Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA-BUCURESTI
FACULTATEA MANAGEMENT, INGINERIE
ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
RURALA
PROIECT PRACTICA TEHNOLOGIA
CRESTERII ANIMALELOR
STUDIUL PRODUCTIEI DE CARNE LA
BOVINE


1
CUPRINS: Introducere
1.Situatuia cresterii animalelor si a productiei de
bovine pe plan mondial.
2.Situatia cresterii animalelor si a productiei de
bovine pe plan national.
3.Studiul asupra pietei din Romania.
4.Caracteristicile tehnoloice intensive de
productie si o scurta pre!entare a bovinelor.
".#nali!a economica privind rentabilitatea
productiei de carne.
$.Conclu!ii si recomandari.
%ibliora&ie.
2
Importan'a cre(terii bovinelor

Creterea bovinelor reprezint o ramur de prim importan a
agriculturii mondiale, datorit volumului, diversitii i valorii
produciilor i produselor care se obin din aceast activitate.
Astfel, bovinele asigur 909!" din cantitatea total de lapte
consumat pe glob, #0#$" din cea de carne i cca. 90" din
totalul pieilor grele prelucrate %n industria mondial de tbcrie.
&n condiii normale de e'ploatare, o vac poate asigura necesarul
optim de carne pentru !( locuitori, iar cel de lapte pentru 101$
locuitori.
)aptele este un aliment complet, indispensabil %n alimentaia
copiilor, a v*rstnicilor, a femeilor %nsrcinate i a celor care
alpteaz, a convalescenilor i a personalului care lucreaz %n
medii to'ice.
+ovinele furnizeaz materia prim i pentru industria crnii.
Alturi de carne, prin operaiuni specifice de tranare se obin o
serie de produse i subproduse de abator care au diferite utilizri.
Astfel, ,al cincilea sfert- este format din ficat, creier, inim, splin,
pulmoni, limb, testicule, uger, ,burt-, urec.i, buze etc. /*ngele
se poate folosi ca atare 0s*ngerete, tobe, la ,biuirea- muc.iului
ignesc1 sau sub form prelucrat 0plasm uscat, .emoglobin,
globin i albumin alimentar1.
2rognoza unor instituii specializate %n cercetarea demografic
uman indic meninerea tendinei de cretere numeric a
populaiei umane, at*t pe termen scurt c*t i pentru urmtoarele #
3 decenii.
4mplicit, se va %nregistra i o cretere accentuat a cererii de resurse
alimentare pentru .rnirea omenirii.
5ivelul de trai i civilizaie al populaiei umane este un indicator
socioeconomic comple' i dificil de cuantificat, av*nd %n vedere
multitudinea i comple'itatea factorilor de influen. &ntre
principalele componente care particip la caracterizarea nivelului
de trai pot fi amintite urmtoarele6 nivelul de instruire,gradul de
#
ocupare al forei de munc pe domenii de activitate, venitul
anual7locuitor, mrimea disponibilitilor alimentare de origine
vegetal i animal 0e'primate %n calorii, grame
protein7zi7persoan, precum i raporturile e'istente %ntre aceti
parametri1, rata creterii demografice i structura populaiei pe
grupe de v*rst, durata medie a vieii, eficacitatea msurilor de
protecie social a membrilor societii etc.
&ntre factorii mai sus menionai, consumul de produse de origine
animal7locuitor este un indicator important %n aprecierea
standardului de via al unui popor. 4mportana i ponderea acestui
indicator %n caracterizarea nivelului de trai, trebuie corelat cu
tradiiile i obiceiurile alimentare ale populaiilor umane, precum i
cu gradul de dezvoltare socioeconomic a zonei geografice de
referin.
Acumularea unui volum impresionant de cunotine te.nico
tiinifice %n domeniul produciei agroalimentare a permis
elaborarea i aplicarea unor te.nologii moderne, de mare
randament. &n acest fel a fost posibil reducerea numeric a
personalului direct implicat %n producia agricol 0paralel cu
creterea gradului de calificare al acestuia1, ceea ce a dus la o
semnificativ rentabilizare a acestui domeniu de activitate.
&n acest conte't, se apreciaz c %mbuntirea nivelului nutriional
uman 0cantitativ i calitativ1 este unul din obiectivele importante,
pe termen lung, alomenirii. Atingerea acestui obiectiv impune cu
necesitate elaborarea unor programe de perspectiv 0pe termen
scurt, mediu i lung1 referitoare la producerea,prelucrarea i
repartizareavalorificarea produselor agroalimentare.
8nele organe, glandele endocrine i s*ngele se utilizeaz ca
materie prim %n industria farmaceutic obin*nduse produse
farmaceutice de uz uman i veterinar.
Astfel, din ficat se e'trage lecitina, .eparina, glicogenul, peptona,
antitrombina,.ormoni i enzime, e'tract de ficat 0folosit la
combaterea anemiilor1. 9in splin se e'trage spleina i unele
substane folosite %n combaterea leucemiei. 9in rinic.i se e'trage
lipoteina, iar din inim carinina i citocromul C.
