GRILE MODEL PENTRU EXAMENUL DE MASTER SESIUNEA IULIE 2014

Managemantul general
1. Functiile managemantului sunt:
a. sociala, tehnologica;
b. previziunea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul;
c. economica, tehnologica si ecologica;
2. Previziunea se materializeaza in:
a. prognoze, planuri, programe
b. stabilirea si imbunatatirea structurii organizatorice;
c. stabilirea numarului minim de niveluri ierarhice;
3. Etapele procesului decizional sunt:
a. culegerea unui volum cat mai mare de informatii, formularea unui numar redus de vaiante
de decizie;
b. pregatirea deciziei, alegerea solutiei optime, aplicarea deciziei;
c. stabilirea mediului de aplicare a deciziei, verificarea implementarii deciziei;
4. In functie de sfera de cuprindere si de orizontul de timp, strategiile pot fi:
a. organizationale, concurentiale, functionale;
b. tehnologice, sociale;
c. economice, ecologice;
5. Motivatiile intreprinzatorului pentru realizarea unei afaceri in agricultura se pot grupa in:
a. motivatii directe, motivatii indirecte;
b. motivatii tehnologice, motivatii psihologice;
c. motivatii sociale;
6. Functia de coordonare are ca scop:
a. stabilirea numarului minim de niveluri ierarhice;
b. armonizarea si sincronizarea activitatilor din cadrul organizatiei si a subdiviziunilor;
c. proiectarea unor fluxuri informationale in functie de denistatea, dispersia si complexitatea
sarcinilor;
7. Care din metodele prezentate mai jos sunt metode generale de managemant:
a. managemantul prin obiective, managemantul prin exceptii, managemantul prin produs,
managemantul prin buget, managemantul prin delegare de autoritate;
b. brainstormingul;
c. sedinta;
8. Dupa orizontul temporar si implicatiile deciziei, acestea pot fi:
a. organizatorice;
b. strategice, tactice, curente sau operative;
c. colective, individuale;
9. Dupa pozitia managerului fata de actul de control in procesul managerial, controlul poate fi:
a. tehnic, vizual, de pilotaj;
b. direct, autocontrol, de conformitate;
c. indirect, preliminar, concomitent, prin exceptie;

10. Calitatile manageriale intelectuale se concretizeaza in:
a. capacitatea de a castiga incredere si respect;
b. inteligenta, capacitatea de a invata usor si bine, capacitatea de a sintetiza si generaliza,
operativitatea si trainicia memoriei;
c. dorinta sincera de a-i ajuta pe altii;
11. Care din grupele enumerate mai jos reprezinta in totalitate grupe de manageri ineficienti:
a. autocrat, organizator, participativ;
b. organizator, participativ, intreprinzator, realist;
c. birocratul, demagogul, autocratul de tip dictator, oportunistul, delasatorul, utopistul
modern;
12. Care din grupele enumerate mai jos reprezinta in totalitate grupe de manageri eficienti:
a. birocratul, demagogul, autocratul de tip dictator;
b. organizator, participativ, intreprinzator, realist;
c. oportunistul, delasatorul, utopistul modern;
13. Principalii factori care isi exercita influenta asupra stilului de management sunt:
a. calitatile, caracteristicile si structura psihica a managerilor, metodele si tehnicile de
management utilizate, motivatiile manageriale;
b. resursele umane;
c. mediul economic al intreprinderii;
14. Principalele tipuri de strategii organizationale sunt:
a. concurentiale;
b. de crestere, de stabilitate, de descrestere, combinate;
c. functionale;
15. Care din metodele prezentate mai jos sunt metode specifice de managemant:
a. managemantul prin obiective, managemantul prin exceptii, managemantul prin produs,
managemantul prin buget, managemantul prin delegare de autoritate;
b. brainstormingul;
c. sedinta;
16. Metoda Brainstorming necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
a. pregatirea discutiei;
b. analiza in cadrul grupului;
c. selectia ideilor;

Dezvoltare Rurala
1. Care este definifia spaialui rural:
a. Ruralul cuprinde toate activittile cate se desfaoar in afara urbanului i cuprinde trei
componente esentiale: comunittile administrative constituite din membrii relativ putin
numeroi si care au relatii mutuale; dispensarea pronuntat a populatiei si a serviciilor
colective; rolul economic deosebit al agriculturii i silviculturii;
b. Spatiu rural cuprinde o zon interioar sau de coast care contine satele si oraele mici, in
care majoritatea prtii terenului este utilizata pentru: 1. agricultura, silvicultura,
acvacultura si pescuit; 2. activitatile economice si culturale ale locuitorilor acestor zone
(arizanat, industrie, servicii etc); 3. amenajarile de zona neurbane pentru timpul liber si
distractii ( sau de rezerbatii naturale); 4. alte folosinte (cu exceptia celor de locuit);
c. Definirea completa a spatiului rural apare prin luarea in considerare a urmatoarelor
criterii de ordin: morfologic (nr. de locuritori, densitate, tip de mediu), structural si
functional (tip de activitati si de relatii);
2. Functiile spatiului rural conform Chartei Europene a Spatiului Rural, sunt:
a. functia de inventariere, punere in valoare si promovarea patrimoniului istoric; functia de
inventariere punere in valoare si promovarea patrimoniului cultural al comunitatii rurale;
b. Functia economic: functia ecologic: functia social-culturala;
c. Functia de exploatare rational a resurselor naturale: functia de exploatare durabila a
resurselor naturale din mediul rural.
