Sunteți pe pagina 1din 227

CILE TEOLOGIEI RUSE

Partea I
Volumul cinci
GEORGES FLOROVSKI
Profesor Emerit de Istoria Bisericii de Rsrit
Universitatea Harvard
Editor General
Richard S. Haugh
Editor asistent
Paul Katcheur
Tradus de
Robert L. Nichols
COMPANIA PULICIS!IC" NOR#LAN#
el$ond% Massachusetts &'()*
Cardul de Catalogare al ibliotecii Congresului Nu$+rul )* )*',,)
ISN &-.(/('0-'/-&
1
1(.). !raducere din engle2+ 3i originalul rus ca cerut de
NOR#LAN# PULISHIN4 COMPAN5% INC
!oate dre6turile re2ervate
!i6+rit 7n Statele Unite ale A$ericii de Co$6ania Publicistic+ din Atena%
Ne8 5or9% N5
Cuprins
I Pre:a;a <ditorului
II Nota !raduc+torului
2
III Pre:a;a Autorului
I= CAPI!OLUL I
Criza bizantinismului rus
= CAPI!OLUL II
ntlnirea cu vestul
=I CAPI!OLUL III
Contradiciile secolului al aisrezecelea
=II CAPI!OLUL I=
Revoluia de la !an" Petersbur#
=III Ca6itolul =
$uta entru teolo#ie
I> NO!<
%ote la caitolul I
%ote la caitolul II
%ote la caitolul III
%ote la caitolul I&
%ote la caitolul &
Despre editor
#es6re editorul acestui volu$ #r. Richard S. Huagh% 6ute$ s6une c+ a :ost 6ro:esor
a?at 7n vi2it+ acade$ic+ cu s6eciali2are 7n Istoria isericii Ruse la Universitatea din Rice
@ind nu$it editor general 6entru Cile teolo#iei ruse de 6+rintele 4eorges Alorovs9i. #r.
Haugh% 6ri$itor al unor titulaturi educa;ionale% acade$ice 3i de co$unitate a :ost nu$it la
nivel na;ional 6entru de6arta$entul de u$anit+;i ca 3i Bcet+;ean 7n re2iden;+C 7n studii
religioase la Universitatea din Harvard D(.),-(.))E 3i a :ost invitat ca 3i c+rturar a?at 7n
3
vit2it+ la Harvard #ivinitF School acordGndu-i-se o burs+ Mellon 7n U$anit+;i Dcu
s6eciali2are 7n ReligieE la Universitatea <$orF. #r. Haugh $ai $en;ine 7nc+ o a@liere
6ersonal+ cu divi2iunea u$anit+;ilor la Institutul !us9egee.
!raduc+tor al unor eseuri @loso@ce 3i religioase 6recu$ 3i lucr+ri din ger$an+%
:rance2+% latin+ 3i greac+% #r. Haugh este autorul unor articole 7n do$eniul religiei%
istoriei 3i literaturii. <l a scris des6re #ostoevs9i% Ha8thorne% SolHeni;Gn% !olstoi 3i
Sha9ers% Aotie% teologia 3i literatura caroligian+% Augustin% Chiril al AleIandriei 3i Petru
Abelard% @ind autorul lucr+rii 'otie i caroli#ienii( controversa trinitar) editor al Coleciei
lucrrilor lui Geor#e P* 'edotov) un editor al Hurnalului anual Tranzacii 3i editor 3i
contribuitor la +le,ander !ol-enin( eseturi critice i materiale documentare* #r. Haugh
lucrea2+ 7n 6re2ent la o lucrare $aHor+ a istoriei intelectuale 3i religioase conte$6orane%
la :el ca 3i la dou+ c+r;i intitulate +u#ustin i Ioan Cassian( Controversa asura
redestinaiei) .arului i naturii / o reavizare 3i +u#ustin i #ndirea cretin estic*
#r. Haugh este 7nte$eietorul% 6re3edintele 3i 3e:ul ad$inistra;iei Acade$iei din
Aal$outh% o 3coal+ inde6endent+% co-educa;ional+ 6entru clasele )-('. Munca lui
educa;ional+ a :ost recunoscut+ 6rin includerea 3i acce6tarea 0irectoratului crturarilor
americani de autori contemorani) Cine e cine 1n orient) Cine e cine 1n Reli#ie) 2ameni
de 1mlinire) Educatori remarcabili din +merica) Preul notabil al americanilor 3i
Platforma +sociaiei Internaionale a !tudilor Reli#ioase* <l este un $e$bru onori@c al
!ocietii 3ar" T4ain 3i din cau2a B7$6linirilor su6re$e din co$unitatea interna;ional+ a
o$ului%C #r. Haugh a :ost :+cut un Me$bru Asociat al Crii britanice de onoare*
<l este $e$brul al co$itetului de directori al Cetenilor entru un consens
informat 3i 3e:ul co$itetului de ad$inistrare a 'undaiei educaionale CIC*
Despre editorul asistent
Paul Kachur a 6ri$it o di6lo$+ 7n studiul li$ii engle2e de la Universitatea de Stat
din Montana 3i a eIecutat ceva $unc+ 6ostuniversitar+ la Se$inarul !eologic S:Gntul
=ladi$ir din Crest8ood% Ne8 5or9.
Despre autor
N+scut 7n Odessa 7n (*./% P+rintele 4eorges Alorovschi a :ost Pro:esor Asistent la
Universitatea din Odessa 7n (.(.. P+risind Rusia% P+rintele Alorovs9i a 6redat @loso@a 7n
Praga din (.'' 6Gn+ 7n (.',. A :ost $ai a6oi invitat 7n de6arta$entul de Patrologie al
Institutul !eologic OrtodoI S:Gntul Sergei din Paris. Jn (.0* P+rintele Alorovs9i a venit 7n
Statele Unite. A :ost Pro:esor 3i #ecan la Se$inarul !eologic OrtodoI S:Gntul =ladi$ir
6Gn+ 7n (.KK% 7n ti$6 ce 7nc+ $ai 6reda ca 3i Por:esor AdHunct la Universitatea din
Colu$bia 3i Se$inarul !eologic Union din Ne8 5or9. #in (.K, 6Gn+ 7n (.,0% P+rintele
Alorovs9i a de;inut su6re$a;ia #e6arta$entului de Istoria isericii la Universitatea din
Harvard. #in (.,0 a 6redat studii slavice 3i istorie la Universitatea din Princeton 6Gn+ la
$oartea sa. P+rintele Alorovs9i% Profesor Emerit de Istoria Bisericii estice la Universitatea
din Harvard 3i de;in+torul a nu$eroase 6re$ii onori@ce a :ost $e$bru al Acade$iei
A$ericane de Arte 3i Ltiin;e. P+rintele Alorovs9i a $urit 6e data de (( august (.)..
4
CILE TEOLOGIEI RUSE O LUCR!RE! DE "ECESIT!TE #I REFERI"$
I"FOR%!$IO"!L& EDUC!$IO"!L #I !C!DE%IC PE"TRU STRUCTUR!RE!
STUDIILOR TEOLOGICE DE SPECI!LIT!TE RO%'"E#TI
Pre2enta traducere 3i-a 6ro6us s+ readea cGt $ai e@cent 3i $ai viabil un anu$it :el
de ti6ologie 3i disHunc;ie teologic+ a studilor e$eritului c+rturar de sorginte rus+ 4eorge
Alorovs9i a c+rui 6ersonalitate este una dintre cele $ai re$arcabile 7n lu$ea teologic+
conte$6oran+. Anali2a acestor re:erin;e in:or$a;ionale abundente% ar 6utea devenii un
6unct de vedere i$6ortant asu6ra :eno$enologiei analitice a 6atristicii 3i gGndirii ruse3ti
Dcca. *&& de note de subsolE. Ar trebui s+ sublinie$ 7nc+ de la 7nce6ut c+ $otiva;ia de a
7nce6e 3i a traduce 6+n+ la ca6+t o lucrare a$6l+% valoroas+ 3i de a$6loare 7n li$ba
ro$Gn+% ca 6re2entele dou+ volu$e% intitulate sugestiv Cile teolo#iei ruseti) a 6ornit 7n
s6ecial din dorin;a de a avea o vi2iune 3i o intros6ec;ie cGt se 6oate de e:ectiv+ 3i
6+trun2+toare 7n s6ectrul educa;ional 3i :or$ativ rusesc% care din cGte se 6are tinde s+
devin+ un :el de $odel duhovnicesc recurent 6entru restul 3colilor teologice euro6ene 3i
a$ericane. Mai nou absolven;ilor de 3colilor teologice li se i$6une un :el de bare$ care
se ra6ortea2+ la :or$alit+;ile acad$eice ruse3ti 3i la 6edagogia i$6us+ 3i sus;inut+ de
s6iritualitatea rus+. Nu se 6oate :ace abstrac;ie de in?uen;a 3i 6restigiul educa;ional al
$odalit+;ilor de :or$are ti6ic 3colilor teologice ruse chiar dac+ 6robabil geogra@c 3i
teritorial unii dintre noi% care sunte$ $ai $ult sub s:era de in?uen;+ eclesial+ 3i
duhovniceasc+ greac+% a$ dorii acest lucru. S:era de in?une;+ teologic+ rus+ este
do$inant+ 6Gn+ 7n 2iua de ast+2i. !eologia rus+ este di@cil+ 3i greoaie ca 3i $etodic+% dar
nu 7i 6ute$ o$ite 6ro:un2i$ea. Lti$ din trecut c+ 7ntre s6eci@citatea econo$ic+% social+
3i cultural+ rus+ de sorginte slav+ 3i culturile balcanice nu a 6utut eIista o si$:onie 3i o
7n;elegere din cau2a eIceselor 3i a $odului slav abru6t 3i eItre$ist de a trata 6roble$e
care ;in $ai $ult de natur+ colegial+ disci6linar+. S-a re6ro3at de $ai $ulte ori 3i sub $ai
$ulte :eluri% c+ sub $ai $ulte as6ecte $odul de a teologhisii ti6ic rusesc las+ de dorit.
Labloanele ruse sunt considerate 6er$iate 3i li6site de actualitate. #ar nu acesta este
sensul 6e care 7ncerc+$ s+ 7l sublinie$ aici. Chiar dac+ s-a obiectat de $ai $ulte ori c+
teologia rus+ este de:ectiv+ 3i 7na6oiat+% c+ 7i li6se3te structurare% :or$+% :ond 3i chiar
6erseveren;+% chiar dac+ s-a $otivat c+ $odul 3i s6eci@citatea ruseasc+ actual+ de a
teologhisii este li6sit+ de si$;ul realit+;ii% 6lasGndu-l 7n 6lan liturgic 6e credincios undeva
7ntr-un s6a;iu i$aginar al credin;ei% lucrarea de :a;+ 6oate @ considerat+ 6e bun+ dre6tate
orginal+ 3i de$n+ de toat+ aten;ia. Modul de teologhisire rusesc ar 6utea @ considerat de
anu$ite tendin;e eItre$e 6ueril% des6otic% s6oradic% abu2iv 3i 7nchistat% totu3i ni$eni
dintre cei care 6rivesc lucrurile serios nu a 6utut contesta 6ro:un2i$ea crG$6eielor de
erudi;ie% disci6lin+% serio2itate 3i s@n;enie slav+. A le trece cu vederea% ar @ un 6+cat
strig+tor la cer 3i o gre3al+ $aHor+ $ai ales 7n conteItul 6re2ent. Ar @ o gre3eal+
ne6ardonabil+ din 6artea cititorului ro$Gn avi2at de teologie s+ o$it+ o lucrare de acest
gen 3i ar @ 6robabil o 3i $ai $are eroare ca lucrarea 6re2ent+ s+ 7i li6seasc+ de 6e $asa
de studiu ca 3i re:erin;+ din bibliotec+ 3i ca eventual+ surs+ de ins6ira;ie. Cred$ c+
6re2entul co$6edniu este un ghid 3i o dovad+ analitic+ a s:erelor de in?uen;+ teologic+
$odelatoare rus+. N+d+Hdui$ c+ 7n ti$6 e:ortul $uncii de traduc+tor s+ dovedeasc+ a :ace
$ai accesibil+ 3i $ai 6e 7n;eles o ast:el de lucrare vorbitorului de li$b+ ro$Gneasc+ 3i
celor care teologic si$t 3i 6erce6 o ast:el de anali2+ $inu;ios+ a anu$itor eta6e din
devenirea 3i trans6aren;a serio2it+;ii 3i disci6linei slave. Nu crede$ c+ 6rea $ul;i au :ost
interesa;i cGt $ai $ult de un ast:el de studiu avansat 3i genuin. Crede$ c+ studiile de aici
nu se adresea2+ unei $aHorit+;i intelectuale% ci $ai $ult celor care 3i-au 7$6ro6iat ni3te
cuno3tin;e teologice generale te$einice 3i celor care au trecut 6rin @ltrul :or$ativ rus
oca2ional sau deliberat. A$ voi s+ sublinie$ c+ lucrarea este li$itat+ ca 3i direc;ionare a
6ublicului avi2at% 7n;elegGnd 6rin aceasta c+ nu 6rive3te 3i nu se adresa2+ la toat+ lu$ea
5
care de;ine un anu$it bagaH de cuno3tin;e% ci% dac+ ne este 7ng+duit s+ s6une$% doar la
erudi;ii de s6ecialitate.
Lucrarea de :a;+ ;ine s+ ne de$onstre2e c+ s6iritualitatea ruseasc+ actual+% cu toate
neaHunsurile 3i dis:unc;ionalit+;ile ei% de $ai 7nainte de instaurarea ideologic+ totalitar+ a
blocului sovietic Dun as6ect care de3i a$ voi s+ 7l trece$ cu vederea% nu 6ute$E% a :ost o
crea;ie 3i o 6l+s$uire genuin+% i$6ar;ial+ 3i original+ 7n cadrul a ceea ce noi denu$i$
s6a;iu de coabitare teritorial rus. Lucrarea este o anali2+ a sinte2ei 3i 7nge$+n+rii
$ediului oriental bi2antin 3i a celui occidental. #iscre6an;a a a6+rut odat+ cu asu$area
unor 6rerogative absolutiste a liderilor 6olitici eItre$i3ti care a avut din ne:ericire
consecin;e ne:aste. Autorul 6re2entului volu$ scrie cu con3tiin;a c+ a eIistat din
ne:ericire o scinziune 7n religia% s6iritualitatea 3i su?etis$ul rus de $ai 7nainte de a6ari;ia
ideologiei atee de sorginte co$unist+ 3i 7n 6lanul ideologic 6us 7n 6ractic+ 6entru
a6licarea lui% i$6us la scar+ $acro de un a6arat 6ro6agandistic de re6resiune $inu;ios 3i
:oarte bine organi2at Dcare din cGte se 6are a d+unat vie;ii su?ete3ti a ru3ilorE. <ste vorba
de :ostul regi$ ;arist care guverna Rusia 7nainte de eveni$entele din (.()% avGndul ca
unic re6re2entant 6e Nicolae Ro$anov. Consecin;ele 6ot @ 3i ast+2i v+2ute 3i resi$;ite%
chiar dac+ s-a scurs atGta vre$e% se 6are c+ anu$ite r+ni au r+$as adGnc i$6ri$ate 7n
ceea ce euro6enii denu$esc B:acere s6iritual+ ruseasc+.C Nu cred$ c+ 6ute$ trece cu
vederea acest as6ect 3i nici nu 6ute$ s+ 7l $u3a$ali2+$% de3i ar @ ceva $ai de dorit.
Crede$ c+ 6re2enta traducere ar 6utea avea rostul de a 6une 7ntr-o lu$in+ :avorabil+
ceea ce noi ne-a$ obi3nuit a cataloga ca @ind o vi2iune realist+ asu6ra :ostei Uniuni
Sovietice 3i a tot ceea ce a ur$at du6+ B6r+bu3ireaC ei dac+ ne este 7ng+duit s+ ne
eI6ri$+$ 7n acest $od. S-ar 6+rea c+ datorit+ ocului eItre$is$ului% edi@ciul
arhitectonic al 6atri$oniului s6iritualit+;ii 3i duhovniciei ruse 3i-a 6ierdut echilibrul 3i o
dat+ cu aceast+ 6eridere de echilibru la :el s-a 7ntG$6lat 3i cu sensul evolu;iei euro6ene
conte$6orane. <3ecul li6sei de @ne;e 3i tact strategic slav% nu :ost 7ns+ resi$;it din
:ericire 3i 7n cadrul teologic% dar nu a$ 6utea s6une c+ el este 6ardonabil. #in cGte se
6are% teologia ca disci6lin+ 3tiin;i@c+ a avut de cG3tigat 7n acest Hoc al 6resiunilor cu tent+
6olitic+. <ste cGt se 6oate de grosier 3i tragic :a6tul c+ dac+ anu$ite 6ersonalit+;i Dcu$
ar @ autorul de :a;+E% au luat atitudine 7$6otriva unei 7ndoctrin+ri 7n rGndul $aselor largi%
ei au avut de su:erit 3i au :ost su6u3i celor $ai de2gust+toare 3i $ai crude re6resiuni.
Orice orGnduire de stat% care 73i i$6une 3i :ace un sco6 siste$atic 6rin distrugerea religiei
3i a sluHitorilor acestei disci6line 6rin care o$ul a :ost rGnduit s+ aib+ un ra6ort dialogic cu
#u$ne2eu% nu 6oate avea durat+ 3i este $enit e3ecului. #e3i au eIistat $o$ente 7n care s-
a voit 3i s-a ur$+rit eI6licit 7n tot sensul 3i cu toat+ 7nver3unarea anihilarea oric+rui
sG$bure de educa;ie teologic+ de 6e su6ra:a;a ruseasc+% se 6are c+ aceste scont+ri nu 3i-
au atins $i2a. O anu$it+ a$biguitate caracteristic+ $ediului rusesc se 6are c+ nu a
7$6iedicat 6e $ai $ul;i arti2ani de a 73i duce la 7nde6linire che$area ini;ial+. Sco6ul de a
scrie un ast:el de studiu a :ost co$baterea acestei a$biguit+;i instalate 7n rGndul
credinciosului de rGnd. Lui 7i sunt adresate aceste rGnduri indirect. #in cGte se 6are 3i din
ceea ce reiese la o lectur+ $ai atent+ a acestor rGnduri% aceste $a3ina;ii 3i 3icane de 6rost
gust le-a resi$;it istoric% voit sau nevoit 3i P+rintele Pro:esor 4eorge Alorovs9i. Ar @
dureros s+ nu le restitui$ 3i s+ le :ace$ accesibile unui 6ublic ro$Gnesc serios% 6osibil
interesat de o ast:el de eI6erien;+ negativ+ 3i de consecin;ele ei ne:aste% care nu
ur$+re3te nici un :el de conota;ie% alu2ie sau tent+ 6olitic+ Ddu6+ cu$ 6robabil ar @ tenta;i
s+ cread+ unii% care $ai recent v+d via;a 3i $odul de :unc;ioanre al isericii 7n :unc;ie de
sus;inerea 3i ele$entul 6oliticE% ci $ai $ult o restituire 3i o a6reciere la rece a unei
tragice st+ri de :a6t. iserica du6+ cu$ este 6re2entat+ ea aici% 7n aceste anali2e teologice
detaliate% nu are o :unc;ie strict ori2ontal+% de a 7i unii 6e credincio3i la nivel general% ci
$ai $ult trebuie s+ vede$ natura vertical+ a isericii% adic+ 6e cea transcendent+% de
leg+tur+ duhovniceasc+ cu lu$ea de dincolo. A nu 6une la un loc de cinste un ast:el de
6
studiu teologic ar @ o i$6ertinen;+ 3i ceva care cu greu ar 6utea @ de@nit ca @ind realist
:a;+ de evolu;ia unor situa;ii critice din trecut. Ni$eni nu 6oate contesta :a6tul c+ starea
actual+ a distrugerii de sine haotice de 6e teritoriul rus nu a a:ectat indirect 3i $odul de
teologhisire rusesc 3i $ai $ult decGt atGt% :or$a;ia celor care au trecut 6rin @ltrul ei. A
devenit din ce 7n ce $ai $ult un :a6t tragic% c+ teologhisirea ruseasc+ a adus cu sine un :el
de 6ierdere a calit+;ii eI6resiei 3i nuan;ei lingvistice. =olu$ul de :a;+ este cGt se 6oate de
concludent 7n acest sens. Crede$ c+ anali2ele 7ntre6rinse aici sunt 3i ele destul de
6ertinente. A$ 6utea s6une c+ du6+ citirea acestei $inu;ioase lecturi in:or$a;ionale cu
caracter didactic% este o bucurie :a6tul c+ de3i starea ruseasc+ general+ este 7n declin 3i 7n
cola6s% teologia veritabil+ rus+ este din :ericire de2voltat+ la su6erlativ. !rebuie s6us c+
de3i o anu$it+ cultur+ teologic+ 6oate avea o re6uta;ie 7ndoielnic+ datorit+ s+r+ciei
atribu;ilor ei% totu3i dac+ lu+$ 7n considerare te$einicia 6rin care anu$i;i eI6onen;i
individuali au redat-o% a$ 6utea s+ aHunge$ la ni3te re2ultate 6o2itive. Nu 6ute$ vedea
totul 7n negativ du6+ cu$ tind anu$ite $entalit+;i s+ ne obi3nuiasc+ s+ o :ace$% cu$ ar @
de eIe$6lu de$oni2area 3i nega;ia ulti$+ a sovieticilor 3i a tot cea ce a ;inut de realis$ul
3i $odul lor de eI6ri$are cultural+% social+ 3i chiar bisericeasc+. <I6onentul 3i autorul
acestor rGnduri% ne con:er+ eIe$6lul di:erit a ceea ce noi 7n;elege$ 6rin :acere teologic+.
Ast:el% 6ute$ s6une c+ teologia nu este 7n nici un ca2 redus+ la anu$ite obiec;ii
teritoriale% statale sau 6olitice. S6er+$ ca aceste rGnduri s+ @e considerate concludente.
Radu !eodorescu

Pre(a)a autorului
Aceast+ carte a :ost conce6ut+ ca un eI6eri$ent 7n sinte2a istoric+% ca un
eI6eri$ent al istoriei gGndirii ruse. Jnce6Gnd cu o sinte2+% 7nc+ din 2ile tinere;ii $ele% au
venit anii anali2ei $ele% $ul;i ani de citire 3i re?ec;ie 7nceat+. Pentru $ine soarta trecut+
a teologiei ruse a :ost 7ntotdeauna $ai $ult o istorie a unei conte$6oraneit+;i creative 7n
care a trebuit s+ $+ g+sesc 6e $ine 7nsu$i. I$6ar;ialitatea istoric+ nu este violat+ 7n
acest :el. I$6ar;ialitatea nu 7nse$n+ ne-6artici6are. Nu este indi:erent+ 3i nici re:u2ul de
a :ace o evaluare. Istoricul nu trebuie niciodat+ s+ uite c+ el studia2+ 3i descrie tragedia
creativ+ a vie;ii u$ane. <l nu trebuie s+ uite acest lucru. O istorie :+r+ 6reHudiciu nu a
eIistat 3i nici nu v-a eIista vreodat+.
Studiind trecutul rusesc $-a dus la convingerea 3i $-a 7nt+rit 7n acea c+ 7n 2ilele
noastre un teolog rus nu 6oate decGt s+ 73i g+seasc+ 6entru sine adev+rata $+sur+ 3i
sursa vie a unei ins6ira;ii creative 7n tradi;ia 6atristic+. Sunt convins c+ 6au2a intelectual+
de 6atristic+ 3i bi2antinis$ a :ost 6rinci6ala cau2+ a tuturor 7ntreru6erilor 3i e3ecurilor
de2volt+ri Rusiei. Istoria acestor e3ecuri este 6ovestit+ 7n aceast+ carte. !oate 7$6linirile
genuine ale teologiei ruse au :ost 7ntotdeauna legate cu o 7ntoarcere creativ+ la sursele
6atristice. Aa6tul c+ aceast+ cale 7ngust+ a teologiei 6atristice este desco6erit+ cu o
claritate 6articular+ 7n 6ers6ectiva istoric+. !otu3i 7ntoarcerea la 6+rin;i nu trebuie s+ @e
nu$ai intelectual+ sau istoric+% trebui s+ @e o 7ntoarcere 7n duh 3i rug+ciune% o restaurare
vie 3i creativ+ la 6lin+tatatea isericii 7n 7ntregi$ea tradi;iei sale sacre.
Ni s-a dat s+ tr+i$ 7ntr-o e6oc+ a unei de3te6t+ri teologice des6re care s-a vorbit 7n
toat+ lu$ea cre3tin+. <ste ti$6ul s+ reeIa$in+$ 3i s+ rea$inti$ cu $are aten;ie de
7
lec;iile crude 3i neins6irate ale trecutului. O de3te6tare genuin+ 6oate 7nce6e nu$ai
atunci cGnd r+s6unsurile dar 3i 6roble$ati2+rile sunt au2ite 7n trecut 3i 7n 6re2ent.
Puterea ine6ui2abil+ a tradi;iei 6atristice 7n teologie este 7nc+ de@nit+ de :a6tul c+
teologia a :ost o 6roble$+ de via;+ 6entru S@n;ii P+rin;i% o 7ncercare duhovniceasc+
Dodvi#E% o $+rturisire de credin;+% o re2olu;ie creativ+ a unor datorii vii. C+r;ile antice au
:ost 7ntotdeauna ins6irate de un duh creativ. O sen2itivitate teologic+ s+n+toas+% :+r+ de
care nu ar 6utea a6+rea $ult c+utata sen2itivitate teologic+% 6oate @ restaurat+ nu$ai 7n
societatea noastr+ ecclesiastic+ 6rintr-o 7ntoarcere la 6+rin;i. Jn 2ilele noastre
con:esionalis$ul teologic dobGnde3te o i$6ortan;+ s6ecial+ 7n $unca isericii ca 3i
includere a gGndirii 3i voin;ei din iseric+% ca o intrare 7n adev+rul gGndirii. &os
e,emlaria #raeca nocturna versate diurna* OrtodoIia este desco6erit+ din nou 7n eIege2a
6atristic+ ca 3i o 6utere care cucere3te% ca o 6utere care o:er+ rena3tere 3i rea@r$are
vie;ii% nu nu$ai ca 3i un :el de stagnare 6entru ni3te su?ete obosite 3i de2ilu2ionateM nu
nu$ai ca 3i @nele ci ca 3i 7nce6utul% 7nce6utul unei c+ut+ri s6re creativitate% o Bnou+
creatur+.C
Jn ter$inarea c+r;ii% 7$i a$intesc cu 6l+cere de to;i cei care 6rin eIe$6lu 3i :a6t+%
6rin c+r;i 3i cercet+ri% 6rin obiec;ie% si$6atie 3i re6ro3 $-au aHutat 3i $+ aHut+ 7n $unca
$ea. J$i a$intesc cu 6l+cere de bibliotecile 3i re6o2itorile de a c+ror os6italitate $-a$
bucurat 7n ti$6ul lungilor $ei ani de studiu. Aici trebuie s+ $en;ione2 un nu$e drag $ie%
regretatul P. I. Novgorodtsev% un chi6 al adev+rului care nu v-a $uri niciodat+ 7n
6o$enirea ini$ii $ele. Ji sunt 7ndatorat $ai $ult decGt $+ 6ot eI6ri$a 7n cuvinte.
BAdev+rata 6ov+;uire a :ost 7n gura lui.C DMaleahi 'M ,E.
Capitolul I
Cri*a +i*antinismului rus
I
Introducere
Istoria gGndirii ruse con;ine $ulte lucruri 6roble$atice 3i inco$6rehensibile. Cea
$ai i$6ortant+ 7ntrebare este aceastaN care este 7n;elesul lungii t+cerii antice intelectuale
a RusieiO Cu$ 6ute$ eI6lica de3te6tarea tGr2ie 3i uitat+ a gGndirii ruse3tiO Istoricul este
ui$it cGnd trece de la bi2an;ul dina$ic 3i li$but la rusul t+cut 3i 6lacid. O ast:el de
de2voltare este 6er6leI+. <ra Rusia t+cut+% 6ierdut+ 7n gGndire 3i cu6rins+ de
conte$6la;ia lui #u$ne2euO Sau a :ost 7ncorsetat+ 7n lene 3i stagnare duhovniceasc+O A
:ost 6ierdut+ 7n vise sau 7ntr-o eIisten;+ dor$itant+O
8
Nici un istoric nu ar @ de acord cu 4olubins9i
(
c+ $ai 7nainte de revolu;ia deschis+
de Petru cel Mare%
'
vechea Rusie 6oseda cu greu civili2a;ie sau literatur+ sau educa;ie. Jn
acest $o$ent o ast:el de generali2are 6r+6+stioas+ ar 6+rea nu$ai curioas+% li6sindu-i o
6ole$ic+ sau 6asiune. Mai $ult% nu$ai cG;iva istorici ar re6eta a@r$a;ia lui Kliuchevs9ii
c+ toat+ 6uterea 3i intensitatea gGndirii vechii Rusii nu a de6+3it li$itele Bcau2alit+;ii
ecclesiale 3i $orale.C Jn ad+ugare la ntrebrile lui 5iri" P&oroania 5iri"aQ% $ai eIist+ 3i
Instrucia PPouc.enieQ
/
lui =ladi$ir Mono$ac9.
0
Jn aceste secole 6etrine s-au 7nregistrat
lucruri bune. Icoana rus+ $+rturise3te ire:utabil la co$6leIitatea 3i 6ro:unditatea% la :el
de bine ca 3i la :ru$use;ea genuin+ a vie;ii religioase ruse vechi 3i la 6uterea creativ+ a
duhului rusesc. Pe bun+ dre6tate% iconogra@a rus+ a :ost descris+ ca o Bteologie 7n
culori.C
K
!otu3i% cultura rus+ veche a r+$as ne:or$ulat+ 3i $ut+. #uhul rus nu a 6ri$it
nici o eI6resie creativ+ 3i literal+. Calitatea ineI6ri$abil+ 3i neeI6ri$at+ a culturii
vechilor rusii a6are de $ai $ulte ori ca @ind nes+n+toas+. Mul;i au v+2ut-o ca 3i o si$6l+
7na6oiere sau 6ri$itivis$ 3i au eI6ri$at-o 6rin leg+turile :atale ruse ale vechii Rusii cu un
bi2antinis$ ru3inos. Acesta% 7n esen;+ a :ost 6unctul de vedere al lui Chaadaev Dla
mis6rable B7zanceE.
,
Jn orice ca2% o ast:el de inter6retare este insu@cent+. i2an;ul
secolului al o6tulea nu era 7n nici un ca2 7n declin. #in contr+% secolul al 2ecelea a :ost o
6erioad+ de re7nnoire 3i rena3tere 7n i$6eriul bi2antin. Strict vorbind% secolul 2ece a :ost
singurul secol al unei culturi genuine 7n 7ntreaga lu$e Beuro6ean+C 3i a r+$as o surs+ a
unei culturi vii% a c+ror tensiuni creative au su6ravie;uit unei 6erioade de cola6s 3i declin
6olitic. Cultura bi2antin+ 3i via;a religioas+ a eI6eri$entat un nou avans care a colorat
toat+ rena3terea italian+.
)
Jn orice ca2% co$uniunea cu cultura bi2antin+ nu a 6utut 7n nici
un :el a t+ia sau a i2ola =eche Rusie de B$arile :a$ilii ale rasei u$aneC du6+ cu$ credea
Chaadaev. Jn general nu se 6ot eI6lica di@cult+;ile de2volt+rii vechii Rusii 6rin li6sa de
cultur+. Cri2a vechii Rusii a :ost o cri2+ de cultur+% nu una de necultur+. As6ectul neavi2at
intelectual al duhului vechii Rusii este o consecin;+ 3i o eI6resie a 7ndoielilor l+untrice 3i a
aoriilor* A :ost o adev+rat+ cri2+ a culturii% o cri2+ a culturii bi2antine 7n duhul rus 7n
1
<. 4olubisn9i D(*/0-(.('E% un istoric al isericii Ruse% a scris o Istorie a Bisericii Ruse PIstoria Russ"oi
tser"viQ DMoscova% (**&-(.(,E% 0 volu$e.
2
Petru cel Mare sau Petru I D(,)'-()'KE a Brevolu;ionatC Rusia introducGnd tehnologia vestic+% trans:erGnd
ca6itatul de la Moscova la San9 Petersburg DLeningradE% re:or$Gnd siste$ul $ilitar 3i reducGnd 6uterea 3i
autoritatea isericii OrtodoIe Ruse. <l a abolit 6atriarhatul 7n ()'( 3i a trans:or$at ad$inistra;ia bisericii
7ntr-o ari6+ a Statului. Patriarhatul de $ai 7nainte a devenit BS:Gntul Sinod 4uvernator.C Multe din re:or$ele
biserice3ti ale lui Petru au :ost $odelate du6+ iserica Protestant+ Suede2+.
3
Pouc.enie PInstruc;ieQ a :ost una din cele $ai interesante o6ere de literatur+ 7n vechea Rusie. Pentru o
anali2+ a lui Pouc.enie a se vedea volu$ul III 7n Nordland% $ucrrile colectate ale lui Geor#e 'edotov)
intitulat+ Gndirea reli#ioas rus DIEN Cretinismul "ievian) 6aginile '00-',0.
4
=ladi$ir Mono$ac9 sau =ladi$ir II D(&K/-(('KE% @ul 6rin;ului Iaroslav 3i Irina% @ica J$6+ratului Constantin
I> Mono$ahul% a :ost un o$ de stat energetic% un scriitor 7n2estrat 3i un lider $ilitar 7nde$Gnatic.
Leg+turile interna;ionale ale lui =ladi$ir sunt re$arcabileN $a$a sa a :ost o 6rin;es+ bi2natin+M un unchi s-a
c+s+torit cu o 6rin;es+ 6olone2+M o $+tu3+ s-a c+s+torit cu Henric I al Aran;ei% un alt rege al Norvegiei% al
treilea rege al Ungariei. =ladi$ir s-a c+s+torit cu @ica regelui Harold al Angliei. Aiul ei cel $ai b+trGn s-a
c+s+torit cu @ica regelui SuedieiM @ica s-a c+s+torit cu Regele Ungariei 3i o ne6oat+ s-a c+s+torit 7n :a$ilia
bi2antin+ i$6erial+ co$neni. <ste re$arcabil c+ @ul lui =ladi$ir a avut trei nu$eN un nu$e grec cre3tin
D4eorgeEM un nu$e slavic DMatislavE 3i un nu$e vechi DHaroldE.
5
Se :ace re:erin;+ la <. N. !rube;9oi 8mzrenie v "ras"o". DMoscova% (.(,E% 6ublicat+ 7n engle2+ de
!i6ogra@a Se$inarului S:Gntul =ladi$ir ca Icoane( teolo#ie 1n culori*
6
Piotr I Chaadaev D().0-(*K0E% un intelectual al c+rui gGndurie des6re istoria 3i cultura rus+ a iscat
controversa 7ntre occidentali2atori 3i slavo@li% a scris un criticis$ veninos al Rusiei 7n * scrisori% intitulate
$ettres P.iloso.i9ues D(*')-(*/(E. Pri$a scrisoare% 7n care ter$enul de Bla $isRrable F2anceC a a6+rut% a
:ost 6ublicat+ 7n traducere rus+ 7n Teles"o 7n (*/,. J$6+ratul Ni9olai I D().,-(*KKE l-a declarat 6e
Chaadaev nebun 3i l-a 6lasat sub arestul casei. A se vedea !oc.inenniia i is:ma* P* Ia* C.aadaeva) ed. M.
4er3e$2on DMoscova% (.(/E% ' volu$e.
7
A se vedea 6artea II din #eno S. 4eana9o6olos Estul bizantin i vestul latin( dou lumi ale cretinismului
evului mediu i a renaterii DNe8 5or9N Har6er T Ro8% (.,,E.
9
$o$entul cel $ai decisiv din e:orul Rusiei de de@ni;ie na;ional+ 3i istoric+% tradi;ia
bi2antin+ a :ost 7ntreru6t+. Mo3tenirea bi2antin+ a :ost l+sat+ la o 6arte 3i a r+$as 6e
Hu$+tate uitat+. Mie2ul 3i esen;a acestei cri2e culturale a constat 7n res6ingerea ru3ilor 3i
a Bgrecilor.C
Nu $ai este necesar s+ dovedi$ c+ eIist+ o BcronologieC 7n vechea cultur+ 3i 7n
scrierile ruse3ti. Istoricul atent are cu su@cent+ claritate 7n :a;a lui $o$entele istorice cu
$ai $ulte :a;ete 3i se6arate% ast:el c+ el nu 73i caut+ B:or$uleC generale sau dese$n+ri
6entru Bvechea Rusie%C du6+ cu$ a :ost un loc din vre$urile do$niei ;arului AleIei
Mi9hailovici.
*
Jn realitate =echea Rusie nu a :ost o singur+ lu$e ci $ai $ulte. Mai $ult%
este i$6osibil s+ construi$ 3i s+ inter6ret+$ istoria rus+ ca un 6roces 6articular 3i
con;inut 7n sine. Rusia nu a :ost niciodat+ i2olat+ 3i se6arat+ de B$arile :a$ilii ale rasei
u$ane.C
II
Epoca p,-.n,
Istoria cultural+ a Rusiei 7nce6e odat+ cu bote2ul ru3ilor.
.
<6oca 6+gGn+ a servit
nu$ai ca 3i un 6rag. Aceasta nu 7nse$n+ c+ trecutul 6+gGn nu a avut nici o se$ni@ca;ie.
<le au r+$as ni3te ur$e sleite de 6+gGnis$ Dde3i uneori destul de vi2ibileE a c+ror
6o$enire a :ost 6+strat+ 7ndelung 7n gGndirea 3i obiceiurile 6o6ulare Pb7tQ 3i stil. Mai
$ult% =ladi$ir Soloviov
(&
descrie Husti@cabil bote2ul ru3ilor ca o :or$+ de res6ingere
na;ional+% o 7ntreru6ere sau o 6au2+ 7n tradi;ia na;ional+. ote2ul nu a se$ni@cat o 6au2+.
P+gGnis$ul nu a $urit% a :ost :+cut ne6utincios. Ca 3i 6rintr-un trecut istoric% aceast+
via;+ ascuns+% si$ultan dou+ $in;i 3i dou+ credin;e% au curs 6rin adGncurile
6roble$ati2ate ale subcon3tientului 6o6ular. Jn esen;+% dou+ culturi au :ost a$estecate
una 6rin 2i 3i alta 6rin noa6te. ine7n;eles c+ aderen;ii culturii B2ileiC au :ost $inoritatea.
Ori3icu$% du6+ cu$ a :ost 7ntotdeanuna ca2ul% o ecua;ie a unor 6oten;iale duhovnice3ti
nu indic+ orice ca6acitate de :or$a;ie istoric+ 6entru via;+ 3i cre3tere. Nou dobGndita
cultur+ cre3tin+ bi2antin+ nu a devenit i$ediat o cultur+ B6o6ular+CM a r+$as vre$e
7ndelungat+ 6ro6rietatea 3i 6osesiunea unei $inorit+;i educate 3i culturali2ate. Acesta a
:ost un stadiu inevitabil 3i natural 7n 6roces. !rebuie s+ ;ine$ $inte c+ istoria acestei
culturi cre3tine B2ilniceC nu a constituit tot destinul duhovnicesc al Rusiei. Jn regiunile
subterane s-a de2voltat o a doua cultur+% n+scocind un nou 3i unic sincretis$ 7n care
Bsu6ravie;uirileC 6+gGne s-au a$estecat cu o $itologia antic+ 7$6ru$utat+ 3i cu
i$agina;ia cre3tin+. Aceast+ a doua via;+ a curs 7n subteran 3i a i2bugnit :recvent la
su6ra:a;a istoriei. !otu3i se detectea2+ 6re2en;a ei ascuns+ ca o lav+ s6u$oas+ 3i
2buciu$at+.
ariera 7ntre aceste dou+ strate sociale 3i duhovnice3ti a :ost ?uid+ 3i di:u2+ 3i
6+truns+ 6er$anent din @ecare 6arte de acest 6roces de os$o2+. Aceste state nu au :ost
inde6endente unul de altul. Calit+;ile religioase di:erite au :ost $ult $ai i$6ortante 3i 6ot
@ de@nite du6+ cu$ ur$ea2+N cultura Bdin ti$6ul 2ileiC a :ost cultura duhului 3i a $in;ii.
8
Uarul AleIei Mi9hailovich D(,'.-(),)E% @ul 6ri$ului ;ar Ro$anov DMi9hailE a do$nit din (,0K-(,),. Uarul
AleIei a a6robat Bre:or$eleC 6atriarhului Ni9on% re2ultat care a dus la o schis$+ 7n iserica OrtodoI+ Rus+.
9
#es6re bote2ul Rusiei a se vedea N. de au$garten% !aint &ladimir et la conversion de la Russie
DRo$aN Orientalia Christiana% vol. >>=II% (./'E. Pentru anu$ite 6osibile in?uen;e scandinavice a se vedea R.
Haugh% BS:Gntul =ladi$ir 3i Ola: !rFggravsonN Cronica rimatului rus i ovestea lui Gunnlaun# a lui 2laf
Tr7##vason; 7n volu$ul =III a Tranzaciilor asociaiei crturarilor ruso<americani DNe8 5or9% (.0)E% 66. */-
.,.
10
=ladi$ir Soloviov D(*K/-(.&&E% un $sitic% 6oet% teolog 3i ecu$enist a :ost 6robabil unul dintre cel $ai
dotat 3i original @loso:.
10
Aceasta a :ost o cultur+ Bintelectual+.C BCulturaC de noa6te a cu6rins do$eniul viselor 3i
al i$agina;iei.
Ca s+ su$ari2+$% dina$ica l+untric+ a vie;ii culturale a :ost 7ntotdeauna de@nit+ de
o inter6retare $utual+ a unor ast:el de calit+;i 3i as6ira;ii. Li6sa de s+n+tate a de2volt+rii
vechii Rusii a stat cel $ai $ult 7n :a6tul c+ i$agina;ia ei de co3$ar $ult 6rea $ult 3i cu
7nc+6+;Gnare s-a ascuns 3i a :ugit de eIa$inare% veri@care 3i de cur+;ire de BgGndire.C
Pole$i3tii ti$6urii 3i 6redicatorii au notat deHa durabilitatea de stadiu a unor ast:el de
B:abuleC sincretice. Prin ur$are ei au detectat 7n acest ca6riciu al i$agina;iei 6o6ulare
una din tr+s+turile :unda$entale ale duhului na;ional rusesc. Jn ti$6 ce este acurat+%
aceast+ a@r$a;ie trebuie cali@cat+ i$ediat. Jn orice ca2% ave$ de a :ace cu o cantitate
istoric+% nu cu una 6re-istoric+ sau eItra-istoric+. Jn alte cuvinte% sincretis$ul este un
6rodus al de2volt+rii% re2ultatul unui 6roces% sau unei concretitudini istorice 3i nu nu$ai o
tr+s+tur+ $o3tenit+ 7n ciuda inter6unerii :or;elor istorice.
#e:ectul 3i sl+biciunea de2volt+rii duhovnice3ti 3i istorice a Rusiei a constat 6ar;ial
din te$6era$entul ascetic de:ectiv D7n $od singur nu a :ost nici un eIces de ascetis$E 3i
6ar;ial a constat din insu@cen;a duhovniceasc+ a su?etului% o BevlavieC eIcesiv+ sau
B6oetic+C la :el de bine ca 3i a$or@s$ duhovnicesc. #ac+ se 6re:er+% a constat din
s6ontaneitate.
Aceasta este sursa acelui contrast care 6oate @ descris ca 6unctul de cotitur+ 7ntre
BariditateaC bi2antin+ 3i B6lasticitateaC slav+. !rebuie notat c+ nu se re:er+ la o anu$it+
li6s+ de ra;ionalis$ B3tiin;i@cC Dde3i disHunc;ia de BevlavieC 3i ra;iune sau 7ndoial+
ra;ional+ este cu atGt $ai 6u;in o boal+ decGt o i$agina;ie vis+toareE. #ar ceea ce este 7n
discu;ie aici este subli$area duhovniceasc+ 3i trans:or$area evlaviei 7n duhovnicie 6rin
disci6lin+ Bintelectual+C 3i 6rin dobGndirea intros6ec;iei 3i a conte$6la;iei.
Calea nu este una care trece de la BnaivitateC la Bcon3tiin;+%C de la Bcredin;+C la
Bcunoa3tereC sau de la 7ncredere la necredin;+ 3i criticis$. #ar este o cale de la o li6s+
ele$entar+ a voin;ei la o res6onsabilitate voit+% de la vGrteHul ideilor 3i 6ati$ilor la
disci6lina 3i cu$in;enia duhuluiM de la i$agina;ie 3i argu$ent la un 7ntreg 7n via;+%
intros6ec;ia 3i eI6erien;a duhovniceasc+M de la B6sihologicC la B6neu$atic.C Aceast+ cale
7ndelungat+ 3i grea% aceast+ cale de 7$6linire intelectual+ 3i l+untric+% este calea
i$6erce6tibil+ a construc;iei istorice.
!ragedia duhului rusesc a :ost $ai 7ntGi 7nde6linit+ 7n $iHlocul unor ast:el de aori
duhovnice3ti 3i 6sihologice. Arag$entarea acestor dou+ strate este nu$ai o :oarte :or$al+
eI6resie a acestei tragedii. Nu ar aHunge s+ @e descris+ ca 3i o categorie :or$al+%
$itologie sau structura duhului rusesc. #estinul istoric este 7$6linit 7n acte 3i eveni$ente
s6eci@ce% 7n voin;a sau re:u2ul de a :ace deci2ii atunci cGnd sunte$ con:runta;i cu datori
concrete vii.
III
/ote*ul ru0ilor
Ru3ii au 6ri$it bote2ul din bi2an;. Acest act a de@nit i$ediat destinul istoric 3i calea
cultural+ 3i istoric+. Ru3ii au :ost i$ediat inclu3i 7ntr-o sche$+ de@nit+ 3i elaborat+ a
ac;iunilor 3i leg+turilor. ote2ul a $arcat de3te6tarea duhului rusesc. A :ost o che$are din
visarea B6oetic+C la te$6eran;+ duhovniceasc+ 3i la gGndire. Jn acela3i ti$6 cre3tinis$ul a
:ost 6lasat ca un eveni$ent singur 6entru care o dat+ 6recis+ 6oate @ o:erit+. ote2ul a
:ost un 6roces co$6leI 3i cu $ai $ulte :a;eteM un eveni$ent lung 3i 6unctuat :recvent
care s-a eItins nu nu$ai asu6ra decadelor ci asu6ra secolelor. Jn orice ca2% a 7nce6ut $ai
7nainte de 7nce6utul do$niei lui =ladi$ir. BCre3tinis$ul $ai 7nainte de =ladi$irC este o
cantitate $ai bine de@nit+ decGt se 6resu6une de obicei. Mai 7nainte de 2iua S:Gntului
=ladi$ir% leg+turile religioase 3i culturale au :ost deHa bine stabilite 7ntre Kiev 3i ;arul
11
Si$eon 7n ulgaria
((
3i 6robabil cu Moravia. ote2ul a 6us 6reten;ie 6e $o3tenirea lui
Chiril 3i Metodie. In?uen;a bi2antin+ nu a :ost nu$ai direct+ 3i i$ediat+ Ds-ar 6+rea c+
in?uen;a indirect+ a venit $ai 7ntGi 3i a :ost cea $ai se$ni@cativ+ 3i decisiv+E. Acce6tarea
$o3tenirii lui Chiril 3i Metodie% nu nu$ai 6ri$irea direct+ a culturii bi2antine% s-a dovedit
a @ decisiv+. Contact duhovnicesc 3i cultural direct cu bi2an;ul 3i ele$entul grec a :ost
secundar celui din ulgaria. Ar @ 6osibil s+ 6ute$ vorbii de o lovitur+ 3i o lu6t+ 7n Kievul
antic 7ntre ele$ente 3i in?uen;e% 7ntre cele din ulgaria 3i cele direct din 4recia.
Nu 3ti$ 7n detaliu istoria acestei lu6te 3i nici nu 6oate @ su$ari2at+ 3i reconstituit+.
#i:eren;ele 3i divergen;ele 7ntre ast:el de in?uen;e care se lu6t+ 7ntre ele nu trebuie
eIagerate. O teorie sugerea2+ c+ Bcredin;a greac+C 3i Bcredin;a bulgar+C au :ost 7n esen;+
destul de di:erite% ast:el c+ la a6usul cre3tinis$ului rus au co$6eti;ionat una 7$6otriva
alteia dou+ doctrine 3i idealuri religioase. =ictoria nu a :ost cre3tinis$ul bucuros al
evanghelilor care l-a in?uen;at 3i ins6irat 6e S:Gntul =ladi$ir. Jn loc% un alt :el de
Bdoctrin+ religioas+ 7ntunecat+C 3i di:erit+% bogo$ilis$ul a triu$:at.
('
Multe obiec;ii 6ot @
ridicate cu re6e2iciune 7$6otriva unei ast:el de inter6ret+ri 7ndr+2ne;e. Mai 7ntGi% toate
e:orturile de a se6ara Bcredin;a lui =ladi$ir%C de acea 6ers6ectiv+ bucuroas+ 3i triu$:ant+
cre3tin+ Bliber+ de rigoris$ asceticC de cel al ulgariei tr+dea2+ o ne7n;elegere
inco$6rehensibil+. S-ar 6otrivi $ai $ult s+ deduce$ aceast+ Bdoctrin+ 7ntunecat+C din
ulgaria din 2ilele 6reotului Cos$a
(/
c+ci bogo$ilis$ul a :ost toc$ai o Bere2ie bulgar+.C
Jn al doilea rGnd% cu greu ni se 6er$ite s+ 7nve3$Gnt+$ toat+ via;a religioas+ din
M+n+stirea Pe3terilor
(0
sub alineatul acestei Bdoctrine 7ntunecateC 3i ca a atribuit al vie;ii
ascetice al $+n+stirii% :anatis$ul. Jn orice ca2% o ast:el de caracteri2are cu greu descrie 6e
S:Gntul !eodosie
(K
care este cel $ai 6u;in dintre toate a :ost o 6ersoan+ B7ntunecat+.C A+r+
7ndoial+ el este o 6ersonalitate greco@l+ legat+ de $+n+stirea Studion
(,
3i nu trebuie s+ ne
i$agin+$ c+ Bcredin;a greac+C a 6osedat nu$ai o singur+ :a;+. Mare 6recau;ie 3i 6reci2ie
11
Uarul Si$eon al ulgariei D*./-.')E a 6urtat un r+2boi continuu asu6ra bi2an;uluiM ;elul lui a :ost coroana
i$6erial+ 3i crearea unui nou i$6eriu centrat 7n ulgaria% un i$6eriu care a 7nlocuit bi2an;ul. Jn .(/ Si$eon
a :ost 7ncoronat 7$6+rat de 6atriarhul Nicolae MFsticos. =aliditatea 7ncoron+rii lui Si$eon a :ost
de2a6robat+ $ai tGr2iu% de3i Si$eon% du6+ Ro$anos I DLeca6enosE% s-a nu$it B7$6+ratul bulgarilor 3i
ro$anilor.C
12
Acesta a :ost 6unctul de vedere al lui N.K. Nicolsc9i 3i% 7n 6arte% a lui Prisel9ov. PNota autoruluiQ.
ogo$ilis$ul a :ost o ere2ie $ediaval+% r+dicinile lui 6ot @ trasate 7na6oi la 6aulicianis$ 3i $aniheis$. Jn
secolul al o6tulea bi2antinii au restabilit gru6ul 6aulicineilor 7n !racia. ogo$ilis$ul% 7n;eles care a venit de
la liderul Bo#omil DB6l+cutul lui #u$ne2euCE s-a ridicat din aceasta. Aceast+ 7nv+;+tur+ central+ a
bogo$ililor a :ost c+ lu$ea vi2ibil+% @2ic+ a :ost creat+ de diavol. #e aici ei au negat esen;ial doctrina
cre3tin+ a Jntru6+rii 3i cre2ul cre3tin c+ $ateria 6oate @ un vehicol al harului. Prin ur$are ei au res6ins
bote2ul% euharistia% c+s+toria% $Gncarea de carne 3i b+utul vinului 3i toat+ structura ierarhic+ 3i organi2area
bisericii stabilite Dde3i ei 73i aveau 6ro6ria ierarhieE.
13
Cos$a% 6reot bulgar% a scris un tratat 6e bogo$ili intitulat !lovo sviata#o "ozmi rezvitera na .ereti"i
reenie i ouc.enie ot boz.estvenni". "ni#* A :ost editat+ de M. 4. Po6ruchen9o 3i 6ublicat+ 7n 5ozma
Presb7ter) bol#as"i isatel: = ve"a DSo@a% (./,E. <Iist+ o traducere :rance2+% $e trait6 contre les Bo#omiles
de Cosmas le r6tre DParis% (.0KE.
14
M+n+stirea Pe3terilor Dsau Lavra Pechers9aiaE% 7nte$eiat+ de S:Gntul Aeodosii 3i S:Gntul Anatolie% este 7nc+
o vedere 7n Kiev. Pentru o descriere a vie;ii acestei $+n+stiri a se vedea Cronica rimar rus) traducere a
doua edi;ie de Cross 3i Sherbo8it2-Vet2or DCa$bridge% Ma.M Acade$ia Medieval+ a A$ericii% (.K/E% 6. (/.
W. A se vedea Pateri"on Do colec;ie a vie;ii locuitorilor $+n+stiriiE editat+ de #.I. Abraha$ovich% Pateri")
5ievo<Pec.ers"o#o monastr7a DSan9 Petersburg% (.((E% 66. ((-0..
15
S:Gntul Aeodosi D!eodosieE% 6+rintele $onahis$ului cenobitic sau co$unal 7n Rusia% a :ost 6ri$ul B$onah
s:GntC canoni2at de iserica OrtodoI+ Rus+% a se vedea volu$ul II 7n Norland% $ucrrile colectate ale lui P*
'edotov) intitulat+ 2 comoar a du.ovniciei ruse) 66. ((-0..
16
M+n+stirea Studion sau Studios 7n Constantino6ol% stabilit+ 7n 0,/ de un consul ro$an studios% care de
devenit celebru 7n s6ecila 6rin e:orturile S:Gntului !eodor Studitul D*',E care a a$estecat rGnduiala
cenobitic+ a S:Gntului =asile cu duhovnicia Palestinei. RGnduiala studit+ Da se vedea Patrolo#ia Gaeca ..%
()&/-()'&E a aHunsa 7n Rusia via Muntele Atos. #istrus+ de crucia;i 7n ('&0% reconstuit+ 7n ('.&% distrus+
din nou 7n (0K/% au $ai r+$as nu$ai 6+r;i ale $+n+stirii 3i ele :or$ea2+ $oschea din I$rahar.
12
7n :acerea de distinc;ii este necesar+ 7n acest $o$ent% dar a$ :ace bine s+ 7l co$6ar+$ 6e
S:Gntul Si$eon Noul !eolog
()
cu o6onen;ii lui 7n secolul al uns6re2ecelea. Jn al treilea
rGnd% sunt aruncate 7ndoieli asu6ra lucr+rilor lui Chiril 3i Metodie. Nu a :ost $unca lor o
gre3eal+ sau o 6re2u$;ie eItre$ de li6sit+ de griH+O
(*
Jn al treilea rGnd% se arunc+ 7ndoieli
asu6ra lucr+rilor lui Chiril 3i Metodie. Nu $archea2+ li$baHul slavic al bisericii o Bru6tur+
cu cultura clasic+OC !raducerea obscuri2ea2+ originalul 3i reduce nevoia de a 7nv+;a latina
isericii. Aceast+ Babsen;+ a unei $o3teniri clasice%C ca una din 6rinci6ale tr+s+turi care
au distins cultura rus+ de cea Beuro6ean+C a :ost re$arcat+ $ai de$ult de slavo@li 7n
s6ecial de Ivan Kireevs9i.
(.
Su6rasi$6li@carea nu ar aHunge. Adev+rat% nici Ho$er 3i nici
=igiliu nu au :ost cunoscu;i 7n Kievul antic% dar nu re2ult+ c+ li$baHul slavic al liturghiei a
o:erit un i$6edi$ent. Nu$ai o hi6erbol+ ires6onsabil+ 6utea sugera c+ toate bog+;iile
elinis$ului cre3tin% c+ ru3ii au 6ri$it de la bi2an; nu$ai BcarteaC% iblia. Jn orice ca2% este
cu greu adev+rat c+ nu$ai iblia a :ost tradus+% c+ci o lung+ list+ de alte $onu$ente
literale diverse au :ost traduse la :el de bine. Nu trebuie s+ ad$ite$ c+ Btradi;ia 3tiin;i@c+%
@loso@c+ 3i literar+ a 4reciei este absent+C 7n inventarul cultural al vechii Rusii. #in nou%
aceasta nu a :ost gre3ala li$baHului slav.
Cel $ai i$6ortant% :a6tul sau 6rocesul traducerii nu 6oate @ di$inuat. !raducerea
biblic+ a :ost 7ntotdeuna un eveni$ent $aHor 7n via;a unei na;iuni 3i a se$ni@cat un e:ort
3i o 7$6linire 6articular+. Sunetul constat al <vanghelilor 7n li$baHul :a$iliar al liturghiei
a obligat 3i a :acilitat rea$intirea lui Hristos 3i 6+strarea chi6ului S+u viu 7n ini$+. Jn
general% traducerea cere $ai $ult decGt o cunoa3tere a cuvintelorM cere o $are tensiune
creativ+ 3i o 6re2en;+ a gGndirii. !raducerea este o 6riveghere 3i un 6roces $ental% nu o
gi$nastic+ si$6l+ 3i abstract+ a $in;ii. !raducerea autentic+ 7nsea$n+ $odelarea
traduc+torului. <l trebuie s+ 6enetre2e subiectul lui% adic+ el trebuie s+ @e 7$bog+;it de
eveni$ent 3i nu trebuie doar s+ 73i creasc+ cunoa3terea. #e aici se$ni@ca;ia 7ndur+toare a
scrierilor lui Chiril 3i Metodie. Lucr+rile lor au :or$at Bli$baHul slavic% care i-a dat o
coacere cre3tin+ 3i a in:u2at-o cu via;+ ecclesial+. Jnse3i substan;a gGndirii slave a de venit
trans@gurat+. Li$baHul BslavicC a :ost $odelat 3i :or;at 7n creu2etul cre3tin sub 6uternica
6resiune a li$baHului ecclesial grecesc. Nu a :ost nu$ai un 6roces literarM a :ost
construirea gGndirii. In?uen;a cre3tin+ s-a si$;it cu $ult dincolo 3i $ai adGnc decGt orice
te$+ religioas+ 6articular+. Cre3tinis$ul a a:ectat 7nse3i $aniera gGndirii.
Ast:el% du6+ convertire% ru3ii din secolul al noulea au v+2ut a6ari;ia brusc+ a 7ntregii
literaturi scris+ 7ntr-un li$baH :a$iliar 3i co$6rehensibil 7n 7ntregi$e. Jn conclu2ie toat+
biblioteca ;arului din ulgaria Si$eon a devenit accesibil+ scriitorilor ru3i. Sagic
'&
a :+cut
odat+ ur$+toarea re$arc+ des6re lucr+rile literare cu con;inut literar 3i religios% care a
stat di$6reun+ cu cea $ai bogat+ literatur+ a ti$6ului indi:erent dac+ era greac+ sau
latin+% de6+3ind 7n acest sens alte literaturi euro6ene.C Istoricul 2ilei de ast+2i al literaturi
slave 6oate de6lin gira aceast+ esti$are.
17
S:Gntul Si$eon Noul !eolog D.0.-(&''E% un $istic bi2antin% a 6reg+tit calea 6entru 7n?orirea de $ai tGr2iu
a $isticis$ului isihast. Aolosind anu$ite $etode de rug+ciune% S:Gntul Si$eon a cre2ut c+ se 6oate aHunge
la o ilu$inare l+untric+ 3i la o eI6erien;+ direct+ a vi2iunii lu$inii divine. Aiind 6unctul :ocal al unei
rivalit+;i 7ntre gru6urile seculare 3i $onahale 7n Constantino6ol% S:Gntul Si$eon a :ost eIilat 7n (&&. de
6atriarh. <Iilul a :ost ridicat $ai tGr2iu dar el a re:u2at s+ 6+r+seasc+ $+n+stirea S:Gnta Marina. Poe$ele
lui $istice au devenit clasice 7n duhovnicia estic+ cre3tin+. A se vedea traducerea engle2+ recent+ de 4. A.
MaloneF% S. S. A I$nelor iubirii divine% D#enville% N.S.N #i$ension oo9s% :+r+ dat+E.
18
4.4. Sh6et 3i 4. P. Aedotov subscriu 6unctelor de vedere din acest articol Pnota autoruluiQ.
19
Ivan Kireev9si D(*&,-(*K,E% un slavo@l 3i un critic 3i editor% a aHutat la stabilirea Hurnalelor Evroeets
P<uro6eanulQ 3i 3os"ovs"i sborni" D(*K'E. Jn acesta din ur$+ el a 6ublicat celebrul s+u articol B#es6re
natura culturii euro6ene 3i rela;ia ei cu cultura din Rusia.C
20
=. Sagic D(*/*E a :ost un slavist sGrb 3i @lolog care a 6redat la universit+;ile din Odessa% erlin% San9
Petersburg 3i =iena. Princi6ala lui lucrare a :ost Istoriia slavians"oi >lolo#ii DSan9 Petersburg% (.(&E 3i el a
$ai e:ectuat lucr+ri eItensive 6e $anuscrisele slave ti$6uri.
13
Jn orice ca2% 6ers6ectiva o$ului de litere ruse3ti vechi nu 6oate @ descris ca @ind
7ngust. #i@cultatea 3i 6ericolul o6us au :ost $ult $ai $ariN trans:erul unei literaturi
co$6lete 6utea de6+3i cititorul sau scriitorul rus% c+ci 7n :a;a lui a stat o lu$e nou+ 3i
bogat+ X o lu$e care era $ult 6rea bogat+ 3i uitat+ de via;a na;ional+ 7nconHur+toare. #in
nou de cea ce a :ost nevoie a :ost disci6lin+ 6sihologic+ 3i abstrac;ie de sine.
ine7n;eles dobGndirea literelor bulgare nu 6utea @ v+2ut+ ca un act singur sau ca
singur eveni$ent. Jn realitate BdobGndireaC lor a 7nse$nat c+ scrierile bulgare au devenit
o surs+ din care ru3ii educa;i 6uteau lua ceea ce doreau. Scrierile bulgare% nu le-au
obscuri2at 6e cele grece3ti% cel 6u;in nu 7n ti$6ul secolului al uns6re2ecelea. La curtea lui
Iaroslav
'(
7n Kiev D3i 7n curGnd la catedrala S:Gnta So@a la :el de bineE% un cerc de
traduc+tori au lucrat la traduceri din greac+. Ast:el o lung+ serie de $onu$ente literare
necunoscute ;arului Si$eon 7n ulgaria au :ost incluse 7n idio$ul slavic.
Iaroslav a iubit rGnduielile religioase 3i a :ost devotat 6reo;ilor% 7n s6ecial $onahilor.
<l s-a dedicat c+r;ilor 6e care le citea 2iua 3i noa6tea. <l a adunat $ul;i scribi 3i a tradus
din greac+ 7n slav+. A co6iat 3i colectat $ulte c+r;i...
<ste interesant de observat c+ literatura adus+ din ulgaria a :ost legat+ de nevoile
liturgice DS@ntele Scri6turi 3i scrierile 6atristice 6entru citirea 7n catedraleE% 7n ti$6 ce la
curtea lui Iaroslav c+r;ile istorice 3i cele seculare au :ost cel $ai des traduse.
Kievul a stat la r+scruce. Ni$eni nu ar trebui s+ 73i i$agine2e c+ iserica ru3ilor
9ievieni au :ost t+iat+ sau i2olat+. Jn ti$6ul secolelor uns6re2ece 3i dois6re2ece% Kievul a
$en;inut leg+turi strGnse cu Constantino6olul 3i Muntele Athos
''
la :el de bine ca 3i cu
Palestina distant+% care 7n acel $o$ent era 7n $Ginile crucia;ilor. Leg+turile cu vestul au
:ost constante 3i bine de2voltate. Pute$ conclu2iona con@dent cu$ achi2i;ia literaturii
bi2antine cre3tine% acea co$uniune cu cultura cre3tin+ a r+sunat 7ntre ru3i. Pri$ii
cronicari ru3i% aghiogra@ 3i biogra@ ai s@ntei Rusii au :ost ridica;i toc$ai de aceast+
literatur+. Ace3ti oa$eni au 6ro:esat o 6ers6ectiv+ de@nit+ 3i sen2itiv+. <i nu au :ost naivi.
Ji ei se detectea2+ 7ntotdeauna o tendin;+ clar+ istoric+ 3i religioas+ sau conce6;ie 7n
de2voltarea cronicarilor.
Sunt relevante nu$ai cGteva nu$e acestei discu;ii. Unul este $itro6olitul Ilarion%
'/
cel $ai bine cunoscut ca autorul re$arcabilei 6redici 0esre le#ea lui 3oise dat lui de
ctre 0umnezeu i desre .ar i advr P2 za"one) 3oiseom dannom) i o bla#odati i istineQ
6e care 3i 4olubins9i a :ost obligat s+ o descrie ca Bun cuvGnt acade$ic i$6ecabil cu care
6oate @ co$a6rat cele ale c+rturarilor $oderni ale lui Kara$2in
'0
C 3i BPel nu a :ost un
rector al celor $ai 6u;in distinse 2ile ale oratoriei grece3ti% ci un adev+rat orator 7n
6erioada de 7n?orireQ.C 4olubins9ii a declarat c+ 6redica lui Ilarion a :ost vrednic+ s+ stea
cu Povestea camaniei lui I#or) PSlovo o 6ol9u IgoreveQ. #e :a6t% este un $odel eIe$6lar
de 7nde$nare oratoric+. Li$baHul este liber 3i si$6lu. #eslu3e3te intensitatea
21
Iaroslav I sau BJn;ele6tulC D.*&-(&K0E $are 6rin; din Kiev din (&(.% a 6ro$ovat cultura cre3tin+ 7n Rusia
traducGnd lucr+ri religioase grece3ti 7n slav+ 3i stabilind noi biserici 3i $+n+stiri.
22
BS:Gntul MunteC a :ost locuit de ere$i;i 7nc+ din secolul nou+. Jn .,/ $onahul Atanasie de !rebi2ond% cu
asisten;a de la 7$6+ratul Nichi:or II Aoca% a stabilit 6ri$a $+n+stire obi3nuit+ de aici% Marea Lavr+. Ioan
!2i$scens i-a o:erit un 6rivilegiu 7n .)( 3i 7n ur$+toarele cGteva secole Muntele Athos a aHuns s+ @e centrul
duhovnicesc al lu$ii ortodoIe cu a6roIi$ativ (. $+n+stiri 7nte$eiate 7n anul (0&&% inclusiv $+n+stirea rus+
a S:Gntului Panteli$on.
23
Ilarion% 6ri$ul nativ% $itro6olit negrec al Kievului D(&K(E a :ost ales necanonic de Iaroslav 3i e6isco6ii ru3i%
un indiciu al autono$iei crescGnde a isericii ruse ca o dis6ut+ a lui Iaroslav cu bi2an;ul. Ilarion a l+sat o
3rturisire de credin 6e care Aedotov o sus6ectea2+ de un $ono@2itis$ dochetic 6ractic Da se vedea
volu$ul III 7n Nordland% $ucrrile colectate ale lui Geor#e P* 'edotov) 6. *K WE.
24
N. M. Kara$2in D(),,-(*',E% istoric rus% 6oet 3i Hurnalist a :ost nu$it istoricul cur;ii de AleIandru I. Cele
dois6re2ece volu$e ale sale Istoriia #osudarstva Rossiis"o#o PIstoria Statului RusQ% care s-a ter$inat cu
ascensiunea lui Mihail Roa$nov 7n (,(/% a :ost un 6eisaH literar 3i o a6+rare a absolutis$ului autocrat.
Me$oriile lui au :ost traduse 3i editate de Richard Pi6es ca 3emoriile lui 5aramzin desre Rusia modern i
antic( o traducere i o analiz DCa$bridge% Mass.N Harvard UniversitF Press) (.K.E.
14
eI6erien;elor cre3tine 3i 6osedea2+ o structur+ bine :+cut+ 3i translucent+. Predicile lui
Chiril de !urov
'K
a6ar;in aceluia3i ti6 literar.
Sunt 6u;ine as6ectele care vorbesc des6re originalitatea acestor scriitori. <i au :ost
sub in?uen;a :or$ativ+ a literelor bi2antine% re6etGnd te$e str+ine 3i eI6loatGnd un
$aterial binecunoscut. !otu3i 6entru istoric acesta este :a6tul cel $ai i$6ortant 3i
instructiv. Chiril !urov ne rea$inte3te c+ el 7nva;+ 3i scrie Bnu de la sine ci din c+r;i.C B#in
c+r;iC a scris ca6abil 3i liber. Predicile lui Chiril sunt dra$atice% totu3i ra@na$entul lui
retoric nu de6+3e3te ini$a sa vital+ 3i sen2itiv+. Predicile lui sunt co$6ila;ii% de3i sunt
ins6irate 3i vii. !rebuie $en;ionat Kli$enti S$oliatici
',
N Bun ast:el de @loso: nu a eIistat 7n
teritoriul rus%C s6une cronica des6re el. <l a scris Bdin Ho$er% din Aristotel 3i Platon.C Ar
$ai trebui $en;ionat Avraa$ din S$olens9.
')
Pentru a @ siguri% ace3ti oa$eni erau o 6arte
dintr-o $inoritate sau dac+ se 6re:er+% dintr-o inteligen;+ ecclesial+. Jn ti$6ul acestor
6ri$e secole nu au eIistat teologi 7ntre ei. #ar erau oa$eni de o cultur+ 3i o civili2a;ie
cre3tin+ genuin+. <i au eIecutat 6ri$ele 2boruri ale elinis$ului rus.
IV
! doua in1uen), 2sud sla3ic,&4 rena0terea eremitic, a lui I3an III 0i a
3estului
Inva2ia t+tar+
'*
a :ost un de2astru na;ional 3i o catastro:+ 6olitic+. B#istrugerea
teritoriului rusesc%C du6+ cu$ se eI6ri$+ un conte$6oran. BO n+6ast+ 6+gGn+.C BUn
6o6or crud a venit 6este noi% violGndu-l 6e #u$ne2eu 3i golind teritoriul nostru.C Nu este
nevoie s+ albi$ culorile 7n ti$6 ce 6ortreti2+$ o ast:el de devastare 3i distrugere.
Ori3icu$% Hugul t+tar nu constituie o 6erioad+ se6arat+ 7n istoria culturii ruse. Nu se
6oate observa nici o 7ntreru6ere sau 6au2+ 7n e:orul cultural al Rusiei sau 7n dis6o2i;ia 3i
as6ira;iile creative. <ste adev+rat c+ cultura se $i3c+ 3i este trans:erat+ nordului. Se
de2volt+ noi centre% 7n ti$6 ce cele vechi intr+ 7n declin. !otu3i aceast+ nou+ cre3tere a
i2bugnit din r+d+cini care au :ost s+dite 3i cultivate $ai 7nainte% nu din Btrans$iterea
ilu$in+riiC din sudul culturali2at al Kievului la nord-estul se$i-barbar% du6+ cu$ 6Gn+ $ai
recent unii istorici s-au bucurat 7n descrierea 6rocesului. Nordul de $ult+ vre$e a 7ncetat
a @ s+lbatic 3i necunoscut. Situat la o r+scruce $aHor+% t+rG$ul Su2dal cu greu 6oate @
luat ca un avan6ost singur.
Jn orice ca2% secolul al treis6re2ecelea nu a :ost un ti$6 al declinului sau al 7nrobirii
7n istoria literelor 3i culturii ruse.
'.
O serie i$6ortant+ de sarcini culturale 3i ideologice a
25
Chiril de !urov D((/&-((*.E% care a 7nlorit 7n $iHlocul secolului dois6re2ece% a absorbit bine stilul literar
bi2antin 3i accentul teologic. #in scrierile eIistente% 6redici 3i rug+ciuni% ulti$ele au :ost din 6unct de
vedere sitoric cele $ai i$6ortante% care 3i-au g+sit locul 7n Torz.estvenni" PPanegiricQ% o colec;ie de 6redici
BvredniceC care cores6und cu calendarul isericii. #in 6unctele sale de vedere originale% cele des6re
ascensiune 3i iertare sunt cele $ai re$arcabile.
26
Kli$enti S$oliatici% Mitro6olit al Kievului din ((0)-((KK% ne-a l+sat nu$ai un :rag$ent Do scrisoare a unui
6reot nu$it Ao$aE. Princi6alul interes al lui Kli$entii este de a a6+ra $etoda alegoric+ a eIege2ei biblice. <l
nu arat+ deloc originalitate 3i de :a6t nu citea2+ surse seculare. A :ost total de6endent de sursele grece3ti.
27
Avraa$ este o 6ersonalitate enig$atic+% cel $ai bine cunoscut 6entru gGndirea lui eshatologic+ sever+. <l
a 6ictat dou+ icoane Duna des6re BA doua venireCM alta des6re BSudecat+CE 3i 6robabil a :ost autorul
Predicilor cereti* A se vedea volu$ul III din Nordland $ucrrile colectate ale lui Geor#e P* 'edotov) 66. (K*-
()K.
28
Jn ('(K t+tari au distrus i$6eriul chine2 3i 7ntre ('(.-(''& ei i-au de6+3it 6e $usul$anii din Khore2$%
re2ultatul @ind unirea tuturor oa$enilor t+tari din Asia Central+. A6oi ai au subHugat georgienii% ose;ienii 3i
al;i oa$eni din Cauca2. S6eria;i Polovts9i 3i ru3ii s-au unit 6entru a ataca t+tarii lGng+ rGul Kal9a. !+tarii au
distrus :or;ele ruse 6rintr-un atac devastator. La6te ani $ai a6oi t+tarii s-au 7ntors% 7n @ecare an 6+trun2Gnd
3i $ai $ult 7n teritoriul rus 6Gn+ ce Kievul a :ost atacat 7n ('0& iar Novgorodul s-a 6lecat cererilor t+tare 7n
('K.. !i$6 de dou+ secole ru3i au :ost sub control constat din 6artea t+tarilor.
15
:ost 7nce6ut+ 7n acele vre$uri 3i inclus+ 7n Pateri"on
/&
al $+n+stirii Pe3terilor Palaea
/(
D=echiul !esta$entE 3i ca o serie de 6ole$ici anti-iudaice% ca s+ nu $ai $en;ion+$ nivelul
istoric al scrierilor deHa dobGndite 7n cronici. Jnc+ din secolul al treis6re2ecelea se detect+
7n aceste lucr+ri literare noi leg+turi cu sudul slavon 3i cu coasta dal$a;ian+. Secolul
ur$+tor a v+2ut aceste leg+turi 7nt+rite 3i $ulti6licate% :+cGnd 6osibil vorbirea des6re un
nou val de in?uen;+ Bsub slavic+.C Aceast+ nou+ vitalitate nu a :ost nu$ai un ecou si$6lu
ci a continuat direct aceast+ nou+ $i3care cultural+ 7n bi2an; nu$it+ 6e bun+ dre6tate
Brena3terea 6aleolog+C
/'
care a ca6tivat 7$6+r+;iile sud slavice. Ru3ii au :ost 7ntr-un
contact inti$ cu 6atriarhul <uti$ie.
//
Jn ti$6ul secolului al 6ais6re2ecelea ulgaria 3i
6entru acest $otiv eIe$6lul $itro6olitului Ci6rian este instructiv. <l a :ost n+scut 7n
!rnovo. Mai tGr2iu a devenit un $onah la $+n+stirea Studion 3i a6oi $onah la $untele
Athos. Ca 3i candidat 3i 6roteHat grec el a venit 7n Rusia 6entru a ocu6a biroul
$itro6olitului. Moscova a 6ri$it cu 7ntGr2iere 3i reluctan;+. !otu3i aceast+ 6ri$ire nu l-a
6revenit de l+sa un se$n se$ni@cativ 6e istoria culturii ruse. Ca un o$ educat 3i un
biblio@l% Ci6rian s-a dedicat traducerilor dar nu cu $are succes. B<l a scris totul 7n sGrb+.C
Li $ai i$6ortante au :ost interesele 3i scrierile lui liturgice. <l a 7ncercat s+ introduc+
Rusia 7n re:or$a liturgic+ a binecunoscutului 6atriarh 6ala$it Ailoteu al
Constantino6olului.
/0
Ar 6+rea c+ s+rb+torirea lui 4rigorie Pala$a
/K
ca s:Gnt 7n iserica
29
A se vedea =. M. Istri$% 2c.er" istoriii drevne<russ"oi literatur7 D(.''E 3i Izsledovaniia v oblasti drevne<
russ"oi literatur7 D(.&,E Pnota autoruluiQ.
30
Un Pateri" a :ost o colec;ie de citate din BP+rin;iC vrednici a vie;ilor 6+rin;ilor vrednici dintr-o anu$it+
$+n+stire% o$i;Gnd adesea orice surs+ ca re:erin;+. Patericele au :ost $ulte 7n =echea Rusie.
31
Palaea) colec;ii de istorii biblice care 7nlocuiesc c+r;ile istorice ale =echiului !esta$ent% a$estecGnd
adesea teIte biblice cu scrieri a6ocri:e 3i 6e alocuri non-religioase.
32
#inastia bi2antin+ 6aleolog+ D(',(-(0K/E% stabilit+ du6+ crucia;i de Mihail =III Paleologul D('K.-('*'E% a
$+rturisit o 7n?orire a vie;ii culturale 3i seculare X 7n s6ecial sub Andronic II D('*'-(/'*E X 7n ti$6 ce
i2an;ul era 7n r+2boi 7n anii de declin. Nordul salv 3i vestul latin au colectat din aceast+ recolt+ a acestei
ulti$e Brena3teriC bi2antine. #e3i $ulte 6ersoane au 6artici6at 7n aceast+ rena3tere cultural+% contribu;iile
acestor 6ersoane vor indica adGnci$ea acestei rena3teriN (E MaIi$ Planudes D(/(&E% un scriitor de 6oe2ie 3i
eseuri% care a $ai :ost 3i un editor 3i un traduc+tor. <l l-a adnotat 6e So:ocle% <uri6ide% Hesiod% 'abulele lui
<so6 3i o +ntolo#ie #reac critic. <l a lucrat la un teIt al 3oraliei lui Plutarh 3i a tradus X inter alia X 0e
trinitate a lui Augustin% 0e consolatione .iloso.iae 3i 0icta a lui CatoM 'E #e$etrios CFdones D(/.*E% atras
de scolasticis$ul latin 3i un convertit D(/,KE la cre3tinis$ul latin% a tradus !umma T.eolo#iae a lui !o$a de
AYuino. <l a l+sat 00) de scrisori valabile 3i 7n cele dou+ BJnde$nuriC ale sale a obligat :+r+ de suces 6e
bi2antini s+ se uneasc+ cu vestul latin cu sco6ul de a 6revenii cuceririle turce3tiM /E !eodor Metochites
D(//'E% un o$ de stat% c+rturar% o$ de 3tiin;+ 3i 6oet% a scris o $+rturie a c+l+toriilor lui 7n Serbia 7n ti$6 ce
negocia cu serbii. Co$entariile lui la 0ialo#urile cu Platon a aHutat rena3terea vestic+ a secolului al
cincis6re2ecelea 3i 3iscellanea .iloso.ica et istorica Deditate de MZller 3i Kiessling 7n (*(' 7n Lei62igE
con;ine ('& de eseuri des6re subiecte @loso@ce% 6olitice% $orale istorice 3i estetice.
33
<uti$ie de !ronovo D(/()-(0&'E% un $onah 3i un vorbitor al isihas$ului% a :ost un c+rturar 3i un lingvist.
!raducerile sale a teItelor liturgice 3i canonice 7n slavona veche Dun ustav al liturghiei S:Gntului Ioan
Hrisosto$ 3i un !luz.ebni" care a corectat 3i a dus uni:or$itate teItelor liturgiceE a r+s+rit 7n rena3terea
$edieval+ tGr2ie. Jn (/)K el a :ost ales 6atriarh de !ronovo 3i ast:el a devenit 6ri$atul isericii OrtodoIe
ulgare. CGnd !ronovo a c+2ut sub turci 7n (/./% el a :ost tri$is 7n eIil.
34
Patriarhul Ailoteu D(/&&-(/).E% a :ost un a6+r+tor ardent al lui 4rigorie Pala$a 3i a isihas$ului% o6unGndu-
se cu 6utere unirii cu Ro$a. Autor al cGtorva lucr+ri% eIege2+ 3i vie;i ale s@n;ilor% el a scris lucr+ri 7$6otriva
lui A9indFnos 3i =arlaa$ 3i (K +ntirretica P#iatribeQ 7$6otriva istoricului Nichi:or 4regoras. Cea $ai
i$6ortant+ lucrare 6ala$it+% !o$ul Aghioritic% o lucrare :olosit+ de Pala$a 7n a6+rarea lui% al c+rui autor a
:ost Ailotei. Jn (/K/ el a devenit 6atriarh dar $ai a6oi a :ost 7nchis sub acu2a de tr+dare. Jn (/,0 a :ost
renu$it 6atriarh. Jn s6ecial din cau2a e:orturilor realit+;ii concrete a su6re$a;iei Constantino6olului asu6ra
isericii estice a :ost a6ro:undat 3i slavii ortodoc3i au :ost consolida;i sub un 6atriarhat grec.
35
4rigorie Pala$a D('.,-(/K.E% unul dintre cei $ai controversa;i gGnditori ai istoriei cre3tinis$ului% a :ost
teolo#ul $i3c+rii conte$6lative bi2antine cunoscut+ ca 3i isihas$ D.es7c.ia / stare de lini3teE% o $i3care
care sus;inea c+ era 6osibil 7nc+ din aceast+ via;+ s+ vede$ vi2iunea lui #u$ne2eu% al eI6eri$enta 6e
#u$ne2eu 6rin harul necreat% 6rin ener#ii divine. Metoda ascetic+ isihast+% care co$bina :or$ulele
rug+ciunii re6etitive cu 6osturi tru6e3ti 3i cu controlul res6ira;iei% a :ost o6us+ de cre3tinii latini 3i de
u$ani3tii bi2antini. Punctul de vedere vestic des6re har ca @ind creat 3i su6ranatural a desco6erit 7nv+;+tura
16
rus+ $erge 7na6oi la Ci6rian. Ci6rian a :ost un non-6osesor convins.
/,
Jn Moscova el a :ost
un str+in 3i un nou venit 3i cGt se 6oate de ti6ic al $i3c+rii inci6iente care nu 7nce6use.
Leg+turile ruse3ti cu Constantino6ol 3i Muntele Athos au :ost 7nt+rite sau cur+;ate% @ind
locuite de $ul;i locuitori care s-au angaHat 7n co6ierea c+r;ilor. Se 6oate re$arca
cantitatea re$arcabil+ de $anuscrise 3i c+r;i 7n bibliotecile $onahale ruse3ti care datea2+
din aceast+ 6erioad+. Cel $ai i$6ortant% aceste noi scrieri :or$ea2+ un nou val. #e
aceast+ dat+ con;inutul lor a :ost $istic 3i ascetic% dar a constituit o literatur+ co$6let+.
Aceast+ nou+ activitate de traducere la $untele Athos 3i 7n ulgaria a ie3it din $i3carea
isihast+ cu adGncul ei duh conte$6lativ. Aceste traduceri au :+cut lucr+rile P+rin;ilor
Ascetici cunoscu;i literaturii slave. Ast:el de lucr+ri includ cele dou+ o$ilii ale S:Gntului
=asile cel Mare
/)
des6re 6ost intitulate 0e ?e-unio) scrierile binecuvGntatului #iaodoh al
Aoticeii%
/*
Isaac Sirul%
/.
HesFchie%
0&
!cara S:Gntului Ioan Sc+rarul%
0(
0esre iubire P2
liubviQ 3i @Caitotele; PGlavizniQ de MaIi$ M+rturisitorul
0'
3i di:eritele @Imne ale iubirii
divine; de Si$eon Noul !eolog
0/
la :el de bine ca 3i 0iotra de $onahul Aili6.
00
O not+
s6ecial+ este traducerea Areo6agitului
0K
di$6reun+ cu co$entariile :+cute 6e $untele
Athos 7n (/)( de $onahul Isaia la cererea lui !eodosie% $itro6olit de Serres. Cineva 7n
Rusia citea ast:el de c+r;i $istice 3i ascetice.
lui Pala$a ca @ind o:ensiv+. A se vedea Sohn MeFendorW% 8n studiu al lui Gri#orie Palama DLondra% (.,0E.
36
BNon-6osesoriiC Pnestiaz.ateliQ% cunoscut+ ca 7n;ele6;ii transvolgani Pzavolz.s"ie starts"7Q% au cre2ut c+
$+n+stirile ar trebui s+ ur$e2e regula s+r+ciei 3i s+ nu 7ncerce s+ 6osede 6+$Gnt sau bani.
37
S:Gntul =asile D/'.-/).E% una dintre cele $ai i$6ortante 6ersoane din istoria cre3tinis$ului 3i-a l+sat
se$nul 6e doctrina% liturghia% dre6tul canonic 3i ascetis$. <l a $uncit :+r+ 7ntreru6ere s+ aduc+ arienii 3i
se$i-arienii 7na6oi la ortodoIia niceian+% o $isiune care a :ost 7n cele din ur$+ 7ncoronat+ cu succes 6ostu$
la Sinodul <cu$enic #oi DConstantino6ol IE 7n /*(. <l% :ratele lui $ai tGn+r S:Gntul 4rigorie de NFssa 3i
4rigorie de Na2ian2 sunt cunoscu;i ca 3i BP+rin;ii ca6adocieni.C
38
#iadoh al Aoticeii% des6re a c+rui via;+ se cunosc 6u;ine% a $urit 7n 0,*. #in 6atru lucr+ri eIistente% cea
$ai i$6ortant+ 3i care a avut o in?uen;+ asu6ra cre3tinis$ului estic% 7n s6ecial rus a :ost 0e erfectione
sirituali caita centum PO sut+ de ca6ete des6re des+vGr3irea duhovniceasc+QM a :ost ti6+rit+ 7n 'ilocalia
ruseasc*
39
Isaac Sirul sau Isaac din Ninive D$ort 7n a6roIi$ativ )&&E% a :ost un e6isco6 sirian% teolog 3i $onah @ind
venerat ca s:Gnt 7n cre3tinis$ul estic de3i a $urit ca nestorian. A :ost un e6isco6 nestorian ti$6 de nu$ai
cinci luni. A6oi a de$isionat 3i s-a 7ntors la via;a $onahal+. Nu$eroasele lui lucr+ri% care au :ost o surs+
6ri$ar+ 6entru cre3tinis$ul vestic 3i estic au avut o 6uternic+ in?uen;+ asu6ra duhovniciei ruse.
40
Isihie al Ierusali$ului D$ort 7n 0K&E% renu$it 7n cre3tinis$ul vestic ca teolog 3i co$entator biblic% a scris X
du6+ 3enolo#.ion X co$entarii la toat+ iblia% o $etod+ care a :ost 7n 7ntregi$e alegoric+. <l a Hucat un rol
i$6ortant 7n controversele hristologice ale secolului al cincilea% res6ingGnd to;i ter$enii @loso@ci cu
eIce6;ia celui de lo#os sar"out.eis PCuvntul a devenit carneQ. Jntre alte lucr+ri% a scris o istorie
bisericeasc+% o 6or;iune din care s-a citit la Sinodul <cu$enic Cinci DKK/E.
41
S:Gntul Ioan Sc+rarul DK).-,0.E% detaliile vie;ii sunt 6u;in cunoscute a scris !cara raiului 7n ti$6 ce era
stare; la $+n+stirea Sinai. !cara) una dintre cele $ai larg :olosite $anuale de via;+ ascetic+ 7n cre3tinis$ul
estic% a in?uen;at 6uternic $onahis$ul slav 3i 6e isiha3ti. #u6+ cu$ ne desco6er+ titlul% via;a ascetic+ este
v+2ut+ ca un urcu3M cei /& de 6a3i ai sc+rii re6re2int+ cei /& de ani de via;+ ne6ublic+ a lui Hristos. A se
vedea PG **% ,/'-((,(M !cara urcuului ceresc) traducere de L. Moore DNe8 5or9% (.K.E.
42
MaIi$ M+rturisitorul DK*&-,,'E% cel $ai i$6ortant teolog bi2antin al secolului 3a6te% a in?uen;at toat+
teologia 3i $isticis$ul estului. <l este cel $ai bine cunoscut 6entru contribu;ia la de2voltarea hristologiei
o6unGndu-se $onotelitis$ului Dcre2ul c+ Hristos a avut nu$ai o voin;+ 3i acea a :ost divin+E. Jnte$ni;at din
,K/ 6Gn+ 7n ,KK% MaIi$ a :ost torturat 3i eIilat.
43
Nota '(.
44
Aili6 cel Retras a :ost un scriitor grec de la 7nce6utul secolului al dois6re2ecelea. 0iotra sau 4hidul
6entru cre3tini% 7n Bibliote9ue des P6res) este un dialog 7ntre su?et 3i carne.
45
S :ace re:erin;+ la un geniu $isterios care a 7n?orit la @nele secolului al cincilea 3i care s-a nu$it #ionisie
Areo6agitul% nu$ele unuia dintre converti;ii S:Gntului A6ostol Pavel 7n Atena DAa6te ()M /0E. Necunoscutul
#ionisie a scris Ierar.ia cereasc i ecclesial) %umele divine ale lui 0umnezeu 3i Teolo#ia mistic* Aceste
scrieri au devenit i$6ortante din 6unct de vedere critic 6entru teologia 3i duhovnicia cre3tinis$ului estic.
Aceste lucr+ri au devenit i$6ortante $ai tGr2iu 7n vestul latin.
17
Secolul al 6ais6re2ecelea a :ost $artorul unei rena3teri ere$itice 3i $onahaleN este
e6oca S:Gntului Serghei de RadoneH.
0,
Se si$te 7n aceste decade intensitatea 6uternic+ a
noului i$6act bi2antin al Artei isericii Ruse% 7n s6ecial iconogra@a. Ar @ destul s+ 7l
$en;ion+$ 6e !eo:an 4recul
0)
3i celebrarea sa lucrare 7n culori. !eo:an nu a :ost singur%
c+ci el a avut $ul;i ucenici vrednici. Ast:el% 7n secolul al 6ais6re2ecelea 3i al
cincis6re2ecelea% cultura rus+ a eI6eri$entat un nou val de in?uen;+ bi2antin+.
O ast:el de nou+ in?uen;+ a avut loc 7n evul cri2ei 3i a schis$ei. Adev+rat% cri2a a
:ost de $ult+ vre$e 7n :acere% totu3i con3tiin;a de sine cultural+ nu a :ost 6reg+tit+ 6entru
6au2+. Cri2a a :ost $ai 6resus de orice una 6olitic+ 3i na;ional+ 3i una care se lega de
cre3terea statului $oscovit 3i cu a6usul con3tiin;ei de sine 6olitice. O ast:el de de3te6tare
a cerut inde6enden;+ ecclesiastic+ de Constantino6ol. Cu cGteva 7ntreru6eri% dar cu
incisivitate 3i intensitate% Moscova 3i Constantino6olul au de2b+tut aceste te$e 6e tot
6arcursul secolului al 6ais6re2ecelea. #is6uta a :ost $ai $ult :rGnt+ decGt re2olvat+.
Sinodul de la Aloren;a
0*
3i c+l+toria la Bsinodul al o6tulea nes:GntC de candidatul grec
6entru scaunul din Moscova% $itro6olitul D3i $ai tGr2iu cardinalulE Isidor
0.
a sluHit ca un
6reteIt 6entru o 6au2+. A6osta2ia lui 4rigorie la Aloren;a a o:erit Husti@carea 3i ba2a
6rocla$+rii inde6enden;ei. A :ost un act de 6olitic+ ecclesial+. #ar au eIistat reverbera;ii
3i consecin;e 6entru construc;ia cultural+. Jndoielile 3i nelini3tea cu 6rivire la credin;a
grecilor au avut ni3te te$elii ra;ionale. C+derea Constantino6olului a sluHit ca un indiciu
a6ocali6tic 3i $+rturie Dnu i s-a dat o ast:el de inter6retare nu$ai 7n RusiaE. Chiar 3i $ai
tGr2iu Kurbinschi
K&
6utea scrie c+ BSatan a :ost eliberat din 7nchisoare.C !rebuie s+ ne
rea$inti$ c+ 7n secolele 6ais6re2ce 3i cincis6re2ece con3tiin;a religioas+ de devenit
agitat+ 3i con:u2+ din cau2a unor a3te6t+ri eshatologice 3i ne 6revestiri generaleN
46
S:Gntul Serghei de RadoneH D(/(0-(/.'E% care a l+sat o in?uen;+ oral+ enor$+ asu6ra duhovniciei ruse% a
stabilit $+n+stirea S:Gnta !rei$e 7n RadoneH care a devenit un centru al vie;ii econo$ice% culturale 3i
duhovnice3ti. A servit ca o ba2+ 6entru activitatea $isionar+ 3i coloni2atoare 7n Nordul Rusiei. DA se vedea
edi;ia engle2+ Nordland intitulat+ &iaa !fntului !er#.ei de Radone-( Introducere) traducere) note) edi;ie
de M. Kli$en9oE.
47
!eo:an 4recul D(//K-(0&KE% un 6ictor re$arcabil bi2antin de icoane% $iniaturi 3i $urale% a lucrat 7n Rusia
du6+ (/)& unde in?uen;a lui a :ost $are DAndrei Rubliov a :ost unul dintre ucenicii luiE. #e3i a ur$at
7ndea6roa6e standardele bi2antine% el a asi$ilat tr+s+turi s6eci@ce ale artei ruse3ti.
48
Sinodul de la Aerrara-Aloren;a D(0/*-(00KE% recunoscut de iserica Ro$an+ ca al 3a6tes6r+2ecelea Sinod
<cu$enic% a :ost continuarea se$ni@cativului sinod din asel. Pa6a <ugeniu I= l-a trans:erat la Aerrara 3i
cGnd a a6+rut o 6lag+ acolo% a :ost $utat la Aloren;a. 4recii au acce6tat 7n cele din ur$+ a@r$a;iile latine cu
6rivire la 6urcederea #uhului S:Gnt% la 6urgatoriu% euharistie 3i 6ri$atul 6a6al Dnu$ai Marcu <ugenicus%
$itro6olit de <:es% a re:u2at s+ se$ne2eE. #eci2ia cu 6rivire la unire a :ost se$nat+ 6e , iulie (0/.. #u6+
7ntoarcerea 6e teritoriu grecesc% '( din cei '. care au se$nat au renun;at la unire 3i la se$n+turile lor.
CGnd Constantino6olul a c+2ut sub turci 6e '. $ai (0K/% cG;iva avoca;i greci ai unirii au :ugit 7n Italia.
49
Isidor D(/*K-(0,/E% un grec a :ost tri$is la sinodul din asel D(0/0E ca o escort+ i$6erial+ Bbi2antin+C cu
sco6ul de a aranHa un nou sinod 7n Constantino6ol. Nu a :ost 6lin de succes 3i la 7ntoarcere a :ost tri$is 7n
Rusia ca $itro6olit de Kiev 3i de aici ca 3i ca6ul isericii ruse. #in nou $isiunea lui a :ost de la lucra la
unire. Partici6Gnd la Sinodul din Aerrara-Aloren;a cu s6riHinul $arelui 6rin; =asili% el l-a aHutat 6e essarion
s+ cree2e decretul unirii. La scurt ti$6 $ai a6oi a :ost :+cut :+cut cardinal 3i a6oi s-a 7ntors 7n Rusia unde a
:ost acu2at de a6osta2ie 3i 7nchis de un tribunal ecclesial. #e 6a3tile lui (000 a sc+6at 3i a :ugit la vest.
JntorcGndu-se la Constantino6ol la scurt ti$6 du6+ c+derea lui% :ost r+nit 7n ti$6ul asediului dar a reu3it s+
:ug+ 7n Ro$a unde a scris o descriere a asediului Constantino6olului 7n Eistula lu#ubris P2 scrisoarea
tristQ. Pa6a Pius II i-a con:erit titlul onorar de 6atriarh grec al Constantino6olului. Lucr+rile lui valabile i-au
con:erit titlul de 6atriarh grec al Constantino6olului. Lucr+rile lui eIistente au :ost editate 7n (.', de 4.
Mercati ca !critti d:Isidore il cardinale ruteno D!tudi e Testi) 0,E.
50
Andrei M. Kurbis9i D(K'*-(K*/E% 6rin;% boier% co$andant $ilitar 3i un asociat a6ro6iat al lui Ivan I= cel
4roa2nic% $ai tGr2iu tri$is 7n Polonia cGnd a ie3it din gra;iile lui Ivan. <l a scris lucr+ri religioase Da6+rGnd
ortodoIia 7n LituaniaE% 2 istoria a marelui rin al 3oscovei PIstoriia o veli"om "niaze mos"ovs"omQ 3i un
schi$b de scrisori cu Ivan Da se vedea traducerea engle2+ a lui S.L. I. AennellE. Mai recent s-au aruncat
7ndoieli serioase cu 6rivire la autenticitatea acestor scrisori. A se vedea <d8ard L. Keenan% +ocrifele lui
5urbs"ii<Grozn7i +ocr7fa DCa$bridge% Mass.% (.)(E. A se veda $ai Hos% ca6itolul II% sec;iunea II.
18
Bno6atea se a6ro6ie% via;a noastr+ se ter$in+.C Jn curGnd Iosi: =olo;chii a scris% Biat+
a6osta2ia a venit.C
K(

