Sunteți pe pagina 1din 166

Printre cadrele didactice care s-au remarcat prin cercetarile si prelegerile

tinute la un nivel stiintific precum si prin elaborarea de manuale de desen tehnic

au fost: Aurel Zanescu, Mihai Baiatu, Constantin Slatineanu s.a. Aceasta lucrare

o dorim ca un omagiu pentru cei mentionati mai tnainte, precum si pentru ceilalti oameni de stiinta romani care au contribuit la intarirea prestigiului disciplinelor grafice pentru ingineri.

1.2.

Standarde, norme interne, conventii

Datorita avintului mare al tehnicii, care a impus crearea limbajului unic al desenului tehnic, regulile de intocmire ale acestor desene au trebuit sa fie sistema-

lizate si

Ca urmare a dezvoltarii schimburilor de documentatie tehnica intre fari, ela- borarea standardelor de stat din tara noastra in momentul de fata se face pe baza recomandarilor internationale de standardizare adoptate de Organizatia In- ternationala de Standardizare (ISO ) si de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) . Standardele de desen tehnic stnt cuprinse'in seria U10 a clasificarii alfanu- merice (Standarde generale) . Initialele STA S stnt urmate de doua grupe de cifre:

— primul grup de cifre reprezinta numarul standardului si acesta ramtne neschimbat; — al doilea grup de cifre reprezinta anul ctnd a fost elaborat sau modificat respectivul standard. Exemplu STA S 1-84. Cunoasterea si aplicarea corecta a standardelor referitoare la reprezentarile grafice din desenul tehnic constituie unul dintre obiectivele de baza al prezentei lucrari.

unificate, iar

aplicarea

lor sa

devina

obligatorie prin

lege.

1.3.

Clasificarea desenelor tehnice

Form a de prezentare si continutul unui desen trebuie sa corespunda scopului pentru care este tntocmit. In STA S 415-80 se clasifica si se stabileste terminologia pentru diversele categorii de desene din diferite ramuri industriale, dupa mai

multe criterii

astfel:

a.

Dupa domeniul la care se refera desenul:

Desenul industrial se refera la reprezentarea obiectelo r si a conceptiei

tehnice privind structura, constructia, functionarea si realizarea obiectelor din do- meniul constructiilor de masini, constructiilor de nave, aerospatiale, electrotehnic

si energetic, constructiilor metalice in general

— Desenul de constructii se refera la reprezentarea constructiilor de cladiri,

a lucrarilor de arta, a cailor de comunicatii, a constructiilor hidrotehnice etc.

— Desenul de arhitectura se refera la conceptja functional^ si estetica a con- structiilor, la evidentierea elementelor decorative si de finisare s.a.m.d.

— Desenul de instalatii se refera la reprezentarea ansamblurilo r sau elemen -

telor de instalatii aferente unitatilor industriale, agregatelor, constructiilor etc.

— Desenul cartografic (topografic , geodezic etc.) se refera la reprezentare a

regiunilor geografice sau a suprafetelor de teren cu forme de relief, elementele fizice naturale, constructii §i amenajarile existente.

de sistematizare (urbanistic ) se refera la reprezentare a concep -

etc.

— Desenul

12

tiilor de ansamblu si de detaliu tn vederea amenajarii teritoriilor, centrelor popu- late, unitatilor industriale sau agricole etc.

b. Dupa

— Desenul In proiectie ortogonala reprezinta obiectul — in veder e sau sec-

tiune — prin proiectii perpendiculare pe unul sau mai multe plane de proiectie.

Este

— Desenul in perspectivd este desenul in care elementele si dimensiunile

obiectului rezulta dintr-o singura reprezentare ce reda imaginea spatiala a obiec-

tul ui respectiv, obtinuta prin proiectie conica (perspectiva conica) , ortogonala sau

modul

poarta

de

reprezentare:

scarii.

cotat

si

indicatia

oblica

(axonometrica)

a acestuia

pe planul

de proiectie.

c.

Dupa

modul

de intocmire:

 

Schita este un desen executat cu mina libera respecttnd proportiile tntre

dimensiunile obiectului in limitele aproximatiei vizuale, constit ! uind o faza initiala neexecutata la scara, dar continind toate datele necesare tntocmirii desenului defi- nitiv.

De regula schita serveste drept baza pentru intocmirea desenului la scara, dar poate servi si direct, ca desen definitiv daca cuprinde toate datele necesare

scopului

urmarit.

Desenul la scara este tntocmit cu ajutorul instrumentelor de desen, pas-

trtnd un raport constant (scara ) tntre dimensiunile obiectului si cele corespunza-

toare

din

desen.

d.

Dupa gradul de detaliere a reprezentarii:

Desenul de ansamblu are ca scop reprezentarea formei, structurii si func-

tionalitatii obiectului reprezentat, format din mai multe piese sau elemente. In

cazul obiectelor complexe se folosesc desenele

— Desenul de piesa are ca scop reprezentare a si determinarea piesei sau

elementului

— • Desenul de detaliu consta in reprezentarea la scara marita a unei parti dintr-o piesa (ansamblu) in scopul precizarii unor date suplimentare care nu au

de subansamblu.

respectiv.

• putut fi evidentiate tn

desenul

piesei.

e.

Dupa

destinatie:

Desenul de studiu este tntocmit de regula la scara si serveste ca baza

pentru

elaborarea

desenului definitiv.

Desenul de executie este un desen definitiv tntocmit la scara si care ser-

veste la executia obiectului reprezentat si cuprinde toate datele necesare in acest scop.

— Desenul de montaj se tntocmeste in scopul precizarii modului de asam - blare sau amplasare a partilor componente ale obiectului reprezentat.

— Desenul de prospect sau catalog este tntocmit in scopul prezentarii si identificarii obiectului reprezentat.

/.

Dupa

continut:

— Desenul de operatii contine toate datele necesare executarii unei singure operatii tehnologice (turnare, forjare, aschiere etc.).

Desenul

de\ gabarit

contine

numai

cotele

corespunzatoare

dimensiunilor

maxime

de contur

ale obiectului

reprezentat.

. —

Schema este un desen simplificat prin care obiectul

(constructia si functio-

narea sa)

cifice domeniului deservit.

este reprezentat cu ajutorul unor simboluri si semne conventionale spe-

Desenul de

releveu este

tntocmit

dupa

un object existent

(constructie,

in-

stalatii,

utilaje etc.) .

 
 

13

— Epura contine rezolvare a grafica a unor problem e de statica, rezistenta, geometrie etc.

— Graficul (nomograma , diagrama , cartogram a etc.) stnt desene care con-

tin

reprezentarea

variatiei

unor

marimi

dependente

de

alte

marimi.

g.

Dupa

valoarea

lor

ca

document:

Desenul original este documentul de baza care poarta in origina l semna-

turile legale. El poate fi intocmit in creion, in tus, in tente si poate servi la multi-

plicare.

— Desenul duplicat este documentul identic cu eel care a servit la executia

sa, el se obtine prin copierea acestuia. Desenul duplicat serveste la multiplicare si se executa pe baza unui desen original sau a unui desen original — duplicat.

— Desenul original — duplicat are aceeasi valoar e legala ca si desenul origi -

nal

— Copia este desenul reprodus prin diferite sistem e de multiplicare a desenu-

lui de baza (desen original, desen duplicat sau desen original — duplicat), Tn

scopul

distrus

sau

disparut.

in

folosirii curente

locul

acestuia.

2.

Standarde

generate

utilizate

la

intocmirea

desenelor

tehnice

2.1 .

Linii utilizate in

2.1.1. Tipuri de linii

desenul tehnic industrial

Pentru reprezentare si cotare, in desenul industrial, se utilizeaza diferite ti- puri de linii, diversificate in functie de grosim e si aspect. Conform STA S 103-84, liniile se clasifica in linie continua, linie intrerupta, linie punct si linie doua puncte, iar in functie de grosim e in: linie groasa si linie subtire. Aceste tipuri de linii, sau combinatia celor doua clase, sint tipurile de linii utilizate in desenu l te*hnic, car e se simbolizeaz a printr- o litera majuscula , conform tabelului 2.1. Grosimea liniei groase se noteaza cu b si se alege din urmatorul sir de valori, exprimat e in milimetri : 2,0; 1,4; 1,0; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25; 0,18. Linia subtire are grosime a de aproximativ b/3, dar nu mai mar e de b/2. Grosimea de baza b utilizata la intocmirea unui desen tehnic se alege in functie de marimea, oomplexitatea si natura desenului si trebuie sa fie aceeasi pentru toate reprezentarile aceleiasi piese desenate la aceeasi scara pe acelasi format.

