Sunteți pe pagina 1din 30

SINDROMUL ASPEGER/AUTISMUL INALT FUNCTIONAL

TEHNICI DE TERAPIE COMPORTAMENTALA


Psih. Anca Dumitrescu, BCBA


Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de Dr. Hans Asperger, care in
1944 a observat un grup de copiii care aveau caracteristici similare in ceea ce
priveste personalitatea si comportamentul.

Maturitatea sociala si intelegerea regulilor sociale erau intarziate in dezvoltare, iar
anumite aspecte privind abilitatile sociale erau neobisnuite indiferent de varsta.
Intampinau dificultati in comunicarea verbala si nonverbala, in special in
capacitatea de a utiliza corect structurile gramaticale si de a purta o conversatie.
Limbajul era pedant, iar unii copii aveau o prozodie neobisnuita care afecta tonul
si ritmul vorbirii. Vocabularul si gramatica puteau fi relativ avansate, insa la
sfarsitul conversatiei, ramaneai cu impresia ca este ceva neobisnuit/ ciudat legat
de capacitatea lor de a purta o conversatie tipica pentru un copil de varsta
respectiva.

Descrierea facuta de Asperger continua cu observarea dificultatilor in comunicare,
dificultati in controlul emotiilor si tendinta de a intelectualiza emotiile.

Aceste probleme mai includeau: interes intens pentru un anumit domeniu,
empatie saraca, neindemanare, probleme in ceea ce priveste adaptarea scolara.

SIMPTOME
MAJORE
Ca si copiii cu autism cei cu sindromul Asperger au cele
trei simptome majore din PDD, dar in modul lor unic:

probleme de interactiune sociala, probleme de comunicare;
comportamente stereotipe si repetitive;
interese neobisnuite, raspuns neobisnuit la mediu
DIAGNOSTIC AUTISMUL INALT FUNCTIONAL

Autismul inalt functional intruneste toate criteriile pentru Autismul infantil cu
mentiunea ca acesti copii au inteligenta normala si limbajul dezvoltat; acest lucru
face ca diferentierea de Asperger sa fie foarte dificil de facut si de multe ori sa
existe greseli de diagnostic in acest sens. Nu toti autorii sunt de acord ca Autismul
Infantil este diferit de Sinromul Asperger; unii dintre ei considera ca este aceeasi
tulburare. Exista totusi o unanimitate privind existenta unui continuum in PDD.

Problemele ivite in diagnosticarea autismului sunt generate, in principal, de
tulburarile de dezvoltare asociate, adesea manifeste.

Elementele de baza, selectate de catre Lorna Wing si Judi Gould din multimea
trasaturilor observate in autism, au fost grupate in ceea ce este cunoscut drept
triada Wing (interactiune sociala, limbaj si comunicare, gandire si
comportament).
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Sindromul Asperger trebuie distins de alte tulburari de dezvoltare
pervaziva, toate acestea fiind caracterizate prin probleme de interactiune sociala.

Sindromul Asperger difera de tulburarea autista. In tulburarea autista exista
anomalii semnificative in domeniul interactiunii sociale, limbajului si jocului, pe
cand in Sindormul Asperger aptitudinile lingvistice si cognitive precoce nu sunt
intarziate in mod semnificativ. In afara de aceasta, in tulburarea autista,
interesele si activitatile, restranse, repetitive si streotipe sunt adesea caracterizate
prin prezenta manierismelor motorii, a preocuparii pentru parti ale obiectelor si
ritualuri, pe cand in Sindromul Asperger, acestea sunt observate in primul rand in
urmarirea atotcuprinzatoare a intereselor incluzand un subiect caruia individul ii
dedica foarte mult timp stangand informatii si date. Diferentierea celor doua
tulburari poate fi problematica in unele cazuri


In tulburarea autista, patternurile de interactiune sociala tipica sunt marcate de autoizolare sau
de abordari sociale marcat rigide, pe cand in Sindromul Asperger pare a exista o motivatie pentru
abordarea celorlalti, chiar daca aceasta este facuta intr-o maniera excentrica, unilaterala si
insensibila.

Persoana cu Sindrom Asperger are mai multa volubilitate in vorbire decat cea cu Autism Infantil
(NIMH (20000).

Persoana cu SA are o conversatie mai buna in interactiunea in diada decat cea cu Autism Infantil;
profilul QI-verbal este mai bun la adolescentii cu SA decat la cei cu Autism Infantil, insertia sociala
a adultilor cu SA este superioara celor cu Autism Infantil.