Pri$ele ur$e ale celebrei BA treia Ro$eC sunt schi;ate toc$ai din ast:el de
6ers6ective 3i de o nelini3te a6ocali6tic+. !eoria este intrinsec una eshatologic+ 3i
$onahul Ailotei 7i sus;ine tonul 3i categoria eshatologic+. BC+ci dou+ Ro$e au c+2ut% o a
treia st+ 3i o a 6artea nu 6oate @.C
K'
Modelul este unul :a$iliar luat din literatura
a6ocali6tic+ bi2antin+N este translatio imerii sau $ai 6recis% chi6ul J$6+r+;iei c+l+toare X
J$6+r+;ia sau ora3ul care oscilea2+ sau st+ 6Gn+ ce ora vine ca s+ :ug+ 7n de3ert.
Modelul are dou+ 6+r;iN unul $inor 3i altul $aHorM o di$ensiune a6ocali6tic+ 3i una
hiliast+. Partea $inor+ a :ost 6ri$ar+ 3i :unda$ental+ 7n Rusia. Chi6ul celei de a !reia
Ro$e este adus 7ntr-un centru $ai deschis 7$6otriva unui @nal i$inent. BNoi a3te6t+$ o
7$6+r+;ie care nu are nici un s:Gr3it.C Ailotei 73i a$inte3te avertis$entul a6ostolicN B[iua
#o$nului v-a venii ca un ho; noa6tea.C Istoria este abreviat+ 3i 6ers6ectiva istoric+ este
scurtat+. #ac+ Moscova este a treia Ro$+% atunci este 3i ulti$a. Adic+% ulti$a e6oc+%
ulti$a 7$6+r+;ie 6+$Gnteasc+ a 7nce6ut. S:Gr3itul se a6ro6ie. BJ$6+r+;ia cre3tin+ nu
6oate r+$Gne.C Cu cea $ai $are se$erenie 3i cu Bcea $ai $are 7n;elegere%C o credin;+
6+strat+ curat trebuie observat+ 3i 6oruncile ei ;inute. Jn e6istola sa c+tre $arele 6rin;%
Ailotei averti2ea2+ 3i :ace chiar a$enin;+ri% dar nu :olose3te glori@carea. Scriitorii o@ciali
au inter6retat nu$ai $ai tGr2iu aceast+ te$+ a6ocali6tic+ 7ntr-un 7n;eles 6anegiric.
A+cGnd a3a% teoria a devenit trans:or$at+ 7ntr-o doctrin+ s6ecial+ de hilias$ se$i-o@cial.
K/
#ac+ uit+$ de a doua venire% este o alt+ 6roble$+ s+ a@r$+$ c+ toate 7$6+r+;iile
ortodoIe sunt aduse 3i co$binate 7n cea de la Moscova c+ci ast:el ;arul de la Moscova este
ulti$ul 3i unul universal. Chiar 3i 7n :or$a original+ a !reia Ro$+ 7nlocuie3te 3i nu o
continu+ 6e a doua. #atoria nu este de a continua sau 6+stra ne:rGnt+ tradi;ia bi2antin+.
Cu$va bi2an;ul trebuie 7nlocuit sau recreat. O nou+ Ro$+ trebuie construit+ 6entru a o
7nlocui 6e cea veche care s-a destr+$at. BUarii $oscovi;i au dorit s+ devin+ $o3tenitorii
7$6+ra;ilor bi2antini :+r+ s+ 6+r+seasc+ Moscova sau s+ intre 7n Constantino6olC du6+
cu$ s-a eI6ri$at Ka6terev.
K0
Cucerirea de c+tre hagareni
KK
a o:erit o eI6lica;ie obi3nuit+
6entru a doua c+dere a Ro$ei 3i Bca6tivitatea hagaren+C a :ost 7n;eleas+ ca o a$enin;are
constant+ la 6uritatea credin;ei grece3ti. Acest :a6t $+rturise3te 6entru 6recau;ia intens+
3i ne7ncrederea 7n trata$entul cu acei greci care tr+iau B7n teritoriul ;arului 6+gGn al
6+gGnilor turci.C Ast:el% ori2ontul ortodoI a 7nce6ut s+ se 7nguste2e.
A luat nu$ai un $ic 6as de a :ace o 6au2+ co$6let+ cu tradi;ia greac+ 3i a 3terge
orice 6o$enire a trecutului grecesc% adic+% trecutul 6atristic. Pericolul s-a ridicat c+
tradi;ia istoric+ ecu$enic+ a devenit obscuri2at+ 3i 7nlocuit+ de una local+ 3i na;ional+
51
Iosi: =olots9ii Dsau Bdin =olo9ola$s9CE D(0/.-(K(KE% nu$it de $ai $ulte ori ca 3i B6+rintele Rusiei
$edievaleC a avut o in?uen;+ activ+ 3i a eIercitat o in?uen;+ 6uternic+ asu6ra gGndirii duhovnice3ti ruse3ti.
<l s-a o6us iudai2an;ilor Da6+rGnd 6edea6sa cu $oartea 6entru eretici ce nu 6ot @ corecta;iE% a6+rGnd
dre6tul $+n+stirilor de a de;ine 6ro6rietate 3i a sus;inut o teorie interesant+ a dre6tului divin al regilor.
4Gndurile lui sunt eI6ri$ate 7n Prosvetitel PIlu$inatorulQ. A se vedea $ai Hos.
52
Ailotei% un $onah din $+n+stirea <lea2ar 7n Ps9ov% a schi;at aceast+ teorie 7ntr-o scrisoare c+tre Uarul
=asile III 7n (K(&-(K((. Pentru teIt a se vedea a6endicele lui =. Malinin% !tare Eleazarova monastr7a 'ilofei
i e#o oslaniia DKiev% (.&(E. #es6re B!eoria celei de a !reia Ro$eC a se vedea V. K. Medlin% 3oscova i
Roma de est DNeuchatel% (.K'E 3i H. Schaeder% 3os"ov das 0ritte Rom DHa$burg% (.'.E.
53
Hilias$ Ddin grecescul c.ilias 7nse$nGnd (%&&&E cunoscut 7n :or$a sa latin+ ca D$ilenaris$E% a :ost 3i 7nc+
$ai este o 3coal+ de gGndire care crede c+ Hristos v-a conduce vi2ibil 6e 6+$Gnt (%&&& de ani. #e3i eIist+
$ulte varia;ii 7n hilias$% ei 73i deriv+ ins6ira;ia lor original+ dintr-o inter6retare literal+ a ca6itolului '& din
A6ocali6s+.
54
N. A. Ka6terev D(*0)-(.()E% un istoric rus% care a :ost cel $ai bine cunoscut 6entru studiile lui asu6ra lui
Ni9on. A se vedea Patriar". %i"on i tzar +le"sei 3i".ailovic. D' volu$e% Serghei Posad% (.&.-(.('E.
55
BHagarenC se r:er+ la cei care ;in credin;a isal$ic+% 7n acest ca2 turcii. Li6sirea de Hagar% concubina lui
Avraaa$ 3i $a$a lui I3$ael DAacere (,N (-,M '(N *-'(E. O legend+ 6retinde c+ I3$ael a :ost str+$o3ul lui
Moha$ed.
19
care a ascuns tradi;ia ecu$enic+ 7n li$itele arbitrare ale 6o$enirii s6eci@ce 3i na;ionale
ale Rusiei. =ladi$ir Soloviov a nu$it-o 6e bun+ dre6tate Bo tradi;ie a unui 6rotestantis$
na;ional.C ine7n;eles ni$eni nu s-a 7$6+rt+3it de aceast+ vi2iune. La ast:el de conclu2ii nu
s-a aHuns dintr-o dat+ 3i 6robabil nu $ai re6ede de $iHlocul secolului al 3ais6re2ecelea.
#ar este indicativ al :elului 7n care $edita;ia greac+ a devenit a @ co$6let eIclus+ 3i
res6ins+. #e :a6t% 7n;elesul 6ovestirii 6redicii a6ostolului Andrei 7n Rusia%
K,
du6+ cu$ a
:ost 7n;eleas+ 7n secolul al cincis6re2ecelea% $ul;i au 6erce6ut vestul ca ceva $ai real
decGt i2an;ul cucerit 3i distrus. O ast:el de si$6atie este de 7n;eles 3i natural+ 6entru
6racticienii oliticii reale) adic+ 7ntre oa$enii 6oliticii. Si$6atie :a;+ de vest s-a ridicat 3i
7ntre alte seg$ente ale societ+;ii.
C+s+toria lui Ivan III cu So@a Paleologa este v+2ut+ adesea ca o restaurare bi2antin+
7n Moscova.
K)
Jn realitate% Bc+s+toria ;arului nostru cu =aticanulC a si$boli2at 7nce6utul
occidentali2+rii Rusiei. [oe sau So@a a :ost o 6rin;es+ bi2antin+ dar de :a6t a :ost crescut+
7n at$os:era uniunii reali2ate de Sinodul din Aloren;a. Cardinalul essarion
K*
a :ost
gardianul ei. C+s+toria a avut loc la =atican 3i un legat 6a6al a 7nso;it-o 6e So@a la
Moscova. Jn ciuda 6lec+rii :or;ate a legatului din Moscova% leg+turile cu Ro$a 3i =ene;ia
au r+$as intacte. C+s+toria a tras re6ede Moscova $ai a6roa6e de orbita Italiei
conte$6orane 3i nu a se$ni@cat nici o con3tiin;+ ciudat+ a tradi;iilor 3i 6o$enirilor
bi2antine. B<l a ridicat 6erdeaua se6arGndu-ne de <uro6aC scrie Kara$2in des6re Ivan al
III-lea. B<I6irarea 4reciei re:u2+ r+$+3i;ele $+re;iei anticeM Italia 73i o:er+ 6ri$ele :ructe
ale unei arte care se a?a 6e 6unctul na3terii.C Oa$enii 7nc+ au r+$as 7n ignoran;+ 3i
brutalitate% totu3i statul o6era deHa 7n con:or$itate cu dictatele unei $in;i ilu$inate.C Ivan
al III-lea a avut un gust 3i o 6re:erin;+ 6entru Italia. <l a adus arhitec;i din Italia 6entru a
reconstruii 3i re$odela Kre$linul% 6alatul 3i catedralele.C @3ore Italico; du6+ cu$
ra6ortea2+ Herberstein
K.
des6re aceste noi construc;ii 7n Moscova construite sub arhitec;i
celebri ca Aristotel Aioravanti%
,&
Aloisio
,(
3i Pietro Solario.
,'
In?uen;a bi2an;ului din aceste
vre$uri a :ost $ai 6u;in evident+. La @nele secolului al 3ais6re2ecelea% di6lo$a;ii ru3i au
56
Jn Istoria Ecclesiatic D/% (E% <usebiu de Ce2area D$ort 7n //.E% BP+rintele istoriei biserice3ti%C a stabilit o
tradi;ie ba2at+ 6e un ra6ort al lui Origen D$ort 7n 'K/E c+ a6ostolul Andrei a 6redicat 7n Sci;ia. Cronica
rimar rus a ad+ugat la aceast+ tradi;ieN BAndrei... a c+l+torit sus 6e $untele #nie6er... 3i le-a s6us
ucenicilor care erau cu elN vede;i voi aceste dealuriO La :el va str+luci :avoarea lui #u$ne2eu asu6ra lor 3i
6e acest loc un $are ora3 se v-a ridica 3i #u$ne2eu v-a ridica $ulte biserici 7n el.C <l s-a a6ro6iat de dealuri
3i binecuvGntGndu-le a 6us o cruce... Subsecvent a :ost construit Kievul acolo... A6oi i-a dus 6e slavi la 6e
6unctul unde este acu$ situat Novgorodul... de aici a $ers 7ntre varangieni 3i a venit la Ro$a.C DCross 3i
Sherbo8it2-Vet2or% Cronica rimatului rus PCa$bridgeN Acade$ia Medieval+ a A$ericiiQ% 6. K0E.
Se$ni@ca;ia acestei legende a :ost ceea ce 6utea $ai tGr2iu @ 6retins X indi:erent dac+ a :ost sau nu acu2at X
c+ Rusia a avut o 7nte$eiere a6ostolic+ 6robabil $ai re6ede ca Ro$a 3i $ai 6u;in decGt a6ostolicitatea
Constantino6oluilui. A se vedea A. #vorni9% Ideea +ostolicitii 1n Bizan i le#enda +ostolului +ndrei
DCa$bridge% (.K*E.
57
Jn (0,( cardinalul essarion a scris din Ro$a 3i a o:erit $Gna direc;iei sale% [oe Paleologul Dne6oata
7$6+ratului bi2antinE% lui Ivan 6entru c+s+torie. !rei ani $ai tGr2iu [oe s-a c+s+torit cu Ivan 3i 3i-a luat
nu$ele de So@a.
58
essarion D(0&/-(0)'E% egu$enul M+n+stirii S:Gntului =asile 7n Constantino6ol 3i arhie6isco6 de Niceea 7n
vre$ea sinodului din Aloren;a% a :ost liderul 6artidului 6ro-uniunii 7n iserica greac+ 3i a :ost un instru$ent
7n ob;inerea a6rob+rii $ultora re6re2entativi greci la ter$enii sinodului. #u6+ ce a e3uat s+ cG3tige
sus;inerea oa$enilor din Constantino6ol 6entru unia;ie% el s-a 7ntors 7n Aloren;a 7n (00&% a :ost :+cut
cardinal 3i du6+ $oartea lui Isidor 7n (0,/ a :ost :+cut 6atriarh uniat al Constantino6olului. Colec;iile lui a
literaturii grece3ti% clasice 3i 6atristice% au :ost o contribu;ie 6ro:und+ la rena3terea italian+.
59
aronul Sigis$und von Herberstein D(0*,-(K,,E a intrat 7n serviciul 7$6+ratului MaIi$ilian I 7n (K(0. <l a
vi2itat de dou+ ori Rusia $oscovit+ D(K() 3i (K',E% re2ultatul care a :ost o carte a observa;ilor lui% o lucrare
care a :ost eItre$ de in?uent+ 7n :or$area 6unctelor de vedere vestice des6re RusiaN Rerum
moscoviticarum Commerntarii* Cel 6u;in dou+ traduceri engle2e eIist+N una de O.P. ac9us D!i6ogra@a
Universit+;ii din Kanssas% (.K,EM o alta de S. . C. 4rundF D#ent% London% (.,.E.
60
Aristotel Aioravanti de ologna% un arhitect binecunoscut 3i inginer din nordul Italiei% care a acce6tat o
invita;ie de la 6rin;ul Si$eon !olbutsin 6entru a $erge 7n Rusia 7n (0)K unde a r+$as 6Gn+ la $oarte.
20
absorbit cu sGrguin;+ 7n construirea unei alian;e cu Sulei$an I BMagni@culC
,/
3i care a
avut 6u;in ti$6 6entru B6atri$oniul lui ConstantinC sau o cruciad+ 7$6otriva
Constantino6olului. Stadiile vestice% calculGnd cu griH+ 6uterea Moscovei de 6e scena
interna;ional+% au notat cu iu;eal+ de2voltarea.
<Iist+ $otive 6entru a considera 6e Ivan al III-lea un occidentali2ator. O ast:el de
descriere se a6lic+ $ai cu griH+ lui =asile III. Aiul unei Bencratite greaciC du6+ cu$ a
nu$it-o Kurbs9ii 6e So@aE% =asile 3i-a luat ca a doua so;ie D7ntr-o cununie dis6utat+E 6e
6rin;esa 4lins9aia
,0
care a :ost crescut+ 7ntr-o $anier+ occidental+. BAst:el% Marele 6rin; a
stricat obiceiurile noastre vechi.C Aceast+ re$arc+ nu ar trebui ascuns+ :a;+ de
schi$b+rile 6olitice sau sociale. B#in nou teritoriul nostru era 7n 2buciu$.C <ste interesant
de re$arcat c+ doctorul 6re:erat al lui =asile III% Nicolai BNe$chinC DB4er$anulCE sau
ulev 7i cores6und te$e ca reuniunea bisericilor. Mul;i b+rba;i ca el au 7nconHurat
Moscova. DAcestea au :ost Bleg+turile $odesteC a unor cercuri ecclesiale $ai 7nalte la care
se re:er+ 4olubins9iE. A :ost soarta lui MaIi$ 4recul
,K
s+ se angaHe2e 7n 6ole$ic+ 3i
de2batere. Jn $od ciudat% Nicolae BNe$chinC i s-a adresat ca 3i lui Arhie6isco6ului
=assian de Rostov D:ratele lui Iosi: =olotovs9iE ca 3i cu$ ar @ contat 6e si$6atia sau cel
6u;in 6e interesul lui. Mai $ult% BNe$chinC a :ost dedicat astrologiei.
[abelin
,,
a avut ni3te te$eiuri res6onsabile 6entru a scrie 6rin care $ulte din
6oli;ele lui Ivan III invoc+ chi6ul lui Machiavelli. Aceasta i se a6lic+ cel $ai $ult lui =asile
III% a c+ruti conducere crud+ 3i des6otic+% a :ost de atGtea ori obiectul 6lGngerilor 7n
cercurile boiere3ti% adic+ aceasta $i$ea2+ $ai $ult 6e 6rin;ii conte$6orani italieni decGt
6e un basilesus bi2antin.
V
Iudai*an)ii
P+$Gnturile novgorodiene au eI6eri$entat un nou :er$ent religios 7nc+ din secolul
al 6ais6re2ecelea. B<re2ia lui stri#olini"iC
,)
a :ost $ai 7ntGi un 6rotest 7$6otriva ierarhiei
isericii. O alt+ $i3care $ai co$6leI+ a a6+rut la @nele secolului ur$+torN ere2ia
iudai2ant+. #u6+ ce au ca6turat 6e liderii clericilor c+s+tori;i% ere2ia s-a $utat s6re
Moscova unde a Bger$inatC 6e terenul :avorabil al 6rotec;iei regale. Se cunosc 6u;ine
des6re $i3care 3i chiar 3i aceste cuno3in;e 6rovin de la $artori de 7ncredere% o6onen;ii
6arti2ani 3i du3$anii ere2iei ca arhie6isco6ul 4hennadie de Novgorod
,*
3i 7n s6ecial Iosi:
61
Aloisio sau Novi% BnoulC 6entru al 7l distinge de un alt Alevisio care a $uncit 7n Rusia din (0.0 3i care a
:ost che$at de Ivan III 7n (K&K 6entru a reconstrui vechea catedral+ a S:Gntului Mihail Arhanghelul.
62
Pietro Antonio Solario% cu Marco RuWo% a redirec;ionat recontruirea 6ere;ilor Kre$linului 7n 7ntregi$e 7n
c+r+$i2i ro3ii D(0*KE 3i care a construit celebrul 6alat Aaceted PGranovitaia PalataQ% ridicat 7ntre (0*) 3i
(0.(.
63
Sulei$an I D(0.0-(K,,E sub care oto$anii au 7n?orit cultural 3i $ilitar% au cucerit elgradul D(K'(E% Rodos
D(K''E% ungarii D(K',E% Iracul D(K/0-(K/KE% regiuni din 6ersia 3i !ri6oli D(KK(E.
64
Prin;esa <lena 4lins9aia% o vie;uitoare lituanian+ care tr+ia ca re:ugiat+ la curtea rus+ 3i-a 7ncGntat so;ul
6rin tinere;ea 3i :ru$use;ea ei 3i din cGte se 6retinde el 3i-a b+rbierit barba 6entru ai 7i :ace 6e 6lac% ceva
care iserica OrtodoI+ a considerat 6e atunci ca @ind 6+c+tos sau cel 6u;in :oarte chestionabil.
65
A se vedea $ai Hos% sec;ia =I.
66
I. [abelin D(*'&-(.&.E un binecunoscut istoric rus.
67
!tri#olni"i PBca6etele scurteCQ au :ost $e$brii unei $i3c+ri eretice do$inante 7n secolul al >I=-lea 7n
Novgorod. Se cunosc 6u;ine in:or$a;ii @indc+ $i3care a :ost o6rit+ 3i scrierile lor distruse. A se vedea
studiul de A. I. Klibanov% Reformatisionn7e dviz.eniia v Rossi v =I& ervoi olovine =I& vv DMoscova% (.,&E%
((*-(/,.
68
4henadie D$ort du6+ (K&0E% care a devenit e6isco6 de Novgorod 7n (0*K% a ;inut trei sinoade 6entru a
o6rii $i3c+rile eretice D7n s6ecial iudai2an;iiE. Pentru a contracara in?uen;a iudai2an;ilor care distribuiau
traducerile ruse3ti la 6sal$i% 4henadie a organi2at 6ri$a traducere rus+ a ibliei. <l a $ai :ost res6onsabil
6entru traducerile lui 4uillau$e #urandus D('/&-('.,E o lucrare la liturghie intitulat+ Rationale divinorum
oAiciorum* Aor;at s+ de$isione2e 7n (K&0 din cau2a situa;iei 6olitice religioase a Moscovei Novgorodului% el
21
=olo;chi. Iluminatorul lui Iosi: PProsvetitelQ constituie sursa 6rinci6al+
,.
$ai eIist+ $ulte
buc+;i i$6ortante de in:or$a;ie care nu se g+sesc 7n 6ri$a edi;ie a Iluminatorului care
sunt 6+strate 7n 3arele comendiu de citire a $itro6olitului Macarie
)&
=orbind la nivel
general% este di@cil de distins ce este de o i$6ortan;+ 6ri$ar+ de ceea ce este secundar
sau chiar eItern 7n descrierile o:erite de ace3ti 6ole$i3ti.
C+r;ile care vin din cercurile iudai2ante sunt $ult $ai de ba2+ 3i $ai instructive. <le
includ traduceri biblice din ebraic+ 3i c+r;i astrologice% la :el de bine ca 3i traduceri din
Mai$onides
)(
3i Alga2el
)'
Aceste traduceri au :ost scrise 7n Blituanian+C adic+ o rus+
vestic+ sau sub vestic+. Monahul iudai2ant [a9har% 7n Hurul c+ruia au 7nce6ut 6roble$ele%
a venit din Kiev. !recutul lui r+$Gne obscur. Unii c+rturari s6eculea2+ c+ ar @ 6utut tr+i
7ntre evreii cri$eniani 9arai;i
)/
sau c+ ar @ avut leg+turi cu Constantino6olul. Jn orice ca2%
el era un re6re2entat al educa;iei iudaice. !raducerile biblice BiudaiceC au :ost 6roduse
7ntr-un $ediu iudaic 6entru :olosul sinagogii Dde eIe$6lu teItul c+r;ii lui #aniel este
7$6+r;it 7n dou+ categorii a lui .a.tara. sau araa.
)0
du6+ 2ilele s+6t+$GniiE. Ast:el%
ere2ia iudaic+ a eI6ri$at un :er$ent intelectual. Lov+ieli au a6+rut 7ntre oa$eni 3i 7n
cuvintele de 7ndoial+ des6re divinE.C DCronica niconianE. BAcu$ 7n case% 7n Hurul 3oselelor
3i 7n 6ie;e% $onahii 3i laicii sunt 7n 7ndoial+ 3i durere cu 6rivire la credin;+%C a scris S:Gntul
Iosi: =olo;9i. SudecGnd des6re 6ri$ele co$unic+ri cu 6rivire la ere2ie ale Arhi6isco6ului
4henadie% :er$entarea 3i 7ndoiala au 7nce6ut ca re2ultat al citirii c+r;ilor. 4henadie a
c+utat c+r;i care a6ar;ineau ereticilor ca Silvestru% 6a6+ al Ro$ei P!elivesrst) aa
Rims"iiQ% Dadic+ 6ovestea coco3ului alb
)K
dat+ 6a6ei Silvestru I de Constantin cel MareE la
:el de bine ca 3i de Atanasie al AleIandriei% Predica lui Cosma desre bo#omili P!lovo 5oz<
m7 na bo#omilovQ% #ionisie Areo6agitul% $o#ica% c+r;ile biblice ale 6ro:e;ilor% 4ene2a% Regi
a :ost 7nte$ni;at sub acu2a;ia de tr+dare.
69
Cea $ai veche datat+ co6ie a Iluminatorului este cea :+cut+ 7n (K(0 de Nil Polev% un 6roe$inent ur$a3 al
lui Iosi:. Co6ia lui% nu con;ine Predicile 1motriva ereticilorPSlova na ereti9ovQ. Manuscrisul lui Polev se
g+se3te 7n Gosudarstvennaia ublic.naia biblioteca im 3* E* !lat7"ov<!c.edrina DLeningradE% !obronianie
!olovets"oe) /0,-/',. PNota autoruluiM cita;ie eIact+ de traduc+torQ.
70
Macarie D(0*'-(K,0E a devenit $itro6olit al Moscovei 7n (K0'. <l a stabilit 6ri$a ti6ogra@e 7n Rusia% a
co$6ilat &eli"ii c.et<minet DteIte des6re s@n;i ru3i aranHate 7n (' citiri lunareE% a scris !teennaia "in#a
PCartea neamurilorQ Do istorie a :a$ililor conduc+toare ruse3tiE 3i a :ost o @gur+ central+ la !to#lav !obor
DSindoul celor (&& de ca6itoleE 7n (KK(. A se vedea sec;iunea =II din acest ca6itol.
71
Moise Mai$onide D((/K-('&0E% cea $ai i$6ortant+ 6ersonalitate a iudais$ului $edieval% a :ost un Hurist%
un @loso: 3i un @2ician. PetrecGndu-3i co6il+ria 7n S6ania $usul$an+% s-a $utat $ai a6oi la :a$ilia lui 7n
Maroc 3i $ai a6oi 7n <gi6t unde a :ost nu$it $edicul sultanului. Un scriitor 6roli@c% el a scris X intr alia X o
carte de ter$inologie logic+% un co$entariu la 3ina% un cod 6entru legea iudaic+ 3i o lucrare destul de
in?uent+ des6re @loso@a religioas+ intitulat+ G.idul erlecilor*
72
Alga2el D(&K*-((((E% un teolog 3i @loso: arab i$6ortant a scris lucr+ri de logic+% cuno3tin;e religioase%
6roble$e @loso@ce% dre6t canonic 3i teologie.
73
Karais$ Ddin ebraicul 9uara X a citiE a :ost o $i3care religioas+ iudaic+ care a 7nce6ut 7n Persia 7n secolul al
o6tulea 3i s-a r+s6Gndit 7n <uro6a. Pretindea c+ singura surs+ a legii divine era Scri6tura iudaic+M de aici% a
renun;at la toat+ tradi;ia rabinic+ oral+ a Talmudului* Sus;inea o inter6retare 6ersonal+ a Scri6turii% a
devenit :anatic de ascetic+ 3i 6aradoIal% legalist+. Jn sus;inerea $onotesi$ului% 9arais$ul a res6ins $ulte
obiecte de ritual iudaice Dcu$ ar @ @lacteriileE% care se si$;eau c+ erau 7n con?ict strict cu $onoteis$ul.
74
Ba.tara. DBconclu2ieC 7n ebraic+E% o lec;ie din 6ro:e;i citit+ 7n sinagog+ de sabat 3i la s+rb+toarea 2ilelor
de 6ost% era o Bconclu2ieC 3i ur$a citirea cunoscut+ ca araa. Dcare era luat+ din Tora 3i citit+ de Sabat 3i
lunile 3i HoileE.
75
#u6+ o lucrare D(0.KE intitulat+ Povest o belom "lobu"e PPovestea Cocoului albQ% un coco3 al i s-a dat
6a6ei Silvestru I D$ort 7n //KE de Constantin cel Mare. Mai tG2iu un alt 6a6+ s-a 7ntors la Constantino6ol 3i
7n cele din ur$+ 6atriarhul Ailoteu i-a dat-o arhie6isco6ului de Novgorod% =asile Kali9a% 7n secolul al
6ais6re2ecelea. Se 6are c+ eIist+ o rela;ie 7ntre Poveste 3i celebrul :als din secolul al o6tulea% 0onatio
Constantini) o lucrare care 6retinde c+ atunci cGnd Constantin a trans:erat ca6itala la Constantino6ol
Di2an;E% el a l+sat 6e 6a6a Silvestru 7n controlul i$6eriului vestic. Jn 0onatio 6a6a 6oart+ Bo hain+ alb+.C
Pentru acest teIt Povest a se vedea Pamiatni"i starrinnoi russ"oi litaratur7 DSan9 Petersburg% (*,&E% vol. (%
'**-'.*.
22
3i Jn;ele6ciunea lui Solo$on. A $ai :ost inclus Menander.
),
Lista este divers+ 3i li6sit+ de
leg+turi. Ori3icu$% c+r;ile =echiului !esta$ent se re$arc+. Probabil B7ndoielileC s-au
de2voltat toc$ai 6rin inter6retarea teItelor. B<i au alterat 6sal$ii 3i 6ro:e;iile%C scrie
4henadie. Pentru acela3i $otiv S:Gntul Iosi: =olotovs9i cu greu trece dincolo de li$itele
teItelor clari@catoare 7n Iluminatorul* A6arent iudai2an;ii au g+sit destul de di@cil de
acce6tat 7n;elesul 6re@gurativ al =echiului !esta$ent 7n sensul c+ 6ro:e;iile nu au :ost
7$6linite deHa 3i 73i a3tea6t+ 7$6linirea lor. <reticii din Novgorod au e3uat s+ desco6ere
orice dovad+ cu 6rivire la S:Gnta !rei$e 7n teo:aniile =echiului !esta$ent. Probabil o
surs+ iudaic+ $+rturise3te aceste di@cult+;i eIegetice. !rebuie s+ ne rea$inti$ c+ toc$ai
7n acel $o$ent avea loc o $unc+ la teItele biblice cu 6rivire la curtea arhie6isco6ului 7n
Novgorod.
!e$e astrologice au avut un loc s6ecial 7n 7nv+;+turile Biudai2an;ilor.C B!u studie2i
legile stelelor 3i 6rive3ti la stele 3i aranHe2i na3terea u$an+ 3i via;a du6+ ele%C 7l acu2+
Iosi: =olotovs9i 6e o@cialul Aeodor Kuri;in
))
3i 6reotul Ale9sei. Citirea 7n stele i s-a i$6us
lui [a9har% Bcare a studiat contraven;iile 6entru :acerea de r+u% la :el de bine ca 3i $agia%
Cartea Neagr+% legile stelelor 3i astrologia.C O ast:el de carte de astrologie $en;ionat+ de
4henadie este cunoscut+N Caese arii PCestro"ilQ% un set de table astrono$ice co$6ilate 7n
secolul al 3ais6re2ecelea. Chiar 3i MaIi$ 4recul a scris des6re B6uterea 3i aranHa$entul
stelelorC 3i de B:ascina;ia ger$an+ de a s6une viitorul 3i des6re roata viitorului.C Jn
Novgorod% 4henadie a atacat cel $ai $ult astrologia iudai2ant+% care era :olosit+ 6entru
calcularea datei 6a3telui 7n leg+tur+ cu @nele $ileniului al 3a6telea 3i cu a3a a3te6tata
catastro:+ a6ocali6tic+. #u6+ calculele iudaice% al 3aselea $ileniu toc$ai 7nce6ea.
Nu este nevoie s+ recit+$ istoria de6lin+ a Bere2iei iudaiceC sau de a 7ncerca o
reconstruc;ie co$6let+ a Bsiste$uluiC lui. Ce $ai 6robabil nu a eIistat nici o enclav+
eretic+% nu$ai anu$ite 6redis6o2i;iiM adic+ acela care Boscilau 7n $inteC sau liber
cuget+tori% la care se re:er+ Cronica %i"onian*
Se$ni@ca;ia istoric+ a $i3c+rii Biudai2anteC devine $ai clar+ cGnd se leag+ de alte
circu$stan;e 6re2ente 7n via;a conte$6oran+ novgorodian+. CGt se 6oate de 6robabil
ereticii novgorodieni au aderat la 6unctul de vedere al Moscovei. Aceasta ar eI6lica de ce
Ivan III a nu$it acei Barhi6reo;i v+t+$+tori de su?etC 7n 6o2i;iile cheie 7n catedralele din
Kre$lin. <reticii au g+sit 6rotec;ie 3i sus;inere 7n Moscova. Jntre ti$6% 7n Novgorod a :ost
6urtat un 6roiect :oarte i$6ortantN co$6ila;ia 3i revi2uirea 6ri$ei iblii slave co$6lete. Jn
$od nea3te6tat% 6roiectul a c+2ut 7n $Gni ro$ano catolice. #e3i su6ervi2iunea general+ 3i
editorialitatea au a6ar;inut arhidiaconului e6isco6al 4herasi$ Po6ov9a 7n realitate un
anu$it c+lug+r do$inican nu$it =enia$in a 6osedat in?uen;a decisiv+. DProbabil venea
din Cracovia sau PragaE. BUn 6reot sau $onah al $+n+stirii lui #o$inic sub nu$ele de
=enia$in% n+scut slovac 3i 6rin credin;+ un latin.C Acest =enea$in nu a venit 7n Novgorod
accidental 3i 6robabil nu a :ost singur. Str+inii s-au adunat deHa 7n Novgorod 7n ti$6ul
cGnd <u:e$ie era arhie6isco6 D(0/&-(0K*E. B!o;i cei care au venit din 6+$Gnturi str+ine 3i
ciudate au :ost 6ri$i;i cu iubire 3i li s-a o:erit lini3te%C
)*
scria Paho$ie SGrbul. Jn orice ca2%
7n ti$6ul 2ilelor lui 4henadie 7n Novgorod se 6oate observa un :er$ent 7n stilul latin.
76
Menander D/0'-'.( NCE% dra$atist grec 3i re6re2entat de ba2+ al Bnoi co$ediC a :ost autorul a $ai $ult
de o sut+ de co$edii. PGn+ la @nele secolului al nou+s6re2ecelea% tot ceea ce era cunoscut din Menander
erau :rag$ente din versetele din (,K& sau 6+r;i din versete% 7n ad+ugire un nu$+r considerabil de cuvinte
citate din Menander de vechi leIicogra@. Manuscrisul neleciunea lui 3enander cel nelet P3udorsti
3enandra 3udro#o sau 3enandra 3udro#o razumiQ $en;ionat+ de 4henadie% cunoscut+ 7n Rusia de la
@nele secolului al 6asi6re2ecelea% este o colec;ie de versete $oral didactice din co$ediile lui Menander. <ste
unul din 6u;inele eIe$6le de literatur+ clasic+ trans$is+ Rusiei via i2an;. Pentru o discu;ie a lui Menander
a se vedea alte lucr+ri 3i autori $en;iona;i aici 7n leg+tur+ cu 4henadie% a se vedea S. Lur\e Ideolo#ic.es"aia
bor:ba v Russ"oi ublitisti"ie .onsta =& X nachala >=I ve9a DMoscova Leningrad% (.,&E% (*,-(.).
77
Aeodor Kuri;in% un di6lo$at 3i s:+tuitorul lui Ivan 7n a:aceri eIterne% ar @ 6utut @ autorul la Povest o
0ra"ule PPovestea lui 0raculaQ% o lucrare des6re un conduc+tor din =alahia.
23
A6arent =enia$in a adus teIte biblice 6reg+tite cu el% c+ci 7n li$b+ se 6oate si$;ii
in?uen;a glagoliticii croate. Ni$eni din Novgorod nu a 7ncercat s+ :oloseasc+ $anuscrise
grece3ti sau c+r;i. Nici nu erau accesibile $ateriale slave Ddin c+r;ile liturgiceE care au
:ost eI6loatate de6lin. In?uen;a =ulgatei
).
se re$arc+. C+r;i 7ntregi X Parali6o$ena%
Iere$ia% / <2dra% Jn;ele6ciunea lui Solo$on% ( 3i ' Macabei X au :ost 6ur 3i si$6lu traduse
din latin+. O iblie ger$an+ 6ublicat+ 7n (K&& a o:erit titlurile introductive. Aolosin;ele
latine au dictat includerea 7n teItul c+r;ilor deutero-canonice. Un investigator $odern
caracteri2ea2+ iblia lui 4henadie ca o hain+ B$ulti-color+ udat+ cu di:erite 6etice 3i
2dre$;e.C I.<. <vseev
*&
vorbe3te cu u3urin;+ de Ba6roIi$area i$6erce6tibil+C :a;+ de
iblia latin+ Ddiversiunea ibliei slave de greac+ a deviat 7ntr-una latin+E. <l $ai observ+
Bat$os:era catolic+ groas+ care 7l 7nconHura 6e 4henadie 3i Ba6ari;ia unui duh catolic
$ilitant 7n via;a ecclesial+ rus+.C
Jn ti$6ul 6erioadei cGnd 4henadie a :ost arhie6isco6% s-a tradus $ult din latin+ Bla
re3edin;a arhie6isco6ului.C Un tratat de 4uillau$e #urandus intitulat Rationale
divinorum oAiciorum
*(
a :ost tradus cel 6u;in 7n :rag$ente% cu sco6ul evident de a @ :olosit
ca un ghid 6entru lucrarea noului statut liturgic DSudecGnd du6+ li$baHul traducerii% a$
6utea 6resu6une c+ traduc+torul a :ost un str+in. Probabil a :ost :ratele do$inican
=enia$inE. Pentru sco6uri 6ole$ice cu iudai2an;ii% 4henadie l-a instruit 6e binecunoscutul
4herasi$ov s+ traduc+ celebra carte a secolului al 6ais6re2ecelea a celebrului :ranciscan
Nicolae de Lir%
*'
0e 3essia eius9ue adventu 3i scrierile B7$6otriva evreilor evreiC de
Sa$uel <vreul.
*/
Acestei 6erioade 7i a6ar;ine caracteristicul !curt discurs 1motriva celor
care ar viola roritatea sacr mictoare i nemictoare a Bisericii 8niversale P!lovo
"rat"o rotivu te".) iz.e v ves.c.i svias.c.enn7ia odviz.n7ia i nodviz.n7ia s: born7ia
tserv"i vstuaiutsiaQ. !curtul discurs a :ost o a6+rare a 6ro6riet+;ii isericii 3i o a@r$are a
inde6enden;ei de6line a clerului. Aceast+ inde6enden;+ a inclus dre6tul de a ac;iona Bcu
aHutorul bra;elor%C Dadic+% brac.um saculareE. A+r+ nici o 7ndoial+% cartea este o traducere
din latin+. #estul de interesant% versiunea @nal+ a vie;ilor s@n;ilor 3i c+r;ile instruc;ionale
sunt 6+trunse de construc;ii latine. #estul de caracteristic este 7ntors+tura s6ecial+ dat+
6ove3tilor lui =arlaa$ 3i Iosa:at colectat+ 7n 3arele Comendiu de Citire a $itro6olitului
Macarie. <le au :ost inten;ionate s+ de$onstre2e su6erioritatea autorit+;ii ecclesiale
asu6ra 6uterii te$6orale. Jn acela3i ti$6% orice din redact+rile $ai ti$6uri care vorbea de
li6sa de se$ni@ca;ie a binecuvGnt+rilor lu$e3ti a :ost cal$at+. A$bele aceste $onu$ente
literare relatea2+ toc$ai acea 6erioad+ cGnd au i2bugnit asu6ra 6ro6riet+;ilor isericii 3i
rela;ia 7ntre iseric+ 3i Stat. CGnd Biose@;iiC au devenit ne$ul;u$i;i cu arbitralitatea
$arelui $arelui 6rin;% 4henadie 3i Iosi: s-au 7ntors s6re sursele latine 6entru Husti@care de
sine. Jn cursul lu6tei cu iudai2an;ii% cGnd 4henadie a :ost obligat s+ dobGndeasc+ un nou
78
Paho$ie SGrbul% un scriitor al vie;ilor s@n;ilor% a stabilit BstilulC scrierilor aghiogra@ce ruse3ti 6entru
secolele ur$+toare. A se vedea =. Iablons9i% Pa".omii !erb i e#o a#io#ra>c.es"e isaniia DSan9 Petersburg%
(.&*E.
79
=ulgata Ddin latinul @editio vul#ate; X Bedi;ia co$un+CE% @ind lucrarea lui Ieroni$ D0(.E sub conducerea
6a6ei #a$aschin D/*'E% a devenit teItul biblic autoritativ 7n biserica latin+. Sinodul de la !rent D(K0,E% a
6rocla$at toat+ autoritatea latin+ dar a sugerat s+ @e 6ublicat cu cGteva gre3eli. Jn (K.' edi;ia =ulgatei
Cle$entine a devenit teItul Bo@cialC al isericii Ro$ano Catolice.
80
A se vedea <vseev% G.ennadievs"aia biblia DEFF #* DMoscova% (.(0E.
81
A se vedea nota )'.
82
Nicolae de Lira D(')&-(/0.E% autorul celui $ai ti$6uriu co$entariu biblic 7n ti6ar DRo$a (0)(-(0)'E% a
:ost un teolog :ranciscan de sea$+ care a 6redat la Sorbona. Princi6ala lui lucrare a :ost un volu$ de K& de
c+r;i Postillae eretuae PNote eIgeticeQ la S@ntele Scri6turi% o lucrare de inter6retare istoric+ care l-a
in?uen;at 6e Luther.
83
Sa$uel <vreul a :ost un rabin $arocan care a scris o scrisoare 7n (&)' unui anu$it rabin Isaac
eI6ri$Gndu-3i 7ndoielile cu orivire la iudais$ 3i descriind de6lina sa acce6tare a cre3tinis$ului. Scrisoare a
:ost scris+ original 7n arab+ 3i a6oi tradus+ 7n latin+. A se vedea Lu9Fn Villia$s% +dversus ?udaeos)
DCa$bridge% (./KE.
24
Ciclu ascal PPas"aliiaQ sau BCiclul 6entru crea;ia lu$ii%C el a ob;inut unul de la Ro$a.
Acestea cu greu au :ost coinciden;e accidentale. Ar trebui s+ ne rea$inti$ de
circu$stan;ele critice cu 6rivire la 6roble$a 6ede6selor civile a ereticilor du6+ eIe$6lul
Bregelui s6aniol.C 4eorg von !hurn% delegatul 7$6+ratului habsburgic% ne relatea2+ cu$
regele s6aniol Ba cur+;at teritoriul lui.C Orest Miller
*0
a :+cut re$arca c+ 7n B7n;elesul s+u
l+untric% sinodul ereticilor ;inut la Moscova sub direc;ia lui Iosi: =olotov9i a :ost un al
doilea sinod de la Aloren;a.C #incolo de li6sa de acurate;e% a@r$a;ia lui este $ult 6rea
accentuat+ 3i ui$itoare. Jntr-un anu$e sens era corectN B7n acel $o$ent lu$ea latin+ se
a6ro6ia $ai $ult de lu$ea 4reciei.C Jn esen;+% se 6oate observa 7n de2baterea 7n cau2+
7ntre io2e@;i 3i b+trGnii din transvolga o lu6t+ 7ntre vechi 3i nou% 7ntre latin+ 3i greac+.
4henadie de Novgorod a :ost 7nlocuit de Sera@on% un o$ cu un stil co$6let di:erit%
care este 6o$enit 6entru 7ntGlnirea sa tragic+ cu Iosi: du6+ ce a :ost scos din o@ciu 3i
7ncarcerat. Mai a6oi% scaunul e6isco6al 7n Novgorod a r+$as $ult+ vre$e vacant.
ine7n;eles c+ circu$stan;ele care au a:ectat de2voltarea culturii ecclesiale sub direc;ia
lui 4hnadie nu au :ost alterate. Aceia3i at$os:er+ cultural+ 3i sco6 au 6ersistat 3i 3i-au
g+sit un re6re2entat ti6ic 7n #i$itrie 4erasi$ov. Ca un o@cial 7n serviciul str+in avGnd
res6onsabilit+;i i$6ortante% el a c+l+torit :recvent 7n <uro6a de =est% inclusiv 7n Ro$a. Jn
tinere;e a lucrat sub direc;ia lui =enia$in 7n Novgorod. Subsecvent% el a sluHit ca un
traduc+tor 6entru MaIi$ 4recul. Aiind deHa Bla o vGrst+ b+trGn+%C 7n (K/,% Macarie% care
6e atunci era Arhie6isco6 de Novgorod% i-a 6oruncit s+ traduc+ Bdin li$baHul 3i cuvGnt+rile
ro$aneC Psaltirea interretat PTol"ovaia saltirQ a lui runo Herbi6olensis Dde
VZr2burgE
*K
7n ciuda :a6tului c+ MaIi$ a :ost adus 7n Rusia cu sco6ul de a traduce o ast:el
de 6saltire inter6retat+ din greac+. !raducerea lui 4erasi$ov st+ ca un e6ilog la lucrarea
lui 4henadie.
VI
Iose5)ii& +,tr.nii trans3ol-ani 0i %a6im Grecul
<Iist+ o literatur+ enor$+ des6re con?ictul 3i de2baterile 7ntre Biose@;iC 3i Bb+trGnii
transvolgani%C totu3i 7n;elesul acestei controverse 3i a Birita;ilorC 7ntre $onahii ru3i $ai
trebuie desco6erit 7nc+. Istoricii 3i-au adresat aten;ia :a;+ de de2baterile cu 6rivire la
6ro6rietatea $onahal+ sau la controversele cu 6rivire la 6ede6sele acordate ereticilor.
Aceste subiecte au :ost su6er@ciale. Adev+rata lu6t+ a $ers sub su6ra:a;+ 3i a :ost lu6tat+
6e ba2a 3i 7n li$itele construc;iei 3i a vie;ii cre3tine. S-au lovit dou+ idealuri sau conce6te
religioase. #is6uta cu 6rivire la 6ro6riet+;ile $onahale a sluHit nu$ai ca un 6reteIt :or$al%
7$br+cGnd aceast+ tensiune l+untric+. =ia;a religioas+ a oa$enilor a devenit 6lasat+ 7n
cadrul lu6tei duhovnice3ti% 6rin ur$are 6olari2Gnd via;a na;ional+.
O cercetare detaliat+ 7n aceast+ lu6t+ 3i schis$+ istoric+ ar @ ne6otrivit aici. Ave$
nevoie s+ deter$in+$ se$ni@ca;ia 6entru istoria culturii ruse3ti. Princi6ala di@cultate de
aici 6entru inter6retare este c+ ru6tura a :ost 7ntre dou+ adev+ruri. Adev+rul S:Gntului
Iosi: este $ai greu de cu6rins. Succesorii lui arogan;i 3i su6er@ciali au de:+i$at aceasta
cu str+3nicie. #ar a eIistat :+r+ 7ndoial+ un adev+r X a adev+rul serviciului social.
Iosi: a a6+rat 3i a 6redicat cu 6ersuasiune via;a strict co$unal+. #e3i dur+ 3i crud+%
el a :ost $ai strict decGt sine. =ia;a din $+n+stirea lui era crud+ 3i grea% cerGnd o
concentrare eItre$+ 3i o dedica;ie ulti$+. Aceast+ dedica;ie a :ost legat+ de o rutin+
84
Orest Aeodorovici Miller D(*//-(**.E a :ost un celebru istoric rus 3i un critic literar.
85
runo Herbi6olensis de VZr2burg D(&&K-(&0KE% un v+r al 7$6+ratului Conrad II% a sluHit ca un s:+tuitor al
lui 3i al succesorului s+u% HenrF III 3i care a $ai avut o 6o2i;ia ca un cancelar i$6erial al Italiei din (&')-
(&/0. A6oi a devenit e6isco6 de VZr2burg unde 3i-a l+sat 7nse$nele 6e educa;ie 3i restaurarea bisericii.
<Iege2a sa la 6sal$i 3i la scrierile catehetice se g+sesc 7n PL% (0'N /.-K,*.
25
$+surat+ 3i 6ro:und rituali2at+. Ideea lui Iosi: de serviciu social 3i de che$are a isericii a
de@nit 7n 7ntregi$e 6unctul s+u de vedere 3i a rea$intit de 6o6ulis$ul rus la $iHlocului
secolului al nou+s6re2ecelea Dadic+ a B$ergerii la oa$eniCE. Jn ti$6ul vie;ii lui Iosi:% era
$are nevoie ca iserica s+ Hoace un ast:el de rol. Oa$enilor le li6seau te$elii $orale
stabile 3i greut+;ile vie;ii au :ost a6roa6e de nesu6ortat. Originalitatea lui Iosi: deriv+ din
teoria 3i 6ractica vie;ii $onahale 3i un :el de organi2a;ie social+% ca un :el de serviciu
na;ional religios. BCo$unitateaC sa ideal+ const+ din $ulte tr+s+turi non-bi2antine.
Regula;ii :or$ale sau via;a rituali2atoare nu 7i obscuri2ea2+ di$ensiunea sa ideal+ 3i acel
$ie2 duhovnicesc este subordonat l+untric serviciului social 3i a 7$6linirii dre6t+;ii 3i a
carit+;ii. Iosi: $erit+ cel $ai 6u;in s+ @e nu$it indulgent. Nici nu 6oate @ acu2at de
indi:eren;+ 3i li6s+ de aten;ie 6entru cei din Hurul lui. Ca un bene@ciar 3i Bo 6ersoan+ care
discut+ cu ne:erici;ii%C el a a6+rat 6ro6rietatea BsatelorC $onahale toc$ai 6e ba2a
convingerilor lui sociale 3i @lantro6ice. #e :a6t% el a 6ri$it BsateC de la cei boga;i 3i
6uternici 6entru ca s+ le 6oat+ 7$6+r;i 3i divi2a 6rocedeuriile lor 7ntre clasele de Hos 3i
7ntre s+raci. Milostenia% nu nu$ai :rica sau obliga;ia% l-au :+cut 6e Iosi: s+ duc+ :a6tele
bune 3i s+ 73i converteasc+ $+n+stirea 7ntr-un a2il 3i un or:elinat% 7n ti$6 ce 3i-a l+sat o
6or;iune din ci$itir 6entru 7n$or$Gntarea str+inilor.
Iosi: l-a inclus chiar 3i 6e ;ar 7n siste$ul lui de inHunc;iuni du$ne2eie3ti. Uarul este 3i
el subiectul legii 3i el 73i des:+3oar+ 6uterea sa 7n sche$a legii lui #u$ne2eu 3i a
Poruncilor Lui. Un ;ar nedre6t 3i Bneascult+torC nu $erit+ nici un serviciu% c+ci el nu este
un ;ar. BUn ast:el de ;ar nu este sluHitorul lui #u$ne2eu% ci un diavolM nu un ;ar ci un
tiran.C Iosi: sus;ine Husti@carea regicidului. Se 6oate vedea cu u3urin;+ cu$ genera;iile
subsecvente de Bio2e@;iC au $ini$ali2at 3i au e$asculat vi2iunea S:Gntului Iosi:. Cuvintele
lor au devenit nelegate de :a6tele lor% ast:el c+ 3i cei $ai educa;i 6astori 6uteau @
indulgen;i. Conce6;ia 3i 6lanul S:Gntului Iosi: con;ine un 6ericol i$inent care nu este
ascuns :a;+ de $odi@c+rile 3i de:ectele obi3nuite. <Iist+ 6ericolul unei aten;ii eIcesive
:a;+ de societate cu un $ini$alis$ 3i un reduc;ionis$ care au re2ultat din ele% 6robabil nu
6entru sine ci 6entru societate.
Iosi: a :ost un ctitor su6er@cial 3i $+n+stirea =ola9ala$s9 a avut o libr+rie bogat+. O
surs+ ne relatea2+ c+ el avea toate c+r;ile ins6irate 6e vGr:ul li$bii sale. Aa6tul c+ a
dobGndit aceast+ :a$iliaritate din co$6endii 3i nu din surse 6atristice este de $ai 6u;in+
i$6ortan;+. !otu3i toate lecturile lui Iosi: l-au :+cut indi:erent :a;+ de cultur+. Mai 6recis%
cultura i-a o:erit acele lucruri care sluHesc ca idealuri 6entru s6lendori 3i $agni@cen;+%
totu3i Iosi: nu a acce6tat 6atosul creativ cultural al culturii. Ca o consecin;+% io2e@;i
6uteau 6roduce catedrale enor$e 3i $agni@cente 7$6odobite cu o iconogra@e ins6irat+%
dar el a r+$as indi:erent 3i necredincios :a;+ de teologie. A :ost toc$ai aceast+ indi:eren;+
care l-a 6revenit 6e Iosi: de a transcede li$itele 7nguste ale citirii devenit un cititor
$ecanic. #e :a6t% Iluminatorul PProsvetitelQ 6oate @ redus la o serie de citate 3i re:erin;e.
Chiar 3i un 6ublicist re2ervat din Ka2an a re$arcat c+ se 6oate descrie cu greu lucrarea
ca 3i o lucrare rus+ sau ca o lucrare original+.C Indi:erent ce orice originalitate avea 73i
g+se3te eI6resia nu$ai 6rin selec;ia 3i aranHa$entul lucr+rilor altora. Selec;ia lui Iosi:
este destul de 7ndr+2nea;+% c+ci el nu a e2itat s+ includ+ inova;ii% de3i unele occidentale%
dac+ era avantaHos s+ se :ac+ a3a.
Nu este $o$entul s+ disec+$ 3i s+ deter$in+$ ce se$ni@ca;ie au avut 6redicile 3i
activit+;ile iose@te 6entru via;+ 3i gGndire 7n istoria 6olitic+ 3i religioas+ a secolului al
3ais6re2ecelea. Punctul i$6ortant este c+ activit+;ile lor nu au 6ro$ovat cultura. Un ast:el
de 6o6ulis$ conduce invariabil la indi:eren;+ cultural+% indi:erent care ar @ $otivul.
Conce6tul de Husti;ie social+ 6oate @ cu u3urin;+ redus la nivelul unui echilibru 3i al unui
status 9uo care vede 6atosul creativ ca o :or;+ conta$inatoare.
Inventarul teologic al iose@;ilor nu a :ost negliHent 3i nici li$itat. Cei $ai buni iose@;i
au de$onstrat :a$iliaritate 3i erudi;ie 7ntre sursele 6ri$are ale doctrinei% scri6turilor 3i a
26
scrierilor 6+rin;ilor. Iosi: 3i 7n $ai $are $+sur+ $itro6olitul #aniil%
*,
a $ani6ulat liber
cGteva $ateriale teologice. Nu se 6oate vorbii de s+r+cia datelor. !otu3i% 6roble$a
creativit+;ii r+$Gne 3i aceste re:erin;e nu au ni$ic de cG3tigat din :a6tul c+ io2e@;ii le
citesc su6er@cial. !otu3i% 7ntr-un anu$e sens% o6onen;ii lor au su:erit de acela3i de:ect. La
:el ca Iluminatorul) Tradiia ctre ucenici a S:Gntului Nil
*)
PPredanie uc.eni"amQ este
dese$nat+ $ai $ult ca o colec;ie sau Bleg+tur+C decGt ca un discurs original.
Undeva $ai tGr2iu% $itro6olitul Iose@t Macarie a conce6ut 3i a adus la 7nde6linire
un 6lan de a aduna toate c+r;ile dis6onibile 7n Rusia. Unul dintre colaboratorii lui Macarie
7l nu$e3te un Bal doilea Ailadel@a.C <l a reu3it s+ aleag+ asisten;i literari care s+ 7i
construiasc+ o ti6arni;+. Pre2biterul Andrei D$ai tGr2iu $itro6olitul A:anasieE%
co$6ilatorul Crii %ivelelor P!teennaia "in#aQ
**
au a6ar;inut Bcercului lui Macarie.C
Printre ceilal;i $e$brii ai gru6ului $ai :ost 6re2biterul Aga:on% autorul celebrului Ciclu al
creaiei P3itrovorn7i "ru#QM Sava% $ai tGr2iu e6isco6 de Kruti; care a asistat la co$6ilarea
vie;ilor s@n;ilorM <r$olai <r2a$% autorul a $ai $ulte lucr+ri interesante% ca Crile desre
!fnta Treime PKnigi o. Sv. !roi;eQ scris+ 7n duhul si$bolis$ului $istic. 4herasi$ov a
a6ar;inut 3i el gru6ului. Io2e@;ii au co$6ilat sau au siste$ati2at scrierile% ei nu le-au creat
3i nici nu le-au :or$at.
Io2e@;ii nu 6ot @ 6ortreti2a;i ca tradi;ionali3ti. <i cu greu a valori@cat tradi;ia
bi2antin+% 7n ti$6 ce 6ro6ria lor tradi;ie na;ional+ a :ost de o dat+ relativ recent+ 3i de o
i$6ortan;+ $arginal+. +trGnii transvolgani% o6onen;ii iose@;ilor% au 7n;eles trecutul $ult
$ai bine. Io2e@;ii 6ot @ $ai de recunoscu;i ca inovatori. Iconogra@a :ace acest lucru
evident. Jn 6articular victoria io2e@;ilor a 7nse$nat 7ntreru6erea sau restric;ia tradi;iei
bi2antine.
Mi3carea transvolgan+ nu 6oate @ descris+ ca o 6+strare 3i continuare a tradi;iilor
bi2antine Dla :el cu$ bi2an;ul nu 6oate @ redus la o $i3care transvolgan+E. !ransvolganii
au :or$at o constitu;ie vie 3i organic+ D3i nu nu$ai o re?ec;ieE a $i3c+rii duhovnice3ti 3i
conte$6lative care a cu6rins toat+ lu$ea greac+ 3i 6e cea slav+ 7n secolul al
6ais6re2ecelea. Aceasta a 7nse$nat o rena3tere 7n $onahis$ul conte$6lativ.
Aunda$ental% $i3carea transvolgan+ a constituit un nou eI6eri$ent% o nou+ disci6lin+ 3i
un 6roces al duhului. !ransvolganii au c+utat lini3tea 3i t+cerea. Consecvent% $i3carea lor
a 7nse$nat o de6+rtare sau sc+6are din lu$e% o de6+3ire a Biubirii 6entru lu$e.C !c.itul a
devenit $odelul vie;ii lor. Alt:el ei au ales via;a unui ere$it solitar. M+n+stirile
BcenobiticeC 6+reau 6rea g+l+gioase 3i organi2ate. BNon-6osesorii%C adic+ cei care nu
6osedau ni$ic din lu$e% au :or$at calea lor care ducea a:ar+ din lu$e. Adev+rul
transvolgan X adev+rul conte$6la;iei 3i al construc;iei intelectuale X st+ 7n :uga lor din
lu$e. Mai trebuie s+ a$inti$ c+ ei nu nu$ai c+ au 7ncercat s+ de6+3easc+ 6ati$ile
lu$e3ti 3i Biubirea de lu$e%C ci ei au c+utat s+ uite de lu$e 3i nu nu$ai vanitatea ei ci tot
ceea ce a6ar;inea de ea. Pentru acest $otiv% 7n ti$6 ce io2e@;ii au continuat s+ lucre2e 7n
lu$e% $i3carea transvolgan+ nu a avut nici un i$6act.
ine7n;eles c+ transvolganii nu au abandonat 7n 7ntregi$e lu$ea. A doua genera;ie a
devenit i$6licat+ 7n intrigi 3i lu6te 6olitice D6rin;ul $onah =assian Patri9eev
*.
o:er+ un
86
A se vedea =. [h$a9in% BMitro6olitul #aniil%C C.tennia obc.estva istorii i drevnostei 3os"ovs"o#o
universitata D(**(E% I% (-'',.
87
S:Gntul Nil Sors9i DNicolai Mia9ovE D(0K/-(K&*E% care 3i-a 6ri$it nu$ele din rGul de lGng+ care 3i-a stabilit
$+n+stirea DSora RiverE s-a o6us 6osesiunii de 6ro6rietate 3i la i$6licarea $onahilor 7n via;a social+ 3i
6olitic+. <l a devenit una din @gurile centrale a Bb+trGnilor transvolgani.C Unul dintre 6ri$ii ru3i care a l+sat
scrieri des6re via;a $istic+% el 3i-a l+sat scrisorile ucenicilor 3i Rnduielii ascetice* Pentru o traducere
engle2+ a Rnduielii a se vedea volu$ul II 7n $ucrrile colectate ale lui Geor#e P* 'edotov) 66. .&-(//.
#es6re S:Gntul Nil a se vedea vol. I= 7n Norland $ucrrile colectate ale lui Geor#e P* 'edotov) 66. ',0-'*0.
88
Cartea nivelelor a :ost o istorie triu$:ant+ a BS@ntei RusiaC scris+ din 6ers6ectiva iose@;ilor.
89
=assian Patri9eev% al c+rui nu$e ne$onahal a :ost =asile% a :ost @ul unuia dintre s:+tuitorilor a6ro6ia;i ai
lui Ivan al III-lea% 6rin;ul Ivan Iv. Patri9eev. Jn (0.. ei a6roa6e c+ au :ost eIecuta;i 3i au :ost salva;i nu$ai de
27
eIe$6lu su@centE. Ori3icu$% transvolganii nu au abordat 3i nu s-au 7ntors 7n lu$e 6entru a
o construi. <i au 7nce6ut s+ lu6te 3i s+ argu$ente2e 7$6otriva seculari2+rii vie;ii ecclesiale
3i s+ averti2e2e 3i s+ insiste asu6ra retragerii $onahale din lu$e. A3a este 7n;elesul
dis6utei $e$orabile 7ntre io2e@;i asu6ra 6ro6riet+;ilor bisericii. Re:u2ul transvolgan de a
lua o ac;iune religioas+ direct+ 3i social+ a sluHit ca un coe@cent social s6ecial $i3c+rii lor.
+trGnii tranvolgani au construit o 3coal+ inco$6atibil+ 6entru 6rivegheri
duhovnice3ti care a o:erit o 6reg+tire $oral+ 3i duhovniceasc+ 6entru teologie. Jn ti$6 ce
7n sens strict se 6oate vorbii cu di@cultate de o teologie transvolgan+% $i3carea 7n sine a
7nse$nat o de3te6tare a con3tiin;ei religioase. O sete intelectual+ este desco6erit+ 7n
adGncurile concentra;iei lor logice. S:Gntul Nil de Sora era un t+cut Pbezmolvni"Q. <l nu
avea nevoie s+ 6redea 3i s+ 7nve;e. #e3i nu era un gGnditor% scriitor sau teolog% Nil a6are
7n istorie toc$ai ca un Bb+trGnC Pstare;Q sau 7nv+;+tor. <l a :ost un 7nv+;+tor al lini3tii% un
instructor 3i un ghid 6entru Bconstruc;ii $entaleC 7n via;a duhovniceasc+. #u6+
co$6ara;ia cu o tradi;ie conte$6lativ+ $ai larg+ a 4reciei 3i a i2an;ului sau du6+
co$6ara;ia cu 'ilocalia P0obrotoliubeQ%
.&
nu se desco6er+ ni$ic nou 7n S:Gntul Nil. #e
obicei nu se 6oate distinge cu u3urin;+ sau se6ara gGndurile 3i 6untele sale de vedere de
valul ne7ntreru6t de :rag$ente 3i citate din scrierile lui. Probabil te$ele $orale ale
S:Gntului Nil 3i 7n $ai $ic+ $+sur+ vi2iunea sa de@nitiv+ o:er+ cele $ai distinse tr+s+turi.
#ac+ Nil eI6ri$+ 6u;ine dintr-ale lui care este u3or de distins de tradi;ia duhovniceasc+
acce6tat+ general% atunci cel 6u;in el o eI6ri$+ inde6endent. Aceast+ tradi;ie tr+ie3te 3i
este vie 7n el. Nu$ai 6rintr-o ne7n;elegere co$6let+ 6uteau istoricii de literatur+ rus+ s+
73i g+seasc+ :recvent 7nce6uturile criticis$ului ra;ionalist 3i c+derea tradi;iei ecclesiale 7n
S:Gntul Nil de Sora. Ast:el de s6ecula;ii sur6rin2+toare sunt construite nu$ai 7n ignoran;+
total+ a tradi;iei.
Nil de Sora a venit 3i a r+$as legat de tradi;ia ascetic+ 3i conte$6lativ+ a isericii
bi2antine antice. !rebuie s+ ne rea$inti$ c+ BlibertateaC 6e care o cere S:Gntul Nil cere
un serviciu si$ultan al Bvoin;ei de sine.C #ac+ transvolganii au r+$as indi:eren;i la
disci6lina :or$al+ 3i la ascultare% totu3i% ascultarea serve3te ca datoria 3i 6orunca lor
:unda$ental+. BLega;i-v+ de legea scrierilor divine 3i 6+2i;i-leC este 6unctul de 7nce6ut al
S:Gntului Nil% di$6reun+ cu 6revederea c+ Bscrierile divine 3i adev+rateC s+ nu @e
inter6retate @e 7n sensul tradi;iei BcriticeC sau ca o ascundere a Bscri6turiiC 7n li$itele
BS@ntei Scri6turi.C #in contr+% 7n acest $o$ent Nil a voit s+ s6un+ scrierile BdivineC ale
literaturii divine. A+cGnd a3a% S:Gntul Nil a 6us accent s6ecial 6e ghidarea ascetic+% 6e
eI6erien;+ 3i 6e s:atul Boa$enilor duhovnice3ti 3i 7n;ele6;i.C Orest Miller a descris 6e
transvolgani ca o B$ili;ie duhovniceasc+.C Mi3carea lor le-a 6er$is un :el de recrutare
duhovniceasc+% dar du6+ un standard 7nalt 3i sen2itiv. =ie;ile $onahilor 3i s@n;ilor
tranvolgani o:er+ o de$onstra;ie clar+ 3i $i3c+toarea cu$ au :ost 7nv+;+turile lor a6licate
7n via;+ 3i :a6te. #is6o2i;ia l+untric+ a :ost de 6ri$+ i$6ortan;+.
Ur$+torul contrast su$ari2ea2+ ne7n;elegerile 7ntre io2e@;i 3i transvolganiN 6ri$ii
au c+utat s+ cucereasc+ lu$ea 6rin inter$ediul $uncii sociale din eaM cei din ur$+ au
7ncercat s+ de6+3easc+ lu$ea 6rin trans@gurare 3i 6rin :or$area unu o$ nou% creGnd o
nou+ 6ersonalitatea u$an+. Al doilea arat+ s6re calea cre3terii creative culturale.
interven;ia $itro6olitului Si$on. #u6+ $oartea lui Nil Sors9i 7n (K&.% =assian a devenit liderul +trGnilor
transvolgani. La sinodul din (K/( el a :ost conda$nat Ddi$6reun+ cu MaIi$ 4reculE c+ a ur$at 7nv+;+turilor
lui Aristotel 3i Platon 3i de $ono@2itis$. A :ost conda$nat 7ntr-o chilie din $+n+stirea =olo9ol$s9 unde a
$urit 7n (K/'. A se vedea H. V. #e8F T M. MateHic% BMo3tenirea literar+ a lui =assian Patri9eev%C Istorie
euroean slav i estic) > DIarna% (.,,E% (0&-(K'.
90
'ilocalia este o antologie a rug+ciuni 3i scrieri 6atristice% ascetis$ 3i $istic+ co$6ilat+ de Nicodi$
Aghioritul D()0*-(*&*E% un $onah atonit. Mai 7ntGi 6ublicat+ 7n =ene;ia 7n ().'% a :ost instru$ental+ 7n
aducerea rena3terii interesului 7n P+rin;ii #e3ertului% $onahii de la Sinai 3i isiha3tii din $untele Athos.
Pentru i$6actul s+u cu duhovnicia rus+ a se vedea $ai Hos% ca6itolul I=% sec;ia =II.
28
A:acerea lui MaIi$ 4recul o:er+ cel $ai instructiv e6isod din istoria lu6tei io2e@to-
transvolgane. Adev+rat% 7n realitate $otivele 6olitice au deter$inat 7n $are conda$narea
3i convingerea sa. Ac;ionGnd du6+ 6ro6riile sale visuri D3i 6robabil din 6orunc+ direct+E%
MaIi$ a luat 6arte la $anevrele 6olitice 6entru a ob;ine o 6ace ve3nic+ 3i alian;+ cu
turcii. Mai $ult% MaIi$ s-a o6us $ult 6rea $ult 7$6otriva autoce:aliei isericii ruse.
#estinul lui MaIi$ con;ine o contradic;ie inerent+. Ca 3i eI6ert 7n greac+% el a :ost
che$at la Moscova 6entru a corecta traduceri. Nu$ai cu $ari di@cult+;i 6utea eI6erti2a
lui s+ @e :olosit+ 6entru acest sco6. MaIi$ nu a cunoscut nici un rus cGnd a sosit 6ri$a
dat+% 7n ti$6 ce 7n Moscova ni$eni nu 3tia greac+. Acest lucru 6are incredibil. Ori3icu$%
MaIi$ a :ost ca6abil s+ traduc+ din greac+ 7n latin+. Al;ii traduc+tori au tradus din latin+
7n rus+N Bel scrie 7n latin+ 3i cu un co6ist noi scrie$ 7n rus+.C Personalitatea lui MaIi$ este
de $are interes. <l nu a :ost nu$ai un $onah athonit% ci 3i un o$ cu o educa;ie realist+.
B#ac+ MaIi$ ar @ r+$as 7n Italia 3i ar @ luat o 6o2i;ie 7ntr-una din catedralele italiene%
atunci sunte$ convin3i c+ 7ntre to;i re$arcabilii c+rturari greci 3i 7ntre 6ro:esorii care
locuiau 7n Italia% el ar @ ocu6at cea $ai 7nalt+ 6o2i;ie.%C scria 4olubins9i. MaIi$ a studiat
7n =ene;ia% Padova 3i Aloren;a. B<l a :ost inca6abil s+ ob;in+ antrena$ent @loso@c 7n
4recia din cau2a s+r+ciei c+r;ilor.C Savonarola
.(
i-a l+sat o i$6resie 6uternic+ 3i $ai tGr2iu
7n Moscova MaIi$ a descris cu si$6atie $onahii cartusieni.
.'
#e3i nu era un u$anist 7n
sensul vestic al cuvGntului% MaIi$ 6oate @ nu$it un u$anist bi2antin. Jn orice ca2% el a
:ost un o$ cu o cultur+ literar+ genuin+. Aa$iliaritate cu $anuscrisele grece3ti arat+ c+ el
a scris 7ntr-un li$baH literar erudit 3i original a6ro6iat de cel al ibliei. <l a accentuat
91
4irola$o Savonarola D(0K'-(0.*E% o 6ersonalitate controversat+ a e6ocii% a :ost un 6rior do$inican% un
re:or$ator 3i un 6redicator 6uternic. <l era un 6redicator al 6oc+in;ei% o voce care cerea re:or$+ $oral+ 7n
Aloren;a% 7n Italia 3i 7n toat+ iserica. Prin (0.K in?uen;a sa 7n Aloren;a era de neegalat. Natura 7n?+c+rat+
3i adesea acu2atorie a 2elului s+u 6entru re:or$+ 6recu$ 3i sus;inerea :rance2ilor din vre$ea sa l-au a$+rGt
6e 6a6a AleIandru =I D(0.'-(K./E care l-a che$at 7n Ro$a 6e data de '( iulie (0.K ca s+ 73i eI6lice natura
revela;ilor lui. Savonarola a re6licat c+ el era 6rea bolnav 3i 6rea cerut 7n Aloren;a 6entru a venii 7n Ro$a.
<l 3i-a tri$is lucrarea sa recent+ Comendium Revelationum) o lucrare care 6retindea el c+ v-a r+s6unde la
6roble$a naturii Brevela;ilorC lui. Pe * se6te$brie (0.K 6a6a a conda$nat orice ins6ira;ie divin+ 6e care ar
@ 6utut s+ o 6retind+ 3i l-a sus6endat de la 6redic+. Savonarola a r+s6uns c+ el ar @ acce6tat deci2ia 6a6ei 3i
c+ nu a 6retins niciodat+ c+ a :ost ins6irat divin. Jn ti$6ul 6ostului din anul (0., Savonarola a 7nce6ut s+
6redice Dunii 6retind c+ a avut 6er$isiunea verbal+ a 6a6eiE. Atacul s+u asu6ra coru6;iei isericii% 7n s6ecial
asu6ra Curiei ro$ane% a devenit din ce 7n ce $ai vehe$ent+. Pe (/ $ai (0.) e6istola 6a6ei Cum
saeenumero l-a eIco$unicat. <l nu a $ai 6redicat 6Gn+ 7n (0.) 3i i-a scris 6a6ei cerGndu-i scu2e. Nu a
6ri$it r+s6uns. #e cr+ciun Savonarola a s+vGr3it liturghia 6ublic. Cea $ai $are gre3eal+ a lui a :ost
scrisorile tri$ise conduc+torilor <uro6ei cerGndu-le s+ convin+ un sinod 3i s+ 7l Hudece 6e 6a6+. O ast:el de
ac;iune i se o6unea lui Pius II D(0K*-(0,0E E,secrabilis D(0,&E care inter2icea ca autorit+;ile seculare s+
convoace sinoade. Prin 6er$isiune 6a6al+ 6rocesul lui Savonarola a i$6licat tortur+. A :ost ag+;at 3i a6oi
ars 7n Pia22a della Signoria 7n Aloren;a. Jnc+ din (0.. era venerat local ca un s:Gnt. #e3i res6ectat de
re:or$atori 6e care i-a in?uen;at cu$va DLuther a 6ublicat 3editatio a lui Savonarola la Psal$ul /' 3i K( cu
o 6re:a;+ 7n (K'/E% Savonarola @ind $ai $ult un re:or$ator $oral decGt doctrinar. #octrinar el era clar un
to$ist% du6+ cu$ reiese din lucrarea sa a6ologetic+ $aHor+ Trium.us crucis* MaIi$ 4recul a :ost
in?uen;at de 6redica lui Savonarola Da se vedea !oc.ineniia reodobna#o 3a"sima Greca v russ"om
revode PSergev Posad% (.(&Q% (&&.E. Jn (K&( MaIi$ a venit din nou 7n Aloren;a 3i a intrat 7n $+n+stirea lui
Savonarola. #in cGte se 6are el nu le-a $en;ionat niciodat+ ru3ilor trecutul s+u do$inican. A se vedea dou+
lucr+ri interesante des6re Savonarola R. Ridol@% &ita di Girolamo ' volu$e DAloren;a% (./.E Dtraducere
engle2+ 7n (.K.E 3i S. Schi;er% !avonarola( Ein 5ulturbild aus der zeit der Renaissance) ' volu$e DMunich%
(.'0E Dtraducere engle2+% (./(E.
92
BOrdinul cartusienilorC DO. CartE a :ost 7nte$eiat 7n (&*0 de runo de Colonia 7n valea Cartresuse
DcartusiaE. Cartusienii% la :el ca 3i $ai $ulte ordine $onahale catolice nu era obligat s+ ur$e2e nici un :el de
Bti6C sau B:or$+C de duhovnicie sau B3coal+ de gGndireC Dscotis$% to$is$E. Sco6ul lor 6rinci6al era s+
aHung+ la unire cu #u$ne2eu 3i de aici 6rinci6ala lor caracteristic+ a devenit tcerea interioar i e,tern) o
lini3te care 7i :+cea s+ @e aten;i la conducerea #uhului S:Gnt cu aHutorul directorilor lor duhovnice3ti. Lega;i
de lu$ea t+cerii lor% cartusienii B6redicauC co6iind $anuscrise% editGnd 3i ti6+rind. Cartusienii au Hucat un
rol i$6ortant 7n re:or$a $onahal+ vestic+ a secolelor (( 3i ('. <i% $ai $ult decGt alte :or$e de $onahis$
vestic% se asea$+n+ cel $ai $ult cu duhovnicia $onahal+.
29
Belocven;a atenian+C Pdobro#la#olantia "e"roids"a#oQ. <l a adus o edi;ie Aldus Mnatius
./
a ibliei cu el din =ene;ia% unde l-a vi2itat adesea 6e Manurtius cu 6rivire la ti6ogra@e. Jn
ti$6 ce era acolo% el s-a 7ntGlnit cu celebrul Sanus Lascaris.
.0
MaIi$ a res6ins total 3i
caracteristic solasticis$ul vestic. <l i-a ad$irat deschis 6e Platon 3i 6e B@loso@i :or$ali ai
su6re$uluiC 7n ti$6 ce Bso@sticarea aristotelic+C a r+$as 6entru el un sinoni$ al ere2iei.
Cu 6rivire la scolasticis$% el :ace ur$+toarea re$arc+N Bnici o dog$+% u$an+ sau divin+%
nu 6oate @ socotit+ de ba2+ 7ntre PscolasticiQ% dac+ silogis$ele aristotelice nu r+s6und
de$onstra;iei artistice.C Stilul religios al lui MaIi$ a :ost ti6ic bi2antin.
Jn Moscova el s-a 6erturbat Dsau $ai bine s6us a :ost 6erturbatE cu traduceri. Jn
ad+ugare el a :ost B7$6otriva darului 6rivirii 7n steleC 3i 7n general 7$6otriva 6ro6agandei
latine% li6sei de evlavie hagarene% a iudai2an;ilor sau chiar a ere2iei ar$eniene. MaIi$ s-a
dedicat te$elor cu 6rivire la $oralitate. Jn Hurul lui s-a :or$at nu$ai un $ic gru6 de
studen;i% dar el a l+sat o i$6resie 6uternic+. Soarta sa $i2erabil+ 3i 7ncarcerarea i-au
o:erit noi te$elii ca s+ res6ecte su:erin;a sa latent+. Ast:el% a :ost 7n curGnd canoni2at% 7n
(K.(% 7n ti$6ul do$niei lui Aedor I Ivanovici D(K*0-(K.*E.
.K
Aceasta a :ost t+g+duit+ dar o
bucurie nea$bigu+ 6entru acei B$onahi vicleni nu$i;i io2e@;iC care l-au cen2urat 6e
S:Gntul MaIi$ 6entru ere2ie 3i gGndire inde6endent+ 7n ti$6ul vie;ii.
Condi;ia lui MaIi$ si$boli2ea2+ 3i $+rturise3te 6au2a din succesiunea bi2antin+ 3i
$archea2+ renun;area la o continuitate creativ+. #i:eren;ele 7ntre MaIi$ 3i acu2atorii lui
ru3i 6oate @ su$ari2at+ 7ntr-o singur+ :or$ul+. Pentru un Bio2e@t%C Ba treia Ro$+C
7nse$na acea nou construit+ 7$6+r+;ie $oscovit+. Prin contrast% 6entru MaIi$% a Btreia
Ro$+C 7nse$na un ora3 care se 6erinda 6rin s+lb+ticie.
C+l+torind 6e o cale s+lbatic+ 6lin+ de 6ericole% a$ g+sit o :e$eie care 7ngenunchia
cu ca6ul ei regal ;inut 7n $Gni% 6lGngGnd cu a$ar 3i tGnguindu-se :+r+ consolare. <ra
7$br+cat+ 7n negru% du6+ obiceiul v+duvelor. Jn Hurul ei erau ani$alele sl+baticeN lei% ur3i%
lu6i 3i vul6i... Nu$ele $eu este asilea PI$6eriulQ... de ce locuie3ti 7n Hurul acestei c+i 7n
conHurat+ de ani$ale s+lbaticeO <a $i-a r+s6uns din nouN Bo c+l+torul @e ca aceast+ cale
s+ @e ulti$a 7n acest veac 7$6ov+rat.C
VII
%itropolitul %acarie 0i sinodul cel o sut, de capitole
R. Vi66er% 7n biogra@a sa 6o6ular+ des6re Ivan cel 4roa2nic% a co$6arat cu ageri$e
e6oca $itro6olitului Macarie cu cea a Bre:or$ei catoliceC
.,
una dintre cele $ai di@cile 3i
co$6leIe 6roble$e 7n istoria vie;ii 3i a legii vechii Rusii. Princi6ala di@cultate st+ 7n li6sa
93
Aldus Mnatius D(00.-(K(KE% un c+rturar% editor 3i celebru ti6ogra:% a :ost cel $ai renu$it ca 3i
organi2atorul !i6ogra@ei Aldine. Mantius a 6ublicat 6ri$a edi;ie a $ultor clasici latini.
94
Sanus Lacris D(00K-(K(KE a :ost un celebru c+rturar grec 3i di6lo$at 6entru 6uterile vestice. Ca bibliotecar
6entru Loren2o de Medici% Lascaris a c+l+torit 7n tot estul colectGnd 3i editGnd $anuscrise. CGnd au c+2ut de
Medici% Lascaris sluHea curtea :rance2+ ca di6lo$at. <l a :ost cel care l-a aHutat 6e 6a6a Leon > cu stabilirea
Colegiului ]uirinal 6entru tineri greci% o 3coal+ care a durat 6u;in. Prin contactele lui :rance2e el a
contribuit la 7nce6uturile rena3terii :rance2e.
95
Aedor I Ivanovici D(K*0-(K.*E% @ul lui Ivan I= cel 4roa2nic 3i 6ri$a sa so;ie% Anastasia Roa$nova% i-a ur$at
tat+lui s+u 7n (K*0. Orb 3i sl+bit% el a Hucat un rol 7n guvernare% o res6onsabilitate asu$at+ de oris
4odunov% so;ia :ratelui s+u. !oate 7$6linirile do$niei lui Aedor au :ost $unca lui 4odunov X r+2boiul
7$6otriva Suediei D(K.&-(K.KE care a recG3tigate teritoriul 6ierdut de sub Ivan cel 4roa2nicM o6rirea inva2iei
t+tare 7n Moscova 7n (K.(M construirea a nu$eroase ora3e :ort+re;eM recoloni2area Siberiei 3i rea@r$area
controlului 7n Cauca2 3i cel $ai i$6ortant stabilitrea 6atriarhatului rus 7n (K.*. CGnd Aedor I a $urit :+r+ de
co6ii 7n (K.*% dinastia Rubri9 a aHuns la s:Gr3it. Puterea i-a :ost trans:erat+ lui oris 4odunov de autoritatea
unui zems"ii sobor* #o$nia lui D(K.*-(,&KE a inaugurat ceea ce este cunoscut 7n de ob3te ca B!i$6ul
Neca2urilorC 7n istoria rus+.
96
R. Vi66er% Ivan Grozn7 Dtr. Moscov% (.0)E.
30
notabil+ de cores6onden;+ 3i disHunc;ia evident+ 7n 6rotocoalele Sinodului 3i 7ntre
7ntreb+rile 6use 3i la cele r+s6unse. Jntreb+rile au :ost ridicate de ;arul Ivan I=% adic+ de
s:+tuitorii unui Sinod Selectat cu 6rivire la acele vre$uri. Jntreb+rile sunt 7n general
liberale sau 7n orice ca2 re:or$iste. <le con;in $ulte acu2a;ii severe. Jn acela3i ti$6%
eIist+ un e:ort clar de a ob;ine uni:or$itate. BOscila;iileC des6re care se 6lGngea ;arul
Ivan se$ni@c+ toc$ai o eI6resie variat+ a obiceiurilor regionale. Peti;ionarii nu au
7ntrebat 6e cine 7ntrebau sau cui trebuiau s+ o:ere re6lici. Cei care o:ereau r+s6unsuri
ar+tau ne$ul;u$ire 6rin insisten;a lor tenace 3i 7nc+6+;Gnat+ 6e obiceiurile trecute. Chiar
3i $itro6olitului Macarie nu 7i 6+sa de o re:or$+ real+.
Sinodul celor o sut+ de ca6ete% conce6ut ca un sinod Bre:or$a;ionalC a :ost reali2at
ca unul reac;ionar. Acest sinod de la $iHlocul secolului nu a eI6ri$at ceva nouN voin;a de a
construi 3i :orti@ca ceva cu o ordine de@nit+. Un ast:el de 6lan este cu6rins 7n cel $ai ti6ic
$onu$ent al veacului% 2rdinarea casei P0omostroiQ. Uneori v+2ut+ ca o 6ortreti2are a
vie;ii actuale 2ilnice sau ca o ilustra;ie luat+ din natur+ Dun 6unct de vedere total
neHusti@catE% 6rogra$ sau 6roiect% un 6lan eIe$6lar sau ideali2at sau o varietate de
uto6ie. Cartea este didactic+ 3i nu descri6tiv+. Schi;ea2+ un ideal teoretic% dar nu
6ortreti2ea2+ realitatea 2ilnic+. #e :a6t% $ulte ele$ente ale tradi;iei ruse3ti sunt res6inse
3i conda$nate. Procesul lui Matei a3vin
.)
o:er+ o ilustra;ie des+vGr3it+ 6entru o ast:el de
res6ingere. O serie 7ntreag+ de anu$i;i tranvolgani au :ost che$a;i la acest 6roces% nu ca
$artori sau ca oa$eni cu 6uncte de vedere si$ilare% ci cu sco6ul de a 7i conda$na.
Arte$ie%
.*
stare;ul recent al $+n+stirii S:Gnta !rei$e 3i Aeodorit% Bilu$inatorul la63ilor%C
..
a :ost 3i el conda$nat. Pentru istoric% acu2ele individuale din aceste ca2uri nu sunt
cruciale. A+r+ 7ndoial+ liber-cuget+torii actuali au :ost ascun3i 7n sc.iturile tranvolgane 3i
:+r+ 7ndoial+ ei au $ers 6rea de6arte cu B7ndoielileC lor. Aeodosii Kosoi
(&&
a :+cut-o 7n $od
sigur. Mult $ai instructiv+ este dorin;a din 6artea Hudec+torilor de a generali2a re2ultatele
3i desco6eririle lor 6entru a le o:erii acelor re2ultate o circula;ie $ai larg+.
A:acerea lui Ivan =is9ovatFi% cancelarul 6roe$inent 3i in?uent al O@ciului St+rin
este cGt se 6oate de instructiv 3i caracteristic. Lui =is9ovatFi i-a :ost :ric+ s+ critice
inova;iile introduse de $itro6olitul Macarie 3i Silvestru. Controversa s-a centrat 6e
inova;ii cu 6rivire la iconogra@e. =is9ovatFi a :ost o:ensat de noile icoane 6ictate de
iconogra@i de la Novgorod 3i Ps9ov du6+ o directiv+ de la 6reotul Silvestu 7n ti$6ul
renov+rii catedralei du6+ incendiul din (K0). Noile 6icturi 6e 6erete :+cute 7n Ca$era de
Aur% care 7n acel $o$ent era sub construc;ie% l-au agitat 6e =is9ovatFi. =is9ovatFi a :ost
cel care a :ost conda$nat 6entru inova;ii. #e3i un sinod l-a acu2at de ere2ie 3i li6s+ de
ordine% nu a o:erit nici un r+s6uns satis:+c+tor la ui$irile 3i 7ntreb+rile lui.
Se$ni@ca;ia de2baterii des6re icoane este $ai larg+ 3i $ai adGnc+ decGt se crede.
=is9ovatFi nu ar trebui 6ortreti2at ca un a6+r+tor orb al unui trecut $uribund sau ca unul
97
Matei a3achin a :ost conda$nat 6entru c+ a cre2ut c+ euharistia era nu$ai 6Gine 3i vin% c+ Hristos nu era
egal cu #u$ne2eu !at+l% c+ nu era necesar+ o $+rturisire 3i c+ sus;inea 6uncte de vedere iconoclaste. A se
vedea A. oro2din% BMatei Se$enovici a39in%C Russ"i Bio#ra>c.es"ii !lovar)C II.
98
Ca6itolul II% sec;ia '% BArte$ii Kurbs9ii.C
99
Ceea ce se cunoa3te $ai $ult des6re Aeodorit% ale c+rui date sunt nesigure% vine din Istoria 3arelui Prin
al 3oscovei de 6rin;ul Kurbs9ii% care a :ost @ul lor duhovnicesc 3i care l-a 6rivit ca 6e un s:Gnt. Misiunile lui
la la63i au 7nce6ut 7n 7n Hurul anului (K/& 3i au continuat 6Gn+ cGnd a devenit arhi$andrit la $+n+stirea
S6aso <v@$ 7n Sud2al 7n (KK(. <l a :ost che$at la Moscova 6entru a $+rturisii 7$6otriva lui Arte$ie la
6rocesul s+u% dar 7n loc l-a a6+rat cea ce a :+cut ca acu2atorii lui Arte$ie s+ 7l acu2e 6e Aeodorit de acelea3i
Bere2ii.C A :ost eIilat a6oi 7n $+n+stirea S:Gntului Chiril dar a :ost eliberat la scurt ti$6 din 6orunca
$itro6olitului Macarie. Uarul Ivan I= l-a tri$is la Constantino6ol 7n (KK) 6entru a ob;ine con@r$area
6atriarhului de de;inerea titlului de B;arC DB7$6+ratCE% o:erit de Ioasa: II 7n (K,(. Undeva du6+ (K,0 Aeodorit
l-a a6+rat 6e Kurbins9i 7n :a;a lui Ivan 7n ti$6 ce ;arul ne$ul;u$it a 6oruncit s+ @e 7necat. A se vedea S. L. I.
Aennel% ed. Istoria rinului 5urs"i a lui Ivan I&) DCa$bdrige% (.,KE% 66. 'K'-'*K.
100
Aeodosii Kosoi a :ost liberul unei $i3c+ri unitariene eretice care avea in?uen;e evreie3ti 3i 6rotestante.
31
care a negat ad$isibilitatea oric+rei renov+ri creative a iconogra@ei. BJndoielileC lui
=is9ovatFi arat+ o 7n;elegere religioas+ 6ro:und+ 3i 6enetrant+.
Iconogra@a rus+ a aHuns la un 6unct central 7n secolul al 3ais6re2ecelea. Novgorod 3i
Ps9ov au aHuns 6ri$ele 3i de aici s-a r+s6Gndit un nou curent 7n Moscova. <ra u3or s+
deter$in+$ i$6ortan;a acestei noi 6lec+ri sau $i3c+ri a iconogra@eiN a constituit o
ru6tur+ 7n realis$ul hieratic 3i 7nlocuirea lui de un si$bolis$ decorativ sau $ai acut o
alegorie. Ru6tura a g+sit o eI6resie :or$al+ 7n ?uIul noilor te$e 3i a co$6o2i;ilor
Bteologico-didactice%C du6+ cu$ le-a descris uslaev
(&(
atGt de bine. #o$ina;ia decisiv+ a
Bsi$bolis$uluiC a 7nse$nat declinul iconogra@ei. Icoana a devenit 6rea Bliterar+.C A
7nce6ut s+ @e 6ortreti2at+ $ai $ult idee decGt :a;a 3i chiar 3i idea religioas+ a devenit
:recvent uitat+% 6ierdut+ sau di2olvat+ 7n 7n:ru$use;area 3i ingenuitatea artistic+.
Arecvent icoanele din acea 6erioad+ au :ost 6ur 3i si$6lu convertite 7n ilustra;ii ale unor
teIte literare% uneori biblice% alteori lu$e3ti 3i cu o natur+ a6ocri:+. Oca2ional% este
transcris+ o $iniatur+ asu6ra co6ertei c+r;ii. #i:erite in?uen;e s-au co$binat 6entru a
:or$a acest si$bolis$ literar ilustrat. O in?uen;+ considerabil+ vine din sudul slav ca un
val ulti$ al rena3terii bi2antine. #ar in?uen;a inscri6;iilor vestice 7i :or$ea2+ eIteriorul.
=is9ovatFi a si$;it 3i a diagnosticat cu corectitudine aceast+ de2voltare a 7n
iconogra@e. BCred c+ icoanele 7n :or$+ u$an+ a lui Iisus Hristos #o$nul nostru au :ost
luate Hos. BCele 6e care le-au 6us acolo nu le-a ai cunoscut. Mi-a :ost :ric+ de conta$inarea
cu 7n3el+ciune.C Nu erau inova;iile cel care l-au 6roble$ati2at 6e =is9ovatFi. Ceea ce l-a
6erturbat a :ost ideea sus;inerii lor. <l a 6erce6ut aceast+ idee ca o retragere de la =echiul
!esta$ent% o $uta;ie de la Badev+rurileC evangheliei s6re Bu$beleC 3i Bti6urileC 6ro:etice.
<l a luat ca 6unct de 6lecare canonul o6t2eci3i3ase al Sinodului de la !rulo D,.(-.'EN
Btrebuie 6ortreti2at 7n :or$+ u$an+.C
(&'
=is9ovatFi 3i-a rea$intit c+ Bnu era destul s+
vener+$ chi6urile $ai $ult decGt adev+rul.C Prin ur$are% re6lica $itro6olitului Macarie
c+ este 6osibil s+ 6ict+$ chi6ul lui Hristos 7n :or$a unui 7nger Bdu6+ 6ro:e;ia lui IsaiaC
sau c+ cele dou+ ari6i 7n ro3u a6rins 6ot @ 6ictate B7n con:or$itate cu ari6ile $arelui
#ionisieC nu 6utea s+ nu 7l ui$easc+ 6e =is9ovatFi. O ast:el de re6lic+ era ate$6oral+.
Pentru B7ndoielileC lui =is9ovatFi centrate 6e 6unctul c+ nu trebuie s+ 6ict+$ 6ro:e;iile
care s-au 7$6linit deHa sau care au trecut% ci du6+ <vanghelii% adic+ 7n 6lin+tatea 7ncarn+rii
istorice. BAie ca gloria $+ririi u$ane a lui Hristos s+ nu @e di$inuat+.C =is9ovatFi nu a
a6+rat trecutul% ci Badev+rulC% adic+ realis$ul iconogra@c. #is6uta sa cu $itro6olitul
Macarie a :ost o lovitur+ a dou+ orienta;ii estetice 3i religioaseN realis$ul ierarhic
tradi;ional ca o6us unui si$bolis$ hr+nit de o i$agina;ie religioas+. A :ost o 7ntGlnire 7ntre
o in?uen;+ vestic+ 7nt+rit+ 3i tradi;ia bi2antin+. ParadoIal% aceast+ Boccidentali2areC 3i-a
7$6linit victoria sub $asca Bantichit+;iiC 3i a Bco$6ila;iei.C
Acest ele$ent 6aradoIal este evident 7n :acerea lui Ivan cel 4roa2nic. BUn
conte$6oran s6une des6re el c+ Bel era un orator cu o elocin;+ natural+ 7n 7n;ele6ciunea
scris+ 3i 7n gGndire.C Ivan III nu a :ost nu$ai un o$ tolerabil de litere sau un cititor
su6er@cial. <l a avut un dar genuin 6entru scrieri. A scris cu verv+ 3i eI6resie% de3i a
abu2at 7n citate. <l a co$6ilat ast:el de citate 7n Bc+r;i% aramias Pcitiri din =echiul
!esta$entQ 3i e6istoleC du6+ sarcasticele cuvinte ale lui Kurbs9i. Un cronicar de $ai tGr2iu
avea s+ scrie c+ el era un o$ cu o 7n;elegere $inunat+ 7n 3tiin;a 7nv+;+turii 3i cu o elocin;+
$are.C BJn cuvintele sale eIist+ har 3i 7n dialectele lui :or;+C scrie Kara$2in. Ivan cel
4roa2nic a 6osedat :+r+ nici o 7ndoial+ o $inte religioas+ curioas+ 3i o 6rivire religioas+
101
Aedor Ivanovich uslaev D(*(*-(*.)E a :ost un gra$atician rus 3i un istoric al literaturii 3i artei ruse3ti.
102
Sinodul trulan sau cel BYuiniseItC a :ost ;inut 7n Constantino6ol 7n ,.' 3i a :ost conce6ut ca un su6li$ent
al Sinoadelor <cu$enice Cinci 3i Lase D;inute 7n Constantino6ol 7n KK/ 3i ,*&E care nu a 6ro$ovat nici un
canon. <ste i$6ortant 6entru canoanele lui cu 6rivire la clerul c+s+torit 3i 6entru con@r$area canonului '*
al Sinodului de la Calcedon D0K(E% care con:er+ scaunului Constantino6olului B6rivilegii egale cu scaunul
Ro$ei.C iserica vestic+% care 6ractica deHa celibatul clericilor% i-a res6ins deci2iile.
32
de6lin+% de3i era un ti6 su$bru% greoi 3i 3chilod care su:erea $ult 6rea $ult 3i 6rea
6uternic. !otu3i% Ivan I= nu a 6rivit nu$ai s6re trecut. Oa$enii cu cultur+ vestic+ l-au
atras% de3i 7i acu2a 3i 7i a$enin;a. Celebra sa dis6ut+ cu San Ro9Fta%
(&/
BsluHitorul :ra;ilor
cehi Pboe$ieniQC
(&0
este o ilustra;ie su@cent+. Nu este accidental c+ un in?uI enor$ de
Beuro6eni vesticiC din Moscova 7nce6e toc$ai 7n cursul do$niei lui. Ivan 3i-a ar+tat
6re:erin;ele lui :a;+ de vest 3i vestici 7n :a;a conte$6oranilor lui. Mai tGr2iu% celebrul
o@cial Ivan !i$o:eev 3i-a rea$intit cu obiectivitateN Biat+% totul din el este 7n $Gniile
barbarilor.C Prin BbarbariC el voia s+ s6un+ str+ini. Nu nu$ai 6olitic ci 3i cultural% Ivan I=
a gravitat 7n Hurul vestului 3i nu c+tre bi2an;. <l nu a recunoscut nici o inde6enden;+
istoric+ a grecilor% nici nu a voit s+ 7i 7ncuno3tin;e2e. BCredin;a noastr+ este cre3tin+ 3i nu
greac+C i-a re6licat el lui Possevino.
(&K
Jntre scriitori secolului al 3a6tes6+2ecelea% [innovii Otens9ii ocu6+ o 6o2i;ie unic+.
[inovii a :ost autorul unei c+r;i re$arcabile Evidena adevrului entru cei curioi cu
rivire la noua 1nvtur PIstin7 o"azanie) " vorosiim o novom uc.eniiQ co$6us+ ca
r+s6uns la con:u2ia care se ridica din 6ro6aganda lui Aeodosii Kosoi. [inovii scrie cu
vioiciune 3i cu un te$6era$ent literar genuin% de3i stilul lui nu este 7ntotdeauna su@cent
de disci6linat. Jn el se 6oate si$;ii o $are erudi;ie. <l nu nu$ai citea2+ eviden;e% ci le 3i
cGnt+re3te. Aceasta este o nou+ tr+s+tur+ sus;inut+ de [inovii. Princi6alul lui argu$ent se
ba2ea2+ $ai 7ntotdeauna 6e ra;iona$ent teologic legat de :olosin;a teItelor biblice care
nu sunt scoase din conteIt.
Po2i;ia lui [enovie 7n 6ole$ica 3i divi2iunile care 6redo$in+ nu este u3or de de@nit.
<l a :ost a6roa6e de MaIi$ 4recul. !radi;ia 7l descrie ca Bun ucenic al unui b+trGn s:Gnt.C
#uhul inde6enden;ei novgorodiene este 6uternic 6re2ent 7n el. <l Hudec+ 3i critic+ via;a
conte$6oran+ cu o $are convingere care 7i :ace ecouri lui MaIi$ 4recul. [enovie nu a
:ost de acord cu MaIi$ 3i cu toat+ tradi;ia tranvolgan+ cu 6rivire la un lucru destul de
i$6ortantN el nu era un non-6osesor 3i el a6+ra 6ro6riet+;ile $onahale% uneori cu ironie%
dar cu argu$ente io2e@te la :el ca B6rin;ul $onah.C #e la $i3carea tranvolgan+ [enovie a
6ri$it $ai 7ntGi duhul deliber+rii teologice% o eI6erien;+ 7nvigoratoare a vie;ii
duhovnice3ti% 6recu$ 3i o tensiune religioas+ general+ 3i $oral+ cu 6rivire la via;a din
Hurul s+u. Jn acest sens el a :ost di:erit de veacul s+u. Prin ur$are% cartea lui [enovie
des6re eretici a r+$as necunoscut+. Nu$ai Nicon se re:er+ la ea.
#uhul stagn+rii 3i al 7ndoielii a 7ngreuiat 3i a congelat toc$ai 7n aceast+ e6oc+ a unui
con?ict 3i a unei recri$in+ri 6roble$ati2ante.
<re2ia 7n Moscova s-a n+scut 7ntre 6ro3ti care 7n3ela;i $ur$ur+ acesteaN nu este
necesar s+ studie$ destul de $ult cuvintele c+r;ilor% c+ci oa$enii se 6ierd 7n c+r;i% 6rin
ur$are ei 73i 6ierd $in;ile 3i cad 7n ere2ie.
103
San Ro9Fta% un :rate $orav% a venit 7n Moscova 7n (K)& 6rin a$basada 6olone2+. Jn acele vre$uri% era
obi3nuit 7ntre ru3i s+ 7i considere 6e to;i B6rotestan;iiC ca Bluterani.C Ivan I= a r+s6uns eI6unerii lui Ro9Fta
:olosind o lucrare 7$6otriva luteranilor scris+ de Bun s:Gnt nebunC nu$it Par:enii. A se vedea <. A$burger%
Gesc.ic.te des Protestantismus in Russian land DStuttgart% (.,(E.
104
Ara;ii cehi Dboe$ieni sau $oravieniE au :ost o r+$+3i;+ a husi;ilor care s-au ru6t de 6artidele catolice 3i
ultraYuietiste 7n oe$ia 7n (0K)% che$Gnd o 7ntoarcere la un cre3tinis$ 6ri$itiv. Cu re6ingerea lor a
r+2boiului% violen;ei 3i a Hur+$intelor% disci6lina lor strict+ 3i :olosirea ibliei ca 3i singura autoritate a
credin;ei% ei au antici6at $i3c+rile anaba6tiste de $ai tGr2iu.
105
Antonio Possevino D(K/0-(,((E% un sus;in+tor 6uternic al re:or$ei 6rotestante% a devenit ie2uit 7n (KK..
Possevino% @ind 6lin de succes 7n 6redica sa 7$6otriva Re:or$ei 7n Aran;a D(K,'-(K)'E a devenit un legat
s6ecial al 6a6ei 4rigorie >III 7n (K)). Misiunea lui a :ost de al aduce 6e regele Ioan III al Suediei la
catolicis$. DRegele Ioan s-a convertit dar s-a 7ntors i$ediat cGnd 6a6a a re:u2at s+ considere anu$ite
re:or$eN o liturghie vernacular+% c+s+toria clericilor 3i co$uniunea sub Ba$bele s6ecii.C Ur$+toarea sa
7ns+rcinare 6a6al+ a :ost c+tre Ivan cel 4roa2nic care a cerut o $ediere 6a6al+ du6+ 6ierderile sale 7n
Polonia. Jn (K*( el a sosit 7n Rusia 3i a negociat un ar$isti;iu. Jncerc+rile lui a :ace o reuniune a isericii au
e3uat 3i el s-a 7ntors 7n Ro$a 7n (K*'. <l a sluHit a6oi ca un nuncio 6a6al c+tre Polonia cu indica;iile de a
continua s+ $unceasc+ la reuniune.
33
Adev+rat% aceasta a :ost scris+ de 6rin;ul Kurbis9ii 3i nu re2ult+ c+ ar trebui s+
generali2+$ aceast+ catracteristic+. O ast:el de atitudine a r+$as do$inant+ 3i victorioas+
6Gn+ la @nele secolului. La 7nce6utul !i$6ului Neca2urilor% 7n ti$6ul do$niei ;arului
Aedor% deduc;ii 6olitico-ecclesiale decisive au :ost :+cute din Bteoria cele de a treia Ro$+C
care 7n acele $o$ente a devenit dint-o 6re$oni;ie a6ocali6tic+ un stadiu o@cial al
ideologiei. Patriarhatul de la Moscova s-a stabilit $ai $ult ca o eviden;+ 6entru
inde6enden;+ 3i 6ree$inen;+ 6entru ;arii Rusiei decGt 6entru iserica Rus+ inde6endent+
Da se vedea stabilirea lui carterE. Stabilirea acestui 6atriarhat a :ost $ai 7ntGi un act 6olitic
care a avut reverbera;ii 7n adGncurile duhului na;ional. A $arcat res6ingerea @nal+ a
bi2an;ului.
Capitolul doi
34
7nt.lnirea cu 3estul
I
Ortodo6ia 8n Rusia de Vest
Secolul al 3ais6re2ecelea constituie o 6erioad+ tragic+ 3i 6roble$atic+ 7n via;a
Rusiei de =est. A :ost o vre$e a con?ictelor 6olitice 3i a nelini3tii sociale 3i dease$ea un
ti$6 al grevei religioase% a unor controverse teologice a$are 3i a :ac;ionalis$ului. Prin
a$estecul 6olitic al Lituaniei 3i Poloniei a avut loc 7n unirea de la Liublin D(K.,E
(&,
3i a
creat o nou+ situa;ie 6entru $inoritatea ortodoI+ sub controlul lor. Putea aceast+
$inoritate s+ 73i $en;in+ identitatea sa 3i s+ 73i continue tradi;iile culturale 7n noile
condi;iiO Proble$a era na;ional+ 3i religioas+. Polonia era duhovnice3te o ;ar+ ro$ano
catolic+% dar cet+;enii ei slavi de est a6ar;ineau s:erei bi2antine. Chiar 3i $ai 7nainte ca
Rusia de vest s+ devin+ o 6arte a $arelui ducat al Lituaniei
(&)
3i 7$6+r+;ia Poloniei%
6o6ula;ia ei ortodoI+ a :ost dus+ 7ntre bi2an; 3i Ro$a. #in ('..% cGnd scaunul
$itro6olitan Bal 7ntregii RusiiC a :ost trans:erat din Kiev 7n nord D3i $ai a6oi la MoscovaE%
aceast+ regiune a cunoscut o direc;ie constant+ 6entru autono$ie ecclesial+. Motivul a
:ost $ai $ult 6olitic% 7n s6ecial du6+ aneIarea Poloniei 3i a LituanieiN o $itro6olie
nedivi2at+ se 6utea deschide in?uen;ei unor 6uteri str+ine. Patriarhatul din
Constantino6ol a 6re:erat o $itro6olie singur+ 3i nedivi2at+ 3i e6itetul B7ntregii RusiiC a
:ost $en;inut cu vigoare 7n titlul $itro6oliei Moscovei. Adev+rat% 6lec+rile de la acest
6rinci6iu au :ost :+cute oca2ional% cu$ ar @ nu$irea unui $itro6olit s6ecial de 4alicia
(&*
3i
a6oi de Lituania. Aceste Bautono$iiC nu au durat.
Ca o 7nclina;ie 7n :avoarea vestului ro$an care a aco$6aniat aceast+ grab+ 6entru
autono$ie ecclesial+ 7n Rusia de vest. <ste cu greu o coinciden;+ c+% i$ediat du6+ ce a
:ost nu$it% 4rigorie Ua$blac%
(&.
6ri$ul $itro6olit de Lituania% care a 6artici6at la sinodul
106
Leg+turi strGnse 7ntre Polonia 3i Lituania au 7nce6ut 7n (/*K cGnd $arele 6rin; Sagielo al Lituaniei a :ost
de acord cu a$basadorii 6olone2i s+ @e bote2at 7n iserica Catolic+ 3i s+ se c+s+toreasc+ cu regina de
dois6re2ece ani Sad8ings a Poloniei 3i s+ aib+ loc la tronul 6olone2 ca regele Vladislav. Acorduri 7ntre
Polonia 3i Lituania 7n (0&( 3i (0(/ au 7nt+rit aceast+ Bunire 6ersonal+.C #e3i ea a li6sit la @nele secolului al
>I=-lea% senatele a$belor state au :ost de acord ca Regele Poloniei s+ ;in+ un titlu ca Mare Prin; al Lituaniei
3i 7n ora3ul Liublin 6e ( iulie (K., s-a :or$at un 6arla$ent co$un% @nali2at cu unirea.
107
!riburi de lituanieni 6+gGni 7$6r+3tia;i au 7nce6ut s+ se uneasc+ $ai 7naintea $iHlocului secolului al
treis6re2ecelea sub Mindaugas Mindove D(',/E 6entru a 7i co$bate 6e cavalerii teutoni. Mindaugas 3i-a
7ncoronat 6ri$ul 3i singurul rege al Lituaniei de c+tre 6a6a Inocent I=% care a 7nce6ut s+ se 7ntind+ la vest%
est 3i sud 7n la ru3ii 9ievieni% care au :ost r+v+3i;i de t+tari. 4edi$inas D(/0(E a :ost un constructor real al
statului lituanian% $utGndu-3i grani;ele la RGul #eni66er 3i stabilindu-3i ca6itala la =ilna. Aiul s+u Algiridas
Dsau Olherd% $ort 7n (/))E a continuat s+ se eItind+ 7n Rusia vestic+% luGnd Kievul 7n (/,' 3i $ai a6oi 7n
(/KK a :ost ca6abil s+ asigure o $itro6olie se6arat+ 6entru subiec;ii ortodoc3i. Pentru istoria ti$6urie a
$itro6oliei lituaniene a Kievului a se vedea #$itrii Obololens9ii% Bi2an;% Kiev% 3i Moscova% un studiu al
rela;iilor ecclesiale%C 0umbarton 2a"s aer) no. ((% (.K).
108
!eritoriul 4alieciei% situat 6e 6antele nordvestice a $un;ilor Car6a;i 7n Ucrainia de ast+2i% au devenit $ai
7ntGi o 6utere inde6endent+ sub @ul ei #aniel D('K0-(',0E. #e3i #aniel a 6ri$it o coroan+ de la lega;ii
6a6ali% inde6ende;a 4ali;iei a :ost a$enin;at+ constant de Ungaria% Lituania 3i de !+tari 3i 7n ulti$a
Hu$+tate a secolului al 6ais6re2ecelea a :ost 7$6+r;it+ 7ntre Polonia 3i Lituania. O $itro6olie se6arat+ a :ost
creat+ 6entru 4alicia 7n (/&/ care a durat 6Gn+ 7n (/0). A se vedea M. Hru3evs9i% 2 istorie a 8cranei DNe8
Haven% (.0(E% 66. .,-('/.
109
4rigorie Ua$blac% un bulgar 3i un ne6ot al $itro6olitului Kiril Dca6itolul (% sec;ia I=E% a avut biroul
$itro6olitului Lituaniei din (0(K 6Gn+ la $oartea sa din (0'&. Marele 6rin; lituanian =itovt D=Ftautas% (/.'-
(0/&E a 7ncercat s+ 73i asigure $itro6olia lui de la 6atriarhul Constantino6olului% dar candidatul lui% 4rigorie%
a :ost de6us 7n (0(0. Prin ur$are% ignorGnd autoritatea 6atriarhului% clericii lituanieni ortodoc3i s-au 7ntGlnit
la un sinod 3i l-au nu$it 6e 4rigorie $itro6olitul lor. A se vedea I. Vlas8s9F% Istoria sc.iat a Bisericii
2rtodo,e 8crainene DNe8 5or9% (.K,E% v. (% 66. (&.-((&.
35
din Constan;a (0()-(0(*%
((&
a6arent el a :+cut a3a la cererea 6rin;ilor lituanieni care 7n
acel $o$ent negociau cu 6a6a o unire ecclesial+. Jn $od sigur se6ara;ia eventual+ a
isericii OrtodoIe 7n Lituania de $itro6olia din Moscova a :ost 7$6linit+ 7n circu$stan;e
legate de Ro$a. Isidor%
(((
care a :ost nu$it $itro6olit Bal 7ntregii RusiiC $ai 7nainte de
sinodul din Aloren;a%
(('
s-a dovedit a @ unul dintre cei $ai 6uternici 6arti2ani ai @uniaiei;
7n ti$6ul sesiunilor sinodului. La scurt ti$6 du6+ aceasta% 6a6a l-a ridicat la rangul de
cardinal. CGnd Isidor s-a 7ntors la scaunul s+u% Moscova nu a :ost de acord 3i a res6ins
aceasta% dar el a g+sit 6ri$ire 7n Lituania. Inca6abil s+ $ai r+$Gn+ 7n Moscova% el s-a
retras 7n Ro$a. #ar 6ovestea nu se ter$in+ aici. Jn (0K)% 6atriarhul uniat al
Constantino6olului a?at 7n eIil% 4rigorie Ma$$as%
((/
di$6reun+ cu sinodul e6isco6ilor
greci care locuiau 7n Ro$a% l-au nu$it 6e un anu$it 4rigorie ca $itro6olit de Kiev 3i
Lituania 3i totius Russiae min#erioris) s6erGnd ca 6e 6arcursul ti$6ului 4rigorie s+ 73i
eItind+ Hurisdic;ia la toat+ BRusia.C Acest 4rigorie a :ost un stare; al $+n+stirii S:Gntul
#i$itrie 7n Constantino6ol 3i un asociat al lui Isidor. #estul de ciudat% nu$irea nu a
introdus Unirea Alorentin+ 7n Lituania. Jn loc% se 6are c+ 4rigorie a c+utat recunoa3tere
de la 6atriarhul ortodoI 7n Constantino6ol. =oind s+ 6+stre2e leg+turile% succesorii lui au
:+cut acela3i lucru. Aceasta a creat o situa;ie a$bigu+.
((0
Pa6alitatea nu a cre2ut 7n acest
:el de 6re:erin;e divi2ive. #e vre$e 7n secolul al 3ais6re2ecelea leg+turile cu Ro$a au :ost
ru6te 3i 6rin ur$are iserica ortodoI+ din Lituania a continuat s+ @e 7n ascultare :a;+ de
6atriarhatul ecu$enic.
Proble$a $aHor+ nu a :ost re2olvat+. Conce6tul unei societ+;i 6luraliste nu era
cunoscut 3i nu era binevenit 7n ti$6 ce dre6tul la libertate religioas+ era rar recunoscut 3i
adesea 6uternic contestat. Stadiul $aHorit+;ii era Bcon:esional%C 6lin de o Bnon-
con:or$itateC religioas+ sau de Bdisensiuni religioaseC 6rivite ca o a$enin;are la unitatea
na;ional+ 3i 6olitic+. Jn $od sigur aceasta a :ost un subiect :unda$ental 3i de neevitat 7n
regatul unit al Poloniei 3i LituanieiN 6roble$a slavilor vestici nu a :ost una 3i aceia3i cu
6roble$a 6olone2o lituanian+% c+ci i$6lica integritatea do$eniului. Putea B$inoritatea
ortodoI+C s+ r+$Gn+ o unitate cultural+ inde6endent+ :+r+ s+ i$6lice o leg+tur+ cultural+
co$un+O Puteau cele Bdou+ isericiC D3i aceasta 7nse$na cele Bdou+ culturiCE s+ coeIiste
7n 6ace 7ntr-un do$eniu singurO Putea B$inoritatea ortodoI+C s+ @e cu adev+rat integrat+
7n via;a cor6orat+ a 6+$Gntului :+r+ acordul sau cel 6u;in co$6ro$isul Ro$eiO Putea
tradi;ia bi2antin+ s+ @ 6er$is+ 7ntr-o ;ar+ din ce 7n ce $ai $ult 6lecat+ s6re c+ile vestice
ale vie;iiO Aici st+ 7ntreaga 6roble$+ a unia;iei. Unirea cu Ro$a a :ost inse6arabil+ :a;+ de
6roble$a $ai larg+ a unit+;ii civile 7n regatul 6olone2o-ceh. Jn conteItul secolului al
3ais6re2ecelea era o 6roble$+ sociologic+ 3i cultural+ $ai $ult decGt una teologic+.
110
Sinodul din Constan;a% a (, sinod general al isericii catolice s-a 7ntGlnit 7n K noie$brie (0(0 6Gn+ 7n ''
a6rilie (0(*. A avut trei sco6uriN (E a re2olva Bschis$a vestic+%C adus+ de 6reten;ii si$ultane de 6a6alitatea
lui 4rigorie >II 3i a anti-6a6ilor Ioan >>III 3i enedict >IIIM 'E conda$narea ere2iilor lui Sohn VFcliWe 3i San
Hus DHus a :ost ars 6e rug 7n (0(KE 3i /E de a ini;ia re:or$e care s+ 7nt+reasc+ 6uterea sinoadelor 6e
cheltuiala 6a6alit+;ii. A se vedea L. R. Loo$is% !inodul din Constana) ed. S. H. MundF 3i K. M. VoodF DNe8
5or9% (.,(E.
111
Ca6itolul (% nota% K/.
112
A se vedea ca6itolul I% nota K'.
113
4rigorie Ma$$as D(0K.E% unul dintre liderii 6artidului 6ro-unia;ie din Constantino6ol 3i sus;in+tor al
sinodului din Aloren;a% a :ost ales ca 6atriarh ortodoI al Constantino6olului 7n (00K. O o6o2i;ie la aceast+
unire l-au :or;at s+ abandone2e scaunul 3i s+ vin+ 7n Ro$a 7n (0K&% unde a sluHit cu Isidor 3i essarion ca
s:+tuitori ai 6a6ilor Nicolae =M Calist III 3i Pius al #oilea 7n e:orturile lor de a :or;a 6ri$a unire 7n
Constantino6ol 3i du6+ c+derea lui 7n <uro6a estic+.
114
A se vedea de eIe$6lu scrisoarea din (0 $artie (0), tri$is+ din Rusia de vest 6a6ei SiIt I=% care a avut
ca se$natori unul dintre $itro6oli;ii ale3i Misael DPstruch sau Pstru9isE. !eItul 7ntreg al scrisorii este
6ublicat 7n +r".iv Iu#ozaadnoi Rossi) vol III% 6artea I% DKiev% (**)E% (..-'((. <Iist+ o discu;ie a acesteia 3i o
biogra@e relevant+ 7n Oscar Halec9i. 0e la 'lorena la Brest D(0/.-(K.,E% Da doua edi;ie% C+r;ile Archon%
(.,*E% ..-(&/ PNota autoruluiQ.
36
Cre3terea ra6id+ a stadiului ortodoI vast 3i i$6resiv al Moscovei a agravat toat+
situa;ia. Credincio3ii ortodoc3i din 7$6+r+;ia 6olone2o lituanian+ cu greu 6uteau s+ se
7ntoarc+ la Moscova 7n ti$6uri de neca2. Ridicarea 3i eI6ansiunea Re:or$ei 7n Lituania 3i
Polonia la :el ca 3i 7n 6rovinciile Rusiei de vest au co$6licat situa;ia. Luteranis$ul nu a
7naintat $ult 7n s6ecial 7n Lituania% unde a cG3tigat sus;inerea $agna;ilor locali ai
ierarhiei ro$ano catolice. Ara;ii chei Pboe$ieniQ%
((K
eIila;i din 6ro6ria lor ;ar+% s-au
re:ugiat 7n Polonia 3i 6entru o vre$e 3i-au asu$at un rol 6roe$inent 7n $i3carea
Bevanghelic+.C Li $ai sus6icioas+ a :ost cre3terea Bnoilor arieni%C du6+ cu$ au :ost
denu$i;i antitrinitarienii.
((,
Pentru o vre$e Polonia a sluHit ca unul dintre centrele $i3c+rii
6e continentul bi2antin.
Jn general ;ara a devenit un ad+6ost 6entru tot :elul de eIila;i religio3i 6ersecuta;i 7n
6ro6riile lor teritorii. Polonia a :ost descris+ cu ironie ca un B6aradisus haereticoru$C.
!r+s+turi radicale au :ost do$inante 7n ti$6ul do$niei lui Sigis$und II Augustus D(K0*-
(K)'E.
(()
Situa;ia s-a schi$bat sub conduc+torii subsecven;i Lte:an atorF D(K),-(K*,E
((*
3i Sigis$und III al cur;ii Suede2e de =asa D(K*)-(,/'E%
((.
6e dre6t nu$it regele ie2uit.
iserica Ro$an+ a recG3tigat 7n cele din ur$+ controlul cu aHutorul 6+rin;ilor ie2ui;i care
au :ost nu$i;i la s:atul lui Nuncio Co$$endone
('&
3i cardinalul Stanislav Hosius% e6isco6
115
Ca6itolul (% nota ((/.
116
Arienii au :ost ucenicii 6re2biterului secolului al 6atrulea Arie D//,E care 7nv+;a c+ singurul adev+rat
#u$ne2eu este #u$ne2eu !at+l 3i c+ Hristos era divin 3i c+ Ba eIistat un ti$6 7n care el nu eIista.C
Conda$nat la Pri$ul Sinod <cu$enic la Nicea 7n /'K% ere2ia arian+ a :ost r+s6Gndit+ 3i a 6rovocat o
controvers+ a$ar+ 7n toat+ iserica secolului al 6atrulea% o controvers+ care a durat 6Gn+ la Sinodul
<cu$enic #oi la Constantino6ol 7n /*(. !er$enul de BarianC se 6utea a6lica di:eritelor secte anti
trinatariene sau unitariene care s-au ridicat 7n ti$6ul re:or$ei 6rotestante.
117
Sigis$und II Augustus D(K0*-(K)'E% sub a c+rui do$nie a :ost stabilit+ Unirea de la Lublin% @ind unul
dintre ulti$ii descenden;i ai lui Sagietto care a avut tronul 6olone2. Jn ti$6ul do$niei lui nu a eIistat nici o
religie o@cial+ a BstatuluiC 3i 6rin ur$are un stadiu neobi3nuit al discu;iei des6re libertatea religioas+ 3i a
libert+;ii.
118
Lte:an atorF% 6rin; al !ransilvaniei% a :ost ales la tron du6+ ce Henri de =alois s-a str+duit s+ 6retind+
coroana :rance2+ 3i 7n ti$6ul do$niei lui el a condus trei ca$6anii $ilitare str+lucite 7$6otriva :or;elor lui
Ivan I= 7n Lituania. #e3i atorF a :ost un Calvin $ai 7nainte de a se converti la catolicis$% coo6erGnd cu
ie2ui;ii 7n restaurarea catolic+ a Poloniei 3i chiar a 7ncercat s+ :or;e2e subiec;ii s+i ortodoc3i s+ acce6te
re:or$a calendarului lui 4rigorie >III.
119
Sigis$und III =asa D(K*)-(,/'E% uncatolic devotat% a :ost ales rege du6+ $oartea 6re$atur+ a lui Lte:an
atorF. <ste interesant de observat c+% ac;ionGnd ca 6rotectorul na;ional al subiec;ilor ortodoc3i ai
4uvernului% el a e$is o distribu;ie regal+ 6e (K iulie (K*. autori2Gnd vi2ita 6atriarhului Iere$ia s+ vi2ite2e
Lituania Dsec;ia =E 3i orice ac;iune 6utea lua cu 6rivire la 6roble$e religioase 3i a con@r$at de6unerea lui
Iere$ia ca $itro6olit al Kievului Onesi:or la :el de bine ca 3i deci2ia lui de a 6une :r+;ietatea lin Lvov 3i =ilno
dincolo de Hurisdic;ia e6isco6ilor locali% care au :ost nu$i;i de coroana 6olone2+. DCa6itolul este reti6+rit 7n
Russ"aia istoric.es"aia bibliote"a% =II% col. (()-(('(E. Pe (K dece$brie (K.,% i$ediat du6+ unirea de la
rest% el a de6+3it iserica OrtodoI+ cerGndu-le tuturor cre3tinilor ortodoc3i s+ se al+ture unirii 3i
inter2icGnd 6o6ula;iei s+ se o6une unirii. Jn 6artea ulti$+ a do$niei lui el a invadat de dou+ ori Rusia
Moscovit+M (,(& 7n ti$6 ce Moscova era 7n vre$uri de neca2 6entru a 7ncerca 3i cG3tiga corona rus+ 6entru
sine 3i din nou 7n (,() 6entru a3i sus;ine @ul 3i 6reten;iile succesorului VladFsla8 la tron.
120
4iovani Co$$edone D(K'0-(K*0E @ind nuniul aal 7n Polonia din (K,/ 6Gn+ 7n (K,K. <l a :ost
res6onsabil 6entru ob;inerea acce6t+rii regelui Sigis$und II a decretelor Sinodului de la !rent Da se vedea
nota (.,E 3i 6entru c+ i-a convins 6e ie2ui;i s+ le dea 6rotec;ia regal+ 7n Polonia% stabilind stadiul 6entru
restaurarea activit+;ilor catolice 7nce6ute de Lte:an atorF. <l a :ost 6ri$ul din nuncii 6a6ali care a o:erit
aten;ie 6roble$ei convertirii ortodoc3ilor 3i a 6rotestan;ilor la iserica Ro$an+. Mai tGr2iu el s-a 7ntors ca
un legat 6a6al 6entru a ob;ine 6artici6area Poloniei la liga anti-oto$an+.
37
de de Courland.
('(
Ie2ui;ii 3i-au concentrat e:orturile 6e educa;ie dar au reu3it 7n a 73i :ace
si$;it+ in?uen;a 7n curtea 6olone2o-lituanian+.
Pe la @nele secolului al 3ais6re2ecelea% regatul Poloniei 3i Lituania au :ost din nou 7n
do$eniul ro$ano catolic 3i o :ort+rea;+ $aHor+ a credin;ei catolice 7n <uro6a. Jn acest
$ediul al unei a6rinse 6roble$e a Bnon-con:o$it+;iiC 3i-a asu$at o nou+ urgen;+ 3i
gravitate. Ortodoc3ii Rusiei de vest se g+seau 7ntre dou+ cG$6uri o6use. Pentru un anu$it
ti$6 o $ai $are a$enin;are a do$ina;iei catolice a adus s+ sus;in+ 6rotestan;ii 7ntr-o
lu6t+ co$un+ 6entru Blibertate religioas+.C Jn aceste circu$stan;e% libertatea religioas+
6entru ortodoc3i 7nse$na Bidentitate na;ional+.C Alian;a a :ost $ai $ult :or;at+ decGt
voluntar+% dictat+ $ai $ult de 6olitic+ decGt de doctrin+. #in nou inde6enden;a lor a
recG3tigat+% inco$6let du6+ cu$ 6+rea% ortodoc3ii au ter$inat unindu-se 7ntr-o coali;ie.
J$6linirea nu a :ost una si$6l+ 3i lu6ta a l+sat o i$6ri$are distinct+ 3i adGnc+.
iserica OrtodoI+ din Polonia 3i Lituania era greu 6reg+tit+ 6entru o 7ntGlnire
$ilitant+ cu vestul. Cu $are triste;e 3i nelini3te conte$6oranii ne s6un des6re B$area
ru3ine 3i ignoran;+C a oa$enilor obi3nui;i 3i a clericilor locali. Ierarhii au :ost cu $ai 6u;in
ocu6a;i 6entru b+t+lie. Ortodoc3ii au de6lorat 3i au eI6us standardele lor $orale Hosnice 3i
lu$escul. Se :+ceau 6lGngeri c+ e6isco6ii erau $ai $ult interesa;i 7n 6olitic+% 6restigiul
6ersonal 3i 6rivilegii decGt 7n 6roble$e de credin;+ sau nevoile duhovnice3ti ale
credincio3ilor. Un $are ca$6ion ortodoI al 2ilei% $onahul atonit Ivan =i3ens9ii%
(''
a
co$entat acid c+ B7n locul teologiei ei dobGndesc cavaleriile oa$enilor% dece6;iile
avoca;ilor 3i balivernele diavolului. <i au :ost $ai interesa;i de B7ndre6t+rileC legii decGt
de BcanoaneleC isericii. Adev+rat% retorica lui =i3ens9ii este 6asional+% dar arat+ o
de2a$+gire 6ro:und+ 3i o 6ierdere a 7ncrederii 6e care o aveau conte$6oranii lor :a;+ de
ierarhi. Mai $ult% e6isco6ii au :ost divi2a;i 7ntre ei.
Pe la @nele secolului al 3ais6re2ecelea% :+r+ s+ @e ca6abili s+ se o6un+ 6resiunii
eIterne% ei au ca6itulat 7n $as+ 7n :a;a ascult+rii ro$ane. !ur$ele lor nu i-au ur$at. Cu
sco6ul de a @ stabilit+ o unire ecclesial+ cu Ro$a% au :ost necesare obligativitatea 3i
6ersecu;ia. Aceast+ $+rturisire 6oate @ construit+ di:eritN e6isco6ii nu 3i-au 6+r+sit
tur$ele lor% ci $ai $ult laici au re:u2at s+ se su6un+ 6astorilor lor. Jn orice ca2% 7n
co$unitatea ortodoI+ o tensiune ne:ericit+ a divi2at ierarhia de oa$eni. 4reutatea
a6+r+rii ortodoIiei 7$6otriva unirii :or;ate cu Ro$a a c+2ut 7n 7ntregi$e 6e u$erii laicilor
credin;ei ortodoIe 3i a clericilor. <:orturile lor devotate 3i ac;iunea concentrat+ 6+strat+ 7n
credin;a ortodoI+ a :+cut restaurarea canonic+ 6osibil+. O datorie $aHor+ trebuia
7$6linit+. OrtodoIia cerea urgent o Bconstruc;ie creativ+ a cre2ului%C o rea@r$are a
credin;ei ortodoIe. O ast:el de Breconstru;ieC trebuia s+ derive dintr-o con:runtare
con3tient+ cu 6rovocarea dual+ a vestuluiN catolicis$ul ro$an 3i re:or$a. Putea tradi;ia
bi2antin+ s+ se $en;in+ strict du6+ cu$ era sau trebuiau noile :or$e aco6eriteO !rebuia
ortodoIia s+ r+$Gn+ 6ur Bestic+C sau sub noile condi;ii trebuia 7ntr-un anu$e :el
Boccidentali2at+OC O ast:el de datorie nu 6utea @ 7$6linit+ 7ntr-un $o$ent. <vident% era
un 6rogra$ 6entru $ai $ulte genera;ii. Jn 6rocesul unei noi tensiuni care se s6riHinea 6e
o 6au2+ ie3it+ 7ntre cei care au r+$as ortodoc3i. Re2ultatul a :ost o B6seudo$or:o2+C
a$bigu+ a gGndirii ortodoIe 3i 7ntr-o oarecare $+sur+ o via;+ ortodoI+. #e3i aceste
e:orturi ale secolului al 3ais6re2ecelea a teologilor ortodoc3i ai Rusiei de vest ar @ 6utut s+
se ter$ine 7n e3ec 3i co$6ro$is% nobilitatea 3i i$6ortan;a lucr+rii lor nu 6oate @
obscuri2at+.
121
Stanislav Cardinalul Hosius DStanislav Ho2Hu2E D(K&0-(K).E% $arele e6isco6 6olone2 3i unul dintre ierarhii
catolici conduc+tori ai secolului al 3ais6re2ecelea% care a :ost un $e$bru 6re2ident la Sinodul de la !rent.
Renu$it 6entru 2elul lui 7n co$baterea o6onen;ilor catolicis$ului% la el s-a :+cut re:erin;+ de conte$6oranii
lui ca 3i la un Bal doilea AugustinC 3i ca 3i la Bciocanul ereticilor.C <l a :ost cel care a introdus societatea lui
Iisus Die2ui;iiE 7n Polonia 7n (K,0. Jntre (K,0 3i (,K0% K& de stabili$ente ie2uite au :ost 7nte$eiate 7n Polonia.
122
A se vedea $ai Hos% sec;ia I=.
38
Se$ni@ca;ia acestor eveni$ente variate 6oate @ 7n;eleas+ nu$ai 7ntr-o 6ers6ectiv+
euro6ean+ $ai larg+. Atunci <uro6a era divi2at+ 7n dou+ cG$6uri ostile% blocuri 6olitice 3i
con:edera;ii con:esionaleN liga catolic+ 3i alian;a evanghelic+. Minoritatea ortodoI+ 7n
Polonia 3i Lituania nu 6uteau sc+6a de leg+turile 7n aceast+ 6utere de lu6t+ $ai larg+. Nici
o statur+ 6olitic+ nu era 6osibil+ dincolo de dedica;ia con:esional+ 3i @ecare alegere
6olitic+ avea conota;ii 6olitice. Patriarhul Constantino6olului a :ost 6uternic i$6licat 7n
acest concurs 6olitic. #in $o$ent ce el sluHea ca 3i ca6 al unei biserici largi 3i ca un lider
na;ional al unei Bna;iuni cre3tineC Prum milletiQ din i$6eriul oto$an% el a :ost o @gur+
6olitic+ 6roe$inent+ 6e scena interna;ional+.
('/
Se$ni@cativ $ai este interesul s+u ar+tat
3i 6artea activ+ luat+ 7n soarta isericii OrtodoIe Ruse3ti de al;ii 6atriarhi estici 7nce6Gnd
cu ulti$ele decade al secolului al 3ais6re2ecelea. #estinul istoric al isericii OrtodoIe din
Polonia 3i Lituania de de6ins 7n cele din ur$+ i2bugnirea 6olitic+ 7ntre 6uterile 6rotestante
3i catolice care v-a iru$6e 7n curGnd 7n R+2boiul de !rei2eci de ani D(,(*-(,0*E. Jn acest
con?ict Polonia a devenit un centru strategic. Aceasta eI6lic+ interesul viu al 6rin;ilor
$oldoveni 7n a:acerile ecclesiale ale isericii Ruse vestice 3i de ce 6rin;ul valah a :ost
nu$it $itro6olit de Kiev.
('0
Acest act a si$boli2at $ai $ult solidaritate ortodoI+M re?ecta
un interes 6olitic co$un. Aactori neteologici cGnt+reau $ult 7n situa;ia ecclesial+ 3i
cultural+ a Rusiei de vest% unde al treilea s:ert al secolului al 3ais6re2ecelea al isericii
OrtodoIe s-a con:runtat cu o 6rovocare sever+ din vest% o 6rovocare eIisten;ial+ religioas+
3i cultural+.
II
!rtemie 0i Kur+s9i
!+ria i$6actului 6rotestant 7n cercurile ortodoIe din Polonia 3i Lituania nu 6oate @
a@r$at cu acurate;e. Se 6are c+ a :ost considerabil 7n s6ecial 7n decadele $iHlocii ale
secolului al 3ais6re2ecelea. Provocarea ei trebuia con:runtat+. Se$ni@cativ% 6ri$ii scriitori
ortodoc3i din aceste teritorii care au r+s6uns au :ost :ugarii din Moscova% egu$enul
Arte$ie 3i celebratul 6rin; Andrei Kurbs9i.
Arte$ie% ale c+rui d+-;i sunt nesigure a :ost egu$en al $+n+stirii S:Gnta !rei$e. Jn
(KK0 un sinod de la Moscova l-a conda$nat 6entru ere2ie DBanu$ite schis$e luteraneCE
7nchiderea 7n $+n+stirea Solovs9i% din care a sc+6at $ergGnd 7n Lituania. Jnregistr+rile
6rocedeelor 6rocesului nu arat+ nici o ere2ie. Se 6are c+ adev+ratul $otiv 6entru
conda$narea lui au :ost 6re:erin;ele ideologice. Jn ti$6 ce liderii sinodului a6ar;ineau
6artidului io2e@t do$inant% Arte$ie a aderat la tradi;ia transvolgan+. <reticii trebuiau $ai
$ult 7ndru$a;i decGt 6ersecuta;i.
Jn Lituania% Arte$ie a :ost tras 7n a6+rarea ortodoIiei 7$6otriva c+ilor 6rotestan;ilor
3i a antitrinitarienilor. <l s-a stabilit 6e teritoriul lui Iurie% 6rin; de Slu;% unde contactele
lui i-au inclus 6e cei is6iti;i sau converti;i la 6redica 6rotestant+. Pentru $uncile lui
Arte$ie a cG3tigat laudele lui [aharie Ko6istens9ii%
('K
un gGnditor ortodoI distins al
ur$+torului secol% care vorbe3te 7n Cartea arrii Bisericii +ostolice i ecumenice
123
BNa;iuneaC sau siste$ul millet a :ost :olosit de conduc+torii $usul$ani 6entru a trata cu $inorit+;ile
religioase din do$eniul lor. Aiec+rei Bna;iuniC i s-a 6er$is s+ guverne2e a:acerile ei interne du6+ 6ro6riile
lor legi 3i obiceiuri 3i ca6ul religios al Bna;iuniiC era res6onsabil 6entru ea 7naintea autorit+;ilor $usul$ane.
#u6+ cucerirea bi2an;ului% conduc+torii tuci 3i-au eItins siste$ul ortodoc3ilor sub 6atriarhul
Constantino6olului.
124
Petru Movil+ DMovil+ 7n ro$Gn+% MohFla 7n ucrainean+E. A se vedea $ai Hos sec;ia =II.
39
PPalinodiaQ a acestui B$onah binecuvGntat care cu aHutorul lui #u$ne2eu a 7ntors $ul;i
luterani de la ere2iile ariene 3i luterane 3i 6rin care #u$ne2eu a dis6ersat 6ericolul c+
ru3ii ar @ 6utut @ 6erverti;i 7n aceste ere2ii.C
(',
Abordarea lui Arte$ie :a;+ de disensioni3ti
a :ost $ai $ult 6astoral+ decGt 6ole$ic+. Scrierile lui erau notabile 6entru atitudinea lor
u$an+ :a;+ de o6onen;i. <l tratea2+ cu ei 7n duhul toleran;ei 3i a carit+;ii evanghelice
adev+rate% virtu;i care au r+$as de la b+trGnii transvolgani% dar rare 7n literatura 6ole$ic+
a 2ilei. Au :ost 6+strate un anu$it nu$+r din e6istolele lui Arte$ie.
(')
<le desco6er+
6unctul de vedere ortodoI des6re 6roble$e ar2+toare. #e un interes $aHor sunt cele dou+
$esaHe c+tre SF2$on undnF% un 6reot clavin in?uent care $ai a6oi s-a retras 7n
sociniais$ 3i s-a al+turat ari6ei ei cele $ai radicale Dnon adorantesE.
('*
Jn (K,' undnF a
6ublicat un tratat 7n vernacular+% ?usti>carea unui ctos 1n faa lui 0umnezeu
P2ravdanie #rena#o c.elove"a ered bo#omQ 3i Cate.ismul P5atezi.isQ.
('.
Prin;ul Andrei Kurbs9ii D(K'*-(K*/E a :ost un lider $ilitar distins 3i un o$ de stat.
#e3i un re:ugiat din ;ara lui% el a g+sit i$ediat un loc 7ntre nobilii din =olFnia unde i s-au
con:erit onoruri 3i 6rivilegii. Nu se 3tie cu$ a 6ri$it aceast+ erudi;ie. <a reiese din
cores6onden;a sa vehe$ent+ 3i celebr+ cu ;arul Ivan I= 3i din Istoria lui Ivan I& PIstoriia o
veli"om "niaze 3os"ovs"omQ un scriitor 7nde$Gnatic% un 6ole$ist 6uternic 3i un o$ cu a
inteligen;+ $are.
(/&
<l nu a :ost un 6a$?etar veninos 3i urGtor 6lecat 6ati$ilor lui 3i
6ledGnd cau2a boierilor 7$6otriva unui ;ar tiranic. <l era un o$ cu o cultura larg+ 3i un
sus;in+tor al tradi;iei ortodoIe. Jn Moscova el :ost a6roa6e de cercul lui MaIi$ 4recul%
(/(
6e care l-a recunoscut 3i BbinecuvGntatul s+u 7nv+;+torC a c+rui biogra@e a :ost co$6ilat+
$ai tGr2iu. Perturbat de cre3terea Bere2iilor nebune3tiC din Polonia% Kurbs9ii nu a :ost 7n
nici un ca2 6erturbat de negliHen;a 3i indi:eren;a co$unit+;ii ortodoIe de acoloN Bsunte$
ine6;i 3i indolen;i 7n studiu 3i 6rea $Gndri a ceea ce 3ti$.C <l c+uta s+ r+s6Gndeasc+
educa;ia 7ntre ortodoc3i. <l i-a che$at s+ se 7ntoarc+ la sursele 6ri$are% la i2voarele
credin;ei 3i a cunoa3terii. Kurbs9ii a avut o iubire 6entru $area tradi;ie 6atristic+ 3i el a
articulat cu irita;ie 3i griH+ 6entru ortodoc3i care 3tiau 6u;in des6re 6+rin;i 3i care 7i citeau
6u;in. BStr+inii se bucurau de 7nv+;+torii no3tii% 7n ti$6 ce noi% iubind ceea ce este al
nostru% ne-a$ ostenit cu :oa$e duhovniceasc+.C <l a :ost ui$it c+ nu toate scrierile
6atristice au :ost traduse 7n slavona isericii 3i el 3i-a eI6ri$at ne$ul;u$irea :a;+ de
traducerile eIistente. Jn con:or$itate% el a decis s+ le traduc+ din nou.
125
[aharia Ko6Fst8ens9ii D$ort 7n (,')E a :ost un $onah ortodoI conduc+tor 7n 6erioada de du6+ Unirea de
la rest. A se vedea $ia Hos% sec;ia =.
126
Russ"aia istoric.es"aia bibioleca) I=% *(/.
127
<6istolele lui Arte$ie sunt 6ublicate 7n Russ"aia istoric.es"aia bilbiote"a) I=% col. ('&(-(00*. A se vedea
S. 4. =ilins9i% Pols"aia stara =I& ve"a) DOdessa% (.&,E.
128
Socinianis$ul a :ost o i2bugnire anti-trinitar+ a re:or$ei 6rotestante. Li-a 6ri$it nu$e de la doi o6onen;i
ti$6urii ai ere2iei din Italia% Laelius D(K'K-(K,'E 3i Aaust Socinus D(K/.-(,&0E care 7nv+;a c+ Hristos nu era
divin 6rin natur+% ci nu$ai 6rin sluHire. Centrul acestei $i3c+ri s-a $utat s6re 4uvernul din Polonia 3i
Lituania% unde s-a $utat Aaustus Socinus 3i unde s-a 7$6+r;it 7n :ac;iuni rivale. Aac;iunea 6olone2+% condus+
de Socinus% sus;inea c+ se 6otrive3te s+ i ne adres+$ lui Hristos 7n rug+ciune din cau2a sluHirii sale divine 3i
6redica li6sa de 6artici6are la guvern 3i ar$at+. 4ru6ul lituanian% la care s-a al+turat 3i 6e care l-a condus
undF% a inclus cG;iva nobili locali dare 3i-au 6+strat 6o2i;iile lor 7n guvern 3i care 7nv+;au c+ din $o$ent ce
Hristos nu era cu adev+rat #u$ne2eu ne este inter2is s+ i ne rug+$% de aici nu$ele non<adorantes* cele
dou+ gru6uri au :ost cu$va reconciliate la un sinod din (K*0% dar udnF a :ost eIco$unicat 3i a $urit cG;iva
ani $ai tGr2iu. A se vedea <. M. Vilbur% 2 istorie a unitarianismului) vol. I DCa$bridge% Mass% (.0KE.
129
5ate"izi. a lui undnF a :ost 6ublicat Dde3i nu de6lin E 7n +r"eo#ra>c.es"ii sborni" do"umentov.
2tnosiasc.i.sia " istorii severo zaodnoi Rusi) vol. =III% D=ilna% (*)&E% Ivi-IIiv. Arag$ente din 2ravdanie au
:ost 6ublicate 7n 27t: rossis"oi biblio#ra>i &* !* !oi"ova. Ch. I% DSan9 Petersburg% (*(/E. Ulti$ul studiu
des6re udnF este de S. Kot 7n !tudien zur Gltern Gesc.ic.te 2steuroas I D'estsc.rift fHr !c.imdE% D4ra2-
K^ln% (.K,E% 66. ,/-((*.
130
<Iist+ o traducere engle2+ a istoriei lui Kurbs9ii de S. L. I. Aennell% Istoria lui 5urbs"7 a lui Ivan I&)
DCa$bridge% (.,KE.
131
A se vedea $ia sus% ca6itolul I% sec;ia =I.
40
Ar 6+rea ciudat c+ Kurbs9ii a ales s+ traduc+ P+rin;ii 4reci din teIte latine% din
$o$ent ce 6entru acest sco6 el a :ost latin.
(/'
Multe din scrierile lui care l-au interesat au
r+$as s+ @e 6ublicate 7n original 3i 6entru a ob;ine 3i :olosii $anuscrisele grece3ti era o
datorie 6rea di@cil+. Kurbs9ii a lucrat la traducerile vene;iene. iblioteca lui con;inea
lucr+ri co$6lete a lui Hrisosto$%
(//
S:Gntul 4rigorie de Na2ian2%
(/0
S:Gntul Chiril al
AleIandriei
(/K
3i S:Gntul Ioan #a$aschinul%
(/,
la :el de bine ca 3i Nichi:or Calist 7n Bistoria
ecclesiastica*
(/)
Kurbs9ii a :ost i$6resionat de o 6oe2ie s6us+ de MaIi$ des6re 2elul
c+rturarilor vene;ieni care $unceau s+ traduc+ P+rin;ii greci. A6arent el a 7nce6ut s+
cread+ c+ du6+ catastro:a bi2an;ului% acele $anuscrise grece3ti care au :ost salvate au
:ost duse 7n Italia 3i 6use 7n biblioteci la =ene;ia 3i Padova.
(/*

