Sunteți pe pagina 1din 64

SIGMUND FREUD

Interpretarea viselor
Traducere de Nicolae Anghel
Editura Maiastra Bucuresti-l991
ntr-o epoca, pe care o putem numi prestiintifica, umanitatii nu-i era greu sa-si
interpreteze visele. Cei care si le aminteau la trezire, le considerau ca o mani
festare
binevoitoare sau ostila a puterilor superioare, zei sau demoni. Odat a cu naster
ea
spiritului stiintific toata aceasta ingenioasa mitologie a fost devansata de psi
hologie
si, n zilele noastre toti savantii, cu exceptia unui mic numar, snt de acord sa at
ribuie
visul activitatii psihice a nsusi celui care doarme.
Totodata, ipoteza mitologica fiind respinsa, a devenit necesar sa se caute
visului noi interpretari. In ce conditii se produce visul ? Care snt relatiile sa
le cu
activitatea psihica din starea de veghe ? Cum s nt susceptibile excitatiile venit
e din
exterior sa-l influenteze pe cel care doarme ? De unde provin aceste detalii car
e,
prea adesea, repugna gndirii omului treaz si aceasta discordanta ntre mijloacele d
e
expresie ale visului si starile afective care-l ntovarasesc ? De unde vine, n cele
din
urma, instabilitatea visului ? De ce la trezire el este respins de c atre gndire
ca un
element strain si se sterge, integral sau partial, din memorie ? Aceste ntrebari,
care
de secole cer un raspuns, n-au gasit pna azi unul satisfacator.
Problema care ne intereseaza n primul rnd, cea a semnificatiei visului, se
prezinta sub doua aspecte: se cauta semnificatia visului din punct de vedere
psihologic si locul iui n seria fenomenelor psihice; mai mult, se doreste sa se a
fle
daca visul este susceptibil de interpretare si daca continutul visului, ca orice
alt
produs psihic caruia am fi tentati sa-l asimilam, prezinta un "sens".
Considernd starea actuala a problemei, ne aflam n prezenta a trei tendinte distinc
te.
Prima, care pare sa fie un ecou trziu al epocii n care visului i se atribuia o
origine supranaturala, si gaseste expresia la un anumit num ar de filosofi. Pentr
u
ei, producerea visului si-ar avea principiul ntr-o stare speciala a activitatii p
sihice.
Aceasta ar fi un gen de naltare a sufletului la o stare superioara. Aceasta este,
spre
exemplu, opinia lui Schubert: "Prin vis, spiritul se elibereaza de obstacolele n
aturii
exterioare, sufletul scapa de lanturile senzualitatii".JFara a merge att de depar
te,
altii afirma totusi ca vjseleZjnt, n esenta, excitjatu j3sjhice, ca snt manifestari
ale
anumitor forte psihice^ pe care starea de veghe le mpiedica sa se dezvolte liber.

Fapt este ca n anumite domenii (spre exemplu, cel al memoriei) majoritatea
observatoriloratribuiemanifest arilor visuluio superioritate evident a.
In ceea ce i priveste pe medicii care scriu despre vis, ei profeseaz a, n
general, o opinie diametral opus a celei a filosofilor. Ei acorda cu greu visulu
i valoarea
unui fenomen psihic. El__ar fi provocat, dup a ei, de catre excitatiile^ corpora
fe si
senzoriale pe care le resimte cel care""doarme, at t~de Ia lumea "exterioara ct si
de
la propriile organe interne. In acest caz, con tinutul visului ar fi, deasemenea
, lipsit de
sens si la fel de imposibil de interpretat a precum notele scoase la ntmplare pe
claviatura de catre o mna neexperimentata n muzica, iar definitia visului ar fi, p
ur si
simplu, aceasta: "Un proces material totdeauna inutil si foarte adesea morbid" (
Bing).
Toate semnele caracteristice ale visului se explic a atunci prin activitatea inc
oerent a a
anumitor grupuri de celule care r amn n stare de veghe n creier, sub imperiul
acestor excitatii fiziologice, n timp ce restul organismului se afla cufundat n so
mn.
7 Sentimentul popular, influentat mediocru de catre aceste aprecieri ale stiinte
i si
putin riguros cu privire la originile profunde ale visului, se ncapatneaza n antica
sa
credinta. Pentru el, visul are un sens si acest sens ascunde o previziune*/ Pent
ru a o
elibera din continutul visului, care este adeseori mult prea confuz si misterios
, este
necesar sa se aplice anumite procedee de interpreta re, iar aceste procedee
constau, n general, n nlocuirea continutului visului, asa cum a ramas el n memorie,
printr-un alt continut. Transpunerea se poate face n amanunt, cu ajutorul unei
"chei" care nu trebuie sa varieze. Se poate, deasemenea, nlocui dintr-o data
obiectul esential al visului printr-un alt obiect fata de care primul n-ar fi de
ct
.simbolul.
ta. Pentru el, visul are un sens si acest sens ascunde o previziune*/ Pentru a o

elibera din continutul visului, care este adeseori mult prea confuz si misterios
, este
necesar sa se aplice anumite procedee de interpreta re, iar aceste procedee
constau, n general, n nlocuirea continutului visului, asa cum a ramas el n memorie,
printr-un alt continut. Transpunerea se poate face n amanunt, cu ajutorul unei
"chei" care nu trebuie sa varieze. Se poate, deasemenea, nlocui dintr-o data
obiectul esential al visului printr-un alt obiect fata de care primul n-ar fi de
ct
.simbolul.
Oamenii seriosi zmbesc la aceste copilarii, caci noi stim cu totii ca "a visa
nseamna a te nsela".
II
Mare mi-a fost surpriza cnd, ntr-o zi, am remarcat ca cea mai corecta
conceptie despre vis nu trebuie cautata la medici ci la profani, unde ea r amne nc
a
ascunsa, pe jumatate, de superstitie! In ceea ce priveste visul, am ajuns la con
cluzii
neprevazute, care mi-au fost oferite de o noua investigatie psihologica, aceeasi
care
mi-a adus mari servicii n tratamentul angoaselor, obsesiilor, ideilor delirante s
i a altor
conflicte si care, de atunci, a fost adoptat a sub numele de "psihanaliza" de ca
tre o
ntreaga scoala de cercetatori. Majoritatea acestor practicieni nu au putut s a nu

recunoasca numeroase analogii ntre vis si tulburarile psihologice de toate genuri
le
care se constata n starea de veghe. Ni s-a parut deci interesant sa aplicam
imaginilor visului acelasi procedeu de investigatie care si-a dovedit virtutile
fata de
imaginile psihopatice. Ideile de angoasa si ideile de obsesie snt straine unei
constiinte normale, exact cum snt visele fata de o constiinta n stare de veghe.
Originea lor, ca si cea a visului, se cufunda nca n inconstient. Daca s-a apreciat

drept interesant, din punct de vedere practic, studiul na sterii si dezvoltarii
acestor
imagini psihopatice, aceasta s -a datorat faptului ca a fost demonstrat experime
ntal c a
este suficienta descoperirea cailor inconstiente prin care ideile morbide ale un
ui
individ ntlnesc restul continutului lui psihic pentru ca simptomul nevrotic s a fi
e
rezolvat si ca ideea morbida sa devina complet reprimabila. Psihoterapiei i se
datoreaza, deci, procedeul de care ma folosesc pentru a rezolva problema visului
.
Acest procedeu este usor de descris, dar aplicarea sa necesita experienta si abi
litate.
Sa presupunem ca avem de-a face cu un bolnav afectat de ideea de angoas a. II vo
m
invita sa-si fixeze atentia asupra acestei idei, dar nu cum a facut-o n alte rndur
i, ca
sa bata cmpii, ci pentru a-i scruta cu claritate toate fetele si a-i destainui me
dicului,
fara rezerva, orice i va trece prin minte. Cel mai adesea, bolnavul ncepe prin a
raspunde ca atentia sa este incapabila sa sesizeze ceva. Trebuie sa fie contrazi
s si
sa i se afirme energic ca este imposibil sa nu i se prezinte nici un fel de imag
ini. Si,
de fapt, se va ajunge curnd sa se produca o multime de idei si de asociatii de id
ei;
dar ele vor fi, cu regularitate, precedate de o remarc a a pacientului prin care
el le va
declara absurde sau insignifiante, ori va pretinde c a ele i-au venit n minte din

ntmplare, fara sa fie legate prin ceva cu tema propus a. Se observa atunci ca, n
mod sigur, tocmai aceasta autocritica este cea care l-a mpiedicat pe bolnav sa-si

exteriorizeze imaginile sau chiar sa le constientizeze. Daca poate fi convis ca,

renuntnd la criticarea ideilor sale, s a continue pur si simplu sa enunte toate
asociatiile, pe care un efort sustinut al atentiei-le face sa-i vina n minte, se
obtine un
material psihic care se afla n legatura directa cu ideea morbida initiala si perm
ite
descoperirea asociatiilor existente ntre aceasta ideesi viata psihica a bolnavulu
i,
gratie carora medicul va sfrsi prin a nlocui ideea morbida cu o idee noua, adaptat
a
exact cerintelor psihologice ale pacientului sau.
Nu este locul aici pentru a se examina ipotezele pe care se bazeaz a aceasta
experienta, nici concluziile care se -desprind din faptul ca ea este infailibila
. Este
suficient sa spunem ca fixndu-ne atentia asupra asociatiilor "involuntare", asupr
a
celor "care ne mpiedica sa gndim", asupra celor pe care autocritica se gr abeste s
a
le respinga ca fiind insignifiante obtinem, alaturi de ideea morbida, un materia
l care
ne va permite s-o eliminam. Daca se ncearca procedeul de catre cineva asupra sa
nsusi, cel mai bun mijloc de a sus tine experienta este acela de a nota n scris, p
e
masura ce se prezinta, ideile a caror aparitie nu se explica.
As vrea acum sa arat rezultatul la care se poate ajunge aplic nd aceasta metoda l
a
interpretarea visului. In principiu, orice vis s-ar preta n mod egal la demonstra
tia
mea, dar eu prefer, din diferite motive, s a-l aleg pe cel pe care l-am avut noa
ptea
trecuta.Este scurt,ceea ce ne permite sa-l folosim si ceea de am retinut din el
este
absurd si confuz, asa cum am dorit. lata continutul acestui vis pe care l-am not
at
imediat dupa trezire:
ta, nici concluziile care se -desprind din faptul ca ea este infailibila. Este
suficient sa spunem ca fixndu-ne atentia asupra asociatiilor "involuntare", asupr
a
celor "care ne mpiedica sa gndim", asupra celor pe care autocritica se gr abeste s
a
le respinga ca fiind insignifiante obtinem, alaturi de ideea morbida, un materia
l care
ne va permite s-o eliminam. Daca se ncearca procedeul de catre cineva asupra sa
nsusi, cel mai bun mijloc de a sus tine experienta este acela de a nota n scris, p
e
masura ce se prezinta, ideile a caror aparitie nu se explica.
As vrea acum sa arat rezultatul la care se poate ajunge aplic nd aceasta metoda l
a
interpretarea visului. In principiu, orice vis s-ar preta n mod egal la demonstra
tia
mea, dar eu prefer, din diferite motive, s a-l aleg pe cel pe care l-am avut noa
ptea
trecuta.Este scurt,ceea ce ne permite sa-l folosim si ceea de am retinut din el
este
absurd si confuz, asa cum am dorit. lata continutul acestui vis pe care l-am not
at
imediat dupa trezire:
O reuniune la o masa -sau la o masa de restaurant. Se serve ste piure de
spanac. Doamna EX. este a sezata lnga mine si este ntoarsa n ntregime spre
mine. Ea mi pune familiar mna pe genunchi. Eu fac un gest pentru a-i ndeparta
mna. Atunci ea mi spune: "Ati avut ntotdeauna ochi att de frumosi". Si eu
disting, confuz, ceva care seamana cu un desen reprezentnd doi ochi sau
sticlele unei perechi de ochelari.
Iata visul, sau cel putin, iata ce am putut eu sa notez.. II gasesc obscur,
insignifiant si aproape surprinzator. Doamna E.L. este o persoan a cu care eu am
avut
vagi relatii de prietenie si cu care, dupa cte stiu, n-am dorit sa am altele. Est
e
multa vreme de cnd n-am mai vazut-o, si nu cred sa fi auzit vorbindu-se de ea n
ultimul timp. Nu ntlnesc, n desfasurarea acestui vis, nici o urm a de afectivitate.

Cu ct reflectez mai mult asupf lui, cu att mi pare mai putin inteligibil. Trebuie sa

procedez acum la examenul meu introspectiv si sa notez, fara partinire, dar si
necritic, ideile care-mi vor veni n minte. Dar nu-mi trebuie mult timp pentru a -
mi da
seama ca aceasta munca este mult mai usoara daca descompun mai nti visul si
elementele sale si daca grupez, n jurul acestor fragmente izolate, ideile care se

leaga ntre ele.
Reuniune, Masa sau Masa la restaurant.Imi amintesc mai nti incidentul cu
care s-a ncheiat seara de ieri. Pe c nd plecam de la o mica reuniune n tovarasia
unui prieben, acesta s-a oferit sa ia o masina si sa ma conduca acasa. "mi place
asa
de mult, adauga el, inventarea taximetrului. II cauti din ochi, l ocupi, te ndepar
tezi..."
Dupa ce am urcat n masina si soferul -a potrivit n asa fel geamul nct sa se poata
vedea suma taxata, 60 helleri, am reluat glumind: "Abia ne -am asezat si iata-ne

ndatorati. Taximetrul este ca masa la restaurant, sim ti ca devii avar si egoist,
obligat
fiind sa te gndesti la suma care creste. Ea creste prea repede si ti-e teama ca n
-o
sa-ti ajunga banii. La masa la restaurant am ntotdeauna aceasta preocupare putin
comica de a nu lasa pretul consumatiei sa se stabileasca n detrimentul meu". Si
am citat, recunosc, fara cine stie ce legatura, doua versuri ale lui Goethe:
"Voi ne dati viata, voi ne lasati ca, saraci, sa contractam o datorie..."
O a doua idee relativa la masa la restaurant: cu/ c teva saptamni n urma,
aflndu-ma la masa ntr-un han din Tyrol, am avut o discu tie cu sotia mea. Mi-a
displacut ca ea facea oferte de vnzare unor persoane cu care eu vroiam cu orice
pret sa evit relatiile comerciale. Am rugat-o sa nu le dea atentie acelor strain
i si sa se
ocupe de mine. Aici mi pare ca, ntr-un fel sau altul, ma simtisem frustrat de masa

aceea. Ceea ce ma frapeaza acum,deasemenea, este contrastul dintre atitudinea
sotiei mele la acea masa si cea pe care a luat-o n vis doamna E.L. care se
ntorsese n ntregime spre mine.
Alta remarca: acest detaliu din visul meu este reproducerea unei mici scene
care a avut loc ntre sotia mea si mine pe vremea cnd eu i faceam curte pe ascuns.
Ea ma mngiase pe sub masa, ca raspuns la o scrisoare n care o cerusem n
casatorie. In vis, persoana straina E.L. este cea care o nlocuieste pe sotia mea.

a remarca: acest detaliu din visul meu este reproducerea unei mici scene
care a avut loc ntre sotia mea si mine pe vremea cnd eu i faceam curte pe ascuns.
Ea ma mngiase pe sub masa, ca raspuns la o scrisoare n care o cerusem n
casatorie. In vis, persoana straina E.L. este cea care o nlocuieste pe sotia mea.

Doamna E.L. este fiica unui om c aruia eu i-am datorat cndva bani. Aici
descopar o relatie nebanuita ntre detaliile visului meu si ideile pe care el mi l
e
trezeste.-^p^cJjjnTnaresUlantul asocia^iloj^care porneste de la unul
dintre~elementele~ vTsului, te~g asesti condus element. AltTeTspus^~exista fntre

ideile stimulate de vis legaturi care nu snt discernabile n visul nsusi.
Cnd o persoana pare sa conteze pe serviciile alteia, f ara sa-si dea ea nsasi
cea mai mica osteneala, n ce termeni se obisnuieste sa i se reproseze ? I se spun
e:
"Credeti ca sntem aici pentru ochii dumneavoastr a frumosi ?" Astfel nct, cuvintele

pronuntate n visul meu de doamna E.L.: "A ti avut ntotdeauna ochi att de frumosi",
nu semnifica altceva dect: "Ceea ce s-a facut, s-a facut din dragoste pentru
dumneavoastra; ati avut ntotdeauna gratuit ceea ce v -ati dorit". Binenteles ca es
te
adevarat contrariul. Prietenii mei m -au facut ntotdeauna sa platesc scump servic
iile
lor.Iata de ce curii sa gratuita cu masina, ieri seara, cu prietenul meu, m-a fr
apat ca o
mprejurare de exceptie.
Pe de alta parte, celuilalt prieten, la care am fost ieri sear a la cina, i-am f
ost
adesea ndatorat. Intr-o alta zi, am ratat o ocazie sa ma achit fata de el. Nu i-a
m facut
dect un singur cadou, o cupa veche cu doi ochi pictati pe ea. Ea se numeste
"Ochiala" si te fereste de deochi. Prietenul de care vorbesc este oculist. Ieri
sear a i-
am cerut, deasemenea, am anunte despre un bolnav pe care i -l trimisesem sa-l
consulte ntr-o problema de ochelari.
Remarcam aici ca aproape toate elementele visului meu se reg asesc n
ideile de mai sus. Ramne sa ne ntrebam ce reprezinta piureul de spanac
servit la masa. Ei bine, piureul evoca o alta scena, care s-a petrecut ntr-o alta
zi la
mine acasa, pentru ca un copil -acela chiar poate sa-si revendice ochi frumosi -
a
refuzat sa mnnce piure. Eu, deasemenea, n copilarie aveam oroare fata de
aceasta leguma si doar mai trziu mi s-au schimbat gusturile si am
apreciat-o. Astfel nct, mentionarea acestei mncari ataseaza la imaginea
baietelului pe cea a propriei mele copil arii. "Considera-te fericit ca ai piure
de spanac,
spunea mama, care dezaproba aceste maniere, mul ti copii ar fi foarte multumiti
sa
fie n locul tau". Aceasta ma duce cu gndul la obligatiile parintilor fata de copii
i lor si
cuvintele lui Goethe:
"Voi ne dati viata,
* Voi ne lasati ca, saraci, sa contractam datorii...", alaturate de cele de mai
nainte, dobndesc un sens nou. Sa ne oprim si sa aruncam o privire
asupra rezultatelor la care am ajuns p na aici. prin analiza acestui vis. Am
nceput prin a izola toate detaliile, rup nd astfel legatura care le alatura unul d
e altul.
Apoi, pornind de la fiecare din a ceste detalii, am urmarit asociatiile de idei
care mi le
trezea. Am obtinut, prin acest mijloc, un ansamblu de g nduri si reminiscente,
printre care am recunoscut un num ar considerabil de elemente esen tiale ale vie
tii
mele intime. Materialul adus astfel la lumina, prin analiza visului, se gaseste n
relatii
strnse cu visul nsusi. Dar un simplu examen al con tinutului visului nu mi l-ar fi

