Sunteți pe pagina 1din 73

Pag 1

1
Pag 2
2
CUPRINS
Introducere.....4
CAPITOLUL I
I.1. Evoluia presei...11
I.2. Cultura i !ass " !edia....1#
I.#. $iarul.....1%
I.4. Titlul..1&
I.4.1. 'or!a titlului .1(
I.4.2. )ensul titlului.22
CAPITOLUL II
II.1. *e+inirea cen,urii24
II.2. Consideraii teoretice...2&
II.#. O teorie -n cen,ur. ..#/
II.4. 0ecanis!ele cen,urii..##
II.1. Cen,ura presei..4/
CAPITOLUL III
)tudiu de ca,....4(
Conclu,ii..............................................................................................................2(
3i4liogra+ie......................................................................................%2
#
I5T6O*UCE6E
Aceast. lucrare se dorete a +i o pre,entare general. a presei scrise si a cen,urii -n
pres. de la -nceputurile sale7 de la inventarea tiparului i apariia pri!elor ga,ete7
la evoluia acesteia etap. cu etap. p8n. -n ,ilele noastre i nu nu!ai. Presa scris.
este cel !ai vec9i:dup. carte; i cel !ai r.sp8ndit !i<loc de co!unicare -n !as. la
-nceput de secol 21. Ea are caracterului unei comunicri indirecte :deoarece
interlocutorii nu sunt pre,eni din punct de vedere +i,ic; i multiple:deoarece un
e!i.tor unic se adresea,. !ai !ultor receptori;. Privit. din acest ung9i7 sc9e!a
co!unic.rii !ediatice se asea!.n. cu cea a co!unic.rii reali,at. prin inter!ediul
procesului de -nv..!8nt. =ntre cei doi +actori e>ist.7 -ns.7 i deose4iri?
depersonali,area !esa<ului :dac. l.s.! la o parte adresarea de tipul @Ai tu poi
deveni c8tig.torul acestui concurs dac....B;7 lipsa feed-back?ului :dac. nu ave! -n
vedere +aptul c. !uli dintre cititorii di+eritelor periodice ur!ea,. s+aturile
o+erite prin inter!ediul acestora;7 caracterul aleator al contactului etc. " care -i
aparin doar presei. 6olul educativ speci+ic presei este7 -ns.7 -n egal. !.sur.
deter!inat at8t de ase!.n.rile7 c8t i de deose4irile a!intite.
0enirea educatorului este de a le utili,a dintr?o perspectiv. po,itiv.7 av8nd drept
scop un randa!ent instructiv?educativ. *intr?un +actor de educaie7 -n general7
presa poate deveni7 ast+el7 un !i<loc de -nv..!8nt original i e+icient.
=n co!ple>ul in+or!aional ne!ai-nt8lnit al vieii !oderne7 copilul se g.sete -ntr?
o situaie deose4it.C -nc. de c8nd percepe i are posi4ilitatea de a co!unica7 !ediul
-ncon<ur.tor -l 4o!4ardea,. necontenit cu in+or!aii generate de a!4ian.7 de
!.rirea progresiv. a cli!atului +or!ativ. 0ai t8r,iu7 nu!eroasele i per!anentele
-ntre4.ri ale copilului r.spund nevoii de a a4orda i cunoate cu +ore proprii
!ediul a!4iant. Dr.dinia i coalaca +or!e de educaie instituionali,ate " devin
pentru el c.i principale de organi,are a in+or!aiei7 de diri<are a acesteia spre
cerinele sociale. )e tie c.7 -nc. de la aceast. v8rst.7 in+or!aiile o+erite i
4
acu!ulate -ncep s. se structure,e treptat -n siste!e capa4ile de a deter!ina7 cu
ti!pul7 conduite sociale proprii7 originale.
)+era cunotinelor elevului nu coincide cu s+era cunotinelor trans!ise de
educator pentru c. acesta din ur!. trans!ite ordonat7 pe do!enii7 i!pun8nd o
selecie7 o gradare a in+or!aiei.
Elevului i se o+er. posi4ilitatea de a +ace ca in+or!aiile sale s. dep.easc. ceea ce
asi!ilea,. -n coal.. El are la dispo,iie !ediul7+a!ilia i !i<loacele de
co!unicare -n !as.7 care?i sunt accesi4ile. Presa tip.rit. se o+er.7 ast+el7 elevilor7
cu !ultiplele ei +aete educativeC o inut. gra+ic. atractiv.7 o arie !ai larg. de
in+or!aie7 racordare !ai accentuat. la realitate etc. Avanta<ele presei re,id. -n
!odul -n care aceasta reuete s. !o4ili,e,e -ntreaga personalitate a colarului
printr?o participare !intal. !ai activ. i o atenie !ai concentrat.
1
. Ast+el7
-n+.i8ndu?i?se receptorului :elevului; ca un !esa< i acion8nd glo4al asupra
personalit.ii7 ea de!onstrea,. puternice disponi4ilit.i educative. *esigur7 este
greu ca -nv..torii i pro+esorii s. g.seasc. !odalit.i per!anente de +olosire a
presei -n activitatea didactic. la clas.. Progra!ele colare sunt de !ulte ori
-nc.rcate7 nivelul in+or!aional al clasei este adesea eterogen7 iar posi4ilit.ile de
asi!ilare a elevilor -n unitatea de ti!p sunt li!itate.
Pe de alt. parte7 -ns.7 nu tre4uie s. uit.! c. nevoia de nou7 foamea de in+or!aii
a colarilor -n procesul de de,voltare a personalit.ii lor este o tendin. ce tre4uie
e>ploatat.7 valori+icat.. Cu! in+or!aia o+erit. de pres. este7 de o4icei7 de strict.
actualitate7 iar per!anena !esa<ului :adic. posi4ilitatea de a?l citi7 reciti7 de a?l
reg.si oric8nd -n coleciile ,iarelor; este asigurat.7 toate acestea vor4esc i !ai
!ult despre utilitatea ei educativ.. *e aici7 necesitatea ca -n di+eritele aciuni
colare7 i nu nu!ai7 citirea i +olosirea presei s. devin. o o4inuin. cotidian..
Pentru a putea +olosi cu e+icien. pu4licaiile -n activitatea didactic.7 este nevoie7 -n
pri!ul r8nd7 de interes i preg.tire din partea educatorilor7 de st.p8nirea unor
deprinderi !etodice i de e>istena unor priceperi didactice pentru a +or!a cititori
de pres.7 autentici anali,atori i interprei ai in+or!aiilor i nu vntori de
1
Ioan Cerg9it7 Metode de invatamant, Ed.Poliro!7 3ucuresti7 1(%27 p. 1(
1
informaii. Pentru a asigura o e+icien. !a>i!. in+or!aiei7 interpret.rii i
co!ent.rii adecvate acesteia7 coala nu are su+iciente posi4ilit.i. Progra!ele
colare i !anualele sunt alc.tuite ast+el -nc8t s. r.spund. laturilor educaiei
:intelectuale7 !orale7 estetice7 te9nologice7 +i,ice etc.; i -n consecin.7 autorii lor
accentuea,.7 de cele !ai !ulte ori7 trans!iterea in+or!aiilor a4solut necesare i
cu un caracter oarecu! general. Cu toat. dorina de actuali,are a !anualelor7
acestea nu pot cuprinde din !ers volu!ul necesar de in+or!aii care s. vin. -n
-nt8!pinarea curio,it.ii tinerilor. Acest rol co!pensator i?l poate asu!a presa -n
general i presa scris -n particular7 singura capa4il. s. trans!it. rapid pulsul
in+or!ative al epocii. )?ar putea spune c. !anualele o+er. cunotine siste!atice i
recunoscute7 pe c8nd presa o+er. cunotine capa4ile de a intra -n s+era de interes a
!asei de elevi. Ceea ce pretinde !anualul sunt cunotinele ce contri4uie la
+or!area co!ple>. a personalit.ii7 la -!4og.irea cunotinelor de cultur.
general.7 r.spun,8nd -ntr?un -nalt grad necesit.ilor spirituale ale v8rstei elevilor.
=n conte>tul vast al comunicrii, al siste!ului s.u de trepte succesive7 se poate
considera c. !anualele7 luate -n ansa!4lu7 au sarcina de a?i preg.ti pe elevi pentru
a deveni viitori asi!ilatori de cunotine7 +or!8ndu?le nevoia de in+or!are.
Presa le o+er. elevilor un au>iliar in+or!ativ co!ple!entar i nu concurent7 care7
asi!ilat 4enevol7 -nt.rete valoarea instructiv?educativ. a cunotinelor din
!anual. Ea constituie7 -n acelai ti!p7 un +oarte util e>erciiu de sensi4ili,are -n
vederea asi!il.rii in+or!aiilor curente i !arc9ea,. un c8tig de cunotine
asi!ilate prin !unc. i e+ort voluntar. Aceast. asi!ilare se reali,ea,. -n +uncie de
stadiile de,volt.rii psi9ice7 deli!itate7 dup. cu! se tie7 de nivelul de organi,are a
capacit.ilor intelectuale7 voliionale7 a+ective7 a particularit.ilor contiinei i
personalit.ii copilului
2
.
'iecare stadiu -nglo4ea,. -n sine totalitatea !odi+ic.rilor ce se produc -n cadrul
di+eritelor co!ponente psi9ice i a relaiilor dintre ele. Pe 4a,a anali,ei
di!ensiunii cognitive a vieii psi9ice7 a sta4ilit trei stadii de de,voltare intelectual.
a copiluluiC
2
Eero!e 3runer7 The process of education, Ed. Poliro!7 3ucuresti :1(%/;
2
? stadiul acional?o4iectualF
? stadiul g8ndirii -n i!aginiF
? stadiul g8ndirii ver4al logice.
Teoria genetic cognitiv. i structural. a -nv..rii7 +or!ulat. de E. 3runer :1(%/;
su4linia,. dependena de,volt.rii de a!4iana cultural. ce o+er. !i<loace de
aciune7 de repre,entare i!aginativ.7 de si!4oli,are i co!unicare. *up. 3runer7
copilul descoper. lu!ea -ncon<ur.toare -n trei !oduriC
- modalitatea activ7 reali,at. prin aciunea sa7 prin !anipularea
li4er. a o4iectelor7 prin e>ersareF
- modalitatea iconic7 4a,at. pe i!agini7 !ai ales ver4ale7 +.r.
!anipulare e+ectiv.F
- modalitatea simbolic7 atunci c8nd si!4olurile -nlocuiesc
i!aginile :atunci c8nd intervin cuvintele sau alte se!en
convenionale;.
Elevii din ciclul pri!ar7 cu tr.s.turile speci+ice psi9icului lor " g8ndire concret.7
repre,entare iconic. i activ.7 !e!orie a si!urilor7 insta4ilitate a ateniei " dar
i cu caracteristicile ce decurg din e>periena colar. redus. " di+icultatea lecturii
:vite,a !ic. -n citire7 cuvintele necunoscute7 dependena +a. de adult i !anual
etc.; " se o+er. contactului cu presa -ntr?un !od deter!inat i li!itat -n acelai
ti!p. Pentru cei !ici7 presa poate repre,enta un !aga,in ilustrat care apelea,. la
ele!entele speci+ice li!4a<ului ,iaristicC titluri7 litere7 gra+ic.7 +otogra+ie etc.
Ponderea ilustraiei :desene i +otogra+ii; apare ca o !odalitate de a le o+eri un
plus de in+or!aii7 +.r. a violenta stadiul de de,voltare psi9ic. a copilului. *e
aceea7 poate c. ar +i necesar s. se cunoasc.7 de c.tre pedagogi7 ce pu4licaii citesc
elevii7 dac. pre+erinele lor !erg spre acele pu4licaii care i?ar putea a<uta -n
activitatea colar. i dac. elevii au deprinderea de a citi i -nelege necesarul
in+or!aional ve9iculat de pu4licaiile respective.
'olosirea presei de c.tre -nv..tor se poate +ace prin !arcarea7 cu a<utorul acesteia7
a unor eveni!ente sociale7 culturale sau politice :de e>e!plu7 anivers.rile unor
personalit.i7 di+eritele ,ile +estive; sau concreti,area unor aspecte econo!ice7
%
politice sau sociale :la istorie7 geogra+ie7 educaie civic.;. 0arcarea unor
eveni!ente7 ca pri!. etap.7 se -n+.iea,. elevilor !ici -ntr?un !od !ai accesi4il
i7 totodat.7 anga<ea,. a+ectiv psi9icul copiilor7 utili,8nd conte>tul sole!n?+estiv al
!o!entului. Lectura poate +i ur!at. de o discuie -ntr?un conte>t psi9ologic
+avora4il particip.rii. Ast+el7 se !ani+est. contri4uia presei la de,voltarea vor4irii
i a g8ndirii7 a spiritului critic i a iniiativei personaleF pentru c. !anualele sunt
-nc. tri4utare stilului e>po,itiv ce apelea,. la !e!oria ver4al.7 presa7 -n general7 i
presa scris7 !ai ales7 poate co!pensa ase!enea de+iciene :de e>e!plu7 -n
predarea istoriei7 o 4and. ilustrat. poate suplini -n 4un. !.sur. rigiditatea
pasa<elor re+eritoare la un anu!it eveni!ent pre,entat -n !anual;. 'olosirea presei
-n cadrul leciilor nu tre4uie s. d.une,e caracterului unitar al leciilor sau s.
-!piedice reali,area scopului lor7 dup. cu! aceast. activitate nu tre4uie s. a4u,e,e
de utili,area datelor7 a citatelor. C9iar dac. ne 4a,.! pe atractivitatea unei
activit.i de 4ricola< depus. cu acest prile< :de e>e!plu7 decup.ri7 alc.tuiri de
al4u!e i dosare etc.;7 -ntregul sGste! de activit.i legate de utili,area presei
tre4uie s.?i +ocali,e,e e+ectele -n !od 4ene+ic spre +acilitarea -nsuirii
cunotinelor7 spre sensi4ili,area elevilor7 spre integrarea lor -n actualitate. =n
-nv..!8ntul secundar i7 apoi7 -n cel liceal7 datorit. de,volt.rii psi9o?individuale a
elevului ca proces dina!ic i constructiv7 se reali,ea,. trecerea de la pre?logic la
logic7 de la e!piric la tiini+ic7 su4 in+luena !ediului socio?cultural. Acolarul
reuete7 la -nceput7 s. interiori,e,e aciunile e>terne care7 pe plan !intal7 devin
operaii concrete ce stau la 4a,a +or!.rii conceptelorF !ai apoi7 el g8ndete asupra
enunurilor ver4ale -n !od a4stract7 construind raiona!ente ipotetico?deductive.
*intre particularit.ile proceselor psi9ice speci+ice !ai ales v8rstei colare !ari
a!inti!C
? de,voltarea ateniei voluntare i sta4ileF
? creterea ponderii !e!oriei logice care per!ite asi!ilarea de
date a4stracte7 generale i esenialeF
? g8ndirea tot !ai independent. i creativ.F
&
? de,voltarea spiritului de o4servaie7 adolescentul +iind capa4il s.
desprind. singur ele!entele generale7 a4stracte i eseniale ale
realit.iiF
? creterea ponderii i!aginaieiF
? diversi+icarea !otivelor -nv..rii7 pe l8ng. cele e>trinseci
activ8nd i !otive intrinseci :dorina de a cunoate c8t !ai !ult7
de a -n+r8nge greut.i7 de a se autodep.i;F
? conturarea unui ideal de via. tot !ai precis7 !ai realist i !ai
sta4il7 -n cadrul lui g.sindu?i loc preocup.rile de c.utare a unor
!odele de via. de!ne de ur!atF
? o via. a+ectiv. tot !ai intens. :este perioada -n care se scriu pri!ele poe,ii7
-n care apar <urnalele inti!e7 se tr.iete pri!a dragoste7 !o!entul +iind
suprasaturat din punct de vedere e!oional?a+ectiv7 4ogat -n tr.iri nuanate7
pro+unde; etc.
Toate acestea contri4uie la sc9i!4area !odului -n care este asi!ilat. in+or!aia
i asupra !odului -n care colarul !are -i raportea,. propriile aspiraii la presa
scris.
Acu!7 valori+ic8nd opti! operaiile g8ndirii :anali,a7 sinte,a7 co!paraia7
generali,area7 a4stracti,area7 concreti,area etc.;7 el este capa4il de anali,e
!inuioase7 dar i de sinte,e cuprin,.toare asupra celor citite.
*e aceea7 -n lectura presei scrise7 el poate utili,a anu!ite deprinderi
concreti,ate -n -nse!n.ri ca planuri de idei7 re,u!ate7 conspecte7 re+erate7 +ie7
adnotaii :note;7 e>trase i altele7 iar ca !etode de -nv..!8nt7 e>erciiul7
algorit!i,area7 de,4aterea7 pro4le!ati,area7 4rainstor!ing?ul7 si!ularea7
dra!ati,area :<ocul de rol;7 studiul de ca, etc. :Tournier7 1(&%;. Lectura te>tului
scris7 inclusiv a presei :i !ai ales a ,iarului;7 -i a<ut.7 aadar7 pe elevi -n
-nsuirea de noi cunotine7 -n siste!ati,area i +i>area acestora7 dar i -n
+or!area unor priceperi i deprinderi de !unc. intelectual.7 pun8ndu?se ast+el
4a,ele autoinstruirii i educaiei per!anente. Lectura presei :i !ai ales a
,iarului; ca tehnic fundamental de munc intelectual -ndeplinete +uncii
(
!ultiple de culturali,are7 de -nv.are propriu?,is. :de instruire i autoinstruire;7
de in+or!are i de docu!entare etc. Practica lecturii presei scrise reprezint :-n
pri!ul r8nd; o cale esenial de acces la valorile culturii. Lectura siste!atic.
!enine o!ul -n actualitatea creaiei literare7 tiini+ice7 te9nice7 -l pune -n
leg.tur. cu tu!ultul vieii social?econo!ice i culturale -n ansa!4lul ei. A citi7
-n sensul e+ectiv al cuv8ntului7 constituie o activitate +oarte personal. i
+or!ativ. care i!plic. i de,volt. -n acelai ti!p o inteligen. asi!ilatoare i o
<udecat. critic..
#
=n al doilea r8nd7 ca !i<loc de co!unicare7 presa scris poate +i un instrument de
perfecionare cultural i linvistic a elevilor.
#
E!ile Planc9ard 7 Teorii ale invatarii, Ed. *idactica si pedagogica 1(%27 3ucuresti7 p. 1(
1/
CAPITOLUL I
I. 1. EVOLUIA PRESEI
5evoia de in+or!aie este una dintre datele +unda!entale ale -ntregii viei sociale.
A! putea g.si ec9ivalene ale <urnalis!ului la civili,aii care nu au cunoscut
tiparul. Curio,itatea pu4licului a suscitat -ntotdeauna vocaia povestitorilor de
istorii7 care de la greci p8n. la tru4adurii Evului 0ediu7 -ndeplineau +uncia de
co!unicare i adeseori i de in+or!are. Preocuparea de a p.stra povestirea !arilor
eveni!ente i de a descrie lu!ile str.ine 7 de la Ho!er p8n. la cronicarii s+8ritului
de Ev 0ediu i de la Herodot la 0arco Polo7 a dat natere unor opere care se
-nrudesc cu reporta<ele ,ilelor noastre.
Pentru necesit.i ad!inistrative7 !.rile ca i !icile i!perii ale Antic9itaii sau ale
Evului 0ediu au creat reele de colectare i di+u,are de in+or!aii7 prin care
!esagerii trans!iteau oral sau -n scris7 nout.i care puteau +i aduse la cunotina
unui pu4lic !ai !ult sau !ai puin larg7 prin vocile cele !ai diverse7 de c.tre
vestitorul pu4lic sau placarde?a+i. =n toate civili,aiile care au cunoscut scrisul7 -n
li!ita reelelor IJo+icialeJJ 7 corespondenele private constituiau7 pentru
co!unitaile organi,ate i pentru !e!4rii claselor conduc.toare7 o surs. periodic.
de noutai care dep.eau cadrul str8ns al relaiilor personale sau pro+esionale.
*ac. este posi4il s. reg.si! -n +iecare tip de civili,aie i in toate societeiile
organi,ate IJstr.4uniJJ ai ,iarului i al ,iaritilor nu ar +i potrivit. +olosirea de
antecedente at8t de -ndep.rtate i si!ilitudini at8t de vagi pentru a e>plica apariia
presei periodice7 ale c.rei origini recente sunt at8t de precise. =ntre anii 14#& i
14147 Dutten4erg creea,.7 la )tras4ourg i apoi la 0ain,7 !aina de tip.rit7
invenie care se r.sp8ndete destul de rapid -n cea de?a doua <u!.tate a secolului al
KL?lea. Aceasta per!ite copierea rapid. a aceluia i o+er. scrisului ansa unei
di+u,.ri pe care !anuscrisul nu o avea. Presa periodic. tip.rit. apare7 cu toate
acestea7 a4ia peste un secol i <u!.tate dup. invenia tiparului. Ea a +ost precedat.
de o verita4il. -n+lorire a scrierilor in+or!ative7 de tipuri +oarte diverse. =ncerc.rile
de apariie pe pia. a unei pu4licaii periodice au +ost nu!eroase. 5ea<unsurile
11
provocate de 6.,4oiul de Trei,eci de ani au sti!ulat piaa ga,etelor. =n +e4ruarie
11(%7 )a!uel *il4au! a editat la Augs4urg un lunar -n stilul cronologiilor. La
Anvers7 tipogra+ul A4ra9a! Ler9ove a pu4licat7 -ncep8nd din 1% !ai 12/1 p8n. -n
12/%7 un 4ilunar7 *e 5ieuMe Ti<ding9en : 5out.iile din Anvers ;. =n 12/17 un
94do!andar a v.,ut lu!ina ,ilei la )tras4urgF un altul la Nol+en4utel -n 12/(.
=n Italia pri!ele ga,ete periodice au ap.rut la 'lorena -n 12#2 i la 6o!a -n 124/.
=n )pania7 la 0adrid7 Daceda datea,. din 1221. Petru cel 0are a creat pri!a
pu4licaie rus. -n )anOt?Peters4urg7 -n 1%/#.
Perspectiva a4ord.rii do!eniului presupune @a4 initioB c8teva preci,.ri7 necesare
su4linieri pentru a !otiva de!ersul sintetic7 uneori sc9e!atic " argu!ent pentru
intenia noastr. doar de introducere -n istoria presei. *iversitatea +or!elor
<urnalistice a !ass?!edia recla!. o radiogra+iere -n diacronie7 su4liniind ast+el
evoluia lor -ntr?o deter!inare conte>tual. generatoare de sensuri noi la +iecare
investigare. Istoria presei este i!plicit istoria societ.ilor -n ansa!4lu. Pro+ilul
social7 econo!ic7 cultural al unei epoci poate +i reconstituit din
@ar9ivelecotidianuluiB7 ceea ce s?au dorit a +i i c9iar au +ost presa scris. i presa
audio?vi,ual.. Istoria presei plasea,. -ntr?un siste! a>iologic i un altul evolutiv
c9iar viaa presei. Cu! -ntr?o a4ordare istoric. a presei este necesar s. se cunoasc.
i @actoriiB co!unic.rii7 <urnalitii i pu4licul?int.7 inevita4il se va vor4i de
pasiune i de ori,ont7 de ateptare7 plasate pe o a>. care are ca punct !edian
produsul !ediatic. Ai ca -n orice de!ers evaluativ se vor evidenia !odelele. =n
ca,ul presei dou. tipuri de !odele interesea,.C
? <urnalistul7 reper -ntr?o ierar9ie a personalit.ilor de gen care a generat o
sc9i!4are sau a +ost iniiatorul i desc9i,.torul de dru!uri7 nu!ele lui devenind
si!4ol :Duten4erg7 0arconi7Pulit,er;F
? <urnalistul ? scriitor :sau scriitorul?<urnalist; care a +ost vocea do!inant. a
ti!pului s.u i care a per+or!at un gen pu4licistic sau a creat o specie <urnalistic..
