Sunteți pe pagina 1din 10

STUDENT: CIOBANU ALIN IULIAN

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE
ANUL I ID
TEMA: DEZVOLTAREA UMAN
PROFESOR: DANILE PIEPTNATU
DEZVOLTAREA UMAN
DEZVOLTAREA poate fi definita, in mod clasic, drept expansiunea ansamblului unei
economii, dar si o repartizare cat mai echitabila a bogatiei suplimentare, care antreneaza o
ameliorare globala a nivelului de viata si o transformare a structurilor societatii.
Acestei definitii, de natura economica, Banca Mondiala ii opune, incepand cu 1990,
notiunea de dezvoltare umana punand mai putin accentul pe cresterea economica a tarii (evolutia
rodusului !ational Brut, a balantei comerciale etc.", dar mai ales asupra largirii posibilitatilor
umane in ceea ce priveste# speranta de viata, de educatie, de loc de munca si de nivel de viata.
$ezvoltarea umana incearca masurarea gradului de dezvoltare, mai mult decat cresterea
economica, integrand indicatori calitativi.
DEZVOLTAREA UMANA , conform .!.%.$. (rogramul !atiunilor %nite pentru
$ezvoltare", semnifica acele capacitati si indreptatiri ale oamenilor de a&si alege si urma propriile
optiuni in toate domeniile vietii. 'n dimensiunea sa globala, acest concept integreaza ingri(irea
sanatatii, educatia, religia, un nivel de viata decent si libertatea politica. )otodata, dezvolatarea
umana nu se reduce numai la aceste aspecte ale vietii. 'dentitatile culturale ale indivizilor trebuie
recunoscute, fiind in obligatia statului de a le acorda o atentie ma(ora. 'ndivizii trebuie sa fie
liberi in exprimarea propriilor identitati, fara a fi victimele discriminarii in diferitele domenii ale
existentei lor. 'n concluzie, libertatea culturala reprezinta un drept uman si o parte integranta
importanta a dezvoltarii umane.
*ituatia dezvoltarii umane in lume este inegala# anumite reguli inregistreaza cresteri
fabuloase, in timp ce altele stagneaza si, chiar mai mult, se afunda intr&o agravare a saraciei.
Astfel, s&a a(uns la concluzia ca planeta nu va putea a(unge la un echilibru si la o stabilitate decat
numai in momentul in care toate tarile, bogate sau sarace, se vor anga(a pentru punerea in
aplicare a unui pact mondial pentru dezvoltarea, al carui scop va fi largirea sferei oportunitatilor
oferite intregii populatii.
'n acest cadru, se recunosc drept cerinte fundamentale urmatoare#
+ o viata lunga si sanatoasa,
+ dobandirea de cunostinte,
+ acces la resursele necesare pentru un nivel de trai decent.
rimul raport al dezvoltarii umane a fost publicat in 1990 si a adoptat ca masura a
dezvoltarii umane un indice agregat pe baza a celor - componente esentiale ale dezvoltarii
umane (longevitatea, nivelul de educatie, standardul de viata".
%n semn al crizei dezvoltarii umane este dat de evolutia indicelui dezvoltarii umane.
INDICELE DEZVOLTARII UMANE (IDU" reprezinta masura sintetica, relativa,
rezultata dintr&un set de norme alese pentru valorile maxime si minime, pentru fiecare
componenta# speranta de viata, educatia si instruirea, nivelul de trai.
'.$.%. nu are o unitate de masura pentru ca se utilizeaza standardizarea datelor.
unde# 'sv . 'ndicele *perantei de /iata
'ed . 'ndicele 0ducatiei
'v . 'ndicele de /enit
unde: / nom. . valoarea nominala
/ min. . valoarea minima
/ max. . valoarea maxima
Ied este format din Ia si Ic,
unde 'a . 'ndicele de alfabetizare
'c . 'ndicele de cuprindere in invatamant
/enitul pe cap de locuitor (exprimat in dolari internationali" se calculeaza utilizandu&
se metoda logaritmului deoarece un venit nelimitat (mai mare de 10.000 dolari internationali" nu
este absolut necesar pentru a atinge un nivel acceptabil al dezvoltarii umane.