descoperit. Visul era incoerent, neinteligibil si lipsit de orice element afecti
v. In
ideile pe care eu le desfsor n spatele sau se simte, dimpotriva, o afectivitate
intensa" si bine motivata. Aceste idei se nlantuie ntr-o logica perfecta si, n aces
te
asociatii, imaginile care au cea mai mare importanta se reproduc mai frecvent de
c t
altele. In continutul visului pe care l-am propus ca exemplu, unele din
aceste idei esentiale nu sunt reprezentate: opozitia dintre "interesat" si
"dezinteresat", notiunea de "datorie" si cea de "cadou". In acest ghem de gnduri
care
mi s-a relevat prin analiza as putea, strngndmai tare firele, sa arat ca ele tind
toate
catre un nod unic. Dar, alaturi de interesele stiintei exista interese personale

care-mi interzic formal sa public o lucrare de acest gen. Ar trebui pentru aceas
ta sa
descopar unele dintre sentimentele mele intime, care mi -au fost relevate prin a
naliza,
dar pe care nu-mi place sa mi le marturisesc mie nsumi. Este mai bine sa tac. Si
daca snt ntrebat de ce n-am ales un vis pe care sa-l analizez fara rezerve, de o
maniera n care cititorul sa patrunda mai bine sensul si legatura dintre ideile of
erite,
raspunsul este simplu: orice vis pe care as fi putut sa-l aleg s-ar reduce n cele
din
urma la aceleasi elemente dificil de comunicat si m-ar obliga la aceeasi discret
ie.
Dificultatea nu va fi mai mic a daca supun analizei visul unei persoane str aine
. Ar
trebui, cel putin, ca aceasta sa se faca n astfel de circumstante nct sa pot ridica

toate valurile fara a-l trada pe cel care mi-ar fi comunicat visul.
tiale nu sunt reprezentate: opozitia dintre "interesat" si
"dezinteresat", notiunea de "datorie" si cea de "cadou". In acest ghem de gnduri
care
mi s-a relevat prin analiza as putea, strngndmai tare firele, sa arat ca ele tind
toate
catre un nod unic. Dar, alaturi de interesele stiintei exista interese personale

care-mi interzic formal sa public o lucrare de acest gen. Ar trebui pentru aceas
ta sa
descopar unele dintre sentimentele mele intime, care mi -au fost relevate prin a
naliza,
dar pe care nu-mi place sa mi le marturisesc mie nsumi. Este mai bine sa tac. Si
daca snt ntrebat de ce n-am ales un vis pe care sa-l analizez fara rezerve, de o
maniera n care cititorul sa patrunda mai bine sensul si legatura dintre ideile of
erite,
raspunsul este simplu: orice vis pe care as fi putut sa-l aleg s-ar reduce n cele
din
urma la aceleasi elemente dificil de comunicat si m-ar obliga la aceeasi discret
ie.
Dificultatea nu va fi mai mic a daca supun analizei visul unei persoane str aine
. Ar
trebui, cel putin, ca aceasta sa se faca n astfel de circumstante nct sa pot ridica

toate valurile fara a-l trada pe cel care mi-ar fi comunicat visul.
Pot de acum sa concep visul ca un substitut al oric rui continut
sentimental si intelectual al asociatiilor de idei la care analiza m -a facut sa

ajung. Nu stiu nca prin ce proces aceste idei au dat na stere visului, dar pot sa
afirm
deja ca este o greseala sa nu se vada n acesta dect un fenomen material fara
importanta pentru psihologie si care nu are alta cauza dect activitatea persisten
ta a
unor grupuri de celule n timpul somnului.
Remarcam aici ca continutul visului este mult mai scurt dec t tot acest ansamblu
de
idei al caror substitut^, pare sa fie. In al doilea rnd, analiza ne arata ca ceea
ce a
provocat visul este o mprejurare insignifianta din seara precedenta.
Binenteles, eu n-as vrea sa trag concluzii generale din analiza unui singur vis.
Dar
cnd experienta mi va ara-ta ca primul vis avut, dendata ce -l supun analizei de mai
sus,
mi da nlantuiri de idei asemanatoare, ca aceste idei nu numai ca snt judicios legat
e ntre ele,
dar chiar reproduc partial elementele visului, poate ca at unci voi fi n drept sa
afirm ca
asociatiile de idei observate prima oara nu snt un efect pur al ntmplarii. Si ma vo
i crede,
poate, autorizat sa stabilesc terminologia noii mele lucrlfri.
Visul, asa cum l-am gasit n memoria mea, l opun materialului ca re-mi va fi mai trz
iu oferit
de analiza. Pe primul l numesc continutul manifest al visului. Pe cel de al doile
a l numesc,
fara alta distinctie prealabila, continutul latent al visului.
Ma gasesc acum n fata a doua noi probleme pe care nu le -am formulat pna acum:
1. Prin ce proces psihic continutul latent al visului s -a transformat n acest
continut manifest pe care l gasesc n memoria mea la trezire ?
2. Pentru care motive a fast gasita necesara aceasta tra nsformare ?
Procesul de transformare a visului latent n vis manifest l voi numi lucrarea visul
ui. Munca
opusa, cea care duce la o transformare n sens invers, o voi numi travaliul analiz
ei. De
celelalte probleme privind natura incitarii la vis, originea materialului visulu
i, sensul sau
probabil, functia sa, motivele care -l fac sa fie uitat att de usor ma voi ocupa
mai trziu, cnd
voi trece de la problema visului manifest la cea a continutului sau latent.
Facnd aceasta, voi evita cu cea mai mare grija c onfuzia dintre visul manifest si
ideile latente
ale visului, caci m-am gndit adesea ca daca se ntlnesc n literatura attea date false
si
contradictorii despre viata visului, aceasta se datoreaza faotului ca scriitorii
ignora cel mai
adesea ca visul contine gnduri latente si ca este important ca acestea sa fie mai
nti degajate
prin analiza.
L
14
III
Transformarea gndurilor latente ale visului n continutul sau manifest merita sa re
tina
ntreaga noastra atentie, deoarece ea este primul exemplu cunoscu t al manierei n c
are
un material psihic trece dintr -o forma de expresie perfect inteligibila ntr -o a
lta, la
ntelegerea careia noi nu ajungem dect printr -o munca metodica.
Referitor la relatiile care exista ntre continutul latent al visului si continut
ul sau
manifest, visele pot fi mpartite n trei categorii:
t al manierei n care
un material psihic trece dintr -o forma de expresie perfect inteligibila ntr -o a
lta, la
ntelegerea careia noi nu ajungem dect printr -o munca metodica.
Referitor la relatiile care exista ntre continutul latent al visului si continut
ul sau
manifest, visele pot fi mpartite n trei categorii:
-Pe primul loc plasam visele clare si rezonabile care par mprumutate direct din v
iata
noastra constienta. Aceste vise se produc adesea. Ele snt scurte si nu ne interes
eaza
deloc, pentru ca ele n-au nimic care sa surprinda, nimic care sa frapeze imagina
tia.
Existenta unor asemenea vise este cel mai bun argument contra teoriei care susti
ne ca
visul ar fi un produs al activitatii izolate al ctorva grupuri de celule. Ele nu
atesta n nici
un fel existenta unei activitati psihice reduse sau fragmentate si, totusi, noi n
u ezitam sa
le recunoastem caracterele visului, nu le confundam niciodata cu productiile sta
rii de
veghe.
lt
. Pe locul secund avem grupa v iselor rezonabile, al caror sens, orict de clar, n
e
uluieste pentru ca nimic, n ceea ce ne priveste, nu justifica astfel de preocupar
i. Acesta
este, spre exemplu, cazul n care visam ca unul dintre parinti, care ne este drag,
moare
de ciuma, desi n-avem nici un motiv sa ne temem de acest evenimen t sau sa-l cre
dem
posibil. Ne ntrebam cu surprindere: "De unde -mi poate veni aceasta idee ?"
. , In sfrsit, a treia grupa cuprinde visele care snt
~ lipsitg deopotriva de sens si clarita te^ care snt
incoerente, obscure sf~absurde. D e altfel, sub aceasta
forma ele se prezinta cel mai adesea si pentru aceasta
mpdicii, care nu atribuie viselor dect o importanta medi 15
ocr, refuza sa vada n ele altceva dect produsul unei activitati psihice reduse. Sa
spunem n
plus ca, ntr-o maniera generala, rareori visele oarecum lungi si nentrerupte sa nu

prezinte unele trasaturi de incoerenta. Se poate concluziona, din cele de mai su
s, ca opozitia
dintre continutul latent al visului si continutul sau manifest nu are importanta
dec t pentru
visele din a doua si ndeosebi din a treia categoriei Acestea snt cele n care se ntlne
sc
enigmele care nu pot fi rezolvate * dect nlocuind continutul manifest cu continutu
l latent. [t
Analiza pe care am expus-o mai nainte este aceea a unui vis din aceasta categorie
,
deopotriva confuz si neinteligibil. Dar, n ciuda asteptarii noastre, ne -am lovit
de motivele
de discretie care ne-au mpiedicat sa dezvoltam temeinic analiza noastra < si, dup
a
cteva ncercari de acelasi gen, ne credem ndreptatiti sa presupunem ceea ce jrmeaza:

Intre caracterul confuz si incomprehensibil al visului si rezistenta care se res
imte la
dezvaluirea gndirii latente exista un raport secret si necesar.
Vom cauta sa stim de ce nat ura este acest raport, dar mai nainte este de dorit s
a ne ndreptam
atentia spre visele mai simple din prima categorie, cele n care continutul manife
st si
continutul latent se confunda de o asemenea maniera ca lucrarea visului,pare aic
i nula.
Examenul acestor vise mai este necesar si dintr -un alt punct de vedere. Acesta
este tipul dupa
care se formeaza visele copiilor, vise coerente si ntotdeauna perfect clare. In t
reacat fie zis,
acesta ar fi un motiv n plus de a nu reduce visul la o activitate partial a a cre
ierului n somn,
caci de ce aceasta reducere a functiilor psihice ar fi proprie somnului adultulu
i si nu si celui al
copilului ? Totodata, procesele psihice 1& copil fiind extrem de simplificate, s
tudiul lor ne
pare a fi o pregatire necesara pentru studiul psihologiei adultului.
Voi da aici, ca exemple, cteva vise ale copiilor pe care am avut posibilitatea sa
le culeg.
O fetita de nouasprezece luni este tinuta la regim o zi pentru ca a vomitat dimi
neata. Dupa
spusele bonei, raul i-a fost provocat de capsuni. In noaptea urmatoare fetita pr
onunta n vis
mai nti propriul sau nume si apoi "capsuna...tartina...cos".Deci,fetita viseaza ca
mannc" si
16
vede n meniul sau, n mod precis, lucrurile de care se asteapta sa fie lipsita.
._ Un baietel de douazecisidoua de luni vede, tot n vis, o placere refuzata: n ziu
a precedenta
el trebuise s8-i ofere unchiului sau un paner cu cirese din care lui nu i s -a p
ermis sa mannce
dect una singura. Trezindu -se dimineata, el a declarat ncntat: "Herman a mncat toat
e
ciresele".
O fetita de trei ani si trei luni a facut o plimbare cu barca, plimbare prea scu
ra dupa gustul ei,
caci a nceput sa plnga n clipa cnd a cobort. A doua zi, ea a povestit ca s -*a plimba
t pe lac
n timpul noptii. Ea si continuase, deci, n vis, distractia ntrerupta.
Un baietel de cinci ani si trei luni se arata prost 'dispus n timpul unei excursi
i n regiunea
Dachstein. La fiecare nou urcus ntreba daca acolo era Dachstein si sfrsi prin a re
fuza sa
mearga cu ceilalti pentru a vedea casc ada. Atitudinea sa, care a fost pusa pe s
eama oboselii,
si-a gasit explicatia a doua zifc el declara la trezire ca a visat ca urca pe Da
chstein. El crezuse
ca scopul plimbarii era ascensiunea pe Dachstein si, nevaznd muntele, se simtise
frustrat,
dupa care visul l despagubise de deceptia zilei.
Acelasi exemplu la o fetita de sase ani, n plimbare cu tatal ei si pe care ora trz
ie i -a obligat sa
se ntoarca, fara sa-si fi atins scopul. Ea remarca un stlp indicator pe care se ci
tea numele
unui alt loc de excursie si tatal ei i promise s -o duca acolo alta data. A doua
zi dimineata, ea
povesti tatalui ei ca visase ca facusera mpreuna prima excursie si apoi p*e cea d
e -a doua.
Este lesne de observat ca toate aceste vise ale copiilor snt identice ntr -un punc
t. Ele
realizeaza dorintele care s-au nascut ziua si care n-au fost satisfacute. Ele snt
deci, direct, fara
nconjur* dorinte realizate.
Iata nca un vis de copil, neinteligibil la prima vedere, dar care nu face altceva
dect sa
realizeze o dorinta. O fetita de aproape patru ani, a fost adusa de la tara la o
ras, datorita unei
poliomielite. Ea si-a petrecut noaptea la o matusa fara copii, ntr -un pat dispro
portionat de
mare fata de talia ei. A doua zi dimineata ea a relatat
17
._ Un baietel de douazecisidoua de luni vede, tot n vis, o placere refuzata: n ziu
a precedenta
el trebuise s8-i ofere unchiului sau un paner cu cirese din care lui nu i s -a p
ermis sa mannce
dect una singura. Trezindu -se dimineata, el a declarat ncntat: "Herman a mncat toat
e
ciresele".
O fetita de trei ani si trei luni a facut o plimbare cu barca, plimbare prea scu
ra dupa gustul ei,
caci a nceput sa plnga n clipa cnd a cobort. A doua zi, ea a povestit ca s -*a plimba
t pe lac
n timpul noptii. Ea si continuase, deci, n vis, distractia ntrerupta.
Un baietel de cinci ani si trei luni se arata prost 'dispus n timpul unei excursi
i n regiunea
Dachstein. La fiecare nou urcus ntreba daca acolo era Dachstein si sfrsi prin a re
fuza sa
mearga cu ceilalti pentru a vedea casc ada. Atitudinea sa, care a fost pusa pe s
eama oboselii,
si-a gasit explicatia a doua zifc el declara la trezire ca a visat ca urca pe Da
chstein. El crezuse
ca scopul plimbarii era ascensiunea pe Dachstein si, nevaznd muntele, se simtise
frustrat,
dupa care visul l despagubise de deceptia zilei.
Acelasi exemplu la o fetita de sase ani, n plimbare cu tatal ei si pe care ora trz
ie i -a obligat sa
se ntoarca, fara sa-si fi atins scopul. Ea remarca un stlp indicator pe care se ci
tea numele
unui alt loc de excursie si tatal ei i promise s -o duca acolo alta data. A doua
zi dimineata, ea
povesti tatalui ei ca visase ca facusera mpreuna prima excursie si apoi p*e cea d
e -a doua.
Este lesne de observat ca toate aceste vise ale copiilor snt identice ntr -un punc
t. Ele
realizeaza dorintele care s-au nascut ziua si care n-au fost satisfacute. Ele snt
deci, direct, fara
nconjur* dorinte realizate.
Iata nca un vis de copil, neinteligibil la prima vedere, dar care nu face altceva
dect sa
realizeze o dorinta. O fetita de aproape patru ani, a fost adusa de la tara la o
ras, datorita unei
poliomielite. Ea si-a petrecut noaptea la o matusa fara copii, ntr -un pat dispro
portionat de
mare fata de talia ei. A doua zi dimineata ea a relatat
17
ca a visat ca patul devenise mult prea mic, astfel nct nu mai avea loc n el. Enigma

acestui vis, ca realizare a unei dorin te, este usor de dezlegat. Cine nu stie c
a pentru
copii, un lucru este cel mai dorit dintre toate: s a devina mare ! Dimensiunile
patului i
amintisera fetitei,, cu mult prea mare intensitate, pu tina ei importanta. Astfe
l, ea s-a
grabit sa remedieze n vis aceasta situatie umilitoare si a devenit att de mare ca
nici
chiar marele pat nu mai putea s -o ncapa.
Chiar atunci cnd visul copilului se complica si se rafineaza, el ramne totdeauna u
sor
de redus la satisfacerea unei dorin te. Un baietel de opt ani viseaza ca se afla
alaturi
de Ahile n carul condus de Dtomede. Se stie ca el se cufundase cu o zi nainte n
lectura legendelor eroice ale Greciei. Nu este nici o ndoiala ca, entuziasmat de
acesti doi eroi, el sa nu fi regretat ca nu a trait n vremea lor.
Aceste diferite exemple ne relev a un al doilea caracter al visului copilului: e
l se afla n
relatie directa gH viata cotidiana. Dorintele pe care le vedem realizate aici, c
opilul lea
formulat n timpul zilei, cel mai adesea n timpul zilei precedente, cu o intensitat
e cu
totul deosebita. Pe de alta parte, el nu viseaza niciodata lucruri care par insi
gnifiante
sau indiferente pentru spiritul infantil.
La adult se ntlnesc, deasemenea, numeroase exemple de astfel de vise de tip
infantil, dar cum am spus deja, ele s nt aproape totdeauna fparte scurte. Astfel,
multe
persoane, daca li se face sete cnd dorm, viseaza ca beau. In acest fel, momentan
dorinta ndepartata, ele pot continua sa doarma. Aceste vise, care ar putea fi num
ite
vig de confort, nu snt rare si se produc adesea cu putin fc*mp nainte de trezire,
cnd cel care doarme se apropie de. momentul n care va trebui sa se scoale.'El se
grabeste atunci sa viseze ca este n picioare, ca este deja ocupat cu toaleta, sau

chiar ca se afla la scoala,, la birou, n locul unde trebuie sa se duca. In noapte
a care
precede o calatorie se viseaza adesea ca s-a ajuns la locul de destina tie.
Deasemenea^ naintea unei reprezentatii teatrale sau a unei reuniuni prietene sti
se
ajunge ca visul sa anticipeze,printr-un gen de nerabdare,placerea promisa.
alatorie se viseaza adesea ca s-a ajuns la locul de destina tie.
Deasemenea^ naintea unei reprezentatii teatrale sau a unei reuniuni prietene sti
se
ajunge ca visul sa anticipeze,printr-un gen de nerabdare,placerea promisa.
18
Realizarea dorintei se exprima uneori, n vis, ntr-o maniera indirecta. Atunci este

