Sunteți pe pagina 1din 54

Scoala Postliceala Sanitara Dr.

Luca
Braila
CURS DE MASAJ

SI
REFLEXOERAPIE
For!ator " Marin Elena
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
ORGANIZAREA IGIENICO-SANITARA
Un cabinet de masaj trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, astfel :
-sa aiba o suprafata de min.12mp
-sa fie prevazut cu aerisire
-sa aiba chiuveta cu apa atit calda cit si rece
-peretii sa fie tapetati cu material lavabil
-podeaua sa fie din mozaic sau linoleum
-temperatura camerei sa fie de aprox. 22 grade C.
-sa aiba mese speciale pentru masaj cu dimensiuni de aprox. 1!-2""cm. #ungime, $!-%" cm.
latime, sa aiba o inaltime de pina la 1 m, sa fie prevazute cu rezematoare pentru cap.
&e asemeni intr-un cabinet de masaj trebuie sa existe un dulapior care sa contina :
-solutie de bromocet1'"
-cloramina 2'
-apa oxigenata ('
-creme si uleiuri pentru masaj
-lenjerie moale si curata
-prosoape mari si mici
-bentite sau casti pentru izolarea parului
-dischete din bumbac pentru stergerea demachiantului la masajul facial.
)oate aceste produse trebuie sa fie in termenul de garantie si traduse in romaneste.
$OIU$* DE EDUCAIE PROFESIO$ALA
Un maseur trebuie sa aiba un aspect fizic placut, imbracaminte curata si lejera, incaltaminte comoda
care sa nu faca zgomot, pieptanatura ingrijita, starea psihica de buna dispozitie, pielea miinilor in
special sa fie neteda si sanatoasa iar unghiile taiate scurt si fara bijuterii.
Masa%ul reprezinta o serie de manipulari manuale aplicate sistematic la suprafata corpului in sens
terapeutic profilactic si curativ. +rimul gest terapeutic al omului a fost punerea miinii pe locul
dureros sau chiar frecarea instinctiva. ,asajul manual este forma cea mai veche de prelucrare a
partilor moi, astfel mina este cel mai valoros si cel mai eficient - aparat de masaj .. +artile moi ale
corpului care se prelucreaza prin masaj sint :
-tegumentul
-stratul subtegumentar/ tesut conjuctiv0
-muschii si tendoanele
E&ectele !asa%ului
1ctiunea masajului asupra corpului omenesc, indiferent de manevra folosita, este in primul rind
mecanica, directa asupra pielii si indirecta asupra tesuturilor din profunzime sau la distanta de locul
masat, cind se vorbeste de masajul reflexogen.
2
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
Locale : - sedativa, asupra durerilor de tip nevralgic, muscular sau articular
- hiperemianta locala, cu imbunatatirea circulatiei locale prin deschiderea capilarelor de
rezerva din piele, care se produce prin inrosirea si incalzirea tegumentului.
- prin netezirea pielii, se actioneaza asupra terminatiilor nervoase senzitive, obtinindu-se
astfel efecte calmante
- elminarea lichidelor interstitiale de staza
'enerale : - stimularea aparatului locomotor, circulator si respirator
- cresterea metabolismului bazal
- efecte favorabile asupra starii generale cu indepartarea oboselii musculare si
imbunatatirea somnului
Mecanis!ul (rinci(al este re&le). :
-prin efectul excitant asupra terminatiilor nervoase din piele, muschi, ligamente si tendoane.
Asu(ra (ielii !asa%ul are e&ect *e :
- catifelare prin hidratarea cu creme specifice
- de descuamare a celulelor epiteliale moarte de la suprafata pielii
- influenteaza favorabil functiile sale secretorii, prin deschiderea canalelor sudoripare
- activare a circulatiei sangvine periferice prin deschiderea capilarelor de rezerva ale pielii
Asu(ra !usc+ilor !asa%ul are e&ect *e :
- decontracturare profunda a fibrelor musculare
- tonicitate mai mare a muschilor slabiti
- eliberare a acidului lactic stocat in muschi datorita efortului prelungit.
Asu(ra sin,elui si a li!&ei !asa%ul are e&ect *e "
- marire a fluiditatii prin miscari in sensul circulatiei venoase
- accelerarea circulatiei prin deschiderea capilarelor de rezerva
- drenaj limfatic cu o resorbtie mai rapida a lichidelor interstitiale si a edemelor
- eliminare de toxine.
Asu(ra siste!ului ner-os "
)rebuie stiut ca pielea are aceeasi origine embrionara ca si sistemul nervos. 1ceasta - solidaritate .
explica unele modificari la nivelul pielii /anestezii, parestezii, hiperestezii0 aparute cu ocazia unor
suferinte ale sistemului nervos.
,asajul excita terminatiile nervoase din piele, din muschi, tendoane si articulatii. 1stfel manevrele
energice au efecte stimulatoare, iar cele blinde au efecte calmante.
,anevrele foarte energice, executate pe anumite zone ale pielii, sunt transmise centrilor nervosi
superiori, de unde sunt retransmise pe cale reflexa unor organe /masajul reflexogen0.
.
E.$ICA PROCEDEELOR DE MASAJ -
,anevrele de masaj au capatat denumiri sugestive dupa felul miscarii sau dupa influenta lor asupra
tesuturilor.
+rincipalele manevre de masaj sint :
1. 2etezire
2. 3rictiune
(. 3ramintatul sau stoarcerea tesuturilor /petrisajul0
4. 5aterea sau lovirile usoare si ritmice aplicate pe regiunile carnoase /tapotare sau tapotament0
! . 6ibratiile
(
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
/. $ete0irea.
+rimele procedee de masaj constau din alunecari usoare si ritmice aplicate pe suprafata corpului.
,anevra mai este cunoscuta si sub denumirea de efleuraje, termen preluat din limba franceza, care
inseamna atingere usoara, alunecare pe suprafata pielii. 2etezirea se poate face cu o mina pe
suprafete mici si cu ambele miini pe suprafete foarte mari. ,anevrele se fac simultan si alternativ.
+e suprafetele mici si rotunjite, netezirea se face cu policele
degetelor, iar pe suprafete mari, plane, se executa cu palma intreaga. *n ceea ce priveste presiunea
manevrei, pentru a actiona numai asupra pielii folosim numai alunecari usoare si superficiale.+entru
a influenta tesuturile subcutanate, alunecarile se fac mai apasat, iar pentru tesuturile mai profunde
folosim manevre mai puternice, executate cu marginea cubitala a pumnilor inchisi sau cu radacina
miinilor. Urmeaza o netezire sacadata, ceea ce inseamna ca in timp ce se executa alunecarea,
presiunea se intrerupe ritmic si la distante egale /pe principiul masinii de cusut 0. 2etezirea apasata
poate fi insotita de vibratii, care intaresc foarte mult actiunea relaxatoare a netezirii. 1pasarea in
manevrele de netezire se adapteaza la natura si consistenta tesuturilor si mai ales la
necesitati.1lunecarile pe membre se indreapta de la extremitati spre radacina lor /in sensul
circulatiei venoase0, pe trunchi netezirea urmeaza sensul circular de intoarcere a singelui spre
inima, iar pe ceafa manevrele se indreapta de la cap spre umeri si omoplati. Ca intindere alunecarile
se aplica de preferinta segmentar, adica pe portiuni anatomice bine delimitate. 1lunecarile se executa
in linie dreapta, in lungul membrelor, al grupelor de muschi sau al vaselor de singe, insa ele pot fi
executate si in cerc, serpuit sau in zig-zag, acolo unde configuratia anatomica determina sensul,
forma si intinderea manevrelor.