Tabelul2.1

Identificareo liniei

Dozuride utilizate

Dozuride utilizate

Identificareo liniei

 

Cazuri deutilizare

Cazuri deutilizare

 

Denumire

 

dimbol Aspect

(

(

exemple)

exemple)

Denumire

 

Smbol Aspect

(exemple)

(exemple)

Linie

A

 

Contururi si muchii rvole vizib/le

Linie punct

   

Linii de axd Traseele phnebr'de

continua

Virtu! filetului Contt/rul chenarului Secpuni intercalate

a

simetrie Suprafata <fe rostogo- lire pentru roti din/ate

groasa

subtire

     

Muchii f/ct/Ve

Muchii f/ct/Ve

         

Linii de cota

Linii de cota

Linie punct

H

 

1

i

i

i

Trasee da

Linie

Linie

continua

continua

8

8

Linii ajutdtoare

Linii ajutdtoare

Linii de indicotie

Linii de indicotie

Hasuri

Hasuri

mixta

 

sectionare

subtire

subtire

Linia de fund a

Linia de fund a

filetului

filetului

Conhrul sectiunihr

Conhrul sectiunihr

suprapuse

suprapuse

Linie punct

Linie punct

groasa

groasa

3

3

 

Indicarea suprafefe-

Indicarea suprafefe-

•loTcoprescriptii spe -

•loTcoprescriptii spe -

ciak'ltrotbmenfe fer-

ciak'ltrotbmenfe fer-

mice, de suprafata, etc.

mice, de suprafata, etc.

Linie continua

Linie continua

subtire

subtire

•.

•.

-ondubtd

-ondubtd

C

C

Linii de rupturapen-

Linii de rupturapen-

tru delimitarea vede-

tru delimitarea vede-

ri/or s/ sectiunihr,

ri/or s/ sectiunihr,

numai daca linia

numai daca linia

respectivd nu este

respectivd nu este

Linie doua

Linie doua

   

Conturulpiese/or

Conturulpiese/or

imecinate

imecinate

Poz/f/ile intermedial,

Poz/f/ile intermedial,

si extreme de miscaa

si extreme de miscaa

-tn zig-zag

-tn zig-zag

D

D

o

o

linie de fund

linie de fund

puncte subtire

puncte subtire

K

K

 

ale pieselor /no&ile

ale pieselor /no&ile

Liniile centre/or de

Liniile centre/or de

Linie htrerupta

       

greutafe cmd ocestei

greutafe cmd ocestei

E

Contururi acoperite,

nu coincid cu liniile

nu coincid cu liniile

-groasa

Muchii acoperite

de axd

de axd

-subtire

F

In figurile 2.1—2.4 sint exemplificate moduri de utilizare a-diferitelor tipuri

de

linii

in

desenul

tehnic industrial.

6

tipuri de linii in desenul tehnic industrial. 6 2.1.2. Fig. 2.4 Reguli de trasare a liniilor

2.1.2.

Fig. 2.4

Reguli de trasare a liniilor

Pentru o trasare corecta si estetica, tn cazul liniei intrerupte, liniei punct si liniei doua puncte, lungimea segmentelor si intervalelor dintre acestea trebuie sa fie uniforma, dimensiunile fiind recomandate in figura 2.5. Schimbarea directiei unor astfel de linii se face intotdeauna pe segmente (fig . 2.6).

astfel de linii se face intotdeauna pe segmente (fig . 2.6). Fig. 2.6 F 'g -

Fig. 2.6

F 'g - 2.7

Liniile punct si liniile doua puncte se incep si se termina cu segmente, iar

intersectia acestora se face de asemenea pe segmente

Distant^ intre doua linii paralele nu trebuie sa fie mai mica decit dublul

grosimei liniei celei mai groase. Se recomanda ca aceasta distant^ sa fie de mini- mum 0,7 mm .

(fig .

2.7) .

2.2. Scrierea standafdizata

Scrierea utilizata in desenul tehnic este caracterizata de lizibilitate, omogeni- late si aptitudinea de a fi reprodusa prin microfilmare sau prin alte mijloace foto- grafice si este indicata prin STA S 186-86, care stabileste tipurile de scriere si dimensiunile literelor alfabetului latin (fig . 2.8—2.11), chirilic (fig . 2.12) si grec (fig . 2.13), a cifrelor romane si arabe, precum si a semnelor de larga utilizare (fig . 2.8—2.11), scrise cu mina libera sau folosind sabloane.

 

Tabelul

2.2

 

Scriere

tip

A

 

Element

caracteristic

   
   

Raport

 

Dimensiuni,

mm

 

Denumire

Simbol

de

 

definire

Dimensiunea nominala h

(14/14)A

2,5

3,5

5

7

10

14

20

a

scrierii

InalMmea literelor mici

c

(10/14)A

2,5

3,5

5

7

10

14

Grosimea liniei de

d

(1/14)A

0,18

0,25

0,35

0,5

0,7

1

1,4

scriere

Distanta

dintre doua

litere alaturate ale unui cuvint, dintre doua cifre alaturate ale unui numar sau dintre o cifra si o litera alaturata ale unui simbol Distanta minima dintre

a

(2/14)A

0,35

0,5

0,7

1

1,4

2

2,8

doua cuvinte sau nu- mere alaturate Distanta minima dintre doua rinduri (dintre liniile de baza)

e

(6/14)A

(6/14)A

1,05

1,5

2,1

3

4,2

6

8,4

b

(20/14)ft

3,5

5

7

10

14

20

28

Distanta

dintre linia

de baza pentru indici

 

si

linia de baza a

rindului

f

(3/14)A

(3/14)A

0,5

0,75

1

1,5

2

3

4,2

Distanta

dintre linia

de baza pentru. expo^

 

nenti si linia de baza

a

rindului

9

(8/14)ft

1,4

2

2,8

4

5,6

8

11,2

OBSERVAfH .

1. Inaltimea literelor mici b, d, f, g, h, j, k, I, p, q si g estevegala cu dimensiunea nominala a scrierii. 2. Daca intre doua litere sau cifre alaturate se formeaza un spatiu aparent mat mare decit Intre celelalte litere sau cifre, acesta se micsoreaza astfel incit toate caracterele sa para egal distantate intre ele. Distanta respectiva nu poate fi mai mica decit grosimea liniei de scriere utilizate.

Scriere

tip

B

Tabelul

2.3

 

Element

caractcristic

   
   

Raport

 

Dimensiuni, mm

Dimensiuni, mm

 

Denumire

Simbol

de

 
 

definire

Dimensiunea nominala

 

a

scrierii

h

(10/10)A.

2,5

3,5

5

7

Inal^imea literelor mici Grosimea liniei de scriere Distanta dintre doua litere alaturate ale unui cuvint, dintre doua cifre alaturate ale unui numar sau dintre o cifra si o li- ters alaturata ale unui simbol Distanta minima dintre

doua

cuvinte sau

numere alaturate Distanfa minima dintre doua rinduri (dintre

liniile de baza)

Distanta

dintre linia

c

d

a

e

b

de baza pentru indici

si linia de baza a

rindului Distanfa dintre linia de baza pentru expo-

nent si linia de baza

a rindului

f

a

(7/10)/i

(7/10)/i

(l/10)/i

(l/10)/i

(2/10)A

(2/10)A

(6/10)/i

(6/10)/i

(14/10)/i

(14/10)/i

(2/10)/i

(2/10)/i

(6/10)/i

0,25

0,5

1,5

3,5

0,5

1,5

2,5

0,35

0,7

2,1

5

0,7

2,1

3,5

0,5

1

3

7

1

3

5

0,7

1,4

4,2

10

1,4

4,2

10

14

20

7

10

14

1

1,4

2

to

2,8

4

6

8,4

12

14

20

28

2

2,8

4

6

8,4

12

OBSERVATII.