'ndicele a fost inventat de economistul pa2istanez Mahbub ul 3a4. 'ndicele dezvoltarii
umane, pentru ma(oritatea statelor membre 5!%, este actualizat in fiecare an de rogramul de
$ezvoltare al !atiunilor %nite si publicat in 6aportul de $ezvoltare %mana.
7a nivel mondial, a fost elaborat un clasament care permite incadrarea tuturor statelor
lumii pe o scara cu valori cuprinse intre 0 si 1. )otodata nici '.$.%. nu a fost considerat un
indicator perfect deoarece nu ia in evidenta, de exemplu, repartitia inegala a veniturilor dintr&o
tara pe sexe sau categorii sociale. $e aceea, pentru a raspunde acestui obiectiv, Banca Mondiala
a creat in anul 1998 un nou indicator, indicatorul dezvoltarii umane pe sexe, indicator
suplimentar de analiza a dezvoltarii umane, alaturi de '.$.%., precum si alti indici# 'ndicele
saraciei umane si indicele privind participarea femeilor la viata politica, economica si la luarea
deciziilor.
9eea ce conteaza foarte mult in analiza dezvoltarii umane nu este valoarea in sine, ci
rangul tarii in clasamentul mondial. 0vident ca in fruntea clasamentului, avand la baza valoarea
indicelui dezvoltarii umane, regasim cea mai mare parte a tarilor dezvoltate.
7a nivel mondial, clasificarea tarilor propusa de 6aportul $ezvoltarii %mane este
urmatoarea#
: 'n functie de nivelul de dezvoltare umana, tarile sunt grupate in - categorii#
. tari cu o dezvoltare umana ridicata (indice egal sau mai mare de 0,;00",
. tari cu o dezvoltare umana medie (indice cuprins intre 0,<00 si 0,=99",
. tari cu o dezvoltare umana redusa (indice mai mic de 0,<00".
: 'n functie de valoarea venitului, Banca Mondiala propune - categorii de tari (in anul >001"#
. cu venit ridicat (.'.B.?loc. egal sau mai mare de 9.>08 @ americani",
. cu venit mediu (.'.B.?loc. intre =18 si 9.>0< @ americani",
. cu venit redus (.'.B.?loc. mai mic sau egal cu =1< @ americani".
: Mari grupuri mondiale#
. tari in curs de dezvoltare,
. 0uropa 9entrala si de 0st,
. tari membre 5.9.$.0. (5rganizatia de 9ooperare si $ezvoltare 0conomica".
II. INTERPRETAREA HARTII
$aca analizam valorile indicelui dezvoltarii umane la nivel mondial, constatam ca
statele care au '.$.%. cel mai ridicat sunt acelea care au si o economie puternic dezvoltata,
precum # *.%.A., 9anada, Aaponia, Australia si ma(oritatea tarilor din 0uropa 5ccidentala,
9entrala si de !ord, precum Bermania, Cranta, *pania, 'talia, Marea Britanie, Benelux, Austria,
0lvetia, $anemarca, !orvegia, *uedia, Cinlanda etc. 7a acestea, '.$.%. este peste 0.900,
componentele indicelui ('ndicele sperantei de viata, 'ndicele educatiei si 'ndicele de venit" avand
deasemenea valori ridicate.
9el mai ridicat I.D.U. ii revine 'rlandei si !orvegiei, ce inregistreaza 0.98;, Australiei cu 0.98>
si 9anadei, cu 0,981.
*tatele din aceasta categorie au inregistrat o crestere progresiva inca din anul 19=< pana
in prezent, nesuferind deloc descresteri in ceea ce priveste 'ndicele $ezvoltarii %mane.
