SNSPA

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE

MASTERAT POLITICI PUBLICE SI INTEGRARE EUROPEANA
COMPETENTELE CONSILIULUI
UNIUNII EUROPENE
2009-2010
1
INTRODUCERE
Conform Tratatului asupra UE, Consiliul Uniunii Europene reprezint interesele
statelor membre (spre deosebire de Parlament, care reprezint interesele cetatenilor
Uniunii !i este compus din reprezentan"i ai #u$ernelor statelor membre (moti$ pentru
care a fost numit si %Consiliul de &ini!tri', a$(nd at(t putere le#islati$ c(t !i
e)ecuti$*
+umrul membrilor Consiliului este e#al cu numrul statelor membre, fiecare #u$ern
a$(nd un sin#ur reprezentant* Consiliul este principala institu"ie de decizie a UE*
C(nd $orbim despre Consiliul Uniunii Europene trebuie s atra#em aten"ia asupra unei
#re!eli frec$ente ce apare ,n le#tur cu identificarea sa* -stfel, pentru nespeciali!ti, el
este de multe ori confundat cu alt institu"ie a Uniunii . Consiliul European -, ori c/iar
cu o or#aniza"ie interna"ional separat de domeniul UE . Consiliul Europei
1
*
Pentru a diferen"ia cei trei termeni se poate face apel la mai multe criterii de
separare* -stfel, ,ntre cele dou institu"ii ale Uniunii criteriile sunt
2
0
a Cel al apari"iei, respecti$ faptul c ,n cazul Consiliului acesta a aprut pe cale
con$en"ional, fiind ,nfiin"at prin Tratatele constituind Comunit"ile europene, iar ,n
cazul Consiliului European, el a aprut pe cale necon$en"ional, adic prin ,nt(lnirile la
$(rf ale !efilor de stat !i #u$ern1
b Cel al componen"ei, respecti$ faptul c ,n cazul Consiliului el este format din
mini!trii, ,n principala sa forma"iune cei ai afacerilor e)terne, iar Consiliul European
este compus din !efi de stat !i2sau #u$ern ai statelor membre UE1
c Cel al atribu"iilor ,ndeplinite, ,n acest sens Consiliul este o institu"ie cu $alen"e
aproape e)clusi$ le#islati$e pe c(nd Consiliul european una cu caracter politic*
3n ceea ce pri$e!te diferen"ierea fa" de Consiliul Europei, diferen"ele apar mai
e$ident, acesta din urm nefc(nd parte din fenomenul comunitar, fiind ,nfiin"at ,n
1949, fiind un or#anism interna"ional care #rupeaz statele europene ,ntr-o unitate
mai str(ns, ,n $ederea sal$#ardrii !i promo$rii idealurilor !i principiilor care
constituie patrimoniul lor comun !i fa$orizeaz pro#resul lor economic !i social*
1
Tudorel 5tefan, 6ntroducere ,n dreptul comunitar, Editura C* 7* 8ec9, 8ucure!ti, 200:, p* 11
2
-u#ustin ;uerea, &anualul Uniunii Europene, Editura Uni$ersul <uridic, 8ucure!ti, 200:, p* =2*
2
CONSILIUL U.E
Scurt Istoric
Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea European> a C>rbunelui si ?telului a
creat 4 institutii0
a 3nalta -utoritate1
b Consiliul @pecial de &inistri1
c -dunarea Comun>1
d Curtea de <ustitie*
Consiliul @pecial de &inistri, re#lementat de art* 2= din Tratat, reprezenta si coordona
#u$ernele si politicile nationale ale statelor membre* Consiliul era institutia ,nzestrat> cu
putere de decizie, reprezentantii statelor membre adopt(nd acte care le an#aAau f>r> a
mai fi ne$oie de aprob>ri sau ratific>ri ulterioare* ;iecare #u$ern a$ea libertatea s>
dele#e ca reprezentant al s>u pe unul din membrii sai, considerat cel mai competent ,n
problemele ,nscrise pe ordinea de zi a Consiliului*
Consiliul dadea un Ba$iz conformB, prin care aproba deciziile importante ale 3naltei