Copiii cu SA pot prezenta adesea si comportamente de tip TOC ( Tulburare obsesiv-compulsiva),
THDA (Tulburare de hiperactivitate si deficit de atentie) sau TO ( Tulburare obsesiva); autoarea
considera ca Autismul Infantil are o simptomatologie relativ permanenta cu scaderea abilitatilor
si sarcinilor verbale in timp ce SA are doar o oboseala a performantelor, testele psihologice
(Block design subtest of the WISC/WAIS) au performante superioare pe masuratorile verbale la
cei cu SA fata de Autism Infantil .

Din cercetarile recente reiese ca aproximativ 65% dintre adolescentii cu Asperger
dezvolta tulburari secundare de dispozitie, tulburari de adaptare, tulburari anxioase.

Cercetarile in care au fost implicate familii ale copiilor cu Autism si Sindromul
Asperger au identificat in istoria acestor familii o incidenta mare a tulburarilor de
dispozitie mood disorders.

Persoanele cu Sindromul Asperger pot avea o predispozitie genetica pentru
tulburarile de dispozitie, si pot fi vulnerabile in a-si modela modul de gandire si
comportament dupa unul dintre parinti. Daca luam in considerare dificultatile lor in
ceea ce priveste rezonanta sociala, empatia, comunicarea verbala, profilul
aptitudinilor cognitive este clar ca sunt predispusi unui stres considerabil. Aceste
aspecte pot fi factori care explica incidenta mare a tulburarilor afective.
CARACTERISTICI
Cognitiv:

memorie foarte buna in anumite arii de interes;
dificultate in evaluarea situatiilor care pot fi periculoase pot avea momente
de panica in situatii in care sunt in siguranta, iar in situatii periculase se pot
purta ca si cum totul este in regula. Ex: pot ajunge pe strada printre masini
fara sa constientizeze ca pot fi loviti de masini;
pot avea abilitati extraordinare in anumite arii dar sa fie sub medie in altele;
dificultati in a vedea imaginea de ansamblu;
persoanele cu Asperger pot percepe erori care pot parea nesemnificative
celorlalti, dand atentie mai degraba detaliilor decat viziunii de ansamblu.

Limbaj:

folosirea defectuoasa a pronumelui personal;
vocabular bogat, multe cuvinte abstracte;
iau literalmente ceea celi se spune, dificultati in aintelege limbajul formal,
glumele, figurile de stil,metaforele etc;
probleme legate de prozodie; accent neregulat si ciudat in conversatie;
dificultati in ajustarea volumului si rapiditatii in vorbire;
fac observatii directe uneori nepotrivite;
ecolalie imediata sau intarziata.


Emotii:

furie, agresivitate, tristete, fericire toate aceste emotii pot fi
exteriorizate in cele mai nesteptate moduri;
perfectionism;
suprastimulare de catre sunete, multime, lumina, mirosuri etc.;
trairile interioare sunt in discordanta cu manifestarile
comportamentale;
anxietate.

Social:

dificultate in citirea expresiilor faciale si emotiile celorlalti;
dificultate in intelegerea limbajului nonverbal;
dificultate in intelegerea regulilor unei conversatii;
dificultate in intelegerea interactiunii sociale;
lipsa contactului vizual sau contact vizual fortat (cand stabilesc contactul
vizual o fac pentru ca au invatat ca este o regula atunci cand vorbesc cu
ceilalti ci nu pentru ca simt nevoia de a stabili contactul vizual);
dificultate in intelegerea umorului;
pot adopta comportamente nepotrivite in relationarea cu ceilalti.

Simturi:

prea sensibili sau dimpotriva insensibili la sunete, lumina, durere, gust,
atingere, miros;
pot avea rani de care nu sunt constienti;
pot simti durere fizica din cauza sensibilitatii la sunete, lumina etc;
selectivi in privinta mancarii; isi pot alege unele feluri de mancare si nu mai
accepta nimic altceva;
pot simti nevoia de autostimulare kinestezica, gustativa, olfactiva, auditiva
(se cuipesc de piele, baga diferite lucruri in gura, miros anumite obiecte,
provoaca anumite sunete in mod repetitiv);
pot fi suprasensibili la schimbarile din mediu, persoane, locuri;
autostimularea apare de obicei atunci cand sunt suprasolicitati.

FUNCTIONAREA NEUROLOGICA


dificultati de atentie;
ritmul veghe somn este neregulat;
dificultate in operarea cu conceptul de timp;
disfunctii de integrare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt
incapabile de a transmite si procesa informatia pentru a oferii creierului o
imagine de ansamblu despre ceea ce se intampla disfunctii in procesarea
informatiei vizuale, auditive si senzoriale.
.