3
Creierul i mduvioarele sunt utilizate pentru producerea lecitinei,
colesterolului, cefalinei, tromboplastinei, a unor enzime i
substane utilizate %n prevenirea i combaterea .emoragiilor sau
pentru tratarea unor boli ale sistemului nervos.
9in pulmoni se e'trage .eparina 0anticoagulant1, iar din gonade se
e'trage testosteron 0din testicule1, anestrol i progesteron 0din
ovare1.
9in glandele cu secreie intern se e'trag diferii .ormoni6
adrenocorticotrop 0din .ipofiz1, tiro'in 0din tiroid1, epifizan
0din epifiz1 etc.
/*ngele, oasele mari i confiscatele de carne 0produsele de abator
ce nu %ndeplinesc normele sanitarveterinare pentru consumul
uman1 se folosesc, dup un proces de prelucrare specific, la
obinerea finurilor fura:ere care se utilizeaz pentru ec.ilibrarea
raiilor fura:ere administrate animalelor de ferm.
2ielea se folosete ca materie prim %n industria tbcriei. 2ielea
se caracterizeaz prin suplee, compactitate ridicat, rezisten
mecanic mare, conductibilitate termic redus, capacitate de
inbibiie 0de absorbie a apei1 redus i este utilizat 0dup o
prealabil prelucrare1 %n industria %nclmintei 0,bo'-,-bizon-,
-talp-1, la confecionarea obiectelor de %mbrcminte,
maroc.inrie,artizanat i %n industria automobilelor de lu' 0la
tapieria scaunelor i a interiorului1.
9in pr se e'ecut pensule, iar din coarne i ongloane se pot obine
cleiuri c.eratinice sau finuri fura:ere.
&n diferite zone geografice, bovinele sunt utilizate pentru producia
energetic 0la traciune1 ca surs de energie neconvenional. +oul
produce 0,$ C2 00,$0,! ;7.1 timp de <( ore7zi.
+ovinele produc cca. <0" din totalul %ngrmintelor organice
folosite %n agricultur. =unoiul de gra:d administrat ca %ngrm*nt
organic asigur %mbuntirea fertilitii solului, a structurii sale
fizice i c.imice. 9e asemenea,contribuie la intensificarea
activitii microorganismelor din sol, la aeraia acestuia, sporind %n
acelai timp capacitatea solului de a reine ap.
$
/porul de recolt obinut ca urmare a fertilizrii terenurilor
agricole cu gunoi de gra:d poate a:unge la 102$".
Alte avanta:e ce decurg din e'ploatarea bovinelor6
bovinele valorific i transform eficient %n lapte i carne resurse
naturale
0puni, f*nee, produse secundare din agricultur1, precum i
diferite reziduuri din industria alimentar, a berii, amidonului,
alcoolului 0bor.oturi, tiei de sfecl de za.r etc.1>
particip la intensificarea i rentabilizarea e'ploataiilor agricole>
reprezint o important surs de devize convertibile 0prin
e'portul de
carne, produse din carne i lapte, animale vii, materiale seminal
congelat 0?/C1 i embrioni congelai1>
prin modernizarea fermelor de e'ploatare a bovinelor 0sub
raportul
dotrilor, al intensivizrii i integrrii produciei, precum i prin
optimizarea
proceselor te.nologice specifice1 se asigur continuitatea
proceselor de producie %n agricultur i utilizarea raional a forei
de munc pe tot parcursul anului.
@itmul de dezvoltare a creterii bovinelor, ca i performanele
obinute %n acest domeniu de activitate, sunt refle'ul dezvoltrii
socioeconomice %nregistrate %n diferite zone 0ri1 ale lumii. &n
ultimele decenii, pe plan mondial se constat o reducere lent dar
permanent a cererii consumatorilor fa de alimentele av*nd
concentraie energetic mare 0cereale, cartofi, crnuri grase1 paralel
cu o cerere mereu cresc*nd pentru lapte, legume, fructe i crnuri
slabe.
SITUATIA CRETERII I REPARTIIA
EFECTIVELOR
DE BOVINE PE PLAN MONDIAL
!
)a sf*ritul anului 200<, cele mai mari efective se gseau %n Asia
0#9,#"1 i America de /ud020,$1"1, urmate de Africa 01#,!!"1,
America de 5ord 011,19"1, Auropa, inclusiv C./.4. 012,(<"1,
Bceania i Australia 02,3<"1.
Producia i exor!u" #o$dia" de car$e de %i!&

4nanul200(,productia mondiala de carne de bovine a fost de
!3,9milioane7tone,mai mica decat cea din anul 200< unde au fost
doar 0,2 milioane7tone,scaderea fiind marcata de declinul 8A
2<,Argentina,Australia si @usia.