-utorit>ti*
?dat> cu semnarea Tratatelor de la Coma, ,n 19D=, prin care se instituiau celelalte dou>
Comunit>ti Europene, respecti$ CEE si CEE-, au fost create si pentru acestea ca
institutie c(te un Consiliu*
Prin Tratatul semnat la 8ru)elles ,n 19:D, intrat ,n $i#oare ,n 19:=, s-a instituit si un
Consiliu Unic pentru toate cele trei Comunit>ti Europene*
Competentele ori#inale ale Consiliului, asa cum au fost definite prin Comunicatul ;inal
al reuniunii sefilor de state si de #u$erne de la Paris din 9-10 decembrie 19=4 si
Eeclaratia @olemna asupra Uniunii Europene de la @tutt#art din 19 iunie 19FG, sunt 0
- impulsionarea si relansarea politicilor comunitare #enerale1
- orientarea constructiei europene prin stabilirea liniilor directoare de ordin politic
#eneral1
- coordonarea politicilor comunitare1
- definirea noilor sectoare de acti$itate*
G
G
&arian &i/aila, Carmen @uciu, Ean @tan, Erept institutional comunitar, Editura Humina He), 8ucuresti, 2002
G
@-a ales denumirea de Consiliul European a crui prim ,ntrunire s-a realizat ,n 19=D*
-ctul Unic European a specificat ne$oia a cel pu"in dou ,ntruniri pe an ale !efilor de
stat !i de #u$ern din "rile Comunit"ii, membri de drept ,n Consiliului European*
Tratatul de la &aastric/t a oficializat rolul Consiliului European, pre$zut s furnizeze
Uniunii Europene impulsul necesar dez$oltrii !i s defineasc respecti$ele direc"ii
#enerale de e$olu"ie politic (-rt* 1*
Ha 19 noiembrie 2009, corespunztor Tratatului de la Lisabona, a fost desemnat drept primul
Pre!edinte (permanent al Consiliului Uniunii Europene bel#ianul Herman Van Rompuy* El a
preluat noua pozi"ie ,n ziua intrrii ,n $i#oare a Tratatului, la 1 decembrie 2009, pentru o
durat de 2 ani !i Aumtate* @efia diplomatiei europene (corespunde unui ministru de
e)terne al UE o de"ine Catherine Ashton (Marea Britanie*
Competente
Colul principal al Consiliului european este redat de articolul 4 al Tratatului de la
&aastric/t ,n care se arata0 IConsiliul European $a furniza Uniunii imboldurile politice
necesare dez$oltarii si $a trasa liniile directoare #enerale si politice ,n acest sensB
4
*
@ediul Consiliului se afla la 8ru)elles, dar in lunile aprilie, iulie si octombrie, sedintele
au loc la Hu)embur#*
Ein punct de $edere or#anizatoric, Consiliul are ,n componen"a sa mai multe consilii
specifice, #rupate pe sectoare de acti$itate* Consiliul reunit la ni$elul ministrilor de
e)terne (sau la ni$elul ministrilor pentru inte#rare europeana poarta denumirea de
Consiliu Jeneral si are ca principala atributie coordonarea acti$itatii Consiliilor
@peciale* Korbim de Consilii @peciale atunci cand se intrunesc ministrii de resort (pe
sectoare de acti$itate* Ee asemenea, Consiliul mai are un secretariat permanent
(I@ecretariatul Jeneral al Consiliului UE', care pre#te!te !i asi#ur buna desf!urare
a lucrrilor acestuia la toate ni$elurile (!i al crui @ecretar Jeneral are un mandat de
cinci ani, precum !i un IComitet al Ceprezentan"ilor Permanen"i' . C?CEPEC* 3n
urma Tratatului de la -msterdam, @ecretarul Jeneral are !i rolul de %3nalt Ceprezentant
al Politicii Comune de @ecuritate !i -prare'*
4
+icolae Paun, 6nstitutiile Uniunii Europene, Editura ;undatiei pentru @tudii Europene, CluA-+apoca, 2004
4
Comitetul Permanent pentru -n#aAa"i este ,n ser$iciul Consiliului, !i se particularizeaz