ABILITATI MOTORII

au dificultati in anumite zone din aria morie scrisul, legatul sireturilor,
innotat, mersul pe bicicleta, cataratul;
de multe ori dezvoltarea motorie este in urma celorlalte, cognitiv, limbaj
etc.;
mers ciudat;
neindemanare;
atunci cand vorbesc nu pot sta nemiscati
ALTE CARACTERISTICI


dificultate in a face tranzitia de la o activitate la alta;
dificultate in a stabili si mentine relatiile de prietenie cu partenerii de aceeasi
varsta; au mai mult succes in relatia cu adultii sau copii de varsta mai mare
decat ei;
prefera rutina in locul surprizelor;
prefera locurile familiare dacat sa merga in locuri noi;
atasament neobisnuit fata de obiecte;
se autostimuleaza pentru a creste nivelul de concentrare sau atentia sau
pentru a se relaxa;
au nevoie de izolare pentru a se relaxa;
se simt confortabil atunci cand se autostimuleaza prin balansare, sarituri,
pocnitul degetelor.

Identificati caracteristicile!
Discutie despre emotii
Identificati caracteristicile!

STRATEGII COMPENSATORII SI DE
ADAPTARE LA A FI DIFERIT

Tonny Attwood, in lucrarea The complete guide to Aspergers Sindrome
a identificat 4 strategii compensatorii dezvoltate de copiii cu SA ca raspuns
la realizarea ca sunt diferiti de ceilalti copii. Strategia folosita depinde de
personalitatea, experienta si circumstantele in care se afla fiecare copil in
parte.

Acei copii care tind sa interiorizeze gandurile si se folosesc de imaginatie
pentru a-si crea o lume alternativa in care sa se poata descurca.

Acei copii care tind sa exteriorizeze gandurile si emotiile pot deveni
aroganti si sa dea vina pe ceilalti pentru dificultatile lor, sau sa-i vada pe
ceilalti nu ca o cauza a imita pe ceilalti copii sau anumite personaje.
Concluzia este ca unele reactii psihologice pot fi constructive in timp ce
altele pot crea probleme psihologice semnificative.
DEPRESIA


Riscul ca o persoana cu SA sa dezvolte depresie este foarte mare. In copilaria
timpurie persoana cu SA nu este preocupata de diferentele dintre ea si alti copii
insa pe parcursul adolescentei incep sa devina interesate de socializarea cu ceilalti
si devin constienti de propriile dificultati in relationare.

Cea mai frecventa cauza a depresiei la persoanele cu SA este dorinta de a fi ca
ceilalti si de a avea prieteni insotita de faptul ca nu stiu cum sa faca acest lucru.

Abilitatile sociale si prieteniile sunt apreciate foarte mult de tineri si adulti si a
avea esec in aceste arii poate conduce la inchidere in sine, refuzul de a-si
comunica gandurile si emotiile, devenind autocritici, invinovatindu-se si
retragandu-se din activitatile sociale.
EVADAREA IN IMAGINATIE


Ca o alternativa la interiorizarea gandurilor si emotiilor copii cu SA pot
dezvolta o lume imaginara complexa, uneori chiar cu prieteni imaginari. In
lumea lor imaginara sunt intelesi si acceptati; un alt motiv pentru care se
retrag in lumea lor imaginara este acela ca raspunsul pritenilor imaginari este
sub controlul lor iar prietenii sunt tot timpul disponibili. Prietenii imaginari
sunt alaturi de copil pentru a nu se simti singur.

Prezenta unui prieten imaginar este tipic pentru multi copii si nu reprezinta
neaparat o problema psihologica. Insa, copilul cu SA poate avea numai acest
prieten imaginar, iar intensitatea si durata interactiunii cu acest prieten
imaginar poate deveni o problema.
NEGAREA SI AROGANTA

O alta alternativa la interiorizarea gndurilor negative si emotiilor este
exteriorizarea lor intr-o forma care sa mascheze de fapt modul in care se simt.
Copilul poate dezvolta o forma de compensare a faptului de a se simtii diferit
negand ca ar avea o problema, dezvoltand un comportament arogant si dand
vina pe ceilalti pentru problemele lui; se poate considera deasupra regulilor
sociale tocmai datorita faptului ca are o problema in a le intelege. Copilul se
comporta ca o persoana omnipotenta care nu greseste niciodata si refuza
ajutorul unui terapeut tocmai pentru ca el considera ca nu are nici o
problema.

Cu toate acetea copilul este constient ca are o problema insa va refuza sa o
recunoasca.
IMITATIA

Un mod de compensare inteligent si constructiv folosit de unii copii cu SA
este acela de a observa si imita o persoana care are succes din punct de
vedere social. Acesti copii stau initial deoparte observand doar ceea ce fac
ceilalti; apoi vor reactiona in jocul imaginativ folosind papusi sau figurine
pentru a reda scenariile observate; vor repeta aceste scenarii pana cand vor
devenii fluenti in exprimare si vor avea incredere ca pot face acest lucru si in
situatii reale. Facand acest lucru pot avea apoi succes in interactiunea
sociala; pot devenii chiar buni actori.

