-a
realizat in cadrul studiului efectuat de catre &,&! si cuprinde informatii privind eticheta
ecologica, etapele necesare pentru obtinerea etichetei ecologice, avantajele etichetei
ecologice, costurile solicitarii etichetei ecologice si posibilitatile de finantare pentru
obtinerea etichetei ecologice, cadrul legislativ existent in Romania in domeniul acordarii
etichetei ecologice, instituteleacreditate recomandate de autoritatea competenta pentru
acordarea etichetei ecologice I !inisterul !ediului si "ospodaririi Apelor I pentru
realizarea testelor, incercarilor produselor in procesul de evaluare a performantelor
acestora, prezentarea pe scurt a etichetei ecologice comunitare, precum si prezentarea
celor mai cunoscute etichete ecologice utilizate in Europa.
!ijloacele de mediatizare a etichetei ecologice identificate la nivelul
consumatorului sunt
T 'rezenta 4pe mari suprafete* promovarea etichetei ecologice in magazine,
supermar+et-uri sau alte puncte de vanzare care detin produse etichetate, prin
distribuirea de pliante, brosuri informative, etc. 'liantele,brosurile informative, etc pot fi
oferite la intrarea in magazine, la casele de marcat sau in cadrul raioanelor.
T ,rearea de >ebsite-uri este un mijloc de mediatizare care, desi nu este un
mijloc de comunicare la scara larga, ofera rezultate incontestabile.
T .eleviziunea este modalitatea cea mai buna pentru a atrage atentia, aceasta
avand avantajul de a obtine, prin audienta, o atentie asemanatoare cu cea existenta in
timpul dialogului intre doua persoane fizice. &n plus, are avantajul sunetului si culorilor,
fiind astfel mult mai apta sa 4atinga* consumatorii.
T 'resa scrisa este o alta modalitate care poate fi utilizata pentru eticheta
ecologica , mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public. &nformatia poate aparea in
ziare, reviste dar si in presa specializata.
T &n general, presa scrisa ofera posibilitatea de a furniza mai multa informatie, iar
pentru mediatizarea etichetei ecologice informarea este cel mai important aspect.
T Afisele insotite si de alte tipuri de comunicare.
T Anunturi publicate in principalele ziare si reviste care apar zilnic?
T 'ublicitatea la radio, etc
T 'articiparea OE"-urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului la
campania de sensibilizare a populatiei
T 'articiparea scolilor la mediatizarea etichetei ecologice prin cursuri informative
concursuri cu premii, jocuri, prezentari video, etc.
(rosura denumita UMEticheta ecologica UM- )"hidul consumatorilor* cuprinde
urmatoarele informatii generalitati privind eticheta ecologica in Romania definitie,
simbol, forma etichetei ecologice, grupurile de produse pentru care se poate acorda
eticheta ecologica, motivele alegerii produselor care poarta eticheta ecologica,
prezentarea sistemului de acordare a etichetei ecologice in Romania, fise de prezentare
a criteriilor de acordare a etichetei ecologice si amotivelor acordarii etichetelor ecologice
pentru toate grupurile de produse vizate, informatii utile cum se poate recunoaste
eticheta ecologica pe un produs, alteinformatii, persoane de contact, >ebsite-uri.
'entru anul A;;F au fost prevazute numeroase activitati de promovare a
etichetei ecologice comunitare
T 3ranta va organiza manifestatii de promovare a etichetei ecologice pentru
detergenti si hartie?
T ,ehia va demara o importanta campanie de informare care se va desfasura pe
parcursul a : ani?
T &n 3inlanda campania de promovare a etichetei ecologice se va desfasura prin
intermediul posterelor si afiselor publice
T !alta a organizat o importanta campanie de promovare a etichetei ecologice
comunitare?
T &n 'ortugalia campania de promovare va pune accent pe sectorul turistic,
articole de incaltaminte, produse textile, lacuri si vopsele?
T &n &talia, campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in magazine cu
participarea comerciantilor si activitati de informare a conumatorilor?
T Olanda va organiza, in cadrul campaniei sale de promovare, saloane
comerciale si 4ceremonii de incurajare* pentru agentii economici precum si o
4Saptamana a florii*.
Avantajele ecoetichetarii
Ecoetichetarea aduce o serie de avantaje si pentru producator. producatorul are
posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile si isi creeaza si o
imagine buna at7t in r7ndul angajatilor, c7t si al comunitatii locale si nationale. &n tarile
europene, consumatorii vor deveni ce mai constienti de riscul pe care il reprezinta
pentru sanatatea lor utilizarea de substante periculoase prezente inprodusele de
consum curent. Astfel, grupurile de produse etichetate ecologic si care garanteaza
absenta substantelor chimice toxice vor avea un mare succes. Aceasta tendinta se
observa in prezent in &talia le detergentii cu eticheta ecologica comunitara si in 3ranta
pentru vopselele etichetate. &n plus, cu eticheta ecologica, firmele isi pot spori imaginea
de marca, dar si calitatea produselor.'rodusele care poarta eticheta ecologica prezinta,
comparativ cu cele traditionale, o serie de avantaje. 'rintre acestea se numara
consumul redus de energie, lipsaHreducerea riscului aparitiei unor reactii alergice la
folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. &n plus,
criteriile esentiale de acordare a etichetei ecologice se refera la reducerea potentialului
agentilor de racire si de expandare de distrugere a stratului de ozon.
