BOTANICA FARMACEUTICA

CURS 1
SISTEMATICA VEGETALA
Botanica sistematica sau Taxonomia plantelor
Una din principalele ramuri ale botanicii
Obiect: descrierea, clasificarea si sistematizarea taxonilor = unitati
sistematice
Prin obiectul ei de studiu plantele grupate filogenetic
Oglindeste caile de dezvoltare a regnului vegetal, stand la baza
tuturor domeniilor de cercetare fundamentala si aplicativa, care
vizeaza cunoasterea, raspandirea si utilizarea rationala a resurselor
vegetale
Cca 500.000 specii vegetale cunoasterea caracterelor, a gradului de
rudenie si de evolutie, raspandirea, importanta practica si rolul pe
care il joaca plantele in natura

In mare aceasta bogatie floristica se poate clasifica:
Ciuperci +bacterii 120.000 sp.
Alge 40.000 sp.
Licheni 16.000 sp.
Muschi 23.000 sp.
Ferigi 11.000 sp.
Gimnosperme 6000 sp.
Angiosperme 290.000 sp.

CLASIFICAREA LUMII VII
unitatea de baza in clasificarea plantelor = SPECIA (TAXONUL)
Specia continua dezvoltare si schimbare ca urmare a actiunii
factorilor interni si externi
D.p.d.v. sistematic, specia este exprimata prin nomenclatura binara (2 cuvinte
latine sau alta limba, dar cu terminatie latinizata; primul = genul (nume
generic), iar al 2 lea+primul = numele propriu-zis al speciei (epitet specific),
care o deosebste de celelalte specii ale aceluiasi gen
Ex:
Viola odorata o deosebeste de celelalte specii (V. tricolor, V. arvensis)
acelasi epitet specific poate fi folosit in cadrul diferitelor genuri
officinalis (Pulmonaria, Symphytum, Taraxacum, Primula, Calendula)
dupa binomul speciei se indica numele abreviat al botanistului care a descris
prima data specia respectiva, dandu-i numele specific:
Rubus caesius L. (Linn), Tilia cordata Mill. (Miller)
Orice individ vegetal apartine unui nr. de taxoni de ranguri ierarhice
subordonate, specia constituind rangul de baza

Principalele ranguri de taxoni in lumea vegetala, in ordinea ascendenta: specia
(species), genul (genus), familia (familia), ordinul (ordo), clasa (classis) si
increngatura (phyllum, divisio)

Fiecare specie apartine unui gen, fiecare gen unei familii, fiecare familie unui
ordin; specia poate cuprinde si unitati mai mici: subspecia, varietatea, forma
Denumirea produselor vegetale
Belladonnae radix, Aconiti tuber, Colchici bulbus, Frangulae cortex,
Chelidonii herba, Verbascii flos, Anisi fructus, Lini semen
Denumirile populare ale plantelor proprii fiecarei natiuni si sunt
facultative
Tendinte actuale in clasificarea lumii vii
Lumea vie impartita in 2 regnuri (vegetal si animal) conceptie
depasita, care corespunde perioadei in care a trait Linn (sec. XVIII).
Grupele noi de organisme ce erau descoperite clasificate ca plante
sau animale
Exemple: CIUPERCILE si BACTERIILE PLANTE
PROTOZOARELE ANIMALE
Chlamydomonas (alga verde mobila care inoata prin apa si isi
fabrica singura substantele nutritive) NU A PUTUT FI
CLASIFICATA nici la plante, nici la animale
1930 impartirea traditionala a organismelor vii in 2 regnuri a
devenit inadecvata
Tendinta actuala impartirea lumii vii in 5 regnuri: MONERA,
PROTOCTISTA (PROTISTA), FUNGI (ciuperci), PLANTAE si
ANIMALIA (dupa R. Whitaker, elaborat in 1959 si perfectionat de
Lynn Margulis)
Conceptul lui Whitaker cu cele 5 regnuri este cel mai viabil, desi
exista si alte pareri dupa care lumea vie se imparte in 4 sau 6
regnuri
Clasificarea
lumii vii
Principalele caracteristici ale celor 5 regnuri ale lumii vii
MONERA PROTISTA FUNGI PLANTAE ANIMALIA
-procariote, lipsite
de structuri
celulare legate
prin membrane

- eucariote,
nucleu,
mitocondrii, unele
au cloroplaste
- eucariote,
nucleu,
mitocondrii, dar nu
au cloroplaste;
perete celular din
chitina
- eucariote,
nucleu,
mitocondrii,
cloroplaste; perete
celular din
celuloza
- eucariote,
nucleu,
mitocondrii, nu au
cloroplaste si nu
au perete celular
- solitare,
filamentoase sau
coloniale
- majoritatea
solitare, unele
coloniale sau
pluricelulare
- unele unicelulare
sau cu miceliu
septat
- pluricelulare, de
obicei fixate de sol
- pluricelulare,
majoritatea mobile
-- aerobe sau
anaerobe
- cele mai multe
sunt aerobe
- cele mai
numeroase aerobe
- strict aerobe - strict aerobe
-- autotrofe sau
heterotrofe
- autotrofe sau
heterotrofe
- majoritatea
saprofite
- cele mai multe
autotrofe =
fotosintetizante
- heterotrofe
-- bacterii de
diverse tipuri
- amoebe,
parameci
- drojdii,
mucegaiuri,
ciuperci cu palarie
- muschi, ferigi,
plante cu flori
- spongieri, viermi,
serpi, insecte,
mamifere
Stabilirea identitatii unei specii si a apartenentei ei la o anumita
unitate sistematica se face pe baza caracterelor:
Citologice fiziologice
Histologice corologice
Morfologice geobotanice
De structura si organizare a florii fitocenologice
Anatomice biochimice
Embriologice paleontologice

Criterii biochimice
Chemotaxonomia
Serodiagnoza


TENDINTE NOI IN CLASIFICAREA PLANTELOR
CHEMOTAXONOMIA
Utilizeaza asemanarea chimica in clasificare
Utilizeaza:
Mesagerii de ord. III (substante ale metabolismului secundar):
Flavone
Cumarine
Alcaloizi
Terpene
Iridoide
Mesagerii de ord. II:
Proteine
Enzime
Mesagerii de ord. I:
Acizii nucleici (succesiunea nucleotidelor in ADN)


Analizele mesagerilor de ord. II si I. costisitoare, necesita
aparatura performanta se foloseste analiza compusilor
metabolismului secundar
Botanica farmaceutica (botanica aplicata) analiza compusilor
metabolismului secundar este importanta deoarece constituie
principii active aprecierea calitativa si cantitativa a resurselor de
plante medicinale
SERODIAGNOZA
Se bazeaza pe proprieatea antigenica specifica a proteinelor
vegetale si reactiei lor cu anticorpii animali indusi de catre alte
proteine vegetale provenite din specii apropiate sau indepartate
filogenetic

TAXONOMIA stabileste regulile de clasificare, valoarea diferitelor
caractere in clasificare, pe baza carora SISTEMATICA realizeaza
sistemul concret de clasificare
FLORA are ca obiect descrierea si enumerarea speciilor pe unitati
sistematice si raspandirea lor intr-un anumit areal (ex: Flora
Dobrogei, Flora Romaniei, Flora Europei)