Pre,ena scriitorilor -n viaa presei a +ost o per!anen.7 istoria conse!n8nd
4iogra+ii de e>cepie. )Mi+t7 3eau!arc9ais7 3al,ac7 Ce9ov sau *ostoievsOi sunt
doar c8teva e>e!ple cele4re din literatura universal.. Cultura ro!8neasc. reine
12
nu!e de prestigiuC de la Hadeu laE!inescu7 de la Ca!il Petrescu la Deo 3og,a7
de la Tudor Arg9e,i la Adrian P.unescu sauOctavian Paler.Cele dou. tipuri de
discurs7 pu4licistic i literar pot coe>ista -n activitatea scriitorilor sau se pot genera
reciproc7 ocup8nd +iecare loc prioritar -n activitatea <urnalistic. sau
scriitoriceasc..Inedite vor +i genurile @de +rontier.B care se vor nate7 graie
talentului i ingenio,it.iicreatorilor. 6o!anul +oileton7 reporta<ul7 ta4leta7
pa!+letul sunt doar c8teva genuri care sunt dereperat -nc. din perioada de
i!punere a tiparului i sunt i a,i puncte de interes -n presain+or!ativ. sau de
atitudine7 de tip !aga,in sau cultural.. *e+inite la -nceput ca !aniere personale de
a4ordare a discursului pu4licistic7 genurile de +rontier. vor deveni @piatraB de
-ncercare pentru <urnalitii cu veleit.i literare7 ca i pentru scriitorii ce doresc s. se
i!plice -nviaa presei. Inter+erena celor dou. discursuri per!ite penetrarea -n ,one
de !are atractivitate pentru un pu4lic "int. divers7 eterogen i nu!eros.
Investigarea speci+icit.ii i evoluia acestor genuri o+er. c8!p desc9is anali,ei
universului literar i al !ass?!edia. Este o oportunitate pentru tinerii co!unicatori
de a se docu!enta -n dou. do!enii ce recla!. cultura general.7 iar cele dou.
!odalit.i de discurs prin inter+eren. conduc la potenarea creativit.ii. *ou. lu!i
ce par di+erite7 4eletristica i <urnalis!ul7 pot coe>ista +ericite prin genuri @de
+rontier.B " c8!p lingvistic i estetic !arcat de potenialitate. Acesta este punctul
de interes poate cel !ai apreciat de un t8n.r co!unicator7 dornic de a se !ani+esta
creativ i -n plan literar i -n plan <urnalistic. 6evenind la istoria presei consider.!
necesar ca -nainte de a4ordarea diacronic. s. de+ini! produsul !ediatic -n relaie
conte>tual. i -n raport cu destinatarul7 preci,8ndu?i rolurile i +unciile
generatoare de statutul !ult invidiat de @a patra putereB -n stat.
I. 2. Cultur i massme!ia
E>perii -n civili,aie sunt de acord asupra +aptului c. e>ist. o cultur cult7 o
cultur popular i o cultur de mas. Lectura presei per!ite reperarea i
caracteri,area universurilor culturale care se -ntrep.trund -n societate deoarece7
dincolo de @tiriB7 ,iarul de,v.luie !entalit.i :A4astado7 1(&2;.
1#
*eoarece deli!itarea -ntre cele trei tipuri de cultur. este greu de +.cut " cultura
mediatic !cult" se adresea,.7 -n pri!ul r8nd7 @intelectualilorB7 iar cultura
popular i cultura de mas -i disput.7 practic7 acelai spaiu " orice lectur. de
acest tip tre4uie +.cut. cu c8teva precauiiC
? in8nd cont de +aptul c. e>ist. !ai !ulte universuri culturale -n societate dec8t
e>pri!. presa7 i aceasta pentru si!plul !otiv c. pu4licaiile vi,ea,. cadrele cu
posi4ilit.i de consu!F
? practic8nd o lectur. cultural. a ,iarului di+erit. de lectura de in+or!are7 -n scopul
de a discerne vi,iunile asupra lu!ii care co!and. selecia i ierar9i,area acestora7
i nu a+larea ulti!elor tiriF
? acord8nd atenie ,iarelor @caldeB7 adic. pu4licaiilor legate de pu4lic -n !od
inti! pentru c. -l e>pri!. cu adev.rat.
Acesta este punctul -n care ar tre4ui a4ordat. relaia cultur # medii de informare7
din dou. !otiveC !ai -nt8i7 cultura mediatic este produsul unor instituii relativ
recente a c.ror raiune de a e>ista este e>clusive producerea i di+u,area !esa<elorF
apoi7 departe de a +i un su4produs al culturilor elitiste7 cultura mediatic are +or!e7
coninuturi i e+ecte speci+ice cu a<utorul c.rora reali,ea,.7 -n ti!p7 !utaia
!entalit.ilor.
0i<loacele de in+or!are a !aselor " instituii speciali,ate -n producerea i
di+u,area !esa<elor -n r8ndurile unui pu4lic larg7 dar i organis!e de stat sau
private7 cu personalitate <uridic. i a c.ror +uncionare necesit. un potenial u!an7
o te9nologie i resurse +inanciare " sunt co!ple!entare7 -n sensul c. +iecare
di+u,ea,. un anu!it tip de !esa<e i r.spunde anu!itor cereri !ai 4ine dec8t
celelalte :Heidt7 1(&1F Al4ert7 1(&&7 1/?21;.
Ast+el7 de e>e!pluC
? periodicul o+er. o in+or!aie speciali,at. sau o lectur. a eva,iunii :Publitim;F
? cotidianul o+er. un co!entariu al actualit.ii7 o opinie i cuvintele potrivite
pentru a o e>pri!a7 o in+or!aie cultural. etc.7 alte servicii ca !ica pu4licitate7
progra!ele spectacolelor7 in+or!aii cu caracter ad!inistrativ etc. :Averea7
14
Cotidianul7 Evenimentul zilei7 Gndul7 Libertatea7 Atac7 Renaterea bnean7
Romnia liber7 7 plus7 Ziua;F
? radioul o+er. o in+or!aie rapid. asupra actualit.ii7 a serviciilor de tipul @orei
e>acteB7 al @4uletinului !eteoB etc.7 in+or!aii culturale7 o pre,en. personal.7 o
!u,ic. de 4un calitate7 un +ond sonor etc. :Europa !7 Romnia actualiti;F
? televiziunea o+er. o actualitate ilustrat.7 +il!e docu!entare sau artistice7
spectacole sportive i de divertis!ent7 piese de teatru7 <ocuri etc. :Antena "7
Prima7 Pro#$7 Realitatea #$7 #$R " etc.;.
$iversitatea codurilor utili,ate este un aspect dintre cele !ai i!portante ale
culturii !ediatice. Ast+el7 pute! distinge trei coduri care se co!4in. co!plet8ndu?
se reciproc sau se opun unul altuia " verbal7 iconic i sonorC
? un cod verbal " oral :cu toate e+ectele posi4ile de intonaie7 de sc9i!4are i de
alternan. a vocilor; i scris :cu toate e+ectele posi4ile de gra+ie i de punere -n
pagin.;F
? un cod iconic " desen sau +otogra+ie7 -n al4?negru sau -n culori7 -n i!agini +i>e
sau ani!ateF
? un cod sonor " ,go!ote sau !u,ic. etc.
%ficiena mesa&ului7 de circu!stan. i static.7 depinde de ur!.torii patru +actoriC
? locul pe care -l ocup. -ntr?un ,iar :pagina7 nu!.rul de cuvinte7 nu!.rul de
r8nduri7 nu!.rul de coloane;F
? ora la care apare la radio sau la televi,iune :@pri!e ti!eB sau nu;F
? numrul i %recvena repetiiilorF
? numrul de mi&loace de in%ormare care -l reiau.
*ei se pot discerne7 -n interiorul acestei culture !ediatice de tip !o,aic7 unit.i
culturale i,olate7 disparate7 +.r. coeren. te!atic. sau leg.tur. -ntre ele7 +.r. o
progresie sau o co!ple>itate cresc.toare a in+or!aiei " aa?nu!itele @culture!eB
:0oles7 1(2%7 p. 1(; ? alegerea lor este dictat. de trei poli de interes care
acionea,. cu intensit.i di+eriteC
? con&unctura7 adic. starea unei societ.i7 pro4le!ele pe care tre4uie s. le re,olve
aceasta7 di+icult.ile cu care se con+runt.7 aspiraiile care o ani!. etc.F
11
? ideolo'ia7 adic. opiniile7 credinele7 valorile :!orale7 politice7 estetice etc.;7
repre,ent.rile stereotipe etc.F
? impulsurile narcisiste i a'resive7 adic. !ani+est.rile iu4irii i ale violenei7 ale
dorinei de a cuceri7 ale nostalgiei paradisului pierdut7 ale visului de a +i +ru!os i
!ereu t8n.r7 ale c.ut.rii +ericirii7 ale c.ut.rii a4solutului7 ale +ricii7 ale +ascinaiei
!orii etc.
'etorica mi&loacelor de informare a maselor se spri<in. pe +iguri !ai !ult sau !ai
puin proscrise -n discursul ales7 care g.sesc aici un re+ugiu i o utili,are
a4undent.C
? discursul mediatic este asertiv7 rareori du4itativ sau ipoteticC P (rintele
)onstituiei i-a dat sinur cas :*)7 nr. &7 2?& !artie 2//1;
? raionamentul demonstrativ nu se resete dect sub form de deducie simpl
sau de siloism :care7 de alt+el7 ascunde7 uneori7 un so+is! sau un truis!7 !ai ales
-n pu4licitate i -n propagand.;C
P Minciunile n-a mncat, urile nu-i miroase :*)7 nr. 127 #/ !art.?1 apr. 2//1;
? ndirea analo ocup un loc important7 co!paraia in8nd locul dove,ii sau al
e>plicaieiC +u e meci cum este blatu,, +ici -ia ca campionatu,. :*)7 2/7 21?#1
!ai 2//1;
? redundana persuadeaz fr a convine7 +ie prin repetarea unuia i aceluiai
!esa< -n !ai !ulte !i<loace de in+or!are a !aselor7 +ie prin repetarea -n interiorul
unuia i acelai !esa< cu a<utorul !ai !ultor coduri :cod ver4al scris i cod iconic
-n ca,ul pu4licit.ii7 de e>e!plu;C
? /lorence *ubenas a fost eliberat :'l7 nr. 42#&7 1# iunie 2//1;
? /lorence *ubenas, srbtorit de 0ntreaa /ran :17 nr. #17 1# iunie 2//1;
? /lorence *ubenas i ziaritii romni, 0n acelai beci. :*t7 nr. ##%7 1# iunie 2//1;
? 2ac3ues )hirac nu a mulumit 'omniei :*v7 nr. 2(7 1# iunie 2//1;
? 4 rpii, la beci :-7 nr. 4%/47 1# iunie 2//1;
? 5iarista francez, salvat de reeaua lui )eauescu :)7 nr. 1#%7 1# iunie 2//1;
? hiperbola7 care are e+ectul unui oc +ie prin 9ipertro+ierea se!ni+icantului
:utili,area !a<usculelor7 violena culorilor etc.;7 +ie prin 9ipertro+ierea
12
se!ni+icatului :alegerea de in+or!aii de sen,aie7 c.utarea parado>alului7
e>agerarea e>pri!.rii7 a4u,ul de superlative etc.;C
? Televiziunile se &oac cu ua-n praf :*)7 nr. 127 #/ !art.?1 apr. 2//1;
? &ocurile de cuvinte :aliteraii7 cala!4ururi7 silepse etc.;7 pentru a atrage atenia
asupra !esa<ului i pentru a a<uta la !e!orarea lui :!ai ales -n ca,ul sloganurilor
politice sau pu4licitare7 de e>e!plu; :Drunig7 1((/;C
? $octoratul lui 6arbuz las publicul mofluz :*)7 nr. %7 2# +e4r.?1 !ar. 2//1;
Accentu8nd conduita !i!etic. i uni+or!i,area social.7 cultura !ediatic. este i
un puternic vector de cunoatere care trans+or!. !ediul u!anC ea l.rgete c8!pul
cunotinelor7 vulgari,ea,. cunotinele i di+u,ea,. idei care ar r.!8ne7 +.r. ea7
apana<ul unui !ic nu!.r de +avori,aiF si!pli+ic. relaiile u!ane i d. o alt.
di!ensiune lu!iiF este pentru toi o desc9idere i pentru !a<oritatea oa!enilor7
singura +or!. de cultur. accesi4il..
I. ". #iarul
#iarul este de+init ca @pu4licaie periodic.7 de o4icei cotidian.7 -n care se tip.resc
tiri7 in+or!aii politice7 sociale7 culturale etc. de actualitateF ga,et.7 <urnalB :(E)7
s.v. ziar;. =n ciuda apariiei altor !i<loace de in+or!are a !aselor !ai con+orta4ile
:at8t radioul7 c8t i televi,iunea -i per!it s.?i continui activitatea -n ti!p ce
asculi sau tragi cu coada oc9iului;7 ,iarul a r.!as unul dintre !ediile cele !ai
r.sp8ndite i !ai -ndr.gite pentru c. r.spunde nevoilor cele !ai stringente ale
pu4licului consu!ator " de informare7 de comuniune7 de divertisment7 de a duce o
alt via7 de formareC
? nevoia de in%ormare7 nevoie care a dus la apariia7 -nc. din secolul al KIK?lea7 a
,iarului politic :-n 'rana7 de e>e!plu;F
? nevoia de comuniune7 senti!ent pe care -l au toi oa!enii :indi+erent de
categoria social. c.reia -i aparin7 indi+erent de nivelul de trai7 de ras. etc.; c.
aparin7 la ur!a ur!elor7 unei co!unit.i al c.rei destin -l -!p.rt.esc cu aliiF
? nevoia de divertisment7 nevoie satis+.cut. -n dou. !oduriC e7plicit7 prin 4en,ile
desenate :care -i anun. clar o4iectivul;7 +oiletoane7 <ocuri7 cuvinte -ncruciate etc.
1%
i implicit7 prin cronicile condi!entate despre viaa personalit.ilor7 prin +aptele
diverse pline de s8nge7 prin +aptele politice :care7 su4 prete>tul c. in+or!ea,.7 nu
+ac dec8t s. distre,e;F
? nevoia de a duce o alt via7 eli4er8ndu?se de instinctele rele sau -ncerc8nd s.
-neleag. !ai 4ine lu!ea din <ur cu a<utorul e>plicaiilor i al opiniilor altuiaF
? nevoia de %ormare7 ,iarul ve9icul8nd un anu!it patri!oniu cultural i social
:eveni!entele sunt raportate i co!entate prin pris!a unui cod !oral i utili,8nd
codul lingvistic al societ.ii -n care se e>pri!.; i +urni,8nd un anu!it nu!.r de
in+or!aii care -i per!it s. se descurce !ai 4ine -n viaa de +iecare ,i.
I. $. Titlul
Aa cu! -l citi! noi7 ,iarul este o !ar+. ca oricare alta7 dar care se vinde de dou.
oriC o dat. cititorilor :su4 preul de cost; i a doua oar. a!atorilor de pu4licitate
:pentru a co!pensa pierderile;. Ca orice !ar+.7 ,iarul caut. s.?i atrag. pe
eventualii cu!p.r.tori cititori. Pentru a seduce7 presa scris. utili,ea,. titluri
atr.g.toare7 apouri :te>te scurte care sur!ontea,. i pre,int. un alt te>t " dup.
titlu;7 divi,iuni su4titrate7 corpuri de liter. cu caractere di+erite i ilustraii ale c.ror
legende reiau in+or!aia din codul scris. )e pare c. atuurile cele !ai i!portante ale
unui ,iar sunt titlurile i imainile :Ligner7 1(&/;.
Titlul este @cuv8ntul sau te>tul pus -n +runtea unei lucr.ri sau a unei p.ri distincte
a ei7 indic8nd re,u!ativ sau sugestiv cuprinsul acesteiaB :(E)7 s.v. titlu;. Pentru a
atrage atenia i pentru a o !enine7 presa scris. recurge la titluri -ndelung
ela4orate -n care se reg.sesc procedee care +ie -l tri!it pe cititor7 printr?un <oc al
trans+erurilor7 c.tre un +ond cultural7 +ie <onglea,. cu -nsei ele!entele titlului.
Titlul are o ga!. +oarte larg. de utili,.ri. '.r. el7 nu e>ist. nici articol7 nici carte7
c8ntec7 ciclu de +or!are7 colocviu7 e!isiune radio sau TL7 +il!7 +otogra+ie7 9art.7
-nt8lnire7 pictur.7 pies. de teatru7 pies. !u,ical.7 progra! de predare7 pu4licaie
periodic.7 reuniune7 sc9e!.7 se!inar7 spectacol etc.7 indi+erent de suportul !aterial
pe care apareC a+i7 pagin. de gard.7 pri!a pagin. a unui ,iar etc. :CarQ7 1(%&;.
*at. +iind co!ple>itatea acestei pro4le!e7 ne vo! opri7 -n cele ce ur!ea,.7 asupra
1&
funciilor i formei acestei unit.i discursive7 +.r. a negli<a nici sinta7a7 nici sensul
titlului.
unciile titlului
Titlul are trei +uncii " o funcie apelativ7 o funcie referenial i o funcie
publicitar.
? %uncia apelativ const. -n se!nalarea di+erenial. a @opereiB :-n ca,ul nostru7
articolul;C 8nde a disprut inflaia noastr9 :)7 nr. 1#%7 1# iunie 2//1;
? %uncia re%erenial const. -n in+or!area asupra coninutului te>tului pe care -l
@pre+aea,.BC pentru a deveni -ntre4area la care r.spunde te>tul7 titlul tre4uie s.
pre,inte in+or!aiile eseniale -ntr?o +or!. concis.7 +.r. a spune -ns. totul
:0oirand7 1(%17 2/?%%;C *a au plantat minerii flori. :%z7 nr. 412/7 1# iunie 2//1;
? %uncia publicitar const. -n persuadarea i seducerea cititorului7 incit8ndu?l prin
punerea -n valoare a ele!entelor proprii @opereiBC : main, cadou de loodn :-7
nr. 4%/47 1# iunie 2//1;
*+,+" orma titlului
Atunci c8nd ne re+eri! la @+or!aB titlului7 ave! -n !inte aspectul7 dispozitivul i
lunimea titlului.
a" *spectul titlului; =nainte de a surprinde sensul unui titlu7 -l vede! i -l
recunoate! ca atare graie !ani+est.rii sale gra+ice sau scriptovi,ualului
:do!eniu inter!ediar -ntre discurs i i!agine;. Ast+el7 pute! a4orda titlul din dou.
puncte de vedere " tiporafic i toporaficC
? din punct de vedere tipo'ra%ic :+or!.7 volu!7 distan. -ntre litere etc.;7 tre4uie
preci,at c. +or!a i volu!ul :!.ri!ea; caracterelor care co!pun un titlu nu sunt
si!ple ele!ente de decoraieC +elul -n care sunt alese caracterele per!ite s. se
acorde o i!portan. !ai !ic. sau !ai !are in+or!aiei7 suger8ndu?i i cititorului
cu! tre4uie s. o perceap. :acest lucru este e>tre! de i!portant -n ca,ul presei
scrise -n care un titlu concurea,. cu alte titluri pe aceeai supra+a. perceptiv.;F cu
c8t tipogra+ia este !ai atent aleas.7 cu at8t sensul -nsui al !esa<ului este !ai !ult
l.sat -n ur!.7 titlul anun8nd o lectur. e+ectiv.7 rapid. i super+icial.F
1(
? din punct de vedere topo'ra%ic7 tre4uie s. !enion.! c.7 i atunci c8nd titlul
poate -nc.pea pe un singur r8nd7 destul de +recvent7 i !ai ales -n presa scris.7 el
este secionat7 ceea ce per!ite pre,entarea vertical. a ele!entelor unei +ra,e?titlu
:PeGtard7 1(%17 11;C +ra,a?titlu este t.iat. -n sintag!e sau -n poriuni de sintag!.
egale -ntre ele :de regul.7 -n +uncie de decupa<ul sintactic al +ra,ei -n constitueni
+unda!entali;.
b" $ispozitivul titlului; Un titlu nu apare aproape niciodat. singur. Ast+el7 el !ai
poate +i -nsoit i de un supra?titlu7 de un su4?titlu sau de un apou :'l7 nr. 42#&7 1#
iunie 2//1;C Iliescu a ordonat Ar!atei represiunea din iunie 1((/ )upra?titlu
Operaiunea @5u+.rulB " cu tancurile peste de!onstrani Titlu. Aceste in+or!aii
apar pentru pri!a oar. )u4?titlu
dup. ce a visat steagul verde de cl.direa Poliiei7 Iliescu a ordonat @3aionetele la
ar!eRB.
c" -unimea titlului; =n pres.7 titlul poate +i o secven. lingvistic. lung.7 ceea ce
per!ite identi+icarea lui cu un te>t de,voltatC 8rmnd e7emplul lui <obb=, fratele
lui mai teleenic, 'zvan (unescu a intrat 0n direct cu o prezentatoare de la <>
T? :*)7 nr. 1(7 1&?24 !ai 2//1;
-+-+ .inta/a titlului
=n general7 titlul poate lua ur!.toarele +or!eC
? sinta'm nominalC
P +.r. ver4C
:ranizaia de ineret :*)7 nr. %7 2# +e4r.?1 !ar. 2//1;
P cu un ver4 av8nd o +uncie cali+iant.C
@telian /ula, care vinde vindecare :*)7 nr. (7 (?11 !artie 2//1;
? sinta'm verbalC
1hiciu hicitoarea mea :*)7 nr. 1(7 1&?24 !ai 2//1; =n presa scris. :i !ai ales -n
cotidiene;7 titlul are +or!a unei sintag!e no!inale care per!ite e>pri!area unui
nu!.r !are de in+or!aii cu a<utorul unui nu!.r !ic de cuvinte.
Ast+el7 su4stantivul per!iteC
2/
? anunarea unor elemente noi :+uncia cata+oric.;C )onsiliul +aional (@$A
*ristic, Miron, Mircic, *drian, draul meu $an :*)7 nr. 1(7 1&?24 !ai 2//1;
? reluarea unor elemente vechi :+uncia dia+oric.;C
P -n !od direct :-n articolele +oarte scurte;C
'econstrucia caselor Bface valuri :%z7 nr. 42%&7 & iunie 2//1;
P sau indirectC
@e repar &udeul. :*)7 nr. (7 (?11 !artie 2//1;
6ecursul la su4stantivi,are produce un e+ect de scoatere a enunului -n a+ara
ti!pului " !otiv pentru care presa 9e4do!adar. o utili,ea,. !ai !ult dec8t presa
cotidian..
