Maia S.

Petrescu
Zenon se
reintoarce
Casa de la
tara
Trecusera doua zile de cand familia Stroe parasise capitala, cu scopul unei
evadari din cotidian.
Anul acesta isi alesesera casa din Ardeal ca destinatie, casa pe care Adnana
Stroe o mostenise in urma cu 4 ani, de la tatal ei, care murise din pricina
disparitiei unicului motiv pentru care mai traia: dragostea pe care o
considerase intratat de puternica incat sa depaseasca pana si pragul mortii.
Ajuns in fata concluziei dureroase, Sergiu Munteanu nu si-a mai gasit
scaparea decat prin reuniunea cu fiinta pentru care luptase la 2 de ani, fiinta
in fata careia a ingenunc!iat pentru a-i cere mana, fiinta alaturi de care isi
petrecuse toate noptile si toate zilele, in ultimii " de ani.
#ineinteles, un esec in dragoste nu poate aduce, printr-o privire superficiala,
moartea cuiva$ Sergiu Munteanu murise de cancer, dupa un an de lupte in
zadar.
Adnana il trimisese sa se opereze si intr-o clinica privata din %iena, insa
atunci cand omul vrea sa moara, niciun doctor nu il mai poate tine in viata.
&ancerul i se instalase la un an dupa ce mama Adnanei murise, intr-un
accident de masina produs de un oarecare, in noaptea de '(.fe)ruarie, pe
#ulevardul Mag!eru.
&asa de la tara era amplasata super) intre o padure si un raulet, undeva, sus,
pe un deal.
*ra deconectata de la electricitate, ca sim)ol al nemuririi familiei +ovacs,
familie din care provenea mama Adnanei.
*ra construita in urma cu ' de ani, din c!irpici si )arne mari din lemnul
luat c!iar din padurea din spate.
,easupra usii zacea, drept o)servator, o fresca ce reprezenta anul terminarii
lucrarii: '-'.
,e atunci pana acum, casa a gazduit generatii intregi de +ovacs.
Mirosea toata a naftalina si a vec!i, si pana si mo)ila fusese pastrata din
vremurile acelea.
Tot ce mai aducea aminte de anul 2' era aragazul cu )utelie pe care il
adusese Adnana anul acesta.
,aca ai fi privit de pe prispa, in fata ti-ar fi aparut un mar vec!i, care inca
mai facea fructe, iar de crengile acestuia atarna un leagan improvizat, care
era acolo inca de cand Adnana avea vreo '"-'4 ani.
Sergiu il facuse special pentru ea, din doua funii groase si o )ucata de lemn
gros.
Su) mar, era amplasata o masa cu o musama inflorata si patru scaune.
*ra locul unde Adnana cu .enon, sotul ei, )eau un pa!ar de vin natural, in
fiecare seara, si cinsteau intru fericirea lor.
Totul mirosea a proaspat in gradina casei, gradina pe care o puteai usor
asemana cu *denul.
Toata campia era a lor.
Mergeau adesea sa stranga flori de ceai de acolo, iar Adnana culegea si flori
de camp pentru a-si face coronite, asa cum invatase inca din copilarie.
.enon era un )ar)at puternic, )ine conturat, cu trup ce amintea de
constructiile musculare ale grecilor.
#runet, inalt, .enon avea oc!ii al)astri mai ceva ca cerul vazut de pe prispa,
si, vazut din departare, oricine putea intui faptul ca )ar)atul acesta este
um)ra aproape perfecta a )ar)atului ideal.
Adnana era mica de statura, ii ajungea cu greu la umar, se vopsea roscata
intotdeauna, avea parul carliontat natural, oc!i migadalati, caprui.
&eea ce o facea speciale pe Adnana era gropita din )ar)ie pe care o purta
mandra de mic copil, fiind unicul semn fizic care o lega de descendenta din
marea familie +ovacs.
*ra su)tirica, desi avea o constructie osoasa ro)usta, iar soldurile ii erau,
poate, putin prea evidente.
/emeie simpla, naturala si cu o eleganta putin anormala, dar peste poate de
frumoasa pentru cel care ar fi avut oc!i sa vada, se luase cu .enon din
dragoste inca din facultate.

000
*ra in primul an de studiu la /acultatea de /ilosofie a 1niversitatii din
#ucuresti atunci cand il cunoscuse pe .enon.
Tocmai terminase cursurile si se gra)ea spre casa.
*ra im)racata intr-o roc!ie lunguta, pana su) genunc!i, cu motive florale, si
un cordon su)tire care atarna de la mijloc in jos.
*ra inarmata cu tot felul de foi cu pasaje su)liniate cu o carioca portocalie,
semn ca avusese inainte /ilosofie greaca.
/ilosofia greaca era singura materie care o fascina teri)il de mult. ,e o)icei
mai relua cursurile doar de placere, pentru a-si fi2a cunostiintele mai )ine.
Pentru a ajunge acasa, tre)uia sa traverseze parcul 3perei.
4n momentul acela, .enon, care era fotograf, se afla si el acolo, cu aparatul
lui de fotografiat.
Adnana pasea gra)it pe aleea principala. Se oprise putin in loc pentru a-si
scoate din geanta pac!etul de tigari slim, cu scopul de-a fuma o tigara pana
ajunge la statia trolei)uzului 5- care o ducea spre casa.
Statuse deja de cateva secunde, secunde care ii parusera ore, pentru a le gasi
in geanta plina de carioca colorate, sticlute de parfum ieftin si stilouri la fel
de ieftine.
6ervoasa de atatea cautari, il o)servase pe .enon in iar)a, care statea intins,
si ii ceruse o tigara.
,e aici, totul reprezinta o istorie mult prea intima pentru a o mai povesti.
,ragostea este, in esenta, mult prea intima pentru a fi cunoscuta de altcineva
in afara celor doi care o traiesc.
7,ragostea este atunci cand te surprinzi punand pasta de dinti pe o periuta
straina8, spunea /rederic #eig)eder, in romanul sau, ,ragostea dureaza trei
ani.