'rodusele care pot primi ecoeticheta
%in grupele de produse pentru care se acorda eticheta ecologica fac parte
masinile de spalat vase si cele de spalat rufe, aparatele frigorifice, computerele,
amelioratorii de sol si substraturi de cultura, detergentii, produsele textile, incaltamintea,
lacurile si vopselele pentru interior, saltelele de pat, lampile electrice, h7rtia copiativa si
cea grafica.'entru a fi acordata eticheta ecologica , produsele trebuie sa indeplineasca
un numar de cerinte de mediu stricte, cunoscute ca criterii ecologice. Aceste criterii
sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupurilor de prosuse
in concordanta cu calitatea apei, calitatea aerului, conservarea solului, reducerea
deseurilor, economisirea energiei, managementul resurselor naturale, prevenirea
incalzirii globale, protectia stratului de ozon, nontixicitatea mediului, zgomot,
biodiversitate. ,riterile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp,
revizuite in general intre : - F ani. Un nou program care vizeaza reducerea inpactului
asupra mediului este cel al detergentul compactat.
%esi detergentul compactat va polua apa la fel de mult ca si cel din prezent,
acesta va fi totusi o idee mai ecologic fiindca ar putea duce la reducerea consumului de
electricitate, a acidifierii aerului, a distrugerii stratului de ozon si a toxicitatii umane, cu
peste FV. 4,u toate ca, din punct de vedere al protectiei mediului, acest nou tip de
detergenti este mai bun, poluarea nu va fi oprita. %upa aderare insa, ecoetichetele de
pe fiecare ambalaj vor diminua si aceasta problema pentru ca producatorul va fi nevoit
sa scrie mai multe explicatii dec7t WbiodegradabilX, inscriptie care se gaseste pe unele
ambalaje de detergenti.

3ig.8 "rupe de produse care pot primi eticheta ecologica.
Un alt exemplu cu privire la acordarea etichetei ecologice este etichetarea
1nc0l20minteireglement0rile din acest domeniu se aplic0 tuturor produselor care sunt
destinate s0 protejeze 6i s0 acopere piciorul, excep2ie f0c7nd 1nc0l20mintea second-
hand #,onform =" :A9HA;;8 sunt interzise importul, comercializarea, distribuirea
gratuit0 a 1nc0l20mintei folosite #abrogat0 de =" nr.8.BAAHA;;F, ce intr0 1n vigoare de la
8 ianuarie A;;C$, 1nc0l20mintea de protec2ie, 1nc0l20mintea pentru juc0rii 6i 1nc0l20mintea
la producerea c0reia s-au folosit substan2e 6i preparate chimice periculoase,
d0un0toare s0n0t02ii 6i interzise comercializ0rii. Eticheta trebuie s0 con2in0 numele
6iHsau firma produc0torului, adresa produc0torului, 2ara de origine, m0rimea, instruc2iuni
de folosire 6i p0strare. 'e etichet0 trebuie, de asemenea, s0 se indice materialul
principal din care este confec2ionat0 partea de deasupra, c0ptu6eal0 6i talpa
1nc0l20mintei. Acest lucru poate fi f0cut fie prin folosirea unor pictograme #simboluri$, fie
prin exprimare 1n cuvinte.
%ac0 sunt utilizate pictogramele, unul dintre v7nz0tori trebuie s0 ofere clientului
explica2ii despre aceste simboluri. 'ictogramele trebuie s0 fie suficient de mari astfel
1nc7t s0 poat0 fi v0zute 6i 1n2elese. Eticheta trebuie s0 fie ata6at0 la cel pu2in unul din
pantofii dintr-o pereche. 'oate fi pe ambalaj, dar trebuie s0 apar0, de asemenea, 6i pe
pantof.
'ictogramele de mai jos ajut0 la identificarea fe2ei, a c0ptu6elii 6i acoperi6ului
de bran2 6i,respectiv, a t0lpii exterioare a pantofului( de asemenea pantoful #ambi sau
un singur pantof$ trebuie sa aiba atasat simbolul sau o bucata de material din
materialele sau materialul utilizat. !aterialele utilizate la confec2ionarea 1nc0l20mintei
pot fi piei cu fa2a natural0, alte materiale, piei cu fa2a corectat0, 6i, respectiv, textile etc.

3ig.A &dentificarea fetei ,captuseli si a talpi la pantofi
'roduc0torul sau importatorul este responsabil pentru asigurarea etichet0rea
1nc0l20mintei 6i pentru corectitudinea marcajelor. 'ersoana care vinde cu am0nuntul are
responsabilitatea de a se asigura c0 1nc0l20mintea pe care o comercializeaz0 este
etichetat0 corect 6i 1n conformitate cu reglement0rile 1n vigoare 6i, acolo unde este
cazul, trebuie s0 furnizeze o not0 explicativ0 pentru afi6area pictogramelor. 'ersoana
care vinde cu am0nuntul poate lua informa2ii despre compozi2ia materialului direct de la
produc0tor sau importator.