Titlul poate avea una dintre ur!.toare +or!eC
? un singur le>e!C
*ntibacteriana :*)7 nr. 217 1?% iunie 2//1;
? > le>e!e <u>tapuseC
?anhelie, ?ideanu, :T?, :mar :*)7 nr. 1#7 2?12 aprilie 2//1;
? predeter!inant S le>e!C
Marea *dunare $eltaic :*)7 nr. (7 (?11 !artie 2//1;
? :predeter!inant; S le>e! S :deter!inant;C
)upa Bcinilor :(@7 nr. 2#&27 12 !ai 2//1;
? T:predeter!inant; S le>e! S :deter!inant;U S e>pansiune prepo,iional.C
Ta7a pe ?otarea *duat cu de-a sila la *liana $;*; :*)7 nr. 1#7 2?12 aprilie
2//1;
? le>e! S con<uncie S le>e!C
Moiune cu pr :*)7 nr. 1#7 2?12 aprilie 2//1;
? grupuri ver4ale <u>tapuseC
)asa Monteoru nu-i acas; * furat-o 8niunea @criitorilor :*)7 nr. 1%7 4?1/ !ai
2//1;
*+,+0 + .ensul titlului
=n presa cotidian.7 titlul este7 -n general7 destul de e>plicit7 in+or!ativ7 deoarece se
acord. prioritate lecturii eveni!entului7 -n ti!p ce -n presa 9e4do!adar.7 el este
21
!ult !ai alu,iv7 eveni!entul ne!ai+iind actual. =n cele ce ur!ea,.7 relu.!
clasa!entul procedeelor e7presive i al procedeelor de structurare a enunului
+.cut de Cal4ris :1(&2;7 dei cele dou. aspecte pot +i cu!ulate.
a" (rocedee e7presive. 'ac parte din aceast. categorie de procedee sursa i aluzia
linvistic
? sursa poate +iC
P cultura cine!atogra+ic.C
*urul, petrolul i ardelenii Tender, Talpe i Timi :*)7 nr. 127 #/ !art.?1 apr.
2//1;
P cultura literar.C
)oncert din muzic de Ma=bach :*)7 nr. 1/7 12?22 !artie 2//1;
P cultura !u,ical.C
B'oata morii se-nvrtete, portofelul cnete :*)7 nr. 1/7 12?22 !artie 2//1;
P cultura religioas.C %vanhelie sau nu e :*)7 nr. 1#7 2?12 aprilie 2//1;
P dictoanele7 !a>i!ele7 preceptele i prover4ele din +ondul cultural ro!8nescC
)nd pisica nu-i acas, securitii sar pe mas :*)7 nr. 1/7 12?22 !artie 2//1;
P e!isiunile radio sau TLC
Czaura, mit sau realitate9 :*)7 nr. 147 1#?1( aprilie 2//1;
P istoriaC
$ra prietene i preedinte, 1ior& $abliu <u 2unior :*)7 nr. 1/7 12?22 !artie
2//1;
P locuiunileC
2ustiia vrea s fac dreptate cu de-a mila :*)7 nr. 147 1#?1( aprilie 2//1;
P presaC
*prarea uzanului rozaliu :*)7 nr. 127 #/ !art.?1 apr. 2//1;
? aluzia lin'vistic poate consta din transferul linvistic !metafor" de tipul
trecerii de la concret la abstractC
P (ianul familiei ?oicu ne trae clapa :*)7 nr. 147 1#?1( aprilie 2//1;
22
b" (rocedee de structurare a enunului; Trans+erurile culturale sunt adesea du4late
de &ocul cu similitudinea sau contrastul dintre ele!entele titlului sau c9iar de
crearea de noi cuvinteC
? &ocul cu similitudinile are ca scop s. plac. prin caracterul lui +acil7 prin
caracterul -nc8nt.tor i ador!itor al repetiieiC
P * doua scrisoare scrisoare deschis lui Con Con Diriac :*)7 nr. &7 2?& !artie
2//1;
? &ocul cu contrastele caut. s. oc9e,e7 s. tre,easc.7 s. e>cite curio,itateaC
P En ara celor trei trandafiri, laleaua olandez e mtrit :*)7 nr. 147 1#?1(
aprilie 2//1;
? crearea de cuvinte noi se 4a,ea,. pe contracia a dou. cuvinte sau prin derivare
su+i>al.C
P -icitaie pe Moldo-ol :P)7 nr. 2#%27 2( aprilie 2//1;
P 'eforma 0n &ustiie nu se face cu msuri rodicale :*)7 nr. (? 11 !ai 2//1;
c" )umulul de procedee. Clieul i apropierea +onetic. pot +i cu!ulate pentru a se
o4ine un plus de sugestieC
P 'eclamaia e sufletul comerului :*)7 nr. 147 1#?1( aprilie 2//1; .
2#
CAPITOLUL II
CEN#URA
II. 1. %e&i'ire
Cen,ura este un ter!en ultra?cunoscut de oricine. Este genul de ter!en care le d.
!ultora +iori pe sira spin.rii7 pe alii -i revolt. sau le a!intete de trecut. Punctele
de vedere sunt la +el de di+erite ca si c9ipurile celor care le voci+erea,.. In
pre,enta lucrare a! -ncercat sa surprind cat !ai !ulte opinii si ca,uri actuale de
cen,ur..
*e la 4un -nceput o4serv.! o dislocare a de+iniiei cen,urii raportat. la dou.
puncte de vedere di+eriteC
a. e>plicare a cuv8ntului cen,ur. de *.E.K.?ul Editurii Acade!iei 6epu4licii
)ocialiste 6o!8nia din 1(%1.
@Cen,ur.7 cen,uri7 s.+. 1. Control preala4il care asigur. p.strarea secretului de
statC control e>ercitat asupra coninutului pu4licaiilor 7 e!isiunile de televi,iune
sau de radio7 etc.F organ care e>ercit. acest controlB
4. de+iniie aparin8nd *ictionarului E>plicativ Engle, al editurii 0ac!illan din
2//#.
@Censors9ip noun t9e proces o+ re!oving parts o+ 4ooOs7 +il!s7 letters7 etc t9at
are considered unsuita4le +or !oral7 religious7 or political reasons.B
TraducereC
Cen,ura este procesul e>tragerii unor pari din cari7 +il!e7 scrisori7 etc.7
considerate nepotrivite din !otive !orale7 religioase sau politice.
Tre4uie !enionat c. percepia aspura acestui +eno!en nu se poate des+aura
independent ci este raportat. la circu!stane e>terne : cea !ai i!punatoare +iind
regi!ul politic;. Ast+el di+erena punctului de vedere este evidena7 !otiv pentru
care nu voi insista asupra percepiei cen,urii in 6o!8nia secolului trecut7 ci !.
voi a>a pe pre,ena cen,urii ast.,i /2 !ai 2/14.
Cen,ura este prevenirea dise!in.rii in+or!aiei c.tre pu4lic de c.tre un grup de
control. *e o4icei7 cenu,ura este reali,at. de guverne7 grupuri religioase sau de
24
!ass?!edia7 dar e>ist. i alte +or!e de cen,ur.. P.strarea in+or!aiilor secrete
o+iciale7 secretelor co!erciale7 propriet.ii intelectuale i co!unicaiilor
privilegiate avocat?client nu sunt de o4icei descrise ca cen,ur.7 at8ta ti!p c8t
r.!8n -n li!ite re,ona4ile. *e aceea7 ter!enul cen,ur. poart. deseori o
se!ni+icaie de represiune prin secreti,area in+or!aiilor.
Cen,ura este supri!area vor4irii sau tergerea !aterialului +olosit la co!unicare
ce poate +i considerat o4<ectina4il7 daunator sau sensi4il7 dup. cu! considera
cen,orul. 6ationa!entul cen,urii este di+erit7 depin,8nd de tipul de date
cen,urate. Cen,ura deci este actul sau practica de a e>trage !aterialele +acute
pu4lice pe care noi le -nt8lni! -n +iecare ,i pe !otive de o4scenitate7 vulgaritate .
'ie ca e>ist. la televi,iune7 in !u,ic.7 pe internet sau -n c.ri7 cen,ura este o
parte din viaa noastr. de care nu pute! sc.pa.
Cen,ura poate +i -!parita -n !ai !ulte categoriiC
1. Cen,ura !oral.C este !i<locul prin care orice !aterial ce conine +rag!ente
considerate de c.tre cen,or a +i de o !oralitate -ndoielnic. este inter,is pu4lic.rii.
Pornogra+ia spre e>e!plu este deseori cen,urat.7 tin8nd cont de acest aspect. Un
alt e>e!plu este cen,urarea +il!ului @)car+aceB7 considerat a +i @ se!ni+icant din
punct de vedere cultural7 istoric si esteticB +inali,at original in 1(#2.
2. Cen,ura !ilitar.C este procesul prin care in+or!aiile si tacticile !ilitare sunt
tinute secrete si departe de dus!ani. Acest lucru este utili,at in principal pentru
contracararea spiona<ului. In plus7 cen,ura !ilitara poate sa inse!ne si restrictii
asupra in+or!atiei sau !ediati,area unor eveni!ente care sa a<unga la !ase.
Acest tip de cen,ura este acceptat c9iar si de guvernele de!ocrate pentru
pastrarea securitatii nationale.
#. Cen,ura politicaC apare atunci cand guvernele tin secrete unele in+or!atii si nu
le i!partasesc cetatenilor. @Logica acestei !etode este sa previna li4era e>presie
care este ele!entul necesar unei revolteC orice declaratie i!potriva guvernului
considerata a +i o @sla4iciuneB ce poate +i e>ploatata de catre opo,anti.
4. Cen,ura in cadrul corporatiilorC este procesul prin care editorii !aterialelor
!edia legate de corporatii intervin pentru stoparea pu4licarii in+or!atiilor
21
negative despre propria corporatie sau despre partenerii lor de a+aceri. Corporatii
private i!plicate in di+u,area stirilor de ase!enea re+u,a uneori sa ditri4uie
in+or!atii din cau,a posi4ilitatii pierderii o+ertelor pu4licitare sau !a<oritatii
actionare care parvine din pu4licitate. In vre!e de ra,4oi7 cen,ura e>plicita este
+olosita pentru a preveni scurgerile de in+or!atie catre ta4erele adverse. Cu toate
ca in+or!atii din trecut au +ost pastrate sau !e!orate7 acest !od intentionat si
siste!atic de alterare a istoriei in !intea pu4lica este +unda!entala stalinis!ului
si totalitaris!ului.
1. Cen,ura surselor educationaleC continutul !anualelor este deseori su4iect de
discutie7 din !o!ent ce seg!entul lor de audienta este tineretul. @0ascareaB
anu!itor eveni!ente daunatoare sau a unor co!entarii incisive este +olosita o
te9nica +olosita pentru a indeparta selectiv unele +rag!ente. )pre e>e!plu
raportarea unor atrocitati !ilitare din istorie a ra!as deose4it de controversata in
ca,ul 0asacrului de la 5anOing7 Holocaustului :sau negarea Holocaustului; si
investigatia @Ninter )oldierB a ra,4oiului din Lietna!. 6epre,entarea de+ectelor
+iecarei societati sau condiutei necorespun,atoare este adesea !ascata in +avoarea
unei vi,iuni !ai nationaliste si patriotice. Drupurile religioase au incercat uneori
sa 4loc9e,e predarea evolutiei in scolile pu4lice deoarece le contra,ice credintele
religioase sau au acu,at de cen,ura daca nu li se per!itea si predarea
creationis!ului. *e ase!enea predarea educatiei se>uale in scoli si includerea
in+or!atiilor despre sanatatea se>uala si !etodele contraceptive in !anuale au
+ost de ase!enea tinta supri!arii unor in+or!atii.
Printre caracteristicile regi!ului co!unist asupra presei scrise7 aspectul cel !ai
drastic il repre,inta cen,ura7 +iind supri!at7 c9iar -nainte de pu4licare7 orice
cuv8nt7 e>presie a unei pareri7 a unei idei -n contradictie cu ideologia co!unista.
*in ne+ericire7 !asurile restrictive nu se i!puneau doar -n presa scrisa7 cen,ura si
cen,orii de di+erite speciali,ari su4,istau si -n cine!atogra+ie7 teatru7 opera sau
literatura7 unde nici o carte7 +il! sau alta opera artistica nu putea +i e>ploatata daca
nu pri!ea vi,a de control.
22
Poate sectorul cel !ai a+ectat de cen,ura il repre,inta televi,iunea si radioul7 unde
cen,orii erau cei !ai nu!erosi. 'aptul ca7 Televi,iunea 6o!8na trans!itea din
anul 1(1( un progra! de &1 de ore pe sapta!8na7 iar dupa anii V&/ a a<uns sa
trans!ita -n <ur de 14 ? #/ sapta!8nal7 iar -n grila de progra!e !a<oritatea
e!isiunilor erau politice si patriotice7 de!onstrea,a ca !esa<ul trans!is nu era
altceva dec8t propaganda co!unista. Totusi7 tre4uie sa !entiona! ca e!isiunile de
divertis!ent erau produse de <urnalisti cu talent7 iar7 -n li!ita ti!pului disponi4il7
se trans!iteau spectacole de teatru7 e!isiuni culturale si +il!e artistice care erau
vi,ionate cu !ulta placere de catre telespectatori.
Acest control al Partidului Co!unist 6o!8n si !ai cu sea!a controlul e>ercitat de
catre Ceausescu si Elena7 devine evident pe la !i<locul anilor V%/7 ating8nd
proportii patologice -n ur!atoarea decada. Era aproape i!posi4ila aparitia unor
!ass?!edia alternative sau de opo,itie7 cele c8teva tentative de a pu4lica !ateriale
critice la adresa autoritatii co!uniste erau repede -na4usite7 -nsa7 cu ti!pul7
oa!enii au -nvatat sa citeasca printre r-nduri. Totusi7 tea!a sanctiunilor sau a
represaliilor de orice natura7 ii conducea pe <urnalisti sa isi +i>e,e interdictii
dincolo de cele i!puse de autoritati7 ii conducea la autocen,ura7 iar o ast+el de
autoli!itare repre,enta o a!enintare !ai !are pentru li4ertatea de e>pri!are si de
in+or!are.
In conclu,ie7 posi4ilitatile cetatenilor de a se in+or!a corect7 dintr?o sursa sau alta7
erau in+i!e7 iar interdictiile i!puse7 +ie pentru -!piedicarea aparitiei pu4licatiilor
ilegale sau clandestine7 erau e>agerate. )?a a<uns p8na la neputinta de a?ti procura o
!asina de scris proprie doar cu apro4area scrisa a autoritatilor. Este evident ca7
pentru introducerea doctrinei co!uniste si a cultului personalitatii7 Ceausescu s?a
+olosit de toate !i<loacele si te9nicile !anipularii -n !asa si a reusit7 ce?i drept si
prin +ort.7 s.?i duca la 4un s+arsit strategia.
II. 2. C('si!era)ii te(retice. U' ist(ric al ce'*urii
2%
5ici un siste! totalitar nu poate a+ir!a despre sine c. -i controlea,. pe
deplin pe cei a+lai su4 autoritatea sa dac. nu le controlea,. acestora i !odul de a
vor4i7 de a scrie7 -ntr?un cuv8nt7 de a g8ndi. *ac. lucrurile nu ar sta ast+el7 un atare
regi! n?ar avea prea !ulte anse s. supravieuiasc.. Este i p.rerea lui 0i9ai
Co!anC @@upraveherea tuturor i, prin ea, controlarea actelor de comunicare,
reprezint un inredient al meninerii la putereB
4
. *ar cen,ura nu este
caracteristic. doar unui siste! opresiv. )e -nt8lnete adesea i -n .ri cu regi!uri
de!ocraticeC @*prut pe scena evoluiei sociale odat cu oranismul statal ce
e7ercit ceea ce se cheam, 0ntr-un cuvnt, (uterea, cenzura a cunoscut, 0n timp,
intensiti i forme multiple, dovedindu-se indispensabil pn i funcionrii
societilor democratice i chiar celor contemporaneB
1
.
Cen,ura7 la !odul general7 -ndeplinete !ai !ulte +uncii7 -ntre care 3ogdan
'iceac o identi+ic. pe cea !ai i!portant. ca +iind @crearea unei noi elite potrivit
unui canon ideologic sta4ilit de suveranB
2
. )u4su!at. acestei +uncii7 o alta este
@nete,irea traseului !esa<ului propagandistic7 pe l8ng. li!itarea dreptului la
in+or!are i a li4ert.ii de e>pri!areB
%
.
Practicile asociate cen,urii se !ani+est. -ndeose4i -n !o!entele de cri,.
econo!ic.7 !o!ente -n care Puterea se si!te legiti!at. s. raionali,e,e
consu!urile7 ceea ce duce7 de +iecare dat. la distri4uii pre+ereniale7 inec9ita4ile
de !aterii pri!e i te9nologieF su4 aparena ec9ili4rului7 cei o4edieni sunt
+avori,ai -ntotdeauna.
Controlul accesului la pro+esie. Puterea instituie criterii pe 4a,a c.rora un
individ poate practica o anu!it. pro+esie7 cu! ar +i studiile :+.r. ca 4reasla s.
adere la o ast+el de condiie;7 apartenena la o ras. :epur.ri -n pres.7 -ndreptate
-!potriva evreilor;7 la o clas. social. ori la o grupare politic..
Cen,ura popular.. Puterea nu are p8rg9ii de aciune7 din cau,a
-!pre<ur.rilor7 nu apelea,. la ele7 pre+er8nd o aciune indirect. asupra presei
-ndeose4i7 +ie prin incitarea unui grup politic7 religios ori pro+esional la aciuni de
4
0. Co!an -n 0arian Petcu ? (uterea i cultura # o istorie a cenzurii7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p. %
1
0.6. 0ocanu ? )enzura comunist7 Ed. Al4atros7 3ucureti7 2//17 p. %
2
3. 'iceac7 Cen,ura co!unist. i +or!area o!ului nou7 Ed. 5e!ira7 3ucureti7 1(((7 p. 1#
%
0. Petcu7 op. cit.7 p. 1%
2&
repri!are7 +ie prin tolerarea unor ast+el de aciuni. =n cele din ur!.7 protestele7
presiunile grupului @legiti!ea,.B actul interdiciei ori pe cel al avertis!entului dat
celui incri!inat.
'or!ele !oderne de cen,ur. p.strea,.7 -n proporii varia4ile7 !ecanis!e
speci+ice vec9ilor +or!e7 dar sunt7 de regul.7 !ai discrete. =ngr.direa accesului la
in+or!aii constituie o practic. +recvent. i se !ani+est. +ie prin clasarea e>cesiv.
a in+or!aiilor drept secrete7 +ie prin -!piedicarea accesului la surseWlocul
eveni!entului :re+u,ul acredit.rii <urnalitilor7 instituirea de e!4argouri in
+or!aionale etc.;
&
Co!unicaiile <urnalitilor recla!. ca +iind practici asociate cen,urii
situaiile de tipul celor de !ai <osC
E>istena unei legislaii a!4igue privind in+or!aiile cu caracter secret7 ceea
ce d. loc unor interpret.ri a4u,ive din partea dein.torilor lor ori a
!agistrailorF
Legislaiile care nu recunosc <urnalitilor dreptul de a?i prote<a sursele de
in+or!aiiF
Legislaiile care nu garantea,. independena ad!inistrativ. i editorial. a
organelor de conducere ale canalelor pu4lice +a. de guverneF
Invocarea7 cu rea credin.7 a regle!ent.rilor de ordin te9nic la alocarea de
+recvene radio?TL7 pentru a in+luena coninutul progra!elorF
A4sena legislaiei anti?concentrare -n !ass?!ediaF
Alte regle!ent.ri i practici de inti!idare7 de descura<are a <urnalitilor.
=n ulti!ele decenii7 -n .rile cu regi!uri de!ocratice s?au cristali,at o serie
de restr8ngeri ale li4ert.ii de e>pri!are la care presa a aderatC prote<area securit.ii
naionale7 a integrit.ii teritoriale i a siguranei pu4lice7 restricii pentru prevenirea
cri!ei7 pentru prote<area s.n.t.ii i !oralit.ii7 a reputaiei i drepturilor o!ului7
restricii pentru prevenirea de,v.luirii de in+or!aii secrete i pentru !eninerea
i!parialit.ii <udec.torilor. Totui7 nu de puine ori7 -n nu!ele nor!elor a!intite7
agenii de control e>ercit. presiuni -n sensul li!it.rii e>erciiului pro+esional al
&
0arian Petcu7 (uterea i cultura # o istorie a cenzurii7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p.12
2(
<urnalitilor7 altele dec8t cele +ireti7 speci+ice @conducerii de la distanB a !ass?
!edia i care presupun negocieri i acorduri cu pro+esionitii !edia
(
.
II.". O te(rie a ce'*urii r(m+'eti
Puterea nou instalat. la 3ucureti -n anii J44?J41 cu a<utorul esenial al
Ar!atei 6oii7 avea neap.rat. nevoie de o portavoce7 prin inter!ediul c.reia s.?i
atrag. de partea sa !asele. =n acelai ti!p7 pentru ca !esa<ul s.u s. nu +ie @4ruiatB7
partidul co!unist a +.cut tot ce i?a stat -n putere ca7 -nc. de la -nceput7 s. supri!e
celelalte instituii care nu serveau intereselor sale prin ce scriau7 di+u,au7 pu4licau.
Cu alte cuvinte7 -nc. din pri!ii ani de dup. o4inerea puterii " !ai !ult o+erit. pe
tav. de sovietici7 dec8t cucerit. prin +ore proprii " co!unitii de la 3ucureti au
instituit cen,ura.
Ceea ce i?a dorit cen,ura co!unist. din 6o!8nia a +ost nivelarea
contiinelor7 uni+or!i,area lor7 -ntr?un +inal. @)enzura a reprezentat una din
procedurile fundamentale puse 0n lucru de reimul comunist romnesc 0n vederea
constituirii unui spaiu public i a unei culturi comuneB
1/
. Xelul supre! al
co!unitilor " pe plan socio?u!an7 s. spune! " era crearea @o!ului nouB. Or7
unul din instru!entele +olosite la crearea acestui @o! nouB este controlul
in+or!aiilor. @Controlul in+or!aiilor este instru!entul +olosit -n restructurarea
concepiilor7 -n !odi+icarea conclu,iilor e>perienei de via.7 -n de+or!area
relaiilor interpersonale7 -n distorsionarea proceselor i!aginative7 -n recrearea
siste!elor de nor!e !orale i etice7 -n rescrierea istoriei7 -n de,voltarea unor noi
criterii de evaluare.
Unii cen,ori au +ost ani -n ir repeteni la Litere sau 'iloso+ie7 alii nu aveau
4acalaureatul7 dar pretindeau ca scriitorii s. <oace dup. cu! le c8nt. ei. I!periul
cen,urii este7 -n unele privine7 o copie !etoni!ic. a siste!ului co!unist7 -n altele7
creierul per+id al acestui siste!
11
.