$e exemplu, !orvegia, *tatele %nite ale Americii si 7uxemburg sunt state care se
remarca prin Indicee de Veni!, inregistrand valori maxime, egale cu 1,000. Aceste state au
deasemenea cele mai mari valori ale 'B&ului?locuitor. Astfel, !orvegia are 11.1>0
@?loc, *%A inregistreaza 11.;90 @?loc, iar 7uxemburg depaseste orice alta valoare inregistrata la
nivel mondial, de 80.>>; @?loc.
'n ceea ce priveste Indicee S"e#$n!ei de Vi$!$ se remarca Aaponia cu 0,9<1 si o speranta
de viata de ;>,- ani, apoi 'slanda cu 0,911 si o speranta de viata de ;1,< ani si 0lvetia cu 0,9-;
cu o speranta de viata de ;1,- ani.
Indicee de Educ$!ie inregistreaza cele mai ridicate valori in state precum Australia,
'rlanda, Cinlanda, $anemarca si !oua Deelanda, unde atinge valori de 0,99-.
6aportul Mondial al $ezvoltarii %mane are in vedere 3ong Eong&ul, interpretat separat
de 9hina, care reuseste sa patrunda in lista tarilor cu '.$.%. ridicat, avand un indice de 0,9-=.
)ari precum 9oreea de *ud sau *ingapore au inregistrat o crestere evidenta a 'ndicelui
$ezvoltarii %mane, de la 0,=1- respectiv 0,=>9 la 0,9>1 respectiv 0,9>>, intre anii 19=<&>00<, in
schimb ce restul statelor inregistrau peste 0,;00 inca din 19=<.
)ot in categoria tarilor cu 'ndicele $ezvoltarii %mane ridicat intra si acele state
care au indicele cuprins intre 0,;00 si 0,;99.
Aici intalnim restul tarilor din 0uropa (mai putin %craina si 6epublica Moldova, ce se
incadreaza in lista tarilor cu '.$.%. mediu", Mexicul, tari din America de *ud (Brazilia,
Argentina, 9hile, %ruguaF", Arabia *audita, 6usia, 7ibia (este singurul stat din Africa cu '.$.%.
ridicat" etc.
'n aceasta categorie, aproximativ -0G dintre state au fost introduse pentru prima oara in
6aportul Mondial al $ezvoltarii %mane, dupa anul >001. rintre acestea se numara Brunei,
Hatar, *aint Eitts si !evis, )onga si altele.
Ma(oritatea tarilor cu 'ndicele $ezvoltarii %mane cuprins intre 0,;00 si 0,;99 au
inregistrat cresteri progresive din anul 19=< pana in zilele noastre, dar sunt si state care, dupa ce
au inregistrat valori ridicate ale '.$.%., au decazut treptat de la an la an (din anul 19;<" si abia
dupa >000 au revenit la valori ridicate ale indicelui. rintre aceste se numara cele - )ari Baltice,
0stonia, 7etonia si 7ituania, 9roatia, Bahamas, Bulgaria, 6omania, Belarus si Cederatia 6usa.
$e exemplu, 0stonia inregistra in anul 19;< un indice egal cu 0,;>0, iar in 1990 si 199<
s&a sesizat o scadere a acestuia pana la 0,;1- respectiv 0,=9>, iar in anul >000, aceeasi tara avea
'.$.%. de 0,;>9, crescand pana la 0,;80 in anul >00<.
*i tara noastra, 6omania, are aceeasi soarta. $e la '.$.%. de 0,=9> in anul 19;<, scade pana la
0,=== in 1990 si pana la 0,==> in 199<, iar in anul >000 inregistreaza o crestere pana la 0,=;0. 'n
>00< 6omania se numara printre tarile cu un 'ndice de $ezvoltare %mana ridicat, ocupand locul
80, la nivel mondial, cu 0,;1-.
intre tarile care au progresat evident in ceea ce priveste 'ndicele $ezvoltarii %mane, se
numara Mexicul, care de la 0,891 in anul 19=< a(unge la 0,;>9 in >00<, 5manul, de la 0,1;= in
19=< creste pana la 0,;11 in >00<, Arabia *audita, de la 0,811 in 19=< a(unge pana la 0,;1>,
MalaFezia, de la '.$.%. in 19=< de 0,819 pana la 0,;11 in anul >00< si Brazilia, care in 19=<
inregistra un indice de 0,819 si reuseste sa creasca pana la 0,;00 in anul >00<, fiind la limita
dintre '.$.%. ridicat si mediu.