sub dou aspecte0
a* ,n primul r(nd, membrii si nu sunt numai reprezentan"i ai #u$ernelor, ci !i ai
#rupurilor de interese1
b* ,n al doilea r(nd, reprezentan"ii #u$ernelor sunt condu!i de mini!tri, iar dac
ace!tia nu pot participa, de ctre reprezentan"ii lor personali*
Comitetul se ,ntrune!te de dou ori pe an, discut probleme de interes maAor !i
elaboreaz recomandri Consiliului de Cela"ii @ociale !i de &unc*
Pre!edin"ia Consiliului este de"inut, prin rota"ie, de fiecare stat membru (sc/imbarea
acesteia a$(nd loc o dat la !ase luni* Eac principalul a$antaA (!i moti$ al unei
pre!edin"iei prin rota"ie este ,ntrirea ima#inii !i accentuarea importan"ei rolului Uniunii
,n statele membre, deza$antaAul creat de acest sistem este reprezentat de discontinuitatea
pro#ramelor !i ini"iati$elor Consiliului*
-tributiile sau competentele Consiliului sunt urmatoarele0
este principalul or#an le#islati$ al CE1
asi#ura coordonarea politicilor economice #enerale ale statelor membre1
atributii de control1
in domeniul relatiilor e)terne inc/eie in numele Comunitatie europene con$entii,
tratate internationale cu state terte sau cu or#anizatii internationale1
numeste membrii Comisiei1
elaboreaza proiectul de bu#et al Uniunii si adopta bu#etul impreuna cu
Parlamentul European1
functii de e)ecutie*
D
Ereptul de ini"iati$ le#islati$ re$ine Comisiei, dar Consiliul poate s-i cear o
propunere ,ntr-un domeniu specific* ? dat fcut propunerea, depinde de baza le#al a
Tratatului dac (a propunerea e $otat ,n unanimitate, cu maAoritate simpl sau
calificat !i (b Parlamentul European trebuie doar consultat (facultati$ de ctre
Consiliu sau, de un lar# or#an le#islati$ conectat cu pia"a unic, dac este $orba despre
procedura de codecizie*
@tructura ierar/ic a Consiliului nu este ,ncrcat sau ri#id* Procedurile, ,n cazul unor
propuneri $enite din partea Comisiei sau a Parlamentului European, se realizeaz dup
D
/ttp022LLL*consilium*europa*eu2s/oLPa#e*asp)Mlan#NC?OidN1
D
modelul0 e)aminarea ini"ial a te)tului Comisiei este efectuat de un #rup de lucru, sau
dac are un domeniu lar#, de mai multe #rupuri de lucru* 3n cazul ,n care nu e)ist un
#rup de lucru permanent pe problema respecti$, el se constituie*
Ha prima reuniune se abordeaz problemele #enerale1 urmtoarele ,nt(lniri au loc ,n
func"ie de problemele ridicate din e)aminarea te)tului Comisiei* Eac toate aspectele
mer# bine, se creeaz un document ,n care se indic punctele cu care sunt !i cu care nu
sunt de acord*
- doua etap consemneaz ,naintarea documentului la C?CEPEC sau ,n cazul
problemelor din a#ricultur la C@-* C?CEPEC fiind situat ,ntre #rupurile de lucru !i
Consiliul de &ini!tri, ac"ioneaz ca un fel de a#en"ie de filtraA, pentru ,nt(lnirile
ministeriale* @e ,ncearc, pe c(t posibil, s se elimine, prin rezol$are, problemele
liti#ioase* 3n cazul ,n care ,n #rupurile de lucru s-au atins condi"iile de adoptare a unei
msuri, C?CEPEC confirm opinia respecti$ !i o ,nainteaz mini!trilor pentru
adoptare* Eac nu s-a aAuns la o solu"ie, C?CEPEC poate s fac trei lucruri0 s rezol$e
problemele ,n liti#iu1 s trimit ,napoi la #rupul de lucru documentul cu indica"iile
necesare ob"inerii unei ,n"ele#eri sau s-l trimit, mai sus, mini!trilor* ?ricum ar fi
documentul ,n discu"ie se adopt la ni$el ministerial*