necesar, pentru a restabili adev arata gndine a celui care doarme, sa se adauge
lantului veriga care lipseste. Este primul pas pe calea interpret arii visului.
Un sot,
spre exemplu, mi povesteste visul tinerei sale sotii. Aceasta a visat ca i-a veni
t ciclul.
Or, ncetarea ciclului este simptomul graviditatii. Aceste doua idei nu pot dect sa

coincida n mintea tinerei femei, iar con tinutul visului ei, ca dorinta realizata
, mi
indica n mod clar ca ea doreste ca graviditatea sa ntrzie sa se produca.
In cazurile speciale, de necesitate extrem a, visele de tip infantil devin extre
m de
frecvente. Seful unei expeditii polare povesteste ca n timpul iernarii oamenilor
sai
printre gheturi, acestia, obligati la meniuri invariabile srratii minime, visau
ori de cte
ori dormeau, precum copiii, mese copioa se, munti de tutun si placerile fumatulu
i.
Nu rareori se ntmpla ca , pe fondul unui vis obscur, lung si confuz, sa se detasez
e
un motiv mai clar, n care se recunoaste imediat realizarea unei dorin te. Dar ace
st
motiv este sudat de materiale incomprehensi bile si dupa o munca ndelungata n
analiza viselor adultilor, chiar a celor care par mai superficiale, este surprin
z ator sa
se constate ca ele n-au niciodata simplitatea viselor infantile si ca un sens mi
sterios
se ascunde n spatele imaginii dorintei realizate.
Enigma visului ar fi, fara ndoiala, dezlegata ntr-o maniera mai simpla si mai
satisfacatoare daca analiza ne-ar permite sa reducem visele obscure si neintelig
ibile
ale adultilor la tipul infantil, adica sa vedem aici realizarea unei dorin te in
tens
resimtite n timpul zilei. Dar aceasta asteptare pare sa fie cel mai putin justifi
cata.
Visele adultilor snt aproape ntotdeauna pline de materiale absurde si eteroclite c
are
nu prezinta urma vreunei dorinte realizate.
nainte de a abandona aceste vise infantile, care snt n mod vizibil realizari ale
dorintelor, notam nca o particularitate care a fost observat a de mult timp n vis
si
care se verifica cel mai bine pecele dinprima grup a. Fiecare din visele pe care
le-am
studiat se poate formula
19
printr-o dorinta: "Oh, daca plimbarea pe apa ar fi durat mai multa vreme ! Daca
as fi eu deja
spalat si mbracat ! Daca as fi mncat eu toate ciresele n loc sa le dau unchiului !"
Dar visul
ofera ceva mai mult dect acest mod optativ. El ne prezinta dorinta realizata, el
ne ofera
aceasta realizare sub o forma reala si actuala. Iar materialele de care se serve
ste constau cel
mai adesea n situatii, n imagini senzoriale, aproape ntotdeauna vizuale. Deci, chia
r n
aceasta grupa se produce un gen de transpunere pe care o putem numi lucrarea vis
ului: o
gndire care exista sub forma optativa este nlocuita printr -o imagine actuala.
:1
20
IV
Am ajuns la concluzia ca unele dintre imaginile pe care le ntlnim n visele noastre
cele mai
incoerente snt deasemenea rez ultatul unei transpuneri. Ignoram, este adevarat, d
aca aceasta
transpunere a avut drept obiect o dorinta. Totodata, exemplul visului prezentat
mai nainte si a
carui analiza am dus-o att de departe pare, cel putin n doua din aspectele sale, s
a ne confirm e
aceasta presupunere. Sa ne reamintim ca n analiza acestui vis, sotia mea, la masa
de
restaurant, se ocupa mai mult de straini dect de mine, fapt pentru care m -am sim
tit ofensat. In
vis, dimpotriva, persoana care o reprezenta pe sotia mea, se ntoarce c u totul sp
re mine. Or,
daca un incident penibil a putut sa nasca o dorinta, aceasta este de a vedea pro
ducndu -se
incidentul opus ... n mod sigur incidentul din vis. Iar acest alt sentiment pe ca
re -l descopar
prin analiza, ranchiuna pentru refuzul unei dr agoste dezinteresate, nu-si gases
te oare reversul
n cuvintele din vis ? ("Ati avut ntotdeauna ochi att de frumosi !"). In acest fel,
o parte a
opozitiilor ntre continutul manifest al visului si continutul sau latent se reduc
e la dorinte
realizate.
Lucrarea visului are o actiune nca si mai surprinzatoare, careia i se datoreaza,
fara nici o
ndoiala, visele noastre cele mai incoerente. Lund un vis oarecare, daca -i evaluam
numarul de
imagini, fie direct, fie notndu -le n scris si facem apoi acelasi calc ul al ideil
or latente relevate
prin analiza, a caror urma a fost pastrata n "vis, vom observa ca lucrarea visulu
i a operat o
comprimare, o condensare aparte. Este greu sa ne facem o idee a priori despre im
portanta
acestei condensari, dar ea nu va putea de ct sa ne frapeze si mai mult, pe masura
ce naintam
n analiza visului.
Nu vom ntlni atunci nici unul dintre elementele continutului sau ale carui fire sa
nu
porneasca,n doua trei
21
-l descopar
prin analiza, ranchiuna pentru refuzul unei dr agoste dezinteresate, nu-si gases
te oare reversul
n cuvintele din vis ? ("Ati avut ntotdeauna ochi att de frumosi !"). In acest fel,
o parte a
opozitiilor ntre continutul manifest al visului si continutul sau latent se reduc
e la dorinte
realizate.
Lucrarea visului are o actiune nca si mai surprinzatoare, careia i se datoreaza,
fara nici o
ndoiala, visele noastre cele mai incoerente. Lund un vis oarecare, daca -i evaluam
numarul de
imagini, fie direct, fie notndu -le n scris si facem apoi acelasi calc ul al ideil
or latente relevate
prin analiza, a caror urma a fost pastrata n "vis, vom observa ca lucrarea visulu
i a operat o
comprimare, o condensare aparte. Este greu sa ne facem o idee a priori despre im
portanta
acestei condensari, dar ea nu va putea de ct sa ne frapeze si mai mult, pe masura
ce naintam
n analiza visului.
Nu vom ntlni atunci nici unul dintre elementele continutului sau ale carui fire sa
nu
porneasca,n doua trei
21
directii, nici o situatie ale carei elemente sa nu fie1 mprumutate din doua sau m
ai
multe reminiscente ale vietii reale. Mi s-a ntmplat, spre exemplu, sa vad n vis un
gen de bazin de not de unde notatorii pareau sa fuga n toate directiile. Intr-un
anumit loc, o persoana se apleca pe deasupra marginii spre o alta c are se balac
ea,
ca pentru a o trage din apa. Gasim aici combinarea unei amintiri din perioada
pubertatii mele si a doua tablouri, dintre care unul era Surpriza la baie, n seri
a lui
Schwind* despre Melusina** (notatori fugind n toate directiile), iar celalalt un P
otop
din Scoala Italiana. Vazusem unul dintre aceste dou a tablouri cu cteva zile naint
e.
In ceea ce priveste mica ntmplare, ea se datoreaza unei amintiri de la scoala de
not cu o scena n care patronul ajuta sa iasa din bazin o femeie, care ntrziase pna
la ora la care erau programati barbatii. In visul pe care l-am ales, ca exemplu
de
travaliu al analizei, exista o situatie pe care analiza ne-o arata a fi n raport
cu diferite
amintiri. Or, fiecare din aceste amintiri a avut contribu tia sa la continutul v
isului. Mai
nti, mica scena din perioada logodnei mele, aceast a apasare a minii sub masa,
despre care am vorbit mai sus si care a furnizat visului amanuntul "sub masa", c
are
poate fi atribuit memoriei. In ceea ce prive ste persoana "ntoarsa spre mine", ea
nu
intra n discutie atunci. Analiza mi arata ca acest detaliu este o realizare a dori
n tei
prin contrariu si care se raporteaza la atitudinea sotiei mele la masa de restau
rant. In
spatele acestei amintiri recente se ascunde o scen a asemanatoare, dar mult mai
tragica care urca pna n perioada logodnei noastre si care ne--a nvrajbit pentru o
ntreaga zi. Ct priveste gestul familiar al minii care se aseaza pe genunchiul meu,
el
evoca alte personaje
Moritz Schwind (1804-l871), pictor romantic german (n.tr.).
Personaj din mitologia franceza care putea fie sa se metamorfozeze n sarpe, fie s
a se
nfatiseze ca o sirena cu soldurile unite n coada de peste. Dupa anul 1400 a patrun
s si n
mitologia germanica (n.tr.)
si alte asociatii de idei. El nsusi devine punctul de plecare a dou a
nlantuiri de amintiri foarte diferite. Si a sa
mai departe.
Trebuie, desigur, ca detaliile mprumutate ideilor latente si care, alaturate, vor

produce o situatie de vis sa fie a priori utilizabile. Prima conditie este preze
nta, n
toate componentele sale, a unui element comun sau a mai
multora.
Lucrarea visului se va servi atunci de acela si procedeu ca cel al lui Francis G
alton*
pentru fotografiile sale de familie. Ea va suprapune elementele, a stfel nct sa fa
ca sa
iasa n evidenta, accentundu-l, punctul central comun al tuturor imaginilor
suprapuse, n timp ce elementele contradictorii, izolate, se vor atenua mai mult s
au
mai putin. Acest procedeu de compozi tie explica n parte imprecizia, caracterul f
lotant
care snt att de caracteristice n detaliile accesorii ale visului. V
Observatiile de mai nainte mi-au servit ca baza pentru a stabili una din regulile

interpretarii visului: cnd, n analiza ideilor visului, ne g asim n prezenta unei
alternative, trebuie sa se tina cont ca aceasta nu este dect o afirmatie deghizat
a, sa
se nlocuiasca "sau" prin "si" si sa se ia cei doi termeni ai falsei alternative d
rept
punctul de plecare a unor noi lan turi de asociatii.
Cnd ideile latente nu au nim ic comun, lucrarea visului, care are ntotdeauna drept

scop formarea unei imagini unice, ajunge totu si sa le contopeasca ntr-una singur
a.
Stratagema pe care ea o folose ste pentru a uni astfel doua idei care nu au nimi
c
comun este aceea de a schimba expres ia orala a uneia din cele doua, adesea chia
r
a ambelor, dintr-o data, lucrare care ajunge la apogeu turn nd doua imagini dispa
rate
ntr-o singura forma de limbaj. Aceasta functie ar putea fi asimilata celei a
versificatorului care gaseste n . concordanta sunetelor vnitatea dorita.
stfel nct sa faca sa
iasa n evidenta, accentundu-l, punctul central comun al tuturor imaginilor
suprapuse, n timp ce elementele contradictorii, izolate, se vor atenua mai mult s
au
mai putin. Acest procedeu de compozi tie explica n parte imprecizia, caracterul f
lotant
care snt att de caracteristice n detaliile accesorii ale visului. V
Observatiile de mai nainte mi-au servit ca baza pentru a stabili una din regulile

interpretarii visului: cnd, n analiza ideilor visului, ne g asim n prezenta unei
alternative, trebuie sa se tina cont ca aceasta nu este dect o afirmatie deghizat
a, sa
se nlocuiasca "sau" prin "si" si sa se ia cei doi termeni ai falsei alternative d
rept
punctul de plecare a unor noi lan turi de asociatii.
Cnd ideile latente nu au nim ic comun, lucrarea visului, care are ntotdeauna drept

scop formarea unei imagini unice, ajunge totu si sa le contopeasca ntr-una singur
a.
Stratagema pe care ea o folose ste pentru a uni astfel doua idei care nu au nimi
c
comun este aceea de a schimba expres ia orala a uneia din cele doua, adesea chia
r
a ambelor, dintr-o data, lucrare care ajunge la apogeu turn nd doua imagini dispa
rate
ntr-o singura forma de limbaj. Aceasta functie ar putea fi asimilata celei a
versificatorului care gaseste n . concordanta sunetelor vnitatea dorita.
* Francis Galton (1822-l911), antropolog englez care a aplicat metoda statistica
n studiul
ereditatii. Este unul dintre ntemeietorii biometriei si fondatorul eugeniei.
22
23
(
i Cea mai mare parte a lucrarii visului consta n a crea aceste tranzitii care snt
uneori
foarte ingenioase, dar care ne apar adesea for tate. Ele servesc la stabilirea a
socia tiei
care exista ntre continutul visului si ideea latenta nsasi, diferita n forma si mat
eria
sa, elaborata n circumstantele care au condus la vis. ,
Urmarind analiza visului nostru model,eu ntlnesc o
gndire care a fost deformata n scopul de a o face sa
coincida cu o alta, complet str aina de prima. Printre
ideile oferite de analiza se gaseste si aceasta: eu nu ma
voi bucura deci niciodata, cum fac altii, de un dar ? Dar
aceasta forma este inutilizabila pentru continutul visului,
astfel nct ea este nlocuita dupa cum urmeaza: nu ma
voi bucura de nimic fara sa suport cheltuielile ? Cuvntul
cheltuieli va lua un sens nou pentru a trece n ciclul
ideilor apartinnd mesei la restaurant si va fi reprezentat
prin piureul de spanac servit la mas a. La noi, ntr-adevar,
cnd se serveste o mncare de care copiii refuza sa se
atinga, mama ncearca sa-i ia cu blndete si sa-i convinga
sa "guste" numai putin. Este cu totul neobisnuit de a
vedea lucrarea visului folosindu-se, fara a ezita, de doua
acceptii ale aceluiasi cuvnt*. Dar experienta ne va arata
curnd ca nimic nu este ma! frecvent.
Se pot, deasemenea, explica prin actiunea de condensare unele imagini speciale a
le
visului, pe care starea de veghe le ignor a n mod absolut. Acestea snt figuri uman
e
cu personalitate multipla sau mixta si, la fel, acele stranii creatii compozite
care nu
sfe pot compara dect cu figurile animatelor create de imaginea popoarelor Orientu
lui.
Dar acestea s-au cristalizat odata pentru totdeauna, n timp ce creatiile visului
par sa
mprumute formele mereu noi ale unei imagina tii inepuizabile.
Care dintre noi n-a ntlnit n propriile sale vise imagini de acest gen ? Ele rezult
a din
combinatiile cele mai diferite. Eu pot sa formez o singura figura cu trasaturi
mprumutate de la multi altii. Eu pot sa vad n
tiile cele mai diferite. Eu pot sa formez o singura figura cu trasaturi
mprumutate de la multi altii. Eu pot sa vad n
In limba germana
cuvntul "Kosten" are o dubla
acceptiune:
"a gusta" si "cheltuieli", "costuri" (n.tr.)
vis o fizionomie binecunoscut a si sa-i dau numele altcuiva sau s-o identific n
ntregime dar s-o plasez ntr-o situatie n care, n realitate, se gaseste o cu totul al
ta
persoana. In aceste cazuri diferite, condensarea mai multor persoane ntr-una
singura confera tuturor acestor persoane un gen de echivalen ta, ele snt puse, di
ntrun
punct de vedere special, pe acela si plan. Aceasta echivalenta poate fi indicata

prin continutul visului, dar cel mai adesea ea nu este descoperita dect prin anal
iza si
nimic n-o releva n vis daca aceasta nu este figura atribuit a persoanei colective
.
Aceasta regula unica si aceste multiple procedee de compozi tie se aplica,
deasemenea, tuturor imaginilor compozite de care abun da visul si din care ar fi

superfluu sa se dea exemple. Ele ne apar mai pu tin stranii din momentul n care
renuntam sa le asimilam obiectelor perceptiei noastre n stare de veghe si ne
amintim sa ele rezulta din actiunea de condensare a visului si servesc la punere
a n
valoare, ntr-o maniera concisa si frapanta, a caracterului comun diferitelor moti
ve
care intra n combinare. Analiza este aceea care ne permite s a descoperim acest
caracter comun, caci tot ceea ce putem conchide cel mai adesea din con tinutul
visului este ca exista o necunoscuta, o valoare x, comuna tuturor acestor imagin
i
eteroclite. Disociind aceste imagini, analiza ne va conduce direct la interpreta
rea
visului.
Sa luam un exemplu. Am visat ca ma aflam n compania unuia dintre vechii mei
profesori de la Universitate; eram a sezat pe o banca si aceasta banca, la fel c
a multe
altele, era proiectata, printr-o miscare rapida, nainte. Lasnd la o parte asociati
ile de
idei care m-au condus la concluzie, cred c a pot sa afirm ca exista aici combina
rea
salii de cursuri si a trotoarului rulant. Intr-un alt vis, ma vad asezat pe banc
heta unui
compartiment de tren, tinndu-mi palaria pe genunchi. Este o palarie nalta, de form
a
unei sticle transparente. Aceast a situatie ma face sa ma gndesc mai nti la
proverbul: "Punnd palaria jos, se obtine orice n lumea asta".
In ceea ce priveste cilindrul de sticla,el ma conduce fara prea mari ocolisuri s
a ma
gndesc la becul Auer st ia
25
compatriotul meu, dr. Auer din Welsbach*. mi zic cS n -as fi nemultumit sa fac, c
a si el, o
descoperire care sa ma faca bogat si independent... Atunci as calatori, n loc sa
ramn la
Viena. In vis eu calatoresc cu descoperirea mea, aceasta palarie de sticla cu o
utilitate nca
discutabila.
Nu rareori se ntmpla ca lucrarea visul ui sa se complaca la formarea unei imagini
compozite
din doua idei contradictorii. Spre exemplu, acest vis al unei tinere femei care
se vede
purtatoarea unei tije nflorite, cea a ngerului din tablourile Bunei Vestiri (simbo
lul inocentei;
aceasta tnara femeie se numeste Maria). Numai ca tija poarta flori albe si grele
care se
aseamana cu cameliile (contrariul inocentei: dama cu camelii).
O mare parte a descoperirilor noastre despre actiunea de condensare n vis se poat
e rezuma
astfel: materialul latent al visului este cel care determina continutul manifest
n cele mai
mici detalii. Niciunul dintre aceste detalii nu deriva dintr -o idee izolata, ci
din mai multe
idei mprumutate dintre acestea si care nu snt n mod necesar n relatii reciproce. Ele

