Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
-2011-
CUPRINS
Nume actionari
Parti sociale
Valoare
nominala /
parte sociala
Total
Dobrescu Cristian
50
500
25000
Laurian David
50
500
25000
Estimari neoficiale plaseaza volumul vanzarilor de vinuri in retail la circa 800.000850.000 hl, in ultimul an, iar daca luam in considerare planurile de dezvoltare ale retelelor
mari si a celor internationale, cu siguranta ca acest volum are toate sansele sa se dubleze in
viitorul apropiat.
Studiile de retail audit ale companiei de cercetare MEMRB arata ca soiul cu cele mai
mari volume de vanzari este Muscatul 6,1 % in oct. 2003 sept 2004, urmat de Muscatel
(5,8 %), Galbena (5,4%), Galbena de Odobesti (5,2%) Riesling (5,1 %) si Grasa de Cotnari
(5,0 %), in timp ce in valoare conduce Rieslingul (8,4 %). In total, soiurile de Bohotin,
Cabernet Sauvignon, Feteasca Regala, Galbena, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari,
Muscat Ottonel Muscatel, Pinot Noir, Riesling, Sauvignon Blanc si Tamaioasa Romaneasca
detineau, in periada octombrie 2003 septembrie 2004, 57,1 % din volumul si 67,7 % din
valoarea pietei de vin in retail, fata de 59,3 in volum si 69,8 % in valoare in perioada
precedenta supusa raportarii.
Se observa din statistici ca vinul alb este majoritar in vanzari ceea ce denota preferinta
consumatorilor pentru acest sortiment. Se poate afirma ca exista totusi o mica scadere in
favoarea celui rosu.
In ceea ce priveste piata externa a vinurilor se poate afirma in Europa, excedentul de
vinuri este de circa 20 % - 24 % in timp ce in Romania acest excedent este evaluat la doar 4
%. In aceste conditii in momentul deschiderii granitelor cu Uniunea Europeana, piata
romaneasca a fost invadata de vinurile de pietele externe. Acestea vor fi asimilate ca si
produse de calitate de catre consumatorii romani, daca ei nu vor reusi sa-si formeze o minima
cultura in acest domeniu.
Sortimentele de vinuri comercializate pe piata romaneasca cu cele mai mari vanzari
sunt: Dealu Mare, Murfatlar, Tarnave, Dealurile Moldovei, Odobesti si Cotnari, ca regiuni si
Sauvignon Blanc (pentru vinurile albe) si Pinot Noir (pentru vinurile rosii) ca soiuri.
In ceea ce priveste segmentarea comportamentala se poate observa faptul ca
perioadele cu cele mai mari vanzari sunt Craciunul si Pastele precum si lunile septembrie
octombrie, odata cu Targul de vinuri.
In Romania se inregistreaza o tendinta de consum catre demisec si demidulce, ceea ce
duce la o segmentare a gamei dupa preferintele consumatorilor.
1.5 CONCURENTA
Piata vinicola din Romnia este o piata foarte competitiva.
Comform companiei de cercetare de piata MEMRB principalii producatori, dupa
vanzarile in retail si cash & carry, sunt: Vie Vin Murfatlar, Jidvei, Vincon Vrancea, Cotnari si
Vinia Iasi. Aceste companii revendicau in perioada octombrie 2003 septembrie 2004, 50,5
% din volum si 70,5 % din valoarea vanzarilor de vinuri.
Cu o cifra de afaceri anuala de 1,7 milioane de euro, Carl Reh Winery este o alta mare
companie cu profil de productie pe piata vinurilor, producand si imbuteliand la Oprisor vinuri
pentru piata romaneasca dar si pentru piata externa.
In septembrie 2004 Murfatlar a devenit prima societate viti-vinicola din Romania
certificata conform standardului de calitate ISO:2000. Vinurile de la Murfatlar sunt grupate in
sase game sortimentale: Sec de Murfatlar, Premiat, Vinoteca, Rai de Murfatlar, 3 Hectare si
Ferma Noua. De asemenea Murfatlar produce singurul vin licoros din tara, Lacrima lui
Ovidiu, precum si vinarsul Zaraza. Trei hectare tinteste acel segment de piata al
consumatorilor cu venituri mari, fiind o gama super premium lansata in 2003 destinata
comercializarii exclusive in restaurante si locatii de lux si este compusa din doua vinuri seci:
Chardonnay si Feteasca Neagra.
pregatirea butoaielor;
presarea strugurilor;
fermentarea;
pasteurizarea si tratarea;
spalarea sticlelor;
sigilarea cutiilor;
livrarea.