3. Noua politica de Dezvoltare Rurala a Uniunii Europene devenita "Al doilea Pilon P.A.C" are la
baza urmatoarele principii:
a. Multifunctionalitatea agriculturii; multisectorialitatea i integrarea; flexibilitatea i
transparenta;
b. Consolidarea sectorului agricol i silvic; Imbunttirea competitivittii zonelor rurale;
conservarea mediului i a patrimoniului rural;
c. Dezvoltarea unui sector agricol i forestier competitiv bazat pe cunoatere i initiative
private; mentinerea calittii i a diversiticrii spatiului rural i forestier; imbunatatirea
standardelor de viat in vederea unei ocupri durabile a zonelor rurale;
4. Obiectivele majore ale Politicilor de Dezvoltare Rurala ale Uniunii Europene sunt:
a. Ameliorarea competivitatii agriculturii i silviculturii prin sustinerea restructurarii,
inovarii si dezvoltarii; imbunatatirea mediului inconjurator si a zonelor rurale prin
intermediul sprijinului pentru managementul terenurilor; imbunatatirea calitatii vietii in
zonele rurale si promovarea diversificarii activitatilor ecnomonice prin masuri care au ca
obiectiv sectorul agricol si alte zone rurale;
b. Dezvoltarea unui sector agricol i forestier competitiv bazat cunoatere i initiativ
privat. capabil s se adapteze schimbrilor pe termen lung, care sa ia in considerare
regulile comunitare, conserva mediul inconjurator i consolideaza sectorul de procesare;
c. Dezvoltarea activittilor economice in vederea creterii gradului de ocupare in mediul
rural; incurajarea initiativelor locale care s creeze locuri de munc pentru femei;
dezvoltarea micilor afaceri; dezvoltrii turismului; Imbuntirea infrastructurii locale.
5. PNDR 2007-2013 Axa 1 Masura 112 - Instalarea tinerilor fermieri - sprijinul acordat va fi
orientat spre modernizarea exploatatiilor agricole prin urmatoarele tipuri de activitati:
a. Creterea valorii adugate a productiei i o mai bun gestionare economic a resurselor i
a rezultatelor obtinute;
b. Modernizarea, organizarea i implementarea sistemelor de management al calittii i de
sigurant alimentar;
c. Imbunttirea managementului i dezvoltarea performantelor generale ale exploatatiei
agricole;
6. PNDR 2007-2013 Axa I Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole. Care sunt investitiile
care se pot realiza prin intermediul aceste masuri:
a. Cladiri, infrastructura rutiera, sere centrale termice, instalatii de irigat, utilitati, masini si
echipamente noi;
b. Cele care repecta normele comunitare, in special, cerintele de eco-conditionalitate, de
protectie a muncii, protectie a mediului si sanitar-veterinare;
c. Investitii care conduc la dezvoltarea unui sector agricol i forestier competitiv, capabil sa
se adapteze schimbarilor pe termen lung, care ia in considerare regulile comunitare,
colserva mediul inconjurtor consolideaza sectorul de procesare.