pot apartine domeniilor cele mai diferite ale ideilor latente. Fiecare detaliu a
l visului este
propriu-zis reprezentarea n continutul visului a unui astfel de grup de idei disp
arate.
Dar analiza ne descopera nca o particularitate a acestor schimburi complicate ntr
e continutul
visului si ideile latente. Alaturi de aceste fire divergente, care pleaca de la
fiecare din detaliile
visului, exista altele care pornesc de la ideile latente sj merg divergent catre
continutul visului,
n ssa fel nct o singura idee laten ta poate fi reprezentata prin mai multe detalii.
Intre
continutul manifest al visului si continutul sau latent se formeaza astfel o ret
ea complexa de
fire ncrucisate.
Condensarea ne pare un element important si cu totul caracteristic lucrarii visu
lui, la fel ca
transformarea ideii n situatie ("dramatizarea"). Pna n prezent ne -a fost imposibil
sa
descoperim care este motivul care face necesara aceasta comprimare.
n ssa fel nct o singura idee laten ta poate fi reprezentata prin mai multe detalii.
Intre
continutul manifest al visului si continutul sau latent se formeaza astfel o ret
ea complexa de
fire ncrucisate.
Condensarea ne pare un element important si cu totul caracteristic lucrarii visu
lui, la fel ca
transformarea ideii n situatie ("dramatizarea"). Pna n prezent ne -a fost imposibil
sa
descoperim care este motivul care face necesara aceasta comprimare.
i
* Karl Auer von Welsbach (1858 -l929), chimist austria ac. A inventat sita incan
descenta
pentru lampile cu gaz care-i poarta numele. ' '
In visele complicate si nclcite de care ne ocupam acum, deosebirea care se remarca
ntre
continutul manifest al visului si continutul sau latent nu poate fi atribuita n m
od un ic
necesitatii de a condensa si dramatiza. Anumite indicii, este interesant de rele
vat, dovedesc
existenta unui al treilea factor.
Sa remarcam, mai nti, ca atunci cnd am ajuns prin analiza la cunoasterea ideilor la
tente, ele
ne apar de cu totul alta nat ura dect continutul manifest al visului. Dar aceasta
nu este dect o
prima impresie, care se va risipi dupa examinare, caci constatam n cele din urma
1 ca ntreg
continutul visului se explica prin ideile latente precum si ca majoritatea ideil
or latente s i au
reprezentarea n continutul manifest. Subzista, totodata, o diferenta: ceea ce vis
ul desfasura
amplu drept esentialul continutului sau este chiar ceea ce se va dovedi, n urma a
nalizei
ideilor latente, a avea un rol cu totul secundar. Dimpotriva, aluz ia cu greu pe
rceptibila, care
abia se iveste din regiunile cele mai tenebroase ale visului, este cea care va r
evendica primul
rol printre ideile latente. Acest proces putem sa -l descriem astfel:
In timp ce lucrarea visului se mplineste,intensitatea psihic a a ideilor si a rep
rezentarilor
care-i constituie obiectul se transfera asupra altora, asupra acelora pe care, n
mod
sigur, noi nu ne asteptam deloc sa le vedem accentuate astfel. ! i
Acest transfer al accentului psihic este cel care contribuie cel mai m ult la as
cunderea sensului
visului si la nerecunoasterea relatiilor dintre visul manifest si visul latent.
In cursul acestui proces, pe care l voi numi deplasarea visului, eu vad, deasemen
ea,
intensitatea psihica sau afectiva a ideii latente transformndu -se n a26
27
gitatie materiala. Iar atunci cnd voi fi tentat sa iau drept esential ceea ce est
e evident
voi remarca, dimpotriva, ca trebuie sa vad ntr-un detaliu obscur substitutul idei
i
esentiale a visului.
Ceea ce numesc deplasarea visului a s putea sa numesc, la fel de bine, inversare
a
valorilor. Mai mult, fenomenul merit a sa ne oprim asupra lui. Voi adauga deci,
ca n
analizele pe care le-am facut diferitelor vise am ntlnit toate gradele deplasarii
si
inversarii. Exista vise n care ele nu se produc aproape deloc. Acestea s nt visele

rationale si inteligibile, ca cele pe care le -am prezentat la nceput si care nu
snt dect
dorinte deschis exprimate. In alte vise, dimpotriv a, nu se gaseste nici un sing
ur
element care sa-si fi pastrat ntreaga sa valoare. Tot ceea ce era esential n ideil
e
latente este reprezentat aici prin detalii accesorii si se descopera ntre acestea
si
acelea un important lant de asociatii. Cu ct visul este mai obscur si mai nclcit, c
u
att mai mult trebuie sa se tina cont, pentru a-l interpreta, de procesul de trans
punere.
'
In visul pe care l-am supus analizei, deplasarea se face n asa fel nct. continutul
manifest al visului este accentuat n cu totul alt punct dect continutul sau latent
. In
prim-planul visului avem o situatie, cea a femeii cars pare c a vrea sa-mi faca
avansuri. La nivelul ideilor latente, accentul cade pe dorin ta pe care o am cu
privire
la-o dragoste dezinteresata, la o dragoste "care nu cost a nimic" si aceasta ide
e se
disimuleaza n spatele frazei despre "ochii frumosi" si al aluziei oferite de "piu
reul de
spanac".
..Analiza visului, permitndu-ne sa restabilim perspectiva originar a, ne pune pe
drumul celei mai bune solutii pentru doua probleme foarte dezbatute, cea a incit
atiei
la vis si cea a relatiilor dintre vis si starea de veghe. Exista vise n care lega
tura
directa cu evenimentele din ziua precedent a este vizibila si altele n care
evenimentele nu par sa joace nici un rol. Facnd atunci apel la analiza, observam
ca
toate visele, fara exceptie, si au radacina ntr-o impresie dobndita n ajun, sau mai
bine zis, n ziua care a precedat visul. Aceast a impresie, care poate fi numit a
incitarea la vis, este uneori at t de puternica nct nu este nimic surprinzator n fap
tul
-o dragoste dezinteresata, la o dragoste "care nu cost a nimic" si aceasta idee
se
disimuleaza n spatele frazei despre "ochii frumosi" si al aluziei oferite de "piu
reul de
spanac".
..Analiza visului, permitndu-ne sa restabilim perspectiva originar a, ne pune pe
drumul celei mai bune solutii pentru doua probleme foarte dezbatute, cea a incit
atiei
la vis si cea a relatiilor dintre vis si starea de veghe. Exista vise n care lega
tura
directa cu evenimentele din ziua precedent a este vizibila si altele n care
evenimentele nu par sa joace nici un rol. Facnd atunci apel la analiza, observam
ca
toate visele, fara exceptie, si au radacina ntr-o impresie dobndita n ajun, sau mai
bine zis, n ziua care a precedat visul. Aceast a impresie, care poate fi numit a
incitarea la vis, este uneori at t de puternica nct nu este nimic surprinzator n fap
tul
t
ca ea ne-a preocupat n timpul starii de veghe. In acest caz spunem pe bun a
dreptate ca visul noptii nu face dect sa continue preocuparile zileiADar cei mai
adesea, atunci cnd continutul visului ofera o trimitere la impresiile zilei, aces
ta nu
este dect un amanunt att de mic, att de insignifiant, ca trebuie sa facem un efort
pentru a ni-l reaminti. In acest caz continutul visului, chiar daca este coerenc
si
comprehensibil, ne pare alc atuit din astfel de bagatele nct nu este surprinzator
ca,
n mod obisnuit, toate aceste manifestari snt considerate demne de dispre t.
Totodata, analiza vine sa infirme aceasta apreciere, descoperind ce se ascunde s
ub
aparente. O circumstanta insignifianta, daca se gaseste asezata n prim plan, va
putea sa treaca pe primul loc n incitarea la vis. Insa prin intermediul analizei
descoperim imediat adevarata cauza a visului, circumstanta att de importanta nct
sa-l suscite si careia i s-a substituit cealalta, deoarece ntre ele existau numer
oase
puncte de contact. Cnd continutul visului se prezinta sub o forma lipsita de sens
si
deinteres, analizadescoper a caile de acces pe unde aceste elemente f ara valoar
ele
ntlnesc pe celelalte, care snt de prima importanta pentru psihologia subiectului.
Aceasta substituire n continutul visului se datoreaza actiunii de deplasare de la

incidentul banal la faptul emotionant, de la materiale oarecare la cele care pot
s a
intereseze pe drept. Bazndu-ne pe aceasta noua achizitie putem, mi se pare, sa
oferim un nceput de rezolvare a dublei probleme a incit arii la vis si a relatiil
or dintre
vis si viata cotidiana si sa afirmam: Lucrurile care nu snt obiect de interes n ti
mpul
zilei nu devin obiect de interes pentru vis, iar fleacurile care nu ne ating n st
are de
veghe este imposibil sa ne preocupe n timpul somnului.
Care poate fi incitarea la vis n exemplul pe care l-am propus spre analiza ? Este

faptul, de-a dreptul insignifiant, ca un prieten mi ofera un drum gratuit cu masi
na.
Situatia din vis, masa la restaurant, este o aluzie la acest fapt insignifia nt,
deoarece
palavragind cu prietenul n discutie am facut o paralela ntre taximetru si masa la
restaurant. Faptul esential care se ascunde aici este c a, cu cteva zile mai naint
e,
eu cheltuisem o
28
29
mare suma de bani pentru o persoana din familia mea, de care snt atasat. Iar prin
tre
ideile latente gasesc reflectia ca persoana obligata mi va arata recunostinta, da
r ca
sentimentele sale fata de mine nu vor fi dezinteresate. In con tinutul latent al
visului
dragostea dezinteresata este cea care se afla pe primul plan. Eu acompaniasem de

mai multe ori aceasta persoana n masina si astfel cursa facuta n ajun cu un priete
n
mi adusese n memorie pe cele facute demult. Incidentul banal care devine incitarea

la vis prin legaturi de acest gen este supus unei conditii care nu exista pentru

adevarata sursa a visului: el trebuie sa se fi produs n mod necesar n ajun.
Nu voi abandona aceasta tema a deplasarii n vis fara a semnala un exemplu n care
este interesant de vazut cum condensarea si transpunerea concura mpreuna la
producerea unei imagini a visului. Am expus deja cazul n care doua idei ale visul
ui,
care au un singur punct de contact, fuzioneaz a pentru a introduce n continutul
manifest al visului o imagine mixt a, o imagine al carei nod central inteligibil
va
corespunde detaliului comun, n timp ce detaliile particulare ale celor dou a idei
nu vor
mai fi reprezentate n vis dect prin accesorii confuze. Dac a Ja aceasta actiune de

condensare se adauga o actiune de deplasare nu va mai rezulta o imagine mixta, c
i
a tema a deplasarii n vis fara a semnala un exemplu n care
este interesant de vazut cum condensarea si transpunerea concura mpreuna la
producerea unei imagini a visului. Am expus deja cazul n care doua idei ale visul
ui,
care au un singur punct de contact, fuzioneaz a pentru a introduce n continutul
manifest al visului o imagine mixt a, o imagine al carei nod central inteligibil
va
corespunde detaliului comun, n timp ce detaliile particulare ale celor dou a idei
nu vor
mai fi reprezentate n vis dect prin accesorii confuze. Dac a Ja aceasta actiune de

condensare se adauga o actiune de deplasare nu va mai rezulta o imagine mixta, c
i
o imagine mediana n functie de cele doua idei initiale, pe care n-o po.t compara
dect cu rezultanta' unui paralelogram de for te n functie de componentele sale.
Intr-unul din visele mele, spre exemplu, este vorba de o injec tie cu propilena.
La
nceput nu gasesc, prin analiza, ca fapt de incitare la vis, dec t o circumstanta
insignifianta n care joaca un rol amilena. Aceasta nu explic a nsa cum a devenit
amilena propilena. Dar apartine, deasemenea, ciclurilor de idei ale aceluia si v
is
amintirea primei mele vizite la Munchen, unde am fost impresionat la vederea
Propileelor*.Alte circumstante ale
Intrare monumentala n,unele edificii sau ansam bluri arhitectonice din'Grecia
antica,formata din-tr-un ansamblu de vestiDuluri si porti legate n tre ele prin -
porticuri si
scari. Aici referire la un edifir.iu din Munchen, construit n acest stil in anul
1862.
30
analizei ne ndreptatesc sa admitem ca influenta acestui al doilea cicfu asupra
primului a condus la transformarea amilenei n propilena. Propilena eatc, ca &a
spunem asa, reprezentarea mediana a amilenei si Propileelor si ea s-a introdus n
vis
printr-un gen de compromis, ca urmare a ac tiunii simultane a condens arii si
deplasarii.
Aceasta ni se pare ca este enigma actiunii de deplasare sau, mai degraba, a
motivelor care fac aceasta actiune necesara si pe care ar fi important sa o rezo
lvam
mai nti.
31
VI
In lucrarea visului se poate, daca privim cu atentie, sa mai gasim un fenomen, m
ai putin activ
dect fenomenul deplasarii, dar care contribui e si la transformarea ideilor laten
te ntr -o
maniera care le face de nerecunoscut. Cnd am ajuns, prin analiza, la identificare
a unora dintre
aceste idei, rareori s-a ntmplat sa nu fim surprinsi , chiar de la nceput, de neobi
snuita lor
deghizare. Ele nu ni se prezinta sub forma verbala, pe ct de posibil sobra, n care
avem
obiceiul sa ne mbracam gndurile, ci gasesc cel mai adesea mijlocul expresiei simbo
lice, cel
al poetului care aduna n opera sa comparatiile si metaforele. Motivul folosirii a
tt de
exclusive a imaginilor nu este n fond att de greu de nteles. Continutul manifest al
visului
nefiind format dect din situatii concrete este necesar ca ideile latente, pentru
a fi introduse
aici, sa sufere o deghizare care sa le faca utilizabile pentru r eprezentare. Da
ca ne gndim la
frazele unui articol de ziar sau la cele dintr -o pledoarie n fata curtii cu juri
si daca ne
imaginam posibilitatea de a le nlocui printr -o serie de imagini vizuale, ne vom
face o idee
despre transformarile la care lucrarea visului trebuie sa supuna ideile latente
ca ele sa devina
susceptibile pentru o reprezentare concreta.
In fondul psihic care alimenteaza aceste idei se ntlnesc frecvent amintiri ale uno
r fapte traite,
impresionante, a caror origine se afla n prima copil arie. Ele ofera visului o si
tuatie care se
prezinta totdeauna sub forma concreta si constituie un element foarte important,
deoarece
exercita asupra formarii visului o influenta activa, servind drept nod de crista
lizare, n jurul
caruia se ordoneaza si se grupeaza restul materialului. \Astfel ca, aproape toat
e situatiile pe
care ni le ofera visele noastre nu snt altceva dect copii, considerabil revazute s
i adau
32
gite, a unora dintre aceste amintiri impresionante. Rareori se ntmplS ca, dimpotri
va, vis ul sa
ne ofere o reproducere exacta si nealterata a unei situatii din starea de veghe.
*
Totodata, continutul manifest al visului comporta si altceva n afara de situatii.
Aici se adauga
imagini vizuale fragmentate si incoerente, conversatii, uneori un cap at de fraz
a stereotipa. Ar
fi, fara ndoiala, avantajos daca am trece rapid n revista toate aceste forme de ex
presie care
constituie mijloacele folosite de lucrarea visului pentru a reduce grupul ideilo
r latente la
singura forma adecvata visului.
i Ideile latente descoperite prin analiza ne apar ca un complex psihic cu o arhi
tectura infinit de
confuza, ale carui elemente au ntre ele raporturile cele mai diverse: ele se afla
n prim -plan
sau n fundal; ele instituie conditii, digresiuni, explicatii, justif icari si exi
gente. Aproape
ntotdeauna, alaturi de o asociatie de idei se afla o alta care o contrazice. Iar
acest material
prezinta n fond aceleasi caractere ca si gndirea noastra n stare de veghe. Pentru c
a toate
acestea sa devina un vis, trebuie mai nti ca materialul visului sa fie supus unei
presiuni care
va avea drept prim rezultat condensarea acestui material si apoi fragmentarea el
ementelor sale
interne. Aceste elemente, fragmentate astfel la infinit, se vor reconstitui pe p
lanuri noi. In
sfrsit, actiunea de selectie va elimina tot ceea ce , n acest nou material al visu
lui, va fi
considerat drept impropriu reprezentarii concrete. In ceea ce priveste originile
acestui
material, ntregul proces pe care l -am descris poate fi considerat o regresie. Le
gaturile logice
care uneau ntre ele ideile latente dispar de ndata ce visul manifest s -a consitui
t, actiunea
visului neexercitndu-se n fond dect asupra continutului utilizabil al ideilor laten
te. Revine
analizei sa restabileasca, ia sfrsit, nlant uirile si relatiile logice ale acestor
idei.
Remarcam aici pna la ce punct snt limitate mijloacele de expresie ale visului, com
parate cu
cele ale gndirii n stare de veghe. Totodata, visul nu renunta, la modul general, l
a
reproducerea raporturilor logic e dintre materialele sale. El ajunge, destul de
des, sa le
asimileze. Dar pentru aceasta este necesar sa le nlocuiasca prin pie
33
sele care-i par mai potrivite angrenajelor sale specifice. S -ar zice sa visul, n
fata
tuturor acestor fragmente de idei et alate, se straduieste sa satisfaca exigente
le
imperioase ale logicii. Pentru aceasta el nglobeaza toate materialele sale ntr-o
singura situatie si reproduce un grup logic prin intermediul unei apropieri n tim
p si
spatiu. Aproape la fel cum face pictorul care reprezinta poetii adunati pe Parna
s,
stiind foarte bine ca modelele sale nu s-au ntlnit niciodata pe vrful unui munte si
ca
tabloul sau este pur simbolic.
Aceeasi metoda de figuratie exista n detaliul visului. Cnd acesta juxtapune doua
elemente nseamna ca exista o relatie intima ntre ideile laente pe--eare aceste
elemente le reprezinta. Este demn de remarcat aici c a toate visele din aceeasi
noapte, supuse analizei, seraporteaz a invariabil la un singur ciclu de g nduri.
Legatura cauzala ntre doua idei poate fi sau suprimat a sau nlocuita prin
juxtapunerea a doua lungi fragmente eterogene. Aceste fragmente s nt adesea
intervertite, n sensul ca prima reprezinta concluzia si a doua ipoteza. Orice
transformare imediata a unui lucru n altul reprezinta n vis, credem, relatia de la

cauza la efect.
Am spus mai sus ca visul nu admite alternativa si ca atunci cnd se prezinta doua
ipoteze, el le introduce pe am ndoua n aceeasi asociatie de idei. In alti termeni,