Cel mai important efect al netezirii este imbunatatirea circulatiei sangvine in capilarele si venele
superficiale si accelerarea circulatiei limfei in spatiile intercelulare.
1lunecarile actioneaza asupra terminatiilor receptoare ale nervilor periferici, determina
modificari ale reactiilor vaso-motoare si nervoase care regleaza circulatia in tot organismul.
1lunecarile lungi si usoare, executate lent si ritmic pot sa scada iritabilitatea nervoasa, sa scada
intensitatea durerilor si contractura musculara pe regiunea masata. +e aceste efecte calmante se
bazeaza actiunea si indicatiile netezirii ca manevra pregatitoare pentru masaj. 7btinem astfel o
adaptare mai buna a organismului, masajul fiind mai bine tolerat si mai eficient. 7data cu
reducerea sensibilitatii se produce si o scadere a incordarii psihice pe care o simtim uneori la
inceputul sedintelor de masaj, la persoanele emotive.
1. Frictiunile
8int procedeele cele mai vechi si des folosite in toate formele de masaj. 9le se adreseaza in special
tesuturilor mai profunde de sub piele. 1cest procedeu consta in apasarea pielii si a tesuturilor moi
subcutanate pe tesuturile profunde precum si deplasarea in sens circular sau liniar atit cit permite
elasticitatea pielii. 1ceasta mobilizare a tesuturilor nu trebuie sa depaseasca limita normala, iar
presiunea sa nu lezeze tesuturile fine. 3rictiunile se executa pe portiuni mici, cu fata palmara a
degetelor si cu policele lor. +e portiuni foarte mici se executa cu policele celor trei degete mijlocii iar
pe portiuni mai mari se aplica palma intreaga cu degetele intinse, iar pe portiuni mai sensibile
frictionam cu partea carnoasa a palmei de la baza degetului mare unde sint muschii tenari sau de la
baza degetului mic unde sint muschii hipotenari. +e portiunile mai carnoase si mai putin sensibile
putem frictiona cu nodozitatile pumnului inchis. +e regiunile sarace in tesuturi moi si mai putin
suple, ca in jurul articulatiilor, in lungul ligamentelor si tendoanelor, in spatiile interosoase, se
executa frictiuni liniare sau circulare. &upa intensitatea presiunii, frictiunile pot fi superficiale, medii
si profunde. 9fectele frictiunii pot fi explicate prin actiunea mecanica dar se produc efecte mai mult
pe cale reflexa. *n mod mecanic mobilizam tesuturile moi, marindu-le supletea si elasticitatea.+e
cale reflexa insa, obtinem o imbunatatire a circulatiei locale , stimularea schimburilor
nutritive,incalzirea si inrosirea pielii, /hiperemie0 prin deshiderea capilarelor de rezerva.
4
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
3rictiunea este des recomandata in tratamentul sechelelor postoperatorii, traumatice dupa contuzii,
entorse, intinderi, rupturi de muschi, tendoane sau ligamente, pentru stimularea proceselor de
vindecare, prin regenerarea tesuturilor lezate si prin activarea nutritiei locale. +rin manevrele
puternice de frictiune, dezagregam formatiile fibroase si grasoase din tesuturi, dislocam infiltratele si
desprindem si indepartam produsele postinflamatorii si reziduale seroase sau hemoragice, desfacem
aderentele cicatriceale si favorizam dezvoltarea unor tesuturi noi si sanatoase. *n sport frictiunea este
indicata ca manevra stimulativa sau calmanta inainte sau dupa terminarea probelor.3rictiunea este
foarte apreciata pentru efectele sale multiple si poate constitui uneori singura manevra folosita.
2. Fra!intatul 3(etrisa%ul4
1cest procedeu consta in prinderea sub forma de cuta a tesuturilor profunde, implicit a masei
musculare, ridicarea lor atit cit permite elasticitatea proprie si stoarcerea prin comprimare intre
degete si palma sau prin presiune pe plan profund. )ehnica acestei manevre variaza dupa regiunea
masata. +e regiunile intinse si plane cum e spatele, se efectueaza un framintat care consta in
ridicarea si prinderea intre degete a cutei groase si comprimarea ei cu partea carnoasa a radacinii
palmei. ,iscarea se repeta o data, de doua ori in acelasi loc dupa care miinile se deplaseaza din
aproape in aproape in lungul si in latul regiunii ce trebuie masata. +e marile mase carnoase cum ar fi
cele de pe coapse, framintatul se executa apucind o cuta groasa de muschi in lungul fibrelor
musculare pe care o stringem ca intr-un cleste, o ridicam cit permite elasticitatea proprie, din
aproape in aproape fara sa desprindem palmele de pe piele.
,anevrele profunde si blinde contribuie la indepartarea lichidelor in exces din zona respectiva.
3ramintatul corect aplicat contribuie la indepartarea cheagurilor de singe, la asuplizarea aderentelor
formate intre tesutul sanatos si cicatriceal.
*n regiunea abdominala, framintatul se executa in cuta sau in val, care consta dintr-o miscare de
ridicare si stoarcerea tesuturilor.1ceasta manevra seamana cu miscarea pe care o fac gospodinele
cind spala rufe.
&aca netezirea este considerata ca fiind specifica masajului pielii iar frictiunea specifica masajului
tesuturilor subcutanate, framintatul este socotit procedeul cel mai bun pentru masajul tesuturilor mai
profunde si al muschilor.
:idicarea si stringerea tesuturilor carnoase sint actiuni mecanice care stimuleaza vitalitatea celulelor
si favorizeaza circulatia profunda. 8toarcerea muschilor dezvolta mecanic elasticitatea si stimuleaza
fiziologic contractibilitatea lor. +rin presiuni si stoarceri se comprima vasele profunde de singe si
limfa imbunatatindu-se astfel circulatia, schimburile nutritive si sporind eliminarile toxice. 9fectele
fiziologice sint mai importante deoarece stimuleaza pe cale nervoasa functia muschilor, activeaza
circulatia si troficitatea in toata regiunea masata. 9xcitarea nervilor motori provoaca contractii
musculare,fibrilare care se propaga in unda la muschiul intreg. 3ramintatul este foarte util in
tratamentul starilor de atonie, atrofie produse de imobilizare prelungita, de traumatisme sau alte
afectiuni specifice muschilor. 3ramintatul este des utilizat si in masajul sportivilor stimulind
refacerea functiilor locomotoare.
5. Baterea 3 lo-irile usoare si rit!ice4
1ceste manevre sint cele mai intense si excitante procedee. 9le deriva din - biciuirile cu
manunchiuri de crengute ., folosite in masajul empiric, aplicate in legatura cu baile de abur.
+rocedeele manuale sint preferate pentru ca se pot adapta si doza mai bine si mai usor decit cele
mecanice. Cea mai cunoscuta metoda de batere este tocatul, care se executa cu degetele de la
ambele miini, cu marginea lor cubitala. +entru a se efectua corect aceasta manevra, miinile sint
tinute in usoara extensie, cu palmele fata in fata, destul de apropiate, degetele usor flexate si
!
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
departate intre ele, cad pe piele de la o distanta mica, intr-un ritm viu, astfel lovindu-se intre ele si
atingind pielea, produc un sunet asemanator lovirii cu un manunchi de nuiele.
*ntensitatea lovirilor rezulta din greutatea degetelor si a miinilor mai mult decit din contractia
activa a muschilor. ,iinile cad moi, miscindu-se doar din articulatia pumnului.