7. PNDR 2007-2013 Axa 2 - Imbunatatirea mediului in spatiul rural. Obiectivul general acesteia
este:
a. Dezvoltarea unui managemant durabil al terenului agricol si forestier prin incurajarea
fermierilor de a aplica metode compatibile cu necesitatile de conservare a peisajului
natural, de pastrare a biodiversitatii solui;
b. Dezvoltarea unui management durabil al terenurilor forestiere;
c. Mentinerea calitatii si a diversificarii spatiului rural si forestier in vederea obtinerii unui
echilibru in activitatile umane si conservarea resurselor naturale;
8. n evoluia demografic a Uniunii Europene v rugm precizai care sunt tendinele manifestate
n ultimul deceniu:
a. cretere natural ncetinit;
b. Un declin demografic;
c. Creterea alarmant a fenomenului imigraionist.
9. Sistemul agroalimentar din rile dezvoltate din punct de vedere economic are urmtoarele
caracteristici:
a. Producia agricol propriu-zis se sprijin pe o structura celular format din:
proprietatea funciar, familie i exploataie agricol;
b. Existena unei reele n amonte i aval de agricultura de distribuie a materialelor necesare
agricultorilor, de prelucrare a materiilor prime din agricultur, de valorificare a
produselor agricole precum i o reea financiar de creditare i asigurare;
c. Un sistem economic i comercial cu performante tehnice i economice superioare, cu o
agricultura moderna care se constituie intr-un sistem agroalimentar complex, modern i
performant.
10. PNDR 2007-2013 Axa I Msura 111 - Formarea profesional (training), informare i difuzare de
cunotine. Care sunt tipurile de aciuni sprijinite:
a. Programe de formarea profesional de lung durat pentru mbuntirea i perfecionarea
cunotinelor n domeniul agricol, forestier i agroalimentar;
b. Programe de formare profesional de scurt durat pentru mbuntirea competenelor
tehnice i profesionale;
c. Informare i difuzare de cunotine privind schemele de sprijin ale PAC.
11. Structura spatiului rural, privita prin prisma economica si sociala, este diferenitata in:
a. Spatiul rural preorasanesc; spatiul agricol sau zona agrara a spatiului rural; spatiul rural
periferic;
b. Spatiul rural periurban; spatiul intermediar; spatiul rural marginal;
c. Spatiul rural destinat pentru practicarea agriculturii si silviculturii, acvaculturii si
pescuitului; spatiul rural destinat activitatilor economice si culturale ale locuitorilor
aceloras zone (artizanat, industrie, servicii etc.); spatiul rural destinat amenajarilor de
zone neurbane pentru timpul liber si distractii ( sau de rezervatii naturale).

12. Sistemul agroalimentar vest-european are la baza cateva caracteristici fundamentale:
a. Ferma privat-familiala, de talie mica sau medie, puternic echipata tehnic; ferma
(exploatatie agricola) poate sa fie proprietatea fermierului ( a familiei) sau luata in arenda
(totala sau partiala); forta de munca se asigura in principal dintre membrii familiei (in
cazuri speciale se apeleaza la forta de munca salariata);
b. Este un sistem economic si comercial performant, atat din punct de vedere tehnic, cat si
economic; ferma familiala mijlocie este considerata drept model pentru agricultura
europeana; se foloseste o importanta suprafata utila pentru compensarea lipsei terenurilor
bune; domina exploatatiile mici si medii;
c. Aprovizionarea fermierilor cu diversele materii si materialele necesare se face prin
intermediul unor cooperative sau societati de aprovizionare, valorificarea
(comercializarea) productiei realizata de fermier se realizeaza prin intermediul unor
cooperative sau societati specializate in acest scop; economia sistemului agroalimentar se
bizuie din plin pe factorii de progres din acest domeniu: stiinta, tehnologie, invatamantul
agroalimentar, economic si de marketing, management; legislatia comunitara
(comerciala, financiara, fiscala, funciara, tehnica) are ca principala caracteristica
simularea si sprijinirea puternica a agricultorilor;
13. Masurile de dezvoltare rurala asa cum sunt prezentate in documentul legal (CE) 1227/1999 din 17
mai 1999 sunt:
a. Reducerea costurilor de productie; ameliorarea calitatii productiilor; prezervarea si