*2act definitia asta insuma trairile celor doi.
Aflati la prima dragoste, constienti de faptul ca ce e intre ei nu va dura cat si-
ar fi dorit, acestia profitau de orice moment pentru a se )ucura unul de
celalalt.
4si petreceau serile in localurile lor preferate, unde comandau mereu acelasi
lucru: o limonada pentru Adnana si o )ere rece pentru .enon.
Acum, daca stau sa ma gandesc mai )ine la cei doi, as putea adapta definitia
lui /rederic #eig)eder, pentru a se potrivi celor doi : 7,ragoste e atunci cand
imparti o singura tigara la doi 7
Saraci, dar cu dorinta de munca, s-au sprijinit unul pe altul inca din prima
clipa.
Ajunsesera sa ai)a mai multa incredere in celalalt decat in propriul sine, si
asta i-a adus, in scurt timp, la pasul cel mai important al vietii lor: casatoria.
*l muncise aproape o luna pentru a face rost de )ani pentru inelul perfect, pe
care il vazuse intr-o vitrina, candva, Adnana.
6u il ceruse niciodata, insa un )ar)at cum era el si-ar fi dat seama ca oricat
ar fi cautat, nu ar fi gasit unul care sa o fericeasca mai mult decat ar fi facut-
o acel inel.
4nelul ei, fericirea lui.
Apoi, inca o luna si-a petrecut-o gandindu-se cum sa faca acest lucru intr-un
mod cat mai creativ si mai special.
,evenise e2tenuat si frustrat de faptul ca, la orice modalitate s-ar fi gandit,
intotdeauna intuia un defect al acesteia.
-Adnana, cum vrea &ristina, prietena aia a ta superficiala, sa fie ceruta in
casatorie9
- 6u mai fii atat de rau cu ea: 6u stiu, cred ca intr-un mod grandios, sa stie
toata lumea de fericirea ei. *u nu vreau asta. %reau sa stiu doar eu si cu el
fericirea.
&rezi ca sunt egoista9
-6u, deloc. /ericirea in doi e mai intima decat oricare fericire.
Si atunci, .enon i-a cerut mana, pe )anca din curtea facultatii.
6imeni din jurul lor, inclusiv parintii celor doi nu a fost de acord cu faptul ca
doi tineri atat de fragezi pot recunoaste dragostea, atunci cand o intalnesc.
,ar lucrul acesta i-a indarjit si mai mult, si , cu timpul, au ajuns sa le
dovedeasca tuturor ca nu varsta la care te casatoresti conteaza, ci persoana
alaturi de care alegi sa o faci.
&asnicia e o munca in doi, spuneau acestia la toate cuplurile care veneau sa
le ceara sfaturi in aceasta privinta.
,oi frumosi, asta erau, doi frumosi care, prin munca, ajunsesera astazi sa nu
mai duca lipsa de nimic.
000
- &e as fi ajuns eu fara tine9
- 6imic.
- Adnana, crezi ca e2ista posi)ilitatea ca, intr-o zi, sa nu mai avem
nimic din ce avem acum9
- Adica9
- Ma gandeam, cu teama, ce e drept, la ideea ca maine nu ne vom mai
iu)i cum o facem astazi.
- Posi)il. Maine ne vom iu)i mai mult decat o facem astazi.
Toate acestea le discutau la o farfurie de tocanita de cartofi cu verdeturi
sau cand erau pe prispa, seara, ascultand cum susura raul.
3rice clu), oricat de e2clusivist ar fi fost, nu ar fi putut sa ai)a nici de
acum intr-o suta de ani aceste melodii super)e in pla;list: ciripitul
pasarilor, susurul apelor, copacii care trosnesc in vant.
%enisera, acum doua zile, cu speranta ca se vor putea recreea, ca vor
putea uita toate pro)leme vietii de la oras.
-%iata asta de capitala nu mi se pare trai)ila pentru oricine.
-,e ce spui asta9
-Ma o)osesc toate masinile astea care cla2oneaza fara motiv. 1nde se
gra)este toata lumea9
-Spre moarte, cred.
-Moartea oricum vine. ,e ce sa ne mai si gra)im spre ea, .enon9
-6u stiu, iu)ito.
-4n ultimul timp am impresia ca am devenit mult prea lenta pentru ritmul
asta accelerat al orasului. Simt ca vin altii peste mine, ca ma depasesc.
-Adica9
-1ite, de fiecare data cand ies de la serviciu, o iau pe jos pana la metrou.
Si toti ma depasesc pe trotuare, toti ma imping si adesea mai arunca si
vreo vor)a urata doar pentru ca au impresia ca le stau in cale.
Toata lumea vrea viteza, dar nimeni nu mai vrea vise.
&e se intampla9
-*voluam.
-Asta nu e evolutie, iu)itule. Asta e involutie. 6u poti sustine ca o
societate evolueaza, atunci cand indivizilor ei le e teama sa mai priveasca
in oc!i strainii.
Ai o)servat ca toata lumea merge cu privirea in jos9 ,e ce9
-,e frica sa nu se impiedice, pro)a)il.
-4au asta ca pe o metafora, sa stii. Si la urma urmei, daca s-ar impiedica,
ce s-ar intampla9
-6u va fi nimeni care sa-i ridice.
-,a, ai dreptate.
-,ar stii si de ce nu va fi nimeni care sa-4 ridice9
-,e ce9
-Pentru ca toti ceilalti vor fi prea ocupati sa se uite la propriile lor sireturi.
000
Se trezisera in zorii zilei, luasera un ta2i pana la <ara de 6ord, desi
stateau aproape si ar fi ajuns pe jos intr-un sfert de ora.
&ine stie de ce oamenii fac ceea ce fac9
&u )agajele in mana, isi cumparasera ceva de mancare pentru drum si
cautasera, mergand unul langa celalalt, peronul de unde urma sa plece
trenul in zece minute.
Au fumat$ ea slim, el +ent tare.