Cederatia 6usa, in ciuda dezvoltarii evidente din ultimii ani si a statutului de mare putere
pe care l&a capatat de&a lungul anilor, are un 'ndice destul de scazut, din cauza sperantei de viata
reduse la nastere, de 8< ani si a 'B&ului relativ scazut,de 10.;1< @ americani. /aloarea 'B&ului
este relativ scazuta deoarece suprafata tarii este foarte mare si deasemenea sunt foarte multi
locuitori.
$in categoria tarilor cu 'ndicele $ezvoltarii medii, fac parte tari care au indicele
cuprins intre 0,=00 & 0,=99, 0,800 & 0,899 si deasemenea intre 0,<00 & 0,<99.
rima categorie, cu '.$.%. cuprins intre 0,=00 & 0,=99 cuprinde ma(oritatea tarilor din
Asia precum 9hina, Mongolia, )urcia, 'ran etc, dar si %craina si 6epublica Moldova din 0uropa,
state din America de *ud precum 9olumbia, eru, /enezuela, 0cuador etc, si state din Africa,
precum Algeria, )unisia si 0gipt.
7a tarile cu I.D.U. mediu, valoarea cea mai mare a acestuia o are $ominica, din America
9entrala, cu o valoare de 0,=9;, urmata de *anta 7ucia cu 0,=9< siEaza2hstan cu o valoare
apropiata de 0,=9<.
'n ceea ce priveste Indicee S"e#$n!ei de Vi$!$, in fruntea listei se afla Belize cu 0,;19 si
=<,9 ani speranta de viata la nastere, urmata de $ominica, cu 0,;11 si =<,8 ani speranta de viata
la nastere, si 0cuador, cu 0,;>; si =1,= ani speranta de viata la nastere.
$upa Indicee de Educ$!ie, cele mai dezvoltate sunt Eaza2hstanul cu 0,9=-, %craina cu
0,91; ssi BuFana cu 0,91-.
$upa Indicee de Veni!, in fruntea clasamentului intalnim )hailanda cu 0,=1< si un
'B?loc de ;8== @ americani, urmata de )urcia cu 0,=10 si un 'B?loc de ;10= @ americani
si )unisia cu o valoare a 'ndicelui de venit de 0,=-9 si un 'B?loc de ;-=1.
rintre tarile cu '.$.%. mediu, se numara si 9hina cu 0,===, un stat dezvoltat din punct de
vedere economic, dar cu o rata de dezvoltare educationala scazuta, ceea ce cauzeaza prezenta
acestei tari in clasamentul mediu. 9hina a inregistrat o continua crestere a '.$.%. de&a lungul
anilor, astfel incat in 19=< indicele era de 0,<-0, iar in >00< de 0,===.
n cadrul clasamentului cu '.$.%. mediu ntre 0,=00 i 0,=99 am putut observa ca
ma(oritatea statelor au nregistrat o cre tere progresiva indicelui, dar deasemenea, s&au produs i
scaderi bru te ale acestuia, de&a lungul anilor.
0ste cazul %crainei, stat european, care n 1990 a nregistrat un indice de 0,;09, ceea ce o
clasa printre statele cu '.$.%. ridicat, iar n anul 199< a scazut pana la 0,=<8, ca dupa < ani sa
creasca numai pana la 0,=81, iar n anul >00< sa aiba 0,=;;.