I#or!u" de car$e de %i!& '$ co$(u#u" i$!er$ a )o(!6
*++, *++- *++. *++/ *++0 *++1
2" 2" 13" 23" <" 9"
&n conformitate cu previziunile unor organizaii de profil, %n
deceniile
urmtoare ritmul creterii demografice umane se va accelera. Ca
urmare, cererea de produse agroalimentare pentru .rnirea
omenirii va crete %n ritm susinut. /e apreciaz c %n aceste
condiii bovinele i, %n special taurinele, pot contribui la asigurarea
i ec.ilibrarea necesarului de produse alimentare la nivel mondial.
/porirea efectivelor de bovine precum i posibilitile de cretere a
productivitii acestora sunt influenate, %ntre altele, de condiiile
geoclimatice specifice fiecrei zone geografice, de baza te.nico
material disponibil, de nivelul consumului intern i de cererea la
e'port pentru produciile obinute.
)a nivel mondial, %n funcie de zona geografic de referin se
constat dou tendine mai importante %n creterea bovinelor. 9in
raiuni economice dar i ecologice, %n rile dezvoltate ale lumii
0din America de 5ord i Auropa1, creterea produciilor la bovine
200< 200( 2009
2roducie !$,1 !3,9 !$,1
A'port !,9 !,( !,(
<
se realizeaz pe baza %mbuntirii potenialului productiv al
animalelor, ceea ce a permis reducerea numeric a efectivelor
e'ploatate. &n sc.imb, %n rile %n curs de dezvoltare 0din Africa i
Asia1, creterea produciilor la bovine se realizeaz %n principal pe
seama sporirii numerice a efectivelor
A'porturile +raziliei au sczut %n 200( la 1 milioane tone de la
2,2 milioane tone %n 200< datorit barierelor sanitarveterinare i
restr*ngerii v*nzrilor ctre 8niunea Auropean.
4n /tatele 8nite ale Americii e'portul %n 200( a fost de ($1 mii
tone, fa de !$0 mii tone %n 200<, datorit destinderii restriciilor
comerciale

datorate encefalopatiei spongiforme bovine. Aproape
:umtate din e'porturi sunt %ndreptate ctre Canada i ?e'ic dar i
spre piaa Asiei 0Coreea de /ud1, pia redesc.is %n aprilie 200(.
2rincipalii importatori %n 200( au fost6 @usia cu 1010 mii tone,
Caponia cu !<$ mii tone, ?e'ic cu 330 mii tone, Coreea cu #20 mii
tone, Canada cu 2!0 mii tone i /8Acu11#1 mii tone. %n 2009 sa
%nregistrat o cretere cu 2" a importurilor %n @usia, datorit
scderii continue a produciei interne i a creterii consumului.
Cei mai mari consumatori de carne de bovine %n 200( au fost
/8A 012,$ milioane tone1, +razilia 0<,# milioane tone1, C.ina 0!,2
milioane tone1.
2reurile la vite vii la bursa din C.icago au fost de 201$,#<
dolari7 ton %n ianuarie 200(, scz*nd la 1(!!,$ dolari7ton %n
ianuarie 2009.
SITUATIA CRETERII I REPARTIIA
EFECTIVELOR DE BOVINE PE
PLAN NATIONAL
4n anul 200(, numrul bovinelor sacrificate a fost de 111! mii
capete, din care 1(( mii capete au fost sacrificri %n uniti
industriale specializate.
&n intervalul cuprins %ntre anul 200< i 2009, efectivul de bovine
a crescut permanent. 9up anul 200<, efectivul de bovine sa redus
(
considerabil, astfel c la sf*ritul anului 200< acesta reprezenta
cca. 3$" din efectivul e'istent %n anul 2009.
&n ce privete structura de ras, p*n %n anul 200( rasele i
populaiile locale ameliorate reprezentau cca. 33" din efectivul
e'ploatat. 9up anul 2009, aciunea de ameliorare a taurinelor sa
intensificat, astfel c %n prezent rasele neameliorate sunt, practic,
disprute.
2roduciile de lapte i de carne obinute %n intervalul 200$
2009 sau situate cu mult sub potenialul productiv al raselor
e'ploatate %n ara noastr. Astfel, dac %n anul 200< se realizau
producii medii de cca. 900 Dg lapte7vac7an, dup 2 ani sa a:uns
doar la 20!# Dg, deci o cretere de cca. 1200 Dg. &n aceeai
perioad de timp, %n rile dezvoltate %n care sa meninut
proprietatea privat %n agricultur, creterea a fost de 3000!000 Dg
lapte7vac7an.
&n ce privete producia de carne se constat c %n perioada 200<
2009 masa corporal la sacrificare la animalele adulte, dar mai ales
la tineret, are valori reduse.
Ca urmare, producia de carne este sczut, cu mult sub
potenialul productiv al raselor e'ploatate %n ara noastr
/tructura fondului funciar al rii noastre, varietatea formelor de
relief i condiiile naturale specifice permit cultivarea ma:oritii
speciilor de plante fura:ere i, respectiv, creterea tuturor speciilor
de animale de interes zoote.nic. Cu toate acestea, nivelul
produciilor obinute este %nc cu mult sub realizrile %nregistrate %n
alte ri.
2roducia de carne de bovine tiat %n anul 200( a fost de 190,! mii
tone carcas, din care 20,<" a fost obinut %n uniti specializate.