Pe urma s-au urcat in tren, si-au cautat locurile, si au inceput sa
vor)easca despre cat de )un le va fi concediul de anul acesta.
Se imprietenisera cu doi copii care mergeau singuri la )unici, si care
urmau sa co)oare cu o statie inaintea lor.
Adnana le cumparase doua ciocolati cu rom de la vagonul restaurant si,
timp de patru ore jumatate s-a jucat cu acestia, toate astea su) privire
atente ale lui .enon, care zam)ea pe ascuns,in timp ce incerca sa citeasca
un roman politist, fericit ca, in acest mod, si-o poate imagina,catusi de
putin, pe Adnana, mama.
3 singura data vor)isera despre asta, si ajunsesera la concluzia ca tre)uie
sa astepte, ca totul sa vina de la sine.
*a nu era de acord cu conceperea unui copil intradins.
%oia sa se intample e2act la momentul potrivit, atunci cand destinul = caci
nu credea in ,umnezeu, dar credea in destin> va considera ca pot fi cei
mai )uni parinti.
Pana atunci, profitau de copii altor cupluri pentru a-si incerca tot felul de
tactici despre care citeau.
,upa fi2 cinci ore de mers cu trenul, la co)orare, primul lucru pe care l-
au facut a fost, )ineinteles, sa mai fumeze o tigara.
4ncercasera de multe ori sa renunte, insa nu gasisera niciodata un motiv
suficient de )un pentru a-i convinge.
000
-.enon, vino putin aici. 6u ajung la mere :
-,e ce vrei sa culegi mere9 Tie nu iti plac fructele.
-,a, stiu. ,ar ma gandeam sa luam cateva acasa, sa le dam &ristinei si lui
Andrei. Stii ca ne-au rugat sa le aducem ceva din vacanta.
-Tu vrei sa le aduci mere din gradina, in timp ce ei, plecati acum la
?oma, iti vor aduce un magnet de frigider sau cine stie ce vin sofisticat9
-,a.
-6u esti intreaga la minte, vor)esc serios.
-Ai grija cum vor)esti, neo)razatule. Ma ajuti sau nu9
-@ai saruta-ma, Adnana, si promit sa ti le culeg eu.
-6u. %reau sa le culeg eu.
-Atunci ma duc sa iti aduc o scara.
-4mi e frica.
-,e ce9
- ,aca o sa cad9
-Te prind eu.
-#ine.
Adnana avea atata incredere in )ar)atul ei, incat s-ar fi donat, la nevoie,
si ea insasi.
6u stia alt rost pe pamant, in afara fauririi fericirii )ar)atului care luptase
pentru ea atata timp.

000
*ra deja a treia zi de vacanta si cei doi se simteau mai uniti, mai fericiti,
mai rela2ati si mai naturali ca niciodata.
Aici, pe campie, ea nu tre)uia sa se mai fardeze zilnic, iar el nu mai
tre)uia sa se im)race prea elegant, asa cum o)isnuia s-o faca la nuntile
unde era angajat ca si fotograf.
-Adnana, unde e un magazin aici9
-A)ia in primul sat.
-&um se numeste satul9
-%ociarci.
-&e9
-%acaresti. %ociarci se zice in mag!iara.
-S4 cum ajung acolo9
-%rei sa mergi singur9
-Ma gandeam ca poate iti e lene sa vii. Te-am vazut cum stai pe jumatate
adormita pe paturica asta din gradina, su) razele soarelui,si am dedus ca
iti e mult prea )ine aici.
-#ine. 1rmareste ulita pana la casa cio)anului, apoi faci stanga, pe aleea
aia cu gropi si mergi drept pana dai de magazine. Ar tre)ui sa ajungi
acolo intr-o jumatate de ora de mers pe jos.
- Am plecat. %in repede.
-,ar ce vrei sa cumperi9
-6u conteaza.
-Spune-mi, te rog.
-&!iar nu conteaza.
-#ine, daca nu vrei sa imi spui. &umpara, te rog, patru pac!ete de tigari,
sa ne ajunga si pentru maine.
4n seara aceea .enon i-a pregatit o cina romantica in mijlocul campiei,
su) luna, luminati de un felinar de mana care semana mai mult cu un
)orcanel unde era prins, fara voia lui, un licurici.
&umparase vin rosu si doua pungi mari de pufuleti cu cascaval, doua
ciocolate cu lapte si niste jeleuri, jeleurile ei preferate.
4i adunase de pe drum Adnanei un )uc!et mare de viorele si rugase un
satean sa ii permita sa rupa din curtea lui doi trandafiri mari, frumosi.
-6u pot sa cred. * cea mai frumoasa cina romantica pe care am avut-o
vreodata.
-6u am gasit la magazinul din sat pizza sau fructe de mare.
-6ici nu tre)uie, Pufuletii cu cascaval sunt cea mai )una mancare.
.enon o privea muscand din ciocolata cu lapte fara sa o mai rupa
)ucatele, si se mira, in interior, de cata intensitate si cat efort are nevoie
Soarele pentru a-i depasi stralucirea si caldura acestei fiinte nepamantene
pe care are norocul sa o stranga in )rate in fiecare noapte.
*ra im)racata intr-o roc!ie lunga, vaporoasa, cu verde pe margini, si
avea, pe cap, o palarioara de paie cu o funda in fata.
6u era fardata, dar 4 se parea cea mai frumoasa.
Asa e cand )ar)atul iu)este$ femeia iu)ita 4 se pare unitate de masura
pentru frumusete, si , in general, pentru tot.
/emeia ii devine margine a lumii, stiind ca daca o va depasi, dincolo de
fiinta iu)ita isi va gasi sfarsitul.
,ragostea lui nu era conditionata de nimic. 3 iu)ea pentru ca o iu)ea, iar
orice argument ar fi incercat sa gaseasca i se parea prea fad, lipsit de
su)stanta, neintemeiat.
