Caz - Deontologie Medicala

Medicina este o stiinta a incertitudinii si o arta a probabilitatii. W.Osler

Personalul medical se gaseste in mod frecvent in situatii de dubla loialitate, in momentele
in care angajamentul lor fata de bunastarea pacientilor este pus sub semnul intrebarii de catre
cererile sau pretentiile aduse in discutie de catre alte persoane sau grupuri.
Dubla loialitate include si un conflict; nu unul de interese, cum ar fi cel dintre interesele
pacientului si cele ale unei alte persoane, institutii sau grup, ci intre doua responsabilitati ale
doctorului, care sunt incompatibile.
Partile implicate in acest caz sunt doctorul, pacienta si mama acesteia. Aspectele relevante
pentru caz sunt : pacienta in varsta de 17 ani banuieste ca este insarcinata, mama acesteia este
posibil sa exercite presiuni sa faca avort, atat mama cat si fata solicita o programare la doctor.
Medicul ii datoreaza pacientului sau loialitate absoluta si doar in situatii exceptionale
poate plasa interesele altor persoane deasupra celor ale pacientului. Conflictul dintre pacienti
si familie este unul des intalnit in practica medicala.
In acest caz, doctorul simte ca are responsabilitate atat fata de pacienta sa, cat si fata de
familia acesteia, deoarece problemele medicale ale tinerei pot afecta bunastarea rudelor ei si
pot zdruncina armonia familiala.
Increderea este fundamentul relatiei medic-pacient. Astfel, dupa ce pacienta a discutat o
lunga perioada de timp cu medicul despre situatia acesteia si despre eventualele consecinte ,
se poate presupune ca deja s-au pus bazele unei relatii, iar in momentul in care tanara a
dovedit ca are capacitatea de a intelege situatia in care se afla si de a se comporta in
consecinta, se poate aplica principiul autonomiei: adolescenta poate pastra copilul si poate
decide cui sa ii impartaseasca informatiile medicale.
Cu toate acestea, intrucat ea este minora, parintii au responsabilitate pentru starea ei de
sanatate si au nevoie de informatii, pentru a fi capabili sa ii acorde cele mai bune ingrijiri.
Multi parinti cred ca ei au autoritatea sau chiar dreptul de a lua decizii in locul copiilor
minori. Majoritatea parintilor incearca sa protejeze bunastarea copiilor si, ca urmare, luarea
de decizii medicale in locul lor poate parea destul de rezonabil. Fiecare pacient are un set
personal, unic de credinte, valori si obiective. Asadar, luarea unei decizii importante de catre
alta persoane, pune in dificultate medicii, ca si in acest caz.
Medicul tinerei are responsabilitatea legala si etica de a oferi pacientei o ingrijire medicala
competenta in baza a ceea ce pacienta are nevoie, nu in baza a ce exprima altcineva pentru el,
chiar daca este vorba despre mama acesteia.
Confidentialitatea reprezinta o masura a respectului pentru pacienta, pentru intimitatea
acesteia si pentru autonomia sa, dand dovada promovarii unor valori precum onestitate,
loialitate, respect si incredere.
Cel mai important este ca datoria respectarii confidentialitatii , in limitele impuse, sa nu
fie niciodata minimalizata, deoarece ea este cea care care poate cladi o buna relatie intre
medic si pacienta adolescenta.
Fiind mai vulnerabila, datorita varstei, personalitatea pacientei trebuie sa se bucure de un
plus de protectie si respect din partea corpului medical, dar si de dreptul la autodeterminare,
exprimare si alegere.
In ultimii ani, adolescentilor li s-au oferit numeroase oportunitati de a primi consultatii
medicale confidentiale, in special in legatura cu activitatea sexuala, sarcina, boli cu
transmitere sexuala, etc. Cu toate acestea, protectia confidentialitatii adolescentilor s-a bazat
pe admiterea faptului ca unii minori nu vor apela la serviciile unui medic daca nu o pot face
confidential.
Medicul a castigat increderea pacientei sale, respectand confidentialitatea si principiile de
baza ale bioeticii : a tinut cont de autonomia pacientului, incearca sa faca un bine(principiul
beneficiului) si urmeaza dreptatea, realizand astfel un cadru care sa faciliteze analiza acestei
situatii care presupune combinarea unor valori diferite.
O conduita non-vatamatoare a medicului are o stringenta mai mare decat una care vizeaza
simplul rol benefic, deoarece a nu rani inseamna a nu leza un individ care nu ar putea obiecta.
Astfel, sunt protejati atat adolescenta, cat si sarcina acesteia. Iar respectarea de catre
doctor a principiului beneficiului a semnificat, pe langa respectarea autonomiei si infranarea
vatamarii sarcinii sale, o contributie activa la bunastarea tinerei.
O intalnire, ca si cea propusa de medic, impreuna cu pacienta si mama acesteia si chiar cu
un psiholog sau un consilier, consider ca este o alegere excelenta, deoarece cadrele medicale
specializate pot comunica intr-un mod terapeutic si interpretativ anumite informatii, in scopul
de a cataliza si facilita comunicarea adolescentei cu familia sa, de a calma angoasa parentala
si de a crea o atmosfera care sa nu intensifice rezistenta la terapie.


Bahn Adriana- Florina
Medicina Generala, anul 2
Seria B, grupa 11