4mportul la carnea de bovine refrigerat i congelat a fost %n 200(
de 12 mii tone provenind i din ri membre 8A, dar %n pondere de
<0" din Argentina, +razilia, /8A. A'portul a fost de ! mii tone
ctre ri aEe 8niunii Auropene 0=ermania, /pania, 8ngaria, 4talia1.
%n afar de carnea refrigerat i congelat sa e'portat i tineret
taurin %n viu, circa 100 mii capete la un pre mediu de 1,< euro7Dg
%n 8niunea Auropean
9
&n @om*nia, similar celorlalte ri din Auropa de Ast, dup
sc.imbarea
regimului politic i trecerea la un nou sistem de relaii de producie
sa %nregistrat un puternic recul al activitii economice, resimit
din plin i %n sectorul agricol.
Contrar sectorului vegetal, unde suprafaa agricol cultivat a
rmas relative stabil, sectorul zoote.nic a fost puternic marcat de
aceast nou situaie i care sa evideniat prin reducerea
semnificativ a efectivelor de animale i, implicit, a celor de
taurine.
@sp*ndirea bovinelor este influenat %ntre altele de cadrul natural
e'istent, de potenialul economic al diferitelor arii geografice 0%n
relaie cu posibilitile de valorificare al produselor abinute1 i de
potenialul productiv al populaiilor de bovine e'istente.
Cu unele e'cepii, %n zona de c*mpie 0zon %n care se obin
cantiti
importante de cereale1 se cresc rase de taurine cu potenial
productiv ridicat pentru producia de lapte. &n zona colinar, de
deal i de munte predomin taurinele cu aptitudini mi'te de
producie, mai rustice i care valorific eficient punile naturale.
2reurile la carcasa de bovine clasificat sunt comunicate
sptm*nal, de ctre ?A29@ la +ru'elles i reprezint preuri la
poarta abatorului fr FGA.
4n 200( au fost clasificate 13<,( mii carcase bovine, din care
0,0<" clasa 8, 2,3" clasa @, 3(,$!" clasa B i 3(,9<" clasa 2.
2onderea cea mai mare o dein carcasele de calitate redus care au
avut o greutate medie de 22$,$< Dg la clasa B i 1<(,1! Dg la clasa
2.
@sp*ndirea bovinelor pe teritoriul rii noastre a cunoscut
sc.imbri continue, urmare a cerinelor pieii, a %mbuntirii
condiiilor de cretere i e'ploatare precum i ca efect al
ameliorrii populaiilor de bovine.
Freptat, ponderea raselor de taurine primitive sa redus, acestea
fiind %nlocuite cu rasele auto.tone ameliorate sau cu unele rase
importate. 9ac %n trecut, bubalinele erau rsp*ndite %n
10
Fransilvania, C*mpia 9unrii i 9obrogea, %n present acestea se
cresc doar %n anumite zone din Fransilvania 0/la:, Clu:, /atu
?are, +i.or, +raov, Covasna, Arad1.
STUDIU ASUPRA PIETEI DIN ROMANIA
)a data de #1 iulie a.c. 6
efectivul total de bovine 6 2.!#!.000 capete
producie total de carne de vit 2 1!#.200 tone 0carne %n viu1
au fost sacrificate 6 392.<00 capete, cu o greutate medie de
##1 Dg7animal.
?enionm c #$" din efectivul total de vaci este repzentat
de rasa +lat @om*neasc H tipul /immental, ras care se
preteaz foarte bine pentru producia de carne.
Va"ori)icarea roduciei de car$e '$ a$ii *++/3*++1
U4M4 *++/ *++0 *++1 5
*++0 6
*++1
Animale sacrificate H
total
din care6 in uniti
specializate
?ii
cap.
111$
1$!
120!
211
111!
1((
<,$
11
=reutatea %n carcas tone 193#(0211203190!1! 9,<
din care6 %n uniti
specializate
tone 33111 43477 39821 - 8,4
=reutatea medie %n
carcas %n unitile
specializate
Dg 212,# 20!,0 211,$ I 2,<
&n anul 200( comparativ cu anul 200<6
o numrul total de bovine sacrificate a %nregistrat o
scdere cu <,$">
o producia totala obinut a sczut cu 9,<".
11
&n ceea ce privete sacrificrile de bovine %n unitile
industriale specializate6
o a sczut numrul de capete sacrificate cu 11 ",
o a crescut greutatea medie in carcasa cu 2,<".
I#or! 3 exor! car$e de 7o%i$e 8i$c"u(i% a$i#a"e %ii9 *++/3
*++1
Seci)icare A$u" I#or!
!o!a"
!o4
Exor!
!o!a"
!o4
Co$(u#
i$!er$
!o4
5
i#or!
di$
co$(u#
i$!er$

Carne
de vit
200$ 2<,1 1(,3 200 13
200! 3#,0 2#,( 1<( 23
200< 10,< #1,3 13! <
200( 1#,0 23,# 132 9
Preuri"e de ia& "a carca(a de 7o%i$e c"a(i)ica!& '$ *++1
Ca!e:orie C"a(& Ro#;$ia UE3*0
A @# 21<,$1 #19,!1
A 02 21#,<< 2<9,2!