(
I4ide! p.1%
1/
3ogdan 'iceac ? )enzura comunist i formarea omului nou7 Ed. 5e!ira7 3ucureti7 1(((7 p. 2
11
Liliana Co4o4ca ? )ulisele cenzurii comuniste 7 -n revista AsG!etria7 versiunea online pe
9ttpCWWMMM.asG!etria.orgW!odules.p9pYna!eZ5eMs[+ileZarticle[sidZ12#
#/
Cen,ura co!unist. a !ers !8n. -n !8n. cu propaganda. Una +.r. alta nu se
putea. Interesant este +aptul c.7 -n pri!ii ani de la actul de la 2# august 1(447
propaganda co!unist. cerea respectarea li4ert.ii presei. E drept c. se re+erea de
+apt la li4ertatea presei co!uniste7 nu a presei -n general. Aa suna i un articol din
@)c8nteiaB acelor aniC @Li4ertate pentru presa de!ocratica7 daR Li4ertate pentru
na,itii din presa ro!8n.7 nuRB
12
. Aa?nu!iii na,iti din presa ro!8n. erau7
evident7 toi cei care nu susineau cau,a co!unis!ului. )e aplica i aici dictonul
@Cine nu e cu noi7 e -!potriva noastr.B.
5?a! putea spune c. !odelul co!unist de cen,ur. se di+erenia,. radical de
alte !odele7 cel na,ist7 de e>e!plu :cele dou. siste!e7 co!unis!ul i na,is!ul7 au
i +ost v.,ute ca +iind -n esen. de aceeai natur.7 dar cu @se!nB inversat;. )e prea
poate totui ca7 -n ti!p ce -n Der!ania arian.7 propaganda s. +ie pe pri!ul loc7 -n
co!unis!7 accentul s. se pun. pe cen,ur.. Accept8nd ideea c. cen,ura i
propaganda7 luate -!preun.7 constituie un !odel de co!unicare -n !as.7 pute!
identi+ica unele din co!ponentele acestui !oodelC @decuparea ipocrit. a
eveni!entelor7 ocultarea acestora " procese supraveg9eate de B+uncionarii
Adev.ruluiB " 7 dependena de o unic. agenie de pres. :naional.7 o+icial. i de
stat7 su4 controlul partidului;7 a -ntregului siste! !ediatic7 controlul accesului la
pro+esie i al practicilor pro+esionale7 al resurselor !ateriale i al discri!in.rii
produselor culturale7 privarea de surse alternative de in+or!areB
1#
. Acelai autor
nu!ete c8teva re,ultatele aplic.rii acestor co!ponente :!etode;C @generali,area
@li!4ii de le!nB7 a discursului pu4licistic steril i sterili,ant7 construit din
@adev.ruri convena4ileB i din @interpret.ri con+or!eB7 vicierea educaiei i
culturii prin politi,area lor e>cesiv. :cen,ura co!unist. ta>a drastic apolitis!ul "
n.!.;7 parali,area +lu>urilor in+or!aionale at8t la nivelul s+erei private7 c8t i al
celei pu4lice " pu4licului i se cere s. adere la @ adev.rurile o+icialeB7 iar dac. nu o
+ace7 s. nu?i !ani+este -ndoiala7 s. nu e>pri!e co!paraii i7 !ai ales7 s. nu
criticeB
14
.
12
L. 'run,.7 ? Istoria stalinis!ului -n 6o!8nia7 Ed. Hu!anitas7 3ucureti7 1((17 p. 214
1#
0arian Petcu7 ? Puterea i cultura " o istorie a cen,urii7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p. 1&
14
I4ide!
#1
=n teoria <urnalis!ului se spune c. acesta nu -n+.iea,. de +apt realitatea7 ci o
reco!pune7 instituind criterii7 valori7 nor!e ce di+er.7 poate7 de cele e>istente -n
viaa de ,i cu ,i. Cen,ura co!unist. i?a pus at8t de !ult a!prenta asupra presei7
-nc8t aceasta nu doar a reco!pus realitatea7 dar a reuit s. o trans+or!e -ntr?un
verita4il 4as!7 invers8nd ierar9ii7 trans+or!8nd al4ul -n negru i negrul -n al4.
0arian Petcu vor4ea de o @non?actualitate ve9iculat. de pres.B
11
i de +aptul c.
@unica valoare a unei tiri este dat. de !.sura -n care servete partidului unicB
12
.
C. oa!enii o4inuii nu tre4uia nici !.car s. tie de e>istena pu4licaiilor
catalogate @inter,iseB7 nicidecu! s. le i citeasc.7 e de la sine -neles. *ar liderii
regi!ului de la 3ucureti aveau totui nevoie de percepia real. a Occidentului
asupra siste!ului co!unist -n general. *e aceea7 o Hot.r8re a Consiliului de
0initri
1%
speci+ic. -n ce condiii pot +i i!portate !aterialele cu ta!pila @iB pe
copert. i !ai ales7 ce instituii pot +ace acest lucru. Acestea sunt 0inisterul
A+acerilor Interne7 0inisterul A+acerilor E>terne7 0inisterul 'orelor Ar!ate7
@)c8nteiaB7 *DPT7 Agerpress7 Co!itetul de 6adio7 Institutul 6o!8n pentru 6elaii
Cuturale cu )tr.in.tatea7 Acade!ia 6P67 0inisterul 'inanelor7 0inisterul
Co!erului E>terior7 0inisterul Cultelor7 Co!isia de )tat a Plani+ic.rii7
*ireciunea Central. de )tatistic. de pe l8ng. Consiliul 0initri7 pentru
pu4licaiile din do!eniul lor.
=ntr?un stat de!ocratic7 cu un siste! pluripartidist i -n care li4ertatea de
e>pri!are nu cunoate li!it.ri :prea !ariF ele totui e>ist. pretutindeni;7 un
ase!enea !od de a vedea lucrurile ar +i catalogate drept a4eraii de !a<oritatea
populaiei7 iar pu4licaiile av8nd ast+el de -nclinaii ar a<unge la gunoi :aa cu! se
-nt8!pla de alt+el cu pu4licaiile co!unitilor -nainte de venirea acestora la putere7
de ase!enea7 ideile e>pri!ate -n @)c8nteiaB nu aveau cu! s. prind. la ro!8ni7
-ntruc8t cereau7 de pild.7 separarea Transilvaniei de 6o!8nia. Ce s. !ai spune!
de 3asara4ia7 despre care aceeai @)c8nteiaB scria c. +usese r.pit. de 6o!8nia
Uniunii )ovietice. Pe cale de consecin.7 @)c8nteiaB cu tot cu !inusculul partid
11
I4ide!
12
I4ide!
1%
Hot.r8rea Consiliului de 0initrii nr. #41W1(12
#2
care o edita intraser. -n ilegalitate;. Trist este -ns. +aptul c. -n 6o!8nia co!unist.
doar la acest !od se +.cea pres.7 iar populaia era o4ligat. s. -ng9it. !inciunile i
o!isiunile v8nturate prin ,iare. @Entre sistemul ideoloic comunist totalitar era
astfel conceput, structurat, de sus 0n &os, fcut s funcioneze prin numeroasele lui
verii, mecanisme, orane de resort i oranizaii cu diferite posibiliti i potene
de constrnere i corupere, care cuprindeau societatea 0n ansamblul ei, dar 0n
special e7ercitau un strict, permanent control asupra prii ei nditoare;;.B
1&
.
Acelai autor declar. c. nu a au,it de cen,ur. -n totalitaris!7 nu a v.,ut cen,ori -n
totalitaris!7 dar a @trit dureros, pn la comar, presiunea e7ercitat asupra
sufletului s.u i asupra Bactului creator de forele secrete ale sistemului
totalitarB
1(
. *e aici7 el trage conclu,ia c.7 cel puin -n spaiul 4asara4ean7 @cenzura
0n totalitarism nu a fost dect o absen omniprezent;;.B
2/
.
Totui7 dup. cu! se va vedea7 cen,ura co!unist. -n 6o!8nia nu era deloc o
@a4sen.B7 ci di!potriv.7 o @pre,en.B. Atri4utul @o!nipre,ent.B se p.strea,..
II.$. ,eca'ismele ce'*urii
'iecare !aterial care este propus s. apar. -n paginile vreunei pu4licaii este
atent veri+icat. =n a+ar. de +aptul c. in+or!aiei i se aduceau co!plet.ri cu un v.dit
caracter propagandistic7 e>periena sovietic. tre4uie s. -i +ac. pre,ena si!it. i
-n cel !ai !ic detaliu. Te>tele nu tre4uiau s. conin. nicio greeal.7 ,ona sensi4il.
+iind nu!ele conduc.torilor i citatele din acetia. Cei care -nde!nau la e>cese
ideologice erau c9iar liderii partidului. Printr?o serie de articole i studii
sti!ulative7 t8n.rul ,iarist este iniiat -n lupta -!potriva oric.ror devieri de la
principiul !aterialis!ului dialectic. Pentru ca e+iciena aparatului de cen,ur. s.
creasc.7 pe un +ond !eninut propagandistic7 este controlat. colari,area7
preg.tirea i +or!area viitorilor constructori ai socialis!ului. Acoala de partid A.A.
Edanov7 iar apoi Universitatea Ate+an D9eorg9iu erau cele care scoteau ca pe 4and.
1&
Lladi!ir 3eleag.7 )enzura 0n totalitarism # o absen omniprezent, -n revista @)ud?EstB7 C9iin.u7 nr.
42W4W2///
1(
I4ide!
2/
I4ide!
##
politrucii at8t de necesari de,volt.rii propice noului siste!. Agreai sunt i ,iaritii
care lucraser. -n redaciile din perioada ilegalit.ii ori -n alte structuri co!uniste
anterioare. Ast+el7 orice +or!. a unei posi4ile opo,iii intelectuale -n presa
ro!8neasc. era i!posi4il..
Prin inter!ediul instituiilor i a oa!enilor cu atri4uii speci+ice are loc un
control riguros a tot cea ce se pu4lic.7 av8nd drept nu!ai autorii acceptai de
regi!7 adic. cei care au drept de se!n.tur.. Ca ur!are7 un !anuscris este supus
!ai -nt8i cen,urii autorului7 adic. autocen,urii7 acesta evalu8nd posi4ilitatea de
pu4licare a creaiei sale -n +uncie de atingerea priorit.ilor te!atice sta4ilite de
c.tre partid. =n cadrul editurii !anuscrisului este citit i veri+icat ideologic de c.tre
redactorul de carte7 care !odi+ic. sau eli!in. idei sau i!agini artistice care pot da
natere la interpret.ri sau con+u,ii. =n evaluarea unui !anuscris de !ulte ori se
apelea,. la cola4oratori?re+ereni e>terni pentru veri+icarea ideologic. a acestuia7
redactorul editurii sc.p8nd ast+el de responsa4ilitatea integral. privind eventualele
pro4le!e de pu4licare a unui !anuscris
21
.
6ealis!ul socialist era singurul care putea +i +olosit ca !etod. de creaie.
Unic. i o+icial. era doar ideea sovietic, care sttea la baza a tot ce este bun,
drept i cinstit 0n aceast lume;
FF
=n concepiile partidului aa tre4uia s. arate
societatea de !8ine7 av8nd ca actor principal o!ul de tip nou. Pe parcursul acestor
ani de sovieti,are !asiv.7 siste!ul educativ co!unist se +olosea de !i<loace dintre
cele !ai diverse -n formarea unei contiine socialiste sntoase
2#
.
*e e>e!plu7 p8n. -n anul 1(4( s?au tip.rit -n 6o!8nia 11%1 de titluri de carte
sovietic.7 -n tira<e ce atingeau un total de 1#.#1(.///7 nu!ai -n anul 1(12 lucr.rile
lui Lenin i )talin ating8nd un tira< de %.1//./// e>e!plare. =n acelai ti!p
literatura naional. se valori+ica selectiv7 evaluat. pe principii ideologice i nu
rareori ignorat. -n 4ene+iciul creaiei din alte .ri co!uniste7 +.r. alt. calitate -n
a+ara celei de a +i +ost !ar>ist leninist.
24
.
21
Liorel 5istor " Articolul *specte ale cenzurii comuniste 0n proza romneasc postbelic -n revista )tudia
Ep9e!erides nr.1W2//(
22
Eean?'rancois )oulet " Cstoria comparat a statelor comuniste, din >GHI pn 0n zilele noastre7 editura Poliro!7
Iai7 1((& p. 1%
2#
I4ide!7 p. 2/
24
0arian Petcu7 op. cit. p. 1%1.
#4
*irectivele partidului ur!au -ns. o aa?,is. cale de!ocratic.7 legal.. Legile
erau -ns. propuse7 votate i apoi pro!ulgate de acelai +oruri deci,ionale7 care
aveau ca unic scop prote<area cuceririlor socialiste. *up. +iecare 9ot.r8re e!is.
ap.rea i un raport din partea *ireciei Denerale a Presei i Tip.riturilor -n care
erau co!4.tute succesiv diverse ele!ente ale reaciunii. Acest raport genera o
nou. 9ot.r8re care -ncerca s. -ncadre,e legal noile a4ateri.
=n teritoriu situaia devenise i !ai co!ple>.. )erviciul Presei 6aionale i
6egionale asigura cen,ura tuturor pu4licaiilor care ap.reau -n provincie.
Control8nd i coordon8nd !edia regional.7 acest serviciu -ntoc!ea regulat studii i
lucr.ri de anali,. asupra carenei presei de provincie.
21
Pe parcursul anilor7 serviciul a cunoscut o de,voltare a!pl.7 datorit.7 -n
pri!ul r8nd7 vigilenei de partid. *ac. operativitatea acestuia l.sa !ai !ult de
dorit -n anul 1(1/7 c8nd activitatea -i era redus. doar la o !unc. de scriptologie7 la
-nceputul anului 1(117 serviciul cap.t. noi valene i atri4uii. En perioada
februarie-aprilie >GI> au fost lecturate dup apariie >4JK ziare; )u aceast
ocazie au fost sesizate >I>L reeli politice i de tipar;
F4
=ncep8nd cu anul 1(11 !unca cen,urii provinciale s?a -!4un.t.it. Printr?o
operativitate !a>i!.7 s?a reuit identi+icarea i controlarea pro4le!elor ivite.
*irectivele *ireciei Denerale ordonau -ns. scrupulo,itate -n studierea ,iarelor i
speciali,area treptat. privind pro4le!atica +ragil. a politicii e>terne.
Pentru +iecare ,iar din provincie se -ntoc!ea un raport7 ce vi,a tangenele
acestuia cu preparativele ideologice i doctrinare sovietice. Paralel erau -ntoc!ite
co!entarii i autocritici privind lipsuri -n preg.tirea ideologic.. )unt raportate
c9iar i note de reeli. Acestea purtau indicativul secret i ilustrau conving.tor
greelile ap.rute -n ,iarele locale.
Aadar -n perioada septe!4rie 1(4( " ianuarie 1(1/ au +ost e+ectuate 1411
cen,uri i corecturi7 reparti,ate ast+el
2%
C
Adev.rul 12%
21
6aportul secret privind activitatea )erviciului presei regionale i raionale din 1/ !ai 1(11
22
Ide!
2%
3ogdan 'iceac ? )enzura comunist i formarea omului nou7 Ed. 5e!ira7 3ucureti7 1(((7 p. 1/4
#1
Universul #12
6o!8nia Li4er. 121
Liaa )indical. (%
'rontul Plugarilor (1
Liaa Capitalei 21
)c8nteia tineretului 1(
)portul Popular 4/
Dlasul Ar!atei #(
)c8nteia 21
Adev.rul se desprinde ca +iind cotidianul cu cele !ai !ulte cen,uri7 c.ci -n
redacia ,iarului se !ai p.strau -nc. re!iniscene i!perialiste
2&
. Articolele erau7 de
o4icei7 cen,urate -n -ntregi!e deoarece +oloseau surse anglo?a!ericane. =n alte
ca,uri se punea accent pe interpret.ri7 pro4le!e ortogra+ice7 eveni!ente politice7
persona<e inter,ise etc.
Acelai trata!ent este suportat i de staiile de radioa!pli+icare i
radio+icare. O circular. din 1(11 a *ireciei Denerale
2(
prevedea o conspirativitate
!a>i!. a controlului !aterialelor ce ur!au s. pri!easc. 4un de di+u,are.
)erviciul este strict7 c.ci pentru di+u,area unui !aterial tre4uia s. pri!eti o serie
-ntreag. de apro4.ri7 condiionate de linia partidului.
Un alt co!parti!ent al cen,urii a +ost i )erviciul Autori,.rii C.rilor.
Acesta d.dea 4un de tipar neperiodicelor7 autori,a i!portul i e>portul de carte7
controla analele ro!8no?sovietice7 4uletinele de agitaie etc.
=n 1(11 se iau noi !.suri de consolidare a docu!entelor deci,ionale privind
controlul asupra activit.ilor editoriale. *in s+era cen,urii nu sunt e>cluse nici
!.car lucr.rile te9nice. 'ie c. nu erau -ndea<uns de co!4ative7 +ie c. nu a!inteau
nu!ele vreunui savant sovietic7 orice te>t putea +i trans+or!at7 rescris. 5u -n
ulti!ul r8nd7 cen,ura s?a aplecat i asupra unor !ateriale atent direcionate i de
propagand.C !anualele colare. Principalul repro care se desprinde din desele
2&
Ate+an 6.dulescu?$oner7 *. 3ue7 3. 0arinescu7 op. cit. p.212
2(
0arian Petcu7 ? (uterea i cultura # o istorie a cenzurii7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p.1%2
#2
critici ale cen,orilor ar +i c. acestea nu re+lectau i nu acordau o prioritate !ai
!are tiinei sovietice.
3i4liotecile deveneau ur!.toarea !are provocare. )unt de+inite msurile ce
trebuie luate pentru 0mbuntirea activitii bibliotecilor din 'epublica (opular
'omnia.
#/
O4iectivele care tre4uiau atinse erau -n principal +a!iliari,area
treptat.7 apoi -nsuirea clasicilor !ar>is!?leninis!ului7 a autorilor sovietici i
autorilor conte!porani agreai. Ca!era C.rii din 6epu4lica Popular. 6o!8nia
al.turi de Co!itetul pentru Ae,.!inte Culturale erau -ns.rcinate s. de!are,e o
nou. epurare a +ondurilor e>istente i s. e>ercite un control per!anent al c.rilor
apro4ate.
=n acest conte>t7 de dispre +a. de lu!ea capitalist.7 se -nscriu i deci,iile de
puri+icare ce vi,au sc9i!4area sau atri4uirea de alte denu!iri de localit.i7 staii de
tren7 instituii7 organi,aii7 -ntreprinderi
#1
etc.7 care purtau denu!iri ai unor
du!ani ai poporului.
6epre,entativ pe plan <uridic a +ost anul 1(12 prin +aptul c. a +ost adoptat. o
nou. Constituie. Principalele prevederi ale acesteia se re+erau la !ai !ulte
drepturi i li4ert.i ale clasei !uncitoare. Li4ertatea de contiin.7 a opiniei7
li4ertatea cuv8ntului i a presei sunt recunoscute +iind corelate cu interesele celor
care muncesc i 0n vederea 0ntririi reimului de democraie popular
KF
. Ast+el7
aceste li4ert.i erau con+erite doar celor care slu<eau interesele politice7 sociale7
econo!ice i culturale ale ideologiei o+iciale.
Consiliul de !initri al 6epu4licii Populare 6o!8ne va spori -!puternicirile
*ireciei Denerale7 atri4uindu?i noi sarcini. Controlul asupra e!isiunilor posturilor
de radio7 !aterialele e>puse -n !u,ee7 e>po,iii ale +il!elor i produciilor
studiourilor din ar. tre4uiau supuse unui control strict i !ult !ai 4ine
instituionali,at.
##
C9iar i te>tele aa?,ise curate erau recen,urate i recontrolate7
#/
Hot.r8rea nr. 1142 din 2( dece!4rie 1(11 pe 9ttpCWWMMM.cdep.roWplsWlegisWlegis\pcO.lista\intervalY
dat1Z1&24/1/1[dat2Z1(&(1221[e!iZ2/[tipZ2[repZ/ accesat la data de 22./#.2/1/
#1
*ecretul 222 din 1(11
#2
Constituia 6epu4licii Popularea 6o!8nia din 1(127 cap. LII7 art. &4?&1
##
Hot.r8rea Consiliului de 0initri nr. #4/ din 11 !artie 1(12 pe
9ttpCWWMMM.cdep.roWplsWlegisWlegis\pcO.lista\intervalYdat1Z1&24/1/1[dat2Z1(&(1221[e!iZ2/[tipZ2[repZ/
accesat la data de 22./#.2/1/
#%
iar acest lucru se producea7 !ai ales7 cu tip.riturile sosite din str.in.tate7 care se
-!p.reau -n patru !ari categoriiC inter,ise :cele care aveau un caracter
antico!unist;7 secrete :-n special pu4licaiile cu caracter te9nico?tiini+ic;7
docu!entare :care nu se -ncadrea,. -n categoriile sus?!enionate;7 de li4er.?
circulaie :orice pu4licaie sovietic. a a .rilor de de!ocraie popular.;.
I!portul pu4licaiilor era strict restricionat. 0aterialele i docu!entele ce
purtau pecetea pro9i4iiei aveau un regi! cu totul special de i!port7 !anipulare i
studiere. Controlul asupra lucrului cu ast+el de !ateriale era strict !eninut -n a+ara
0inisterului A+acerilor Interne. Totui7 -n a+ara !inisterelor7 se apro4. accesul la
aceste !ateriale i altor instituii7 precu!F )c8nteia7 ADE6P6E)7 Co!itetul de
radio7 Institutul 6o!8n pentru 6elaii Culturale cu )tr.in.tatea7 Acade!ia
6epu4licii Populare 6o!8nia7 Co!isia de )tat a Plani+ic.rii7 *ireciunea Central.
de )tatistic..
#4
Conco!itent cu instituionali,area !etodelor cen,urii7 -n plan social apar
nu!eroase voci care reco!and. culturii s. se -ndrepte spre realis!ul social. Este i
ca,ul plenarei Uniunii Artitilor Plastici din !ai 1(127 care -i propunea s.
a4orde,e noi 4a,e ideologice -n artele plastice privind re+lectarea c8t !ai 4ine a
de!ocraiei populare ro!8neti. Curentele decadente sunt conda!nate la pieire.
Adev.rul vieii nu !ai tre4uie s. +ie de+or!at7 ci -!p.nat cu noile estetice !ar>ist?
leniniste. A4aterea de la aceste directive7 intrarea pe o structur. +or!alist. a operei
de art.7 ec9ivala cu interdicia de a !ai activa -n viaa plastic. conte!poran.
acelor perioade.
=n plan social se -ncearc. 0mbuntirea calitii aitaiei vizuale; )omisia
de control i monitorizare a activitilor aitaiei vizuale aciona7 -n principal7 -n
ti!pul !ani+estaiilor pu4lice7 a -ntrunirilor din -ntreprinderi7 a congreselor.