&aca manevra se executa din coate sau umeri, lovirile devin prea puternice, chiar dureroase, iar
miscarile se fac greoi si devin obositoare. +e regiunile foarte sensibile, cum este abdomenul,
folosim o forma speciala de tocat tangential, alunecind mai mult pe suprafata regiunii, fara a
patrunde in profunzime. 1ceasta manevra necesita o mare mobilitate si suplete a miinilor
executantului. 7 alta forma de batere este percutatul sau ciocanitul, executat cu virful degetelor
usor indoite, care cad perpendicular pe regiunea masata.9a se executa cu ambele miini, simultan.
+utem modifica putin tehnica acestei manevre, executind-o mai rar si adaugind dupa lovire o
alunecare scurta si usoara, sub forma de periat sau riciit. +ercutatul obisnuit se aplica mai mult pe
spate, doar in regiunea toracica, iar cel cu alunecare este destinat peretelui abdominal
.Caracteristica dominanta este ritmul rapid si supletea executarii cu fata palmara a
degetelor.1ceasta forma de batere este indicata pe regiunile intinse si putin sensibile, cum sint
spatele, coapsele si gambele, pe partea lor posterioara. *ntensitatea lovirii depinde de greutatea
miinii si de inaltimea de la care cade ea. #ovirile sint scurte si dese iar daca le executam cu
palmele si degetele strinse caus /sa formeze o adincitura0 batatoritul devine mai putin
aspru producind un sunet surd din cauza pernei de aer cuprinsa intre miini si regiunea masata.
1cest tip de batatorit se numeste tapotament. 8e mai poate executa batatoritul cu pumnul care este
o manevra puternica, indicata mai rar si numai pentru regiunile putin sensibile si foarte
musculoase. Uneori se practica un batatorit cu marginea cubitala a pumnului la care poate participa
si cu o mica portiune din antebrat, in special pentru regiunea fesiera. 1ceasta manevra poate fi
aplicata direct pe piele, dar si peste imbracaminte, in masajul de incalzire.9ste de retinut faptul ca
actiunea indelungata, ritmica si uniforma a acestei manevre,influenteaza ramurile periferice ale
nervilor senzitivi, in sensul reducerii sensibilitatii.
+rin excitarea firisoarelor nervoase-motorii, se produce o crestere a tonusului muscular. #ovirile
usoare si ritmice aplicate asupra muschilor,le stimuleaza proprietatile fiziologice si le sporeste
functionalitatea. 9xecutate in ritm mai rapid, cu intensitate mai mare si pe o durata mai lunga,
baterea produce un aflux de singe crescut in regiunea masata, ce se inroseste vizibil.1stfel, prin
activarea circulatiei sint stimulate functiile nutritive locale.
6. 7i8ratiile
1ceste manevre constau din miscari oscilatorii ritmice si din presiuni intermitente executate frecvent
cu ajutorul miinilor sau a unor aparate mecanice numite vibratoare.6ibratiile manuale se executa cu
virful degetelor, cu toata palma, cu radacina miinii sau cu pumnul inchis. ,iscarile vibratorii sint
asemanatoare cu un tremurat continuu, ele rezultind din contractiile rapide ale muschilor degetelor,
antebratului sau bratului. &in aceasta cauza vibratiile manuale sint greu de executat si obositoare.
9le nu pot fi perfect ritmice, nu se pot realiza oscilatii sau presiuni uniforme si mai ales nu pot fi
executate timp indelungat din cauza contracturii ce apare in muschii bratului sau antebratului care
lucreaza. &esi se executa greu, vibratiile manuale continua sa fie indicate in mod curent, mina fiind
un instrument ideal, deoarece este moale, calda si se modeleaza perfect dupa forma regiunii pe care
o masam. 6ibratiile se combina in masajul comun cu manevrele de alunecare, cu frictiunile sau chiar
cu framintatul. ,anevrele fine, uniforme si prelungite sint intotdeauna linistitoare. 1ceste manevre
reduc sensibilitatea nervilor din piele si a tesuturilor superficiale, producind senzatia de caldura si
relaxare. 6ibratiile sint indicate in general in tratamentul afectiunilor dureroase sau congestive si in
cele insotite de contractii musculare si incordari psihice.
;
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
E.$ICI AJUAOARE DE MASAJ
7 serie de alte manevre ajutatoare sau secundare se intercaleaza printre cele principale sau se adauga
dupa ele. 9le au rolul de a intregi actiunea manevrelor de baza si de a imbogati tehnica masajului.
Unele procedee secundare deriva direct din cele principale pe care deseori le si insotesc, iar altele au
caracteristici proprii si se aplica independent ca manevre de sine statatoare. Cele mai importante
sint :
1.Cernutul si rulatul
2.+resiunile
(.)ractiunile si tensiunile
4.8cuturatul
!.+rocedee diverse
/ 9 .Cernutul si rulatul
8e aplica indeosebi pe membrele inferioare si superioare, dupa procedeele mai puternice de
framintare si batere a tesuturilor. *n formele de masaj linistitor, ele pot fi executate si dupa netezire si
frictiune.
Cernutul : se executa cu ambele miini aplicate de o parte si de alta a segmentului, astfel cu degetele
usor flexate, se prinde de jos in sus masa carnoasa si se misca in sens lateral prin presiuni alternative,
asemanatoare cernutului cu o sita. ,anevra se executa in ritm viu, deplasind miinile din aproape in
aproape de-a lungul segmentului pe care il masam. 5ine executat, cernutul exercita actiune
relaxatoare asupra muschilor, mareste supletea tesuturilor si activeaza functiile locale, circulatorii si
trofice. +entru ca manevra sa reuseasca, se recomanda celui masat sa-si micsoreze pe cit posibil
incordarea musculara si nervoasa.
Rulatul , se executa asemanator cu cernutul, dar cu degetele intinse si unite si cu palmele apasind
pe tesuturi mai tare decit in manevra precedenta.,asa de tesuturi moi se prinde intre palme sub
diverse unghiuri si se ruleaza intr-un ritm viu in toate sensurile. +rin rulat reusim sa actionam egal
asupra tuturor tesuturilor moi de jur imprejurul segmentelor. 9fectele rulatului sint asemanatoare cu
cele ale cernutului, aceste manevre putind fi combinate intre ele. Cernutul si rulatul pot fi facute si in
cadrul automasajului membrelor inferioare.
1 9 Presiunile
1ceste procedee se folosesc cu eficacitate in cadrul masajului general, unde intaresc actiunea
procedeelor obisnuite de netezire, frictiune si framintare. #a procedeele independente isi modifica
tehnica dupa intinderea si sensibilitatea regiunilor pe care se aplica. Cele mai folosite sint presiunile
aplicate pe spate, de o parte si de alta a coloanei, pe muschii paravertebrali. 1ceasta manevra se
aplica indeosebi la tinerii si adultii sanatosi si robusti. +entru executarea ei, aplicam palmele cu
degetele intinse de o parte si de alta a coloanei si facem presiuni, in special in regiunea toracica. *n
regiunea lombara putem face usoare presopuncturi pe muschii paravertebrali, dar daca produce
disconfort renuntam sa le mai facem in aceasta regiune.+almele se deplaseaza din aproape in
aproape, presiunile sint relativ ferme, dar fara exagerare. &e exemplu pe muschiul ,arele &eltoid,
apasarile se pot face cu radacina miinii, prin miscari rotative. 1ceste miscari trebuie executate cu
precautie, fara miscari bruste de intensitate < astfel ele produc o senzatie de destindere placuta. *n
cazul in care o manevra provoaca disconfort, ea nu se mai repeta.