C+derea Constantino6olului a :ost cu adev+rat un de2astru a6ocali6tic 6entru
Kurbs9ii% o vre$e cGnd BSatana a :ost de2legat din leg+turile lui.C AvGnd i2an;ul 7n
$Ginile necredincio3ilor% el a trebuit s+ 6riveasc+ s6re vest. Kurbs9ii nu a avut nici o
si$6atie :a;+ de Ro$a. Sinodul din Aloren;a a :ost du6+ :ra2a lui% Bo tragedie adev+rat+%
cu consecin;e rele 3i triste.C #in contactele lui des6re $untele Athos el a c+utat s+ ob;in+
co6ii ale scrierilor 6ole$ice ale lui Cabasila
(/.
3i altele direc;ionate 7$6otriva latinilor.
Ori2ontul cultural al lui Kurbs9ii a :ost ti6ic bi2antin. #in cau2a iubirii sale culturale 3i
6lec+rii s6re studiu el 6oate @ descris ca un Bu$anist bi2antin.C !eologia 6atristic+ 3i
B7n;ele6ciunea grecilorC D@loso@a greac+E au :ost 7n ochii lui un 7ntreg cultural indivi2ibil.
BP+rin;ii no3tii antici au :ost antrena;i 3i au ado6tat @loso@a natural+ 3i S@ntele Scri6turi.C
Kurbs9ii a c+utat s+ co$bine studiul 6+rin;ilor cu cel al @loso@lor clasici. <l 7l citea 6e
Aristotel D'izica 3i EticaE% 6robabil sub in?uen;a S:Gntului Ioan #a$aschinul 3i Cicero% de
la care a derivat o conce6;ie stoic+ a legii naturale.
(0&
132
Mai eIist+ o controvers+ dac+ sau nu $ai 7nainte de secolul al >=II-lea% bibliotecile din Moscova au
con;inut $anuscrise grece3ti. A$ 6utea vedea% ba2a;i 6e 6robabilitate% 6reten;ii c+ ele au :ost aduse de
c+rturari greci care au venit cu So@a PalaeologosM consecvent 7n ti$6ul lui Ivan I= o colec;ie $+rea;+ a :ost
dis6onibil+. Ca2ul o6us% ba2Gndu-se 6e absen;a eviden;ei% sus;ine c+ 6Gn+ 7n secolul al >=II-lea nu$ai
$aterialul slav a :ost dis6onibil. Proble$a r+$Gne nere2olvat+. PNota autoruluiQ.
133
S:Gntul Ioan Hrisosto$% B4ur+ de AurC D$ort 7n 0&)E% este una dintre cele $ai renu$ite 3i iubite @gur+ din
istoria isericii OrtodoIe el este cunoscut 6entru 6redica sa ne7n:ricat+ 7n Constantino6ol% nu$eroasele sale
o$ilii la <vangheliile 3i <6istolele Noului !esta$ent 3i a liturghiei divine cel $ai $ult sluHit+ 7n isericile
OrtodoIe% care 7i este atribuit+.
134
S:Gntul 4rigorie de Na2ina2% BteologulC D$ort 7n //&-/*/E a :ost di$6reun+ cu S:Gntul =asile 3i :ratele lui
S:Gntul 4rigorie de NFssa% unul dintre $arii gGnditori ai secolului al 6atrulea care a condus iserica la
victoria @nal+ asu6ra arianis$ului 3i a aHutat la standardi2area ter$inologiei teologice asu6ra c+reia s-au
dat atGt de $ulte lu6te 7n controversele trinitariene ale secolului al 6atrulea 3i hristologice ale secolului al
cincilea.
135
S:Gntul Chiril% 6atriarh al AleIandriei din 0(' 6Gn+ la $oartea sa 7n 000% a dus lu6ta 7$6otriva
nestorienilor% care 7nv+;a c+ natura divin+ 3i u$an+ a lui Hristos au :ost 7n 7ntregi$e se6arate 3i c+ din
$o$ent ce Maria a dat na3tere naturii sale u$ane nu$ai ea 6utea @ nu$it T.eoto"os PMaica lui
#u$ne2euQ. S:Gntul Chiril a :ost @gura do$inant+ la Sinodul <cu$enic !rei la <:es% care a conda$nat ere2ia
nestorian+.
136
A se vedea $ai Hos% nota '*.
137
Bistoria ecclesiastica a lui Nichi:or Callistus >antho6oulos D(',&-(//KE con;ine (* c+r;i care trasea2+
istoria isericii de la 7nce6uturile cre3tinis$ului 6Gn+ la do$nia J$6+ratului i2antin Aoca D,&'-,(&E.
Nichi:or Calist era cunoscut 3i 6entru alte scrieri 6e te$e liturgice la :el de bine ca 3i la un catalog al
6+rin;ilor iserici% 7$6+ra;ilor% 6atriarhilor% $elodi3tilor 3i a s@n;ilor.
138
Unde a a6+rut aceast+ ru$oare 3i cu$ a aHuns la Kurbs9ii nu se cunoa3te. A :ost 6robabil 6rin MaIi$
4recul% de3i el nu ar @ 6utut au2i de la grecii care s-au a3e2at 7n =olFnia du6+ distrugerea
Constantino6olului. PNota autoruluiQ.
139
Nicolae Cabasila D(/'&-(/.&E a :ost un distins $istic isihast 3i un o6onent deschis al teologiei latine 3i a
scolasticis$ului. <l este cunoscut 6entru &iaa 1n Bristos) tr. C. S. Cantan2aro DSt. =ladi$ir Se$inarF Press%
(.)0E 3i un Comentariu la litur#.ie) tr. S. M. HussF DLondra% (.,&E .
140
Studiul @loso@ei ecclectice 3i $inunatul stil de 6ro2+ al lui Cicero D(&,-0/ du6+ HristosE% $are o$ de stat
3i orator ro$an% a :ost o 6arte standard al curricu$ului 3colilor 7n care $ul;i scriitori cre3tini au :ost
antrena;i. In?uen;a lui se si$te 7n s6ecial 7n 6+rin;ii vestici ca A$bro2ie% Ieroni$ 3i Augustin.
41
Kurbs9ii a reali2at un 6lan a$bi;ios de traducereN to;i 6+rin;ii secolului al 6atrulea.
Ca o 6arte din subiect% el a adunat 7n Hurul lui 6entru studii clasice o adunare de c+rturari
tineri sau baccalaurei 3i i-a stilat. <l 3i-a tri$is o rud+% 6e 6rin;ul Mihail Obolens9ii% s+
7nve;e 3tiin;e 7nalte 7n Cracovia 3i Italia. Nu a :ost u3or 6entru Kurs9ii s+ g+seasc+ destui
oa$eni ?uen;i 7n latin+ care era :a$iliari cu slavona literar+. <l nu st+6Gnea destul de
bine slavona. #ar el s-a o6us 7n a traduce P+rin;ii 7ntr-o colocvial+ $ai crud+. La sugestia
lui un $e$bru al :a$iliei bogate Ma$onich 7n =ilna.
(0(
7n (K*( el a 6ublicat o Gramatic a
limbii slavone PGramati"a slovens"aia izi7"aQ.
Nu$ai o $ic+ 6arte din traducerea lui Kurbs9ii a :ost 7$6linit+. Jn ad+ugire la
6redicile lui Hrisosto$% cu care a 7nce6ut% Kurbs9ii a reu3it s+ traduc+ lucr+rile 6ri$are
ale S:Gntului Ioan #a$aschinul% inclu2Gnd 0ialectica 3i 0e >de ort.odo,a 3i unele scrieri
$ai $ici.
(0'
<le au eIistat deHa% dar 7n traducerea lui Ioan% eIarh al ulgariei.
(0/
Kurbins9ii
a veri@cat teItul S:Gntului Ioan 7$6otriva edi;ii latine sau grece3ti% l-a revi2uit 3i a ad+ugat
traduceri la ca6itolele care li6seau. La 0ialectica lui #a$aschin el a ad+ugat o
introducere 0esre lo#ic% ba2at+ 6e Trivii erotomata) 6ublicat+ de Sohann S6angenberg
7n (KK' 3i (KK0 7n Cracovia.
(00
A6arent Kurbs9ii a inten;ionat aceast+ lucrare s+ @e un teIt
$anual. Jn (K*K Kurbs9ii a ti6+rit 7n =ilna o traducere a S:Gntului Ioan #a$aschinul% 2
disut 1ntre un saracin i un cretin* #in al;i 6+rin;i% el a reu3it s+ traduc+ 3i s+ 6ublice
nu$ai cGteva o$ilii 3i 6redici.
(0K
Pentru a avansa aceast+ dis6ut+ cu arienii D6rinci6ala sa
6reocu6a;ieE% Kurbs9ii a co$6ilat 3i tradus cGteva antologii eIegeticeN 'atele i eistolele
P!ol9ovFi A6ostolQ% inclu2Gnd o selec;ie s6ecial+ de teIte 6atristiceM 2 abreviat
interretat a rofeilor P!o"rac.enie tol"ovs"ii roroc.estvQ% care con;inea un
co$entariu 6atristic
(0,
3i o Psaltire interretat PTol"ovaia saltirQ% 7n care s6re ad+ugire
141
Aa$ilia Ma$onici au :ost ti6ogra@ bine stabili;i 7n =ilna. #oi dintre cei $ai cunoscu;i dintre ei au :ost
:ra;ii Ku2$a 3i Lu9ash% care 6osedau 6ro6riul lor birou de ti6+rituri 3i au :ost ti6ogra@ 7n guvernul lituanian.
142
0ialectica 3i 0e >de ort.odo,a) di$6reun+ cu o sec;ie 0esre erezii 1n eitome 3i o introducere scurt+% din
cele 6atru 6+r;i ale lucr+rii 6rinci6ale a S:Gntului Ioan #a$aschin 'ntna cunoaterii* 0e >de ort.odo,a
este titlul obi3nuit dat sec;iei 6atru din 'ntn) dar titlul eIact este 2 e,unere e,act a credinei
ortodo,e*
143
Nu se cunosc $ulte des6re via;a lui Ioan. <Iarh al ulgariei D.'KE sau la ce se re:er+ titlul de BeIarhC% ci
nu$ai cGteva lucr+ri de ale lui sunt cunoscute. !raducerea sa a 0e >de ort.odo,a vine din anul *.(-*.'% el a
$ai scris un co$entariu la cele 3ase 2ile ale crea;iei P3estodnevQ ba2a;i 6e Be,aimeronul S:Gntului =asile 7n
ti$6 ce o$iliil lui sunt editate 7n So@a de #ora Ivanova Mircheva.
144
Sohann S6angenberg D(0*0-(KK&E care a :ost un lucr+tor neobosit al cau2ei re:or$ei. N+scut 7n Hardegsen
7n (0*0% @ind cunoscut $ai tGr2iu ca Hardesius% Hardesianus 3i Hardesianus. #u6+ ce s-a 7$bibat cu duhul
u$anis$ului al Universitatea din <r:ust% a devenit rectorul 3colii 3i un 6redicator la Stolberg. <l a devenit
un si$6ati2ator ti$6uriu al ideilor Re:or$ei 3i 7nc+ din (K'&% du6+ biogra:ul lui Men2el% el a 7nce6ut s+
inter6rete2e scri6turile 7ntr-un :el neobi3nuit Pnon consueto moreQ. Jn (K'0 el a :ost invitat 7n ora3ul i$6erial
de Nordhausen unde a sluHit ca educator 3i 6astorM el 3i-a deschis 6ro6ria 3coal+ cunoscut+ ca @!colae
%ord.usanae Eiscoum*; Re6uta;ia lui S6angenberg ca 6astor 3i educator s-a r+s6Gndit i$ediat 7n (K0,
Luther a cerut ca S6angenberg s+ $earg+ 7n Mans:eld cu sco6ul de a conduce a:acerile isericii de acolo. A
lucrat :+r+ de oboseal+% uneori 6redicGnd de 6atru ori 6e 2i. Jn (KK& S6angenberg a $urit% l+sGndu-3i 7n
ur$+ so;ia sa de 0/ de de ani 3i 6atru @i Ddintre care trei au devnit teologiE. S6angenberg a scris i$ne%
6redici% lucr+ri cu o natur+ doctrinar+ 3i lucr+ri cu caracter $oral. Jn 3ar#arita t.eolo#ica el trans6une
$oci t.eolo#ici a lui Melancton 7n :or$a 7ntreb+rilor. Trivii erotomata a avut de a :ace cu trivium sub :or$a
7ntreb+rilor.
145
Arag$ente ale unor traduceri co$6letate 6ar;ial% 7ntre sec;iile Istoriei ecclesiastice) eIist+ 7ntr-o :or$+ a
$anuscriselor. Istoria ecclesiatic a lui <usebiu% e6isco6 de Ce2area D$ort 7n //.E este de de6arte una
dintre cele $ai celebre istorii te$6orale 3i 6ri$a surs+ a tutror cercet+rilor 7n iserica cre3tin+. O edi;ie
critic+ a acestei lucr+ri a :ost co$6ilat+ de <d8ard Sch8art2 3i 6ublicat+ 7n Giec.isc.e C.ristlic.e
!c.iftsteller DLei62ig% (.&/-(.&.E.
146
4re3it atribuit lui MaIi$ 4recul Pnota autoruluiQ.
42
la co$entariul 6ri$ar luat din !eodoret al Cirului
(0)
3i din Pseudo-Atanasie%
(0*
el a inclus
un nu$+r de alegeri bogate 3i a6te din al;i P+rin;i. Jn toate acestea Kurbs9ii $ani:est+ un
interes dog$atic vital 3i o credin;+ sobr+ 3i clar+.
J$6linirile $odeste ale lui Kurbs9ii au :ost 7n co$6ara;ie cu scala 6lanului s+u
original% c+ci el a conce6ut un ast:el de 6rogra$ 3colar. Sche$a desco6er+ o conce6;ie
clar+ a culturii religioase% 7nte$eiat+ 7n tradi;ia culturii slavo-elinice. <l s-a o6us
Bbarabaris$ului 6olon.C Aceasta nu a :ost o :ra2+ retoric+. Li$baHul 6olone2 era 7n acele
$o$ente :olosit 6entru sco6uri c+rtur+re3ti 3i literatura 6olone2+ era 1n statu nascendi. Jn
contrast% literatura slavonei isericii eIista de secole 3i 3i-a de2voltat 6ro6riul stil 3i
tradi;ie elaborat+. Kurbs9ii a avut $otive s+ $+rturiseasc+ c+ o traducere acurat+ din
6olone2+ 7n slavona greac+ sau chiar latin+ era i$6osibil+. Sensul 6utea @ redat dar stilul
6utea @ 6ierdut.
Mult $ai $ult decGt un scrib sau un c+rturar uscat% Kurbs9ii avea un senti$ent viu
6entru vre$urile lui. Uelurile lui au :ost criticate ca @ind 7nvechite 3i de$odate. #e :a6t%
ele erau 6ro:etice. <l s-a sGrguit 6entru o rena3tere creativ+ a tradi;iei 6atristice% o
revitali2are 3i o continuare a $o3tenirii bi2antine 7n lu$ea salv+. =iitorul ortodoIiei%
credea el% de6indea de credincio3ia :a;+ de P+rin;i.
III
Cercul Ostro- 0i /i+lia
Kurbs9ii nu era singur 7n 7ncerc+rile lui literare 3i educa;ionale. Jn a doua Hu$+tate a
secolului al 3ais6re2ecelea un anu$it nu$+r de centre de ti6ar au :ost stabilite 7n Lituania
3i Polonia% cel $ai $ult de $Gni 6rivateN Ivan Aedorov
(0.
3i Petru Mstislave;%
(K&
6e
$o3tenirea :a$iliei Chod9ie8ic2 D(K*, 6Gn+ 7n (K)&E
(K(
Aedorov 7n Lvov D(K)/-(K).EM
Mstislave; 7n =ilna D(K)0-(K),% 7nviat de :a$ilia Ma$onici 7n (K*'M 6rin;ul Konstatin
Ostro2hs9ii
(K'
7n Ostrog =olFnia D(K*&-(K.&E.
(K/
Princi6alul $otiv al acestor centre era
a6ologeticM 6rinci6alul lor $otiv era de a co$bate 6ro6aganda 6rotestant+ 3i arian+.
Pentru acest $otiv era $ult $ai i$6ortant s+ 6ublic+$ surse 6ri$are decGt lucr+ri
147
!eodoret% e6isco6 de Cir D0'/-0,,E% a :ost un teolog al tradi;iei antiohiene% de unde a venit Nestorie 7n
ti$6 ce si$6atia 3i 6rietenia 6entru Nestorie a:ost de a dovedii% c+ci el l-a conda$nat deHa 6e Nestorie la
Calcedon 7n 0K(% el a :ost conda$nat ca unul dintre cele trei ca6itole al Sinodul <cu$enic Cinci din
Constantino6ol 7n KK/. #incolo de controversele hristologice el a :ost cunoscut 6entru eIege2a lui
scri6turistic+ valabil+.
148
Multe :rag$ente eIistente ale co$entariilor din Psal$i% 4ene2+% <cclesial 3i CGntarea CGnt+rilor au :ost
atribuite S:Gntului Atanasie% e6isco6ul AleIandriei din /'* 6Gn+ 7n /)/% un lu6t+tor curaHos 7$6otriva
arienilor care a :ost eIilat de trei ori din scaunul lui 3i care este cunoscut 6entru Trei discursuri 1motriva
arienilor 3i &iaa !fntului +ntonie*
149
Ivan Aedorov a stabilit 6ri$a ti6ogra@e 7n Moscova 7n (K,0 dar a :ost 7n curGnd scos a:ar+ de o gloat+
su6ersti;ioas+ ridicat+ de co6iatori de $anuscrise 6ro:esionali. <l a :ost tri$is 7n [adlubov 7n Lituania% unde
a ti6+rit evangheliile 7n (K,* 3i cGnd 6atronul lui a 6ierdut interesul lui 7n 6roiect% $utGndu-se s+ stabileasc+
6ri$a ti6ogra@e 7n Lvov 7n (K)/. Mai tGr2iu a $ers 7n Ostrog 6entru a lucra 6entru 6rin;ul Constantin unde
a ti6+rit biblia Ostrog D(K*&-(K*(E. Mai a6oi a 7ncercat s+ 73i stabileasc+ 6ro6riul a3e2+$Gnt 7na6oi 7n Lvov
dar a $urit acolo 7n (K*/.
150
Petru Msltislavets a :ost asistentul lui Aeodor 7n Moscova. <l a venit cu el 7n Lituania 3i s-a a3e2at 7n =ilna%
unde a ti6+rit <vanghelile 3i Psal$ii.
151
Aa$ilia Chod9ie8ich2 a :ost una dintre cele $ai 6roe$inente :a$ilii nobile 7n Lituania 3i a :ost
si$6atetic+ Re:or$ei Protestante. 4rigorii Chod9ie8ic2% ca6elanul din =ilna% care era ortodoI 3i-a a3e2at tot
venitul 6entru a @nan;a o6era;iile de ti6+rire 6entru al @nan;a 6e Aedorov.
152
A se vedea $ai Hos% sec;ia I=.
153
#es6re ti6+rituri 7n ti$6ul acestei 6erioade a se vedea M. N. !i9ho$irov% BNachale $osc9os9ogo
9ingo6echantiia%C 8c.en7e zais"i 3G8 DMoscova% (.0&E 3i A. =. [ernov% %ac.alo "in#ooc.atania v 3os"e
i na 8"raine DMoscova% (.0)E.
43
argu$entative. Re2ultatul a :ost o curgere de $anuale liturgice% c+r;i devo;ionale%
6a$?ete religioase 3i 6redici.
Cele $ai i$6ortante din aceste ti6ogra@i au :ost 7n Ostrog% unde 6rin energiile
6rin;ului Ostro2hs9ii a 6+rut un centru de educa;ie cultur+. Jntre Biubitorii de
7n;ele6ciuneC care s-au adunat acolo au :ost 4herasi$ S$otri;chii% educatorul
(K0
Ivan
Aedorov% ti6ogra: 6rinci6al% 6reo;ii =asile Sura2schii% autorul 8nei credine unite P2 edinoi
vereQ%
(KK
3i #e$ian Naliva9o D:ratele celebrului het$anE
(K,
3i cu o :ai$+ celebr+% San Liatos%
$ate$atician 3i astrono$.
(K)
#e aceast+ co$unitate la Ostrog [aharia Ko6Fstens9i 3i-a
scris Palindodia( Baici eIistau oratori egali cu #e$ostene.C Aici eIistau doctori bine
antrena;i 7n greac+% latin+ 3i slavon+. Aici eIistau re$arcabili $ate$aticieni 3i astrono$i.
Printr-o eIagerare evident+% cuvintele lui indic+ o i$6resie 6uternic+ 6e care
7ntre6rinderea Ostrog a l+sat-o s6re genera;iile care vor ur$a. <i au cultivat aceia3i
vi2iune a unei culturi slavono-elinice la :el cu$ a :+cut Kurbs9ii.
Lcoala din Ostrog a :ost $odelat+ du6+ un $odel greco-bi2antin. A :ost de $ai $ulte
ori descris+ ca o B3coal+ greac+C 3i era de :a6t o B3coal+ de trei li$biC Ptrilin#ue l7caeumQ
3i de arte liberale. BNon slavonicae duntaIat linguae% sed graecaru$ HuIta atYue latinaru$
artiu$ ereIit 6alaestra$.C
(K*
=isul lui nu s-a $ateriali2at niciodat+M $ai $ult 3coala a
reu3it s+ su6ravie;uiasc+ nu$ai cG;iva ani. Pentru acele vre$uri 6lanul nu era realist. O
cri2+ critic+ a unui 6ersonal cali@cat a eIistat 7n tot locul. Jnv+;+tori co$6eten;i erau
i$6osibil de g+sit% 7n s6ecial 6entru instruc;ie 7n greac+. Jn (K*/ Ostro2;i a luat 7n
considerare angaHarea cGtorva unia;i greci de la colegiul grecesc S:Gntul Atanasie din
Ro$a% dar :+r+ succes. Mai tGr2iu a 6rivit la 4recia. Chiril Lu9aris% viitorul 6atriarh% a
6redat la Ostrog 7ntre (K.0 3i (K.K.
(K.
Ostro2hii a 7ncercat s+ educe studen;i. Ca 3i
154
4herasi$ S$otri;chii a :ost 6ri$ul rector al Acade$iei din Ostrog% colaboratorul 6rinci6al 7n 6reg+tirea
bibliei Ostrog% autorul 6re:a;ei 3i autorul c+r;ii C.eia 1mriei cerurilor) o a6+rare a ortodoIiei 7$6otriva
unia;ilor scris+ 7n (K*0.
155
0esre o credin unit a :ost 6ublicat+ 7n Ostrog 7n (K*/ 3i 6+strat+ 7n Rus"aia istoric.es"aia bibliote"a)
=II% ,&(-.*/.
156
#e$ian Nalivai9o a :ost 6reot la iserica S:Gntul Nicolae 7n Ostrog. Aratele lui Se$erin a :ost
organi2atorul 6ro6riei @r$e de reveren2i care s-a revoltat la c+derea din (K.K 3i a He:uit teritoriul din Hurul
oralului Lu;9% inclusiv teritoriile e6isco6ului !erle;chii% care 7n acele vre$uri era 7n Ro$a 6ri$Gnd
binecuvGntarea 6a6ei 6entru Unia;ia de la rest Da s vedea $ai HosE. Jn ur$+torul an Se$erin a :ost ca6turat
de ar$ata 6olone2+% torturat 7n 7nchisoare ti$6 de un an 3i deca6itat.
157
San Liatos D(K/.-(,&KE% un catolic era 6ro:esor la Universitatea din Cracovia 3i care a :ost de6us din
:unc;ia lui @indc+ s-a o6us re:or$ei calendarului 6a6ei 4rigorie >III. A se vedea $ai Hos.
158
Iacob Sus2a% !aulus et Paulus* PNota autoruluiQ. Iacob Sus2a *(,(&-(,*)E a :ost e6isco6 de Chel$ din
(,K' 3i ca6ul ordinului $onahal Uniat asilian din (,,( 6Gn+ 7n (,,). !aulus et Paulus rut.enae unionis
san#uine beati ?osa.ati transformationis sive 3eletius !motricius a :ost 6ublicat 7n Ro$a 7n (,K,.
159
Chiril Lu9aris a :ost una dintre cele $ai i$6ortante 3i tragice @guri ale isericii OrtodoIe din aceast+
6erioad+. N+scut 7n Creta 7n (K)'% el a 6ri$it o larg+ educa;ia u$anist+ 7n 3coala greac+ din =ene;ia 3i al
Universitatea din Padova. A :ost hirotonit 6reot de v+rul s+u% Meletius Pigas% 6atriarhul AleIandriei 3i tri$is
7n <uro6a de est 6entru a 7i aHuta 6e ortodoc3i 7n lu6ta lor 7$6otriva unirii din rest. <l a 6artici6at la
Sinodul din (K., 7n rest 3i a 7nv+;at 7n 3colile ortodoIe din Ostrog% =ilna 3i Lvov. Aor;at s+ :ug+ 6entru o
vre$e scurt+ @indc+ a :ost acu2at c+ este un s6ion turc% el s-a 7ntors la 3coala din Lvov 6entru o 7nc+ scurt+
6erioad+ de ti$6 7n (,&& 3i a6oi a :ost ales 6atriarh de AleIandria 7n (,&(. Jn ti$6 ce era 6atriarh de
AleIandria% el a dobGndit cG;iva 6rieteni dane2i 3i engle2i cu care a cores6ondat 7n 6roble$e religioase 3i
6rin (,() el a ado6tat o 6o2i;ie 6rotestant+ deschis+ :a;+ de 6roble$e ca tainele 3i icoanele. Jn (,'& Lucaris
a :ost ales 6atriarh de Constantino6ol 3i a devenit un 6unct :ocal al intrigilor constante de sub turci.
3rturisirea sa% $ai 7ntGi 6ublicat+ 7n latin+ la 4eneva 7n (,'.% avGnd un caracter 7n 7ntregi$e 6ro-calvin a
:+cut ca Lucaris s+ @e o ;int+ s6ecial+ a ie2ui;ilor 3i a cur;ii oto$ane% care au :ost res6onsabile 6entru
de6unerea lui 7n (,'(% (,// 3i (,/K. Jn cele din ur$+% 7n (,/* Chiril Lucaris 3i 3rturisirea lui au :ost
conda$nate 7ntr-un sinod 7n Constantino6ol 3i el a :ost arestat de turci cu acu2ele de tr+dare 3i 7n ti$6 ce
c+l+torea 7n eIil a :ost o$orGt de navigatorii lui 6e vas. Cea $ai bun+ $+rturisire a vie;ii lui Chiril a :ost
co$6ilat+ de !ho$as S$ith% Collectanea de C.irillo $ucario DLondra% ()&)EM o lucrare $odern+ des6re Chiril
este 4. A. HadHintoniou% Patriar.ul rotestant DRich$ond% (.,(E.
44
inter6re;i ai Sinodului din rest% 6+rintele Ci6rian% se 6are c+ a :ost unul dintre studen;ii
lui. <l a studiat 7n =ene;ia 3i Padova 3i a6oi a stat 7n $untele Athos. Succesul lui
Ostro2hs9ii 7n aceste 7ndatoriri variate a :ost $odest. Probabil 7ntregul lui 6roiect a :ost
6rea a$biguu 6entru o 7ntre6rindere 6rivat+. Chiar 3i a3a% renu$ele cG3tigat de 3coala din
Ostrog era Husti@cat% nu atGt de $ult 6entru 7$6linirile lui cGt 6entru 6ionieratul s+u nobil.
#e la 7nce6ut co$unitatea Ostrog a :ost 6ro:und i$6licat+ 7n lu6ta cu 6ro6aganda
ro$an+ 3i $ai tGr2iu cu cea a unia;ilor.
(,&
Re:or$a calendarului introdus+ 7n (K*' de 6a6a
4rigorie >III a creat o $are agita;ie.
(,(
Re2isten;a deschis+ a :ost 6uternic+ 7ntr-un anu$it
nu$+r de cartiere 3i 7n Polonia re2isten;a includea anu$i;i ro$ano catolici. San Liatos al
Cracoviei a atacat violent. <I$atriculat din universitate% el s-a dus 7n Ostrog unde a
sus;inut gru6urile ortodoIe care se o6uneau noului calendar. DLiatos a continuat ca$6ania
sa 6Gn+ 7n (,&/E Un alt o6onent viguros al re:or$ei a :ost 4herasi$ S$otri;chi% directorul
3colii din Ostrog 7n (K*&. Un 6a$?et 6ublicat 7n (K*/ denun;+ destul de vehe$ent. Jn
acela3i an iserica Constantino6olului a res6ins :or$al re:or$a calendarului 3i a adus
dis6uta la @nal 6entru ortodoc3i. Jn Polonia 3i Lituania controversa s-a $en;inut 6entru
7nc+ cG;iva ani 6rin 7ncerc+ri 6ersistente de a 6une 7n :olosin;+ noul calendar 7n toat+ ;ara.
Mult $ai se$ni@cativ+ decGt lu6ta 7$6otriva re:or$ei calendarului 3i cea $ai
s6ectacular+ din toate 7ncerc+rile co$unit+;ii din Ostrog a :ost traducerea 3i ti6+rirea
Marii ibliii de la Ostrog. Odat+ cu 6ublicarea ei 7n (K*& Drea@r$at+ 7n (K*( cu anu$ite
a$enda$ente tehniceE% teItul de6lin al ibliei 3i-a :+cut o ast:el de a6ari;ie 7n slavona
bisericeasc+. iblia din Ostrog% r+$Gne un 6unct de re6er 7n istoria biblic+. St+ ca o $are
7$6linire 7n sine% un $onu$ent de erudi;ie% literatur+ 3i teologie.
iblia de la Ostrog a :ost conce6ut+ ca o unealt+ 6ole$ic+ 3i inten;ionat+ 6entru o
circula;ie larg+. Jn Pre:a;+% scris+ de un anu$it 4herasi$ S$otrischii% cititorii au :ost
6uternic averti2a;i 7$6otriva celor care% 6retin2Gnd c+ cursul lor a :ost sus;inut de S@ntele
Scri6turi% Bcu blas:e$ie 7ncearc+ s+ 7i ur$e2e lui Arie 7n 7nv+;+turile lui.C iblii na;ionale
au :ost instru$ente caracteristice 6entru re:or$atori. ibliile 6olone2e 3i cele slavone a
lui Pri$o2 !ruber
(,'
sunt nu$ai cGteva eIe$6le. Jn vestul rus $aHoritatea traducerilor
biblice au a6+rut dinr-un $ediu 6rotestant% 7n s6ecial din cercurile sociniene 3i
antitrinitarienecare 3i-au ba2at $uncile lor 6e cehi sau $ai bine s6us 6e versiunea
6olone2+. =asile !ia6ins9i
(,/
a tradus <vangheliile 7n ielorussia din versiunea (K)' a lui
S2F$non udn% 7n ti$6 ce =alentin Negalevschi 3i-a realiat edi;ia sa 7n =olFnia din biblia
6olone2+ 6e care Marcin au :ost ne$ul;u$i;i de stadiul s+r+c+cios al $anuscriselor cu
care lucrau. Mult 6rea des teItele su:ereau de varia;ii 3i stric+ciuni. !otu3i% 6entru vre$ea
lor% c+rturarii de la Ostrog au avut un $aterial a$6lu 3i bogat 6entru dis6o2i;ia lor. <i au
consultat teItul $asoretic
(,0
3i =ulgata 3i a luat 7n considera;ie noile versiuni cehe 3i
160
A se vedea $ai Hos% sec;ia =.
161
Pa6a 4rigorie >III D(K)'-(K*KE a :ost cunoscut 6entru 7ncerc+rile lui de a cG3tiga Anglia% Suedia 3i chiar
Rusia 6entru catolicis$% cu 6re$oni;ia ordinului ie2uit 3i a universit+;ii gregoriene din Ro$a% 6e care a
7nte$eiat-o. <l este cel $ai bine 6o$enit 6entru nu$irea unei co$isii care s+ revi2uiasc+ calendarul iulian
vechi 3i de 6urtarea reco$and+rilor 6entru a avansa la calendar din 0 octo$brie 6Gn+ 7n (K octo$brie (K*'.
162
Pri$o2 !ruber D(K&*(K*,E a :ost un lider al $i3c+rii luterane 7n Carnolia Do 6rovincie a i$6eriului austriac%
care acu$ este 6arte din IugoslaviaE. Mai 7ntGi el a 6ublicat o traducere slavon+ a <vaghelilor% Aa6telor 3i
<6istolelor c+tre Ro$ani la !Zbingen 7n (KK)-(K,&. Anul ur$+tor el a ad+ugat o traducere a 4alatenilor 3i I
3i II Corintenilor. Mai tGr2iu el a 6ublicat% di$6reun+ cu un alt re:or$ator carnolian% SuriH #al$atin% o biblie
slavon+ co$6let+ al VZrtte$burg 7n (K*0. A se vedea L. Legisa 3i A. 4as6an% eds. I#odvina slovens"e#a
slovsta DLHubliHana% (.K,E% I% 66. '&,-'00.
163
=asile !ia6ins9ii a :ost un nobil $inor din Polo;9 care a tradus 3i a ti6+rit <vanghelile lui Matei% Marcu 3i
Luca 3i a ar+tat o in?uen;+ socinian+. A se vedea M. =. #ovnar-[anols9ii% &* Tiains"ii) eredc.i" Evan#elia
na beloruss"oe narec.ie DSan9. Petersburg% (*..E.
164
Co$unit+;ile iudaice $edievale au 7n$Gnat teItul conson;ional ebraic al =echiului !esta$ent cu 3asora)
un siste$ de vocale 3i divi2iuni 6entru a aHuta 6ronunc;ia 7n citirea 6ublic+ a scri6turilor. 3asora a :ost
standardi2at+ 7n secolul 2ece 3i teItul $asoretic editat de Iacob ben ChaFFi$ 3i 6ublicat 7n =ene;ia 7n (K'0-
45
6olone2e. #in nou ei au veri@cat teItul lor 7$6otriva grecilor% :olosind dou+ edi;ii ti6+riteN
Se6tuaginta Aldin+ din (K(* D=ene;iaE
(,K
3i $arele Comlutensiam Pol7#lot a cardinalului
>i$ens% co$6letat 7ntre (K(0-(K()% dar care nu a :ost reali2at 6Gn+ 7n (K''.
(,,

Cu toate i$6er:ec;iunile evidente% iblia Ostrog o:er+ un teIt $ult $ai acurat 3i de
ba2+ decGt celebra versiune SiItus Cle$entine a =ulgatei D(K.'E.
(,)
<di;iile $oderne ale
ibliei slave se ba2ea2+ esen;ial 6e teItul ibliei Ostrog. #atoria cu care s-au con:runtat
traduc+torii 3i editorii a :ost enor$+M reali2area lor i$ens+. A6arent a luat acestei echi6e
de c+rturari trei sau 6atru ani 6Gn+ cGnd au 7$6linit aceast+ reali2are. <I6erti2a tehnic+ a
:ost o:erit+ de Ivan Aedorov% care avea deHa un anu$it nu$+r de 6roiecte de ti6ar 7n
creditul s+u% inclusiv arta ti6+riturii 7n Moscova. Probabil $ai $ult decGt orice% 7$6linirea
creativ+ a ibliei Ostrog $+rturise3te curgerea unei rena3teri teologice 3i culturale 7ntre
ortodoc3ii Rusiei de vest s6re @nele secolului al 3ais6re2ecelea. #e o 3i $ai $are
se$ni@ca;ie% venirea acestei iblii re?ect+ o leg+tur+ neru6t+ 3i vie cu tradi;ia bi2antin+.
IV
Constantin Ostro*:9ii
Prin;ul Constantin Osro2hs9ii D(K',-(,&*E% 7nte$eietorul co$unit+;ii Ostrog 3i $ai
tGr2iu $onahul =asile a :ost o @gur+ controversat+. <l a :ost $ai 6resus de toate un
6olitician 3i un di6lo$at% dac+ nu cu$va un o$ de stat. Modalitatea lui de abordare a
6roble$elor religioase a :ost 6rag$atic+ 3i cultural+% decGt teologic+. Un nativ din
LituaniaM Ostro2hs9ii a :ost $ai $ult Boccidentali2atC decGt 6rietenul lui Kurbs9ii% care 7n
ciuda gre;ei 6entru tendin;ele 6olitice 3i culturale din Moscova 3i $ult+ din c+rtur+ri$ea
lui se ba2a 6e teIte 3i 6ublica;ii latine r+$GnGnd chiar 3i 7n eIilul 6olone2 un $oscovit
6uternic 3i un greco@l ardent. #in cei doi% ori2onturile culturale ale lui Ostro2hs9ii au :ost
$ai largi% dar 7n vi2iunea lui a :ost $ai 6u;in+ coeren;+. <l a :ost $ai dedicat
7$bun+t+;irilor 3i co$6ro$isului 3i 6olitica lui a ?uctuat de $ai $ulte ori. A+r+ nici o
discu;ie un a6+r+tor 7n:ocat al ortodoIiei% 7n acela3i ti$6 el a Hucat un rol 7n 6reg+tirea c+ii
6entru unia;ie% care a con:erit o cau2+ 6entru cei care l-au nu$it un si$6ati2ator.
Jntr-un anu$e sens 6rin;ul Ostro2hs9ii 6oate @ 6rivit ca 6ri$ul Becu$enistC slav. <l
a avut un interes 6ro:und 7n reconcilierea tuturor co$unit+;ilor 7n Polonia 3i Lituania de a
asigura ordinea 7n do$eniu. <l a 6ledat cu cre3tinii 6entru a coo6era 3i a tr+i 7ntr-o
eIisten;+ onest+. Chiar 3i 6o2i;ia lui 6ersonal+ a :ost cu griH+ i$6licat+. #e3i un ardent
tare al isericii OrtodoIe% Ostro2hs9ii a :ost c+s+torit cu o ro$ano catolic+ 3i a ;inut
leg+turi de :a$ilie strGnse cu calvinii 3i unitarienii. Cel $ai 7n vGrst+ @u% 6rin;ul Sanus2% a
:ost bote2at du6+ ritualul catolic 3i ceilal;ii co6iii% unul a r+$as ortodoI% dar 3i el a avut o
so;ie ro$ano-catolic+.
(,*
Interesele ecu$enice ale lui Ostro2hs9ii au creat sus6iciune 7n cGteva centre. <l a
:ost $ai 7ntGi acu2at de o si$6atie eIcesiv+ :a;+ de socinieni% care 3i ei 6retindeau l+untric
c+ se 7$6+rt+3eau de acelea3i convingeriN BYua$vis religione$ Unitaria$% Yua$ in corde
a$6lectebatur no sit 6ro:essus% Unitarioru$ ta$en Aautor et Patronus :uerit.C
(,.
<ste
(K'K a devenit 6rototi6ul 6entru $aHoritatea versiunilor ti6+rite ale ebraicii =echiului !esta$ent.
165
Paul de Sa$osata% e6isco6 de Antiohia din ',& 6Gn+ 7n ',*% a 6ro:esat o teologie eretic+ accentuGnd
unitatea lui #u$ne2eu 6Gn+ 7n 6unctul $odalis$ului 3i u$anitatea lui Hristos 6Gn+ 7n $o$entul
ado6;ianis$ului Dcre2ul c+ Hristos a :ost un o$ obi3nuit 6e care #u$ne2eu l-a ales s+ @e HristosulE.
166
A se vedea ca6itolul I% nota ((0.
167
A se vedea $ai sus ca6itolul I % nota */.
168
=+rul lui Ostro22hs9ii a :ost Ioan Christo6her !arnovs9i% cu care Petru Saga a tr+it 6entru doi ani. Aiica
lui Ostro2hs9ii s-a c+s+torit cu San Kis29a% nobilul socinian conduc+tor 7n Lituania. Pentru o genealogie a
:a$iliei a se vedea S. VolW% 5niazio4ie lite4s"o<rusc7 DVar3ovia% (*.KE.
169
B=indiciae 6ro Unitarioru$ in Polonia Religionis libertate% ab <Yuite Polone conscri6tae%C 7n Christo6her
Sandius% Bibiot.eca +ntitrinitariorum) DAreistadii-A$sterda$% (,0*E.
46
adev+rat c+ Ostro2hs9i le-a ad$irat siste$ul lor educa;ional 3i dedicarea :a;+ de valorile
culturale. <l nu a e2itat s+ 7i 7ntoarc+ s6re aHutor. #e 6artea ortodoc3ilor el l-a 7$6uternicit
6e socinianul Motovil+.
()&
Pentru a scrie o res6ingere a celebrei c+r;i des6re Petru S9arga%
0esre unitatea Bisericii lui 0umnezeu sub un stor PO ideosci 9osciola o2ego 6od
iednF$ 6astr2e$ F o 4re9i$ od teF iednosci odsta6entu% 2 6re2est oroga F u6o$inae$ do
narodo8 rus9ich 6r2F 4re9ach stoHacFch% =ilna% (K))Q
()(
cu care ie2ui;ii 3i-au lansat
ca$6ania lor literar+ 6entru a 7i cG3tiga 6e ortodoc3i 6entru Polonia la unirea cu Ro$a.
()'
Kurbs9ii a :ost t+$Giat cu actul lui Ostro2hs9ii. Pentru el Motovil+ era Bun de6utat al lui
AntihristC 3i un ucenic al lui Arie%
()/
Aotinus
()0
3i Pavel de Sa$osata.
()K
BLiderii cre3tini au
$ers la eItre$e de insolen;+ 3i 6rostie%C se 6lGngea el%C c+ ei hr+nesc 3i cultiv+ ace3ti
dragoni otr+vi;i 7n casele lor% dar ei le angaHea2+ ca a6+r+tori 3i ca asisten;i.C Ceea ce este
3i $ai ui$itor% ei 7i chea$+ s+ 6+stre2e iserica duhovniceasc+ a lui #u$ne2eu 7$6otriva
duhurilor satanice 3i i-a obligat s+ scrie c+r;i 7$6otriva latinilor 6e Hu$+tate cre3tini.C
Probabil intransigen;a lui Kurbs9ii a :ost 7$6+rt+3it+ nu$ai de cG;iva% cu $ult $ai $ul;i
din cei care Ostro2hs9ii 7i citea2+ ca BereticiC 7n cau2a ortodoI+. Pentru a e2ita sau a
lGnce2i 7n scru6ule era un risc 3i o lu6t+ $ult 6rea $are 7n aceast+ lu6t+.C
Uverturile Becu$eniceC ale lui Ostro2hs9ii nu s-au li$itat nu$ai la 6rostestan;iM ele
au aHuns 3i la ro$ano catolici. Cu $ai $ulte oca2ii el a :ost de acord cu celebrul $isionar
ie2uit Antonio Possevino%
(),
la :el 3i cu nun;iul 6a6al olognetii.
())
A$bii au ra6ortat 7n
Ro$a c+ trebuiau s+ @e converti;i. Ostro2hs9ii a adus aceste delibera;ii un nu$+r de laici
3i clerici 3i cGnd 6roble$a unit+;ii isericii a aHuns la regele Lte:an atorF. Jn acest
$o$ent Ostro2hs9ii a considerat 7n a ob;ine unia;ii greci de la colegiul S:Gntul Atanasie 7n
Ro$a 6entru a 7nv+;a 7n Ostrog% de3i du6+ 6lanul lui 3coala de la Ostrog a trebuit s+
r+$Gn+ 7n :ort+rea;+ a unei ortodoIii stricte. Mai tGr2iu el l-a convins 6e Ada$ PocieH
DPotFiE%
()*
viitorul $itro6olit uniat 3i adev+ratul arhitect al isericii Uniate din Polonia%
170
Motovil+ Dscris Moto8ilo sau Moto8illoE% un unitarian obscur% 6robabil un lituanian% se 6are c+ a :ost un
$ilenarist. Singura in:or$a;ie 6e care o ave$ des6re el este o scrisoare scris+ de 6rin;ul Kurbs9ii 7n (K)*.
Cartea lui nu a :ost niciodat+ 6ublicat+.
171
Petru S9arga D(K/,-(,('E a :ost cel $ai in?uent ie2uit 6olone2 al vre$urilor lui. Vel 3i-a 7nce6ut cariera
ca 3i cancelarul arhie6isco6iei catolice din Lvov% unde a 7nce6ut contacte 6ri$are cu Ostrot2hs9ii. #u6+ ce a
intrat 7n ordinul ie2uit% el a aHutat la 7nte$eierea 3colilor din Sarosla8 3i =ilna% cGnd colegiul din =ilna a
devenit 6ri$a universitate ie2uit+ 7n (K)*% S9arga 3i 6ru$ul s+u rector. C+r;ile lui% scris+ de :a6t cu trei ani
7nainte de a @ 6ublicat+% tratau iserica greac+ 3i tradi;ia Sinodului de la Aloren;a. Princi6alele sale
argu$ente 6entru reuniune erau c+ 7$6+ratul bi2antin 3i 6atriarhul au acce6tat de :a6t unirea de la
Aloren;a% restaurGnd ast:el unitatea 7ntregii iserici sub 6a6+ care eIista cu cGteva secole $ai 7nainte 3i c+
6atriarhul conte$6oran grec era sub do$ina;ia u$ilitoare a turcilor 3i a :ost ales 3i de6us 7n con:or$itate cu
dre6tul canonic. Cartea a :ost reti6+rit+ 7n (K.& cu o dedica;ie 6entru Regele Sigis$und III% la curtea c+ruia
S9araga a :ost 6redicatorul o@cial din (K**. Jn 6re:a;a la a doua edi;ie S9arga s-a 6GlGns c+ ortodoc3ii boga;i
3i nobili DOstro2hs9iiE au cu$6+rat toate co6iile 6ri$ei edi;ii 3i l-a ars 3i l-a obligat 6e rege s+ 7ncea6+
negocierile cu e6isco6ii 6rounire. S9arga a :ost re6re2entativul regelui 3i 6rinci6alul teolog catolic la
Sinodul din rest 7n (K., cGnd a :ost rati@cat+ 6entru 6ri$a dat+ unirea 3i a lucrat neobosit 6Gn+ la $oartea
sa 7n (,(' 6entru a 6ro$ova cau2a catolic+ 7ntre ortodoc3i 3i 6rotestan;i. A se vedea S. !retia9% !"ar#a 4
dzie-ac. i literaturze unii brezesc"ie DCracovia% (.('E.
172
Jn $od curios% 6ri$a edi;ie a c+r;ii lui S9arga este dedicat+ lui Ostro2hs9ii 3i 7n 6re:a;a autorului se re:er+
la conversa;iile care le-au avut $ai 7nainte des6re subiect.
173
A se vedea $ai Hos% nota ((.
174
Aotinus al Sir$iu$ului a :ost conda$nat 7n /0K ca un $odalist sau ca unul care sus;inea c+ !at+l% Aiul 3i
#uhul S:Gnt sunt doar trei eI6resii di:erite sau o6era;ii ale unui #u$ne2eu.
175
Pavel de Sa$osata% e6isco6 de Antiohia din ',& 6Gn+ 7n ',*% a 6ro:esat o teologie eretic+ accentuGnd
unitatea lui #u$ne2eu 6Gn+ 7n 6unctul $odalis$ului 3i u$anitatea lui Hristos 6Gn+ 7n 6unctul
ado6;ianis$ului 3i u$anitatea lui Hristos 6Gn+ 7n 6unctul ado6;ianis$ului Dcre2ul c+ Iisus a :ost un o$
obi3nuit 6e care #u$ne2u l-a ales ca s+ @e Hristos.E.
176
Ca6itolul I% nota (0.
177
Alberto olognetti a :ost nuniul aal 7n Polonia din (K*( 6Gn+ la $oartea sa 7n (K*K.
47
care a luat s@ntele ordine 3i a6oi de3i s+r+cia ro$an+ a lui PocieH nu erau secrete% a
s6onsori2at 6ro$o;ia lui la e6isco6ie.
Ostro2hschii 73i avea 6ro6ria sche$+ 6entru reunire cu Ro$a 3i a :ost 6reg+tit s+
$earg+ la Ro$a 6entru a discuta cu 6a6a. CGnd 7n cele din ur$+ unirea s-a reali2at%
Ostro2schii nu a ur$at 3i la sinodul din rest convenit 7n (K., 6entru a 6ro$ova
reunirea% el a condus :or;ele o6o2i;iei care au 6erturbat 7nce6uturile. Mul;i ani $ai a6oi el
a :ost organi2at ca un lider al $i3c+rii re2isten;ei ortodoIe care a 7nce6ut 6e teritoriile
vestice. Ostro2hschi nu a :ost inconsistent 7n aceste ac;iuni. =i2iunea sa a unit+;ii era
destul de di:erit+ de cea negociat+ cu unia* !otul de acolo a :ost 7$6linit de e6isco6ii
locali care au ac;ionat clandestin 3i singuri. Aceasta a conturat direct 6lanul lui
Ostro2hschi 6entru o discu;ie de6lin+ 3i co$un+ a toate subiectele i$6licate% 6recu$ 3i
a6robarea de la isericile din Moscova 3i Moldova. CGnd la s:Gr3itul Sinodului% iserica
OrtodoI+ a :ost declarat+ ilegal+ 7n Polonia 3i Lituania% Ostro2hschii a 7nce6ut o ca$6anie
:ervent+ 6entru a aduce 7n discu;ie aceast+ deci2ie. a2Gndu-3i lu6ta sa 6e dre6tul 3i
necesitatea Blibert+;ii religioase%C el s-a g+sit din nou tras s6re 6rotestan;i% care de o
anu$it+ 6erioad+ de ti$6 su:ereau de discri$inare sub lege 3i a c+ror a$enin;are :a;+ de
ortodoIie a :ost acu$ ecli6sat+ de catolicis$ul ro$an.
Cu $ult $ai 7nainte ca ortodoc3ii 3i 6rotestan;ii s+ caute s+ se al+ture :or;elor 7n
lu6ta lor co$un+ 6entru libertate religioas+. Singura 3ans+ de succes const+ 7n ac;iunile
lor concentrate. Unindu-3i 6ro6riile lor :or;e 7n (K)& 6rin M+rturisirea Sando$ire2
PCon:essio sando$iriensisQ%
().
6rotestan;ii 7n (K.K la @nele Sinodului din !urn au 6reluat
subiectul coo6er+rii cu ortodoc3i. Jntr-o scrisoare% Ostro2hschi a averti2at aceste sinod c+
unirea ortodoI+-ro$an+ era 7n 6reg+tire 3i 3i-a 6rogra$at 6ro6ria solidaritate cu
6rotesta;ii. <l a declarat c+ 7n o6inia lui ortodoc3ii erau $ai distan;i :a;+ de ro$ani dar
a6ro6ia;i de evanghelici DcalviniE.
(*&
Jn (K.. a con:erin;+ unit+ s-a 7ntGlnit 7n =ilna% cu
re6re2entativii ortodoc3i de c+tre un $ic gru6 condus de Ostro2schi.
(*(
Ordinea i$ediat+ a
a:acerilor a :ost de a :or$ula o 6oli;+ co$un+ 7n lu6ta 6entru libertate religioas+. .Odat+
ce cele dou+ gru6uri au :ost 7$6reun+% s-a ridicat i$ediat ideea de unitate. Aa;+ de
aceasta $e$brii clerici ai 6+r;ii ortodoIe s-au dovedit reticen;i 3i eva2ivi% dac+ nu chiar
ostili. Princi6alul vorbitor 6entru unire a :ost 7n delega;ia 6rotestant+ Si$on !eo@l
!urnovschii% 6re3edintele Ar+;iet+;ii cehe boe$iene 7n Polonia.
(*'
<l a argu$entat c+ 7n
anu$ite condi;ii 6rotestan;ii 3i ortodoc3ii 6uteau @ uni;i 3i citea negocierile ;inute 7n (0K(-
178
Ada$ PocieH D$ort 7n (,(/E% un nobil in?uent 3i un castelan 7n rest% a crescut ca 3i calvinist 3i nu$ai $ai
tGr2iu s-a al+turat isericii OrtodoIe. <l 3i-a luat nu$ele $onahal de HF6atie 3i a devenit e6isco6 de rest
3i =ladi$ir 7n (K./. La scurt ti$6 $ai tGr2iu% la o 7ntGlnire secret+ din !orcFn 7n (K.0% el s-a declarat 7n
:avoarea unirii cu Ro$a 3i a 7nce6ut s+ lucre2e $ai 7ndea6roa6e cu un alt e6isco6% !erles9ii Da se vedea nota
(&*E% 7n 6ro$ovarea unit+;ii 7ntre restul clericilor ortodoc3i din Lituania. Jn ( iunie (K.K el a se$nat un
$esaH :or$al cu Regele Sigis$und II anun;Gnd c+ el 3i al;i cG;iva e6isco6i au :ost gata s+ intre 7n co$uniune
cu Ro$a 3i c+ la c+derea anului el a c+l+torit 7n Ro$a cu !er;chii 6entru a 6re2enta unirea cu 6a6a Cle$ent
=III. Jn (K.. el a :ost declarat $itro6olit unit de Kiev. O biogra@e a lui PocieH de I. Savc9F a6are 7n ?ubilen-a
"ni.a v JKK litni ro"ovini smerti 3itroolia ?at7a Poti7a DLvov% (.(0E% 66. (-(//.
179
Confessio !andomiriensis a :ost 6rodusul unui sinod ;inut 7n (K)& ca @ind 6roiectul unei uni@c+ri
6rotestante. Confessio a r+$as nu$ai cre2ul calvinilor 3i al Ara;ilor Dboe$ieniE cehilor. Sinodul a ;inut a3a
nu$itul Consensus sandomiriensis) care a :ost o 6ledoarie 3i o lu6t+ 7$6otriva anti-trinitarienilor 3i ro$ano
catolicilor.
180
Institutiones c.ristianae) celebrul co$6endiu al teologiei calvine a :ost 6ri$a dat+ ti6+rit 7n asel 7n (K/,
3i revi2uit 3i eItins 6Gn+ la $oartea lui Calvin 7n (KK.. A se vedea S. Calvin% Instituiile reli#iei clavine) tradus
de A. L. attles3i editat de S. !. McNeil DPhiladel6hia% (.,&E% ' volu$e.
181
Incidental% 7n vre$ea lui Sigis$und II Augustus D(K0*-(K)'E negocierile cu Bcei de credin;e di:eriteC au
:ost o 6arte a unui 6rogra$ catolic liberal.C PNota autoruluiQ.
182
Pentru descrierea c+l+torii lui !urnovschii c+tre Sando$ire2 7n (K)& a se vedea K. <. S. Soerensen%
L"umenisc.e bestrun#en den olnic.en rotestanten DCo6enhagen% (.0'E.
48
(0K' 7ntre CaliItins de Praga 3i iserica din Constantino6ol% care s-a @nali2at 7n
7n;elegere.
(*/
Ur$Gnd con:erin;ei din =ilna% anu$i;i 6rotestan;i au schi;at un $e$orandu$ care a
citat 6roe$inent 6uncte de acord 7ntre evanghelici 3i ortodoc3i 3i a 6lasat subiecte care
cereau o discu;ie $ai detaliat+. Aceasta a :ost tri$is+ la Costantino6ol. #e3i ortodoc3ii nu
s-au 7$6+rt+3it de aceast+ ac;iune% Ostro2hschii se 6are c+ a si$6ati2at cu ea. Meletie
Pigas% 6atriarh de AleIandria 3i locum tenes al tronului ecu$enic% a 7ncuno3tin;at c+ a
6ri$it $esaHul%
(*0
dar reluctant de a intra 7n a:acerile 6olone2e% el 3i-a ;inut re6lica eva2iv+
3i :+r+ nici o dedica;ie. Meletie l-a autori2at 6e eIarh% Chiril Lucaris% care atunci locuia 7n
Polonia% s+ discute 6ro6unerea la nivele locale. A6arent nu s-a :+cut ni$ic. Jn cele din
ur$+% era uto6ic s+ se a3te6te c+ o unire evanghelic+ ortodoI+ 6utea @ :or$at+ 6entru a
contracara Unirea de la rest. !otu3i% tot e6isodul a avut o se$ni@ca;ie sobr+ 6entru
viitor. Jn ti$6ul negocierilor 7ntre 6rotestan;i 3i ortodoc3i% 6roble$a unirii a :ost 6us+ 7n
ter$enii care de@neau Bunitatea credin;eiC ca o o6o2i;ie co$un+ cu credin;a latin+. Ca 3i
consecin;+ ortodoc3ii s-au g+sit 7n 6o2i;ia unde 6unctul lor de vedere trebuie reali2at 7n
sche$a tensiunilor euro6eneN Ro$a sau Re:or$a.
#e3i 6lanul 7n;elegerii doctrinare 6us de =ilna nu a $ai 6ri$it nici o de2voltare%
coo6era;ia ortodoI-6rotestant+ a continuat. Pole$i3tii ortodoc3i au :olosit eItensiv
literatura anti-ro$an+% 7n s6ecial cu 6rivire la su6re$a;ia 6a6al+% unde au :olosit regulat
argu$ente avansate la cele $ai $ari sinoade Re:or$atorii din asel 3i Constan;a.
(*K
#estul de 6o6ular a :ost 0e reublica ecclesaitica) celebra carte a lui Marco Antonio de
#o$inis D(K,,-(,'0E% odat+ arhie6isco6 ro$an de S6alatro% care a 6+r+sit iserica
Angliei. Jn traducere% cartea lui a circulat 7n :or$+ de $anuscris de la slavii din Rusia de
vest.
(*,
Probabil 3i $ai 6ole$ic+ a literaturii 6ole$ice ado6tate de scriitori ortodoc3i 7n
acest $o$ent a :ost +o"risis% 6ublicat+ 7n (K.) sub nu$ele lui Christo6her Ailalet
DPhilalethesE. A :ost inten;ionat+ ca o re6lic+ la cartea lui S9arga des6re sinodul din rest.
Pretin2Gnd c+ aceast+ carte era o traducere% care 6robabil a 6rostit nu$ai cG;iva% autorul
s-a distins D7ntr-un :el ti6ic 6entru socinieni care au venit s+ a6are ortodoIiaE 7n s6atele
unui 6seudoni$ literar% de3i se 6are c+ identitatea lui era cunoscut+ 6entru $ul;i
conte$6orani. <rudi;ia curent+ a stabilit% de3i nu cu o certitudine @nal+% c+ el nu a :ost
nici un slav 3i nici un ortodoI% ci calvinul Martin ronschi% un di6lo$at 6olone2 care
6entru o vre$e a sluHit ca secretarul lui Lte:an atorF.
(*)
#ease$enea el a :ost un
6artici6ant activ la 7ntGlnirile 7ntre <vaghelici 3i ortodoc3i 3i un 6rieten a a6ro6iat al
:a$ilei Ostro2hschi.
(**
#ac+ 7ntradev+r ronschii a :ost autorul la +o"risis% atunci este
183
A se vedea $ai sus% nota )&.
184
Meletie Pigas D$ort 7n (,&(E a :ost destul de activ 7n 7ncerc+rile o6use de unire cu iserica ro$ano
catolic+ 7n Lituania 3i 7n insula Chios. Princi6ala lui lucrare r+$Gne I. Mali3evschii% +le"sandris"ii atriar".
3eletii Pi#as i e#o uc.astvie v dela". russ"oi er"vi DKeiv% (*)'E% ' volu$e.
185
#es6re Sinodul din Constan;a% a se vedea $ai sus% nota K. Sinodul din asel s-a 7ntGlnit 7n (,/( 6entru a
corecta di:erite abu2uri $onetare 7ntre ierarhia ro$ano catolic+. Pa6a <ugen I= l-a $utat 7n Aerrara 7n (0/)
D ca6itolul I% nota K'E. #ar 6artidul conciliarist de la sinod s-a re2vr+tit% de6unGndu-l 6e 6a6+ 3i tri$i;Gndu-3i
6ro6ria tru6+ 7n Constantino6ol 6entru a dobGndii 6artici6area grecilor 7ntr-un 6roiect de unire. 4recii% au
ales s+ $earg+ cu ?ota 6a6al+ al Sinodul din Aerrara-Aloren;a 3i re6re2entativi de la Sinodul din asel au
recunoscut recG3tigarea 6a6ei Nicolae = 3i l-a de2$e$brat 7n (00..
186
Cartea lui Marco Antinio de #o$inis a :ost 6ublicat+ 7n (,() 3i a@r$a c+ 6a6a a :ost singurul inter ares
P6ri$ul 7ntre egaliQ :+r+ nici o alt+ Hurisdic;ia asu6ra altor e6isco6i.
187
ronschi a :ost tri$is de dou+ ori ca a$basador 7n Khan 7n Cri$ea. Aceste vi2ite au ins6irat celebra sa
0escritio Tataria DCollonia Agri6% (K*KE. PNota autoruluiQ. Mai eIist+ o edi;ie rus+ a acestei c+r;i% BO6isanie
KrF$a%C 7n [a6is9i Odess9ago obshchestva istorii i drevonstei DOdessa% (*,)E% vol. I=.
188
Casi$ir Ne;eschi a s+rt+torit Cartea lui Beraldr7 P4herbovnic9Q $en;ionGndu-l 6e ronschi 7n ter$eni
care ?atea2+.
49
6lau2ibil c+ Ostro2hschi 6entru a doua oar+ a :ost instru$ental 7n listarea unui 6rotestant
6entru a contracara ro$ano catolicis$ul Bdin 6artea celor de religie greac+.C
(*.
Uelul autorului 7n +o"risis a :ost de a anali2a 6rocedeurile Sinodului din rest
dintr-un 6unct de vedere legal 3i canonic. AvGnd un 6uternic tact de discernere 7n lucrarea
sa% cel 6u;in 7n 6+r;ile cheie% este in?uen;a lui Institutiones C.ristianae a lui Calvin*
(.&
<tosul 6rotestant este evident 7n accentul 6e dre6turile lait+;ii 7n iseric+ 3i 6e autoritatea
$ini$+ a e6isco6ilor. O tr+s+tur+ si$ilar+ caracteri2ea2+ sec;ia de 7ncheiere a tratatului%
dedicat 6a6alit+;ii. Aici autorul a :olosit noua 3i volu$inoasa carte de c+rturarul dane2
Sigrandus Lubbertus D(KK,-(,'KE% intitulat+ 0e aa romano D(K.,E% 7n care 6a6a este
identi@cat cu Antihristul.
(.(
A6arent cartea lui Lubbertus a avut o larg+ circula;ie 7ntre
ortodoc3i% cu cG;iva scriitori i$6ortan;i care au 6us-o 7n :olosin;+N Meletie S$ortri;chi%
(.'
7n $amantaie entru o biseric ecumenic aostolic P!hrenos% (,(&QM [aharia
Ko6istenschi% 7n PalinodiaM Lte:an [i2ani% 7n BPredici des6re S:Gntul Chiril al Ierusali$ului
des6re Antihrist 3i vre$urile lui.C
(./

I$6actul 6e care literatura 6rotestant+ a avut-o asu6ra credincio3ilor ortodoc3i nu
trebuie s+ @e negliHat+. O Br+$+3it+C de 6rotestantis$ a r+$as ca o 6arte din $entalitatea
Rusiei de vest 3i @ind 3i $ai 6uternic+ in?uen;a latin+ nu a eradicat-o. Mult $ai
6ericuloas+ 3i de o se$ni@ca;ie $ai $are a :ost obiceiul scriitorilor ortodoc3i de a aborda
6roble$e teologice 7n sche$a de re:erin;+ vestic+. Res6ingerea ro$ano-catolicis$ului nu
7nse$na 7nt+rirea ortodoIiei 3i $ulte din argu$entele 6rotestante 7$6otriva catolicis$ului
sunt inco$6atibile cu 6rinci6iile ortodoIe. !otu3i 6ole$i3tii ortodoc3i :+r+ s+ voiasc+ sau
:+r+ griH+ le-au angaHat% cu re2ultatul c+ un nu$+r de 6roble$e 6rotestante l-au aca6arat
:+r+ 6erce6;ie. Literatura 6atristic+ era rar+% circu$stan;+ cu6rins+ de ba2area general+ a
literaturii conte$6orane grece3ti. !eologia greac+ trecea 7n acele $o$ente 6rintr-o cri2+%
c+rturarii greci au studiat la 3colile din vest% 7n =ene;ia% Padova% Ro$a% 7n 4eneva sau
Vittenburg. <i erau acas+ $ai $ult 7n inova;iile $oderne 7n loc de tradi;ia bi2an;ului. Jn
secolul al 3ais6re2ecelea ele erau de :a6t culori 6rotestate% 7n ti$6 ce de late ori erau de
culori latine. Ar @ destul s+ nu$i$ 3rturisirea ortodo, D(,//E a lui Chiril Lucaris% un
docu$ent calvin 7n duh 3i liter+. Lucr+rile lui Lucaris erau a6reciate 7n Rusia de vest.
Probabil aceast+ in:u2ie de 6rotestantis$ era inevitabil+. Indi:erent care a :ost ca2ul% sub
in?uen;a vestic+% idealul antic al culturii occidentale 7nce6ea s+ se e6ui2e2e 3i s+ dis6ar+.
Mai eIista o alt+ solu;ie la 6roble$a Ro$eiN abandonarea B7nv+;+turilor str+ineC 3i
ab;inerea de la discu;ii 3i de2bateri. Acest 6unct de vedere s-a r+s6Gndit 7n ;inuturile
189
+o"risis este cunoscut+ c+ a eIistat 7n cel 6u;in dou+ versiuni% 6olona original+ 3i o ada6tare 6entru
Rusia de =est. ronschi a $ers $ai tGr2iu 7n unia;ie.
190
Institutione C.ristianae) celebrul co$6endiu al teologiei calvine% a :ost ti6+rit+ 7n rest 7n (K/,% revi2uit+
3i eItins+ 6Gn+ la $oartea lui Calvin 7n (KK.. A se vedea S. Calvin% Instituiile reli#iei cretine) tradus+ de A.
L. attles 3i editat+ de S. !. McNeill DPhiladel6hia% (.,&E% ' volu$e.
191
Luca al elgradului l-a avut ca unul dintre ;elurile sus;inerii sale @nanciare.
192
4hedeon laban D$ort 7n (,&)E% e6isco6 de Lvov% care a :ost de :a6tul unul dintre 6ri$ii e6isco6i ortodoc3i
din Rusia de vest care a :ost 7n :avoarea uniri 3i care a se$nat declara;ii 6ro-uniune 7n rest 7n (K.& 3i 7n
So9al 7n (K.0. nu$ele lui $ai a6are 7n declara;ia din iunie (K.K 6e care PocieH 3i !erle;chii au adus-o 7n
Ro$a. Jn acest $o$ent% el a renun;at la idea unirii 3i 7n iulie a aceluia3i an el a alc+tuit un 6rotest :or$al 7n
curtea local+ s6unGnd c+ a se$nat o coal+ de hGrtie alb+ 6e care !erle;chii a sus;inut-o 7n 6lGngerile
7$6otriva o6resiunii guvernului 6olone2 al isericii OrtodoIe. Prin ur$are el a :ost un o6onent al isericii
Uniate 3i a :ost nu$it eIarhul Meletie Pigas 7n (K.).
193
!ratatul lui [i2ani a :ost inclus 7ntr-o colec;ie cunoscut+ ca 5irillova "ni#a D(,00E% care a :ost destul de
6o6ular+ 7n secolul al 3ai6sre2ecelea 7n Moscova% unde bine7n;eles% nu se 3tia c+ argu$entele 6roveneau
dintr-o surs+ calvin+. Lte:an [i2ani a :ost un 7nv+;+tor la 3colile :r+;iet+;ii 7n Lvov Dunde $ai tGr2iu a devenit
rectorE 3i =ilna. Un o6onent viguros al unirii% el a 6ublicat o carte intitulat+ Biserica roman 7n (K.,% 6entru
care a :ost conda$nat ca eretic d esinodul 6rounia;ie de la rest 7n acela3i an. Jn (K..% la instiga;iile
e6isco6ului uniat PocieH% el a :ost eIilat din =ilna de ordinul regelelui Sigis$und al III-lea 3i soarta lui
subsecvent+ este necunoscut+.
50
vestice 7n aceia3i 6erioad+. Cel $ai $are eI6onent a :ost Ivan =i3enschi D$ort $ai 7nainte
de (,'KE. Se 3tiu 6u;ine de biogra@a lui% cu eIce6;ia a ceea ce 6oate @ 6rivit din $ultele
sale scrieri. N+scut 7n 4alicia% =i3enschi% a6arent a 6ri$it 6u;in+ educa;ie. !rebuie c+ a
6lecat s6re $untele Athos destul de tGn+r% unde a r+$as 6entru tot restul vie;ii. DOdat+% 7n
(,&, s-a 7ntors 7n 6+$Gntul s+u natal% dar :+r+ s+ se $ai g+seasc+ 7n largul s+u a 6lecat
7na6oi 7n AthosE. =i3enschi s-a re:erit la el ca un o$ si$6lu% Bun 6eregrinator s+racC
Pgoliastrranni9Q 3i 7ntr-un $od si$ilar% so@stica;ile intelectuale ale vestului cu o
Bsi$6litate ase$+n+toare 6oru$beluluiC 3i Bo 6rostie 7n :a;a lui #u$ne2eu.C Acestea nu
trebuie luate 6rea literar. O anali2+ griHulie a scrierilor lui sugerea2+ c+ era dincolo de
$i3c+rile literare 3i @loso@ce curente din Polonia 3i Rusia de =est.
=. Perets
(.0
a @r$+ c+ =i3enschi Ba :ost 7n2estrat cu verv+ 3i stil literar.C <l a :ost :+r+
7ndoial+ un scriitor de talent% direct% cu :or;+% :recvent crud% dar original 3i la 6unct. Pro2a
lui este 6lin+ de vigoare 3i u$or% oca2ional urcGndu-se la 7n+l;i$i 6ro:etice. =i3enschi a
7nv+;at aceste argu$ente de la P+rin;iM 7n $od sigur +reoa#itica a l+sat o 6uternic+
a$6rent+ 6e stilul lui. <l a :ost adGnc 7nr+d+cinat 7n teren bi2antin% de3i nu 6rin li6sa unei
educa;ii $ai largi. Accentul lui central era 6e tradi;ie 3i aceasta 7n cel $ai ele$entar stilN
$erge;i la iseric+% asculta;i canoanele 3i rGnduielile% nu v+ contra2ice;i. =i3enschi a
res6ins toat+ B7n;ele6ciunea 6+gGn+C P6agans9aia $udrostQ Bra@na$entele $eseriei
retoriceC 3i Bra;iona$entul ornatC :+r+ nici o cali@care P$as9arii ra2u$Q. <l s-a o6us
scolasticis$ului 7n stilul lui% $etod+ 3i substan;+ 3i a res6ins toate Bra@na$entele
7ndatoririlor istoriceC 6recu$ 3i restul Bso@stica;ilor eIterne lu$e3ti.C Ca un $onah
adev+rat% el nu a avut iubire sau gust 6entru civili2a;ie. <l s-a adresat celor de HosN Bo tu%
rusule% si$6lu 3i needucat% ;ine <vanghelia 7n care se ascunde via;a ve3nic+ 6entru tine.C
So@stica;ilor 6+gGne =i3enschi a o6us si$6litatea credin;ei% Boctoihul atot7n;ele6t.C
(.K
!otu3i 7n 6ro6riul s+u :el el 6oate @ retoric. B<ste $ai bine 6entru tine s+ sluHe3ti
Horologhionul%
(.,
Psaltirea% Octoihul% <6istolele 3i <vangheliisle 3i restul c+r;ilor isericii
3i s+ 7l $ul;u$e3ti 6e #u$ne2eu 7n si$6litate 3i 6rin ur$are s+ cG3tigi via;+ ve3nic+ sau
s+ 6+trun2i 7n;elesul lui Aristotel 3i Platon 3i s+ @ nu$it 7n aceast+ via;+ un @loso: 3i a6oi
s+ $ergi 7n 4heen+O =i3enschi intr+ aici 7n ini$a 6roble$ei. A$enin;area unia;iei 6utea @
de6+3it+ nu$ai 6rintr-un si$6lu e:ort% 6rintr-o re7nnoire 3i revitali2are a vie;ii l+untrice.
OrtodoIia nu 6utea triu$:a 6rin de2bateri 3i re2olu;ii% ci nu$ai 6rin ascetis$% o
7n;ele6ciune s$erit+ 3i rug+ciune intens+.
#i@cultatea cu 6o2i;ia lui =i3enschi este c+ 7n realit+;ile istorice date era i$6osibil
de evitat de2baterea. Subiectele ridicate cereau r+s6uns sau alt:el ortodoc3ii riscau s+
lase i$6resia c+ nu aveau ni$ic de riscat. Reticen;a 3i t+cerea nu era o alternativ+
6er$anent+. O6onen;ii trebuiau 7ntGlni;i% 6rovoc+rile lor con:runtate 3i contraatacul
trebuia s+ @e la nivelul 3i 7n ter$enii lor. =ictoria nu ar @ venit 6rin re;inere% ci 6rin
de6+3ire. #e :a6t% =i3enschi nu s-a o:erit de la interven;ie. Ar destul s+ $en;ion+$
Eistola ctre eiscoii aostai D(K.) sau (K.*E.
(.)
!otu3i scrierea lui este interesat+ de
6redica;ia ulti$+N lu$escul bisericii conte$6orane 3i 7nHosirea standardului cre3tin.
Abordarea lui =i3enschi :a;+ de 6roble$+ a :ost 7n 7ntregi$e ascetic+. Lu$escul care
a$enin;a iserica o vedea ca venind din vest 3i antidotul ei trebuia s+ r+$Gn+ @del
tradi;iei estului. Nu a :ost nu$ai o si$6l+ che$are la o re2isten;+ 6asiv+. A :ost o invita;ie
de a intra 7n lu6t+% dar o lu6t+ a duhului% Bun r+2boi nev+2ut.C
194
=ladi$ir Peretts D(*)&-(./,E a :ost un istoric literar cunoscut.
195
2ctoe.os sau Bcartea celor o6t noteC a3ea2+ i$nele s6eciale :olosite 7n ciclul sluHbelor isericii OrtodoIe.
196
Borolo#.ionul este o carte de sluHbe care con;ine sluHba ceasurilor% a 6sal$ilor% 6+r;ile cititorilor 3i a
cGnt+re;ilor 3i di:erite alte sluHbe.
197
Scrierile lui =i3enschii au :ost re6roduse 7n +"t7 iu.noi i zaadnoi Rossi DSan9 Petersburg% (*,KE% II% '&K-
'&).
51
Unirea de la /rest; 2(r,)iet,)ile4; %,n,stirea de la Kie3 a Pe0terilor
Unia;ia a 7nce6ut ca o schis$+ 3i a r+$as a3a. #u6+ a6ta :ra2+ a unui istoric
bisericesc $odern $itro6olitul Macarie Dulga9ovE% Bunirea din Lituania sau din teritoriile
Rusiei de vest% a 7nce6ut cu o anate$+.C
(.*
8niaia a :ost :unda$ental o $i3care clerical+%
o lucrare a cGtorva e6isco6i se6ara;i 3i i2ola;i de co$unitatea isericii% :+r+ un consensus
lebis sau du6+ cu$ se eI6lica 7n acele vre$uri% Bsecret+ 3i ascuns+% :+r+ cuno3tin;+
P6ora2u$enieQ oa$enilor cre3tini.C <a nu 6utea decGt s+ 7$6r+3tie iserica OrtodoI+% s+
se 6redea co$unit+;ii credin;ei 3i s+ 7nstr+ine2e ierarhia de oa$eni.
Acela3i $odel a :ost ur$at la o dat+ $ai tGr2ie 7n alte localit+;i% 7n !ransilvania 3i 7n
regiunea car6ato-rus+ a Ungariei. Pretutindeni re2ultatul a :ost o situa;ie s6ecial+ 3i
anor$al+N la ca6ul ortodoc3ilor st+tea o ierarhie uniat+. Ierarhii au v+2ut 6lecarea lor 7n
:a;a autorit+;ii ro$ane ca o Breuniune a isericii%C dar 7n realitate isericile erau $ult $ai
7nstr+inate decGt oricGnd. #u6+ cu$ 73i ur$ea2+ logica 6ro6rie% noua ierarhie uniat+ 3i-a
luat re2isten;a de la oa$eni 6rin neascultarea canonic+ a unei autorit+;i stabilite%
rebeliunea unei tur$e neorGnduite 7$6otriva unor 6+stori cinsti;i% credincio3i ortodoc3i%
din 6artea lor% au v+2ut 7n re2isten;a :a;+ de ierarhie% a3a nu$it-a lor Bneascultare%C ca
7$6linirea datoriei cre3tine% cererea de neuitat de loialitate 3i @delitate. BNici 6reo;ii% nici
e6isco6ii% nici $itro6oli;ii nu ne vor $Gntui% ci nu$ai taina credin;ei 3i 6+strarea
6oruncilor lui #u$ne2eu% acestea ne vor $Gntui%C scria Ivan =i3enschi de la $untele
Athos. <l a a6+rat dre6tul cre3tinilor 6reavoslavnici de a de6une 3i soate a:ar+ orice
e6isco6 a6ostat%C ca cel 6u;in cu acel ochi r+u al 6astorului s+ $earg+ 7n 4heen+.C Acesta
a :ost un s:at ha2ardos. Situa;ia a devenit 7nc+rcat+ de a$biguitate 3i co$6leIitate.
Unia;ia din Polonia nu nu$ai c+ a ru6t iserica estic+% a 7nstr+inat co$unitatea
ro$ano catolic+. CreGnd un al doilea s:Gnt ordin sub autoritate 6a6al+% s-a creat o
dualitate 7n iserica occidental+. O B6artid+ de6lin+ de rituriC nu a :ost niciodat+ 7$6linit+
sau recunoscut+ 3i nici cele dou+ tur$e de ascultare co$un+ nu au devenit una.
!ensiunile 7ntre est 3i vest au intrat acu$ 7n via;a isericii Ro$ano Catolice. R+s6Gndindu-
se% ele s-au intensi@cat. Ast:el din 6unct de vedere sociologic% 8niaia s-a dovedit un e3ec.
Singura cale de ie3ire din acest i$6as sau a3a s-a 7nce6ut a crede% a :ost 6rintr-o
inter6retare gradual+ DBlatini2areaCE isericii uniate. Aceast+ tendin;+ a :ost din nou
7nvigorat+ de un alt senti$ent. Jnc+ de la 7nce6ut $ul;i au v+2ut ritul vestic ca
Bschis$atic%C chiar 3i 7n alian;a ro$an+. <i au si$;it c+ era o acu$ulare str+in+% o
concesie tactic+ care trebuie tolerat+ 6entru $otive strategice% dar destinat+ s+ o:ere o
integrare de6lin+ 6entru uni:or$+% adic+ ritul latin. #e aici istoria subsecvent+ a uniaiei
7n stadiul 6olone2o-lituanian a 7nce6ut a @ do$inat+ de aceast+ grad+ de uni:or$itate%
aceast+ dorin;+ de Blatini2are.C
S-a $en;inut de 6artea ro$ano-catolic+ c+ aceast+ 6arte ro$ano-catolic+ era
nor$al+% un se$n de via;+ organic+ 3i dovad+ de vitalitate. Jn acest sens a :ost adev+rat+.
Indi:erent care a :ost ca2ul unia;ia 7n :or$a ei $atur+ a :ost destul de di:erit+ de ceea ce
s-a conce6ut. !rebuie recunoscut c+ indi:erent care a :ost ca2ul 7n (K.K 3i chiar de cea
hr+nit+ de 6ri$ii lideri cre3tini. S-a obiectat c+ o ast:el de institu;ie Bbi2antin+C cu greu
6utea su6ravie;ui 7ntr-un stadiu care 6rin 6rinci6iu 3i as6ira;ie a :ost 7n 7ntregi$e vestic%
cu atGt $ai $ult 6entru cGteva regiuni slave care au intrat sub Moscova 3i c+tre gru6urile
ortodoIe BintransigenteC care au :ost $utate din griHa 6olone2+. !oate acestea sunt nu$ai
c+i slabe 3i eu:e$ice de a s6une c+ 7n 6rinci6iu uniaia a 7nse$nat o B6oloni2are%C ceea ce
este eIact ceea ce s-a 7ntG$6lat istoric. ine7n;eles aceasta a :ost unul dintre ;elurile
originale. Interesul statului 6olone2 a cerut o integrare cultural+ 3i duhovniceasc+ 6entru
198
Mitro6olitul Macarie D(*(,-(**'E a :ost un distins istoric 3i teolog rus din secolul al >I>-lea 3i a :ost :+cut
$itro6olit de Moscova 7n (*).. Princi6ala sa lucrare este un volu$ de treis6re2ece volu$e Istoria russ"oi
er"vi DSan9 Petersburg% (**.-(.&/E.
52
cre3tini 3i toc$ai 6entru acest $otiv 6ri$ul stadiu a 7ncuraHat 3i a6oi a sus;inut uniaia*
Aceasta a su6ravie;uit 3i s-a datorat stadiului interven;iei. Politic% dease$enea uniaia a
:ost un e3ec. A 6ro$ovat $ai $ult re2isten;+ decGt integrare 3i a ad+ugat Bschis$a
su?etului%C o Bschis$+ 7n tru6ul 6olitic.C Cel+lalt i$6uls 6a6al 6entru uniaie Da6arent
ideea $i3c+toare 6entru $isionarii ro$ano catolici ca PossevinoE au c+utat o unire
adev+rat+ a isericilor% 7$br+;i3Gnd toat+ iserica rus+ 3i dac+ era 6osibil toate isericile
estice. Aceast+ as6ira;ie religioas+ distinct+ a dat o lovitur+ :atal+ 6rin care a :ost
7$6linit+ cultural 3i 6olitic% 6rin toc$ai ceea ce a :ost nu$it o dovad+ de succes 3i
vitalitate. Unirea de la rest a r+$as cu$ a 7nce6ut% o B7nstr+inare local+C 6entru
$aHoritatea 6+r;ii 3i 6+strat+ 6rin $otive 3i :or;e cu un caracter non-teologic. Unia;ia de la
rest nu s-a ridicat dintr-o $i3care 6o6ular+ 3i religioas+. A :ost co$6unerea a cGtorva
e6isco6i ortodoc3i care atunci erau 7n controlul e6isco6iilor ortodoIe 7n statul 6olone2o
lituanian. A devenit cunoscut c+ actul nu ar @ conda$nat 7n;elegerea sau si$6atia
tru6ului de6lin al isericii% 6utea nu$ai continua ca o a:acere clandestin+. Aiindu-i :ric+
c+ toat+ del+sarea 6utea o6rii toat+ 7ntre6rinderea% e6isco6ul PocieH 3i !erleschii au 6lecat
7n Ro$a.
(..
=estea acestui co$6lot secret a devenit 6ublic+ 3i chiar 3i cGnd erau de6arte a
7nce6ut un 6rotest deschis 7$6otriva unia;iei. Sindoul de la rest a :ost convocat la
7ntoarcerea lor. A :ost dese$nat 6entru o 6ro$ovare sole$n+ a unei fait acoomli% nu
6entru discu;ie. Mai 7nainte ca $e$brii s+ se adune% a a6+rut o ru6tur+ 7n rGndurile
ortodoc3ilor. Au re2ultat dou+ sinoade% care s-au 7ntGlnit si$ultan 3i care s-au $utat 7n
direc;ia unor re2olu;ii o6use. BSinodul UniatC a :ost sus;inut de re6re2entativii coroanei
6olone2e 3i ai ierarhiei latine% cu cG;iva ierarhi din iserica OrtodoI+. A tras un instru$ent
6entru 6re:erin;ele ortodoIe :a;+ de Scaunul A6ostolic% care a :ost se$nat de 3ase
e6isco6i 3i trei arhi$andri;i. La Bsinodul ortodoIC a 6artici6at un eIarh al 6atriarhului
ecu$enic DNichi:orE%
'&&
un e$isar de la 6atriarhul AleIandriei DChiril LucarisE% trei e6isco6i
DLuca% $itro6olit de elgrad
'&(
3i Mihail Ko6istenschiE% 6este dou+ sute de clerici 3i un
nu$+r larg de clerici aduna;i 7ntr-o ca$er+ se6arat+. <i nu au :ost de acord cu unia;ia 3i
au de6us acei e6isco6i 7n cau2+% anun;Gnd ac;iunile lui 7n nu$ele 3i cu autoritatea
6atriarhului ecu$enic% care avea o Hurisdic;ie su6re$+ asu6ra $itro6oliei ;inuturilor
Rusiei de vest. #eci2ia Bsinodului ortodoIC a :ost denun;at+ de e6isco6ii unia;i 3i res6ins+
de statul 6olone2. #e aici ur$a2+ c+ toat+ re2isten;a unia;iei a :ost construit+ ca o6o2i;ie
:a;+ de ordiniea eIistent+ 3i orice scriere critic+ a actului a :ost etichetat+ ca o o:ens+
cri$inal+. <Iarhul Nichi:or% care 6re2ida asu6ra Bsinodului ortodoI%C care a 6ersecutat 3i
conda$nat ca un agent al statului str+in.
'&'
Ca o $+sur+ @nal+% a :ost declarat c+
Bcredin;a greac+C nu era recunoscut+ ca lege. Cei care au r+$as credincio3i ortodoIiei nu
au $ai :ost si$6lu stig$ati2a;i ca Bschis$aticiC ci 3i declara;i Brebeli.C Ceea ce 6entru
stat 7n acest $o$ent era o 6roble$+ de Bunitate religioas+C s-a trans:or$at 7ntr-o
6roble$+ de Bloialitate 6olitic+.C Pentru credincio3ii ortodoc3i% ei trebuiau s+ 6reg+teasc+
199
#es6re PocieH% a se vedea $ai sus% nota *). Kiril !erleschi D$ort 7n (,&)E a :ost un e6isco6 ortodoI de
Lu;9. CGnd 6atriarhul Iere$ia II al Constantino6olului a trecut 6rin Rusia de vest% el l-a nu$it 6e !erleschii
eIarhul s+u 3i l-a instruit s+ nu$easc+ sinoade obi3nuite cu e6isco6ii locali. !erleschii a :olosit aceste
sinoade 6entru a :ace aranHa$ente 6entru unia;ia cu Ro$a% 7nce6Gnd cu o 7ntGlnire la rest 7n (K.&% la un
an du6+ vi2ita lui Iere$ia.
200
Nichi:or a :ost vicarul 6atriarhului Iere$ia cGnd acesta a $urit 7n (K.0 3i a reu3it s+ $en;in+ $ai $ult+
$+sur+ de autoritate 7n anarhia care a ur$at 7n Constantino6ol. <l a :ost 7nte$ni;at ca 3i s6ion Dla cererea
guvernului 6olone2E 7n dru$ s6re =lahia% dar Ostro2hschii a reu3it s+ asigure eliberarea lui 6entru a 6utea
6re2ida asu6ra sinodului ortodoI. Au eIistat boci:er+ri dac+ el 6utea sau nu :ace a3a 7n ti$6 ce scaunul
6atriarhal din Constantino6ol era liber. Chiril Lucaris% re6re2entativul 6atriarhului Pigas% care era con3tient
de situa;ia din Constantino6ol% i s-a adresat 3i Pigas i-a con@r$at deci2iile cu un a$ $ai tGr2iu. Jnc+ din
(K.* Nichi:or a :ost arestat de 6oli;ia 6olone2+ ca un s6ion turc 3i eIecutat.
201
Luca al elgradului a avut ca unul dintre ;elurile lui sus;inerea @nanciar+.
202
<l a :ost subiectul i$6eriului oto$an% cu care Polonia a :ost 7ntr-o 6roast+ 7n;elegere de $ai $ult+ vre$e.
53
acu$ o a6+rare teologic+ a credin;ei lor 3i $ult $ai urgent s+ lu6te 6entru o recunoa3tere
legal+.
Lu6ta ortodoc3ilor 7$6otriva unei unia;ii a :ost $ai 6resus de toate o $ani:estare a
unei con3tiin;e cor6orate a oa$enilor isericii. Mai 7ntGi 6rinci6alele centre au :ost =ilna
3i Ostrog. Jn curGnd Lvov a ie3it 7n :a;+% ca s+ se al+ture de c+tre Kiev. Li $ai i$6ortant a
:ost schi$bul 7n stratele sociale des6re care a6ologe;ii ortodoc3i 6uteau s+ se ba2e2e 6e
si$6atie 3i sus;inere. Jn 2ilele lui Kurbschi 3i Ostro2hchi cau2a ortodoI+ a :ost sus;inut+
de 7nalta aristocra;ie Ps2alachtaQ% 7n ur$+toarea genera;ie% :a$iliile nobile au
eI6eri$entat un eIod 3i o integrate cultural+ 7n societate 6olone2+ 7nalt+. O alt+ 6resiune
a :ost eIcluderea Bschis$aticilorC din toate 6o2i;iile i$6ortante din serviciul civil sau 7n
orice do$eniu al vie;ii. Pentru a 7nlocui aristocra;ia 7n 6ri$ele linii a6+rarea ortodoI+ au
a6+rut or+3enii. La 7nce6utul secolului% cosacii sau $ai s6eci@c a3a nu$i;ii B:r+;ia
cavalerilor Regi$entului [a6oro2he%C 3i-a asu$at consecin;ele.
'&/
Jn acela3i an a avut loc o
i$6ortant+ $uta;ie institu;ional+. Rolul conduc+tor 7n a6+rarea ortodoIiei a :ost asu$at
acu$ de celebra B:r+;ietateCPbra;vaQ% a c+rei leg+turi s-au r+s6Gndit 7n curGnd asu6ra
tuturor teritoriilor vestice.
Originea :r+;iet+;ii este 7nc+ obscur+. S-au enun;at di:erite teorii% dar nici una nu
este conving+toare 6e de6lin. Cel $ai sensibil 6unct de vedere sugerea2+ c+ ele au
7nce6ut ca organi2a;ii 6arohiale 3i la un anu$it $o$ent 7n anii 6roble$ati2a;i care au
6recedat unia;ia% 6robabil 6rin (K*& s-au trans:or$at 7n Bcor6ora;ii 6entru a6+rarea
credin;ei%C cG3tigGnd ast:el con@r$area ecclesial+. Ar+;ietatea din =ilna 3i Lvov 73i avea
6ro6riile B7ndru$+riC a6robate de 6atriarhul Iere$ia
'&0
3i a6oi nea3te6tat a 6ri$it
6rivilegiile regale.
'&K
Jn a:acerile eIterne :r+;iet+;iile erau autono$e. Unii s-au bucurat de
statutul de stavroi#.iiM adic+ au :ost scutite de Hurisdic;ia e6isco6ilor locali% care 7i 6unea
sub conducerea 6atriarhului Constantino6olului. Pri$a :r+;ietate care a 6ri$it statutul a
:ost Lvov% ur$at+ de =ilna% Lu;9% Slu; 3i Kiev 3i $ai a6oi de Movil+. Ar+;ietatea din Lvov a
avut 6entru o vre$e autoritatea 6atriarhului de a su6raveghea ac;iunile e6isco6ilor locali%
inclusiv rolul de a 7l Hudeca ca 3i curte de instan;+ @nal+. Orice deci2ie de vinov+;ie
condus+ de :r+;ietatea 6urta i$ediat anate$a celor 6atru 6atriarhi estici. Aceast
203
Ste6ele din Marea Neagr+ au :ost l+sate de2olate de c+tre devast+rile t+tarilor 7n secolele 6ais6re2ece 3i
cincis6re2ece 3i acestei regiuni dincolo de controalele guvernelor% nobililor 3i do$nitorilor% c+ ;+ranii $unci;i
au 7nce6ut s+ $igre2e la @nele secolului al cincis6re2ecelea 6entru a crea o via;+ liber+ 6entru ei. Ace3ti
oa$eni% cunoscu;i ca 3i Bcossac9sC au :ost :or;a;i s+ se organi2e2e 7n bande ar$ate 6entru a 73i a6+ra
libertatea 7$6otriva gru6urilor de t+tari 3i au crescut 7n t+rie 3i nu$ere 7n tot secolul al 3ais6re2ecelea. Jn
(KK& ei au construit o :ort+rea;+ 7n [a6oro2ioan $ai DBHos de re6e2iciuniCE regiune a rGului #ni6er care a
devenit un centru ti$6uriu al activit+;ii lor $ilitare. I$ediat ei au devenit o :or;+ $ilitar+ 6otent+% cG3tigGnd
st+6Gnia asu6ra t+tarilor 3i a turcilor 3i o $are :or;+ social+% a3e2Gnd cG$6uri 6e stabili$ente nobile 7n
Lituania 3i atrGgGnd ;+r+ni$ea a?at+ sub o6resiune la nu$erele lor. 4uverul 6olone2o-lituanian a 7ncercat
continuu s+ 7i subHuge% @e 6rin ac;iune $ilirat+ direct+ @e 6rin succese dar nu a re2ultat su6unerea lor
ulti$+ sau 6rin a 7i cita 7n serviciul 6ro6riei lor 6oli;e str+ine% care a e3uat din cau2a :a6tului c+ guvernului
6olone2 nu a :ost niciodat+ ca6abil s+ 73i ;in+ 6ro$isunile de a 7i 6l+ti 6e ca2aci 3i a le res6ecta libertatea.
#in cau2a :a6tului c+ ace3ti ca2aci erau oca2ional 7n sluHba regelui Poloniei ei s-au nu$it BcavaleriC 3i din
cau2a organi2a;iei social de$ocratice a gru6ului lor ei 3i-au nu$it ar$ata ca o B:r+;ietateC 7ntreag+. Pentru
o $+rturisire general+ a ridic+rii activit+;ilor ca2acilor a se vedea M. Hru3evschi% 2 istorie a 8crainei DNe8
Haven% (.0(E% (00-0,(.
204
Jn (K*, 6e dru$ s6re Moscova% unde a venit ca s+ g+seasc+ :onduri a s:Gr3it 6rin a stabilii 6atriarhatul de
la Moscova 3i din nou 7n (K**-(K*. 7n ti$6ul c+l+toriei lui de 7ntoarcere. Autorit+;ile 6olone2e au :ost
neobi3nuit de 6rietenoase cu el% 6robabil @indc+ si$;eau c+ era 7nclinat s6re unia;ie% dar 3i @indc+ nun;iul
6a6al olognetti 3i ie2uitul Possevino au reali2at o sche$+ ca s+ 7l $ute 6e Iere$ia din scaunul lui @e 7n
Kiev% Lvov sau =ilna unde era sub in?uen;+ ro$an+. Pentru atitudinea catolic+ a c+l+toriei lui Iere$ia a se
vedea O. Halec9ti% 0e la 'lorena la Brest MDEJF<DNFOP) 66. '(/-'/K.
205
5arolevsc.ie rivilei* Marele ducat al Lituaniei a :ost o con:edera;ie slab+ de BteritoriiC 3i se obi3nuia ca
Marele Prin; s+ garante2e autono$ia 6entru aceste 6rinci6alit+;i $ai $ici 6rin rivile#ii sau B6orunciC
s6eciale. Aceast+ 6ractic+ s-a eItins la :r+;iet+;i.
54
aranHa$ent neobi3nuit 6oate @ eI6licat de anor$alitatea situa;iei% 7n ti$6 ce ulti$ul
ele$ent de de6enden;+ 7n Rusia de vest era ierarhia. !otu3i% a con:erii o ast:el de 6utere
cor6urilor laice era o aventur+ 7ndr+2nea;+. A+r+ 7ndoial+ aceast+ cre3tere :+r+ de
6recedent de 6utere laic+% 7n toat+ 6robabilitatea cu abu2urile conco$itente a :ost un
:actor 6uternic care a 7nclinat anu$i;i e6isco6i s6re Ro$a% cu cre2ul c+ Ro$a 6utea reu3ii
7n restaurarea autorit+;ii necesare. Con?ictul 3i 7nstr+inarea reali2ate 7ntre ierarhie 3i laici
du6+ i2bugnirea unia;iei a creat o at$os:er+ nes+n+toas+ a:ectGnd con3tiin;a religioas+ a
a$belor. A+r+ nici o 7ndoial+ nici o 6erioad+ 7n via;a isericii Ruse de vest nu a :ost $ai de
7ncercat decGt ierarhia ortodoI+ de 6atriarhul !eo:an al Ierusali$ului 7n (,'&% vre$e 7n
care e6isco6atul ortodoI era e6ui2at.
'&,
Ne7n;elegerile 3i loviturile din ace3ti ani 7ntre
:r+;iet+;iile 3i autorit+;ile bisericilor locale au :ost atGt de nu$eroase 3i serioase c+ 6Gn+
3i stabilirea unei ierarhii canonice nu a 6utut restaura 7n curGnd ordinea isericii.
Continuarea neca2urilor a :ost asigurat+ atunci cGnd statul 6olone2 a re:u2at cu
7nc+6+;Gnare s+ recunoasc+ aceast+ nou+ ierarhie.
Restaurarea unei ierarhii canonice a :ost 6recedat+ de ni3te negocieri eItensive
7ntre 6atriarhul !eo:an I= 3i di:erite cercuri din Rusia de vest% unde a stat doi ani. A6oi el
a $ers 7n Moscova% unde a avut oca2ia s+ discute situa;ia cu cele $ai 7nalte autorit+;i de
acolo% 6atriarhul Ailaret 3i ;arul Mihail.
'&)
Pe dru$ s6re Ierusali$% !eo:an a vi2itat din nou
Polonia. #e aceast+ contactele lui au inclus 6e ca2aci% a6oi condu3i de Het$an Peter
Kona3evici-SagadaichnF% un student al 3colii din Ostrog% unul dintre 7nte$eietorii 3colii
:r+;e3ti din Kiev era un o$ cu o a6lecare cultural+ genuin+.
'&*
Jn $i3c+ri cu greu
6re$editate% 7n dou+ rGnduri !eo:an a aranHat s+ hirotoneasc+ e6isco6i% creGnd 3ase
ierarhii noi% 7ntre care 3i $itro6olia din Kiev. CG;iva din noii e6isco6i au :ost cunoscu;i
6entru educa;ia lorN Iov ore;chi% directorul 3colilor din Lvov 3i Kiev% care acu$ era
$itro6olit de Kiev%
'&.
Meletie S$ortri;chi% un asociat al Acade$iei din =ilna% care 3i el a
6artici6at la cGteva acade$ii ger$ane
'(&
3i Ie2echil Kurtevici% @ul unei :a$ilii 6rinciare 3i
6entru o vre$e un student la Universitatea din Padova.
'((
Jn ciuda unor ast:el de cali@c+ri%
noii ierarhi ortodoc3i s-au g+sit din nou angaHa;i 7ntr-o lu6t+ a$ar+ 6entru autoritate.
iserica uniat+ 3i statul 6olone2 au contestat a$bele hirtonii% 6retin2Gnd c+ !eo:an a :ost
un intrus% un i$6ostor 3i chiar un s6ion turc. Nu$ai 7n (,/'% i$ediat du6+ $oarea Regelui
206
!eo:an era 7n dru$ s6re Moscova 6entru a c+uta :onduri atunci cGnd a :ost 7ntrebat de clericii ortodoc3i 7n
Kiev s+ hirotoneasc+ un $itro6olit 3i 7nc+ cinci al;i e6isco6i. Jn acest $o$ent autorit+;ile catolice erau
eItre$ de ostile% dar casacii ortodoc3i au dobGndit st+6Gnia virtual+ a regiunii 9ieviene 3i i-a dat lui !eo:an
6rotec;ia lui 3i eIcort+ $ilitar+ ca s+ 6lece din ;ar+.
207
Ailaret a :ost 6atriarh al Moscovei din (,(. 6Gn+ 7n (,// 3i @ul lui% Mihail Ro$anov D(,(/-(,0KE a :ost
6ri$ul ;ar al dinastiei Ro$anov% care a durat 6Gn+ 7n (.(). 7$6reun+ au restaurat ordinea 7n Rusia du6+
Bti$6ul neca2urilor.C
208
SagadaichnF D$ort 7n (,''E s-a distins 7n conducerea c+l+toriilor 6e $are 7$6otriva turcilor% asediind
suburbiile Constantino6olului de $ai $ulte ori. <l a condus o eI6edi;ie la Moscova 7n (,(* care a reu3it 7n
cucerirea Moscovei. Prin sGrguin;ele sale $ilitare 3i 6rin di6lo$a;ia lui X ;inGnd ar$ata 6olone2+ la distan;+
@ind de acord s+ le dea cererilor lor 6Gn+ ce guvernul le v-a o:erii ceva aHutor X el a reu3it s+ st+6Gneasc+
Ucraina. Aiind un cre3tin ortodoI stabil 3i un sus;in+tor al 3colilor ortodoIe 3i a co$unit+;ii de la Kiev%
6rotec;ia lui SagadaichnF 7$6otriva autorit+;ilor 6olone2o catolice era de ne6re;uit 6entru rena3terea
isericii OrtodoIe 7n Rusia de vest.
209
Iov ore;chii D$ort 7n (,/(E era un eI6ert 7n greac+ 3i latin+% la :el de bine ca 3i 7n 6+rin;ii bisericii. Jntre
lucr+rile lui cele $ai re$arcabile au :ost +nt.olo#.ionul Do traducere a teItelor liturgice grece3tiE% DKiev%
(,(.E 3i +ollia aolo#ia 3eletina !mortritsa"o DKiev% (,'*E.
210
A se vedea $ai sus% nota (&(.
211
Kurtevici D$ort 7n (,',E a :ost hirotonit e6isco6 de =ladi$ir 7n =olFnia. #u6+ ce a :ost :+cut e6isco6%
autorit+;ile 6olone2e% care nu ar recunoscut nici una dintre aceste hirotoniri% l-au a$enin;at cu 7nchisoarea
3i Kurtevici a :ost obligat s+ 6lece 7n Moscova% unde 3i-a 6etrecut ulti$ul an al vie;ii ca arhie6isco6 de
Su2dal.
55
Sigis$und III% a :ost ierarhia ortodoI+ ca6abil+ s+ cG3tige de la succesorul ei% regele
Vladisla8 I=% recunoa3terea legii.
'('
Proble$ele cu statul 6olone2 nu au :ost singurele cu care s-au con:runtat ortodoc3ii.
Jn general a :ost un se2on ulti$% un veac al con?ictului interniceain 3i al grevei% un veac al
r+2boaielor 3i al con?ictelor. A @ constructivi 7n ast:el de condi;ii nu era u3or. <ra di@cil de
organi2at o acitivitate religioas+ siste$atic+ 3i de a crea un siste$ de 3coal+ obi3nuit+.
<ra 3i $ai greu s+ se 6+stre2e o anu$it+ :or$+ de cal$ 3i claritate a gGndirii% atGt de
indis6ensabil+ 7n via;a $in;ii. !otu3i 6u;in s-a 7$6linit% de3i nu este 6osibil s+ se ateste
se$ni@ca;ia de6lin+.
Jn cG$6ul educa;iei :r+;ietatea a luat 7ntGietate. <i au organi2at 3coli X ca 3coala din
Ostrog X care a :ost 6lanat+ 6e $odel grecesc. Jn cele din ur$+% 6o6ula;ia greac+ din
ora3ele Rusiei de Sud 3i Moldova erau 7n acest $o$ent destul de observabil% cu toat+
regiunea sluHind ca o arie $aHor+ a dias6orei grece3ti.
'(/
Contactul cu Constantino6olul a
:ost :recvent 3i obi3nuit. In?uen;a greac+ se 6utea si$;ii 7n toate 3i nu a s:Gr3it s+ se
o6reasc+ 6Gn+ la @nele secolului al 3a6tes6r+2ecelea. Lcoala :r+;iet+;ii din Lvov a :ost
7nte$eiat+ de un 6relat e$igrant% Arsenie% arhie6isco6 de <lassona 3i un student al
6atriarhului Iere$ia.
'(0
Aici du6+ (K*,% li$baHul grecesc a devenit t+cut dac+ nu cu$va
6rinci6ala tr+s+tur+ din curicu$ul. Inevitabil o anu$it+ no$enclatur+ a devenit greac+.
Jnv+;+torii% de eIe$6lu% erau nu$i;i ca didascali 3i studen;ii nu$i;i sudei* Jn (K.(
Arsenie a co$6ilat o gra$atic+ greac+% 6e care a 6ublicat-o 7n greac+ 3i slavon+. a2at+
$ai $ult 6e gra$atica lui Constatin Lascaris
'(K
3i din Manualele lui Melancton%
'(,
Martin
DKrasusE Crusius
'()
3i Clenard Louvain.
'(*
La 3coala :r+;easc+ din Lvov% la :el ca 3i la =ilna
3i Lu;9% era neobi3nuit 6entru studen;i s+ 7nve;e s+ vorbeasc+ ?uent 7n greac+. Nici nu a
eIistat o de@cen;+ a literatur+ greac+. Cataloagele listelor bibliotecilor :r+;e3ti erau edi;ii
ale clasicilor X Aristotel% !ucitide 3i al;ii ase$enea. Predicatorii 6uteau citi din teItul grec
al Scri6turilor 7n 6redicile lor. Jn toate titlurile grece3ti era $oda c+r;ilor 3i a 6a$?etelor
3i 7n general li$baHul literar al Rusiei de =est din acele vre$uri erau satura;i de li$baH
literar. A6arent tot duhul 7nv+;+turii 3i tot etosul era elinic. <ste adev+rat c+ latina era d la
212
Re6re2entativii ortodoc3i la dieta electoral+ din (,/' au :ost destul de 6uternici 6entru a 7l :or;a 6e @ul lui
Sigis$und% Vladisla8 I= D(,/'-(,0*E% s+ recunoasc+ $itro6olia ortodoI+ a Kievului 3i 6atru alte scaune
e6isco6ale 3i s+ 7$6art+ 6ro6riet+;ile bisericii 3i a $+n+stirilor 7ntre ortodoc3i 3i unia;i.
213
Colonia greac+ din Ne2hin% 7n districtul lui Chernigov% datea2+ din aceast+ 6erioad+.
214
Jn anii care au ur$at Arsenie s-a $utat 7n Moscova% 6ri$ind scaunul de arhie6isco6 7n !ver 3i a6oi 7n
Su2dal. PNota autoruluiQ. Patriarhul Iere$ia al Constantino6olului a :ost de6us de turci 7n (K*K 7n ti$6 ce
rivalul lui !eole6t II% care a ;inut tronul 6atriarhal din (K*K 6Gn+ la 7ntoarcerea la 6atriarhat 7n (K*,% 3i-a
tri$is doi e$isari la Moscova 6entru a solicita :onduri 6entru a satis:ace cererile 6re2ente ale turcilor.
Arsenie a :ost unul dintre e$isari. La c+l+toria de 7ntoarcere a :ost in:or$at c+ !eole6t a 6+r+sit 6uterea 3i a
decis s+ r+$Gn+ 7n Lvov% unde Iere$ia s-a o6rit 7n dru$ s6re Moscova. #u6+ ce i-a relatat des6re situa;ia din
Moscova% Iere$ia a decis s+ 73i aduc+ elevul cu el 3i ast:el Arsenie a :+cut o a doua c+l+torie $ai 7nainte de a
se $uta 6entru bine. <l a scris des6re c+l+toriile lui 7n 4recia% care a :ost 6ublicat+ cu o traducere latin+ 7n
Paris 7n ()0..
215
Constantin Lascaris *(0/0-(K&(E a :ost un $e$bru al :a$iliei i$6eriale de $ai 7nainte. CGnd
Constantino6olul a c+2ut sub turci 7n (0K/ Lascaris a 6lecat 7n Italia% unde a 6redat greac+ la 3colile din
Milan% Ro$a 3i Na6oli. 4ra$atica% Rotomata sau Grammatica Graeca sive comndium octo orationis
artium) 6ublicat+ 7n (0),% a :ost 6ri$a carte ti6+rit+ 7n greac+ 3i a :ost 6uternic in?uent+ 7ntre u$ani3tii
euro6eni.
216
Phili66 Melancton D(0.)-(K,&E% $arele re:or$ator care a condus $i3carea 6rotestant+ 7n 4er$ania du6+
$oartea 6rietenului s+u Martin Luther 3i care a :ost 6rinci6alul autor al M+rturisirii de la Augsburg. Unul
dintre u$ani3tii euro6eni 3i 6rintre 6ri$ii care a 6ro$ovat studiul li$bii grece3ti% a 6ri$it titlul de
B6erce6tor al 4er$anieiC 6entru rolul s+u 7n educa;ie. Institutiones Graeca Grammatica a :ost 6ublicat+ 7n
(K(..
217
Martin DKrasusE Cruisus% un 6ro:esor de greac+ 7n !Zbingen 7n Hurul lui (KKK a :ost unul dintre 6ri$ii
c+rturari 3i teologi. A se vedea Germanno#raecia Dasel% (K*KE 3i Turco<Graciae) libri octo Dasel% (K*0E.
218
Clenard Dsau Clenardus% (0.K-(K0'E a scris gra$atici grece3ti 3i ebraice% care au sluHit ca teIte standard
7n $ulte universit+;i.
56
7nce6ut o 6arte a curicu$ului la 3colile de :r+;ietate. Pe de-a 7ntregul B7nv+;+tura latin+C
era 6rivit+ ca o 7n?oritur+ sau chiar ca 3i o Bso@stica;ieC 6ericuloas+. #edica;ia lui [aharia
Ko6istenschi era cGt se 6oate de ti6ic+N Blatini2an;ii studia2+ silogis$e 3i argu$ente% se
antrenea2+ 6entru dis6ute 3i a6oi 7ncearc+ s+ de2bat+ unul cu altul. Slavii ortodoc3i 3i
grece3ti au 6+strat adev+rata credin;+ 3i 3i-au invocat dove2ile din S@ntele Scri6turi.C
Jn (,(K% 7n acela3i an 7n care celebra :r+;ietate din Kiev a :ost 7nte$eiat+% o colonie
de $onahi educa;i era 7n re2iden;+ 7n M+n+stirea 9ievian+ a 6e3terilor% adunat+ acolo din
Lvov de noul arhi$andrit 3i stare; <lisei Pleten;chi.
'(.
Jn (,() ti6ogra@a balaban+
''&
a :ost
adus+ de la Striatin la $+n+stire% unde a :ost 6us+ 7n :olosin;+. Princi6alele 6ublica;ii au
:ost c+r;i liturgice 3i scrierile 6+rin;ilor% dar 3i alte lucr+ri 3i autori $erit+ s+ @e
$en;iona;i. Mai 7ntGi eIist+ un $e,icon slavono ucrainean PLe9si9on slaveno Rossis9i i$en
tol9ovanieQ co$6ilat de P$avo DPa$@lE erFinda% un $oldovean 3i ti6+rit 7n (,').
''(
#intre
lucr+rile originale ale c+rturarilor de la Kiev% cea $ai interesant+ 3i $ai se$ni@cativ+ este
Cartea arrii Bisericii ecumenice i catolice PPalinodiaQ a lui [aharia Ko6istenschi care
7n (,'0 i-a ur$at lui Pletenschi ca stare; al M+ns+tirii Pe3terilor. A :ost co$6us+ ca
re6lic+ a c+r;ii uniate% +rarea unitii bisericii PObrono Hednosci cer9ie8enFQ D=ilna%
(,()E*
'''
Ko6istenschi a c+utat 7n studiul lui s+ elucide2e 7n;elegerea estic+ a unit+;ii
isericii 3i cu o $are 7nde$Gnare 3i-a substan;iat 7n;elegerea din Scri6turi 3i din P+rin;i.
#in Palinodia 3i alte scrieri este clar c+ Ko6istenschii a :ost un o$ cu o erudi;ie larg+. <l 7i
cuno3tea 6e 6+rin;i 3i era obi3nuit cu canoni3tii 3i istoricii bi2antini% la :el de bine ca 3i cu
c+r;ile $oderne des6re est Pcartea lui Cruisus Turco<GreciaQ 3i a $ai citit 3i ceva c+r;i
latine D0e reublica ecclesiatica de Marco Antonio de #o$inis 3i 0e aa romano de
LubbertusQ. Ko6istenschi X la :el ca 3i MaIi$ 4recul de $ai 7nainte de el X lini3tit 3i t+cut a
res6ins scolasticis$ul vestic. Se 3tie c+ Ko6istenschi 73i cuno3tea $aterialul 3i la :or$ulat
7n :elul lui. <l nu era un i$itator% nici un :actologist% ci un c+rturar creativ 7n :or$ularea
bi2antin+. Palinodia% datoria de $ai $ul;i ani este 7nc+ un $odel de luciditate. #in
ne:ericire% nu a :ost 6ublicat+ 7n 2ilele lui 3i de :a6t 6Gn+ 7n secolul al nou+s6re2ecelea.
Ko6istenschi a $urit i$ediat du6+ ce l-a co$6ilat. Succesorul lui la $+n+stirea Pe3terilor%
Petru Movil+% era un o$ cu un te$6era$ent di:erit. S-ar @ 6utut ca el s+ nu a @ avut nici o
si$6atie :a;+ de cartea lui Ko6istenschi% c+ci era 6rea direct+ 3i deschis+.
Mai trebuie ad+ugat un alt nu$e listei c+rturarilor 9ievieni ale c+ror scrieri au :ost
se$ni@cative adic+ cea a lui Lavrentie D!u;anovschi [i2aniE $ort du6+ (,'). Mai 7nainte
de a venii la Kiev% el a 6redat la Lvov 3i rest 3i a 6ublicat 7n =ilna 7n (K., o gra$atic+
slavon+ 3i un leIic. #in nou 7n Kiev% [i2ani 3i-a 7ntors talentele ca un eI6ert grec al
traducerii Comentariului la +ocalis
QQJ
al S:Gntului Andrei al Cretei 3i la 7ngriHirea unei
edi;ii a o$iliilor S:Gntului Ioan 4ur+ de Aur. Princi6ala lucrare a lui [i2ani r+$Gne
Cate.ismul P5ate".izisQ. CGnd a :ost co$6letat% cartea a :ost tri$is+ la Moscova 6entru
6ublicare. S-au creat di@cult+;i. Mai 7ntGi trebuia tradus+ din Bdialectul lituanianC X 3i
$oscovi;ii au denotat li$baHul literar al Rusiei de =est X 7n slavona isericii. !raducerea a
219
Pletenschi D(KK&-(,'0E% un nobil galacian $inor% a devenit stare;ul $+n+stirii Pe3terilor PLavara
Pecersa9aiaQ 7n (K.. unde 3i-a 6etrecut 6ri$ii cincis6re2ece ani aducGnd $+n+stirea 6e te$elii 6uternice
din 6unct de vedere @nanciar 3i duhovnicesc. A6oi% cu aHutorul indis6esabil al ca2acilor sub 6rietenul s+u
Het$an SagadaichnF Da se vedea nota ((.E% el a :ost ca6abil s+ 7ncea6+ o $are re7nnoire cultural+ 7n Kiev%
sub in?uen;a c+ruia s-a si$;it ti$6 de secole 7n istoria Ucrainei.
220
Aceasta a :ost ti6ogra@a 6e care Ivan Aedorov a l+sa-o 7n do$enii cGnd a $urit 7n Lvov 7n (K*/. A :ost
r+scu$6+rat+ de co$ercian;ii evrei locali de e6isco6ul 4hedeon alaban 3i :olosit+ de :+r;ietatea de la Lvov.
221
Pa$vo erFnda $ort 7n (,/'% 6oet traduc+tor% ti6ogra: 3i $e$bru al :r+;iet+;ii din Lvov a :ost adus 7n Kiev
7n (,(K de Pletenschi ca stare; al M+n+stirii Pe3terilor. A :ost co$6us+ 7n re6lic+ la o carte uniat+% +rarea
unitii Bisericii PObrono Hednosci cer9ie8neF% D=ilna% (,()EQ de Leon Krevsa.
222
Leon Krevsa a :ost un arhie6isco6 uniat de S$olens9 din (,'K 6Gn+ 7n (,/..
223
S:Gntul Andrei al Cretei D,,&-)0&E este cunoscut 7n iserica OrtodoI+ $ai 7ntGi de orice 6entru BMarele lui
CanonC citit 7n ti$6ul Postului Mare. Lucr+rile lui se g+sesc 7n Patrolo#ia Graeca .)% *&K-(00/.
57
:ost :+cut+ cu greutate. S6re ad+ugare% autorit+;ile din Moscova au detectat gre3eli
doctrinare grave 7n carte. [i2ani% se 6are a ;inut un nu$+r de o6inii s6eciale 3i 7n toat+
6osibilitatea ele au derivat din surse str+ineN 6rotestante 3i ro$ano catolice. <l a sc+6at
de conda$nare% dar versiunea ti6+rit+ a Cate.ismului a :ost restras+ din circula;ie 3i 7n
(,') a :ost ars+. Co6ii din $anuscris au su6ravie;uit 3i au 6ri$it o dise$inare larg+ 3i
6o6ularitate. Jn cursul secolului cartea a :ost ti6+rit+ de trei ori de =echii Credincio3i
''0
a
lui 4ordno. [i2ani% la :el cu erFnda% Ko6istenschi 3i $aHoritatea c+rturarilor de la Kiev% au
lucrat $ai 7ntGi la sursele grece3ti 3i slavone 3i scrierile acestor $onahi educa;i re?ect+ o
ins6ira;ie autentic+. Jn ti$6 ce lucrau s-a creat un nou val 7n acela3i $ediu de la Kiev.
Jn ti$6 ce secolul al 3a6tes6re2ecelea se des:+3ura% la Kiev a 7nce6ut din ce 7n ce
$ai $ult s+ si$t+ i$6actul Beduca;iei latine.C Noi genera;ii din necesitate se 7ntorceau
c+tre c+r;ile occidentale
''K
3i cu o :recven;+ crescGnd+ 6artici6Gnd la 3colile ie2uite% unde%
inevitabil% ele au devenit 7$bibate de $odelul de studiu latin. Chiar 3i <lisei Pleteneschi%
7n e:orul lui de a contracara ini;iativa unia;iei a $itro6olitului =enia$in Ru;chi%
'',
se 6are
c+ a avut un $odel occidental 7n $inte atunci cGnd a continuat Bordinul ortodoI.C Sub
conducerea lui% via;a co$unal+ la S:Gnta M+n+stire a Pe3terilor a :ost restaurat+% dar sub
conducerea S:Gntului =asile $ai $ult decGt RGnduiala Studit+.
'')
Un B$otiv latinC 6oate @
observat 7n anu$ite din c+r;ile 6ublicate 7n vre$ea lor de anu$i;i $e$brii din cercul
M+n+stirii Pe3terilor. Cu o anu$it+ oca2ie aceast+ 7nclina;ie s-a in@ltrat 6rin sursele
grece3tiM 7n alte $o$ente a intrat direct din literatura latin+. !arasie [e$9a% co$6o2itor al
unor versuri de laud+ 3i un editor educat al c+r;ilor liturgice 9ieviene%
''*
a :olosit aceast+
lucrare a lui 4abriel Severus des6re taine% care a a6+rut 7n =ene;ia 7n (,&&.
''.
Cartea lui
Sever a :ost 6+truns+ de in?uen;e latine% dac+ nu nu$ai 7n :ra2eologia 6e care [e$9a a
ado6tat-o. D#e eIe$6lu% Sever a :olosit B$etaousioisC sau echivalentul grecesc 6entru
Btranssubstan;iere%C [e$9a a i$6licat slavonul B6relo2henie suchchestvC PB$etasta2a
substan;eiCQE. In?uen;a gGndirii latine este 3i $ai 6ronun;at+ 7n Chiril !an9villon-
Stavrove;chi. Cartea lui 2#linda teolo#iei Pzeralo bo#oslaviiaQ% 6ublicat+ la M+n+stirea
din Pochaev 7n (,(*% 6oate @ 6rivit+ ca 6ri$a 7ncercare a unui c+rturar de la Kiev de a
crea un siste$ teologic. Un studiu subsecvent% Comentarii la Evan#.elii P8c.itel:noe
Evan#.elie) ti6+rit+ 7n (,(*Q% se 6reocu6+ de doctrin+. A$bele lucr+ri re?ect+ to$is$ul 3i
ceva din 6latonis$. Jn Kiev 3i Moscova ele au :ost cen2urate 6entru Bgre3eli ereticeC 3i
conda$nate la distrugere. Res6ingerea o@cial+ nu a ascuns r+s6Gndirea lor 7n $anuscrise
3i nici nu a $igrat acce6tarea lor larg+ 7n sud la :el ca 3i 7n nordul rusesc. Chiar 3i a3a%
de2a$+gi;i c+ c+r;ile lor au :ost res6inse de su6eriorii ecclesiali% Stavrove;chi a $ers 7n
s6re unia;ie.
224
A se vedea $ai Hos% ca6itolul III% sec;iunea I=.
225
A se vedea $ai Hos% ca6itolul III% sec;ia I=.
226
Nota ,(.
227
CuvGntul BordineC nu este un ter$en estic. #e3i ortodoI% via;a co$unal+ a S:Gntului =asile este dese$nat+
$ai $ult 7n eIterior% o organi2a;ie $ilitant+M rGnduiala studit+ este $enit+ ca o evlavie l+untric+% solidar+ PA
se vedea nota autoruluiQ. S:Gntul =asile Dca6itolul I% nota 0(E nu a co$6us o rGnduial+ :or$al+ 7n sensul
vestic al cuvGntului. +sceticonul lui este o serie de 7ntreb+ri 3i r+s6unsuri des6re $onahis$% eI6ri$Gnd
ideea lui de $onahis$ ca via;+ co$unal+ cu accentul 6e caritate 3i rug+ciune liturgic+% ca o6us+ vie;ii
anahoretului. Atunci cGnd S:Gntul !eodor a 6reluat M+n+stirea Studion Da se vedea ca6itolul I% nota '&E% el a
ad+ugat organi2a;iei co$unale rug+ciunea 6alestinian+ continu+ 3i aceast+ tradi;ie a vie;ii $onahale s-a
r+s6Gndit 7n Muntele Athos 3i $ai a6oi 7n Rusia.
228
Chiril !ran9villioton-Stavrove;chi D$ort du6+ (,0,E a 6redat greac+ la 3coala :r+;easc+ din Lvov $ai
7nainte de a venii la M+n+stirea Pe3terilor 3i $ai a6oi a :ost arhi$andrit la M+n+stirea Jn+l;+rii 7n Chernigov.
8c.itel<noe Evan#.elie a :ost de :a6t reti6+rit+ 7n (,,* 3i din nou 7n (,.,.
229
4abriel Sever D$ort 7n (,(,E a :ost $itro6olit de Ailadel@a 3i ca6ul isericii grece3ti 7n =ene;ia. <l a
studiat la universitatea din Padova 3i !curstul su tratat desre !>ntele Taine a :olosit argu$entele latine
scolastice 6entru a 7i co$bate 6e 6rotestan;i.
58
!otu3i o alt+ @gur+ 7n care in?uen;a to$ist+ 6oate @ v+2ut+ este Kassian Sa9ovici
*(K)*-(,)0E% directorul 3colii :r+;iet+;ii din Kiev din (,'&-(,'0. <ste cea $ai
trans6arent+ 7n 0esre suRet PO du3eQ% ti6+rit+ 7n Cracovia 7n (,'K. #in Kiev% Sa9ovici a
$ers 7n Lubin% unde a stabilit contacte cu do$inicanii 3i a 7nce6ut s+ 6artici6e la ore
teologice. Mai tGr2iu el a continuat studiul 7n Cracovia. Jn cele din ur$+% Sa9ovici s-a
al+turat uniaiei du6+ care a lansat o 6ole$ic+ virulent+ 7$6otriva isericii OrtodoIe. Jn
acest :el% 7n decadele a doua 3i a treia a secolului al 3a6tes6re2ecelea stilul ro$ano catolic
al teologiei a 7nce6ut s+ intre 7n co$unitatea c+rtur+reasc+ ro$ano catolic+ dar 3i-a
re;inut 6ro6ria inde6enden;+ 3i ritual. A :ost o cau2+ acce6tabil+ chiar 3i unui o$ ca
Ostro2schi. <l a ter$inat ca un o6onent al unia;iei% nu @indc+ a 6erce6ut-o ca o tr+dare a
credin;ei% ci @indc+ 3tia ce ac;iune trebuia luat+ 7ntr-o $anier+ legal+ 3i 6rin ur$are nu
avea nici autoritatea 3i nici relevan;a 7ntregii iserici.
Cei care s-au 7ntors $ai 7ntGi la uniatis$ se 6are c+ au :ost is6iti;i de B6acea :+r+
6erturb+riC de sub ascultarea ro$an+% care 6rin i$6lica;ie 7nse$na 6rotec;ia legii
6olone2e. <i au 7ncercat s+ se elibere2e de autoritatea 6atriarhului de Constantino6ol%
care era de $ai $ult+ vre$e sub conducerea turcilor in@deli. Al;ii din 6ri$ii unia;i au :ost
atra3i de s6lendoarea civili2a;iei vestice 3i au voit s+ se bucure de bog+;iile ei. A eIistat o
anu$it+ li6s+ de 7ncGntare cu estul. Pri$ii 7nte$eietori ai unia;iei% Hi6atie PocieH% care a
devenit al doilea $itro6olit uniat% a declarat 7ntr-o scrisoare c+tre Patriarhul AleIandriei
Meltie PigasN BNu 6o;i @ sigur c+ te vei bucura de via;+ ve3nic+ debarcGnd 6e ;+r$
grecesc.... 4recii au distorisionat evanghelia. <i sunt r+u voitori 3i tr+dea2+ $o3tenirea
6atristic+. <ste de2b+tut+ s@n;enia 3i totul a c+2ut 7n ca6tivitatea turc+... Calvin 3ade 7n
AleIandria% 7n loc de Atanasie% Luther 7n Constantino6ol 3i [8ingli 7n Ierusali$.C DPocieH se
re:erea la Chiril Lucaris 3i la Pigas% a$bii @ind din $o3tenire 6rotestant+E.
'/&
PocieH a ales
Ro$a. Jn est nu se $ai g+sea B:GntGna adev+ruluiC Pstudenets ravd7QM nu$ai 7n vest
6utea o credin;+ 6ur+ 3i stabil+ s+ @e g+sit+.
Jnc+ din (K))% Peter S9arga
'/(
nu a ar+tat la di:eren;ele doctrinare ci la Ba6osta2ia
greac+C 3i la B7na6oierea culturii grece3ti.C BCu li$ba slavon+ ni$eni nu 6oate @ un
c+rturar. Nu are nici gra$atic+ 3i nici retoric+ 3i nici nu i se 6oate con:erii una. #in
aceast+ cau2+ ortodoc3ii nu au 3coli dincolo de cea ele$entar+ care 7nva;+ citirea 3i
scrierea. #e aici ignoran;a 3i con:u2ia lor general+.C AHust+rile lui sunt grave 3i gre3ite%
de3i 7ngusti$ea este ti6ic+ vre$ii. Li$ba 6olone2+ nu era 7nc+ destul de $atur+ ca s+
sluHeasc+ ca vehicol al educa;iei 3i acela3i lucru nu 6oate @ s6us des6re slavona
bisericeasc+. S9arga nu era con3tient de aceast+ di:eren;+ sau s+ aleag+ s+ o ignore. #u6+
cu$ s-a a@r$at 7n aceast+ situa;ie% singurul re$ediu 6entru ignoran;a slavilor a :ost
ado6tarea culturii latine. Atacul lui nu a r+$as :+r+ r+s6uns. A6+r+torii ortodoc3i ca
[aharia Ko6istenschi au re6licat c+ li$ba slav+ este 7nrudit+ 3i c+ cultura din 4recia 3i Bc+
6rin ur$are este $ai sigur s+ se :ac+ traduceri din greac+ 3i s+ se scrie @loso@e 3i teologie
7n slavon+ decGt s+ se :oloseasc+ latina% care este o li$b+ 7nvechit+% 6rea ne6otrivit+ 3i
insu@cent+ 6entru 6roble$ele teologice 7nalte.C
'/'
Ko6istenschi eIagerea2+ la :el de $ult
ca 3i Saraga dar nu$ai cu reversul. #istinc;ia la care arat+ ei este una valid+.
Jnc+ de la 7nce6ut% uniatis$ul a :ost 6us 3i ridicat ca 3i o 6roble$+ de deter$ina;ie
cultural+. 8niaia i$6lica% dincolo de toate asigur+rile 3i garan;iile c+ obiceiurile 3i
ritualurile estului 6uteau @ 6erce6ute% ca includere sau eIagerare 7n cultura vestic+ sau
du6+ cu$ ar s6une ger$anii% un "ulturrarum* Ca s+ a@r$+$ $ai cu r+utate% Unia;ia a
7nse$nat o occidentali2are religioso-cultural+. I se 6utea re2ista 3i 6utea @ de6+3it+
nu$ai 6rintr-o 6re:erin;+ :a;+ de tradi;ia greac+. Acest lucru a :ost de6lin 7n;eles de cei
230
Meletie Pigas a studiat 7n Augsburg. PNota autoruluiQ.
231
Nota *&.
232
#in Cuvntul 1nainte al O$iliilor lui Hrisosto$ des6re S:Gntul Pavel% Bested Ioanna Ilatousta na oslanie
+ Pavla DKiev% (,'/E. PNota autoruluiQ.
59
care la @nele secolului al 3ais6re2ecelea 3i la 7nce6utul secolului al 3a6tes6r+2ecelea s-au
ridicat 7n a6+rarea isericii OrtodoIe. Ar @ destul s+ $en;ion+$ acu2a;ia elocvent+ a lui
4herasi$ S$otri;chi 7n C.eia la 1mria cerurilor P5liuc. arstava nebesna#o% (K*0Q 3i
de [aharia Ko6istenschi 7n Palinodia cu cGteva decade $ai tGr2iu.
Acest interes a :ost 7$6+rt+3it de 7nte$eietorii :r+;iet+;ii din KievN
B6rin harul lui #u$ne2eu a$ 7nte$eiat aceast+ 3coal+ 6entru co6ii ortodoc3i 3i a$
7n2estrat-o cu $ari sacri@cii cu 7nv+;+tori de li$b+ rus+ 3i elin+% la :el ca 3i cu alte
subiecte% cu sco6ul ca ei s+ nu bea dintr-un i2vor str+in 3i 7$bibGndu-se cu otrava :atal+ a
schis$ei vestului s+ @e 7nclina;i s+ se al+ture 7$6otriva 7ntuneca;ilor de ro$ani.C
Singura concesiune cultural+ a loiali3tilor ortodoc3i a :ost su6li$entarea slavonei
bisericii cu vernaculara local+% dialectul rus* Cu trecerea ti$6ului acest dialect a devenit
din ce 7n ce $ai :olosit 7n literatur+ @indc+ cei obi3nui;i 7l 7n;elegeau $ai bine decGt
slavona isericii. A $ai :ost :olosit oca2ional 7n liturghia vorbit+ sau cel 6u;in a3a a6are
din !riodul 6ostului $are care a :ost ti6+rit 7n Kiev 7n (,').
'//
Ast:el% unia;ia 3i
occidentali2area ei s-a r+s6Gndit 7n ciuda unui e:ort creat 7n Polonia de a a6+ra ortodoIia.
Subiectul 7n discu;ie acu$ era dac+% con:runta;i cu aceast+ cultur+ occidental+% o 3coal+
slavo elin+ sau cultur+ 6utea su6ravie;ui. Jn (,'& era deHa un subiect urgentM 7n ti$6 ce 7n
(,/& a devenit unul ar2Gnd.
VII
%itropolitul Petru %o3il, al Kie3ului
Jn 6ersoana lui Petru Movil+ eIist+ ceva enig$atic 3i ciudat. A :ost el un ca$6ion
sincer al ortodoIiei sau un ierarh $ani6ulativ de geniuO <ste greu de Hudecat. Indi:erent
care ar @ ca2ul% el a Hucat un rol decisiv 7n via;a isericii Ruse de vest 3i indirect 7n via;a
7ntregii Rusii. <l a :ost cel $ai ca6abil 3i $ai 6uternic liber rus 7n Polonia 3i Lituania 3i tot
secolul al 3a6stes6e2ecelea. <ste ne6otrivit :a6tul c+ o e6oc+ 7ntreag+ din istoria isericii
Ruse 7i 6oart+ nu$eleN e6oca lui Movil+. Aiul unui gos6odar din Moldova Pvievodich 2$el\
$oldavs9ichQ%
'/0
Movil+ se 6are c+ a avut din na3tere un talent 6entru 6utere. Chiar 3i 6e
tronul $itro6oliei de la Kiev el s-a dovedit $ai $ult un suveran decGt un 6astor. <ducat 7n
vest sau $ai eIact 7n Polonia 3i 7n $od+ 6olone2+
'/K
3i se 6are c+ $ai tGr2iu a 6etrecut o
vre$e 7n Olanda. #u6+ $oartea tat+lui s+u% Iere$ia Movil+% a :ost luat ca ghid al
cancelarului Stanisla8 [ol9i8schi
'/,
3i a6oi la Het$an Chod9ie8ic2.
'/)
Jn general% 7n ti$6
ce era tGn+r Movil+% 6rin :a$ilie 3i 6rieteni% a :ost strGns legat de societatea aristocrat+
6olone2+. Jn viitor si$6atia 3i ura $agna;ilor 6olone2i i-a asigurat succesul voca;ional.
Jn (,')% la vGrsta de trei2eci de ani% Petru Movil+ a :ost ales arhi$andrit al
M+n+stirii Pe3terilor. Probabil c+ el a as6irat la aceasta atunci cGnd a luat voturile
233
Aceast+ 6ractic+ a :ost ur$at+ de Petru Movil+.
234
B4os6odarC a :ost un titlul onorar dar guvernatorilor 7n Moldova nu$i;i de 6oarte oto$an+.
235
San [a$oischi D$ort 7n (,&KE a :ost cel $ai 6uternic 3i in?uent o$ de stat 7n Polonia 3i 6rinci6alul
negociator 7ntre e6isco6ii 6ro-unia;ie ai Rusiei de vest 3i ai coroanei 6olone2e 7n 6ri$ele discu;ii cu care au
dus la unia;ia de la rest. #es6re istoria Acade$iei de la [a$osc% la care au :ost tri$i3i $ul;i nobili
ortodoc3i% a se vedea S. K. Kochano8schi% 0zie-e +"ademi Iamo-s"ie- DCracovia% (*..-(.&&E.
236
Stanisla8 [ol9ie8schi a :ost ilustrul 3e: al ar$atelor 6olone2e la @nele secolului al 3ais6re2ecelea 3i
7nce6utul secolului al 3a6tes62+2ecelea care a devastat :or;ele ca2ace la @nele secolului 3i care a condus o
ca$6anie eItre$ de reu3it+ 7n Moscova 7n (,(&.
237
Ioan Charles Chod9ie8ic2% din :a$ilia care $ai tGr2iu i-a o:erit lui Ivan Aedorov re:ugiu% a co$andat ca
ar$atele lituaniene 7n r+2boiul cu Suedia D(,&(-(,&,E% s+ su6ri$e $ica nobili$e 7n (,&,% care a invadat
Moscova cu [ol9ie8schi 7n (,(& 3i care a $urit 7n b+t+lia 7$6otriva turcilor 7n (,'(.
60
$onahale 3i cGnd a intrat 7n $+n+stire. Jn $od sigur cGnd 6ostul a devenit vacant
candidarea lui a :ost 6ro$ovat+ de guvernul 6olone2. Odat+ ce a aHuns ca6ul $+n+stirii%
Movil+ 3i-a stabilit 6ro6riul curs% care a contrastat :oarte $ult cu cel al 6redecesorului lui.
Acest lucru a :ost evident 7n cG$6ul educa;iei. La $+n+stire Movil+ a decis s+ lanse2e
3coala latino 6olone2+% inevitabil dac+ nu chiar o6us+ 7$6linirii 3colii 9ieviene slavono
elinice. #eci2ia lui a creat o $are tensiune care a dus la i2bugnirea unei r+scoale 7n ora3.
Jn cuvintele unui conte$6oran% 4avriil #o$en;scoi%
'/*
Ba eIistat o $are ne$ul;u$ire 7ntre
$onahii needuca;i 3i ca2aciCN Bde ce 7n ti$6 ce cG3tiga$ $Gntuirea% voi a;i 7nce6ut aceast+
3coal+ latin+ 3i 6olone2+% care nu a $ai eIistat niciodat+OC Nu$ai cu $are di@cultate ei au
:ost convin3i s+ nu $ai de2bat+ 6e Petru Movil+.C
'/.
Movil+ nu a :ost un o$ care s+ se
7ns6+i$Gnte2e. <l a a6+rut nelovit 3i 7n curGnd a triu$:at. Ar+;ietatea nu a avut nici o
3ans+ decGt s+ 7l acce6te Bca un :rate $ai b+trGn% un 6rotector 3i un 6atron al acestei
s@nte :r+;iet+;i% a $+n+stirii 3i a 3colilor.C Cu cGt era $ai 6resat% Movil+ a 6reluat
ad$inistra;ia 3colii :r+;iet+;ii 3i a6oi a co$binat-o cu 3coala :r+;iet+;ii 6entru a :or$a un
colegiu du6+ $odel latino 6olone2. Aceast+ nou+ institu;ie a :ost locali2at+ la $+n+stirea
:r+;iet+;ii. Curriculu$ul 3i 7n organi2a;ia au :ost $odelate 6e liniile 3colilor ie2uite din ;ar+
3i to;i noii 7nv+;+tori au :ost recruta;i dintre absolven;ii 3colilor 6olone2e. Isaia
!ro@$ovich Ko2lovschi% 6ri$ul rector al colegiului 9ievian.
'0&
!recGnd 7n avantaHul lui%
Movil+ s-a uitat $ai 7ntGi la ad$inistra;ia 3colii :r+;iet+;ii 3i a6oi a co$binat-o cu 6ro6ria
3coal+ la $+n+stire 6entru a :or$a un colegiu du6+ $odelul 6olone2o-latin. Aceast+ nou+
institu;ie a :ost g+2duit+ 7n $+n+stirea Jn:r+;irii. Curricu$ul 3i organi2a;ia au :ost
$odelate du6+ $odelul 3colilor ie2uite din ;ar+ 3i to;i noi 7nv+;+tori erau recruta;i din
absolven;ii 3colilor 6olone2e. Isaia !ro@$ovich Ko2lovschi% 6ri$ul rector al colegiului
9ievian
'0(
3i Silvestru Kossov% 6ri$ul 6re:ect% care 3i-a 6ri$it educa;ia 7n =ilna la colegiul
ie2uit din Lublin 3i la Acade$ia [a$onsc. Se 6are c+ 6entru o vre$e au studiat la
Acade$ia I$6erial+ din =iena. Jn acela3i :el el a :ost angaHat 7n organi2area noii 3coli din
Kiev% Movil+ a 7nce6ut a :or$a o 3coal+ 7n =inni;ia.
'0'
<Iist+ $otive s+ crede$ c+ Movil+ a
avut 6lanuri 6entru r+s6Gndirea din toat+ regiunea a unei leg+turi de 3coli latino 6olone2e
6entru ortodoc3i% la :el ca 6entru crearea a ceva ase$+n+tor ordinului 7nv+;+toresc
$onahal% totul sub colegiul de la Kiev.
'0/