#1

Controlul se r.s+r8ngea -n principal asupra portretelor7 a+ielor7 pancartelor7
lo,incilor7 picturilor7 desenelor etc. )e luau !.suri drastice -n vederea sc9i!4.rii
acestora7 care -n ti!p se u,au sau se -nvec9eau7 tre4uind s. +ie -nlocuite cu altele
#4
Hot.r8rea Consiliului de 0initri nr. #41 din 1(12 pe 9ttpCWWMMM.cdep.roWplsWlegisWlegis\pcO.lista\intervalY
dat1Z1&24/1/1[dat2Z1(&(1221[e!iZ2/[tipZ2[repZ/ accesat la data de 22./#.2/1/
#1
Hot.r8rea Consiliului de 0initri &#( din 2% !ai 1(12
#&
noi7 4ine situate7 -n ,one c9eie. Co!isiile tre4uiau s. acorde o atenie sporit.
asupra pavoa,.rilor7 oselelor7 g.rilor7 intr.rilor -n ora. )e reco!anda evitarea
e>cesului7 dar inventarierea i p.strarea acestor !ateriale erau 4ine organi,ate.
)e -ncearc. i ela4orarea unei legi a secretului de stat. *up. o -ndelung.
anali,. a cadrului legislativ7 se -naintea,. -n decursul anului 1(12 un proiect de
lege -n care sunt prev.,ute instruciuni dintre cele !ai stricte cu privire la datele i
e>tinde s+era de responsa4ilitate asupra a tot ce ar +i putut avea leg.tur. cu siste!ul
+orelor ar!ate. Instruciunile cen,orilor !ilitari erau 4ine de+inite7 iar produciile
tipogra+iilor !ilitare7 c8t i a editurilor de acest +el devin secrete. E>ecutarea i
di+u,area tip.riturilor !ilitare intrau su4 aceeai protecie.
#2
*ac. la -nceput erau vi,ate doar datele te9nice7 !ania secreti,.rii se va
e>tinde i asupra vieii o4teti7 iar -n unele ca,uri7 c9iar i asupra vieii de partid.
Articolele nu tre4uiau s. de,v.luie ci+re7 pro4le!e di+erite7 !aterii pri!e7 ci ele
doar erau o portavoce a pu4licit.ii -ntrecerii socialiste. Erau pre,entate reali,.rile
!uncitorilor7 -ntreprinderile +runtae etc. +.r. -ns. a se divulga secretele de plan.
E>ponentul principal al !odului de aplicare a acestor -ngr.diri a +ost o+iciosul
co!unist al partidului co!unist7 cotidianul )c8nteia.
C.l.u,a -n aceast. politic. instituionali,at. a tot ceea ce era de interes ori
doar pre,enta interes era !odelul sovietic g9idat dup. e>periena presei sovietice.
)?a a<uns p8n. acolo -nc8t -ntreprinderile au pri!it indicative nu!erice7 iar cu c8t
indicativul coninea !ai !ulte ,erouri cu at8t secretul era !ai aprig ap.rat.
#%
0ai
!ult7 localit.ile care aveau ast+el de -ntreprinderi7 nu doar c. nici nu !ai erau
a!intite -n vreun articol7 dar au e>istat ca,uri c8nd au +ost pur i si!plu terse de
pe 9art..
#&
)paiul social este ast+el etanei,at7 +iind per+ect susinut i prin acest
cadru <uridic deose4it de restrictiv7 posi4ilitatea unor scurgeri ori c9iar a unor alu,ii
devenind aproape i!posi4il..
Ceea ce era declarat secret7 dup. anu!ite catalog.ri preala4ile7 era trecut
i!ediat -n +ondul special. Acesta era p.strat -n ca!ere separate7 adev.rate redute
#2
Eliodor Tanislav7 ? %nimele cenzurii corespondenei7 Editura Arte!is7 3ucureti7 1((27 p. 112
#%
I4ide!7 p. 12&
#&
I4ide!7 p. 1%4
#(
cu !.suri de securitate 4ine puse la punct i cu un acces li!itat. Parado>al7 c9iar i
aceste 9ot.r8ri care instituionali,au cen,ura de stat prin aplicarea unei pseudolegi
a secretului erau -n sine secrete. Cercul era -nc9is7 !asele neav8nd alt. soluie
dec8t o con+or!are i!pus..
II.-. Ce'*ura .' pres
Presa a repre,entat pentru regi!ul co!unist un o4iectiv de interes !a<or7
propaganda +.c8ndu?se prin inter!ediul ,iarelor i revistelor proprii sau prin
interpuii care intraser. -n slu<4a noilor st.p8ni. Li4erali,area presei de dup. 2#
august 1(44 a avut o scurt. durat.7 acu,ele i in<uriile la adresa celor care au
cola4orat cu regi!ul anterior ap.r8nd i!ediat dup. se!narea Conveniei de
Ar!istiiu cu Uniunea )ovietic.. Con+lictele politice se prelungesc i se
des+.oar. intens prin inter!ediul presei7 ast+el are loc gruparea pu4licaiilor la doi
poliC proco!unist i prode!ocratic.
La & ianuarie 1(427 pri!ul !inistru Petru Dro,a a trans!is guvernului s.
aplice integral 9ot.r8rile luate -ntre 12 i 22 dece!4rie 1(417 la 0oscova7 de c.tre
!initrii de e>terne ai Uniunii )ovietice7 6egatului Unit al 0arii 3ritanii i
)tatelor Unite -ntre care @asigurarea li4ert.ii presei7 a cuv8ntului7 a religiei i a
dreptului de asociereB. Peste nu!ai c8teva ,ile -ns.7 noi ,iare7 printre ele Ardealul7
au +ost suspendate pentru o lun.7 datorit. unor articole @nedemocraticeB
#(
. =n luna
+e4ruarie au reap.rut7 -ntr?o nou. serie7 ,iarele *reptatea al Partidului 5aional
X.r.nesc i Li4eralul7 noul nu!e al !ai vec9iului ,iar li4eral Liitorul.
=n nu!.rul inaugural al pu4licaiei @Li4eralulB din ( +e4ruarie 1(427 se
protestea,. +a. de noua @li4ertateB a presei7 controlat. str8ns de c.tre guvernul
co!unistC @ *pariia ziarului -iberalul, fiindc nu ni s-a permis 0nc s ne
0nfim opiniei publice prin ?iitorul, oranul de pres tradiional al (artidului
+aional -iberal este edificatoare pentru aa-zisul reim de libertate a presei ce
dinuiete din nefericire i dup )onferina de la Moscova;
HM
; Li4eralul7 va avea o
#(
0arian Petcu7 @(uterea i cultura # o istorie a cenzuriiB7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p.141
4/
Articolul $e ce B-iberalul i nu B?iitorul -n cotidianul Li4eralul7 an 17 nr. 1 din ( +e4ruarie 1(4%
4/
apariie scurt.7 din +e4ruarie 1(4% p8n. -n dece!4rie acelai an. Este condus de
0i9ail '.rc.anu i are drept cola4oratori pe *an A!edeo L.,.rescu7 Paul
*u!itru7 Aer4an Cioculescu7 )orana Durian7 D9eorg9e 3.r4ulescu. Este -!potriva
co!unitilor auto9toni dar pro!ovea,. i!aginea Uniunii )ovietice ca putere
-nving.toare -n r.,4oi. *ei -ncetea,. opo,iia +a. de co!uniti -n vara anului
1(4%7 ane!ia partidului li4eral provoac. dispariia i a organului s.u de pres. la
s+8ritul anului 1(4%.
*zi, ca i ieri, continu sistemul bunului plac 0n acordarea i refuzarea
autorizaiei pentru publicaiuni de orice alt naturN azi ca i ieri, ziaritii primesc
faimoasele normative cunoscute din timpul reimului de violen, pe care le
credeau desfiinate pentru totdeauna, sub form de suestii i recomandriN azi ca
i ieri, ara 0ntrea, 0n afar de )apital, nu primete i nu poate citi 0n mod
reulat dect ziarele de e7trem stna;
H>
=n luna !artie apare un nou decret?lege @pentru relementarea condiiilor de
e7punere a portretelor oficiale, a reproducerii i folosirii fotorafiei, a
reporta&elor 0n imaini i editrii i tipririi hrilor turisticeB
42
. Legea instituia
!onopolul statului asupra portretelor regelui7 !e!4rilor +a!iliei regale i al
guvernului i -i o4liga pe toi dein.torii de +otogra+i de acest tip s. le pun. la
dispo,iia 0inisterului Propagandei pentru regle!entarea i utilizarea lor 0n scop
de propaand
HK
; *e ase!enea se instituia o4ligaia ca +otoreporterii s. nu pu4lice
+otogra+ii dec8t -n ,iarele la care lucrau. La ( !artie7 un alt decret?lege instituia
!onopolul statului asupra co!erului cu 98rtie i sta4ilea cele 12 -ntreprinderi
autori,ate s. des+ac. acest produs.
Dravele -nc.lc.ri ale li4ert.ii presei7 diri<ate de o+ierii i +uncionarii
sovietici a+lai -n di+erite instituii7 au generat un !are nu!.r de proteste din partea
oa!enilor politici i a ,iaritilor. $ac am dori s desprim 0n cateorii presa
41
Li4eralul ( +e4ruarie 1(4% citat p. 142 -n 0arian Petcu7 @(uterea i cultura # o istorie a cenzuriiB7 Ed. Poliro!7
Iai7 1(((7
42
0onitorul O+icial nr. 1#
4#
Ide!
41
romneasc, n-am putea face dect o sinur 0mprireA de o parte presa impus,
cea oficial, iar pe de alt parte, o pres tolerat sau, mai precis, abia tolerat
HH
.
Cotidianul Li4eralul a pu4licat i nota adresat. de repre,entantul )tatelor
Unite -n 6o!8nia7 3urton 3errG7 !inistrul de E>terne D9eorg9e T.t.r.scu prin
care aducea reprouri ca4inetului Dro,aC @$ei o oarecare libertate de e7primare a
fost acordat prin autorizarea (artidului +aional -iberal i (artidului +aional
Drnesc s publice ziare, cenzura a 0mpiedicat, 0n unele cazuri izbitoare, libera
rspndire a unor anunuri publice i suspendarea de &urnale a restrns libera
e7primare a punctelor de vedere politice; *ccesul la posturile de radio ale
@tatului, dup informaiile mele, a rmas un monopol al anumitor partide 0n
uvern, contrar ana&amentelor uvernului sub hotrrile de la Moscova;B
41
La
conclu,ii ase!.n.toare a<unsese i repre,entantul guvernului 4ritanic la 3ucureti7
Adrian Hol!an7 dup. cu! re,ult. din nota sa c.tre e+ul diplo!aiei ro!8ne
42
.
La r8ndul s.u7 ,iarul naional .r.nitilor7 *reptatea7 de,v.luia !ecanis!ul
nor!ativelor de care presa tre4uia s. in. sea!aC @1uvernul 1roza 0n toate
aciunile utilizeaz sistemele dictatoriale; +ici 0n pres, cabinetul de lar
concentrare nu se servete de alte metode dect cele instaurate 0n ara noastr de
reimurile antidemocratice care s-au perindat contra voinei populare la crma
rii de la >GKI i pn azi; )ele aproape FM de ziare, oficioase, semioficioase i
altele puse numai 0n serviciul camuflat, sunt diri&ate de biroul normativelor din
$irecia (resei a Ministerului Cnformaiilor; +u este de mirare cp la $irecia
(resei mai e7ist biroul normativelor i c presa nu este liber, atta timp ct
domnul 1eore Macovescu, fost ef al normativelor de pres sub reimul fascist al
lui Con *ntonescu, este, astzi, secretarul eneral al Ministerului Cnformaiilor nu
mai constituie o surpriz faptul c articolele de fond, de atitudine i nota polemic
a azetelor fedeniste este pe acelai ton, deoarece tim c 0n redaciile acestor
44
Cotidianul Li4eralul 22 !ai 1(427 articolul (resa opoziiei
41
Cotidianul Li4eralul nr. 1#1 din 21 iulie 1(42
42
0arian Petcu7 @(uterea i cultura # o istorie a cenzuriiB7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p.122
42
ziare funcioneaz, 0n posturi de rspundere, ziariti care au condus sub dictatura
antonescian;B
4%
*reptatea7 este principalul ,iar de opo,iie la politica !icului partid
co!unist auto9ton. Cotidianul .r.nist reapare -n dou. serii succesive7 de la 2%
august 1(44 p8n. -n !artie 1(41 i apoi din 1 +e4ruarie 1(42 p8n. la 1& iunie
1(4%. O+icios al Partidului 5aional X.r.nesc are ca pri!. int. de co!4atere
@cola4oraionitiiB vec9ilor regi!uri. Acesta susine -!preun. cu presa co!unist.
i @progresist.B epurarea acestora din toate !ediile culturale. )u4 prete>tul
respect.rii Conveniei de Ar!istiiu nu a luat atitudine direct. -!potriva
ocupantului sovietic7 dei a co!4.tut o perioad. politica instru!entului acestuia "
partidul co!unist ro!8n. *atorit. articolelor potrivnice guvernului Petru Dro,a i
partidului co!unist7 este inter,is aproape un an de ,ile :!artie 1(41 " +e4ruarie
1(42;. *irector al ,iarului a +ost 5icolae Carandino7 al.turi de el se!n8nd articole
nu!e ca Aer4an Cioculescu7 Lladi!ir )treinu7 La,.r Iliescu7 Constant Tonegaru7
Ilie P.unescu. Arestarea liderilor partidului i di,olvarea acestuia7 -n vara anului
1(4%7 are ca ur!are i dispariia ,iarului naional?.r.nist
4&
.
*in vara anului 1(42 s. !ai reine! dou. articole ap.rute -n *reptatea
privind @Metodele peceriste i culturaB i @)omunizarea culturiiB. Erau anali,ate
procedee de atragere la @noua cultur.B a a!atorilor de pro,. i poe,ie7 practicate
de guvernanii co!uniti. =n pri!ul articol se ar.ta printre alteleC @)omunitii au
mistificat fr neruinare istoria i adevrul luptelor eroilor notri naionali, au
0nreimentat 0n patrimoniul spiritual fedenist momentele culminante ale vieii
noastre naionale, au interpretat i interpreteaz 0n favoarea doctrinei mar7iste
opera i ndirea marilor notri cuettori; *stfel au 0nceput s lanseze, cu mult
zomot, anumite concursuri cu premii rase; )ondiii tipice peceristeA s lucrezi
un eseu, o proz, o nuvel sau o poezie, 0n care s ridici la ranul de sfnt un
muncitor, nu munca lui. *ceste concursuri nu urmresc dect nivelarea de &os 0n
sus a radului de cultur a diferiilor indivizi care formeaz comunitatea; (entru
4%
Cotidianul *reptatea7 citat p. 141 -n 0arian Petcu7 @(uterea i cultura # o istorie a cenzuriiB7 Ed. Poliro!7 Iai7
1(((
4&
*oina 3.rcan " @'eimul comunist 0n 'omnia A !decembrie >GHL-decembrie >GJG"B 7 Ed. Institutul european7
Iai7 2//#7 p. 11(
4#
c nu vedem de ce creaiile literare ce au ca fond ale preocupri dect cele
socialiste sunt respinse cu brio;B
4(
=n al doilea articol este se!nat. practica 0inisterului Educaiei 5aionale i
!inistrului Ate+an Loitec de politi,are a -nv..!8ntului7 de o4ligare a candidailor
la e>a!enul de capacitate de a cunoate doctrina !ar>ist.. @$omnul Ministru al
educaiei naionale pune 0n vedere tuturor candidailor 0nscrii la e7amenul de
capacitate c, deasupra oricrui calificativ obinut pe trm tiinific, 0nainte de
orice not pentru cunotine 0n materie de e7amen, va hotr0 calificarea dat
pentru cunotinele 0n domeniul politic.B
1/
Li4ertatea7 apare la 21 august 1(447 ca organ al Partidului )ocial *e!ocrat.
'ondator a +ost Constantin Titel Petrescu iar ca director l?a avut pe Ion Pas. *in
august 1(41 a avut i un supli!ent " -ibertatea literar, artistic i social.
Cotidianul susine pro!ovarea noului i a sc9i!4.rilor !asive interne7 dar de pe
po,iiile social?de!ocraiei. Anga<area !arii !a<orit.i a !e!4rilor la politica
partidului co!unist a -nse!nat i i,olarea +ondatorului ,iarului Constantin Titel
Petrescu. =n 1(4& pu4licaia social?de!ocrat. devine o ane>. a @cnteii7 ,iarul
principal al partidului co!unist.
Ardealul este scos -nc. din 1(4/ de Anton I. 0ureanu i reapare la
3ucureti dup. 2# august 1(44. Cu un coninut antico!unist dar i naionalist7 -n
dece!4rie 1(44 autointitul8ndu?se @cotidian independent de lupt romneascB.
Pentru un articol -!potriva unui co!unist evreu este suspendat -n ianuarie 1(427
pentru a dispare de+initiv la puin. vre!e dup. aceea.
=n lipsa li4ert.ii reale de a scrie7 ideologii !ar>iti apelea,. la argu!ente
econo!ice pentru a a+ir!a caracterul li4er al activit.ii scriitorilor i ,iaritilor.
=nregi!entarea la co!anda!entele regi!ului este +.cut.7 potrivit sc9i!4ului la
troc7 cu acordarea dreptului de se!n.tur. -n pu4licaiile per!ise. Li4ertatea de a?i
scrie opiniile -n !od li4er este socotit. de noii st.p8ni ca +iind aceeai cu a scrie
opiniile ideologi,ante7 !ar>ist?leniniste.
4(
5icolae T9eodorescu?Dalai ? Metodele peceriste i cultura7 -n cotidianul *reptatea nr. 1217 % iulie 1(42 -n Paul
Caravia ? 1ndirea interzisa A scrieri cenzurate A 'omnia >GHI->GJG ed. Enciclopedica7 3ucureti7 2/// p. 1/2
1/
0iron Lol4ur.7 ? )omunizarea culturii7 -n cotidianul *reptatea nr. 1#&7 2# iulie 1(42 -n Paul Caravia ? 1ndirea
interzisa A scrieri cenzurate A 'omnia >GHI->GJG ed. Enciclopedica7 3ucureti7 2/// p.1/%
44
Pri!ul nu!.r al ,iarului )c8nteia ap.rut legal apare la 21 septe!4rie 1(44 i
are conduc.tor pe 0iron Constantinescu. *in 1(42 redactor e+ ad<unct este )orin
To!a7 devenit apoi redactor e+ -n perioada 1(4%?1(2/. P8n. -n 1(1/ a +ost organ
al Partidului 0uncitoresc 6o!8n pentru ca de la acea dat. s. devin. organ al
Co!itetului Central al P.6.0.
A!4ele ,iare au avut de la -nceput o po,iie co!4ativ. 4a,at. pe principiul
luptei de clas. i pe neutrali,area i apoi lic9idarea adversarului. *e!ascarea
@cola4oraionitilorB cu regi!urile trecute7 a ,iaritilor naionaliti7 +asciti7
9itleriti a +ost una din activit.ile principale ale celor dou. ,iare -n anii 1(44?1(4%.
)usin8nd aplicarea prevederilor Conveniei de Ar!istiiu7 care le era total
+avora4il. -n co!4aterea presei de opo,iie7 cele dou. cotidiene au des+.urat o
a!pl. ca!panie de epurare a presei i de conda!nare a celor socotii vinovai de
@de,astrul .riiB.
@)c8nteiaB7 titlu preluat de la ,iarul o!oni! sovietic @CskraB a devenit
purt.torul doctrinei o+iciale a partidului co!unist7 articolele sale de +ond
constituind -ndreptarul ideologic pentru celelalte pu4licaii co!uniste. Toate
!aterialele din aceste pu4licaii aveau la 4a,. +ondul doctrinar7 propagandistic7 al
@)c8nteiiB7 cuv8ntul s.u devenind cuv8nt de ordine pentru -ntreaga pres.
co!unist.. Organul partidului co!unist devine dein.torul adev.rului a4solut i cel
care controlea,. acurateea ideologic. a tuturor celorlalte pu4licaii. =n coloanele
cale au se!nat slu<4ai de condei precu! 5estor Ignat7 0i9ai 3eniuc7 Paul
Deorgescu7 )ergiu '.rc.an7 5icolae 0oraru7 Traian Ael!aru7 )orin 0ladoveanu7
)orin To!a7 5icolae Cor4u
11
. )criitori cunoscui scriu i ei -n spiritul noii puteriC
0i9ail )adoveanu7 $a9aria )tancu7 *an *eliu7 Ale>andru Ear7 Petru *u!itru7
Leronica Poru!4acu7 Lictor Tur4ure7 Deorge Ivacu7 0iron 6adu Parasc9ivescu
etc. Acestora li se adaug. liderii de partid D9eorg9e D9eorg9iu?*e<7 Ana PauOer7
C9ivu )toica7 D9oerg9e Apostol7 Iosi+ C9iinevsc9i7 Lasile Luca7 0iron
Constantinescu7 Leonte 6.utu.
11
9ttpCWWMMM.cri!eleco!unis!ului.roWroW4iogra+iile\no!enOlaturiiW site aceesat la data de 11./1.2/1/
41
=n anul 1(4%7 s?au intensi+icat aciunile de repri!are a presei7 -ndeose4i a
celei neco!uniste7 ceea ce l?a deter!inat pe Ion I.C. 3r.tianu s. adrese,e un
!e!oriu c.tre repre,entanii a!erican7 4ritanic i sovietic de la 3ucureti7 -n care
se ar.ta7 -ntre altele7 c. @-ibertatea presei, care nu a fost niciodat aplicat de la
instaurarea 'eimului actual, este actualmente cu totul suprimat; : cenzura
arbitrar i e7cesiv 0mpiedic orice critic la adresa administraiei i interzice
orice remarc cu privire la politica eneral, intern i e7tern; )ota de hrtie
atribuit ziarelor opoziiei a devenit derizorie; *colo unde aceste mi&loace s-au
artat insuficiente, s-a instituit ori o cenzur clandestin a muncitorilor tiporafi,
controlai de (artidul )omunist, sau deturnarea ziarelor e7pediate 0n provincie, pe
care aeni comuniti le iau de la pot, sau din vaoanele care le transport;B
12
=n aprilie 1(4% Duvernul anun. scu!pirea cu 2//] a serviciilor de tip.rire
i a 98rtiei7 +apt care pune -n di+icult.i +inanciare !ari ga,etele de opo,iie sau
cele independente. Cele ale Puterii sunt susinute de la 4uget i -i continu.
activitatea nesting9erite. La <u!.tatea anului 1(4% pute! -nregistra triu!+ul
,iarelor proco!uniste i instituirea controlului total al Puterii asupra presei.
Aciunea de epurare7 de scoatere din activitatea <urnalistic. a celor care
susinuser. politica guvernelor anterioare datei de 2# august 1(44 a +ost !ult !ai
violent. dec8t -n ca,ul literaturii. Erau vi,ai !ai ales cei care @au servit prin scris
idei reacionare7 +asciste7 antise!ite7 -ntr?un cuv8nt antide!ocraticeB -n perioada
inter4elic. i -n ti!pul celui de al doilea r.,4oi !ondial. Ast+el a -nceput o
activitate intens. de de!oni,are a ,iaritilor ce intrau -n aceast. categorie7
susinut. nu nu!ai de ,iarele partidelor istorice dar !ai ales de cele
proco!uniste
1#
.