3ig.: Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse
,riteriile generale pentru grupa de produse )produse textile,imbracaminte,
asternuturi de pat, textile de interior*
-reducerea consumului de apa sau a poluarii aerului in procesul de productie a
fibrelor?
-utilizarea limitata a substantelor daunatoare mediului#in special asupra mediului
acvatic, asupra sanatatii$?
-garantarea rezistentei la miscare in timpul spalarii si uscarii?
-garantarea rezistentei culorilor la transpiratie, spalare, udare, frecare la uscare
si expunerea la soare.
,riterile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt
valabile o perioada de :-F ani in conformitate cu %ecizia ,omisiei pentru un grup
relevant de produse.
,riterile ecologice sunt revazute inainte de expirare si pot fi revizuite, in situatia
in care trebuie reinoite contractele. %aca criterile sunt prelungite , automat si contractul
este reinoit, atat timp cat criterile raman valide, eicheta ecologica poate fi utilizata de la
data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului.
'roducatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din
UE pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata. 3irmele din afara UE sunt
interesate in special de posibile dezvoltari viitoare , cum ar fi
-companiile de mar+eting sa se bazeze pe utilizarea etichetei ecologice ?
-boicotarea de catre organizatile de protectie a consumatorilor a produselor care
nu au o eticheta ecologica?
-reduceri de .<A pentru produsele ecoetichetate
'rodusele care nu pot primi ecoeticheta
Eticheta ecologica nu se acorda produselor alimentare, bauturilor,
medicamentelor si aparaturii medicale. %e asemenea, eticheta ecologica nu poate fi
acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind toxice, daunatoare mediului,
cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee daunatoare pentru om sau pentru
mediu siHsau care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare.

3ig.D Eticheta ecologica comunitara Htara 8; martie A;;F
.araHnr. Etichete ecologice atribiute Itotal A:F

Capitolul 2
#ARCAREA )I *ROTECTIA #AR!URI+OR IN RO#ANIA )I
UNIUNEA EURO*EANA
2.1. )istemul national de marcare ecolo$ica a produselor
'rimul sistem de marcare ecologica a produselor ,denumit MM(lue AngelMM, a fost
introdus in "ermania ,inca din anul 89CB,ca raspuns la intensificarea preocuparilor
ecologice ale consumatorilor . Acest sistem este patronat de Agentia 3ederala a
!ediului#"erman 3ederal Environment AgencJ -3EA$, care decide daca un produs
indeplineste conditiile de performanta ecologica stabilite , astfel incat sa poata fi inscris
in catalogul MM(lue AngelMM si sa poata obtine marca de produs ecologic. 'rodusul
respectiv este in prealabil examinat si evaluat de catre &nstitutul pentru securitatea
produsului si marcarea #&nstitute for 'roduct SafetJ and Gabelling-RAG$ ,in colaborare
cu 3EA, fiind supus si unei testari independente , realizate de Organizatia
consumatorilor pentru testarea calitatii#,onsumer LualitJ .est Organization$.
,u prilejul acestei analize sa iau in considerare implicatiile posibile ale produsului
asupra mediului, pe intregul sau ciclu de viata, inclusiv ale procesului de fabricatie.
'rodusul trebuie , in acelas timp, sa corespunda cerintelor privind indeplinirea functilor
sale de baza in utilizarea si cerintelor de securitate.
3ig.F !arca ecologica )(lue Angal* "ermania
%ecizia finala este luata de juriul pentru marcare ecologica #Environmental Gabel
SurJ$ din cadrul 3EA, impreuna cu RAG, decide care este ,apoi, data publicitatii.
&ntreprinderile solicitante obtin dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic, pe baza
unui contract de trei ani, incheiat cu RAG, in conditiile achitarii unor taxe anuale relativ
scazute. !arcarea respectiva este reprezentata pe eticheta produsului , fiind insotita de
prezentarea motivelor pentru care produsul este considerat compatibil cu mediul
inconjurator.
'ana in prezent ,au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru circa
:@;; de produse ,grupate in @D de categorii, printre care produse realizate din
materiale reciclate, produse care nu contin clorofluocarboni , produse chimice de uz
casnic, acumulatori auto, produse peliculogene cu efect poluant scazut etc.
Sistemul german de marcare ecologica a produselor a fost preluat , ulterior, de o
serie de tari printre care %anemarca,Olanda,3ranta si !area (ritanie, in "ermania a
fost introdusa si o marca ecologica pentru ambalaje )%er "rune 'un+t* ,in cadrul asa
numitului )%uales SJstem*, infintat in anul 899;. sistemul are ca scop finantarea si
gestionarea colectarii si reciclarii ambalajelor, cu integrarea consumatorului in
procedura de colectare stabilita de industrie. .oate ambalajele destinate colectarii prin
acest sistem sunt prevazute cu marca )%er "rune 'un+t*.