1. inal(imea literelor mici b, d, f, g, h, j, k, I, p, g si y este egala cu dimensiunea nominala

a

2. Daca intre doua litere sau cifre alaturate se formeaza un spat'u aparent mai mare decit

intre celelalte litere sau cifre, accsta se micsoreaza astfel incit toate caracterele sa para egal distantate intre ele. Distanta respective nu poate fi mai mica decit grosimea liniei de scriere

utilizate.

scrierii.

Dimensiunea nominala a scrierii este inalfimea literelor majuscule si a cifre- lor, se noteaza cu h, se masoara in milimetri si se alege din urmatorul sir de valori: 2,5; 3,5; 5;-7; 10; 14; 20. Grosimea liniei de scriere este egala cu distanfa dintre liniile refelei cu ajuto- rul careia se determina forma si dimensiunile caracterelor grafice, precum si dis- tanfa dintre ele. Conform prevederilor STA S 186-86 se utilizeaza doua tipuri de scriere:

scriere tip A (scrier e ingusta ) cu grosime a liniei de aproximativ egal a cu {\/\A)h (fig . 2.8 si 2.9) , recomandata pentru scrierea desenelor destinate a fi microfilmate, pentru completarea indicatorului si a elementelor formatelor, si scriere tip B (scriere normala) , cu grosimea liniei de scriere aproximativ egala cu (l/10)/ i (fig . 2.10—2.15), recomandata a fi utilizata in mod curent. Elementele dimensionale ale celor doua tipuri de scriere, in functie de dimen- siunea nominala a scrierii h, sint indicate in tabelul 2.2 pentru scrierea tip A, respectiv in tabelul 2.3 pentru scrierea tip B.

lis

Conform prevederilor standardului mentionat se utilizeaza la alegere doua moduri de scriere, fie scrierea tnclinata la 75° spre dreapta (fig. 2.8, 2.10, 2.12— 2.14), fie scrierea dreapta, cu caracterele grafice perpendiculare pe linia de baza a rindului (fig . 2.9, 2.11, 2.15). Pe un desen sau pe toate desenele unei documentafii tehnice trebuie utilizat numai unul dintre cele doua moduri de scriere.

tehnice trebuie utilizat numai unul dintre cele doua moduri de scriere. Linia de baza a rindului

Linia

de

baza a rindului

tehnice trebuie utilizat numai unul dintre cele doua moduri de scriere. Linia de baza a rindului

Fig .

2.

9

19

2 0 21

20

21

tig.

2.12

(continuare)

Scriere

tip

B foc/mata

tig. 2.12 (continuare) Scriere tip B foc/mata alfb beta gama delta epsihn zeta eta teta tola

alfb

beta

gama

delta

epsihn

zeta

eta

teta

tola

capa

foc/mata alfb beta gama delta epsihn zeta eta teta tola capa lambda miu • niu csi

lambda

miu

niu

csi

ornicron

pi

ro

sigma

tau

tola capa lambda miu • niu csi ornicron pi ro sigma tau ipsilon fi hi psi

ipsilon

fi

hi

psi

omega

• niu csi ornicron pi ro sigma tau ipsilon fi hi psi omega capa lambda miu

capa

lambda

miu

niu

csi

omicron

pi

ro

sigma

fi hi psi omega capa lambda miu niu csi omicron pi ro sigma -c: tau ipsilon

-c:

tau

ipsilon

fi

fi

hi

psi

om&p-

Fig. 2.

Dimensiunile indicilor si exponenfilor inscrisi pe desene sint, in general, egale cu jumatate din dimensiunile pe care le au in scrierea respectiva literele si cifrele care figureaza cu exponent sau indice, dar nu mai mici de 2,5 mm (fig . 2.14 si

2.15).

-4-4

.

,

Scriere

4

tip

B

Tnclinata

mm (fig . 2.14 si 2.15). -4-4 . , Scriere 4 tip B Tnclinata Fig. 2.14
Fig. 2.14 -c: w|& Fig. 2.15
Fig.
2.14
-c:
w|&
Fig.
2.15

Scriere

tip

B

dreapta

m

Fig. 2.14 -c: w|& Fig. 2.15 Scriere tip B dreapta m .20 2 .3. Form ate

.20

2.3. Form ate le desenelor tehnice

2.3.1. Generalitati

Piesele, ansamblele si subansamblele care se reprezinta cu ajutorul desenului tehnic au o mare varietate de form e si dimensiuni, ceea ce a impus utilizarea uno r format e normalizate . Pri n STA S 1-84 s e stabiles c dimensiunile , modu l d e notare, regulile de prezentare si utilizare a formatelor. Formatul (fig . 2.16) reprezinta spafiul delimitat pe coala de desen prin contu- rul pentru decuparea copiei desenului original. Aces t contur are dimensiunile aXb si se traseaza cu linie continua subtire. Conturul pentru decuparea desenului, original (fig . 2.16) are dimensiunile cu 5 mm mai mari decit cele ale formatului respectiv. Dimensiunile colii de desen (fig . 2.16) se recomanda sa fie cu eel putin

16

mm

mai mari

decit cele

ale

formatului respectiv.

Formatele utilizate in desenul tehnic se clasifica in: formate de baza (prefe- rential) , alese din seria principals A , ISO , conform STA S 570-82 (tabelul 2.4) ; formate alungite speciale, obtinute prin alungirea dimensiunii a a formatelor de

I

3

V

Simbol Dimensiuni Suprafata h'b)Iinm]

AO

(8kNI89)

Al

594*6%/

(841*594)

0,5

A2

594*420

(420*594)

0,25

A3

297*420

(1*20*297)

0,125

AU

A?

2/0*297

0,0625

2i0*m 0,03125

*) Nu se recomanda

24

- Contur pentru decuparea cop/ei desenului original (delimiteaza fbrmotul)

Contur pentru decuparea desenului original

16

015

Format

Fig.

TabehlZU

Schita

2.16

 

Tabelul

2.5

Simbol

axb,

mm x mm

A3X 3

420

x

891

A3x 4

420x 1

189

 

A4x 3

297

x

630

A4x 4

A4x 5

x 297x 1 051

297

841

 
 

Tabelul

2.6

Simbol

axb,

mmxm m

A0x 2

1

189x 1

682

A0X 3

1 189x2 523*

A1X

3

841x 1

783

Alx 4

841x 2

378*

A2x

3

594x 1

261

A2x

4

594x 1

682

A2x

5

594x 2

102

A3x 5

420 x 1

486

A3x

6

420

x 1

783

A3x 7

420 x 2 080

A4x 6

297x 1 261

A4x 7

297x 1 471

A4x 8

297 x 1

682

A4x 9

297 x

1

892

Nu

se

recomanda.

baza, astfel incit lungimea (respectiv dimensiunea b) a formatului alungit sa fie un multiplu intreg de dimensiunea a a formatului de baza ales, (tabelul 2.5); formate alungite exceptional, obtinute prin alungirea dimensiunii a a formatelor de baza, astfel incit lungimea (respectiv dimensiunea b) formatului obtinut sa fie multiplu intreg de dimensiunea a a formatului de baza ales (tabelul 2.6). Abaterile limita la dimensiunile formatului, conform tabelului 2.7, sint cele prvazute in STA S 570-82 pentru formatele finite de hirtie din seria principals

 

Tabelul

2.7

Dimensiunile

forma-

Abateri limita,

tului (a sau 6); mm

mm

Pina

la

150

±1, 5

Peste

150 pina

la

600

± 2

Pcstc

600

± 3

Notarea formatelor se face prin simbolul formatului precedat in paranteze de dimensiunile aX b, prima fiind dimensiunea de baza a formatului (cea pe care se asaza indicatorul). Exemple de notare: AO(84l X 1189), A2(594X420) , A3X4(118 9 X420) , A2X3(1261 X 594).

2.3.2.

Elementele grafice ale formatului

Liniile utilizate pentru executia grafica a formatelor sint cele conform STA S

103-84. Scrierea utilizata este conform

STA S

186-86.

Formatul are urmatoarele elemente grafice

(fig. 2.17):

Contur

pentru

-Unghi de taiere

Formatul are urmatoarele elemente grafice (fig. 2.17): Contur pentru -Unghi de taiere / decuparea copiei Fig.
Formatul are urmatoarele elemente grafice (fig. 2.17): Contur pentru -Unghi de taiere / decuparea copiei Fig.
Formatul are urmatoarele elemente grafice (fig. 2.17): Contur pentru -Unghi de taiere / decuparea copiei Fig.