Pentru ca acest control s. +ie total7 la 2# !ai 1(4( prin *ecretul 21& este
-n+iinat. *irecia Deneral. a Presei i Tip.riturilor de pe l8ng. Consiliul de
0initri. 5oua instituie avea ca activitate controlul ideologic al tuturor
tip.riturilor7 ast+el c. nu puteau vedea lu!ina tiparului dec8t cele care
12
0arian Petcu7 ? (uterea i cultura # o istorie a cenzurii7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p. 1%4
1#
*oina 3.rcan " 'eimul comunist 0n 'omnia A !decembrie >GHL-decembrie >GJG" 7 Ed. Institutul european7 Iai7
2//#7 p. 122
42
corespundeau @ideologiei clasei !uncitoareB adic. !ar>is!?leninis!ul. Circulaia
in+or!aiei din ar. i de la ageniile de pres. din str.in.tate era e>pus. veri+ic.rii
de c.tre Agenia 6o!8n. de Pres. " ADE6P6E).
Pro4le!ele luptei pentru -ndeplinirea sarcinilor planului cincinal -n toate
ra!urile econo!iei naionale7 pentru sporirea produciei !uncii tre4uie s. +ie
tratate -n !od siste!ic i ad8nc7 tre4uie asigurat. pu4licitatea -ntrecerii socialiste7
a reali,.rilor !uncitorilor i -ntreprinderilor +runtae7 +.r. ca acest lucru s. duc. la
divulgarea ci+relor de producie
14
.
Presa tre4uie s. populari,e,e larg !etodele sta9anoviste sovietice7 precu! i
!etodele sta9anovitilor i +runtailor notri. *e ase!enea7 presa tre4uie s. trate,e
pro4le!ele luptei pentru calitatea produselor i a sorti!entelor7 pentru un regi!
sever de econo!ii7 pentru descoperirea i +olosirea re,ervelor interne7 pentru 4una
-ngri<ire i +olosirea a li!4a<ului7 pentru -nt.rirea disciplinei socialiste a !uncii7
pentru respectarea disciplinei de plan i +inanciare7 pentru nor!e te9nice <uste7
pentru preg.tirea cadrelor cali+icate7 -nsuirea te9nicii -naintate. Presa se va ocupa
de ase!enea de pro4le!ele gospod.riei socialiste7 ale -ntreprinderilor i de
educaia econo!ic. a cadrelor conduc.toare din econo!ie.
=n acelai ti!p7 presa tre4uie s. se ocupe de sectoarele i -ntreprinderile care
r.!8n -n ur!.7 anali,8nd -n spirit critic lipsurile e>istente i cau,ele lor. =n
leg.tur. cu aceste pro4le!e7 -n a+ar. de !aterialele redacionale7 se vor pu4lica i
cola4or.ri se!nate de !uncitori i te9nicieni7 directori de -ntreprinderi7 !initri i
!initri ad<unci etc.
Lor +i tratate pro4le!ele vieii de partid precu! i pro4le!ele privind
activitatea organi,aiilor sindicale i ale celorlalte organi,aii de !as. din
-ntreprinderi. Pro4le!ele social?culturale ale !uncitorilor i te9nicienilor din
-ntreprinderi7 contractul colectiv7 protecia !uncii7 asigur.rile sociale7 clu4urile i
colurile roii7 4i4lioteci. Ec9ipe artistice vor +i pre,entate -n pres..
Ca linie general. nu pot ap.rea ci+re a4solute -n leg.tur. cu reali,area
planului de stat7 cu creterea produciei i productivit.ii !uncii pentru
14
I4ide! p. 124
4%
-ntreprinderi i ra!uri industriale. 5u se va indica nici capacitatea de producie a
-ntreprinderilor7 nici a agregatelor i nici pe unit.i de !aini.
=n anul 1(11 s?a constituit Uniunea $iaritilor din 6epu4lica Popular.
6o!8nia7 ca organi,aie sindical. pro+esional.7 care din anul ur!.tor a editat i
pri!a7 i singura pu4licaie pro+esional. " Presa 5oastr. " puternic in+luenat. de
ideologia co!unist.. C8t privete c9ipul presei co!uniste din acei ani consider.!
repre,entativ articolul @'ora presei co!unisteB pu4licat de Horia Li!an -n
Conte!poranul nr. 1& :44&; din 2 !ai 1(11C BO (entru ziarist ca i pentru
scriitor, este deopotriv valabil indicaia leninist de a combate pe custozii
tradiiilor capitalismului; En zece ani de zile de apariie liber, sub 0ndrumarea
0neleapt a partidului i 0nvnd din e7periena sovietic, presa noastr a
crescut deopotriv 0n adncime i 0n lrime; (resa nu mai aparine unui pumn de
0mbuibai i anta&iti; %a este iubit i respectat de poporul muncitor; (e drumul
trasat de -enin i @talin presei comuniste, 0nvnd fr preet din e7periena att
de boat a presei sovietice, 0nsuindu-ne zi de zi sarcinile mree ce ni le pune 0n
fa partidul, s luptm cu toate puterile unite pentru 0nflorirea patriei noastre
iubite, pentru a face s 0nvin viaa, viaa liber, 0n toate unherele
pmntului
11
=n Conte!poranul nr. 1% din !ai 1(1& pu4lica 6adu Popescu un articol de
o!agiere a presei co!uniste7 rea!intind ,iaritilor ro!8ni +aptul ur!.torC @Cau,a
Pravdei e cau,a tuturor popoarelor lu!iiB i c. @$ac 0n painile presei comuniste
flfie laolalt aripile poeziei, filosofiei, propaandei la fptura azetarului
comunist s-au 0mbinat trsturile eroului, ale omului politic i ale soldatului;B
12
11
0arian Petcu7 ? (uterea i cultura # o istorie a cenzurii7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p. 1%(
12
6adu Popescu ? $iarul Conte!poranul 1%./1.1(1& pe 9ttpCWWMMM.scri4d.co!WdocW2&&4#42/Wsaeculu!#& accesat
la data de /(./4.2/1/
4&
CAPITOLUL III
CEN#URA /N PRES0 1 STU%IU %E CA#
=n r8ndurile care ur!ea,. vo! -ncerca s. l.rgi! s+era de anali,. a
re,ultatelor de !onitori,are din pres.. Te!a +ier4inte a perioadei a +ost ca!pania
de deconspirare a cola4oratorilor +ostei )ecurit.ti ? ^Loci Curate^. La aceasta s?a
ad.ugat te!a agenilor in+iltrai -n redacii. 'iind7 -n opinia noastr.7 cele !ai
relevante te!e -n aceast. perioad. le?a! ales drept studiu de ca, pentru lucrarea
!ea de licen.
0i?a! propus s. anali,e, cu! au re+lectat pu4licaiile !onitori,ate
su4iectul ^presa i )ecuritatea^. A! ieit din c9ingile rigorilor tiini+ice i!puse
de de!ersul de anali,. i !onitori,are din capitolele anterioare i a! -ncercat s.
-nteleg !odul -n care discursul <urnalistic re+eritor la aceast. te!. a +ost construit
-n perioada august ? septe!4rie 2//2. =n interpretarea coninutului <urnalistic cu
scopul alc.tuirii narativului de !ai <os a! ur!.rit i te!ele care au contri4uit la
construcia discursului <urnalistic -n conte>tul su4iectului !enionat !ai sus. *e
ase!enea7 -n unele ca,uri7 !?a! +olosit de in+or!aii legate de conte>tul -n care s?
a pu4licat.
Asadar7 paginile care ur!ea,a se doresc a +i o sinte,. a !odului -n care
presa a scris despre pres. pe te!a deconspir.rii <urnalitilor i a agenilor -n+iltrai
-n redacii. Capitolul de +a. se -nc9eie cu un set de conclu,ii generale.
2.1 CONTE2T
=n luna iulie 2//2 Asociaia Civic 0edia :o reea in+or!al. de <urnaliti +.r.
trecut -n presa regi!ului co!unist7 dupa cu! reiese din pre,entarea asociaieiF
asociaia este condus. de Lictor 6oncea7 ,iarist la $iua; a -naintat Consiliului
5aional pentru )tudierea Ar9ivelor )ecurit.ii :C5)A); o cerere pentru a veri+ica
dosarele unui nu!.r de <urnaliti i activiti ai societ.ii civile. Pe ( iulie AC0
trans!itea un co!unicat cu titlul ^$iariti i +or!atori de opinie7 dosarele la
4(
controlR^ -n care anun. c. organi,aia ^consider c nu numai persoanele aflate 0n
funcii sau candidate la funcii publice trebuie s rspund pentru trecutul lor i,
ca atare, s fie cercetate pentru a se stabili dac se fac vinovate de acte de poliie
politic sau poliie a ndirii; Entr-o democraie 0n tranziie, aflat 0n curs de
consolidare, este foarte important ca personalitile publice care devin formatori
de opinie ai societii romneti sau sunt create pentru a 0ndeplini acest rol, s fie,
0n primul rnd, curate din punct de vedere moraB. Ast+el7 ei cereau C5)A) Ps
fie fcute publice dosarele tuturor ziaritilor i membrilor oranizaiilor
neuvernamentale care 0ntrunesc criteriul de vrst pentru a fi cercetai asupra
trecutului lor din timpul perioadei comunisteP; P$ac avei dubii asupra calitii
moralitii vreunui formator de opinie iQsau ziarist nu ezitai s ne scriei^7 !ai
spunea co!unicatul AC0.
AC0 a anunat c. iniiativa sa 4ene+icia,. de parteneriatul a doua
organi,aii din 3ulgaria care au des+.urat o ca!panie si!ilar. -n aceast. ar.
:Coaliia 3ulgar. de 0edia i Eurnaliti -!potriva Corupiei; i a avut de la 4un
-nceput spri<inul ,iarului $iua. *e alt+el singurele persoane cunoscute i vi,i4ile
din AC0 sunt doi ,iariti anga<ai ai departa!entului de e>terne al acestui cotidian
central. La iniiativa AC0 s?au !ai raliat o+icial de?a lungul s.pt.!8nilor care au
ur!at cotidianul de li!4a !ag9iara _< 0agGar ),` i sindicatul <urnalitilor
0edia)ind. Alte instituii de pres. i organi,aii ale <urnalitilor nu au aderat o+icial
la iniiativa AC07 c9iar dac. aceasta a +ost co!entat. pe larg de !ulte pu4licaii7
radiouri i televi,iuni :asa cu! vo! vedea -n cele ce ur!ea,.;7 iar c8teva ,iare au
contri4uit activ la investigarea i e>punerea trecutului co!unist al unor <urnaliti
sau personalit.i din societatea civil..
AC0 a depus iniial o list. cu 21/ de persoane7 aceasta l.rgindu?se ulterior
la 1 /// de nu!e. Lista iniial. a +ost pu4licat. -n ,iarul $iua pe 1# iulie7 cititorii
reg.sind acolo ^lista formatorilor de opinie din mass-media centralP :persoane
din conducerea instituiilor de pres.7 editorialiti7 co!entatori7 analiti;7 !e!4ri ai
Co!isiei Pre,ideniale pentru anali,a dictaturii co!uniste din 6o!8nia i ai
1/
Consiliulul de conducere al Institutului de Investigare a Cri!elor Co!unis!ului -n
6o!8nia7 c8t i !e!4ri din conducerea unor organi,aii neguverna!entale
cunoscute. Pe 2/ iulie AC0 depunea o lista l.rgit.7 ^Loci Curate II^7 care includea
-n total apro>i!ativ 1 /// de persoane7 inclusiv presa local.7 i invita pe Pfotii
informatori i colaboratori ai @ecuritii din presa sa se confeseze 0n faa naiunii,
splndu-i pcatele, i s scuteasc astfel cercettorii )+@*@ de un efort
suplimentarB.
=n lunile care au ur!at !ai !uli ,iariti i personalit.i pu4lice s?au
con+esat sau au +ost deconspirate de c.tre pres. c. au se!nat anga<a!ente de
cola4orare cu )ecuritatea. 5u!.rul acestora se ridica -n octo!4rie 2//2 la nu !ai
puin de 2 <urnaliti i un nu!.r de personalit.i !arcante. Este vor4a de <urnalitii
Carol )e4astian :deconspirat c9iar de ,iarul cu care cola4ora ? Cotidianul;7 Adrian
Patruca7 Lalentin Hossu Longin :redactor?e+ i7 respectiv7 senior?editor la 5iua
- !.rturisesc -n paginile acestui ,iar;7 *an Ciac9ir :scriitor7 cola4orator
$iua - !.rturisete -n paginile ,iarului Cotidianul;7 $a9aria Cooc :e+ul
departa!entului de investigaii al Da,etei de 3istria ? !.rturisete c. a lucrat -n
)ecuritate7 Ar!at. si U0 /211;7 Cornel Ivanciuc :,iarist la Acade!ia Caavencu ?
reia detaliat -n Cotidianul o !arturisire +.cut. acu! 1/ ani;. *intre personalit.ile
pu4lice -i rea!inti! pe )orin Anto9i :+ost decan la Central European UniversitG7
!e!4ru al Co!isiei pre,ideniale pentru anali,a dictaturii co!uniste din 6o!8nia
? !.rturisete -n Cotidianul; i pe parintele Iustin 0arc9is :Paro9ul 3isericii
)tavropoleus7 !.rturisete la 6ealitatea TL ca a se!nat c8teva note in+or!ative;.
)a vede! -nsa cu! a tratat presa ti!p de doua luni acest su4iect. =nainte de
a -ncepe anali,a ar tre4ui s. ne -ntoarce! la !o!entul ,ero al eveni!entelor i s.
re!arc.! +aptul c. iniiativa AC0 a venit -n conte>tul unor de,4ateri aprinse
legate de investigaiile C5)A). Una dintre ele -l i!plica pe *an Loiculescu7
parla!entar7 lider al Partidului Conservator i acionar -n !ai !ulte societ.i7
inclusiv patron al trustului de pres. Intact. Acesta era -n atenia C5)A) -n leg.tur.
cu controversatul sau trecut de posi4il cola4orator al )ecurit.ii.
11
=n paralel cu aceast. ca!panie a ap.rut su4iectul agenilor su4 acoperire
in+iltrai -n redacii7 -n ur!a de,v.luirilor +.cute de ,iarul Curentul pe 2/ iulie7 pe
4a,a unei corespondene din anul 2//1 -ntre 6adu Ti!o+te7 +ostul director al )6I i
*a!ian 3rudacu7 deputat P60. =n respectivele docu!ente7 6adu Ti!o+te
ad!itea e>istena agenilor )6I in+iltrai -n redaciile !ai !ultor instituii de pres.
din 6o!8nia. 6adu 3ercaru7 a recunoscut -n aceeasi ,i e>istena acestei practici -n
interiorul serviciilor secrete ro!8neti. Atirea a provocat reacia rapid. a presei
care a conda!nat acest gen de practici. Leg.tura dintre cele doua te!e este una
natural.7 !ulte voci +ac8nd leg.tura -ntre continuitatea instituional. dintre )6I i
+osta )ecuritate i la posi4ilitatea ca actualii ageni in+iltrai s. +ie aceleai persoane
cu +otii securiti din presa co!unist..
3aro!etrul de opinie pu4lica dat pu4licit.ii de 'undaia pentru o )ocietate
*esc9isa -n luna dece!4rie 2//2 releva e>istena unui interes !ediu al populaiei
+a. de te!a deconspir.rii )ecurit.ii7 peste #%] dintre ro!8ni declar8ndu?i
interesul pentru acest su4iect. *e ase!enea7 447#] dintre ro!8ni considera
7dosariadaB ca +iind un lucru po,itiv pentru societate.
=n acest conte>t7 s. ur!ari! cu! au re+lectat diverse pu4licaii !onitori,ate
cele doua te!e !enionate !ai sus.
2.2 COTI%IENE
A%EV0RUL
Este pu4licatia care acorda cea !ai !ica atentie presei7 cu un nu!ar de 4%
articole despre !edia -n luna august si 22 -n luna septe!4rie. 0a<oritatea
articolelor despre !edia au ca su4iect vedete !edia7 productie si progra!e. =n luna
august7 ,iarul a acordat o atentie redusa te!ei deconspirarii <urnalistilor7 cu doar 1
articole pu4licate7 4 dintre ele +iind scurte stiri7 iar al cincilea un interviu cu
secretarul general al C5)A). 5ici su4iectul spionilor -n presa nu a 4ene+iciat de un
12
interes !ai ridicat7 el +iind re+lectat tot -n 1 articole de in+or!are. =n septe!4rie7 -n
paginile ,iarului nu s?a regasit niciun !aterial pe cele doua te!e. :ve,i capitolul 1;
*e !entionat ca Adevarul nu a pu4licat niciun !aterial de opinie pe vreuna
din cele doua te!e. Totusi7 cel putin -n c9estiunea o+iterilor de in+or!atii in+iltrati
-n presa7 selectia stirilor de,valuie atitudinea ,iaristului :^Tariceanu scoate ofiterii
din presaP sau P8$M', 0mpotriva infiltrarii redactiilor ^;.
Un singur !aterial ne?a atras atentia7 interviul reli,at pe 1 august de Deorge
6adulescu cu Constantin 3uc9et7 secretarul Colegiului C5)A)7 care a e>plicat
etapele ce vor tre4ui parcurse pentru ca initiativa sa?si atinga scopul7 respectiv
acela de a?i deconspira pe +or!atorii de opinie care au cola4orat cu +osta
)ecuritate. Este unul din putinele !ateriale de presa care a4ordea,a su4iectul
deconspirarii <urnalistilor si din punct de vedere <uridic si care contine opinia unui
anga<at C5)A). Aspectul cel !ai i!portant relevat de acest interviu :+aptul ca
posi4ilii in+or!atori din presa ai organelor de politie politica nu ar putea +i o4ligati
sa?si recunoasca pu4lic trecutul; nu a +ost deloc de,4atut -n alte pu4licatii7 desi are
consecinte i!portante asupra procesului deconspirarii !P2urnalistii de pe listele
)ivic Media vor primi vreo decizie, un certificat 0n leatura cu trecutul lor, daca
au fost sau nu colaboratori ai fostei @ecuritati9 - @a vedem mai 0nti daca sunt
verificabili, adica daca se 0ncadreaza 0n prevederile art; F lit; n; Te7tul de lee se
refera la analistii politici si la cei asimilati acestora; Ma ro, e de discutat un pic;
+oi am 0ncercat sa dam acest aspect ca tema de lucru si biroului nostru de
e7pertiza &uridica; 2urnalistii 0n cauza vor primi o decizie, respectiv o adeverinta,
numai daca o solicita; - @ituatia lor va fi facuta publica numai daca vor ei sau
cum9 - En mod clar, situatia ar trebui adusa si la cunostinta lor; %i vor decide daca
o vor face publica sau nu; *ceasta este procedura;^;T1#U.
COTI%IANUL
Cotidianul este unul dintre cele !ai active ,iare -n pu4licarea de in+or!atii
despre !edia7 asa cu! reiese din 6aportul de !onitori,are si anali,a Media despre
1#
media :ve,i cap.1 al pre,entei pu4licatii;; 6elatarile Cotidianului despre !edia au
avut -n vedere critica continuturilor TL7 dar si a practicilor <urnalistice7 productii
TL si vedete !edia. *e ase!enea7 in+or!atiile re+eritoare la piata !edia au +ost
regasite -n relatari despre planurile de investitie -n 6o!8nia a trustului de !edia
*ogan din Turcia7 preluarea canalului de televi,iune TLalu!ea de catre )3)
4roadcasting etc.7 c8t si -n relatari despre audientele diverselor productii
audiovi,uale. =n ceea ce priveste te!a dosariadei si a deconspirarii <urnalistilor7
Cotidianul pu4lica at8t stiri in+or!ative7 c8t si investigatii proprii !ai a!ple7
interviuri si co!entarii7 -n special -n luna august. *econspirarea <urnalistilor apare
cu 1% articole -n aceasta luna.
*in aceasta perspectiva7 Cotidianul a relatat pe larg tema 3!ec('spirarii3 si
a contri4uit la de!ersul Civic 0edia7 +ara a sustine -nsa -n !od direct ca!pania
acestora. *i!potriva7 Cotidianul si $iua s?au a+lat -ntr?un con+lict continuu7 cu
acu,e reciproce si critici. Civic 0edia7 prin $iua a -ncercat sa -si aroge !eritul
de,valuirilor +acute de Cotidianul :ve,i deconspirarea drept cola4orator al
)ecuritatii a unuia dintre cei !ai i!portanti ,iaristi ai Cotidianului7 Carol
)e4astian;7 iar Cotidianul a sanctionat aceasta -ncercare. Totusi nu vo! sti
niciodata daca)otidianul ar +i pu4licat in+or!atiile despre Carol )e4astian
:cola4orator al ,iarului Cotidianul si al televi,iunii pu4lice; daca nu e>ista lista
^Loci Curate^.
=n luna iulie este VdeconspiratV ,iaristul Carol )e4astian7 +ost redactor?se+ al
Cotidianului si cola4orator la acea data al acestui ,iar. Asa cu! spunea!7 Civic
0edia prin $iua -ncearca sa -si aroge !eritul acestei deconspirari7 dar Liviu Avra!
respinge ipote,a ca ,iarul sau a pu4licat -n ur!a ca!paniei ^Loci Curate^ si
!arturisesteC Psursa RininerulR am fost euP1",2. El arata ca a avut doar o
in+or!atie legata de cola4orarea lui )e4astian7 ca a dat aceasta in+or!atie 0irelei
Corlatean si ca investigarea ei a durat 2 luni. Avra! nu elucidea,a totusi cine a +ost
sursa VingineruluiV si considera ca nu a +ost vor4a de un dosar 7servitV at8ta ti!p c8t
la !i<loc a +ost doar o in+or!atie. Avra! considera ca la 4a,a de,valuirilor din
14
presa privind ^turnatorii^ sta trans+erul de la )6I catre C5)A) a 17# !ilioane de
dosare. ^SMTarele merit al recentului transfer de dosare e acela ca cei care 0si
amintesc ce tandreturi au avut cu @ecuritatea stiu acum ca dosarul lor de
informator a a&uns, sau s-ar putea sa fi a&uns, la )+@*@ si deconspirarea lor e
doar o chestiune de timp; si tot ce le ramne de facut e sa preia initiativa^7 spune
Avra! -n acelasi articol7 pun8nd su4 se!nul -ntre4arii onestitatea de!ersului Civic
0edia7 sustinut de $iua7 si rea!intind ca din cinci ,iaristi cunoscuti la acea data ca
se!natari ai unor anga<a!ente cu )ecuritatea patru sunt colegi de redactie cu
Lictor 6oncea.