ameliorarea mediului inconjurator; respectarea conditiilor de igiena si de habitat pentru
animale; incurajarea diversificarii activitatilor agricole;
b. Reintarirea sectorului agricol forestier; ameliorarea competitiei zonelor rurale;
prezervarea mediului si a patrimoniului cultural;
c. Investitiile in exploatatiile agricole; Resurse umane: tineri agricultori, prepensionarea,
formarea; Zone defavorizate si zone supuse constrangerilor mediului inconjurator;
Padurile; Transformarea si comercializarea produselor agricole; Masuri de protectie a
mediului inconjurator; Masuri diverse pentru dezvoltarea de ansamblu a zonelor rurale;
14. Domeniile cheie ale Pilonului II ( Politica de Dezvoltare Rurala) stabilite de catre Uniunea
Europeana sunt:
a. Economia agroalimentara; mediul inconjurator; economia rurala;
b. Tranzitia spre o economie si societate bazate pe cunoastere; modernizarea modelului
social european; aplicarea unui mix corespunzator de politici macroeconomice pentru
sustinerea perspectivei economice;
c. Imbunatatirea competivitatii si dezvoltarii durabile; reducerea garantiilor de sprijinire a
preturilor; introducerea standardelor de mediu, de siguranta alimentelor, si de sanatatea si
bunastarea animalelor;
15. Care sunt documentele precizate in Regulantenttd Consiliului 1698/2005 ce instiutie noi reguli de
programare si de urmarire a implementarii programelor care sa reglementeze politica de
dezvoltare rurala pusa in practica a statelor membre:
a. orientarile strategice ale Uniunii Europene;
b. Planurile strategice nationale;
c. Programele de dezvoltare rural.
16. Urmare a Conferintei de Salzburg (noiembrie 2003) i a Orientarile Strategice ale Consiliului
European de la Lisabona i Goteborg au fost stabilite urmatoarele trei obiective majore ale
politicii de dezvoltare rurala:
a. Ameliorarea competitivitaii agriculturii i silviculturii prin susinerea restructurarii,
inovarii si dezvoltarii;
b. imbuntirea mediului inconjurator i a zonelor rurale prin intermediul sprijinului pentru
management al terenurilor (inclusiv actiunile de dezvoltare rurala legate de programul
Natura 2000);
c. imbuntatirea calitaii vielii in zonele rurale i promovarea activitailor economice prin
msuri care au ca obiectiv sectorul agricol i alte zone rurale (cunoscut i sub numele de
Dezvoltare Rurala Extinsa).
Economie Rurala
1. Functiile ecnomice si sociale ale agriculturii sunt urmatoarele:
a. furnizoare de produse agro-alimentare pentru consumul intern al populatiei;
b. furnizoare de de materii prime agricole pentru industriile prelucratoare (industriile
alimentare si usoare);
c. furnizoare de ..., valoroase utile si importante pentru eficientizarea productiei agricole in
asmablul ei;
2. Agricultura durabila reprezinta:
a. Ramura care poate functiona... din punct de vedere economic dar compatibil cu
constrangere de natura ecologica;
b. ramura care poate functiona ... din punct de vedere evonomic dar fara sa tina cont de
efectele asupra mediului;
c. Activitatea agricola cu multiple functii economice si sociale pentru generatiile actuale dar
mai ales pentru cele viitoare;
3. Agricultura se dezvolta dupa aceleasi legitati economice, dar cu forme specifice de manifestare
determinate de urmatoarele particularitati tehnico-economice:
a. pamantul este principalul element al capitalului agricol functionad concomitent atat ca
obiect al muncii cat si ca mijloc de munca;
b. la obtinerea bunurilor materiale participa plantele si alimentele ca obiecte si mijloace de
munca
c. in cadrul productiei vegetale si productiei animale - nu exista o concordanta intre
momentul si durata de avansare a cheltuielilor de productie si momentul si perioada de
recuperare a acestora;
4. Regimul funciar este constituit din:
a. Proprietatea funciara privat - prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate
asupra pmntului al ranului romn:
b. Proprietatea funciara a statului - prin meninerea proprietii statului asupra terenurilor
intrate n posesia sa sub o fonn sau alta in timpul celor 45 de ani de dictatura comunist.
c. Proprietatea obtease n cadrul conposesoratelor din zona colinar i montan.