+ @# 21(,1( 2!!,9#
C @# 21(,<2 #21,20
9 02 1(1,(1 2#1,1(
9 0# 1(#,90 23<,03
A @# 219,$( #2!,!<
A 02 20$,!2 2!#,$2
Foate
categoriile
191,2! 29#,$!
12
ANALI<A PREURILOR
4n baza de date Jpreuri AgronetKsau introdus i procesat preuri
pentru dou categorii de carne de bovine, cu c*te trei subtipuri
fiecare, referitoare la anul 20096 Categoria 1
0preuri la poarta fermei1
- pre carne tineret taurin # 3 luni 0lei7Dg viu1
- pre carne tineret taurin p*n la 23 luni 0lei7Dg viu1
- pre carne bovine adulte reformate 0lei7Dg viu1
Categoria 2
0preuri la poarta abatorului1
- pre carne tineret taurin %n cretere 0carne alb1 0lei7Dg
carcas1
- pre carne tineret taurin %ngrat p*n la 23 luni 0lei7Dg
carcas1
- pre carne bovine adulte %ngrate 0lei7Dg carcas1
Analiza privind evoluia lunar i distribuia preturilor crnii
de bovine %n cadrul :udeelor, se adreseaz, %n primul r*nd
fermierului av*nd ca principal scop, accesul acestuia la informaie,
dar i celorlali actori din cadrul filierei.
9atele cu privire la preurile crnii de bovine au fost
furnizate lunar, de Asociaia =eneral a Cresctorilor de Faurine
din @om*nia 0A=CF@1 i au fost colectate din 2! :udee grupate %n
! zone dup cum urmeaz6
=<o$aArad pentru :udeele6 Arad, Fimi, Cara/everin>
* <o$a Mara#ure pentru :udeele6 ?aramure, /atu?are,
+i.or, /la:, Clu:>
* <o$a Do"> pentru :udeele6 9ol:, ?e.edini, Blt, Arge,
Feleorman>
* <o$a Pra?o%a pentru :udeele6 Clrai, =iurgiu, 4alomia>
=<o$a "ai pentru :udeele6 lai, Gaslui, 5eam, +otoani, /uceava>
= <o$a Br&i"a pentru :udeele6 +rila, Grancea, =alai, Fulcea,
Constana
1#
2reurile crnii de bovine %n viu, difer semnificativ funcie
de categoria de animal. Astfel, aa cum putem observa din graficul
de mai :os, cele mai mari preuri sunt %nregistrate la carnea de
tineret taurin %n v*rsta de # 3 luni, acestea fiind de 2 ori mai mari
fa de preul crnii de bovine adulte reformate i de 1,3 ori mai
mari dec*t cele ale crnii de tineret %ngrat p*n la 23 luni. %n
cadrul :udeelor, cele mai mari preturi se regsesc %n zona
?aramure@ respectiv %n :udeul /la: 012,0 lei7Dg1, Clu: 010,3
lei7Dg1, /atu ?are 09,9 lei7Dg1, precum i %n :udeul /uceava 09,3
lei7Dg1 i +otoani 09,3lei7Dg1 din zona lai. )a polul opus, cu
preturi sub !,0 lei7Dg se afl :udeele Caras /everin 0$,29 lei7Dg1,
Arge 0$,9! lei7Dg1, i Blt 0!,0! lei7Dg1.
Avoluia medie lunar a preului crnii de bovine %n viu, la
poarta fermei, la toate categoriile, reflect, %n general, preuri mai
sczute %n lunile clduroase de var i mai ridicate %n lunile de
iarn. 2e categorii, preul la carnea de tineret taurin %n viu este
cuprins %ntre 9,$< lei7Dg %n luna martie i !,!$ lei7Dg %n luna iulie i
august. 2reul crnii de tineret bovin %ngrat p*n la 23 luni %n viu
a variat %ntre $,90 lei %n luna ianuarie i 3,!9 %n luna noiembrie, iar
preul crnii de bovine adulte reformate a %nregistrat cea mai mare
valoare %n luna ianuarie 03,13 lei7Dg1, iar cea mai sczut %n luna
iunie 0#.#3 le7Dg1
Analiz*nd distribuia preurilor crnii de bovine abatorizat pe
categorii de animale, i :udee, observm c %n marea ma:oritate a
:udeelor, preul crnii tineretului %ngrat p*n la 23 luni depete
cu mult sau se situeaz pe poziii similare cu preul crnii
tineretului %ngrat pentru carne alb 0de e'emplu %n :udeul Clu:
preul crnii tineretului %ngrat pentru carne alb depete de 1,3
ori preul crnii tineretului %ngrat p*n la 23 luni1 9e asemenea,
mai facem remarca, c i preul crnii de bovine adulte %ngrate
abatorizate este destul de apropiat de cel al tineretului pentru carne
alb i tineretului %ngrat p*n la 23 luni.