*i 6epublica Moldova a avut o situatie asemanatoare, n 1990 avand un '.$.%. de 0,=10,
care dupa < ani a scazut pana la 0,8;1, n >000 a mai scazut nca un pic pana la 0,8;-, iar n
>00< a nregistrat 0,=0;.
)ot n categoria tarilor cu '.$.%. mediu intra i statele cu '.$.%. cuprins ntre
0,800 i 0,899, care sunt mult mai putine. Astfel de state sunt 'ndia i alte cateva din Asia,
Bolivia i tari din Africa de *ud, dar i Marocul, Babonul i Buineea 0cuatoriala.
Acestea sunt tari care au progresat de&a lungul anilor, cu exceptia a - state, Africa de *ud,
)ad(i2istan i BostIana, care, de la valori ale '.$.%. de 0,=1< respectiv 0,=0< i 0,8=1 au a(uns
n >00< la valori de 0,8=1, respectiv 0,8=- i 0,8<1.
Africa de *ud i BostIana, de i sunt tari destul de dezvoltate din punct de vedere economic, cu
o valoare a 'B&ului?loc mare, de 11.110 @ americani respectiv 1>.-;= @ americani, sunt incluse
in aceasta categorie medie datorita 'ndicelui *perantei de /iata care este foarte scazut, de 0,1-0
i <0,; ani speranta de viata la na tere, respectiv 0,-;< i 1;,1 ani speranta de viata la na tere.
$in ultima categorie care include state cu '.$.%. mediu, fac parte cateva tari din
Asia precum a2istan, Jemen, !epal, MFanmar etc, i tari din Africa precum Mauritania, *udan,
%ganda, EenFa, 9amerun, Bhana, )ogo, Madagascar etc.
n aceasta categorie, exista i state care au fost incluse pentru prima data n 6aportul Mondial al
$ezvoltarii %mane dupa anul >001. rintre acestea se numara )imorul de 0st, MFanmar i
Bhutan.
)arile cu '.$.%. ntre 0,<00 i 0,<99 sunt tari care au avut de&a lungul anilor o cre tere a
indicelui, dar i care au avut valori mai mari ale '.$.%. i acesta a scazut din diferite motive.
$intre tarile cu scaderi bru te ale indicelui fac parte 7esotho, care de la 0,818 n anul 199< a
scazut dupa 10 ani la 0,<19, *Iaziland, care de la 0,811 n 199< a a(uns la 0,<1= i DimbabIe,
care n 1990 a nregistrat un indice de 0,8<1 iar n >00< unul de 0,<1-.
$in categoria tarilor cu 'ndicele de $ezvoltare %mana scazut, fac parte doua
tipuri# cu indicele ntre 0,100 i 0,199 i cu indicele ntre 0,-00 i 0,-99. Ambele cuprind numai
tari din Africa.
n prima categorie, cu 'ndicele $ezvoltarii %mane ntre 0,100 i 0,199 se ncadreaza tari
precum *enegal, !igeria, Angola, Benin, Buineea, Dambia, 9oasta da Cilde , 6epubilca 9ongo,
Burundi, 6Ianda, 0thiopia, 0ritrea, MalaIi i )anzania.
I.D.U. cel mai mare din aceasta grupa l are *enegalul, 0,199, urmat de 0ritrea cu 0,1;-
i !igeria cu 0,1=0.
n ceea ce prive te Indicee S"e#$n!ei de Vi$!$, n fruntea listei se afla *enegal cu un
indice de 0,8>> i speranta de viata la na tere de 8>,- ani, urmat de0ritrea cu 'sv de 0,<>= i o
speranta de viata la na tere de <8,8 ani i !iger cu un indice de 0,<1- i o speranta de viata de
<<,; ani.
$upa Indicee de Educ$!ie, cele mai dezvoltate sunt Dambia cu un indice de 0,8<<,
urmata de !igeria cu un indice de 0,81; i MalaIi cu indicele de educatie de 0,8-;.