Stia doar atat, ca o iu)este, si acest lucru ii era indeajuns pentru a mai sta
langa ea inca noua vieti, daca ar fi avut posi)ilitatea.
6u stiuse pana sa o intalneasca ce e dragostea.$ credea ca e o poveste
inventata doar pentru a manipula mase intregi de oameni sau pentru a da
motive scriitorilor sau scenaristilor sa mai scrie romane sau sa faca filme
premiate la 3scar.
Aproape ca ura dragostea, si tocmai de aceea, la inceput, fusese inapt sa
o inteleaga pe femeia care acum nu mai era un corp aparte, ci se contopea
cu el.
/ara Adnana, lumea asta 4 s-ar fi parut pe jumatate: ar fi mancat mere
verzi de gradina doar pe jumatate, ar fi dormit doar jumatate din noapte,
si pana si romanele le-ar fi citit doar pe jumatate.
Atunci cand omul ramane doar cu o )ucatica din ce era inainte, tot ce ii
mai ramane de facut e sa isi revendice doar o )ucatica din tot ce il
inconjoara.
3 privea direct, si simtea cum il napadesc toate amintirile groaznice,
toate sentimentele pe care le traise nu cu mult timp inainte, cand a fost
indeajuns de nerod ca sa creada ca viata lui poate fi traita si fara ea.
4nceputul
Adnana se credea o femeie in toata regula, desi nu trecuse cu mult de 2 ani$
se credea astfel pe )una dreptate, daca ar fi sa luam in considerare e2perienta
de viata pe care o adunase intr-un )agajel pe care il lua mereu dupa ea.
#ulevardul Mag!eru era locul unde se plim)a seara de seara, desi era
departe de periferia unde locuia.
3)isnuia sa ia ultima masina, unde se gasea singura de fiecare data.
1ltima masina, la fel ca si )aia, era locul unde putea medita asupra vietii pe
care a)ia o incepea.
4i placea sa se joace cu focul,sa fie mereu privita drept o fiica risipitoare
cand venea vor)a de dragoste, si nu reusea, cat ar fi vrut, sa iu)easca prea
mult.
6u avusese nicio relatie, c!iar daca adunase, pana acum, doua cereri in
casatorie si vreo trei )ar)ati, de diferite varste, care sa o iu)easca
neconditionat.
4u)ea un singur lucru: filosofia.
&and studia filosofii, se simtea ca si cum ar fi fost amanta oricaruia dintre
cei studiati.
3are intruc!iparea ei peste vremuri l-au convins pe Aung de faptul ca
dragostea este strict c!imie si matematica9
&a dragostea se poate e2emplifica usor prin ta)elul lui Mendeleev 9
/ire pozitiva, adnana refuza sa creada ca ar putea iu)i vreodata sau ca ar fi
putut fi iu)ita vreodata.
Avea ca scop in viata atingerea perfectiunii si studiul amanuntit al filosofiei.
Atat.
&eea ce depasea lucrurile acestea, ii era necunoscut si o lasau nepasatoare.
4n seara aceasta, statea mai ingandurata ca de o)icei, privind in gol pe
fereastra ultimei masini de seara.
Tocmai avusese parte de o intalnire cu .enon, intalnire care decursese
perfect, dupa pricipiile sale.
Pentru prima data, desi mult prea repede, Adnana simtea emotiile si fiorii
primei iu)iri.
Se afla in imposi)ilitatea de a allege intre principiile rigide dupa care se lasa
purtata prin viata si sentimental sigur ca el e cel alaturi de care si-ar dori sa-
si petreaca o viata intreaga, daca s-ar putea.
-6u, asta e imposi)il, isi zicea.
6u pot iu)i. 6u acum. 6u pe el.
6u o deranja deloc sa vor)easca despre femei frumoase atunci cand era
alaturi de el, iar lui .enon, fecior tanar = cum ii placea sa se
autodenumeasca>, nu ii displacea faptul ca Adnana nu ii cere angajamente, la
fel ca celelalte.
Alaturi de Adnana ar fi avut toata li)ertatea pe care si-o dorea, si il
inspaimanta gandul ca dintre toate femeile frumoase pe care le-ar fi putut
avea, el ar fi ales-o tot pe 6ana, asa cum o alinta el.
&onsidera partidele scurte de amor avute cu celelalte drept un mod de-asi
spune siesi 74mi e dor de tine, 6ana8 sau 7Sunt un om li)er, iu)ito.8
6u se ingradeau niciodata unul pe altul, si nici nu isi numeau relatia, relatie.
4n urma cu patru ore se intalnisera in &ismigiu, unde isi facusera fotografii
unul altuia = Adnanei ii placea sa invete cat mai multe despre pasiunea lui
.enon>, statusera intinsi pe iar)a verde si isi jurasera reciproc faptul ca nu se
iu)esc.
Pe urma s-au adapostit de ploaia care venise )rusc intr-un mic )istro unde au
comandat ceea ce comandau mereu: o limonada pentru Adnana, o )ere rece
pentru .enon, inc!inand in numele non-relatiei lor.
Pe urma au luat-o pe jos, unul langa altul, de la &ismigiu spre 1niversitate,
,e unde el a luat un ta2i spre casa, iar ea a luat #ulevardul Mag!eru la pas,
singura, intrand din magazin in magazin, cautand un cadou perfect pentru
.enon care sa-4 aminteasca de ea atunci cand va fi plecat.
000
Se facea o saptamana de la intalnirea lor din parc, iar .enon era deja in alt
oras, angajat ca fotograf in timpul unui turneu muzical estival.
Seara, orasul plin de straine, .enon si cu preitenii lui de la sonorizare isi
)eau o)oseala intr-un clu) plin de femei usoare, pentru care statutul de
)ucurestean insemna c!eia catre o partida in )aile clu)ului.
6u mai vor)ise cu 6ana de vreo doua zile, si nu stia sigur daca ii duce lipsa
sau nu.
Bucrul de care era sigur era faptul ca ar vrea sa o ai)a pe )runeta care ii
zam)ise inca de cand intrase in clu).