5. Fondul funciar este alctuit din urmatoarele grupe de terenuri:
a. Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din
intravilan i terenurile cu destinaii speciale.
b. Terenuri productive - arabil, forestier. pajiti naturale, pasuni impadurite si terenurile
neproductive - stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti;;
c. terenuri destinate trasportului pe ape; terenurile destinate trasportului aerian; terenuri
destinate producerii si transportului energiei electrice; terenuri destinate statiunilor
balenoclimaterice; terenurile destinate monumentelor de cultur.
6. Pamantul se caracterizeaza printr-o serie de insusiri specifice:
a. pamantul unealta de productie, pamantul - obiect al muncii; pamantul - intrument de
tezaurizare;
b. feritilitatea si mai ales capacitatea de sporire continua a acestei feritilitati daca pamantul
este folosit in mod rational;
c. pamantul este un bun particular, nemobil, nereproductibil, heterogen, indivizibil,
exercitand simultan mai multe functii diverse (productie, consum, valoare - refugiu,
speculatii)
7. Pamantul se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de fertilitate
a. fertilitate naturala si economica;
b. fertilitate de tranzitie si potentata;
c. fertilitate absoluta si relativa;
8. Amelioratiile funciare se comun din doua mari categorii de lucrari:
a. lucrari de stopare a proceselor de degradare a solului si de recuperare a unor terenuri
neproducctive. Din aceasta grupa amintim urmatoarele: combaterea eroziunii si a
alunecarilor de teren, desecari, indiguiri, valorificarea solurilor saraturate si a celor
nisipoare, combaterea aciditatii solurilor etc.
b. lucrari de stabilizare a productiei agricole si de crestere a fertilitatii solurilor. Din aceasta
grupa amintim urmatoarele lucrari: amenajarile pentru irigatii, lucrarile
agropedoameliorative, fertilizarea organica etc;
c. lucrari de amenajare si organizare a teritoriului, de sistematizare a localitatilor urbane si
rurale, cu amenajarile silvice realizandu-se diferentiat pe zone agricole, bazine
hidrografice, judete, comune.
9. Determinarea valorii pamantului este necesara pentru:
a. definirea elementelor componente ale dreptului de proprietate (posesia, folosinta,
delegarea, uzufructul);
b. definirea elementelor necesare vanzarii - cumpararii, arendarii, concesionarii sau
succesiunii;
c. stabilirea valorii pamantului cu avutie nationala, ca potential de productie si ca obiect al
schimbului (valorea de schimb)
10. Dei preul pmntului constituie n continuare subiect de disensiuni ntre economiti n raport cu
apartenena lor la un curent de gndire sau altul, care din urmtoarele explicaii ale preului
pmntului aparin neo-clasicilor:
a. Suma actualizat a rentelor funciare anuale;
b. Preul de echilibru dintre cererea i oferta de terenuri agricole;
c. Profitul potenial la hectarul cultivat corespunznd sumei ncasate din dobnd la
capitalul dat cu mprumut pe o perioad de timp determinat.

11. Sistemul de productie agricola poate fi considerat ca:
a. Un ansamblu de activitati productive in domeniul culturii plantelor si cresterii animalelor;
b. Un ansamblu de activitati sustinute de resursele naturale in cadrul carora pamantul are
rolul dominant;
c. Un ansamblu de activitati sustinute de resursele materiale, umane si financiare, avand
drept scop obtinerea de produse agroalimentare;
12. Trsturile de baz ale agriculturii ca ramur a produciei materiale sunt:
a. participarea organismelor vii ale plantelor verzi;
b. desfurarea activitii organismelor vii sub controlul omului;
c. agricultura are ca trstur procesele de creare a substanei organice n condiii naturale;
13. Raportul dintre industrie i agricultur n perioada contemporan se poate aprecia prin:
a. cuantificarea in-puturilor industriale necesare proceselor de producie;
b. calcularea foarfecelui preurilor ca raport dintre indicele preurilor produselor agricole i
indiciile preurilor produselor industriale pentru agricultur;
c. cuantificarea out-puturilor agricole ctre celelalte ramuri ale economiei naionale.