9e altfel, aa cum se poate observa, spre deosebire de preul crnii
de bovine adulte %ngrate abatorizate, care a avut o evoluie mai
puin fluctuant pe parcursul anului, preurile celorlalte dou tipuri
13
de carne abatorizat sau meninut relativ str*ns ca valori, dar au
%nregistrat fluctuaii mai mari de la o lun la alta.
CAP4- CARACTERI<AREA TEANOLOBIEI INTENSIVE
DE PRODUCTIE
4n comple'ele industriale de crestere a bovinelor in circuit
inc.is si flu' continuu, in care se aplica sistemul intensiv,
procesele de crestere si ingrasare necesita un ansamblu de
constructii si utila:e care sa permita mecanizarea, automatizarea si
electrificarea tuturor lucrarilor zoote.nice, incepand de la
transportul, pregatirea si servirea .ranei, adaparea, evacuarea
de:ectiilor si pana la asigurarea automata a conditiilor de
microclimat 0temperatura, umiditate, ventilatie1. 9e asemenea,
acestea trebuie sa asigure succesiunea si ritmicitatea lucrarilor
te.nologice. Cresterea bovinelor in aceste conditii contribuie la6
reducerea efectivului animalelor de reproductie si folosirea
intensa a acestora
sporirea numarului de fatari anuale ale vacilor si, implicit, a
numarului de vitei
scurtarea cu $0!0" a timpului de lactatie fata de sistemul
traditional si la cresterea indicelui de utilizare a vacilor si a bo'ei
de fatare, indicator ce asigura eficienta fermei zoote.nice.
4ndicii te.nicoeconomici de productie din comple'ele industriale
sunt mai mari decat cei din sistemul e'tensiv, in sensul ca ciclul de
reproductie a vacilor se reduce de la 21$ zile la 1$0 de zile.
4ndicele de utilizare a vacii creste de la 1,< la 2,3 fatari. 9urata
ingrasarii scade de la 2(0 de zile la 1(0 de zile. Consumul specific
se reduce de la $ 85 la #,$ 85.
DIABNO<A SECTORULUI DE CRESTERE A BOVINELOR
PENTRU CARNE
DINAMICA EFECTIVELOR DE BOVINE
mii capete
1$
/2AC4L4CA@A ALACF4G
)A
#1.12.200#
ALACF4G )A
#1.12.2003
ALACF4G )A
#1.0<.200$
?ii cap " ?ii cap " ?ii
cap
"
+BG45A FBFA)
din care6
2(9< 100 290< 100 #1(< 100
?atca 1<$< 100 1<31 100 1<3# 100
/ector stat total 20 1 1! 1 1!
9 1 < <
/ector privat total 2(<< 99 2(91 99 #1<1
1<3( 99 1<#3 99 1<#!
d.c6/oc.IAsoc. cu
capital privat
(2 # <$ 2 (<
#( 2 #( 2 #9
Lerme
familiale
2<9$ 9! 2(1! 9< #0(3
1<10 9< 1!9! 9< 1!9<
- ponderea ce mai mare a efectivelor de bovine este realizata de
sectorul privat 099 "1
- Afectivele totale de bovine au crescut in anul 2003 in
comparatie cu anul 200# cu 19< mii capete, ceea ce reprezinta o
crestere de o,# ".
SITUATIA ACTUALA A PRODUCTIEI DE CARNE
Anul +ovine sacrificate
?ii capete Mg7cap ?ii tone
2002 12#< 2$( #1(,!
200# 11<( #21 #<(,3
2003 1190 #2( #90,!
4n anul 2003 fata de anul 2002, au scazut numarul animalelor
sacrificate cu 3< mii capete, insa a crescut cantitatea de carne cu
1!
(2,0 mii tone, ca urmare a cresterii greutatii la sacrificare de la 2$(
Dg 7cap in 2002, la #2( Dg 7cap in anul 2003.
VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE CARNE IN ANUL
*++-
5r.c
rt.
/2AC4L4CA@A ?ii cap. Mg7cap ?ii tone
1 2roductia obtinuta 1190,0 #2( #90,!
2 )ivrat la unitati
specializate
1!<,3 #90 !$,#
# )ivrat direct pe piata 3!#,$ #(0 1<$,9
3 Consum familial $$9,1 2!< 139,3
5umarul bovinelor livrate unitatilor de procesare specializate a fost
de 1!<,3 mii capete, la o greutate medie de #90 Dg7cap,
reprezentand 1<"
8n numar mare de bovine de 3!#, $ mii capete au fost valorificate
de catre producatori direct pe piata, la o greutate medie in viu de
#(0 Dg7cap, sistem practicat in ma:oritatea regiunilor tarii cu
sacrificari necontolate atat la masculi cat si la female.
8n numar mare de animale sunt sacrificate pentru consumul
familial, aceasta fiind o valorificate total neeconomica a animalelor
tinere.