$
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
29 ractiunile si tensiunile
8int procedee care actioneaza asupra articulatiilor si a tesuturilor periarticulare. 9le fac parte din cele
mai vechi procedee de masaj si se executa de obicei la sfirsitul masajului articular. +entru a executa
aceasta manevra, se apuca de deasupra si de sub articulatie si se trage de segmentul terminal in
sensul axei lungi a segmentului masat. +rin actiunea de tractiune se urmareste realizarea unei
intinderi in limitele fiziologice a elementelor articulare si periarticulare. ,anevrele se executa dupa
un masaj bun al articulatiei vizate, care favorizeaza mobilitatea articulara si relaxarea muschilor
periarticulari. )ractiunea membrelor in intregime, se face la sfirsitul sedintei de masaj. Coloana
vertebrala cervicala, se indinte prin ridicarea capului, aplicind miinile pe timple sau pe frunte si
ceafa. 1ceasta se face in special la copii mici. *ntinderea trunchiului se face prin apucarea peste
bratele indoite, ridicarea si scuturarea energica a intregului corp. 1ceasta manevra se executa numai
atunci cind tehnicianul dispune de o forta musculara corespunzatoare efortului necesar acestei
manevre. 9longatiile terapeutice ale coloanei vertebrale se fac in zilele noastre cu ajutorul unei mese
speciale de elongatie, care realizeaza intinderea in lungime a corpului, din pozitia culcat pe spate, pe
un plan orizontal sau oblic. Corect facute, aceste manevre lasa dupa sine, o senzatie de caldura
locala, de suplete a muschilor si de usurinta functionala. &aca aceasta manevra provoaca durere,
contractii musculare sau alte reactii neplacute, vom renunta la ele.
59 Scuturarile
8int manevre inrudite cu tractiunile, ele constau din miscari oscilatorii mai ample, executate ritmic,
cu segmente de membre sau cu membrele in intregime. )ehnica acestei manevre variaza in raport cu
regiunea asupra careia se aplica. 8cuturatul spatiilor interosoase de la miini si picioare este o
manevra folosita in masajul segmentar si se executa cu scopul de a inlocui framintatul, care la acest
nivel nu se poate aplica. 8cuturarea miinii sau a piciorului se face prinzind cu miinile primul si
ultimul deget al miinii sau al piciorului masat. 1ceasta manevra se executa vioi in toate sensurile.
69 Proce*ee *i-erse *e !asa%
*n aceasta grupa putem incadra toate manevrele noi sau variantele procedeelor mai vechi. +rintre
acestea se enumera diferitele feluri de =>pensari>>,ciupiri ale pielii si tesuturilor si asa numitele
- ridicari ale muschilor ..
- +ensarile . se aplica pe portiunile carnoase ale membrelor, iar - ridicarea muschilor . se executa
mai ales pe regiunea spatelui. +entru efectuarea - pensarii ., se apuca intre degete o cuta de piele si
tesut subcutanat sau chiar de muschi, se stringe usor si se ridica atit cit permite elasticitatea acestor
tesuturi, apoi se lasa sa scape brusc cuta apucata.
=>:idicarea muschilor>> este o manevra mai energica si se aplica indeosebi pe regiunea spatelui.
Ciupiturile se fac apucind cu virful degetelor tesutul subcutanat, ridicam si desprindem din aproape
in aproape.

%
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
CO$RAI$DICAIILE MASAJULUI
1sa dupa cum stim, pielea este acoperamintul corpului nostru, este un organ vizibil cu o suprafata de
aproximativ 1,!m patrati, si o greutate de circa 1( ?g la om viu si circa ( ?g la cadavru. 9a este
supusa la diverse agresiuni mecanice, fizice, microbiene si de alte naturi.
&e aceea, una din principalele contraindicatii este data de diverse afectiuni dermatologice cum ar fi :
9in&ectii si in&la!atii ale (ielii :
-furunculi, psoriazis, macule /pete rosii nereliefate, care dispar la presare digitala0, basici, abcese,
flegmoane,leziuni hemoragice, cruste, ulceratii, pete vasculare,negi, tumori etc.
*n unele situatii, leziunile amintite pot fi doar la un segment, in acest caz, masajul poate fi executat
pe segmentele sanatoase, insa este bine totusi sa avem si avizul medicului dermatolog. Ce s-ar
intimpla daca am face masaj pe un focar microbian @ 8-ar imprastia continutul vatamator in
tesuturile sanatoase invecinate sau in intregul corp.
1lte contraindicatii deosebit de importante sint in situatii de :
- +i(ertensiune arteriala !are 3...A.4
- 8oli (si+ice ,ra-e
- stari &e8rile
- !uscaturi *e ani!ale: stare *e e8rietate
- sla8ire e)a,erata intr9un ti!( scurt
- in&ectii ale oaselor "
- osteite, periosteite
- in&ectii si in&la!atii ale articulatiilor
- 8oli (ul!onare "
-tuberculoza, abcese pulmonare, pleurezii
- 8oli -asculare "
-flebite, tromboflebite, fragilitate capilara, varice, hemoragii recente.
- 8oli acute ale or,anelor a8*o!inale "
-ulcer, peritonita si orice situatii de inflamatii acute.
-8oli in&ecto9conta,ioase acute .
$U A7EM 7OIE SA PRODUCEM EC.IMO;E 37I$AAI4.

CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE


FORMAOR " MARI$ ELE$A
.
CREME SI EMULSII
Crema este un produs emulsionat care se poate intinde si a carei consistenta poate varia de la lichid
la solid. Cremele folosite in general sint emulsii semisolide. 9mulsiile sint amestecul a doua lichide,
unul fiind dispersat in celalalt si stabilizat cu ajutorul emulgatorilor. 9mulgatorii au rolul de a da
stabilitate cremelor si de a aduce grasimile intr-o stare de dispersie foarte fina, determinind astfel
absorbtia mai usoara in piele. Ca emulgatori se folosesc sarurile acizilor grasi.
Cremele sint preparate din substante grase ca : lanolina, vaselina, grasimile animale sau vegetale, la
care se adauga apa, emulgatori si anumite saruri de mercur, bismut si parfum. +rin componenta lor,
cremele corecteaza uscaciunea si refac elasticitatea pielii. *n sens larg ele au fost numite emoliente si
au rolul de a inmuia stratul cornos al pielii, intirziind deshidratarea. 1ctiunea emolienta se manifesta
prin prevenirea pierderilor de apa din piele, favorizind acumularea de apa datorata interventiei unor
umectanti. Cremele asigura pielii grasimile ce vor inlocui sebuumul indepartat in urma spalarii, ele
fiind indispensabile pentru hranirea pielii. Cremele previn si intirzie formarea ridurilor, pastreaza
tineretea pielii, protejeaza impotriva factorilor de mediu cum ar fi soarele, vintul, gerul, ploaia. *n
alegerea cremelor trebuie sa se tina cont de natura lor si de calitatea pielii. Conditiile pe care trebuie
sa le indeplineasca o crema, sint :
- sa fie inofensiva, sa nu produca vatamari sau alergii
- sa contina acele substante care au proprietatea de a se impregna in straturile superficiale
ale pielii sau chiar in tesuturile mai profunde, obtinindu-se astfel hranirea ei
- sa contina substante biologic active inlesnind astfel patrunderea lor in piele
- sa nu rincezeasca cu usurinta
- sa fie preparate din materii prime de cea mai buna calitate si care sa fie aduse in stare de
diviziune fina, astfel incit sa poata patrunde in piele
- sa fie adecvata naturii tenului
- sa nu fie parfumata excesiv.
,ateriile prime < 8ubstantele folosite sint :
-a) de origine animala ca de exemplu : lanolina, stearina, ceara de albine, untura de porc, seul de
oaie purificat si cetaceu
-b) de origine vegetala cum ar fi : uleiuri vegetale de migdale, de masline, de ricin, de arahide
sau unt de cacao
-c) de origine minerala ca de exemplu : vaselina, cerezina, ulei de parafina.