14. Caracteristicile sistemului agroalimentar vest-european au la baz cteva idei fundamentale:
a. ferma privat-familial, de talie mic sau medie, puternic echipat tehnic constituie celula
de baz a produciei agricole;
b. economia sistemului agrolimentar se bizuie din plin pe factorii de progres din acest
domeniu: tiina, tehnologia, nvmntul agroalimentar, economic i de marketing-
management;
c. o caracteristic principal o constituie coexistenta celor dou forme fundamentale de
proprietate: proprietatea privat i cea de stat (public).
15. n procesul de producie din agricultur s-au creat legturi indisolubile ntre proprietatea funciar,
exploatarea pmntului i exploataia agricol propriu zis, dnd natere la structuri rurale
complexe, determinnd urmtoarele forme de exploatare:
a. n regie proprie (modul direct de punere n valoare);
b. n arend ( modul indirect de punere n valoare);
c. n parte (modalitate caracteristic relaiilor moier-ran din perioada antebelic).
Marketing
1. Mixul de marketing reprezinta:
a. Un concept esential al teoriei marketingului modern;
b. Cei "4 P" ai firmei;
c. Combinarea politicilor de produs, pret, distributie i promovare, utilizat de firma pentru
atingerea obiectivelor pe piata-tinta.
2. Componenta de baz a mixului de marketing al firmei este:
a. Oferta de produse/servicii:
b. Pretul de vanzare;
c. Distributia comerciala.
3. Din structura mixului de marketing al firmei nu poate s lipseasca:
a. Pretul de vnzare;
b. Distributia comerciala;
c. Promovarea comercial.

4. Intr-o abordare de marketing, firma va urmari promordial satisfacerea nevoilor:
a. Angajatilor;
b. Nevoilor proprii (ale organizatiei);
c. Nevoilor clientilor;
5. Un element important al mixului de marketing este pretul de vnzare, element ce influenteaza
direct:
a. Profitabilitatea marcii;
b. Imaginea de marca;
c. Notorietatea marcii;
6. Cel mai flexibil element al mixului de marketing al firmei este:
a. produsul;
b. pretul;
c. promovarea;
7. Mixul distributiei comerciale include:
a. fortele de vanzare;
b. termenele de plata;
c. vanzarile cu prima;
8. Mixul promoional al firmei cuprinde urmtoarele elemente:
a. relatiile publice - PR;
b. Logistica de distribuie;
c. Promovarea vnzrilor.
9. Ciclul de viat comerciala a produsului - CVP reprezini:
a. Un model grafic ce descrie tendina de evoluie a profitului produsului, de-a lungul vietii
sale comerciale;
b. Un model grafic ce descrie tendina de evoluie, in timp, a numarului de cumparatori ai
marcii;
c. Perioada de timp n care produsul se afl pe pia, de la lansare. pn la retragere.
10. Repoziionarea pe piata a mrcii presupune:
a. O transformare de esen in ceea ce privete caracteristicile marcii;
b. Schimbarea numelui de marc;
c. Imbuntirea imaginii i a convingerilor cumpratorilor privind marca.
11. nregistrarea mrcii la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci - OSIM:
a. Confer titularului drept exclusiv de folosire a mrcii;
b. Ofer protecie numai pe teritoriul Romniei;
c. Limiteaz durata de folosire a mrcii la 20 de ani.
12. Obiectivul principal de marketing in faza de lansare comerciala a unui produs nou lansat pe piata
este:
a. Cresterea cotei de piata si a profitului produsului;
b. Fidelizarea clientilor fata de noul produs;
c. Castigarea increderii clientilor si dobandirea de notorietate de catre noul produs;
13. Nivelul preului de vnzare practicat de firm pentru un produs caracterizat printr-o cerere
elastic n raport cu preul, va fi:
a. Sczut;
b. Ridicat;
c. Mediu.

14. Preul de acceptabilitate al unui produs nou introdus pe pia reprezint:
a. Nivelul de pre ce corespunde egalitii dintre nivelul cererii i al ofertei;
b. Intervalul de pre n interiorul cruia se situeaz preul de vnzare al produsului, stabilit
n urma unui sondaj de pia;
c. Preul maxim pe care un consumator este dispus s l plteasc, pentru a achiziiona un
produs nou.