Movil+ a :ost un occidentali2ator avid 3i re2olut. Uelul lui a :ost de a crea ca oa$enii
eterogeni ai regiunilor vestice 7ntr-o singur+ ins6ira;ie 3i 6sihologie% 7ntr-o cultur+
obi3nuit+. Partici6Gnd la toate 6lanurile 3i 7ncerc+rile lui% $ai $ult si$6to$ul unei lovituri
238
A :ost educat la Acade$ia din Kiev 3i a $urit 7n Kiev $ai 7nainte de ()'K% dar rolul lui 7n istoria isericii
Ruse a :ost Hucat 7n Moscova. Ca stare; al $+n+stirii #anilovschi 7n Moscova 3i $ai a6oi ca Arhi$andrit 7n
$+n+stirea Si$inovschi el a devenit 7n 7ntregi$e i$6licat 7n controversele secolului al 3a6tes6r+2ecelea
7ntre 6artidele latine 3i greco-slavone% luGnd 6artea occidental+ a lui Medveded Dcontroversele sunt
discutate 7n ca6itolul ur$+tor% sec;ia =E. #o$e;coi a :ost i$6licat 7n controverse si$ilare 7n Novgorod. C:.
Russc.i bio#ra>c.esc.i slovar: DMoscova% (.(0E% I=% 66. /,-/).
239
#u6+ cu$ s-a citat de c+tre Silvestru Kossov. PNota autoruluiQ. Silvestru Kossov D$ort 7n (,K)E a :ost un
student la Acade$ia din Kiev 6e care Petru Movil+ l-a tri$is la colegii 6olone2i. <l a 6redat 7n Acade$ia din
Kiev $ai 7nainte de a devenii e6isco6 de Mstislavi. La $oartea lui Movil+ 7n (,0) Kossov l-a ur$at ca
$itro6olit de Kiev. Lucr+rile lui% scrise 7n rus+ 3i 6olone2+% du6+ cu$ s-a discutat $ai sus% sec;ia =III.
240
Isaia Ko2lovschi D$ort 7n (,K(E% care a 6redat 6entru o vre$e la 3coala :r+;iet+;ii 7n Lvov% a :osta dus 7n
Kiev de Movil+ 7n (,/(. 7n curGnd el a devenit stare;ul M+n+stirii Pustino-Ni9olaevschi 7n Kiev 3i l-a asistat
6e Movil+ 7n activit+;ile lui educa;ionale 7n Rusia de =est.
241
Isaia Ko2lovschi D$ort 7n (,K(E% care a 6redat 6entru o vre$e 7n :r+;ietatea 3colii din Lvov a :ost adus 7n
Kiev de Movil+ 7n (,/(. Jn curGnd el a devenit stare; al Pustino Ni9olaevschi 7n Kiev 3i l-a dese$nat 6e
Movil+ 7n activit+;ile lui educa;ionale 7n toat+ Rusia.
242
Mai tGr2iu a :ost trans:erat+ la $+n+stirea 4oschi sau Ho2cF2 7n =olFnia.
243
C:. Ordinului 6olone2 al 6iari3tilor% Bordo Piaru$ Scholaru$.C PNota autorului.Q BOrdinul clericilor s+raci a
Maicii lui #u$ne2eu a C+rturarilor <vlavio3iC a :ost stabilit 7n Ro$a 7n (K.) de Iosi: Calasanctius *(KK,-
(,0*E. Sco6ul a :ost de a o:erii o educa;ie catolic+ liber+ 6entru co6ii 3i ordinul s-a r+s6Gndit ra6id 6entru
6iari3ti 6entru a 73i g+si 6ro6rii colegi.
61
7ntre dou+ orienta;ii religioase o6use D6olone2o latin+ 3i slavon+ rus+E a :ost intens% dac+ s-
au a$estecat 7n lu6t+. Movil+ nu era singur 7n 6roiectele lui. Alia;ii lui au inclus 7ntregul
unei genera;ii $ai largi% care du6+ ce a trecut 6rin 3colile 6olone2e% a aHuns s+ 6riveasc+
vestul latin $ai $ult decGt 3colile estului 6olone2 ca 3i casa lui duhovniceasc+. Jntr-un
anu$e sens% acest lucru era natural 3i logic. Silvestu Kossov a :ost elocvent 3i direct cu
6rivire la acest subiect. Ave$ nevoie de latin+% s6unea el% 6entru ca ni$eni s+ nu ne s6un+
Bru3i stu6i2iC P#luaaia rus:Q. A studia greaca era re2onabil% dac+ se studia 7n 4recia% nu 7n
Polonia. Aici ni$eni nu 6oate re2ista :+r+ latin+ X 7n tribunal% la 7ntGlniri sau oriunde.
Graeca ad c.orum) latina ad forum* #is6uta lui Kossov avea logic+. R+d+cina lucrurilor
era $ai adGnc+. La un anu$it nivel era o 6roble$+ lingvistic+% dar la un nivel $ai 6ro:und
era un subiect de tradi;ie 3i a3e2+$Gnt cultural. Pentru cei care s-au o6us 6resurilor
ucenicilor lui Movil+ 6entru o educa;ie latin+ au eIistat $otive 7nte$eiate s+ @e sus6ecta;i
de unaitis$. Nu erau oare 6arti2anii ortodoc3i de o orientare latin+ 3i din nou 7n
con:erin;+ sau negocierile cu unia;ii activi% care antici6au o un co$6ro$is la care a$bele
6+r;i 6uteau s+ adere 7n 7ntregi$eO Nu este adev+rat c+ ei au discutat de $ai $ulte ori o
6ro6unere de a se al+tura tuturor credincio3ilor ortodoc3i din regiune% unia;i 3i neunia;i%
sub autoritatea unui 6atriarh rus s6ecial% care era si$ultan 7n co$uniune cu Ro$a 3i
Constantino6olO Nu era Movil+ 6ro$ovat 6entru augustul s+u o@ciu de 6artea uniat+ a
discu;ilorO Aceasta a :ost bine7n;eles cu greu :+r+ de nici o cuno3tin;+. Ruschi% $itro6olitul
uniat% nu s-a 7ndoit 7n nici un :el c+ Movil+ era B7nclinat s6re unia;ie.C <ste se$ni@cativ c+
Movil+ nu s-a o6us obiec;ilor Ro$ei. Jn dog$+% el era la nivel 6rivat deHa 7n S:Gntul Scaun.
<l era gat+ s+ acce6te ceea ce a g+sit 7n c+r;ile ro$ane ca tradi;ional 3i BortodoI.C Pentru
aceasta teologia 3i cultul 7n Movil+ 6uteau ado6ta 7n $od liber $aterialul latin. Proble$a
6entru el% singura 6roble$+% a :ost Hurisdic;ia. Jn re2olu;ia acestei 6roble$e 6rivirea 3i
te$6era$entul s+u dictat 7n interese 6ractice a :ost decisivN Blini3tea ecclesiatic+ 3i
6olitic+ Puso"enieQ% B6ros6eritateaC Pbla#osostanieQ% Bbuna rGnduial+C Pbla#oustroistvoQ.
Jn do$eniul 6ractic totul era relativ. Lucrurile se 6uteau aranHa. #atoria este una a
tacticienilor ecclesiali.
Un e6isod ti$6uriu 3i revelator 7n cariera lui Movil+ a :ost 6rietenia sa cu unul
dintre e6isco6ii noi% Meletie S$otri;chi% hirotonit de 6atriarhul !eo:an toc$ai 7n vre$ea
B6eregrin+rilor lui estice.C S$otri;chi era un o$ educat. #in cau2a gra$aticii sale slave%
6ublicat+ 7n =ilna 7n (,((% el ocu6+ un loc s6ecial 7n istoria culturii generale. Pentru
vre$ea lui era o 7$6linire re$arcabil+. Se $ai 6oate argu$enta c+ S$otri;chi a :ost X ca
s+ 7$6ru$ut+$ :ra2a lui Iosi: #obrovo;chi D()K/-(*'.E @rinces Grammaticorum
!lavicorum*; Atunci cGnd a scris acest teIt% el 7nc+ $ai avea o orientare greac+. Jn ea el a
7ncercat s+ a6lice regulile rGnduielii gra$aticale grece3ti li$bii slave.
'00
Ca un o$
bisericesc S$otri;chi a 7nce6ut 7n cG$6ul slavo-elinic unde a :ost un o6onent viguros al
unia;iei. Ar @ destul s+ ar+t+$ ln#erea lui PT.eronosQ scris+ 7n (,(&% care descrie
su:erin;ele celor o6resa;i 3i a tur$ei ortodoIe 6ersecutate cu o co$bina;ie 7nde$Gnatic+
de 6ati$+ 3i rigoare. <ste 6osibil ca ast:el de scrieri 3i altele si$ilare s+ duc+ la alegerea
lui 7n (,'& ca e6isco6 de Polo;9. Aici au 7nce6ut di@cult+;ile. Mai 7ntGi a eIistat un con?ict
cu Ioasa: Kun;evich% e6isco6ul uniat de Polo;9M
'0K
a6oi a :ost 6roble$ati2at de
ne7n;elegerile doctrinare 7ntre 6ole$i3tii ortodoc3i% la :el ca 3i de abu2urile activit+;ii
:r+;iet+;ilor. S-au ridicat 7ndoieli% ast:el c+ S$otri;chi s-a decis s+ 6lece 7ntr-o c+l+torie 7n
244
4ra$artica lui S$otrichi a slavonei bisrice3ti% $odelat+ du6+ gra$atica greac+ a lui Lascaris% a sluHit ca
un $odel 6entru o seuccesiune de gra$aticieni ru3i% inclusic cea a lui Lo$onosov. A se vedea <. S.
Pro9o3ina% 3eletie !motric.i DMins9% (.,,E. !itlul co$6lt al gra$ticii lui S$otri;chi este Grammmatica
slavens"aia ravilone sinta#ma o c.naiem min".a 3eletiia !motrica#o D=ilna% (,(.E.
245
Ioasa: Kuntevich D(K*&-(,'/E a organi2at ordinul basilian uniat al $onahilor cu =elia$in Ru;chi.
Kun;evich a :ost asasinat 7ntr-o r+scoal+ anti unia;ie 7n =itebes9 7n (,'/ 3i este considerat un s:Gnt al
isericii Occidentale.
62
Orientul A6ro6iat. La Kiev% 6e dru$ s6re Constantino6ol% el l-a vi2itat 6e $itro6olit 3i a
6ri$it 7ncuraHarea 3i binecuvGntarea 7n 6lanul s+u de a 7ntreba 6e 6atriarh s+ renun;e la
Bstavro6ighiaC :r+;iet+;ilor. S$otri;chi a reu3it 7n a :ace aceasta% dar restul c+l+toriei sale
s-a dovedit o de2a$+gire. Aceasta se 6oate s6une din cau2a 7ntGlnirii sale cu Chiril Lucaris
al c+rui Cate.ism S$otri;chi l-a citit 6e cGnd era 7n Constantino6ol care nu era doar $enit
s+ 7i cal$e2e 7ndoielile dar le-a ridicat 3i $ai $ult. Pe la @nele c+l+toriei sale S$otri;chi a
decis s+ caute o 7n;elegere cu unia;ii. Jna6oi la Kiev el s-a 7$6+rt+3it de anu$ite din ideile
lui cu Movil+ 3i Mitro6olitul Iov%
'0,
care a6arent au :ost si$6atetice. Jn cele din ur$+%
negocierile 7ntre ortodoc3i 3i unia;i% 7n care se 6are c+ a$bii au :ost i$6lica;i% au :ost 7n
6rogres de la 6ro6unerea uniat+ 7n (,'/ 6entru o con:erin;+ unit+ de a c+uta 7n;elegerea.
Ceva $ai tGr2iu% cu o 7ncredere a6arent+% S$ortri;chi a tri$is la Movil+ 3i la $itro6olit
$anuscrisul +olo#iei P+olo#ia ere#ranc7 do "ra-o4 4sc.odnic.Q D#er$an% (,'*EQ. A
con;inut o 6re2entare 6lin+ 3i viguroas+ a 6unctelor sale de vedere 3i nu a 6rovocat nici un
:el de o6o2i;ie. Jn acest ti$6% se 6are c+ din (,')% S$otri;chi a intrat 7n unia;ie% de3i
secret% cu sco6ul ca% du6+ cu$ s-a eI6ri$at el% B6allio schis$atis latens%C ca el s+
6ro$ove2e cau2a uniat+ 7ntre ortodoc3i. Lucr+rile lui clandestine nu au sc+6at aten;iei lui
Isaia Ko6inschi% e6isco6 de Pere$Fshl 3i viitor $itro6olit.
'0)
Jn 6ri$+vara lui (,'* S$otri;chi a :or$ulat un $e$orandu$ de 3ase 6uncte% unde%
du6+ ce a re$arcat di:eren;ele 7ntre catolicis$ul ro$an 3i ortodoIie% el a insistat c+ nu
erau de o $agnitudine su@cent+ sau de un ast:el de caracter ca s+ Husti@ce divi2iunile 3i l-
au tri$is la o con:erin;+ a e6isco6ilor ortodoc3i de 4rod9o% 7n =olFnia. #in nou% se 6are% c+
nici o obiec;ie deschis+ :a;+ de 6unctele sale de vedere a :ost rostit+. Aici o 7ntGlnire cu
unia;ii a :ost 6rogra$at+ 6entru toa$na lui (,'.. Cu $ai $ult 7nainte% la un sinod 6lenar
a e6isco6ilor 3i clericilor ortodoc3i 7n august (,'*% o6onen;ii ideilor lui S$otri;chi au ie3it
7n :or;+. <l a :ost obligat s+ 73i rea@r$e +olo#ia% care a :ost conda$nat+ ca @ind eretic+
3i a6oi ars+ 6ublic. Jn cGteva s+6t+$Gni S$otri;chi 3i-a retras 6rin inter$ediul 6rotestelor
de2acordul lui 3i 6rin inter$ediul di:eritelor 6a$?ete s-a 7$barcat s6re un schi$b de
6ole$ic+ cu acu2atorii lui. Cei care au condus o6o2i;ia au :ost $e$brii genera;iei
ortodoIe $ai 7n vGrst+% 7ntre care s-au creat sus6iciuini des6re Movil+ 3i $itro6olit% din
$o$ent ce nici unul nu a c+utat la o retragere sau re;inere. Cu greu ar @ 6utut :ace acest
lucru. <$6atia crescGnd+ a lui S$otri;chi :a;+ de unia;ie a :ost de interes 6entru Movil+
de $ai $ult+ vre$e 3i au eIistat $otive 6entru S$otri;chi s+ sus6ecte2e c+ 6lanurile lui
de unia;ie au :ost si$6atia 3i coo6erarea nu nu$ai a lui Movil+ ci 3i a $itro6oliei. Ce
ne7n;elegere a eIistat des6re Movil+ 3i S$otri;chi nu a :ost des6re sco6uri ci des6re
$iHloace. !ot e6isodul a :ost 3i $ai con:u2 din cau2a unei 6resiuni eIterne% la care se :+cea
re:erin;+ 7n literatura unit+ ca 3i la B:rica de ca2aci.C
Alegerea lui Petru Movil+ ca $itro6olit al Kievului a trans6irat 7n circu$stan;e
s6eciale. Odat+ cu $oartea Regelui Sigis$und III% ortodoc3ii% 7n a6rilie (,/'% au 6rins
oca2ia alegerii unui nou rege 6entru a denatura din dieta electoral+ 6olone2+ anu$ite
B6uncte de 6aci@care 6entru religia greac+C Pun"t7 uso"oenia reli#ii #rec.es"oiQ% 7ntre
care era a6robat+ legali2area isericii OrtodoIe. #u6+ cu$ s-a a3te6tat% consi$;+$Gntul
regelui ales Vladisla8 I= a ur$at ra6id. Jn ciuda unei ne7n;elegeri subsecvente a
246
Iov ore;chi% a se vedea $ai sus.
247
Isaia Ko6inschi D$ort 7n (,0&E a 7nv+;at 7n 3coala din Ostrog $ai 7nainte de a deveni $onah 7n Kiev% unde
s-a distins 6rin reorgani2area cGtorva co$unit+;i $onahale. Jn (,'& :ost hirotonit e6isco6 de Pere$Fshl de
6atriarhul !eo:an% dar @ind inca6abil s+ 7i i-a 7n 6ri$ire 6ro6riul lui scaun din cau2a 6ersecu;iei 6olone2e% el
s-a retras 7n S$olens9 3i a condus e6isco6ia lui de acolo. La $oartea lui Iov ore;chi 7n (,/( K6inschi a
devenit $itro6olit de Kiev. Jn curGnd% odat+ cu legali2area isericii ortodoIe 7n (,/'% Petru Movil+ a 6retins
3i el scaunul din Kiev 3i cu aHutorul 6oli;iei 6olone2e l-a 7nchis 6e Ko6inschi 7n M+n+stirea Mi9hailovschi. Lui
Ko6inschi i s-a dat direc;ia s+ conduc+ $+n+stirea 7n (,/0 cGnd a 6ro$is s+ nu ac;ione2e 7$6otriva lui
Movil+% dar el a 6+r+sit Kievul 7n (,/K 3i 3i-a 6etrecut restul 2ilelor 7n obscuritate 7n di:erite $+n+stiri 7n
Moscova.
63
B6unctelor din (,/'%C 7n 6ractic+ victoria a r+$as. #e3i :ra2area ei era a$bigu+% de o
i$6ortan;+ s6ecial+ a :ost dre6tul ortodoc3ilor de a 73i u$6le scaunele vacante%
inclu2Gndu-l 6e cel de la Kiev. #e :a6t scaunele au :ost ocu6ate din (,'& 6rin hirotonirea
7nde6linit+ :+r+ anun;a 6ublic 6e 6atriarhul !eo:an. Hirotonirea a :ost :+cut+ noa6tea 7ntr-
un altar neilu$inat 3i ascuns% 6entru ca ni$eni s+ nu cau2e2e nici o 6erturbare. Aceste
hirotoniri% nu au 6ri$it niciodat+ recunoa3tere o@cial+% dar statul 6olone2 se 6are c+ le-a
acce6tat% @indc+ cu greu se 6utea trata cu noi e6isco6i. Acu$ 7n (,/'% odat+ cu noua
concesiune legal+% era nor$al s+ ne a3te6t+ ca ceea ce era de facto s+ @e :+cut de -ure* Nu
a avut loc ni$ic de acest :el. Ortodoc3ii% destul de ciudat% nu au :+cut nici o 7ncercare ca
s+ i-a avantaH de noua lege a6licGnd la o con@r$are legal+ a ierarhiei active. S-a decis ca
to;i vechii e6isco6i s+ se retrag+ 3i scaunele lor s+ @e date noilor ale3i. Aceasta nu a :ost
:+cut+ din cau2a :a6tului c+ noii ocu6an;i e6isco6ali au :ost 7ntr-un anu$e :el considera;i a
@ Bilegali%C adic+% 7n o@ciu :+r+ con@r$area coroanei% nici @indc+ iserica i-a Hudecat de a
@ de un $erit care era 6us la 7ntrebare. <i ar @ 6utut @ credita;i cu restaurarea ordinii 3i a
6restigiului canonic al isericii 7ntr-o vre$e a unui 6ericol real 3i 6re2ent. A :ost si$6lu
a3a% de3i vechii e6isco6i ar @ 6utut Huca un rol 6re6onderent 7n lu6ta cu statul cu sco6ul de
a 7i ob;ine recunoa3terea% victoria a :ost lucrarea unor @guri $ai tinere% 6arti2anii unei
orient+ri 6olitico ecclesiale% care aveau 6u;in interes 7n 7nt+rirea autorit+;ii ierarhice a
antagoni3tilor 6rintr-o legali2are :or$al+. Consecvent% ceea ce 6e ba2a B6unctelor din
(,/'C a :ost declarat ca o BrestituireC a ierarhiei ortodoIe% a :ost de :a6t o anulare a
ierarhiei eIistente% stabilit+ cu cG;iva ani $ai devre$e de Patriarhul !eo:an. Noii e6isco6i
au :ost ale3i 7n grab+ 3i necanonic de delega;i ortodoc3i la diet+ decGt de conven;iile
e6isco6ale locale 3i con@r$at+ i$ediat de Rege. Jn acest :el Petru Movil+% aristocrat 3i
6olono@l a :ost ales $itro6olit de Kiev.
Movil+ nu s-a a3te6tat la o 6ri$ire cu 6ace 7n Kiev 7n noua s-a ca6acitate% de3i avea
$ul;i si$6ati2atori acolo. Kievul avea deHa un $itro6olit% Isaia Ko6inschi% hirotonit 7n (,'&
7n Pere$F3il de !eo:an 3i a6oi dus 7na6oi la Kiev 7n (,/( la $oartea lui Iov oreschi. Li
$ai $ult% Ko6inschi s-a lovit deHa de Movil+ cu 6rivire la stabilirea unui colegiu latin 7n
Kiev la :el de bine ca 3i 7n leg+tur+ cu a:acerea lui S$otri;chi. Pentru acest $otiv
hirotonirea lui Movil+ a avut loc nu 7n scaunul noului s+u ora3 du6+ cu$ era regula 3i
obiceiul% ci 7n Lvov% 7n $Ginile lui hirotonirii lui !eo:an 3i un e6isco6 grec e$igrant. Aceste
lovituri eI6lic+ de ce el a c+utat o con@r$are 6atriarhal+ de la Chiril Lucaris 3i ceva $ai
$ult. <l a $ai :ost blagostovit cu titlul de BeIarh al tronului S:Gntului Scaun A6ostolic al
Constantino6olului.C Jnt+rit acu$ de hirotonirea unei autorit+;i duble 3i 7n rolul dual al
unui $itro6olit legal 3i eIarh 6atriarhal% Movil+ s-a 7ntors 7n Kiev. Chiar 3i a3a% nu a :ost
ca6abil s+ evite o lu6t+ crunt+ cu 6redecesorul lui Bde$odatC 3i 7n cele din ur$+ a trebuit
s+ se 7ntoarc+ la autorit+;ile seculare 6entru a asigura $utarea :or;+ a lui Ko6inschi.
'0*
Aceasta nu v-a re2olva con?ictul. Ciognirea 7ntre Movil+ 3i Ko6inschi nu a :ost o 7$6linire
6o2i;iei de 6utere. A :ost o coe2iune a unor convingeri adGnc 7nr+d+cinate des6re
6roble$a :unda$ental+ a orient+rii ecclesiale% 7n di$ensiunile 6olitice 3i culturale.
Isaia a :ost un o$ de credin;+ si$6l+ 3i 6uternic+% undeva la ordinea lui Ivan
=i3enschi.
'0.
a:undat du6+ cu$ era el 7n tradi;iile teologiei estice 3i a asceticii% el 6rivea
B7n;ele6ciunea eItern+C cu sce6ticis$ 3i chiar cu antagonis$.
Ra;iona$entul acestei lu$i este un lucru% ra;iona$entul duhului altul. !o;i s@n;ii au
studiat ra;iona$entul duhovnicesc care vine de la #uhul S:Gnt 3i la :el ca soarele% ei au
ilu$inat lu$ea. Sunt unii care dobGndesc 6uterea ra;iona$entului nu de la #uhul S:Gnt% ci
de la Aristotel% Platon% Cicero 3i al;i @loso@ 6+gGni. Prin ur$are% oa$enii sunt orbi;i de
:alsitatea 7n;elegerii adev+rate. S@n;ii au 7nv+;at de 6oruncile lui Hristos 3i de lucr+rile lui
248
Poli;ia 6olone2+ l-a arestat 3i l-a 6us 7n 7nchisoare.
249
A se vedea $ai sus% sec;ia I=.
64
7n #uhul. Ace3ti oa$eni 7nva;+ si$6le cuvinte 3i cuvGnt+ri 3i 6rin ur$are toat+
7n;ele6ciunea st+ 6e li$bile lor 7n ti$6 ce 7n su?etele lor st+ 7ntunericul.
Ko6inschi le-a s6us aceasta latinilor% dar ar @ 6utut @ direc;ionat+ s6re Movil+ 3i
s6re ortodoc3i a noilor situa;ii. +lfabetul du.ovnicesc al lui Ko6inschi% subintitulat !cara
entru viaa du.ovniceasc 1n 0umnezeu P+lfavit du".ovni) lestnia du".ovna#o o Boze
z.itesvaQ care o:er+ un contrast se$ni@cativ 3i si$6to$atic :a;+ de te2a lui Movil+ a
3rturisirii ortodo,e PPravoslavne isovedanieQ.
'K&
Antite2a 3i 6rivirea 3i duhul este
6rinci6ala surs+ 6entru lu6ta 6entru 6utere 7ntre doi oa$eni. ine7n;eles a $ai eIistat o
di:eren;+ de orientare 6olitic+N Isaia Ko6inschi a 6rivit la stadiul ortodoI al Moscovei% 7n
ti$6 ce Petru Movil+ a c+utat aHutor de la J$6+r+;ia Catolic+ a Poloniei. Jn 7ncle3tarea lor
statul 6olone2 nu a avut nici un $otiv s+ sus;in+ 6e Ko6inschi 3i orice $otiv de a 6atroni2a
6e Movil+. Con:runtat cu 6roteste viguroase de la Ro$a% ierarhia ro$an+ 6olone2+ 3i
unia;ii% Regele Vladisla8 I= a :ost obligat dac+ nu$ai 6entru raison d:6tat 6entru a ;ine la
aceast+ dedica;ie din Pacta convena din (,/'% de3i el nu a g+sit necesar s+ :ac+ anu$ite
concesii :a;+ de unia;i 6e cheltuiala noilor dre6turi ale ortodoc3ilor. VladFsla8 a
n+d+Hduit% c+ 6e 6arcursul ti$6ului orientarea vestic+ a noilor lideri ortodoc3i s+ nege
tensiunea ortodoI+ uniat+ 3i chiar s+ 6ro$ove2e cau2a unit+;ii catolice 7n do$eniu. Ar
trebui notat c+ 7n cG;iva ani un 6lan 6entru Bunire universal+C Puniversa<naiaQ a a6+rut 3i
la centrul negocierilor au stat ortodoc3ii unei noi orient+ri% cel $ai 6robabil Petru Movil+
la :el ca 3i 6rin;ul A:anasie Pu2ian care la alegerile din (,/' a :ost ales e6isco6 de Lu;9.
'K(
Odat+ ce a :ost 7nsc+unat $itro6olit% Movil+ s-a 6ornit cu un nou 2el s+ 73i
i$6le$ente2e 6lanurile ecclesiale 3i culturale. Cele $ai bune re2ultate ale sale au a6+rut
7n do$eniul educa;iei% 7n s6ecial Ddin $o$ent ce el a :ost d+ruit cel $ai bine ca un
organi2atorE 7n consolidarea 3i eItinderea siste$ului 3colii cGnd a 7nce6ut ca stare; al
M+n+stirii Pe3terilor. #e $are i$6ortan;+ a :ost 3i lucrarea lui de 6ublicare% 7n s6ecial
co$6ila;ia 3rturisirii 2rtodo,e 6recu$ 3i re2u$atul ti6+ririi $aterialelor liturgice. Cel
$ai critic 6entru viitorul e:orturilor lui Movil+ au :ost 7ncerc+rile lui de a revi2ui 3i
re:or$a liturghiile. Mai 7ntGi a eIistat $it.os PPiatraQ% 6ublicat+ 7n (,00 sub 6seudoni$ul
lui <vsevil Pi$en. A :ost inten;ionat ca o a6+rare a liturghiei ortodoIe 3i a ritualului estic
7$6otriva atacurilor lui Kassian Sa9ovici% care a intrat 7n latinis$%
'K'
dar $ult $aterial a
6rovenit din sursele latine. Jn (,0, a a6+rut celebrul Ev.olo#.ion sau Trebni" PCartea d
ru#ciuniQ.
'K/
Aceasta a constat dintr-o colec;ie co$6us+ de rituri% o@cii 3i rug+ciunii
oca2ionale% 7nso;ite de B6re:e;eC 3i Brubrici eI6licativeC care au :ost 7nso;ite de articole
eI6licative luate de obicei din B2 lacinschi agendFC adic+ din Ritualul ro$an al 6a6ei Paul
=.
'K0
Multe dintre ritualurile din Trebni" au :ost schi$bate% de obicei 6rin 7nlocuirea
250
Pentru o anali2+ a 3rturisirii lui Movil+ a se vedea ur$+toarea sec;ie.
251
A:anasie D$ort 7n (,K&E :ost un uniat. <l este autorul unei descrieri a soborului de la Lu;9 7n (,// 7n
0idas"alia lui Silvstr Kossov D(,/*E.
252
A:anasie D$ort 7n (,K&E a :ost un uniat. <l este autorul unei descrieri a soborului latin din (,//% 7n
0idascalia lui Silvestr Kossov D(,/*E.
253
Atribuit lui Movil+ dar care 6robabil la :el ca 3i 3rturisirea lui este o lucrare co$6us+. PNota autoruluiQ.
254
Jn lucrarea sa de re:or$+ se 6are c+ Movil+ a :olosit o anu$it+ traducere croat+ din Ritualul ro$an :+cut+
de ie2uitul dal$a;ian Kasic 3i 6ublicat+ 7n (,/). <ste :oarte 6robabil c+ tot 6roiectul liturgic al lui Petru
Movil+ a :ost 7ntr-un anu$e :el legat de $i3carea ilirian+ uniat+% din a c+ror cercuri a a6+rut $ai tGr2iu
$isionarul 6an-slav Surai Kri2anic. PNota autoruluiQ. artol Kasic D(K)K-(,K&E a co$6us o gra$atic+ croat+
6entru studen;ii din Ro$a. Surai Kri2anic D(,()-(,*/E a :ost educat 7n cercurile ie2uite din Ro$a. Jn (,0) a
:ost tri$is 7ntr-o $isiune reu3it+ s+ converteasc+ ru3ii la catolicis$% du6+ care s-a 7ntors la Ro$a 3i a scris
cGteva tratate des6re ru3i 3i iserica OrtodoI+. A6oi% 7n (,K.% Kri2anic a 6lecat 7n Ucraina :+r+ nici o
6er$isiune o@cial+ 3i a c+l+torit inco#nito la Moscova% unde a lucrat ca traduc+tor la curtea ;arului. A :ost
desco6erit 7n (,,( 3i eIilat 7n Siberia% unde a scris o gra$atic+ 6entru o li$b+ slav+ 6recu$ 3i un a6el la ;ar
s+ uneasc+ toate 6o6oarele slave 7ntr-o lu6t+ co$un+ 7$6otriva ger$anilor. Jn (,), Kri2anic a :ost eliberat
3i s-a 7ntors 7n Polonia unde a sluHit ca 3i ca6elan al ar$atei 6olone2e 6Gn+ la $oartea sa sub asediul turc la
=iena.
65
rug+ciunilor tradi;ionale cu rug+ciuni traduse 7n latin+. Nu a eIistat nici un studiu
co$6rehensiv 7n Trebincul lui Movil+% dar acele 6+r;i care au :ost anali2ate tr+dea2+ o
de6enden;+ inad$isibil+ a surselor latine 3i din cGnd 7n cGnd o devia;ie deliberat+ de
$odelul grecesc D7n :or$a dedic+rii 3i hirotonirii bisericilor% 7n binecuvGntarea clo6otelor%
7n ritualul lui Bviaticu$C
'KK
7n ordo commendationis ad animae***E.
'K,
A+r+ 7ndoial+ unele
schi$b+ri au :ost inconsecvente. Ceea ce nu 6oate @ evitat este aten;ia dat+ ritualurilor
latine 3i regule$antelor care au :ost negliHate 7n tradi;ia greac+. Mai $ult% un nu$+r de
ritualuri 3i sluHbe ti6+rite 7n Trebni" au :ost 7n 7ntregi$e inovative 6entru liturghiile
ortodoIe. Jn cele din ur$+% unele schi$b+ri introduse de Movil+ 6oart+ i$6lica;ii
teologice de $are i$6ortan;+% ca de eIe$6lu% $utarea de la :or$a declarativ+ la cea
i$6erativ+ a iert+rii 7n taina Poc+in;ei. Jntr-adev+r% ca un 7ntreg teologia tainelor
articulat+ 7n B6re:e;eleC liturgice a lui Movil+ a :ost 7n 7ntregi$e vestic+. Ce a re2ultat din
Trebni" a :ost a Blatini2areC radical+ 3i de6lin+ a ritualului estic. Aceasta nu a sc+6at de
sub observa;ia conte$6oranilor% 7n s6ecial a unia;ilor% dar 3i Moscovei ortodoIe care
6rivea c+r;ile de ti6+ritur+ lituanian+% inclusiv edi;iile Kiev ale lui Movil+% cu sus6iciune 3i
7n;elegere. Ironic% din cau2a lucr+rilor liturgice Movil+ 3i colaboratorii lui% ortodoc3ii din
Polonia au eI6eri$entat Bo latini2are a ritualurilorC $ai re6ede decGt unia;ii. Ar $ai
trebui re$arcat c+ Movil+ nu a :ost 6ri$ul dintre ortodoc3ii din Kiev care a 7$6ru$utat
din sursele liturgice latine. Iov ore;chi a :+cut 6ri$ii 6a3i 7n aceast+ direc;ie% ca de
eIe$6lu% 7n ritualul de 6ost BPassias.C
'K)
Movil+ nu a :ost 7nce6+torul 6rocesului absor;iei
culturale a ideilor 3i $odelelor liturgice latine. Al;ii l-au 6recedat. !otu3i% 7n aceast+
tendin;+ s6re Blatini2areC a liturghiei Movil+ a6are 6uternic 7n decor @indc+ a 6ro$ovat la
o scar+ la larg+ 3i $ult $ai siste$atic decGt oricine altcineva.
Pentru a inter6reta do$nia lui Petru Movil+ cu 6reci2ie este di@cil. S-a argu$entat
c+ Movil+ a c+utat s+ cree2e o BortodoIie occidental+C 3i 6rin ur$are s+ de2$e$bre2e
ortodoIia de a3e2+$Gntul ei oriental Bobsolet.C No;iunea este 6lau2ibil+. Motivele lui
Movil+ sunt inter6retabile% $o3tenirea lui este una a$bigu+. Pe de o 6arte% a :ost un o$
$are care a 7$6linit $ulte. Jn 6ro6riul s+u :el a :ost chiar devotat. Sub conducerea 3i
rGnduiala sa iserica OrtodoI+ 7n Rusia de =est a ie3it din acela stadiu a de2orientare 3i
li6s+ de organi2are 7n care s-a 6r+v+lit 7nc+ din ti$6ul catastro:ei din rest. Pe de alt+
6arte% iserica care a ie3it din aceast+ is6it+ nu a $ai :ost aceia3i. S-au 6rodus schi$b+ri.
A eIistat un duh nou 3i str+in% duhul latin din toate. Ast:el% $o3tenirea lui Movil+ include o
Bro$ani2areC drastic+ a isericii OrtodoIe. <l a adus ortodoIia la ceea ce ar 6utea @
nu$it o B6seudo$or:o2+C latin+. <l a Bro$ani2atC liturghiile 3i a Blatini2atC $entalitatea 3i
6sihologia tuturor su?etelor ortodoc3ilor. !oIina Bintern+C a lui Movil+ la dre6t vorbind% a
:ost $ult $ai 6ericuloas+ decGt unia;ia. Unia;ia 6utea re2ista 3i i s-a re2istat% 7n s6ecial
atunci cGnd au eIistat e:orturi s+ @e 6us+ 7n 6ractic+. BCri6to-ro$antis$ulC lui Movil+ a
6+truns t+cut 3i i$6erce6tibil% cu a6roa6e :+r+ nici o re2isten;+. S-a s6us c+ Bacu$ul+rileC
sau :ost nu$ai eIterne% i$6licGnd :or$+ 3i nu substan;+. Aceasta ignor+ adev+rul c+
:or$a :ace substan;+ 3i dac+ o :or$+ ne6otrivit+ nu distruge substan;a% 6revine cre3terea
natural+. Acesta este sensul B6seudo$or:o2ei.C Asu$Gnd o cu6rindere ro$an+ era ceva
str+in 6entru ortodoIie. Caracterul 6aradoIal al 7ntregii situa;ii a crescut nu$ai %
di$6reun+ cu o Blatini2areC constant+ a vie;ii l+untrice a isericii% autono$ia lui canonic+
a :ost $en;inut+ cu stabilitate.
255
&iaticum) latinul 6entru Bo c+l+torie de 6rovi2iune%C este euharistia dat+ celor care $or% cel $ai bine
cunoscut+ ca 3i Bulti$ul ritual.C
256
2rdo commendationis ad animae e,istum de corore sau BSluHba rug+ciunilorC 6entru des6+r;irea
su?etului de tru6 care sunt citite 6este tru6ul decedatului i$ediat du6+ ce o 6ersoan+ $oare.
257
Ritualul lui Passias este un serviciu de sear+ co$e$orare 7n ti$6ul 6ostului $are care con;ine o citire din
<vanghelie ce se re:er+ la 6ati$a lui Hristos.
66
Jn ti$6 ce se sGrguia s+ ;in+ iserica OrtodoI+ din Polonia inde6endent+% Movil+ 3i
con:ra;ii lui de o nou+ orientare 3i-au $en;inut 6lanurile lor 6entru o Buniune universal+.C
Jnc+ din (,/,% o con:erin;+ unit+ a :ost c+utat+ 7ntre uni;i 3i ortodoc3i 6entru a considera
o 6ro6unere 6entru un 6atriarhat rus vestic. Ro$a a :ost asigurat+ c+ sche$a v-a ataca 6e
$ul;i ortodoc3i% inclusiv 6robabil 6e $itro6olit. Pentru anu$ite $otive con:erin;a nu a :ost
reali2at+ deloc. S-a avansat un alt 6roiect 7n (,0/% de aceast+ dat+ 7ntr-un $e$orand
s6ecial tri$is lui Petru Movil+. Nou+ ne este cunoscut nu$ai 7n 6ara:ra2a lui Ingoli%
secretar al O@ciului de Pro6agand+.
'K*
Me$orandu$ul lui Movil+ a constat a6arent dintr-o
discu;ie larg+ a divergen;elor 7ntre cele dou+ biserici% condi;iile care credea el c+ sunt
necesare 6entru reuniune 3i o subliniere a $iHloacelor de a le dobGndii. Movil+ nu a v+2ut
nici o di:eren;+ insur$ontabil+ de doctrin+. 'ilio9ue 3i er >lium au variat nu$ai 7n
:ra2are. Ce divergen;+ a eIistat des6re 6urgatoriu a :ost 3i $ai 6u;in consecvent% din
$o$ent ce de :a6t ortodoc3ii s-au 7ncuno3tin;at. Jn ritual% dease$enea 7n;elegerea tuturor
6unctelor a :ost 6osibil+. Singura di@cultate serioas+ a :ost su6re$a;ia 6a6al+. Chiar 3i
dac+ aceasta 6utea @ acce6tat+ de ortodoc3i% du6+ cu$ a s6eci@cat Movil+% bisericilor
estice $ai trebuia s+ le @e acordat 6rinci6iul 6atriarhatelor autoce:ale. Se 6are c+ Movil+
a voit s+ li$ite2e BreuniuneaC la PoloniaN el nu a $en;ionat Moscova sau 6e greci lega;i de
ca6tivitatea turc+. Nici nu a c+utat o conto6ireN l:unione e non l:unite* C+ci chiar 3i sub
su6re$a;ia 6a6ei ortodoc3ii 3i-au re;inut constitu;ia lor. Mitro6olitul $ai trebuia s+ @e
ales de e6isco6i de3i se a3te6ta ca el s+ ia un vot de 6re:erin;+ :a;+ de 6a6+% alegerea lui
nu cerea o con@r$are 6a6al+. Jn eventualitatea c+ 6atriarhul ecu$enic s-ar @ unit cu
Ro$a% Hurisdic;ia lui 7n Polonia trebuia restaurat+. Ulti$a sec;ie a $e$orandu$ului lui
Movil+ a stabilit $iHloacele 6rin care noul 6lan de unire trebuia eIa$inat 3i deliberat. Mai
7ntGi trebuia tri$is dietelor locale 3i 6rovinciale 6entru discu;ia lor. Mai a6oi% se cuvenea
s+ @e aranHat+ o con:erin;+ 7ntre unia;i 3i ortodoc3i :+r+ nici o re:erire la unirea
6ers6ectiv+. #esco6eririle ob;inute 7n aceste 7ntGlniri 6reli$inare trebuia a6oi tri$is+
dietei generale. Indi:erent cGt de elaborate% la :el ca 3i cu 6roiectul din (,/,% nu a ie3it
ni$ic din $e$orandu$ul de reuniune a lui Movil+ din (,0/. CG;iva ani $ai tGr2iu a $urit
D(,0)E.
Atitudinea lui Petru Movil+ :a;+ de 6roble$ele isericii Ro$ano catolice era si$6l+
3i clar+. <l nu a v+2ut nici o di:eren;+ real+ 7ntre ortodoIie 3i Ro$a. <l era convins de
i$6ortan;a inde6enden;ei canonice% dar nu a 6erce6ut nici o a$enin;are din cadrul
Blatini2+riiC l+untrice. <l a 6ri$it-o 3i a binecuvGntat-o toc$ai 6entru a asigura
inde6enden;a eItern+ a isericii. #in $o$ent ce Movil+ a c+utat s+ 7$6lineasc+ aceasta
7n cadrul unei Bunivers nedivi2at al culturii%C 6aradoIul a :ost ridicat 3i $ai sus. Jn ast:el
de condi;ii% ortodoIia 3i-a 6ierdut inde6enden;a l+untric+ la :el ca 3i b+;ul de $+surare
6entru eIa$inare de sine. A+r+ gGndire sau scrutini2are% la :el ca 3i 6rin obicei criteriile
vestice de evaluare au :ost ado6tate. Jn acela3i ti$6 leg+turile cu tradi;iile 3i $etodele
estului au :ost ru6te. Nu a :ost costul 6rea ridicatO Puteau ortodoc3ii din Polonia s+ se
i2ole2e de Constantino6ol 3i MoscovaO Nu era sco6ul vi2iunii 7ngustO Nu a re2ultat
ru6erea cu 6artea estic+ 7n altoirea unei tradi;ii str+ine 3i arti@ciale care inevitabil ar @
blocat calea c+tre o de2voltare creativ+O Ar @ nedre6t s+ 6une$ toat+ vina 6e Movil+.
Procesul Blatini2+riiC a 7nce6ut cu $ult 7nainte de a intra 6e scen+. <l a :ost cu $ult $ai
6u;in un 6ionier al noi c+i decGt un articulator al ti$6ului s+u. !otu3i% Petru Movil+ a
contribuit $ai $ult decGt oricine% ca organi2ator% educator% re:or$ator liturgic 3i un
ins6irator Confesiunea ortodo,% 7n via;a isericii Ro$ane. #e aici a :ost dus+ la Moscova
7n secolul al 3ais6re2ecelea de eI6er;ii 9ievieni 3i 7n secolul al o6tGs6re2ecelea e6isco6ii
de origine 3i antrena$ent vestic.
258
O@ciul de 6ro6agand+ PProa#anda >deQ a :ost 7nte$eiat 7n ti$6ul 6onti@catului lui 4rigorie >= D(,'(-
(,'/E ca o organi2are central+ 6entru direc;ia 7ntregii lucr+ri $isionare 7n iserica Ro$an+. Ingoli D(K)*-
(,0.E% un 6reot din Ravena a :ost 6ri$ul ei secretar.
67
VIII
%,rturisirea ortodo6,
3rturisirea ortodo, este cel $ai se$ni@cativ 3i $ai eI6resiv docu$ent din era lui
Movil+. I$6ortan;a lui nu se li$itea2+ nu$ai la istoria isericii Ruse vestice% din $o$ent
ce a devenit o $+rturisire a credin;ei 6entru iserica estic+ Dde3i nu$ai du6+ o lu6t+ 3i
caracterul ei autoritativ este 7nc+ deschis 7ntreb+rilorE. Cine a :ost autorul sau editorul
3rturisirii r+$Gne nesigur. <ste de obicei atribuit+ lui Petru Movil+ sau Isaia
Ko2lovschi.
'K.
Mai $ult decGt orice este o lucrare colectiv+% avGndu-l 6e Movil+ 3i 6e $ul;i
dintre $e$brii cercului s+u 7$6+rt+3indu-se de co$6o2i;ie. Sco6ul eIact al 3rturisirii
r+$Gne neclar. Conce6ut+ original ca un Bcatehis$C 3i nu$it unul se 6are c+ a :ost
inten;ionat ca o clari@care a credin;ei ortodoIe 7n leg+tur+ cu 6rotestan;ii. #e :a6t% se
6resu6une c+ 3rturisirea lui Movil+ a :ost 6reg+tit+ ca unire cu 3rturisirea lui Chiril
Lucaris% care a a6+rut 7n (,// 3i a c+rei tendin;e 6ro-calvine au creat con:u2ie 3i nelini3te
7n toat+ lu$ea ortodoI+. Jn (,/* X du6+ o anu$it+ coe2iune 3i 6resiune din 6artea Ro$ei X
atGt Lucaris cGt 3i 3rturisirea lui au :ost conda$nate de un sinod 7n Constantino6ol.
',&
Aceste eveni$ente ar 6utea eI6lica de ce cGnd 3rturisirea lui Movil+ a a6+rut 7n iserica
4reac+ a :ost tras+ s6re ea% du6+ ce a :ost editat+ de SFrigos%
',(
i-a con:erit autoritatea
isericii.
Pri$a a6ari;ie 6ublic+ a 3rturisirii ortodo,e a a6+rut 7n (,0&% cGnd Petru Movil+ a
tri$is-o sinodului isericii 7n Kiev 6entru discu;ie 3i gir. !itlul ei original% E,oziie a
credinei Bisericii 2rtodo,e 1n mica Rusie% indic+% sco6ul li$itat inten;ionat de docu$ent.
Inten;ionat $ai 7ntGi c+tre teologi 3i la cei care au :ost 6reocu6a;i cu teologia%
3rturisirea a :ost co$6us+ 7n latin+. Sinodul din Kiev a criticat redactarea de $ai $ulte
ori. Puncte de vedere divergente au co$entat des6re originea su?etului 3i de destinul lui
de $ai a6oi% 7n s6ecial cu 6rivire la 6urgatoriu sau la 6osibilitatea unui Bun 6aradis
terestru.C
','
Aici Movil+ a sus;inut crea;ionis$ul
',/
la :el ca 3i eIisten;a 6urgatoriului.
Sinodul din Kiev s-a angaHat 7ntr-o discu;ie eItins+ cu 6rivire la metastaza ele$entelor
care au loc 7n ti$6ul s@ntei liturghii. Mai 7nainte s+ conclu2ione2e% sinodul a introdus
cGteva a$enda$ente 7n M+rturisire. #ocu$entul a :ost su6us discu;iei i$ediat 7n (,0' la
ceea ce s-a re:erit ca @ind un sinod% dar ceea ce de :a6t a :ost con:erin;a din Ia3i%
convenit+ din cGte se 6are la ini;iativa 6rietenului lui Movil+% 6rin;ul $oldovean% =asile
su6ranu$it Lu6ul.
',0
Jn 6re2en;+ erau doi re6re2entativi ai 6atriarhului ecu$enic% a$bii
259
A se vedea $ai sus% nota (K,.
260
Jnc+ din (,'* din Rusia de =est% S$otri;chi% 7n +olo#ia% a cerut ca 6unctele de vedere ale lui Lucaris% cu
care a devenit obi3nuit 6rin Cate.ez 3i conversiune 6ersonal+ PNota autoruluiQ.
261
=arlaa$ Iasinschi a tr+it 7ntr-un ti$6 cGnd Ucraina a :ost divi2at+ 6olitic 7ntre Polonia 3i Rusia 3i clericii
au :ost divi2a;i 7ntre 6re:erin;ele la 6atriarhul Constantino6olului 3i s6re 6lecare c+tre 6atriarhul Moscovei.
=arlaa$ care a :ost educat la colegiul din Kiev 3i la Acade$ia din Cracovia 3i a sluHit ca rector al colegiului
de la Kiev 3i ca stare; al M+n+stirii Pe3terilor% a voit s+ r+$Gn+ sub 6atriarhul <cu$enic. Prin ur$are% cGnd
6atriarhul Moscovei s-a o:erit s+ 7l hirotoneasc+ ca $itro6olit al Kievului 7n (,*,% =arlaa$ a re:u2at s+ ca
$itro6olit al Kievului 7n (,*,. =arlaa$ a re:u2at s+ $earg+ la Moscova 6entru 7ntroni2area lui 3i a re:u2at s+
7l recunoasc+ 6e Mitro6olitul 4hedeon care a :ost hirotonit 7n locul s+u. #u6+ ce 6atriarhul
Constantino6olului a cedat Hurisdic;ia Kievului Moscovei 7n (,*)% 7n cele din ur$+ =arlaa$ a :ost de acord
s+ 7i ur$e2e lui 4hedeon 3i l-a hirotonit ca $itro6olit de Kiev% 4ali;ia 3i $ica Rusie 7n (,.& 7n Moscova.
262
Movil+ a acce6tat a6arent doctrina ro$ano catolic+ a intr+rii i$ediate 7n 6aradis a su?etelor s@n;ilor.
263
Crea;ionis$ul este cre2ul c+ su?etul este creat de #u$ne2eu 3i in:u2at 7n :etus la $o$entul conce6;iei.
264
=asile Lu6ul% conduc+tor 7n Moldova din (,/' 6Gn+ 7n (,K/% a :ost res6onsabil 6entru o rena3tere
cultural+ larg+ 7n ;ara sa de ba3tin+% 7nte$eind $ulte 3coli% inclusiv o acade$ia la Ia3i unde a stabilit o
ti6ogra@e. Un o$ bogat eIe$6lar% a @nan;at 6ersonal o6era;iile 6atriarhatului din Constantino6ol 3i a
6re2idat asu6ra sinodului din Ia3i 7n $aniera antic+ a 7$6+ra;ilor bi2antini. A se vedea Runci$an% 3area
Biseric 1n cativitate DCa$bridge% (.,*E% 66. /0(-/0/.
68
tri$i3i din Constantino6ol cu titlul de eIarh% Meletie SFirgos% unul dintre cei $ai
re6re2entan;i ai teologilor greci ai secolului al 3ais6re2ecelea 3i Por@rie% $itro6olit de
Nicea%
',K
Por@rie D$ort 7n (,K'E care a :ost tri$is la aceast+ adunare 3i de cG;iva e6isco6i
$oldoveni% care 7i includea 6e Mitro6olitul =arlaa$
',,
3i trei delega;i din Kiev X Isaia
Ko2lovschi% Ignatie O9senovici
',)
3i Ioasa: Kononovici.
',*
Meletie Sirgos a luat un rol
conduc+tor. Sirgos a ridicat un nu$+r de obiec;ii :a;+ de 3rturisire cGnd a tradus-o 7n
greac+ a introdus nu$eroase a$enda$ente. MaHoritatea acu2elor lui erau stilistice. #e
eIe$6lu el a ales s+ eli$ine cGteva citate scri6turistice :olosite 7n 6roiect. Movil+ a ur$at
=ulgata latin+% cea ce 7nse$na c+ anu$ite din citatele lui @e c+ nu au :ost 7n Se6tuagint+
sau au :ost :ra2ate 6entru a le re;ine ceea ce ar @ :+cut $+rturisirea 6uternic ne6otrivit+
6entru credincio3ii ortodoc3i.
Movil+ nu a :ost $ul;u$it cu 3rturisirea du6+ cu$ a :ost ea 7ntrebuin;at+ de
Sirigos. <l a decis s+ nu o ti6+reasc+ 3i 7n locul ei el a 6ublicat si$ultan 7n Kiev o
traducere ucrainean+ a slavonei bisericii 3i o versiune 6olone2+% nu$it+ !curtul cate.ism
P3al7i cate.ism) (,0KQ.
',.
Nu$ai cGteva schi$b+ri 6ro6use de SFrigos 6entru $+rturisire
au :ost ado6tate 7n Cate.ismul scurt. Mai $ult% era inten;ionat 6entru o audien;+ di:erit+%
B6entru instruc;ia celor tineri%C PBdla c8ic2enia $lod2iCQ% lucru 6entru care a :ost co$6us+
7ntr-un li$baH colocvial. Jn (,0. !curtul cate.ism al lui Movil+ a :ost tradus din slavona
bisericeasc+ ucrainean+ 7n Bslavo rus+C 3i 7n versiunea greac+ 3i 6ublicat+ la Moscova.
Jntre ti$6% istoria lui SFrigos a revi2uit versiunea greac+ a 3rturisirii #receti. #in
$o$ent ce iserica greac+ a ar+tat 6u;in interes 7n 6ublicarea ei% 6ri$a edi;ie a a6+rut
nu$ai 7n (,.K. #in aceast+ edi;ie% o traducere slavono rus+ a :ost :+cut 3i 6ublicat+ 7n
(,., la cererea $itro6olitului =arlaa$ Iasinschi al Kievului cu binecuvGntarea
6atriarhului Adrian.
')&
Aceasta a :ost la nu$ai o Hu$ate de secol du6+ ce !curtul cate.ism
a :ost 6ublicat 7n Moscova.
')(
3rturisirea lui Movil+% 7n contrast cu 3rturisirea 6rotestant+ a lui Lucaris a :ost
co$6ilat+ cu r+bdare din surse latine. #u6+ cu$ tr+dea2+ 6lanul c+r;ii% aranHa$entul ei s-
a ghidat du6+ $odel latin. A :ost 7$6+r;it du6+ a3a nu$itele Btrei virtu;i teologice%C
credin;a% n+deHdea 3i dragostea. Cre2ul a :ost elucidat 6rintr-o inter6retare a cre2ului.
<tica a :ost eI6us+ 6rin inter$ediul co$entariilor la Rug+ciunea #o$neasc+% a Aericirilor
3i a #ecalogului. ine7n;eles co$6ilatorii nu avut ceva $ai $ult decGt o 6radig$+ 7naintea
lor. Cea $ai evident+ surs+ a :ost Cat.ec.ismus Romanus)
')'
care a a6+rut 7n traducere
greac+ 7n (K*'. Altele 6ar a @ Catec.isticum% sive !umma doctrinae c.ristianae D#illingen%
265
Por@rie D$ort 7n (,K'E a :ost tri$is la adunare de 6atriarhul Partenie I% care a ;inut scaunul
Constantino6olului din (,/* 6Gn+ 7n (,0' 3i Meletie SFrigos care a :ost tri$is de noul 6atriarh% Partenie II.
266
Mitro6olitul =arlaa$ D(K.&-(,K)E a :ost ca6ul isericii OrtodoIe 7n Moldova 3i eIecutorul unor 6roiecte de
6ublica;ie educa;ional+ @nan;ate de =asile Lu6ul.
267
O9senovici D$ort 7n (,K&E a :ost 6ro:esor 3i rector al colegiului de la Kiev 3i un 6redicator re$arcabil. La
scurt ti$6 du6+ $oartea sa a :ost ales e6isco6 de Mstislavi.
268
Kononovici D$ort 7n (,K/E a sluHit ca 3i ca6ul cGtorva $+n+stiri 7n Kiev $ai 7nainte de a devenii e6isco6 de
Moghilev 7n (,K&.
269
!itlul de6lin a :ost Iebranie "roc.iei nau"i o art7"ulac. 4iar7 ra4osla4no "atolic.ie- c.rzesc.iansc.e7*
PNota autoruluiQ.
270
Adrian D(,.&-()&&E a :ost ulti$ul 6atriarh al Moscovei $ai 7nainte de 7nvierea ;arului Petru a isericii
OrtodoIe Ruse Da se vedea ca6itolul I=E. #eHa b+trGn 3i slab cGnd a devenit 6atriarh% Adrian a :ost ca6abil s+
7$6lineasc+ ceva $ai $ult decGt 7nt+rirea re2olv+rii lui Petru de a ter$ina cu 6atriarhatul intervenind de
6artea strelilor care s-au revoltat 7n (,.*.
271
C:. A. S. [ernova% 5ni#i "irillovs"oi ec.ati izdannie v 3os"e v =&I<=&III ve"a. DMoscova% (.K*E% no. '(K%
,.. O lucrare co$6rehensiv+ care a o:rit teItul de6lin g+sit 7n A. MalvF 3i M. =iller% $a confession ort.odo,e
de Pierre 3o#.ila) 2rientalia C.ristiana DRo$a% (.')E% >% /..
272
Catec.ismus romanus sau Catec.ismus e, decretis concilii tridentini ad aroc.os) care a a6+ut $ai 7ntGi
7n (K,, a :ost 6rodusul decretelor Sinodului din !rent Da se vedea nota (.,E c+ doctrina catolic+ a :ost
clari@cat+ 3i de@nit+ 7n :a;a ere2iilor 6rotestante r+s6Gndite atunci. A :ost o re:erin;+ la careta 6astorilor
catolici% care s-a dovedit eItre$ de 6o6ular+ 3i a :ost i$ediat tradus+ 7n toate li$bile 6rotestate $aHore.
69
(K,&E de do$inicanul Petrus de Soto
')/
3i 0isutationes de controversiis c.ristianae >dei
adversus .u-us temoris .aereticos DRo$a% (K*(-(K./E a cardinalului Robert ellar$ine
D(K0'-(,'(E.
')0
A $ai citat c+ sursele latine nu $ai este necesar. Princi6alul 6unct este
cel luat din 3rturisirea ortodo, care este luat+ ca o co$6ila;ie sau ada6tare a
$aterialului latin% 6re2entat 7ntr-un stil latin. M+rturisirea lui Movil+ 6oate @ categorisit+
ca una dintre $ultele eI6o2i;ii anti-6rotestante care a a6+rut 7n <uro6a 7n ti$6ul Contra
Re:or$ei 3i a erei baroce. 3rturisirea a :ost $ult $ai legat+ de literatura ro$ano
catolic+ a 2ilei decGt de via;a duhovniceasc+ tradi;ional+ sau conte$6oran+ 7n iserica de
est.
<ste adev+rat c+ 7n 3rturisirea lui Movil+ doctrinele ro$ane cheie% inclusiv
6ri$atul 6a6ei sunt res6inse. !otu3i% $ult din substan;a de stil r+$Gn ro$ane 3i nici chiar
editarea lui SFrigos la Ia3i nu a 6utut altera :a6tul. Jn cele din ur$+% era obi3nuit 6entru
greci 7n secolul al 3a6tes6r+2ecelea% SFrigos a $ers la o 3coal+ latin+. <l a $ers la Padova%
unde a devenit aderentul lui ellar$ine sau du6+ cu$ au s6us conte$6oranii des6re el%
Bo$nio ellar$iu$ s6irare videtur.C Aceasta nu a :ost s6us+ s+ se argu$ente2e c+ 7ntr-un
anu$e :el 7nv+;+tura 3rturisirii ortodo,e a :ost 7n anu$ite 6uncte gre3it+. Nu era atGt
de $ult o doctrin+% ci $anierea 6re2ent+rii% la dre6t vorbind eronat+% 7n s6ecial alegerea
li$baHului 3i tendin;a de a angaHa toate ar$ele ro$ane 7$6otriva 6rotestan;ilor chiar 3i
cele care nu au :ost consonante 7n de6lin sau 6ar;ial cu 6resu6o2i;iile ortodoIe. Jn aceasta
a constant 6rinci6alul 6ericol al B6seudo$or:o2eiC latine a lui Movil+ sau su6ra:a;a
Bcri6to-ro$an+.C I$6resia creat+ 7n ortodoIie este ni$ic altceva decGt o :or$+ cur+;it+
sau ra@nat+ a ro$ano catolicis$ului. Acest 6unct de vedere 6oate @ 6re2entat succintN
haide;i s+ o$ite$ anu$ite subiecte controversate 3i restul siste$ului teologic ro$an v-a @
ortodoI.C Ast:el% 7n anu$ite :eluri este adev+rat. #ar cor6usul este 6rin ur$are ob;inut a
redus geniul negativ 3i etosul tradi;iei teologice estice. BCri6to-ro$anis$ulC lui Movil+ 7n
ciuda li6sei generale de credincio3ie a :or$elor ortodoIe a :ost $ulte vre$e bararea
oric+rei de2volt+ri s6ontane 3i genuine din est.
Ar @ instructiv din acest 6unct de vedere s+ co$6ar+$ 3rturisirea ortodo, cu
lucr+rile teologice a lui Silvestr Kossov% succesorul 3i ur$a3ul lui Movil+ ca $itro6olit de
Kiev. E,e#eza 6ublicat+ 7n (,/K a c+utat s+ Husti@ce noile 3coli latine 6e care Movil+ le-a
organi2at 6entru ortodoc3i. Instrucia sau Ctiina celor ate taine P0idascalia albo nau"a
o sedmi sa"ramenta".% (,/)Q a :ost o 7ncercare de a r+s6unde la acu2ele
6rotestantis$ului 7$6otriva o6onen;ilor ro$ani. Kossov% ar @ i$6ortant s+ observ+$% a
ales s+ r+s6und+ la aceste critici 7n li$ba teologiei latine. Acest lucru este evident 7n acea
6or;iune a c+r;ii dedicat+ tainelor% care ur$ea2+ binecunoscutul tratat al lui Petru
Arcadius.
')K
!er$inologia latin+ abund+ 7n aceast+ lucrareN Btranssubstan;ire%C distinc;ia
7ntre :or$+ 3i B$aterie%C Bcuvintele de instituireC ca B:or$+C a tainei euharistiei% B6+rerea
de r+uC ca B$aterieC a B6oc+in;eiC 3i altele. #in 6ractica liturgic+ ur$ea2+ teologia
liturgic+% devenind necesar 6entru ortodoc3i o nou+ orientare 6entru a :ace ritualurile
accesibile. Trebnicul lui Petru Movil+ a stabilit 6er$anent un nu$+r 6entru acele acu2e
care s-au de2voltat 7n 6ractic+. A introdus unele noi. #e eIe$6lu% 7n !aina M+rturisirii
:or$ula de iertare a :ost schi$bat+ din i$6ersonalul B7;i sunt iertate 6+catele taleC
P#rec.i tvoi otuc.aiustiaQ la 6ersonalul B3i eu nevrednicul 6reotC Pi az nedostoin7i iereiQ.
273
Catec.ismus Romanus sau Catec.ismus e, decretis concilii tridentini ad aroc.os% care a a6+rut $ai 7ntGi
7n (K,, 3i a :ost 6rodusul decretelor Sindoului din !rent Da se vedea nota (.,E c+ doctrina catolic+ 6utea @
clari@cat+ 3i de@nit+ 7n :a;a r+s6Gndirii ere2iilor 6rotestante. Inten;ionat $ai 7ntGi ca o carte de re:erin;+
6entru 6astorii catolici% s-a dovedit i$ens de 6o6ular+ 3i a :ost i$ediat tradus+ 7n toate li$bile euro6ene
$aHore.
274
ellar$ine a lucrat la o co$isie care a 6rodus =ulgata SiItus Cle$entine. 0siutationes) o sinte2+ a
teologiei 6rotestante 3i catolice% a :ost scris+ 7n ti$6 ce ellar$ine 7nv+;a la 3coala de $isionari 7n Ro$a.
275
O9senovici D$ort 7n (,K&E a :ost un 6ro:esor 3i rector al colegiul din Kiev 3i un 6redicator re$arcabil. La
scurt ti$6 du6+ $oartea sa a :ost ales e6isco6 de Mastislavi.
70
Jn acest $o$ent taina ungerii bolnavilor Peuc.elationQ a 7nce6ut s+ @e inter6retat+ ca
ultima unctio 3i s+ @ :olosit+ ca o :or$+ de viaticum% 7n ti$6 ce $ai 7nainte tradi;ia estic+ a
:ost 6rivit+ ca o tain+ a vindec+rii.
'),
Cu noua genera;ie din Kiev% in?uen;ele latine asu6ra
gGndirii 3i 6racticii religioase s-au intensi@cat 3i s-au eItins 7ntr-o $anier+ $ai
siste$atic+.
I<
Jn ti$6ul vie;ii lui Petru Movil+% colegiul de la Kiev nu era 7nc+ o 3coal+ teologic+.
Privilegiul acordat 7n (* $artie (,/K de Regele Vladisla8 I=% care a :+cut din aceasta o
condi;ie obligatorie c+ colegiile trebuiau li$itate la @loso@e DBut hu$aniora non ulta
dialctica$ el Logica$ doceantCE. Nu$ai s6re @nele secolului al 3a6tes6r+2ecelea% odat+ cu
introducerea unei clase Bteologice s6ecialeC 7n curriculu$% teologia a :ost 6redat+ ca o
disci6lin+ se6arat+. Unele 6roble$e de teologie au :ost tratate 7n cursul @loso@ei. La
colegiul din Kiev 6lanul general al educa;iei a :ost ado6tat dintr-un siste$ 3colar ie2uit.
Aceasta a inclus curricu$ul 6Gn+ 3i la nivelul $anualelor. !eItele au 7nce6ut cu gra$atica
lui Alvarius
'))
3i s-a s:Gr3it cu Aristotel 3i AYuino. Si$ilare cu colegiile 3i acade$iile ie2uite
din Polonia a :ost organi2area vie;ii c+rtur+re3ti% $etodelor de 6redare 3i a disci6linei.
Li$ba de educa;ie a :ost latina 3i tot restul subiectelor din greac+ li s-au o:erit o 6rioritate
sc+2ut+. Ast:el 6ractic 7n toate as6ectele colegiul de la Kiev re6re2int+ o 6au2+ total+ cu
tradi;iile 3colilor din Rusia de =est. #e3i nu se 6are c+ 3colile au o:erit o 6reg+tire
adecvat+ 6entru via;a din Polonia% studen;ii lor au :ost cu greu ini;ia;i 7n $o3tenirea
estului ortodoI. Scolasticis$ul a :ost :ocul 6red+rii 3i nu nu$ai si$6lele idei ale unor
scolastici individuali au :ost eI6use 3i asi$ilate ci chiar duhul scolasticis$ului. ine7n;eles
nu a :ost scolasticis$ul <vului Mediu. <ra $ai $ult un neo-scolasticis$ sau 6seudo-
scolasticis$ al Sinodului din !rent.
')*
<ra vorba de teologia baroc al <6ocii
Contrare:or$ei. Aceasta nu 7nse$n+ c+ ori2ontul intelectual a c+rturarului secolului al
3ais6re2ecelea 7n Kiev era 7ngust. <rudi;ia sa 6utea @ eItensiv+. Studen;ii din acele
vre$uri citeau $ult. #e obicei citirea lor era o s:er+ li$itat+. <6oca barocului a :ost% 7n
cele din ur$+% o er+ intelectual arid+% o 6erioad+ de erudi;ie con;inut+ 7n sine% o e6oc+ a
i$ita;iei. Jn via;a $in;ii nu a :ost o e6oc+ creativ+. MiHlocul secolului al 3a6tes6re2ecelea a
:ost un ti$6 di@cil 3i 7ncurcat 6entru Ucraina. BColegiul de la Kiev%C 6entru al cita 6e
La2+r aranovici%
').
Arhies6ico6 de Chernigov% B$ic de statur+ 3i $ic ca un [aheu.C Nu$ai
6Gn+ 7n (,)& sub conducerea lui =arlaa$ Iasins9i D$ai tGr2iu $itro6olit de KievE a :ost
aceast+ 3coal+ de2voltat+ restaurat+. Jn aceast+ 6erioad+ 6erturbat+ era ceva obi3nuit ca
276
!aina ungerii bolnavilor sau Brug+ciunea uleiului%C are dou+ :unc;iiN vindecarea tru6easc+ 3i iertarea
6+catelor. Nu este un cre2 ortodoI c+ ungerea re2ult+ 7ntotdeauna 7n dobGndirea s+n+t+;ii. Jn iserica
Ro$ano Catolic+ ultima untio sau Bungerea eItre$+C este intenH;ionat+ nu$ai 6entru cei ce $or. A se vedea
!i$othF Vare% Biserica ortodo, Dalti$ore% (.,)E% 6. /&/.
277
Ie2uitul 6ortughe2 <$$anuel Alvarius a 6ublicat o gra$atic+ 7n (K)' sun titlul 0e institutione
#rammatica libri tres Dcele trei c+r;ii @ind o Etimolo#ie) !7nta, 3i ProsodieE. 4ra$atica a cG3tigat o larg+
a6robare 7n <uro6a 3i o edi;ie revi2uit+ a a6+rut 7n (K*/.
278
Sinodul din !rent% al (.-lea sinod ecu$enic al isericii Ro$ano catolice care a :ost ;inut 7n 'K de sesiuni
din (K0K 6Gn+ 7n (K,/. sco6ul lui a :ost de a re:or$a iserica 7n lu6ta 7$6otriva re:or$ei 6rotestante 3i de a
clari@ca ceea ce este esen;ial 3i ceea ce este subiectul discu;iei 7n doctrina catolic+. Jntre 7nv+;+turile
catolice care reies din acest sinod sunt autoritatea tradi;iei lGng+ scri6tur+% autenticitatea =ulgatei%
doctrinele Husti@c+rii 3i nu$+rul de 3a6te taine. Jntre re:or$ele ecclesiale 6roduse de acest sinod $ai eIist+
insinu+ri c+ e6isco6ul locuie3te 7n dioce2a sa 3i 6ro$ovarea educa;iei 6rin cre3terea nu$erelor de se$inarii
6recu$ 3i 6roducerea unui catehis$ general DCatec.ismus romanusE. <Iist+ un teIt critic 7n decretele
sinodului 7n 4. Albrigo% Conciliorum oecumenicorum decreta DNe8 5or9% (.,'E% ,//-))K.
279
La2+r aranovici D(,'&-(,./E% 6oet% 6redicator% 6ublicist 3i 6ole$ist anticatolic a :ost rectorul colegiului
de la Kiev din (,K& 6Gn+ 7n (,K*. <l a devenit arhie6isco6 de Chernigov 7n (,K) 3i si$ultan a sus;inut
unirea 6olitic+ cu Rusia 6recu$ 3i inde6enden;a ecclesial+ :a;+ de 6atriarhia Moscovei.
71
studen;i s+ 6lece 7n str+in+tate 3i s+ @e instrui;i. =arlaa$ a studiat 7n <bling 3i O$olouc 3i
a eIecutat ceva $unc+ la acade$ia din Cracovia. Acade$ia lui din <ngelstadt sau colegiul
grec al S:Gntului Atanasie 7n Ro$a. Chiar 3i du6+ ce colegiul 3i-a cG3tigat t+ria% acest
obicei nu a 7ncetat 7n 7ntregi$e. Se 3tie c+ $ul;i dintre cei care au 6redat aici la @nele
secolului 3a6tes6re2ecelea 3i 7nce6utul secolului al o6tGs6re2eclea au res6ins 7n 2ilele
studen;iei ortodoIia 3i au trecut sub Bascultare ro$an+.C A+r+ 7ndoial+ acest lucru a :ost
:acilitat% chiar necesitat de cerin;ele de atunci 6rin care ad$iterea la 3colile s+ @e
condi;ionate de convertirea la Ro$a sau cel 6u;in acce6tarea uniaiei* Lte:an Iavorschi%
e6isco6 3i locum tenens sub Petru cel Mare ar @ un eIe$6lu 6roe$inent.
'*&
#e aici
co$entariul noului sosit observator ie2uit 7n Moscova des6re Rusia 3i 7n s6ecial des6re
:r+;ietatea $+n+stirii din Kiev unde a :ost locali2at colegiulN Baici eIist+ $ul;i $onahi
unia;i sau $onahi a6ro6ia;i de unia;ie 3i chiar 3i $ai $ult ei au o o6inie :oarte bun+
des6re noi... Jn Kiev% eIist+ o $+n+stirea 7ntreag+ de unia;i sau $onahi a6ro6ia;i de
unia;ie 3i unii care au 6+reri bune des6re noi... Jn Kiev% eIist+ o 7ntreag+ $+n+stire de
unia;i.C
'*(
Re$arcile lui o:er+ credit unui atac al c+rturarilor de la Kiev aten;ionate de
#ositei% 6atriarhul Ierusali$uluiN
'*'
Acel 6+$Gnt 7l nu$ea 6+$Gntul ca2acilor 3i eIist+ $ul;i care au :ost 7nv+;a;i de
latini 7n Ro$a 3i Polonia% care $ai a6oi au devenit stare;i 3i arhi$andri;i 3i care 7n
$+n+stirile lor citeau 6ublic so@stica;ii ne$aiau2ite 3i care 6urtau ro2are ie2uite 7n Hurul
gGturilor... S+ se decrete2e ca du6+ $oartea acestor arhi$andri;i 3i 6reo;i% ni$eni care
$erge la un loc 6a6ista3 6entru studiu s+ nu @e nu$it arhi$andrit% stare; sau e6isco6.
Jn anii ur$+tori #ositei a devenit alar$at din cau2a lui Lte:an Iavorschi% 6e atunci
locum tenens al scaunului 6atriarhal al Moscovei. <l l-a acu2at de latinis$ 3i a cerut
retragerea i$ediat+ a tuturor 6reten;iilor lui Iavorschi :a;+ de 6atriarhatul Moscovei.
#ositei% trebuie re$arcat a :ost destul de strident :a;+ de candida;ii de orientare greac+%
declarGnd c+ nici Bun grec 3i ni$eni adus din ;inuturile 6olone2e sau latine 3i antrenat 7n
3colile lor nu ar trebui ales 6atriarh al Moscovei.C Aiindc+ a averti2at el ei sunt asocia;i cu
latinii 3i acce6t+ dog$ele 3i di:eritele lor $aniere.C
Ce sunt B$aniereleC 3i Bdog$eleC la care se re:er+ #ositei 6oate @ reali2at din
eIa$inarea con:erin;elor 3i 6lanurile lec;iilor la :el ca 3i restul scrierilor a di:eri;ilor
instructori de la colegiul din Kiev care a :ost 7n tot secolul al 3a6tes6re2ecelea. Ar @ destul
cGteva eIe$6le cheie. Ioanni9i 4oliatovschi D$ort 7n (,**E% rector din (,K* 6Gn+ 7n (,,'%
a :ost un 6redicator% 6ole$ist 3i scriitor 6roli@c. <l 7ncuno3tin;ea2+ deschis c+ el a ada6tat
sursele latine la sco6urile lui. Jn (,K.% 6entru o nou+ edi;ie a C.eii 1nele#erii P5liuc.
razumeniiaQ% una dintre $ultele colec;ii de 6redici% el a ad+ugat 8n #.id scurt entru
comoziia redicilor P%au"a razumeniiaQ. Pentru restul edi;iilor el le-a l+rgit. La :el cu
$aHoritatea lucr+rilor lui% G.idul scurt este caracteri2at de un clasicis$ decadent. Jn
alegerea lui eIist+ elucidare 3i alegere 6entru teIte 3i subiecte X cGnt+rite du6+ cu$ sunt
280
Jn aceste 2ile ale unia;iei% Ianvorschi a :ost cunoscut ca Stanislav. PNota autoruluiQ. #es6re Iavorschi% a se
vedea $ia Hos aceast+ sec;ie.
281
B=el unu$ totu$ $onasteriu$ est unitru$.C #intr-o scrisoare scris+ 7n (,.. de un ie2uit% P+rintele
<$ilian% care era 7n Moscova 7n acel $o$ent.C PNota autoruluiQ.
282
#ositei a :ost 6atriarhul Ierusali$ului din (,,. 6Gn+ 7n ()&) 3i 7n ti$6ul 6+storiei sale s-a dovedit a @
@gura cea $ai in?uent+ 3i $ai res6ectat+ 7n toat+ lu$ea ortodoI+. Ca 3i c+rturar a :ost cunoscut 6entru
istoria 7ntregii iserici OrtodoIe% la :el ca nu$eroase edi;ii ale 6+rin;ilor isericii% cu care era 7n 7ntregi$e
:a$iliar. Ca 6ole$ist 6rinci6ala sa lucrare a :ost Enc.iridionul 1motriva #reelilor calvinismului Ducure3ti%
(,.&E. #e3i el s-a 6+2it 7$6otriva in?uen;elor catolice din iseric+% o6o2i;ia sa :a;+ de 6rotestan;i l-a dus s+
sus;in+ 3rturisirea lui Movil+% 6entru care a scris un cuvGnt 7nainte la edi;ia greac+ din (,... #ositei a
6rodus 6ro6ria sa 3rturisire Dscris+ de 6rela;i conte$6orani% cu un @nal reali2at de #ositeiE care a :ost
a6robat+ de sinodul din Ierusali$ 7n (,)' 3i 6ublicat+ cG;iva ani $ai tGr2iu la celebra ti6ogra@e 6e care a
@nan;at-o 7n Ia3i. Aceast+ $+rturisire a :ost 6e de-a 7ntregul liber+ de in?uen;e latine din a@r$a;iile lui
Movil+ 3i restaurat+ la ter$inologia catolic+ 6e cGnd a6+ra doctrina ortodoI+ a euharisitiei de c+tre
6rotestan;i. A se vedea Runci$an% 3area Biseric 1n cativitate% 66. /0)-/K/.
72
cu ceea ce ei nu$esc Bte$e 3i nara;iiC X un si$bolis$ 6o$6os 3i :or;at a si$bolis$ului
religios. Iat+ cu$ 3i-a elaborat s:atulN Bciti;i c+r;i des6re bestii% 6+s+ri% re6tile% 6e3ti%
co6aci% ierburi% 6ietre 3i di:erite a6e care se g+sesc 7n $+ri% rGuri 3i i2voare% observa;iile
natura% 6ro6riet+;ile 3i tr+s+turile distinctive% observa;i toate acestea 3i :olosi;i-le 7n
cuvGnt+rile 6e care voi;i s+ le :ace;i.C ine7n;eles discursul 6ublic 7n aceast+ 2i a su:erit de
analogii bi2are 3i o su6raabunden;+ de ilustra;ii. Chiar 3i $ai 7nainte de stilul oratoric al
Kievului s-a aHuns la un anu$it :el de eItre$+% Meletie S$otri;chi a ridiculari2at obiceiul
6redicatorilor ortodoc3i de a i$ita o$iletica 6olone2o-latin+. BIntr+$ 7n a$von cu
Ossius%
'*/
al;ii cu Aabriciu
'*0
3i un al treilea cu S9argaC a s6us el% re:erindu-se la $odela;ii
6redicatori 6olone2i ai 2ilei. <l ar @ 6utut s+ 7l nu$easc+ 6e !o$as Mlo2iano8schi% un
6redicator al secolului al 3a6tes6re2eclea de $are circula;ie% care a :ost cel $ai grotesc 3i
$ai i$itat. A :ost $ai $ult un eIerci;iu 7n retoric+ destul de 6otrivit 6entru un gust
6redo$inant. !otu3i% de3i era angaHat 7n eIcese verbale% 4oliatovschi 3i al;ii s-au o6us
6ole$i3tilor ie2ui;i 3i au res6ins 6e larg 6unctele lor de vedere cu 6rivire la autoritatea
6a6al+% 'ilio9ue 3i di:erite alte te$e. AiIa;ia $ental+ a lui 4oliatovschi% la :el ca 3i stilul lui
teologic 3i se$antic a r+$as 7n 7ntregi$e ro$an. #irec;ia arti@cialit+;ii 7ncord+rii este $ai
6uternic 7n scrierile lui La2+r aranovici% care a :ost rectorul colegiului din Kiev din (,K&
6Gn+ 7n (,K* 3i a6oi arhie6isco6 de Chernigov.
'*K
Un o6onent brav al 6ro6agandei ie2uite%
el nu a e2itat s+ ado6te subiecte de $are controvers+% du6+ cu$ este evident din %oua
msur a vec.ii credine PNova $iara stareF ViarF% (,),Q. #in nou $aniera eI6resiei 3i
$odul de gGndire sunt ti6ice unui baroc ti6ic. aranovici a scris 7n 6olone2+% u$6lGndu-3i
cuvintele cu :abule% Bo abunden;+ de vicisitudini 3i cuvinte 7ncruci3ate%C avioane cu
reac;ie% Borgoliu 3i giuvaiere.C BJn acele 2ile%C du6+ cu$ a re$arcat el% Bse considera
6otrivit+ tradi;iei sacre a isericii cu 6ove3ti $itologice.C Un alt c+rturar 9ievian de
aceast+ varietate a :ost Antonie Radivillovschi.
'*,
!oate o$iliile lui Predi"iQ 3i 6redicile
P"azaniiaQ au :ost $odelate du6+ eIe$6le latine. Cartea sa% Grdina 3arie) 3aica lui
0umnezeu P2#orodo" 3arii Bo#orodii% (,),Q ilustrea2+ stilul latin 6uternic retoric 3i
alegoric eIerci2at 6e te$e $ariane obi3nuite acelor vre$uri.
#e o $odelare cu$va $ai di:erit+ decGt ace3ti c+rturari 9ievieni a :ost Ada$
[erni9av al Cernigovului. <l $erit+ s+ @e $en;ionat @indc+ locul lui 7n rGndurile liderilor
religio3i ai ti$6ului din Rusia de Sud. N+scut 7n K^ngsberg 3i instruit la 3colile
6rotestante% [erni9ov a venit la ortodoIie 6rintr-un studiu c+rtur+resc al tradi;iei cre3tine
6ri$are.
'*)
#u6+ o lung+ 6erioad+ 7n vest% studiul 6ri$ar la OI:ord 3i Londra% el s-a 7ntors
7n Cernigov. Aici 3i-a l+sat a$6renta ca autor al tratatului% 0e rocessione !iritus !ancti)
care du6+ ce a :ost 6ublicat 7n Lei62ig 7n ())0-()), de Sa$uil Mislavschi% $itro6olit de
Kiev%
'**
care a cG3tigat un renu$e $are. Se 6are c+ a :ost nu$ai lucrarea lui [erni9av% dar
este una de o via;+ 7ntreag+. Jn ea se $ani:est+ o $are erudi;ie 3i un $ar dar de anali2+
283
Ossius% e6isco6 de Seroni$o Osirio% 6ro:esor la Universitatea din Coi$bra. Autor a cGtorva lucr+ri% inclusiv
co$entarii biblice% cunoscut ca un BCicero 6ortughe2..C BPostiliaC a :ost reco$andat+ clericilor Poloniei de
dou+ sinoade 7n =ilno D(,&' 3i (,(/0E. PP+rintele Sanus2 A. Ihnato8ic2Q.
284
A se vedea $ai sus% nota *&.
285
A se vedea nota *&.
286
Radivilovschi D$ort $ai 7nainte de ()&&E a :ost arhidiacon la catedrala din Cernigov 3i stare;ul M+n+stirii
Pustino-Ni9olaevschi 7n Kiev 7nainte de a venii la M+n+stirea Pe3terilor.
287
<l a :ost :recvent co$6arat cu [erni9ov din cau2a 6resu6unerii c+ 3i el a :ost n+scut 7n K^nigsberg. <ra
6ro:esor de @loso@e la colegiul din Kiev 3i $ai tGrs2iu a devenit arhi$andrit al M+ns+tirii Pe3terilor. <l a :ost
autorul 2us totius .iloso.ia D(,0K-(,0)% eIistent 7n :or$+ de $anuscrisE. S-a argu$entat c+ 4hi2el a :ost
un rutenian.
288
Sa$uil Mislvschi D()/(-().,E a :ost un instructor 3i rector al colegiului din Kiev care a devenit $itro6olit
al Kievului 7n ()*/. <l a co$6ilat o gra$atic+ latin+ 7n (),K care a :ost considerat+ ca cea $ai bun+ din
li$baHul rus 3i a :ost cunoscut ca un ucenic devotat al idealurilor ilu$inis$ului 7n ti$6ul do$niei Caterinei
celei Mari D(),'-().,E. Sub girul s+u el a re:or$at curicu$ul acade$iei 6entru a include ast:el de subiecte
ca $ate$atic+ 3i geogra@e.
73
teologic+. PGn+ 7n aceast+ 2i lucrarea lui [erni9av r+$Gne o co$6ila;ie 7nde$Gnatic+ de
$ateriale valabile% unul dintre cele $ai co$6rehensive studii care s-au :+cut vreodat+.
Merit+ citite.
#ou+ eIe$6le dintre cele $ai re$arcabile ale 7nv+;+turile 9ieviene de la @nele
secolului al 3a6tes6re2ecelea au :ost S:Gntul #i$itrie D!u6talo% (,K(-()&.E 3i Lte:an
Ivoschi% de3i ca s+ @$ siguri i$6ortan;a lor religioas+ nu este con;inut+ 7n istoria teologiei
9ieviene. Aiecare au Hucat o rol i$6ortant 7n istoria $arii teologii ruse3ti. !otu3i% a$bele
@guri sunt destul de re6re2enative 6entru anii din ur$+ ai e6ocii lui Movil+. #i$itrii% care
a devenit e6isco6 de Rostov du6+ $utarea sa 7n nord% este celebru 6entru lucrarea sa
vie;ile s@n;ilor% Comndiumul de citire DC.et i 3inei) (,.*-()&KE. a2a;i 6e $area 6arte a
surselor vestice% cor6ul lucr+rii este luat din renu$itele cele 3a6te colec;ii de 3a6te
volu$e a lui Lauren;iu Surius%
'*.
&itae sanctorum 2rientis et occidentis D(K,/-(K*,% este
de :a6t o rearanHare latin+ a lui Si$eon Meta:rastul asu6ra vie;ilor s@n;ilorE.
'.&
#$itrii a
:olosit $ulte din volu$ele lui din +cta !anctorum% care 7n ti$6ul lui au a6+rut 7n edi;ia
bollandi3tilor.
'.(
#$itrii a :olosit di:erite volu$e din +cta !anctorum
'.'
cGt 3i colec;ia
6ersonal+ a lui S9arga de aghiogra@i% &ieile s>nilor DI74ot7 s4et7c.) (K),E care%
HudecGnd din $arele nu$+r de traduceri care au circulat 7n :or$+ de $anuscris% au :ost
6o6ulare 7ntre ortodoc3ii acelor vre$uri. Li$baHul 3i stilul lui S9arga a l+sat o a$6rent+
adGnc+ asu6ra $uncii S:Gntului #i$itrie. Materialele slavone bisericeasc+ greac+ 3i
slavon+ sunt cu greu 6re2ente 7n toate 3i cu greu se 6oate detecta o ur$+ a idio$ului
estului. Predicile S:Gntului #i$itrie au avut un caracter vestic% 7n s6ecial cele din 6ri$ii
ani. Acela3i lucru este adev+rat des6re rolul $oralei lui @ind $odelate du6+ dra$ele
ie2uite ale ti$6ului. Catalogul bibliotecii 6rivate a lui #i$itrie care a :ost 6+strat ne s6une
o 6oveste si$ilar+N AYuino% Corneliu a La6aide%
'./
Canisius% Martin eca$%
'.0
6redicile lui
Mlod2iano8schi% $ulte c+r;i de istorie% +cta !anctorum% un nu$+r de P+rin;i din edi;iile
vestice 3i 6ublica;ii din Kiev 3i alte ora3e ale sudului. Pe de-a 7ntregul a :ost o bibliotec+
6otrivit+ unui erudit latin. Adev+rat% 7n via;a sa duhovniceasc+% S:Gntul #i$itrie nu a :ost
7nchistat 7n :or$a 7ngust+ a lu$ii latine% ci ca gGnditor 3i scriitor el nu a :ost ca6abil s+ se
elibere2e de obiceiurile $entale 3i de :or$ele unui 6seudo-clasicis$ dobGndit la 3coala din
Kiev. Nici nu a voit s+ :ac+ aceasta% insistGnd cu obstinen;+ de caracterul lui sacru. Jn
nord% 7n Rusia% unde el s-a a3e2at% el nu a aHuns s+ 7n;eleag+ etosul lui religios distinctiv 3i
circu$stan;ele 6e care le-a creat. Pentru a cita nu$ai un eIe$6luN #i$itrii a 7n;eles
$i3carea vechilor credincio3i ca @ind ni$ic $ai $ult decGt orbirea unei 6o6ula;ii
ignorante.
'.K

Un o$ ceva $ai tGn+r decGt S:Gntul #i$itrie a :ost Lte:an Iavorschi D(,K*-()''E%
care a devenit cunoscut 7n nord nu$ai 7n ti$6ul do$niei lui Petru cel Mare. !otu3i el a
:ost un re6re2entant ti6ic al B6seudo$or:o2eiC culturale% care a Bro$ani2atC ortodoIia
e6ocii lui Movil+. Iavorschi a studiat sub ie2ui;i 7n Lvov 3i Lubin 3i $ai a6oi 7n Polonia 3i
289
Lauren;iu Surius D()/(-().,E a :ost un instructor 3i rector al colegiului din Kiev n+scut 7n K^nigsberg. <l
a :ost 6ro:esor de @loso@e la colegiul din Kiev 3i $ai a6oi a devenit arhi$andrit al M+n+stirii Pe3terilor.
290
3enolo#.ionul o colec;ie de (0* de s@n;i aranHat+ du6+ calendarul isericii. S:Gntul Si$eon Meta:rastul
D.&&-.*0E era cunoscut 6entru 6oe$ele lui duhovnice3ti% 6redici 3i scrisori.
291
ollandi3tii sunt $e$brii unei societ+;i ie2uite organi2at+ 7n secolul al 3a6tes6r+2eclea de Sean olland
6entru studiul c+rtur+resc 3i 6ublicarea vie;ilor s@n;ilor.
292
ollandi3tiii sunt $e$brii unei societ+;i ie2uite organi2at+ 7n secolul al 3a6tes6r+2ecelea de Sean olland
6entru studiul 3i 6ublicarea vie;ilor s@n;ilor.
293
Corneliu a La6aide Dvan der Sten% (K,*-(,/)E a :ost un 6ro:esor de eIege2+.
294
Martin eca$ D(K,/-(,'0E a :ost un teolog ie2uit 3i un 6ole$ist. Princi6ala sa lucrare este !umma
t.eolo#iae sc.olasticae DMain2% (,('E% 0 volu$e.% 3i Controversa an#licana de otestate re#is onti>cis
DMain2% (,('E% 7n care a a6+rat $oralitatea asasin+rii unui rege.
295
A se vedea lucrarea lui Iavorschi 5amen ver7 reali2at+ 7n ()(*% dar care nu a :ost 6ublicat+ nu$ai 7n
()'*% du6+ $oartea sa. Mai eIist+ o edi;ie de trei volu$e a c+r;ii 6ublicate 7n Moscova 7n (*0(-(*0'.
74
=ilna. Jn aceste 2ile a :ost :+r+ 7ndoial+ sub Bascultare ro$an+.C La 7ntoarcerea sa 7n Rusia
de Sud% el s-a al+turat isericii OrtodoIe% 3i-a luat voturile $onahale 7n Kiev 3i a 6ri$it
nu$irea de a 6reda la colegiu% unde $ai tGr2iu a devenit 6re:ect 3i a6oi rector. Iavorschi a
:ost un 6redicator 7n2estrat% ;inGndu-3i 6redicile cu 6ati$+ 3i autoritate. Jn ciuda
inten;iilor lui si$6le de a 6reda 3i 7nv+;a% stilul lui a :ost un 6seudo-clasicis$% 6lin de verv+
retoric+. !otu3i% Ivorschi a :ost un o$ cu convingeri religioase 3i el a avut 7ntotdeauna
ceva de s6us. Princi6ala sa lucrare teologic+% Piatra credinei P5amen ver7Q a :ost un
tratat 6ole$ic 7$6otriva 6rotestantis$ului%
'.,
7n ti$6 ce Piatra credinei a lui Ivorschi a
:ost cu greu o eI6unere a teologiei ortodoIe% de3i $ult 6rea adesea a :ost 7n;eleas+ a3a. O
a doua carte a lui Iavorsc.i des6re !emnele venirii lui +nti.rist PInameniia rietsvita
+nti".ristova) ()&/Q% a :ost $ai $ult sau $ai 6u;in o redare literar+ a lucr+rii latine% 7n
acest ca2 tratatul 0e antic.risto libro =I DRo$a% (,&0E de do$inicanul s6aniol !o$as
Malvenda.
'.)
La 7nce6utul secolului al o6tGs6re2eclea% e6oca $ovilian+ a aHuns la 6unctul
cul$inant% cGnd 3coala 3i cultura lui Movil+ stabilit+ la Kiev a aHuns la de6lin+tate. Jn
teologie 3i 7n alte do$enii% 6erioada din ti$6ul do$niei conducerii het$anului Ma26a
D(,*)-()&.E re6re2int+ 7n+l;i$ea a ceea ce ar 6utea @ nu$it barocul ucrainean.
'.*
Pentru
o anu$it+ 6erioad+ de ti$6 Acade$ia 9ievian+ Dridicat+ la rangul de Acade$ie 7n ()&(E s-
a :+cut re:erin;+ la ea se$i-o@cial ca 3i la @+cademia mo#iliano<mazeina*; Punctul ei
cul$inant a :ost s:Gr3itul. Probabil cea $ai re6re2entativ+ @gur+ a acestui ca6itol din
e6oca lui Movil+ este istoria intelectual+ 9ievian+ a :ost Ioasa: Kro9ovschi D$ort 7n ()(*E%
re:or$ator 3i chiar 7nte$eietor al 3colii din Kiev. Pentru o anu$it+ 6erioad+ el a sluHit ca 3i
rector 3i $ai tGr2iu a devenit $itro6olit de Kiev. Mai $ult decGt orice alt+ @gur+ se 6are
c+ el a ar+tat activitate religioas+ 3i vi2iuni intelectuale la toate a$biguit+;ile 3i
contradic;iile B6seudo$or:o2eiC culturale din Kiev. <ducat la colegiul grec S:Gntul
Atanasie din Ro$a% Korovschi 6entru tot restul vie;ii a re;inut o anu$it+ aranHare a
gGndirii% convingeri religioase 3i obiceiuri devo;ionale 6e care le-a dobGndit acolo. La Kiev%
el a 6redat teologie du6+ AYuino 3i aici 3i-a centrat via;a devo;ional+ X du6+ cu$ era
caracteristic e6ocii baroce X sau laud+ :ecioarei Maria a Na3terii I$aculate. Sub
conducerea lui Bcongrega;iileC de studen;i din Acade$ia din Kiev cunoscut+ ca Marian
Sodalites% 7n care $e$brii trebuiau s+ 73i dedice vie;ile B:ecioarei Maria% care a conce6ut
:+r+ de 6+catul originalC D@&ir#ini 3ariae sine labe ori#inali concetae;E 3i care a luat un
Hur+$Gnt de a 6redica 3i a a6+ra 7$6otriva ereticilor c+ BMaria nu a :ost nu$ai :+r+ 6+cat%
venal sau $ortal% dar :+r+ 6+catul original%C de3i s-a ad+ugat c+ Bcei care o 6rivesc ca
conce6Gnd 6+catul original nu 6ot @ clasi@ca;i ca eretici.C Acce6tarea lui Korovschi a
I$aculatei Conce6;ii 6recu$ 3i 6ro6agarea doctrinei lui la Kiev nu a :ost decGt o
consolidare a tradi;iei c+ 6entru un anu$it ti$6 7n secolul al 3ais6re2ecelea s-a :or$at
7ntre di:eri;i re6re2entativi ai teologiei 9ievine% inclusiv #i$itrie al Rostovului. Jn do$eniul
296
Lucrarea lui Iavorschi 5amen ver7 a :ost co$6letat+ 7n ()(*% dar nu a :ost 6ublicat+ nu$ai 7n ()'*% du6+
$oartea sa. <Iist+ o edi;ie din trei volu$e a c+r;ii 6ublicat+ 7n Moscova 7n (*0(-(*0'.
297
!o$a Malvenda D(K,,-(,'*E a :ost un teolog s6aniol 3i cu c+rturar evreu care 7n ad+ugare la tratatul s+u
des6re Antihrist% a lucrat la corecturi la teItele liturgice 6entru 6a6a Cle$ent =III 3i a aHutat s+ co$6ile2e
un indeI 6entru Inchi2i;ia s6aniol+.
298
Jn ti$6ul 7n care Ivan Lte:anovich a devenit het$anul estului latin 6e rGul #ni6er titlu care 7nse$na ceva
$ai $ult decGt un guvernator $ilitar al unui stat vasal al Rusiei. Jn ti$6ul do$niei lui Ma26a s-a dovedit
co$6let inca6abil de a veri@ca 7nstr+inarea gradual+ a ;+ranilor 6recu$ 3i crearea unei clase de nobili a
o@;erilor ca2aci care au 6reluat titlurile 3i 6rivilegiile ;inute $ai 7ntGi la $ae3trii lor 6olone2i 6entru care
ca2acii au lu6tat ti$6 de dou+ secole. Jntre ti$6% ca lider $ilitar Ma26a a :ost obligat s+ 73i conduc+ tru6ele
unde ordona ;arul Petru cel Mare% lu6tGndu-se cu Rusia 7$6otriva turcilor 3i a t+tarilor din (,.K 6Gn+ 7n
(,.. 3i $ai a6oi 7$6otriva suede2ilor la b+t+lia din Polatva 7n ()&. $urind 7n ti$6ul iernii acelui an.
Singura 7$6linire a lui Mace6a 3i una re$arcabil+ a :ost 6atronaHul lui cu via;a cultural+ 3i religioas+
ucrainean+. <l a :olosit $ari bog+;ii dobGndite din bisericile% $+n+stirile 3i 3colile 6e care le-a @nan;at%
reconstruind M+n+stirea Pe3terilor din Kiev 3i ridicGnd noi :acilit+;i 6entru Acade$ia din Kiev.
75
lui% a :ost o i$itare sau o 7$6ru$utare din gGndirea 3i 6ractica ro$an+. Ideea crescGnd+ a
I$aculatei Conce6;ii a Aecioarei Maria a :ost legat+ intelectual cu tendin;a crescGnd+ a
inter6ret+rii 6+catului original% dar 3i $ai% 6ro:und era 7nr+d+cinat+ 7ntr-o 6sihologie
s6eci@c+ 3i o atitudine care se de2volta istoric 7n 6Gntecele barocului estic. Cinstirea
6anaghiei 3i a lui !heoto9os de ortodoc3i nu este 7n nici un ca2 a3a.
'..
Se 7nte$eia2+ 7ntr-
un sol duhovnicesc de un :el di:erit.
#e3i barocul ucarinean a aHuns la s:Gr3it la 7nce6utul secolului al o6tGstre2ecelea%
ur$ele lui nu au dis6+rut 7n 7ntregi$e. Probabil cea $ai 7ndur+toarea $o3tenire este o
anu$it+ li6s+ de sobrietate% un eIces de e$o;ionalis$ sau o eIaltare grabnic+ 7n
duhovnicia ucrainean+ 3i 7n gGndirea religioas+. Ca istoric aceasta 3i-a g+sit o eI6resia
6ar;ial+ 7n nu$eroase c+r;i edi@catoare 3i devotate% $aHoritatea 7$6ru$utate 6e Hu$+tate%
care la @nele secolului al 3a6tes6re2ecelea 3i 7nce6utul secolului al o6tGs6re2ecelea au
venit din Kiev% Chernigov 3i alte ora3e din sudul Rusiei. Paralele interesante a acestor
docu$ente literare 6ot @ g+site 7n 6icturile religioase 3i 7n arhitectura ecclesiastic+ a
ti$6ului.
/&&
2Pseudomor(o*a4 -.ndirii ortodo6e
#in 6unctul de vedere cultural 3i istoric% educa;ia 9ievian+ nu a :ost doar un e6isod
trec+tor ci un eveni$ent de o se$ni@ca;ie indiscutabil+. A :ost 6ri$a 7ntGlnire cu
occidentul. A$ 6utea s+ o nu$esc o 7ntGlnire liber+ dac+ nu s-ar @ s:Gr3it 7n ca6tivitate
sau $ai 6recis 7n 6redare. Pentru acest $otiv% aceast+ 7ntGlnire nu 6oate @ :olosit+ 7ntr-un
:el creativ. O tradi;ie scolastic+ s-a de2voltat 3i ast:el a 7nce6ut o 3coal+% totu3i nu a
re2ultat nici o $i3care creativ+ duhovnice3te. Jn schi$b% a a6+rut un scolasticis$ i$itativ
6rovincial% 7n sensul literal o t.eolo#ica sc.olastica sau B3coal+ de teologie.C Aceasta a
se$ni@cat un nou stadiu 7n con3tiin;a cultural+ 3i religioas+. Jn 6roces teologia a :ost
s$uls+ din r+d+cinile ei vii. O schis$+ r+uvoitoare s-a 7nter6us 7ntre via;+ 3i gGndire. Jn
$od sigur ori2ontul erudi;ilor 9ievieni nu a :ost destul de larg. Contactul cu <uro6a a :ost
viu% cu cuvinte de c+utare 3i tendin;e vestice care au aHuns cu greu 7n Kiev. !otu3i% aura
6oto6ului a 6lanat 6este toat+ $i3carea% c+ci a cu6rins un B6seudo$or@s$C al con3tiin;ei
religioase a Rusiei% o B6seudo$or:o2+C a gGndirii ortodoIe.