$upa Indicee de Veni!, n fruntea clasamentului ntalnim Angola cu un indice de 0,<>8
i 'B?loc. de >.--< @ americani, urmata de Buineea cu indicele de venit de 0,<>1 i un 'B?loc.
de >.-18 @ americani i *enegal cu un indice de 0,1;> i un 'B?loc. de 1.=9> @ americani.
)arile din aceasta grupa sunt state care au avut i cre teri ale '$% de&a lungul anilor, dar
i state ce au suferit descre teri ale indicelui. Astfel de tari sunt Dambia, care n 19;< avea un
indice al dezvoltarii umane egal cu 0,1;9, iar n >00< a scazut pana la 0,1-1, 9oasta de Cilde ,
cu 0,1<- n 19;< i 0,1-> n >00< i deasemenea i 6epublica 9ongo, al carei indice a scazut de
la 0,1-0 n 19;< pana la 0,-=< n anul >000 i a crescut n >00< pana la 0,111.
%ltima categorie este formata din tarile cel mai slab dezvoltate din punct de
vedere uman, i anume# 9iad, 6epublica 9entrafricana, Mozambic, Mali, !iger, Buineea&Bissau,
Bur2ina Caso i *ierra 7eone, cu cel mai mic '.$.%. la nivel mondial, 0,--8.
$intre acestea, tuturor le&a crescut valoarea indicelui cu trecerea anilor, numai 6epublicii
9entrafricane i&a crescut pana n anul 1990, iar dupa anul acesta, pana n >00< a nregistrat
scaderi, pana la 0,-;1.
III. CONCLUZII
n urma analizarii hartii 'ndicelui $ezvoltarii %mane, am putut observa faptul ca cele mai
dezvoltate tari din punct de vedere uman sunt acelea care au i o economie dezvoltata, cum ar fi
statele Americii de !ord, ale 0uropei, Australia, doar un stat din Africa i un numar redus de tari
din Asia.
$easemenea, tarile cu dezvoltarea umana cea mai scazuta sunt cele din Africa, deoarece
acolo gradul de educatie este foarte mic si deasemenea sunt state sarace din punct de vedere
economic, i nu pot asigura un 'B?loc. cu valori ridicate.
Acest indice nu poate defini singur limitele categoriei tarilor. 0ste necesar sa se ia n
considerare criteriile istorice, analiza gradului de inegalitate n privinta repartitiei resurselor,
existenta sau amploarea formelor de saracie profunda, prezenta sau absenta infrastructurilor
sociale.
*peranta de viata este foarte importanta, deoarece acest factor poate modifica foarte mult
'ndicele $ezvoltarii %mane. $e exemplu, un (aponez are speranta de viata mult mai mare decat a
unui african din DimbabIe, deoarece intervin nea(unsurile din domeniul alimentatiei i
ngri(irile medicale. n tarile industrializate exista n medie, un medic la circa >;< de locuitori, n
schimb ce n Africa, unui medic i revin aproximativ >0.000 de locuitori.
$e ademenea, n numeroase state din Asia, doar <8 G din populatia adulta tie sa
citeasca i sa scrie, n timp ce rata alfabetizarii la aceea i categorie este de aproape 90 G n cea
mai mare parte a Americii 7atine i de ;8 G n 9hina, fara a aminti cele mai dezvoltate tari la
nivel mondial, precum *.%.A., 9anada, !orvegia etc.
n concluzie, variatia 'ndicelui $ezvoltarii %mane este strans legata de valorile
componentelor acestuia ('ndicele *perantei de /iata, 'ndicele 0ducatiei, 'ndicele de /enit".
B'B77'5B6AC'0#
K B05B6AC'0 095!5M'9A M5!$'A7A, *eminar i 7ucrari practice, $aniel
eptenatu, 9ristian $raghici, Andreea&7oreta 9epoiu, 0ditura %niversitara, Bucure ti, >00<
K 'nternet & http#??ro.Ii2ipedia.org