Muzica tare, nimeni nu se aude cu nimeni.
Tocmai de-aceea s-au inventat petrecerile cu muzica tare: pentru a ierta
oamenii de faptul ingrozitor de-asi vor)i.
&omanda la )ar o vodCa cu suc de mere si se indrepta, sigur pe sine, catre
masa )runetei.
-#una. Sunt .enon.
-#una, sunt ?o2ana.
-Poftim o vodCa. #anuiesc faptul ca iti place taria.
-,a, imi place taria.
-Perfect atunci. %rei sa plecam de-aici9
-Si cu vodCa mea cum ramane9
-Baso. Am sa-ti cumpar alta cand o sa ajungem in camera mea de !otel. &e
zici9
-Perfect.
,imineata, .enon a primit un sms inca de pe la ora sase, dar il citeste tocmai
acum, la ora noua.
Ba ora aia a)ia se culca, cu )runeta langa el.
Asa era el, refuza, la fel ca 6ana, ideea ca iu)este.
4si putea jura ca in timp ce facea se2 cu ?o2ana, ii strigase numele 6anei.
76oroc ca era )eata8, isi spune in sinea lui,84nca un oras in care am facut
amor8.
000
A)ia se urcase in trenul spre 4asi. &aldura infernala.
Tocmai facuse niste fotografii in gara unui card de proum)ei al)i, fotografii
care urma sa 4 le arate 6anei, pentru ca stia ca fata iu)ea sa !raneasca sis a
fotografieze porum)ei.
?o2ana a fost a cincea femeie prin care isi demonstra siesi independenta in
sentimente.
Si-a pus castile in urec!i, si prima melodie din pla;list a fost c!iar melodia
pe care mai plangea, din cand in cand, de dor.
,e dorul lui, .enon care era langa 6ana, de dorul fetei care studia filosofia
infocat, de dorul celor doi, care steau intinsi pe iar)a verde din &ismigiu.
Plangea mai ales cand se gasea singur prin camerele de !otel, imediat dupa
ce pleca femeia alaturi de care petrecuse cu o noapte inainte.
Privea pe fereastra in gol, si campuri intregi ii treceau prin fata oc!ilor.
@otori sa se uite la fotografiile facute de cand a plecat.
Mai intai, un sir intreg de poze facute )runetei, care ii zam)ea increzatoare,
dez)racata, in cada din )aia !otelului.
,in fotografie in fotografie, pe ecranul aparatului i-a aparut o poza vec!e de-
o saptamana, cu o fata su)tirica , dar osoasa, roscata, care ii zam)ea
tematoare si neincrezatoare in propria persoana, langa un card de porum)ei
din &ismigiu.
76ana, iti jur, n-am sa te iu)esc niciodata.8, isi spune.
7Prea tarziu8, parca ii spunea fata din fotografie.
000
Trecuse o luna decand Adnana nu mai auzise nimic despre .enon, in afara
faptului ca se intorsese in #ucuresti.
6u prea stia ce sa creada.
Sentimentele ii erau necunoscute, straine, iar ea infatisa portretul tipic al
unei femei aflate la prima dragoste, sfarsita parca mai repede decat incepuse.
,aca 6ana ar fi pus pe )alanta ideea de iu)ire, asa cum o stia ea, si
sentimentele care o incercasera in lipsa lui 6on, asa cum il alinta, uneori ea,
ar fi realizat certitudinea trairilor intense romantice.
Ar fi fost sigura, pentru prima data in istoria vietii sale, ca iu)este dincolo de
timp si spatiu.
%acanta de vara, mijloc de iulie, 6ana avea mai mult timp sa citeasca si
altceva in afara cartilor de filosofie din facultate.
Tocmai terminase primul an de studiu.
Spre )ucuria ei, era o )i)lioteca amplasata c!iar pe #ulevardul Mag!eru,
)ulevardul ei preferat.
Acolo isi petrecea serile de mai )ine de-o saptamana.
Aurandu-si faptul ca nu se va opri din dezlegarea misterului dragostei, 6ana
citise deja doua carti de psi!analiza inter)elica si cugetari asupra studiului
iu)irii.
Avea viziuni antitetice privind dragostea: si-o imagina a)stracta, comparand-
o cu notiunea de ,umnezeu uneori, dar, in acelasi timp, inclina si catre felul
in care o privea ,ecartes :8iu)irea este o pasiune care poate fi e2citata intens
in noi, fara ca sa ne dam seama, a)solut deloc, daca o)iectul sau fiinta care o
cauzeaza este )una sau rea8.
&onsidera, de vreo doua zile, ca nu ar mai tre)ui sa se autodenumeasca
indragostita, ci )olnava.
*2act. ,ragostea era )oala 6anei, si o macina e2treme de rau gandul ca nu
e2ista medicamente sau operati contra acestei afectiuni.
Ar fi fost in stare sa indure tratamente dureroase, crancene, precum socurile
electrice, daca i-ar fi promis cineva ca astfel va scapa de crancena prima
iu)ire.
?efuza, in sinea ei, ideea ca fericirea si implinirea proprie incetasera sa se
mai depinda de lucrurile stiintifice, palpa)ile, depinzand acum de un )ar)at
care , in orice secunda, ar fi transformat )oala de care suferea in moarte, fara
ca ea sa ai)a vreo putere asupra acestui lucru.
4ntr-o carte descoperita in spatele alteia, 6ana si-a gasit, accidental = si din
fericire >, medicatia contra dragostei : o alta dragoste.
Asa scria o poeta necunoscuta : 7&ancerul dragostei tale am sa-l vindec cu
reteta altei dragoste.8
Acolo a citit, pentru prima data, despre dragostea unilaterala, gasindu-si
trairile in descrierea ei : dragostea unilaterala este acea dragoste in care esti
l)ier, fara sa vrei sa fii.
000
7,ragostea e mare foc,
Si nu scapi de ea deloc.