Pornind de la cele spuse !ai sus7 tre4uie !entionat +aptul ca *an Ciac9ir7
scriitor si cola4orator al ,iarului $iua7 alege sa !arturiseasca +aptul ca a cola4orat
cu )ecuritatea -n paginile ,iarului Cotidianul si nu -n ,iarul la care pu4licaT11U. 5u
sti! ce a deter!inat aceasta alegere. Contactat de ,iaristii de la Cotidianul el a
recunoscut ca a cola4orat -n perioada studentiei. Cotidianul !ai scrie si despre cei
doi ^auto-deconspirati^ de la $iua7 Adrian Patrusca si Lalentin Hossu Longin
:redactorul se+ si7 respectiv7 senior editor;7 adaug8nd -nsa un nou nu!e la lista ca
posi4il cola4oratorC ^5iaristul ?ladimir *le7e de la R5iuaR, vedeta a suplimentului
R$osare ultrasecreteR, apare 0n documente ale @ecuritatii ca informator cu numele
de cod R?iril CCR; %l neaa 0nsa ca a colaboratP1"32; $iaristii de la Cotidianul
pu4lica punctul de vedere al lui Ale>e7 arat8nd ca acesta neaga ca ar +i cola4orat7
dar articolul i!plica totusi ca Ale>e a +ost in+or!ator. Con+or! ,iaristilor de la
Cotidianul7 acu,atiile se 4a,ea,a pe ^documente ale fostei @ecuritatii, aflate astazi
la )+@*@ la cateoria R/ond $ocumentarR^T1%U. Aceste docu!ente au +ost
pu4licate si de Andreea Pora -n 6o!8nia li4eraT1&U.
Pe 4a,a acelorasi docu!ente Cotidianul acu,a alte c8teva persoane de
cola4orare cu )ecuritateaT1(U. Este vor4a despre cola4oratori ai ,iarului )c8nteia si
)c8nteia Tineretului. Ion Er9an7 acu! director la Econo!istul si Adrian Lasilescu7
consilierul guvernatorului 3ancii 5ationale ar +i doi dintre acestia. Con+or!
articolului din Cotidianul nu!ele lor sunt !entionate -n !ai !ulte docu!ente ale
11
)ecuritatii. Acestora li se adauga )!aranda Oteanu :pe vre!ea aceea critic !u,ical
la )c8nteia; si D9eorg9e P-rvan7 de la )ectia de scrisori a )c8nteii :care lucrea,a si
asta,i la ,iarul Adevarul pe acelasi post;. La ,iarul )portul ar +i +ost7 de ase!enea7
nu !ai putin de 2 in+or!atori7 dintre ei Cotidianul nu!indu?l pe Deorge 6aetc9i.
^-a /lacara informau aproape toti^7 titrea,a Cotidianul -n acelasi articol. 5icolae
Arsenie7 +ost redactor?se+ ad<unct si ulterior redactor?se+ este !entionat -n
articol. Este i!portant de !entionat ca ,iarul pre,inta punctul de vedere al celor
acu,ati care neaga -n totalitate acu,atiile.
Pe l8nga stirile si articolele de investigatie !ai a!ple7 -n Cotidianul se
co!entea,a VdosariadaV si7 -n particular7 deconspirarea <urnalistilor. Unii
co!entatori saluta initiativaC ^<reasla &urnalistilor 0si face, prin proprie vointa,
ordine 0n orada; )ei care au colaborat cu @ecuritatea ies la suprafata ca uleiul
deasupra apei; /iecare caz are istoria lui si radele de vinovatie sunt reu de
cntarit; 'amn o semnatura pe un ana&ament si o morala care a putut fi partial
purificata de atitudinea corecta a unora dintre acesti colaboratori dupa caderea
comunismuluiP1042; =n opinia autorului ^1estul nu e doar simbolic si ar putea
deveni un model pentru toti informatorii care, santa&ati sau actionnd cu un zel
machiavelic, ar 0nvata ca orice pacat se poate vindeca prin marturisireP;
Altii co!entatori7 precu! Traian Ungureanu7 atrag atentia asupra aspectelor
negative pe care le i!plica procesul deconspirarii asa cu! se des+asoara el
acu!C P: sinura institutie ramne neatinsa de furie si de revolta, 0n timp ce
victimele ei sunt tavalite 0n spumele in&urioase ale civismuluiA @ecuritatea; <estiile
cu rad care au pus 'omnia 0n enunchi si au transfomat-o 0ntr-o retea de
urmarire pna 0n buza neoliticului fac averi sau 0si omoara raazul de pensionari
fara ri&i; 5iarele nu le stau la poarta si nu 0i someaza; (artea activa a constiintei
romnesti se 0nri&este de nesomnul victimelor si dantuieste pe partitura marilor ei
dusmani; +eatia continuaP10"2; Costin Ilie sustine aceeasi te,a -n articolul ^(na
acum, @ecuritatea ne-a 0nvins^T22U7 arat8nd ca o pri!a -n+r8ngere pentru presa
este +aptul ca o+iterii )ecuritatii sunt doar ca niste ^fantome care au bntuit 0n
12
vremurile acelea, disparnd cnd au dat cu nasul de mirosul democratiei, ca
vampirii 0n fata usturoiului^7 iar o a doua -n+r8ngere este +aptul ca ^ne facem
aenda tot dupa actiunile securistilor, trecute sau prezente; si e de plns !;;;" ca,
dupa atta amar de ani, tot ei dau tonul^. =n aceesi idee7 Lladi!ir Tis!aneanu7
re+erindu?se la ca,ul lui Carol )e4astian7 scrieC ^Tot acest episod este pentru mine
un avertisment ca trebuie sa a&unem ct mai repede la condamnarea institutiilor
care au facut posibile aceste traice prabusiri morale^T2#U.
0iron *a!ian cere si el sa nu -i uita! pe cei responsa4ili de prote<area
regi!ului co!unist si -i critica pe ^moralistii de serviciu^ ca -i ignora pe cei care
au sustinut regi!ul si care acu! se pretind victi!eT24U. ^*ici e prime&dia reala;
Entreul sistem comunist era condamnabil, @ecuritatea era doar bratul lui armat si
ocultN aceasta fiind si noima deconspirarii ei; :r, asa cum e prezentat acum,
procesul pare sa reduca sistemul doar la @ecuritate, iar pe aceasta doar la
turnatori^. ^5ilele astea e la moda s-o 0n&uri pe dna Musca; $e fapt, daca-l citesc
pe )T(, e la moda sa-i 0n&uri si pe cei care n-o 0n&ura pe dna MuscaP, !ai scrie
0iron *a!ian; ^)+@*@ a pierdut initiativa deconspirarii 0n favoarea presei;
(rocesul a dobndit astfel o bine venita e7punere publica, a cstiat dramatism si
vioare, si pare ca si-a pierdut capul^7 scrie 0iron *a!ian -ntr?un alt articolT21U7
re+erindu?se critic la o de,valuire din Eveni!entul $ilei care sustinea ca 0ona
0usca nu a +ost doar in+or!ator al )ecuritatii ci agent de in+luenta si se+ de retea.
*e,valuirea se 4a,a pe surse din interiorul +ostei )ecuritati si de aici si critica lui
0iron *a!ianC ^$econspirarea urmarea doua teluri; (rimul, toti cei care au
servit fosta @ecuritate sa 0nceteze sa mai aiba influenta 0n viata publica; :r, iata,
folosim acesti oameni ca surse de autoritateN si nu 0n orice domeniu, nu, cu o
ironie sinistra, fosti securisti anonimi au devenit acum mari deconspiratori^.
)u4 titlul slogan ^Marturisiti si veti fi liberi.P, Liviu Antonesei discuta
despre 4inele pe care -l +ace deconspirarea at8t co!unitatii7 c8t si celor -n cau,a7
eli4er8ndu?i prin a+larea adevarului de povara pe care o poarta de ani de ,ileT22U.
1%
)ever Loinescu co!entea,a7 -ntr?un te>t cu titlul ^0i,eria^7 un articol din
$iua :+ara a nu!i -nsa ,iarul; care -l acu,a pe Andrei Plesu de cola4orare cu
)ecuritateaT2%U. =n acest conte>t7 co!entatorul o4serva caC ^@pectacolul
deschiderii dosarelor @ecuritatii nu este deloc placut; /iecare fila rasfoita din
aceste dosare sporeste pestilentiul national si aita, retos, un amestec respinator
de ranchiuna si minciuna^.
Cotidianul nu a pu4licat +oarte !ult pe te!a (&iteril(r ac(periti .' presa si
a le4il(r si4ura'tei 'ati('ale. Cristian Teodorescu se -ntrea4a cine sunt o+iterii
in+iltrati -n presaC Pfostii informatori ai @ecuritatii sau altii noi9^T2&U. El crede ca
apelul Clu4ului 6o!8n de Presa ca ,iaristii sa -ncete,e relatiile cu serviciile secrete
nu va avea e+ect si e>plica cola4orarea cu serviciile si in+iltrarea presei si prin
pro4le!ele interne ale 4reslei :coruptie7 santa<7 carteli,are; care i?ar +i putut
deter!ina pe unii dintre ,iaristi sa cola4ore,eC ^+-ar fi de mirare ca unii dintre
ziaristii carora li s-a baat pumnul 0n ura sa-si fi luat &umatate de norma la vreun
serviciu secret; +-ar fi, iarasi, de mirare daca unii dintre ziaristii informatori s-au
adresat serviciilor secrete din revolta fata de azetaria de santa&; @au pentru a
avea o proba, la o adica, daca ar fi acuzati de complicitate prin tacere; *sa ca
apelul )lubului 'omn de (resa, oranizatie de factura patronala, adresat
ziaristilorA sa rupa relatiile cu serviciile secrete, fiindca, altfel, cei prinsi dupa
aceea vor fi izoniti din presa, probabil ca nu va speria pe nimeni^; )u4 titlul
^<asescu ne e7plica ce cauta spionii 0n presaP1052, 3etG 3lagu si Alin
3ogdan reproduc a+ir!atiile presedintelui -n cadrul unei e!isiuni televi,ate la
6ealitatea TL -n care acesta a spus ca nu are cunostinta daca e>ista o+iteri in+iltrati
-n presa7 dar ca nu e>clude aceasta posi4ilitate si ca o4iectivul serviciilor ar
+i Pevitarea infiltrarii ofiterilor altor servicii 0n presa din 'omnia pentru
denaturarea opiniei publiceP;Cei doi ,iaristi intervievea,a !ai !ulti se+i de
redactii care gasesc aceasta e>plicatie a +i ilara7 pentru ca o ast+el de !etoda ar +i
ine+icienta pentru a prote<a redactiile. =n plus7 cei intervievati spun ca ei nu au cerut
1&
statului o ast+el de protectie si ca7 oricu!7 s?au si!tit !ai degra4a ur!ariti dec8t
prote<ati.
EVENI,ENTUL #ILEI
Eveni!entul $ilei :EL$; este cotidianul care acorda cel !ai !are spatiu
in+or!atiilor si opiniilor despre !edia7 cu pagini si ru4rici per!anente dedicate
acestui su4iect. =n luna august7 ,iarul a pu4licat 12( de articole despre !edia7 iar -n
septe!4rie7 nu!arul acestora a crescut7 a<ung8nd la 111. 'aptul este re!arca4il7
!ai ales daca privi! conte>tul general7 -n care toate celelalte ,iare au redus
!aterialele despre !edia -n septe!4rie pe +ondul di!inuarii te!ei deconspirarii
<urnalistilor. Te!atica a4ordata este variata7 predo!in8nd su4iectele legate de
vedete !edia7 progra!e si productii audiovi,uale7 +ara a lipsi su4iecte ca
proprietatea !edia7 <urnalisti agresati sau critica practicii <urnalistice :pentru detalii
ve,i capitolul 1;.
%ec('spirarea 5ur'alistil(r c(la6(rat(ri s?a regasit -n 14 articole -n luna
august si -n 4 -n septe!4ie. Te!a spionilor in+iltrati -n presa a +ost re+lectata doar
-n luna august7 -n & !ateriale de presa.
0a<oritatea !aterialelor pe te!a deconspirarii <urnalistilor sunt articole de
opinie. 0ulte dintre acestea sunt re,ervate +ata de !odul general -n care presa
re+lecta procesul deconspirarii. C9ristian 0ititelu pune la -ndoiala calitatea unora
dintre <urnalisti -n a scrie avi,at sau onest despre acest su4iectC bb(resa lauda
prosteste si apoi loveste fara crutare; $a bine sa prezinti totul ca o surpriza de
proportii; 5iaristii tineri o fac din inoranta; )ei sevronati, de pe la P@cnteia
TineretuluiP sau P/lacaraP, se prefac ca au uitat cum aterizai 0ntr-un post de
conducereccT#/U.
Aceeasi opinie este -!partasita de 6a,van E>ar9u7 care ridica si pro4le!a
!otivatiilor reale din spatele de,valuirilor si riscul uni+or!i,arii
vinovatiilorC^ $ezustul suveran, dezamairea profund intima ies la suprafata
1(
odata cu niste dosare despre care prea rar se 0ntreaba cineva cine le da drumul de
la fundul lacului; 8n securist a aruncat o piatra si toti 0nteleptii se reped sa o
scoata, aplaudati de pe marine de o alerie cu pietre 0n mna; @a prezinti si sa
tratezi niste informatori ca pe niste piese cel putin la fel de importante precum cei
care instrumentau un sistem sufera fie de naivitate, fie de o rea-intentie de plan
secund. $e unde vine aceasta siuranta cu care iesim din timp atunci cnd vorbim
despre @ecuritate si dam lectii de parca am fi statui cu totii9 )e monstru se va
naste din mama )onfuzia si tata Manipularea9^T#1U.
Un alt editorialist7 Calin Hera7 se -ntrea4a daca aceasta serie de de,valuiri
privind cola4orarea cu )ecuritatea a unor persoane care au +ost i!plicate activ -n
procesul deconspirarii )ecuritatii ca politie politica :0ona 0usca7 Carol )e4astian;
nu are ca scop decredi4ili,area -ntregului proces si conspirarea o+iterilor de
)ecuritateC ^Treptat, omul simplu va sti ca prea multi politicieni si ziaristi au fost
turnatori, oriunde s-ar afla acum; : idee simpla, de efectA toti, tot un drac. !;"
'ezultatul finalA o ne0ncredere si mai mare 0n clasa politica, 0n parlament, 0n
partidele politice, 0n :+1-uri si o stirbire a 0ncrederii 0n mass-media; En acelasi
timp, tortionarii, ofiterii de @ecuritate, ticalosii cei mari, turnatorii care au 0nca
pile !din ale caror dosare au disparut foi esentiale sau ale caror dosare stau pitite,
pe de-a 0ntreul, 0n cenusa de la <erevoiesti ori prin fisete cu numar de inventar",
RactiviiR, au de ce sa-si frece minile de bucurieA acum, cnd se vorbeste despre cei
rai, lumea priveste 0n alta parte;^ T#2U
La r8ndul ei7 Ioana Lupea su4linia,a inco!petenta unor <urnalisti -n tratarea
acestui su4iect !Psi acum se fac 0ncurcaturiA a avea un dosar la @ecuritate, ca
urmarit sau ca informator, este 0n mintea unor &urnalisti la fel de rav; 8n reporter
T? afirma, zilele trecute, ca VTraian <asescu este acuzat ca are cel putin dosar de
urmarit al @ecuritatiiV^;T##U. *e ase!enea7 <urnalista sustine necesitatea e>istentei
C5)A) pentru a certi+ica vinovatia celor suspectati si a contra4alansa acu,atiile
uneori ne+ondate ve9iculate -n presa :^/ara un hid, rol pe care-l are )+@*@,
confuziile pot fi traice, calaii mai usor confundati cu victimele si inversP;T#4U.
2/
Prinsi -n 9ora deconspirarii7 unii ,iaristi ai EL$ uita de nor!ele
deontologice si pu4lica in+or!atii pe care nu le?au veri+icat -ndea<uns7 +iind aspru
sanctionati at8t de colegii de 4reasla :$iua7 Cotidianul7 *ile!a Lec9e;7 c8t si de
persoanele vi,ate de !aterialele pu4licate. Pri!ul din respectivele articole7 aparut
-n paginile editiei din % august7 intitulat ^Lotul 2 din 2( la C5)A)^ sustine ca -ntre
cele 2( de dosare pri!ite de C5)A) de la )6I7 s?ar regasi dosarele a sase
politicieni de pri!?rang7 acestia +iindC Adrian 5astase7 0arOo 3ela7 6adu
3erceanu7 LerestoG Attila7 Las,lo 3or4elG si 5ini )apunaru. Autorul te>tului
a+ir!a ca aceste in+or!atii provin din ^surse parlamentare^ si au +ost con+ir!ate
de ^membri ai )oleiului )+@*@, care au dorit 0nsa sa-si pastreze anonimatul^.
$iua a catalogat respectivul articol ca ^$elict de presa^7 alte ,iare sanction8nd la
r8ndul lor greseala ,iaristului de la EL$ care nu a veri+icat in+or!atiile din !ai
!ulte surse.
V*erapa<ulV EL$ a +ost o !inge ridicata la +ileu ,iarului $iua7 -ntre cele doua
pu4licatii e>ist8nd de<a un con+lict dupa ce EL$ a pu4licat pe 2 august un articol
cu un titlu tendentios PV5iuaV turnatorilorP, -n care acu,a pre,enta a patru +osti
cola4oratori ai )ecuritatii -n cadrul redactiei $iua. *e re!arcat este ca
tendentio,itatea este li!itata la titlul articolului7 te>tul propriu?,is +iind neutru. 0ai
!ult7 punctul de vedere al unuia dintre cei patru acu,ati7 dar si o opinie a lui Lictor
6oncea sunt pre,ente -n cadrul articolului. 6eactia $iua a +ost pro!pta si dura. Pe
# august7 3ogdan Co!aroni raspunde pe un ton agresiv atacurilor EL$ si
Cotidianul7 acu,8nd voalat conducerile celor doua ,iare ca suntC ^pacatosul care
stria pacatosul.6 T#1U.
Un alt articol a pus EL$ -ntr?o postura deloc +avora4ila. Este vor4a de te>tul
se!nat de E!ilia sercan si pu4licat pe 21 august7 cu titlul ^(resa comunista,
0ntesata de informatori zelosiP. *e +apt7 articolul este redactat pe 4a,a unui
!aterial pu4licat cu o ,i -nainte de 6o!8nia li4era -n care este pre,entata o lista
de nu!e ale unor ,iaristi care au cola4orat cu )ecuritatea -n ti!p ce activau -n
presa co!unista. Potrivit !aterialului citat7 lista ar +ace parte din dosarul 7PresaV
21
a+lat de c8tiva ani la C5)A). Printre nu!ele incluse -n lista respectiva se a+la si
cel al lui Adrian Lasilescu7 actualul consilier al guvernatorului 356. Acesta este
singurul !e!4ru al listei care a trans!is un drept la replica -n care neaga acu,atiile
ce i se aduc7 recla!8nd -n acelasi ti!p lipsa de pro+esionalis! a presei care nu a
pro4at acu,atiile aduseC ^*s putea fi 0ntrebatA cum probezi9 'aspunsul e simpluA
nu eu trebuie sa probez; (otrivit unui stravechi principiu, prezent att 0n codurile
de drept, ct si 0n cele morale, obliatia de a proba o au cei care - sub presiunea
tiparului, poate - au procesat mult prea rabit o informatie;;; Car astazi, 0n conditii
de libertate, pot fi puse 0n circulatie neadevaruri drastice fara nicio tresarire de
constiinta9^T#2U. Eveni!entul $ilei -si +ace !ea culpa pu4lic8nd acest drept la
replica7 !ention8nd -n prea!4ulul lui +aptul ca nu!ele lui Adrian Lasilescu a
aparut pe o lista pe care ,iarul a intitulat?o in !od eronat ^5u!ele turnatorilor^. *e
ase!enea7 ,iarul preci,ea,a ca ^0n ziarul citat S'omnia liberaT, 0n dreptul
numelui *drian ?asilescu se specifica Pa 0ncetat colaborarea cu $irectia a CCC-
a^T#%U. *in pacate7 autoarea te>tului nu a avut prudenta de a +ace acesta !ica7 dar
i!portanta preci,are.
Eveni!entul $ilei a co!entat si deci,ia unui alt ,iar :2urnalul +ational; de a
nu !ai scrie -n paginile sale despre activitatea C5)A). )e!nat de Petrisor O4ae si
Ale>andru 3ala7 articolul este ec9ili4rat7 pe un ton neutru7 evit8nd acu,ele sau
ra+uiala agresiva7 -n ciuda +aptului ca su4iectul o+era su+iciente !otive pentru asta.
Te>tul citea,a !otivatia deci,iei E5 de a nu !ai scrie despre C5)A)7 dar include
si punctul de vedere al redactorului?se+ ad<unct al E57 *an Constantin. *e
ase!enea7 !aterialul contine reactia lui 0ircea *inescu7 vi,at si el de deci,ia
,iarului7 alaturi de punctele de vedere ale lui Cristian Tudor PopescuT#&U si ale
Ioanei AvadaniT#(U. Posi4ila cone>iune dintre deci,ia ,iarului si situatia patronului
E57 *an Loiculescu este !entionata7 dar netendentios7 ci pro+esionist7 prin
descrierea conte>tului general -n care a +ost luata respectiva 9otar8re !PR2urnalul
+ationalR este parte a rupului Cntact, detinut de familia ?oiculescu; En urma cu
trei luni, coleiul )+@*@ a dat verdictul de politie politica pentru $an ?oiculescu,
22
detinnd o nota informativa semnata de acesta cu numele de cod /eli7; $an
?oiculescu a contestat decizia, dar )+@*@ si-a mentinut pozitia;^;.
=n c9estiunea (&iteril(r !e i'&(rmatii i'&iltrati .' presa7 Eveni!entul $ilei
a avut o po,itie anga<ata ce reiese at8t din articolele de opinie pu4licate7 c8t si din
cele de in+or!are. Iata c8teva titluri ale unor stiri aparute -n ,iarC ^@ecuristii din
presa vor fi interzisi prin leeQ @ecuristii din presa, la &udecata uvernului Q *lesii
se implica 0n scandalul crtitelor @'C din presa^.
*intre articolele de opinie pu4licate pe aceasta te!a o opinie relevanta e!ite
Iulian Co!anescu7 intitulatC ^@pectrele lui <ercaru78$9:. Autorul atrage atentia
asupra intentiilor reale ale declaratiei purtatorului de cuv8nt al )6I7 considerate de
<urnalist a avea potential de diversiune7 cer8nd presei sa +ie prudenta -n tratarea
acestui su4iect.
;<N%UL
)u4iectele despre !edia sunt pre,ente -n D8ndul cu 2& de aparitii -n august
si 12 -n septe!4rie. 7=ur'alistii !ec('spirati7 apar -n 2 dintre aceste articole -n
august si -n niciun articol -n septe!4rie.
=n # august pu4lica apelul Coalitiei pentru o Duvernare Curata catre
C5)A) de a se concentra7 asa cu! cere legea7 -n pri!ul r8nd pe deconspirarea
parla!entarilor care au cola4oratorat cu )ecuritatea7 las8nd pe planul doi alte
categorii. =n & august D8ndul pu4lica si el de,!intirile celor sase politicieni
!entionati cu o ,i -nainte -ntr?un articol din Eveni!entul $ilei cu! ca ar +i dat ^cel
putin o declaratie la @ecuritate^T41U.
=n conte>tul de,4aterilor iscate de pu4licarea -n presa a Vlistei celor 2(V si a
+aptului ca C5)A) declansase o anc9eta interna pentru a+larea sursei din interiorul
C5)A) care o+erise ,iarului D8ndul lista co!pleta a celor 2(7 5egrutiu e!ite
opinia ca ^)+@*@ s-a transformat 0ntr-o institutie a conspirarii dosarelor^ si ca -n
conditiile -n care institutia nu este transparenta si e>ista suspiciunea votului politic7
2#
singurele solutii via4ile sunt pu4licarea pe internet a dosarelor personalitatilor
pu4lice si introducerea -n lege a prevederii ca votul !e!4rilor C5)A) -n +iecare
dosar sa +ie +acut pu4licT42U.