Acest sistem a fost practicat in mod deosebit in zonele in care
unitatile de procesare specializate nu siau manifestat interesul
pentru contractarea sau preluarea directa ca o consecinta a faptului
ca6
producatorii de carcasa de vita nu sunt reuniti intro asociatie
profesionala
9$" abatoare se afla pe lista ,9-
o conditiile de sacrificare6 medievale
o ine'istenta planurilor de modernizare
1<
o conditiile de depozitare, manipulare, cantarire6
neconforme
o gradul de prelucrare, starea termica6 necorespunzatoare
o aviz de mediu6 provizoriu sau ine'istent
o absenta oricaror documente de trasabilitate 0B? #3$1
o absenta oricarei politici interne privind bunastarea
animalelor
o (0"6 intentia de evaziune fiscala
o circuit obscur al organelor, capului si pieilor
o pretul H obiect al negocierilor directe
absenta mi:oacelor de transport ec.ipate cu carlige H (0"
cu7fara coloana 0B? 1331
bascule rutiere insuficiente
necesitatea unor fasonari suplimentare H scade randamentul
transarii cu 2 H $"
o sc.imbarea aspectului e'terior al carcasei datorita
diferentelor de temperatura, in timpul stocarii in
asteptare 0se inc.ide la culoare, brun H cenusiu1
o carnea este tensionata, casectica, ,uda-, sangerata
insuficient, cu praf7resturi de oase, /@?
in stocarea intermediara, carnea transata e'prima suc celular
si sange, # $ "
concluzie6
o datorita abatorizarii necorespunzatoare, randamentul
transarii pierde intre $ si 10"
o carnea transata obtinuta este improprie maturarii sau
ambalarii in vid7gaz inert
Lactorii care influenteaza productia totala de carne6
5umarul taurinelor de carne 0 densitatea la 100 .a teren1
5atalitate ridicata0nr sufficient de vitei pentru ingrasare1
?ortalitate redusa
1(
Afectiv mare de vaci si :uninci
2roductia medie de carne pe cap de animal sacrificat
o =reutatea vie inainte de sacrificare6
/electia bovinelor in directia productiei de carne
4ncrucisarea de tip industrial
Lolosirea sistemului de vaci doici pentru cresterea
viteilor
Nranirea corespunzatoare la varsta tanara
o @andamentul la sacrificare6
!0<0 " la rasele specializate
$0$$ " la rasele mi'te
30$0" rasele de lapte
4n prezent, intrucat sistemul de plata al animalelor nu este
corelat cu calitatea carnii, raportarea preturilor nu se realizeaza
dupa modelul european.
4nregistrarea preturilor se realizeaza de catre 4nstitutul 5ational
de /tatistica care calculeaza preturi medii pentru toate produsele
agricole vandute pe pietele agroalimentare si preturi medii ale
produselor agricole vandute de producatori catre procesatori si7sau
comercianti.2returile animalelor bovinelor in viu si ale carnii de
bovine vandute in pietele agroalimentare de catre producatorii
agricoli particulari se inregistreaza decadal si se calculeaza preturi
medii ponderate, folosindu se ca ponderi media cantitatilor de
produse vandute intr o perioada de # ani.
2returile animalelor vandute de producatorii agricoli agentilor
economici cu activitate de industrializare sau de comercializare a
animalelor se culeg trimestrial si pe baza cantitatilor si valorilor
inregistrate trimestrial, se calculeaza preturile medii.
BALANTA CARNE DE VITA

4mport carne A'port carne
19
A58
)
Carne
total in
viu
Carne
taiata
Consum
intern
"
import
di
n
consum
int
ern
Fotal d. c.
refrigerata
I
congelata
d. c.
animale
vii
Fotal
d.c.
animale
vii
200# #<(300 1(9200 #<<0 #33( #22 22!(1 2229! 1<02(9 2
2003 #90!00 19$#00 3<#! 3092 !33 22$12 219!0 1<<$23 #
I7
20037
200#
12200 !100 9!! !33 #22 1!9 ##! <2#$ 0

ANALI<A ECONOMICA
BUBETUL PRODUSULUI 3 CARNE TAURINE
20
Mode"
de
raie
e$!ru
!&urai de C.+ D: i C+++: 6 Ei (or '$ :reu!a!e 2
F$:r&are (e#i3i$!e$(i%&
/pecificare Coninut %n /8 Coninut %n " %n structura
4594CAFB@4 2roducie medie
1200 g7zi
A.GA)BA@AA 2@B98CF4A4 )ei7Dg $,032
A1.9in care producia principal )ei7Dg $,000
+0I1 /8+GA5F44 )ei7Dg 0,333
C0O1 2@B98/ +@8F )ei7Dg $,39$
901 CNA)F84A)4 FBFA)A )ei7Dg #,911
91 9in care pentru producia principal )ei7Dg #,(!9
4.CNA)F84A)4 GA@4A+4)A )ei7Dg #,!<1
1.C.eltuieli cu fura:e )ei7Dg 2,1!(
2.?aterial biologic )ei7Dg 1,#00
#.Anergia electric )ei7Dg 0,01!