*a nu are legamant,
Si te )aga in mormant,
Si te )aga in mormant,
3f , dorule, of :8
6oapte ploioasa de vara, clu) de CaraoCe.
6ana, im)racata mai conservator decat de o)icei, isi canta melodia preferata,
un slagar pe care il stia inca din copilarie, si al carui sens il dezleaga tocmai
acum, dupa trei pa!are de tarie, )aute impreuna cu prietena ei din facultate,
&ristina.
&ristina era )runeta, cu parul lung, aranjat mereu pe spate, drept, cu oc!i
mici si frunte marunta.
Superficiala din fire, &ristina cauta )ar)ati )ogati si trecea e2amenele cu
ajutorul 6anei.
.odie de foc, 6ana intelegea mai )ine ca oricine care e intelesul corect al
flacarii, mai ales cand era asociat cu )oala pe care nu mai incerca s-o
vindece, ci s-o accepte.
,upa trei pa!are de tarie, vocea ii suna parca mai )ine decat isi amintea ea,
si ceilalti din clu), ametiti si ei de-a )inelea, isi reaminteau cu drag de acest
slagar pe care nu spera nimeni sa-l mai auda cantat de o tanara asa proaspata
cum era 6ana.
Suferinta era una tacita, interioara, si, cu fiecare zi petrecuta fara .enon, ea
devenea tot mai insta)ila emotional.
,evenise mare amatoare de tarie si adesea, in clipele de singuratate, ar fid at
orice la sc!im)ul unei nopti de dragoste.
1ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz)oi, romanul preferat al
6anei inca din adolescenta.
Acum, aflata in pragul puterii de-a fi si puterii de-a nu mai fi, i-ar putea da
acestei sintagme, acestui titlu sonor, o cu totul alta nuanta poetica si
sentimentala.
7,au zece nopti de raz)oi pe o noapte de dragoste 8, isi spunea, si ar fi mers,
din pricina )olii crunte de care suferea, pana intr-acolo incat ar fi putut da si
la ziar, cu poza, acest anunt, daca o tineau momentele fara tarie in pa!ar
ancorata de pamant cat de cat.
,upa inca un pa!ar, teDuila de data asta, 6ana si &ristina au parasit localul
in aplauzele tacute alte celor mai ametiti decat ea.
#oala de care suferea deja de doua luni devenise cronica, si nicio pagina de
carte nu prescria, in afara aceleia pe care ogasise in )i)lioteca, vreo reteta
contra sentimentelor care o macinau de atata amar de vreme.
Adormea in fiecare seara cu gandul la .enon, imaginandu-si ce i-ar spune
daca ar fi avut sansa s ail intalneasca, din intamplare, undeva, in oras.
4i placea sa se minta.
Atunci cand adevarul e prea crancen pentru a fi suportat, minciuna pare
singura scapare.
,ar oare atunci cand ajungi sa te minti pe tine insuti, te poti numi,
intradevar, un mincinos9
Adesea se gandea ca, in lipsa lui .enon, nu mai avea sa traiasca prea mult, si
tocmai de aceea cele doua cereri in casatorie ii pareau ofertante acum.
3are avea dreptate poeta9
Putea trata )oala produsa de .enon cu alta )oala, aceea a casatoriei din
nevoie9
&redea oate acestea, insa, atunci cand auzea la radio vreo )alada, isi
reamintea automat de fotograful ei care o insela, si 4 se facea dor.
,or de ea, aceea care era alaturi de el, dor de el, dor de ei.
*ra trist faptul ca era in vacanta cu facultatea, si nu mai avea nimic cu ce sa-
si umple timpul.
4n timpul petrecut departe de cel care ii pricinuia implinire si disperare, si-a
recalculat viata pas cu pas, ajungand in fata concluziei dureroase: 4u)ea
ideea de casnicie alaturi de .enon mai mult decat iu)ea filosofia sau
perfectiunea.
%oia sa isi faca o familie, stia asta, dar ce pacat ca tatal viitorilor ei copii nu
era acolo, langa ea.
Se angajase la un ziar monden din capitala, avea un salariu )un, sla)ise si
mai mult, iar suferinta o facea peste poate de frumoasa.
Parea si mai tanara decat era, si mai voioasa, iar durerea care parca ii
micsora arterele o facea tot mai atractiva pentru alti )ar)ate.
,aca .enon s-ar fi intors, cu siguranta nu l-ar fi primit, pentru ca stia un
singur lucru despre el, in mod cert: era incapa)il de-asi lua un angajament.
6u si l-ar fi imaginat vreodata pe fotograf atata, desi nu se gandise, pana
acum, la aceasta posi)litate.
000
*ra un sentiment ciudat.
Simtea ca pamantul pe care calca e nisipos, mancarea nu mai are gust, iar
vodCa nu isi mai facea de foarte mult timp efectul mult cautat.
Se ruga seara de seara ca totul sa fi fost un cosmar, din care sa se trezeasca
alaturi de el pe iar)a verde din &ismigiu.
1ltima intalnire, ultima speranta.
Asta ii aducea aminte de alt refren din timpul comunismului : 7Astfel dupa
tine se inc!eie toate.8
,upa un )ar)at pe care nu l-a considerat niciodata important, a ajuns sa se
instaureze potopul, apocalipsa.
%isase, cu o noapte inainte, ca .enon s-a intors logodit, iar ea , pertur)ata
adanc de acest cosmar, a inceput sa creada in pro)a)ilitatea ca el sa se fi
casatorit deja.
7Altfel, m-ar fi cautat8, isi argumenta ea.
&ratere imense in aorta lasase acest viitor mire inc!ipuit, la nunta caruia ar fi
vrut sa fie ea mireasa.
,eja nu mai avea putere sa lupte contra curentului sentimental, asa ca se lasa
purtata de el, asteptandu-si, din clipa in clipa, moartea.
Se gandea adesea ca este singura aflata in situatia asta, sau, daca daca e2ista
niste cercuri anonime, precum cele ale acoolicilor anonimi, care sa se fi
numit, stiu si eu, paote cercul suferinzilor anonimi.