3ig.@ !arca ecologica*%er "rune 'un+t*
Se prevede ca ,pentru a fi acceptate in cadrul sistemului de colectare )%uales
SJstem*,ambalajele din impact sa fie prevazute obligatoriu cu marca )%er
"rtine'un+t*,ceea ce inseamna ca ambalajele respective trebuie sa fie reciclabile sau
corespunzatoare pentru incinerare. &n anul 89BB a fost introdus un sistem de marcare
ecologica a produselor in ,anada ,denumit )Environmental ,hoise*. &ntr-o prima etapa,
au fost luate in considerare trei catrgorii de produse si anume produse obtinute din
materiale plastice reciclate, materiale de constructii din celuloza reciclata si ulei
lubrifiant reciclat. &n prezent ,exista stabilite criterii de performanta ecologica pentru 8B
caregorii de produse.
3ig.C !arca ecologica*Environmental ,hoice ,anada*
'rin acest sisten, dreptul de aplicare a marcii ecologice se acorda pe baza unor
criterii foarte strictre ,luand in considerare intregul ciclu de viata al produsullui ,precum
si opiniile consumatorilor referitoare la produsul respectiv. &ntreprinderile solicitante
suporta cheltuielile pentru testarea produselor in cauza si o taxa pentru dreptul de
aplicare a marcii de produs ecologic. ,oordonarea acestui sistem de marcare ecologica
este asigurata de ,onsiliul pentru problemele mediului inonjurator #Environmental
,hoise (oard$, un organism independent, constituit de !inistrul 3ederal al !ediului
#3ederal !inister of the Environment$. Acest ,onsiliu a mandatat Asoceatia ,anadiana
de Standardizare #,SA$ sa se ocupe ,in domenii specifice, de testarea acceptabilitatii
ecologice a produselor. &n Saponia a fost introdus un sistem de marcare ecologica a
produselor ,in anul 89B9, coordonat de Oficiul Eco-!ar+, din cadrul Agentiei
!ediului#Environment AgencJ of Sapon$
3ig.B !arcarea ecologica )Eco-!ar+ Saponia*
%reptul de aplicare a marcii ecologice )Eco-!ar+* se acorda intreprinderilor ,pe
baza unui contract pe doi ani, in conditiile achitarii taxelor corespunzatoare.
&n prima etapa ,au fost luate in considerare unele produse de uz casnic, printre
care cele obtinute din materiale plastice reciclabile ,ambalajele tip aerosol etc. pana in
prezent au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru AA de categorii de
produse #circa D;; de produse$. .ot in anul 89B9 a fost stabilit un sistem de marcare
ecologica a produselor ,comun pentru toate tarile europene nordice
#Eorvegia,Suedia,3inlanda si &slanda$ sistem coordonat de un ,onsiliu#Eordic ,ouncil$.
3ig.9 !arcarea ecologica in .arile Eordice
%ecizia privind acordarea dreptului de aplicare a marcii ecologice se ia la nivel
national, autorizatia obtinuta fiind recunoscuta si in celelalte tari. &n !area (ritanie,
guvernul a hotarat, de asemenea, introducerea unui sistem de marcare ecologica
,pentru bunurile de consum. &n acest scop a fost infiintat "rupul Eational ,onsultativ
pentru marcarea ecologica #Eational AdvisorJ "roup on Environmental Gabelling-
EA"EG$ .'entru operationalizarea sistemului s-a hotarat constituirea unui consiliu al
expertilor, denumit ,onsiliul !arii (ritanii pentru ecomarcarea #UK Eco-labelling
(oard$.&ntr-un recent raport al )Enveronmentul %ata Service * din !area (ritanie ,se
apreciaza ca marca de produs ecologic stimuleaza constiinta ecologica a
consumatorului si exercita asupra industriei o presiune considerabila, de natura s-o
determine sa realizeze cat mai multe produse )curate *, nepoluate.
&n 3ranta ,a fost introdus, in anul 8998, un sistem de marcare ecologica a
produselor, asemanator sistemului german )(lue Angel*. Se considera ca acest sistem
se bazeaza pe cele mai avansate tehnice de analiza a ciclului de viata a produselor.
%reptul de aplicare a marcii de produs ecologic se acorda intreprinderilor solicitante ,pe
baza unui contract incheiat pe trei ani,asiguransu-se o supraveghere foarte stricta a
respectarii conditiilor, prin echipa de experti constituite in acest scop.
2.2. *reocupari in Uniunea Europeana privind introducerea unui sistem
unitar de marcare ecolo$ica a produselor
&n conditiile proliferarii unor sisteme nationale de marca ecologica a produselor,
mai mult sau mai putin compatibile din punct de vedere al criteriilor care au stat la baza
lor , a devenit necesara elaborarea unui cadru legislative armonizat si in acest
domeniu.Un prim pas s-a facut prin Reglementarea # ,EE$ nr. BB; a ,onsiliului UE din
A: martie 899A , care introduce un sistem comunitar de marca ecologica. 'rin acest
sistem se urmareste promovarea produselor care au un impact ambiental mai redus ,
pe intregul lor ciclu de viata.