299
Jn iserica OrtodoI+ @ana#.iaC PB7ntru tot s:GntaCQ nu se re:er+ nu$ai la li6sa de 6+cat a Mariei 7ntr-un
sens Huridic% ci $ai $ult la ascultarea ei des+vGr3it+ 7n 6ri$irea CuvGntului lui #u$ne2eu% 6rin care este
$+rit+ 3i ca6abil+ s+ $iHloceasc+ 6entru noi. @T.eoto"os; PBMaica lui #u$ne2euCQ este de :a6t un ter$en
hristologic% care se leag+ de 7nv+;+turile c+ cele dou+ naturi ale lui Hristos sunt unite 7ntr-o 6ersoan+% la
care Maria i-a dat na3tere 3i a :ost con@r$at+ de Sinodul <cu$enic !rei la <:es 7n 0/(. des6re venerarea
isericii OrtodoIe a Mariei a se vedea P+rintele Alorovs9i 3i =ladi$ir Loss9i 7n <. L. Masal% ed.% 3aica lui
0umnezeu DLondra% (.0.E.
300
Arhitectura religioas+ a :ost abundent+% din $o$ent ce Ma26a a :ost un constructor ardent. PNota
autoruluiQ.
76
Capitolul III
Contradic)iile secolului al 0aptespr,*ecelea
I
Introducere
Pentru Moscova% secolul al 3a6tes6re2ecelea a 7nce6ut cu =re$ea Neca2urilor.
/&(
Alegerea unei noi dinastii nu a @nali2at aceasta. !ot secolul a trecut 7ntr-o at$os:er+ de
tensiune eItre$+% nelini3te 3i ne7n;elegere% di:eren;e 3i dis6ute. A :ost o e6oc+ a
rebeliunilor 3i a revoltelor 6o6ulare.
=re$ea Neca2urilor nu a i$6licat nu$ai cri2+ 6olitic+ 3i o catastro:+ social+% dar a
$ai :ost 3i un 3oc duhovnicesc sau de2binare $oral+. Jn ti$6ul =re$ii Neca2urilor s-a
ren+scut 6sihicul na;ional. Na;iunea a6+rut+ din ti$6ul Neca2urilor a alterat% a alar$at 3i
a agitatM rece6tivi la noile c+i% dar :oarte ne7ncre2+tor 3i sus6icios. A :ost o ne7ncredere
care a ie3it din li6sa duhovniceasc+ sau dintr-un 7n;eles al e3ecului care a :ost $ult $ai
6ericuloas+ decGt toate di@cult+;ile econo$ice 7n care era aruncat guvernul 6ri$ilor
ro$anovi.
Se $ai obi3nuie3te 7nc+ ca s+ se 6ortreti2e2e secolul al 3a6tes6re2ecelea ca un 6unct
de contradic;ie :a;+ de e6oca lui Petru cel MareN o 6erioad+ de B6re-re:or$+%C un veac
static 3i stagnant% un trecut 7ntunecat 6entru re:or$ele generale. O ast:el de caracteri2are
con;ine 6u;in adev+r% din $o$ent ce secolul al 3a6tes6r+2ecelea era un secol ar re:or$ei.
ine7n;eles $ul;i oa$eni tr+iau du6+ tradi;ie 3i obicei. Mul;i au si$;it o nevoie
301
=re$ea Neca2urilor P!mutnoe &remiaQ se re:er+ la 6erioada lu6tei l+untrice 3i a interven;iei str+ine care
a re2ultat 7n haosul de6lin din Rusia la 7nce6utul secolului al nou+s6re2ecelea.
77
intensi@cat+ s+ intuiasc+ toate as6ectele vie;ii 7n lan;uri sau s+ 7ntoarc+ 6o$enirea unei
catastro:e 7nc+ 6roas6ete. !recutul trebuia restaurat 3i obiceiurile 6+strate cu $area
6re2en;+ a $in;ii 3i a deliber+rii ca 6rescri6;ii abstracte legale.
Stilul $oscovit din ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea a :ost cel $ai 6u;in direct 3i
si$6lu. !otul era $ult 6rea 6re$editat% deliberat 3i dese$nat. Oa$enii au 7nce6ut de
obicei s+ considere 3i s+ @e ne$ul;u$i;i des6re indestructibilitatea te$eliilor ancestrale 3i
a tradi;iilor nu$ai cGnd vechile obiceiuri Pb7t:Q au :ost scuturate. Ast:el% 7n 6atosul
secolului al 3a6tes6re2ecelea se 6oate detecta o a6+rare 7ntGr2iat+ 7$6otriva unui cola6s
inci6ient al obiceiurilor 3i rutinei% un anu$it :el de Bretragere 7n ritualC decGt o t+rie sau
un 7ntreg coerent. <Iist+ $ai $ult decGt ni3te eviden;e singure c+ aceast+ 2guduire era
caracteristic+ vie;ii obi3nuite 7n general.
Conservativii 3i 2elo;ii cei $ai tenace ai vechii ordini au vorbit deschis des6re
Bcorec;ii.C Chiar dac+ au si$;it 3i au ad$is c+ nu $ai era 6osibil s+ se su6ravie;uiasc+
iner;iei tradi;iei sau obiceiului. Re2olutul 3i deter$inarea erau necesare. Prin
BcorectitudineC ace3ti 2elo;i voiau s+ s6un+ 6oc+in;+% schi$bare $oral+ 3i concentrare a
voin;ei PsobranostQ% du6+ cu$ este ca2ul cu Neronov
/&'
sau Avacu$.
/&/
Instinctul lor a
devenit searb+d 3i a :ost 6ierdut un sens organic al vie;ii. Jn ti$6ul 6rocesului cre3terii
este necesar un bandaH. BCon:esionalis$ din obicei 3i rutin+C Pb7tovoe isovednic.estovoQ
care este un se$n de sl+biciune 3i declin% nu de t+rie 3i credin;+.
Secolul al 3a6tes6re2ecelea a :ost o e6oc+ Bcritic+C 3i nu una organic+ 7n istoria
Rusiei. <ra un secol al unui echilibru 6ierdutM o e6oc+ a unor eveni$ente nea3te6tate 3i
inconstanteM un secol de eveni$ente :+r+ 6recedent 3i ne$au2iteM o e6oc+ obi3nuit+ Ddar
nu :+r+ obiceiE. A :ost un secol dra$atic% un secol cu 6ersonalit+;i greoaie 3i caractere
colorate. Chiar 3i S. M. Soloviov o descrie ca Beroic+.C Pbo#at7rs"imQ.
Stagnarea a6arent+ din secolul al 3a6tes6r+2ecelea a :ost direct+ sau si$6l+. !otul a
:ost $ult 6rea 6re$editat% deliberat 3i dese$nat. Oa$enii au 7nce6ut s+ considere 3i s+ @e
6erturba;i des6re indestructibilitatea te$eliilor lor ancestrale nu$ai atunci cGnd vechile
obiceiuri PbFtQ au :ost cutre$urate. Ast:el% 7n 6atosul secolului al 3a6tes6re2ecelea se
6oate detecta o a6+rare de sine 7$6otriva cola6sului inci6ient al obiceiului 3i rutinei% un
302
Ioan Neronov D(K.(-(,)&E a :ost un 6reot 7n regiunea Ni2nii-Novgorod a c+rui 2el de a co$bate be;ia 3i
laIitatea $oral+ erau ti6ice 6ri$ilor Bre:or$atroi%C du6+ cu$ era 3i deschiderea lui. Jn (,/' el a ie3it din
guvern criticGndu-l @indc+ a adus vi2itatori str+ini 7n Moscova 3i 6reg+tind o inva2ie a Poloniei la un an du6+
tratatului de 6ace se$nat 7n (,(/. #u6+ ridicarea lui Ale9sei Mi9ahilovich 7n (,0K el a :ost nu$it arhi6reot
la Catedrala Ka2anschi 7n Moscova 3i a :ost unul dintre $e$brii seniori al cercului B2elo;ilorC 7n Hurul
6reotului Lte:an =oni:atev Da se vedea $ai HosE. <l a ie3it din nou din gra;ii cGnd s-a o6us i$6ort+rii
c+rturarilor 9ievieni 7n (,K& 3i 7n (,K/ a :ost eIilat @indc+ s-a o6us re:or$elor lui Nicon 3i la atacurile grave
6ersonale asu6ra 6atriarhului. Jn (,KK el s-a 7ntors 7n Moscova 7$br+cat ca 3i $onah 3i du6+ doi ani a
acce6tat re:or$ele 3i a :ost :+cut arhi$andrit la $+n+stirea lui Pereiaslavschi. #uhul co$6ro$i;+tor al lui
Neronov era eItre$ de rar 7ntre vechii credincio3i.
303
P+rintele Avacu$ a :ost cel $ai dotat din 6ri$ii lideri ai schis$ei 3i a eIerci2at o in?uen;+ duhovniceasc+
se$ni@cativ+ asu6ra vechilor credincio3i 6e tot 6arcursul celor trei2eci de ani de 6ersecu;ie 6entru cre2urile
lui 3i de $ul;i ani du6+ $oartea lui 7n (,*'. O genera;ie $utat+ din Neronov Da :ost n+scut 7n (,'&E 3i a :ost
un 6reot 7n regiunea Ni2ni Novgorod care a venit 7n Msocova 3i s-a al+turat cercului lui =oni:atev 7n (,0&.
CGnd Neronov a :ost eIilat 7n (,K/ @indc+ s-a o6us re:or$elor lui Nicon Avacu$ a :ost autorul unei 6eti;ii
din 6artea sa 3i a :ost eIilat 7n Siberia. Jn (,,0 a :ost adus 7na6oi 7n Moscova 6rin interven;ia boierilor% care
au n+d+Hduit c+ o6o2i;ia lor :a;+ de Nicon 7i v-a aHuta 7n lu6ta lor 7$6otriva 6atriarhului. Avacu$ a r+$as
intransigent cu 6rivire la 6roble$a re:or$elor 3i c+ a :ost arestat la un sinod din (,,, Da se vedea $ai Hos
nota /KE eIilat 3i scos a:ar+ la o celul+ din subsol din Pusto2ersc9E. A tr+it aici di$6reun+ cu al;i doi lideri ai
schis$ei% ti$6 de 3a6tes6r+2ece ani% ti$6 7n care celula lui a sluHit ca un centru 6entru conducerea =echilor
credincio3i. Jn (,*' a :ost ars 6e rug. Jn ti$6 ce era 7n eIil Avacu$ a scris celebra sa &iaa a reotului
+vvacum de ctre sine% o ca6odo6er+ a literaturii ruse3ti ti$6urii% o surs+ 6ri$ar+ 6entru istoria schis$ei
din $o$ent ce Avacu$ a sluHit ca ca6elan 7n eI6edi;ia siberian+ a lui Pas9ov 7n (,KK% o surs+ cultural+ 3i
geogra@c+ i$6ortant+ 6entru Rusia secolului al ()-lea. <ste reti6+rit+ 7n volu$ul doi al $ucrrilor colectate
a lui Geor#e P* 'edotov*
78
:el de Bc+dere 7n ritualC decGt un 7ntreg coerent sau 7ntregi$e. <Iist+ o eviden;+ $ai $ult
decGt direct+ a acestei cutre$ur+ri a vie;ii obi3nuite 7n general. Cei $ai tenace
conservativi 3i 2elo;i ai vechii ordini au vorbit direct des6re Bcorectare.C Chiar dac+ au
si$;it 3i au ad$is c+ nu $ai era 6osibil s+ su6ravie;ui$ iner;iei tradi;iei sau obiceiului.
Re2olu;ia 3i deter$inarea au :ost necesare. Prin BcorectitudineC ace3ti 2elo;i au voit s+
s6un+ 6oc+in;+% schi$bare $oral+ 3i concentrare a voin;ei PsobornostQ% du6+ cu$ este
ca2ul cu Neronov
=>?
sau Avvacu$.
=>@
Instinctul lor a devenit 6rostit 3i s-a 6ierdut un sens
organic al vie;ii. Pentru aceasta ritualul% $odelul% eIe$6lul% un anu$e :el de standard
eItern 3i necultivat% a devenit atGt de necesar. Jn acest 6roces de cre3tere nu este necesar
un bandaH. BCon:esionalsi$ul de obicei 3i rutin+C Pb7tovoe isovednic.estovoQ este un
se$n de sl+biciune 3i declin% nu de t+rie 3i credin;+.
Secolul al 3a6tes6re2ecelea a :ost o e6oc+ Bcritic+C nu una Borganic+C 7n e6oca
istoriei ruse3ti. A :ost un secol al unui echilibru 6ierdutM o e6oc+ a unor eveni$ente
nea3te6tate 3i una inconstant+M un secol de eveni$ente :+r+ 6recedent 3i nea3te6tateM o
e6oc+ neobi3nuit+ Ddar :+r+ de obiceiuriE. A :ost un secol dra$atic% un secol cu ni3te
6ersonalit+;i grele 3i cu caractere colorate. Chiar 3i S. M. Soloviov
=>A
7l descria ca BeroicC
PbogatFrs9i$Q.
Stagnarea a6arent+ 7n ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea nu a :ost letargie 3i
anabio2+. A :ost un so$n 7n?+c+rat% 6lin de co3$aruri 3i vi2iuni. Nu so$nolen;+ 3i 6anic+.
!otul a :ost 7ntors 6e dos. Jnsu3i su?etul a :ost 7ntors 6e dos% totul a :ost $utat su?etul rus
a devenit cu$va str+in 3i 6ribeag 7n =re$ea Neca2urilor.
<ste co$6let ne6otrivit s+ vorbi$ de i2olarea Moscovei 7n ti$6ul secolului al
3a6tes6re2ecelea. #in contr+% secolul a :ost $artorul la o 7ntGlnire 3i o :rGntur+ cu vestul 3i
estul. Aabrica istoric+ a vie;ii ruse a devenit con:u2+ 3i variat+ 3i investigatorul desco6er+
aceast+ :abric+ a unor standarde nea3te6tate.
Acest secol 7ns6+i$Gnt+tor se ter$in+ cu o convulsie a6ocali6tic+% cu o abordare
7ns6+i$Gnt+toare a unui :anatis$ a6ocali6tic. Nu a devenit oare a !reia Ro$+ 7$6+r+;ia
#iavoluluiO O ast:el de sus6iciune 3i conclu2ie a $arcat i2bugnirea 3i @nalul 7$6+r+;iei
Moscovei. A ur$at o ru6tur+ 3i un suicid duhovnicesc. BNu v-a $ai eIista a6osta2ie% c+ci
aceasta a :ost Rusia @nal+.C I2bugnirea secolului al 3a6tes6re2ecelea a :ost o :ug+ 3i un
304
Ioann Neronov D(K.(-(,)&E a :ost un 6reot 7n regiunea Ni2nii Novgorod al c+rui 2el a co$b+tut be;ia 3i
laIitatea $oral+ ti6ic+ 6ri$ilor Bre:or$atori%C la :el ca 3i deschiderea lui. Jn (,/' el a ie3it de la guvernul
;arul Mihail criticGnd 6entru c+ a adus s:+tuitori str+ini 7n Moscova 3i a 6reg+tit inva2ia Poloniei la un an
du6+ ter$inarea tratatului de 6ace se$nat 7n (,(/. #u6+ ridicarea lui AleIei Mihailovici 7n (,0K el a :ost
nu$it 6reot la catedrala din Ka2an 7n Moscova 3i a :ost unul dintre $e$brii seniori ai cercului B2elo;ilorC din
Hurul 6reotului Lte:an =oni:atev Da se vedea $ai HosE. <l a c+2ut din nou din gra;iile cGnd s-a o6us i$6ort+rii
c+rturarilor din Kiev 7n (,K& 3i (,K/ 3i a :ost eIilat 6entru o6resiune :a;+ re:or$ele lui Nicon 3i din 6artea
atacurilor grave 3i 6ersonale asu6ra 6atriarhului. Jn (,KK el s-a 7ntors la Moscova 6entru a se ca$u?a ca un
$onah 3i doi ani $ai tGr2iu a acce6tat re:or$ele 3i a :ost :+cut arhi$andrit 7n $+n+stirea Pereiaslavschi.
#uhul lui Neronov de co$6ro$is a :ost eItre$ de rar 7ntre vechii credincio3i.
305
P+rintele Avacu$ a :ost cel $ai d+ruit din 6ri$ii lideri ai schis$ei 3i a eIerci2at o in?uen;+ duhovniceasc+
se$n@cativ+ asu6ra vechilor credincio3i 6e tot 6arcursul celor trei2eci de ani de 6ersecu;ie 6entru cre2urile
lui 3i $ul;i ani du6+ $oartea sa 7n (,*'. O genera;ie $utat+ din Neronov Dc+ci el a :ost n+scut 7n (,'&E
@ind 6reot 7n regiunea Ni2nii Novgorod care a venit 7n Moscova 3i s-a al+turat cercului 7n (,0&. CGnd
Neronov a :ost eIilat 7n (,K/ @indc+ s-a o6us re:or$elor lui Nicon Avacu$ a autori2at o cerere din 6artea
sa 3i a :ost eIilat 7n Siberia. Jn (,,0 a :ost adus 7na6oi 7n Moscova 6rin interven;ia boierilor care au aHutat la
o6o2i;ia lui :a;+ de Nicon 7i v-a aHuta 7n lu6ta lor 7$6otriva 6atriarhului. Avacu$ a r+$as intransigent :a;+ de
6roble$a re:or$elor 3i a :ost din nou arestat 3i la acel sinod 7n (,,, a :ost eIilat 3i b+gat 7ntr-o celul+ de
subsol 7n Pusto2ersc9. A tr+it aici% cu al;i doi lideri ai schis$ei% ti$6 de 3ais6re2ece ani% 7n ti$6 ce vechea lui
celul+ a sluHit ca un centru 6entru conducerea vechilor credincio3i 3i 6entru ins6ira;ie. Jn (,*' a :ost ars 6e
rug.
306
Serghei Mi9ahilovich Soloviov D(*'&-(*).E a :ost un istoric rus% 6ro:esor 3i rector al Universit+;ii din
Moscova. Princi6ala sa lucrare este $onu$entala Istorie a Rusiei din timurile vec.i n astzi PIstoria
Rossi c drevneishi9h vre$enQ D'. de volu$e% Moscova% (*K(-(*).E.
79
@nal $ort. A eIistat un 6r+6+d oribilN Bsicriul de 6inC X cabina de :u$at a celor care au
ales sacri@ciul de sine.
II
Corectarea c,r)ilor
Corectarea c+r;ilor religioase% te$a 7ns6+i$Gnt+tore a secolului al 3a6tes6re2ecelea
7n Moscova% a :ost $ult $ai di@cil+ 3i $ai co$6leI+ decGt se credea nor$al. Corectarea
c+r;ilor se leag+ cu 7nce6utul ti6+riturilor din Moscova. #iscu;ia a variat 7ntre o edi;ie
Bcorect+C a c+r;ilor% sluHbelor 3i teItelor care au avut o istorie venerabil+ 3i au :ost
cunoscute nu$ai 7ntr-o $ulti6licitate de co6ii din di:erite 6erioade ci 7ntr-o $ulti6licitate
de traduceri. <ditorii de la Moscova au :ost atra3i i$ediat 7n contradic;iile tradi;iei
$anuscriselor. S-au e:ectuat $ulte 3i :recvente gre3eli au c+lcat gre3it 3i con:u2
6rovocGnd di@cult+;i reale% de3i nu au cunoscut 3i nu au 7n;eles eIact 7n ce au constant
di@cult+;ile.
Conce6tul de edi;ie Bcorect+C este 7n;eles variat 3i a$biguu. B<Ie$6larul anticC nu
are o cantitate deter$inat+. Antichitatea teItului 3i e6oca co6iei nu coincid i$ediat 3i
:recvent 3i :or$a original+ a teItului este desco6erit+ co$6arativ 7n co6ii recente. Chiar 3i
6roble$a rela;iei 7ntre teItul slavon 3i cel grec nu este atGt de si$6l+ 3i nu 6oate @ redus+
la 6roble$a unei BtraduceriC originale. Nici un teIt grec nu este $ai vechi sau B$ai
originalC decGt cel slavon. Cel $ai 6ericulos lucru dintre toate este de a avea 7ncredere 7n
$anuscrise 3i edi;ie% de3i ar 6utea @ una Bantic+.C
Moscova nu a :ost singurul loc unde c+rturarii secolului al 3a6tes6re2ecelea au :ost
inca6abili s+ reconstruiasc+ istoria 3i genealogia teItelor. A+r+ o 6unctua;ie istoric+
Dco6acul 6ogorGrii teItelorE% $anuscrisele 6+reau c+ arat+ o discre6an;+ insolubil+ 3i
ineI6licabil+% ast:el c+ o teorie a Bstric+ciuniiC este ridicat+. O grab+ a co$6licat $unca
acestor editori de la Moscova. C+r;ile care au :ost BcorectateC s-au con:runtat cu nevoi
6ractice 3i 6entru sco6uri i$ediate. O Bedi;ie standard%C un teIt de 7ncredere 3i de ba2+% a
:ost 6rodus i$ediat. BO@ciulC trebuia de@nit 6recis. No;iunea de BcorectitudineC a i$6licat
$ai 7ntGi ideea uni:or$it+;ii.
Alegerea co6iilor 6entru co$6ara;ie nu este o datorie u3oar+ 3i sub ast:el de condi;ii
gr+bite editorii nu au avut ti$6 s+ 6reg+teasc+ $anuscrisele. #in cau2a ignoran;ei lor
6aleogra@a 3i li$baHul% 6entru toate $otivele $anuscrisele au :ost inaccesibile.
Necesitatea a dictat ca cel $ai u3or curs eIistentN ba2area 6e edi;ii ti6+rite. A+cGnd a3a s-
au ridicat o nou+ serie de di@cult+;i.
Jn 6ri$ii ani ai secolului% c+r;i de Bti6+ritur+ lituanian+C au :ost larg :+r+ cre2are 7n
Moscova% la :el cu$ au :ost cele ale $icilor ru3i sau Bru3i albiC sau chercassi%
/&)
al c+rui
sinod 7n (,'&
/&*
a decis ca ei s+ @e rebote2a;i 6e te$elia :a6tului c+ ei au :ost bote2a;i 6rin
stro6ire $ai $ult decGt 6rin scu:undare. Adev+rat% se 6are c+ c+r;ile BlituanineC s-au
bucurat de $are :olosin;+. Jn (,'* s-a 6oruncit ca ele s+ @e inventariate 7n toate
bisericile% 6entru ca s+ @e 7nlocuite de edi;ii $oscovite. C+r;ile lituaninene 6osedate 6rivat
au :ost 6ur 3i si$6lu con@scate. Jn dece$brie (,')% Comentariile la evan#.elie
307
Nu$ele $oscovit 6entru ucrainieni :olosit 7n secolele cincis6re2ece 3i 3a6tes6re2ece.
308
Anul (,'& a :ost $artorul la dou+ sinoade cu 6rivire la rebote2. La 6ri$ul% 7n Moscova 7n octo$brie%
Bere2iileC latine au :ost conda$nate 3i s-a decis s+ @e rebote2a;ii ro$ano catolicii. Acest sinod a :ost
reconverit 7n dece$brie 3i s-a direc;ionat ca ucrainienii 3i ru3ii vestici s+ nu @e bote2a;i 6rin scu:undare
tri6l+ 7n ti$6 ce cei care au :ost rebote2a;i 7n ti$6 ce cei bote2a;i de 6reo;i unia;i au trecut 6rintr-o
s+6t+$Gn+ de 6ost 3i au abHurat :or$al credin;a catolic+. Ceste reguli u :ost inserate 7n Trebnicul din (,/.
3i au :ost lege 6Gn+ 7n (,,).
80
P8c.itelnoe Evan#.elieQ Chiril !ran9villon
/&.
a :ost 6oruncit s+ @e ars de un c+l+u 6ublic%
din cau2a Bco$6o2i;ilor 3i cuvintelor eretice desco6erite 7n carte.C Cate.ismul lui
Lavrentie [i2ani
/(&
care toc$ai a :ost ti6+rit de ti6ogra@a din Moscova nu a :ost eliberat
6entru circula;ie.
Nu s-a eIerci2at nici o 6recau;ie 7n leg+tur+ cu Bnoile traduceriC a c+r;ilor grece3ti
Dadic+ cele ti6+rite 7n Bora3ele ro$ane%C =ene;ia% Lute;ia 3i Ro$aE% Bc+ci dac+ era ceva nou
ad+ugat lor% nu le vo$ acce6ta% de3i sunt ti6+rite 7n li$ba greac+.C Chiar 3i e$igran;ii
greci% 7n cele din ur$+% au averti2at 7$6otriva acestor traduceri ca @ind coru6te% Bc+ci
6a6ista3ii 3i luteranii au o ti6ogra@e greac+ 3i ei 6ublic+ 2ilnic lucr+rile teologice ale
S@n;ilor P+rin;i 3i 7n aceste c+r;i ei 6un otrava :eroce% ere2ia lor 6+gGn+.C #in necesit+;i
6ractice% editorii din Moscova au :olosit c+r;i 9ieviene vene;iene sau lituaniene. #e
eIe$6lu% <6i:anie Slavine;chi
/((
a lucrat deschis cu edi;iile tGr2ii ale ibliei secolului al
3a6tes6re2ecelea din Aran9:urt 3i Londra. Nu este sur6rin2+tor c+ o ast:el de lucrare a
evocat o nelini3te r+s6Gndit+ 7n cercurile ecclesiatice% 7n s6ecial cGnd a dus la devia;ii de
la rutina obi3nuit+.
Pri$ul e6isod tragic din istoria re:or$ei liturgice din secolul al 3a6tes6re2ecelea st+
se6arat de restul eveni$entelor. A3a a :ost ca2ul cu #ionisie [obninovschi% arhi$andrit al
M+n+stirii S@ntei !rei$i
/('
3i colaboratorii lui% care au :ost conda$na;i 7n (,(* 6entru
c+r;i Bcoru6te.C Nu toate as6ectele acestui ca2 sunt clare. !otu3i este di@cil s+ 7n;elege$
de ce editorii au 6ri$it o ast:el de s:G3iere 3i 6roces 3i conda$nare 6asionale. <i au
corectat Cartea de ru#ciuni PPotrebni9Q% :olosind o $etod+ de a co$6ara $anuscrisele
care a inclus 6e cele grece3ti% de3i editorii nu cuno3teau greac+. Nu$ai 7n cGteva ca2uri
au :olosit greaca 3i atunci cu aHutorul unor inter$ediari str+ini. Jn $aHoritatea ca2urilor
Bcorec;iileC au :ost direc;ionate 7n s6re restaurarea 7n;elesului teItului. Acu2a;iile aduse
7$6otriva editorilor se ba2au 6e o singur+ corec;ie. !eItul necorectat al rug+ciunii 6entru
binecuvGntarea a6ei la bote2 se cite3te du6+ cu$ ur$ea2+N B3i s@n;e3te a6a aceasta 6rin
#uhul S:Gnt 3i 6rin :oc.C <ditorii au 3ters 6ri$a :ra2+ 3i au :ost acu2a;i c+ nu au
recunoscut c+ #uhul S:Gnt Beste ca :oculC 3i au voit s+ $ute :ocul din lu$e.
Aceast+ 6roble$+ nu 6oate @ eI6licat+ 6rin si$6la ignoran;+ sau calcula;ii
6ersonale. Jn cele din ur$+% nu nu$ai 6e Hu$+tatele educat Loggin 3i Ailaret%
/(/
6rin
309
A se vedea $ai sus nota II% 6. K..
310
A se vedea $ai sus% ca6itolul II% nota K..
311
<6i:anie Slavine;chi D$ort 7n (,),E a :ost un $onah educat din Kiev care a venit 7n Moscova 7n (,0.
6entru traducerea lucr+rii 3i $ai a6oi a devenit 6rinci6alul asistent al lui Nicon 7n sluHba de corectare a
c+r;ilor. <6i:anie a :ost liderul 6roiectului traducerii ibliei 7nce6ut 7n (,)0. Lucr+rile lui sunt citate $ai Hos%
66. (&K-(&*.
312
#ionisie D(K)&-(,//E a :ost o @gur+ re$arcabil+ a ti$6ului. N+scut #avid Aedorovich [obninovschi% a :ost
6reot 7n satul R2hev. #u6+ $oartea so;iei sale a devenit $onah la M+n+stirea ogorodi;chi 7n Staris 3i a luat
nu$ele de #ionisie. Jn (,&K a :ost :+cut arhi$andrit al $+n+stirii 3i a 7nce6ut s+ :ac+ c+l+torii :recvente 7n
Moscova cu a:acerile $+n+stirii. Aici a devenit 6rieten cu Patrarhul <r$oghen 3i a lucrat cu el 7ncercGnd s+
$en;in+ ordinea 7n iseric+ 7n =re$ea Neca2urilor. La 7nce6utul lui (,(& #ionisie a :ost :+cut arhi$andrit al
M+n+stirii !rei$ei. Aceasta a :ost la scurt+ vre$e du6+ s:Gr3itul asediului de 3a6tes6re2ece s+6t+$Gni a
invadatorilor 6olone2i% care 7n curGnd au ca6turat Moscova. #e3i $+n+stirea nu a c+2ut sub 6olone2i% a :ost
l+sat+ devastat+ 3i 6lin+ de boli% :oa$ete 3i $ii de cadavre. Princi6ala datorie a lui #ionisie a :ost de a
reorgani2a 3i revitali2a $+n+stirea% dar el a Hucat un rol eroic 7n eliberarea Rusiei. J$6reun+ cu 9elarul
Avraa$ Pli;in% a scris $ulte e6istole obligGnd :ac;iunile divi2ate ale societ+;ii ruse s+ se uneasc+ 7$6otriva
invadatorilor str+ini 3i se 6are c+ aceste scrisori au in?uen;at liderii $ilitari ai :or;elor care 7n cele din ur$+
i-au scos a:ar+ 6e 6olone2i. Jn 6erioada de du6+ =re$ea Neca2urilor% 7n ti$6 ce 6atriarhul Ailaret :+cea
ordine 7n a:acerile ad$inistrative ale isericii% #ionisie a stat 7n centrul unui cerc 6reocu6at cu re7ntinerirea
duhovniceasc+. !i6arul 3i corec;iile% :olosind teIte grece3ti 6recu$ 3i 6reocu6are 6entru $oralitate 3i
duhovnicie au :ost 6rinci6alele obiecte ale 6rogra$ului lor. Ast:el% activitatea lui #ionisie a antici6at 6e ce a
ur$+toarei genera;ii de re:or$atori% B2elo;iiC Da se vedea $ai HosE.
313
Loggin a :ost conduc+torul corului M+n+stirii S:Gnta !rei$e care a editat ti6icul 6entru 6ublica;ia din
(,(&. Ailaret% ecclesiarhul lui% a colaborat la ea. A$bii au :ost sce6tici cu 6rivire la schi$b+rile lui #ionisie.
81
legali3tii stric;i% la :el ca 3i to;i clericii din Moscova cGt 3i $ocum tenens) $itro6olitul de
Kruti;
/(0
du6+ ascensiunea lui Alecsei Mihailovici D(,K0E% a 6ri$it aceast+ lucrare
caracterul unei re:or$e a bisericii. Un cerc in?uent de B2elo;iC sau Biubitori de
#u$ne2euC s-a :or$at 7n Hurul tGn+rului ;ar. Lte:an =oni:atev% 6reot la Catedrala
unavestire 3i duhovnicul ;arului
/(K
6recu$ 3i boierul Aedorov Rit3chev
/(,
@ind unul dintre
cei $ai 6roe$inen;i dintre ei. Cercul a lucrat un 6lan coerent de $odi@ca;ii ecclesiastice
i$6ortante 3i chiar re:or$e. Planul lor s-a s6riHinit 6e doi 6iloni centraliN ordinea cuvenit+
7n sluHbe 3i instruc;ie 6astoral+. A$bele sco6uri au cerut corectarea c+r;ilor. Ast:el
a$enda$entul c+r;ilor a devenit o 6arte organic+ a siste$ului rena3terii ecclesiastice.
[elo;ii ca6italei au desco6erit c+ calea s6re rena3tere a :ost calea grecilor. Jn
c+utarea lor 6entru un standard 6rin care s+ aduc+ iserica rus+ 7$6r+3tiat+ la o unitate
genuin+% ei au aderat la eIe$6lul grec :+r+ s+ disting+ 7ntre trecutul BgrecC 3i 6re2entul
secolului al 3a6tes6re2ecelea.
Jn ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea% contactul $oscovit cu estul ortodoI a
devenit din nou o 7ncuraHare vital+ 3i constant+. Moscova a negociat cu e$igran;ii BgreciC%
uneori oa$eni cu un o@ciul ecclesiastic 7nalt. Ace3ti BgreciC au venit 7n Moscova c+utGnd
daruri 3i sco6uri. Jn schi$b au :ost 7ntreba;i de sluHbele 3i rGnduielile biserice3ti. Mul;i
dintre ei au :ost vorb+re;i 3i din 6ove3tile lor a reie3it destul de bine c+ ritualurile grece3ti
3i cele ruse3ti nu au :ost si$ilare. Cu$ a a6+rut aceasta a devenit neclar.
S-a iscat o dis6ut+ 6asional+ 3i tragic+. [elo;ii au :ost convin3i c+ eIe$6lul grec
trebuia ur$at. <i au avut o atrac;ie 3i o 6asiune 6entru greci% la :el cu$ avea ;arul% a c+rui
iubire co$binat+ cu gustul s+u inerent 6entru ordine de decor% 6entru 6reci2ie eItern+ 3i
l+untric+.
/()
#in 6unctul de vedere al 6oliticii religioase% din $o$ent ce BgreciiC voiau s+
s6un+ Bortodoc3i%C tot ceea ce era grec a intrat sub do$nia ;arului ortodoI% care 7ntr-un
anu$e sens% a devenit res6onsabil 6entru ortodoIia greac+. Ast:el% 7ntoarcerea la greci nu
a :ost brusc+ 3i nici accidental+.
Kievul a asistat la satis:acerea acestui interes al Bgrecilor.C BJnv+;+torii%C b+trGnii
$+n+stirii 3i grecii educa;i au :ost invita;i de la Kiev B6entru corectarea iblilor grece3ti
7n li$baH slavon.C <6i:anie Slavine;chi%
/(*
Arsenie Satanovschi D(,0.E
/(.
3i #a$aschin
Ptischi D(,K&E
/'&
care au sosit 7n Moscova 7n acel $o$ent. Si$ultan% Moscova a re6ublicat
314
Mitro6olitul Iona Ar9hanghelischi% $ort 7n (,'(E a :ost ca6ul M+n+stirii S:Gnta !rei$e #anilov 7n
Pereiaslav. Jn (,(/ el a devenit $itro6olit de Kruti9 Dun vicar al 6atriarhului MoscoveiE 3i i s-a 7ncredin;at
$anege$entul a:acerilor 6atriarhale 6Gn+ du6+ 7ntoarcerea din ca6tivitatea 6olone2+ a lui Ailaret Da se
vedea $ai HosE. A :ost $ai a6oi sus6endat 6entru c+ a 6ri$it converti;i latini :+r+ s+ 7i rebote2e2e.
315
Lte:an =oni:atev a condus 7ndre6t+rile religioase ale ;arului AleIei 3i a :ost 7n $are $+sur+ res6onsabil
6entru evlavia sa 6ersonal+% la :el ca 3i 6entru $ultele decrete care i$6licau 6rescri6;ii religioase din 6artea
do$niei lui.
316
Aedor Michailovici Ritschev D(,'K-(,)/E a :ost un nobil 6ios a c+ror $ulte :a6te de $ilsotenie c+tre
victi$e ale s+r+ciei% r+2boilui 3i a :oa$eitei l-au adus 7n aten;ia ;arului Alecsei 3i a cur;ii lui. Ritchev 3i-a
:olosit 6o2i;ia lui 3i 6atronaHul ;arului 6entru a contruii $+n+stirea Schi$b+rii la Aa;+ Dcare nu $ai eIist+E 6e
teritoriul lui a:ar+ din Moscova 3i un a2il 6entru s+racii din Moscova. <l a o:erit $aterial de sus;inere 6entru
$onahii 9ievieni care au venit 7n Moscova 3i au 7ncuraHat activitatea traducerii lor.
317
A se vedea de eIe$6lu $otivele neo-elinice din secolul al 3a6tes6re2ecelea din iconogra@e% 7n s6ecial 7n
lucr+rile lui Si$on U3a9ov. U3a9ov D(,',-(,*,E este cel $ai cunoscut iconogra: rus din a doua Hu$+tate a
secolului al 3a6tes6re2ecelea.
318
A se vedea $ia Hos% nota ..
319
Arsenie Satanovschi a :ost educat la Acade$ia din Kiev 3i a6oi a :ost un iero$onah la Ar+;ietatea
M+n+stirii din Kiev. <l a :ost che$at 7n Moscova cu <6i:anie Slavineschi 6entru lucr+ri la teItele grece3ti%
dar Arsenie nu 3tia greac+ D a se vedea N. K6aterev% Prortivni"i Patriarr".a %i"ona) PMoscova% (**)Q% 6. '(.E.
<l a 6rodus cGteva traduceri a cGtorva teIte latine teologice.
320
#a$aschin Pittschi a :ost un alt iero$onah c+rturar din M+n+stirea Pe3terilor. Jn Moscova a lucrat 6entru
o vre$e la O@ciul !i6ogra@c 3i la M+n+stirea Chudov cu <6i:anie Slavineschi% dar ce a 6rodus eIact nu este
cunoscut% la :el ca $ulte detalii ale vie;ii sale.
82
ast:el de c+r;i ca gra$atica lui S$otri;chi
/'(
3i chiar 3icul cate.ism al lui Petru Movil+
P3al7i "ate".izis% (,0.Q. A3a nu$itul ca6itol cinci2eci3icinci luat din Cartea de ru#ciuni a
lui Movil+ PTrebni"Q care a :ost inclus 7n Cartea crmei P5ormac.ia "ni#a) (,00Q.
/''
Jn
ace3ti ani% Cartea lui C.iril P5irillova "ni#a) (,00Q
/'/
a :ost re6ublicat+. Moscova a dorit
a6arent s+ re6ete sau s+ dobGndeasc+ eI6erien;a 9ievian+ 7n Bre:or$aC liturgic+C sau 7n
cartea 6urtat+ 6rin Movil+. Mai de vre$e% 7n (,0&% Movil+ s-a o:erit s+ 7n@in;e2e un
os6iciu c+rtur+resc 7n Moscova 6entru $onahii 9ievieni din M+n+stirea ratas9 unde
6uteau 6reda gra$atica greac+ 3i 6e cea slav+. Jn orice ca2% curtea cercului 2elo;ilor au
avut leg+turi directe cu Kievul lui Movil+.
/'0
!rebuie s+ ne a$inti$ c+ toate acestea au
avut loc 7n ti$6ul anilor cGnd se 6reg+tea%
/'K
la 7n+l;i$ea e:ortului s6re o re:or$+
co$6rehensiv+ a statului.
Jn acela3i ti$6% s-au de2voltat rela;ii directe cu estul ortodoI. #i@cult+;ile au a6+rut
i$ediat. Chiar $ai 7nainte de a aHunge la destina;ie 7n est 3i 7n Uara S:Gnt+% unde a :ost
tri$is s+ observe 3i s+ descrie ritualurile 3i obiceiurile isericii locale% Arsenie
Shu9anov
/',
a intrat 7ntr-o dis6ut+ :urtunoas+ cu ni3te greci din Ia3i 3i a aHuns la conclu2ia
c+ Bdi:eren;eleC grece3ti 7n ritual se$ni@c+ a6osta2ia lor de la credin;+. Jntre ti$6% grecii
de la $untele Athos au ars c+r;ile ruse3ti.
321
A se vedea $ia sus% ca6itoul II% nota (&(.
322
#es6re Trebnicul lui Movil+ a sevedea 66. )(-)'. Ca6itolul cinci2eci3iunu a tratat cu taina c+s+toriei 3i
gradele de rudenie care :+ceau c+s+toria i$6osibil+. Acest ca6itol a :ost 7$6tur$autat 7n 7ntregi$e din
Ritualul ro$an al 6a6ei Paul =.
323
5irilova "ni#a este o colec;ie de di:erite tratate 6ole$ice dese$nate s+ sluHeasc+ ca 3i un co$6endiu al
credin;ei ortodoIe 7n ti$6ul de2baterilor religioase din (,00 Da se vedea nota (&/E. !itlul vine din Predicile
!fntului C.iril al Ierusalimului desre +nti.rist% care deschide cartea.
324
C:. cGnt+re;ilor 9ievieni din M+n+stirea S:Gntului Andrei care au :ost angaHa;i $ai tGr2iu de Nicon. Jn
general% M+n+stirea a :ost 6o6ulat+ de $onahi din Ucraina. PNota autoruluiQ.
325
8loszenie PCod de legiQ din (,0. sau !obornoe 8loz.enie) a :ost 6rodusul soborului Iemsc.i ;inut 7n (,0*-
(,0. 6entru a codi@ca legile 3i a aduce ordine guvernului do$eniului rusesc. Codul de legi a :ost 6ri$ul de
la !ubedincul din (KK& 3i a r+$as legea 6ri$ar+ a Rusiei 6Gn+ 7n (*/'. Mai i$6ortant% a :ost reorgani2area
lui uzlo.enie a statului. Jn toat+ aceast+ 6erioad+ guvernul a :ost 6arali2at de con:u2ie% du6+ cu$ a a6+rut
tuturor din cau2a e3ecului Rusiei de a 6relua ora3ul A2ov Dca6turat recent de ca2aci 3i o:erit ;aruluiE 3i de
r+scoalele recente din Moscova. Nu a eIistat nici o delinia;ie a dre6turilor 3i res6onsabilit+;ilor di:eritelor
clase de oa$eni 3i 6u;ina coordonare a celor cGteva de6arta$ente ale guvernului care au e$is legi 7n
nu$ele lor. Mai $ult% 6atriarhul a :ost ca6ul do$eniului care era virtual inde6endent de autorit+;ile
seculare. 8loz.enie a cu6rins 'K de ca6itole% care tratau des6re organi2area statului% 6rocedurile Huridice%
6ro6rietatea% clasele de 6ersoane 3i statutul cri$inal. Jn ceea ce 6rive3te iserica% uloz.enie a :ost 6ri$ul
cod care a con;inut nor$e legislative 6entru iseric+% aducGndu-i 6e ecclesiatici sub Hurisdic;ia cur;ilor
laicilor 3i ordonarea $+n+stirii Pri9a2 ca s+ treac+ 6este cur;ile laice 7$6otriva isericii 3i a ad$inistra;iei
isericii. Cu acest cod 7nrobirea ;+r+ni$ii ruse3ti a devenit co$6let+.
326
#u6+ o vi2it+ a Patriarhului Paisie al Ierusali$ului 7n Moscova 7n (,0.% cGnd a discutat $ultele di:eren;e
de ritual cu ;arul AleIaei 3i Patriarhul Iosi:% au decis s+ tri$it+ 6e cineva 7n est ca s+ studie2e 6racticile
grece3ti. Aceast+ co$isie a :ost 7ncredin;at+ lui Arsenie Su9hanov% iero$onah 3i chelar al M+n+stirea S:Gnta
!rei$e. Arsenie a c+l+torit cu Paisie 7n Ia3i% a6oi a $ers la $untele Athos 3i s-a 7ntors 7n Rusia 7n dece$brie
7n (,K&. <l a 6ornit 7n o a doua c+l+torie 7n (,K( la Constantino6ol% 4recia% <gi6t 3i Ierusali$% 7ntorcGndu-se
la Moscova cu 6este )&& de $anuscrise grece3ti 7n iunie (,K/. Jn $+rturisirile c+l+toriilor lui% 7n s6ecial
Prenia o vere Do de2batere des6re credin;+ cu un stare; atonitE% Arsenie 73i eI6ri$+ $ulte din 6unctele sale
de vedere des6re ritualurile grece3ti 3i ruse3ti ;inute de o6onen;ii re:or$elor lui Nicon 7n ti$6 ce lucr+rile
lui au cG3tigat o 6o6ularitate crescGnd+ 6rintre =echii Credincio3i. Aresenie a $urit 7n (,,*.
83
Un alt Arsenie% cunoscut ca B4recul%C
/')
care a :ost l+sat 7n Moscova de Patriarhul
Paisie
/'*
ca B7nv+;+tor%C s-a dovedit a @ un student la Colegiul S:Gntului Atanasie din Ro$a
3i un uniat% care a devenit sau a 6retins c+ este un $usul$an PbasurmaninQ din cau2a
turcilor. A :ost eIilat 7n Solov9i. Subsecvent leg+turile sale strGnse 7ntre BgreciC 3i BlatiniC
au venit :recvent la lu$in+.
Ini;iativa re:or$ei isericii a venit de la ;ar 7n :a;a o6o2i;iei 7nc+6+;Gnate 7n :a;a
6atriarhului. Jn curGnd 6atriarhii estici s-au g+sit 7ntreba;i ca @ind cea $ai 7nalt+
autoritate de a6el. Ast:el% 7n (,K(% cGntarea la o voce Pedino#lasieQ 7n liturghie a :ost
introdus+ 7n con:or$itate cu r+s6unsurile 3i $+rturia 6atriarhului de Constantino6ol.
Aceast+ deci2ie nu nu$ai c+ a 7ntors tradi;ia rus+ dar a 6erturbat deci2ia recent+ luat+ la
un sinod al isericii ;inut 7n Moscova 7n (,0.% cGnd a :ost avansat+ 6entru 6ri$a dat+
6ro6unerea. Introducerea cGnt+rii la o voce nu a :ost doar o $+sur+ disci6linar+ sau o
6roble$+ de 6ro6rietate liturgic+. A :ost o re:or$+ a $u2icii sau a cGnt+rii% o tran2i;ie de
la cGntarea 6e $ai $ulte voci Prazdelnorec.noeQ la o cGntare unit+ Pnarec.noeQ% care a
cerut 3i a 6resu6us o lucrare destul de di@cil+ a nota;iei $u2icale la :el ca 3i o nou+ rela;ie
7ntre teIt 3i $u2ic+.
Nicon% care a devenit 6atriarh 7n (,K'% nu a ini;iat 3i nici nu a conce6ut acest e:ort
de a alinia un ritual 3i obicei al 6racticilor grece3ti. Nicon a adus un interes crescGndM el a
:ost introdus 3i ini;iat 7n 6lanuri care au :ost 6reg+tite $ai 7nainte. <l a investit toat+
ardoarea 3i 6ersonalitatea sa i$6etuoas+ 3i :urtunoas+ 7n eIecu;ia acestor 6lanuri de
re:or$+% ast:el c+ nu$ele lui a devenit 6entru totdeauna legat de 7ncercarea de a elini2a
iserica rus+ 7n toate as6ectele organi2a;iei 3i a obiceiurilor ei. Aceast+ re:or$+
Bniconian+C a co$binat dou+ $otiveN rati@carea gre3elii eccleisale 3i con:or$itate cu
grecii. BRe:or$aC a luat o ast:el de 7ntors+tur+ c+ a doua te$+ a devenit una $aHor+. S-a
6+rut c+ o ast:el de ordine strict+ 3i uni:or$+ a sluHbelor 6utea aresta cu re6e2iciune orice
B?uctua;ieC a 6+cii. #ecrete autoritative 3i statuturi stricte au 6+rut cel $ai bun garant 7n
lu6ta 7$6otriva diversit+;ii 3i de2ordinii. Ca s+ su$ari2+$% o 6ers6ectiv+ 6ro:und+ 3i
co$6leI+ se desco6er+ 7n s6atele acestor re:or$e liturgice 3i literare.
III
Patriar:ul "icon
Chiar 3i 7n ti$6ul vie;ii lui Nicon D(,&K-(,*(E conte$6oranii au vorbit 3i au scris
des6re el. Mai rar a scris cineva de2interesat 3i li6sit de 6ati$+ des6re el sau :+r+ $otive
ulterioare 3i un ;el 6reconce6ut. Nicon este subiectul dis6utelor% conclu2ion+rilor%
Husti@c+rilor sau conda$n+rilor. Nu$ele lui Dcare nu $ai este un nu$e de si$bol sau
se$neE r+$Gne un 6reteIt de dis6ut+ 3i sarcas$. Nicon a6ar;ine acelei clase de oa$eni
care nu 6osed+ 6ersonalitate ci nu$ai un te$6era$ent. Jn locul unei 6ersonalit+;i ei o:er+
nu$ai o idee sau un 6rogra$. !aina 6ersonalit+;ii lui Nicon st+ 7n te$6era$entul luiN 6rin
327
Arsenie a venit 7n Rusia 7n (,0. cu Patriarhul Paisie 3i v+2Gnd nevoia 6e care Moscova o avea 6entru
clerici educa;i a decis s+ stea acolo 3i s+ 73i caute norocul. <Iist+ indicii c+ a deschis o 3cola+ 6entru tineri 7n
(,0.% dar $ai ales 7n (,K/. #u6+ ce 6atriarhul Paisie a 6+r+sit Moscova el a scris ;arului AleIei denun;Gnd
6e Arsenie din cau2a trecutului lui 3i a :ost tri$is la M+n+stirea Solove;chi 6e Marea Alb+ 6entru 6oc+in;+.
CGnd Nicon a devenit 6atriarh 7n (,K' lui Arsenie i s-a 6er$is s+ se 7ntoarc+ 7n Moscova 3i s+ @e instalat 7n
M+n+stirea Chudov% unde 3i-a deschis 3coala 3i a :ost 6us s+ corecte2e lucrarea lui Nicon.
328
Patriarhul Paisie al Ierusali$ului a venit 7n Moscova 7n ianuarie (,0. c+utGnd $ilostenii 6entru iserica
sa. Jn ti$6 ce aici a vorbit 6e larg cu ;arul AleIei 3i Nicon% ar+tGnd di:eren;ele 7ntre ritualurile grece3ti 3i
ruse3ti 3i che$Gndu-l 6e ;ar ca s+ @e un alt Moise ca s+ 7i sca6e 6e cre3tinii ortodoc3i de sub asediul turcesc.
Prestigiul lui ca 6atriarh al unui scaun antic 6recu$ 3i :a6rtul c+ la ?atat 6e ;ar se 6are c+ l-au i$6resionat
6e AleIei 3i Nicon 3i i-a ins6irat 7n ;elul lor Becu$enicC de a alinia ritualul rusesc $ai a6roa6e de cel
grecesc.
84
ur$are ori2onturile lui r+$Gn 7ntotdeuna 7nguste. Lui nu nu$ai c+ i-a li6sit un sens al
istoriei% dar el a e3uat s+ 3i-l eIerci2e2e cu tact 3i circu$s6ec;ie. <l a avut o voin;+ de
istorie% o $are 6re2en;+ a $in;ii sau Bo vi2iune co$andatoareC care eI6lic+ cu$ a 6utut @
o $are @gur+ istoric+% 7n ciuda :a6tului c+ nu era un o$ $are. Nicon a :ost 6uternic% dar
nu a tGnHit du6+ 6utere 3i natura lui abru6t+ 3i 7nc+6+;Gnat+ l-a 6revenit de a @ un curtean.
Posibilitatea ac;iunii l-a atrasM 6uterea nu a avut o ast:el de aiur+. Nicon a :ost un o$ de
ac;iune% nu un individ creativ. BRe:or$a ritualuluiC nu a o:erit te$a vital+ 6entru via;a lui
Nicon. Ast:el de re:or$e i s-au sugerat 3i el a :ost 6us 6e agend+ $ai 7nainte de a @ nu$it.
Persistent el a dus $ai 7nainte re:or$a 3i nu a devenit niciodat+ consu$at sau absorbit de
ea. Pentru a 7nce6e% el nu a 7n;eles greaca. <l nu o st+6Gnea 3i nu o 7n;elegea. Ad$ira;ia
lui 6entru lucrurile Bgrece3tiC era diletant+. Nicon a avut o grab+ 6atologic+ 6entru a :ace
3i a 6er6etua totul 7ntr-un chi6 grec si$ilar cu 6ati$a lui Petru cel Mare de 7i 7$br+ca 6e
to;i 7n stiluri ger$anice sau dane2e. #oi oa$eni au :ost uni;i de ciudat+ u3urin;a cu care
ei 6uteau ru6e trecutul% sur6rin2Gnd libertatea din obiceiurile grece3ti 3i de deter$inarea
3i sco6ul lor. Nicon a ascultat de ierarhii grece3ti 3i de $onahi cu aceia3i credulitate
6recit6itat+ 6e care Petru a ar+ta-o 7n :a;a s:+tuitorilor Beuro6eni.C
B4reco@lis$ulC lui Nicon nu a 7nse$nat o l+rgi$e a ori2onturilor lui dog$atice. Nu
au :ost cGteva i$6resii 6re2ente ci nu$ai noi idei. I$ita;ia grecilor conte$6orani cu greu
6utea ducea la o desco6erire a tradi;iei 6ierdute. 4reco@lis$ul lui Nicon nu a :+cut o
7ntoarcere la tradi;ia 6atristic+ 3i nici nu a 7ncercat s+ renasc+ bi2antinis$ul. <l a :ost tras
de sluHbele Bgrece3tiC de $area lor de$nitate% sole$nitate% so$6tuo2itate% s6lendoare 3i
$agni@cen;+ vi2ibil+. Re:or$a ritualului 3i-a avut 6unctul 6e 6ornire din 6unctul lui de
vedere Bsole$n.C
La 7nce6utul activit+;ii ca re:or$ator D(,KKE% Nicon a tri$is Patriarhului Paisie al
Constantino6olului o lung+ list+ de 6uncte de vedere 6er6leIe cu 6rivire la ritual. <l a
6ri$it o re6lic+ co$6rehensiv+ scris+ de Meletie Sirigos.
/'.
Sirigos a eI6ri$at clar 3i :ranc
6unctul de vedere c+ nu$ai 6roble$ele centrale 3i esen;iale de credin;+ cer uni:or$itate
3i unitate% 7n ti$6 ce diversitatea 3i di:eren;ele 7n Bcere$oniile esticeC Pc.inoosledovaniiQ
3i 7n as6ectele :or$ale ale liturghiei au :ost de6lin tolerabile 3i inevitabile istoric. Jn cele
din ur$+% rGnduielile liturgice 3i cere$oniile au devenit nu$ai gradual a$estecate. Au
:ost create de o singur+ lovitur+. O $are 6arte din cere$oniile isericii de6indeau de
B6l+cerea su6eriorului.C
Nu trebuie s+ conclu2ion+$ c+ credin;a noastr+ ortodoI+ este 6ervertit+ dac+
6osed+$ o cere$onie a isericii care di:er+ 6u;in 7n 6unctele esen;iale dar nu 7n articole
de credin;+% dac+ 6e 6roble$a central+ 3i esen;ial+ con:or$itatea cu iserica catolic+ este
6+strat+.
Nu to;i BgreciiC au cre2ut 7n ace3ti ter$eni. Moscova nu a cre2ut 7n acest s:at
grecesc. Ast:el de inde$ni2a;ii ale 6atriarhului Constantino6olului au c+2ut cu greutate
6e un alt 6atriarh estic% Macarie al Antiohiei%
//&
care cu un entu2ias$ considerabil 3i o
satis:acere de sine notabil+ a indicat Bdi:eren;eleC lui Nicon 3i l-a ins6irat s+ :ac+
Bcorect+riC grabnice. Macarie a :ost cel care a desco6erit c+ :acerea se$nului crucii cu
dou+ degete este o ere2ie Bar$enian+.C Acest se$n BnestorianC al crucii 6e care ierarhii
care l-au vi2itat l-au anate$ati2at 7n Moscova de du$inica OrtodoIiei% (,K,.
//(
329
A se vedea $ia sus% ca6itolul II% nota ()).
330
Macarie a :ost 6atriarhul Antiohiei din (,0) 6Gn+ 7n (,)'. 7n ti$6ul 6atriarhatului s+u el a c+l+torit de
dou+ ori 7n Rusia% 7n s6ecial 6entru $ilostenii 3i 6entru a 6l+tii datoriile scaunului s+u. Pri$a sa c+l+torie l-a
adus 7n Moscova 7n (,KK 3i $ai a6oi a :ost 6re2entat la Sinod 7n (,,,-(,,) Da se vedea $ai HosE. <l este
cunoscut 7n istorie 6entru Hurnalele c+l+toriilor lui 6ublicate de @ul lui% Arhidiaconul Paul de Ale66o. Mai
eIist+ o traducere engle2+ a acestei lucr+riN Cltoriile lui 3acarie) Patriar. al +ntio.iei) ' volu$e% traduse
de A. C. el:our DNe8 5or9% (.,.E.
331
#u$inica OrtodoIiei este 6ri$a du$inic+ din Postul Mare% 7n care se ;ine o sluHb+ s6ecial+ co$e$orGnd
victoria asu6ra iconocla3tilor 7n *0/ 3i denun;Gnd restul ere2iilor. Jn aceast+ du$inic+ 7n (,KK Nicon a
85
Nicon a BcorectatC riturile 7n con:or$itate cu un Ev.olo#.ion
JJQ
ti6+rit grecesc% cu
sco6ul de a dobGndii con:or$itate cu 6ractica greceasc+. Ast:el de ac;iuni nu au
se$ni@ciat o 7ntoarcere la BantichitateC sau Btradi;ie%C de3i se 6resu6unea c+ tot ceea ce a
:ost BgrecC a :ost $ult $ai antic 3i tradi;ional. Nicon a aderat la acela3i siste$ cGnd a
corectat c+r;ile. O nou+ ti6+rit+ carte greceasc+ a sluHit ca ba2+ 6entru noul teIt salvon.
Adev+rat% variantele 3i 6aralelis$ele din $anuscrise cGnd au :ost co$6arate cu ele% dar
nu$ai un teIt ti6+rit 6utea asu$a o uni:or$itate genunin+. !otu3i% discre6an;e
observabile au a6+rut 7n di:erite edi;ii ale aceleia3i car;i% 6entru noul $anuscris $aterial
care a :ost angaHat 7n toat+ cartea.
Lase edi;ii ale c+r;ii de sluHb+ a lui Nicon a :ost distribuite cu :or;a 7n tot do$neiul
rusescM toate aceste c+r;i de sluHb+ sunt 7n contradic;ie una cu alta 3i nici una nu are acord
cu alta.
#estul de legiti$ativ o6onen;ii re:or$elor lui Nicon au insistat ca noile c+r;i s+ @e
$odelate din Bc+r;ile grece3ti ti6+rite 7ntre ger$an+C D7n vestE% din c+r;i de:ective 3i
discreditateN Bnoi nu le vo$ acce6ta inova;iile.C Mai $ult% este adev+rat c+ anu$ite
ritualuri au :ost Btrans:or$ateC 3i luate din Bc+r;ile de sluHb+ 6olone2e%C du6+ cu$ este
cartea de rug+ciuni 6olone2+ a lui Petru Movil+ 3i alte traduceri latine.C Manuscrisele
aduse de Su9hanov din est nu au :ost 3i nici nu 6uteau @ :olosite eItensiv 3i nici nu li s-a
con:erit aten;ia necesar+. A :ost res6ingerea abru6t+ 3i nediscri$iant+ a cere$oniilor
vechii Rusii care le-a con:erit re:or$elor lui Nicon calitatea lor ascu;it+. Aceste ritualuri
nu au :ost 7nlocuite de unele noi% ci ele au :ost declarate :alse 3i eretice% li6site de evlavie.
Ast:el de ac;iuni au 6erturbat 3i au r+nit con3tiin;a na;ional+. Jn $Gnie 3i ciud+ 3i 7ntr-un
li$baH care nu i se c+dea% Nicon a voit s+ cen2ure2e vechiul Britual.C #u6+ ce Nicon a :ost
de6us% autorit+;ile ruse3ti au vorbit cu 6recau;ie 3i re2ervat des6re Britualul vechi.C Acest
lucru a :ost adev+rat des6re Sinodul din (,,,.
///
Pentru Nicon re:or$a a :ost un ritual sau
o re:ro$+ cere$onial+ 3i el a insistat asu6ra ei $ai 7ntGi de dragul 6ro6erit+;ii sau 7n
nu$ele ascult+rii. Pe atunci un nou $otiv a :ost introdus de Bgreci.C 4recii au sugerat 3i
au conce6ut re2olu;ile 3i Bbleste$eleC la Marele Sinod din (,,).
//0
Pais6re2ece din cei
trei2eci de e6isco6i care au 6artici6at la Sinod erau str+ini. B<sticiiC de la Sinod s-au
6ortreti2at 3i s-au co$6ortat ca BHudec+tori ecu$eniciC @ind invita;i 3i 7n3tiin;a;i ca arbitrii
ai tuturor as6ectelor vie;ii ruse3ti. <i au :ost cei care au a@r$at c+ no;iunea care a a@r$at
no;iune c+ Bvechiul ritualC al Rusiei a :ost o Bsubtilitate li6sit+ de 7n;elesC 3i chiar o ere2ie.
BKievieniC ca Si$eon de Polo;
//K
s-au al+turat BgrecilorC 7n aceast+ Hudecat+ batHocorit+.
Cartea care se 6reocu6a cu di:eren;ele 7n ritual co$6ilate 6entru Sinod de #ionisie%
un arhi$andrit grec din Muntele Athos%
//,
este se$n@cativ+ 3i caracteristic+. #ionisie a
:ul$inat 7$6otriva icoanelor B:rance2eC 3i 6olone2e.
332
Ev.olo#ion sau Bcartea de binecuvGnt+riC este o carte de sluHb+ care con;ine toate ritualurile 6entru
tainele isericii la :el ca 3i alte cere$onii s6eciale 6entru oca2ii di:erite.
333
Sinodul a :ost ;inut 7n a6rilie (,,, 3i a :ost co$6us nu$ai din e6isco6i ru3i. Sco6ul lor a :ost de a
conda$na $i3carea =echilor Credincio3i% din cau2a o6o2i;iei lor la autorit+;ile isericii 3i nu 6entru cre2urile
lor. La acest sinod Avacu$ a :ost de6us 3i tri$is 7n eIil a doua oar+.
334
Sinodul din (,,,-(,,) a :ost cel $ai s6lendid 3i $o$un$ental din istoria isericii ruse 6Gn+ 7n acel
$o$ent. Convocat de ;arul AleIei 7n $aniera 7$6+ra;ilor bi2natini antici% a :ost 6re2idat de doi 6atriarhi%
Paisie al AleIandriei 3i Macarie al Antiohiei. La 6ri$a seiune% ;inut+ 7n dece$brie (,,,% Nicon a :ost :or
7ncercat% 7ntre ale lucruri% s@darea 3i li6sa de res6ect :a;+ de ;ar% de6us la rangul de si$6lu $onah 3i eIilat
la M+n+stirea Aera6ontov 7n eloo2ero. La a doua sesiune din a6rilie (,,) cei care au re:u2at s+ acce6te
noile c+r;ii de sluHb+ au :ost anate$ati2a;i% dar de aceast+ dat+ nu 6e $otive disci6linareM ritualul tradi;ional
rus 6re-niconian a :ost conda$nat Da se vedea $ia HosE.
335
Si$eon de Polo;9 D(,'.-(,*&E% 6oet% 6redicator 3i erudit% a venit la Moscova 7n (,,/ 3i s-a ridicat re6ede
7n serviciul cur;ii. <l a :ost un o6onent de sea$+ a ideilor 3i obiceiurilor vestice 3i a sluHit ca tutore 6entru
co6ii ;arului. A se vedea $ai Hos% 66. (&,-(&*.
336
#ionisie a tr+it 7n Moscova din (,KK 6Gn+ 7n (,,.. #in (,,/ a :ost 6rinci6alul editor al O@ciului de
!i6ogra@e din Moscova.
86
tr+it $ai $ul;i ani 7n Moscova% unde a lucrat la corectura c+r;ilor la !i6ogra@a din
Moscova. <l a a@r$at des6re c+r;ile ruse3ti c+ au devenit conta$inate 3i au 6ervertit
$itro6oli;ii ru3i 7ncetGnd s+ @e nu$i;i de Constantino6ol.
#in aceast+ 2i a 7nce6ut in:atuarea cu se$nul crucii% ca ad+ugare la cre2% aliluia 3i
celelalte. Crescut cu s$oal+ 3i buruieni s+lbatice% acest teritoriu a r+$as nearat 3i u$brit
de 7ntuneric.
Mai $ult% #ionisie a insistat c+ toate ad+ugirile 3i di:eren;ele ruse3ti aveau o nuan;+
eretic+N aceste ne7n;elegeri 3i in:atu+ri ai derivat de la anu$i;i eretici% care au 6ri$it ra2e
de la greci 3i care% din cau2a :a6tului c+ erau so@stica;i% nu s-au consultat des6re ni$ic.C
BMarele SinodC a decis 7n 6roble$e de stil si$ilare cu cele ale lui #ionisie% :olosind
6ro6rile lor cuvinte.C La acest sinod% vechiul ritual rus a :ost declarat sus6ect% conda$nat
7n 7ntregi$e 3i inter2is cu a$enin;area unor 6ede6se teribile. Ritualul conte$6oran al
isericilor vestice a :ost indicat ca $odel 3i standard.
Anate$ele Sinodului din !to#lav au :ost salvate 3i de2ovoltate 3i Bacest sinod nu a
:ost un sinod% bleste$ele lui nu erau bleste$e 3i le 6ute$ considera ca ni$ic% ca 3i cu$ nu
ar eIista% 6entru $itro6olitul Macarie 3i cei care au sti$ulat 7n;ele6ciunea 7n ignoran;a
lor.
//)
Ast:el% tradi;ia isericii ruse3ti a :ost Hudecat+ 3i conda$nat+ ca ignoran;+ 3i o
7n;ele6ciune sti$ulat+ sau ca so@sticate sau ere2ie. Sub 6reteItul de a stabilii 6lin+tatea
isericii universale% =echia Rusie a :ost 7nlocuit+ de 4recia $odern+. Acest 6unct de
vedere nu a re6re2entat o6inia isericii grece3ti% ci nu$ai 6unctele de vedere ale unor
ierarhi Bgreci.C A sluHit ca act @nal 6entru re:or$ele lui Nicon.
Acest sinod% convocat 6entru acest sco6% l-a de6us 3i l-a res6ins 6e Nicon. Jntre alte
acu2a;ii% Nicon a :ost acu2at de violarea 3i coru6erea vechilor obiceiuri 3i de introducerea
de Bnoi c+r;i 3i ritualuriC Ddu6+ $+rturisirea lui Paisie LigaridesE.
//*
Nicon a re6licat 6rin
$ustrarea acu2a;ilor lui greci c+ au introdus noi legi din Bc+r;i res6inse 3i neeIa$inateC
Del avea 7n $inte noile edi;ii ale c+r;ilor neeIa$inateE. Ast:el din nou% c+r;ile au :ost
6roble$a.
Procesul lui Nicon a i$6licat 6ati$i 6ersonale cu $ali;io2itate% 7n3elare 3i viclenie cu
idei agitate 3i o con3tiin;+ 7nc+rcat+. BPreo;iaC Psvic.enstvoQ a stat ca 6rocesN a3a a :ost
te$a vie;ii lui Nicon.
#u6+ Iurie Sa$ari%
//.
Bsce6trul 6a6is$ului st+ ascuns 7n s6atele u$brei enor$e a lui
Nicon.C !otu3i acest lucru este cu greu adev+rat% c+ci reversul este $ult $ai a6roa6e
ca2ul. A:acerea lui Nicon $archea2+ avansarea BI$6eriului.C Nicon a avut dre6tate% cGnd
7n Bres6ingereaC lui PRazorenieQ
/0&
el l-a acu2at 6e ;arul AleIei 3i guvernul lui c+ au atacat
libertatea 3i inde6enden;a isericii. O ast:el de 7nchistare 6utea @ detectat+ 7n Cod
337
!to#lav Da sut+ de ca6itoleE a :ost ;inut 7n (KK( sub $itro6olitul Macarie al Moscovei D(K0'-(K,/E. A aHuns
la a6ogeu 7ntr-o 6erioad+ de senti$ente 6ro:und na;ionaliste% cGnd Ivan I= a :ost 7ncoronat ca B;arC Dsau
7$6+ratE 3i au :ost canoni2a;i 6atru2ici3icinci de s@n;i ru3i. Sinodul isericii OrtodoIe ruse3ti a :ost
6rocla$at su6erior :a;+ de restul isericilor estice. A se vedea ca6itolul I% 66. ',-'*.
338
Paisie Ligarides D(,&.-(,)*E a :ost un c+rturar scli6itor dar 7n3elat 3i un o6ortunist li6sit de ru3ine.
<ducat 7n Ro$a 3i hirotonit ca 6relat uniat% el a c+l+torit 7n tot estul ortodoI aruncGndu-se 7n orice scandal
din cau2a bog+;iilor care i-au :ost 6re2entate 3i a avut di:erite 6o2i;ii 7n iserica OrtodoI+ Dca $itro6olit de
4a2aE 7n ti$6 ce 6ri$ea lea:a obi3nuit+ de la Ro$a. <l a Hucat un rol $are 7n istoria isericii OrtodoIe din
acest ti$6% integrGndu-se cu Nicon 3i devenid 6rinci6alul 6urt+tot de cuvGnt al o6onen;ilor lui 6recu$ 3i
orchestratorul Sindoului din (,,,-(,,). A se vedea $ia Hos% 6. (&*.
339
Iurii Sa$arin D(*(.-(*),E a :ost un o$ de stat 3i un ideolog slavo@l. #e3i nu era un c+rturar 6ro:esionist%
el este cunoscut 7n do$eniul istoriogra@ei din cau2a str+lucitei sale te2e de $aster la Universitatea din
Moscova% 7n care a contra6us direc;iile 6rotestante 3i catolice ale gGndirii teologice ruse3ti de la 7nce6utul
secolului al >=III-lea du6+ cu$ au :ost ele 6ersoni@cate 7n Aeo:an Proco6ovici 3i Lte:an Iavorschi.
340
Razorenie sau &ozraz.enie a lui Nicon a :ost scris+ 7n (,,0 sca r+s6uns la 7ntreb+rile lui Ligarides la
BProble$ele lui Stre3nevC Da se vedea nota **E. Nicon a :ost cel care a res6ins acu2a;iile aduse 7$6otriva lui
6unct cu 6unct 3i a dat o eI6o2i;ie de6lin+ a ideilor cu 6rivire la rela;ia dintre iseric+ 3i Stat. A :ost ti6+rit+
7n engle2+ 7n Villia$ Pal$er% Patriar.ul i arul DLondra% (*)(-(*),E% volu$ul I.
87
P8loz.enieQ 6e care Nicon l-a considerat diabolic 3i legea :als+ a lui Antihrist.
B<rastianis$ulC e$:atic
/0(
din cercurile guverna$entale conduc+toare l-au :or;at 6e Nicon
la b+taie 3i acest lucru eI6lic+ 6e larg Biubirea sa de 6utere.C
La :el cu $ulte alte din ideile lui% Nicon 3i-a g+sit conce6;ia 6reo;iei 7n 7nv+;+turile
6atristice% 7n s6ecial 7n cea a lui Hrisosto$. A6arent el a voit s+ re6ete via;a lui Hrisosto$.
Probabil c+ el nu a eI6ri$at 7ntotdeauna idea ce l-a 6reocu6at 3i 6lin de succes 3i cu o
anu$it+ oca2ie a :olosit Bde@ni;iile vestice%C dar el nu a de6+3it li$itele o6iniei 6atristice
a@r$Gnd c+ B6reo;iaC este ceva $ai 7nalt decGt :unc;ia de B;ar.C Jn acest $o$ent el s-a
o6us nu$ai grecilor% acei Be$igran;i asiatici 3i sico:an;i din Athos%C care a6+rau institu;ia
;arului 7$6otriva 6reo;iei. <l a :ost atras de vechii rituali3ti Pstaroobriadc.iQ% de 6arti2anii
tradi;iei ruse3ti% 6entru care BJ$6+r+;ia lui #u$ne2euC era dobGndit+ 7n do$nia ;arului
$ai $ult decGt 7n iseric+. Jn aceasta const+ te$a schis$eiN nu Bvechiul ritualC ci
B7$6+r+;ia.C
IV
Sc:isma
Kosto$arov
/0'
a notat c+ Bschis$a a vGnat tradi;ia 3i a 7ncercat s+ adere la ea cGt
$ai a6roa6e 6osibilM totu3i schis$a nu a :ost un :eno$en% nici vechea via;+.C Jn aceasta
const+ 6aradoIul :atal al schis$eiN ea nu cu6rindea trecutul% ci visa la =echea Rusie.
Schis$a re6re2int+ o 6lGngere a unui vis nereali2at 3i ireali2abil. B=echiul credinciosC
PstaroverQ este un ti6 duhovnicesc.
#ivi2iunea 3i ru6tura constituie schis$a. N+scut 7n de2ilu2ie% a tr+it 3i a :ost hr+nit+
de acest senti$ent al 6ierderii 3i al li6sei% nu de senti$ente de 6utere 3i 6osesie. Posesia a
ni$ic% 6ierderea a toate% schis$a% $ai $ult din nostalgie 3i tortur+ decGt cu rutin+ 3i
obicei% nu 6utea decGt s+ a3te6te 3i s+ 7nsete2e% s+ sca6e 3i s+ :ug+. Schi$a a :ost eIcesiv
de vis+toare 3i de aici atrac;ia ei 6entru decaden;ii ru3i neoro$antici.
Schi$a% 6lin+ de $e$orii 3i 6re$oni;ii% avea un trecut 3i un viitor dar era :+r+
6re2ent. Pentru B?oarea lor albastr+C P#oluboi tzveto"Q
/0/
vechii credincio3i au 6osedat
se$i-legendarul Ora3 Invi2ibil de Kite2h.
/00
!+ria schis$ei nu a i2bugnit din sol ci din
voin;+M nu din stagnare ci din eIta2. Schis$a $archea2+ 6ri$ul 6aroIis$ al li6sei de
7nr+d+cinare a Rusiei% ru6tur+ a conciliarit+;ii% PsobornostQ 3i eIod din istorie.
Nota cheie 3i secretul Schis$ei ruse3ti nu a :ost BritualulC ci Antihristul 3i ast:el
6oate @ nu$it+ o uto6ie socio-a6ocali6tic+. !ot 7n;elesul 3i 6atosul 6ri$ei o6o2i;ii
schis$atice st+ 7n sublinierea intui;iei a6ocali6tice DBvre$ea se a6ro6ieCE% $ai $ult decGt
orice ata3are Boarb+C :a;+ de di:erite ritualuri sau detalii a6etisante ale obiceiului. Pri$a
genera;ie de ras"olouc.iteiei PB7nv+;+tori schis$aticiCQ a tr+it 7n at$os:era vi2iunilor%
341
<rastianis$ul este doctrina c+ statul este su6erior isericii 7n toate 6roble$ele% chiar 3i 6ur ecclesial.
!o$as <rastus D(K'0-(K*/E. <ste nu$it a3a du6+ doctorul elve;ian 3i teolog !o$as <sratus D(K'0-(K*/E%
care nu sus;inea ase$enea 6uncte de vedere. <rastus a scris un tratat larg r+6Gndit 7n care argu$enta c+
iserica nu are 6uterea de a eIco$unica 3i c+ toate cri$ele trebuie 6ede6site de autorit+;ile civile.
!er$enul de Berastianis$C a a6+rut 6entru 6ri$a dat+ 7n de2baterile religioase 7n Anglia 7n (,0/ unde a :ost
7n;eles ca un ter$en de abu2 6entru cei care :avoriau controlul statului asu6ra isericii.
342
Nicolae Ivanovici Kosto$arov D(*()-(**KE a :ost un 6oet% critic lieterar% istoric 3i na;ionalsit ucrainean. <l
a scris studii valoaroase des6re ogdan Kh$elnitschi 3i Sten9a Ra2in% la :el ca 3i lucrarea sa $aHor+%
Russ"aia istoriia v t.izeneoisaniia". ee #lavneis.i". delatelei D/ volu$e% Petrograd% (.(KE.
343
BAloarea albastr+C din literatura rus+ este un si$bol al cur+;iei 3i al constan;ei% adesea 7ntr-un sens naiv.
344
Nev+2utul ora3 al lui Ki2e2h sau Bstr+lucitul ora3 al lui Kite2h%C se s6une c+ este un ora3 care s-a 6ogorGt
6e $alul lacului din =olga de est cGnd $ongolii au invadat 6entru 6ri$a dat+ Rusia. A sluHit ca un si$bol al
OrtodoIiei 6ure care s-a retras dintr-o lu$e coru6t+ 3i adev+ra;ii credincio3i se 6resu6unea c+ erau ca6abili
s+ aud+ dang+tul clo6otelor bisericii de 6e $alurile lacului.
88
se$nelor 3i 6re$oni;iilor% a $iracolelor% 6ro:e;iilor 3i ilu2iilor. Ace3ti oa$eni erau 6lini de
eIta2 sau 6oseda;i% $ai $ult decGt 6edan;iN Ba$ v+2ut c+ era ca 3i cu$ iarna era a $in;ii
ce v-a s+ vin+M ini$ile noastre au 7nghe;at 3i $+dularele noastre tre$urau.C DAvacu$E.
!rebuie s+ citi$ nu$ai cuvintele lui Avacu$% 6line de e$o;ieN Bce Hristos este aceastaO
Nu este clarM nu$ai hoarde de de$oni.C Nu nu$ai Avacu$ a :ost cel care a si$;it c+
iserica lui Nicon a devenit o ceat+ de tGlhari. O ast:el de $entalitate a devenit universal+
7n schis$+N Bcentrul este li6sit de sens% Hert:a abo$inabil+.C
Schis$a% o i2bugnire de ostilitate socio-6olitic+ 3i o6o2i;ie% a :ost o $i3care social+%
dar una derivat+ din con3tiin;a de sine religioas+. <ste toc$ai 6erce6;ia a6ocali6tic+ a
ceea ce a avut loc ceea ce eI6lic+ 7nstr+inarea ra6id+ 3i decisiv+ 7ntre schis$atici.
BAanatis$ 7n 6anic+C ar @ de@ni;ia lui Kliuchevschi% dar era 6anic+ 7n :a;a Bulti$ei
a6osta2ii.C
Cu$ s-a creat 3i de2voltat o ast:el de dis6o2i;ieO Ce a ins6irat 3i a Husti@cat diagno2a
li6sit+ de de2n+deHde a Bisericii 6re2ent+ nu este o iseric+M S@ntele !aine nu sunt taineM
ote2ul nu este bote2M Scri6turile sunt o seduc;ieM 7nv+;+tura este :als+ 3i toate sunt
noroade 3i li6site de evlavieOC Ro2anov
/0K
a scris c+ !i6icul
/0,
$Gntuirii o:er+ taina
Schis$ei% nervul central 3i o sete torturant+.C Nu ar @ $ai u3or s+ s6une$N B$Gntuirea
este ti6iculOC Nu nu$ai c+ ti6icul este o carte necesar+ 3i voit+ 6entru $Gntuire% ci 6entru
c+ $Gntuirea este un ti6ic% adic+ un rit$ 3i o ordine sacr+% rit sau ritual% un ritual al vie;ii%
:ru$use;ea vi2ibil+ a bun+st+rii obiceiului. Planul religios 7nlocuie3te 6resu6unerea
6ri$ar+ 3i sursa li6sei de 7ncGntare a vechiului credincios.
Schis$a visa la un Ora3 6+$Gntesc actualN o uto6ie 3i un hilias$ teocratic. Se s6era
c+ visul a :ost deHa 7$6linit 3i c+ B7$6+r+;ia lui #u$ne2euC a :ost reali2at+ 7n statul
$oscovit. Jn est sunt 6atru 6atriarhi% dar singurul ;ar ortodoI este 7n Moscova.
/0)
#ar
acu$ 3i a3te6t+rile lui au :ost 7n3elate 3i cutre$urate. BA6osta2iaC lui Nicon nu a
6erturbat 6e =echii Credincio3i la :el de $ult cGt a 6erturbat a6osta2ia ;arului% care 7n
o6inia lor a 7$6+r;it o li6s+ de n+deHde @nal+ a6ocali6tic+ :a;+ de tot con?ictul.
Jn acest $o$ent nu eIista nici un ;ar. A $ai r+$as un singur ;ar ortodoI 6e 6+$Gnt
3i el nu era con3tient% ereticii vestici% la :el ca norii 7ntuneca;i% au 7$6r+3tiat acest soare
cre3tin. Nu arat+ aceasta c+ 7n3el+ciunea lui Antihrist 73i arat+ $ascaO
/0*

Istoria a aHuns la @nal. Mai 6recis% istoria sacr+ a aHuns la @nalM a 7ncetat a $ai @i
sacr+ 3i a devenit :+r+ har. #e aici lu$ea 6+rea goal+% abandonat+% uitat+ de #u$ne2eu 3i
v-a r+$Gne a3a. Ar @ trebuit s+ ne retrage$ din istorie 7n sl+b+ticie. R+ul a triu$:at 7n
istorie. Adev+rul s-a retras 7n cerurile str+lucite% 7n ti$6 ce S:Gnta J$6+r+;ie a devenit
7$6+r;ia lui Antihrist.
O de2batere 6ublic+ des6re Antihrist a :ost 6re2entat+ la i2bugnirea schis$ei. Unii
au detectat i$ediat venirea lui Antihrist 7n Nicon sau 7n ;ar. A;ii au :ost $ult $ai 6recau;i.
B<i 7i :ac lucrarea chiar 3i acu$% dar ulti$ul diavol nu a venit deHa.C DAvacu$E. La @nele
secolului 7nv+;+tura des6re un Antihrist B$entalC sau duhovnicesc s-a stabilit. Antihristul
a venit% dar el 3i-a eIercitat conducerea invi2ibil. Nici o venire vi2ibil+ nu v-a avea loc 7n
viitor. Antihristul este o 6ersoan+ si$bolic+ nu una Breal+.C Scri6tura trebuie inter6retat+
345
=asile =asilievich Ro2anov D(*K,-(.(.E a :ost un scriitor rus cunsocut 6entru 6unctele sale de vedere
neortodoIe 3i 6entru tendin;ele lui slavo@le. <l v-a @ discutat 7n volu$ul doi din Cile teolo#iei ruse*
346
!i6icul PCartea normelorQ este o carte care con;ine regula;ii 6entru vre$ruri 3i 7nde6linirea cultului
ortodoI 3i regula$entele generale 6entru toat+ via;a co$unit+;ilor $onahale de unde au venit.
347
Re$arcile lui Arsenie Su9hanov 7n Bra6ortul s+u de c+l+torieC o@cial P!tateinoi siso"Q cu 6rivire la
dis6uta sa cu grecii. PNota autoruluiQ.
348
#iaconul Aedor% care a tr+it nu $ai re6ede de (,,.. PNota autoruluiQ. Aedor Ivanov a :ost diacon la
Catedrala unavestire din Moscova. A :ost arestat 7n (,,K% de6us 3i eIilat la Sinosul din (,,K. #e3i s-a
6oc+it% 7n (,,* a :ost din nou arestat 3i tri$is s+ se al+ture lui Avacu$ 7n eIil 7n Pusto2esc9. Acolo a scris un
tratat des6re vechile cre2uri% Bre6lici 7$6otriva a6+r+torilor ortodoc3i 7$6otriva cre2ului 3i a altor dog$e.C
Jn (,*' a :ost ars 6e rug cu Avacu$.
89
ca o tain+. BCGnd tainele ascunse sunt discutate% taina trebuie 7n;eleas+ cu $intea 3i nu cu
si$;urile.C O nou+ $+rturie este 6re2ent+. Antihristul se desco6er+ 7n iseric+. BCu
i$6ietate 6+trude acu$ 7n 6otir 3i este 6rocla$at #u$ne2eu 3i Miel_C
/0.

!otu3i diagno2a% Ba6ro6ierea ulti$ei a6osta2iiC nu s-a schi$bat. Ru6tura din 6reo;ia
isericii lui Nicon% 7ncetarea tainelor% di$inuarea harului au sluHit ca 6ri$a conclu2ie
6entru o ast:el de diagno2+. Ru6tura 6reo;iei din cau2a ucenicilor lui Nicon a 7nse$nat un
s:Gr3it al 6reo;iei 7n general% chiar 3i 7ntre aderen;ii Schis$ei. Nici o surs+ nu 6utea
Bre7nviaC acest har dise$inat. O B6reo;ie :ugitiv+C Pbe#stvuius.c.ee svias.c.entsvoQ nu a
re2olvat 6roble$a% 7n ti$6 ce cur+;ia ritual+ luat+ de B6reo;i :ugitiviC a i$6licat c+ o
6reo;ie genuin+ 3i nee6ui2at+ eIista 7ntre ucenicii lui Nicon. Ne7n;elegerile 3i de2baterile
des6re 6reo;ie s-au de2voltat destul de ti$6uriu 7n schis$+. #estul de re6ede B6reo;iaC
Poovsc.iQ 3i Bli6sa de 6reo;ieC Pbezoovsc.iQ s-a divi2at 3i 7$6+r;it.
/K&

Seg$entul li6sit de 6reo;ie a :ost $agistral. Co$6ro$isurile 3i concesiunile nu erau
atGt de se$ni@cative 3i nu$ai cei li6is;i de 6reo;ie 73i duceau ideile la o conclu2ie logic+.
Preo;ia s-a @nali2at odat+ cu venirea lui Antihrist. Harul s-a retras din lu$e 3i iserica
6+$Gnteasc+ a intrat 7ntr-o alt+ :or$+ de eIisten;+N li6sa de 6reo;ie 3i taine% 6reo;ia nu a
:ost negat+% dar diagno2a eshatologic+ a 7n3tiin;at taina sau catastro:a c+ 6reo;ia se
retr+gea. Nu to;i au acce6tata aceast+ conclu2ie. <sti$a;ii variate au :ost :+cute des6re
nivelul li6sei de har. Jn cele din ur$+% dac+ era necesar% chiar 3i laicii 6uteau bote2a D3i
Brebote2aC sau BcorectaCE dar 6utea @ bote2ul co$6letat :+r+ ungereO Jn orice ca2%
<uharistia era i$6osibil+N Bdu6+ calculele teologice% 7$6linirea celor ,,, de ani% sacri@ciul
3i taina erau luate. M+rturisirea era cu greu ne6osibil+. #in $o$ent ce ni$eni nu 6utea
o:erii iertare% era $ai 6rudent s+ se a3e2e 6entru iertare $utual+. C+s+toria a generat 7n
$od s6ecial dis6ute violente. Mai 6utea c+s+toria s+ @e 6er$is+ ca o Btain+OC <ra o
c+s+torie curat+ sau un 6at curat 6osibil :+r+ binecuvGntarea 6reotuluiO Mai $ult% se $ai
6utea cineva c+s+torii 7n ti$6ul acestor 2ile cu$6lite ale lui Antihrist% 7n ti$6 ce se
6otrivea $ai $ult s+ @$ cu aceste :ecioare 7n;ele6teO #eci2ia Bantic+s+torieC a avut o
anu$it+ consisten;+ 3i viabilitate. O 6roble$+ $ult $ai general+ s-a ridicat des6re dac+
liturghia 6utea @ :+cut+ :+r+ 6reo;i. <ra 6er$isibil+ 7n ca2 de necesitate ca laici
nehirotoni;i 3i $onahi s+ 7nde6lineasc+ sau s+ consu$e anu$ite taineO Cu$ s+ 6roced+$O
Putea liturghia s+ @e s+vGr3it+ de laici nehirotoni;i 7n virtutea unei 6reo;ii Bduhovnice3tiCO
Sau era $ai 6otrivit ne 6lec+$ 3i s+ @$ reconcilia;i :a6tului c+ harul a dis6+rutO
A3a nu$ita $i3care Bnegativist+C Pnetovs.c.inaQ% acel $aIi$alis$ al res6ingerii
a6ocali6tice% a o:erit cea $ai eItre$+ conclu2ieN harul a :ost retras co$6let 3i de6lin. Prin
ur$are% nu nu$ai c+ tainele nu 6ot @ 7nde6linite% dar s:Gnta liturghie ca 7ntreg nu 6utea @
condus+ 7n con:or$itate cu $anualele de sluHb+. Rug+ciunea oral+ 3i chiar res6ira;ia erau
ne6otrivite% c+ci totul% inclusiv a6a care curge a :ost 6ro:anat+. MGntuirea nu $ai venea
6rin har sau credin;+% 6rin n+deHde 3i 6lGngere. Lacri$ile au :ost 7nlocuite cu co$uniunea.
Schis$a a creat o nou+ antino$ie. Odat+ ce harul s-a retras% totul de6indea de o$%
de lucr+ri sau $ul;u$ire. 4roa2a eshatologic+ 3i :rica a6ocali6tic+ au devenit 7n curGnd
trans:or$ate 7ntr-un :el de u$anis$% o ba2are de sine sau 6elaghianis$ 6ractic.
/K(
Ritualul
349
O e6istol+ anoni$+ tri$is+ co$unit+;ii vechilor credincio3i 7n !iu$en 7n Siberia.
350
Sectele li6site de 6reo;i s-au de2voltat 7n regiunile slab 6o6ulate ale Rusiei de Nord% unde o 6arohie
convertea $ii de 6e $ii de $ile 6+trate 3i $aHoritatea oa$enilor vedeau un 6reot odat+ 6e an. Aici oa$enii
au condus serviciile religioase 7n ca6elele satului 3i ast:el erau obi3nui;i vie;ii :+r+ 6reo;i. Jn regiunile
centrale ale Rusiei% 6e de alt+ 6arte% via;a obi3nuit+ a isericii a :ost $ult $ai clar stabilit+ 3i aici gru6urile
de 6reo;i :ugitivi care au a6+rut din iserica O@cial+. Preo;ii au a6+rut 7n dou+ gru6uri 6rinci6aleN cei care
s-au 7ntors 7n iserica OrtodoI+ Rus+ ca edinoveri Da se vedea ca6itolul I=% nota .)E 6recu$ 3i descenden;ii
co$unit+;ii Krini;a 7n Austro Ungaria% care au dobGndit un e6isco6 grec retras 7n (*0, 3i care 3i-a ini;iat
6ro6ria ei ierarhie.
351
Pelaghie a :ost un 7nv+;+tor laic din Ro$a la @nele secolului al 6atrulea. Ce 7nv+;a nu era clar din $o$ent
ce scrierile lui nu au su6ravie;uit% ci du6+ Augustin% care a scris cGteva tratate 7$6triva 7nv+;+turilor lui% el a
90
a 6ri$it o i$6ortan;+ deosebit+ 7n ti$6ul acestei $i3c+ri eIce6;ionale de retragere.
Nu$ai obiceiul 3i ritualul au r+$as atunci cGnd harul a 6lecat 3i tainele 3i-au 6ierdut
6oten;a. !otul a devenit de6endent de :a6te% c+ci nu$ai ele sunt 6osibile. Partici6area
nea3te6tat+ a =echilor Credincio3i 7n a:acerile lu$e3ti% 2elul lor 6entru obicei Dca un
eI6eri$ent 7n $Gntuire 6rin relicvele vie;ii tradi;ionaleE deriv+ din necesitatea
de6enden;ei de :a6te. Schis$a 3i-a :+cut 6acea odat+ cu dis6ari;ia harului nu$ai ca s+
strGng+ la un ritual cu o $ai $are 7nc+6+;Gnare 3i :rene2ie. Harul a :ost di$inuat 3i
e6ui2at. A+cGnd a3a% Schis$a s-a tr+dat 6e sine% 6unGnd $ai $are 6re; 6e tain+ 3i 6e
valoarea ei. A 7ndura via;a :+r+ har a :ost $ai u3or decGt a 7ndura un nou ritual. Schis$a a
ata3at o anu$it+ valoare 6ri$ar+ inde6endent+ 6e BsluHireC 3i 6e BrGnduial+.C Chiar 3i 7n
lu6ta cu Antihrist% disensioni3tii au 7ncercat s+ organi2e2e o societate ideal+% de3i s-au
ridicat anu$ite 7ndoieli des6re 6osibilitatea de a :ace acest lucru 7n 2ilele a6osta2iei din
ur$+. Schis$a s-a 7ndre6tat s6re s+lb+ticie% ie3ind din istorie 3i a3e2Gndu-se dincolo de
:rontierele ei. BC+ci #u$ne2eu locuie3te nu$ai 7n s+lb+ticie 3i locuri retraseM aici 3i-a
7ndre6tat :a;a Sa.C
Schis$a s-a organi2at ca o $+n+stire% ca 3i Bco$unit+;iC 3i Blocuri 7n de3ertC 3i a
7ncercat s+ @e o $+n+stire @nal+ sau re:ugiu 7n $iHlocul unei lu$i coru6te 3i 6ieritore.
<I6eri$entul =Fg X !ebaida 3i Buto6ia evlavioas+ a Schis$eiC X este cGt se 6oate de
caracteristic+. Co$unitatea din =Fg a :ost construit+ de a doua genera;ie de =echi
Credincio3i 6e ba2a 6rinci6iului co$uniunii stricte Dast:el ca ni$eni s+ nu aib+ un ban 6e
cont 6ro6riuE 3i 7n dis6o2i;ia concentr+rii eshatologiceN Bnu v+ 7ngriHi;i de cele 6+$Gnte3ti%
c+ci #o$nul este a6roa6e de 6or;i.C Aceast+ co$unitate re6re2int+ 6robabil cel $ai 7nalt
6unct din istoria schis$ei.
Pentru aceast+ s+lb+ticie =Fg 6redicatorii au vorbit% 6latoni 7n;ele6;i au ie3it a:ar+%
au a6+rut de$osteni $+re;i% s-au g+sit oa$eni 6l+cu;i ca Socrate 3i au :ost desco6eri;i
oa$eni bravi ca Ahile.
/K'
Co$unitatea =Fg nu a :ost un si$6lu centru co$ercial sau industrial DPetru cel
Mare a 6us $are 6re; 6e $unca celor care s-au a3e2at la =Fg 3i la $inele din Povene; 3i
Olone;E. BAdunarea s+lb+ticieiC =Fg a :ost de :a6t un $are centru cultural% 7n s6ecial 7n
ti$6ul vre$ii lui Andrei #enisov% care este descris ca Bde3te6t 3i dulce 7n cuvGntC 3i 7n
$od sigur cel $ai so@sticat 3i $ai culturali2at dintre to;i scriitorii 3i teologii din 6ri$ii ani
ai Schis$ei. #enisov
/K/
a :ost 6reocu6at de A6ocali6s+.
/K0
!otu3i nu 3i-a 6ierdut claritatea
gGndirii 3i 7n el se 6oate detecta un $are te$6era$ent intelectual. #enisov nu a :ost
destul de bine cititM dar el trebuie recunoscut ca teolog. Pomors"eie otvet7 PRe6lici c+tre
locuitorii de 6e $alQ este o lucrare teologic+ inteligent+. =Fg a 6osedat o bibliotec+
accentuat libertatea voin;ei 3i bun+tatea naturii u$ane 6Gn+ 7n 6unctul 7n care o$ul este $Gntuit 6rin
6ro6rile e:orturi $orale% se6arat de harul lui #u$ne2eu. Aceast+ doctrin+ s-a ciognit sever de doctrina
teologic+ a augustianis$ului 3i a teologiei bote2ului ro$ano catolic% a 6+catului str+$o3esc 3i a harului.
352
Citatul este luat din Ivan Aili6ov D(,KK-()00E% un erudit inteligent 3i erudit care a ;inut cGteva 6osturi
ad$inistrative 7n co$unitatea din =Fg 3i a :ost liderul lor din ()0& 6Gn+ la $oartea sa. <l este cel $ai bine
cunoscut 6entru Istoria comunitii &7#* PIstorii vFgovschi 6ustFniQ% o lucrare 3tiin;i@c+ 3i ra;ional+ car8e
este sursa 6rinci6al+ 6entru studiul istoriei schis$ei. A se vedea <. =. arsov% BIvan Aili6ov% =Fgovschi
Istoric9 i nastoiatelC% 7n Pamiatnaia 5niz."a 2lonec.o Gubernii na) (*,) god% '% K0-(&&.
353
Andrei #enisov a :ost n+scut 7ntr-un sat din regiunea Povonets 7n (,)0. Se 6are c+ a :ost in?uen;at destul
de ti$6uriu de 6redicatorii care erau 7n co$uniune cu regiunile din Rusia% c+ci 7n (,.(% de3i era 7nc+
adolescent 3i-a construit 6ro6ria chilie 7n valea rGului =Fg. CGnd al;ii l-au ur$at 7n s+lb+ticie el a organi2at o
co$unitate la care s-au al+turat tat+l 3i :ratele Se$en al lui. PGn+ la $oarte 7n ()/& Andrei #enisov 3i-a
condus cu curaH co$unitatea 6rin $ulte 7ncerc+ri% :oa$ete 3i dureri 3i s-a dovedit a @ un teolog iscusit 7n
de2baterile cu autorit+;ile o@ciale ale isericii 3i un bun di6lo$at 7n de2baterile sale cu guvernul. #es6re
co$unitatea lui #enisov 3i =Fg 7n general% a se vedea R. Cru$$eF% &ec.ii credincioi i lumea lui +nti.rist)
comunitatea C7# i statul rusesc) DOFE<DSNN D!i6ogra@a Universit+;ii din Visconsin% (.)&E.
354
CA. BPlGngeriiC sale intitulat+ 0esre mireasa lui Bristos P2 nevste 5ristonoiQ% adic+% iserica 7n eIil 3i
u$ilirea. PNota autoruluiQ.
91
$inunat+ unde vechii credincio3i studiau Scri6turile% P+rin;ii 3i B3tiin;ele literare.C Andrei
#enisov a B7nlocuit @loso@a 3i teoria lui Ra$on LullC Do carte destul de 6o6ular+ HudecGnd
du6+ nu$+rul de co6ii care au :ost 6+strateE.
/KK
<ste interesant c+ :ra;ii #enisov% Andrei 3i
Se$en% s-au 6us ca s+ relucre2e 3arele comendiu de citire sau 3enolo#ul P&eli"ie c.et:
mineiQ
/K,
ca 3i o contrabalan;+ la $uncile aghiogra@ce ale lui #i$itrie de Rostov% care a
7$6tru$utat $ult din c+r;ile occidentale.
/K)
C+rturarii =Fg au lucrat la c+r;i liturgice. =Fg
a g+2duit ateliere 6entru 6ictat icoane 3i alte $aga2ine. Sunte$ 6u;in Husti@ca;i cGnd
vorbi$ des6re Bo ignoran;+ cras+C 7ntre =echii Credincio3i =Fg. Co$unitatea lor era un
centru 7n s+lb+ticie. !otu3i% =Fg a :ost un re:ugiu% unde $e$brii 6uteau @ ascun3i 6entru
ur+ 3i 6uteau tr+ii 7ntr-o a3te6tare nelini3tit+ 6Gn+ la cel din ur$+ $o$ent. !oate a:acerile
lor 3i tot B6atosul religios de$ocraticC a derivat din acest sens de a abandon al lu$ii. Jn
absen;a harului% vechii credincio3i 3tiu c+ de6indeau de sine 3i erau ba2a;i de 7ncrederea
de sine. =echii Credincio3i =Fg au 6lecat din istorie lini3tit.
BNoua cale desco6erit+ 6entru $or;i suicidaleC a sluHit ca o alt+ sc+6are $ult $ai
violent+. Predica 7n :avoarea sinuciderii a co$binat cGteva $otiveN $orti@care ascetic+
Dcu$ ar @ de eI$6lu ?agelan;ii% P2a6o3chevshiQ% B:rica de is6ita lui Antihrist%C idea unui
bote2 6rin :oc DBto;i cer un al doilea bote2 ne6ro:anat 6rin :oc%C du6+ cu$ relatea2+
!iu$en 6reotului #a$ian% (,).E.
/K*
O ast:el de 6redic+ inovativ+ a 6rodus oroare 3i
ne7n;elegere 7ntre $ul;i vechi credincio3i. !otu3i% Avacu$ a l+udat 6ri$ele sinucideri 6rin
:oc cGnd a s6us BbinecuvGnat+ este aceast+ dorin;+ a #o$nuluiC. Autoritatea lui a :ost
citat+ constant. BNo;iunea de $oarte sinuciga3+ a :ost 6entru 6ri$a dat+ eI6us+ de
ucenicii lui Ka6iton. Ast:el de oa$eni au conce6ut aceast+ 6ractic+ rea a Hert@rii 7ntre
=ia2nichi 3i Poni2oev.C D<u:rosinE a :ost un :anatic crud care a ;inut 6osturi riguroase 3i
6urta lan;uri. Jn (,,K s-a 6oruncit o investiga;ie cu 6rivire la B:anatis$C 3i 6ung+3ie.
Ucenicii lui 3i B6ostitorii%C cunoscu;i ca 3i Bere$i;i li6si;i de #u$ne2euC PBo#omerz"ie
ust7nni"iQ 3i-au continuat 6racticile lor :anatice. Predica 7n :avoarea 6ostului 6Gn+ la
$oarte a 7nce6ut 7n condi;iile ridicate din ?agelarea 3i :anatis$ul ascetic.
S-au avansat alte argu$ente. =asile Hirsute D=olosatFE% 7ncuno3tin;at ca 3i Blegislator
al sinuciderilor%C nu a 6redicat $+rturisirea sau 6oc+in;a% dar a 7ncredin;at toate lucrurile
:oculuiN cur+;i;i-v+ de toate 6+catele 6rin :oc 3i 6ostire% @ind bote2a;i cu un adev+rat
bote2.C <l nu a 6redicat $esaHul 7n i2olare. Un anu$it 6reot nu$it AleIandri3che a insistat
c+ B7n aceast+ e6oc+ Hristos este li6sit de $il+M <l nu 7i v-a 6ri$ii 6e cei ca voi :+r+
6oc+in;+.C Un str+in sub nu$ele de =avila
/K.
a6ar;inea 6ri$ilor Bca6itoni.C &ia rus
Pvinograd rossiis9iQ 7l descrie ca un o$ Bde o ras+ str+in+M de credin;+ luteran+ 7$6linit+ 7n
355
Ra$on Lull D('/'-(/(,E a :ost un $istic% @loso: 3i un $isionar din insula MaHorca. <l 3i-a 6etrecut
$aHoritatea ti$6ului contracarGnd credin;a isla$ic+ 7n insula sa nativ+ 3i a co$6ilat o @loso@e li6sit+ de
structur+ 3i esoteric+ 6rin care a 7ncercat s+ uni@ce toate :or$ele de cunoa3tere 7ntr-un singur li$baH%
credin;+ 3i cre2. <l a :ost un a6+r+tor ti$6uriu 3i ardent al doctrinei i$aculatei conce6;ii. Princi6alele sale
lucr+ri sunt +rs ma#na D(')0E% +rbor scientiae D('.,E 3i +rs #eneralia ultima D(/&*E.
356
Aceasta a :ost $area 7nc+rc+tur+ literar+ a $itro6olitului Macarie D(0*'-(K,0E. Jn ea el a 7ncercat s+
adune tot $aterialul dis6onibil 6entru citiri 7n Rusia 7ntr-un singur si$6o2ion% divi2ate 7n citiri 6entru toate
2ilele anului. Citirile 2ilnice au constat din vie;ile s@n;ilor co$e$orate 7n ulti$a 2i 3i :rag$ente din lucr+rile
lor. La @nele @ec+riei luni alte citiri de to6ici $orale 3i religioase au :ost ad+ugate. =olu$ele 6entru cele
cinci luni au :ost 6ublicate 7n San9 Petersburg de Co$isia Aghiogra@c+ rus+ D(*,*-(.()E 3i restul au r+$as
7n $anuscris.
357
#es6re #i$itrie de Rostov% a se vedea ca6itoloul II% 66. *'-*/.
358
#o$e;ian a :ost un vechi 6rieten al lui Avacu$ 3i un o6onent al re:or$elor. A :ost arestat 3i adus la
Moscova 7n (,,K% a6oi eIilat 7n Pusto2ers9 7n Siberia 7n anul ur$+tor. Jn (,)& s-a 7ntors 7n !iu$en 3i a
7nte$eiat o $+n+stire unde a condus sluHbele 6entru =echii Credincio3i. A :ost tri$is+ o eI6edi;ie de guvern
ca s+ di2loce $+n+stirea (,).% dar #o$e;ian 3i ur$a3ii lui s-au ars decGt s+ @e ca6tura;i de agen;ii lui
Antihrist.
359
=avila a :ost unul dintre cei $ai notorii dintre ca6itonii regiunii =olg+i de Nord lGng+ Ka2an. <l a :ost
ca6turat 3i ars de autorit+;ile din (,,,.
92
toate artele% care a studiat $ai $ul;i ani 7n Acade$ia din Paris 3tia $ai $ulte li$bii 3i cu$
s+ vorbeasc+ elocvent.C
/,&
=avila a venit 7n Rusia 7n (,/& s-a convertit la ortodoIie%
Bdovedindu-se a @ un dia$ant cu o $are 7ndurare.C Nu a :ost atGt de i$6ortant c+ 7n
entu2ias$ul lor unii ere$i;i li6si;i de #u$ne2eu s-au decis s+ se sinucid+. Mai i$6ortant
este c+ $ulte strate din $i3carea vechilor credincio3i s-au de3te6tat 7n curGnd cu 6rivire
la ideilor lor :anatice. Aceast+ Bboal+ 6urt+toare de $oarteC a devenit ra6id 7n curGnd
ceva care se a6ro6ia de o e6ide$ie $istic+% un senti$ent al unei terori a6ocali6tice 3i
li6s+ de n+deHde. BMoartea% nu$ai $oartea ne 6oate $Gntuii.C Co$unitatea din =Fg a :ost
7nte$eiat+ de ucenicii care se Hert:eau se sine 3i de locuitorii di$6reHurul $alurilor M+rii
Albe.
Senti$entul de 7nstr+inare 3i 7nchidere de sine 7n 7ntregi$e a constituit Schis$a%
care a c+utat eIcludere din via;+ 3i din istorie. Schis$a 3i-a t+iat leg+turile% dorind s+
sca6e% cu sco6ul de a se 7ntoarce la tradi;ie 3i la o eIisten;+ $ai de6lin+% dar ca o ru6tur+
a6ocali6tic+ 3i ca seduc;ie. Schis$a a :ost o boal+ duhovniceasc+ grav+. A :ost sensul unei
6osesiuni. Ori2ontul =echilor Credincio3i era 7ngustN schis$a a devenit un donatis$ rus.
/,(
V
Educa)ia 9ie3ian, 8n %osco3a
#u6+ =re$ea Neca2urilor% 6artici6area str+in+ la via;a rus+ a devenit din ce 7n ce
$ai 6erce6tibil+. B#u6+ anii Neca2urilor Pstr+iniiQ au variat 7n toat+ Moscova ast:el c+ to;i
ru3ii au devenit :a$iliari cu eiC DPlatonovE.
/,'
Ast:el de contacte nu au $ai :ost con;inute
de solda;i 3i arti2ani atGt de 7nde$Gnatici sau de co$ercian;i sau negu;+tori. Str+inii au
:ost 7ntGlni;i unde ni$eni nu credea c+ 7i $ai 6oate g+sii. Sub ad$inistra;ia lui . M.
Khitrovo a Ar$urii% arti3tii Bger$aniC au 6ictat 6ortrete 7n stil vestic 3i icoane. Pe la
$iHlocul secolului% in?uen;a inscri6;iilor iconogra@ei ruse a devenit 6uternic+ 6entru
Nicon care a :ost obligat s+ con@3te aceste icoane 6ro:ane B:rance2e.C Pro6rietarii lor au
renun;at la ele cu stu6oare 3i au devenit re6ede obi3nui;i s+ le atace. Aiind 7n acord cu
Nicon 7n acest 6unct de vedere% Avacu$ a :ost 6erturbat de icoane care erau
inco$6atibile cu tradi;ia isericii.C Arti3ii au :ost inca6abili s+ renun;e la B:ranciiC lor
iubi;i.
/,/
La s:Gr3itul secolului% isericile observabile 7n Iaroslav 3i =ologda% au :ost 7n
7ntregi$e decorate cu o Bart+ str+in+C 7n s6ecial ca i$ita;ie a scul6turilor dane2e ca cele
g+site 7n colu$nele ilu$inate ale celebrului Sohann Piscator T.eatrum Biblicum
/,0
ca 3i o
co6ie b+tut+ care 6utea @ g+sit+ 7n col;ul turnului clo6otni;ei a unei anu$ite iserici
locale.
360
&ino#rad Rossiis"i% 6rodus+ de Se$en #enisov a :ost un $artirologiu a 6ri$ilor liderii credincio3i vechi 3i
o $+rturie devo;ional+ a revoltei M+n+stirii Solove;chi 7$6otriva noilor c+r;i de sluHb+ Niconiene. Revolta lui
Solove;chi a :ost distrus+ cu o :or;+ eItre$+ 7n (,)0.
361
#o$e;ian a :ost un vechi 6rieten al lui Avacu$ 3i un o6onent al re:or$elor. A :ost arestat 3i adus la
Moscova 7n (,,K 3i a6oi sa- 7ntors la !iu$en 3i a 7nte$eiat o $+n+stire unde a condus sluHbele 6entru =echii
Credincio3i. A :ost tri$is+ o eI6edi;ie de c+tre 6entru a des@in;a schitul 7n (,).% dar #o$e;ian 3i ucenicii lui
s-au ars decGt s+ @e ca6tura;i de agen;ii lui Antihrist.
362
Serghei Aeodorovici Platonov D(*,&-(.//E a :ost un istoric rus e$inent 3i 7nteie$torul 3colii din
BPetersburgC de istoriogra@e rus+. Princi6ala sa lucrare este Conferine desre istoria rus D$ai 7ntGi
6ublicat+ 7n San9 Petersburg% (*..E 3i el a $ai scris studii autoritative des6re oris 4odunov 3i =re$ea
Neca2urilor.
363
#e eIe$6lu% a se vedea tratatul adresat lui Si$on U3a9ov de 6ictorul Iosi: =ladi$ir. PNota autoruluiQ. Iosi:
=ladi$irov% BPoslanie ne9oego i2ugra@a Iosi:a 9 tsarveu i2ugra:u i $uddrei3e$u 2hivo6istsu Si$onou
Aedorovichu%C 7n N. =. La2areev% ed.% 0ervenruss"oe is"ussto =&II ve"a) DMoscova% (.,0E% '0-,(.
364
Sohann Piscator DN. S. =isscher% (,'KE a :ost un co$entator biblic 6rotestant care era destul de 6o6ular 7n
2ilele lui. Ilustra sa traducere ger$an+ a ibliei Dcare este re$arcabil+ @indc+ nu se ba2ea2+ 6e cea a lui
LutherE a :ost 6ublicat+ 7n Olanda 7n (,K&.
93
CGntarea 7n iseric+ o:er+ un eIe$6lu al unei in?uen;e occidentale 6ro:unde.
CGntarea coral+ 6olone2+ B7n ar$onie cu orgaC eIista 7n M+n+stirea S:Gntului Andrei sub
direc;ia lui Aedor Rithchev
/,K
3i 7n M+n+stirea Noului Ierusali$ D=os9resneschiE care se
a?a sub su6ravegherea lui Nicon.
/,,
Pentru acest cor% Nicon a cerut co$6o2i;iile lui
Marcin Mielc2e8schi% celebrul director al ca6elei roraniste din Cracovia.
/,)
#u6+ cu$
$+rturise3te Avacu$% Bei ;in rGnduieli 3i 7ndre6t+ri latine% 73i ridic+ $Ginile% 73i clatin+
ca6etele 3i bat rit$ul du6+ aco$6ania$entul cGnt+rii de org+ du6+ cu$ este obiceiul 7ntre
latini.C
Jn ti$6ul do$niei ;arului Aedor% Bstr+inulC 6olone2 N. P. #iletschi% care a :ost invitat
s+ organi2e2e cGntarea isericii% destul de deschis el a introdus teoria 3i 6ractica
Bco$6o2itorilor isericii ro$ane.C
/,*
#ile;chi a eIercitat o in?uen;+ crescGnd+ 7n Moscova
unde a creat o 3coal+ de $u2ic+ Boccidental+C co$6let nou+.
/,.
Acestea nu :ost :a6te 7$6r+3tiate 3i li6site de leg+tur+% ci un gru6 de :eno$ene
legate unul de altul. Aa6tul c+ 7n secolul al 3a6tes6re2ecelea di:erite tr+s+turi vestice 3i
detalii au :ost :olosite 7n Moscova nu este atGt de i$6ortant ca :a6tul c+ stilul actual sau
BritualulC vie;ii se schi$ba. Obi3nuin;e 6sihologice 3i nevoi au dat na3tere unei noi
6olite;i. In?uen;e vestice% derivate 7n s6ecial din Kiev% au crescut din ce 7n ce $ai $ult.
BMonahul rus vestic educat 7ntr-o 3coal+ latin+ sau 7ntr-una $odelat+ 7n Rusia a sluHit ca
6ri$ul dise$inator al educa;iei vestice care a :ost invitat 7n Moscova.C DKliuchevschiiE.
Pri$a genera;ie de Bb+trGni 9ievieniC che$a;i 7n nord nu erau vestici. <6i:anie
Slavine;chi% care a :ost cel $ai 6roe$inent 7ntre ei% a co$binat erudi;ia 3i iubirea de
educa;ie cu adev+rata s$erenie 3i evlavie $onahal+. <l era $ai :a$iliar cu o chilie
$oanahal+ decGt 7n societate. Mai 6u;in un gGnditor decGt un biblio@l% @lolog 3i
traduc+tor% el a :ost X du6+ ucenicul lui <v@$ie X Bnu nu$ai un o$ Hudicios 3i educat 7n
retoric+ 3i gra$atic+% dar a :ost 3i un investigator renu$it 7n @loso@e 3i teologie la :el de
bine ca 3i un o6onent :or$idabil 7n 6roble$e de greac+% latin+% slavon+ 3i li$bii 6olone2e.C
Slavine;chi a :ost che$at la Moscova $ai $ult ca traduc+tor decGt B6entru a 6reda
retorica.C A tradus $ult% inclusiv 6+r;i din iblie D7n s6ecial Noul !esta$entE% $anuale
liturgice% P+rin;ii 3i lucr+ri seculare cu$ ar @ cartea anato$iei $edicale scris+ 7n latin+ 3i
ba2at+ 6e scrierile lui Anderas =esalius de ruIel.
/)&
<6i:anie st+6Gnea destul de bine
ger$ana% de3i nu se 3tia unde a studiat-o 3i el eIe$6li@c+ 6e eruditul ti6ic vre$ii. #e
obicei el a lucrat la edi;ii ti6+rite occidentale 3i nu din $anuscrise. A6arent 7n tinere;e a
devenit ca6tivat de B7n;ele6ciunea latin+C dar adGncindu-3i studiile grece3ti a re2istat de a
365
A se vedea nota () din acest ca6itol.
366
BNoul Ierusali$C a :ost nu$ele dat de Nicon M+n+stirii =os9resneschi Da JnvieriiE% unde a construit o
iseric+ 7n con:or$itate cu descrierea lui Arsenie Su9harov a catedralei din Ierusali$. Se$en Stre3nev Da se
vedea nota **E l-a acu2at 6e Nicon c+ a descris nu$ele S:Gntului Ora3 r+$GnGnd la aceast+ $+n+stire. C:. N.
4ibbenet% Istoric.est"oe issledovanie dela Patriar.ia %i"ona DSan9 Petersburg% (**(-(**0E% ((% K(*-KK&.
367
Marcin Mielc28eshi D$ort 7n (,K(E a :ost un $e$bru al ca6elei roraniste din Cracovia 3i $ai tGr2iu a
devenit $e$bru al ca6elei cur;ii. Jn (,K/ a :ost nu$it co$6o2itor al Regelui Vladisla8 I=. Mielc2e8schi este
considerat adesea cel $ai i$6ortant co$6o2itor 6olone2 al secolului al >=II-lea. Marele volu$ al acestor
lucr+ri care au su6ravie;uit constau dintr-o liturghie caella 3i $ote;i sub :or$+ de 6sal$i.
368
A6arent 7n Rusia el a condus corul care a6ar;inea lui 4. #. Stroganov. A se vedea Grammatica eniia
mus"iis"a#o* Originalul 6olone2 a :ost ada6tat 3i re:or$ulat 6entru edi;ia rus+ de diaconul I. !. Kornev.
PNota autoruluiQ. <di;ia 6olone2+ a c+r;ii lui #ilenschi% Grammatica muz7czna a :ost 6ublicat+ 7n =ilna 7n
(,)K. Pri$a edi;ie rus+ a a6+rut du6+ doi ani DS$olens9% (,))EM 7n Moscova ca o edi;ie rev+2ut+ a versiunii
revi2uite. A se vedea Iurii Keldi3% Russ"aia muz7"a =&II ve"a) M3oscova) (.,KE% 66. KK-,0.
369
C:. lucr+rilor secretarului guvernului =. P. !itov. Cantatele 3i salmii lui au :ost 6use cel $ai adesea 6e
cuvintele lui Si$eon din Polo;9 3i al;ii. PNota autoruluiQ. Jn secolul al 3a6tes6re2ecelea% un cGntec religios
s6ecial cunoscut ca 3i cant a :ost 7nde6linit de celericii 3i $onahii ucrainieni. Psalmul a :ost s6ecial 7n
leg+tur+ cu cGntatul. Pentru o discu;ie a lui =asile Poli9ar6ovici !itov a se vedea 4erald R. See$an% Istoria
muzicii ruse) DNe8 5or9% (.,)E% I% K(-K'.
370
Andreas =esalius D(K(0-(K,0E a :ost un $edic al c+rui descrieri anato$ice detaliate 7n luc+r+ri ca 0e
.umani cororis fabrica libri setem D(K0/E au avansat cu $ult 3tiin;a biologiei.
94
@ sedus. Mai tGr2iu el a conda$nat deschis Bsilogis$ele latine.C
/)(
Jn orice ca2% <6i:anie 3i-
a antrenat cel $ai 6roe$inent elev% <v@$ie% un $onah al M+n+stirii Chudov% 7ntr-un
elinis$ 6ur a6roa6e :anatic. AtGt studentul cGt 3i 7nv+;+torul au devenit ca6tivi literari ai
grecilor 3i ei au tradus du6+ cu$ se eI6ri$+ Aedor Poli9ar6ov% 7ntr-un Bstil slavon
neobi3nuit care suna $ai $ult grec.C
/)'
<$igran;ii BlituanieniC 3i 9ievieni de $ai tGr2iu au
avut un stil 3i un duh di:erit. Si$eon de Polo;9 DSitianovici% (,'.-(,*&E a :ost $ult $ai
ti6ic 3i $ai in?uent 7ntre ei. Un rus vestic obi3nuit 3i binecitit% Si$eon era de3te6t% 6lin de
idei 3i a6rig 7n via;a de 2i cu 2i. <l 3tia cu$ s+ se :ac+ 7n;eles 7ntr-o societate $oscovit+
dec+2ut+ la ti$6ul sosirii lui 7n (,,/. Mai 6recis% el se ridica la tribunal unde a sluHit ca un
6oet% versi@cator 3i un o$ educat ca6abil de a 7nde6linii orice datorie. Mai 7ntGi a lucrat ca
7nv+;+tor 6entru servitori 7n de6arta$entele guvernului. A+r+ sc+6are% el s-a ba2at 6e
gra$atica lui Alvarius.
/)/
Mai tGr2iu a devenit tutore 6entru ;arul AleIei 3i Aedorov% a
co$6us cuvGnt+ri 6entru ;ar 3i a scris declara;ii o@ciale sole$ne. I s-a 7ncredin;at
BaranHareaC agendei 6entru sinoadele din (,,, 3i (,,) 3i a :ost instruit s+ traduc+
tratatele 6ole$ice ale lui Paisios Ligarides. Pro6riul s+u tratat 7$6otriva =echilor
Credincio3i% !cetrul Guvernului PI.ezl ravleniiaQ s-a dovedit a @ 6u;in valoros 6lin de
argu$ente retorice 3i scolastice care cu greu 7i 6uteau convinge 6e cei care le-au scris.
Si$eon de Polo;9 era 6o$6os 3i arogant% retoric 3i vorb+re;% la :el ca 3i cele dou+ 6redici
ale sale des6re !rbtorile du.ovniceti P2bed duevn7iQ 3i du6+ cu$ $+rturisesc Cina
du.ovniceasc P&ec.eria duevnaiaQ. A$bele volu$e au :ost 6ublicate 7n (,*'-(,*/% la
scurt ti$6 du6+ $oartea sa.
Noti;ele lui Si$eon de Polo;9 ilustrea2+ cu$ a creat c+r;ile latine ca Sohann MeWret
de Meissen% un 6redicator din secolul al 6ais6re2ecelea% e6isco6 de =iena D(K/(E% cunoscut
ca 3alleus .aereticorum din c+r;ile lui 7$6otriva lui Luther
/)0
M teologul secolului al
cincis6re2ecelea Suan Cartagena% care a scris des6re tainele credin;ei cre3tineM
/)K
la :el ca
3i ellar$ine% 4erson% Ce2ar aronius% Petru esse% Al:onso Sal$eron 3i Suan Pere2 de
Pineda.
/),