Tratatele asi#ur Consiliului trei modalit"i de a lua decizii0
$ot ,n unanimitate,
$ot cu maAoritate calificat !i
$ot cu maAoritate simpl*
Kotul ,n unanimitate ,n cadrul Consiliului este limitat* C/iar dup e)pirarea perioadei de
tranzi"ie, ,n Tratatul CEE, 2= dispozi"ii pre$edeau recur#erea la unanimitate*
Pentru ca unanimitatea s se poat forma, nu este necesar ca toate statele s $oteze ,n
fa$oarea deciziei* 3n acest sens art* 14F, din Tratatul CEE, stabile!te c ab"inerile
membrilor prezen"i sau reprezentan"i nu constituie un obstacol ,n adoptarea deciziilor
Consiliului, care cer unanimitate* Este necesar ,ns, ca toate statele membre s fie
prezente sau reprezentate*
&aAoritatea calificata este modalitatea cea mai frec$ent pre$azuta* Calculul maAoritatii
calificate se face ,n functie de ponderea stabilita de para#raful 2, din articolul 20D CE
(fostul art* 14F, art* 11F, 2, EUC-T?&*
:
Kotul maAoritatii simple este prezentat ca modalitatea de drept comun ,n Tratatul CE*
-cest tip de $ot nu este solicitat dec(t ,n cazurile limita (art* 20=, G, CE, adoptarea
re#ulamentului interior1 art*20F, CE, solicitarea de studii si propuneri Comisiei1 art*209,
CE, fi)area statutului comitetelor1 art* 2F4, CE, fi)area conditiilor si limitelor cererii de
informatii de la Comisie1 art*4F, alin*2, TUE, a$iz fa$orabil la reuniunea unei conferinte
a reprezentantilor #u$ernelor statelor membre*
Cepartizarea $oturilor0 Jermania, ;ranta, Ce#atul Unit, 6talia . 291 @pania si Polonia .
2=1 Comania . 141 Tarile de <os . 1G1 8el#ia, Cepublica Ce/a, Jrecia, Un#aria,
Portu#alia . 121 @uedia, 8ul#aria si -ustria . 101 Eanemarca, ;inlanda, @lo$acia,
6rlanda si Hituania . =1 Hetonia, @lo$enia, Cipru, Estonia si Hu)embur# . 41 &alta . G*
CONCLUZII
=
Competentele Consiliului sunt0 decizionale, consultati$e, de coordonare, competente in
materie de PE@C si <-6 si competente in domeniul relatiilor e)terne* Puterea de decizie
cuprinde sfera politica, puterea e)ecuti$a si de re#lementare si puterea normati$a
#enerala de natura le#islati$a* Consiliul dispune de putere consultati$a conform
Tratatului CEC-* Consiliului ii ramane sa fie consultat de catre Comisie care care are
puterea normati$a* 6n ceea ce pri$este relatiile e)terne, Consiliul autorizeaza
desc/iderea ne#ocierilor in $ederea inc/eierii de acorduri internationale* 6n pri$inta
PE@C si <-6 Consiliul are datoria de a concerta pozitiile statelor membre, a $e#/ea
pentru unitatea, coerenta si eficacitatea actiunii Uniunii*
-sadar Consiliul detine cele mai importante competente* Eoar ca odata cu cresterea
puterii PE si a Comisiei, puterea Consiliului se diminueaza pro#resi$*
BIBLIOGRAFIE
F
1* +icolae Pun, 6storia constructiei europene, Editura ;unda"ia pentru @tudii
Europene, 1999
2* Tudorel 5tefan, 6ntroducere ,n dreptul comunitar, Editura C* 7* 8ec9, 8ucure!ti,
200:
G* -u#ustin ;uerea, &anualul Uniunii Europene, Editura Uni$ersul <uridic,
8ucure!ti, 200:
4* &arian &i/aila, Carmen @uciu, Ean @tan, Erept institutional comunitar, Editura
Humina He), 8ucuresti, 2002
D* +icolae Paun, 6nstitutiile Uniunii Europene, Editura ;undatiei pentru @tudii
Europene, CluA-+apoca, 2004
:* 6ordan J/eor#/e 8arbulescu , Procesul decizional in Uniunea Europeana, 6asi,
Polirom, 200F
=* http://www.consilium.europa.eu/showa!e.asp"#lan!$R%&id$'
9