+entru regenerarea pielii, in componenta cremei mai pot exista : polen, vitamine, laptisor de matca,
argila,extract de namol etc.
+entru ca emulsiile sa fie stabile, se folosesc emulgatori sau agenti de dispersie, care sint substante
capabile sa fie absorbite. 1legerea emulgatorului si cantitatea utilizata se face in functie de substanta
care trebuie emulsionata si de scopul urmarit prin preparare. Cremele constituie un mediu
prielnic dezvoltarii microorganismelor si de aceea, in compozitia lor se vor adauga substante
bactericide si fungicide, cum ar fi : acidul salicilic, acidul boric, acidul benzoic. +entru a impiedica
rincezirea se adauga substante antioxidante ca hidrochinona.
Lanolina este substanta cea mai apropiata ca asemanare cu sebuumul uman, ea fiind de fapt
grasimea naturala de pe lina oilor. #anolina contine colesterol si derivati ai acestuia, are calitati
emoliente, hranitoare si este usor absorbita de piele. 9a are capacitatea de a fixa o mare cantitate de
apa, pe care o cedeaza pielii. &e aceea ea este cea mai folosita in prepararea cremelor hidratante.
Ceara *e al8ine se obtine prin topirea in apa calda a fagurilor, dupa ce au fost goliti de miere.
Untura *e (orc se mai numeste axurgia si este folosita din cele mai vechi timpuri.
1"
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
Cetaceul sau al8ul *e 8alena se obtine din substantele grase ale balenei, in special din zona
pericraniana.
Stearina este un amestec de acid stearic, acid palmitic si acid oleic si se foloseste la prepararea
cremelor pentru tenurile grase dar si la prepararea fondului de ten.
Untul *e cacao se obtine prin presarea la cald a semintelor de cacao.
Uleiul *e !i,*ale *ulci se obtine prin presarea simburilor si este foarte utilizat.
Uleiul *e !asline obtinut prin presare de preferinta la rece, utilizat foarte mult pentru cremele de
fata, pentru cremele de ras si in masaje.
Uleiul *in ,er!eni *e cereale este folosit deoarece contine foarte multe vitamine.
Uleiul *e ricin obtinut prin presarea semintelor de ricin.
Su8stantele *e ori,ine !inerala se folosesc de regula asociate cu ceara sau alte substante grase si
astfel se obtin produse cu un punct de topire mai scazut , ca sa se topeasca la temperatura corpului si
atunci patrund mai usor in piele.
7aselina si (ara&ina sint amestecuri de hidrocarburi solide, obtinute prin purificarea reziduurilor
de la distileriile petroliere.
MASAJUL FACIAL

9ste o combinare de miscari si presiuni executate manual asupra unui individ atit sanatos din punct
de vedere dermatologic, cit si cu deficiente minore in regiunea fetei, gitului si decolteului. ,asajul
facial, are rol preventiv de pastrare a elasticitatii pielii, de hidratare, de mentinere a tonusului
muscular si de relaxare.
9fectele masajului facial asupra :
9siste!ului ,lan*ular: determina stimularea glandelor sebosudoripare, ceea ce determina o
ungere a pielii si al firelor de par.
- siste!ului circulator, stimuleaza circulatia singelui si a limfei, rezultind astfel o imbunatatire a
nutritiei celulare.
-siste!ului !uscular, marindu-se astfel tonusul muschilor fetei.
-siste!ului ner-os, induce o relaxare deosebit de benefica.
:eguli de aur ale masajului facial
-,ina maseurului nu paraseste fata clientului,
-,asajul facial se face numai pe piele uscata, curata si sanatoasa,
-)oate miscarile se fac cu intensitate de jos in sus, contracarindu-se astfel efectul gravitatiei si al
imbatrinirii.
11
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
.
De!ac+ierea
9ste un proces de curatire, care se face obligatoriu inainte de a se incepe masajul facial. 8copul
demachierii este de a inlatura praful si impuritatile, surplusul de sebuum, transpiratia, deseurile
cutanate rezidurile fardurilor. &aca clienta este machiata si rujata, se demachiaza mai intii ochii cu
demachiante speciale, testate oftalmologic si apoi gura.
&emachiantul se pune - prAt de o boaba de fasole . in causul palmei stingi, iar cu policele
degetului mijlociu de la mina dreapta aplicam astfel :.
- de la motul barbiei - tup-tup-tup, . pina la lobul urechii,
-de la comisura gurii catre partea de sus a urechii,
-de la santul nazo-labial catre unghiul extern al ochiului,
-de-alungul arcadei zigomatice, pornind de la baza sprincenei, pe deasupra ei pina la unghiul
extern al ochiului, apoi coborim pe pomete, pe muschii pielosi ai gitului pina la punctul de unire al
sinilor, ca un sirag de margele. +rocedam la fel si pe partea stinga a fetei.
&emachierea si masajul facial, includ obligatoriu si decolteul.
e+nica *e!ac+ierii
9ste alcatuita din patru manevre astfel :
1-Miscarea ,enerala si!(la
&e la motul barbiei, miinile pornesc catre lobii urechilor cu degetele intinse si se intorc la motul
barbiei cu degetele indoite. Continuam de la santul nazo-labial catre partea de sus a urechilor cu
degetele intinse si ne intoarcem cu degetele indoite. Urcam pe aripile nasului in foarfeca pina la
frunte unde ne oprim cu o mina la jumatatea sprincenei, apoi forfecam nasul si cu cealalta mina,
circularul ochilor dupa care coborim delicat pe pometi imprastiind =>salba de margele>> radial in
afara si la fel ne intoarcem.
2-Miscarea ,enerala cu intoarcere
9ste identica cu prima doar ca, dupa ce am facut foarfeca nasului, numai facem circularul ochilor
ci coborim cu degetele orientate in jos, apoi le stringem si facem o miscare cu nodozitatile pe
diagonala pometilor, dupa care coborim delicat pe pometi si imprastiem = =salba de margele>> si la
fel ne intoarcem.
(-For&ecarea
,iinile lucreaza alternativ, pornind de la lobul urechii stingi catre lobul urechii drepte dute-vino
forfecind astfel barbia.Urmeaza foarfeca gurii, foarfeca nasului, circularul ochilor, coborim si
imprastiem imaginara =>salba de margele>>si la fel ne intoarcem.
4-Miscarea *e *ute9-ino
9ste identica cu precedenta miscare doar ca incepem cu efleurajul barbiei, dupa care foarfeca
barbiei, a gurii, a nasului, circularul ochilor, coborim si imprastiem =>salba de margele>> &upa ce
am executat tehnica demachierii, stergem fata cu doua dischete de bumbac aproape in acelasi sens
cum am aplicat demachiantul, delicat. &aca tenul a fost imbicsit, se face completarea demachierii
cu apa plata sau infuzie de plante, dupa care se sterge din nou fata cu alte doua dischete curate.
&upa demachiere se sterge fata cu lotiune tonica pe care o alegem in functie de
tipul tenului si care are rolul de a desavirsi curatirea , de a reface ph-ul natural al pielii si de a
tonifia muschii fetei.
Demachierea se face maxim cinci minute, pentru ca altfel ar intra in piele rezidurile pe care noi
vrem sa le indepartam.
12
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
Masa%ul &acial
)ehnica consta in prelucrarea pe rind a segmentelor fetei cu manevrele lor aferente, astfel :
*ncepem cu un efleuraje, pornind de la timpla dreapta, pe frunte, pe pomete, pe decolteu si revenim
la timpla dreapta, timp in care aplicam o parte de crema hidratanta specifica tipului de ten.