conjuctia "sau" din continutul latent al visului este nlocuita n continutul manife
st prin
conjuctia "si".
Reprezentarile contradictorii se exprima aproape ntotdeauna n vis printr-un singur
si
acelasi element*. Opozitia dintre doua idei, antagonismul lor se exprim a n vis nt
r-o
maniera cu totul caracteristica: un alt element se transform a aici, pna la sfrsit
, n
contrariul sau. Vom vedea mai departe prin ce alt procedeu mai poate visul s a a
u. Vom vedea mai departe prin ce alt procedeu mai poate visul s a
Lingvisti notorii au afirmat ca n cele mai vechi limbi, notiunile contrarii ca "p
uternic slab","
n-auntru-nafara" n-au pentru a se exprima dect un singur cuvnt. Cuvintele primitive
au dublu sens.
34
exprime contradictia. Sa spunem, deasemenea, ca
'senzatia att de frecventa a unei imposibilitati de a ne
misca marcheaza faptul ca exista la cel care doarme doua impulsuri de sens invers

care produc un conflict de voin ta.
: Exista, deasemenea, un anumit num ar de relatii care
par mai utile dect altele n mecanismul formarii visului.
:Acestea snt asociatiile prin asemanare, prin contact si prin corespondenta. Visu
l se
foloseste de ele pentru a sustine actiunea proprie de condensare si din toate
elementele, mai mult sau mai pu tin concordante, el
'alcatuieste o unitate noua.
Se va spune ca acest enunt prea scurt, format din cteva remarci elementare, nu es
te
suficient pentru a oferi o
idee despre numarul infinit de mijloace de care dispune visul
pentru a reprezenta relatiile logice dintre elementele sale. Fiecare vis, n parti
cular,
si desfasoara din acest
-punct de vedere actiunea sa speciala, care este cnd minutioasa, cnd grosolana,
cnd urmareste ndeaproape tema propusa, cnd se ndeparteaza mai mult de ea. In
acest ultim caz el utilizeaza ntr-o mai larga masura procedeele pe care le-am ind
icat
si atunci visul ne pare mai obscur, confuz si incoerent. Dar trebuie remarcat c
a atunci
cnd continutul manifest este prea absurd, c nd el contine o contradictie prea
flagranta, aceasta nu se ntmpla niciodata fara o intentie ascunsa si, adesea, sub
acest aparent dispret fata de regulile logicii descoperim o indica tie privind c
ontinutul
intelectual al ideilor visului. O absurditate n continutul manifest al visului co
respunde,
n continutul sau latent, unui sentiment de contradic tie, de ura sau de dispret.
Deoarece aceasta interpretare ne ofera cel mai bun argument mpotriva teoriei care

atribuia visul unei activitati intelectuale reduse si incoerente este
: necesar s-o sustinem printr-un exemplu:
Visez ca un tnar aflat printre cunostintele mele, M.H..., a fost pus la punc t
violent, ntr-o polemica, de catre un adversar care nu este nimeni altul dec t
marele Goethe. Dupa parerea noastra, a tuturor, atacurile snt deopotriva
nedrepte si violente. In urma acestui incident, M.H. si vede reputatia pierduta.
El se plnge cu amaraciune de aceasta, la o masa la restaurant. Caut, la rndul
meu, sa clarific anumite aspecte cronologice care
35
mi par incredibile. Goethe a murit n 1832. Polemica sa cu M.H. a avut loc ntr-o
epoca anterioara...dar n acea epoca M.H. era prea tnar. Reflectnd la aceasta
mi se pare plauzibil sa admit ca el avea 18 ani. Dar nu stiu exact n ce an
sntem. Restul calculului meu se pierde n ceata. Mai mult, aceasta polemica se
afla n celebra lucrare a lui Goethe, "Natura".
Absurditatea acestui vis reiese nca si mai clar daca avem n vedere ca H. este un
om de afaceri foarte tnar, care nu se preocupa ctusi de putin de poezie si literat
ura.
Sa-i desfasuram acum continutul, prin analiza, si sa aratam ntreaga logica ascuns
a
n spatele acestei absurditati.
1. M.H., pe care l-am cunoscut la mas a la .restaurant, m-a rugat ntr-o
zi sa-i examinez fratele mai mare care manifesta semnele unei deregl ari mintale
. In
timp ce vorbeam cu bolnavul am fost surprins n mod penibil sa-l aud facnd,
fara nici o incitare din partea mea, aluzie la nebuniile din tinere te ale frate
lui sau.
L-am ntrebat despre data sa de nastere (data mortii, n vis) si, pentru a-mi da
seama de anumite tulbur ari de memorie, l-am determinat sa efectueze n
fata mea cteva calcule.
ara nici o incitare din partea mea, aluzie la nebuniile din tinere te ale fratel
ui sau.
L-am ntrebat despre data sa de nastere (data mortii, n vis) si, pentru a-mi da
seama de anumite tulbur ari de memorie, l-am determinat sa efectueze n
fata mea cteva calcule.
2. O revista medicala la care eram membru a publicat, sub semn atura unui
foarte tnar colaborator, o critica violenta a cartii unuia dintre prietenii mei,
F. din
Berlin. Am cerut explicatii redactorului si acesta, exprimndu-si regretul, a
refuzat orice gen de rectificare. Pe deasupra, am rupt rela tiile cu publicatia,

dar n scrisoarea de retragere mi -am exprimat speranta ca relatiile noastre
personale nu vor avea de suferit n urma acestui incident. Aici se afla sursa
veritabila a visului. Proasta primire f acuta cartii prietenului meu m-a necajit
cu att
mai mult cu ct aceasta carte continea o descoperire n biologie pe care o
considerasem esentiala si pe care confratii, dupa attia ani, ncep astazi s-o
aprecieze.
3. O pacienta mi vorbise, cu multi ani n urma, despre boala fratelui ei, atins de
un acces de delir furios care debutase pr in strgatul "Natura, natura !" Dupa
parerea medicilor, acest strig at a fost inspirat de citirea unei lucr ari a lui
Goethe si
dovedea ca bolnavul se surmenase
cu aceste studii. In ceea ce m a priveste, mi s-a parut plauzibil sa admit ca ac
est
strigat, "Natura", trebuia sa fie luat n sensul sexual pe care toat a lumea l cuno
aste,
att ignorantii ct si savantii. Si timpul nu m-a contrazis deoarece, mai trziu, aces
t
nenorocit si-amutilat propriile organe genitale. C nds-a produs criza el avea 18
ani.
...-.
In continutul manifest al visului, ceea ce se ascunde sub "eu" este persoana
acestui prieten att de maltratat de catre critica. Cartea prietenului meu trateaz
a, n
mod sigur, dintr-un punct de vedere biologic, despre anumite circumstan te de ti
mp.
Ea reduce, ntre altele, durata vietii lui Goethe la un numar determinat de perioa
de.
Visul asimileaza acest "eu" unui amnezic total: "Eu nu stiu n ce an shtem". Deci,
n vis, prietenul meu este nebunul. Aici se frizeaz a absurdul. In ideile latente
ale
visului vom gasi aceasta mustrare ironica: "Acum el este detracatul, nebunul...
si voi
l criticati, voi oamenii de geniu ! N-ar fi mai degraba invers ?r"-Aceasta rastur
nare
va fi reluata de vis, care ni-l va arata pe Goethe atacnd un tnar, situatie absurd
a,
cnd contrariul, un adolescent critic ndu-l pe marele Goethe, poate s a se produca
perfect n zilele noastre.
Visul, asa cum l-am observat, nu se inspira niciodata dect din sentimente persona
le.
In visul de mai sus, personalitatea mea, naintea celei a prietenului meu, este ce
a
care este reprezentata prin "eu". Daca eu ma identific cu acest prieten, aceasta
se
ntmpla deoarece destinul descoperirii sale simbolizeaz a n ochii mei reusita propri
ei
mele teorii. Cnd o voi expune, denuntnd sexualitatea ca origine a tuturor tulbur a
rilor
psihice (vezi diagnosticul meu dat bolnavului de 18 ani: "natura, natura..."), n
u este
nici o ndoiala ca ma voi ntlni cu aceleasi critici carora, de azi, le opun acelasi
sentiment de ironie.
Urmarind analiza acestui vis, constatam ca absurditatile care se ntlnesc aici au l
a
origine un sentiment de ironie sau de dispre t. Se stie ca Goethe a conceput teo
ria
vertebrelor craniene la Venetia, adunnd pe marginea lagunei ramasitele unui crani
u
de berbec. Or, prietenul meu si facuse un titlu de glorie din organizarea unui sc
andal
pentru a obtine scoaterea la pensie a unui profesor, alt adata stralucitor (n mod
sigur
chiar n aceas
ta ramura a anatomiei comparate), dar care devenise datorita senilit atii incapa
bil sa
mai functioneze ca atare. Doar agitatia provocata de prietenul meu putea sa
remedieze aceasta stare de lucruri, caci n universitatile germane, unde se uit a
ca
vrsta nu este o garantie mpotriva imbecilitatii, nu exista limita de vrsta pentru
nvatamntul de acest grad. In spitalul acestui ora s eu am avut onoarea sa lucrez a
ni
de zile, sub conducerea unui sef care era de multa vreme fosila si care devenise
,
dupa parerea tuturor, perfect imbecil, f ara ca pentru aceasta sa se intentionez
e sa i
se retraga vreuna din responsabilitati. Se impune o relatie ntre acest detaliu si

descoperirea de pe laguna. Tinerii mei colegi din spital au compus ntr-o zi, n
legatura cu acest sef, o parodie a operei lui Gassenhauer, la mod a atunci:
"Nu este Goethe cel ce astfel scr ie ... Si nici din Schiller aceste versuri nu
au cum s a
fie ..."
38
functioneze ca atare. Doar agitatia provocata de prietenul meu putea sa
remedieze aceasta stare de lucruri, caci n universitatile germane, unde se uit a
ca
vrsta nu este o garantie mpotriva imbecilitatii, nu exista limita de vrsta pentru
nvatamntul de acest grad. In spitalul acestui ora s eu am avut onoarea sa lucrez a
ni
de zile, sub conducerea unui sef care era de multa vreme fosila si care devenise
,
dupa parerea tuturor, perfect imbecil, f ara ca pentru aceasta sa se intentionez
e sa i
se retraga vreuna din responsabilitati. Se impune o relatie ntre acest detaliu si

descoperirea de pe laguna. Tinerii mei colegi din spital au compus ntr-o zi, n
legatura cu acest sef, o parodie a operei lui Gassenhauer, la mod a atunci:
"Nu este Goethe cel ce astfel scr ie ... Si nici din Schiller aceste versuri nu
au cum s a
fie ..."
38
VII
N-am terminat examinarea lucr arii visului. Trebuie sa adaugam condensarii,
deplasarii si reprezentarii concrete ale materialului psihic nca o activitate. Ac
easta
nu contribuie n mod necesar la ntreaga formare a visului si, fara a dori s-o trata
m n
detaliu, sa spunem ca pentru a he-o imagina cu o oarecare precizie trebuie admis
a
ipoteza, probabil inexacta, a unei activitati care ar interveni la sfrsit asupra
continutului visului si numai atunci cnd diversele parti ale acestuia au luat for
ma
simbolica. Lucrarea visului ar consta atunci n a dispune aceste simboluri pentru
a
crea un ansamblu coerent, o reprezentare ordonat a. Visul dobndeste astfel un gen

de fatada, ce-i drept insuficienta, care nu mascheaza n mod egal toate partile. D
ar,
cu ajutorul ctorva legaturi, ctorva modificari usoare, el primeste o interpretare
provizorie si cu totul aproximativa. In fond, noi nu gasim aici dect o stralucita

deghizare a ideilor latente. Cnd ntreprindem o analiza, prima noastra grija trebui
e sa
fie aceea de a reactiona mpotriva acestei interpretari prea spirituale.
Ce motiveaza deci aceasta ultima parte a lucrarii, aceasta revizie finala a cont
inutului
visului ? Este usor de observat ca ea are drept unic scop sa faca visul inteligi
bil si
ntelegem, deasemenea, prin aceasta, care este natura acestei activit ati. Ea inte
rvine
asupra continutului visului care i este prezentat, n aceeasi maniera ca si activit
atea
noastra psihica normala asupra tuturor obiectelor perceptiei. Ea le sesizeaza cu

ajutorul notiunilor prealabile pe care le posed a, le ordoneaza n conformitate cu
cele
mai mari sanse de inteligibilitate si reduce astfel riscul de a le falsifica. C
aci daca
obiectul perceptiei nu pofe fi asimilat niciunui alt obiect cunoscut, interpretar
ea sa va
da nastere celor mai neobisnuite erori.
39
Oricine stie ca noi sntem incapabili sa apreciem o serie de semne stranii sau de
cuvinte necunoscute fara ca efe-sa nu ne faca sa ne gndim mai nti la termenii
cunoscuti care le seamana cel mai mult si carora vom fi tentati sa le asimilam.
Visele
care au fost reprelucrate astfel, printr -o activitate psihica analoga gndirii no
astre n
stare de veghe, snt vise "bine compuse". Exist a altele asupra carora aceasta
activitate nu se exercita. N-a fost facuta nici o tentativa pentru a introduce a
ic> ordine
si sens si, cnd ne trezim, apreciem imaginile care ne -au ramas n memorie ca fiind

perfect incoerente. Dar, din punctul de vedere al analizei, aceast a multime de
materiale are tot atta valoare ca si un vis ordonat n mod superficial, doar ca pri
mul
caz ne scuteste de efortul de a desface mai nti o ordonare provizorie.
-- Totodata, ne-am nsela daca am vedea n aceasta prima fatada a visului doar
un dispret sau un capriciu al activitatii noastre psihice constiente. Dimpotriva
, pentru
a-l construi a fost nevoie de un anumit numSr de dorin te, de reverii care se af
la n
gndurile latente ale visului si care snt de aceeasi natura cu cele pe care le
cunoastem n starea de veghe si le denumim, pe buna dreptate, "vise cu ochii
deschisi". Aceste reverii, pe care analiza le deceleaz a n visul nocturn, ni se p
rezint a
sub forma scenelor copilaresti, mai mult sau mai putin remaniate si transformate
.
Aceasta este fatada visului si, n majoritatea cazurilor, se poate vedea cum putem

atinge imediat nodul sau esential, care n-a fost dect deghizat prin aportul altor

materiale.
Cele patru forme de activitate pe care le -am indicat alcatuiesc singure lucrare
a
visului. Putem, deci, s-o definim pe aceasta din urm a spunnd ca ea nu este altce
va
dect fctfensferul ideilor latente n continutul manifest. Urmeaza ca actiunea visul
ui nu
este niciodata creatoare, ca ea nu imagineaza nimic care sa fie al ei, ca ea nu
apreciaza, nu concluzioneaza. Actiunea aceasta consta n condensarea, deplasarea
si remanierea n vederea unei reprezentari senzoriale a tuturor materialelor visul
ui.
Se adauga, n ultimul rnd, actiunea accesorie de ordonare pe care am indicat -o. ntr
stem n starea de veghe si le denumim, pe buna dreptate, "vise cu ochii
deschisi". Aceste reverii, pe care analiza le deceleaz a n visul nocturn, ni se p
rezint a
sub forma scenelor copilaresti, mai mult sau mai putin remaniate si transformate
.
Aceasta este fatada visului si, n majoritatea cazurilor, se poate vedea cum putem

atinge imediat nodul sau esential, care n-a fost dect deghizat prin aportul altor

materiale.
Cele patru forme de activitate pe care le -am indicat alcatuiesc singure lucrare
a
visului. Putem, deci, s-o definim pe aceasta din urm a spunnd ca ea nu este altce
va
dect fctfensferul ideilor latente n continutul manifest. Urmeaza ca actiunea visul
ui nu
este niciodata creatoare, ca ea nu imagineaza nimic care sa fie al ei, ca ea nu
apreciaza, nu concluzioneaza. Actiunea aceasta consta n condensarea, deplasarea
si remanierea n vederea unei reprezentari senzoriale a tuturor materialelor visul
ui.
Se adauga, n ultimul rnd, actiunea accesorie de ordonare pe care am indicat -o. ntr
adevar,
n continutul visului se ntlneste un numar de elemente
40
pe care am fi tentati sa le luam drept rezultat al unei activitati pur intelectua
le. Dar
analiza ne demonstreaza ca aceste operatiuni ale spiritului erau deja efectuate n

gndurile latente ale visului si pe care aceasta nu face dec t sa le reproduca ca
atare. Daca n vis se ntlneste o deductie logica, ea nu este altceva dect
reproducerea verbala a logicii ideilor visului. Ea pare irepro sabila cnd trece f
ara a fi
alterata n continutul visului, dar devine absurda cnd, prin lucrarea visului, este

transferata asupra altor materiale. La fel, prezen ta unui calcul aritmetic n con
tinutul
visului vrea sa spuna, pur si simplu, ca un calcul asemanator se gasea printre i
deile
latente. Si acolo el era exact. Dar cnd l regasim apoi n visul manifest, n urma
condensarii factorilor sai si a transferului operatiunilor sale asupra altor mat
eriale, el
da rezultatele cele mai extravagante. Chiar discursurile pe care le ntlnim n
continutul visului nu snt discursuri originale, ci mozaicuri n care se regasesc to
ate
genurile de fragmente mprumutate din discursuri pe care cel care doarme poate s a