Jn 6reg+tirea 6ro6riilor teIte% Si$eon s-a ba2at 6e c+r;i latine. Ast:el% cartea lui
des6re istoria <vanghelei &iaa i 1nvturile 0omnului i 0umnezeului nostru Bristos
PI.ietie i uc.enie 5.rista Gosoda i Bo#a na#oQ care a scurtat lucrarea lui 4erald
Mercantor 3i a :ost su6li$entat+ de ad+ugiri din scrierile lui HenrF More% binecunoscutul
6latonist de la Ca$bridge.
/))
Jn 6ro6riul s+u :el% Si$eon de Polo;9 a :ost un dre6t 3i un o$
371
C:. dis6utei cu Si$eon Poloto;9. PNota autoruluiQ.
372
Aedorov Poli9ar6ov a :ost un student al :r+;iet+;ii Li9hud la 3coala latin+ din Moscova 3i $ai tG2iu a
devenit 6ro:esor aici. <l a $ai lucrat la O@ciul ti6ogra@ei din Moscova 3i a :ost nu$it directorul ei 7n ()&..
Considerat un s6ecialist 7n teologie 3i istoria isericii% $ul;i scriitori conte$6orani au venit la el 6entru s:at
3i co$entarii% inclusiv S:Gntul #i$itrie al Rostovului. Poli9ar6ov 3i-a 6ublicat 6ro6ria Gramatic slavon 3i o
istorie a Rusiei 7n secolele 3a6tes6re2ece 3i o6tGs6re2ece% a$bele cerute de Petru cel Mare.
373
A se evdea ca6itotul II% nota (.K.
374
Sohannes Aaber de Leu;chir9 D(0)*-(K0(E% titlul de6lin al lucr+rii lui Aaber este 2us adversus nova
9uaedam do#mata $ut.eri DMalleus in haeresin Lutherana$E.
375
Suan de Cartagena D$ort 7n (,()E a :ost un 6redicator celebru 3i ca6ul ordinului :ranciscan 7n S6ania.
0isutationes in universa c.iritiane reli#ionis arcana a :ost 6ublicat+ 7n Ro$a 7n (,&..
376
Sean 4erson D(/,(-(0'.E% cancelarul Universit+;ii din Paris 3i un scriitor renu$it 7n teologie 3i duhovnicie%
a :ost autorul lucr+rii 0e unitate ecclesiae D(/.(-(0(KE. aronius D(K/*-(,&)E a :ost un cardinal 3i un istoric
bisericesc% cunoscut 6entru cele (' volu$e +nnlaes ecclesiastici DRo$a% (K.*-(,&)E. Petru esse D(K,*-
(,/.E a :ost cunoscut 6entru co$entarile biblice. Sal$eron D(K(K-(K*KE a :ost unul dintre ca$6ionii
originali ai S:Gntului Igna;ie de LoFola% 7nte$eietorul ordinului ie2uit. Co$entariul s+u de '(, volu$e
des6re Noul !esta$ent a a6+rut 7n Madrid 7n (K.). Suan Pere2 de Pineda D(KK*-(,/)E a :ost un editor al
lucr+rii Inchi2i;iei s6aniole Inde, librorum ro.ibitorum 3i a :ost cunoscut 6entru co$entarii biblice 3i
traduceri ale Noului !esta$ent D(KK,E 3i la Psal$i D(KK)E.
377
4erald Mercantor D(K('-(K.0E a :ost $arele cartogra: al secolului al 3ais6re2ecelea. <l a reali2at un
siste$ de linii curbe 6entru latitudinea 3i longitudinea h+r;ilor% cunoscut ca B6roiec;ia MercantorC 3i el a :ost
6ri$ul care a :olosit ter$enul BatlasC 6entru o colec;ie de h+r;i. Jn ad+ugire el a co$6ilat o o concordan;+ a
95
evlavios% dar rug+ciunile 6e care le-a co$6us 6+reau bo$bastice. <l a de2voltat nu$ai
cunoa3terea latinei 3i nu a 3tia greac+ DB3tia $ai $ult decGt ni$icCE. BInca6abil de a citii
c+r;i grece3ti% el citea nu$ai 6e cele latine 3i credea c+ nu$ai inova;iile latine de gGndire
sunt corecte.C DOstenE.
/)*
Lucrarea lui se ghida du6+ c+r;i latine 3i 6olone2e% adic+ Bde
gGndurile unor oa$eni ca Scotus% AYuino 3i Ansel$.C O6onen;ii lui Si$eon au eIecutat
aceste acu2a;ii 6e bun+ dre6tate. <ra $ai :a$iliar cu iblia latin+ decGt cu cea slavon+.
Un BbielorusC 6rin na3tere% a6arent el a studiat la Kiev unde a devenit studentul lui
La2+r aranovici% cu care Si$eon a r+$as 6rieten 6entru tot restul vie;ii.
/).
ranovici i-a
dat lui Si$eon o scrisoare de introducere c+tre Paisie Ligarides% cGnd Si$eon a $ers la
nord de Moscova. Jn ti$6ul 6rocesului lui Nicolae% Si$eon a devenit interesat de Paisie%
sluHind ca inter6retatorul lui. <l a tradus din latin+.
Paisie Ligardes D(,&.-(,)*E este un eIe$6lu instructiv al stadiului 6er6leI al
a:acerilor care do$inau 7n secolul al 3a6tes6re2ecelea 7n Moscova. Un absolvent al
Colegiului S:Gntului Atanasie% unde s-a re$arcat 7n $od str+lucit% a :ost hirotonit 7n Ro$a
de un $itro6olit uniat al Rusiei de vest% Ra:ail Korsa9.
/*&
Jn esti$area 3i ra6ortul s+u% Leon
Allatius% un de$nitar al S:Gntului Atanasie%
/*(
a declarat c+ Paisie era Bun o$ 6reg+tit s+
73i dea via;a 3i s+ renun;e la su?et 6entru credin;a catolic+.C Paisie s-a 7ntors 7n Levant ca
$isionar. Proa#anda >de
/*'
l-a tri$is 7n =lahia. Aici s-a 7ntGlnit cu 6atriarhul Paisie al
Ierusali$ului 3i l-a 7nso;it 7n Palestina. Mai tGr2iu a devenit $itro6olit ortodoI de 4a2a. Jn
tot acest ti$6 Ligarides a Hucat un rol dual. L+co$ia a sluHit ca 6ati$a lui de ba2+. <l a
7ncercat s+ conving+ Proa#anda >de de credincio3ia lui 3i a 7ntrebat dac+ aceast+ 6ri$+
$isionar+ 6oate @ restaurat+. Ni$eni nu l-a cre2ut. Ortodoc3ii nu l-au cre2ut 6e Ligarides%
v+2Gnd 7n el un 6a6ista3 6ericulos. Jn curGnd a :ost dus 7n eIil 3i a :ost ;inut acolo 6Gn+ a
sosit 7n Moscova% 6atriarhul #ionisie al Constantino6olului a r+s6uns c+ sce6trul lui
Ligarides nu este al tronului din Constantino6ol 3i nu l-a considerat ortodoI% c+ci a au2it
de la $ai $ul;i c+ este un 6a6ista3 3i un 7n3el+tor.C
/*/
!otu3i% el a Hucat un rol decisiv la
Marele Sinod din (,,). Partidul boierilor l-au :olosit ca s+ asigure 6o2i;ia lor social+ 3i
6rogra$ul lor Dcunoscut ca B7ntreb+ri 6entru Stre3nevCE.
/*0
Nicon nu a gre3it 7n 7ntregi$e
cGnd 7ntr-una din re6licile sale se 7ndoia c+ ;arul este un Blatini2antC 3i boierii 3i ierarhii
Bcinstitori de dog$e latine.C Jn orice ca2% latinii% Si$eon 3i Paisie% au vorbit 6entru ei.
<vanghelilor 3i a :ost autorul unui co$entariu al e6istolei S:Gntului Pavel c+tre ro$ani. HenrF More D(,(0-
(,*)E a :ost un 6oet britanic 3i un @loso: religios. Princi6alele sale luc+rri teologice sunt %emurirea
suRetului D(,K.E 3i Enc.iridion 3eta.7sicum D(,)(E.
378
=ladi$ir Ivanovici Osten D(*K0-(.((E a :ost un 6ro:esor de literatur+ la Universitatea din San9
Petersburg. Articolul lui des6re Si$eon Pot2olaschi a6are 7n 5.ristians"oe c.tenie) (.&)% no. III.
379
A se vedea ca6itolul II% nota (.).
380
Ra:ail Kors9% un student la colegiul S:Gntului Atanasie% a ur$at lui =elia$in Ru;chi Da se v:edea ca6itotul
II% nota ,(Eca $itro6olit uniat al Kievului 3i ca 3i ca6ul ordinului asilian din (,/). <l a $urit 7n Ro$a 7n
(,0(.
381
A se vedea ca6itolul II% nota (00.
382
A se vedea ca6itolul II% nota ()0.
383
Jn :a;a $arelui Sinod din (,,,-(,,K Ligarides a 6rodus docu$nete :or;ate care 7l nu$eau legat al
6atriarhului din Constantino6ol 6entru sinod. Uarul AleIei a tri$is o escort+ s6ecial+ la #ionisios ca s+
desco6ere adev+rul des6re aceast+ 6roble$+% dar @indc+ c+derea lui Ligarides nu a :ost v+t+$+toare
o6onen;ilor lui Nicon 3i 6ersonal Henant+ ;arului re6licii lui #ionisie a :ost ;inut+ secret+ 3i Ligarides a
continuat s+ :unc;ione2e.
384
Se$en Lu9ianovich Ster3nev a :ost :ratele $a$ei decedate a ;arului AleIei. <l a creat o $are $Gnie a lui
Nicon nu$indu-3i cGinele du6+ el 3i 7nv+;Gndu-l s+ $i$e2e calea 6e care 6atriarhul a o:erit-o binecuvGnt+rii.
Nicon l-a eIco$unicat Ddu6+ noul cod de legi din (,0. o ast:el de o:ens+ 7$6otriva onorii 6atriarhului era
susce6tibil+ 6ede6sei du6+ cu$ considera 6atriarhulE. Stre3nev% cu aHutorul lui Ligarides% a co$6us atunci
trei2eci de 7ntreb+ri cu 6rivire la datoriile 6atriarhului 3i la 6urtarea lui Nicon 7n lu$ina acestor datorii.
Aceste re6lici au :ost scrise de Ligarides care l-a criticat 6e Nicon. A se vedea N. 4ibbenet% Istoric.estovi
issledovanie dela Patriar".a %i"ona) DSan9 Petersburg% (**(-(**0E% II% K(*-KK&% 6entru teItul 7ntreb+rilor.
96
Noua orientare vestic+ a 6ri$it :or$+ la curte. Aiul ;arului AleIei 3i succesorul lui
au :ost educa;i 7n 7ntregi$e B7ntr-o $anier+ 6olone2+.C O revolu;ie sau un 6unct de
cotitur+ au devenit evidente. Ne7n;elegerile au devenit a6arente 7nc+ de la 7nce6utul
secolului. #u6+ cu$ a observat Ivan !i$o:eev destul de devre$e% Bunii s-au uitat la est%
al;ii la vest.C
/*K
Mu;i au 7ncercat s+ aborde2e a$bele c+i. A crescut o in?uen;+ vestic+ 3i
nelini3te. La @nele secolului% a i2bugnit o ceart+ 6ublic+. Caracteristic% 6reteItul 6entru
de2batere a a6+rut ca re2ultat al ne7n;elegerilor cu 6orivire la $i3carea tainelor care au
devenit schi$bate 7n Liturghie. #in cGte se 6are% to6ica de2baterii era una li$itat% dar 7n
realitate% 7n ciuda 6ati$ilor 6ersonale 3i 6olitice o idio;ienie s-a descoe6rit 7n aceast+
6roble$+% ciognirea a i$6licat aIio$e de ba2+ 3i 6rinci6ii care 6er$iteau con?ictul 7ntre
dou+ tendin;e religioase. Argu$entele individuale 6use 7n discu;ie de di:eri;i :ac;iuni sunt
de interes nu$ai 7n $+sura 7n care ele ne :ac ca6abili s+ detect+$ 6rinci6alele i2voare ale
dis6utei.
Jn ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea% 6unctul de vedere vestic cu 6rivire la
trans:or$area tainelor din ti$6ul liturghiei% adic+% Cuvintele de Instituire% au devenit
acce6tare 7n general 3i obi3nuite 7n vestul 3i estul rusesc.
/*,
Una ast:el de 6unct de vedere
derivat din noile c+r;i 9ieviene s-a r+s6Gndit la nord. Si$eon de Polo;9% di$6reun+ cu
ucenicul s+u <6i:anie Slavine;chi au avut o dis6ut+ sau $ai bine s6us un BdiscursC%
Praz#la#ol:strivieQ 7n 6re2en;a 6atriarhului 3i a altor autorit+;i la M+n+stirea KresFi DS:Gnta
cruceE. #is6utele au i2bugnit $ai tG2iu% du6+ $oartea lui Si$eon de Polo;9. Monahul
<v@$ie 3i noii sosi;i greci% B:ra;ii Li9hud%C au intrat 6e liste 7$6otriva lui Medvedev.
/*)
Patriarhul Ioan9i$ a :ost de 6artea lor.
/**
<re2ia cinstitoare de 6GineC P".leboo"lonnaia
eres:Q a sluHi$it $ai 6u;in ca 3i o cau2+ decGt ca 3i o scu2+ 6entru aceste argu$ente 3i
con?icte. Proble$a acutal+ s-a centrat 6e recunoa3terea in?uen;ei latine.
Ara;ii Li9hud au :ost oa$eni educa;i la nivel occidental% studiind la =ene;ia 3i
Padova. <i au :ost lega;i de Proa#anda >de 7ntr-un :el sau altul% dar 7n Moscova s-au
distins ca @ind o6onen;i ai Ro$ei 3i ca 3i in:or$atori 3i :urni2ori ai orient+rii culturale
grece3ti.
/*.
Chiar 3i <v@$ie a angaHat de $ai $ulte ori c+r;i occidentale 3i vestice. #e
eIe$6lu% &umilenie% 6rogra$at+ de 6reot s+ @e ca un $anual de serviciu% a :ost co$6us
du6+ $odelul Crii de ru#ciuni a lui 3ovil PTrebni"Q 3i 7n con:or$itate cu c+r;ile de
385
Ivan !i$o:eev D$ort 7n (,/&E a :ost un secretar de guvern Pd\ia9Q sub oris 4odunov. A :ost tri$is la
$unc+ 7n Novgorod 7n (,&,% a r+$as aici 7n toat+ ocu6a;ia suede2+ a ora3ului 7n ti$6ul =re$urilor
Neca2urilor. #evast+rile 3i 6ustiirile la care a :ost $artor l-au ins6irat s+ scrie +nalele P&remeni"Q% o istorie
retoric+ 3i ornat+ a Rusiei 7n ti$6ul unei 6erioade turbulente.
386
C:. c+r;ii lui Lavrentie [i2ani Cate.eze 3i a c+r;ii lui Chiril !ran9villon Stravrove;chi% 8c.eitel:noe
Evan#.elie) cartea de sluHbe 6ublicat+ 7 n =ilna 7n (,()% Litosul 3i !rebnicul 3i scurtul catehis$ al lui 6etru
Movil+ 3i 7n s6ecial cartea intitulat+ &7"lad a lui Aedor Sa:onovici. PNota autoruluiQ.
387
Jn (,*' 6atriarhul Ioachi$ i-a scris 6atriarhului #ositei al Ierusali$ului rugGndu-l s+ tri$it+ 7n Rusia ni3te
c+rturari ortodoc3i ca s+ deschid+ o acade$ie 3i s+ o:ere in?uen;+ 6artidului latin 7n Moscova. #ositei a
r+s6uns 6rin res6ingerea :ra;ilor Soannicus D$or;i 7n ()()E 3i So:ronie Li9hud D$ort 7n ()/&E. <i au sosit 7n
Moscova 7n (,*K 3i $ai a6oi au organi2at o acade$ie slavo-greco-latin+ la M+n+stirea [ai9onos6asschi. #e3i
anii lor 7n Moscova au :ost turbulen;i% in?uen;a lor asu6ra educa;iei ruse3ti a :ost enor$+% c+ci 6e lGng+
:a6tul c+ au deschis 6ri$a $are acade$ie rus+ ei au co$6ilat $anuale 6entru clasele lor 3i 6ri$a genera;ie
a :ost nu$it+ cu$ se cuvine de Bc+rturariC 7n Rusia @ind educa;i de Li9hud. <i au lucrat 7n O@ciul !i6ogra@c
din Moscova 3i au organi2at o alt+ 3coal+ 7n Novgorod. #u6+ $oartea lui Soannicius So:ronie :a$ilia
Li9hudilor au sluHit ca 3i ca6i ai M+n+stirii Solotchinschi. Princi6ala lucrare a Li9hu2ilor a r+$as Brat:ia
$i".ud7( 2t7 izsledovaniia iz istorii tser"ovna#o rosvec.eniia er"noi z.izni "ona =&II i nac.ala =&III
vi"ov DSan9 Petersburg% (*..E.
388
Ioanchi$ D(,'&-(,.&E% arhi$andrit la M+n+stirea Chudov 3i $itro6olit de Novgorod% a :ost 6atriarh din
(,)0 6Gn+ la $oarte. AvGnd o 6erce6;ie de6lin conservativ+% el a 7ncercat s+ restaure2e 6uterile isericii%
care au erodat 7nc+ din ti$6ul c+derii lui Nicon 3i s-a sGrguit 7$6otriva in?uen;elor culturale latino-6olone2e
care au a6+rut 7n Rusia 7n ti$6ul regen;ei ;arinei So@a Da se vedea nota .,E.
389
<di;ia Li9ud din I.itie re* &arlaamina 5.ut7ns"o#o con;ine un 6asaH caracteristic 7n lu$ina !aborului%
ca o inter6retare 6ala$it+ a Be$isiei necreate a divinit+;ii.C PNota autoruluiQ.
97
sluHb+ din =ilna care au :ost 6uternic in?uen;ate de ro$ano catolicis$. Pentru toate
acestea el a r+$as un elinist 7n cel $ai bun sens al cuvGntului.
Si$eon de Polo;9 3i Medvedev nu nu$ai c+ au 7$br+;i3at o6inii BlatineC individuale%
dar 7n atitudinea 3i :acerea lor $ai era ceva latin. A$Gndoi au constituit un ele$ent
bielorus 7n 3coli. Monahii 9ievieni au sus;inut deschis cau2a ro$an+.
/.&
A$bele :ac;iuni au
schi$bat de $ai $ulte ori 6a$?ete 6ole$ice de un :el serios 3i substan;ial% 7n ciuda
tonului lor abu2iv 3i a $etodelor crude. Partidul latin a :ost cucerit 3i conda$nat la un
Sinod al isericii ;inut 7n (,.&. Jn ur$+torul an% (,.(% Medvedev a devenit i$6licat 7n
revolta streli.
/.(
A :ost de6us 3i eIecutat. Un observator i$6ar;iat ar 6utea s6une c+
cru2i$ea 6atriarhului Ioachi$ a :ost cu$va eIecis+ 3i ne7nte$eiat+. <ra oare necesar s+
a6rinde$ ?+c+rile B:ocului sicilianC 7n controversa Bcinstirii 6GiniiCO Jn 6ri$ul rGnd% 6artea
ro$ani2atoare a avut ini;iativa sau $ai 6recis% a $ers la atac% a6arent 7n leg+tur+ cu
6lanuri 6entru deschiderea unei Bacade$iiC 7n Moscova. Jn al doilea rGnd% du6+ cu$ au
a@r$at conte$6oranii% ro$ano catolicii genuini au Hucat un rol i$6ortant 7n acest con?ict.
SuraH Kri2anic D(,(*-(,*/E
/.'
nu a venit 7n Moscova ca o @gur+ i2olat+. Jn anii (,*& o
chilie catolic+ in?uent+ a 6rins :or$+. #e3i ie2ui;ii care tr+iau 7n Moscova au :ost
eIco$unica;i 7n (,.& cu 6rivire la controversa Bcultului 6Ginii%C cG;iva ani $ai tG2iu 3i-au
re7nnoit 3i eItins $unca cu un succes ne6re$editat. #u6+ cu$ scria un conte$6oran%
Bro$anii au :olosit toate $iHloacele ca s+ 73i cu$6ere calea 7n 7$6+r+;ia rus+ 3i 6rin
7nv+;+tur+ s+ 73i introduc+ ere2ia lor.C #oi catolici str+ini au ocu6at un rol i$6ortant 3i o
6o2i;ie in?uent+ 7n Moscova acelor vre$uriN di6lo$atul Pavel Menesius% tri$is ca o
escort+ a 6a6ei
/./
3i 6e renu$itul general Patric9 4ordon.
/.0
La @nele secolului% ie2ui;ii au
deschis o 3coal+ 7n Moscova 6entru co6iii din :a$ilii aritocratice 6roe$inente. #atorit+
naturii r+2boaielor 3i re:or$elor 6etrine% o ast:el de 3coal+ a avut 6u;ine 3anse s+ creasc+.
Jn orice ca2% aceast+ con@gura;ie a circu$stan;elor istorice $+rturise3te de6lin 3i eI6lic+
BIeno:obiaC Hucat+ de ulti$ii 6atriarhi% Ioachi$ 3i Adrian.
/.K

PGn+ acu$ Moscova a :ost con3tient+ c+ e$igran;ii ru3i 3i cei 9ievieni 7n ti$6ul
studiului lor la 3colile ie2uite au devenit unia;i. ine7n;eles% un ast:el de act 6utea @
390
C:. c+r;ii $onahului Innochentie Monastirischi. PNota autoruluiQ.
391
#u6+ $oartea lui Aedor III 7n (,*' Petru cel Mare% un ?+c+u 7n vGrst+ de 2ece ani% a :ost i$ediat
6rocla$at ;ar. Jn cGteva luni o $i3care streli a re2ultat 7n :ratele lui Petru Ivan care a :ost nu$it co-;ar 3i a
surorii sale So@a care a :ost nu$it+ regent+ 6entru a$bele. Prin ur$are% Petru a tr+it a:ar+ din Moscova
ocu6Gndu-se cu $ai $ulte a$u2a$ente 6uerile. Jntre ti$6% ne$ul;u$irea cu So@a cre3tea 7n $ai $ulte
cercuri% 6Gn+ cGnd 7n (,.* o adunare de streli la 6alatul din So@a Dcu sco6ul a de 7l asasina 6e Petru 3i
ast:el $utGnd 6e 6oten;ialul rival al lui So@a de la 6utereE care a sluHit ca un 6reteIt 6entru o revolt+
general+ du6+ care So@a a :ost 7nchis+ 7ntr-o $+n+stire 3i guvernul a intrat 6e $Ginile lui Petru.
BCons6iratoriiC% adic+ toat+ curtea So@ei% au :ost 6ede6si;i cu cru2i$e 3i Medvedev% care a :ost un 6ersonaH
7nalt 7n curtea So@ei% a :ost i$ediat arestat 3i eIecutat du6+ doi ani.
392
A se vedea $ai sus ca6itorul II% nota ()&.
393
Pavel Menesius D(,*.E a venit 7n Rusia 7n (,,& 3i a intrat 7n serviciul cur;ii ;arului AleIei. Jn (,)' el a :ost
tri$is 7n 4er$ania% =ene;ia 3i Ro$a 6entru a c+uta 6osibilitatea unei alian;e euro6ene 7$6otriva turcilor. La
7ntoarcerea 7n (,)0 a :ost 6ro$ovat la rGndul de general $aHor 3i a :ost :+cut tutore 6entru ;arul Petru. Jn
(,*' So@a l-a tri$is la r+2boi 7$6otriva t+tarilor din Cri$eia 3i a6oi s-a 7ntors la Moscova% unde a $urit%
nu$ai du6+ c+derea ei D(,*.E.
394
Patric9 4ordon a :ost un iacobit sco;ian care a :ost educat la un colegiu ie2uit 7n Polonia% dar $ai a6oi a
devenit un soldat $ercenar 6entru suede2i% 6olone2i 3i 6entru 7$6+ratul ger$an. <l a intrat 7n ar$ata rus+
7n (,,( 3i a :ost tri$is 7n $isiuni di6lo$atice 7n (,,K 3i (,*K 3i a :ost 6ro$ovat la rangul de general 7n
ti$6ul ca$6aniei din Cri$ea din (,*). #in $o$ent ce 4ordon a :ost un eI6ert 7n balistic+ 3i :orti@ca;ii%
tGn+rul ;ar Petru a :ost atras natural de el 3i 4ordon a devenit 6ri$ul $entor al lui Petru cel Mare 7n 3tiin;e
$ilitare. Patric9 4ordon a scris un Hurnal 7n ti$6ul 3ederii lui 7n Rusia% dintre care 6+r;i sunt 6ublicate 7n
Pasa-e din -urnalul #eneralui Patric" Gordon al +uc.leuc.ries DAberdeen% (*K.E.
395
Pentru Patriarhul Ioachi$ a se vedea $ai sus% nota ./. Adrian% $itro6olitul din Ka2an a :ost ales 6atriarh
7n (,.& 3i a :ost ulti$ul 6atriarh al Rusiei $ai 7nainte de (.(). J$b+trGnit 3i devenit ine:ectiv% el a :ost
ca6abil s+ :ac+ $ai 6u;ine lucruri decGt s+ 6roteste2e 7n van ridicarea in?uen;elor str+ine 3i ru6erea
tradi;iilor vechi. <l a $urit 7n ()&&.
98
Husti@cat subsecvent 6e te$elia c+ ei au :+cut aceste lucruri nesincer% Bnu cu ini$a% ci
nu$ai cu bu2ele.C Jndoieli Husti@cabile au 7ntGr2iat toc$ai atunci cGnd ace3ti e$igran;i au
7ntGr2iat s+ @e sinceri. Au 6ri$it ei unia;ia sau au res6ins-oO #u6+ cu$ se eI6ri$+ un
conte$6oran% Bo r+$+3i;+ ie2uit+ s-a $ai ag+;at 7nc+ chiar 3i de cei care nu au c+2ut.C
#iaconul Petru Arte$ev s-a convertit la catolicis$ 7n ti$6 ce 7l aco$6ania 6e Ioannichie
Li9hud 7ntr-o scurt+ c+l+torie 7n Italia.
/.,
Soarta lui Paladie Rogovschi sluHe3te ca o
ilustra;ie caracteristic+ a 6roble$ei. La un anu$it $o$ent% 6e cGnd era deHa un $onah 3i
diacon% el a 6lecat 7n Moscova% c+ci el a :ost a6arent unit cu iserica Ro$ei 6rin $isiunea
ie2uit+ local+. Jn str+in+tate el a studiat cu ie2ui;ii din =ilna% Neisse% O$oluc 3i 7n cele din
ur$+ la Colegiul S:Gntul Atanasie din Ro$a% unde a :ost hirotonit ca 6reot $onah sau
iero$onah. <l a 6lecat 7n Ro$a ca $isionar% luGnd cu sine o bibliotec+ teologic+ ui$itoare
o:erit+ de Proa#anda >de 3i de ducele de Aloren;a. #u6+ sosirea lui 7n =ene;ia% el l-a
rugat 6e $itro6olitul grec s+ 7l 7ntoarc+ la ortodoIie. #u6+ ce a 6lecat 7n Moscova% el a
scris o scrisoare 6eniten;ial+ 6atriarhului. Jntre ti$6% $isiunea ie2uit+ din Moscova a
continuat s+ 7l 6riveasc+ ca unul dintre ai lor 3i a si$6ati2at cu 6o2i;ia sa delicat+. Jn cele
din ur$+% Paladie a recG3tigat 7ncrederea unor cercuri ecclesiale $ai 7nalte 3i du6+
$utarea din :r+;ietatea Li9hud% a :ost nu$it rectorul Acade$iei.
/.)
Paladie a $urit la scurt
ti$6 du6+ aceasta 3i el nu a reu3it s+ 73i eIerci2e2e dre6tul asu6ra Acade$iei. Predicile
lui% care au :ost 6+strate% o:er+ o i$agine a vi2iunii saleN el a r+$as de6lin 7n s:era
doctrinei ro$ano catolice. Paladie a ie3it 6ri$ul 7ntr-o linie de ast:el de oa$eni. Jn ti$6ul
do$niei lui Petru cel Mare% acest ro$ano catolicis$ se$i-ascuns a ins6irat eItensiunea
unei re;ele de 3coli 7n toat+ Rusia.
Con?ictele cu 6rotestan;ii au avut loc $ai 7nainte. Cel $ai i$6ortant au :ost
dis6utele 7ntre 6leni6oten;iarii ru3i 3i 6astorii 6rotestan;i cGnd au discutat 6osibilitatea
c+s+toriei ;arului Mihail cu 6rin;ul de coroan+ Volde$ar 7n (,00.
/.*
#e2baterea a atins cu
o decisivitate su@cent+ 3i cu co$6resivitate asu6ra unei 7ntregi varia;ii de 6roble$e. Jn a
doua Hu$+tate a secolului al 3a6tes6re2ecelea% o $are cantitate de tratate 6rotestante au
$+rturisit caracterul vital al 6ole$icii. Unii dintre e$igran;ii de 6este grani;e 6uteau @
sus6ecta;i de bun+ dre6tate de convingeri calvine sau luterane. San elobodlschi% care a
venit din ;inuturile vestice cu sco6ul de a dobGndii o 6o2i;ie 7n doua acade$ie% ar 6utea @
luat ca o ilustra;ie. Partidul latino@l din cercul lui Si$eon de Polo;9 i-a o:erit o 6ri$ire
rece 3i l-a eI6us. Ara;ii Li9hud au :+cut la :el $ai tGr2iu.
396
Petru Arte$ev a :ost @ul unui 6reot din Sud2al 3i un student la Acade$ia latin+-greac+-slavon+. La
7ntoarcerea sa din Italia a :ost hirotonit ca diacon ortodoI 3i a cau2at scandaluri locale 6rin 7nv+;+tura
doctrinelor ro$ano-catolice des6re transsubstan;iere% 6urgatoriu 3i >lio9ue de la catedr+. A :ost 7n cele din
ur$+ denun;at 6atriarhului de 6ro6riul s+u tat+% Hudecat 3i eIilat 7n Solovchi.
397
Adic+% Acade$ia slavo-greac+-latin+ 7nte$eiat+ de :a$ilia Li9hud la M+n+stirea [ait9onos6asschi 7n (,*K.
398
Pentru a cre3te 6restigiul noii dinastii ;arul Mihail a dorit s+ contacte2e o alian;+ de c+s+torie cu o cas+
regal+ str+in+. <l a 6rivit 7n #ane$arca 6entru o so;ie regal+ 7n (,'/ 3i de3i nu a ie3it ni$ic din ea% a :ost
tri$is+ o delega;ie 7n #ane$arca care 7l includea 6e 6reotul Ivan Na3ed9a% care a scris un tratat 6ole$ic
intitulat E,oziie 1motriva luteranilor. Jn (,0'% au 7nce6ut ni3te negocieri serioase 6entru c+s+toria @icei
Irina cu @ul regelui cre3tin Volde$ar% care a tr+it 7n Rusia. Mai 7ntGi Volde$ar s-a convertit la OrtodoIie%
dar cGnd a re:u2at Mihail a renun;at la cerere 3i a :ost de acord s+ 7i 6er$it+ lui Vode$ar s+ 73i 6+stre2e
c+s+toria. S-a iscat o situa;ie delicat+. #e3i era o 6osibilitate real+ ca Volde$ar s+ urce 6e tron 7n viitor%
Patriarhul Iosi:% cu un su6ort de6lin 7n societatea $oscovit+ tradi;ional+% a trebuit s+ insiste asu6ra acestei
convertiri. Pe de alt+ 6arte% dac+ c+s+toria nu avea loc% ;arul ar @ su:erit o Hen+ interna;ional+ 6recu$ 3i
6ierderea 6restigiului. Prin ur$are s-a decis s+ se conduc+ de2baterile religioase cu sco6ul de a 7l convinge
6e Volde$ar s+ se converteasc+ la OrtodoIie. Ivan Nased9a a :ost 6rinci6alul vorbitor de 6artea ortodoI+ 3i
6or;iuni din tratatul s+u de $ai 7nainte au :ost incluse 7n 5irillova "ni#a Da se vedea nota '0E care a :ost
6ublicat+ 7n leg+tur+ cu de2baterile. Interesul intens al societ+;ii $oscovite a ur$at acestor discu;ii @ind
eviden;iat de ui$itoarea 6res+ a acelor vre$uri. Jn ciuda e:orturilor% ;arului Volde$ar a r+$as un luteran
7nc+6+;Gnat 3i du6+ ce Mihail a $urit el s-a 7ntors 7n #ane$arca (,0K ca burlac.
99
La @nele secolului% Bsuburbia ger$an+C Pneme"aia slobodaQ
/..
nu a $ai :ost i2olat+
3i 6ecetluit+. A:acerea :antastic+ a lui ]uirinius Khul$an% care a :ost conda$nat 3i
denun;at de ucenicii lui% o:er+ o oca2ie de a 6+trude $ai adGnc 7n via;a coloniei 3i a
suburbiei care con;inea o $ul;i$e de religii. Khul$an% unul dintre cei $ai $ari $istici
aventurieri% vis+tori sau 6ro:e;i care 3i-au :+cut :recvent a6ari;ia 7n R+2boiul de !rei2eci
de Ani 3i 7ntre autorit+;ile $isticis$ului l-a venerat 6e Sacob oeh$e.
0&&
Cartea lui
Khul$ann Boemia 1nviat P%eube#eisterter BT.meQ a a6+rut 7n (,)0. In?uen;a lucr+rii lui
San Co$enius $u, e tenebris asu6ra lui Khul$an ar trebui re$arcat+.
0&(
<l a sosit 7n
Moscova ne3ate6tat 3i a 7nce6ut a 6redica des6re 7$6+r+;ia de o $ie de ani a dre6;ilor
Pmonarc.ia -esueiticaQ. #e3i a avut nu$ai un $ic nucleu de aderen;i% el a generat o $are
7ncGntare. #i$6reun+ cu aderen;ii lui% Khul$an a :ost acu2at de liber+ gGndire 3i 7n (,*.
el 3i colaboratorul lui Condratius Norder$ann au :ost ar3i 6e rug 7n Moscova.
VI
Conclu*ie
Nu este nevoie s+ eIager+$ Bignoran;aC $oscovit+ din secolul al 3a6tes6re2ecelea.
Ceea ce li6sea nu era cunoa3terea ci ni3te 6ers6ective duhovnice3ti 3i culturale 6otrivite.
#u6+ $iHlocul secolului% subiectul 3colilor a :ost ridicat 3i re2olvat. Jn 6roces s-a ridicat o
controvers+N ar @ trebuit ca aceste 3coli s+ aib+ o orientare greac+ sau una latin+O
Proble$a a devenit re6ede co$6licat+ 3i intensi@cat+ 6rin antagonis$ul ar+tat de grecii
itineran;i 3i de e$igran;ii din Kiev.
La $odul general vorbind% i$igran;ii 9ievieni s-au dovedit su6eriori acelor
vagabon2i greci care c+utau :recvent nu$ai aventuri 3i avantaHe. Kievienii voiau s+
introduc+ o 3coal+ latin+ de6lin+ 7n li$baH 3i duh% 7n ti$6 ce grecii% chiar 3i cei care erau
latino@li% au subesti$at i$6ortan;a decisiv+ a li$bii grece3ti. BAbandonGnd 3i negliHGnd
greaca X li$ba din care a;i dobGndit ilu$inarea 7n credin;a ortodoI+ X voi a;i 6ierdut
7n;ele6ciunea%C a declarat Paisie Ligarides. Adev+rat% aceasta 7nse$na un atac la tradi;ia
rus+ decGt un atac asu6ra latinilor.
Jn (,*&% la cererea ;arului Aedor%
0&'
Si$eon de Polo;9 a co$6us un docu$ent
PrivileiQ sau o schi;+ de 7ndre6t+ri g+sit+ 7n Acade$ia slavono-greac+ din Moscova%
399
BSuburbia ger$an+C a :ost o 6arte dintr-un 6rogra$ 2elot de a veri@ca in?uIul de idei vestice 6rin
a$estecarea str+inilor Ddintre care to;i au :ost nu$i;i Bger$aniC din secolul al 3a6tes6re2ecelea rusescE cu
ru3ii din Moscova. Jn (,K' ;arul AleIei a decretat c+ to;i str+inii trebuiau s+ tr+iasc+ 7ntr-o suburbie la o
Hu$+tate de $il+ est de Moscova 6e rGul Iau2a.
400
Sacob oeh$e Dsau ^h$eE a :ost un 6anto:ar ger$an luteran 3i un $istic. Princi6alele sale lucr+ri sunt
3area tain 3i 0esre ale#erea .arului% 7n care de2volt+ o cos$ologie co$6leI+% uneori dualist+ 3i 6antesit+%
la :el ca 3i 7nv+;+tura lui des6re adev+rata via;+ cre3tin+. Jntre ucenicii lui au :ost Ne8ton% Villia$ la9e%
Claude de Saint Martin% Hegel% Schelling 3i Scho6enhauer 3i in?uen;a lui s-a si$;it 7n Rusia la @nele
secolului al ot6Gs6r+2ecelea 3i 7nce6ului celui de al nou+s6re2ecelea.
401
San Co$enius DKo$enschi% (K.'-(,)&E a :ost o @gur+ larg res6ectat+ 3i in?uent+ 7n acele vre$uri. Liderul
co$unit+;ii 6rotestante de2r+d+cinat de R+2boiul de !rei2ici de Ani% el a scris 6este '&& de lucr+ri 6e te$e
religioase 3i @los@ce 7ncercGnd s+ de@neasc+ 6o2i;ia lor 7n :a;a realit+;ilor 6ururea schi$b+toare ale
eIisten;ei lor 7n ti$6ul grabei 6entru 6ace 3i coo6erare 7ntre to;i oa$enii 6rintr-o educa;ie universal+.
Ulti$a sa lucrare $aHor+% $u, e tenebris PLu$in+ 3i 7ntunericQ este un tratat a6ocali6tic ba2at 6e un nu$+r
de scrieri 3i 6e lucr+ri de durat+ 7n do$eniul educa;iei% unde a 6ro6us noi $etode de educa;ie. Dc:. 0idactica
ma#naE 3i 7nv+;area $aterialului D?anua lin#uarum reservataE. A se vedea M. S6in9a% Ioan +mos Comenius(
3oravul incomarabil DNe8 5or9% (.,)E.
402
Singurul @u al ;arului AleIei care a su6ravie;uit avut cu 6ri$a so;ie% Aedor III s-au urcat 6e tron 7n (,), la
vGrsta de (K ani 3i care a $urit cu 3ase ani $ai tG2iu. <l a :ost educat de Si$eon de Polo;9 3i de s:+tuitorii
care au :ugit din guvern 7n nu$ele tGn+rului 3i bolnavului ;ar au @ind orienta;i s6re vest. Jn ti$6ul do$niei
lui ideile 3i obiceiurile vestice 6recu$ 3i c+r;ile latine 3i doctrinele s-au r+s6Gndit cu u3urin;+ 7n rGndurile
aristocra;iei $oscovite.
100
$odelat+ du6+ cele din Kiev 3i la 3colile latine din vest. Acade$ia a :ost atotcu6rin2+toare%
o:erind Btoate 3tiin;ele liberale%C de la gra$atica 6ri$ar+ Bchiar 3i la teologie% care 7nva;+
6roble$e $orale 3i cur+;+ con3tiin;a.C Jn ad+ugire BdialectectelorC slavone 3i Belino-
grece3ti%C nu nu$ai c+ era latina 6redat+% ci 3i 6olone2a. Acade$ia nu a :ost nu$ai o
3coal+ ci un centru de direc;ionare a educa;iei 3i care 6oseda 6uteri a$6le 7n ghidarea
activit+;ii culturale 7n general. S-a 6ro6us ca Acade$ia s+ @e 7$6uternicit+ 3i u$6lut+ de
datoria de a eIa$ina c+rturarii str+ini 6entru co$6eten;a lor c+rtur+reasc+ 3i 6entru
credin;a lor. Li c+r;ile au :ost cen2urate. O cau2+ as6r+ din docu$ent 6rivea educatorii de
$agie natural+ 3i c+r;ile de ghicit care nu sunt bine6l+cute lui #u$ne2eu. S.M. Soloviov
0&/
Cu aceast+ oca2ie s-a notat destul de 7n;ele6t c+ Baceasta nu $ai era o 3coal+% ci un
tribunal inchi2itoriu ui$itor cu su6erintenden;i 3i 7nv+;+tori care 6ronun;au cuvinteleN
Bvinovat de li6s+ de ortodoIie% 7n ti$6 ce a6rindeau un rug cri$inal...C Patriarhul a salutat
harta lui Si$eon cu un criticis$ sever 3i a relucrat-o dintr-un 6unct de veder elinic. Mai
este 6+strat nu$ai acest teIt 6relucratM trebuie sur6rins caracterul originalului.
B#ocu$entulC nu a 6ri$it niciodat+ con@r$are. Mai tG2iu% 7n (,*)% Acade$ia a deschis cu
s$erenie 3i :+r+ BcaracterC sau statut ca 3coala slavono-eilinic+. Ara;ii Li9hud au deshis
3coala 3i au o6erat la ea 7n 6ri$ii cG;iva ani. Mai 7ntGi ei au 6redat greac+% a6oi retoric+ 3i
@loso@e 7ntr-o $anier+ scolastic+ obi3nuit+. Ara;ii Li9hud nu au r+$as acolo 6Gn+ ce
teologia 6utea @ 6redat+. #u6+ 6lecarea lor% 3coala a devenit 6+r+sit+% c+ci nu $ai eIista
ni$eni care s+ 7i 7nlocuiasc+. Mai tG2iu% Paladie Rogovschi a devenit rector 3i Lte:an
Ivorschi a 6ri$it nu$irea de su6erintendent.
O observa;ie s6ecial+ ar trebui dat+ eI6erien;ei educa;ionale a $itro6olitului Iov 7n
Novgorod%
0&0
unde a i2bugnit o b+t+lie 7ntre B6artidulC latin 3i :ac;iunea Bestic+C
DArhi$andritul 4avriil #o$estoi 3i Ierodiaconul #a$aschinE.
0&K
Lcoala din Novgorod a :ost
7nte$eiat+ 6e $odelul graco-salvon 7n ti$6 ce :ra;ii Li9hud au :ost 6u3i s+ 6redea. Latina
nu a :ost 6redat+ deloc% accentuGnd divergen;a Novgorodului :a;+ de Moscova. Odat+ cu
nu$irea lui Aeo:an Pro9o6ovici
0&,
ca arhie6isco6 de Novgorod% aceste 3coli au :ost
eli$inate.
S:Gr3itul secolului a adus cu sine o 6seudo$or:o2+ 7n educa;ia $oscovit+. Moscova a
lu6tat cu un latino@lis$ inci6ient care venea de la Kiev. Ni$ic din considerente 6ro6rii nu
a :ost de:ectiv 3i des6achetat ca @ind :olosit ca o contrabalan;+. Pentru erudi;ia lor% grecii
au :ost invita;i 7n Rusia ca s+ le o:ere ceva 6ro$isiuni. Kievul a ie3it victorios.
Capitolul IV
Re3olu)ia de la San9 Peters+ur-
403
A se vedea $ai sus nota 0.
404
Iov a :ost $itro6olit de Novgorod din (,.) 6Gn+ la $oartea sa 7n ()(, 3i s-a re$arcat ca un ierarh
re$arcabil 3i ca un lider 7n educa;ie 3i @naltro6ie. #in 6ro6ria sa ini;iativ+ 3i 6e cheltuiala 6ro6rie el a
deschis o serie de 3coli cu un curriculu$ ele$entar 7n Novgorod 3i 7n alte ora3e din e6isco6ia lui. <l a
7nte$eiat s6itale% case de $ilostenii% a2ile 3i or:elinate. Singura sa lucrare $aHor+ este 0esre naterea lui
+nti.rist D()&)E% scris+ ca 3i re2ultat al dis6utelor cu =echii Credincio3i care erau destul de nu$ero3i 7n
e6arhia sa. <Iist+ o biogra@e des6re el de I. Chistovici 7n Hurnalul !tranni" (*,(.
405
4avriil #o$e;9oi% de la $+n+stirea Iurev% a redeschis dis6uta asu6ra 6artidului latin 7n Moscova.
#a$aschin% un $onah al $+n+stirii Chudov i-a re6licat c+r;ii lui #o$e;9oi 2 sut i cinci caitole cu 2 sut
i cinci rsunsuri% scris+ sub :or$+ de scrisoare c+tre $itro6olitul Iov. Mai tG2iu #a$aschin a c+l+torit la
$untele Athos 3i a scris o co$6ara;ie a S:Gntului Munte cu M+n+stirea Solove;chi.
406
Aeo:an Pro9o6ovici a :ost 6rinci6alul arhitect al re:or$elor isericii Petru cel Mare. <l este discutat 7n
ur$+torul ca6itol% 66. ('(-(').
101
I
Caracterul re(ormelor petrine
Re:or$a isericii nu a :ost un e6isod incidental 7n siste$ul de re:or$e ale lui Petru.
Ar @ ca2ul o6us. Re:or$a isericii a constituit re:or$a 6rinci6al+ 3i cea $ai consecvent+
7n icono$ia general+ a e6ociiN un eI6eri$ent 6uternic 3i acut 7n seculari2area i$6us+ de
stat. #u6+ cu$ a re$arcat 4olubinschi% BPa :ostQ la dre6t vorbind un trans:er din vest la
ere2ia statului 3i a obiceiului.C <I6eri$entul a reu3it. Jn aceasta const+ tot sensul%
noutatea% incisivitatea 3i ireversibilitatea re:or$ei 6etrine. Petru a avut B6redecesoriC 3i
re:or$a a :ost 7n B6reg+tireC $ai 7nainte de do$nia lui. O ast:el de B6reg+tireC cu greu se
6oate $+sura cu re:or$a actual+. Petru cu greu se ase$+n+ celor care au venit 7naintea
lui. Li6sa de si$ilaritate nu este con;inut+ acestui te$6era$ent sau :a6tului c+ Petru Bs-a
7ntors s6re vest.C <l nu a :ost nici 6ri$ul nici ulti$ul $oscovit de la @nele secolului al
3a6tes6re2ecelea. Jn Moscova Petru s-a 7ntGlnit cu o genera;ie 7ntreag+ educat+ du6+
gGndurile vestului% dac+ nu cu gGndirea vestic+. <l 3i-a g+sit o colonie a3e2at+ din
e$igran;i 3i c+rturari 9ievieni 3i lituanieni 3i 7n aceast $iHloc el a desco6erit o si$6atie
ini;ial+ :a;+ de 7ntre6rinderile culturale. Ceea ce este inovativ 7n re:or$a 6etrin+ nu este
occidentali2area% ci seculari2area.
Jn acest sens% re:or$a lui Petru nu a :ost nu$ai un 6unct de cotitur+% ci 3i o
revolu;ie. B<l a 6rodus o $eta$or:o2+ actual+ sau o trans:or$are 7n Rusia%C du6+ cu$ se
eI6ri$+ un conte$6oran. A3a a :ost conce6ut+ re:or$a% acce6tat+ 3i eI6eri$entat+. Petru
a voit s+ ru6+ aceast+ leg+tur+. <l avea 6sihologia unui revolu;ionar 3i era 7nclinat s+
eIagere2e toate lucrurile noi. <l a voit ca totul s+ @e :urni2at 3i alterat 6Gn+ cGnd v-a trece
dincolo de orice recunoa3tere. <l a gGndit D3i a 7nv+;at ca al;ii s+ gGndeasc+E des6re
contra6unctul 6re2ent s6re trecut. <l a creat 3i a indicat o 6sihologie revolu;ionar+. Marea
schis$+ 3i ru6tur+ rus+ genuin+ a 7nce6ut cu Petru. Schi$a a a6+rut 7ntre iseric+ 3i stat%
nu 7ntre guvern 3i oa$eni Ddu6+ cu$ credeau slavo@liiE.
0&)
O anu$it+ 6olari2are a avut loc
7n via;a duhovniceasc+ a Rusiei. Jn tensiunea dintre dou+ 6uncte de ancor+ ge$ene X via;a
secular+ 3i cea ecclesial+ X duhul rusesc s-a 7ntins 3i s-a 7ncordat la $aIi$. Re:or$a lui
Petru a 7nse$nat o di2locare sau o ru6tur+ a adGncurilor duhovnice3ti.
Autoritatea de stat a su:erit o alterare 7n 6erce6;ia ei 3i 7n de@ni;ia ei de sine. Statul
a a@r$at 6ro6ria lui satis:ac;ie 3i a con@r$at 6ro6ria lui su@cen;+ de sine suveran+. Jn
nu$ele unui ast:el de 6ri$at 3i suveranitate% statul nu nu$ai c+ a cerut ascultare de la
biseric+ ci 3i subordonare% ci a c+utat un :el de a abosbii 3i include biserica 7n sineM a
introduce 3i a 7ncor6ora iserica 7n structura 3i co$6o2i;ia siste$ului statului 3i a rutinei.
Statul a negat inde6enden;a dre6turilor 3i 6uterii isericii% 7n ti$6 ce autono$ia a :ost
denun;at+ 3i conda$nat+ ca B6ro6rietate.C Statul s-a a@r$at ca singura surs+%
necondi;ional+ 3i atoatecu6rin2+toare a 6uterii 3i legislaturii la :el de bine ca 3i a @ec+rui
act 3i :a6t+. !otul trebuia s+ devin+ 3i s+ r+$Gn+ o@cial 3i nu$ai lucrurile o@ciale au :ost
6er$ise 3i 6ro$ovate. iserica nu a re;inut 3i nu i s-a 6er$is s+ 73i re;in+ o s:er+ de
activitate inde6endet+ 3i autono$+% c+ci statul 6rivea toate 6roble$ele ca ale sale. Cu
greu iserica 3i-a re;inut autoritatea% c+ci statul se 6erce6ea 3i se 6rivea 6e sine ca
absolut.
407
Slavo@lis$ul a :ost o $i3care ideologic+ care a a6+rut 7n (*0& 7n Rusia. Jn acel $o$ent au eIistat
controverse intense care variau cu 6rivire la 7n;elsul istoriei Rusiei% creat+ de BPri$a scrisoare @loso@c+C a
lui Chaadaev 6ublicat+ 7n Hurnalul Teles"o 7n (*/,. Jn $ai $ulte :eluri 6unctul :ocal al acestor de2bateri au
:ost re:or$ele lui Petru. Slavo@lii% cre2Gnd 7n unicitatea duhului rusesc% 6e care 7l de@neau 7n ter$enii
na;ionalit+;ii slave 3i ai OrtodoIiei cre3tine% au res6ins 7ncercarea lui Petru de a aduce Rusia 6e calea istoriei
euro6ene vestice 3i au v+2ut relele 6re2ente din Rusia ca un re2ultat al unei aristocra;ii occidentali2ate 3i a
unui guvern divor;at cultural 3i duhovnice3te de $asele uria3e ale ru3ilor.
102
Absor;ia statului a tot ce era 7n sine a constituit 6lanul unui Bstat ti6 6oli;ieC
introdus 3i stabilit 7n Rusia. BUn stat 6oli;istC nu este nu$ai 3i nici chiar $ai 6e larg o
realitate eItern+% ci $ai $ult o realitate intern+M este $ai 6u;in o structur+ decGt un stil
de via;+M nu nu$ai o teorie 6olitic+% ci 3i o condi;ie religioas+. BPoli;ianis$ulC re6re2int+
graba de a construi 3i a Bregulari2aC o ;ar+ 3i toat+ via;a unei co$unit+;i X toat+ via;a
@ec+rui locuitor individual X de dragul s+u 6ro6riu 3i de dragul Bbun+st+rii generaleC sau a
Bbinelui co$un.C Patosul B6oli;ieiC% 6atosul ordinii 3i al 6aternalis$ului% nu 6ro6une s+
instituie ni$ic $ai $ult decGt bun+starea universal+ sau destul de si$6lu B:ericireaC
universal+. #uhul de 6rotec;ie a devenit $ult 6rea re6ede control de6lin. Prin 6ro6ria
ins6ira;ie 6aternalist+% Bstatul 6oli;ieC s-a 6ornit 7$6otriva isericii. <l u2ur6+ :unc;iile
6otrivite ale isericii 3i le con:er+ asu6ra lor. Pri$e3te o griH+ nedivi2at+ 6entru
bun+starea religioas+ 3i duhovniceasc+ a oa$enilor.
Chiar 3i dac+ statul a reasigurat o ast:el de griH+ Bordinii clericaleC Pdu".ovn7i c.inQ%
:ace a3a ceva ca 6arte a 6ro6riei 6roceduri de rutin+ 3i sub titlul de o delega;ie a statului
Pvicario nomineQ. Nu$ai 7n li$itele unei ast:el de delega;ii 3i a unei ast:el de 7$6liniri i se
6er$ite isericii un loc 7n sche$a vie;ii sociale 3i o@ciale 3i nu$ai 7n $+sura criterilor
nevoilor 3i utilit+;ilor statului. Utilitatea X cGnd este 6otrivit+ 6entru datorii 3i ;eluri
6olitice 3i tehnice X $ai $ult decGt adev+rul este valori2at+ 3i considerat+. #e aici%
$ultitudinea 7ndatoririlor 3i obliga;ilor diverse ale statului care au :ost 6use 6e ca6ul
clericilor. Clericii au devenit trans:or$a;i 7ntr-o clas+ s6ecial+ de sluHitori ai statului 3i li s-
a co$andat s+ gGndeasc+ des6re sine ca o ast:el de clas+ 3i ni$ci $ai $ult. Ini;iativa
creativ+ de6lin+ a isericii a :ost negat+ 3i $utat+. CrescGnd statul a ;inut cont de dre6tul
la su6raveghere% dar 3i la dre6tul eIclusiv al ini;iativei.
Istoric% o ast:el de 6oli;ie Ueltanc.auun# a derivat din duhul Re:or$ei% cGnd 7n sens
$istic al isericii s-a 7ngustat 3i eva6oratM cGnd iserica a 7nce6ut s+ @e v+2ut+ ca ni$ic
$ai $ult decGt o institu;ie e$6iric+ 6entru organi2area vie;ii 6o6ulare religioase. #in
acest 6unct de vedere% 7n orice ca2% BisericaC a c+2ut 7n :a;a centrali2+rii 3i o6rit-o.
Plenitudinea de6lin+ a dre6turilor sau 6uterea 7n a:aceri religioase a oa$enilor a :ost
asi$ilat+ 3i atribuit+ B6rin;ului teritorial.C Un ast:el de nou siste$ al rela;ilor iseric+ stat
a :ost introdus 3i 6rocla$at sole$n 7n Rusia sub Petru 7n Rnduielile du.ovniceti
P0u".ovn7 re#lamentQ. Sensul Re#ulailor este si$6lu 3i deschisN este 6rogra$ul Re:or$ei
ruse3ti.
II
Re-ulamentul du:o3nicesc
Re#ulamentul du.ovnicesc re2ultat din lucr+rile unite ale lui !eo:an Pro9o6ovici
D(,*(-()/,E
0&*
3i Petru I. Petru a g+sit 7n !eo:an un eIecutor inteligent 3i un inter6retator
a ideilor 3i dorin;elor lui X un o$ care nu nu$ai c+ voia s+ sluHeasc+ ci s+ 3i 6lac+. !eo:an
6utea ghici 3i da un enun; nu nu$ai la ceea ce Petru a l+sat neeI6ri$at% ci chiar 3i la ce
Petru nu a conce6ut. !eo:an a 6ro$ovat o $are 6arte din Re#ulament* Nu 6ute$
deter$ina 6unctul 7n care 7nce6e co$6letarea gGndurilor lui Petru.
Aor$a 3i eI6unerea Re#ulamentului cu greu se ase$+n+ cu o rGnduial+% @ind $ai
$ult un Bargu$entC decGt o lege sau cod. Jn aceasta const+ se$n@ca;ia 3i :or;a ei istoric+.
408
Aeo:an Pro9o6ovici a :ost n+scut 7n Kiev 3i a studiat la Acade$ia din Kiev% 3colile 6olone2e 3i la Colegiul
S:Gntului Atanasie 7n Ro$a unde% @ind interesat de distrugerea teologiei catolice a de2voltat o ur+
6relungit+ :a;+ de catolicis$ 3i a c+2ut sub orientarea 6rotestant+. Jn ti$6 ce 7nc+ $ai era 6re:ect la
Acade$ia din Kiev el l-a i$6resionat 6e Petru cu cGteva oca2ii 6rin 6redicile care $+reau ;arul 6entru
victoria lui de la Poltava. Mai a6oi% a :ost adus la San9 Petersburg% ca 6ri$ul e6isco6 de Ps9ov 3i a6oi
arhie6isco6 de Novgorod. A se vedea $ai Hos% 7n s6ecial sec;ia II.
103
Rnduiala este $ai $ult un $e$orandu$ eI6licativ care 7nso;e3te o lege $ai $ult decGt
legea 7nse3i. !otu3i% 6ublicarea unor 6rogra$e ideologice sub $asca legilor 7n general
caracteri2ea2+ e6oca lui Petru cel Mare. Jn esen;+% Rnduiala este un 6a$?et 6olitic
u$6lut $ai $ult cu acu2a;ii 3i criticis$e decGt cu ni3te inHunc;iuni directe 3i 6o2itive. Mai
$ult decGt o lege% Rnduiala este un $ani:est 3i o declara;ie a unui nou :el de via;+.
Se$n+turile e6isco6ilor 3i clericilor 6e un ast:el de 6a$?et Dcare este a6roIi$ativ o
satir+E au :ost deliberat cerute 3i colectate ca o 6arte a rutinei servitorilor statului cerGnd
un act de 6lec+ciune 3i de$onstrGnd loialitatea lor 6olitic+. Re6re2int+ o cerere a acestuia
care 6ortreti2ea2+ un nou :el de via;+ care s+ @e acce6tat 3i 7n3tiin;at X o recunoa3tere a
unui nou ordin 3i a unei noi vi2iuni des6re lu$e. O :rGntur+ l+untric+ 3i o ada6tare a :ost
cerut+.
O solicitudine ra;ional+ a distins 7n general legisla;ia 6etrin+. #e$onstra;ia dove2ii a
devenit trans:or$at+ 7ntr-o $etod+ 6articular+ a constrGngerii 3i corectitudinii. Nu s-a
6er$is nici o obiec;ie 7$6otriva :ra2ei care obiecta B7n $+sura 7n careC s-au ata3at de
toate decretele. 4uvernul s-a gr+bit s+ gGndeasc+ totul 3i s+ deter$ine 7n avans%
6rovocGnd o delibera;ie 6rivat+ a unor subiecte necesare 3i su6er?ue. Ast:el de delibera;ii
6uteau se$ni@ca o ne7ncredere li6sit+ de loialitate a autorit+;ii statului. Co$6ilatorul
Rnduielii s-a gr+bit s+ deter$ine 3i s+ stabileasc+ totul 7n avans% ca cel 6u;in al;ii s+ nu
:ac+ a3a 3i s+ nu cear+ alte conclu2ii.
#+t+torul legii lui Petru 7i 6l+cea s+ scrie cu $Gnie 3i venin. DBSe 6+rea c+ scrie cu
venin%C a ra6ortat Pu39in des6re decretele lui PetruE. Rnduiala con;inea o $are
7nc+rc+tur+ de $Gnie. Cartea este r+ut+cioas+ 3i viclean+% 6lin+ de aversiune 3i ciud+.
Rnduiala o:er+ venin care re6ugn+ $ai $ult decGt ura. O 6ati$+ $orbid+ de a ru6e cu
trecutul 6oate @ detectat+ 7n carte X nu nu$ai o dorin;+ de a ne des6+r;ii de 6lGngeri% ci
de a distruge vechile 6lGngeri care au :ost l+sate 7n ur$+% ast:el ca ni$eni s+ nu se $ai
7ntoarc+.
Petru a voit s+ organi2e2e ad$inistra;ia 6rotestant+ 7n Rusia la :el cu$ au :+cut-o
;+rile 6rotestante. O ast:el de organi2a;ie nu nu$ai c+ nu cores6undea 6ro6riilor lui
esti$a;ii de autoritate 3i nici nu ur$a din logica conce6;iei sale generale a autorit+;ii de
stat sau a Bvoin;ei $onarhului.C
0&.
Se $ai con:runtau cu o 6erce6;ie religioas+ con:or$+
sau cu o o6inie. Punctul de vedere al lui Petru a :ost acela c+ o$ul lu$ii Re:or$ei% chiar
dac+ a re;inut o via;+ 6ersonal+ un nu$+r larg de obiceiuri 3i i$6ulsuri care a6ar;ineau
trecutului $oscovit. <Iista ceva li6sit de $odestie 3i necurat 7n $Gnuirea lui Petru a
vaselor sacre% ca s+ nu $ai $en;ion+$ 6aroIis$ele violente ale desacrali2+rii care curgea
din i2voarele ascunse ale unui su?et s:G3iat. !ot a3e2+$Gntul e6ocii lui Petru a 6osedat o
anu$it+ calitate de$onic+.
!eo:an a scris Re#ulamentul toc$ai 6entru un ast:el de BcolegiuC sau BconsistoriuC
de a:aceri religioase ca cele sabilite 3i deschise 7n 6rinci6alit+;iile 3i ;+rile re:or$ate. Uelul
a :ost de a crea un stat% nu o institu;ie ecclesial+% un organ 6entru autoritatea suveran+ 3i
ad$inistra;ia 7n a:aceri ecclesiale. Jn Re#ulament !eo:an a eI6licat Bce este colegiul
duhovnicescC :+r+ re:erin;+ la o biseric+ anu$e sau la canoane. <l citea2+ Sanhedrinul%
tribunalele civile ale Areo6agitului 3i di:erite alte 0i"asteria% 7n s6ecial BcolegiileC
7nte$eiate de Petru. !eo:an argu$entea2+ 6e ba2a utilit+;ii statului. Jn ndrumri el
de$onstrea2+ necesitatea introducerii unui 6rinci6iu colegial 7n ad$inistra;ia isericii
6rin recursul la argu$ente des6re necesitatea securit+;ii statului.
Aceasta este se$ni@cativN ;ara de ba3tin+ nu avea nevoie s+ se tea$+ de insurec;ii 3i
6erturb+ri acelor 6rocedee al unui ad$inistrator ecclesial singur. Pentru cei obi3nui;i nu
se 3tie cu$ 6uterea duhovniceasc+ di:er+ de cea autocratic+M dar datorit+ de$nit+;ii 3i
409
Aceasta este o alu2ie la lucrarea lui Aeo:an Pro9o6ovici% 2 ravde voli manarei v ore delenie svoi". o
sebe nasledni"ov P0esre dretatea voinei monar.ului 1n roria determinare a motenitorilor luiQ% 7n care
a@r$+ c+ voin;a ;arului este su6erioar+ oric+rei 6uteri 3i nu 6oate @ Hudecat+Q.
104
$+ririi Marelui P+stor% ei 3i-au i$aginat c+ un ast:el de ad$inistrator este un al doilea
Suveran% o 6utere egal+ cu el sau $ai $are% un Autocrat 3i c+ o@ciul 6astoral este un al
doilea 3i $ai bun suveran.
Plasarea unor ast:el de B$onarhiC ecclesiali 6ieritori 7n 6roces 3i eIco$unicarea lor
este ceva ciudat. #e :a6t% a :ace a3a ceva cerea un Bsinod ecu$enic.C !eo:an nu 3i-a
ascuns inten;ia de a 7nHura 3i distruge Bo6inia eIaltat+C a oa$enilor 3i a liderilor isericii
PredstoiateliQ. Nici o Bs6lendoare eIcesiv+ sau o cerin;+ i$6resionat+C nu trebuia s+ 7i
7nso;easc+. Jn acest sens% o@ciul 6astoral trebuia ar+tat unui subordonat. BCGnd oa$enii
v+d c+ aceast+ ad$inistra;ie conciliar+ a :ost stabilit+ de decretul $onarhului 3i de
ordinul senatului% atunci ei vor locui $ai cu u$ilin;+ 3i $ai 6e larg a:ar+ de n+deHdea de a
dobGndii aHutor de la clerici 6entru rebeliune.C !eo:an a subesti$at 3i a reiterat Bun
colegiu ad$inistrativ care se g+sea sub un Monarh Suveran 3i a :ost stabilit de Monarh...C
<l o:er+ constant avertis$ente ca nu cu$va cineva deghi2at sub 2elul ecclesial s+ nu e2ite
s+ 73i 6un+ $Ginile 6e BHristos #o$nul.C Acest Hoc divers de cuvinte i-a con:erit lui !eo:an
o $are satis:ac;ieN 7n loc de BUnsul%C el 7l nu$e3te 6e BHristosC ;ar. !rebuie s+ ne 7ntreb+$
dac+ nu ar trebui s+ 7l nu$i$ 6e ;ar un AntihristO !eo:an nu a :ost singurul care a vorbit 7n
acest :el 3i el nu a :ost 6ri$ul dintre c+rturarii 9ievieni care s+ 7ncea6+ cu acest Hoc li6sit
de gra;ie sau cu cuvinte sacre. RidicGnd 6uterea ;arului 3i de$onstrGndu-i autoritate
li$itat+ X a3a a :ost te$a :avorit+ a lui !eo:an. <l a de2voltat aceast+ te$+ cel $ai de6lin
3i $ai t+ios 7n 0esre -ustiia voinei mona.ului*
Si$ultan cu Rnduiala) !eo:an a co$6us o alt+ carte $ic+ sub titlul caracteristic 2
investi#aie istoric 1n care raiuni i 1n ce sens 1mraii romani) #ni i cretini) au
fost numii onti>ci sau eiscoi sub le#ea oliteistV sau dac 1n le#ea cretin suveranii
uteau > numii ierar.i sau eiscoi i 1n ce sens D()'(E.
0(&
!eo:an nu a e2itat s+ r+s6und+
la aceast+ ulti$+ 7ntrebare a@r$ativ. BAcestei re6lici 7i 6ute$ r+s6unde c+ ei nu nu$ai c+
6ot @ nu$i;i e6isco6i% ci chiar e6isco6ii e6isco6ilor.C !eo:an $ai Hoac+ din nou un sens
dublu al cuvintelor. <6isco6ul 7nse$n+ Bsu6raveghetor.C Ast:el% BSuveranul% 6uterea
suveran+ este des+vGr3it+% ulti$+% su6re$+ sau un su6raveghetor o$ni6otent% adic+% el
are autoritatea de a conda$na% de a ac;iona ca un Hudec+tor @nal 3i s+ nu 6ede6seasc+
toate autorit+;ile 3i o@ciile care 7i sunt subiect% sculare 3i ecclesiale. Jn $+sura 7n care
dre6tul unui Suveran de a conduce o@ciul 6astoral este stabilit de #u$ne2eu% @ecare
suveran legiti$ din stadiul lui este cu adev+rat e6isco6ul e6sico6ilor.C <ste un Hoc
so@sticat cu 6rivire la 7n;elesul $ulti6lu al cuvintelor. I$6resia creat+ c+ e6sco6ii cre3tini
sunt nu$i;i a3a din cau2a :unc;iei lor de su6raveghere 3i nu din cau2a o@ciului lor sau a
vredniciei. Jn realitate% !eo:an a abordat acest 6unct de vedere.
!eo:an s-a 7$6+rt+3it 3i a 6ro:esat o doctrin+ ti6ic+ acelei 6erioade 3i l-a re6etat 6e
Pu:endor:%
0((
4rotius
0('
3i Hobbes.
0(/
Jntr-un anu$e sens ei 6uteau @ nu$i;i ideologii e6ocii
410
Roz7s" istoric.estvii) "oli". radi cin) i v* "a"ovam razume b7li i narisalisia imerator7 rimi) "a"
iaz7.esvstii) ta" i ".risitanistii ontife"asami ili ar".iereiami mono#obuz.na#o za"onaV a v za"one
".ristiniasem ".ristianistii #osudari mo#ut li narc.isia eis"oi ar".ierei) i* &* "a"om*
411
Sa$uel von Pu:endor: D(,/'-(,.0E a :ost un scriitor ger$an 3i un Hurist care 3i-a 6etrecut cei $ai
6roductivi ani 7n Suedia. 0e -ure naturae et Gentium libri octo D(,)'E 3i 7n s6ecial :rag$ente din ea au :ost
6ublicate 7n (,)/% 0e oAicio .ominis et civis -u,ta le#em naturale care a :ost un tratat larg citit des6re legea
natural+. Jn 0e .abitu reli#ionis C.ritianae ad vitam civilem el a 6rocla$at su6erioritatea civil+ a statului
asu6ra isericii 3i aceast+ lucrare a sluHit ca ba2+ 6entru un siste$ de colegii a guvernului isericii din
Suedia. Pu:endor: a se$nali2at 7n Rnduielile du.ovniceti ca un educator care $erit+ s+ @e studiat.
412
Hugo 4rotius D(K*/-(,0KE a :ost un Hurist dane2 3i un $are gGnditor. Celebra sa lucrare% 0e iure belli ac
acis libris tres D(,'KE i-a adus renu$e ca B6+rintele dre6tului interna;ional.C Jn ad+ugire el a scris des6re
teologie% istorie% co$entarii biblice 3i a :ost autorul $ai $ulte 6oe$e 7n latin+.
413
!ho$as Hobbes D(K**-(,).E a :ost un e$6iricist 3i @loso: 6olitic britanic. Lucr+rile lui ca $eviatanul sau
materia) froma i uterea arlamentului) ecclesiatic i civil D(,K(E% 0e cive D(,0'E 3i 0e corore olitico
D(,KKE el a a6+rat $onarhia absolut+ ca singura :or$+ 6olitic+ :unc;ional+% i-a acu2at 6e 6a6i3ti 3i
6re2biterieni c+ au 7ncercat s+ li$ite2e 6uterile suveranilor 3i a sus;inut c+ iserica 3i statul sunt un tru6
105
6etrine. !eo:an a cre2ut cu t+rie 7ntr-un absolutis$ regalN singura BautoritateC eIist+% dar
nu eIist+ nici o autoritate duhovniceasc+ s6ecial+ DBAcesta este duhul 6ro6erit+;iiCE. <l
7nce6e din 6rinci6iul sau 6ostulatul :a$iliar Re:or$ei% cu-us re#io) e-us reli#io*
0(0
Suveranul% toc$ai ca suveran DlandsherE% este B6+str+torul a$belor table ale 6oruncilor%C
custos utri9ue tabulae* Lui 7i a6ar;ine 6lenitudinea de6lin+ a 6uterii asu6ra teritoriului lui%
Bsu6re$a;ia asu6ra unui teritoriuC Dlands.o.eitE% un atotcu6rin2+tor -us territori* Ar @
u3or s+ tras+$ chiar 7n detaliu si$ilaritatea 7ntre Rnduieli 3i acele BrGnduieliC 3i
Bstatuturi ecclesiaticeC P"irc.enordun#enQ care au :ost atGt de :recvent co$6use 6entru
noile stabilite BconsistoriiC 7n di:erite 6rinci6alit+;i de du6+ Re:or$+. Str+inii au 7n;eles
re6ede c+ a :ost Re:or$a cea care le-a i$6us 3i le-a 7$6uternicit 7n Rusia. Re$arca lui
uddeus des6re abolirea lui Petru a 6atriarhatului rus este cGt se 6oate de caracteristic+N
BYuod et ea ratione :ecit% ut se i6su$ ca6ut su6re$u$Yue ecclesiae in Russia
gubernatore$ declararet.C
0(K
Iurii Sa$arin a re$arcat corect des6re Petru c+ Bel nu
7n;elegea isericaN el nu a v+2ut-o 3i ac;iona ca 3i cu$ nu ar eIista.C Sursa Bre:or$elorC
bisericii lui Petru deriv+ din aceast+ li6s+ de sensibilitate 3i ignoran;+ religioas+.
!rebuie :+cut+ o distinc;ie 7ntre conce6;ie 3i i$6le$entare% c+ci Re:or$a lui Petru
nu a reu3it 7n 7ntregi$e. Rnduielile du.ovniceti sunt nu$ai un 6rogra$ 6entru re:or$+
X nu$ai 6rogra$ nu 3i 7$6linirea. !ot 6rogra$ul nu a :ost reali2at de6linM nu totul s-a
dovedit reali2abil. Ceea ce s-a reali2at a :ost $ai $ult sau $ai 6u;in decGt ceea ce s-a
conce6ut. BRe:or$aC a r+$as un act de corectare scular+% obligGnd tru6ul isericii s+
g+seasc+ un r+s6uns si$6atetic 7n adGncurile con3tiin;ei isericii. !eo:an 6utea obliga%
dar nu 6utea conduce. !otu3i% aceast+ BRe:or$+C a agitat 6ro:und 3i a 3ocat via;a
e$6iric+ 3i istoric+ a isericii ruse. Sub succesori lui Petru% un ast:el de stat de
B6rotec;ieC a devenit 7n ti$6 o 6ersecu;ie e$6iric+ 3i istoric+ a vie;ii bisericii ruse3ti. Sub
succesori lui Petru% un ast:el de stadiu de B6rotec;ieC a devenit 7n ti$6 o 6ersecu;ie
dureroas+ Husti@cat+ 6e ba2a securit+;ii statului 3i 6e nevoia de a ne lu6ta 7$6otriva
su6ersti;iei. Nu 6rin consens sau dorin;+ iserica nu a legiti$i2at 3i nici nu a 7n3tiin;at
re:or$a 6etrin+. Re:or$a 6etrin+ nu a trecut :+r+ contesta;ii. Jntr-o e6oc+ a investiga;ilor
3i denun;+rilor era necesar un curaH considerabil de a 6rotesta sau chiar de a ascunde un
6rieten. A 6ute un 6rotest 7n scris 7nse$na un curaH 3i o 7ndr+2neal+ $ai $are. #e aici
istoricul 6oate detecta 6rotestul 3i a @ ne$ul;u$it 7ntr-o nevoie considerabil+ de curaH
6rivitoare la o acu2a;ie scris+. Mai $ult decGt un ata3a$ent orb :a;+ de trecut a hr+nit
aceast+ li6s+ de $ul;u$ire. #evo;iunea genuin+ :a;+ de credin;+ a :+cut $ulte. #e :a6t%
$ul;i au :ost gata s+ acce6te re:or$ele 6olitice 3i s+ 7i ur$e2e 6ista% dar ei nu 6uteau
acce6ta re:or$a. Lte:an Ivaroschi
0(,
sluHe3te ca 3i cea $ai bun+ ilustra;ie. Jn B6redicileC
asu6ra c+ruia nu$ai suveranul 7i este ca6ul.
414
Aceast+ :ra2+ a 7nce6ut s+ @e :olosit+ 7n i$6eriul ger$an du6+ ridicarea luteranis$ului% cGnd dis6ute
asu6ra religiei o@ciale a 6rinci6alit+;ilor locale au i2bugnit din cau2a situa;ilor 7n care credin;a unui 6rin;
era di:erit+ de cea a subiec;ilor lui. Pacea de la Augsburg D(,KKE a stabilit 6rinci6iul c+ Bcine conduce%
aceluia 7i este religia%C un 6rinci6iu care a sluHit ca s+ a3e2e un conduc+tor te$6oral ca 3i ca6ul isericilor
6rotestante na;ionale.
415
Aceast+ re$arc+ este din cartea intitulat+ Ecclesia romana cum rut.enica irreconciliabilis DSena% ()(.E%
scris+ la invita;ia lui !eo:an 3i 6e ba2a in:or$a;ilor o:erite de el. PNota autoruluiQ. B<l a :+cut aceasta 6entru
a se 6rocla$a conduc+torul su6re$ al isericii din Rusia.C Sohann Aran2 uddeus D(,,)-()'.E a :ost un
6ro:esor la Sena 3i cel $ai versatil 3i res6ectat teolog luteran al e6ocii sale. <l a 6ublicat lucr+ri de istorie%
@loso@e% =echiul !esta$ent 3i dou+ cursuri de teologieN Institutione t.eolo#ia moralis D()((E 3i Institutione
t.eolo#iae do#maticae D()'/E.
416
Lte:an Iavorschi a :ost n+scut 7n (,K* 7ntr-o :a$ilie de $ic+ nobili$e ucrainean+. <l a studiat la Acade$ia
din Kiev 3i a :ost tri$is la di:erite colegii din Polonia 6entru a 73i 7$6linii educa;ia. Jn ti$6 ce era 7n Polonia%
el a devenit uniat% du6+ cu$ era 6ractica obi3nuit+ 6entru $ai $ul;i ru3i care studiau 7n vest 3i a :ost de6lin
7$bibat cu teologia latin+. La 7ntoarcerea sa 7n Kiev 7n (,*. el s-a convertit din nou la OrtodoIie% a devenit
$onah 3i a devenit un str+lucit $e$bru al :acult+;ii din Kiev. !ri$is la Moscova 7n ()&& 6entru a @ hirotonit
e6isco6 de Pereiaslavl% el a atras aten;ia lui Petru 6rintr-una din 6redicile lui 3i ;arul l-a nu$it $itro6olit de
106
sale P6redi9iQ 3i 7n Binstruc;iileC sale P9a2aniaQ% cu sinceritate el a s+rb+torit 7$6linire 3i
victoriile lui Petru 3i a conda$nat inter:eren;a ilegal+ 3i nedrea6t+ a autorit+;ilor seculare
7n a:acerile ecclesiale ca viol+ri ale 7ndre6t+rilor ecclesiale de c+tre ;ar. Pentru acest $otiv
Petru a 7ndurat ni3te re$arci caustice. Lte:an a r+$as 6Gn+ la s:Gr3it convins de acest
dre6t 3i datorie de conda$na 3i a 6lGnge ast:el de :a6te. <l nu a devenit atGt de li6sit de
$inte c+ 6utea uita c+ a :ost 6us 7n o@ciul harului lui #u$ne2eu 3i nu de un $onarh
suveran% considerGndu-se a @ ceva $ai $ult decGt un :unc;ionar 3i contabil al statului. Jn
orice ca2% Lte:an s-a o6us 3i a avut dis6ute cu !eo:an 3i cu ;arul nu din 6ar;ialitate :a;+ de
trecutul $oscovit sau din cau2a unei devo;iuni servile :a;+ de $odele B6a6iste.C Nici un
ca$6ion al trecutului% Lte:an a :avori2at Re:or$a. #ar el a luat 6artea isericii 7$6otriva
BRe:or$eiC 3i nu a :+cut acest lucru singur.
Jn realitate un anu$it Bce2aro6a6is$C
0()
7n duhul Re:or$ei a devenit stabilit 7n
Rusia. Mitro6olitul Ailaret al Moscovei a re$arcat c+ 2ber"onsistotium a conce6ut
$odelul 6rotestant Bcare a :ost de 6ronia lui #u$ne2eu 3i de #uhul isericii din S:Gntul
Sinod.C Observa;ia este adev+rat+. Un sinod 3i un BcolegiuC sunt $ai de re$arcat decGt
nu$ele. !otu3i% conce6;ia eI6ri$at+ 7n re:or$a lui Petru a :ost uitat+ 3i alterat+ 7n
6rinci6iu. Rnduielile au r+$as nu$ai ca un act al legisla;iei statului 3i nu au avut nici o
autoritate canonic+. A :ost alterat 3i 6ri$it cu 6u;in entu2ias$. CGnd 3i-a asu$at o@ciul%
$e$brii Sinodului au continuat s+ Hure un vot de 6re:erin;+ 7n con:or$itate cu :or$ulele
lui Petru $+rturisind 3i declarGnd c+ Monarhul 7ntregii Rusii 3i Prea S@n;itul Suveran Bau
:ost Hudec+torii @nali ai acestui colegiu duhovnicesc.C Dacest :or$ular a :ost l+sat la o
6arte% dar nu a :ost alterat% decGt nu$ai 7n (.&(E. Sinodul a o6erat ca un sinod i$6erial
Bcu autoritate garantat de Maiestatea sa ;arist+C sau Bde un decret al Jn+l;i$ii I$6eriale.C
4Gndirea 3i con3tiin;a isericii nu au devenit niciodat+ :a$iliar+ 3i nici nu a acce6tata
acest Bce2aro6a6si$%C de3i oa$eni ai bisericii 3i liberi individuali 3i care s-au dedicat cu
ins6ira;ie. Plin+tatea $istic+ a isericii a r+$as nelovit+.
Re:or$a lui Petru a re2ultat 7ntr-o 6seudo$or:o2+ 6rotestant+ 7n via;a isericii.
Acest obicei 6ericulos a :ost dobGndit 6entru che$area lucrurilor sau $ai bine 6entru
ascunderea lucrurilor% 6rin nu$e ne6otrivite. A 7nce6ut Bca6tivitatea babilonic+C a iserici
ruse. Clericii din Rusia au devenit o Bclas+ 7ns6+i$Gnt+toareC 7n ti$6ul e6ocii lui Petru 3i
s-a scu:undat 6ar;ial sau a :ost scoas+ 7n straturile sociale $ai de Hos. RGndurile de sus ale
clericilor au $en;inut o t+cere a$bigu+. Cei $ai buni clerici s-au retras 7n sine%
retr+gGndu-se 7n B6ustiurile l+untriceC ale ini$ilor lor% c+ci ni$+nui nu i s-a 6er$is s+ se
retrag+ 7n ni3te 6ustiuri reale 7n ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea. O ast:el de inhibi;ie
7ns6+i$Gnt+toare 7ntre BrGndurile clericilorC este unul dintre cele $ai de durat+ 7$6liniri
ale Re:or$ei lui Petru. Subsecvent con3tiin;a ecclesial+ rus+ s-a 6relungit 6e 7nchisoarea
dubl+ a decretului ad$inistrativ 3i a so;iei l+untrice.
III
Ria2an 3i Muro$. #u6+ $oartea lui Adrian e :ost nu$it ad$inistrator te$6orar al 6atriarhatului% o 6o2i;ie
6e care a de;inut-o 6Gn+ la disolu;ia 6atriarhatului 7n ()'( 3i a :ost su6raintendetul Acade$iei din Moscova.
Pe tot 6arcursul dru$ului s+u ca 3i ca6 no$inal al isericii ruse3ti% Ivaroschii s-a o6us re:ro$elor lui Petru 3i
!eo:an% la a c+rui consacrare e6isco6al+ a 6rotestat 7n ()(*% dar a :ost li6sit de 6utere ca s+ :ac+ ceva 7n
6rivin;a ei 7n :a;a voin;ei de @er a ;arului. <l a :ost nu$it 6re3edinte a Colegiului <cclesial Dnu$it de S:Gntul
SinodE de la 7nce6utul ei% dar nu a avut nici un rol activ 7n el 3i a $urit 7n anul care a ur$at% ()''. Latina lui
Lte:an Iavorschi s-a orientat ca 6ole$ic+ 7$6otriva 6rotestantis$ului% 5amen: ver7) care este discutat+ $ai
Hos.
417
!er$enul de Bce2aro6a6is$%C care se re:er+ la conducerea care 6oseda o autoritate su6re$+ asu6sra
isericii 3i asu6ra statului% a :ost a6licat+ de anu$i;i istorici bi2antini unde 7$6+ratul avea un control enor$
asu6ra isericii grece3ti. P+rintelui Alorovs9i i se 6otrive3te $ai $ult bisericile na;ionale 7nte$eiate de
Re:or$+% unde conduc+torul te$6oral era recunoscut ca 3i ca6ul o@cial al isericii.
107
Teo(an Procopo3ici
!eo:an Pro9o6ovici D(,*(-()/,E a :ost o 6ersoan+ 7ns6+i$Gnt+toare. Chiar 3i
a6ari;ia lui a con;inut ceva a$enin;+tor. <l era un adventurier 3i un neserios X care era
ceva obi3nuit 7n occident. !eo:an se 6are c+ este nesincer chiar 3i cu acele vre$uri cGnd
era 7ncre2+tor 7n visele l+untrice sau 7n eI6ri$area 6unctelor de vedere l+untrice. <l a
scris 7ntotdeauna cu un creion venal 3i 7n el se 6oate detecta li6s+ de onestitate 3i toate
6+r;ile :acerii sale duhovnice3ti. <l este descris $ai $ult ca un o6ortunist decGt ca 3i lider.
Un istoric conte$6oran l-a nu$it Bagentul re:or$ei 6etrine.C A+r+ s+ @e un sico:ant
!eo:an a :ost credincios 3i devotat lui Petru. <l a :ost 6ro:und entu2iast 7n re:or$ele 3i a
a6ar;inut celor cG;iva din rGndurile colaboratorilor a6ro6ia;i ai lui Petru care l-au 3i
6re;uit. O 7ntristare genuin+ este eI6ri$at+ 7n cuvGntarea :unerar+ a lui Petru 3i nu nu$ai
6entru sine. Se 6are c+ !eo:an a crescut nu$ai 7n Petru% ca re:or$ator 3i erou.
!eo:an a avut ceva calit+;i. Un o$ de3te6t 3i educat% el a :ost un adev+rat iubitor 3i
un o6onent al Bilu$inis$ului.C Atitudinea lui :a;+ de educa;ie s-a ba2at 6e servilis$. <l
cuno3tea $ulte% 7i 6l+cea s+ citeasc+. #in :ondurile 6ro6rii el a 6ri$it :onduri 6entru a
7nte$eia o bibliotec+. iblioteca a devenit valoroas+ 3i asa$blat+ cu 7n;ele6ciune Dun
inventar subsecvent avea inclus /%(.' de titluriE. !oate aceste educa;ii ne7ndoielnice au
:ost otr+vite 3i :+cute sterile de o list+ de onestitate intelectual+. BIntelectual% el cuno3tea
cre3tinis$ul 3i 7l 3tia de6lin 3i curat% dar cre3tini$sul nu a sluHit ca un 6rinci6iu guvernant
7n via;a lui. #e3te6t 3i 7n;ele6t% el a 7ncercat s+ dobGndeasc+ :ericirea :+r+ re:erin;+ la
con3tiin;a luiC DAilaret de CernigovE.
0(*
!eo:an nu a :ost un ca2 i2olat. Jn acele 2ile%
Bcon3tiin;aC a :ost 6rivit+ ca ne6otrivit+ 3i li6sit+ de esen;+ 6entru servitori.
!eo:an a studiat 3i 3i-a 7$6linit educa;ia 7n 3colile latino-6olone2e. <l a absorbit
colegiul S:Gntului Atanasie 7n Ro$a. Jn Ro$a el a studiat sub un 6seudoni$ 3i a :ugit de
acolo :+r+ nici un $otiv evident% sine ulla causa) cum scandalo ominum% $ai 7nainte de a
73i 7$6linii studiile. Jn orice ca2% el s-a 7ntors la Kiev ca un o6onent ostil 3i deschis al
Bduhului 6a6is$ului.C Ca 7nv+;+tor la Acade$ia din Kiev% !eo:an a 6redat 6oetica 3i
retorica :+r+ s+ se 7nde6+rte2e de $anualele acce6tate tradi;ional. <l a con:eren;iat 7n
6oetic+ 7n con:or$itate cu lucr+rile lui 4iovanni Pontanus
0(.
3i Iosi: Scaliger.
0'&
<l s-a
desco6erit 6e sine ca un o6onent deter$inat al stilului 6olone2 retoric 7n 6redic+. Mai
tGr2iu% 7n Rnduieli sarcastic 3i 6lin de r+utate el a a $ustrat BcuvGntul :rivolC 9ievian 3i
6olone2. !eo:an a 6redicat destul de di:erit. #e $ai $ulte ori el s-a suit la catedr+ ca s+
6redice re:or$ele lui Petru. Predicile lui au degenerat re6ede 7n 6anegirice 3i 6a$?ete
sau 7n satire 6olitice des6re r+ut+;ile 2ilei. Jn Rnduieli el sublinea2+ cu 6ro6riul stil
BdatoriaC 6redicatorului. BPredicatorii ar trebui s+ 6redice cu t+rie 3i 7nso;i;i de
argu$ente din S:Gnta Scri6tur+ des6re 6oc+in;+% regenerarea vie;ii% des6re res6ectul
autorit+;ilor% 7n s6ecial des6re autoritatea su6re$+ a ;arului 3i des6re obliga;iile @ec+rei
clase sociale.C Jn locul B6ervertirii cuvGntuluiC 6olone2% !eo:an reco$and+ ca Hrisosto$ s+
@e citit.
Cu o anu$it+ do2+ de ur+ !eo:an res6inge 7nv+;+turile ro$ano-catolice ca Bs6ectrale
3i delu2ive.C <l vorbe3te cu o $are indignare des6re acei Boa$eni 7n;ele6;i 3i Hosnici%C acei
418
Ailaret 4u$ileschi% Arhie6isco6 de Cherni9ov din (*K. 6Gn+ 7n (*,, a :ost autorul 2bzor russ"oi
du".ovnoi literatur7 DSan9 6etersburg% (**0E 3i Istoriia russ"oi servc.i DCernigov% (*0)E. A se vedea
ca6itolul = 3i nota ,*.
419
4iovanii Pontanus D(0''-(K&/E% 6olitician italian 3i gGnditor% a :ost ca6ul Acade$iei na6olitane. #ialogurile
lui des6re $oralitate% religie 3i literatur+% la :el ca 3i 6oe2ia liric+ au :ost scrise 7n ceea ce a :ost considerat
cel $ai ?uent stil latin al 2ilei.
420
Sose6h Sustus Scalinger D(K0&-(,&.E a :ost un gGnditor clavinist :rance2 3i lingvist. Mai 7ntGi nun 6ro:esor
la 4eneva 3i a6oi la Universitatea din Leiden% el a :ost cunoscut 6entru edi;iile lui a cGtorva scriitroi antici%
Poemata omnia D(,(KE 3i dou+ lucr+ri 6rinci6ale% 0e emendatione temorum D(K*/E 3i T.esaurus temorum
D(,&,. care au 7nte$eiat 3tiin;a cronologiei.
108
Bbu:oniC 3i ludima#istrii* C+rturarii ro$ano catolici X acei B$ici c+rturari care 73i 7ndoiau
li$ba lor cu latinaC X l-au ui$it. Jnv+;+tura lor su6er@cial+ a constituit un 6ericol $ai $are
decGt ignorana;a% c+ci era 6reten;ios. !eo:an a a6ar;inut lu$ii Re:or$ei din cau2a
7nv+;+turii lui B$oderne.C <l descrie de6lin teoriile secolului al 3a6tes6re2ecelea.
B!rateleleC des6re dog$atic+ au constituit lecturile lui la Acade$ia din Kiev.
!eo:an discut+ sensul corect al instruc;iei teologice din Rnduieli* Un educator de
teologie ar trebui s+ citeasc+ S:Gnta Scri6tur+ 3i s+ studie2e canoanele cu$ s+ discearn+
sensul real 3i se$ni@ca;ia Scri6turilor 3i ca 3i aHutor 7n aceast+ datorie el trebuie s+
citeasc+ asiduu c+r;ile s@n;ilor 6+rin;i% 7n s6ecial a 6+rin;ilor care% lu6tGndu-se 7$6otriva
ere2iilor di2iden;ilor% s-au dedicat scrierii des6re dog$e.
Actele sinoadelor ecu$enice au :ost angaHate. Mai $ult% c+r;ile $oderne de autori
neortodoc3i 6uteau @ :olosite cu condi;ia ca Scri6turile 3i tradi;ia 6atristic+ s+ o:ere o
$+rturie con@r$a;ional+ 7n eI6unerea acelor dog$e unde nu eIist+ nici o ne7n;elegere
direct+ 7ntre Bortodoc3iC 3i Bneortodoc3i.C BArgu$entele lor nu sunt cre2ute ca @ind
su6erioare% ci trebuie eIa$inate ca s+ deter$ine dac+ eIist+ vreo :ra2+ 7n Scri6turi sau 7n
c+r;ile 6atristice 3i dac+ au acela3i sens 6e care 7l atribuie.C !eo:an a 7n;eles Bnon-
ortodoc3iiC ca Bro$ani3tiC 3i toate avertis$entele lor sunt direc;ionate 7$6otriva teologiei
Bro$ane.C O ne7n;elegere este c+ ace3ti c+rturari de bun+ re6uta;ie Panove "oliariQ nu
6ot aHuta 7ndatoririlor 6a6ale :+r+ s+ le laude ca @ind in:ailibile.
!eo:an din risi6+ 3i 6erseveren;+ a :olosit c+r;i B$oderneC 3i BneortodoIe%C dar ele
au :ost c+r;i 6rotestante. Con:erin;ele lui teologice le a6roIi$ea2+ 6e cele ale lui Polanus
von Polasdor:% teologul re:or$at din asel.
0'(
Se 6oate detecta :olosirea co$6endiu$ului
lui Sohann 4erhard $oci communes t.eolo#ici D6ri$a edi;ie din Sena% (,(&-(,''E.
0''
Jn
sec;ia des6re #uhul S:Gnt% !eo:an 7l re6et+ 6e Ada$ [erni9ov.
0'/
Cartea lui ellar$ine
0isutationes
0'0
a :ost gata la degetele lui 3i nu a :ost 6ur 3i si$6lu res6ins+.
!eo:an 6oate @ nu$it un ei#on% dar nu un co$6ilator. <l a st+6Gnit de6lin
$aterialul lui% 6relucGndu-l 3i ada6tGndu-l la scso6ul lui. Un o$ bine educat% s-a $i3cat
liber 7n literatura teologic+ conte$6oran+% 7n s6ecial 7n scrierile 6rotestante. <l a avut
contacte 6ersonale cu teologii ger$ani. Mai trebuie s+ ad+ug+$ c+ !eo:an nu a
7$6ru$utat 6ur 3i si$6lu din scolasticis$ul 6rotestant% 7i a6ar;inea lui. Scrierile lui se
6otrivesc 7n istoria teologiei ger$an+ a Re:or$ei. #ac+ titlul e6isco6ului nu a a6+rut 7n
BtratateleC lui !eo:an% ar @ :ost $ai natural s+ 73i i$agine2e c+ au :ost scrise de un
6ro:esor de la o anu$it+ :acultate teologic+ 6rotestant+. Aceste c+r;i sunt saturate cu un
duh al Re:or$ei. Un ast:el de duh 6oate @ detectat 7n toate X 7n $intea sa 3i 7n alegerea
cuvintelor. !eo:an a6are nu ca un vestic% ci ca un occidentali2ator% un str+in. Nu este un
accident c+ el se si$;ea $ai acas+ cu str+inii% 6astorii str+ini 3i ger$ani educa;i de la
Acade$ia de Ltiin;e.
0'K
<l a v+2ut lu$ea ortodoI+ ca un str+in 3i 3i-a i$aginat c+ este un
421
!7bta#ma t.eolo#iae c.ristianae au :ost 6ublicate 7n Hanover 7n (,&.. PNota autoruluiQ. A$andus Polanus
von Polansendor: D(K,(-(,(&E a :ost liderul calvinilor conservativi din asel. <l a co$6us co$entarii la
c+r;ile =echiului !esta$ent 3i a 6rodus o traducere ger$an+ a Noului !esta$ent.
422
Sohann 4herhard a :ost un 6ro:esor luteran conservativ de teologie la Sena ale c+rui $oci communes
t.eolo#ici a :ost cea $ai autoritat siste$ teologic luteran al vre$urilor lui. <l a scris Confessio cat.olica D7n
6atru 6+r;i% (,/0-(,/)E% o a6+rare a luteranis$ului cu argu$ente luate din autori catolici% la :el ca 3i din
di:erite scrieri devo;ionale 3i eIegetice.
423
Ada$ [erni9av Dsau ChernigovschiE a :ost un c+rturar luteran care du6+ $ai $ul;i ani de studiu des6re
istoria bisericii 3i iserica ortodoI+ de est% s-a decis s+ 6lece 7n Rusia 3i s+ se converteasc+ la OrtodoIie. Jn
Cernigov 7n (,*' el a scris 0e rocesione !iritu !anctom a suo Patre care a :ost ;inut+ 7n biblioteca
Acade$iei din Kiev dar nu a :ost 6ublicat+ 6Gn+ 7n ())0 7n K^nigsberg.
424
Robert ellar$ine D(K0'-(,'(E a :ost un cardinal 7n iserica ro$ano-catolic+. 0isuatationes de
controversiis c.ristianae >dei adversus .u-us temoris .aereticos% 6ublicat+ $ai 7ntGi 7n Ro$a din (K*(
6Gn+ 7n (K./% a luat ca sino6tic+ teologia 6rotestant+ 3i cea ro$ano catolic+ 3i a :ost :olosit+ de Petru
Movil+. ellar$ine a $uncit la aceast+ co$isie care a 6rodus SiItus Cle$entine.
109
du6licat al Ro$ei. <l 6ur 3i si$6lu nu a eI6eri$entat ortodoIia% @ind absorbit de
dis6utele vestice. Jn aceste de2bateri cei care au r+$as 6Gn+ la @nal alia;i cu 6rotestan;ii.
Strict vorbind% siste$ul teologic al lui !eo:an nu a con;inut nici o instruc;ie de6sre
iseric+. #e@ni;ia isericii 6e care o o:er+ el este insu@cent+.
#u$ne2eu a voit s+ 73i uneasc+ credincio3ii% care au :ost stabili;i 7n Hristos% ca o
societate civil+ sau re6ublic+% care este nu$it+ iseric+ X in 9uandam certum reublicam
seu civitatem comin#ere) 9uae dicitur ecclesia X ca ei s+ se 6oat+ cunoa3te $ai bine% s+
73i o:ere asisten;+ $utual+% s+ se bucure 3i cu aHutorul lui #u$ne2eu s+ se a6ere 7$6otriva
du3$anilor lor.
!eo:an nu a eI6eri$entat 3i nici nu a observat realitatea $istic+ a isericii. Pentru
el iserica nu a :ost o si$6l+ uniune a asisten;ei $utuale cre3tine 3i nici o identitate de
vi2iune. O ast:el de atitudine :ace co$6rehensibil tot 6rogra$ul 3i activitatea lui 6olitico-
ecclesial+. !eo:an 73i 7nce6e titlul cu un tratat des6re Scri6turi ca i$6ecabil 3i surs+
de6lin+ 3i de6lin su@cent+ a instruc;iei religioase. A+cGnd a3a% el 7i ur$ea2+ siste$ului
teologic al lui 4erhard% a c+rui sec;ie des6re Scri6turi 7nlocuie3te 6ractic sec;iunea des6re
iseric+. !eo:an investighea2+ ardent 7$6otriva autorilor ro$ano-catolici% 7n ti$6 ce
insista 6e 6lenitudinesa 3i su@cen;a de sine a Scri6turii. Scri6tura con;ine de6lin 3i
e6ui2ea2+ de6lin 7ntregi$ea tuturor cre2urilor 3i adev+rurilor necesare. Jn teologie 3i 7n
credin;+% nu$ai Scri6tura este rinciium co#noscendii* Nu$ai Scri6tura% ca 3i CuvGnt al
lui #u$ne2eu% 6osed+ autoritate. 4Gndurile 3i re?ec;iile u$ane nu 6ot dobGndii o $ai
$are :or;+ decGt cele ale Bargu$entelorC 3i 7n $od sigur nu 6ot devenii un standart sau o
Bautoritate.C Scri6turile sunt subiectul eIege2ei 3i anali2ei. Mai $ult decGt nivelul de Hos
al ba2+rii 6rin co$entarii u$ane 3i 6rin eIege2+ 3i anali2+% cea $ai 6ro$i;+toare $etod+
este de a :olosii Scri6tura ca s+ se inter6rete2e 6e sine. Sinoadele ecu$enice 6osed+ un
dre6t subordonat de a o:erii inter6retare. Chiar 3i consesus atrum este $ai $ult
.umanium testimonium 7n ceea ce 7l 6rive3te 6e !eo:an. O ast:el de $+rturisire re6re2int+
ceva $ai $ult decGt o $+rturie istoric+ des6re trecut% des6re o6iniile isericii 7ntr-o
anu$it+ e6oc+. !eo:an reduce :unc;ia teologului la a HuIta6une 3i la aranHa teItele. Jn
acest sens% ur$Gnd 7nv+;+turilor occidentale% !eo:an vorbe3te de caracterul 3i de 7n;elesul
B:or$alC al teologiei. Pentru toat+ gra;ia lui :a;+ de Bscolastici$ulC ro$ano-catolic% !eo:an%
la :el ca $aHoritatea teologilor 6rotestan;i din secolul al 3a6tes6re2ecelea 3i de $ai de
vre$e D7nce6Gnd cu MelanchtonE% a r+$as un scolastic. Jn ciuda $arii sale :a$iliarit+;i cu
@loso@a B$odern+C Del citea #escartes% acon% S6ino2a% Leibni2 3i VolWE% !eo:an era $ult
$ai a6roa6e de Aracisc Suare2%
0',
care a avut $ul;i succesori 6rotestan;i. La un anu$it
$o$ent !eo:an 6+r+sit s:era hi6noti2atoare a 6ole$icilor teologice acade$ice vestice care
a :osili2at toat+ 6roble$atica tragic+ a de2baterilor Re:or$ei.
Jntre BtratateleC s6eciale ale lui !eo:an% nu$erele 3a6te 3i o6t tratea2+ des6re o$ul
c+2ut 3i nevinovat @ind i$6ortante 3i interesante. !eo:an a scris un alt tratat 7n rus+ 6e
aceia3i te$+ intitulat 0isuta lui Petru i Pavel desre #reul -u#*
0')
Jnv+;+turile lui !eo:an
des6re Husti@care din acest 6a$?et sluHesc ca 3i o oca2ie 6entru ca o6onen;ii s+ vorbeasc+
425
Acade$ia rus+ de Ltiin;e a :ost 7nte$eiat+ 7n San9 Petersburg la scurt ti$6 du6+ $oartea lui Petru 7n
()'K. A :ost un 6roiect $odel al c+l+toriei sale 7n <uro6a 7n ()() cGnd a discutat 6roiectul cu @loso:ul
Leibni2 3i a :ost :+cut un $e$bru onori@c al Acade$iei Arance2e de Ltiin;e. Acade$ia rus+ a :ost stabilit+
de ger$ani 3i :a6tul c+ au :ost $e$brii 6entru tot secolul al o6tGstre2ecelea a re6re2entat dou+ Hu$+t+;i de
str+ini.
426
Marele ie2uit s6aniol Arancisc Suare2 D(K0*-(,()E a scris des6re @loso@e 3i teologie 7n tonalitatea
to$ist+% cGt 3i des6re dre6t 3i 6olitic+. Suare2 a :ost un autor 6roli@c Dedi;ia Paris (*K, a lucr+rilor sale
colectate aco6ere '* de volu$eE 3i 6ute$ $en;iona aici tratatul @loso@c 6rinci6al% 0isuatationes
meta.7sicae) care a trecut 6rin (* edi;ii din secolul al 3a6tes6re2ecelea 3i a :ost larg :olosit de
universit+;ile 6rotestante ro$ano catolice.
427
Rasira Pavla i Petra o i#e neadobosomiom) scrsi 7n ()('% dar 6ublicat nu$ai 7n ())0 ca o 6arte din
lucr+rile colectate ale lui !eo:an. PNota autoruluiQ.
110
des6re B6uncte contrare isericii%C 7n stric+ciunea sa introdus+ de Botrava calvinis$uluiC
3i 7n introducerea sa la subtilit+;ile Re:or$ei 7n lu$ea rus+. Ast:el de re6ro3uri 3i
sus6iciuni au :ost de6lin Husti@cate. !eo:an a 7nce6ut dintr-o 6re$is+ strict antro6ologic+
6rin care 3i-a eI6licat tendin;ele lui ca 3i tGn+r 6entru a scoate din discu;ie orice activitate
u$an+ din 6rocesul $Gntuirii. Prin ur$are% el a li$itat se$ni@ca;ia re?ec;iei teologice.
O$ul a :ost :rGnt 3i desco6erind ca 3i c+2Gnd 7n 6+catM el a :ost 7nte$ni;at 3i cu6rins de
6+cat. =oin;a a :ost 7ncarcerat+ 3i li6sit+ de t+rie. !eo:an a 7n;eles BHusti@careaC ca 3i un
conce6t Huridic X -usati>catio forensis* Jndre6t+;irea este ac;iunea harului lui #u$ne2eu
6rin care 6+c+tosul care se 6oc+ie3te 3i care crede 7n Hristos este liber acce6tat de el 3i
declarat dre6t. P+catele lui nu 7i sunt atribuite lui% ci se a6lic+ dre6tatea lui Hristos
DBgratis Hustu$ haber et declarat non i$6utatis ei 6eccatis eHus% i$6utata vero i6si Hustitia
ChristiCE.
0'*
!eo:an accentuia2+ c+ $Gntuirea Beste reali2at+C 6rin credin;+ 3i c+ ac;iunile
u$ane nu au nici o 6utere de a 7$6linii $Gntuirea.
Nu este nevoie s+ ne angaH+$ 7ntr-o anali2+ detaliat+ a siste$ului lui !eo:an. Un
7n;eles general 6entru duhul lui l+untric este $ult $ai i$6ortant. Cu 6rivire la aceasta nu
eIist+ nici o de2batere sau e2itare des6re o conclu2ie 6otrivit+N B!eo:an a :ost un
6rotestantC DA. =. Karta3evE.
0'.
La :el au s6us 3i conte$6oranii lui. !eo@lact Loatinschi
0/&
3i
7n s6ecial Mar9tell Rodi3evschi
0/(
care a 3i scris des6re acest subiect.
0/'
A$bii au su:erit
crud din cau2a 7ndr+2nelii lor. Un o$ 7nde$Gnatic 3i inteligent% !eo:an 3tia cu$ s+ 6are2e
atacurile teologice. Stiloul lui a schi$bat i$6erce6tibil orice eI6resie a ne7n;elegerii 7ntr-o
denun;are 6olitic+ 3i el nu a e2itat s+ trans:ere dis6utele teologice cur;ii Cancelariei
Secrete.
Cea $ai 6uternic+ ar$+ a a6+r+rii de sine X 3i cea $ai de 7ncredere X a :ost
6o$enirea tuturor 7ntreb+rilor a6robate de Petru 3i 7$6+rt+3ite de o6inia lui !eo:an.
Ast:el% 6ersoana $onarhului a intrat sub atac 7n ti$6 ce o6onen;ii lui !eo:an s-au g+sit a @
vinova;i de a 7i o:ensa $aiestatea saN un subiect de investiga;ie 3i o revi2uire a Cancelariei
Secrete 3i nu o 6roble$+ de discu;ii teologice neserioase.
BPetru cel Mare% un $onarh cu ni$ic $ai 7n;ele6t 3i $ai 6uternic% nu a recunoscut
nici o ere2ie 7n 6redicile sale.C O ast:el de re:erin;+ la Petru nu a :ost o si$6l+ eva2iune%
c+ci 7n realitate Petru a :ost de acord cu !eo:an 7n $ai $ulte 6uncte de vedere. Lu6ta cu
Bsu6ersti;ia%C 7nce6ut+ de Petru% a :ost 6rocla$at+ deschis 7n Rnduial* !eo:an a scris
428
#octrina tradi;ional+ ortodoI+ a $Gntuirii st+ se6arat :a;+ de argu$entul Re:or$ei al credin;ei 3i a
:a6telor% 6resu6us aici de !eo:an. P+rin;ii ortodoc3i au v+2ut $Gntuirea 7$6linit+ 7n colaborare cu harul
du$ne2eiesc 3i libera voin;+ a o$ului% doctrina de siner#ie*
429
Anton =. Karta3ev D(*K)-(.,&E a :ost un distins rus 3i un istoric bisericesc e$igrant 3i unul dintre
7nte$eietorii Acade$iei S:Gntul Serghei din Paris. Princi6ala sa lucrare este 2c.erc.i o istorii russ"oi
erc.vi DParis% (.K.E.
430
!eo@lact Lo6atinschi% un absolvent al Acade$iei din Kiev% a :ost adus 7n Moscova 7n ()&0 6entru a 6reda
@loso@a la Acade$ia din Moscova. Mai tGr2iu a devenit 6ro:esor de teologie 3i rector D()&, 6Gn+ 7n ()''E. Jn
ciuda divergen;elor sale cu !eo:an Dla :el ca Iavorschi% el s-a o6us hirtonirii lui !eo:an 7n ()(*E Lo6atinschi a
r+$as :avorabil ;arului 3i 7n ()'' a :ost nu$it arhi$ndrit al M+n+stirii Chudov 3i un $e$bru al Sinodului 3i
7n anul ur$+tor e6isco6 de !ver. #u6+ $oartea lui Petru el a devenit o @gur+ do$inant+ 7n Sinod% 6Gn+ cGnd
a :ost arestat 3i 7nchis 7n ti$6ul J$6+r+tesei Ana. Li6sit de sus;inerea <lisabetei D()0(E% !eo@lact a $urit un
an $ai tG2iu. #es6re dis6uta lui cu !eo:an a se vedea I. Christovici% Teofan Pro"oovici i 'eo>la"t
$oatinsc.i DSt. Petersburg% (*,(E.
431
Mar9ell RodF3vschi a 6redat la Acade$ia din Kiev 7n ti$6ul 3ederii lui !eo:an 3i sub in?uen;a lui Aeo:an i
s-a o:erit 6o2i;ia ca 3i arhi$andrit al M+ns+tirii Iurev. Mar9tell a :ost un o6onent 7n?+c+rat al re:or$elor lui
Petru 3i du6+ $oartea ;arului a deschis un tac viguros asu6ra autorului acestor re:or$e% 6rinci6alul s+u
6rieten @ind !eo:an. Mar9tell% de :a6t% a $ers atGt de de6arte 7ncGt a scris o biogra@e a lui !eo:an sub titlul
de &iaa +r.imandritului de %ov#orod) ereticul Teofan Procoovici. PetrecGndu-3i $ai to;i anii 7ntre ()'K 3i
()0& 7n 7nchisoare sau eIil din cau2a vi2iunilor lui radicale% el a :ost restaurat la 6o2i;ia sa la M+n+stirea
Iurev nu$ai du6+ ce <lisabeta a urcat 6e tron 3i la scurt ti$6 du6+ $oartea sa% 7n ()0' a :ost :+cut e6isco6.
432
Re$arcile lui !eo@lct sunt continuate 7n lucrarea lui 0esre -u#ul cel bun al 0omnului P2b i#e
Gododnem bla#omQ. PNota autoruluiQ.
111
7ntotdeuna cu o verv+ deosebit+ 7$6otriva Bsu6ersti;iei.C Jn aceast+ 6rivin;+ este
deosebit+ tragico$edia &ladimir) Prin i Conductor al mnturilor slavono<ruseti)
adus de 0u.ul !fnt de la 1ntunericul necredinei la lumina Evan#.eliilor*
0//
Piesa este o
satir+ r+uvoitoare cu 6rivire la 6reo;ii B6+gGniC Pz.re7Q 3i la Bsu6ersti;iileC lor. Abund+
re:erin;e trans6arente la via;a conte$6oran+. !eo:an a urGt deschis clericii% 7n s6ecial
clericii ru3i% :a;+ de care s-a si$;it un str+in 3i o entitate se6arat+. <l a :ost un o$ ti6ic
Bilu$inis$ului%C care nu 3i-a ascuns re6ugnarea :a;+ de ritual% $iracole% ascetis$ 3i chiar
ierarhie. <l a lu6tat 7$6otriva unor de2ilu2ii ca BacesteaC cu tenacitatea unui ra;ionalist
arogant. Jn orice ca2% de3i nu era sincer 7n lu6ta sa% cel 6u;in era deschis. BUr+sc din tot
su?etul $itrele% sce6trele% sutanele% candelabrele% c+delni;ele 3i alte ast:el de $o:turi.C
Adev+rat% el a :+cut aceast+ re$arc+ 7ntr-o scrisoare inti$+ c+tre un 6rieten. Jn acel
$o$ent eIista $ult+ su6ersti;ie 7n obiceiurile 3i via;a rus+. !eo:an 3i Petru au dorit s+ se
r+2boiasc+ nu nu$ai 7n nu$ele credin;ei% ci 3i in nu$ele bunului si$; 3i a Bbun+st+rii
generale.C
Mai 7nainte de do$nia lui <lisabeta%
0/0
autoritatea guvernului 3i chiar legea statului
a eItins o anu$it+ 6rotec;ie s6ecial+ 6re:eren;ial+ :a;+ de 6rotestantis$. 4uvernul lui
Petru% nu nu$ai din considera;ii ale utilit+;ii statului 3i a totalit+;ii% era gata de $ai $ulte
ori s+ indenti@ce interesele 6rotestan;ilor cu 6ro6rile sale interese% 6roducGnd i$6resia c+
OrtodoIia este un 6rotestantis$ s6ecial% $oderat 3i ritualistic 3i c+ OrtodoIia 3i
6rotestantis$ul sunt egal reconciliate DB:aci$ille legiti$e Yue uniturC% du6+ cu$ a scris
6rietenul acade$icianul de la San9 Petersburg% 7n celebra sa carte Ecclesia #raeca
lut.eranisans) PLZbec9% ()'/QE.
0/K
Caterina II a $en;inut c+ nu eIist+ B6ractic nici o
di:eren;+C 7ntre ortodoIie 3i luteranis$N Ble culte eItRrieure est tr`s diWerent% $ais
l\<glise s\F voit rRduite 6ar ra66ort a la brutalitR du 6eu6le.C Jn ti$6ul do$niei Anei%
0/,
sub iron%
0/)
statul a creat o 6oli;+ dur+ :a;+ de iseric+.
433
&ladimir) !lavnorossi"i". stran "niaz: i ovelitel) ot neveriia tom7 v svet evan#.elsc.i
rivedenn70u".vom !viat7m* O edi;ie a unor c+rturari recen;i a lui &ladimir este o:erit+ de I. P. <re$in% ed.%
Teofan Pro"oovici( !oc.ineniia DMoscova-Leningrad% (.,(E% 66. (0.-'&,.
434
Aiica $ai tGn+r+ a lui Petru cel Mare% <lisabeta D()&.-(),'E a trecut 6e tronul rus 7n ()/& din cau2a
na3terii sale ilegiti$e Dea a :ost n+scut+ $ai 7nainte ca Petru s+ se c+s+toreasc+ cu $a$a sa% Caterina IE. <a
era 6o6ular+ 7n $ulte cercuri% cel $ai $ult 7n ar$at+ 3i du6+ $oartea Anei Ivanovei Da se vedea nota /(E o
cu6+ de 6alat 7$6otriva succesorului Anei% co6ilul Ivan =I% a 6us-o 7n cele din ur$+ 6e <lisabeta 6e tron 7n
()0(. #o$nia ei a $+rturisit o 7n?orire a :or$elor culturale vestice 7n Rusia Do6er+% balet% teatru etcE%
stabilirea 6ri$ei universit+;i ruse3ti 3i o 7nlocuire general+ a in?uen;elor ger$ane 6rotestante la curtea
:rance2ilor. #estul de 6ios 7n ascultarea cere$oniilor isericii% ea a 6us ca6+t B6ersecu;ieiC do$niei Anei.
435
Sohann Peter Kol D$ort 7n ())*E care ;inea un scaun la oratoriu 3i de istoria isericii la Acade$ia de
Ltiin;e% unde a :ost invitat 7n ()'K 6e ba2a c+r;ilor citate aici. <l a 6+r+sit Rusia o vre$e 7n ()')% du6+ cu$
s6une un coleg de la Acade$ie @indc+ era 6uternic 7ndr+gostit de Marea Prin;es+ <lisebata Petrovna% 7n
ti$6 ce su6raveghea gi$na2iul Acade$iei 3i a scris cGteva ra6oarte 6entru Acade$ieN 0e manuscritis
bibliot.ecae mos9uentis) 0e ori#ine lin#uae russicae 3i 0e l,ico slavonico con>ciendo*
436
Ana a :ost @ica v+rului Ivan% care era 3i el ;ar 6Gn+ la $oartea sa din (,.,. Jn ()(& Petru s-a c+s+torit cu
ducele de Courland Dun $ic stat vasal 6olone2 din Marea altic+E 3i chiar dac+ so;ia sa a $urit la 7ntoarcere
din c+l+torie Petru a :ost din 6unct de vedere 6olitic gr+bit s+ 73i :ac+ ne6oata suveran+ a acestei arii
strategice. Ana a tr+it 7n Courland% de2onorat+% singur+ 3i 6lictisit+% 6Gn+ cGnd o cri2+ a succesiunii 7n tronul
rus din ()/& i-a adus 6e $arii de$nitari ai Rusiei 7n Courland 6entru a 7i o:erii tronul% cu condi;ia ca ea s+
acce6te anu$ite li$ita;ii ale 6uterilor ei. <a a :ost de acord% a :ost 7ncoronat+ 7$6+r+teas+% a renun;at la
toate li$ita;iile 6uterilor ei 3i a 7nce6ut s+ conduc+ autocrat. #in cau2a trecutului ei 3i a cli$atului 7n care a
aHuns la 6utere Ana a :ost 6er$anet sus6icioas+ de intrigile 7$6otriva ei 3i a guvernului 6e care 7l re6re2enta
care a devenit curGnd un Bstat 6oli;ie.C Punctul de vedere tradi;ional al do$niei ei este Bo e6oc+
7ntunecoas+C din istoria Rusiei 6e cGnd s:+tuitorii ger$ani conduceau guvernul. Acest 6unct de vedere a :ost
substan;ial alterat de istoricii recen;i% dar 7n orice ca2% 7n acest $o$ent iserica din aceast+ 6erioad+ a avut
de 6urtat un Hug greu 3i adesea crud.
437
<rns Sohann iron D(,.&-()''E a :ost un Courlander care a sluHit la curtea Anei 6e cGnd era duces+ acolo
3i a venit la Moscova ca 3i iubitul ei 6e cGnd a devenit 7$6+r+teas+. <l este v+2ut ca 3i conduc+torul real al
Rusiei din ti$6ul do$niei ei Dde aici ter$enul de Bironovc.ina care descrie aceast+ 6erioad+E% dar istoricii
112
<i au atacat evlavia 3i credin;a noastr+ ortodoI+% dar 7ntr-un ast:el de :el c+ un ast:el
de 6reteIt ei 6+reau 7nr+d+cina;i 7ntr-o su6ersti;ie :a;+ de cre3tinis$. Mul;i clerici 3i chiar
un $are nu$+r de $onahi educa;i au :ost de6u3i% tortura;i 3i eIter$ina;i sub aceast+
6reten;ie_ #e ceO Nu se aude nici un r+s6uns cu eIce6;ia aceluia c+ este o 6ersoan+
su6ersti;ioas+% un bigot% un i6ocrit% o 6ersoan+ care nu este bun+ la ni$ic. Aceste lucruri
n-au :ost :+cute cu viclenie 3i cu sco6% 6entru ca s+ eItir6e2e 6reo;ia ortodoI+ 3i s+ o
7nlocuiasc+ cu o nou+ li6s+ de 6reo;ie Pbezoovc.inaQ.
A3a este 6redicatorul elisabetan A$bro2ie Iu3chevici
0/*
7n colec;ia sa din ti$6ul
do$niei Anei. Petru a devenit ne$ul;u$it de Lte:an Ivorschi 6entru c+ a ridicat subiectul
lui !veritinov
0/.
3i 6entru a@r$a;ia lui critic+ des6re 6unctele de di:eren;+ 7ntre ortodoIie
3i luteranis$. Piatra credinei PMa$en verFQ
00&
a :ost 6ersecutat+ 3i su6ri$at+ toc$ai
@indc+ con;inea o in:or$a;ie 6ole$ic+ cu 6rivire la Re:or$+. Pentru acest $otiv% chiar 3i
acei ortodoc3i care nu aveau si$6tie sau entu2ias$ 6entru latinsi$ul lui Iavorschi i-au
6re;uit $unca. Po3ocov a :ost un ast:el de ortodoI.
Cartea Piatra credinei co$6us+ de Prea S@n;ia Sa Mitro6olitul de Ria2an Lte:an
Iavorschi de binecuvGntat+ 6o$enire ar trebui 6ublicat+ cu sco6ul de a a@r$a credin;a 3i
de a o 6+stra :a;+ de luterani% calvini 3i al;i iconocla3ti. Cinci sau 3ase co6ii ale ei ar trebui
tri$ise la @ecare 3coal+% 6entru ca cei care as6irau la 6reo;ie s+ 6oat+ 6ri$ii aceast+
iatr a 6o$enirii cu sco6ul de a 6utea tri$ite ni3te re6lici la orice 7ntrebare.
Po3cov a :ost 6uternic 7ngriHorat 3i con:u2 de acest 6ericol Biconoclast%C al unei
teoreti2+ri luterane li6site de sensC 3i de B7n;ele6ciunea 6uturoas+C a luteranis$ului. <l a
sus;inut entu2iast re:or$ele lui Petru% dar nu a cre2ut c+ era necesar sau 6osibil s+
res6ing+ 6ro6ria sa religie str+$o3easc+ de dragul unei ast:el de renov+ri sau 6entru
Bbun+starea general+C sau de a o 7nlocui cu ceva nou conce6ut 3i su6er@cial. Indi:erent
cGt de viguros a criticat !eo:an% Petru 3i Posacov ignoran;a religioas+ 3i su6ersti;ia
oa$enilor% chiar 3i a clericilor% la :el ca 3i nedre6tatea 3i s+r+cia do$inante. <l a insistat
6e introducerea general+ a 3colilorM a cerut Babilitatea de a citiC P#ramatisc.es"oe
razumenieQ 6entru cei care c+utau s+ devin+ diaconi 3i i-a invitat 6e cei care voiau s+
dobGndeasc+ o via;+ $onahal+ ca s+ studie2e 3i Bs+ devin+ abili 7n dis6ute.C Idealul lui
Poso3cov a r+$as Bvia;a religioas+C 3i nu cea laic+ sau secular+. Ast:el% 7n ciuda
latinis$elor lui Lte:an Ivaroschi% Poso3cov a si$;it o a6ro6iere 3i o 7ncredere 7n el. Mai
6resus de orice% Lte:an i-a o:erit ni3te $ateriale de succes.
$oderni di:er+ cu 6rivire la conteItul serios al acestei in?uen;e. Jn ()/) el a :ost :+cut duce de Courtland 3i
la $oartea Anei a :ost 6us sub arest de rivalii s+i 3i eIilat. Caterina II a restaurat-o la ducat 7n (),/% unde 3i-
a tr+it restul 2ilelor 7ntr-o obscuritate lini3tit+.
438
A$bro2ie Iu3chevici D(,.&-()0KE a :ost binecunoscut% un 6redicator de ;inut+ 7nalt+ 3i din ()0& 6Gn+ la
$oarte arhie6isco6 de Novgorod. Ironic% el a venit la 6utere 7n ti$6ul do$niei Anei 3i a :ost un o6onent
6olitic al <lisabetei% dar cGnd aceasta a devenit 7$6+r+teas+ el s-a 6oc+it de 6rostiile lui. Ca Arhie6isco6 de
Novgorod el a v+2ut 3coala $itro6olitului Iov 3i a de2voltat-o 7n 6ri$ul se$ninar al lui la Novgorod.
439
#$itrii <vdochi$ovici !verti$ov a :ost un doctror 3i un o$ de 3tiin;+ care avea $ul;i 6rieteni 7n subirbile
ger$ane% unde a devenit :a$iliar cu lucr+rile lui Luther. !recutul lui 3tiin;i@c 3i in?uen;ele lui 6rotestante l-a
dus la negarea $o3telor% $inunilor 3i a cinstirii icoanelor 3i s+ sus;in+ c+ iblia este singura surs+ de
autoritate religioas+. A :ost s+ renun;e 3i eventual s-a 7ntors la vechea ortodoIie% dar 6rocesul a ;inut cG;iva
ani 3i a creat rivalit+;i 3i ani$o2it+;i la cel $ai 7nalt nivel 7ntre guvernul lui Petru. La 6roces un student de la
Acade$ia din Moscova l-a acu2at de 6rotestantis$ 3i c+ este liber cuget+tor 7n ()(/% !veritinov a :ost
denun;at ca @ind sursa acestor ere2ii. MergGnd 7n San9 Petersburg s-a 6us sub griHa senatului Dca 3i organ
eIecutiv al lui Petru% nu ca 3i o cor6 legislativE% care l-a g+sit ortodoI 3i l-a :or;at 6e Ivorschi s+ @e de acord.
Iavorschi a a6elat direct la Petru% care de3i ne7ncre2+tor 7n si$6atia sa :a;+ de ideile lui !vertinov% nu 6utea
tolera ru6tura de autoritate con;inut+ 7n el 3i 7n cel din ur$+ !veritinov a :ost conda$nat 7n ()(,. Aceast+
a:acere l-a l+sat 6e Petru ne$ul;u$it :a;+ de Iavorschi @indc+ a a6elat la ca6tele lor 3i l-a l+sat 6e Iavorschi
dis6erat de 6osibilitatea de a :unc;iona cu alte autorit+;i.
440
Cartea lui Iavorschi Piatra credinei a :ost scris+ 6robabil 7nc+ din ()(/.
113
Jn acest :el de circu$stan;ele s-a des:+3urat Lte:an% scriind teologie 6e ba2a lui
ellar$ine% 7n acela3i :el a :ost ca6abil s+ a6ere iserica Rus+ de introducerea Re:or$ei.
Aceste circu$stan;e au devenit atGt de co$6leIe ast:el c+ soarta teologiei ruse3ti din
secolul al o6tGstre2ecelea a :ost re2olvat+ 7ntr-o de2batere eItins+ 7ntre ei#onii
scolaticis$ului ro$ano-catolic al 6ost-re:or$i3tii scolasticis$ul 6rostestant. !eo:an a ie3it
victorios din controvers+M dar nu a :+cut aceasta i$ediat. #in cau2a unei iner;ii istorice%
tradi;ia ro$ano-catolic+ de $ai 7nainte a 6ersistat 6Gn+ la $iHlocul secolului% chiar 3i 7n
noile create 3coli. Noile idei au cG3tigat 6revalen;+ cu greu. !eo:an a cucerit ca un
c+rturarM a :ost o victorie 6entru teologia 6rotestant+ scolastic+.
IV
#colile ecclesiale din secolul al opt.stre*ecelea
Jn sec;iunea Re#ulamentelor intitulat+ B7nv+;+tori 3i studen;i 7n institu;iile teologiceC
!eo:an sublinea2+ un 6rogra$ coerent 3i ra;ional al educa;iei noilor 3coli. BCGnd nu eIist+
lu$ina 7nv+;+turii nu 6oate eIista nici o rGnduial+ 7n iseric+M de2ordinea 3i su6ersti;iile
vrednice de ridiculari2are sunt de neevitat ca 3i disensiuni 3i ere2ii li6site de sens.C
Acade$ia de la Kiev a r+$as $odelul lui !eo:an. <l a 6ro6us stabilirea $odelului
BAcade$ieiC 6entru $area Rusie. O ast:el de 3coal+ era uni:or$+ 3i general+% durGnd
cG;iva ani 3i avGnd $ai $ulte clase. !oate clasele 6rogresau 7$6reun+. Lcoala ;intea la o
educa;ie general+ 7n @loso@e 3i teologie :or$Gnd 6iatra din ca6ul unghiului. Jn leg+tur+ cu
acade$ia s-a deschis un se$inar 3i ea a :ost o 3coal+ ba2at+ 6e Bnivelul $onahal.C #u6+
esti$+rile lui !eo:an% aceasta a $arcat 6unctul de 6lecare. Jnc+ odat+ el se ba2ea2+ 6e
eIe$6lul sau eI6erien;a vestic+ Daceste lucruri au devenit subiectul re?ec;iei 7n ;+rile
str+ineE. <l a avut 7n $inte colegiul S:Gntul Atanasie din Ro$a unde a studiat.% via;a
se$inarului a :ost i2olat+ cu cel $ai $are e:ort 6osibil 6entru a o :ace s+ @e se6arat+ de
restul isericii DBnu 7ntr-un ora3 ci a:ar+CE dincolo de in?uen;a 6+rin;ilor 3i a tradi;iei.
Nu$ai 7n acest :el se 6utea cre3te 3i educa o nou+ ras+ de oa$eni. BO ast:el de via;+ a
tinerilor 6+rea su6+r+toare 3i si$ilar+ 7nchisorii. #ar 6entru 6ersoana care devine
obi3nuit+ cu o ast:el de via;+% chiar 3i un an% ar @ $ai 6l+cut+M du6+ cu$ 3ti$ din
eI6erien;a noastr+ 3i a altora.C
!eo:an a 7ncercat i$ediat s+ stabileasc+ un ast:el de se$inar 3i 7n ()'( a deschis o
3coal+ la casa sa din Kar6ova. Lcoala era nu$ai 6entru clasele 6ri$are. Str+inii% inclusiv
acade$icianul 4ottlieb aFer
00(
3i Sellius
00'
au 6redat aici. Lcoala a :ost abolit+ 3i !eo:an a
$urit. Acade$ia din [aiconos6aschi din M+n+stirea [aiconos6aschi din Moscova a devenit
6rinci6ala 3coal+ din Marea Rusie. Prin ()&& sau ()&(% a :ost recunoscut+ deHa du6+
$odelul 9ievian ca 3i o 3coal+ latin+ sub 6rotec;ia lui Lte:an Iavorschi. Patriarhul #ositei
441
Istoricul 3i @lologistul 4ottlieb Siegrid aFer D(,.0-()/*E a :ost educat la Universitatea din K^nigsberg 3i
a de;inut scaunul de antichit+;i 3i li$bii orientale la Acade$ia de Ltiin;e 7n San9 Petersburg. Jn Rusia el a
reali2at ni3te lucr+ri deosebite 7n do$eniul geogra@ei 3i al istoriei% a co$6ilat un dic;ionar chine2esc 3i a
scris o istorie a Rusiei. <l nu a 7nv+;at niciodat+ s+ citeasc+ rus+ 3i istoria sa se ba2a 6e surse bi2natine 3i
scandinave 7n traduceri ruse3ti 3i ast:el a aHutat la stabilirea Bteoriei nor$aisteC 7n istoriogra@a rus+% ca 3i
cu$ tot cea ce ar @ de interes 6olitic 3i cultural 7n Rusia antic+ 6rovenea de la co$ercian;ii varangieni care
3i-au stabilit conducerea asu6ra triburilor slave 6ri$are.
442
Ada$ ur9hard Sellius D$ort 7n ()0,E% un dane% a :ost student al lui uddeus la Sena. <l a venit 7n Rusia 7n
()'' 3i a 6redat latina la 3coala lui !eo:an 3i $ai a6oi a sluHit ca 3i 6ro:esor 7n Moscova% 7n San9 Petersburg
la Acade$ia de Ltiin;e 3i la Se$inarul AleIander Nevschi. Jn ()00 s-a convertit la ortodoIie 3i a devenit
$onah 7$6reun+ cu Nicodi$. A :ost cunoscut restului genera;ilor de ru3i din cau2a lucr+rilor lui istorice 3i
bibliogra@ce% cel $ai $ult% !c.ediasma litterarium de scritoribus) 9ui .istoriam olitico ecclesiasticam
Rossiae illustratunt DRavel% ()/,M traduc+tor rus din Moscova% (*(KE% Istorisc.oe zeralo rossisc.i".
#osudarei D6ublicat 7n latin+% cu traducere rus+ din Moscova% ())/E 3i 0e rossorum .ierarc.ia) care nu a :ost
niciodat+ 6ublicat+ dar a :ost :olosit+ de al;i istorici ru3i.
114
al Ierusali$ului
00/
l-a $ustrat @indc+ a introdus B6redarea latin+C. Jntre ti$6% ie2ui;ii din
Moscova% care 3i-au 7nte$eiat 6ro6ria 3coal+ 6entru @i aristocra;ilor $oscovi;i% au
co$entat destul de :avorabil cu 6rivire la ea. Studen;ii din a$bele 3coli au $en;inut rela;ii
6rietene3ti 3i au reali2at conversa;ii c+rtur+re3ti unite. Se 6are c+ 6entru o vre$e Lte:an a
avut bune rela;ii cu ie2ui;ii.
!o;i 7nv+;+torii de la Acade$ie au venit din Kiev 3i 7ntre ei se a?a 3i !eo@lact
Lo6atinschi care ar $erita o aten;ie s6ecial+. Mai tGr2iu% 7n ti$6ul do$niei Anei% a devenit
Arhie6isco6 de !ver 3i a avut $ult de su:erit din cau2a acestui o$ viclean. A su:erit din
cau2a lui !eo:an% 6e care l-a acu2at 3i atacat de 6rotestantis$. !eo@lact avea cuno3tin;e
largi 3i un duh r+2vr+tit% dar era un teolog scolastic ti6ic. Con:erin;ele lui 7i ur$au lui
!o$a de AYuino. <l a su6ravegheat 6ublicarea Pietrei credinei a lui Iavorschi.
000