Continuam sa facem toate manevrele aferente segmentelor fetei astfel :

. / - Masa%ul &runtii :
)oate miscarile se incep de la timpla dreapta catre timpla stinga, fiecare manevra executindu-se de
(-! ori. ,asajul fruntii are ! manevre :
a0-efleuraje , cu policele ultimelor ( degete de la ambele miini /mijlociu, inelar si mic0 efleuram
fruntea dute-vino, iar cind sintem in preajma sinusurilor, cind si cind facem presopunctura cu
degetele mijlocii in sens vectorial spre noi si intrebam daca e bine ca apasare.
b0-cerculete , cu policele degetelor mijlocii ale ambelor miini, apasam usor vibratoriu, dute-
vino, iar cind sintem in dreptul sinusurilor facem cind si cind presopunctura.
c0-6-uri intrepatrunse , procedam la fel ca la miscarea precedenta, doar ca executam cu policele
degetelor mijlocii, mici 6-uri intrepatrunse, forfecind astfel pielea fruntii. Cind sintem in dreptul
sinusurilor facem cind si cind presopunctura.
d0-zig-zaguri in foarfeca , primele doua degete /aratator si mijlociu0, ale minii stingi, le aplicam
pe frunte in dreptul timplei drepte in forma literei 6, iar cu policele degetului mijlociu de la mina
dreapta, executam zig-zag-uri incadrate de foarfeca, inaintam prin alunecare catre timpla stinga, iar
de acolo ridicam mina dreapta, unim degetele de la mina stinga si revenim prin mingiiere.
e0-cerculete in foarfeca , procedam la fel ca la manevra precedenta, doar ca in loc de zig-zag-uri
facem cerculete cu usoara presiune.
#a primele trei manevre , ma duc si ma intorc la fel , cind si cind fac presopunctura la sinusuri, la
ultimele doua manevre ma duc in =>foarfeca>> si ma intorc prin mingiiere si nu mai fac
presopunctura la sinusuri.
19Masa%ul s(rincenelor :
a0- foarfeca spincenelor, cu primele doua degete ale ambelor miini /aratator si mijlociu0, pornim
de la baza sprincenelor forfecindu-le delicat si iesim putin brusc, dupa 2-( astfel de forfecari
revenim delicat pe sub ochi, cind si cind facem presopunctura la sinusuri.
b0-ciupituri, miinile lucreaza in acelasi timp, pornind de la baza sprincenelor,pe care le ciupim
din aproape in aproape cu primele doua sau chiar trei degete, dupa care revenim delicat pe sub
ochi, cind si cind facem presopunctura la sinusuri.
c0-framintatul prin rulare , ne intoarcem cu trunchiul catre sprinceana stinga ,unde cu primele
doua degete de la ambele miini /degetul mare si aratator0, apucam o cuta subtire pe care o rulam
catre capatul sprincenei, iar cu mina dreapta /cea care este acum pe fata0, revenim pe sub ochi. #a
fel procedam si cu sprinceana dreapta.
$u a-e! -oie sa ciu(i! (leoa(a su(erioara. Pe su(ra&ata ,lo8ilor oculari nu a-e! -oie sa
&ace! nici o !ane-ra.
. 29Masa%ul oc+ilor "
1tit la sprincene, cit si in jurul ochilor, datorita faptului ca zona este foarte sensibila, masajul se
executa delicat si fara presiune.
1(
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
a0-miscarea circulara , pornim de la baza sprincenelor cu ambele miini liniar pe deasupra
sprincenelor catre unghiul extern al ochilor si revenim delicat pe sub ochi, cind si cind
presopunctura la sinusuri.
b0-cerculete , pornim cu ambele miini de la baza sprincenelor liniar apasat pe deasupra lor,catre
coada ochilor, iar de acolo facem usoare percutii pe sub ochi, cind si cind presopunctura.
c0-cerculete cu sustinere , se aplica degetul mijlociu de la mina stinga in pozitia sinusului de la
ochiul drept si palma sprijinita pe frunte, cu celalalt deget mijlociu de la mina dreapta se face
aceeasi miscare ca la manevra precedenta doar ca , in momentul cind ajungem in dreptul sinusului
se ridica celalalt deget, se trece mai departe si in urma se pune degetul la loc. #a fel se procedeaza
si la ochiul celalalt. #a aceasta manevra nu se mai face presopunctura la sinusuri.
d0-spirala /opturile0 , miinile lucreaza in acelasi timp, executind cu policele degetelor mijlocii,
mici opturi la coada ochilor, acolo unde se formeaza ridurile de expresie numite>>laba gistei>>.
e0-pianotatul , se executa mici percutii de jur imprejurul ochilor cu primele falange ale
degetelor. 1ceasta manevra se face pentru calmarea zonei lucrate.
59Masa%ul nasului :
a0-foarfeca simpla , se face urcind pe peretii nazali cu primele doua degete / aratator si mijlociu0
pina la baza sprincenelor, dupa care facem circularul ochilor.
b0-foarfeca compusa , =>forfecam>> de 2-( ori nasul, dupa care facem circularul ochilor si apoi
coborim delicat pe pometi si apucam mandibula cu ambele miini astfel incit sa putem face cu
degetele mari urmatoarele manevre pe peretii nasului astfel :
c0-cerculete , facem mici si delicate cerculete punind policele degetelor mari pe peretii nasului si
vibram usor fara sa lipim narile.
d0-zig-zaguri , procedam ca la miscarea precedenta doar ca facem mici zig-zag-uri.
e0-netezire liniara , deget dupa deget netezim liniar in sus nasul.
f0-ciupiturile , se ciupesc usor si ritmic virful si aripile nasului.
69Masa%ul (o!etilor
)oate manevrele se fac de jos in sus, cu intensitate astfel :
a0-efleuraje , miinile lucreaza simultan pe fiecare pomete in parte, efleurindu-l de 2-( ori dupa
care trecerea la celalalt pomete se face in =>pas>> de efleuraje pe frunte, pe sub barbie , din nou pe
frunte si apoi pe decolteu, pina cind efleuram de (-4 ori fiecare pomete in parte.
b0-ciupituri in unghi ascutit, in acelasi timp, miinile ciupesc pometii cu primele 2 degete pornind
de la nas catre urechi si apoi cobor catre comisura gurii in forma literei 6, unghiul ascutit
formindu-se la ureche. Continuam sa ciupim pornind iar de la nas catre urechi , dupa care coborim
ciupind din aproape in aproape pe muschii pielosi ai gitului pina la punctul de unire al sanilor si la
fel ne intoarcem /ciupind0. 1lternam, odata coborim catre comisura gurii, o data pe decolteu.
c0-frictiunea cu falangele, miinile lucreaza simultan cu primele 2 degete flexate /aratator si
mijlociu0, si framintam pometii in sens circular spre nas.
d0-=>arpegiul>>, mingiiem catre lateral pometii, cu degetele intinse.
e0-=>riciitul>>, cu primele ( degete de la ambele miini/aratator, mijlociu, inelar0 riciim pometii de
jos in sus, pornind cu inelarul, apoi cu mijlociul si cu intensitate mai mare cu aratatorul.
f0-pianotatul , se fac percutii usoare si delicate cu degetele drepte pe pometi, in sens circular spre
nas. 1ceasta manevra se face pentru calmarea zonei lucrate.