le fi pronuntat, auzit sau citit. Memoria a conservat aceste fragmente, visul le

reproduce literalmente, dar el a uitat subiectul lor si a transformat sensul n ma
niera
cea mai surprinzatoare. .;
Poate ca n-ar fi inutil sa sustinem aceste ultime reguli prin c teva exemple:
1. Iata visul uneia dintre bolnavele mele. Este un vis ordonat si, la prima vede
re,
complet inofensiv.
Aceasta doamna merge n compania bucataresei sale, care duce cosnita. si
face comanda la macelar si acesta-i raspunde: "Aceea nu se mai g aseste" si
vreasa-i dea o alta bucata care, zice el, are aceeasi calitate. Dar ea refuza si
se
ndreapta spre vnzatoarea de legume. Femeia i ofera o leguma cu aspect
neobisnuit, negricioasa si legata n manunchi. "Nu vreau sa vad asa ceva",
spune ea si n-o cumpara.
Fraza "Aceea nu se mai gaseste", si are originea n consultatia mea. Eu nsumi i-
am spus bolnavei, cu cteva zile mai nainte, ca amintirile primei copilarii nu se m
ai
gasesc ca atare, dar ca se ntlnesc totusi, transpuse n vise. Eu snt deci cel pe
care-l reprezinta macelarul.
Cea de a doua fraza, "Nu vreau sa vad asa ceya", a41
partine altei asociatii de idei. Doamna si-a mustrat n ajun bucatareasa, aceeasi
care
joaca un rol n vis si i-a zis: "Comportati-va cum trebuie; nu vreau sa vad asa
ceva...", adica: eu nu permit asa ceva, eu nu vreau sa vad o astfel de comportar
e.
Partea cea mai nensemnata a acestui discurs a suferit o deplasare care a f acut-o
sa
apara n continutul visului. In ideile visului, o singur a alta parte jucase un ro
l, caci iata
ce se ntmplase: lucrarea visului a transformat, ntr-o maniera care sa o faca de
nerecunoscut si complet nevinovata, u situatie care nu exista dect n imaginatia ce
lei
care doarme si n care eu ma comportam fata de aceasta doamna ntr-un mod
oarecum indecent. Aceasta situatie imaginara nu este, la rndul ei, dect decalcul
unei situatii n care bolnava se aflase n mod real ntr-o perioada mult mai veche.
a n continutul visului. In ideile visului, o singur a alta parte jucase un rol, c
aci iata
ce se ntmplase: lucrarea visului a transformat, ntr-o maniera care sa o faca de
nerecunoscut si complet nevinovata, u situatie care nu exista dect n imaginatia ce
lei
care doarme si n care eu ma comportam fata de aceasta doamna ntr-un mod
oarecum indecent. Aceasta situatie imaginara nu este, la rndul ei, dect decalcul
unei situatii n care bolnava se aflase n mod real ntr-o perioada mult mai veche.
2. Iata un vis foarte nensemnat n aparenta, n care vedem aparnd cifrele:
**' O persoana viseaza ca vrea sa efectueze o plata oarecare. Fiica sa i ia
portofelul din mna si scoate 3 florini si 65 de creitari. Atunci ea i spune: "Ce
faci ? Aceasta nu costa dect.21 de creitari".
Aceasta persoana este straina. Ea si-a trimis fiica la un pension de fete din Vi
ena si
are de gnd sa urmeze tratamentul cu mine n perioada n care copilul va ramne n
acest oras. In ziua care a precedat visul, directoarea pensionului a ntrebat-o da
ca nu
ar fi de acord sa-si lase fiica nca un an acolo, ceea ce ar fi prelungit tot cu u
n an
tratamentul cu mine. Pentru a g asi sensul cifrelor din vis, trebuie s a ne aduc
em
aminte ca "timpul este bani". Un an reprezint a 365 zile. Exprimat n creitari, ac
easta
revine la 365 de creitari sau 3 florini si 65 de creitari. 21 de creitari coresp
und
celor 3 saptamni care ar desparti nca, n acest moment, noaptea visului de sf rsitul
cursurilor si al tratamentului cu mine. Este evident c a aspectele banesti snt ce
le care
au determinat-o pe doamna aceasta sa refuze propunerea directoarei si, la fel, t
ot ele
snt cele care confera lipsa de importanta a sumei platite n vis.
3. O tnara femeie, casatorita de mai multi ani, afla ca una dintre cunostintele
sale, care are aproximativ aceea si vrsta, domnisoara Elise L., s-a logodit.
Noaptea urmatoare ea viseaza ca este la teatru cu sotul ei.Un con42
siderabil numar de locuri printre fotoliile de orchestra nca nu s-a ocupat. Sotul

povesteste ca Elise L. si logodnicul ei au intentionat si ei sa vina, dar cum nu

mai erau dect trei locuri de 1 florin si 50 de creitari, ei le-au considerat
inacceptabile. Ea raspunde ca nu este o mare nenorocire.
Ceea ce ne intereseaza aici este sa stim cum si au cifrele originea n ideile laten
te
ale visului si ce transformare au suferit. De unde vine suma de 1 florin si 50 d
e
creitari ? Ea si are originea ntr-o mprejurare din ajun: cumnata acestei doamne a
primit de la sotul ei, n dar, 150 de florini pe care s-a grabit sa-i cheltuiasca
pentru o
bijuterie. Remarcam ca 150 de florini reprezinta de o suta de ori mai mult dec t
1
florin si 50 de creitari. Pentru cifra trei, care nsoteste pretul biletelor de te
atru, nu
gasim dect o singura asociatie: logodnica, Elise L., este cu trei luni mai tnara d
ect
prietena sa. Situatia din vis reproduce o mica scena care a fost, nu o data, mot
iv de
ironie ntre soti: tnara femeie se grabise sa ia dinainte biletele la teatru si int
rase n
sala de spectacol cnd o ntreaga parte a fotoliilor de orchestr a era nca neocupata.

Remarcam, n sfrsit, ca acest vis contine o absurditate: faptul ca doua persoane ia
u
trei bilete de intrare la teatru !
Ideile latente ale visului snt, n mod evident, acestea:"Am fost proast a ca m-am
maritat att de tnara ! Ce nevoie am avut sa ma grabesc att ? Exemplul Elisei mi
arata bine ca as fi gasit oricnd un sot; nu aveam dect sa astept, as fi gasit unul
de o
suta de ori mai bun (sot sau bijuterie). Cu banii acestia (dota) as fi.putut sa-
mi
cumpar trei !".
^
43
VIII
Dupa expunerea pe care am f acut-o despre procedeele lucrarii visului am putea f
i
tentati sa privim aceasta lucrare ca un proces psihic special care, dup a cunost
inta
noastra, nu poate fi comparat cu nimic. Si poate c a n noi se va naste putina uim
ire
superstitioasa constatnd ca produsul sau, visul nsusi, este dintotdeauna treaz.
In realitate, actiunea visului nu este dect primul si cel mai bine studiat dintr-
o serie
de procese psihice, n special cele la care se reduce producerea simptomelor
isterice, angoaselor, obsesiilor, demen telor, etc. Toate aceste procese prezint
a, n
mod egal, caracterele condens arii si deplasarii, mai ales ale acesteia din urm
a, n
timp ce prelucrarea n vederea unei reprezentari senzoriale ramne proprie lucrarii
visului.
Daca, deci, procesul visului este acela si cu cel care da nastere imaginilor mor
bide,
cu att mai interesanta ar fi determinarea conditiilor n care el se produce. Nu mic
a ne
va fi surpriza aflnd ca el poate exista fara ajutorul somnului si fara cet al bol
ii si ca un
numar considerabil de fenomene care apar tin vietii cotidiene a subiectilor norm
ali ca
uitarile, lapsusurile de vorbire si de comportament snt create prin aceleasi
mecanisme psihice ca si visul si ca toate simptomele morbide desemnate mai sus.
Nodul problemei rezida n procesul de deplasare, cel care merit a, ni se pare, din
tre
toate, cea mai mare atentie. Pentru a cunoaste conditia esentiala a deplasarii e
ste
indispensabil sa se abordze problema dintr-un punct de vedere pur psihologic. Se
va
vedea atunci ca acest fenomen se produce exclusiv sub imperativul necesitatii si

pentru a-l ntelege va fi importanta constientizarea anuti sa privim aceasta lucra
re ca un proces psihic special care, dup a cunostinta
noastra, nu poate fi comparat cu nimic. Si poate c a n noi se va naste putina uim
ire
superstitioasa constatnd ca produsul sau, visul nsusi, este dintotdeauna treaz.
In realitate, actiunea visului nu este dect primul si cel mai bine studiat dintr-
o serie
de procese psihice, n special cele la care se reduce producerea simptomelor
isterice, angoaselor, obsesiilor, demen telor, etc. Toate aceste procese prezint
a, n
mod egal, caracterele condens arii si deplasarii, mai ales ale acesteia din urm
a, n
timp ce prelucrarea n vederea unei reprezentari senzoriale ramne proprie lucrarii
visului.
Daca, deci, procesul visului este acela si cu cel care da nastere imaginilor mor
bide,
cu att mai interesanta ar fi determinarea conditiilor n care el se produce. Nu mic
a ne
va fi surpriza aflnd ca el poate exista fara ajutorul somnului si fara cet al bol
ii si ca un
numar considerabil de fenomene care apar tin vietii cotidiene a subiectilor norm
ali ca
uitarile, lapsusurile de vorbire si de comportament snt create prin aceleasi
mecanisme psihice ca si visul si ca toate simptomele morbide desemnate mai sus.
Nodul problemei rezida n procesul de deplasare, cel care merit a, ni se pare, din
tre
toate, cea mai mare atentie. Pentru a cunoaste conditia esentiala a deplasarii e
ste
indispensabil sa se abordze problema dintr-un punct de vedere pur psihologic. Se
va
vedea atunci ca acest fenomen se produce exclusiv sub imperativul necesitatii si

pentru a-l ntelege va fi importanta constientizarea anu44
mitor dificultati de care cu greu va scapa cel care studiaza visele.
Cnd, la nceputul acestei lucrari, am oferit ca exemplu de analiz a unul dintre vis
ele
mele a trebuit sa ntrerup inventarul ideilor mele latente deoarece printre ele se
aflau
unele pe care eu preferam s a le pastrez secrete, pe care nu puteam s a le comun
ic
fara sa ncalc grav anumite conveniente. Am adaugat ca n-ar folosi la nimic sa
nlocuiesc aceasta analiza printr-o alta, caci oricare ar fi visul ales, fie el ce
l mai
obscur si cel mai confuz dintre toate, a s ajunge n cele din urma la gnduri latent
e pe
care nu le-as putea releva fara indiscretie. Cu toate acestea, dupa ce am respin
s
dovezile acestor dezbateri intime si am continuat analiza, facnd abstractie ca es
te
vorba despre mine, am ntlnit gnduri care m-au surprins profund. Nu mi le
cunosteam. Ele mi pareau nu numai stranii, ci si penibile. Le-am respins din toat
e
puterile dar, n acelasi timp, am simtit ca ele mi erau impuse prin logica inflexib
il a a
ideilor latente. Nu pot sa-mi explic aceasta stare de lucruri, admitnd ca aceste
gnduri au existat realmente n mine, dect n sensul ca ele posedau aici o anumita
intensitate sau energie psihic a, dar ca se gaseau, dupa opinia mea, ntr-o situat
ie
psihologica speciala care ma mpiedica sa le constientizez. Eu denumesc aceasta
situatie speciala stare de refulare. Recunosc atunci ca ntre caracterul confuz al

visului manifest si starea de refulare a ideilor latente -altfel zis repulsia pe
care o
resimt luind cunostinta de aceste idei -exista o relatie de la cauza la efect. C
onchid
ca daca visul este confuz, el este astfel din necesitatea de a nu tr ada anumite
idei
latente pe care constiinta mea le dezaproba. Astfel se explica actiunea de
deformare, care pentru vis este o adev arata deghizare.
Ar fi interesant de cercetat, n visul pe care l-am supus analizei, care dintre g n
durile
mele se prezinta deghizat din teama de a-mi suscita prea puternic dezaprobarea
daca s-ar prezenta fara masca. Eu stiu ca cursa despre care am vorbit, cursa ace
ea
gratuita cu masina, mi-a amintit de altele mai costisitoare n compania unei perso
ane
din familia mea, iar semnificatia visului parea sa fie: "As vrea sa cunosc o dra
goste
dezin45
teresata". Or, cu putin timp nainte de a avea acest vis, cheltuisem o nsemnata
suma de bani pentru persoana n discutie. In fata acestei asociatii de idei snt
constrns sa recunosc ca regret c8 am facut aceasta cheltuiala. Numai prin
marturisirea unui asemenea sentiment am ajuns s a nteleg ce semnifica, n visul
meu, dorinta de o dragoste care nu prilejuieste cheltuieli. Totusi, pot s-o spun
cu
toata sinceritatea, n-am ezitat un moment sa cheltuiesc acesta suma. Regretul pe

care l resimt face parte dintr-un curent care nu mi-a atins constiinta.De ce n-a
facuta". Or, cu putin timp nainte de a avea acest vis, cheltuisem o nsemnata
suma de bani pentru persoana n discutie. In fata acestei asociatii de idei snt
constrns sa recunosc ca regret c8 am facut aceasta cheltuiala. Numai prin
marturisirea unui asemenea sentiment am ajuns s a nteleg ce semnifica, n visul
meu, dorinta de o dragoste care nu prilejuieste cheltuieli. Totusi, pot s-o spun
cu
toata sinceritatea, n-am ezitat un moment sa cheltuiesc acesta suma. Regretul pe

care l resimt face parte dintr-un curent care nu mi-a atins constiinta.De ce n-a
facuto?
Aceasta este o alta problema care ne-ar conduce prea departe. Raspunsul pe
care l-as putea da apartine unei alte asociatii de idei.
Daca analizez, n locul unui vis care-mi apartine, visul unei persoane str aine as

ajunge la constatari asemanatoare. Numai mijloacele mele de control vor fi pu ti
n
diferite. Daca visul analizat este cel al unui subiect normal l voi determina sa-
si
recunoasca ideile refulate, demonstrndu-i nlantuirea gndurilor visului. El va avea
nsa ntotdeauna libertatea de a le nega. Dar dac a este vorba de.un bolnav de nerv
i,
de un isteric de exemplu, va trebui, pentru a -l determina sa-si recunoasca idei
le
refulate, sa i se dezvaluie relatia care exista ntre acestea si simptomele bolii
sale si
sa se insiste asupra acestui aspect p na cnd starea sa s-a ameliorat ntr-att nct
ideile refulate s-au substituit simptomelor.
I Sa luam exemplul acelei tinere femei care mi -a povestit visul cu cele trei bi
lete de
teatru de 1 florin si 50 de creitari. Analiza ideilor sale latente arat a ca ea
hu-si pretuia
prea mult sotul, ca i-ar fi convenit mai mult sa nu se fi casatorit cu el, ca l-
ar fi dorit
nlocuit fara regret cu un altul. Este adev arat ca ea pretinde ca-l iubeste. Nu a
dmite
ca dispretul fata de el ("altul ar putea fi de o sut a de ori mai bun!") aduce c
ea mai
mica atingere vietii sale sentimentale. Totusi, toate simptomele sale conduc la
aceeasi concluzie ca si visul. Este suficient sa se trezeasca n ea amintirile ref
ulate
dintr-o epoca n care era perfect constienta ca nu-si iubeste sotul pentru ca imed
iat
simptomele sa dispara si bolnava sa nceteze sa protesteze mpotriva interpretarii
mele.
l
46
IX
Notiunea de refulare fiind stabilit a, la fel ca si relatiile care exista ntre de
formarea
visului si materialul psihic refulat, devine posibil s a rezumam, ntr-o maniera
generala, principalele concluzii pe care le desprindem din cercet arile noastre.

**>-Stim ca visele inteligibile si rationale snt realizarea nedeghizata a unei
dorinte, n alti termeni ca dorinta a carei realizare concreta o reprezinta ele es
te o
dorinta recunoscuta de catre constiinta, nesatisfacuta n viata cotidiana, dar ntru

totul demna de interes. Analiza viselor confuze si neinteligibile ne arata ceva
analog:
fundamentul acestor vise este de asemenea o dorin ta realizata, dorinta pe care
ideile
latente ne-o releva pe de alta parte. Numai ca reprezentarea ei este obscur a. P
entru
a o clarifica trebuie sa recurgem la analiza si aceasta ne va arata cnd o dorinta

refulata si inconstienta, cnd o dorinta intim legata de gnduri refulate si, ca sa
spunem asa, transportata de acestea. Putem caracteriza aceste vise afirm nd ca el
e
snt realizari voalate ale dorintelor refulate. Mai mult, remarcam, ceea ce este
interesant, ca ntelepciunea populara are dreptate cnd pretinde ca visele prezic
viitorul. In realitate visul ne arata viitorul nuasa cum seva realiza ci cum dor
im noi s a
se realizeze. Spiritul popular face n aceasta privinta ceea ce are de altfel obic
eiul s a
faca: crede ceea ce doreste.
<fc Visele, din punct de vedere al realiz arii dorintelor, se pot mparti n trei
categorii:
Avem, n primul rnd, visul care reprezinta fara deghizare o dorinta nerefulata. Ace
sta
este visul de tip infantil, care devine din ce n ce mai rar pe masura ce copilul
nainteaza In primul rnd, visul care reprezinta fara deghizare o dorinta nerefulata.
Acesta
este visul de tip infantil, care devine din ce n ce mai rar pe masura ce copilul
nainteaza In
vrsta.
47
In al doilea rnd avem visul care reprezinta, deghizat, o dorinta refulata. Majori
tatea
viselor noastre apartin acestui tip si din aceasta cauza e)e nu pot fi ntelese fa
ra
analiza.
In sfrsit, urmeaza visul care exprima dorinta refulata, dar n-o deghizeaza sau o
deghizeaza prea putin. Acest ultim vis este nsotit ntotdeauna de o senzatie de
angoasa care l obliga sa se ntrerupa si care pare sa fie echivalentul actiunii de
deghizare pentru ca, n visele-din cea de-a doua categorie, angoasa l-a crutat pe
cel
care doarme tocmai datorita acestei actiuni. Ar fi usor de demonstrat ca situati
a din
vis care genereaza angoasa nu este altceva dect o dorinta veche nerealizata si
refulata de multa vreme.
Printre visele inteligibile se gasesc si cele al caror continut este penibil si
care, totusi,
nu genereaza la cel care doarme nici un sentiment de angoas a. Ele nu pot fi pus
e n
rndul viselor de angoasa si servesc drept argument celor care vor s a conteste or
ice
semnificatie si orice valoare manifestarilor visului. Ne va fi suficient un exem
plu
pentru a arata ca aceste visa ni| spt altceva
dect realizari voalate pi forintalnr refutari sj apartin net
celei de-a doua categorii. Vom vedea, deasemenea, de c ta ingeniozitate se
foloseste actiunea de deplasare pentru a deghiza dorin ta.
O tnara fata viseaza ca cel de-al doilea copil al surorii sale a murit, iar ea se
afl a n
fata sicriului, exact asa cum s-a aflat, cu ctiva ani mai nainte, n fata celui al p
rimului
nascut al aceleiasi familii. Acest spectacol nu-i inspira nici cea mai mica sufe
rinta.
Tnara fata refuza, natural, sa-si interpreteze visul n sensul unei dorinte ascunse
.
Nici interpretarea noastra nu este aceasta. Dar exista faptul ca lnga sicriul pri
mului
copil ea s-a ntlnit cu barbatul pe care-l iubeste, i-a vorbit si, din acel moment,
ea nu
l-a mai vazut njcinrlatg. Fara ndoiala ca daca cel de-al doilea copil nu ar fi mu
rit, ea
nu l-ar mai fi ntlnit pe acest barbat n casa surorii sale. Ea se revolt a mpotriva
acestei ipoteze, dar doreste cu ardoare urmarea, ntlnirea cu barbatul iubit. In zi
ua
care a precedat visul ea a primit o invita tie la o conferinta unde spera sa-l ntl
neasca.
Visul este, deci, un
48
simplu vis de nerabdare, asa cum se produce el naintea unei calatorii, a unui
spectacol de teatru, n asteptarea oricarei placeri. Dar tinerei fete trebuie sa i
se
disimuleze propria dorinta. Atunci, unuia dintre aspectele situa tiei i se subst
ituie un
altul, pe ct posibil la fel de nepotrivit pentru a -i inspira bucuria. Sa mai rem
arcam ca
elementul afectiv al visului nu se potriv este dect cu continutul sau latent, cu
cel care
a fost refulat. Intruct aceasta idee latenta este cea a unei ntlniri dorita cu ardo
are,
ea nu se poate asocia cu un sentiment de triste te.
X
Deoarece filozofii de pna acum n-au avut ocazia sa se ocupe cu o filozofie a refu
larii
credem ca este necesar, la acest prim contact cu misterioasa problem a a formari
i
visului, sa ncercam o expunere ct mai clara cu putinta. In schema noastra sntem
ajutati de alte studii dect cel despre vis si daca la nceput poate parea putin
complicat, noua ni s-a parut ca, pe de alta parte, niciuna din aceste complica t
ii nu era
superflua.
* Sa admitem ca n aparatul nostru psihic exist a doua functii creatoare de
gndire. A doua dintre aceste func tii po9eda privilegiul ca toate produsele sale
devin
imediat parte a constiintei, n timp ce activitatea celei dint i ramne inconstienta
sau
nu ajunge n constiinta dect prin intermediul celei de-a doua.
La limita separarii dintre cele doua functii, chiar n punctul n care prima o ntlnest
e
pe cea de-a doua, exista o cenzura care nu lasa sa treaca dect ceea ce i este
agreabil si respinge restul. Produsele respinse de c atre cenzura se gasesc atun
ci,
pentru a folosi propria noastr a expresie, n stare de refulare.
Dar n anumite conditii, n timpul somnului care aduce cu sine un gen de relaxare a
cenzurii, activitatile reciproce ale celor doua functii nu mai snt aceleasi. Prod
usele
refulate nu mai pot fi respinse n ntregime si reusesc sa-si croiasca drum pna la
constiinta. Cu toate acestea, ntruct cenzura poate fi slabita dar niciodata abolit
a,
trebuie ca obiectele refulate, pentru a fi admise de con stiinta, sa fie deghiza
te ntr-o
asemenea maniera nct ele sa-si piarda caracterul respingator. Ceea ce patrunde
atunci n constiinta este un compromis ntre tendintele primei functii si scrupulele