La nivel general% 3colile din acea 6erioad+ din Marea Rusie au :ost create 3i deschise
nu$ai de ierarhii din Ucraina. DA eIistat o vre$e cGnd nu$ai ucrainienii 6uteai devenii
e6isco6i 3i arhi$andri;iE. <i au 7nte$eiat 3coli latine 7n tot locul du6+ $odelul celor 7n
care au studiat ei. #e obicei ace3ti ierarhi au adus 7nv+;+tori Duneori chiar BeItrac;ii
6olone2eCE din Kiev 3i i-au che$at a:ar+. S-a $ai 7ntG$6lat c+ 6Gn+ 3i studen;ii au :osta
adu3i din Ucraina. O ast:el de e$igra;ie de ucrainieni a :ost 6rivit+ 7n Rusia ca 3i o inva2ie
str+in+. Jn sensul cel $ai direct 3i $ai literar% re:or$a lui a 7nse$nat Bucraini2areaC din
istoria acestor 3coli ecclesiastice. Noua $are 3coal+ ruseasc+ a :ost dublu str+in+
studen;ilor eiN a :ost o 3coal+ de Beduca;ie latin+C 3i de 7nv+;+tori Bchercasiani.C
[na$enschi :ace acest 6unct re$arcabil 7n cartea sa des6re 3colile ecclesiale ale secolului
al o6tGstre2ecelea.
Studen;ilor acestor 7nv+;+tori li se 6+rea c+ str+inii au c+l+torit de la un teritoriu
7nde6+rtat% du6+ cu$ 6+rea Ucraina acelor vre$uri. Ucraina 73i avea 6ro6riile obiceiuri%
conce6;ii 3i chiar educa;ie% cu6lat cu un cuvGnt care era 6u;in 7n;eles 3i str+in $arii urechi
ruse3ti. <i nu nu$ai c+ nu au voit s+ se ada6te2e la tinere;ea 6e care au voit s+ o educe
sau din ;ara 7n care au locuit% dar ei i-au considerat 6e ru3i ca barbari. !ot ceea ce
a6ar;inea de Ucraina a devenit obiectul cen2urii 3i al voio3iei. <i au devenit obiectul
cen2urii 3i al voio3iei.
<Iist+ o eviden;+ direct+ c+ $ul;i din ace3ti e$igran;i au r+$as neobi3nui;i cu
dialectul rusesc 3i au vorbit constant ucrainean+. Aceast+ situa;ie a alterat nu$ai 7n
ti$6ul do$niei Caterinei II. Jn acel $o$ent cGteva genera;ii de indigeni $ari% dar nu a
7ncetat de a @ o colonie.
A+r+ eIagerare 6ute$ s6une c+ Bcultura care a tr+it 3i a crescut 7n Rusia din 2ilele
lui Petru 7nainte a :ost continuitatea organic+ 3i direct+ nu a tradi;iei $oscovite ci al
culturii 9ieviene sau ucrainieneC DPrin;ul N. S. !rube;9oiE.
00K
Mai trebuie :+cut+ o
re2ervareN o ast:el de cultur+ a :ost $ult 6rea arti@cial+ 3i introdus+ cu :or;a @ind descris+
ca o Bcontinuare organic+.C
O con:u2ie considerabil+ 3i o li6s+ de organi2are a 7nso;it construc;ia noilor 3coli. Pe
6ri$ 6lan 3coala era o Bclas+C obligatorie 6entru Bclerici.C Co6ii clericilor au :ost recruta;i
cu :or;a% ca solda;ii% cu a$enin;area cu 7nchisoarea% au :ost inclu3i 7n ara$t+ 3i la 6ede6se
:+r+ $il+. Jn Ucraina% din contr+% 3colile au avut un caracter de $ai $ulte clase. Clerul din
Ucraina nu a devenit segregat 7ntr-o clas+ distinct+ decGt nu$ai 7n do$nia Caterinei. Jn
443
Patriarhul #ositei 3i-a eI6ri$at 7ngriHorarea asu6ra in?uen;elor latine din Rusia cu $ai $ulte oca2ii. #e3i
el i-a tri$is 6e :ra;ii Li9hud la Moscova ca s+ deschis+ aici o Acade$ie% el i-a denun;at atunci cGnd au
introdus latina 7n curiculu$. Mai tGr2iu el a 6rotestat 7n :a;a hirotonirii lui Iavorschi 6entru scaunul din
Ria2an 3i l-a averti2at 6e Petru s+ nu aduc+ ucrainieni 7n scaunele ruse3ti. #es6re acest ierarh redutabil a
vedea ca6itolul II% nota '&&.
444
!cienia sacra D()&0-()(&E care eIist+ 7ntr-un $anuscrisM c:. Iaisc.i% Koro9ovschi PNota aut6ruluiQ.
445
Nicoale Sergheevich !rube;9oi D(*.&-(./*E a :ost un rus binecunoscut 3i un istoric e$igrant al literaturii
slave 3i un c+rturar lincvist general. Princi6ala sa lucrare este GrundzH#e der P.onolo#ie D=ienna% (./.E.
115
ad+ugare la Acade$ia din Kiev% colegiul Khra9ovia o:er+ un eIe$6lu caracteristic.
Jnte$eiat ca un se$inar 7n ()'' de <6i:anie !i9horschi
00,
3i cu $are aHutor $aterial de la
:a$ilia 4oli;Gn% 3coala a :ost reorgan2at+ 7n ()',. Uneori a :ost nu$it+ acade$ia
tihonarian+. Clasa de teologie a :ost inaugurat+ 7nc+ din ()/0.
Jn orice ca2% ierarhia era obligat+ s+ stabileasc+ noi 3coli 3i s+ :ac+ aceasta 6e
cheltuiala unei $+n+stiri sau a unei biserici locale. Aceste 3coli au :ost 7nte$eiate din
considera;ii 6ro:esionale Bcu n+deHdea 6reo;iei%C 6entru crea;ia 3i educa;ia unui noi ti6 de
clerici. Curicu$ul lor o:erit 6entru educa;ia general+ cu teologia se studia nu$ai 7n
ulti$ul an. Pu;ini au de6+3it curicu$ul lung 3i di@cil 6entru a aHunge la clasa lor.
MaHoritatea au 6+s+rit se$inariile :+r+ de nici un angaHa$ent teologic. Nu nu$ai studen;ii
au 6lecat $ai de vre$e DBdin cau2a inca6acit+;ii de a 7nv+;aC sau Bdin inca6acitatea de a
7n;elege lec;iileCE. Arecvent studen;ii $ai buni au :ost lua;i de Bco$anda$entul civilC
Psve"aia "ommandaQ cu sco6ul de a c+uta alte sluHbe sau 6ur 3i si$6lu 6entru a intra 7n
BrGndul birocra;iei.C Pe tot 6arcursul secolului al o6tGstr+2ecelea 3colile ecclesiastice au
:or$at singurul siste$ durabil 3i eItensiv.
<I6ansiunea 3i de2voltarea unor ast:el de leg+turi de 3coli 6e $ai $ulte clase 6+rea
o datorie i$6osibil+ 3i a :ost evitat+. Mai 6resus de orice% nu$+rul necesar de educatori
nu 6utea @ g+sit sau dobGndit% 7n s6ecial 6ro:esori educa;i 7n cea $ai 7nalt+ educa;ie
Dteologie 3i @loso@eE. Jn orice ca2% nu$ai 6atru din cele dou+2eci3i3ase de se$inarii s-au
deshis $ai 7nainte de ()K& 6redGnd teologie 3i 7nc+ 6atru au o:erit @loso@e. #in cau2a
li6sei de 7nv+;+tori% aceast+ situa;ie s-a 7$bun+t+;it 7ncet chiar 3i la se$inarul AleIander
Nevschi 7n San9 Petersburg.
00)
Nu$irea studen;ilor s-a dovedit di@cl+% de3i e3ecul de a
a6are a :ost tratat cu de2ertarea din ar$at+.
Un stat 6oli;ie nu trage nici o distinc;ie 7ntre studiu 3i serviciu. <duca;ia este 6rivit+
ca o :or$+ de serviciu sau datorie. Studentul Dchiar 3i cel $ai tGn+rE era 6rivit ca un
servitor care renun;a la obliga;ile lui 3i obligat s+ 7nde6lineasc+ toate datoriile care 7i
a6ar;ineau biroului lui sub a$in;area conda$n+rii cri$inale 3i nu nu$ai cu 6edea6sa.
Ast:el% nu$ai cu cea $ai $are re2isten;+ chiar 3i cei dintre $ai 6u;in ca6abili b+ie;i
D7nclusiv b+ie;i delicven;i% cru2i 3i violen;i 7ntr-un $od brutalE acu2a;i de citarea 7n
serviciul educativ cGnd aceasta se 7ntG$6la% solda;ii le 7nlocuiau educa;ia. BJn aceste sens%
se$inari3tii au devenit @ii solda;ilor bisericii Per"ovnie "antonist7Q.C Cei care nu a6+reau%
cei care dis6+reau sau cei care doreau au :ost 6rin3i 3i tri$i3i 7na6oi cu :or;a X uneori 7n
lan;uri X B6entru acest antrena$ent 3i testa;i ca 6ortreti2a;i 7n Rnduielile du.ovnicetiC.
!oate aceste $+suri au e3uat s+ deteriore2e 6e de2ertori. Su$+tate din se$inar :ugea 3i
lista clasei con;inea intrarea e6ic+N semer fu#itious*
Ast:el de 6lec+ri s+lbatice de c+tre studen;i 3i asocia;ii lor de c+tre al;ii nu a re2ultat
dintr-o calitate 7ntunecat+% lene sau obscurantis$ din 6artea clericilor. Motivul res6ingerii
educa;iei lor nu a derivat dintr-o calitate ignorant+ sau su6ersti;ioas+ a clericilor% o to6ic+
6e care Petru 3i !eo:an au res6ins-o. Motivul const+ 7n :a6tul c+ noua 3col+ rus+ era
str+in+ 3i eIotic+N o colonie nea3te6tat+ 6olone2o-latin+ a 6e teritoriul clericilor ru3i. Chiar
3i din 6artea 6unctului de vedere B6ro:esionalC o 3coal+ 6oate devenii ne:olositoare.
4Gndirea 6ractic+ nu a detectat nici un bene@ciu 7n gra$tica latin+% 7n Bar$a
$anieris$elorC dobGndit+ 7n se$inarii 3i a e3uat s+ desco6ere orice $otive de a abandona
vechile c+i :a$iliare de 6reg+tire 6entru 7ndatoririle 6astorale de a acas+ 7n schi$bul unor
446
<6i:anie !i9horschi% ca arhi$andrit din Chernigov% a :ost e6isco6 de elgorod din ()'' 6Gn+ la $oartea sa
7n ()/(. <l a 7nte$eiat 3coala de li$b+ ruseasc+ 3i a6oi aceast+ 3coal+ a :ost trans:or$at+ 7n ()'K 7ntr-un
se$inar slavono-greco latin la San9 Petersburg.
447
M+n+stirea AleIander Nevschi a :ost 7nte$eiat+ 7n ()(&. Petru a inten;ionat s+ devin+ un centru 6entru
clericii din Rusia 3i a 6oruncit ca to;i arhi$andri;ii 6entru toate $+n+stirile ruse3ti s+ locuiasc+ $ai 7ntGi
aici% unde ;arul 7i 6utea ins6ecta $ai des. Jn ()'( s-a 7nte$eiat o 3coal+ de gra$atic+ de Aeodosie Ianovschi%
a6oi aceast+ 3coal+ a :ost trans:or$at+ 7ntr-un Se$inar latino-slavo-grec din San9 Petersburg.
116
c+i ne:a$iliare 3i 7ndoielnice. A r+$as s+ se dovedeasc+ cine era cel $ai bine 6reg+tit
6entru via;a de clericN 6sal$istul care a sluHit 7n biseric+ din co6il+rie 3i a 7nv+;at s+
citeasc+ 3i s+ cGnte 3i rutina liturgic+ sau 6ractica c+rturarului latin care a 7nv+;at cGteva
in?ec;ii latine 3i cGteva cuvinte din vocabular. D[na$enschiE.
Jn 3colile latine% studen;ii au :ost ne:a$iliari cu slavicii 3i chiar cu teItele
scri6turistice :olosite 7n ti$6ul lec;iilor lor care au :ost 6re2entate 7n latin+. 4ra$atic+%
retoric+ 3i 6oetic+ care au studiat latin+. Retorica 7n rus+ a venit $ai tGr2iu. Jn $od destul
de 6e 7n;eles% :+r+ de 7ncredere 6+rin;ii 3i-au tri$is co6ii Bcre2Gnd c+ vor @ tortura;i%C 7n
ti$6 ce co6ii 6re:erau 7nchisoarea dac+ aceasta 7nse$na schi$barea dintr-un ast:el de
serviciu educa;ional. I$6resia a :ost c+ aceste noi 3coli introduse% dac+ nu alterau
credin;a cuiva 7i 7nlocuiau na;ionalitatea.
Jn ti$6ul do$niei lui Petru% Rusia nu a dobGndit Bte$eliile educa;ionaleC 6entru
cultura euro6ean+% ci nu$ai rutina vestic+. Aceast+ rutin+ a :ost introdus+ 6rin $+suri
obligatorii 3i ast:el de $+suri s-au dovedit a @ din 6unct de vedere $oral li6site de te$elii%
7n s6ecial 7n Bs+r+cia total+%C adic+% 6rin destitu;ia care a 6redo$inat 7n 3coli 7nc+ de la
7nce6utul secolului al nou+s6re2ecelea. Mitro6olitul Ailaret al Moscovei% vorbind des6re
6ro6riile 2ile la 3coal+% a re$arcat c+ co6ii clericilor Bde la clasele de Hos la cele de sus s-
au 6reg+tit 6entru serviciul isericii $ai $ult din noroc 3i 7ndurare decGt @indc+ 6osedau
orice avantaH $aterial.C Jn a doua Hu$+tate a secolului% aceast+ situa;ie s-a 7$bun+t+;it 3i a
do$inat un ton $ult $ai 6edagogic. Chiar 3i :rance2ii au devenit o 6arte din curiucu$ul.
Idealul a desco6erit cu greu re?ec;ie 7n via;+.
Stabilirea de 3coli a constituit :+r+ 7ndoial+ un 6as 6o2itiv. !otu3i% trans6lantul de
3coli latine 7n terenul rus a se$ini@cat o ru6tur+ 7n con3tiin;a isericiiN o 6au2+ care
se6ara Beduca;iaC teologic+ de eI6erien;a ecclesial+. Aisura se 6utea si$;ii atunci cGnd
cineva se ruga 7n slavon+ 3i teologhisea 7n latin+. Aceia3i Scri6tur+ care se citea 7n clas+
7ntr-un li$baH interna;ional 7n latin+ se 6utea au2ii 7n slavon+ 7n catedral+. Aceast+ ru6tur+
nes+n+toas+ din con3tiin;a isericii ar @ 6utut @ cea $ai tragic+ consecin;+ a e6ocii
6etrine. O nou+ Bcredin;+ dual+%C a :ost creat+. B#intr-o dat+ unii au $ers la ger$ani%
l+sGndu-i 7ntr-un i$6asC DHer2enE.
00*

Construc;ia cultural+ era vestic+M chiar 3i teologia era vestic+. Jn secolul al
o6tGstre2ecelea ter$enul de educa;ie dese$na de obicei Berudi;ieC c+rtur+reasc+. Aceast+
erudi;ie teologic+ a secolului al o6tGstre2ecelea a 3colilor latine a 7nce6ut s+ @e 6rivit+ D3i
nu :+r+ $otiveE ca un ele$ent str+in 3i su6er?uu 7n via;a 3i obiceiurile isericii% care nu
r+s6undea la nevoile organice. O ast:el de erudi;ie nu era neutr+. !eologia studiat+ du6+
siste$ul lui !eo:an a re2ultat 7n toate 6roble$ele @ind 6us+ 3i v+2ut+ din 6unctul de
vedere 6rotestant. !rans:or$area 6sihologic+ a 7nso;it aceast+ nou+ erudi;ieM di$ensiunea
duhovniceasc+ a :ost Bre:or$at+.C Nu a :ost cel $ai 6uternic $otiv 6entru li6sa de
credin;+ 7n indi:eren;a obstinat+ :a;+ de cultura teologic+ care nu era 7nc+ de6lin+ 7ntre
cercurile $ai largi ale congrega;iei 3i chiar 7ntre clericiO Acesta este $otivul 6entru
continuarea atitudinii :a;+ de teologie ca un a6anaH str+in 3i occidental care este
7ntotdeauna str+in estului ortodoI care a 7$6iedicat atGt de tragic D3i 7nc+ $ai continu+ s+
7$6iediceE recu6erarea con3tiin;ei religioase ruse3ti 3i eliberarea ei din 6reHudiciile
$oderne 3i antice. Aceasta este o diagno2+ istoric+% nu o a@r$a;ie.
BMul;i se$inari3ti care studia2+ li$ba latin+ 3i subiecte latine au devenit dintr-o
dat+ 6lictisi;i%C du6+ cu$ s-a re$arcat 7ntr-o cerere destul de curioas+ 6entru reinstitu;ia
rusei intitulat+ BPlGngerea @ilor co$ercian;ilor 3i a celor cu ranguri a$estecateC adresat+
448
M+n+stirea AleIander Ivanovici Nevschi a :ost 7nte$eiat+ 7n ()(&. Petru a inten;ionat s+ devin+ un ti6 de
centru de educa;ie 6entru clerul su6erior din Rusia 3i a 6orunci ca to;i arhi$andri;ii din $+ns+tirile Rusiei
s+ locuiasc+ $ai 7ntGi 7n aceast+ $+n+stire% unde 6uteau @ ins6ecta;i de ;ar. Jn ()'( o 3coal+ de gra$atic+ a
:ost 7nte$eiat+ aici de Aeodosie Inovschi% a6oi aceast+ 3coal+ a :ost trans:or$at+ 7ntr-un se$inar slavono-
greco-latin din St. Petersburg.
117
Arhie6iscou6ului de !ver% Platon Lev3in%
00.
7n ())&. O ast:el de B6lictiseal+C 3i chiar
B7ntristareC Dadic+ Hignirea $in;iiE a i2bugnit dintr-o ru6tur+ 3i o :rGngere duhovniceasc+.
Motive destul de su@cente 3i te$eiuri de necredin;+ au :ost o:erite nu nu$ai 7n ti$6ul
do$niei lui Petru% ci 3i 7n anii care au ur$at u$6lGndu-i de o $are :recven;+. <duca;ia s-a
o6us Bsu6ersiti;ieiC 3i de $ai $ulte ori credin;a 3i evalvia au :ost 7n;elese ca o dese$nare
urGcioas+. Natura acestora a :ost Be6oca ilu$inis$uluiC. Lu6ta utilitarian+ 3i
ase$+n+toare cu a:acerile 7$6otriva su6ersti;iei 7n ti$6ul do$niei lui Petru a antici6at
libera gGndire luIuriant+ 3i libertinis$ul do$niei lui Caterina.
Jn tratarea Bsu6ersti;ieiC Petru s-a dovedit $ai re2olut decGt !eo:an% c+ci el era $ai
crud. !eo:an nu a :ost un ucenic. Jn acest sens% legisla;ia 6etrin+ care organi2a $+n+stirile
3i $onahsi$ul este 6o2itiv+. Petru a considerat $onahis$ul 6ara2itic 3i lenevitor. BCGnd
cG;iva bigo;i gre3i;i au $ers s+ vi2ite2e 7$6+ra;ii greci% 73i vi2itau $ai des so;iile.C La
@nele istoriei ruse aceast+ cangren+ a devenit r+s6Gndit+ 7ntre noi.C Petru a g+sit Rusia
ne6otrivit+ cli$atic $onahis$ului. <l 6l+nuia s+ converteasc+ $+n+stirile eIistente 7n
case se $unc+% 7nte$eind case de veterani. Monahii au devenit asisten;i de s6itale 3i
$onahiile au devenit croitoare 3i 7$6letitoare% sco6 6entru care croitoarele au :ost aduse
din arbant. B<i s6uneau rug+ciuni 3i to;i se rugau. Ce 6ro@t 6oate cG3tiga societatea din
aceastaO Prohibi;ia 7$6otriva $onahilor care studiau c+r;i 3i se angaHau 7n a:aceri literare
este cGt se 6oate de caracteristic+ 3i o Bregul+C 7n acest sens a a6+rut 7n Re#ulamente*
0K&

Monahii nu ar trebui s+ scrie 7n chiliile lor 6entru nici un $otiv% :rag$ente din c+r;i
sau scrisori de s:+tuire% :+r+ 7ncuno3tin;area 6ersonal+ a su6eriorului lor 3i cu 6ede6se
cor6orale severeM nici s+ nu 6ri$easc+ scrisori decGt cu 6er$isiunea su6eriorului. Jn
con:or$itate cu rGnduielile duhovnice3ti 3i civile nu 6oate @ 6osedat+ nici o cerneal+ sau
hGrtie% cu eIce6;ia celor 6er$ise de su6erior 6entru :olos general. Acest lucru trebuie
su6ravegheat 7ntre $onahi% c+ci ni$ic nu distruge t+cerea $onahal+ decGt scrierile :rivole
3i de3earte.
Cu 6rivire la 6rohibi;ie% 4iliarov Platonov a re$arcat aceastaN
CGnd Petru a e$is un decret care inter2icea $onahilor s+ ;in+ un stilou 3i cerneal+
7n chiliile lor% cGnd aceia3i regul+ rGnduit+ de lege c+ ra6ortul $+rturisitorului 6entru
investigatorul cri$inal 6entru cei care au 6+c+tuit i-a desco6erit 7n $+rturisireM atunci
clericii au trebuit s+ si$t+ aceasta c+ autoritatea de stat ar intra 7ntre ei 3i oa$eni% c+
statul v-a lua asu6ra sa instruc;ia eIclusiv+ a gGndirii 6o6ulare 3i se v-a sGrgui s+ distrug+
leg+tura duhovniceasc+% 7ncrederea $utual+% care a eIistat 7ntre 6+stori 3i tur$ele lor.
Adev+rat% Petru a voit s+ educe $onahii 7n adev+rata 7n;elegere a Scri6turilor.
Pri$ul 6as% to;i tinerii $onahi Dadic+ cei sub trei2eci de aniE li se 6oruncea s+ se adune 3i
s+ studie2e la Acade$ia [ai9ono6asschi.
0K(
Un ast:el de decret nu 6utea decGt s+ 6roduc+
nelini3te% c+ci nu 6utea @ 7n;eles decGt ca un e:ort de a eItinde cerin;ele educa;ionale
449
Platon Lev3in D()/)-(*('E a :ost unul dintre $arii ierarhi al secolului al otGstre2ecelea. N+scut lGng+
Moscova% el a studiat la Acade$ia din Moscova 3i du6+ ce a absorbit 3i a 6redat latin+. Jn (),/ a :ost dus la
San9 Petersburg ca 3i 6redicator la curtea Caterinei II 3i ca tutore 6entru $arele duce Paul. A aHuns la
distinc;ia de arhi$andrit% $e$bru al Sinodului% e6isco6 de !ver D())&E 3i ())K a devenit $itro6olit de
Moscova dovedindu-se un ad$inistrator ca6abil% reorgani2Gndu-3i e6isco6ia 3i Acade$ia 3i introducGnd
$ulte $+suri 6entru a ridica nivelul $oral 3i $aterial al clericilor. Jn 6ri$a 6arte a vie;ii sale a :ost cunoscut
ca unul dintre cei $ai de succes 6redicatori din Rusia 3i a6roa6e K&& din 6redicile lui au :ost 6+strate. Mai
tGr2iu s-a distins ca 6edagog 3i ca scriitor. Jntre scrierile lui eIist+ $anuale 3i instruc;ii care aco6ere
a6roa6e toate as6ectele vie;ii biserice3ti% o scurt+ istorie a isericii ruse3ti% dintre care cea $ai celebr+ a
:ost Pravolsavnoe uc.enie ver7) 6ublicat+ 7n latin+% :rance2+% ger$an+% engle2+ 3i greac+ 7n ti$6ul vie;ii. O
$+rturie de6lin+ a scrierilor lui sunt de A. arsov% 2c.er" z.izni mitroolita Platona DMoscova% (*.(E. <l
este discutat $ai Hos% 7n s6ecial 66. (0(-(0,.
450
Aceasta a :ost regula /, 7n sec;ia des6re $onahis$. <a nu eIista 7n versiunea original+ a Re#ulamentulu)
dar 7nc+ din ()&( Petru a inter2is $onahilor s+ 6+stre2e $ateriale scrise 7n chiliile lor 3i aceast+ interdic;ie
a :ost con@r$at+ de un edict 7n ianuarie ()'/.
451
#ecretul din ( se6te$brie ()'/.
118
c+tre $onahi Dcare era 7n duhul Bre:or$elorCE. Un ast:el de serviciu trebuia :+cut 7n 3colile
latine. Mai tGr2iu Petru a 6ro6us s+ converteasc+ $+n+stirile 7n 6aturi 6entru asistente
$edicale 6entru cultivarea celor ilu$ina;i ca6abili de a traduce c+r;i.
Mai 6resus de orice% noua 3coal+ a :ost 6rivit+ ca un :el de arbitralitate 3i
inter:eren;+ a statului. Ace3ti noi $onahi Beduca;iC de ti6 9ieviano-latin Derau singurul :el
7n care Petru 3i !eo:an voiau s+ 7i antrene2eE
0K'
ale c+ror $in;i eIcitate 3i de ne7n;eles
dobGndeau 3i erau s:redelite de cuno3tin;ele latine li6site de via;+ 3i care cu greu 6uteau
@ reconciliate cu distrugerea vechilor $+n+stiri evlavioase sau cu 7ncheerea sluHbelor lui
#u$ne2eu 7n ele.
0K/

Statul 6etrin a 7nde$nat la acce6tarea acestui act 6sihologic. #in cau2a acestei
con3tiin;e a 7nde$nului religios% 7n secolul al o6tGstre2ecelea con3tiin;a s-a aco6erit 3i s-a
aco6erit cu t+cere% cu 7ndurare 3i cu re:u2ul de a ridica 7ntreb+ri. O li$b+ co$un+ X acea
leg+tur+ si$6atetic+ :+r+ de 7n;elegerea $utual+ este i$6osibl+ X @ind 6ierdut+.
Re$arcile 3i ani$o2it+;ile 7n care "ulturtrG#en Rusia secoului al otGstre2ecelea 3i
ilu$inatorii s-au angaHat ca6tiva;i% a :acilitat aceast 6roces. Jn general% toate aceste
contradic;ii 3i convulsii din secolul al otrGstre2eclea au r+sunat cu 6utere 3i s+n+tos 3i 3i-
au g+sit eI6resia 7n istoria teologiei ruse3ti 3i 7n con3tiin;a religioas+ rus+.
V
Scolasticismul protestant
In?uen;a lui !eo:an 7n educa;ie nu a devenit i$ediat a6arent+. <l a 6redat o scurt+
vre$e 7n Kiev 3i nu a l+sat nici un ucenic 7n ur$a lui. BSiste$ulC lui a r+$as neco$6letat%
notele @indu-i 6reg+tite $ai 7nainte. Siste$ul lui !eo:an a 6enetrat rutina 3colii
a6roIi$ativ la $iHlocul secolului D7n Kiev du6+ ce Arsenie Moghilianschi a devenit
$itro6olit 7n ()K.E.
0K0
Jn 6ri$a Hu$+tate a secolului% teologia a continuat s+ @e 6redat+
7ntr-o $anier+ ro$ano catolic+.
0KK
Planurile cursurilor scrise de !eo@lact D6e ba2a lui !o$a
de AYuinoE au constituit teologia 6redat+ 7n noile se$inarii. Jn acest $o$ent @loso@a
6eri6atetic+
0K,
X .iloso.ia +ristotelico sc.olastico X era 6redat+ 7n tot locul teologiei 3i
de obicei din acelea3i $anuale ca cele :olosite de ie2ui;ii 6olone2i. Ailoso@a a trecut de la
Aristotel la VolW%
0K)
si$ultan odat+ cu trecerea teologiei de la AYuino la !eo:an
Proco6ovici. !eItele lui au$eister au r+$as cerute 3i acce6tate.
0K*
A 7nce6ut a$enin;area
scolasticis$ului 6rotestant. Latina a r+$as li$ba 3colilor% 7n ti$6 ce instruc;ia 3i studiul
au r+$as neschi$bate. S-a :olosit un siste$ de co$6endiu$uri de c+tre 4erhard%
452
C:. Bnoti@c+riiC PobiavlenieQ din ()'0.
453
A se vedea $ai Hos conda$anrea lui Paisie =elicicovschi a acestei 6ractici.
454
Arsenie Moghilianschi D()&0-())&E% un absolvent al Acade$iei din Kiev% a 6redat la Acade$ia din Moscova
3i a :ost un 6redicator 6o6ular la curtea <lisabetei. Aiind un $e$bru al Sinodului din ()00% el s-a retras la
M+n+stirea Novgorod Severschi 7n ()K'% dar a :ost che$at din retragere 6entru a 73i a6ri$ii o@ciul de
$itro6olit al Kievului.
455
Cei care au 6redat 7ntr-un ast:el de :el au :ost !eo@lact% 4hedeon =i3enschi 3i Chiril Aloronschi 7n
MoscovaM Inochentie Po6ovschi% Cristo:or Charnutschi% Iosi: =ochanschi 3i A$bro2ie #ubnevici 7n Kiev.
Men;ionarea nu$elui lui Arsenie Matseevici nu ar @ 6otrivit PNota autoruluiQ.
456
BPeri6ateticC se re:er+ la @loso@a lui Aristotel% 6o6ulari2at+ 7n <uro6a occidental+ de scolastici. !er$enul
deriv+ din 6ractica lui Aristotel de a se 6li$ba DeriatainE 7n ti$6 ce 6reda 3i din cau2a colonadelor liceului
s+u% nu$it eriatos*
457
Christian VolW D(,).-()K0E a :ost un @loso: ger$an 3i $ate$atician care a 6redat la Universitatea din
Marburg 3i 7n Halle. Jn @loso@a sa el s-a sGrguit s+ siste$ati2e2e @loso@a scolastic+ 6e ba2a $etodei
$ate$atice. Ailoso@a sa $oral+ 3i cea 6olitic+ a avut $are in?uen;+ 3i la $iHlocul secolului al >=III-lea ea
do$ina universit+;ile ger$ane.
458
#e obicei edi;ia 6reg+tit+ de N. anti3-Ka$enschi% Baumeistri Elementa .iloso.iae) 6ublicat+ 7n
Moscova 7n ())) dat ti6+rit+ 7n Kiev din ()K'.
119
]uenstedt% Hollatius 3i uddeus.
0K.
Co$6ila;ii% BaHust+riC 3i BeItraseC au :ost reali2ate din
aceste $anuale 6rotestante 7n aceia3i $anier+ ca 3i c+r;ile co$6ilate din teItele ro$ano-
catolice. CGteva co$6endiu$uri au :ost 6ublicate. Con:erin;ele lui Silvester Kuliab9a%
4eorge Koinschi sau 4avriil Petrov
0,&
nu au :ost niciodat+ ti6+rite. Nu$ai $ai tGr2iu ast:el
de co$6endii au :ost ti6+riteN lucrarea lui !eo@lact 4orschi 0octrina D6ublicat+ 7n Lei62ig
7n ()*0 3i ba2at+ 6e uddeus 3i SchubertEM Comendiumul lui Iachint Kar6inschi
Comendium t.eolo#iae do#matico<olemicae DLei62ig% ()*,EM Comendiumul lui Silvester
Lebednischi DSan9 Petersburg% ().. 3i Moscova% (*&KE 3i 7n cele din ur$+ co$6endiu$ul
lui Irineu Aal9ovschi 6ublicat 7n (*('.
0,(
!o;i ace3ti autori i-au ur$at lui !eo:an. Privi$ 7n
de3ert orice eI6resie liber+ a gGndirii 7n aceste c+r;i 3i co$6endiu$uri. <le au :ost
$anualeN Btradi;ia :osili2at+ a 3coliiC 3i greutatea erudi;iei.
Secolul al o6tGstre2ecelea a :ost $artorul unei e6oci de erudi;i 3i arheologi D$ai
$ult ca @lologi decGt ca istoriciE 3i o ast:el de erudi;ie a g+sit eI6resie 7n 7nv+;+turile lor.
!ot sco6ul educa;iei secolului al o6tGstre2ecelea a constat 7n co$6ilarea 3i colectarea de
$aterial. Chiar 3i 7n se$inariile 6rovinciale cei $ai buni studen;i citeau $ult% 7n s6ecial
istoricii clasici 3i P+rin;ii isericii% $ai $ult 7n traduceri latine decGt grece3ti. Li$ba
greac+ nu a6ar;inea $uncii Bobi3nuiteC% nu era unul dintre 6rinci6alii subiec;i de
instruc;ie 3i nu era cerut+.
0,'
Nu$ai 7n ()*0 s-a acordat aten;ie instruc;iei 7n greac+.
Li$ba greac+ nu a6ar;inea cursului Bobi3nuit%C adic+ nu era unul dintre 6rinci6alele
subiecte de instruc;ie 7n greac+ Bdin considera;ie c+ c+r;ile s@nte 3i luc+rile 7nv+;+torilor
isericii ortodoIe greco-ruse3ti au :ost scrise 7n ea.C O eI6lica;ie 6otrivit+ 6entru aceast+
deci2ie se g+se3te 7n calcula;iile 6olitice care se leag+ de B6roiectul grecesc.C
0,/
Cei care
au 6o$enit 6e greci nu au 6rodus nici un re2ultat direct 6ractic 3i chiar 3i un ast:el de
avocat ca $itro6olitul Platon al Moscovei%
0,0
a g+sit nu$ai 2ece 6Gn+ la cincis6re2ece
studen;i care voiau s+ studie2e 7n Se$inarul S:Gnta !rei$e. Jnsu3i Platon a 7nv+;at greac+
459
Sohann 4erhard% $oci t.eolo#iciV Sohann ]uenstandt% T.eolo#ia didactico olemica sive s7stema
t.eolo#icum DVittenberg% (,*KE% Sohann uddeus% Institutioners t.eolo#iae do#maticae D()'/E 3i Isa#o#e
.istorico<t.eolo#ica ad t.eolo#iam universam D()')E.
460
Silvestu Kuliab9a D()&(-(),(E a 6redat retorica% @loso@a 3i teologia la Acade$ia din Kiev 3i a sluHit ca
rector. Cele dou+ con:erin;e co$6ila;ii au :ost Cursus .iloso.icus D()//E 3i T.eolo#icae scientiae summa
D()0/E. Mai tGr2iu a devenit $itro6olit de San9 Petersburg. 4eorge Koninschi D()(*-().KE% Arhie6isco6 de
Moghilev% de3i autorul unui curs de teologie 3i @loso@e% era cunoscut 6entru lu6tele sale 7$6otriva unia;ilor
din Polonia. 4avriil Petrov D()/&-(*&(E a :ost 6ri$ul Arhie6isco6 de !ver 3i a6oi $itro6olit de San9
Petersburg% unde era activ cu Acade$ia. <l a $ai sluHit 7n co$isia legislativ+ a Caterinei II ca re6re2entatul
clerului rusesc 3i cu o co$isie 6entru a evalua 3colile ecclesiale Da se vedea $ia HosE.
461
!eo@lact 4orschi D())*E a :ost 6ro:esor 3i rector la Acade$ia din Moscova 3i e6isco6 de Pereiaslvi 3i
Kolo$na. 2rt.odo,ae orientalis ecclsiae do#mata seu doctrina c.risiana deccredendis et ar#endis a :ost
6ublicat+ a doua oar+ 6entru :olosirea 7n se$inari 7n (*(*. O versiune $ai scurt+% 0o#mat7 ".istians"oi
ravoslavnoi ver7% a :ost 6ublicat+ 7n latin+ 3i rus+ 7n ())/% tradus+ 7n ger$an+ 7n acela3i an 3i :rance2+ 7n
().'. Ia9int Kar6inschi% cunoscut :ra;ilor s+i $onahi ca 3i Cicero D()'/-().*E% a avut o carier+ 7n cinci
se$inarii 3i 2ece $+n+stiri. Comendium a :ost un teIt standard. Silvester Lebednischi D(*&*E% rectorul
Acade$iei din Ka2an 3i Arhie6osico6 de Astraca$E a :ost 3i el autorul 6o6ularei %etlanaia isc.a DMoscova%
()..E 3i Pritoc.i" evan#.elsc.i D().,E% co$entarii biblice du6+ verset. Irineu Ala9ovschi D(*'/E a 6redat
$ate$atic+ 3i teologie la Acade$ia din Kiev 3i a :ost e6isco6 de S$olens9 Chigirin.
462
C:. dorin;ei eI6ri$ate 7n statutul Universit+;ii din Moscova Bca s+ @e 6redat+ li$ba greac+.C
463
Poli;ele ruse3ti str+ine au :ost direc;ionate 7n s6re sud% 7$6otriva triburilor t+tare 3i a I$6eriului Oto$an.
Odat+ cu r+2boiul turcesc care s-a 7ncheiat cu tratatul din Chutchiu9-KainardiH D())0E Rusia a cG3tigat
teritoriul 7n Marea Neagr+ 3i 3i-a de$onstrat su6erioritatea $ilitar+ 7n regiune. BProiectul grecesc al
CaterineiC 3i B$arele 6lanC a :ost de a continua eI6ansiunea greceasc+ 7n acea direc;ie 6Gn+ ce turcii au :ost
sco3i din <uro6a 3i se 6utea recrea i$6eriul bi2antin cu ca6itala la Constantino6ol. Pasul ini;ial al acestui
6lan a :ost luat odat+ cu aneIarea Cri$eii 7n ()*/ 3i cu un alt r+2boi turc care s-a 7ncheiat 7n ().' cu ru3ii
care au cG3tigat toat+ coasta de nord a M+rii Negre 3i cu Constantino6olul care era dincolo de 6uterea de
cu6rindere. Jn ti$6ul do$niei Caterinei s-a 6ro$ovat activ $o3tenirea bi2an;ului rusesc 3i chiar un al doilea
ne6ot nu$it Constantin.
464
A se vedea $ai Hos nota 0*.
120
nu$ai du6+ ce a ter$inat 3coala. <l n+d+Hduia ca se$inari3tii s+ 6oat+ dobGndii ablitatea
de a vorbii o Bgreac+ si$6l+.C <l a reu3it% c+ci cG;iva studen;i de ai lui au dobGndit
ca6acitatea de a scrie versete grece3ti. Lucr+rile P+rin;ilor isericii au :ost traduse din
greac+ 7n latin+ la Acade$ia [ai9o6nos6asschi 3i la Se$inarul S:Gnta !rei$e. Odat+ cu
re:or$a din ()*. greaca 3i ebraica au devenit obligatorii.
0,K

Jntre elini3ti ru3i ai secolului al o6tGstre2ecelea 6re$iul lor 7i trebuie o:erit lui
Si$on !odorschi%
0,,
$area autoritate 7n li$bi grece3ti 3i orientale 3i un student al
celebrului Michaelis.
0,)
Studen;ii lui !odorschi din Kiev% Iacov loni;chi 3i =arlaa$
Lia3chevschi% a$bii au lucrat la noua edi;ie a ibliei slave.
0,*
Aceasta nu a :ost o datorie
u3oar+. <ditorii au avut nevoie de un tact 3i de sen2itivitate @lologic+ genuin+. !rebuia
:+cut+ o deci2ie cu 6rivire la care edi;ii 6uteau @ :olosite ca ba2+ 6entru corec;ie.
Poliglotul Valton
0,.
a :ost consultat 7n leg+tur+ cu 6oliglotul co$6lutensian
0)&
asu6ra
c+ruia a r+$as deci2ia dis6onibil+. Nu s-a luat nici o solu;ie i$ediat+ des6re cu$ s+
trat+$ ca2urile unor traduceri gre3ite 7n edi;ile vechi 3i noi. O sugestie a i$6licat ti6+rirea
edi;ilor vechi 3i noi X 3i 6e cea nou corectat+ 7n colu$ne 6aralele. iblia ti6+rit+ a o:erit un
indeI eItensiv a tuturor schi$b+rilor. <ditorii au luat Se6tuaginta ca 3i ghidul lor. !eo:an a
o6us co$6ararea traducerii nu nu$ai cu teItul ebraic% ci 3i cu cel grec Bcare nu era :olosit
7n general 7n iserica estic+.C Argu$entul lui a :ost re6etat un secol $ai tGr2iu de
aderen;ii B7ntoarcerii la vre$ea scolasticis$ului.C Iacov oloni;chi a :ost 7nv+;+tor 7n !erv
la Moscova. A+r+ s+ co$6ese2e $unca la iblie% el s-a al+turat 7n secret Muntelui Athos%
unde a tr+it 2ece ani 7n $+n+stirea bulgar+ [orogra:u
0)(
3i unde 3i-a continuat studiile de
slavon+ 3i greac+.
465
Aceasta s-a 7ntG$6lat cGnd nu$+rul de Acade$ii a crescut la 6atru 7n Kiev% Moscova% San9 Petersburg 3i
Ka2an 3i o6t nou+ se$inarii au :ost deschise. <duca;ia la toate nivelele a :ost ridicat+ 3i un siste$ de 3coli
$ai $ici% 7n s6ecial 6entru cantori au :ost create.
466
#u6+ ce a absolvit la Acade$ia din Kiev Si$on !odorschi D()K0E a :ost tri$is 7n str+in+tate 6entru 2ece
ani ca s+ studie2e li$bi. La 7ntoarcere a 6redat la Acade$ia din Kiev% a :ost e6isco6 de Kostro$a 3i a6oi
Arhe6isco6 de Pscov 3i $e$bru al Sindoului. Cu eIce6;ia unui $ic nu$+r de 6redici lucr+rile lui nu au :ost
6ublicate% un ra6ort des6re 3colile ecclesiale ruse3ti a r+$as la iblioteca I$6erial+ 7n San9 Petersburg% un
tratat de li$bi orientale @ind ;inut 7n iblioteca Acade$iei de Ltiin;e 3i Rudimenta lin#uae #racae a r+$as 7n
$anuscris la biblioteca Se$inarului din Cernogov. <l a tradus 0esre adevratul cretinism al lui Arndt%
care a :ost 6us 7n ti6ar.
467
Sohann Heinrich Michaelis D(,,*-()/*E :ost un 6ro:esor de li$bi orientale 3i $ai a6oi de teologie la
Universitatea din Halle. Un 6ietist% el a :ost centrul Cole#iumului orientale t.eolo#icum Dnota )*E 3i a editat
o edi;ie critic+ a =echiului !esta$ent D()'&E 3i o lucrare eIegetic+ des6re +#.io#ra>e DHalle% ()'&E.
468
Biblia elisabetan+C a :ost e$is+ 7n ()K( 3i ti6ogra@a a :ost re6etat+ 7n ()K,% ()K) 3i ()K.. Iacov
olonni;chi D())(-())0E a 6redat la Se$inarul din !ver 3i din ()0/ 6Gn+ 7n ()0* a 6redat la Acade$ia din
Moscova. Jn ti$6 ce era 7n Moscova a co$6us o gra$atic+ ger$an+ scurt+% a tradus Ec.iridionul @loso:ului
stoic <6ictet 3i a 7nce6ut $unca la o nou+ iblie. Jn ()0* s-a restras din cau2a unei boli la o $+n+stire din
elgrod% de unde a $ers 7n tain+ la Muntele Athos% 7ntorcGndu-se la M+n+stirea :r+;iet+;ii din Kiev 2ece ani
$ai tGr2iu. lonni;chi a co$6ilat o gra$atic+ 3i a tradus lucrarea lui #ionisie Areo6agitul 0esre ierar.ia
cereasc* =arlaa$ Lia3chevschi D())0E a 6redat greac+ la Acade$ia din Kiev 3i a :ost rectorul Acade$iei din
Moscova 3i $e$bru al S:Gntului Sinod. <l a continuat $unca lui lonni;chi la iblia elisabetan+% i-a scris un
cuvGnt 7nainte 3i a autori2at o gra$atic+ greceasc+ 7n latin+ care a :ost revi2uit+% eItins+ 3i tradus+ 7n rus+ 3i
:olosit+ ca un standard 7n se$inariile ruse3ti.
469
Valton sau Londinensis DLondra% (,K0-(,K)E a :ost editat de rian Valton 3i <d$ond Castle 3i con;inea
scri6turile 7n ebraic+% sa$aritan+% ara$aic+% greac+ latin+% etio6ian+% sirian+% arabic+ 3i 6ersoan+. iblile
6oliglot sunt considerate cele $ai bune.
470
Co$6ilat+ sub 6atronaHul cardinalului 3i o$ului de stat Si$ene2 de Cisneros% 6oliglotul co$6lutensian
DAlcala de Hernares PCo$6lutu$Q (K(0-(K()E a co$binat 6ri$a ti6ogra@e a ebraicii =echiului !esta$ent%
Se6tuaginta 3i greaca Noului !esta$ent cu vulgata 3i ara$aica.
471
M+n+stirea [orogra:u di$6reun+ cu $+n+stirea rus+ a S:Gntului Panteli$on 3i $+n+stirea sGrb+
Hilandaru Ddintre care toate $ai eIist+ 7nc+E au :or$at un centru literar $edieval unde scrierile bi2antine
religioase au :ost traduse 7n slavon+. Aici lonni;chi a avut oca2ia de a colecta di:erite $anuscrise grece3ti.
121
Realis$ul biblic X e:ortul de a 7n;elege 3i a cu6rinde teItul sacru 7n concretitudinea
3i 6ers6ectiva istoric+ X constituie 6artea 6o2itiv+ a noii instruc;ii biblice. Alegoris$ul
$oralist 3i didactic a :or$at un ele$ent 6uternic 7n eIege2a secolului al o6tGstre2ecelea.
!otu3i% $ai 6resus de orice% iblia a :ost 6rivit+ ca 3i o carte a unei Istorii Sacre. O
a6erce6;ie ecclesial+ a 7nce6ut s+ 6rind+ :or$+.
Jn ().* istoria isericii a devenit o 6arte din curiculu$. #in acel $o$ent nu a
eIistat nici o carte Bclasic+C Dadic+ $anualE% au :ost reco$andate Mo3ei$% ingha$ sau
Lange.
0)'
!raducerea unor lucr+ri istorice a ocu6at o aten;ie consederabil+ la Acade$ia
din Moscova 7n ()*' D$ai tG2iu arhie6isco6ul de !ver 3i a6oi de IaroslavE% traducGnd
3emorile !ille$ont%
0)/
lucrarea s-a 7ntGlnit cu de2a6robarea cen2orului. Metodie S$irnov%
rector din ().( 6Gn+ 7n ().K D$ai tG2iu arhie6sico6 de !verE 3i-a 6re:a;at con:erine;ele
teologice cu o introducere istoric+. $iber .istoricum de rebus in rimitiva sive trium
rimorul et 9uarti inuentis seculorum ecclesia c.risiana) 6ri$ul su$ar al istoriei isericii
din Rusia% a a6+rut 7n (*&K. Stilul 3i con;inutul c+r;ii a6ar;in secolului al o6tGstre2ecelea.
Petru AleIeev D()')-(*&(E% 6reot la catedrala s@n;ii arhangheli% $e$bru al Acade$iei
ruse3ti 3i un o$ cu ni3te vi2iuni avansate% a 6redat $ai $ul;i ani la Acade$ia din
Moscova. Princi6ala sa lucrare 0icionar ecclesistic) care a o:erit eI6lica;i 6entru
articolele 3i ter$enii biserice3ti% a trecut 6rin trei edi;ii.
0)0
<l a 7nce6ut s+ 6ublice
3rturisirea ortodo, 3i a ti6+rit 7n 6ri$a 6arte trei2eci de 7ntreb+ri din a doua 6arte cGnd
ti6+rirea a :ost o6rit+ Bdin cau2a re$arcilor trunchiate care au :ost ad+ugate.C Cate.ismul
a :ost detaliat.
Ar $ai trebui $en;ionat =enia$in Ru$ovschi%
0)K
care a devenit cunoscut ca 3i
autorul %oilor table de orunci P%ovaia s"riz.alQ% care $ai 7ntGi a a6+rut 7n Moscova 7n
(*&0. <l l-a tradus Euc.olo#.inul lui Iacob 4oar
0),
Dcare a $urti ca arie6isco6 de Ps9ov 7n
(*(*E @ind cunoscut 6entru co$netariile 3i traducerile din greac+ a P+rin;ilor isericii.
Jnc+ de devre$e 7n secol o nou+ di$ensiune X 6ietis$ul X a :ost ad+ugat la
scolasticis$ul 6rotestant vechi. Si$on !odorschi D(,..-()K0E ar $ai trebui invocat aici.
#u6+ cu$ s6une el% du6+ ce a 6+r+sit Acade$ia din Kiev Ba$ c+l+torit 6e $are la
Acade$ia din Halle 7n Magdenburg.C Jn acele vre$uri Halle a :or$at 6ri$ul 3i :urtunosul
centru al 6ietis$ului DChristian Vol: a :ost eI$atriculat 7n ()'/E. La Halle% !odorschi a
studiat li$bi orientale% 7n s6ecial li$bile biblice. Un ast:el de interes 7n iblie este
caracteristic 6ietis$ului% care :u2ionea2+ @loso@a 3i $oralitatea.
0))
Jn acela3i ti$6
472
#es6re Iohann Mo3ei$ a se vedea nota /). Iosi: ingha$ D(,,*-()'/E a :ost un cleric engle2 3i un
c+rturar care a scris o eIhaustiv+ 2ri#enes ecclesiaticae sau +ntic.itile Bisericii cretine D(& volu$e%
()&*-()''E. Soachi$ Lange D(,)&-()00E a :ost un 6ro:esor de teologie la Halle% cunoscut 6entru i$nele 3i
lucr+rile sale doctrinare 6ietiste 3i 6entru Bistoria ecclesiastica &eteris et %ovi Testamenti DHalle% ()''E.
473
Louis Sebastien de Nain de !ille$ont D(,/)-(,.*E a :ost un 6redicator :rancce2 3i un c+rturar. A :ost un
6ionier 7n a6licarea criticis$ului l+untric la docu$entele istorice 3i Bistorire des Emereurs et des autres
rinces 9ui ont re#n6 durant les si, remiers siWcles de l:6#lise D3ais6re2ece volu$e% (,./-()('E a :ost o
lucrare $asiv+% co$6rehensiv+ 3i detaliat+.
474
Pri$a edi;ie a a6+rut 7n Moscova 7n ())/% a treia 7n (*(. PNota autoruluiQ.
475
=enia$in Ru$ovschi-Krasno6erov D()/.-(*((E a 6redat la Se$inarul AleIander Nevschi 3i a :ost 3i rector
aici 7nainte de a devenit e6isco6 de Arhanghel 7n ())K 3i Ni2hgherod 7n ().*. %ovaia !"riz.al ili
oulitel:noe ob:iasenie o Tservc.i) o $itur#.i) o vse" slu-.ba". i utvaria". tser"ovnic. care a trectut 6rin
$ai $ulte edi;ii 7n secolul al nou+s6re2ecelea.
476
Euc.olo#.inul ste un nu$e co$un 6entru c+r;ile tri6+rite 7n liturghia ortodoI+ 3i alte ritualuri. <di;ii
variate ale ei au :ost 6ublicate la 7nce6utul secolului al >=I-lea% dar cel $ai bune este Euc.olo#ium seu
rituale #raecorum DParis% (,0)E. 4oar D(,&(-(,K/E a :ost un do$inican care a tr+it 6e insula greceasc+ de
Chios nou+ ani 3i a scris cGteva studii des6re liturghia estic+.
477
C:. Colle#ium P.ilobiblicum 7nte$eiat+ de August Aranc9e. Aranc9e era 6ro:esor de ebraic+. August
Her$an Aranc9e D(,,/-()')E a :ost convertit la 6ietis$ 7n Lei62ig 3i aici a 7nte$eiat clubul de studiere al
iblie% Coll#ium P.ilobiblicum) 7n (,*K. Mai a6oi a 6redat greac+% ebraic+ 3i teologie la Halle 3i 7n acela3i
ti$6 sluHind la o 6arohie local% unde a :ost un 6redicator 6o6ular. Aranc9e s-a dedicat $isiunilor str+ine 3i
educa;iei s+racilor.
122
!odorschi a sluHit ca educator 7n celebrul A2il de or:ani 7n Halle.
0)*
Jn ti$6 ce era 7n Halle%
!odorschi a tradus cartea lui Sohann Arndt 0esre adevratul cretinism PUa.res
C.ritintumQ.
0).
Aceste c+r;i au :ost inter2ise 7n Rusia 3i scoase din curcula;ie 7n ()0/%
ast:el c+ nici o carte nu a :ost tradus+ 7n rus+.
!odorschi nu s-a 7ntors acas+ direct din Halle. B#u6+ ce a$ 6lecat de acolo a$
6etrecut un an 7n di:erite locuri ie2uite.C <l a 6redat 7n Ungaria. A ac;ionat ca un 7nv+;+tor
6entru grecii ortodoc3i 3i a6oi s-a 7ntors 7n Kiev 7n ()/..
Pietis$ul 3i senti$entalis$ul au devenit destul de r+s6Gndite 7n ti$6ul celei de a
doua Hu$+tate a secolului. A$bele au devenit a$estecate cu o :ranc$asonerie $istic+.
I$6actul unui ast:el de $oralis$ vis+tor a devenit observabil 7n 3colile ecclesiale. Probabil
era de v+2ut 7n Moscova 7n 2ilele lui Platon. Chiar 3i B8ol@anis$ulC a devenit senti$ental
3i teologia lui VolW a devenit Husti@cabil+ @ind cunoscut+ Bdog$atica o$ului senti$ental.C
Structura 3i organi2area 3colilor isericii nu au eI6eri$entat nici o alterare
substan;ial+ 7n ti$6ul acelui secol% de3i duhul e6ocii s-a schi$bat de $ai $ulte ori. O
co$isie $ic+ 6entru B7nte$eierea celor $ai de :olos 3coli din e6isco6ieC a :ost :or$at+ la
@nalul do$niei Caterinei. 4avriil% 6e atunci e6isco6 de !ver%
0*&
Inochentie Nechaev%
e6isco6 de Ps9ov
0*(
3i Platon Lev3in% 6e atunci 7nc+ iero$onah. Co$isia nu a desco6erit
nici un $otiv de a $odi@ca ti6ul latin al 3colii 3i a 6ro6us nu$ai introducerea unei
uni:or$it+;i $ai co$6lete 3i o coeren;+ $ai $are 7n siste$ul 3colii D3i 7n curicu$ulE. Pa3ii
succesivi 6entru instruc;ie au :ost de2$e$bra;iM 6atru se$inarii DNovgorod% San9
Petersburg% Ka2an 3i IaroslavE. O:erindu-le un 6rogra$ eItensiv de studiu 3i Acade$ia din
Moscova era ridicat+ la rangul de Buniversitate ecclesial+C cu un curicu$ul universal.
Co$isia a ridicat 6roble$a necesit+;ii 7$bun+t+;irii statutului social 3i al condi;iei
clericilor.
0*'
Un nou duh locuie3te 7n toat+ 6ro6unereaN de2voltarea social+ este $ai 6u;in
accentuat+% 7n ti$6 ce disci6lina este $oderat+ 3i $anierele 7$bun+t+;ite. Pro6unerea a
;intit Bla 7nocularea unui sens nobil al integrit+;ii 7ntre studen;i% care le v-a guverna
ac;iunile lor.C Li$bile $oderne au :ost ad+ugate. O tr+s+tur+ caracteristic+ a 6ro6unerii a
:ost 7ncredin;at+ tuturor 3colilor ecclesiale care au :ost i$6osibil de reali2at :+r+
sus;inerea clericilor. Co$isia cu 6rivire la 6ro6riet+;ile isericii D!el6ov a Hucat un rol
conduc+tor 7n aceast+ co$isieE
0*/
a ar+tat acest lucru 7n (),'. Pro6unerile co$isiei din
478
A2ilul de or:ani a :ost 7nte$eiat de Aranc9e 7n (,.K. Jn el co6iilor s+raci 3i or:ani li s-a o:erit o educa;ie
ele$entar+ 7n ti$6 ce ad$inistra;ia educa;ional+ consta din studen;i $ai s+raci de la universitatea din Halle
care o:erea lec;ii 7n schi$b 6entru 7ntre;inerea lor. A2ilul de Or:ani a con;inut o :ort+rea;+ care a devenit
eventual una dintre cele $ai $ari case de 6ublica;ii din 4er$ania.
479
Sohann Arndt D(KKK-(,'(E a :ost un 6astor luteran ger$an cunoscut 6entru scrierile lui 6o6ulare i$ense.
&ier BHc.er vom 4a.ren C.ristentum D(,&,E a :ost re6ede tradus+ 7n a6roa6e toate li$bile euro6ene 3i a
in?uen;at $ulte scriri devo;ionale 6rotestante 3i ro$ano-catolice la :el ca 3i 6e S:Gntul !ihon de [adons9. O
alt+ lucrare binecunsocut+ a lui Arndt este Paradies#Grtn aller c.stilisc.en Tu#enden D(,('E.
480
A se vedea $au sus% nota ,&.
481
Unul dintre cei $ai 6roe$inen;i e6isco6i din ti$6ul do$niei Caterina II% Inochentie Nechaev D()''-()..E
a :ost 6ro:esor de @loso@e 3i 6re:ect la Acade$ia din Moscova% Arhi$andrit al M+n+stirii S:Gnta !rei$e%
e6isco6 de !ver% Arhie6isco6 de Ps9ov 3i un $e$bru al S:Gntului Sinod. <ra cunoscut $ai $ult ca 6redicator
3i scriitor duhovnicesc decGt ca 3i c+rturar 3i 6rinci6alele lui lucr+ri 7n aceste sens sunt %estavlenie
sviasc.inicu DSan9 Petersburg% ()./E% Privotovlenie " smerti DSan9 Petersburg% ()./E 3i C.in isovedi dlia
detei DSan9 Petersburg% ()./E. Inochentie a :ost $e$bru activ al Acade$iei de Ltiin;e 7n divi2ia de
lingvistic+.
482
C:. BStatulului 6entru o $ai $are 7ncuraHare a studen;ilor 3i 6entru o $en;inere $ai bun+ a educa;iei
clericilor.C PNota autoruluiQ.
483
Seculari2area teritoriilor isericii a :ost ;elul guvernului rus 7nc+ din ti$6ul lui Petru cel Mare. Petru III%
ne6otul <lisabetei 3i so;ul Caterinei celei Mari% a e$is un decret care a trans:erat ad$inistra;ia 3i
6ro6riet+;ile ecclesiale ale ;+ranilor guvernului 7n (),'. #u6+ ce Caterina a luat 6uterea ea a g+sit de
cuviin;+ s+ a$Gne $i3carea 6Gn+ c7nd a :ost 7ncoronat+ direct a3a c+ a nu$it o co$ise care s+ studie2e
6roble$a. Jn $artie% (),0 Caterina a con@r$at acce6tarea. #ecretul cu 6rivire la seculari2are a criticat
ad$inistra;ia isericii 7n $ai $ulte as6ecte 3i 7n acest 6roces a6roIia$tiv 'K& de $+n+stiri au :ost
123
(),, nu au avut nici un re2ultat 6ractic. Jn acel an% un gru6 de tineri se$inari3ti au :ost
tri$i3i s+ studie2e 7n 4^ttingen% LeFden sau OI:ord. Odat+ cu 7ntoarcerea din ())/ a celor
tri$i3i s+ studie2e al 4^ttingen% s-a ridicat 6roble$a de a crea o :acultate teologic+ 7n
Moscova sub su6ravegherea Sinodului% unde s6eciali3tii care s-au 7ntors 6uteau @ :olosi;i
la 6redare. Jn ())) un 6lan detaliat a :ost tras 6entru :acultate% dar nu a re2ultat ni$ic.
CGnd s-a 7nte$eiat Universitatea din Moscova 7n ()KK% un de6arta$ent de teologie a :ost
res6ins. BJn ad+ugare la 3tiin;ele @loso@ce 3i la Huris6ruden;+% teologia 6utea @ 6redat+ 7n
toate universit+;ileM interesul 6entru teologie a6ar;inea S:Gntului Sinod.C
0*0

Nu$ai un student care a studiat 7n 4^ttingen a :ost nu$it 7ntr-o 6o2i;ie 7n 3colile
ecclesiale. Aceasta a :ost #a$aschin Se$eonv-Rudnev D()/)-().KE% $ai tGr2iu e6isco6 de
Ni2nii Novgord 3i $e$bru al Acade$iei ruse3ti. Jn ti$6 ce era 7n 4^ttingen ca
su6raveghetor 6entru studen;ii $ai tineri% el a studiat @loso@e 3i istoria $ai $ult decGt
teologia 3i a tradus cronica lui Nestor 7n ger$an+. <l nu a 6artici6at la con:erin;ele
teologice 3i 7n ()'' el a 6ublicat tratatul lui !eo:an Proco6ovici 0esre urcederea
0u.ului !fnt cu ad+ugiri 3i co$entarii. La 7ntoarcere% el s-a c+lug+rit 3i a devenit
6ro:esor 3i rector la Acade$ia !eologic+ din Moscova. Chiar 3i du6+ standardele e6ocii
Caterinei% el era un ierarh Bliberal%C educat du6+ @loso@a lui VolW 3i a legii naturale. Se
s6une c+ $itro6olitul 4avriil Bi-a indicat c+ ar trebui s+ o6reasc+ tot nonsensul ger$an
;inGndu-3i $intea ocu6at+ 3i dedicGndu-se voturilor $onahale. Acei studen;i care au
studiat 7n Leiden% 6rintre care 3i =enia$in agrianschi%
0*K
care a devenit $ai a6oi e6isco6
de Ircu;c. <l a $urit 7n (*(0.
Jn ace3ti ani% s-a :+cut 6ro6unerea de a re:or$a Acade$ia din Kiev. Sub acest 6lan s-
a sugerat trans:or$area acade$iei 7ntr-o universitate 6rin eIco$unicarea $onahilor 3i
subordonarea 3colii autorit+;ilor seculare 7n societate Dsugestia a venit de la
Ra2u$ovschi%
0*,
Ru$ianstev
0*)
3i cu dorin;a nobili$ii din Kiev 3i Starodub 7n Co$isia din
(),,-(),). Un alt 6lan% cel al lui 4lebov% guvernatorul general al Kievului% a a6+rat
crearea unor noi :acult+;i D(),,E. Acade$ia a r+$as neschi$bat+. La scurt ti$6%
instruc;ia s-a 7$bun+t+;it 7n subiecte seculare 3i 7n li$bi $oderne Bcare sunt necesare
6entru via;a social+C D:rance2a a :ost 6redat+ din ()K/E. Jn $od caracteristic% 7n ti$6ul
ad$inistra;iei $itro6olitului Sa$uel Mislavschi%
0**
candida;ii la 6ro:esorat au :ost tri$i3i
s+ studie2e la Universitatea din =ilna sau 7n $+n+stirea 6rotestant+ 7n Slu;c Dei au $ers 3i
la Universitatea din MoscovaE.
Re:or$a din anul ().* a 3colilor ecclesiale a l+sat te$eiile lor intacte. Se$inarile
din San9 Petersburg 3i Ka2an au 6ri$it titulatura de Acade$ie di$6reun+ cu o eItensiune
3i o elaborare a instruc;iei. S-au deschis noi se$inariiM curicu$ul a :ost revi2uit.
Mitro6olitul Platon Lev3in D()/)-(*((E a :ost cel $ai i$6ortant contribuitor al
educa;iei 3colii 7n secolul al o6tGstre2eceleaN un :el de BPetru Movil+ al Acade$iei%C du6+
de2$e$brate sau convertite 7n biserici de 6arohie.
484
#in BPro6unereC PProe"tQ% 6ragra:ul 0. PNota autoruluiQ.
485
=enia$in agranschi a :ost tri$is 7n Leiden 7n (),, 3i s-a 7ntors 7n ()),. <l a 6redat @loso@a la Se$inarul
din Novgorod% a sluHit ca rector la Se$inarul AleIander Nevschi% a6oi s-a 7ntors la Novgorod% ca 6ro:esor de
teologie 3i $ai 7nainte a devenit e6sico6 de Ir;cu;c 7n ()*..
486
Chiril Ra2u$ovschi D()'0-().0E% al c+rui :rate :avorit AleIei a :ost :avoritul J$6+r+tesei <lisabeta% a :ost
ulti$ul hat$an al Ucrainei% care a ;inut o@ciul din ()K& 6Gn+ 7n (),0.
487
Contele Petru AleIandrovici Ru$iansev D()'K-().,E a :ost un general renu$it 3i un $are3al de in:anterie
3i din (),0 guvernatorul general al Ucarainei.
488
Sa$uel Mislavchi D()/(-().,E un absolvent al Acade$iei din Kiev% el a :ost 6ro:esor 3i rector acolo 3i din
()*/ a :ost $itro6olit de Kiev. Ca 3i 6ro:esor a :olosit $etodele de 6redare ale lui Co$enius Da se vedea
ca6itolul III% nota (&,E 3i ca rector 3i $itro6olit% ins6irat de idealurile ilu$inis$ului ale do$niei Caterina% el
a introdus studiul li$bii ruse3ti 3i al @loso@ei 3i subiecte seculare ca 3i $ate$atica% geogra@a 3i istoria
civil+. Lucrarea 8c.itel ver7( do#amt7 ravoslavnoi ver7 a :ost 6ublicat+ 7n Kiev 7n (),& 3i a co$6us o
gra$atic+ latin+ 7n (),K care a :ost considerat+ $ult+ vere$e cea $ai bun+ 7n li$ba rus+. Mitro6olitul
Sa$uel a :ost cunoscut ca 3i continuatorul 3i 6ublicistul luc+rilor lui !eo:an Proco6ovici.
124
a6ta :ra2are a lui S. KN S$irnov.
0*.
Platon a :ost un re6re2entant ti6ic al acestei e6oci
ornate% vis+toare 3i 6roble$atic+% a c+rui contradic;ie 3i con:u2ie a condensat 3i
reverberat cu 6ersonalitatea lui. Sudecata lui Iosi: al II a :ost B6lus 6hiloso6he Yue 6rbtre.C
Platon a atras-o 6e Caterina toc$ai 6entru acest $otiv. Jn orice ca2% ca un o$ su@cent de
Bilu$inat%C el a discutat de su6ersti;ii 7n con:or$itate cu duhul veacului. !otu3i% Platon a
r+$as un o$ evlavios 3i un o$ de rug+ciune 3i un $are iubitor al cGnt+rii 3i liturghiei
biserice3ti. I$6etuos% totu3i% deter$inat% direct 3i vis+tor% 6ersistent 3i u3or $Gniat% Platon
a ac;ionat deschis 3i liber cu sine 3i cu restul. <l nu 6utea dura $ult la curte% nu 6utea
avea $ult+ in?uen;+ aici.
Platon a avansat din cau2a abilit+;ilor lui ca 6redicator% o alt+ tr+s+tur+ care ;inea cu
stilul acelor vre$uri. Ji 6utea :ace 6e curteni s+ 6lGng+ 3i s+ se cutre$ure. Predicile lui
sunt cele care arat+ sinceritatea de6lin+ 3i intensitatea evlaviei lui. Jn s6atele elocin;ei lui
$anierate% se 6oate detecta o voin;+ ?eIibil+ 3i convingeri adGnci. Jn ti$6 ce 6reda la
Se$inarul S:Gnta !rei$e% Platon a 6ri$it voturile $onahale 3i a :+cut aceasta din cau2a
convingerii 3i 7nclin+rii 6ro6rii 3i nu Bdin cau2a unui iubiri :a;+ de ilu$inare%C du6+ cu$ se
eI6ri$+ el. Platon a 6rivit $onahis$ul ca un 6unctul s+u de vedere s6ecial. Pentru el
celibatul a :ost singurul sco6. BJn ceea ce 6rive3te $onahis$ul% el a ra;ionat c+ nu 6utea
avea obliga;ii $ai $ari 6entru cre3tini decGt cele i$6use de evanghelie 3i voturile
$onahale.C
0.&
Iubirea de singur+tate X $ai 6u;in 6entru rug+ciune 3i ;eluri 3i 6rietenii
intelectuale X au o:erit o atrac;ie 6uternic+. Platon a ales con3tient calea bisericii. <l a
res6ins s+ intre la Universitatea din Moscova% la :el cu$ a re:u2at alte 6o2i;ii seculare. <l
nu a voit s+ se 6iard+ 7n vanitatea goal+ a vie;ii lu$e3ti. Ur$ele unui rousseauis$
6ersonal 6ot @ v+2ute 7n e:orturile de a 6+r+sii Moscova 6entru M+n+stirea S:Gnta !rei$e%
unde a :ost ca6abil s+ 73i construiasc+ 6ro6riul a2il inti$N etania.
0.(