<9Masa%ul ,urii "
este alcatuit din ; miscari, astfel :
14
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
a0-circular , cu policele degetelor mijlocii, facem o usoara presopunctura la comisura gurii, dupa
care pornim cu degetul drept pe deasupra buzei superioare si revenim pe dedesuptul buzei
inferioare de unde am plecat, invers procedam la fel si cu degetul celalalt.
b0-cerculete ,procedam la fel ca la manevra precedenta , doar ca facem usoare cerculete cu
vibratii.
c0-zig-zag-uri, idem cu manevrele precedente, doar ca facem usoare zig-zag-uri.
d0-circular,lucram muschiul orbicular cu policele degetelor mari pornim de la santul nazo-labial
catre comisura gurii, fara sa tragem in jos, sa simtim putin relieful dintilor, iar dedesubtul buzei
inferioare ridicam catre comisura gurii, miscare facuta alternativ.
e0-forfecarea, cu primele doua degete de la ambele miini, forfecam alternativ gura.
f0-vibratia ,procedam la fel ca la miscarea precedenta, doar ca forfecarea se face vibratoriu.
)erminam masajul acestui segment, ciupind simultan si alternativ motul barbiei si santul nazo-
labial.
=9Masa%ul 0onei ,eniene:
Bona geniana se intinde de la baza foselor nazale, trece pe linga comisura gurii, pina spre
mandibula./ este un rid de expresie0.&atorita faptului ca in aceasta zona sint primii muschi ai fetei
care se lasa, manevrele se fac cu intensitate de jos in sus si revenire prin mingiiere.
a0-spirala sau opturile, este singura miscare care se porneste de sus in jos, adica coborim de la
baza foselor nazale catre mandibula realizind o jumatate de opt, apoi urcam cu intensitate
completind acel opt /ca cifra0.Cind si cind facem presopunctura la baza foselor nazale si sub
mandibula unde se termina zona geniana.
b0-cerculete, se fac mici cerculete, punind degetele mijlocii si ridicam din aproape in aproape,
de jos in sus cu revenire prin mingiiere si cind si cind facem presopunctura in cele doua locuri
pereche, ca la manevra precedenta.
c0-ciupiturile, procedam la fel , doar ca ciupim din aproape in aproape cu intensitate, de jos in
sus, cu revenire prin mingiiere. &e asemeni presopunctura in aceleasi locuri.
d0-zig-zag-uri, idem cu precedenta.
e0-framintatul sau rulatul, idem cu miscarile precedente.
f0-pianotatul, cu degetele intinse, facem delicate percutii dute-vino. 1ceasta manevra se face
pentru calmarea zonei lucrate.
>9Masa%ul 8ar8iei:
a0-efleuraje, se porneste de la lobul urechii drepte, efleurind barbia, dute-vino, de mai mult de
(-! ori atunci cind este barbie dubla.
b0-rima, pornim de la lobul urechii drepte, cu degetele unite de la mina dreapta, mergind usor si
delicat, simulind mersul rimei ,cu revenire prin mingiiere < miscare facuta o data cu mina dreapta si
o data cu mina stinga pornind de la urechea stinga.
c0-forfecarea, cu degetele aratator si mijlociu de la ambele miini forfecam barbia dute-vino de la
o ureche la cealalta.
d0-vibratia, se face ca la miscarea precedenta , doar ca forfecarea este vibratorie.
8pre final facem un efleuraje o singura data la fel cum am inceput masajul, adica pornim de la
timpla dreapta , pe frunte, pe pomete, pe decolteu si revenim la timpla dreapta. Continuam cu un
tapotament astfel : mina dreapta se pune pe frunte si mina stinga sub barbie, timp in care prAt de
!-% secunde apas, dupa care dau drumul brusc si din scurt /ca o zvicnire0 < apoi aplicam miinile pe
pometi cu degetele orientate spre nas si apasam delicat !-% secunde, dupa care de asemeni dau
drumul brusc si din scurt < continuam si facem tapotamentul ochilor, aplicind palmele in caus peste
1!
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
ochi cu degetele orientate in jos, unde trebuie sa simtim doar conturul osos al ochilor si eventual
putin virful genelor, la fel prAt de !-% secunde, dupa care dau drumul brusc si din scurt
$u a-e! -oie sa a(asa! (e ,lo8ii oculari.
. 3inalizam masajul facial, facind presopunctura in urmatoarele locuri :
- sub mandibula /unde se termina zona geniana0
- la comisura gurii
- la baza foselor nazale
- in zona sinusurilor
- pe linia mediana a fruntii, cu primele doua degete de la ambele miini intercalate, apasam in
patru puncte consecutiv
- la jumatatea sprincenelor
- la timple
- in spatele lobilor urechilor
)oate apasarile se fac prAt de !-% secunde, dupa care ii spunem :>>sa-i fie de bine>>, si ii mai
spunem sa nu se ridice macar 1"-1! minute din acea pozitie.
Demachierea dureaza maxim 5 minute.
Masajul facial dureaza 15-! minute.

MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE
1daptate mai mult pentru miscari ample si de abilitate decit de forta si rezistenta, membrele
superioare sint mai subtiri si mai scurte decit cele inferioare, iar volumul muschilor si al tesuturilor
moi de care dispun, este mai redus. +entru executarea masajului membrelor superioare, alegem
pozitia cea mai comoda pentru ambele parti. *n masajul pe segmente al membrelor superioare, se
prelucreaza mai intii degetele, apoi mina, antebratul, bratul si umarul.
9Masa%ul *e,etelor, se executa sprijinind palma celui masat pe palma noastra, de preferinta pe
stinga, pentru a lucra cu mina dreapta. *ncepem prin a masa fiecare deget in parte prin neteziri
usoare de la radacina spre capat, dupa care frictionam mai mult pe partea palmara a lor. Continuam
si masam policele fiecarui deget in parte cu degetul nostru mare, avind grija sa sustinem degetul
masat. 1poi facem manevra =>surubul smuls>>astfel : apucam fiecare deget in parte de la radacina
cu primele doua degete ale noastre /aratatorul si mijlociul0 flexate, sustinind radacina degetului
lucrat, frictionam delicat pe lungimea sa, dupa care iesim cu o rotatie de 1%" grade, iar spre virful
degetului, tragem blind dar ferm in axa de lungime a sa. 3inalizam masajul degetelor cu usoare
tractiuni ale fiecarui deget in parte si apoi scuturarea lor.
9 Masa%ul !iinii: se incepe cu netezire usoara, liniar pe partea dorsala si circular pe fata
palmara,unde apoi facem frictiuni mai apasat si putem sa rotim pumnul inchis cu nodozitatile sale.
+e partea dorsala facem frictiuni liniare in spatiile interosoase metacarpiene, in lungul tendoanelor.
#a persoanele robuste, frictiunea palmara se poate executa si cu radacina miinii. 8e framinta apoi
cu virful degetelor muschii tenari si hipotenari ai palmei, dupa care aplicam =>o ploicica de
degete>>pe partea palmara, lovind usor cu virful degetelor perpendicular in mai multe sensuri.
3acem dupa aceea o presopunctura la radacina degetelor mare si aratator si spre final executam o
tractiune a minii apucind antebratul de deasupra incheieturii pumnului cu o mina si cu cealalta
mina /ca si cum dam noroc0 intindem delicat articulatia pumnului. #a final facem scuturatul in mai
multe sensuri. ,asajul degetelor si al palmei poate fi executat si impreuna si separat.