Devenind expert in jocurile de rol mai poate avea si un alt avantaj; copilul
poate deveni popular pentru abilitatea lui de a imita vocile si
comportamentul altei persoane.

Exista insa si un posibil dezavantaj; copilul poate observa si imita un copil
care este de fapt un model de popularitate negativ.
CE SCHIMBARI APAR IN TIMPUL
ADOLESCENTEI?

Schimbarile in ceea ce priveste constitutia fizica apar la fel ca si la ceilalti copii insa
adolescentii cu SA pot deveni confuzi atunci cand acestea apar. In timpul schimbarilor
hormonale si cerintelor crescute din partea vietii sociale asociate cu perioada
adolescentei, pot aparea accentuari temporare ale manifestarilor Sindromului
Asperger. Parintii trebuie sa fie suportivi si rabdatori, si nu in ultimul rand sa aiba in
vedere faptul ca aceasta perioada este dificila pentru toti adolescentii cu atat mai mult
pentru un adolescent cu SA.

Unele dintre schimbarile emotionale din timpul adolescentei pot prezenta intarzieri
semnificative la copiii cu SA. In timp ce adolescentii tipici testeaza romantismul si
incalcarea regulilor, adolescentii cu SA vor doar stabilirea unei simple prietenii, au
valori morale inalte si vor sa obtina note mari. Datorita acestor calitati pot fi
ridiculizati de colegi, insa este foarte important sa li se spuna ca sunt calitati importante
si valoroase care insa nu sunt inca apreciate de colegii de acceasi varsta. Anumite
trasaturi ale adolescentei tipice pot aparea mai tarziu la tanarul cu SA si se pot mentine
o perioada mai indelungata, tanarul cu SA putand avea un comportament infantil.


POATE PERSOANA CU SA SA STABILEASCA
SI SA INTRETINA RELATII?
In copilaria timpurie copilul cu SA are nevoie sa i se ofere indrumare asupra modurilor
de interactionare diferite in ceea ce priveste relationarea cu familia, cu prietenii, cu
profesorii si cu strainii.

Adolescentul cu SA prezinta o intarziere in ceea ce priveste maturitatea relatiilor in
comparatie cu colegii de acceasi varsta. Este necesar sa aiba suport informational
continuu din partea parintilor/ terapeutului (ar fi de preferat ca si scoala sa sustina
astfel de programe, nu numai pentru persoanele cu SA cat si pentru ceilalti
adolescentii) in ceea ce priveste relatiile interumane, sexualitatea.

Datorita intarzierii achizitiilor in ceea ce priveste abilitatile sociale, adolescentei
prelungite si anxietatii persoana cu SA se poate sa aiba relatii intime mult mai
tarziudecat ceilalti adolescenti. Multe persoane cu SA sunt insa capabile sa intretina o
legatura de dragoste, insa trebuie avuta in vedere consilierea de cuplu pentru ca cei doi
parteneri sa devina constienti de trecutul si perspecitivele fiecaruia. Putem descrie
relatia dintre o persoana cu SA si una tipica fiind similara cu aceea dintre doi oameni
proveniti din culturi diferite, necunoscand care sunt asteptarile si conventiile
fiecareiculturi in parte
ADULTUL CU ASPERGER
Persoanele cu sindromul Asperger nu au un mod defectuos de a gandi ci doar diferit.
De obicei au o motivatie intrinseca foarte puternica de a aprofunda cunoasterea,
adevarul si perfectiunea si au prioritati diferite in atingerea lor fata de ceilalti oameni.
Mai exista de asemenea si o perceptie diferita a situatiilor si experientelor senzoriale.
De exemplu pentru persoanele cu Asperger poate avea prioritate rezolvarea unei
probleme fata de nevoia de recunoatere sociala sau de satisfacere a nevoilor
emotionale.
Persoanele cu Asperger pot percepe erori care pot parea nesemnificative celorlalti,
dand atentie mai degraba detaliilor decat viziunii de ansamblu.
Ca trasaturi de personalitate s-ar putea nota urmatoarele: sunt directi, spun ce au in
minte, sunt onesti, au un simt puternic al dreptatii sociale. Cauta frecvent singuratatea
si se bucura de momentele de singuratate, sunt prieteni loiali si au UN simt al umorului
special.
Persoanele cu Asperger pot avea dificultati in managementul emotiilor si expresiilor.
Copiii si adultii cu Asperger pot avea un nivel ridicat al anxietatii, tristetii sau furiei care
poate indica o tulburare afectiva. Pot avea deasemenea probleme in a-si exprima
dragostea si afectiunea asa cum se asteapta ceilalti. Din fericire in prezent exista
programe de terapie care ajuta cu success in exprimarea si controlul emotiilor. (Tony
Attwood)