Platon a :ost un avocat $are 3i ardent al educa;iei 3i ilu$in+rii. <l 73i avea 6ro6ria
conce6;ie asu6ra clericilor. <l a dorit s+ construiasc+ un cler nou% educat 3i culturali2at via
3coala u$an+. <l a voit s+ :ac+ obi3nuit rangul clericilor 3i s+ 7l ridice la 7n+l;i$i sociale. <l
a ales s+ :ac+ a3a 7ntr-o vre$e cGnd al;ii 7ncercau s+ reduc+ 3i s+ di2olve clericii 7n Ba treia
esti$are a oa$enilorC sau chiar 7ntr-o iob+gie i$6ersonal+. #e aici dorin;a nelini3tit+ a lui
Platon de a ada6ta instruc;ia 3i educa;ia 7n 3colile ecclesiale gusturilor 3i vi2iunilor unei
societ+;i Bilu$inate.C <l a :ost ca6abil s+ :ac+ $ulte 6entru se$inar la M+n+stirea S:Gnta
!rei$e. Acade$ia [ai9o6oss6aschi s-a bucurat de o rena3tere sub Platon. <l a 7nte$eiat
se$inarul din etania deschis nu$ai 7n (*&&.
<duca;ia 7n $inte 3i ini$+ B6entru ca ei s+ eIcele2e 7n :a6te buneC a constituit
idealul lui PlatonN un noviciat senti$ental 3i o inversiune a duhului isericii. Sub in?uen;a
lui un nou ti6 de o$ bisericesc X eruditul 3i iubitorul de 7n;ele6ciune X a 6rins @in;+. Nici
un c+rturar 3i nici un gGnditor% Platon era un 2elor 3i un BiubitorC de ilu$inare X o
categorie s6eci@c+ secolului al o6tGstre2ecelelea.
#e3i $ai $ult un catehet decGt un teolog% Bcatehis$eleC 3i conversa;iile lui Platon
Dsau Instrucia elementar 1n le#ea cretinE 6e care le-a sus;inut 7n Moscova 7nc+ de
vre$e 7n cariera lui D()K) 3i ()K*E au 7nse$nat un 6unct de cotitur+ 7n istoria teologiei.
Lec;iile lui 6entru $arele duce Paul
0.'
intitulat+ nvturile ortodo,e sau o scurt
teolo#ie cretin PPravoslavnie uc.enie ili so"rac.enoe ".ristians"oe bo#oslovie% (),KQ
489
Serghei Konstatinovici S$irnov D(*(*-(**.E a :ost o @gur+ 6roe$inent+ 7n educa;ia ecclesial+ din secolul
al nou+s6re2ecelea. Pro:esor 3i rector al Acade$iei din Moscova% a :ost binecunoscut ca un c+rturar grec%
6atristic 3i biblic. Re$arca de aici este din Istoriia 3os"ovsc.i slaviano<#re"o<latinsc.oi a"ademii DMoscova%
(*KKE.
490
Jn toat+ autobiogra@a Platon se re:er+ la sine ca 3i la a treia 6ersoan+.
491
A. P. StaneleF% 7n Conferine desre istoria Bisericii ortodo,e PLondra% (**(Q descrie etania ca 3i
Brestragerea bucuroas+ italian+.C PNota autoruluiQ.
492
#in Pro6unere PProec"tQ% 6aragra:ul 0. PNota autoruluiQ.
125
$archea2+ 6ri$a 7ncercare al unui siste$ teologic 7n rus+. BU3urin;a cu 6rivire la
eI6unere este cea $ai bun+ tr+s+tur+ des6re aceast+ carte%C a :ost co$entariul lui Ailaret
Cernigov% totu3i aceast+ :ra2+ este destul de drea6t+. Platon a :ost $ai 6u;in un 6redicator
decGt un 7nv+;+torM el s-a uitat la educa;ie $ai $ult decGt s+ studie2e oratoria. BNu $-a$
6roble$ati2at asu6ra unui stil elocvent sau variat.C #eter$inarea lui de a convinge 3i a
educa oa$enii o o:erit eI6resivitate 3i claritate% Bc+ci :a;a adev+rului este 7n $od singur
$ai :ru$oas+ :+r+ alta cos$etice :alse.C Pole$ica sa cu vechii rituali3ti este instructiv+ 7n
acest sens% c+ci toleran;a 3i 7ndurarea nu l-a 6+strat de ni3te si$6li@c+ri :alse. Pros6ectul
lui 6entru Bcredin;a si$6l+C PedinoverieQ
0./
6oate cu greu @ nu$it+ un succes. Jn orice ca2%
Bcatehis$leC lui Platon au :ost i$6licite. Platon a 7ncercat s+ aduc+ teologia 7n contact cu
via;a. <l a c+utat s+ :ac+ a3a 7n con:or$itate cu duhul vre$urilor convertind teologia 7ntr-
o instruc;ie $oral+% 7ntr-un :el de u$anis$ e$o;ional $oralist. B#i:eritele siste$e de
teologie 6redate acu$ 7n 3coli aveau un aer scolastic 3i o odoare de subtilit+;i u$ane.
!oate acestea a6ar;in unei e6oci care a 6re:erat s+ vorbeasc+ de B7ntoarcerea $in;ii s6re
bineC $ai $ult decGt s6re Bcredin;+.C Platon a c+utat o teologie vie care se g+sea nu$ai 7n
Scri6turi. CGnd co$enta la Scri6turi% atunci cGnd c+uta un sens literal% $ai 6resus de
orice trebuie evitat 6lecarea sau :or;a cu sco6ul de a abu2a Scri6tura 6rin c+utarea unui
7n;eles ascuns Bcare de :a6t nu eIist+.C !eItul ar trebui HuIta6us cu sco6ul ca Scri6turile
s+ se 6oat+ eI6lica 6e sine. BJn acela3i ti$6% s+ se :oloseasc+ cei $ai buni co$entatori.C
Platon a 7n;eles c+ aceasta 7nse$na S@n;ii P+rin;i. In?uen;a lui Hrisosto$ 3i Augustin se
6ot detecta cu u3urin;+ 7n scrierile lor. <l s-a gr+bit s+ vorbeasc+ $ai inti$ des6re dog$+
3i des6re Bteologia lui doctrinar+C ca unele care cu greu 6uteau @ distinse de luteranis$ul
vag 3i 6redo$inant al acelor veacuri. Jn;elesul sacra$ental al isericii este 6re2entat
inadecvat 7n toat+ teologia lui% 7n ti$6 ce a6o2i;ile $orale Dscolasticul ususE @ind
su6rade2voltate. iserica este de@nit+ i$6recis ca Bo adunare de oa$eni care cred 7n Iisus
HristosC D7n alte locuri Platon adaug+ B3i care tr+iesc 7n con:or$itate cu aceast+ legeCE. O
ast:el de i$6reci2ie este caracteristic+.
Platon a :ost o 6arte a Rusiei $oderne 3i a eI6erien;ei ei vestice. Pentru evlavia lui%
el avea un slab 7n;eles al isericii. Aceast+ li$ita;ie nu 7ntoarce 3i nu u$bre3te i$6ortan;a
adev+rat+ a altor 7$6liniri. Aa6tul c+ Platon a acordat aten;ie studiului istoriei isericii
Rusiei 3i i-a 7ncuraHat 3i 6e al;ii s+ :ac+ a3a este i$6ortant.
0.0
<l a 6ublicat 6ri$ul cu6rins
al acestei istorii Dnu$ai 7n (*&KE. Mai tGr2iu aceast+ 7ntoarcere si$6atetic+ la istorie a
6rodus o de3te6tare $ai 6ro:und+. Li$ita;iile istorice ale lui Platon sunt eI6ri$ate vi2ibil
7n atitudinea lui :a;+ de li$a rus+. <l nu nu$ai c+ a 6ublicat 7n rus+ dar a 3i 6ublicat
BteologiaC lui 7n rus+. Cartea sa des6re teologia trebuia tradus+ 7n latin+ 6entru :olosin;a
3colii. A3a au stat lucrurile la Se$inarul din !ula.
Platon a 7ncercat s+ 7$bun+t+;easc+ instruc;ia 7n rus+ 6entru clasele in:erioare.
4ra$atica rus+ 3i retorica 6e ba2a scrierilor lui Lo$onotov
0.K
au 7nlocuit latina. <l s-a
493
Jn ()** cvGteva gru6uri B6ietisteC Ecei acre i-au re;inut 6e 6reo;i du6+ schis$+ nau :ost 6ri$i;i 7n iserica
OrtodoI+ Rus+ 3i li sa- 6er$is s+ :oloseasc+ liturghia 6re-re:or$at+ 3i c+r;le de sluHb+ 6ri$ite de la ierarhia
o@cial+ a isericii. Mai $ulte gru6uri au acce6tat aceast+ 6ro6unere 3i 7n (*&& S:Gntul Sinod a dis6us
canoane s6eciale 6entru edinoveri*
494
#e eIe$6lu nota cercet+rii istorice a lui Nicodi$ Sellius D$ort 7n ()0,E. Nota autorului. #es6re Nicodi$
Sellus a se vedea $ai sus.
495
Aiul unui 6erscar s+rac% Mihail =asilievici Lo$onosov D()((-(),KE a devenit unul dintre 6ri$ii oa$eni de
3tiin;+ 3i lingvi3ti din istoria rus+. <ducat la 3colile din Moscova 3i San9 Petersburg% a studiat cinci ani la
Universitatea din Marburg sub Christina VolW. La 7ntoarcere a :ost un 6ro:esor de chi$ie la Acade$ia de
Ltiin;e 3i 7n ()KK a aHutat la organi2area acade$iei din Moscova. Ca o$ de 3tiin;+ a lucrat 7n do$eniul
$etalurgiei% astrono$iei% geologiei% econo$iei 3i eI6lor+rii geogra@ce% antici6Gnd desco6eririle din vest. A
:ost n+scut ca 6oet 3i odele lui au aHutat la versi@carea 6oe2iei ruse3ti. Cea $ai in?uent+ lucrare a lui
Lo$onosov a :ost li$ba lui. Lucrarea lui 5rat"oe ru"ovodstvo ritori"e D()0/E 3i 7n s6ecial Rossis"aia
#rammatica D()KKE au standardi2at li$ba rus+ $odern+ 6rin a$estecarea unor linii teoretice stricte% vechea
stavon+ a isericii 3i rusa conte$6oran+ dialectic+.
126
te$ut c+ instruc;ia ele$entar+ 7n gra$atica rus+ 3i 7n co$6o2i;ie ar 6utea 7$6iedica
6rogresul 7n subiectele latine.
PGn+ al @nele secolului al o6tGstre2ecelea% cea $ai $are e$anci6are care 6utea @
7$6linit+ 7n con:erin;ele teologice la Se$inarul S:Gnta !rei$e a :ost inter6retarea teItelor
din S@ntele Scri6turi du6+ iblia slav+ :+r+ traducere din latin+. D[na$enschiE.
Metodie S$irnov a :ost 6ri$ul care a :+cut acest lucru 3i nu$ai 7n ().&.
<I6eri$ente rare au :ost :+cute $ai 7nainte. Jn acele vre$uri Palton a devenit
Arhie6isco6 de !ver 7n ())& 3i a desco6erit teologia care era 6redat+ 7n rus+. Macarie
Petrovici
0.,
a introdus aceast+ inova;ie 7n (),0. con:erin;ele lui au :ost 6ublicate 6ostu$
ca nvturi ortodo,e ale Bisericii estice) coninnd tot ceea ce este necesar unui cretin
care are nevoie de mntuire DSan9 Petersburg% ()*/E.
0.)
<Ie$6lul vestic% 7n scurt ti$6 a
ins6irat acest latinis$ tenace al isericii. Ca re2ultat li$ba rus+ s-a atro@at.
Li$baHul educat rusesc% dintre care un $odel 6oate @ v+2ut 7n te2ele 6re2entate la
dis6utele din Acade$ia din Moscova% au avut 6u;in+ de2voltare c+ au ocu6at o 6o2i;ie $ai
inco$6arabil+ decGt chiar li$baHul traduc+torilor ru3i ai s@n;ilor 6+rin;i 3i a luc+rilor
teologice originale a vechilor ru3i. D[na$enschiE.
Lucr+rile au aHuns 7ntr-o ase$enea situa;ie c+ studen;ii erau inca6abil+ s+ scrie cu
u3urin;+ 7n rus+% dar $ai 7ntGi trebuiau s+ 73i eI6un+ gGndirea 7n latin+ 3i a6oi s+ o
traduc+. Studen;ii au co6iat latina 3i au scris cu a$estec+tur+ substan;ial+ de cuvinte
latine eI6lica;iile date de 7nv+;+torii din rus+.
Indi:erent care a :ost argu$entul :olosit% indi:erent ce :unda$ent se 6une 7n :a;+%
@ercare argu$ent este ar+tat de a6+r+tor 3i educator. B#intr-un ast:el de 6reHudiciu au
ie3it 6reo;i care 3tiau latin+ 3i scriitorii 6+gGni adecva;i% dar care au cunoscut 6u;in autorii
ibliei sau a P+rin;ilor isericiiC DAilaret al MoscoveiE. O ast:el de situa;ie nu a :ost cea
$ai de Hos tr+s+tur+N $ai r+u a :ost caracterul li6sit de organicitate a unui siste$ 3colar
7ntreg 7n care teologia 6utea @ 6us+ 7n via;+ de asisten;a direct+ 3i eI6erien;a vie;ii
isericii.
Sco6ul 3i se$ni@ca;ia 7$6linirilor educa;ionale 3i c+rtur+re3ti ale secolului al
o6tGs6re2ecelea nu ar trebui subesti$at. Jn orice ca2% eI6eri$entul teologico-cultural era
destul de i$6ortant. O re;ea de 3coli elaborat+ s-a r+s6Gndit 7n toat+ Rusia. !eologia
rus+ ... toat+ 3coala teologic+ de aici% 7n sensul strict% era li6sit+ de r+d+cini. A c+2ut 3i a
crescut 6e un teren str+in. S-a ridicat o su6rastructur+ 7n de3ert ... 7n locul r+d+cinilor au
a6+rut catalige. !eologia 6e catalige este $o3tenirea secolului al o6tGstre2ecelea.
VI
Francmasoneria rus,
Aranc$asoneria s-a dovedit a @ un eveni$ent $aHor 7n istoria societ+;ii ruse X acea
societate n+scut+ 3i elaborat+ 6e $+re;ia e6ocii 6etrine. Aranc$asonii au :ost oa$eni care
3i-au 6ierdut calea Boriental+C 3i care au devenit 6ierdu;i 7n cele occidentale. #estul de
natural% ei au desco6erit aceast+ nou+ cale a :ranc$asoneriei 7nce6Gnd de la grani;ele
vestice.
Pri$a genera;ie ridicat+ de re:or$ele lui Petru 3i-a 6ri$it educa;ia ba2at+ 6e
6rinci6iile serviciului de stat utilitarian. Noua clas+ educat+ s-a creat din Bconverti;iC
adic+ dintre cei care nu au acce6tat Re:or$a. Jn acela3i ti$6 o ast:el de acce6tare sau
496
Originar din Serbia% Macarie Petrovici D()/0-(),,E a tr+it 7n Rusia 3i a studiat la Acade$ia din Moscova%
a6oi a devenit rector la Se$inarul din !ver. O colec;ie a 6redicilor lui au :ost 6ublicate 6ostu$ 7n ()*,.
497
Pravoslvnie uc.enie) soderz.ac.ee vse c.to ".ristianiu svoer#o saseniia ic.uc.emu) znat i delat
nadlez.it*
127
7n3tiin;are a de@nit 6artici6area 7n noua Bclas+.C Noii oa$eni au devenit obi3nui;i 3i
educa;i s+ inter6rete2e eIisten;a lor nu$ai 7n ter$enii utilit+;ii de stat 3i a bun+st+rii
generale. B!abla RGnduielilorC a 7nlocuit cre2ul P!imvol ver7Q 3i tot ceea ce era i$6licat de
el.
0.*
Con3tiin;a acestor noi oa$eni a devenit eItravertit+ 6Gn+ 7n 6unctul ru6turii. Su?etul
a devenit 6ierdut% li6sit de leg+tur+ 3i di2olvat 7n as:altul :ervent al i$6resiilor 3i
eI6erien;elor str+ine. Jn 7nvolburarea construc;iei din ti$6ul do$niei lui Petru nu a
eIistat vre$e 6entru recu6er+ri 3i gGnduri secundare. Jn acest ti$6 at$os:era a devenit
$ai liber+% iar su?etul a devenit e6ui2at 3i violat. Rece6tivitatea $oral+ a devenit s$intit+M
nevoile religioase au devenit su:ocate 3i t+iate. Noua genera;ie a 7nce6ut s+ vorbeasc+ cu
alar$are 0esre stricarea moravurilor 1n Rusia.
0..
Subiectul a :ost cu greu e6ui2at. A :ost
o e6oc+ a unor aventuri absorbante 3i a grati@c+rilor. Istoria duhului rusesc nu a :ost 7nc+
scris+ 6entru secolul al o6tGstre2ecelea. Sunt cunoscute nu$ai e6isoade :rag$entare. O
7ngriHorare general+% boala 3i nelini3tea :ac un ecou clar 3i reverberea2+ 7n ast:el de
e6isoade. Cei $ai buni re6re2entativi ai e6ocii Caterinei $+rturisesc la c+utarea is6itirii
care i-a obligat s+ se a3e2e 7n c+utarea de 7n;eles 3i adev+r 7n e6oca libertinaHului 3i a
grosol+niei. <i nu au :ost $ul;u$i;i de trecerea 6rin cea $ai rece indi:eren;+ 3i cea $ai
de6resiv+ dis6erare. Pentru $ul;i% voltarianis$ul a devenit o boal+ genuin+ $oral 3i
duhovnice3te.
O de3te6tare religioas+ X o rena3tere din le3inul religios X a avut loc 7n a doua
Hu$+tate a secolului al o6tGstre2ecelea. A+r+ s+ @e ni$ic sur6rin2+tor% o ast:el de
de3te6tare s-a aIat de $ai $ulte ori s6re isterie. BUn 6aroIis$ al gGndirii con3tiente%C
du6+ cu$ 7l descrie Kliuchevschi 7n de3te6tarea lui :ranc$asonic+. Aranc$asoneria a :ost
$ai $ult decGt un si$6lu 6aroIis$. Jntreaga se$ni@ca;ie istoric+ a Rusiei st+ 7n :a6tul c+
a :ost un e:ort ascetic 3i o 7ncercare de concentrare duhovniceasc+. Su?etul rusesc 3i-a
revenit 6rin :ranc$asonerie% 6rin obiceiurile str+ine 3i 6rin disi6a;iile din San9
Petersburg.
Aranc$asoneria nu a 7nse$nat un e6isod trec+tor% ci un stadiu de de2voltare 7n
istoria societ+;ii ruse3ti $oderne. Pe la @nele anilor ())& :ranc$asoneria a eru6t $ai 6rin
toat+ clasa educat+. Jn orice ca2% siste$ul loHelor $asonice% cu toate bran3ele lui% s-a
eItins 6rin toat+ clasa.
Aranc$asoneria rus+ a avut o istorie bogat+ 7n dis6ute% divi2iuni 3i ?uctua;ii.
Pri$ele loHe au :ost cercuri de dei3ti care 6ro:esau o $oralitate ra;ional+ 3i o religie
natural+% 7n ti$6 ce c+utau s+ dobGndeasc+ o cuno3tin;+ de sine $oral+.
K&&
Jntre
B:ranc$asoniC 3i BvoltarieniC nu au eIistat divi2iuni. Curentul $istic din :ranc$asonerie a
498
Suvenalie Medvedschi D(),)-(*&.E a :ost un $onah din Novgorod care a venit la M+n+stirea S:Gnta
!rei$e 7n Moscova. Jn (*&' 3i a sluHit ca un catehet la Se$inarul S:Gnta !rei$e 7n Moscova 7n (*&'.
Lucr+rile citate aici au :ost una dintre 6ri$ele 7ncerc+ri de un siste$ teologic 7n li$ba rus+% Iuvenalie a scris
5rat"aia rotori"a na rossis"om ias7"e DMoscova% (*&.E.
499
Aceasta este o re:erin;+ la 2 ovrezdenii nravov v Rossii) de c+tre @gura 6olitic+ 3i 6ublicistul Mihail
Mihailovici Lcherbatov D()//-().&E. Jn ea el a atacat $aniera 7n care curtenii conte$6orani $+reau valorile
6re-6etrine. <Iist+ o traducere rus+ de c+tre A. Lentin% 0esre stricarea moravurilor 1n Rusia DCa$bridge%
Anglia% (.,.E.
500
Ivan =lado$irovici Lo6uhin D()K,-(*(,E a sluHit 7n ar$at+ 3i la cur;ile cri$inale din Moscova $ai 7nainte
de a se dedica 6ublica;iei lui N. I. Novi9ov la Universitatea din Moscova. Lo6uhin a tradus lucr+ri din $isticii
vestici 3i din :ranc$asoni% a scris cGteva tratate 6ro6rii 3i a :ost $arele $aestru al unei loHe din Moscova. La
:el ca 3i al;ii cercul lui Novi9ov s-a angaHat 7n @latro6ie 3i 7n $unc+ educa;ional+ 3i a sluHit 7n guvernele lui
Pavel 3i AleIandru I 7n di:erite 6o2i;ii. Jn ().& a 6ublicat o a6+rare a :ranc$asoneiei din Rusia%
%ravouc.itel:n7i "ate".izis fran<masonov*
128
a6+rut cu$va $ai tGr2iu.
K&(
Cercul ro2crucienilor ru3i a devenit cea $ai i$6ortant+ 3i $ai
in?uent+ 7ntre :ranc$asonii acelor vre$uri.
Aranc$asoneria este un ordin secular secret cu o disci6lin+ eItern+ si$6l+. !oc$ai
aceast+ disci6lin+ l+untric+ sau ascetis$ Dnu nu$ai o igien+ duhovniceasc+ s+n+toas+E
este cea care s-a dovedit a @ cea $ai i$6ortant+ 6entru econo$ia general+ a $uncilor
$asonice 7n 6+trarul B6ietrii dureC al ini$ii u$ane% du6+ cu$ circul+ eI6resia. S-a creat
un nou :el de o$ 7n acest ascetis$M un nou ti$6 care se 7ntGlne3te 7n e6oca subsecvent+
7ntre Bro$antici.C BSursele oculteC ale ro$antis$ului sunt inconstestabile.
Societatea rus+ a 6ri$it o educa;ie senti$ental+NM o de3te6tare a ini$ii. =iitorul
inteligent al Rusiei a detectat 7n $i3carea $asonic+ :ragilitatea 3i dualitatea eIisten;ei. A
devenit torturat de o sete 6entru 7ntregire 3i a 7nce6ut s+ o caute. 4enera;ia de a6oi din
anii (*/& 3i (*0& a re6etat o ast:el de c+utare% o ast:el de !turm und 0ran#* Acest lucru
este adev+rat des6re slavo@li. Psihologic% slavo@lis$ul este un r+sad din :ranc$asoneria
do$niei Caterinei D@indc+ nu a derivat din obiceiurile unei ;+ri rusticeE.
Ascetis$ul $asonic a 7$br+cat di:erite $otive% inclusiv o indi:eren;+ ra;ionalist+ a
variet+;ii stoice 3i o ne6+sare :a;+ de vanit+;ile vie;ii% 6reten;ii dochetice 3i uneori o
Biubire :a;+ de $oarteC DBbucuria $or$GntuluiCE 3i o ini$+ te$6erat+ genuin.
Aranc$asoneria a elaborat o $etod+ co$6leI+ a scrutinit+;ii de sine 3i a re;inerii. BA
$urii 6e crucea abnega;iei de sine 3i a 6ierii 7n :ocul cur+;irii%C du6+ cu$ de@nea ;elul
Badev+ratului $ason.C !rebuie s+ ne lu6t+$ cu sine cu disi6a;ieM s+ ne concentr+$
senti$entele 3i gGndireaM o6rirea dorin;elor 6asionaleM Binstruirea ini$iiC 3i B6linirea
voin;ei.C R+d+cina 3i scaunul r+ului se g+se3te 7n sine 3i nu 7n voin;+. BNu v+ 6une;i decGt
nu$ai 7n sluHba duhului% a su?etului 3i a tru6ului% o$i;Gndu-l 6e Beu.C Jn lu6ta cu sine%
trebuie eli$inat egois$ul 3i voin;a de sine. Nu c+uta 3i nu alege o cruce 6entru tine% ci
6oart+ una atunci cGnd 73i este dat+. Nu 7ncerca s+ aranHe2i 6entru $Gntuirea ta n+deHdea
6entru ea% u$ilindu-te cu bucurie 7n :a;a voin;ei lui #u$ne2eu.
Aranc$asoneria a 6redicat o via;+ $oral+ strict+ 3i res6onsabil+M direc;ia $oral+ de
sineM nobilitatea $oral+M re;inereM disi6a;ieM cunoa3tere de sine 3i 6osesie de sineM
B@lantro6ieC 3i o via;+ lini3tit+ B7n $iHlocul acestei lu$i :+r+ s+ 6er$it+ ini$ii cuiva s+ se
ating+ de vanit+;ile ei.C Aranc$asoneria nu a cerut nu$ai des+vGr3ire de sine ci 3i o iubire
activ+ X BeI6resia 6ri$ar+%C te$elia 3i sco6ul 7$6+r+;iei lui Iisus 7n su?et. Lucr+rile
@lantro6ice ale :ranc$asonilor ru3i sunt binecunoscute.
Aranc$asoneria $istic+ a constituit o reac;ie l+untric+ :a;+ de duhul Ilu$inis$ului.
!ot 6atosul Nivelului teoretic
K&'
al :ranc$asoneriei era direc;ionat 7$6otriva Binven;iilor
ra;iunii oarbeC 3i a Bso@stica;iilor gangului voltarian.C Accentul s-a $utat 6e intui;ie%
contra6unctul ra;ionalis$ului secolului al o6tGs6re2ecelea.
<6oca sce6ticis$ului a :ost e6oca 6ietis$ului. Aenelon
K&/
nu era cu ni$ic $ai
6o6ular decGt =oltaire. BAiloso@a credin;ei 3i a senti$entuluiC este $ai 6u;in
caracteristic+ e6ocii X e6oca senti$entalis$ului X decGt cea a Enc7coloediei*
Senti$entalis$ul se leag+ organic de :ranc$asonerie 3i nu nu$ai @ind dese$nat ca
o tendin;+ literar+ sau $i3care% ci a se$ni@cat ini;ial o tendin;+ $istic+N o investiga;ie
religioso-@loso@c+. Sursele senti$entalis$ului 6ot @ g+site 7n scrierile $isticilor dane2i%
501
Notea2+ c+utarea 6entru Bnivelele $ai su6erioareC sau ti6urile elaborate de baronul Reichal% a3a nu$itul
Bsiste$ al observa;iilor stricte.C PNota autoruluiQ. Pri$a loH+ ruseasc+ a :unc;ional $ai $ult ca 3i un club
social. Mai tGr2iu :ranc$asonii ru3i au :or$at gru6uri de elit+ dintre cei dedica;i activit+;ilor $istice $ai
evoluate% cu o organi2a;ie $ai strGns+ 3i $ai $ult+ disci6lin+. Reichal D()'.-().(E% un $aestru al cur;ii
duce3ti la runs8ic9 Dcare abunda 7n $asoniE a adus 7n Rusia unul dintre aceste niveluri ale $asoneriei.
502
Nivelul teoretic a :ost un stadiu al Ordinului ro2crucian% care a :ost adus 7n Rusia 7n ()*' de Sch8art2.
Cei care a6ar;ineau de el au :ost cunoscu;i ca 3i B:ra;ii teoretici.C
503
Arancois de Salignac de la Mothe ARnelon D(,K(-()(KE un teolog :rance2% educator 3i arhie6isco6. Jn ti$6
ce venea de la o 3coal+ 6e tinere :ete 6rotestante convertite la catolicis$ 7n Paris el a scris Trait6 de
l:education des >lles D(,*)E care a abut o in?uen;+ $aHor+ 7n educarea :e$eilor.
129
s6anioli 3i :rance2i ai secolelor al 3ais6re2ecelea 3i al 3a6tes6re2ecelea. Senti$entalis$ul
educa su?etul 7n reverie 3i senti$ent% 7ntr-o anu$it+ 6asivitate consonan;+ 3i 7ntr-o
B$elancolie s:Gnt+C Dc:. c+ii duhovnice3ti a tGn+rului Kara$2in
K&0
ca 3i de2volt+rile
ulterioare ale lui [u9ovschiE.
K&K
Aceasta nu a :ost 7nso;it+ 7ntotdeauna de o concentrare a
su?etului. Obiceiul de a eIa$ina eIcesiv 3i ne7ncetat sinele a re2ultat de $ai $ulte ori 7n
lini3tirea voin;ei. Oa$enii din acea 6erioad+ s-au si$;it bolnavi din cau2a re?ec;iei 3i
aceast+ Beduca;ie senti$ental+C a in?uen;at cu 6utere :or$area unui Bo$ su6er?uu.C
BS:Gnta $elancolieC con;ine invariabil un gust al sce6ticis$ului.
Jn acele 2ile oa$enii erau obi3nui;i s+ tr+iasc+ 7ntr-un ele$ent i$aginar% 7ntr-o lu$e
a i$aginilor 3i re?ec;iilor. <i ar @ 6utut 6enetra tainele sau ar @ 6utut visa urGt. Nu este
accidental c+ aceast+ e6oc+ a $+rturisit din toate 6+r;ile o de3te6tare a unei :ante2ii
creative X o $are 3i 6uternic+ $odela;ie 6oetic+. BAru$osul su?etC PPre"rasnaia duaQ a
devenit 6aradoIal 6lin de i$6resionis$% 7nce6Gnd cu violen;+ 3i tre$urGnd la cel $ai $ic
2go$ot al vie;ii. Presenti$entele a6ocali6tice au cG3tigat t+rie 7nc+ de la @nele secolului al
o6tGst6re2ecelea. A3a nu$ita Bde3te6tareC Per4ec.un"Q a re6re2entat e6oca% 7n s6ecial 7n
$asele largi de oa$eni. A6elul teoretic la ini$+ o:er+ o $+rturie adi;ional+ des6re
aceast+ de3te6tare. B#e3te6tarea haruluiC Pdurc.bur# der GnadeQ% du6+ cu$ s-au
eI6ri$at 6ieti3tii% a 7nse$nat $ai $ult decGt orice o is6it+ 6ersonal+N un dar al
eI6erien;ei.
B#isi6areaC este co$6atibil+ 7n 7ntregi$e cu vi2iunea. Misticis$ul conte$6oran a
6osedat o re;inere a voin;ei% dar nu o ini$+ te$6erat+ sau i$agina;ie. O nou+ genera;ie s-
a de2voltat 7n acest unghi. Nu este 7ntG$6l+tor c+ ro2crucianul A. MN Kutu2ov
K&,
a tradus
Pln#erile sau #ndurile de noate*
K&)
BA$ citit de dou+ ori %oile lui 5oung ca 3i 6e
vestea cea bun+% nu ca 6e un 6oe$%C 73i a$inte3te vechea genera;ie. Cali@carea ar trebui
:+cut+ c+ un ast:el de $elancolic B7n @loso@a 6rivirilor 3i a lacri$ilorC a 7nse$nat nu$ai
un u$anis$ trans@gurat. BAi un o$ 3i vei @ un du$ne2eu...C O$ul a :ost che$at s+
$unceasc+% nu 7n lu$e ci 7n sine% B7n vise sera@ce.C BU$anitatea nu a :ost creat+ 6entru
ni3te cuno3tin;e largi sau 6entru o 7n;elegere 6ro:und+% ci 6entru ui$ire 3i e$o;ii
reverente.C Che$area nu a :ost o concentrare l+untric+. BAa6tele noastre lu$e3ti nu au
:ost curbate X nu trebuie s+ cuceri$ lucruri ci gGnduri X 6+2i;i-v+ gGndurile cGt 6ute;i de
bine% c+ci raiul se 7ngriHe3te de ele.C O ast:el de atitudine a sluHit ca 3i o barier+ 7n calea
504
Nicolae Mihailovici Kara$2in D(),,-(*',E a :ost unul dintre cei $ai i$6ortante @guri literare al 2ilei 7n
Rusia. Jn 6ri$a sa carier+ a :ost un 6oet 3i un nuvelist cunoscut 6entru !raca $iza D().'E. Jn ().* a
c+l+torit 6rin toat+ <uro6a 3i la 7ntoarcere a editat ?urnalul 3oscovei% 7n care a 6ublicat Pisma russ"o#o
utettveni"a D().(-().'E% o $+rturisire senti$ental+ a c+l+toriilor lui scrise 7n stilul lui Lauren;iu Sterne.
Kara$a2in a 7nte$eiat Hurnalul &estni" Evro7 7n (*&'% dar anul ur$+tor a :ost nu$it istoricul cur;ii 3i 3i-3a
dedicat restul vie;ii cercet+rii istorice. +mintirile desre Rusia +ntic i 3odern D(*((E 3i volu$ul Istoriia
#osudartva rossii"a#o D(*(.-(*',E a :ost o Husti@care istoric+ 6atriotic+ a unui guvern autocratic din Rusia
3i a :ost in?uent 7n stil 3i istoriogra@e literar+.
505
AleIei Mihailovici Kutu2ov D()*/-(*K'E a :ost un 6oet rus i$6ortant 3i un traduc+tor 3i un ucenic literar al
lui Kara$2in. <ducat 7n Moscova% a sluHit 7n ar$at+ 7n ti$6ul r+2boaielor ne6oleonice% a devenit un $e$bru
al cur;ii 7$6+ratului 3i 7n (*', a :ost nu$it tutorele viitorului ;ar AleIandru II. A :ost unul dintre
7nte$eietorii Societ+;ii Literare Ar2a$as 3i a tradus ro$antici literari ca Schiller% 4oethe 3i Fron la :el ca 3i
2disea lui Ho$er.
506
AleIei Mihailovici Kutu2ov D(,.&E a :ost introdus ordinului ro2crucian 7n ti$6 ce era student la
Universitatea din Lei62ig din (),, 6Gn+ 7n ())&. A :ost activ 7n loHele din San9 Petersburg 3i Moscova% unde
a :ost angaHat 7ntr-o activitate traduc+toare eItensiv+. Kutu2ov a $urit 7n ti$6 ce $ergea 6entru o a:acere 7n
erlin.
507
<d8ard 5oung D(,*/-(),KE a :ost un binecunoscut scriitor engle2. Gndurile de noate D()0'-()0KE%
scris+ du6+ $or;iile succesive a trei $e$brii din :a$ilia lui% este un lung $onolog dra$atic 7$6+r;it 7n
Bnou+C care eI6ri$a triste;ea autorului% gGndurile cu 6rivire la $oarte 3i 7ncercarea de a se consola din
6unct de vedere religios. 5oung a :ost autorul Con-ecturilor comoziilor ori#inale D()K.E% o bogat+ de
criticis$ literar care a antici6at ideile ro$anticilor 3i a :ost 7n s6ecial 6o6ular+ 7n 4er$ania.
130
liberei gGndiri. I. 4. Scha8rt2
K&*
3i-a devotat o 6or;iune larg+ con:erin;elor 3i critic+rii
Bliberei cuget+ri 3i a c+r;ilor li6site de evlavie%C a unor ast:el de scriitori ca Helvetius%
S6ino2a 3i Rousseau
K&.
3i 7nvingerea Bacelor obscuranti3ti care s-au ridicat.C #u6+ cu$ 73i
a$inte3te A. A. Lab2in% Bun singur cuvGnt din Sch8art2 a lovit c+r;ile coru6te 3i li6site de
#u$ne2eu din $ulte 3i a 6us S:Gnta iblie 7n locul lor.C
Jntoarcerea la $isticis$ a 6rodus o literatur+ abundent+ Dti6+rit+ 3i 7n $anuscrisE%
cel $ai $ult tradus+% du6+ cu$ se 6oate vedea din activit+;ile Co$6aniei Publiciste%
deschise 7n Moscova 7n ()*0% la :el ca 3i 7n 6roduc;iile din ti6ogra@ile secrete. Misticii
vestici au :ost cel $ai bine re6re2enta;i% ca Iacob oeh$e%
K(&
Claude de Saint Martin
K((
3i
Sohn Mason
K('
3i cel care a :ost cel $ai $ult citit a :ost S. I. 4a$aeila.
K(/
=alentin Viegel%
Sohann 4itchel 3i Sohn Pordage au a6+rut 3i ei 7n traducere. Mul;i scriitori Ber$eticiC au
:ost tradu3i% inclusiv Velling% Kirchberger% &iridarium C.7micum) Psaltirea c.imic de
Penn% Chri2o$ander 3i Robert Aludd.
K(0
A eIistat un asorta$ent larg de scriitori antici 3i
$oderni cu$ ar @ Macarie al <gi6tului% lucr+rile selectate ale lui Augustin% +reoa#itica 3i
chiar 4rigorie Pala$a% Imitaia lui Bristos) 0esre adevratul cretinism al lui Sohann
Arndt% L. Scu6oli% Angelus Sielsius% unFan% Molinos% Poiert% 4uFon 3i Taina crucii a lui
508
Ioann DSohannE 4eorg Sch8art2 D$ort 7n ()*0E a :ost un tGn+r student aristocrat 3i un $e$bru ocult al
loHei Bobserv+rii stricteC ger$ane adus+ 7n Rusia 7n ()),. <l a :ost 7n curGnd 6lasat de 6atronii lui in?uen;i la
Universitatea din Moscova% unde a con:eren;iat des6re @lologie% istorie 3i @loso@e. Sch8art2 3i 7nce6ut loHa
Bobserv+rii stricteC 7n Moscova 7n ()*& 3i 7n anul ur$+tor% 7ntr-o c+l+torie a:ar+% s-a al+turat ro2crucienilor 3i
a adus scrierile lor care sunt de o i$6ortan;+ $are 7n s6iritualitatea rus+% care con;ineau teIte rare 3i
necunoscute 3i care sluHeau ca o leg+tur+ vital+ s6iritualit+;ii 6alestiniene 3i bi2antine. Co$6ilat+ de
$onahul atonit Macarie al Corintului 3i de Nicodi$ Aghioritul% a :ost 6ri$a dat+ 6ublicat+ 7n =ene;ia 7n
().'% dar versiunea co$6let+ a :ost 6ublicat+ nu$ai 7n rus+ 7n (*)). Por;iuni ale 'ilocaliei sunt dis6onibile
7n engle2+ 7n <. Kadloubovschi 3i 4. Pal$er% !crierile din >localie desre ru#ciunea inimii) DLondra% (.K(E 3i
Prinii rimari din >localie DLondra% (.K0E.
509
Claude Andrein Helvetius D()(K-())(E a :ost un >losof :rance2 controversat cu o a6lecare hedonist+. Cea
$ai celebr+ lucrare a sa a :ost 0e l:erit% 7n care a negat toate ba2ele religioase de $oralitate 3i 0e l:.omme
D()0'E% un tratat des6re educa;ie. aruh DenedictE S6ino2a D(,/'-(,))E% un duce evreu% a :ost cel $ai de
sea$+ eI6onent al unei ordini ra;ionale 7n univers 3i autorul Eticii D(,))E% Tractatus de intellectus
emendatione D(,))E 3i Tractatus t.eolo#ico<oliticus D(,)&E. Sean SaYues Rousseau D()('-())*E% celebrul
@loso: :rance2 3i analist 6olitic% a :ost cel $ai bine cunoscut 7n Rusia 6entru Emil sau desre educaie D(),'E
3i 0u contact social D(),'E.
510
#es6re Ioacob oeh$e a se vedea ca6itolul III% nota (&K.
511
Unul dintre liderii $i3c+rii antiro$antice a secolului al o6tGs6tre2ecelea% Louis Claude de Saint Martin
D()0/-(*&/E a :ost un aristocrat :rance2 bogat care 3i-a dedicat scrierile $istice 7n conteItul unei ordinii
$ai 7nalte 7n :ranc$asonerie. Lucrarea sa 0es erreurs et de la v6rite D())KE a :ost un succes instantaneu 3i a
:ost i$ediat tradus+ 7n rus+. #e3i era :oarte 6o6ular+ $:.omme de d6sir D().&E% $e nouvel .omme D().'E% $e
crocodile D().*E% $:esrit de c.ose 3i $e 3inistWre de l:.omme<esrit D(*&'E. <l 3i-a se$nat lucr+rile lui cu
BLe Philoso6hie InconnuC 3i din cau2a 6o6ularit+;ii sale din Rusia $asonii-$istici ru3i au :ost nu$i;i
B$artini3ti.C
512
Sohn Mason D()&,-(),/E a :ost unul dintre cei $ai binecunoscu;i noncon:or$i3ti engle2i. A :ost celebru 7n
vre$ea sa 6entru Cunoaterea de sineV un tratat) care arat natura i binefacerile acelei tiine imortante
i modul de a a-un#e la ea DLondra% (*K0E.
513
Se$en Ivanovici 4a$aleia D()0/-(),/E% un student al Acade$iei din Kiev 3i care a 6redat latin+ la
acade$ia $ilitar+ din San9 Petersburg ti$6 de doi ani $ai 7nainte de a intra 7n serviciul guvernului 7n ())&.
S-a retras 7n ()*0 6entru a se dedica unei activit+;i enor$e de traducere Dtraducerea lui a lui oeh$e
aco6ere '' de volu$eE 7n leg+tur+ cu Co$6ania !i6ogra@c+ a lui Novi9ov 3i a $ai :ost 3i $aestrul loHei
dev9alion 7n Moscova. Cores6onden;a lui cu liderii lui $asoni D6ublicat+ 7n Moscova 7n dou+ volu$e% (*/' 3i
un al treilea volu$% Moscova (*/,-(*/.E este o surs+ i$6ortant+ 6entru studiul acestei 6erioade.
514
Pri$ii alchi$i3ti au co$binat de $ai $ulte ori $isticis$ul 3i vr+Hitoria cu sco6uri 6seudochi$ice. 4eorg
von Velling este cunoscut 6entru curioasa lui lucrare% 2us ma#ocabalisticum et t.eoso.icum) darinnen
der 8rsrun#) natur) er#e.sc.ften und #ebrauc. des !alzes) !c.4elfs und mercurit D()/KE. Nicoale Anton
Kirchbergher este i$6ortant 6entru cores6onden;a lui cu Saint Martin% $es corresondece in6dite de $* 0*
0e !aint 3artin dit le .iloso.ie inconnu et 5irc.ber#.er baron de $iebstroA DA$sterda$% (*,'E. Robert
Aludd D(K)0-(,)/E a :ost un $edic engle2 3i un $ason 6recu$ 3i autorul 3edicina cat.olic seu m7sticum
artis medicandi sacrarium DAran9:urt% (,'.E.
131
#u2etanov.
K(K
Mult+ citire s-a :+cut 7n loHe du6+ un ordin strict 6rescris 3i sub
su6ravegherea 3i conducerea st+6Gnilor. Cei care erau a:ar+ din loH+ au citit cu o aviditate
$+rit+. Publica;iile :ranc$asonilor $oscovi;i s-au vGndut bine. Ast:el nou n+scuta
inteligen;+ rus+ a dobGndit un siste$ co$6let de entu2ias$e $istice 3i a 7$br+;i3at
tradi;ia $istic+ uto6ic+ 3i rit$ul $isticis$ului 6ost-re:or$a;ional. Inteligen;ii au studiat 3i
au devenit obi3nui;i cu $istici Yuieti3ti% 6ieti3ti 3i D7ntr-o oare care $+sur+E cu P+rin;ii
isericii. DMai tGr2iu 7n via;+ <lagin
K(,
a de2voltat un siste$ co$6let de lecturi 6atristce%
a6arent ca o contrabalan;+ :a;+ de Sch8art2E.
Aranca$asoneria nu s-a li$itat la cultura ini$ii. Aranc$asoneria 3i-a avut 6ro6ria
$eta@2ic+ 3i dog$atic+. Meta@2ica sa a :+cut :ranc$asoneria o antici6are 3i o 6re$oni;ie
a ro$antis$ului 3i a >loso>ei naturale ro$antice. <I6erien;a ro2crucienilor $oscovi;i D3i
$ai tGr2iu a :ranc$asonilor din ti$6ul do$niei lui AleInadru IE a 6reg+tit calea 6entru
de2voltarea schellingiansi$ului rus D7n s6ecial 6rin;ul =. A. OboevschiE
K()
care a ger$inat
din acelea3i r+d+cini $agice. Jn acest $isticis$ $agic sunt i$6ortante dou+ $otive%
aceast+ Balchi$ie $agic+.C Pri$ul este senti$entul vital 6entru ar$onia lu$ii sau unitate
universal+% 7n;ele6ciunea lu$ii 3i a6rehensiunea $istic+ a naturii. BJntotdeauna avea$
deschis+ 7n :a;a ochilor cartea naturii. Jn;ele6ciunea lui #u$ne2eu str+luce3te cu cuvinte
:ocoase. Al doilea $otiv este o con3tiin;+ de sine vivid+N o$ul ca 3i eItrasul tuturor
@in;elor.C
'iloso>a natural nu a :ost un e6isod 7ntG$6l+tor sau de:or$at al vi2iunii des6re
lu$e a :ranc$asonerieiM a :ost una dintre te$ele esen;iale ale :ranc$asoneriei%
re6re2entGnd o con3tin;io2itate religioso-co$ic+ X Bnatura este casa lui #u$ne2eu% unde
locuie3te #u$ne2eu.C
K(*
'iloso>a natural a re6re2entat o de3te6tare 6oetic+ 3i un sens
$eta@2ic 6entru natur+ Dde eIe$6lu sensul renu$it al naturii 7n secolul al o6tGstre2ecelea
al anali2ei Bsenti$entaleCE. !otu3i% 7n cel din ur$+% :ranc$asoneria $istic+ a gravitat s6re
de2$e$brare. Inter6retarea si$bolic+ :ace lu$ea atenuat+ 7ncGt devine redus+ la o
u$br+. Jn esen;+% dog$atica :ranc$asonilor a 7nse$nat o rena3tere a unui gnosticis$
6latonici2antN o rena3tere care a 7nce6ut 7n Rena3tere. C+derea o$ului X BscGnteia de
lu$in+ 7nchistat+ 7n 7ntunericC X o:er+ conce6;ia de ba2+ a :ranc$asoneriei. Sensul acut al
necur+;iei% nu atGt de $ult al 6+catului este cGt se 6oate de caracteristic $i3c+rii.
Necur+;ia 6oate @ $utat+ 6rin abstinen;+ $ai $ult decGt 6rin 6oc+in;+. !oat+ lu$ea a6are
bolnav+ 3i stric+cioas+. BCe este aceast+ lu$eO O oglind+ a stric+ciunii 3i a vanit+;ii.C
515
Loren2o Scu6oli D(K/&-(,(&E este autorul la Combatimento !irituale D(,,&E% tradus 7n engle2+ din teItul
rusesc de <. Kadlubovschi 3i 4. Pal$er% Rzboiul nevzut DLondra% (.K'E. Angelus Silesius D(,'0-(,))E a
scris 6oe$e ger$ane religioase ins6irate din scrierile lui oeh$e. Sohn unFan D(,'*-(,**E% un cleric
engle2 a :ost celebru 6entru Pro#resul elerinului D(,)*E% Miguel de Molinos D(,0&-(,.)E a :ost un 6ietist
s6aniol i$6ortant. Pierre Poiret D(,0.-()(.E a :ost un $istic :rance2% cunsocut 6entru Iconomia divin
D(,*)E. Mada$e 4uFon D(,0*-()()E a :ost cel $ai renu$it eI6onet al Yuietis$ului.
516
Ivan Per@levici <lagin D()'K-()./E a :ost un o@cial bogat 3i in?uent 7n guvernul Caterinei 3i directorul
$u2icii 3i a teatrului de la curtea ei. <l a :ost 6rinci6alul organi2ator 3i crainic 6entru :ranc$asoneria $ult
$ai ra;ional+ engle2+ centrat+ 7n San9 Petersburg 3i care a devenit un $ason 7n ()K& 3i ())' @ind nu$it
6ri$ul 6rovincial rus.
517
=ladi$ir Aeodorovici Odoevschi D(*&/-(*,.E a :ost unul dintre 7nte$eietorii din (*'/ a Societ+;ii
Iubitorilor de Jn;ele6ciune. Un absolvent al Universit+;ii din Moscova% a lucrat $ai $ul;i ani la Hurnalele
3os"ovsc.i vestini" 3i !ovremenni" Ddi$6reun+ cu Pu3chinE $ai 7nainte de a se $uta 7n San9 Petersburg 7n
(*',. Aici a scris nuvele 3i 6ovestiri scrute. Iordan Bruno i Petr +retino) !amarian 3i Russ"ie noc.i D7n (*00E
au :ost dintr-un cerc neter$inat de 2ece nuvele 3i discu;iile @loso@ce din ele re6re2int+ vGr:ul ro$anti$sului
rus din (*/&. #u6+ ce acestea au :ost 6ublicate% Odoevschi 3i-a abandonat activitatea literar+ 3i a lucrat ca
un director al bibliotecii San9 Petersburg 3i dinb (*,( a devenit senator. Mai este cunoscut ca 3i 6+rintele
$u2icologiei ruse3ti clasice 3i el a :ost cel care a aHutat la stabilirea conservatoarelor din San9 Petersburg 3i
Moscova.
518
C:. traducerii de A. Petrov a Eistolei astorale contelui Haugh8it2 PPast7rs"oe oslanieQ care a a6+rut 7n
ger$an+ 7n ()*K.
132
Setea de vindecare D3i de vindecare cos$ic+ ridicat+ de Bc+utarea cheii la tainele naturiiCE
a derivat din vi2iunea des6re natur+.
Nici unul dintre :ranc$asonii do$niei Caterinei nu a :ost un scriitor sau gGnditor
original. Sch8art2% Novi9ov% Kheras9ov% Lo6uhin% Karnaev 3i 4a$aliela
K(.
au :ost i$itatori%
traduc+tori 3i ei#oni. Ast:el de calit+;i nu au di$inuat in?uen;a lor. Jn ti$6ul anilor ())&%
Universitatea din Moscova a stat sub stindardul :ranc$asonilor 3i dis6o2i;ia ei 6oetic+ a
:ost 6+strat+ 7n ensiuena universit+;ii din cau2a nobilit+;ii de a se stabilii alta.
4. S. S9ovoroda D()''-().0E
K'&
o:er+ singura $uta;ie original+ 7n aceast+ tendin;+
$istic+. <l a 6etrecut 6u;in ti$6 7n loHele $asonice% dar era a6ro6iat de cercurile
$asonice. Jn orice ca2% el a6ar;ine acestui ti$6 $istic% el si$6ati2a cu $isticis$ul ger$an
ai secolelor al 3ais6re2ecelea 3i al 3a6tes6re2ecelea% 6re:erGndu-l $ai $ult 6e =alentin
Viegel decGt 6e Soacob oeh$e. Motivele elinice sunt destul de 6uternic 6re2ente 7n el.
Jn &iaa sa% S9ovoroda% Kovalinschi
K'(
enu$er+ 6e unul dintre autorii :avori;i ai lui
S9ovorodaN Plutarh% Ailon <vreul% Cicero% Hora;iu% Lucian% Cle$ent al AleIandriei% Origen%
Nil% #ionisie Areo6agitul% MaIi$ M+rturisitorul 3i Bscriitori si$ilari 7ntre $oderni.C
Re?eIiile 6atristice ale lui S9ovoroda au :u2ionat cu $otivele rena3terii 6latoniste. Poe;ii
latini au eIercitat o in?uen;+ 6uternic+ asu6ra lor% la :el cu$ au :+cut $ul;i $oderni% de
eIe$6lu Muretus%
K''
6e care l-a tradus si$6lu% 6er$i;Gnd ca in?uen;a 3colilor s+ 6oat+ @
v+2ut+. Cartea lui des6re 6oetic+ co$6us+ la Se$inarul Pereiaslavl este o lucrare
obi3nuit+. Jn orice ca2% latina lui S9ovoroda era $ai 6uternic+ decGt greaca sa. #u6+ cu$
observ+ KovalinschiN Ble vorbea ger$an+ 3i latin+ cu u3urin;+ 3i destul de ?uent 3i avea o
7n;elegere su@cent+ a li$bii grece3ti.C Stilul latin al lui S9ovoroda a :ost 6lin de har 3i
si$6lu% dar el se si$;ea $ai 6u;ina acas+ cu greaca. Jn $od destul de curios% atunci cGnd
7l :olosea 6e Plutarh 7n edi;iile grece3ti 3i latine 6aralele% el citea nu$ai traducerea latin+.
S9ovoroda nu 3i-a dobGndit elinis$ul i$ediat 3i direct. Ins6ira;ia lui @lologic+ nu trebuie
eIagerat+. <l a :olosit nu$ai Biblia elisabetan+C
K'/
7$6ru$utGndu-3i @lologia $istic+ de
la Ailon.
<ste di@cil de deter$inat acest 6unct de vedere. Se 3tiu 6u;ine des6re locurile 7n
care a stat sau des6re oa$enii cu care s-a 7ntGlnit cGnd a :ost 6lecat 7n str+in+tate.
Probabil el 3i-a dobGndit interesele lui stoice% 6latonice 3i 6ietiste 6e cGnd era 7n Kiev.
Peregrin+rile lui 3i li6sa lui de r+d+cini native Del avea Bini$a unui cet+;ean al lu$iiCE%
care i-au con:erit calitatea unei a6ari;ii a6ro6iate% constituind o tr+s+tur+ s6ecial+ 7n
:acerea lui S9ovoroda. Personalitatea lui arat+ vivid un 6atos ascetic% o concentrare a
gGndirii% o eItinc;ie a e$o;iilor Dcare sunt insa;iabileE% o sc+6are din golul acestei lu$i 7n
519
#es6re Sch8art2 a se vedea nota (()M des6re Novi9ov a se vedea ca6itolul =% nota /*M des6re Kherasov a
se vedea ca6itolul =% nota 0.M 6entru Lo6uhin a se vedea acest ca6itol nota ((&. [aharia Ia9ovlvici Karneev
D()0)-(*'*E% senator 3i $e$bru al Consiliului Statului sub AleIandru I% a :ost activ 7n loHele din Moscova 3i a
7nte$eiat o loH+ 7n Orel 7n ()*0 D7n ti$6 ce vice guvernatorul era coloE. Pentru 4a$aliea a se vedea nota ('/.
520
4rigorie S9ovoroda a :ost un $istic ucrainean 3i @loso: care a dobGndit caracterul de legend+ du6+
a6roIia$tiv /& de ani de c+l+torii 6rin Ucraina. A studiat la Acade$ia din Kiev% a6oi @indc+ a :ost un
cGnt+re; eIce6;ional a :ost tri$is 7n curtea ca6elei din San9 Petersburg. Jn ()K& a 7nso;it o $isiune
di6lo$atic+ 7n Ungaria 3i a 6etrecut trei ani 6rin Ungaria Polonia% Austria 3i 4er$ania. La 7ntoarcerea 7n
Rusia a 6redat un an la Se$inarul din Pereiaslavi 3i la Colegiul Khracovia. S9ovoroda a 6lecat d acolo 7n
(),, 3i 3i-a 6etrecut restul 2ilelor 7n ni3te 6elerinaHe celebre. A l+sat o bogat+ colec;ie literar+ care consta
din dialoguri% scrisori% 6oe$e% cGntece% 6ove3ti :olclorice 3i anu$ite traduceri a unor @loso@ antici.
521
Aceast+ conclu2ie :avorabil+ a Sinodului este o re:erin;+ direct+ la decretul din (( :ebruarie (),0 des6re
rea3e2area :ra;ilor.
522
Marcu Antiniu Muretus D(K',-(K*KE a :ost un u$ansit :rance2 3i un 6reot ro$ano catolic 3i 7nv+;+tor 7n
Ro$a. <l a e$is cGteva edi;ii adnotate ale 6oe;ilor latini antici la :el ca 3i 6oe$ele lui 7n :rance2+% colectate
7n ?uvenilla D(KK'E.
523
iblia elisabetan+ a :ost cerut+ de S:Gntul Sinod 7n ()'/ ca 3i o corectare 3i o revi2uire la ibliei salvone
ti6+rite 7n (,,/. Munca nu a :ost 7$6linit+ decGt nu$ai 7n ()K(% 7n ti$6ul do$niei 7$6+r+tesei <lisabeta 3i
iblia a :ost ti6+rit de 6atru ori 7n anii ()K&.
133
Bcavernele ini$ii.C S9ovoroda a acce6tat 3i inter6retat lu$ea 7n categoriile si$bolis$ului
6latonic. BJn toate vre$urile 3i 7n toate locurile era ca 3i u$aba unui $+r.C U$bele 3i
se$nele au :ost chi6urile lui :avorite.
Caracteristic vi2iunii lui S9ovoroda a :ost contra6unerea sa a dou+ lu$iN cea vi2ibil+%
lu$ea sensibil+ 3i cea invi2ibil+% lu$ea ideal+. Una este te$6orar+% cealalt+ ve3nic+. <l a
avut 7ntotdeauna iblia 7n $Ginile lui. DBiblia a :ost cel $ai i$6ortant lucru%C re$arc+
KovalinschiE. Pentru el iblia :or$a o carte de 6arabole @loso@ce% si$boluri 3i e$ble$eN
ni3te hierogli:e s6eciale ale eIisten;ei. BO lu$e a si$bolurilor% adic+ iblia%C du6+ cu$ a
s6us S9ovoroda. <l a reac;ionat cu 6+trundere 7$6otriva oric+rei ne7n;elegeri istorice a
ibliei de c+tre acei Bistorici cre3tini% so@3ti ai ritaulurilor 3i teologi ai literei.C <l c+uta o
7n;elegere Bduhovniceasc+C 3i a v+2ut iblia ca un ghid s6re cunoa3terea duhovniceasc+ a
sinelui. Jn $od destul de curios% S9ovoroda a res6ins 7n 7ntregi$e $onahis$ul. BJn
$onahis$%C scrie Kovalinschi% Bel a v+2ut 6lasa sinistr+ a unor 6ati$i co$6resate care
sunt inaca6abile s+ sca6e din sine% 7n ti$6 ce su:oc+ ne$ilos 3i :atal via;a.C
Jntr-un sens i$6ortant% 6eregrin+rile lui S9ovoroda l-au dus a:ar+ din iseric+ 3i
de6arte de istoria isericii. DChair 3i <rn
K'0
a ad$is c+ S9ovoroda era un B6oten;ial
sectarCE. Jntoarcerea sa la natur+ este o varietate a unui roussseauis$ 6ietist. <l se
7ncredea 7n natur+N Btoat+ econo$ia din natur+ este 6er:ect+.C
Aranc$asoneria a o:erit o inteligen;+ ruseasc+ nascent+ cu $ulte i$6resii acute 3i
noi. Aceast+ de2voltare a cG3tigat o eI6resie concret+ nu$ai 7n ur$+toarea genera;ie la
7ntoarcerea secolului. !otu3i% eI6erien;a :ranc$asoneriei a :ost o eI6erien;+ vestic+ 3i la
@nal anali2a unui ast:el de ascetis$ a:ar+ din iseric+ a servit nu$ai la crearea de visare
3i a i$agina;iei. Su?etul 3i-a de2voltat o inchi2ivitate nes+n+toas+ 3i o curio2itate $istic+.
A doua Hu$+tate a secolului a $arcat o visare crescGnd+ 3i $isticis$ul dintre
oa$eni. !oate sectele ruse3ti 6ri$are X cli;chi%
K'K
sco6;i%
K',
du9ohoborii
K')
3i $olocanii
K'*
X
s-au de2voltat 7n acele 2ile. Jn e6oca aleIandrin+% aceste dou+ curente% $isticis$ul
524
=ladi$ir Aran;evici <rn D(**'-(.()E a :ost un @loso: rus. <l a scris o biogra@e des6re S9ovoroda%
6ublicat+ 7n Moscova 7n (.('.
525
Khli;chi au :ost 7nte$eia;i 7n secolul al 3ais6re2ecelea de un o$ care a 6retins c+ este #u$ne2eu 3i 3i-a
declarat unul dintre ucenicii lui $asculini c+ este Hristos 3i una dintre :e$eile care o ur$au c+ este Maica
lui #u$ene2eu. Un gru6 al acestei secte a :ost desco6erit+ 7n Moscova 7n ()/& 3i 6este 0&& au :ost
6ersecuta;i @ind sus6ecta;i de ere2ie 7n Moscova 7n anii ()0&. A6oi secta a 7n?orit 7n subsol 3i tGr2iu 7n
secolul al >I>-lea secta 6retindea c+ are 6este ,&%&&& de $e$brii. Kli;chi a negat doctrina S@ntei !rei$i 3i
sus;inea c+ #u$ne2eu l-a $o3tenit 6e o$ul Iisus Hristos% care a $urit o $oarte natural+ 3i a :ost
7n$or$Gnatat 7n Ierusali$. Secta @ind esen;ial dualist+% ei 7nv+;au c+ tru6ul este 7nchisoarea duhului 3i
c+s+toria este conda$nat+ 3i co6ii nu$i;i Bo 7ntru6are a 6+catului.C #u$ne2eu s-a 7ntru6at 7n credinciosul
Khlist 3i a avut vocea l+untric+ a duhului ca s+ 7l direc;ione2e% :+cGnd toate c+r;ile% inclusiv iblia su6er?u+.
Congraga;iile erau conduse ti6ic de BHristosC 3i de o BMaic+ a lui #u$ne2euC 3i ritualurile lor s-au
trans:or$at 7n dansuri :renetice ur$ate de 6ro:e;ii eItatice.
526
Sco6;ii au :ost ulti$a is6rav+ a 9li;chilor secolului al o6tGstre2ecelea% care au $ers $ai de6arte 7n
conda$narea lor a rela;iilor seIuale a6+rGnd un Bbote2 al :oculuiC sau castrarea. Pri$ul lor lider i$6ortant a
:ost Kondrad Selivanov% care a :ost eIilat 7n Siberia sub Caterina II dar s-a 7ntors 7n Moscova 3i a :ost
cunoacut 6ersonal de J$6+ratul Pavel 3i AleIandru I. Jn ti$6ul do$niei acestuia din ur$+ anu$ite leg+turi
7nalte i-au 6er$is s+ tr+iasc+ destul de co$:ortabil 3i s+ 73i r+s6Gndeasc+ doctrinele liber. Sub ur$+torul ;ar%
Nicolae I% sco6;ii au :ost 6ersecuta;i% dar la :el ca 3i 9li;chi au eIistat 7n nu$ere $ari.
527
Care au a6+rut 7n Ucraina Plu6t+torii cu duhurileQ au :ost sectari $istici ale c+ror doctrine co$binau
socinainis$ul% :ranc$asoneria 3i 7nv+;+turile 9li;chilor. Jn ti$6 ce res6ingeau 6rescri6;iile eIcesive ale
altora se organi2au 7n co$une stricte% care se 7$bog+;eau datorit+ $uncii lor grele 3i a traiului sobru. <i au
avut $ulte contacte celebre% de la 4rigorie S9ovoroda% care i-a aHutat s+ co$6us+ o $+rturisire de credin;+
6re2entat+ guvernatorului <caterinoslavl 7n ().(% contelui nuvelist Lev !olstoi. Acesta a o:erit :onduri
6entru un gru6 $are de du9hobori 6entru a e$igra 7n Canada de vest 7n (*...
528
Molocanii Psau b+utorii de la6teQ au :ost :or$a;i de ti$6uriu de un lider du9hobor 6ri$ar ne$ul;u$it cu
doctrina lor. Aceast+ nou+ sect+ s-a ase$+nat cre3tinis$ului evanghelic 7n anu$ite $o$ente% acce6tGnd
iblia ca singura autoritate 6entru credin;a lor 7n ti$6 ce res6ingeau icoanaele% ritualurile 3i 6osturile Dde
unde le vine 3i nu$eleE.
134
claselor de Hos 3i de sus au convers 7n $ai $ulte :eluri% ar+tGndu-3i a@nitatea lor l+untric+.
<i s-au 7$6+rt+3it de acea Bnelini3te a duhuluiC care era uneori eItatic+ 3i vis+toare. Ar
$ai trebui re$arcat c+ 7n ti$6ul do$niei Caterinei a3e2+$inte substan;iale sau colonii% a
di:eri;ilor sectari ger$ani au :ost create 7n Rusia 3i i-a inclus 6e hernhutteri% $enoni;i 3i
:ra;ii $oravieni. In?uen;a lor asu6ra de2volt+rii generale a vie;ii conte$6orane
duhovnice3ti nu a :ost su@cent investigat+ 3i studiat+% de3i acea in?uen;+ a devenit
evident+ 7n ti$6ul do$niei lui AleIandru. MaHoritate acestor sectari au adus cu sine o
visare a6ocali6tic+ sau chiar un :el de aventur+ 6recu$ 3i dis6o2i;ia s6re alegorie 3i o
inter6retare Bduhovniceasc+C a CuvGntului lui #u$ne2eu.
#estul de ciudat% colonia herrhuterilor din Sare6ta a :ost a6robat+ de o co$isie
s6ecial+ care l-a inclus 6e #i$itrie Schenov
K'.
X $itro6olit de Novgorod% care a investigat
7nv+;+turile dog$atice ale B:ra;ilor evanghelici.C Sinodul a a@r$at c+ 7n dog$atic+ 3i
disci6lin+ :r+;ietatea s-a con:or$at $ai $ult sau $ai 6u;in organi2+rii 6ri$elor co$unit+;i
cre3tine.
K/&
Sinodul a desco6erit ca @ind inconveniet s+ 6er$it+ deschis coloni3tilor s+ :ac+
$unc+ $isionar+ 7ntre nativi% du6+ cu$ au cerut ei 6ersistent. Per$isiunea de a :ace a3a a
:ost o:erit+ :or$al. O ast:el de $unc+ $isionar+ nu s-a de2voltat.
Aranc$asonii do$niei Caterniei au $en;inut o rela;ie a$bivalent+ cu iserica. Jn
orice ca2% evlavia :or$al+ a :ranc$asonilor a :ost deschis stric+cioas+. Mul;i :ranc$asoni
3i-au 7$6linit toate Bobliga;iileC biserice3ti 3i ritualurile. Al;ii au insistat e$:atic 6e
i$utabilitatea co$6let+ 3i sacralitatea ritualurilor 3i a ordinelor B7n s6ecial cele ale religiei
grece3ti.C Serviciul ortodoI cu bog+;ia 3i 6lasticitatea lui de i$agini 3i si$boluri% i-a atras
destul de $ult. Aranc$asonii au 6us $are 6re; 6e tradi;ia ortodoI+ a si$bolurilor ale
c+ror r+d+cini au $ers 7na6oi la antichitatea clasic+. Aiecare si$bol a :ost 6entru ei doar
un se$n trans6arent 3i un ghid. !rebuie s+ urc+$ la ceea ce este se$ni@cat% adic+ de la
vi2ibil la invi2ibil% de la un cre3tinis$ BistoricC la unul BduhovnicescC 3i Badev+ratC% de la
iserica eItern+ la cea intern+. Aranc$asonii au considerat Ordinul lor biserica l+untric+%
care 73i con;inea 6ro6riile ei ritualuri 3i sacra$ente. Acesta este 7nc+ odat+ visul
aleIandrin al unui cerc e2oteric de ale3i care sunt dedica;i 6+str+rii tradi;iilor sacreN un
adev+r desco6erit nu$ai cGtorva ale3i 6rintr-o ilu$inare eItern+.
Chiar 3i clericii s-au al+turat uneori loHelor :ranc$asonice% de3i nu au :+cut-o
:recvent. Jn ()*'% cGnd $asonii din Moscova 3i-au deschis Bse$inarul lor de traducereC
Dadic+ au :or$at un gru6 s6ecial de studen;i c+rora le-au o:erit burseE% ei 3i-au ales
candida;ii din se$inariile 6rovinciale 6rin consultarea cu ierarhii locali. Jn ti$6ul
investiga;iilor din ()*,% $itro6olitul Platon l-a g+sit 6e Novi9ov un cre3tin eIe$6lar.
Standardele $itro6olitului nu au :ost :oarte stricte.
VII
Rede0teptarea mona:ismului rus
S:Gr3itul secolului al o6tGstre2ecelea nu s-a ase$+nat 7nce6utului. Secolul a 7nce6ut
cu e:ortul de a reali2a Re:or$a 7n iserica rus+. Jn ti$6ul do$niei Caterinei Bre:or$eleC
529
#i$itrie Sechenov D()&.-(),)E a :ost o @gur+ i$6ortant+ 7n 6ri$ii ani ai do$niei Caterina a II-a 3i
6rinci6alul eIecutor al 6oli;elor ei ecclesiale. #evenind un student 7n ti$6 ce era la Acade$ia din Moscova%
#i$itrie a 6redat acolo $ai $ul;i ani a6oi a lucrat ti$6 de 2ece ani la acitvit+;i $isionare% 7n care a :ost de
$are succes. Jn ()0' a :ost nu$it e6isco6 de NiHnii Novgorod% 7n ()K' e6isco6 de Ri2an 3i Muro$ 3i 7n ()K)
a :ost ridicat la rangul de Arhie6isco6 de Novgorod. Jn toate aceste sacune #i$itrie a 6ro$ovat activ
educa;ia ecclesial+ 6rin 7$bun+t+;irea 3i reorgani2area se$inarilor 3i 7n Novgorod a stabilit un siste$ de
3coli de gra$atic+. Sub Caterina #i$itie a sluHit 7n cGteva co$isii s6eciale% inclusiv co$isia des6re
6ro6riet+;iile isericii 3i a $urit 7n ti$6 ce 6artici6a la 7ntGlnirile co$isiei legislative.
530
Conclu2ia :avorit+ a Sinodului este o re:erin;+ direct+ la decretul din (( :ebruarie (),0 des6re a3e2area
:ra;ilor. PNota autoruluiQ.
135
au :ost create 7n duhul ilu$inis$ului.
K/(
!otu3i secolul s-a ter$inat cu o rena3tere
$onahal+ 3i cu o intensi@care negre3it+ 3i o cre3tere a vie;ii duhovnice3ti. Centre
$onahale ca =alaa$% Knovi;a 3i altele au :ost reinstalate 3i au 6rins o nou+ via;+. #estul
de ciudat% $itro6olitul 4avriil Petrov
K/'
a 6ro$ovat cu 2el restaurarea $onahal+. Acest
$are 3i i$6ortant e6isco6 al do$niei Caterinei Dc+ruia 7$6+r+teasa i-a dedicat traducerea
ei a lucr+rii B6lisaire
K//
E a 6+strat strict 6osturile% s-a dedicat rug+ciunii 3i a 7ncercat s+
dobGndeasc+ o via;+ ascetic+ nu nu$ai 7n teorie ci 3i 7n 6ractic+. Su6ravegherea sa
strGns+ a asigurat 6ublicarea unei edi;ii ruso-salve a 'ilocaliei
K/0
tradus+ de b+trGnul
PstareulQ Paisie =elicicovs9i 3i ucenicii lui. Ast:el iserica a tri$is o re6lic+ su6er@cialit+;ii
acestui veac ilu$inat cu o renu$it+ concentrare duhovniceasc+.
Chi6ul S:Gntului !ihon de [andons9 D()'0-()*'E
K/K
ias+ 7n relie: 7$6otriva trecutului
secolului al o6tGstre2ecelea. Personalitatea sa con;ine $ulte tr+s+turi nea3te6tate 3i
neobi3nuite. Jn te$6era$entul duhovnicesc% !ihon a a6ar;inut 7n 7ntregi$e e6ocii 6etrine.
<l a studiat 3i a6oi a 6redat 7n 3colile latine D7n Novgorod 3i !verE. Jn ad+ugare la P+rin;ii
isericii% el a citit 3i a iubit scriitorii $oderni vestici 3i i-a 6l+cut 7n s6ecial Bs+ citeasc+ 3i
s+ reciteasc+ 6e Arndt.C Aceasta este 6rinci6ala lucrare% 0esre adevratul cretinism P2b
istinnom ".ristianstveQ care 6oart+ titlul la :el ca 3i cu$ cartea lui Arndt nu este un
accident. #u6+ cu$ a ar+tat cu $ult+ vre$e 7n ur$+ <vghenie ol9hovnitinov% o alta din
c+r;ile lui !ihon% 2 comoar du.ovniceasc adunat din lume P!o"rovisce du".ovnoe ot
mira sobiraemoneQ% este si$ilar 7n con;inut cu 6a$?etul latin al lui Iosi: Hall.
K/,
Li$ba lui
!ihon este 6lin+ de un nou veac. Latinis$e :recvente a6ar 7n s6atele :ra2elor care 7i cresc
t+ria 3i 3irul eI6resivit+;ii. <l a avut un $are dar 6entru cuvinte X a :ost artistic 3i si$6lu
conco$itent. Scrierile lui sunt sur6rin2+tor de li$6e2i. Li$6e2i$ea este calitatea lui cea
$ai nea3te6tat+. Harul 3i luciditatea sa% libertatea sa X nu nu$ai libertate :a;+ de lu$e ci
3i 7n lu$e X este cea $ai 6+trun2+toare calitate 7n 6ersonalitatea S:Gntului !ihon. <l are
harul unui 6elerin sau a unui c+l+tor care nu a :ost re;inut sau ag+;at de aceast+ lu$e.
BAiecare @in;+ vie de 6e 6+$Gnt este de6+rtat+.C !otu3i% dobGndirea acestui har a :ost
7$6linit+ nu$ai 6rintr-un 6roces ascetic 3i un e:ort dureros. =alurile 7ntunecate ale unei
7ngriHor+ri adGnci 3i a dis6er+rii sunt destul de vi2ibile 7n duhul li$6ede al S:Gntului !ihon.
BConstitu;ional era un i6ohondru 3i cu$va un coleiric%C scrie !ihon Bo$ul de chilieC 3i
$onahul sluHitor. #is6erarea sa subiectiv+% is6ita lui :a;+ de $elancolie ca 3i o :or$+
neobi3nuit+ de des:acere a su?etului% este unic+ 7n ascetis$ul rus 3i sugerGnd %oatea
1ntunecat a suRetului de S:Gntul Ioan al Crucii.
K/)
Uneori !ihon c+dea 7ntr-o so$nolen;+
531
Con:or$ 6unctelor ridicate de 6rocuratorul I.I. Melissino 7n (),) 7n ti$6ul co$6o2i;iei unei Instrucii
sinodale P!inoadlnii na"azQ 6entru co$isia legislativ+. Aceste 6uncte nu au :ost i$6le$entate.
532
A se vedea $ia sus% nota ,&.
533
Sean Arancois Mar$ontel D()'/-()..E% 6oet :rance2% dra$atist 3i critic% a :ost cel $ai bine cunoscut
6entru autobiogra@a lui% 36moires d:un 6re D(*&0E% B6lissaire D(),)E a :ost o nuvel+ ro$antic+ 3i @loso@c+.
534
'ilocalia P0obrotiliube 7n rus+Q este o co$6ila;ie de scrieri $istice care sunt de $are i$6ortan;+ 6entru
duhovnicia rus+% con;inGnd teIte rare 3i necunoscute 3i care au sluHit ca 3i o leg+tur+ vital+ duhovniciei
6alestiniene 3i bi2antine. Co$6ilat+ de $onahul atonit Macarie al Corintului 3i Nicodi$ Aghioritul% a :ost
$ai 7ntGi 6ublicat+ 7n =ene;ia 7n ().'% dar versiunea co$6let+ a :ost 6ublicat+ 7n rus+ 7n (*)). Por;iuni din
'ilocalie sunt dis6onibile 7n engle2+ 7n <. Kadloubovschi 3i 4. Pal$er% !crierile din >localie desre
ru#ciunea inimii DLondra% (.K(E 3i Primii rini din >localie DLondra% (.K(E.
535
Pentru ni3te $+rturisiri conte$6orane ale acestui s:Gnt celebru% la :el ca 3i :rag$ente din scrierile lui% a
se vedea Colecia lucrilor lui G* P* 'eodtov a editurii Nordland.
536
Iosi: Hall D(K)0-(,K,E a :ost un e6sico6 anglican de sub do$nia lui Charles I. Lucrarea sa 3editatiunculae
!ubitaneae e9ue re nata subortae a a6+rut $ai tGr2iu 7n traducere rus+ ca &ezarna7a razm7leniia)
roizvedenia vdru# ri vozzrenii na "a"uiu / nibud: vec. DMoscova% ()*,E.
537
%oc.e oscura) noc.e del siritu. !ihon ar trebui co$6rat cu !auler 3i Arndt. PNota autoruluiQ. Ioan al
Crucii% 7nte$eietorul car$eli;ilor s6anioli D(K0'-(K.(E% a :ost cunoscut 6entru 6oe$ele lui 3i a scrierilor
teologice $istice 3i este considerat un doctor al isericii Ro$ano Catolice. %oatea 1ntunecat este un
6oe$% 7nso;it+ de un co$entariu teologic des6re cu$ se 6oate aHunge la unirea des+vGr3it+ cu #u$ne2eu%
8rcarea muntelui Carmel*
136
li6sit+ de aHutor% 7n:u$urare 3i i$obilitate 3i totul din Hurul lui devenea 7ntunecat% gol 3i
lis6it de r+s6uns. Uneori nu 6utea s+ se oblige s+ 6+r+seasc+ chilia 3i uneori 6leca din
chilie ca s+ sca6e @2ic de dis6erare. #uhul lui !ihon a :ost co$le3it 7n aceast+ 7ncercare%
totu3i aceste is6ite nu i-au l+sat ur$e sau r+ni. Lu$ino2itatea original+ a duhului lui a :ost
cur+;it+ 7n 6rogresul lui 6ersonal.
Al lui nu a :ost doar un ascetis$ 6ersonal% c+ci is6itele S:Gntului !ihon nu au :ost
doar o eta6+ 7n 6rogresul lui 6ersonal. <l a continuat s+ @e un 6astor 3i un 7nv+;+tor 7n
retragerea lui $onahal+. Prin sensibilitatea lui 3i 6rin su:erin;a lui a r+$as 7n lu$e. A
scris 6entru aceast+ lu$e 3i a 6urtat o $+rturie des6re MGntuitorul 7naintea unui lu$i
care 6iere 3i nu caut+ $GntuireN un r+s6uns a6ostolic la li6sa de si$;+$inte a unui e6oci
libertine. JntGlnirea lui !ihon a :ost 6ri$a 7ntGlnire cu ateis$ul rus Dde eIe$6lu
binecunoscutul e6isod des6re 6ro6rietarul voltarian care l-a lovit 6e !ihon 6este obra2E.
K/*

#ostoievs9i a detectat clar acest :eno$en cGnd a c+utat s+ contra6un+ 6e !ihon cu
nihilis$ul rus% deslu3ind 6roble$atica credin;ei 3i a ateis$ului.
!ihon a $ai avut o alt+ tr+s+tur+ caracteristic+. <l a scris Dsau cel $ai $ult a dictatE
cu ins6ira;ie% sub in?uen;a #uhului S:Gnt. Colegii de chilie 73i a$intesc aceast+ 6ractic+.
#u6+ cu$ a$ au2it cu 6ro6riile $ele bu2e 3i du6+ cu$ a$ observat% ori de cGte ori
a$ luat o dedica;ie de la el% cuvintele se rev+rsau din gura lui atGt de re6ede 7ncGt cu greu
a$ reu3it s+ le scriu 6e hGrtie. CGnd #uhul S:Gnt a devenit $ai 6u;in acitv 7n el 3i el a
devenit 6ierdut 7n gGndire sau a 7nce6ut s+ se gGndeasc+ la lucruri str+ine% el $+ tri$itea
7n chilieM 7n ti$6 ce el 7ngenunchia sau se 6leca la 6+$Gnt 7n :or$a crucii% se ruga cu
lacri$i lui #u$ne2eu ca s+ 7i tri$it+ harul Prea S:Gntului #uh. Che$Gndu-$+ din nou% el
7nce6ea s+ vorbeasc+ 7n torente 7ncGt cu greu 6utea$ s+ 7l ur$+resc cu stiloul.
S:Gntul !ihon citea constat Scri6turile 3i uneori vroia s+ :ac+ o traducere a Noului
!esta$ent din greac+ B7n stilul $odernC. <l a considerat :olositoare o nou+ traducere a
Psaltirii din ebraic+. #intre P+rin;ii isericii 7i 6l+ceau cel $ai $ult Macarie al <gi6tului%
S:Gntul Ioan Hrisosto$ 3i Augustin.
Scrierile lui !ihon con;in toate ideile 7$6ru$utate des6re Bsatis:ac;iaC subiectiv+%
distinc;ia 7ntre :or$+ 3i substan;+ 7n taine 3i a3a $ai de6arte.
K/.
A3a este tributul lui la
3colile e6ocii. Mult $ai i$6resionant este :a6tul c+ cGteva tr+s+turi vestice sunt eI6ri$ate
7n eI6erien;a lui. Mai 6resus de orice aceasta 7nsea$n+% o concentrare 6e taina 3i
conte$6larea su:erin;elor lui Hristos. <l l-a v+2ut 6e Hristos Baco6erit de r+ni% 7$6uns%
torturat 3i 7nsGngeratC 3i a che$at la conte$6larea su:erin;elor Lui. B<l a avut o $are
iubire 6entru su:erin;ele MGntuitorului 3i nu nu$ai ca ;inGndu-le 7n $intea sa% c+ci el a
6ortreti2at toate 6ati$ile Lui.C DPicturile au :ost 6ictate 7n sco6 6ro6agandisticE. !ihon a
6+strat o insisten;+ s6ecial+ 6e un anu$it i$6resionis$ cGnd a vorbit de u$ilirea 3i
6ati$a lui Hristos. O via;+ conte$6lativ+ renovat+ este 6uternic 6re2ent+ 7n eI6erien;a
lui% 7n vi2iunile lui radiante% ilu$in+rile de 6e $untele !abor% 6atosul Schi$b+rii la Aa;+ 3i
6re$oni;ia i2vorului Jnvierii.
Jnvierea $o;ilor este un gGnd care a6are constat 7n gGndirea lui !ihon 3i este
7$aga2inat+ 7n chi6ul i2vorului. BI2vorul este chi6ul 3i se$nul 7nvierii $or;ilor.C Aceasta v-
a @ i2vorul ve3nic al lu$ii create de #u$ne2eu. BAie ca credin;a s+ v+ ghide2e $intea de
la acest i2vor sensibil la acel i2vor subli$ 3i la care tGnHe3te 3i care a :ost 6ro$is de
#u$ne2eu 7n S@ntele Scri6turi% cGnd tru6urile dre6;ilor care au $urit de la 7nce6utul
lu$ii% ger$inGnd din 6+$Gnt ca r+d+cinile 6rin 6uterea lui #u$ne2eu% se vor ridica 3i 73i
538
Povestea este scris+ de Ivan <@$ov 7n $e$oriile lui des6re S:Gntul !ihon. !ihon a voit s+ se 7ntoarc+ la
o$ul care l-a insultat 3i s+ 7i cear+ iertare @indc+ la dus 7ntr-o ast:el de is6itire. A3a c+ $ergGnd 7na6oi a
c+2ut la 6iciorale aceluia... acest act l-a i$6resionat $ult 6e nobil c+ el a c+2ut 7n genunchi la 6iciorele
e6isco6ului% i$6lorGnd iertare. #in acea 2i co$6orta$entul lui :a;+ de iobagi s-a schi$bat.C A se vedea 2
comoar a du.ovniciei ruse* =olu$ul II% $ucrrile colectate ale lui G* P* 'edotov*
539
&ec.i 3i soverenie 7n traducerea lui !ihon. PNota autoruluiQ.
137
vor asu$a o :or$+ nou+ 3i eIcelent+% vor @ 7$br+cate 7ntr-un ve3$Gnt al ne$uririi% vor
6ri$ii cununa binecuvGnt+rii din $Gna #o$nului.C Aceata nu este o idil+ a aocastazei*
#in contr+% natura 7$6ro3cat+ de 6+cat v-a @ 3i $ai $ult conda$nat+ 6entru ariditate 3i
de:+i$are 3i 73i v-a dobGndii o a6ari;ie $ai 2bGrcit+. =e3nicia nu este aceia3i 6entru to;iN
eIist+ o ve3nicie a eIta2ului 3i una a 6lGngerii. !ihon a avut aceste vi2iuni ale !aborului
:recvent% uneri 2ilnic. Cerurile s-au ru6t 3i l-au ars cu o iradiere ne7ndurat+. Oca2ional el
vedea aceast+ lu$in+ 7n chilie 3i ini$a lui se bucura 7n ast:el de conte$6lari.
S:Gntul !ihon a co$binat o concentrare intens+ a duhului cu o ca6acitate
eIce6;ional+ 6entru tandre;e 3i iubire. =orbea de iubirea vecinului% de Husti;ia social+ 3i
caritate cu ni$ic $ai re2olut decGt S:Gntului Ioan 4ur+ de Aur. S:Gntul !ihon a :ost un
scriitor i$6ortant. Harul 3i 6lasticitatea 7i 7$6odobesc c+r;ile lui. 0esre adevratul
cretinism 7n 6articular are o se$ni@ca;ie istoric+. Cartea este un siste$ dog$atic $ai
6u;in a asceticii 3i a eticii $istice% totu3i% $archea2+ 6ri$a 7ncercare de o teologie vieM
6ri$a 7ncercare a unei teologii ba2ate 6e eI6erien;+% 7n contrast 3i ca 3i contrabalan;+
erudi;iei scolastice% c+reia 7i li6se3te o ast:el de eI6erien;+.
!ihon de [adons9 3i b+trGnul Paisie =elicicovs9i D()''-().0E
K0&
au 6u;ine 7n co$un.
Ca 3i leg+turi duhovnice3ti% ei se asea$+n+ $ai 6u;in cu restul. <i s-au 7$6+rt+3it de o
$unc+ co$un+. +trGnul Paisie nu a :ost un gGnditor inde6endent% el a :ost $ai $ult un
traduc+tor decGt un scriitor. <l 73i ocu6+ locul 6roe$inent 7n istoria gGndirii ruse. <Iist+
ceva si$bolic 7n :a6tul c+ @ind tGn+r el a 6+r+sit Acade$ia din Kiev unde a studiat 3i a
c+l+torit $ai 7ntGi la !c.iturile din Moldova 3i a6oi la $untele Athos. Jn Kiev a re:u2at cu
t+rie s+ studie2e 3i a 7ncetat s+ :ac+ a3a% @indc+ nu a voit s+ studie2e $itologia 6+gGn+
care se 6reda la Acade$ieN Ba$ au2it de 2ei 3i 2ei;e grece3ti 3i de 6ove3ti neevlvioase 3i
a$ urGt ast:el de 7nv+;+turi.C <vident el a avut 7n $inte citirea autorilor clasici. La
Acade$ie% Paisie nu a avut nici un tat+ decGt o sintaI+ 3i du6+ cu$ $+rturise3te el% Beu
a$ studiat nu$ai 7nv+;+turile gra$aticale ale li$bii latine.C Silvester Kuliaba
K0(
a sluHit ca
rector 7n acele $o$ente. #u6+ tradi;ie% Paisie l-a re6ri$at 6entru c+ P+rin;ii isericii au
:ost 6u;in citi;i la Acade$ie.
Paisie a l+sat 3coala latin+ 6entru o $+n+stire greceasc+. <l nu s-a retras din ea 3i
nici nu a res6ins cuno3tiin;ele. Ac;iunile lui $archea2+ o 7ntoarcere la sursele vii ale
teologiei 6atristice 3i la gGndirea des6re #u$ne2eu. Mai 6resus de orice% Paisie a
7nte$eiat $+n+stiri X 7n Athos 3i 7n Moldova. <l a restaurat cele $ai bune rGnduieli ale
$onahi$sului bi2antin. Se 6are c+ el s-a 7ntors 7n secolul al 6ais6re2ecelea. Nu este
accidental% c+ b+trGnul Paisie a :ost a6ro6iat de S:Gntul Nil de Sora%
K0'
a c+rui $unc+
ne7ntreru6t+ Paisie a revi2uit-o 3i continuat-o Dde6enden;a lui literar+ de S:Gntul Nil este
evident+E. Aceast+ $unc+ a 7nse$nat 7ntoarcerea duhului rusesc la 6+rin;ii bi2antini.
Jn ti$6 ce 7nc+ era la Athos% Paisie a 7nce6ut adunarea 3i veri@carea traducerilor
ruse3ti a scrierilor ascetice. S-a dovedit a @ o datorie ardent+% datorit+ li6sei de
7nde$Gnare a vechilor traduc+tori 3i a li6sei de griH+ a co6i3tilor. Mai $ult% chiar 3i
colectarea $anuscriselor grece3ti s-a dovedit eItre$ de di@cil+. Paisie nu a g+sit c+r;ile
de care avea nevoie 7n $arile $+n+stiri sau sc.ituri ci 7n ni3te schituri $ici 3i i2olate
construite de S:Gntul =asile cel Mare nu cu $ult $ai 7nainte de sosirea noilor $onahi din
Ce2area 7n Ca6adochia. Aici i s-a s6us c+ Bdin $o$ent ce c+r;ile au :ost scrise 7n cea $ai
6ur+ greac+ elin+% care acu$ nu$ai cG;iva greci al;ii decGt c+rturari o 6ot citi 3i 6e care
$aHoritatea nu o 6ot 7n;elege% aceste c+r;i au :ost uitate a6roa6e co$6let.C
540
<Iist+ o $+rturisire eIcelent+ a vie;ii lui Paisie 3i in?uen;+ 7n $onahis$ul rus 6ublicat+ 7n engle2+ de
Co$6ania Publicistic+ NordlandN S. Chetveri9ov% !tareul Paisie &elici"ovs"i*
541
A se vedea $ai sus nota ,&.
542
S:Gntul Nil D(0//-(K&*E a :ost 6ri$ul $are scriitor ascetic 3i $sitic rus 3i 7nte$eietorul 3colii $onahale a
non-6osesorilor. A se vedea $ai sus% ca6itolul I% sec;iunea =I.
138
#u6+ rea3e2area 7n Moldova% 6roiectul traducerii b+trGnului Paisie a 7nce6ut s+ @e
7n;eles clar 3i siste$atic% 7n s6ecial 7n $+n+stirea Nea$;. Paisie a 7n;eles clar toate
di@cult+;iile de traducere 3i a cre2ut c+ cunoa3terea li$bilor este cerut+. Mai 7ntGi s-a
ba2at 6e traduc+tori $oldoveni. <l a :or$at un cerc larg de scribi 3i traduc+tori 3i 3i-a
tri$is studen;ii s+ 7nve;e greac+ 7n ucure3ti. S-a angaHat 7n aceast+ $unc+ cu $are
entu2ias$.
Cu$ a scris a creat se$ne de 7ntrebareN tru6ul lui era alb din cau2a in?a$a;iilorN
in?a$a;iile 7i aco6ereau 6artea drea6t+% ori3icu$ 6Gn+ cGnd nu s-a 6us 6e 6atul de
odihn+% s-a 7nconHurat de c+r;iN aici au stat ibliile grece3ti 3i slavone% gra$aticile grece3ti
3i slave 3i c+r;ile din care a :+cut o traducere la lu$ina l+$6ii 3i ase$enea unui co6il
3edea noa6tea 3i scria% uitGnd de sl+biciunile lui tru6e3ti% bolile severe 3i alte di@cult+;i.
Paisie a :ost un traduc+tor eIact 3i i-a :ost :ric+ s+ nu 73i de-a s6re o circula;ie $ai
larg+ traducerile lui Bdac+ ar @ :ost gre3ite sau i$6er:ecte.C Ucenicii lui au :+cut traduceri
din latin+.
Sub conducerea lui Paisie% $+n+stirea Nea$; a devenit un $are centru literar 3i o
surs+ de ilu$inare teologico-ascetic+. Activitatea lui literar+ s-a legat organic de
Bconstruc;ia intelectual+.C iogra:ul b+trGnului Paisie notea2+ c+ B$intea sa era unit+ cu
iubirea lui #u$ne2euM lacri$ile lui $+rturisesc ca 3i $artor.C MesaHul concentr+rii
duhovnice3ti 3i al 7ntregului a 6osedat o se$ni@ca;ie s6ecial+ 6entru acea e6oc+ a
dualis$ului 3i a de2bin+rii duhovnice3ti. Publicarea edi;iei slavono-ruse a 'ilocaliei a
constituit un eveni$ent $aHor nu nu$ai 7n istoria $onahis$ului rus ci 3i 7n istoria culturii
ruse3ti. A :ost o 7$6linire 3i un calatist.
!eo:an Proco6ovici 3i Paisie =elicicovs9i au :+cut o co$6ara;ie interesant+. !eo:an a
tr+it din a3te6t+ri. <l a stat 6entru ceea ce era $odern% 6entru viitor 3i 6entru 6rogres.
Paisie a tr+it 7n trecut% 7n tradi;ii 3i 7n !radi;ie. <l s-a dovedit a @ 6ro:etul 3i clarv+2+torul
lucrurilor care vor venii. Jntoarcerea la surse a descoe6rit noi c+i 3i a 7nse$nat un
echilibru 6entru dodGndirea unor noi ori2onturi.
139
Capitolul V
Lupta pentru teolo-ie
I
Introducere
Se$ni@ca;ia de6lin+ a e6ocii lui AleIandru
K0/
6entru de2voltarea cultural+ de6lin+ a
Rusiei r+$Gne s+ @e deslu3it+ 3i evaluat+. O $i3care agitat+ 3i 6atetic+% o 6erioad+ de
tensiuni 6uternic construite% anii aleIandrini% cu o naivitate de6lin+% au $+rturisit 3i au
eI6eri$entat 6ri$ele bucurii de creativitate. Ivan A9sa9ov
K00
a caracteri2at aceast+
$i3care 6lin+ de succes 7n de2voltarea Rusiei ca una 7n care 6oe2ia a a6+rut dintr-o dat+
ca o che$are istoric+ incontestabil+M 6oe2ia Ba 6ri$it a6aren;a unui act sacra$ental.C O
vitalitate 3i o inde6enden;+ artistic+% un Bsenti$ent creativ 3i bucuria st+6Gnirii artistice%C
au u$6lut toat+ $unca conte$6oran+ 6oetic+.
Mai trebuie s+ ad+ug+$ c+ nu a eIistat 7nc+ o de3te6tare a $in;ii. I$agina;ia a
r+$as nete$6erat+ 3i :+r+ :rGu :a;+ de lu6ta intelectual+ 3i de ascetis$ul intelectual.
Ast:el% oa$enii din acea 6erioad+ au c+2ut 6rad+ 3ar$urilor% visurilor 3i vi2iunilor. <6oca
lui AleIandru a :ost o e6oc+ a viselorM o e6oc+ a a$u2a$entului 3i a glu$elor% la :el ca 3i
un ti$6 al glu$elor% intros6ec;iilor 3i vi2iunilor. O disHunc;ie a $in;ii 3i a ini$ii% a gGndirii
3i a i$agina;iei% a caracteri2at toat+ 6erioada. <6oca nu a li6sit atGt de $ult de li6sa
voin;ei cGt de o ini$+ li6sit+ de res6onsabilitate. BO cultur+ estic+ a ini$ii a 7nlocuit
6erce6tele $orale cu senti$ente delicate%C du6+ cuvintele lui Kliuchevschi. Marea
sl+biciune 3i in@r$itate a 6ietis$ului a o:erit toc$ai acest de:ect al ini$ii.
Su?etul rus a trecut 6rin is6ita seduc;iei 6ietis$ului la @nele secolului al
nou+s6re2eclea X a6ogeul occidentalis$ului rus. #o$nia Caterinei 6are absolut 6ri$itiv+
7n co$6ara;ie cu :a;a triu$:ant+ a e6ocii aleIandrine% cGnd duhul s-a 6lecat <uro6ei. Jn
orice ca2% o ast:el de de2voltare nu a avut loc $ai 7nainte de a6ari;ia !crisorilor
543
#in (*&( 6Gn+ 7n (*'K Rusia a :ost condus+ de AleIandru I% B;arul enig$atic.C AleIandru s-a n+scut 7n
()))% 6ri$ul @u al $arelui duce 3i viitorul 7$6+rat Paul. <duca;ia lui% a :ost su6ravegheat+ de bunica lui
Caterina cea Mare% care a angaHat ca 3i tutore 6e re6ublicanca suede2+ Ce2ar la Har6e 3i ast:el AleIandru a
:ost adus 7n at$os:era Ilu$inis$ului. <l a dobGndit o re6uta;ie de liberal% 6ro$i;Gnd s+ o:ere Rusiei o
constitu;ie 6e cGnd v-a aHunge la 6utere 3i a avut $are griH+ 6entru 7$bun+t+;irea educa;iei Dau :ost stabilite
6atru noi universit+;i 7n do$nia luiE. Jntre ti$6% 6oli;ele str+ine ale lui AleIandru reali2ate 6e 6arcursul
r+2boaielor na6oleonice s-au dovedit 7n cele din ur$+ de succesN grani;ele i$6eriului rus au :ost eItinse
virtual 6Gn+ la li$itele lor din (.(0 3i Rusia a ie3it ca 3i o :or;+ do$inant+ 7n 6olitica euro6ean+. Jn vre$ea
7n:rGngerii Rusia a ar$atei lui Na6oleon% AleIandru 3i-a ar+tat deschis tendin;ele :a;+ de $isticis$ 3i ocult%
6lecGndu-3i urechea i$6erial+ s6re tot :elul de 6ro:e;ii 3i ghicitori. Societ+;ilor $istice li s-a dat :rGu liber 7n
Rusia 3i odat+ cu ridicarea restric;iilor asu6ra c+l+toriilor str+ine 3i a i$6ortului c+r;ilor str+ine% ca s+ nu
$ai $en;ion+$ contactul direct cu <uro6a 3i 6rin inva2ie 3i cucerire% Rusia a :ost invadat+ de idei noi 3i
diverse. AleIandru a 7nce6ut s+ c+l+toreasc+ :+r+ 7ncetare 7n tot i$6eriul 3i 7n toat+ <uro6a% dedicGndu-se
unor sche$e distorsionate ins6irate de interese $istice cu$ ar @i Bs:Gnta Alian;+C 3i el a 7nce6ut din ce 7n ce
$ai $ult s+ lase conducerea a:acerilor statului subordona;ilor. Ulti$ii 6atru ani ai do$niei lui% du6+ ce a
devenit obsedat cu revolu;ionarii 3i a :ost convins c+ societ+;ile $istice 6e care le-a 7ntre;inut $ai 7nainte
cons6irau 7$6otriva ordinii stabilite% au :ost $arcate de obscurantis$ 3i re6resiune.
544
Ivan Sergheevici A9sa9ov D(*'/-(**,E% 6oet% editor al Hurnalului Russ"aia beseda 3i editorul unui 2iar
intitulat 0en% a :ost o @gur+ re$arcabil+ 7n societatea rus+ a vre$ii lui. Jn anii (*,& el a a6+rut ca 3i
ideologul conduc+tor al slavo@lilor.
140
elerinului rus D().(-().'E.
K0K
Ro2anov
K0,
a re$arcat odat+ a6t c+ 7n !crisorile unui
elerin rus% su?etul Rusiei s-a 7ntors c+tre su?etul <uro6ei de vest% s-a tGnguit 6entru el% l-
a 7n;eles 3i l-a cu6rins% 7n ti$6 ce 7n 6ri$ii ani ai secolului% su?etul ei a 6rivit la acea lu$e
cu ni3te ochi 6rosti;i 3i @Ia;i 6e ni$ic.C
Jn genera;iile care au ur$at $ai a6oi o o6o2i;ie Bslavo@l+C% care nu a :ost atGt de
$ult o o6o2i;ie na;ionalo-6sihologic+ cGnd una creativ+% a 7nce6ut s+ i-a :or$+.
Occidentalis$ul do$niei lui AleIandru% 7ntr-un sens real% nu a 7nse$nat o li6s+ de
na;ionali2are. #in contr+% a :ost o 6erioad+ a unor senti$ente na;ionale care cre3teau. Jn
acel $o$ent su?etul rusesc a luat o ase$+nare 6er:ect+ cu har:a aeolian+.
[u9ovschi
K0)
cu abilitatea lui disi6at+ 3i ingenioas+ s6re re7ncarnare% cu
sen2itivitatea lui intens+ 3i cu res6onsivitatea 3i cu li$baHul lui i$ediat% este eI6onentul
acestei 6erioade. [u9ovschi a :ost 3i v-a r+$Gne D7n $edita;iile lui liriceE un o$ occidental%
un vis+tor occidental% un 6ietist ger$an care 6rivea 7ntotdeauna% Bca un 6oet% 6rin 6ris$a
ini$ii.C #e aici abilitatea lui ui$itoare de a traduce din ger$an+N su?etul lui ger$an s-a
eI6ri$at 7n rus+.
CGt se 6oate de caracteristic% acest atac la visare a i2bugnit sub condi;ii de r+2boi.
La 7nce6utul secolului al nou+s6re2ecelea% a6roa6e toat+ <uro6a a devenit teatrul unor
o6era;ii $ilitare. <uro6a a :ost schi$bat+ 7ntr-un cG$6 ar$at. A :ost o vre$e a unor
6uncte 3i divi2iuni istorice $+re;e% o e6oc+ de :urtuni 3i stresuri. Jnce6utul secolului al
nou+s6re2ecelea X <6oca Marelui R+2boi P+rintesc
K0*
3i Na6oleon X a :ost $artorul la o
nou+ $igrare a oa$enilorN Binva2ia galilor 7nso;it+ de dou+2eci de na;iuni.C Nelini3tea a
7$6resurat 6eisaHul 7nconHur+tor. <veni$entele au dobGndit un rit$ ie3it din co$unM cele
$ai s+lbatice :rici 3i 6re$oni;ii au trecut. Ui$it% su?etul a :ost :rGnt 7ntr-o antici6are 6lin+
de n+deHde 3i o nelini3te eshatologic+. Mul;i au cre2ut c+ tr+iesc 7ntr-un cerc a6ocali6tic.
BAcesta nu este a6usul lini3tit al Rusiei% ci cre6usculul :urtunos al <uro6ei%C du6+ cu$ a
s6us odat+ Ailaret.
K0.
Pentru o genera;ie de vis+tori care aveau ni3te i$agina;ii atGt de
545
Pisma russ"o#o uteestvenn a :ost scris+ de Nicolae Kara$a2in du6+ o c+l+torie 6rin 4er$ania% <lve;ia%
Aran;a 3i Anglia 7n ()*.-().&. Jn ea el descrie valorile str+ine% obiceiurile 3i ideiile 7n stilul literaturii
euro6ene senti$entale a secolului al o6tGs6re2ecelea% 7n s6ecial 2 cltorie sentimental a lui Laurence
Stern D(),*E. Kara$a2in le-a :olosit ca s+ eI6ri$e ideile lui 7n 6olitic+ 3i educa;ie. !crisorile au :ost scrise
6entru o 6erioad+ de 2ece ani% dintre care 6ri$a 6arte a a6ar;inut ?urnalului 3oscovei al lui Kara$a2in 7n
().(-().'% a doua 6arte 7n colec;ia +#laia 7n ().0-().K 3i ulti$a 6arte a ie3it 7n (*&(. Le sunt considerate
adesea cel $ai 7nalt 6unct 7n 6ro2a secolului al o6tGstre2ecelea.
546
=e2i ca6itolul III% nota 0).
547
A se vedea ca6itolul I=% nota ((0.
548
Aor;ele $ilitare ruse3ti au intrat 6ri$a dat+ 7n r+2boaiele euro6ene 7$6otriva lui Na6oleon 7n (*&K% cGnd
au :ost conduse de :rance2i 7n b+t+lia de la Austerli;. Jn acela3i ti$6 Rusia a :ost i$6licat+ 7n (*&,-(*(' 7n
r+2boiul contra !urciei. #u6+ ni3te costisitoare 6iedici din $Ginile :rance2ilor 7n (*&, 3i (*&)% AleIandru 3i
Na6oleon 3i-au avut 7ntGlnirile lor la rGul Nie$an lGng+ !ilsit care au re2ultat 7ntr-o alian;+ ruso-:rance2+.
I$ediat Rusia a 7nce6ut r+2boi cu Suedia 3i a aneIat Ainlanda 3i insulele Aland. Jntre ti$6 alian;a cu Aran;a
s-a deteriorat ra6id 6Gn+ 7n '0 iunie (*('% du6+ ce a cucerit Austria% Na6oleon a condus o ar$at+ de
a6roIi$ativ ,&&%&&& solda;i 6e lGng+ :rontiera rus+. #u6+ o costisitoare lu6t+ lGng+ orodino ar$ata rus+ s-
a retras 7n s6atele Moscovei. Na6oleon a ocu6at ca6itala goal+ 3i antic+ ti$6 de // de 2ile% a3te6tGnd ca
AleIandru s+ cear+ 6ace. Pentru Rusia% acesta a :ost un ti$6 al u$ilirii 3i 6restigiul lui AleIandru a :ost din
ce 7n ce $ai $ic. Na6oleon nu a avut de ales decGt s+ se retrag+ :+r+ 6er$isiunea lui AleIandru $ai 7nainte
s+ 7ncea6+ iarna 3i @ind h+ituit de gherilele ;+ranilor% o i2bugnire ti$6urie de iarn+ 7nghe;at+ 3i li6sa de
dru$uri 6otrivite 3i de 6rovi2ii din Rusia el a sc+6at 7n cele din ur$+ 7n dece$brie cu nu$ai /&.&&& de tru6e
de$orali2ate. Lui AleIandru i s-a 6+rut c+ ele$entele l-au :erit $iraculos de invadator 3i 7n ti$6 ce ar$atele
ruse3ti% la care s-au al+turat austriecii 3i 6rusienii% au trecut du6+ :rance2i. Pe /( $artie (*(/ AleIandru 3i
Arederic9 Vilhel$ III al Prusiei 3i-au :+cut o intrare triu$:al+ 7n Paris% :or;Gndu-l 6e Na6oleon la 6ri$ul s+u
eIil 3i l+sGndu-l 6e AleIandru ca 3i cel $ai 6uternic conduc+tor 7n <uro6a 3i @ind convins c+ a :ost ales de
#u$ne2eu 6entru o $isiune s6ecial+.
549
Ailaret% $itro6olit al Moscovei din (*'( 6Gn+ 7n (*,)% a :ost cel $ai re$arcabil ierarh rus al secolului al
nou+s6re2ecelea. N+scut ca 3i =asile Mihailovici #ro2dov 7n Kolo$nia 7n ()*/% a absorbit $ai 7ntGi
Se$inarul de la Kolo$a% a6oi Se$inarul S:Gnta !rei$e din Moscova. #u6+ absolvire a 6redat greac+%
141
ne:ondate 3i de2ilu2ionate% is6ita acelor 2ile violente s-a dovedit a @ un 6roces destul de
dur. Aricile a6ocali6tice au a6+rut 3i senti$entul s-a r+s6Gndit larg c+ o anu$it+ ghidare
tangibil+ 3i i$anent+ a :ost asu$at+ 3i di2olvat+ 7n voin;ele u$ane individuale din sine.
Idea de Providen;+ a dobGndit o re?ec;ie $agic+ de su6ersti;ie 7n con3tiin;a acelei
genera;ii. Oa$enii nu $ai credeau 7n 6ro6riile lor abilit+;i. Mul;i au eI6eri$entat acel
Mare R+2boi P+rintesc ca 3i o lu6t+ a6ocali6tic+N Bo Hudecat+ a lui #u$ne2eu 6e ni3te
cG$6uri 7nghe;ate.C Jn:rGngerea lui Na6oleon a :ost socotit+ o victorie 7n rest.
Ceva $aiestos 3i atot6uternic 6utea @ detectat 7n toate 3i 7n totul. Sunt sigur c+
AleIandru 3i Kutu2on 3i-au cG3tigat abilitatea de a Jl vedea 3i c+ a6ari;ia Lui $Gnioas+ l-a
2guduit chiar 3i 7n Na6oleon. D=igelE.
KK&

Jn senti$entul care do$ina :or$a duhului retragerii vis+toare 3i res6ingerea unui
cre3tinis$ B:or$alC 3i BeIternC co$binat cu ni3te a3te6t+ri li6site de re;inere a unei
6roIi$e a6ro6ieri a J$6+r+;iei lui #u$ne2eu 6e 6+$Gnt. !rebuie s+ ne rea$inti$ c+
ro$antis$ul 3i ilu$inis$ul 6oart+ egal $arca hilias$ului. Uto6ianis$ul vi2ionar ro$antic
este un $o3tenitor 6ar;ial al cre2ului secolului al o6ts6re2ecelea 7n reali2area i$ediat+ 3i
i$anent+ a ideilor ulti$e. Indi:erent c+ a :ost o <6oc+ a Ra;iunii% o J$6+r+;ie a lui
#u$ne2eu sau orice alt nu$+r de dese$n+ri% to;i a3te6tau o nou+ e6oc+ de aur.
#ivinitatea i$aginar+ Astrea
KK(
se va 7ntoarce. Un Paradis terestru s-a desco6erit din nou.
BAtunci un An Nou genuin se v-a 6ogor7 6e 6+$Gnt.C
Istoria 6sihologic+ a acelei e6oci 3i genera;ii 6oate @ 7n;eleas+ nu$ai din
6ers6ectiva acestor a3te6t+ri a6ocali6tice sociale 3i 7n conteItul acelor eveni$ente 3i acte
universal orbitoare. Istoria acelei e6oci arat+ o 7nclina;ie de uto6iansi$ teocratic.
II
!le6andru I& prin)ul !B "B Goli)in apari)ia pietismului
J$6+ratul AleIandru I 6oate @ nu$it 6e bun+ dre6tate e6oni$ul acestei 6erioade. <l
a ti6i2at e6oca 7n :or$area ei duhovniceasc+% 7n stil 3i 7n gusturile lui. #e aici 6asul c+tre o
religie $istic+ a ini$ii nu a :ost lung 3i nici di@cil. Jnc+ de devre$e% AleIandru a devenit
obi3nuit cu vie;uirea 7ntr-o at$os:er+ a viselor 3i a a3te6t+rilor% 7ntr-o 6arodie intelectual+
s6ecial+% 7n as6ira;ii 3i vise 6entru Bideal.C Sur+$Gntul 6atetic Hurat de cei doi $onarhi la
$or$Gntul lui Ariederic9 a avut loc 7nc+ din (*&0.
KK'
Jn orice ca2% AleIandru a intrat 7n
s:era entu2ias$elor $istice cu $ult du6+ ce B?+c+rile Moscovei au ilu$inat ini$a sa.C
ebraic+ 3i 6oetic+. Jn (*&* a devenit $onah cu nu$ele de Ailaret 3i a :ost tri$is 7n San9 Petersburg ca
ins6ector la acade$ie 3i 6ro:esor de @loso@e 3i teologie. Ailaret a :ost nu$it rector la Acade$ia San9
Petersburg 7n (*(' 3i 7n ti$6ul 3ederii lui aici a devenit cunoscut 7n societate din cau2a 6redicilor lui% a
6ole$icii cu ie2ui;ii 3i 6entru 6ro$ovarea studiilor 3i traducerilor biblice% 6artici6Gnd la bolnava Societate
iblic+ rus+. Jn (*() Ailaret a :ost hirotonit e6isco6 de Revel% 7n (*(. a devenit Arhie6isco6 de !ver 3i
$e$bru al Sinodului% 7n (*'& a :ost trans:erat 7n scaunul de Iaroslavl 3i 7n (*'( a :ost $utat ca $itro6olit
de Moscova% unde a r+$as 6Gn+ la $oarte% 0, de ani $ai a6oi. =ia;a 3i activitatea i$6ortant+ a lui Ailaret%
6recu$ 3i lucr+rile literare sunt descrise $ai Hos% sec;iile =II 3i =III.
550
Ail6 Aili6ovici =igel *()*,-(*K,E a :ost un o@cial al guvernului% 7n tinere;e un $e$bru al societ+;ii literare
6ro-9ara$a2in +rzamas 3i $ai tGriu 7n via;+ un reac;ionar. Me$oriile lui DMoscova% (*,0-(*,KE o:er+ o
in:or$a;ie abundent+ des6re obiceiurile% eveni$entele 3i via;a literar+ rus+ 7n 6ri$a trei$e a secolului al
nou+s6re2ecelea.
551
Jn $itologia clasic+ Astrea a :ost o divinitate asociat+ dre6tatea 3i $ai tGr2iu a devenit un si$bol 6oetic al
cur+;iei 3i nevinov+;iei. A :ost ulti$a divinitate care a 6+r+sit 6+$Gntul du6+ <6oca de Aur 3i a devenit
constela;ia =irgo. Jnc+ de la 7nce6utul Bilu$inis$uluiC rus% du6+ 7ncoronarea <lisabetei% 7$6+r+teasa a
construit o statuie de a ei 3i ulti$a 3i cea $ai i$6ortant+ loH+ $asonic+ a :ost nu$it+ Astrea.
552
Aceasta s-a 7ntG$6lat cGnd AleIandru 7ncerca s+ conving+ 6e regele 6rusac s+ se al+ture coali;iei
7$6otriva lui Na6oleon. AleIandru 3i Ariederic9 Vilhel$ III% di$6reun+ cu su6ravegherea reginei Louise% au
Hurat un Hur$+nGnt de 6rietenie ve3nic+ 7n cri6ta de la subol a lui Ariederc9 cel Mare 7n Postad$.
142
S6eranschi%
KK/
care scria din Penn i-a a$intit ;arului des6re conversa;iile lor des6re
te$e $isticeN conversa;ii care au desco6erit Bun subiect care cores6undea senti$entelor
celor $ai l+untrice ale 7$6+ratului.C O in?uen;+ 3i $ai 6uternic+ a :ost eIercitat+ de
Rodion Ko3elev D()0.-(*')E%
KK0
un vechi $ason :a$iliar cu Lavater% Saint Martin%
<c9artshausen
KKK
3i $ai 7ndea6roa6e cu 6rin;ul A. N. 4oli;in.
KK,
Jn (*(' AleIandru a
co$6us un $e$oriu ui$itor intitulat 0esre literatura mistic P2 mistic.es"oi literatureQ
6entru sora sa s6ecial+% Marea #uces+ Caterina. <l re6et+ sau re:or$ulea2+% s:atul 3i
6rogra$ul altora% totu3i reali2ea2+ c+ AleIandru a asi$ilat de6lin 6rogra$ul% s-a
acli$ati2at stilului 3i c+ a :or$at gusturi de@nite 3i 6re:erin;e. <l l-a 6re:erat 6e Arancisc
553
I$6ortantul o$ de stat Mihail Mihailovici S6eranschi D())'-(*/.E a :ost $ason. Aiu de 6reot% el a absorit
Se$inarul din San9 Petersburg 3i a 6redat aici ca secretar 6entru un in?uent nobil% 6rin;ul Kura9in. #e3i
$ai tGr2iu% S6eranschi a :ost ca6abil s+ intre 7n serviciul guvernului 3i s-a ridicat ra6id 7n !abla RGnduielilor.
Jn (*&) a devenit secretarul 3i asistentul lui AleIandru 3i a :ost cunoscut ca un co$6etent o$ de stat%
e:ectuGnd re:or$e @nanciare% educa;ionale 3i ad$inistrative. S6eranschi 3i-a cG3tigat :ai$+% la :el ca 3i $ul;i
du3$ani odat+ cu 6ro6unerea lui din (*&. 6entru o constitu;ie 6entru Rusia. O 6arte din 6ro6unerea lui%
care cerea crearea unui Consiliu de Stat nu$it de 7$6+rat% a :ost 6urtat+ 7n (*(& dar 6entru restul 6erioadei
S6eranschi a :ost eIilat 7n Siberia anul ur$+tor. Chiar 3i 7n eIil S6eranschi a lucrat 7n ad$inistra;ia
6rovincial+ 3i a :ost che$at 7na6oi la San9 Petersburg 7n (*'( 6entru a sluHii la Consiliul de Stat 6e care l-a
creat. Sub Nicolae I% a sluHit la curtea s6ecial+ care i-a tras 6e dece$bri3ti 7n cancelaria 6ersonal+ a
7$6+ratului 3i 7n co$itetul lui secret 6entru a investiga 6re2enta 6roble$+. Princi6ala sa contribu;ie la
istoria rus+ a :ost colec;ia lui 3i digerarea legilor ruse3ti% Polonoe sobranbie za".onov rostiisc.i imerii
D(*/&E 3i !vod za"onov rossiss"oi imerii D(*/'-(*/.E. A se vedea Marcu RaeW% 3i.ail !eransc.i) om de
stat 1n Rusia imerial D())'-(*/.E DHaga% (.K)E.
554
Ko3lave a sluHit 7n 4+r2ile cailor ca 3i a$basador 7n #ane$arca sub Pavel 3i a :ost res6onsabil 6entru
7ntoarcerea la $isticis$ al lui 4oli;in 3i AleIandru. <l a sluHit 7n di:erite ca6acit+;i 7n guvernul lui AleIandru%
@ind nu$it un $e$bru al Consiliului Statului 7n (*(&% dar retr+gGndu-se din toate 6o2i;iile 7n (*(* 6entru a
se dedica 7n 7ntregi$e r+s6Gndirii ideilor $istice 7n societatea din San9 Petersburg.
555
Sohann Kas6ar Lavater D()0(-(*&(E a :ost un lider al $i3c+rii antireligioase 7n <lve;ia. Un 6reot
6rotestant% el a :ost autorul a $ai $ultor 6oe$e 3i cGntece :olclorice% dar este cel $ai bine 6o$enit ca 3i
7nte$eietorul 6seudo-3tiin;ei nu$ite @2iogno$ie% care caut+ ur$e ale @in;ei divine 7n tr+s+turile u$ane. Jn
lucrarea sa P.7sio#nomisc.e 'ra#mente zur beforderun# der 3ensc.enntins und mnesc.iliebe D0 volu$e%
())K-())*E a :ost citit+ 7n <uro6a. Penru Louise Claude de Saint Martin% a se vedea ca6itolul I=% nota ('(.
Karl von <c9rshausen D()K'-(*&/E a :ost un scriitor bavarian 6roli@c care 3i-a 7nce6ut cariera ca un Hurist
res6ectabil 3i un o$ al ilu$inis$ului $ai 7nainte de a se 7ntoarce la $isticis$ 3i alchi$ie. <c9arshausen a
:ost o 6ersoan+ obi3nuit+ cu I. =. Lo6uhin% care a tradus $ai 7ntGi lucr+rile lui 7n rus+ 3i de3i a r+$as
necunoscut 6este tot% 7n Rusia el a devenit destul de 6o6ular 3i eventual virtual toate lucr+rile lui au :ost
traduse.
556
AleIander Nicolaevici 4oli;in D())/-(*00E% cunoscut ca un 6unga3 7n anii tinere;ii% @ind convertit la
7$6liniri $istice de Ka63laev 3i care eventual a devenit un dictator virtual 7n a:acerile ruse3ti din Rusia.
=l+starul uneia din cele $ai vechi :a$ilii nobile din Rusia% 4oli;in 3i-a de2voltat o 6rietenie 6er$anent+ cu
AleIandru cGnd era tGn+r la curtea Caterinei a II-a. CGnd AleIandru s-a suit 6e tron el l-a nu$it 6e 6rietenul
lui 6rocurator al S:Gntului Sinod. Jn (*(& a :ost :+cut ca6ul de6arta$entului con:esiunilor str+ine 3i 7n (*(,
a devenit $inistrul educa;iei 6o6ulare. 4oli;in a aHuns la a6ogeu 7n (*() cGnd a :ost nu$it ca6ul sluHirii
duale a A:acerilor <cclesiale 3i a educa;iei 6ublice. Jn acela3i ti$6 a :ost ca6ul de6arta$entului 6o3tal 3i
6re3edintele Societ+;ii iblice Ruse3ti. A :ost cunoscut 6entru lucr+ri @lantro6ice cu s+racii% v+duvele 3i
6ri2onierii cGt 3i 6entru eIerci;iul lui crud al 6uterii su6re$e asu6ra 6roble$elor religioase. Puterea sa
enor$+% i-a creat $ul;i du3$ani% dintre care unii au :ost rivali 7n guvern% Aracheev Da se vedea $ai Hos nota
((KE. Jn cele din ur$+% 7n (*'0 4oli;in a :ost :or;at s+ 73i 6+r+seasc+ 6o2i;ia din Societatea iblic+ 3i sluHirea
dual+. <l a re;inut 6orunca lui la de6arta$entul 6o3tal Dcare de3i era nese$ni@cativ+ 7n sine i-a o:erit scaun
7n 7ntGlnirile Consiliului SluHitorilorE% la :el ca 3i 7ncrederea 3i 6rietenia ;arului. Sub Nicolae I a avut $are
in?uen;+ 3i 6entru un ti$6 a 6re2idat asu6ra 7ntGlnirilor Sinodului Statului 7n care a :ost $e$bru din (*(&.
143
de Sales%
KK)
!ere2a de Avila%
KK*
Imitarea lui Bristos
KK.
3i S. !auler.
K,&

Marele R+2boi P+rintesc a sluHit nu$ai ca 3i un catalist c+tre AleIandru% re2olvGnd
ni3te tensiuni $ai vechi. <l a citit 6entru 6ri$a dat+ Noul !esta$ent 7n aHunul inva2iei lui
Na6oleon. Cel $ai $ult l-a a:ectat A6ocali6sa. Si$ilar cel $ai $ult l-au atras 6ro:e;ii din
=echiul !esta$ent. #in acel $o$ent 7nainte% AleIandru a devenit curios 3i credul @ec+rui
:el de inter6retare 3i a oric+rui :el de inter6retare a enig$aticei c+r;i a A6ocali6sei. O
ast:el de curio2itate l-a dus c+tre Sung-Stilling DS. H. SungE%
K,(
baroneasa KrZdener%
K,'
6astorul <n6eita2%
K,/
Oberlin%
K,0
:ra;ii $oravieni% Yua9erii 3i hernuterii.
K,K
Mai a6oi% doi
6reo;i din alta% Aeodosie Levi;chi 3i Aeodor Lisevici Dcare s-au considerat a @ Bdoi $artori
557
Arancisc de Sales D(K),-(,''E% un student de al lui Antonio Possevino la Padova 3i e6isco6 de 4eneva%
@ind cunoscut 6entru lu6ta lui cu calvinii 7n <lve;ia 3i 6entru lucr+rile lui $istice. Scrierile lui au :ost
6ractice 3i inten;ionate 6entru oa$eni cu ni3te vie;i active 7n lu$e 3i includ 2 introducere la o via
devotat D(,&.E 3i Tratat desre iubirea de 0umnezeu D(,(,E.
558
Probabil cea $ai $are :e$eie $istic+ a isericii Ro$ano catolice% !ere2a D(K(K-(K*'E% re:or$atorul
ordinului car$elit 6entru $onahii% a scris cGteva lucr+ri recunoscute ca 3i clasici des6re via;a
conte$6lativ+. Jntre ele sunt Calea ctre desvrire D(K*/E% Castelul interior D(K**E 3i Relaiile
du.ovniceti) e,clamaiile du.ului ctre 0umnezeu D(K**E. Pe lGng+ nu$eroase 6oe$e 3i scrisori ea a $ai
l+sat o autobiogra@e% &iaa maicii Tereza a lui Iisus D(,((E.
559
Atribuit+ cu di:erite grade de siguran;+ lui !o$a de Ke$6is D(/*&-(0)(E% Imitaia lui Bristos este una
dintre cele $ai binecunoscute dintre to;i clasicii literaturii duhovnice3ti. A $arcat 7nce6utul unei noi
abord+ri :a;+ de duhovnicie al @nele <vului Mediu 7n lu$ea occidental+% 0evotio moderna* Aceast+ atitudine
duhovniceasc+% care a a6+rut 7n ;+rile nordice 3i 7n statele ger$ane% a accentuat ascetis$ul eItern 3i
interior% citirea S@ntelor Scri6turi% $edita;ie la via;a u$an+ a lui Hristos 3i si$6litatea intelectual+% 7n
contrast cu duhovnicia $ai ti$6urie 3i $ai so@sticat+ a scolasticilor.
560
Misticul do$inican Sohann !auler D(/&&-(/,(E a :ost un elev al lui Meister <c9hardt. A 6redicat 3i a
con:eren;iat 7n Strassbourg 3i asel% eI6licGnd o teologie $istic+ ba2at+ 6e AYuino 3i a cG3tigat $ul;i
aderen;i din cau2a caracterului lui 6ractic s6eculativ. #e3i i-au :ost atribuite nu$eroase scrieri% el nu a l+sat
ni$ic 7n ur$+. Predicile lui au :ost 6ublicate 3i larg citite.
561
Sohann Heinrich Sung D()0&-(*()E a :ost un $edic 3i 6ro:esor de econo$ie 7n Marburg% celebru 6entru
scrierile sale $istice. B!+cutulC l-a atras 6entru c+ nu$ele lui vine din idealul 6ietist de 6ace l+untric+% din
stille* Sung s-a bucurat $ult de 6o6ularitate 7n ti$6ul vie;ii% 7n s6ecial 7ntre $asoni 3i 6ieti3ti. Protestul
$ileniului :olosit de noua iseric+% adic+ o :or$+ de cre3tinis$ $ai 7nalt+ 3i $ai $istic+ care a unit toate
con:esiunile su6erintendente% el a aHuns s+ 7l 6riveasc+ 6e AleIandru ca 6e o unealt+ aleas+ de #u$ne2eu
care era destinat s+ 73i aduc+ iserica din est. AleIandru l-a vi2itat 6ersonal cGnd a 6artici6at la con:erin;a
de 6ace euro6ean+ din (*(0. Jntre $ultele lucr+ri ale lui Sung Stilling este 3i 0as Bei4e. D().0-().)E% o
nuvel+ alegoric+ tradus+ 7n rus+ 3i reali2at+ de Universitatea din Moscova 7n (*()-(*(*. T.eorie der
Gister"unde D(*&*E 3i autobiogra@a lui% Bieric. !tillin#s leben DK volu$e% (*&,E% dintre care 6ri$ul volu$ a
:ost 6ublicat de 6oetul ger$an 4oethe 7n ())) 3i care este 7nc+ valabil+ 6entru 6ortreti2area vie;ii de sat 7n
secolul al o6tstre2ecelea.
562
arbara Suliane% Arei:rau von KrZdener D(),0-(*'0E a :ost o :e$eie latvitan+ din Riga care s-a c+s+torit cu
un di6lo$at rus acolo 7n ()*' 3i ur$+torii '' de ani s-a dedicat unor esca6ade a$oroase. #u6+ $oartea
so;ului ei 7n (*&' ea a 6ublicat o nuvel+ autobiogra@c+ intitulat+ &alerie DParis% (*&0E% a6oi s-a convertit la
un $isticis$ 6ietist cu tendin;e a6ocali6tice. <a a c+l+torit 6rin 4er$ania 3i <lve;ia ;inGnd con:erin;e 6e
te$e biblice 3i 7n (*(K s-a 7ntGlnit cu AleIandru% care a intrat sub vraHa lui 3i care a 6artici6at la ni3te
7ntGlniri de ale ei. A6oi a tr+it 7n San9 Persburg% dar a :ost eIilat+ 7n (*'( @indc+ a eI6us cau2a
revolu;ionarilor greci 3i a $urit 7ntr-o colonie 6ietist+ 7n Cri$ea. #e3i baroneasa KrZdener a 6retins credit
6entru celebra S:Gnt+ Alian;+ Da se vedea $ia HosE% in?uen;a ei actual+ a :ost li$itat+.
563
Henri Louis <$6eita2 Dsau <$6aFta2% ().&-(*K/E a :ost eI$atriculat din 3coala teologic+ din 4eneva din
cau2a tendin;elor lui de conducere 7n Societatea A$is% un gru6 6ietist biblic neautori2at. <l a continuat s+
devin+ un ucenic al baronesei KrZdner 3i $ai a6oi 3i-a luat o 6arohie 7n 4eneva. Jntre lucr+rile lui se nu$+r+
3i Consideraii cu rivire la divinitatea lui Iisus*
564
Sohann Arierdrich Oberlin D()0&-(*',E a :ost un 6astor luteran cunoscut 6entru activitatea lui @naltro6ic+
eItenisv+ 7n ora3ul lui nativ Valberbac9 la :el ca 3i 6entru rGnduielile lui duhovnice3ti. Jn 6redicile lui
6o6ulare 3i de succes el a co$binat ra;ionalis$ul lui Rousseau cu $isticis$ul lui Sung-Stilling 3i
S8edenborg. Ora3ul Ohio 3i colegiul sunt nu$ite du6+ el.
565
Ara;ii $oravieni au :ost descenden;ii husi;ilor cehi. ]uacherii sau Societatea Prietenilor% a :ost o societate
cre3tin+ nestructurat+ 7nte$eiat+ 7n Anglia de 4eorge AoI D(,'0-(,.(E. Herhuterii 73i trasea2+ originile
144
credincio3iC ai A6ocali6seiE au :ost che$a;i 7n ca6ital+ 6entru a inter6reta A6ocali6sa.
K,,
A6arent AleIandru a :ost gat+ s+ 7l asculte 6e Arhi$andritul Aotie
K,)
@indc+ Aotie a
inter6retat A6ocali6sa% a 6ro:eti2at 3i a a$enin;at 7n nu$ele ei 3i a tuturor 6ro:e;iilor. Jn
ast:el de circu$stan;e istorice% nu era ni$ic ciudat s+ crede$ c+ s:Gr3itul se a6ro6ia.
AleIandru nu a iubit 3i nici nu a c+utat 6uterea. <l a :ost 7n3tiin;at c+ a :ost
6urt+torul unui idei sacre 3i a desco6erit acest :a6t. Acest cre2 a constituit sursa
obstinen;ei lui $orale 3i 6olitice D$ai $ult decGt o tenacitateE. Mul;i din acea genera;ie au
detectat 7n sine un se$n s6ecial s6re 6redestina;ie. S:Gnta Alian;+
K,*
a :ost conce6ut+ 3i
conclu2ionat+ 7ntr-un ast:el de :el. Jntr-un :el si$ilar cu teoriile <6ocii Ilu$inis$ului%
aceast+ alian;+ a 6resu6us o credin;+ 7ntr-un #+t+tor de Lege benevolent 3i o$ni6otent%
care a dese$nat 3i a stabilit o 6ace ecu$enic+ 3i o :ericire universal+. Ni$eni nu i-a
sugerat aceast+ idee lui AleIandruM el a desco6erit-o 6entru sine 7n acele eveni$ente care
6+reau n+scocite cu viclenie. BR+scu$6+r+torul 7nva;+ ideea 3i 6erce6tele care au :ost
anun;ate.C S:Gnta Alian;+ a :ost conce6ut+ ca o 6reg+tire 6entru J$6+r+;ia de o $ie de
ani. #u6+ cu$ s-a eI6ri$at 4oli;GnN Bv-a devenii a6arent 6entru to;i care voiesc s+ vad+%
c+ acest act 6oate @ 7n;eles nu$ai ca 3i o 6reg+tire 6entru acea J$6+r+;ie 6ro$is+ de
#o$nul 6e 6+$Gnt din ceruri.C Actul BAlian;ei Araternit+;ii cre3tineC a :ost se$nat B7n
anul de gra;ie (*(K 6e (0 se6te$brieC 3i :a6tul s+ 2iua coincidea cu s+rb+toarea Jn+l;+rii
S@ntei Cruci
K,.
nu este deloc accidental. S:Gntul Sinod a 6oruncit ca actul S@ntei Alian;e
6Gn+ la o co$unitate 6ri$ar+ din secolul al o6ts6re2ecelea 7n SaIonia cunoscut+ ca 3i hernuterii Pvegherea
lor2ilorQ. !o;i se leagau de 6ietis$ul ger$an al secolului al o6ts6re2ecelea 3i to;i au g+sit Rusia atractiv+
6entru $unc+ $isionar+% 7n s6ecial du6+ decretele Caterinei 6entru toleran;+ religioas+ D(),' 3i (),/E 3i
deschiderea 7n Rusia a unor regiuni sudice 3i vestice largi 6entru coloni2are str+in+.
566
!eodosie Levi;chi D().(-(*0KE a scris un tratat des6re a6ro6ierea Sudec+;ii de A6oi% 6e care l-a tri$is la
4oli;Gn. Prin aceasta a :ost invitat 7n San9 Petersburg 7n (*'/ 3i i s-a o:erit o audien;+ la ;ar. Jn anul ur$+tor
6rietenul de o via;+ a lui Levi;chi 3i cohorta lui !eodor Lisevici i-a 6er$is s+ vin+ 7n ca6ital+ 3i 7$6reun+ au
;inut 6redici inter2ise 3i le-au tri$is la o $+n+stire din cau2+ c+ 6redicile lor au :ost critice cu 6rivire la
guvern. S-a 7ntors 7n alta 7n (*') 3i a scris $ai $ulte lucr+ri eshatologice% care erau 6o6ulare 7ntre vechii
credincio3i 3i 7ntre s9o6;i.
567
Aotie a cG3tigat 6roe$inen;+ 7n Rusia 7n anii (*'& din cau2a atacurilor lui vocale asu6ra tendin;elor
$istice ale societ+;ii lui% care l-a aHutat s+ 7l dea 6e 6rin;ul A. N. 4oli;in Hos de la 6utere. N+scut Petru
Nichitici S6aschi 7n ().'% a studiat la Se$inarul din Novgorod 3i a 6etrecut un an 7n Acade$ia din San9
Petersburg $ai 7nainte de a devenii un 6ro:esor 7n 3coala 6ri$ar+ AleIandru Nevschi. A devenit $onah 7n
(*() 3i a 6redat la Acade$ia Militar+ AuIiliar+ $ai 7nainte de a @ tri$is la o $+n+stire a:ar+ din Novgorod
7n (*'& din cau2+ c+ a criticat sl+biciunile religioase ale nobili$ii 7n 6redicile lui. Jn ti$6ul scurtului s+u
BeIilC s-a 7$6rietenit cu contesa A.A. Orlova Da se vedea nota ((/E care% 7$6reun+ cu si$6ati2atorii lui Aotie
7ntre clericii de sus% a :ost gata s+ asigure nu$irea unui arhi$andrit 7n M+n+stirea AleIander Nevschi 7n
(*''. In?uen;a lui Aotie a crescut 7n ti$6 ce el cG3tiga aderen;i 7n clasele de sus ale societ+;ii% 7n s6ecial
7ntre :e$eile nobile 3i a devenit inti$ cu 4oli;in. Acesta a :ost i$6resionat de ascetis$ul 3i a@r$a;iile
a6ocali6tice ale lui 3i l-a nu$it ca6ul 6restigioasei $+n+stiri Iurev din Novgorod. Jn (*'0% din nou Aotie a
venit 7n San9 Petersburg% decla$Gnd 7$6otriva du3$anilor lui de credin;+ 3i a Brevolu;ionarilorC $asoni%
6rin cuvGnt+ri 3i declara;ii c+tre oa$eni i$6ortan;i. #u3$anii lui 4oli;in% 7ntre ei Magni;chi 3i Ara9cheev% au
observat c+ unele scrisori 7l ating 6e i$6resionabilul ;ar AleIandru% care i-a o:erit lui Aotie o audien;+ 7n
(*'0. #u6+ aceast+ conversa;ie cu ;arul Aotie s-a ru6t de 4oli;Gn 3i au 6ronun;at ni3te anate$e 7$6otriva
lui% aducGnd che$area 6entru concedierea lui. #u6+ asccesiunea lui Nicolae I 7n anul u$+tor Aotie a :ost
:or;at s+ 7ncete2e activitatea lui 6ro:etic+ 3i s+ se retrag+ la $+n+stirea lui% unde a tr+it 7ntr-un ascetis$
strict 6Gn+ la $oartea sa 7n (*/*.
568
S:Gnta Alian;+ a :ost 6re2entat+ 3i conce6ut+ <uro6ei de c+tre AleIandru 7n (*(K. !er$enii ei i-au legat 6e
aderen;i s+ @e condu3i de rela;iile lor unul cu altul 3i 7n guvernul do$eniilor lor res6ective de 6rece6tele
$oralit+;ii cre3tine. !o;i $onarhii <uro6ei% cu eIce6;ia Pa6ei% a Sultanului 3i a regelui britanic% au se$nat%
dar $ai $ult ca s+ 7l :ac+ 6e AleIandru s+ rGd+ decGt din cau2a :a6tului c+ unii au ata3at o valoare 6ractic+
:a;+ de el.
569
Jn+l;area S@ntei Cruci% co$e$orat+ 6e data de (0 se6te$brie este una din cele dois6re2ece 2ile de
s+rb+toare $aHore ale isericii OrtodoIe. Jn aceast+ 2i ortodoc3ii s+rb+toresc desco6erirea 7n anul /'K a
S@ntei Cruci de S:Gnta <lena% $a$a lui Constantin cel Mare 3i 7ntoarcerea crucii de c+tre J$6+ratul
Heraclie 7n secolul al 3a6telea du6+ ce a :ost ca6turat+ de 6ersani. !ro6arul s+rb+torii intitulat BMGntuie3te
145
s+ @e 6us 6e 2iduri 7n @ecare sat 3i biseric+. Jn @ecare an de s+rb+toarea Jn+l;+rii S@ntei
Cruci acest act trebuia reanun;at de la a$von% di$6reun+ cu un $ani:est care 7l 7nso;ea
B6entru ca @ecare 6ersoan+ s+ 73i 6oat+ 7nde6linii votul de loialitate #o$nului 3i
MGntuitorului% care vorbe3te 6rin 6ersoana suveranului 6entru tot 6o6orul.C O BsluHire
co$binat+ s6ecial+%C o SluHire a A:acerilor Religioase 3i a Ilu$in+rii 6ublice a :ost stabilit+
s6eci@c cu sco6ul de a 7$6linii acest vot.
K)&
#u6+ S6eranschi% a :ost Bcel $ai $are act
guverna$ental de la introducerea credin;ei cre3tine.C Strict vorbind% aceasta a :ost o
SluHire a unei 6ro6agande religioase uto6iene. SluHirea co$binat+ a :ost 7nte$eiat+
B6entru ca evlavia cre3tin+ s+ sluHeasc+ ca 3i o ba2+ 6entru ilu$inis$.C Jn alte cuvinte%
aceasta a :ost o sche$+ ca s+ 6lase2e religia la ca6ul sau centrul culturii ca 7ntregN Bo
unire r+scu$6+r+toare de credin;+% cunoa3tere 3i autoritate.C <le$entul din ur$+ de
sinte2+ este unul caracteristic% 6entru c+ ideea a :ost de a :olosii 6uterea Bautorit+;iiC
6entru a reconcilia Bcredin;aC 3i Bcunoa3terea.C La un nivel se$ni@cativ noua 6reo;ie a
sluHit ca 3i de6arta$entul 6ersonal al 6rin;ului A. N. 4oli;Gn. Probabil regi$ul $ai acurat
a :ost $ai 6otrivit. Odat+ cu c+derea lui 4oli;Gn% sluHirea co$binat+ a :ost abolit+ 3i
de6arta$entele ei au :ost din nou stabilite 6e te$elii di:erite.
Prin;ul A.. N. 4oli;Gn D())/-(*00E este 6robabil cel $ai caracteristic o$ al e6ocii. Jn
orice ca2% a :ost cu siguran;+ cel $ai sen2itiv 3i $ai eI6resiv re6re2entativ. Ca6acitatea lui
de a absorbii i$6resiile a constituit o boal+. A su:erit de o curio2itate $istic+. Un o$ al
ilu$inis$ului 7nc+ din tinere;e% 4oli;Gn a eI6eri$entat o convertire a ini$ii. !otu3i%
sen2itivitatea acestei ini$i n