/

decuparea

copiei

Fig.

2.17

— zona neutra,

si

cuprinsa

de

intre conturul

de

5

mm;

pentru

decuparea

copiei

formatului,

A 4

are lafimea

cind

10 mm pentru

este

toate formatele cu excepfia

A4X« ,

lafimea

si

chenarul

formatelor

chenarul care delimiteaza cimpul desenului si se traseaza cu linie continua

groasa;

fisia de indosariere, care reprezinta spatjul pentru perforarea copiei, pre-

vazuta la toate formatele pe latura din stinga indicatorului, are dimensiunile 20X29 7 mm, se traseaza cu linie continua subtire si este marcata la mijlo- cul sau cu o linie continua subtire pentru o mai precisa asezare la perforare;

— indicatorul se executa conform STA S 282-77 si se asaza de regula la toate

formatele

in

coltul

din

dreapta

jos

lipit

de chenar;

— simbolul formatului se inscrie sub indicator, cu dimensiunea nominala

5

— reperele de centrare, in numar de patru, dispuse la extremitatile axelor

de simetrie ale formatului, in scopul pozitionarii corecte a formatelor la multipli-

care sau microfilmare, se executa cu linie continua groasa de la conturul pentru

decuparea

a scrierii

de 3,5

mm ,

la

o

distanta

de

mm

fata

de

chenar;

copiei,

depasind

chenarul

cu

5

mm ;

-\

\

\

i

Chenar

copiei, depasind chenarul cu 5 mm ; • -\ \ \ i Chenar Fig. 2.18 Chenar
copiei, depasind chenarul cu 5 mm ; • -\ \ \ i Chenar Fig. 2.18 Chenar

Fig. 2.18

depasind chenarul cu 5 mm ; • -\ \ \ i Chenar Fig. 2.18 Chenar Fig.

Chenar

chenarul cu 5 mm ; • -\ \ \ i Chenar Fig. 2.18 Chenar Fig. 2.19

Fig. 2.19

— reperele de orientare, in numar de doua, trasate cu linie continua subtire,

se amplaseaza pe chenar, unul pe dimensiunea a, celalalt pe dimensiunea b, si coincid cu reperele de centrare, astfel incit unul dintre reperele de orientare sa fie cu virful sagetii dirijat catre desenator (fig . 2.18);

— gradatje metrica de referinta cu lungimea de minimum 100 mm , divizata

in centimetri si latimea de maximum 5 mm (fig. 2.19), amplasata in zona neutra,

lipita de chenar si simetrica fata de un reper de centrare, trasata cu linie continua groasa;

— sistem de coordonate, utilizat pentru identificarea rapida a diferitelor zone ale desenului, recomandat pentru formatele mai mari de A3 , se traseaza cu linie

26

continua subtire, diviziunile notindu-se pe o directie cu litere majuscule si pe cea- lalta cu cifre arabe, consideriind ca origine a sistemului de coordonate virful unghiului opus indicatorului, cu dimensiunea nominala a scrierii de 3,5 mm ; — unghiul de decupare a copiei, utilizat in scopul usurarii operatiei de decu- par e a copiilo r obtinute prin multiplicare , se amplaseaz a in cel e patr*u coltur i ale formatului si poate fi fie un triunghi dreptunghic isoscel cu laturile de 10 mm , innegrit complet (fig . 2.20, a) , fie materializat prin doua linii continue groase cu lungime a de 10 mm si grosime a de 2 mm (fig . 2.20, b).

f-Chenar
f-Chenar

In cazul formatelor A4 (fig . 2.21) si A3 (fig . 2.22) nu se tree toate elementele

Tafic e

enumerate

4

jo_

mai inainte.

Ai*(210*297)

2.3.3.

INDICATOR

210

Fig. 2.21

Utilizarea formatelor

10

20

A3(U20*297)

Fig.

420

2.22

INDICATOR

10

Desenul original se executa pe eel mai mic format care permite reprezentarea clara a obiectului respectiv. Formatele alungite, speciale si exceptiona l se utili- zeaza numai daCa obiectul nu poate fi reprezentat pe unul dintre formatele de baza. Formatele pot fi utilizate fie in lungim e (formate de tip X) fie in latime (for- mate de tip Y) , respectiv avind ca baza dimensiunea a sau b. Fac exceptie forma- tul A4 , care este format tip Y , si formatele alungite A4X« , care sint formate tip X .

27

Pe aceeasi coala de desen, in cadrul unui contur unic pentru decuparea desenului original, pot fi executate mai multe desene originate, ale caror copii urmeaza a fi separate prin decupare, fiecare desen avind formatul si elementele grafice corespunzatoare (fig . 2.23).

A3

(420*297)

 
 

INDICATOR

A2(U20x59U)

A2(U20x59U)

A2(U20x59U)

M(2i0*297)

At*(2K)x297)

INDICATOR

INDICATOR

INDICATOR

2.4.

Fig.

2.23

Indfcatorul §i tabelul de componenta

2.4.1. Indicatorul

si ser-

veste pentru

2.17) se amplaseaza in coital din dreapta jos al formatu-

lui, alipit de chenar (fig . 2.24), iar in cazuri speciale, pentru economisirea forma- telor tiparite, se admite ca formatul tip X sa fie utilizat in la{im e (fig . 2.25, a), ia r formatu l tip Y in lungim e (fig . 2.25, b), in car e ca z indicatoru l trebuie sa' fie situat in unghiul superior dreapta al cimpului desenului si dispus astfel incit sa poata fi citit din dreapta desenului.

Indicatorul se aplica pe fiecare desen

identificarea

Indicatorul

(v . fig.

desenului

si

(de executie sau

de ansamblu)

acesta.

modificarilor

operate pe

Format tip X . (in lungime)

Q

Fig.

2.24

operate pe Format tip X . (in lungime) Q Fig. 2.24 q F l g.' 2.2
operate pe Format tip X . (in lungime) Q Fig. 2.24 q F l g.' 2.2

q

Fl g.' 2.2

Format tip Y {utilizat in lungime)

b

5

I

Tn STA S 282-77 se stabileste formatul si dimensiiinile indicatorului utilizat

in

denumirea sau initia-

l e d intreprinderii, institutului etc. in cadrul caruia a fost executat sau se pas-

desenul

tehnic

(fig . 2.26).

Completarea casutelor indicatorului se face astfel:

(/ )

treaza desenul original ; (2) scara sau scarile la care a fost executat desenul

STA S 2-81) ; (3) data la care a fost executat desenul; (4) denumirea

obiectului reprezentat pe desen; (5) , (6) numele si, respectiv, semnatura persoa- nelor care au proiectat, desenat, verificat, controlat STA S si aprobat desenul;

(confor m

5

5

35

15

19,5

(3

5

5

35

15

19,5

13

Ml

   

(15)

(IS)

(17)

(18)

' 01

mi

(15)

LB)

 

(17)

(18)

PmiecTar

       

(o)

   

Desenat

IK

1

IC\

   

Verificat

Contr.STAS

f5J

(b)

(7)

(7)

hhaiie$tedesen nc-

(II)

 

(10)

(10)

(10)

(10)

           

Aorobat

   

Masaneld:

Nr. inventor ••

(12)

>o

 

_

20

25

15

(2)

   
 

(1)

1

 
   

(3)

   

185

 

Fig.

2.26

J8

(7 ) simbolul sau denumirea materialului din care este executat obiectul respectiv, precum si numarul standardului sau normei interne referitoare la aceasta; (8) masa neta a produsului (exprimata in kg) ; (9) numarul desenului; (10) numarul curent al plansei si numarul total de planse ce compun desenul respectiv, separate printr-o line de fractie oblica; (// ) numarul desenului inlocuit de respectivul de- sen; (12) numarul de inventar (d e arhiva ) atribuit desenului respectiv; (13) sim - bolul literal al unei serii de modificari operate in desenul respectiv; (14) numarul de modificari operate in cadrul seriei de modificari inscrise in casuta (13); (15) numarul fisei de modificare in care sint inscrise modificarile respective; (16), (17), (18) data la care s-a efectuat seria de modificari, respectiv numele si semna- tura persoanei care a facut modificarea. Se specifica ca trasarea si utilizarea casutelo r (11) si (12) se face numai cind este cazul. In cazul formatelor A5 , inakimea indicatorului este de 44 mm, fiind prevazut

cu un singur rind pentru casutele (13)

In documentatia tehnologica de fabricate, in cazul desenelor de executie,. se utilizeaza indicatorul redus (fig . 2.27), indicatorul din fig. 2.26 aplicindu-se numai pe desenele de ansamblu, sau numai pe unul dintre desenele de executie

daca documentatia nu cuprinde si desenul de ansamblu.