%e asemenea , se are in vedere asigurarea unei informari corecte a
consumatorului din tarile member ale UE , privind caracteristicile ecologice ale
produselor care se comercializeaza pe piata comunitara.Sistemul este aplicabil tuturor
produselor , inclusiv celor importate in UE din tarile terte. 'rodusele in cauza trebuie sa
fie conforme reglementarilor din UE referitoare la productia vietii, sanatatii si la protectia
mediului inconjurator.Sistemul comunitar de marca ecologica este conceput ca un
sistem voluntar , dreptul de aplicare a marcii fiind acordat de un comitet national ,
desemnt in acest scop , in fiecare din tarile UE.
,riteriile de performanta ecologica , aplicabile sunt specifice fiecarei categorii
de produse, fiind stabilite pe baza analizei intregului ciclu de viata, din etapa
conceptiei-proiectarii , pana la reintegrarea in natura sau valorificarea lor , in etapa
postIutilizarii. &n fiecare din aceste etape se recomanda sa fie luate in considerare
urmatoarele aspecte ecologice impactul ambiental al deseurilor rezultate , poluarea si
degradarea solului, contaminarea apei si a aerului ,nivelul zgomotelor , consumul de
energie si de resurse naturale ,efectul asupra ecosistemelor. Analiza include si impactul
ambalajului asupra mediului, in etapele mentionate.&n procesul stabilirii criteriilor
ecologice, specifice diferitelor categorii de prdsuse, sunt implicate comitetele nationale
de atribuire a marcii de produs ecologic , forumul consultiv de la (ruxelles, care
regrupeaza reprezentanti ai industriei, comertului, organizatiilor ecologice un comitet de
reglementare, alcatuit din reprezentanti ai tarilor UE.&n cadrul acestui proces, produsele
prezentate de organismele nationale competente, sunt examinate si se decide care
criterii ecologice trebuie definite si aplicate. ,riteriile sunt traduse in termini tehnici de
organismul national competent si sunt adoptate de ,omitetul de reglementare.
3ig.8; !arci care indica absenta freonului
Stabilirea criteriilor ecologice, specifice fiecarei grupe de produse, se face de
catre conitetele nationale de atribuire a marcii, forumul consultativ de la (ruxelles care
cuprinde reprezentanti ai industriei, comertului, organizatiile consumatorilor,
organizatiilor ecologice si de un comitet de reglementare, format din specialisti din
fiecare tara membra in UE. &n UE s-au adoptat marci ecologice si pentru produse si
ambalaje reciclabile.astfel, pentru cele reciclabile se pun marcile din figura nr. 8: in
cazul ca produsul sau ambalajul contine hartie sau carton reciclat utilizat.
3ig.88 !arcarea produselor sau ambalajelor reciclabile
!arcarea ecologica a aerosolilor ,a caror ambalaje prezinta exploziile ,se face cu
marci prin care se atrage atentia consumatorilor ca produsul respective nu contine
freoni#,3,$. %in 899F s-a interzis folosirea freonilor in aerosoli, cu exceptia unor
aerosoli medicali.&n unele state s-au introdus marcaje ce prezinta consumatorului unele
caracteristici de mediu ala produsului ambalat . Acest tip de eco-eticheta este present
pe un numar din ce in ce mai mare de produse, putand fi aplicat atat de producator
,dar si de distribuitor.

3ig.8A !arci de tip info-media
!arca ecologica europeana este cea mai importanat si se aplica pe produse
textile, hartie, detergenti, vopsele, produse electrocasnice si electrice etc. Semnificatia
marcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra mediului,
incepand cu faza de proectare si pana la faza post-consum.
3ig.8: !arca ecologica europeana
%reptul de aplicare a acestei marci se obtine greu, datorita exigentelor ecologice
stabilite de organismele comunitare, a testelor la care sunt supuse produselor
respective.
'erioada pentru care este atribuita este de trei ani, dupa care producatorul
trebuie sa-si reinoiasca cererea. !arcarea ecologica face obiectul standardelor
Standardul &SO 8D;A8*%eclaratii si etichetare de mediu*,aparut la sfarsitul anului 8999,
este primul accord international in probleme care trateaza etichetarea la scara
globala.El nu se refera doar la ambalaje ,ci la toate declaratile de mediu, aplicate
voluntar pe produse sau facute publice prin reclama, pe internet etc.
Aceste declarati de mediu, in viziunea &SO 8D;A8 ,trebuie sa conduca la
urmatoarele beneficii
-cresterea puterii consumatorilor,care sa stimuleze imbunatatirile de mediu?
-declaratile sa nu induca in eroare ,deci sa fie clare si verificate?
-cresterea posibilitatii consumatorilor de a face alegeri pe baza unor infirmatii
precise.
&n Romania prin transpunerea Regulamentului nr.89B;HA;;;HEE, privind
stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice , a %eciziei nr. CA9HA;;;HEE,
privind contractul cadru referitor la conditile de utilizare a etchetei ecologice si a %eciziei
nr.CABHA;;;HEE, referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitarea taxelor anuale pentru
etichetare ecologica a fost elaborata =otararea "uvernamentala nr. 8B9 privind
stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice din AB februarie A;;A, publicata in
!onitorul Oficial nr.8@@H;BH;:HA;;A.