celei de-a doua.
stiintei, n timp ce activitatea celei dint i ramne inconstienta sau
nu ajunge n constiinta dect prin intermediul celei de-a doua.
La limita separarii dintre cele doua functii, chiar n punctul n care prima o ntlnest
e
pe cea de-a doua, exista o cenzura care nu lasa sa treaca dect ceea ce i este
agreabil si respinge restul. Produsele respinse de c atre cenzura se gasesc atun
ci,
pentru a folosi propria noastr a expresie, n stare de refulare.
Dar n anumite conditii, n timpul somnului care aduce cu sine un gen de relaxare a
cenzurii, activitatile reciproce ale celor doua functii nu mai snt aceleasi. Prod
usele
refulate nu mai pot fi respinse n ntregime si reusesc sa-si croiasca drum pna la
constiinta. Cu toate acestea, ntruct cenzura poate fi slabita dar niciodata abolit
a,
trebuie ca obiectele refulate, pentru a fi admise de con stiinta, sa fie deghiza
te ntr-o
asemenea maniera nct ele sa-si piarda caracterul respingator. Ceea ce patrunde
atunci n constiinta este un compromis ntre tendintele primei functii si scrupulele

celei de-a doua.
50
Remarcam aici ca, facnd abstractie de imaginile visului, refularea, relaxarea cen
zurii
si acceptarea unui compromis se afl a n mod sigur la baza oricarui proces care
concura la formarea unei imagini psihopatice. Remarc am, deasemenea, ca la
formarea acestui compromis concur a n mod sigur procesele de condensare,
deplasare, de ordonare provizorie si superficiala pe care le-am studiat n lucrare
a
visului.
Nu cautam sa disimulam faptul ca un gen de demonologie intervine din plin n
expozeul de mai sus. Ni s-a parut, ntr-adevar, ca procesul de formare a visului
confuz seamana cu efortul pe care l-ar face un subordonat pentru a strecura pe f
uri s
o vorba care i-ar displace sefului sau. Am plecat de la aceast a comparatie pent
ru a
contura procesul de deghizare si pe acela al cenzurii si neam straduit sa redam
impresia noastra printr-o teorie psihologica nca frusta dar, pe ct este posibil, c
lara.
Speram ca un examen mai aprofundat al subiectului va permite s a se identifice c
ele
doua functii pe care le-am numit "prima" si "a doua" si sa se descopere corelati
ile
care confirma ceea ce am stabilit a priori: antagonismul celor doua functii, din
tre
care una pazeste intrarea n constiinta si o poate exclude pe cealalta.
Cna starea de somn este nvinsa, cenzura si. reia drepturile si face tabula rasa din

tot. ceea ce i-a fost impus n perioada sa de neputinta. Ceea ce confirma ipoteza
noastra este rapiditatea cu care visul se sterge din memorie precum si o experie
nta
pe care am ajuns sa o fac frecvent: n timp ce povestim unul dintre visele noastre
,
sau l supunem analizei se ntmpla ca un detaliu pe care l uitasem complet sa apara
pe neasteptate. Si aproape ntotdeauna, acest detaliu scos din uitare reprezinta
calea cea mai scurta si mai sigura pentru a patrunde sensul latent al visului. T
ocmai
pentru aceasta el ar fi trebuit n mod sigur sa dispara n uitare, ceea ce reprezint
a
efortul suprem al cenzurii. *
51
XI
Daca admitem ca continutul visului reprezinta o dorinta realizata, iar caracteru
l sau confuz
este opera cenzurii, care modifica si deghizeaza materialele refulate, ne este u
sor sa
determinam functia visului.^ Contrar a ceea ce admite opinia curenta, care consi
dera visul ca
perturbator al somnului, noi am ajuns la concluzia neobisnuita ca visul serveste
ca paznic al
somnului. Visul infantil ne va oferi aici cea mai buna demonstratie. *
Starea de somn sau trecerea psihica de la veghe la somn este indusa la copil pri
ntr -o senzatie
de oboseala, la care se adauga o oarecare constrngere exterioara. Pentru a i se u
sura copilului
aceasta trecere se ndeparteaza toti stimulii care i -ar putea abate spiritul de l
a ideea de somn.
Se stie cum sa se ndeparteze stimulii din exterior, dar cu m am putea sa reducem
la tacere
toate aceste dorinte care se afla n sufletul copilului si -l tin treaz ? Uitati-v
a la o mama care
ncearca sa-si adoarma copilul: acesta nu nceteaza sa ceara fie un sarut, fie o juc
arie, dar
dorintele nu-i snt satisfacute dect n parte, realizarea celorlalte fiind amnata cu a
utoritate
pentru a doua zi. Este clar ca toate aceste miscari care agita copilul constitui
e obstacole pentru
somnul sau. Cine nu cunoaste povestea amuzanta a baietelului rautacios care, tre
zindu -se
noaptea, se apuca sa racneasca pentru a chema rinocerul ? Un copil ntelept, n loc
sa
racneasca, ar fi visat ca vede rinocerul si se joaca cu el. Visul, care -i ofera
copilului dorinta
realizata, gaseste credit la el n timpul somnului. Dorinta fiind satisfa cuta, so
mnul continua.
Se va spune ca copilul crede n imaginea sa din vis pentru ca aceasta mbraca formel
e
verosimilitatii si pentru ca, pe de alta parte,, spiritul copilului este nca lips
it de facultatea pe
m am putea sa reducem la tacere
toate aceste dorinte care se afla n sufletul copilului si -l tin treaz ? Uitati-v
a la o mama care
ncearca sa-si adoarma copilul: acesta nu nceteaza sa ceara fie un sarut, fie o juc
arie, dar
dorintele nu-i snt satisfacute dect n parte, realizarea celorlalte fiind amnata cu a
utoritate
pentru a doua zi. Este clar ca toate aceste miscari care agita copilul constitui
e obstacole pentru
somnul sau. Cine nu cunoaste povestea amuzanta a baietelului rautacios care, tre
zindu -se
noaptea, se apuca sa racneasca pentru a chema rinocerul ? Un copil ntelept, n loc
sa
racneasca, ar fi visat ca vede rinocerul si se joaca cu el. Visul, care -i ofera
copilului dorinta
realizata, gaseste credit la el n timpul somnului. Dorinta fiind satisfa cuta, so
mnul continua.
Se va spune ca copilul crede n imaginea sa din vis pentru ca aceasta mbraca formel
e
verosimilitatii si pentru ca, pe de alta parte,, spiritul copilului este nca lips
it de facultatea pe
52
care si-o va dobndi mai trziu, de a di stinge ntre imaginatia si halucinatiile sale
si realitate.
Adultul, n ceea ce-l priveste, a dobndit facultatea de a face aceasta distinctie.
El a nteles ca
este inutil sa-si formuleze dorinte si stie din experienta ca este mai bine sa -
si nabuse dorintele
pna n momentul n care, pe cai ocolite si gratie mprejurarilor mai favorabile, acesto
ra li se
va permite satisfactia. Rezulta ca n somnul adultului realizarea directa a dorint
elor apare
rareori, poate chiar niciodata, si ca visul adultului, care ni se pare de tip in
fantil, se releva la
examinare ca o problema infinit mai complicata. Pentru aceasta, la orice adult n
ormal, fara
exceptie, se produce o diferentiere a materialelor psihice care nu exista la cop
il. Prin ea se
realizeaza o functie, functie care se alimenteaza din experienta de viata si exe
rcita, cu gelozie,
o influenta de represiune si inhibitie asupra tuturor miscarilor sufletului. Pri
n raporturile sale
cu constiinta si cu activitatea voluntara, aceasta functie este investita cu o p
utere co nsiderabila
asupra ntregii vieti psihice a adultului. Or, ea condamna, ca improprii si superf
lue, multe din
tendintele infantile, punnd astfel n stare de refulare toate modurile de a gndi si
a simti care
deriva din aceste tendinte.
Dar din momentul n care aceasta functie, n care noi recunoastem eul nostru normal,
cedeaza
nevoii de somn, o vedem obligata de conditiile psihofiziologice n care se produce
acesta sa -si
slabeasca supravegherea si sa opuna o energie foarte redusa intruziunii material
elor re fulate.
In sine aceasta relaxare are putina importanta, n -ar fi mare nenorocire daca te
ndintele infantile
refulate ar face momentan cariera. Numai ca atta timp ct va dura somnul, ele nu vo
r gasi
iesire nici n gndirea inconstienta, nici n activitatea m otrice. Ele nu pot, deci,
dect sa devina
un pericol pentru somn si despre acest pericol este vorba sa fie ndepartat. Trebu
ie sa admitem
aici ca, chiar n orele n care sntem profund adormiti, o anumita cantitate de atenti
e libera
ramne disponibila. Ea face oficiul de supraveghetor pentru cazul n care ar exista
interesul
pentru noi sa ne ntrerupern somnul. Cum s -ar explica fara aceasta ca -asa cum-a
observat
venera53
bilul fizioiog Burdach -fiecare dintre noi ramne sensibil n timpul somnului la a n
umite
excitatii senzoriale care-l intereseaza n mod special: mama la scncetul copilului
sau, morarul
la o oprire a zgomotului morii sale si toti oamenii, n general, la chemarea numel
ui lor ?
Aceasta atentie totdeauna treaza se ntoarce, deasemenea, pr e excitatiile interne
produse de
dorintele refulate si din acestea se formeaza visul, adica asa cum am spus mai s
us, un
compromis care satisface cele doua tendinte. Visul este, ntr -un anumit fel, desc
arcarea
psihica a unai dorinte n stare de refulare deo arece el prezinta aceasta dorinta
ca realizata. El
satisface n ecelasi timp cealalta tendinta, permitnd celui care doarme sa -si cont
inue somnul.
"Eul" nostru se comporta n aceasta ca un copil, i place ma mult sa creada n imaginil
e
visului: "Da, da pare el sa spuna, ai dreptate, dar lasa -ma sa dorm". Apreciere
a dispretuitoare
pe care o facem n stare de veghe cu privire la vis, la incoerenta si lipsa sa de
logica este fara
ndoiala aceeasi pe -care o face "eul" nostru adormit asupra produselor refulari i
. Dispret cu
att mai fondat cu ct acesti perturbatori ai somnului nu reusesc sa ne puna n miscar
e. Noi
ramnem constienti chiar n timpul somnului, caci atunci cnd imaginile visului se eli
bereaza
prea mult de cenzura gndirii cugetam: "Puah ! Aceasta nu este dect un vis !" si co
ntinuam sa
dormim.
Ni se va obiecta ca exista cazuri, spre exemplu cel al visului de angoasa, n care
visul este
incapabil sa pastreze somnul. Dar trebuie sa se conchida pur si simplu ca visul
este investit cu
doua functii, dintre care cea de-a doua este aceea de a ntrerupe somnul atunci ond
trebuie. El
este comparabil n aceasta cu paznicul de noapte constiincios a carui datorie este
, nainte de
toate, de a face sa nceteze zgomotele care ar putea trezi populatia, dar care nu
ezita sa-si
ndeplineasca o datorie opusa si sa ridice toata lumea n picioare atunci cnd zgomote
le devin
nelinistitoare si carora el singur nu le poate face fata.
Aceasta a doua functie a visului ne devine mai clara mai ales atunci cnd luam n co
nsider are
efectele excitatiilor senzoriale asupra unei persoane adormite. Se stie ca excit
atiile venite din
afara influenteaza n general continutul visului. Proba experimentala a fost facut
a n
54
acest caz. Ea apartine unui mic numar de cercetari pe care medic ii le-au ntrepri
ns asupra
visului si carora li s-a acordat, din nenorocire, o importanta exagerata.' Ne ga
sim si aici n fata
unei enigme: persoana adormita, supusa de catre experimentator unei excitatii oa
recare, nu
recunoaste n vis aceasta excitatie, e a nu face dect s-o traduca, s-o interpreteze
. Dar cum se
decide alegerea sa din attea forme posibile de interpretare ? Aceasta alegere nu
poate sa ni se
para dect arbitrara, dar noi stim, pe de alta parte, ca arbitrariul psihic nu exi
sta.
Cel care doarme are, ntr-adevar, mai multe mijloace de a reactiona mpotriva oricar
ei
excitatii senzoriale venite din afara. El poate sa se trezeasca, poate deasemene
a sa -si continue
somnul si, n acest din urma caz, reuseste aceasta prin mijloacele cele mai variat
e. D aca
viseaza, spre exempiu, ca se afla ntr -o situatie incompatibila cu perturbatia ex
terioara va reusi
sa o nvinga pe aceasta din urma. Aceasta este situatia ,celu care, suferind un abc
es dureros al
perineului, viseaza ca urca pe cal. Cataplasma destinat a sa-i usureze durerea d
evine saua
animalului si n felul acesta el continua sa doarma. Deasemenea, se poate, si aces
ta este cazul
cel mai frecvent, ca excitatia perceputa n vis sa intre ntr -o asociatie de imagin
i apartinnd
unei dorinte refulate care vrea sa se realizeze. Excitatia si pierde imediat real
itatea si se
ncorporeaza materialului psihic al celui care doarme. In felul acesta unul dintre
prietenii mei
a ajuns sa viseze ca a scris o comedie, realizarea unei idei care i este draga. S
e afla la t eatru,
primul act se desfasoara cu succes, izbucneste un tunet de aplauze ... Si aici c
el care doarme
trebuie sa fi reusit sa-si prelungeasca somnul, caci atunci cnd s -a trezit n-a m
ai auzit nici un
zgomot si a presupus, ceea ce se va dovedi adevarat mai trziu, ca s-au batut covo
arele prin
apropiere. Toate visele care se manifesta imediat nainte de trezire printr -un va
carm oarecare
nu snt dect eforturi pentru negarea zgomotului perturbator, pentru a -i conferi o
alta
interpretare si a mai cstiga cteva clipe de odihna.
55
ramnem constienti chiar n timpul somnului, caci atunci cnd imaginile visului se eli
bereaza
prea mult de cenzura gndirii cugetam: "Puah ! Aceasta nu este dect un vis !" si co
ntinuam sa
dormim.
Ni se va obiecta ca exista cazuri, spre exemplu cel al visului de angoasa, n care
visul este
incapabil sa pastreze somnul. Dar trebuie sa se conchida pur si simplu ca visul
este investit cu
doua functii, dintre care cea de-a doua este aceea de a ntrerupe somnul atunci ond
trebuie. El
este comparabil n aceasta cu paznicul de noapte constiincios a carui datorie este
, nainte de
toate, de a face sa nceteze zgomotele care ar putea trezi populatia, dar care nu
ezita sa-si
ndeplineasca o datorie opusa si sa ridice toata lumea n picioare atunci cnd zgomote
le devin
nelinistitoare si carora el singur nu le poate face fata.
Aceasta a doua functie a visului ne devine mai clara mai ales atunci cnd luam n co
nsider are
efectele excitatiilor senzoriale asupra unei persoane adormite. Se stie ca excit
atiile venite din
afara influenteaza n general continutul visului. Proba experimentala a fost facut
a n
54
acest caz. Ea apartine unui mic numar de cercetari pe care medic ii le-au ntrepri
ns asupra
visului si carora li s-a acordat, din nenorocire, o importanta exagerata.' Ne ga
sim si aici n fata
unei enigme: persoana adormita, supusa de catre experimentator unei excitatii oa
recare, nu
recunoaste n vis aceasta excitatie, e a nu face dect s-o traduca, s-o interpreteze
. Dar cum se
decide alegerea sa din attea forme posibile de interpretare ? Aceasta alegere nu
poate sa ni se
para dect arbitrara, dar noi stim, pe de alta parte, ca arbitrariul psihic nu exi
sta.
Cel care doarme are, ntr-adevar, mai multe mijloace de a reactiona mpotriva oricar
ei
excitatii senzoriale venite din afara. El poate sa se trezeasca, poate deasemene
a sa -si continue
somnul si, n acest din urma caz, reuseste aceasta prin mijloacele cele mai variat
e. D aca
viseaza, spre exempiu, ca se afla ntr -o situatie incompatibila cu perturbatia ex
terioara va reusi
sa o nvinga pe aceasta din urma. Aceasta este situatia ,celu care, suferind un abc
es dureros al
perineului, viseaza ca urca pe cal. Cataplasma destinat a sa-i usureze durerea d
evine saua
animalului si n felul acesta el continua sa doarma. Deasemenea, se poate, si aces
ta este cazul
cel mai frecvent, ca excitatia perceputa n vis sa intre ntr -o asociatie de imagin
i apartinnd
unei dorinte refulate care vrea sa se realizeze. Excitatia si pierde imediat real
itatea si se
ncorporeaza materialului psihic al celui care doarme. In felul acesta unul dintre
prietenii mei
a ajuns sa viseze ca a scris o comedie, realizarea unei idei care i este draga. S
e afla la t eatru,
primul act se desfasoara cu succes, izbucneste un tunet de aplauze ... Si aici c
el care doarme
trebuie sa fi reusit sa-si prelungeasca somnul, caci atunci cnd s -a trezit n-a m
ai auzit nici un
zgomot si a presupus, ceea ce se va dovedi adevarat mai trziu, ca s-au batut covo
arele prin
apropiere. Toate visele care se manifesta imediat nainte de trezire printr -un va
carm oarecare
nu snt dect eforturi pentru negarea zgomotului perturbator, pentru a -i conferi o
alta
interpretare si a mai cstiga cteva clipe de odihna.
55
XII
Daca se admit exigentele cenzurii drept cauza principala a deformarii visului nu
se va
vedea nimic surprinzator n faptul ca aproape toate visele adultilor se reduc, n ur
ma
analizei, la dorinte erotice. Nu ne referim aici la visel e descrise n mod obisnu
it sub
numele de "vise sexuale" si care ofera imagini dezgolite de valuri. Toti cei car
e au visat
le cunosc. Ei nu snt totdeauna att de surprinsi fie de alegerea persoanelor care f
ac
obiectul dorintei, fie de abolirea tuturor bari erelor pe care individul treaz a
re grija sa le
opuna exigentelor sale sexuale, fie, n sfrsit, de anumite amanunte bizare care par
sa
frizeze perversiunea. Ceea ce ne nvata analiza este ca multe alte vise, care nu p
ar la
prima vedere sa includa preocupar i erotice se reduc, prin munca de interpretare
, la o
realizare a dorintei sexuale si, pe de alta parte, ca astfel de materiale ale gnd
irii noastre
constiente, care par sa fi trecut n visul noptii ca "relicve ale zilei", nu snt ad
mise aici
dect pentru a juca rolul de figuranti n reprezentarea dorintelor erotice refulate.