(18).

(i)

(i)

(2)

(2)

(3)

(3)

M

M

(5)

(5)

(6)

   

(7)

(8)

Oola-

(9)

Nr. inventor:

(in)

\hlocuie$1e desen nr. ••

(//)

 

92,5

 
 

185185

 

Fig.

2.27

Completarea casutelor indicatorului redus se face astfel: (/ ) numarul de po- ' zitie din desenul de ansamblu respectiv; (2) denumirea elementului reprezentat in desenul respectiv; (3) numarul de bucati; (4) denumirea materialului, precum si numarul standardului; (5) scara sau scarile la care a fost executat desenul;

(6) numarul desenului; (7) , (8), (9) numele si semnStura proiectantului, respec- tiv data la care a fost executat desenul; (10) numarul de inventar (d e arhivS ) atribuit desenului respectiv ; (11) numarul desenului Tnlocuit de respectivul desen.

2.4.2.

Tabelul

de components

Tabelul de components (fig . 2.28) serveste la identificarea elementelor com- ponente ale produsului reprezentat pe un desen de ansamblu si se amplaseaza fie pe desenul de ansamblu respectiv, fie pe planse separate format A4 , deasupra indicatorului, alipit de acesta si de chenar (fig . 2.29, a).

(11

(2)

(3)

N

(5)

(6)

(7)

Poz.

Denumire

Nr. desen sau STAS

Buc.

   

IhsaneH

Materia/

Observafii

kgibuc.

10

50

45

10

30

25

15

 

185

'

 

Fig .

2.28

DacS din cauza reprezentarii de pe desen, tabelul de components trebuie in- >erupt, acesta poate fi continuat deasupra reprezentarii (fig . 2.29, b), fSrS repeta- rea capului de tabel, iar dacS are mai multe pozitii poate fi continuat in stinga indicatorului, repetindu-se de fiecare data capul de tabel. Tntre indicator si conti- nuarea tabelului, precum si intre urmatoarele pSrti ale tabelului se lasa o distantS de 10 m m (fig . 2.29, b si c).

Tobel de

compo-

nents

INDCAJVR

a

Completarea cSsutelor (/ )

 

Jbbelde

compo-

nents

(confi-

noare)

10

Tabel de

Tabel de

Tabel de

compo-

compo-

compo-

nents

nents

nents

(continua-

(continua-

re)

re)

WDlCATOk

Fig .

b

2.29

(continua- re) re) WDlCATOk Fig . b 2.29 (7 ) ale tabelului d e components (v

(7 ) ale tabelului d e components (v . fig. 2.28)

se face conform capului de tabel, incepind cu pozitia / de jo s in sus, in cSsutele

necompletate trasindu-se o liniutS. DacS tabelul de components se aplicS pe mai multe planse ale aceluiasi desen de ansamblu, va cuprinde de fiecare datS numai elementele pozitionate pe plansa respectivS, astfel incit fiecare pozitie sS fie cuprinsS in tabel o singurS datS.

30

2.4.3.

Indicatorul si tabelul de components in cazul desenelor de ansamblu cu variante

Tn cazul in care produsul reprezentat intr-un desen de ansamblu se executS in mai multe variante (cu elemente avind caracteristici constructive diferite, exe- cutate din materiale diferite, intr-un numSr diferit de bucati etc.) , indicatorul si tabelul de components se extind spre stinga cu 10 mm pentru fiecare variants (fig . 2.30). Completarea cSsutelor din extinderea in- dicatorului si tabelul de components se face

astfel: (1) denumirea sau codul variantei; (2) mas a nets a variantei ; (3) simbolu l d e ordin e (numeric sau literal ) al variantei; (4) numa- rul de bucSti din elementul respectiv, necesare fiecSrei variante.

(4)

Bacon

(3)

(2)

Poz.

Denumire

Projector

1.5. Scarile numerice utilizate

in

desenul

tehnic

0)

Verificat

Coritr.sns

Aorobat

Desenele tehnice se executS la scarS, prin

10

scara unui desen intelegindu-se raportul din-

tr e

dimensiunile reale ale obiectului reprezentat. ScSrile de reprezentare se ale g conform STA S 2-81 (tabelul 2.8) .

dimensiunile

liniar e mSsurat e pe

desen

si

Fig. 2.30

 

Tabelul

2.8

 

2

: 1

20 : 1

 
 

marire

5

: 1

50 : 1

 

10

:

1

100 : 1

Scari

de:

marime

 

naturala

1

:

1

mic$orare

1

: 2

1

:

20

200

1: 2

000

1

:

20 000

 

1

: 5

1

:

50

500

1: 5

000

1

:

50 000

1

:10

1

: 100

1 000

1

:

10 000

1

: 100 000

In afara acestor scSri se admite folosirea urmStoarelor scSri cu destinatie specials: 1 : 2,5 — pentrU cazurile in care este necesarS folosirea mai completS

a cimpului desenului; 1 : 15 in cazul desenelor de constructii metalice in construc-

tii industriale»sau navale; 1 : 250; 1 : 2500

La alegerea scSrii desenului va trebui sS se tina seama de dimensiunile obiec- tului reprezentat, de dimensiunile formatului si de realizarea unei reprezentSri cit mai clare a obiectului pe un format cit mai redus. Notarea scSrii pe desen se face dupS cum urmeazS: in cSsuta indicatorului, indicarea scSrii se face astfel: 1:5 ; 1 : 1; 2 : 1 etc.; la desenele care se executa fSrS indicator (planuri, scheme, harti), mSrimea scSrii precedata de cuvintul „scara" se inscrie sub titlul desenului; la desenele in care unele proiectii (vederi, sectiuni, detalii) sint reprezentate la altS scarS decit aceea a proiectiei principale, scara se noteazS astfel: in indicator se inscrie marimea scSrii principale a desenu- lui, urmatS de valorile scSrilor diferite de aceasta, inscrise intre paranteze si cu caractere de preferintS mai mici, de exemplu 1 : 10(j :§) ; pe desen, sub (sau lingS ) notarea proiectiei executate la scarS diferitS de cea a proiectiei principale se in- scrie valoarea scSrii respective.

si 1 : 25000 pentru planuri de harti.

31

2.6.

patuS

paiuresc j

r

Plierea

U

c

o

P ^

(impaturirea)

desenelor tehnice

copiile desenelor originale se pliaza

(im -

conform MA S 74-76, la formatul A4 , considerat drept modul de nliai

S e admite impaturire a formatelor si la alte formate, ale^XHSp t modul'

32

d e phaj

.,

unul dintre formatele

105.

r-r—i-

\—h-

S5 1

normalizate, c u exceptia

formatelor A^A

\—h- S5 1 normalizate, c u exceptia formatelor A^A A 0 ( M * H 8

A0(M*H89)

c u exceptia formatelor A^A A 0 ( M * H 8 9 ) Fig. 2.31
c u exceptia formatelor A^A A 0 ( M * H 8 9 ) Fig. 2.31

Fig.

2.31

A0(W9*b%1)

A^A A 0 ( M * H 8 9 ) Fig. 2.31 A0(W9*b%1) C5, «s 4

C5,

«s

4

1

-

1

I

-

I

U

/

»

(J

,195.

A1(5&*ffl)
A1(5&*ffl)

Fig.

2.32

S

Plierea formatelor se face fntii pe directii perpendiculare pe baza formatului si apoi daca mai este cazul, dupa directii paralele cu baza formatului, astfel incit pe latura de jos a desenului impaturit. indicatorul sa apara in intregime.

de impaturire este impaturirea in scopul perforarn

exemplificata in figurile 2.31—2.34, desenele urmind a fi indosariaLe.