3.?edicamente i material sanitar )ei7Dg 0,010
$.Alte materiale )ei7Dg 0,00(
!.Cota de aprovizionare )ei7Dg 0,0!$
<.Asigurri )ei7Dg 0,103
44.CNA)F84A)4 L4PA )ei7Dg 0,23
C.eltuieli cu fora de munc )ei7Dg 0,12
C.eltuieli generale )ei7Dg 0,0!0
9obnzi la credite )ei7Dg 0,03<
Amortisment )ei7Dg 0,01#
A.0O1 GA54F 4?2BQA+4) )ei7Dg 1,1#1
01 4mpozite i ta'e )ei7Dg
L.0O1 GA54F 5AFIsubvenii )ei7Dg 1,$<$
=.@AFA GA54F 4?2BQA+4) 0"1 " 29,2
N.@AFA GA54F 5AFIsubvenii0"1 " 30,<
CB/F 9A 2@B98CF4A )ei7Dg #,(!9
2@AF 24AFA 45FA@5A 2@AG4Q4+4) )ei7Dg $,000
21
Dg 85C raiei
Lura:e
fibroase
#,3$ 2,(< <2,00
Concentrate 0,<! 1,1# 2(,00
FBFA) 3,21 3,00 100,00
BUGETUL PRODUSULUI CARNE TAURI
4594CAFB@4 2roducie medie
1000 g7zi
A.GA)BA@AA 2@B98CF4A4 )ei7Dg $,032
A1.9in care producia principal )ei7Dg $,000
+0I1 /8+GA5F44 )ei7Dg 0,333
C0O1 2@B98/ +@8F )ei7Dg $,3(!
901 CNA)F84A)4 FBFA)A )ei7Dg 3,0!(
91 9in care pentru producia principal )ei7Dg 3,02!
CAELTUIELI VARIABILE SI FIGE
22

CONCLU<II SI RECOMANDARI
@ealizarea te.nologiei optime de cretere i %ntreinere a
taurinelor destinate produciei de carne, inclusiv, aspectele legate
de supraveg.erea strii de sntate a taurinelor.
Creterea calitii i competitivitii produselor animale
carne de taurine, %n vederea e'portului %n Comunitatea Auropean.
@educerea costurilor de producie pe Dilogram spor av*nd %n
vedere c, din totalul c.eltuielilor6
fura:ele dein ponderea de $$,3" ,
materialul biologic de ##,2" ,
CAELTUIELI VARIABILE )ei7Dg #,30$
14C.eltuieli cu fura:e )ei7Dg 2,11!
2.?aterial biologic )ei7Dg 1,100
#.Anergia electric )ei7Dg 0,020
3.?edicamente i material sanitar )ei7Dg 0,010
$.Alte materiale )ei7Dg 0,00(
!.Cota de aprovizionare )ei7Dg 0,0!#
<. Asigurri )ei7Dg 0,0((
II4CAELTUIELI FIGE )ei7Dg 0,!!#
C.eltuieli cu fora de munc permanent )ei7Dg 0,1$1
C.eltuieli generale )ei7Dg 0,0!(
9obnzi la credite )ei7Dg 0,3#3
Amortisment )ei7Dg 0,010
A.0O1 GA54F 4?2BQA+4) )ei7Dg 0,9<3
01 4mpozite i ta'e
L.0O1 GA54F 5AFIsubvenii )ei7Dg 1,31(
=.@AFA GA54F 4?2BQA+4) 0"1 " 23,1
N.@AFA GA54F 5AFIsubvenii0"1 " #$,2
COST DE PRODUCTIE 1(11 3,02!
PRET PIATA INTERNA PREVI<IBIL 22$0 $,000
2#
c.eltuielile cu energia, medicamente, cot de aprovizionare fora
de munc, de 11,3" .
Creterea cifrei de afaceri.
9in total c.eltuieli, fura:ele dein ponderea cea mai mare de
$$,3" urmat de materialul biologic cu ##,2", restul de 11,3"
fiind reprezentat de c.eltuielile cu energia, medicamente, cot de
aprovizionare fora de munc.
4n fundamentarea acestor c.eltuieli cu fura:ele sa inut cont de
necesitatea armonizrii relaiei6 numr de animaleproducie
necesar de fura:e.
Lolosirea modelelor matematice %n crearea optimului de .rnire
a:ut la alctuirea unor raii ec.ilibrate menite s determine
obinerea de sporuri %n greutate care s evidenieze potenialul
genetic.
BIBLIOBRAFIE2
.ttp677RRR.scritube.com7medicina7alimentatienutritie7)8CA@A
9A942)B?A/F89482@4G4121#22#10.p.p
=eorgescu =.eorg.e Fratat de cretere a bovinelor.Aditura
Ceres.199$
.ttp677facultate.regielive.ro7proiecte7economieSmedicina7important
aScresteriiSbovinelor10(<1..tmlTinOproiecteUsOimport
"20crester"20animal
.ttp677RRR.usabtm.ro7fileadmin7fzb7CursuriSbovine7Curs
"20Productiile%20Bovinelor.pdf
23