6u. *ra imposi)il.
Sigur mai suferisera oameni si inainte. ,aca nu, atunci din ce dureri s-ar fi
nascut marile opera ale literaturii clasice internationale 9
&ategoric nu e2istasera suferinzi si inainte.
,ar cum se terminasera toate9
Prin moarte, )ineinteles.
Asadar, a ajuns la concluzia ca moartea era singura metoda prin care s-ar fi
putut desprinde de aceasta suferinta apasatoare.
6u mai gasea niciun raspuns la maldarul de intre)ari pe care si-l punea.
&e-o fi fost in mintea ei9
,e ce a putut crede la inceput ca, oferindu-4 li)ertate, o va allege tot pe ea9
Se izolase si de &ristina, gata sa inceapa o noua viata, sa o ia de la capat,
purtand, totusi, precum o cicatrice dragostea fugara, dar intensa, pe care i-o
purtase si pe care inca o purta pentru 6on.
,esi suferea inca de )oala asta crancena, tot incerca sa isi ocupe timpul cu
tot felul de lucruri care o mai distrau din a se mai gandi la el mereu.
Spera ca va avea ocazia sa ii cante vreodata ceva, si voia ca el s-o asculte.
Ar fi ales o melodie care sa sa ai)a versurile facute special pentru ei doi, si
daca nu ar fi gasit o astfel de melodie, sigur ar fi fost in stare s-o scrie ea.
Se mintea pe sine insusi doar pentru ca nu mai era intreaga, se simteap e
jumatate.
6u auzise inca de vreo nunta, ceea ce facea ca teoria casatoriei lui 6on cu
alta femeie sa ii para, intradevar, un vis.
&!iar si asa, nu mai putea trai. &el putin, nu asa.
A luat in calcul toate posi)itatile, a cautat in carti, dar cu greu s-a !otorat
asupra modului suprem, dar putin dureros, de-a muri.
Pastile.
A ajuns acasa = se mutase deja singura >, in geanta cu Eana2ul cumparat pe
su) mana de la o farmacie de cartier.
Plangea, dar nu de teama, ci de mila pentru sine.
Plangea, in sfarsit, de dorul lui 6on.
A ing!itit, intinsa pe pat, 2 de pastille.
Asta ii era sfarsitul.
%isul
6oapte furtunoasa. 3 salvare goneste in fuga pe #ulevardul Mag!eru cu
girofarele aprinse.
Portile Spitalului &oltea se desc!id in fuga, iar din am)ulanta co)oara doi
asistenti im)racati in fas, tematori, tragand amandoi o targa unde statea
6ana, cu perfuzii, inconstienta.
4n sala de primire urgente s-a produs o forfota uriasa.
Toata lumea, incepand cu doctorul negru care era de garda, pana la asistenta
a)ia angajata, refuza sa piarda aceasta )atalie contra mortii.
6ana era era singura care si-ar fi dorit ca toate acestea sa se termine cat mai
curand.
-&e s-a intamplat9 4ntre)a doctorul.
-6u stim. A sunat singura la salvare. Pastile, pro)a)il.
*ra prea tarziu pentru spalaturi stomacale$ semne vitale sla)e, 6ana nu mai
putea respira fara aparatele de o2;gen.
Analize urgente.

000
-Te iu)esc :
-Si eu te iu)esc, 6onul meu drag : Spune-mi, am murit si am ajuns in ?ai9
-,e ce spui asta9
-Pentru ca ?aiul meu esti tu, prostutule.
-,e ce ai facut asta, 6ana9
-Pentru tine.
-,e ce9
-Prea multe intre)ari. Strange-ma, iu)ite.
-6anaF
-Pentru ca nu esti al meu.
-6ana, cum ne era vor)a9
-&a orice s-ar intampla, eu voi ramane a ta si tu al meu.
-Si atunci9
-6u stiu, iu)ite. Am gresit. Pur si simplu nu imi mai inc!ipuiam viata fara
tine. * un pacat sa mori in lipsa celui care te tinea in viata9
-,ar tu, 6ana, imi spuneai ca nu ai de gand sa iu)esti niciodata.
-Ba fel imi spuneai si tu ca doar te distrezi cu celelalte, nu ca te si casatoresti
cu ele :
-,ar nu ma casatoresc, 6ana. &ine ti-a zis asta9
-Am visat eu.
-*sti o inocenta.
- ,a, sunt. ,ar inocenta asta te va iu)i mai mult decat ar putea sa te iu)easca
oricare alta vei intalni. 4nocenta asta si-a dat viata pentru tine, inocenta asta
te-a considerat marginea ei de lume.
-6umai si numai pe inocenta asta o iu)esc. 6ana, lupta, te rog. 6u ma poti
priva de ideea ca femeia visurilor mele traieste.
&um te mai scot eu, iu)ito, din asta9
Ma simt incapa)il in fata mortii.
-,ar in fata dragostei cum te-ai simtit, 6on9
-Ba fel de incapa)il.
-%ezi9 Moartea este pe aceeasi treapta cu dragostea, daca nu ii este c!iar
putin inferioara.
,ragostea e moartea omului de capatai, 6on.
-&um te ajut9
-6u vreau sa fiu ajutata. 3ricum, ramai eroul meu.
-6ana, daca te trezesti, imi promiti ca iesim la o sedinta foto9
-Sigur, iu)irea mea : Basa-ma sa mor sau invie-ma acuma :

000
6ana, intu)ata, intr-o rezerva.
,oar &ristina ii mai pazeste usa.
Trecusera deja o zi si niciun tratament intravenos nu-si facea efectul.
6icio reactie. ,iagnostic - coma.
Pe !ol, &ristina )ea o cafea nelinistita, intorcand pro)lema pe toate partile.
7Afurisitul : 8, isi spunea din cand in cand.
- Ai adus-o pe Adnana mea in pragul mortii : Tu esti vinovatul : &ineva
sa-l omoare :, a tipat &ristina, cat s-o auda tot personalul spitalului.