Cea mai utilizata

metoda

desenele urmind a fi indosariaLe. Cea mai utilizata metoda £8.2 Tot pentru aplica o banda indosariere

£8.2

urmind a fi indosariaLe. Cea mai utilizata metoda £8.2 Tot pentru aplica o banda indosariere desenele

Tot

pentru

aplica o banda

indosariere

desenele

pot

(fig . 2.35)

fi "irnpaturite

adeziva^ perforata

astfel

incit

sa

se

poata

aplica o banda indosariere desenele pot (fig . 2.35) fi "irnpaturite adeziva^ perforata astfel incit sa

33

Tn vederea

pastrarii

desenelor in

mape, in plicuri sau

brosate

fie impaturire a la

dimensiuni

(fig . 2.36) , fie

impaturire a

modulara

se utilizeaza (fig . 2.37) .

, fie impaturire a modulara se utilizeaza (fig . 2.37) . 3. Aplicafii ale geometriei descriptive

3.

Aplicafii ale geometriei descriptive in desenul tehnic

3.1. Generalitati

Geometria descriptiva reprezinta baza teoretica a alcatuirii proiectiilor orto- gonale in desenul tehnic. Piesele din constructia de masini au o varietate de form e care se compun din mai multe corpuri geometrice simple, ale caror curbe de inter- secfie sint studiate in cadrul geometriei descriptive. Tn cele ce urmeaza se vor prezenta principalele tipuri de intersecfii, strict necesare pentru infelegerea reprezentarii in proiectie ortogonala a pieselor in de- senul tehnic. Se utilizeaza cunostinfele de geometrie descriptiva considerate cu- noscute. Pentru evidenfierea intersectiei, se considera piesele fara racordari in zona de intersectie (cu excepfia piesei din fig. 3.4), iar reprezentarea pe care o are piesa in desenul tehnic este trasata cu negru si construcfiile auxiliare cu rosu.

3.2. Aplica|H ale geometriei descriptive la piese tehnice

3.2.1.

Reprezentarea capului surubului hexagonal

 

Capul

surubului

hexagonal

rezulta

constructiv

(fig .

3.1)

din

interseetia

unei

(v,

prisme

v',v").

hexagonale

drepte,

cu

un

con

circular

drept

cu

virful

in

V

Pentru determinarea intersectiei prin metoda generatoarelor se traseaza, la

distance egale , generatoarele VA 0 (vao, v'a', v"a")

j.

Cu linii de ordine, se determina pe generatoarele care le contin, proiectiile verticale

a', b',

verticala si, respectiv, laterala ale intesectiei. Se observa ca interseetia consta in arce de cere. Pe figura sint date si cotele informative necesare reprezentarii capului suru-

intretaie in proiectie orizontala fetele prismei hexagonale in punctele a, b,

VJo(vjo> v'\', v"j"), care

j ' s i proiectiile laterale a",

j" , prin care s e

traseaz a proiectiile

bului hexagonal in functie de diametrul d.

3.2.2. Reprezentarea piulifei hexagonale

Piulita hexagonala rezulta constructiv din interseetia unei prisme hexagonale drepte cu doua calote sferice (fig . 3.2).

Pentru determinarea intersectiei s e folosesc planele auxiliare d

[P2], [P 3 ] i n partea superioara s i [P

4

J

e nivel [Pi] , [P 5 ], [P 6 ] i n partea inferioara. Planele

auxiliare intersecteaza calotele sferice dupa cercuri, care in proiectie orizontala intretaie proiectia orizontala a prismei hexagonale (un hexagon ) in punctele a,

b, c,

vertical e

la intretaierea cu urmele verticale ale planelor auxiliare; similar — proiectiile

13", la intretaierea cu urmele laterale

ale planelor auxiliare. Se observa ca interseetia consta in arce de cere.

Pe figura sint date cotele informative necesare reprezentarii piulitei hexago-

nale

laterale a", b"

13 in partea inferioara. Proiectiile . 13' se determina cu linii de ordin e

,m in partea superioara si 7, 8,

a',

m' si,

respectiv,

7',

8'

m", respectiv 7", 8"

functie

de

diametrul

d.

in

35

,

In vederea

pastrarii desenelor

dimensiuni

in

mape, in

plicuri

sau brosate se utilizeaza

(fig . 2.37).

fie impaturirea la

(fig . 2.36), fie impaturirea

modulara

fie impaturirea la (fig . 2.36), fie impaturirea modulara 34 3. Aplicafii ale geometriei descriptive in
fie impaturirea la (fig . 2.36), fie impaturirea modulara 34 3. Aplicafii ale geometriei descriptive in

34

3.

Aplicafii ale geometriei descriptive in desenul tehnic

3.1. Generalitati

Geometria descriptiva reprezinta baza teoretica a alcatuirii proiectiilor orto- gonale in desenul tehnic. Piesele din constructia de masini au o varietate de form e care se compun din mai multe corpuri geometrice simple, ale caror curbe de inter - sectie sint studiate in cadrul geometriei descriptive. In cele ce urmeaza se vor prezenta principalele tipuri de intersectii, strict necesare pentru intelegerea reprezentarii in proiectie ortogonala a pieselor in de- senul tehnic. Se utilizeaza cunostintele de geometrie descriptiva considerate cu- noscute. Pentru evidentierea intersectiei, se considera piesele fara racordari in zona de intersectie (cu exceptia piesei din fig. 3.4), iar reprezentarea pe care o are piesa in desenul tehnic este trasata cu negru si constructiile auxiliare cu rosu.

3.2. Aplicafii ale geometriei

descriptive la piese tehnice

3.2.1. Reprezentarea capului surubului hexagonal

unei

(v,

Capul surubului hexagonal rezulta constructiv (fig . 3.1) din interseetia

V

v',

prisme

v").

hexagonale

drepte.

cu

un

con

circular

drept

cu

virful

in

Pentru determinarea intersectiei prin metoda generatoarelor se traseaza, la

distante egale , generatoarele VA 0 (va 0 , v'a', v"a")

j.

Cu linii de ordine, se determina pe generatoarele care le contin, proiectiile verticale

a', b',

verticala si, respectiv, laterala ale intesectiei. Se observa ca interseetia consta in arce de cere. Pe figura sint date si cotele informative necesare reprezentarii capului suru- bului hexagonal in functie de diametrul d.

j" , prin care se traseaz a proiectiile

intretaie in proiectie orizontala fetele prismei hexagonale in punctele a, b,

VJo(vjo, v'j', v"j"), care

j' si proiectiile laterale a", b "

3.2.2. Reprezentarea philifei hexagonale

Piulita hexagonala rezulta constructiv din interseetia unei prisme hexagonale

drepte cu doua calote sferice

(fig . 3.2).

Pentru determinarea intersectiei se folosesc planele auxiliare de nivel [Pi] , [P2] , [P 3 ] in partea superioara si [P 4 ] , [Pe], [Pe] in partea inferioara. Planel e auxiliare intersecteaza calotele sferice dupa cercuri, care in proiectie orizontala intretaie proiectia orizontala a prismei hexagonale (un hexagon ) in punctele a,

b,

vertical e

13 in partea inferioara. Proiectiile 13' se determina cu linii de ordin e

. la intretaierea cu urmele verticale ale planelor auxiliare; similar — proiectiile

13", la intretaierea cu urmele laterale

ale

Pe figura sint date cotele informative necesare reprezentarii piulitei hexago-

nale

laterale a", b"

c,

.

.

.

,m

a',

planelor

in

in partea superioara si 7, 8,

b'.

.

m' si,

respectiv ,

7',

m", respectiv 7", 8"

auxiliare.

Se observa

de

diametrul

d.

ca

interseetia consta

in

arce de cere.

functie

3.2.3. Reprezentarea intersectiei dintre doi cilindri circulari drepti de dia- metre egale,

3.2.3.

Reprezentarea

intersectiei

dintre

doi

cilindri

circulari

drepti

de

dia-

metre egale,

cu

axele perpendiculare

 

Se considera

piesa

din

figura

3.3,

care

prezinta

acest

tip

de

intersectie

a tit

la

interior

cit

si

la

exterior.

din figura 3.3, care prezinta acest tip de intersectie a tit la interior cit si la

Pentru determinarea prin puncte a intersectiei sint necesare plane de nivel

secante la cei doi cilindri, trasindu-se in pozitie rabStuta in proiectie verticals,

V// 0 " pentru par-

tea interioarS, care se impart, in mod arbitrar, in cite sase parti egale. Cu linii de ordine, se determina, pe generatoarele pe care sint continute, punctele /" , 2",

3"

rioara, puncte ale intersectiei. Se observa ca interseetia se face atit la interior, cit si la exterior, dupa doua curbe plane (semielipse), care in proiectiile laterale apar ca doua segmente concu- rente la 90°.