3ig.8D Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania
'entru obtinerea etichetei ecologice agentii economici#fabricanti, importatori,
prestatori de servicii comercianti$ trebuie sa parcurga urmatoarele etape -solicitarea
etichetei ecologice la !inistrul !ediului si"ospodaririi Apelor care reprezinta autoritatea
competenta?
-realizarea incercarilor pe produse de catre industrile specializate recomandate
de !inistrul !ediului si"ospodaririi Apelor siHsau de catre alte institute care detin
laboratoare acreditate?
-evaluarea performantelor produsului de catre autoritatea competenta#!inistrul
!ediului si"ospodaririi Apelor$ care colaboreaza cu ,omisia Eationala pentru
Acordarea Etichetei Ecologice in luarea decizilor privind acordarea etichetei ecologice si
cu Autoritatea Eationala pentru 'rotectia ,onsumatorului in vederea evaluarii gradului
de eficenta cu care eticheta ecologica raspunde nevoilor de informare a
consumatorului?
-acordarea etichetei ecologice . %upa acordarea dreptului de utilizare a etichetei
ecologice ,autoritatea competenta incheie cu solicitantul un contract prin care se
stabilesc conditiile de utilizare a acesteia.Acest contract este prevazut in =otrarea
"uvernamentala 8B9HA;;A privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei
ecologice.

2.3. #arcarea ecolo$ica in Romania
Scopul introducerii etichete ecologice este de a promova produsele care au un
impact redus asupra mediului ,pe parcursul intregului lor ciclu de viata ,in comparatie cu
alte produse apartinand aceluias grup de produse.
Schema etichetei ecologice din Romania cuprinde doua rubrici
-ribrica 8cuprinde simbolul etichetei ecologice. Acesta este o floare pe fond alb
cu @ petale,sub forma de cercuri, colorate alternativ in rosu, galben si albastru, si frunze
colorate in verde,in centru fiind scrise initialele 4RO*.
,omponentele R si O trebuie sa aibe aceasi dimensiune pe verticala care nu
trebuie sa fie mai mica de : mm,diametrele celor @ cercuri trebuie sa aibe aceasi
dimensiune care nu trebuie sa fie mai mica de F mm. Gungimea simbolului este de D;
de mm iar latimea de :; de mm.
-rubrica A cuprinde textul descriptiv ,care va fi scris integral cu negru cu font
.imes Ee> Roman 8A, fondul trebuie sa aibe obligatoriul culoarea alba.
3ig.A; !arca ecologica din Romania
tic!eta ecologica este realizata de catre "mprimeria #ationala si
prezinta urmatoarele elemente de securizare
T este autocolanta?
T contine modele grafice constituite din curbe aparent intamplatoare, generate
dupa modele matematice calculate dupa formule speciale,generate de un soft?
T cerneluri speciale de mare securitate?
T autodistrugere la rupere.
2.. #arca ecolo$ica +e,ada nordica
Gebada Eordica este eticheta ecologica nordica oficiala. &n 89B9, ,onsiliul Eordic
al !inistrilor ,onsumatiei a introdus acest sistem de etichetare ecologic a produselor,
comun pentru Suedia, 3inlanda, Eorvegia si &slanda.
,a si ingerul Albastru, Gebada Eordica atesta ca un produs respecta mediul, fiind
la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi folosinte. Gogo-ul
demonstreaza ca un product este o buna alegere din punct de vedere ecologic.
Simbolul verde este valabil pentru aproximativ DD de grupuri de produse, reprezentant
peste 88;; de produse pentru care se considera ca etichetare ecologica este necesara
si va fi benefica. Aceasta eticheta se regaseste cel mai des pe produsele de hartie,
produsele de intretinere a automobilelor si produsele de curatire a textilelor.
Eticheta este de obicei valabila trei ani, dupa care criteriile sunt revizuite iar firma
trebuie sa solicite o noua licenta. Un produs care poarta Gebada Eordica indeplineste
standarde de mediu ridicate. Gebada ia in considerare impactul produsului asupra
mediului de la stadiul de materie prima pana la deseu I deci pe parcursul intregului
ciclu de viata a produsului. %e asemenea Gebada stabileste criteriile referitoare la
calitate si performanta. 'rodusul trebuie sa prezinte caracteristici cel putin la fel de bune
ca si alte produse similare. 'entru a se asigura ca un produs etichetat cu Gebada este
mereu in varf din punct de vedere ecologic, criteriile sunt revizuire in mod repetat.
3irmele care solicita o licenta pentru a folosi eticheta Gebada trebuie sa furnizeze
rezultate de la teste independente pentru a dovedi ca aceste criterii au fost
inde%linite.
2.". #arca ecolo$ica In$erul Al,astru
&ngerul Albastru a fost lansat in "ermania prin Agentia 3ederala de !ediu, Suriul
de atribuire a etichetei ecologice si &nstitutul de Asigurare a ,alitatii si Etichetare
ecologica . 'ovestea de succesa &ngerului Albastru continua de aproape AF de ani.