Pentru a explica o stare de lucruri, n legatura cu care nu se considera necesara
teoretizarea, amintim ca nu exista tendinte care sa fi fost mai bine refulate si
combatute
n noi de catre morala si civilizatie precum tendintele sexuale. Mai mult, la majo
ritatea
oamenilor, aceste tendinte stiu perfect sa se sustraga tiraniei functiilor psihi
ce de un
ordin mai elevat. Studiul pe care l -am facut n alta parte asupra sexualitatii in
fantile, a
manifestarilor sale obscure si. n general nentelese ne autorizeaza sa spunem ca ap
roape
la toti indivizii civilizati evolutia infantila a vietii sexuale se opreste ntr -
un punct.In
consecinta, dorintele sexulate refulate la copil vor deveni mai trziu resorturi m
ultiple si
puternice
56
ale formarii viselor adulte*.
Pentru ca visul, care este o manifestare a dorintelor erotice, sa nu prezinte n c
ontinutul
sau manifest nici o urma de sexualitate este indispensabila o pregatire tainica.

Neputndu-se prezenta ca atare, materialele imaginilor sexuale vor fi nlocuite n
continutul visului prin semne, aluzii sau orice alta forma de expresie indirecta
. Numai
ca, contrar a ceea ce se cere n general de la aceste formule, cele ale visului tr
ebuie sa nu
fie, nainte de toate, imediat inteligibile. Astfel se explica faptul binecunoscut
al
reprezentarii simbolice a ideilor visului, fapt cu att mai remarcabil cu ct se sti
e astazi
ca toti cei care folosesc aceeasi limba se servesc cnd viseaza de aceleasi simbol
uri . As
adauga chiar ca, n anumite cazuri, comunitatea simbolurilor se ntinde dincolo de
comunitatea limbilor. Intruct cel care viseaza ignora el nsusi sensul simbolurilor
pe
care le foloseste, problema originii acestor simboluri si a raporturilor pe care
le pot avea
cu obiectul lor ramne n ntregime obscura. Dar faptul n sine este cert si acest fapt
pare
de prima importanta pentru tehnica interpretarii visului. Este clar, pentru cine
cunoaste
n profunzime aceasta simbolica, ca sensul visului, toate de taliile si unele dint
re
fragmentele sale devin mai usor de nteles fara a fi necesar ca cel care a dormit
sa fie
supus unui interogatoriu privind gndurile sale din vis. Ne apropiem aici de ideal
ul
popular pe de-o parte, iar pe de alta parte de metoda drag a popoarelor primitiv
e la care
imaginile visului se interpretau n mod exclusiv prin simboluri.
Cu toate ca specialistii n simbolica visului snt nca departe de a ajunge la o concl
uzie,
noi putem deja sa consideram drept achizitii cteva date generale si un anumit num
ar de
remarci particulare.
Exista simboluri cu o interpretare unica. Astfel, mparat si mparateasa, Rege si Re
gina,
semnifica Tata si Mama. Camera semnifica Femeia**,iar usile de intrare si
dect pentru a juca rolul de figuranti n reprezentarea dorintelor erotice refulate.

Pentru a explica o stare de lucruri, n legatura cu care nu se considera necesara
teoretizarea, amintim ca nu exista tendinte care sa fi fost mai bine refulate si
combatute
n noi de catre morala si civilizatie precum tendintele sexuale. Mai mult, la majo
ritatea
oamenilor, aceste tendinte stiu perfect sa se sustraga tiraniei functiilor psihi
ce de un
ordin mai elevat. Studiul pe care l -am facut n alta parte asupra sexualitatii in
fantile, a
manifestarilor sale obscure si. n general nentelese ne autorizeaza sa spunem ca ap
roape
la toti indivizii civilizati evolutia infantila a vietii sexuale se opreste ntr -
un punct.In
consecinta, dorintele sexulate refulate la copil vor deveni mai trziu resorturi m
ultiple si
puternice
56
ale formarii viselor adulte*.
Pentru ca visul, care este o manifestare a dorintelor erotice, sa nu prezinte n c
ontinutul
sau manifest nici o urma de sexualitate este indispensabila o pregatire tainica.

Neputndu-se prezenta ca atare, materialele imaginilor sexuale vor fi nlocuite n
continutul visului prin semne, aluzii sau orice alta forma de expresie indirecta
. Numai
ca, contrar a ceea ce se cere n general de la aceste formule, cele ale visului tr
ebuie sa nu
fie, nainte de toate, imediat inteligibile. Astfel se explica faptul binecunoscut
al
reprezentarii simbolice a ideilor visului, fapt cu att mai remarcabil cu ct se sti
e astazi
ca toti cei care folosesc aceeasi limba se servesc cnd viseaza de aceleasi simbol
uri . As
adauga chiar ca, n anumite cazuri, comunitatea simbolurilor se ntinde dincolo de
comunitatea limbilor. Intruct cel care viseaza ignora el nsusi sensul simbolurilor
pe
care le foloseste, problema originii acestor simboluri si a raporturilor pe care
le pot avea
cu obiectul lor ramne n ntregime obscura. Dar faptul n sine este cert si acest fapt
pare
de prima importanta pentru tehnica interpretarii visului. Este clar, pentru cine
cunoaste
n profunzime aceasta simbolica, ca sensul visului, toate de taliile si unele dint
re
fragmentele sale devin mai usor de nteles fara a fi necesar ca cel care a dormit
sa fie
supus unui interogatoriu privind gndurile sale din vis. Ne apropiem aici de ideal
ul
popular pe de-o parte, iar pe de alta parte de metoda drag a popoarelor primitiv
e la care
imaginile visului se interpretau n mod exclusiv prin simboluri.
Cu toate ca specialistii n simbolica visului snt nca departe de a ajunge la o concl
uzie,
noi putem deja sa consideram drept achizitii cteva date generale si un anumit num
ar de
remarci particulare.
Exista simboluri cu o interpretare unica. Astfel, mparat si mparateasa, Rege si Re
gina,
semnifica Tata si Mama. Camera semnifica Femeia**,iar usile de intrare si
**
Vezi Sigmund Freud, "Trei eseuri asupra teorie i
sexualitatii", 1905.
In limba germana
pentru femeie exista
doua
cuvinte: Fru
si Frauenzimmer; cuvntul german pentru camera
este Zimmer
(n.tr.). ^-j
iesire reprezinta deschiderile naturale ale corpului. Simbolu rile folosite n vis
servesc
cel mai adesea pentru a ascunde persoanele, p artile corpului sau actele care
intereseaza sexualitatea. Organele genitale ndeosebi utilizeaza o colectie de
simboluri bizare si obiectele cele mai variate intr a n componenta acestor simbol
uri.
Or, noi admitem ca armele ascutite, obiectele lungi si rigide, trunchiurile de a
rbori sau
trestiilereprezintaorganulmasculin, ntimpcedulapurile,cutiile,automobilele,tig ai
le
nlocuiesc n vis organul feminin findca motivul acestei substitutii este usor de nte
les.
Dar nu toate simbolurile visului con tin aluzii att de transparente si cnd ni se s
pune
ca cravata este organul masculin, lemul, corpul feminin si ca miscarea ascendent
a,
scara reprezinta relatiile sexuale noi ndemnam la reflectie, atta timp ct proba
autenticitatii acestor simboluri n-a fost, pe de alta parte, facuta. Adaugam aic
i ca
majoritatea simbolurilor, visului este bisexual a, acestea putnd, dupa mprejurari,
sa
fie raportate la organele celor dou a sexe.
Anumite simboluri au o folosinta generala si se ntlnesc la toti cei ce viseaza car
e
vorbesc aceeasi limba si au aceeasi formatie intelectuala. Altele, de o folosint
a
limitata, snt create de catre individ pe masura nevoilor sale. Trebuie s a se dis
tinga n
cadrul primelor, cele care snt destinate, cu totul firesc prin folosirea n limba c
urenta,
sa reprezinte aspectele sexuale, spre exemplu cele care au leg atura cu cultivar
ea:
samnta, fecundatie etc. In al doilea rnd, cele al caror raport cu aspectele sexual
e
par a data din epocile primitive si n-au putut sa se nasca dect n constientul nost
ru
cel mai obscur. Oricum si oricare i-ar fi natura, aceasta forta creatoare de sim
boluri
nu s-a epuizat nca n zilele noastre. De remarcat c a anumite descoperiri recente,
ca
aceea a balonului, au fost utilizate imediat din acest punct de vedere si au tre
cut n
rndul simbolurilor sexuale.
Totusi, am gresi daca ne-am imagina ca datorita unei cunoasteri mai aprofundate
a
simbolicii visului (Cheia viselor) noi vom putea ntr-o zi sa evitam chestionarea
celui
care a dormit despre gndurile sale din starea de veghe si sa revenim la procedeel
e
primitive de interpretare. Este imposibil s a stim a priori daca continu-58
a cravata este organul masculin, lemul, corpul feminin si ca miscarea ascendenta
,
scara reprezinta relatiile sexuale noi ndemnam la reflectie, atta timp ct proba
autenticitatii acestor simboluri n-a fost, pe de alta parte, facuta. Adaugam aic
i ca
majoritatea simbolurilor, visului este bisexual a, acestea putnd, dupa mprejurari,
sa
fie raportate la organele celor dou a sexe.
Anumite simboluri au o folosinta generala si se ntlnesc la toti cei ce viseaza car
e
vorbesc aceeasi limba si au aceeasi formatie intelectuala. Altele, de o folosint
a
limitata, snt create de catre individ pe masura nevoilor sale. Trebuie s a se dis
tinga n
cadrul primelor, cele care snt destinate, cu totul firesc prin folosirea n limba c
urenta,
sa reprezinte aspectele sexuale, spre exemplu cele care au leg atura cu cultivar
ea:
samnta, fecundatie etc. In al doilea rnd, cele al caror raport cu aspectele sexual
e
par a data din epocile primitive si n-au putut sa se nasca dect n constientul nost
ru
cel mai obscur. Oricum si oricare i-ar fi natura, aceasta forta creatoare de sim
boluri
nu s-a epuizat nca n zilele noastre. De remarcat c a anumite descoperiri recente,
ca
aceea a balonului, au fost utilizate imediat din acest punct de vedere si au tre
cut n
rndul simbolurilor sexuale.
Totusi, am gresi daca ne-am imagina ca datorita unei cunoasteri mai aprofundate
a
simbolicii visului (Cheia viselor) noi vom putea ntr-o zi sa evitam chestionarea
celui
care a dormit despre gndurile sale din starea de veghe si sa revenim la procedeel
e
primitive de interpretare. Este imposibil s a stim a priori daca continu-58
I
tul manifest al visului trebuie s a fie luat n sens simbolic sau n sens propriu,
deoarece exista pe deasupra simboluri individuale si nenumarate fluctuatii n
folosirea simbolurilor generale. Ceea ce se stie cu siguranta este faptul ca nu
toate
materialele snt simboluri. Cunoasterea simbolurilor ne poate ajuta, ntr-o mare
masura, sa traducem ceea ce ramne obscur n continutul manifest al visului, dar ea
nu face inutila folosirea procedeului de mai sus. Cu at t mai mult ea ne va servi
ca
mijloc de investigatie n cazul n care ideile visului ar fi nule sau insuficien te.

Simbolica visului ne pare,
in
mod egal,
indispensabila pentru analiza viselor zise "tipice", comune tuturor oamenilor si
a
viselor individuale zise "periodice". Dac a n-am facut dect sa atingem aici n trea
cat
interesanta problema a expresiei simbolice a visului, aceasta se datoreaz a n mod

sigur faptului ca, prin importanta sa, problema depaseste cadrul lucrarii noastr
e. Ea
ne conduce dincolo de domeniul visului, n cel al imaginilor populare. Aici vom ve
dea
ca simbolul se afla la originea povestilor, miturilor si legendelor, n spiritul c
omic si n
folclor. Prin el vom descoperi raporturi intime ntre vis si aceste productii dive
rse. Dar
noi stim ca el nu este creat de lucrarea visului, c a el nu este altceva dect for
ma de
expresie a gndirii noastre inconstiente si ca el este acela care furnizeaza acest
ei
lucrari materialele pentru a condensa, a deplasa si a dramatiza.
3 U
' ftj
,; BfYff,

XIII
Sntem, desigur, departe de a fi indicat toate problemele care se pun cu privire l
a vis sau chiar
de a fi rezolvat complet pe cele pe care le -am ridicat aici. Cititorii care snt
interesati de
problema, ntr-o maniera generala, l trimitem la cartea Sancte de Sanctis, I Sogni,
Torino,
1899. Cei care snt interesati de o expunere mai co mpleta a teoriei mele personal
e despre vis o
vor gasi n lucrarea mea, Die Traumdeutung, Leipzig und Wien, 1900. Sa mai spunem n
ce
directie ni se pare dezirabil sa se continue studiile asupra visului.
Stabilind, cum am facut-o, ca interpretarea unui vis consta n nlocuirea continutul
ui sau
manifest prin ideile sale latente, n alti termeni n desfacerea tramei care a fost
urzita de catre
lucrarea visului pun, pe de o parte, o serie de noi probleme psihologice privind
deasemenea
natura si formarea a ceea ce am numit refulare. Pe de alta parte, afirm existent
a ideilor latente
ale visului, adica a materialelor abundente care pot da nastere formatiunilor ps
ihologice de
prim ordin, ntru totul asemanatoare productiilor normale ale inteligentei, dar ca
re nu se pot
manifesta n constiinta dect sub travestiul visului. Aceste ,idei latente exista la
toti oamenii,
deoarece toti, chiar si cei mai normali, snt subiecte care viseaza. Relatiilor lo
r cu constiinta si
cu refularea li se coreleaza problemele ulterioare, de prima importanta n psiholo
gie, carora
trebuie sa le se amne solutia pna n momentul n care se va ajunge, prin analiza, sa s
e
lamureasca originea ctorva alte formatiuni psihopatice precum simptomele isterice
si
obsesiile.
directie ni se pare dezirabil sa se continue studiile asupra visului.
Stabilind, cum am facut-o, ca interpretarea unui vis consta n nlocuirea continutul
ui sau
manifest prin ideile sale latente, n alti termeni n desfacerea tramei care a fost
urzita de catre
lucrarea visului pun, pe de o parte, o serie de noi probleme psihologice privind
deasemenea
natura si formarea a ceea ce am numit refulare. Pe de alta parte, afirm existent
a ideilor latente
ale visului, adica a materialelor abundente care pot da nastere formatiunilor ps
ihologice de
prim ordin, ntru totul asemanatoare productiilor normale ale inteligentei, dar ca
re nu se pot
manifesta n constiinta dect sub travestiul visului. Aceste ,idei latente exista la
toti oamenii,
deoarece toti, chiar si cei mai normali, snt subiecte care viseaza. Relatiilor lo
r cu constiinta si
cu refularea li se coreleaza problemele ulterioare, de prima importanta n psiholo
gie, carora
trebuie sa le se amne solutia pna n momentul n care se va ajunge, prin analiza, sa s
e
lamureasca originea ctorva alte formatiuni psihopatice precum simptomele isterice
si
obsesiile.
TCA UD:TAN
VJ i l fiUo - :. BA - Su.C.iA AOJi-Ti 1
NR-
Redactor: Nicolae Anghel Tehnoredactor: Gheorghe Burghelea
Bun de tipar: IANUARIE 1991 Apflrut: 1991 Coli de tipar: 4
Tiparul executat sub comanda nr. K la Tipografia Universul, str.Brezuianu nr.23
-25
Bucuresti, ROMNIA
60
Al i
<ft
tfrv r
De acelasi autor, ..Editura Maiastra" va oferi n curnd publicului cititor:
trei eseuri
privind teoria sexualitatii.
cs
15*