,inspre intrarea in spital se vedea .enon, care fugea, respirand greoi.
- 6emernicule :
- 3priti femeia asta : a urlat ca din gura de sarpe .enon, catre paznici.
- Te nenorocesc : ,in cauza asta e pe moarte Adnana mea : Adnana
mea :
&ristina a cazut in genunc!i in fata usii rezervei, incepand sa planga
isteric, repetand continuu Adnana mea, Adnana mea..
.enon desc!ise usa rezervei, trecand puternic pe langa perfuzii, si
zguduind putin suportul acestora.
6ana lui zacea la pat, intu)ata, mai tacuta ca niciodata.

000
-&e faci, 6on9
-#ine, 6ana. Tu9
-Ba fel de )ine precum faceam si doua nopti, cand ne-am revazut.
-Spune-mi sincer, 6ana.
-&e9
-,e ce9
-,e ce ce, iu)ite9
-,e ce ai facut asta9
-Sunt o ne)una. Sunt ne)una ta : Saruta-ma pe frunte, iu)itul meu :
-%ino incoace, suflet drag ce esti :
-4u)ito, de ce ai inceput sa )ei9
- ,e unde stii de asta9
-Mi-a zis &ristina.
-Alcoolul este singurul lucru care ma face sa uit de tine.
-%rei sa ma uiti9
-6u stiu. %rei sa te uit9
-6u.
-Atunci de ce ai plecat9
-6u am plecat.
-#a ai plecat, 6on. M-ai lasat singura in fata )olii mele, in fata dragostei,
singura, sa ma confront cu dorul de tine, cu dorul de mine, cu dorul de
noi.
-&rezi ca mie mi-a fost usor, 6ana9
-,a.
-&um poti sa spui asta9
-,aca iti era greu, ma cautai, nu e asa9
-,ar tu de ce nu m-ai cautat9
-Pentru ca nu ma voiai.
-#a te voiam.
-6u mi-ai spus asta niciodata.
-6u m-ai intre)at.
-Si daca te-as fi intre)at, mi-ai fi spus sa nu te las sa pleci9
-&redeam ca stii deja ca nu vreau sa ma lasi sa plec.
-Si totusi ai plecat.
-Am plecat pentru )inele tau.
-Prostutul meu. Tu nu stiai ca )inele meu esti tu9
-Se pare ca nu stiam.

000
Se implinea o saptamana in care diagnosticul ramasese acelasi.
,in nou, nicio in)unatatire.
&ristina si .enon ii pandeau somnul adanc.
Trecusera peste toate, de dragul ei.
Mancau langa ea, dormeau langa ea, isi )eau cafeaua langa ea.
Toate acestea, in timp ce 6ana se z)atea = sau nu > pentru viata ei.
-&rezi ca F
-&e9
-Stii tu. &a Adnana noastra va..
-?efuz sa cred asta, &ristina.
-Ai dreptate. 1ite ce frumos doarme. Poate de asta avea nevoie. ,e un
somn putin mai indelungat. Se va trezi, nu e asa9
-,a, se va trezi 6ana noastra. Te vei trezi, iu)ito, nu-4 asa9
&ristina sc!ita un zam)et trist si continua:
- .enon, stii cat a suferit ea9
- #anuiesc.
- 6u vreau sa devin rea cu tine, nu ma intelege gresit, dar te-a iu)it mai
mult decat s-a iu)it pe sine.
- Stiu. Si imi pare rau. Am crezut ca pot trai si fara ea. 6u voiam sa imi
recunosc mie insumi ca o iu)esc. 4ntelegi tu, &ristina9
- 4ncerc sa te inteleg. *sti un fel de vinovat fara vina.
- 6u stiu. ,aca s-ar trezi, in momentul asta as cere-o de nevasta.
- /a-o.
- 6u pot acum.
- ,e ce9
- 6u pot.
- /a-o :
- 6u o pot face. *a nu poate fi fericita acuma.
- ,ar nici trista nu pare. 1ite, parca viseaza.
- &e crezi ca viseaza 6ana noastra9
- &ine stie9

000
- 6on, ce ai facut in tot timpul asta9
- Am incercat sa te uit.
- Ai reusit9
-Tu ce crezi9
-6on, nu te-a invatat nimeni pana acum ca omul cand iu)este, nici macar
maortea nu il poate opri din a o mai face9
-M-ai invatat tu, acum.
- Prea tarziu.
- ,e ce spui asta, iu)ite9
- 6ana, stii ca toate acestea le visezi , nu-4 asa9
- Stiu. ,ar visul asta e cel mai frumos pe care l-am avut vreodata.
- ,aca te vei trezi ma vei )lama9
-,aca m-as trezi si te-as gasi langa mine, te-as saruta.
- daca te-ai trezi, as fi cel mai fericit.
-Spune-mi sincer, 6on, sunt frumoasa9
-*sti cea mai frumoasa, 6ana. /rumusetea ta impiedica estetica sa
sta)ileasca limite pentru termenul frumos.
- @a : ce comic esti cand spui lucruri inteligente.
- Te iu)esc, 6ana.
-Si eu te iu)esc, 6on.
-4u)ito, stii ca toate acestea le-ai visat9
-Si casa de la tara 9
-Si casa de la tara.
-Si ce a fost realitate, pana la urma9
-Suferinta ta si suferinta mea.
-Ai suferit9
-Am suferit, iu)ito. * prea tarziu9
- 6u. 6ici macar moartea nun e poate desparti acuma.
-Ai dreptate.
-6on, si cererea in casatorie de pe )anca din curtea facultatii, tot vis a fost9
-,a, 6ana, tot vis.
-Si cina romantica din lan, seara9
-Tot vis.
-Si ce nu a fost vis9
-4u)irea ta, intarzierea mea, moartea ta.
000
- 6uuuuuu : .enon, fa ceva :
- Asistenti, doctori : veniti repede : S-a oprit aparatul :