Sistemul de etichetare ecologica include B; de categorii de produse. 'este D;;; de
produse si servicii de la aproximativ C8; utilizatori de etichete din "ermania si
strainatate sunt indreptatite sa poarte &ngerul Albastru.
'rodusul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare A-: ani. &ngerul Albastru
apare mai des pe produsele de hartie, lacuri si vopsele, dar si pe produse care
consuma benzina sau gaz.
(eneficii pentru industrie, comert si firme de mestesuguri
&ngerul Albastru ofera industriei, comertului si firmelor de mestesuguri
posibilitatea saIsi documenteze competenta de mediu intr-un mod simplu si ieftinpentru
toti. Utilizand eticheta ecologica , ei pot creste considerabil potentialulpietei competitive
pentru produsele si serviciile lor. &ngerul Albastru este diferit.
'oti folosi &ngerul Albastru ca instrument de mar+eting modern in comunicare si
astfel da produsului tau un avantaj competitiv.
(eneficii pentru consumatori
(eneficiile &ngerului Albastru pentru consumatori sunt evidente ele acorda
indumare practica pentru a-i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce sa
cumpere. &ngerul Albastru furnizeaza in mare masura ceea ce consumatorii doresc. %e
exemplu, &ngerul Albastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani pentru ca hotarasc
sa cumpere bunuri de calitate exceptionala si cu durata lunga
de viata - sau prin simpla economie de energie.
Capitolul 3
)TUDIU+ DE CA-
+upta mondiala pentru am,ala.e ecolo$ice
Campania impotriva pungilor de plastic
Se desparte lumea de sacul din plastic de unica folosintaY !ai multe localitati din !area
(ritanie au interzis deja acest ambalaj putin folositor si poluant, si peste tot in lume pare sa se
contureze acelasi curent. Oraselul din %evon, in nordul Angliei, a fost doar locul unde campania
a facut cei mai multi prozeliti. ,itJ-ul londonez
este gata sa faca si el pasul. Gupta pentru
ambalaje ecologice este inca departe de Europa
,entrala si de Est.
'ungile de plastic de unica folosinta. Ele au
inceput sa se impuna pe plan mondial la
inceputul secolului al RR-lea. %e fapt, secolul al
R&R-lea si inceputul revolutiei industriale au
adus pe piata punga din hartie, mult mai putin
rezistenta. <iata pungilor din plastic este scurta,
daca intr-adevar le-a sunat ceasul, lucru de care
multi specialisti in mar+eting inca se indoiesc.
!iscarea impotriva sacilor de plastic a pornit in
!area (ritanie de la o anume Rebecca
=os+ing, cameraman din comitatul %evon, care
a lansat campania impotriva sacilor de plastic
pe plan local, dupa realizarea unui film
documentar despre viata animalelor. &n loc sa
se adreseze primariei sau ,amerei pentru
comert, =os+ing a ales sa comunice direct cu
fiecare din cei D: de patroni de magazine din
!odburJ, carora le-a prezentat un film realizat de ((, despre efectele deversarii sacilor din
plastic in Oceanul 'acific.
!odburJ nu este primul oras din lume care a interzis sacii de plastic. Acest ambalaj a fost
interzis deja in localitati din 3ranta, ,anada, &ndia, Australia. %ar nicaieri nu a avut loc o miscare
de amploarea celei din Anglia din aceasta vara. )Am primit B;; de email-uri in prima zi*, isi
aminteste Rebecca =os+ing. Gocuitorii din insulele "uernseJ #intre Anglia si Eormandia$, !ull si
Arran #in largul coastelor Scotiei$ sunt gata sa renunte imediat la sacii poluanti, in urma
campaniei dusa de =os+ing I ce-i drept nu singura, ci impreuna cu alte trei femei, care si-au
castigat numele de )bag ladies*. Ga fel ca in !odburJ, femeile s-au deplasat din usa in usa la
toate magazinele pentru a discuta cu patronii I si scopul a fost atins, cu o singura exceptie.
'ana la 8 septembrie, doar lantul de magazine ,o-Op mai furniza saci de plastic de unica
folosinta, ce-i drept, impreuna cu recomandarea trecerii la sacii din bumbac sau din plastic
intarit, refolosibili.
%esigur, consiliile locale din Regatul Unit nu au dreptul legal de a interice sacii de plastic de
unica folosinta. )Eoi nu facem decat sa informam cumparatorii, ca sa aleaga in cunostinta de
cauza*, spune una dintre combativele )bag ladies*. Gectia lor este mai greu de urmat in orasele
mari ale Angliei. Sam Sarvis, de la organizatia ecologista Paste Patch, recunoaste ca exemplul
din !odburJ este greu de impus la Gondra. )Aici #in capitala, n.r.$ oamenii sunt obisnuiti sa faca
cumparaturile in drum spre casa de la serviciu, neavand totdeauna la ei o punga*.
%e aceea, in ,itJ, este nevoie de o lege. :: de primarii constituente ale Gondrei si-a armonizat
politicile si mizeaza pe interdictia completa a sacilor de unica folosinta pana in A;;9.