15. Principalele alternative la concurenta prin pret pe care firma le poate avea in vedere pentru
evitarea unui razboi al preturilor, sunt:
a. Diferentierea produsului;
b. Promovarea ofertei la locul de vanzare;
c. Adoptarea strategiei valorii ridicate a produsului;
16. ntr-o abordare de marketing, determinarea preului de vnzare practicat de firm pe pia se face
n funcie de:
a. Cererea pieei;
b. Costurile de producie ale firmei;
c. Concurenii direci (importani) ai firmei.
17. La inceputul vietii comerciale a unui produs nou, cererea in raport cu pretului produsului este, de
regula:
a. Mai putin elastica;
b. Elastica;
c. Negativa;
18. Distribuia direct (fr trepte de intermediere) permite:
a. Contactul direct i rapid cu clienii, facilitarea cunoaterii pieei;
b. Pstrarea controlului asupra ntregului proces de comercializare, garantarea calitii
produselor vndute, asigurarea mai bun a serviciilor post-vnzare;
c. Reducerea numrului de reprezentani comerciali ai productorului.
19. Distributia selectiva reprezinta:
a. Vanzarea produsului in puncte de vanzare speciale, intr-o zona bine definita;
b. Vanzarea produsului intr-un numar cat mai mare de unitati de desfacere disponibile;
c. Utilizarea, voluntara, a unui numar mai mic de intermediari, fata de numarul de
intermediari disponibili;
20. n funcie de numrul de intermediari utilizai, firma poate practica urmtoarele strategii de
distribuie:
a. Distribuie intensiv;
b. Distribuie selectiv;
c. Distribuie inclusiv.
21. Logistica de distributie comerciala include urmatoarele activitati:
a. Transportul produsului de la punctele de provenienta la punctele de consum (sau de
utilizare);
b. Depozitarea si stocarea produselor;
c. Serviciile post-vanzare asigurate cumparatorilor;

22. Mixul promoional al firmei include urmtoarele aciuni de comunicare i promovare comercial:
a. Analiza S.W.O.T.;
b. ncercarea gratuit a produsului (sampling);
c. Testimonial publicitar.
23. Activitatea de merchandising reprezinta:
a. Un mijloc de comunicare comerciala impersonala a producatorului cu piata;
b. O practica de marketing, care urmareste stabilirea si promovarea unor contracte
profitabile de catre firma cu clientii potentiali;
c. Un ansamblu de metode si tehnici de prezentare activa a unui produs, la locul de vanzare;
24. Urmatoarele actiuni si mijloace de promovare intra in sfera relatiilor publice - PR ale companiei:
a. Participarea firmei cu un stand propriu la o expozitie comerciala nationala de profil;
b. Organizarea unei actiuni promotionale vizand cresterea cantitatii de produse cumparate
de catre clientii potentiali (oferta-pachet, oferta tip "girafa");
c. Organizarea de catre firma a unui eveniment comercial gen "Ziua portilor deschise"
(open days);
25. Publicitatea de prestigiu reprezint:
a. O form de publicitate demonstrativ, care urmrete s conving clienii firmei de
superioritatea ofertei sale, fa de oferta concurenilor;
b. O form de publicitate care are ca obiectiv promovarea imaginii i a renumelui firmei;
c. O tehnic de argumentaie publicitar care urmrete ntrirea ncrederii publicului n
oferta firmei.
26. O campanie promoional al crei obiectiv este mbuntirea vitezei sau volumului desfacerilor
firmei (ncurajarea cumprtorilor s sporeasc numrul i cantitatea achiziiilor efectuate), va
avea:
a. Un caracter permanent;
b. Un caracter temporar;
c. Un caracter direct, personalizat.
27. Organizarea de ctre firm a unui salon expoziional permanent pentru prezentarea produselor i
serviciilor sale reprezint:
a. activitate de relaii publice - PR;
b. O campanie publicitar media de prestigiu;
c. O aciune de promovare a vnzrilor.
28. ntr-o optic de marketing:
a. Firma depinde de client i lucreaz pentru client - n condiii de eficien economic;
b. Principalul activ al firmei sunt produsele i serviciile realizate;
c. Firma trebuie s dezvolte programe susinute de pstrare i ntrire a relaiilor cu clienii
fideli.
29. Activitatea de marketing are ca element central de referin urmtoarele componente ale pieei:
a. Oferta;
b. Cererea;
c. Concurena