VII" pentru partea inte-

semicercurile / 0 " , 2' Q

. pentru partea exterioarS si / 0 " , 7/ 0 "

7" pentru parte a exterioara si punctele // "

3.2.4.

Reprezentarea intersectiei dintre un ovoid si un cilindru circular drept, avind axa com una

Se considera corpul de robinet din figura 3.4. care prezinta acest tip de inter - sectie. Pentru trasarea intersectiei se utilizeaza planele auxiliare de profil [Pi] , [P2] j • • [Pi ] • Tn proiectie orizontala curba de intersectie se con- fundS cu proiectia orizontala a cjlindrului. vertical, pe care se iau punctele echidis-

Fig . 3.4
Fig . 3.4

3

8

tante

12", la intretaierea cercurilor dupS care planele auxiliare taie

ovpidul cu generatoarele dupa care aceleasi plane taie cilindrul, iar in proiectie

verticals , /' ,

intersecteaza cilindrul cu liniile de ordine orizontale duse din proiectiile laterale. Se observS cS interseetia este o curbs strimbS, care in proiectie verticals si late- rals, apare sub forma unei linii curbe continue. Pentru simplificare, in desen se

12' la interseetia generatoarelo r dupS car e planel e auxiliare

/,

12.

Tn

proiectie

laterals,

se

determinS

punctele

intersectiei

traseaza sub forma unui arc de cere.

3.2.5. Reprezentarea intersectiei intre cilindri cu a-xele perpendiculare si dia- metre diferite

Se considers piesa din figura 3.5, care prezintS acest tip de intersectie atit la interior, cit si la exterior. Determinarea intersectiei dintre cilindrul vertical si cilindrul orizontal la ex-

teriorul piesei se face utilizind plane auxiliare secante la cei doi cilindri^ prin raba- terea bazei cilindrului orizontal si impSrtirea acesteia in parti egale. Tn proiectie

orizontalS se noteazS punctele rabStute cu U, 2 0

cu 1',

teazS proiectia orizontalS a cilindrului vertical in punctele 1, 2,

8' 0 cu cele duse din /, 2 . > . 8 se determina,

in proiectie verticals , punctele intersectiei

9', 10'

la interiorul piesei, se face in mod analog . Interseetia a", b",

laterals, dintre cilindrul vertical si cilindrul de capSt la exteriorul piesei, se deter-

g

si

de intersectie. Se observS cS proiectiile intersectiei in planul vertical si lateral sint arce de hiperbolS. Pentru simplificare, in desen se traseaza sub formS de arce de cere.

minS la intretaierea liniilor de ordine duse din proiectiile orizontale a, b

16', in proiectie verticals , dintre cilindrul vertica l si cilindrul orizonta l

g", in proiectie

rea liniilor de ordine duse din /„', 2' a

8'. Determinare a intersectiei

So iar in proiectie verticals

8 0 intersec- 8. La intretaie-

2' 0

8'. Tn proiectie

orizontalS generatoarel e duse

/' ,

din

l 0 j

2 0

din

proiectiile vertical e

a',

b'

.

g',

ale punctelo r A, B

G situate pe curba

I

3.2.6. Reprezentarea intersectiei dintre o sfera si un cilindru cu axe paralele

Se considers piesa din figura 3.6, care prezintS acest tip de intersectie atit la interior, cit si la exterior. Pentru determinarea intersectiei dintre cilindrul orizontal si sferS, la interio- rul piesei, se imparte (in mod arbitrar) baza cilindrului, care apare in adevSratS marim e in proiectie laterals, in 12 parti egale , notindu-se punctele cu 1",

2"

cilindrului, obtinindu-se punctele 1£, 2^

de ordin e se determinS proiectia vertical s a intersectiei /' ,

serva cS este o curba continuS (parabola ) si, respectiv, proiectia orizontalS a

intersectiei

Similar se determinS si interseetia dintre cilindrul orizontal si sferS la exte-

riorul piesei, obtinindu-se in proiectie verticals punctele / 0 ',

. Determinarea intersectei dintre cilindrul vertical si sferS, atit la interiorul, cit si la exteriorul piesei, se face in mod analog prin rabaterea semibazei cilindru- lui in proiectie verticals si, respectiv, laterals, obtinindu-se interseetia care este sub formS de linii drepte.

. fn roiectie verticals si orizontalS se rabate pe jumatate baza

12 0 . Prin linii 12', car e se ob-

12"'

12' 0 si, respectiv, J 0 , 2 0

este o

curbs

inchisS.

curba

inchisS

1\,

/,

2

.

12,

care

se observS

ca

12', care for-

.

.

12\.

meaz S o linie curbs, si in proiectie

orizontalS

2\

3

9

3.2.7. Reprezentarea intersectiei dintre un trunchi de con si un cilindru circular drept avind axele coneurente

Se considera piesa din figura 3.7, care prezinta acest tip de intersectie atit la

interior, cit

Determinarea intersectiei, prin puncte, se face in proiectie verticala prin me- toda. sferelor, utilizindu-se suprafefe sferice auxiliare cu centrul in punctul de

concurenta al axelor, care taie atit trunchiul de con, cit si cilindrul dupa cercuri care se proiecteaza ca drepte. Aceste drepte se intretaie in punctele cautate. Pen-

tru interseetia la exterioru l piesei se determin a astfel punctele: a',

. Tn proiectie orizontala, punctele intersectiei se determina prin utilizarea pla-

nelo r auxiliar e d e nive l [Pt], [P2] ••• [Pe], car e tai e trunchiu l dje co n dup a cercur i

1,

a',

2

la

h' iar

si

la exterior.

interiorul

piesei

punctele

1',

2'.

.

8'.

ce se intretaie cu liniile de ordine duse din

.

8

si

cu

liniile

de ordin e

duse

din

b'.

.

.

2'

h'

in

.

8'

in

puncte

le cautate

b

.

.

.

h.

punctele a,

Se

observa

ca

intersectiile

sint

formate

din

curbe

strimbe

inchise.

3.2.8. Reprezentarea orificiului de trecere de la cepul

de

robinet

Determinarea intersectiei in cazul cepului de robinet, atit in vedere, cit si in sectiune (fig. 3.8), se face prin puncte, utilizind planele auxiliare de profil

[Pi], [P2] . • • [P9], alese arbitrar, care taie cepul dupa cercuri. Cu linii de ordin e

duse

9 r se determina proiectiile laterale ale punctelor intersectiei

9", la intretaierea cu cercurile dupa care planele auxiliare taie cepul.

Similar se determina cu linii de ordine, proiectiile orizontale ale punctelor inter-

9. Trasarea intersectiei in sectiune, se face prin punctele determi-

nate. Tn mod analog se determina interseetia si in vedere.

sectiei 1, 2

din

2'

3.2.9. Reprezentarea

drept

intersectiei

dintre

un

semitor

si

un

cilindru

circular

Se considera piesa din figura 3.9, care prezinta acest tip de intersectie atit

la interior, cit si

Determinarea intersectiei la exteriorul piesei se face prin puncte, utilizind pa-

nele

intersectie V,

lui cu semicercuri dupa care planele auxiliare taie cilindrul si semitorul. Tn proiec-

tia

toarelor

20" se obtin la intretaierea genera-

[P2] ••• [Pio]- I n proiectie verticala , punctele de

20' se obfin la intretaierea generatoarelo r vertical e al e cilindru-

la

exterior.

fron t

[Pi],

auxiliar e

de

laterala, punctele de intersectie

verticale

2"

dupa care planele auxiliare taie cilindrul cu liniile de ordine

duse din

. In mo d similar se determina curba de intersectie AB

2'

20'.

I (ab

i;

a'b'

i'\

a"b"

i"),

la

interiorul

piesei,

prin

utilizare a

pla-

nelor* auxiliare

de

front

[Qi],

[Q2]

•• •

[Q7].

3.2.10.

Reprezentarea intersectiei dintre un trunchi de con si o calota sferica

Capacul

de

laga r

din

figura

3.10 prezinta

acest tip

de

intersectie.