2.2. PERSONAL
Firma este condus de o echipa manageriala complexa:
-
Personalul angajat este format din 85 salariati, dintre care 1 Manager General, 5
Manageri de Departamente, restul angajatilor fiind distribuiti astfel:
-
ORGANIGRAMA
MANAGER GENERAL
1
MANAGER
DEPARTAMENT
DE
APROVIZIONARE
SI DESFACERE
1
SOFERI
8
MANIPULANTI
2
MANAGER
DEPARTAMENT
DE PRODUCTIE
1
LUCRATORI
CALIFICATI:
30
MANAGER
DEPARTAMENT
DE VANZARI
1
LUCRATORI
COMERCIALI
20
MANIPULANTI
8
MANAGER
DEPARTAMENT
DE RESURSE
UMANE
1
SPECIALISTI
RESURSE
UMANE
6
MANAGER
DEPARTAMENT
FINANCIAR
CONTABIL
1
CONTABIL
3
ECONOMIST
2
Asadar, profitul estimat pentru acest an, avand in vedere cheltuielile aproximate la
150.000 u.m. (similare anului incheiat), va fi dupa cum urmeaza:
Pr brut = CA CT
Pr brut = 180.000 150.000 = 30.000 u.m.
Pr net = Pr brut Impozit pe profit
Ipp = 16% * 30.000 = 4.800 u.m.
Pr net = 30.000 - 4.800 = 25.200 u.m.
La sfrsitul anului financiar 2010 estimandu-se obtinerea unei CA = 180 > CT = 150 =>
pragul de rentabilitate (venituri = cheltuieli) va fi atins in cursul anului in discutie.
Mai exact, vom avea:
Pm = CA pr / CA 2008 * 365
Pm = 150 / 180 * 365 = 304 zile
Asadar, punctul mort va fi atins la sfarsitul lunii octombrie a anului 2010, firma
incepand sa inregistreze profit din luna noiembrie.
Coeficientul de volatilitate:
1.5
1.8
100
0
C1
A
B
C
C0
Nc0
Nc1
11
12
In anul 2010, se urmareste cheltuirea unei sume similare in acest scop. Actiunile
promotionale ale firmei vor viza atat consumatorii absoluti (consumatorii deja atrasi de partea
firmei) - ca mijloc de accentuare a fidelizarii acestora, cat si consumatorii relativi
(consumatorii care nu consuma produsele firmei, dar care pot fi convinsi sa o faca) in scopul
cresterii numarului de clienti, si implicit a profitului firmei.
In fapt, orice intreprindere este angajata intr-un amplu proces de comunicare
promotionala. Intr-adevar, intreprinderea comunica cu diversele categorii de public, iar acestia
comunica intre ei. Astfel, fiecare se constituie intr-o sursa variabila de informatii si, in acelasi
timp, reactioneaza intr-un anume fel la informatiile pe care le receptioneaza.
13
PUNCTE FORTE
PUNCTE SLABE
OPORTUNITATI
Un nivel supraunitar al ratei
lichiditatii generale ar putea
semnifica posibilitatea firmei de asi
rambursa datoriile pe termen scurt
pe baza valorificarii activelor pe
termen scurt.
Continua dezvoltare a mediului de
afaceri glean.
Potentialul amplu al pietei sau al
segmentului tinta.
AMENINTARI
Cresterea numarului de firme in
domeniul in care activeaza firma si
a concurenrei reale pe piata.
Instabilitatea economica si politica.
Procesul inflationist din economie.
14
PUNCTE FORTE
- Cresterea capacitatii de autofinantare si a
cifrei de afaceri constituie niste factori
propice dezvoltarii firmei si afirmarii ei in
mediul de afaceri galatean.
PUNCTE SLABE
O
- Continua crestere a potentialuli pietei
P
si diversificare a relatiilor de afaceri pot
O
pune in impas firma in ceea ce priveste
R
remunerarea capitalurilor investite si
T
acoperirea datoriilor imediate datorita
U - Politica de plata a furnizorilor si un bun nivelului scazut al ratei rentabilitatii
N control al creantelor comerciale acordate economice si a ratei lichiditatii
I clientilor permite firmei sa-si asigure niste imediate.
T resurse de finantare gratuite, folosite
A pentru a-si dimensiona activitatea astfel
T incat sa poata face fata cerintelor clientilor
I actuali si sa castige noi clienti de pe piata
tinta.
A - Pentru a face fata concurentei crescande - Instabilitatea economica si politica si
M de pe piata, firma incearca diversificarea procesul inflationist din economie
E ofertei prin folosirea resurselor de accentueaza dificultatea firmei in ceea
N finantare gratuite obtinute prin amanarea ce priveste acoperirea datoriilor
I la plata a furnizorilor si incasarea rapida a imediate.
N clientilor.
T
- Incapabilitatea firmei de a remunera
A -Instabilitatea economica si politica si capitalurile
investite
determina
R procesul inflationist din economie sunt atragerea de catre firmele concurente
I atenuate intr-o masura corespunzatoare noi aparute pe piata a posibililor
prin rolul pozitiv pe care il joaca efectul investitori.
de levier si cresterea cifrei de afaceri.
15
Bibliografie :
- http://www.plandeafacere.ro
- http://www.edex.ro/cod_caen_1593.html
- http://www.prodvinalco.ro
16