%eocamdata, o masura descurajanta )de tranzitie* ar fi impunerea unei taxe de 8; pence pentru
fiecare sac. )Ar putea sa para o masura extrema, dar si numarul sacilor din plastic care ajung la
gropile de gunoi este extrem*, atrage atentia presedintele ,onsiliilor locale, !erric+ ,oc+ell. %in
8: miliarde de saci din plastic utilizati in medie intr-un an de cumparatorii britanici, doar ;,F la
suta sunt reciclabili.
Si asociatia ecologista locala "reen England sustine pana la urma ieea taxei, chiar daca
)interdictia ar fi ideala*, spune directoarea asociatiei, 'ennJ Ritson. Ea citeaza cazul &rlandei,
unde introducerea unei asemenea taxe a dus la scaderea cu 9; la suta a vanzarilor de saci de
unica folosinta. %ar exista si mijloace mai populare de taxa, cum ar fi AnJa =indmarch, casa
care a lansat sacul din material textil cu inscriptia )&Mm not a plastic bag*. Ga Saptamana modei
de la Gondra anul acesta, s-au vandut peste noapte 8;.;;; de bucati din punga ecologica.
Viata activa scurta, deseuri longevive
Risipa curata, acesta este principalul repros care se aduce sacului de unica folosinta. Se
folosesc in fiecare an miliarde de asemenea saci inestetici in toata lumea, pentru ambalarea
unui produs pentru un singur drum si pentru a fi apoi aruncat, in cel mai bun caz intr-o pubela, in
cel mai rau intr-un spatiu deschis in mijlocul naturii. Un sac de folosinta unica este folosit in
medie A; de minute, fata de alte ambalaje care dureaza saptamani, luni sau ani. Aceasta este
viata sa )activa*, in posesia cumparatorului. 'entru ca, aruncat in mijlocul naturii, sacul de unica
folosinta se descompune in D;; de ani, chiar mai mult daca a fost de exemplu abandonat intr-o
balta, lac etc. !odelele mai noi de saci de unica folosinta, )biodegradabili* #din faina de porumb,
de grau, de cartofi$, nu rezolva problema ci doar se descompun ceva mai rapid. .ot raman,
pentru un timp indelungat, un factor de poluare si un pericol pentru micile animale din mediul
acvatic, care au tendinta de a ingurgita tot ce pluteste.
Alternative exista sacii reutilizabili, sacii din hartie #care nu sunt totusi atat de ecologici pe cat s-
ar parea, fiindca fabricarea lor presupune cantitati mari de apa si energie$, sacii din tesaturi
naturale #bumbac sau iuta$ sau I pentru automobilisti I cartoanele si cutiile pliabile.
'entru a-i face pe consumatori sa renunte la sacii de unica folosinta, sunt utilizate pe plan
mondial metode clasificate in trei mari categorii informarea consumatorilor #cu rezultate mai
curand modeste$, taxarea acestor ambalaje #de exemplu in &rlanda, care a introdus in A;;A o
taxa de 8F eurocenti$ sau interdictia pur si simplu. Una dintre primele comunitati in care s-a pus
in aplicare aceasta din urma strategie a fost ,orsica #3ranta$, in A;;:. Una dintre ultimele I
metropola american San 3ancisco, in primavara lui A;;C.
Ga polul opus se afla "ermania, care aminteste ca punga din plastic a mai suferit
asemenea atacuri, in timpul marii crize petroliere din anii C;. .ara lantului de supermar+eturi
Aldis aduce inca un argument puternic in favoarea pungii din plastic o suprafata mult mai
adecvata pentru reclama decat hartia sau iuta.
Elvetia se arata si ea indiferenta la aceasta agitatie, desi se vede inconjurata de tari si
orase care au interzis sau taxat ambalajele de unica folosinta. Un expert al 3undatiei 'ro
Eatura, Eicolas Puethrich, are si o explicatie pentru seninatatea elvetiana. )Sacii din plastic
creeaza probleme doar atunci cand sunt aruncati in mare*. %ar 3rancois .urrian, responsabil
pentru zona romanda al Asociatiei elvetiene pentru protectia pasarilor, vorbeste despre gasirea
unor asemenea deseuri in cuiburile unor specii rare de pasari, cum ar fi eretele negru. E drept,
fara a-i pune viata in pericol. &n schimb, vanzarea acestor ambalaje este o risipa inutila de
resurse naturale. )<anzatorul foloseste o asemenea punga pentru ambalarea unui stilou.
,umparatorul este cel care trebuie sa se lupte pentru a nu fi incarcat cu prea multe pungi*.
Gantul de magazine !igros are pungi concepute special pentru a fi incinerate fara degajarea de
substante toxice, explica purtatoarea de cuvant a !igros "eneva, &sabelle <idon. .otusi, si aici
comerciantii au inceput o campanie de descurajare a cumparatorilor, nemaidistribuind gratuit
decat saci din hartie. Este un inceput, dar deocamdata Evetia, tara ecologiei, s-a oprit aici.
/I/+IO0RA!IE
httpHH facultate.regielive.ro
httpHH >>>.pentruacasa.com
>>>. cronicaromana.ro
>>>. ecomagazin.ro
>>>. ne>seport.ro