Pentru determinarea intersectiei, prin puncte, se utilizeaza planele de nivel auxiliare [Pi], [P2I • • • [P9) > care taie calota sferiea dupa arc e de cere si trunchiul

nivel auxiliare [Pi], [P2I • • • [P9) > care taie calot a sferiea dupa arc

4

3

46 etc. se determina la intretaierea arcelor de cere dupa care planele auxiliare taie calota

46

etc.

se determina la intretaierea arcelor de cere dupa care planele auxiliare taie calota sferica cu cercurile dupa care aceleasi plane taie trunchiul de con. Tn proiectie

verticala , respectiv laterala , punctele intersectiei V,

de con dupa cercuri. Tn propose orizontala, punctele intersectiei / , 2

.

9

9', respectiv

.9" , se obtin la intretaierea urmelo r planelo r auxiliare cu liniile

de ordine duse din 1, 2

3.2.11.

Determinarea

9.

si

reprezentarea

desfasuratelor

suprafefelor

pieselor

Tn cazul unei piese de tip cazan (fig . 3.11), reprezentarea intersectiilor dintre diferitele parti componente (corpuri geometrice simple) se face conform celor tra- tate mai inainte. Astfel, interseetia dintre cilindrul H si calota sferica E este o

linie curba in proiectie verticala; intersectiile dintre cilindrii C si A sj cilindrii

B si A sint arce de hiperbola in proiectie verticala; interseetia dintre trunchiul

de con D si cilindrul A este formats din doua arce de hiperbola in proiectie verti- cals si o curba inchisS in proiectie orizontala; interseetia dintre calota sferica

F si cilindrul G este o linie dreapta atit in proiectie verticala, cit si in proiectie

orizontala; intersectiile dintre calotele sferice E si F si cilindrul A sint linii drepte atit in proiectie verticala, cit si in proiectie orizontala.

Trasarea desfasuratelor suprafetelor exterioare ale corpurilor geometrice simple care compun piesa din figura 3.11 se face prin determinarea, cu ajutorul cunostintelor puse la dispozh;ie de geometria descriptiva, a adevaratelor marimi ale elementelor care genereaza respectivele corpuri-generatoare, baze, inaltimi etc. (fig . 3.12 si 3.13). Desfasurata A* a cilindrului A este un dreptunghi (fig . 3.12, a) de laturi L a care este in adevSrata marime atit in proiectie verticala, cit §i in proiectie orizontala, si nD A , D A apSrind in adevarata marim e in proiectie laterala. Desfasuratele B* a cilindrului B (fig . 3.13, b), C* a cilindrului C (fig . 3.13, d) si H* a cilindrului H (fig . 3.13, a) se determina prin rabaterea bazelor cilindrilor si trasarea adevaratelor marimi a unui numar arbitrar de generatoare ale cilin- drilor. Desfasuratele se traseaza prin puncte. Desfasurata D* a trunchiului de con D (fig . 3.13, c) se traseaza prin puncte, utilizindu-se un numar arbitrar de generatoare care se determina in adevarata marime. Desfasurata se traseaza prin puncte. Desfasuratele E* a calotei sferice E (fig . 3.12, c) si F*' a calotei sferice F

(fig .

3.12, b)

se

determina

prin

impartirea

caloteior

in

zone sferice.

Desfasurata G* a cilindrului G (fig . 3.13, e) 1 este un dreptunghi de laturi L 6 si nD G . Calotele sferice E si F se obtin de regula prin ambutisarea unor discuri.

o'
o'
o' 9 0 48 *7 *5? OS _J Ja -a v V3- 49 E

9 0

o' 9 0 48 *7 *5? OS _J Ja -a v V3- 49 E

48

*7

o' 9 0 48 *7 *5? OS _J Ja -a v V3- 49 E
o' 9 0 48 *7 *5? OS _J Ja -a v V3- 49 E
*5? OS _J Ja -a v
*5?
OS
_J
Ja -a
v

V3-

o' 9 0 48 *7 *5? OS _J Ja -a v V3- 49 E

49

E

Suprafefele

zinta

in

vedere

striate si

in

relief

ornamentele,

care

au parte a conturului

relief

marunt

mica

uniform,

se

(fig .

4.4).

repre-

Pentru

citirea

fara

numai pe o dificultate

a

unui

desen

ce

reprezinta

o

piesa

cu

goluri

interioare se utilizeaza

reprezentarea

sa

in sectiune pe

unul, doua

sau

mai multe

sa in sectiune pe unul, doua sau mai multe Fig. 4.3 Fig. 44. plane de proiectie

Fig. 4.3

Fig. 44.

plane de proiectie ale sistemului ortogonal de reprezentare

piesei se traseaza cu linii continue de aceeasi grosim e cu liniile de contur exterior, iar partile pline ale piesei sectionate se hasureaza cu linii*subtiri, pentru scoaterea

lor in evidenta

Sectiunea, confor m STA S 105-87, este definita ca fiind reprezentare a in pro - iectia ortogonala pe un plan a unei piese, asa cum ar arata aceasta daca ar fi sectionata cu o suprafata fictiva de sectionare (plana, in trepte sau cilinrica) si daca ar fi indepartata imaginar partea aflata intre ochiul observatorului si suprafata de sectionare (fig . 4.6). Planul de sectionare, in general, se alege para- lel cu pianul de proiectie pe care se face reprezentarea.

Conturul interior al

(fig. 4.5) .

52

se face reprezentarea. Conturul interior al (fig. 4.5) . 52 4.2. Reprezentarea sectiunilor si rupturilor Clasificarea

4.2.

Reprezentarea sectiunilor si rupturilor

Clasificarea sectiunilor. Criteriile de clasificare sint in functie de pozitia pla- nului de sectionare fata de planele de proiectie, de modul de reprezentare si de

forma

suprafetei

rezultate

din

sectionare.

Dupa

modul

de

reprezentare:

cind

se

secjiune

propriu-zisa,

reprezinta

in

desen

numai

conturul

figurii

rezultate

~

sec

din

t

iun

interseetia

piesei

cu

planul

de

e

cu

vedere,

cind

se

reprezinta

sectionare

(fig .

4.7

b)-

in

desen

atit sectiunea

propriu-zisa

cit si in vedere, partea piesei aflata in spatele planului de sectionare

(fig

4

7c) '

53

Dupa pozifia planului de sectionare fata de planul orizontal de proiectie:

— sec}iune orizontala, cind planul de sectionare este un pla n de nivel; in

acest caz traseul de sectionare se indica pe proiectia verticala (fig . 4.8, traseul B—B) ;

— sectiune verticala, cind planul de sectionare este un plan de front, iar

traseul de sectionare este indicat pe proiectia orizontala (fig . 4.8 si 4.9, traseul

A—A) ;

pe proiectia orizontala (fig . 4.8 si 4.9, traseul A—A) ; Fig. 4.7 — sectiune inclinata,

Fig. 4.7

orizontala (fig . 4.8 si 4.9, traseul A—A) ; Fig. 4.7 — sectiune inclinata, cind planul

— sectiune inclinata, cind planul de sectionare are o poz'itie oarecar e fata de planele de proiectie (fig . 4.10). Interseetia dintre planul de sectionare si planul de proiectie se numeste traseu de sectionare si reprezinta urma planului de sectionare pe planul de proiectie respectiv. Traseul de sectionare se reprezinta cu linie — punct subtire, avind la capete si la locurile de schimbare a directiei traseului segmente de dreapta trasate cu linie continua groasa. Traseul de sectionare se noteaza cu litere majuscule —

( v .

fig.

4.7, a

4.10).

54

Dupa

forma

suprafetei

de

secfionare:

sectiune

plana,

cin d

suprafata

de

sectionare

este

un

plan

(v .

fig .

4.8

§i 4.9) ;

sectiune frinta, cin d suprafata de sectionare este formata din doua sau

mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90° (fig . 4.11);

pentru ca sectiunea sa nu apara deformata, planul inclinat se rabate pina devine

paralel

cu

planul

de

proiectie

pe

care

se .reprezinta

sectiunea;

cu planul de proiectie pe care se .reprezinta sectiunea;   Fig. 4.12 Fig. 4.13   —
 

Fig.

4.12

Fig.

4.13

 

sectiune

in

trepte,

cind

suprafata

de

sectionare

este

formata

din