Co!entatorii ,iarului D8ndul !ani+esta -n general o atitudine
sceptica +ata de de!ersul Civic 0edia de deconspirare a <urnalistilor si +ata de
procesul deconspirarii -n generalT4#U. Lelia 0unteanu +oloseste ter!enul !eta+oric
^*econspirania^T44U7 iar Cristian Tudor Popescu nu!este ca!pania Civic 0edia
^Lotci curate^ si -si e>pri!a suspiciunea +ata de intentiile reale ale celor care au
initiat?oT41U. Po,itia constanta a lui CTP este de intransigenta +ata de cei care au
cola4oratC ^* fi fost turnator presupune o 0nclinatie de caracter catre lasitate, a
trisa si lovitul pe la spate; !;" Meseria &urnalistului este adevarul; +iciun cuvnt
scris sau rostit de un RziaristR care a putut sa ascunda publicului atta vreme o
asemenea informatie nu mai este adevaratPT42U; si din acest !otiv CTP crede ca
cei care au cola4orat ar tre4ui sa se spaseasca si sa se retraga din presa si din viata
pu4lica.
D8ndul nu ignora su6iectul (&iteril(r ac(periti !i' presa si al le4il(r
si4ura'tei 'ati('ale si -l pre,inta -n !ai !ulte articole de in+or!areT4%U. Este
pre,entata po,itia Clu4ului 6o!8n de PresaT4&U care arata ca e>ista o
inco!pati4ilitate deontologica +unda!entala -ntre !eseria de <urnalist si statutul de
o+iter acoperit sau in+or!ator pentru serviciile secrete7 P0ntruct 0n aceste cazuri
din urma informatia este folosita 0n reim confidential, secret^. C6P anunta +aptul
ca a !odi+icat articolul &7 paragra+ul # al Codului *eontologic al $iaristului7 noua
+or!a +iind ur!atoareaC ^(entru a evita conflictele de interese, se recomanda ca
ziaristul sa nu fie membru al vreunui partid politic si sa nu fie ana&at ca
informator sau ofiter acoperit al unui serviciu secret^. *e ase!enea7 Clu4ul
6o!an de Presa ^solicita tuturor &urnalistilor aflati 0n una dintre aceste situatii,
informator sau ofiter acoperit al unui serviciu secret, sa 0nceteze aceasta
colaborareP.
24
=URNALUL NAIONAL
Eurnalul 5ational acorda +oarte putina i!portanta
su4iectului 7!ec('spirarea 5ur'alistil(r77 cu 1 articole -n august din totalul de 1(
de articole despre !edia si niciun articol -n septe!4rie din totalul de 1&. Te!a
predilecta de interes -n articolele despre presa -n Eurnalul 5ational o constituie
^vedetele !edia^ si ^productie TL^. Putine !ateriale se re+era la te!e legate de
in+iltrarea agentilor -n presa. :pentru !ai !ulte detalii ve,i cap. 1 0edia despre
!edia ? 6aport de !onitori,are si anali,a;
'aptul ca Eurnalul 5ational acorda o i!portanta at8t de li!itata unui su4iect
^+ier4inte^ pentru alte pu4licatii poate avea legatura cu +aptul ca *an Loiculescu7
patronul trustului ^Intact^7 care editea,a acest ,iar7 era 4anuit de a +i cola4orat cu
)ecuritatea7 iar ca,ul sau se a+la -n acea perioada -n de,4aterea C5)A) si c9iar a
pri!it un verdict de politie politica. =n +apt7 Eurnalul 5ational este singurul ,iar
care pu4lica !ai !ulte articole contin8nd acu,e aduse de Corneliu Ladi! Tudor7
liderul P.6.0.7 lui 0ircea *inescu7 !e!4ru al C5)A). C.L. Tudor l?a acu,at
0ircea *inescu ca +oloseste institutia Pca pe o arma de santa& mafiot si pentru
stoarcerea unor profituri materialeP, ca prote<ea,a unii in+or!atori si ca ar +i +acut
politie politica1,52; 0ai !ult7 -n 2& septe!4rie ec9ipa redactionala anunta ca ^$in
acest moment si pna ce leislatia nu va fi modificata, astfel inct romnii sa
poata decide ei insisi 0n cine sa aiba !sau nu" 0ncredere, componenta )oleiului
revizuita drastic, iar 0ncalcarile leii - sanctionate penal, 2urnalul +ational
anunta oficial ca subiectul )+@*@ si verdictele emise de aceasta institutie nu ne
mai intereseaza; $e azi, )+@*@ nu mai e7ista pentru 2urnalul
+ationalP1742; *eci,ia nu a +ost respectata7 ,iarul continu8nd sa pu4lice -n lunile
ur!atoare articole care se re+era la aceasta institutie.
Pe 1 septe!4rie Eurnalul 5ational relata despre scrisoarea desc9isa a
Asociatiei Civic 0edia catre presedintele 3asescu si pre!ierul TariceanuT11U7 care
cerea ca acestia sa se autosesi,e,e re+eritor la ilegalitati co!ise de C5)A).
21
Articolul !entiona ca scrisoarea a +ost re,ultatul unei anc9ete pu4licate -n Eurnalul
5ational cu o ,i -nainteT12U -n care se a+ir!a ca unii !e!4ri ai Colegiului C5)A)
au -ncalcat legile de +unctionare ale acestei institutii.
*oar c8tiva dintre co!entatorii Eurnalului 5ational se re+era la su4iectul
deconspirarii <urnalistilor. 6adu Tudor crede ca de!ersul lui Lictor 6oncea de a
de!asca in+or!atorii din presa a pornit cu dreptul -ntruc8t s?a a+lat ca trei colegi
de?ai sai de la $iua au se!nat un anga<a!ent cu )ecuritatea. 6adu Tudor !ai
discuta si despre a4e'tii i'&iltrati .' presa si spune ca nu ar tre4ui sa e>iste
in+or!atori sau agenti ai serviciilor secrete -n !ediaT1#U.
Tudor Octavian evoca perioada co!unista si vor4este despre colegii sai din
presa din acea vre!e despre care se 4anuia ca ar +i +ost in+or!atori7 +ara a da -nsa
nu!e8-$:. 0ircea Cartarescu +ace apel la utili,area legii7 care sa contina criterii
clar de+inite pentru a identi+ica vinovatii si re!arca +aptul ca ceea ce do!ina
procesul deconspirarii -n acest !o!ent este e>cesul e!otional al discutiei
pu4liceT11U. =n opinia sa7 accentul pe lege si pe de+inirea clara a criteriilor legale ar
asigura pedepsirea reala a celor vinovati.
Su6iectul a4e'til(r !e i'&(rmatii i'&iltrati .' presa este a4ordat -n doua articole7
din care -l vo! cita pe cel se!nat de 6odica Culcer7 ^'azboiul leilorP. Te!a este
pusa -n conte>tul general al adoptarii legilor sigurantei nationale. Autoarea nu
respinge apriori practica in+iltrarii redactiilor7 dar a+ir!a ca actualul conte>t -n care
serviciile de in+or!atii sunt percepute a +i continuatoare ale )ecuritatii este !ai
degra4a de+avora4il ei :^si daca acesti aenti aveau drept scop tocmai detectarea
unor posibile infiltrari teroriste sau a retelelor de criminalitate oranizata9 - a
fost arumentul principal formulat 0mpotriva acestei prevederi; ?om lasa
parlamentul sa decida, dar nu putem sa nu observam ca autorii proiectului
prezentat la uvern considera ca actualele servicii sunt mostenitoarele @ecuritatii;
)u istoria noastra recenta bine intiparita 0n minte nu putem sa combatem aceasta
idee cu prea multa convinere;P;. Acesta este pri!ul raport dintr?o serie ce si?a
22
propus sa pre,inte tendintele do!inante din industria de !edia si de pe piata
a+erenta7 cu raport la continutul editorial si la !odul -n care presa -si -ndeplineste
serviciul de ^agent pu4lic^. =n reali,area acestor rapoarte utili,a! !onitori,ari de
presa :din punct de vedere al continutului;7 precu! si !onitori,ari ale pietei de
!ass?!edia :ac9i,itii7 +u,ionari7 disparitii de co!panii de !edia7 etc;.
Pri!ul capitol al pre,entului raport a pre,entat re,ultatele unei anali,e si
!onitori,ari de presa pe sapte cotidiene cu acoperire nationala si doua
sapta!8nale7 -n lunile august si septe!4rie 2//2. Capitolul al doilea a vi,at un
studiu de ca, asupra celui !ai V+ier4inteV su4iect al acestei perioadeC presa si
securitatea. Pre,enta! principalele c('clu*ii care se desprind la +inalul acestui
de!ers de anali,aC
? =n presa scrisa au aparut t(t mai mult ru6rici si pa4i'i perma'e'te !e!icate
a'ali*ei presei. Aceste ru4rici se concentrea,a preponderent i7 dupa cu! reiese
din raportul de anali,a si !onitori,are de presa7 pe critica sau anali,a productiilor
si continuturilor tv. Ast+el7 su4iectul ^!ass !edia^ -si +ace loc pe agenda pu4lica7
c9iar si -n +or!a ^diluata^ a cronicii tv. Este un pas -nainte catre sensi4ili,area
pu4licului +ata de calitatea productiilor tv si7 -n ca,ul cel !ai +ericit7 poate a<uta
consu!atorul de !edia sa se +a!iliari,e,e cu instru!entele anali,ei critice a
o+ertei !ediatice :continut editorial7 calitatea in+or!atieiWdivertis!entului7 aspecte
deontologice7 in+luente asupra continutului progra!elor7 etc;.
? )u4iectul ^deconspirarii dosarelor <urnalistilor^ a crescut temp(rar
i'teresul de,4aterea -n presa re&erit(r la pr(6leme i'ter'e ale 6reslei si a
concurat su4iectul ^vedete !edia^7 -nsa nu!ai -n luna august. =n luna septe!4rie
su4iectul ^vedete !edia^ si?a rec8stigat po,itia de lider detasat. Acest lucru poate
veni -n spri<inul te,ei care sustine ca -ntregul de!ers al ^deconspirarii <urnalistilor^
nu a +ost dec8t un ^pu4licitG stunt^7 o actiune !enita sa cree,e ceva agitatie -n
lunile de vara7 !oarte din punct de vedere al su4iectelor de presa si sa sti!ule,e
tira<ele :care7 -n !od traditional7 cad -n lunile de vacanta;. )c9i!4area de +ocus
2%
poate +i -nsa si o dovada a ceea ce se nu!este ^+atigue^ ? epui,area su4iectului din
punct de vedere al atractivitatii7 evitarea plictiselii cititorului cu un su4iect care a
stat pe agenda circa doua luni.
? Totusi7 cu!ulat7 te!ele relevante pentru de,voltarea !ass?!edia au .'re4istrat
&rec>e'te apr(?imati> e4ale cu cele de +apt divers7 eveni!ente !edia sau
!onden.
? Saptam+'alele ti'! sa se c('ce'tre*e mai mult pe teme rele>a'te pentru
responsa4ili,area presei7 te!ele de +apt divers -nregistr8nd +recvente !ici. A!4ele
pu4licatii :*ile!a Lec9e si revista 22; s?au re!arcat prin a critica -n special lipsa
de pro+esionalis! care predo!ina -n presa ro!8neasca si cu care7 -n particular7 a
+ost a4ordat su4iectul deconspirarii <urnalistilor cola4oratori ai +ostei )ecuritati.
Acest lucru se datorea,a politicii acestor sapta!8nale de a satis+ace cerintele
pu4licului tinta ? intelectuali7 oa!eni cu g8ndire critica7 etc.
C('clu*ii
2&
Pentru a avea o !ai 4un. -nelegere a +eno!enului cen,urii co!uniste din
6o!8nia7 a! considerat necesar ca7 -ntr?un capitol introductiv7 s. pre,ent.! pe
larg un ta4lou general al societ.ii co!uniste ro!8neti7 de la naterea sa7 1(44?
1(41 p8n. la 1(14?1(11. *e ase!enea a! reunit c8teva consideraii teoretice
asupra noiunii de cen,ur. i o particulari,are a consideraiilor la nivelul cen,urii
co!uniste ro!8neti. Pentru a +ace lucrurile !ai accesi4ile7 a! cre,ut de cuviin. a
insera -n acelai capitol i unele ele!ente ce de+inesc !odul de organi,are a
instituiei cen,urii din 6o!8nia i ne g8ndi! aici !ai ales la prevederile legislative
ce o -nsoesc de?a lungul traseului s.u evolutiv.
=n cea de?a doua parte a lucr.rii7 Capitolul I7 ocupat de instituionali,area i
!ecanis!ele cen,urii7 de !odul -n care se +.cea e+ectiv cen,ur.7 de etapele prin
care trecea o lucrare p8n. la a vedea lu!ina tiparului. A! descoperit7 -n c8teva
pagini7 i!ensa 4irocraie pe care o presupunea organul de cen,ur. co!unist.
Lo! trece acu! la enunarea c8torva conclu,ii7 necesare unui de!ers de +elul
celui pe care ne preg.ti! s.?l -nc9eie! -n !o!entul de +a..
=n pri!ul r8nd7 e necesar s. re!e!or.! c8teva din de+iniiile cen,urii.
=ncepe!7 didactic7 cu proveniena eti!ologic. a cuv8ntuluiC latinescul @censB7 care
repre,enta un recens.!8nt al cet.enilor ro!ani i al averii lor7 e+ectuat de cen,ori.
Continu.! cu de+iniia din *EK :2///;C @)ontrol prealabil e7ercitat de anumite
orane specializate ale unui stat asupra publicaiilor, spectacolelor etc; Ui, 0n
anumite condiii, asupra corespondenei i convorbirilor telefoniceN oran care
e7ercit acest controlB. O de+inire !ai general. g.si! -n ur!.toarea +or!ulareC
@)enzura este actul oricrei entiti politice, reliioase, militare ori administrative
de a condiiona e7primareaQdifuzarea de informaii, opinii, idei, 0n sens lar,
creaii intelectuale, pe care publicul are dreptul s le cunoasc, 0n funcie de
valorile pe care aceasta 0nelee s le prote&eze la un moment datB
1%
.
6eine! apoi +uncia pri!ordial. a cen,urii7 aceea de creare a unei noi elite7
potrivit unui canon ideologic sta4ilit de suveran
1&
. =n procesul de creare a acestei
elite intervine i propaganda7 de aceea cen,ura !ai are i +uncia de @nete,ire a
1%
0arian Petcu7 ? (uterea i cultura # o istorie a cenzurii7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p. &
1&
3ogdan 'iceac7? )enzura comunist i formarea omului nou7 Ed. 5e!ira7 3ucureti7 1(((7 p. 1#
2(
!esa<ului propagandisticB
1(
. Cen,ura are gri<. de @ce nu tre4uie s. tie poporulB7
iar propaganda7 de @ce tre4uie s. tie poporulB
2/
.
Lupta cu cen,ura7 dincolo de episoadele sale co!ice7 a +ost tragic. -n esen..
Pentru ce au scris iWsau g8ndit7 -nainte sau dup. venirea co!unitilor la putere7
scriitori i ,iariti au +ost aruncai -n -nc9isori7 unii ne!aiput8nd iei niciodat.. 'ii
au +ost pui s. se de,ic. de p.rini pentru vreo lucrare care nu convenea a acestora
din ur!.7 -n !onstruoase edine de -ndoctrinare
21
. *e tea!a represaliilor ce
puteau s. cad. asupra sa pentru c. nu se!nalase nite greeli7 un cen,or s?a
sinucis7 arunc8ndu?se pe gea!
22
. Cen,ura co!unist. ro!8neasc. a -nscris trei +a,e.
Pri!a7 ce !ai dur.7 poate +i -ncadrat. cu apro>i!aie -ntre anii 1(1/?1(2/ :aa?
nu!itul @o4sedantul deceniuB;. )unt anii !arilor epur.ri din 4reslele scriitorilor i
,iaritilor7 ai proceselor politice7 ai -nc9isorilor i7 !ai presus de toate7 ai
realis!ului socialist i ai vener.rii Uniunii )ovietice i a lui )talin. Cen,ura taie la
s8nge7 i ce era eli!inat7 era 4un eli!inat7 ne+iind posi4ile discuii. P8n. i scriitori
ro!8ni clasici erau cen,urai7 !ai ales dac. nu scriseser. de 4ine de rui7 -n trecut.
)unt i anii apariiei7 -n 1(4(7 a instituiei o+iciale a cen,urii7 *irecia Deneral. a
Presei i Tip.riturilor7 care i?a -ntins tentaculele peste tot ce -nse!na creaie
artistic. -n 6o!8nia.
=n ceea ce privete presa7 cele trei +a,e ale cen,urii de care po!enea! !ai
devre!e !arc9ea,. doar trei +or!e de !ani+estare a li!4a<ului +olosit. =ntr?o
pri!. +a,.7 p8n. pe la -nceputul anilor J2/7 presa ro!8neasc. a4und. de ter!eni
precu! @s.?i de!asc.!RB7 @nici o cruareRB7 @<os cu 4urg9e,iaRB7 @!oarte
i!perialitilorRB i altele de acest gen. =n etapa ur!.toare7 altele erau priorit.ile7
aa -nc8t i li!4a<ul a devenit altul. Acu! se pun 4a,ele @li!4ii de le!nB7 pentru a
se -n+.ia !ai ales @!arile reali,.riB -n procesul de construire a societ.ii
@!ultilateral de,voltateB.
*e o des+iinare total. a cen,urii co!uniste nu s?a putut vor4i p8n. c8nd
-nsui siste!ul care o produsese nu s?a pr.4uit. *ece!4rie J&( a -nse!nat7 din
1(
0arian Petcu7 ? (uterea i cultura # o istorie a cenzurii7 Ed. Poliro!7 Iai7 1(((7 p. 1%
2/
Piotr NierG4icOi apud 3. 'iceac7 op. cit. p.14
21
C+. Ti4eriu Avra!escu apud 3. 'iceac7 op. cit. p.12
22
I4ide! p. 1%
%/
acest punct de vedere7 eli4erarea din lan a literaturii i presei ro!8neti. Cele dou.
4resle intrau -ntr?un nou deceniu cu credina7 aceeai cu a tuturor ro!8nilor7 c.
spectrul a!enin.tor al cen,urii se dusese -n !or!8nt7 dup. soii Ceauescu.
Ca o p.rere personal.7 ne vine greu s. crede! c. o e>perien. ase!.n.toare
cu cea din care a! ieit acu! aproape 2/ ani va !ai +i posi4il. -n 6o!8nia. )e!ne
c. anu!ite +or!e de cen,ur. ar persista -nc. -n presa ro!8neasc. e>ist. " sunt
c9iar destule " dar o instituie 4irocratic. de genul *ireciei Denerale a Presei i
Tip.riturilor7 un nou @0inister al Adev.ruluiB7 sunte! convini c. nu ar !ai putea
e>ista.
=nl.turarea controlului asupra in+or!aiilor pentru a se evita !anipularea
contiinelor. 'iecare cet.ean tre4uie s. ai4. acces li4er la surse alternative de
in+or!aie pentru a putea +i contracarate in+luenele su4iective ale unuia sau altuia
dintre !i<loacele de in+or!are -n !as.. Procur8ndu?i in+or!aiile din c8t !ai
!ulte surse7 cet.eanul poate avea o i!agine !ai apropiat. de realitate7 evident i
!ass?!edia tre4uie s. ai4. o li4ertate total..
@i6li(4ra&ie
I*>(areA le4iA !ecrete
%1
*ecret nr.214W1(4( al 0arii Adun.ri 5aionale7 pu4licat -n 0onitorul O+icial nr.#2
din 2#./1.1(4(
*ecret nr.21&W1(4( al 0arii Adun.ri 5aionale7 pu4licat -n 0onitorul O+icial nr.#2
din 2#./1.1(4(
*ecret nr.2(1W1(4( al 0arii Adun.ri 5aionale7 pu4licat -n 0onitorul O+icial din
2./%.1(4(
Hot.r8rea Consiliului de 0initrii nr. 212W1(4(
Hot.r8rea Consiliului de 0initrii nr. 421W1(11
Hot.r8rea Consiliului de 0initrii nr. #4/W1(12
Hot.r8rea Consiliului de 0initrii nr. 22%W1(14
Lucrri !e specialitateA stu!iiA re>iste
3d6CA5 *oina " 'eimul comunist 0n 'omnia A !decembrie >GHL-
decembrie >GJGB 7 Ed. Institutul european7 Iai7 2//#
3EALEADd Lladi!ir7 ? )enzura 0n totalitarism # o absen omniprezent
-n revista @ud-%st7 C9iin.u7 nr. 42W4W2///
CA6ALIA Paul ? 1ndirea interzisa A scrieri cenzurate A 'omnia >GHI-
>GJG ed. Enciclopedica7 3ucureti7 2///
CI)TELECA5 Ale>andru ? Articolul Enapoi la proletcultism - P)u
documentele pe mas din revista Latra7 nr. (?1/W2//4 T8rgu 0ure
CO*OA )andra " Articolul $reptul la nefericire; -iteratura ca forma a
ideoloiei9 din revista *s=metria 1 iunie 2//% versiunea online pe
9ttpCWWMMM.asG!etria.orgW!odules.p9pYna!eZ)tories\Arc9ive
CO6O3CA Liliana7 ? )ulisele cenzurii comuniste -n revista *s=metria7
versiunea online pe 9ttpCWWMMM.asG!etria.orgW!odules.p9pY
na!eZ5eMs[+ileZarticle[sidZ12#
%2
CO)TEA Ionu7 6A*O)LAL *oru7 ? /ond @ special; )ontribuii la
istoria fondurilor secrete de bibliotec din 'omnia7 Editura *acia7
3ucureti7 1((1
'ICEAC 3ogdan7 ? )enzura comunist i formarea omului nou7 Ed. 5e!ira7
3ucureti7 1(((
0A6IA5O Adrian ? )enzura 0n 'omnia A schia istorica introductiv7 Ed.
Aius7 Craiova7 2///
0OCA5U 0arin 6adu ? )enzura comunist7 Ed. Al4atros7 3ucureti7 2//1
0OCA5U 0arin 6adu ? -iteratura romn i cenzura comunist7 Ed.
Al4atros7 3ucureti7 2//#
PETCU 0arian7 ? (uterea i cultura # o istorie a cenzurii7 Ed. Poliro!7 Iai7
1(((
)OULET Eean?'rancois " Cstoria comparat a statelor comuniste, din >GHI
pn 0n zilele noastre7 editura Poliro!7 Iai7 1((&
Siteuri I'ter'et
MMM.legestart.ro
9ttpCWWMMM.o4servatorcultural.roWO?!or+o?tipologie?a?
cen,uriiearticleI*\11%14?articles\details.9t!l
9ttpCWW+il!e?carti.roWcartiWtarani!ea?si?puterea?procesul?de?colectivi,are?a?
agriculturii?in?ro!ania?4#1
%#