1;
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
9 Masa%ul ante8ratului: se executa usor daca adoptam o pozitie corecta si confortabila, astfel :
cotul va fi sprijinit la o inaltime potrivita fie pe masa, pe genunchii executantului sau apucindu-l de
centura /centura executantului0. *ncepem cu neteziri lungi si lente, cu ambele miini pornind de la
incheietura pumnului pina spre cot si urcind putin deasupra lui. Continuam cu netezire sacadata,
din aproape in aproape pe principiul =>masinii de cusut>>, dupa care aplicam palmele circular pe
antebrat si facem framintatul in bratara,/intind pielea atit cit permite elasticitatea proprie, in
limitele fiziologice, apoi continui prin alunecare si invers procedam la fel0, dute-vino. 3rictiunea
se executa cu degetele si palmele prin miscari liniare in lungul tendoanelor. Urmeaza ciupituri,
apucam cu virful degetelor putin tesut subcutanat si =>smulgem>> delicat din aproape in aproape,
dute-vino. Continuam cu framintatul in cuta groasa, care se preteaza doar pe masa carnoasa si
apucam cuta groasa pe care o stoarcem prin comprimare, mereu din alte locuri fara sa dam drumul
cutei. ,anevrele de batere si tocat se aplica mai greu pe antebrat, insa daca este mai voluminos
/antebratul0 putem face un tocat cu marginea cubitala a degetelor indoite, in lungul tendoanelor si
al grupelor de muschi, dupa care putem executa un lipait cu degetele sau chiar cu palma cazind
usor doar pe partea carnoasa. Cernutul si rulatul executate in ritm viu, se fac urcind si coborind
doar pe masa carnoasa. 3inalizam cu netezire liniara, care se face lent, linistitor.
9 Masa%ul 8ratului: se executa corect in pozitia stind cu mina in sold /persoana care este
lucrata0 < se incepe cu netezire liniara cu ambele miini alunecind in sus de la cot spre umar. &upa
alunecari lungi si lente se trece la alunecari sacadate pe toata lungimea sau pe portiuni mai mici,
corespunzatoare muschilor 5iceps, )riceps brahial si &eltoid, e-itin*u9se (artea interna a
8ratului: !ai ales a)ila . Continuam cu framintatul in =>bratara>>atit cit permite elasticitatea
proprie, dute-vino.
3rictiunile se executa cu degetele si palmele, cu marginea cubitala a miinilor, adaptindu-se
continuu la relieful segmentului. +entru brat, framintatul in cuta groasa este una din manevrele cele
mai utile, pentru ca prelucreaza temeinic grupele musculare. 1ceasta manevra o facem apucind in
lungul segmentului, cuta groasa de tesuturi moi si muschi , pe care o stoarcem prin comprimare,
din aproape in aproape, fara sa-i dam drumul.
Urmeaza sa facem o =>ploicica>> de ciupituri, =>smulgind => delicat cu virful degetelor, tesuturi moi
si putin din masa musculara, aleatoriu, din aproape in aproape.
Continuam sa facem frictiunea cu falangele astfel : flexam primele doua degete /aratator si
mijlociu0 de la ambele miini,cu care urcam circular spre umar, unde =>imbracam>> cu un =>evantai>>
de degete /mingiiem cu degetele departate0, muschiul &eltoid si revenim la cot prin usoara
alunecare, dupa care continuam pe alte doua traiectorii, pina cind cuprindem circumferinta
bratului, mai putin partea interna a sa.
&aca masa musculara a bratului respectiv este voluminoasa, putem executa si o frictiune in
=>pieptene>>, cu o mina sustinem bratul si cu cealalta avind degetele indoite, mai putin degetul
mare, aducem/apasam0 cu nodozitatile si impingem cu radacina miinii, din aproape in aproape.
*n continuare facem tocatul cu marginea cubitala a degetelor usor flexate si departate, manevra
executata in lungul segmentului. 1ceasta manevra, produce un zgomot specific, identic cu
biciuirile cu crengute de nuiele, folosite in masajul empiric.
3acem apoi un tapotament in lungul bratului si putin pe &eltoid, cu causul palmelor, cu care lovim
aleatoriu.&aca masa musculara a bratului este mica si nu ne incadram cu causul palmelor sa facem
tapotamentul, atunci vom face un lipait executat doar cu degetele.
+utem face si un periaj in lungul bratului si liniar si circular.
8pre final facem cernutul si apoi rulatul , manevre de mare efect, caci produc o =>aerisire>>a
muschilor, eliminindu-se astfel mai usor produsii de uzura rezultati din activitatea muschilor si in
special al acidului lactic.
1$
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
3inalizam masajul acestui segment la fel cum am inceput, adica cu neteziri liniare, usoare,
linistitoare si vibratorii.
- Masa%ul u!arului: consta in alunecari ascendente scurte si dese, aplicate pe partea anterioara,
laterala si posterioara a segmentului, pornind de la umar spre ceafa, in fata spre torace si in spate
spre omoplati.
Urmeaza frictiuni si framintari ale muschilor ,arele &eltoid si al liniei umarului unde incepe
muschiul ,arele )rapez, efectuate cu degetele si palma intreaga.
8e continua cu un tocat efectuat cu marginea cubitala a degetelor drepte si unite, mai mult pe
umerii robusti si in special pe linia umarului, nu lovim pe os, iar trecerea la celalalt umar se face
sarind peste coloana.
Continuam cu un lipait sau chiar tapotament pe care le efectuam cu prudenta, &ara sa lo-i!
coloana.
3acem un masaj circular la prima vertebra cervicala care apare ca o proeminenta la flexia capului
inainte.
2etezirea de la final se face lent si linistitor, la fel cum am inceput, dupa care frictionam pielea
capului pentru stimularea bulbului pilos si nu numai, apoi frictionam energic urechile si finalizam
cu usoare tractiuni, blinde dar ferme ale lobilor urechilor in jos.
,asajul umarului se executa dintr-o pozitie favorabila, clientul stind fie pe scaun de partea fara
speteaza, fie in picioare, daca este mai marunt decit executantul.
&esi aplicat pe segmente, masajul membrelor superioare poate fi incheiat printr-un scuturat in mai
multe sensuri, si cu o usoara tractiune in axa sa lunga.
,asajul membrelor superioare, reprezinta un mijloc util de tratament si recuperare neuromotorie,
dar si o metoda eficace de control a starii lor functionale.
E.$ICA DE COMBAERE A MI'RE$EI
,igrena este determinata de contractarea lobilor temporali, insotite de senzatii de greata, ameteli,
durerea capului, stare generala proasta. 7 metoda de imbunatatire a acestei stari poate fi
reflexoterapia cu schema de lucru specific acestei suferinte, insa inainte de a incepe sedinta vom
proceda la deblocarea stazelor energetice si imbunatatirea circulatiei sangvine ale creierului .
1ceasta se face masind progresiv linia umarului, apoi vom fixa palmele de-o parte si de alta a
gitului cu degetele spre fata, degetele mari raminind pe muschi in spate. *n aceasta pozitie vom
executa cu degetele mari miscari circulare de jur imprejurul primei vertebre cervicale, dupa care
executam miscari de alunecare de la aceasta vertebra in jos spre omoplati, in arc de cerc de sapte
ori. :eluam aceeasi miscare dar de jos in sus tot de sapte ori. Continuam si facem citeva apasari cu
virful degetelor la jumatatea liniei umarului, dupa care masam din nou linia umarului. 1poi direct
pe cap vom face o serie de manevre cu actiune reflexa, astfel : cu primele trei degete de la ambele
miini/ aratator, mijlociu si inelar0 vom masa fruntea pornind din centrul ei circular catre timple,
miscare pe care o vom face blind,dar ferm, de trei ori. Cu degetele mijlocii de la ambele miini
facem presopunctura la baza sprincenelor si continuam sa apasam din aproape in aproape in forma
literei - 6 ., pina la zona de implantare a parului, de trei ori. Continuam si facem apasari cu
primele doua degete de la ambele miini pe timple, pret de sapte secunde fiecare apasare,de trei ori.
Coborim din aproape in aproape pe conturul osos al fetei cu apasari in cerc cu o oarecare fermitate,
insistind pe punctele unde sesizam mici aglomerari, unde ar putea fi staze energetice sau limfatice.
1%
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
2e ocupam apoi de urechi, pe care le framintam delicat si in special lobii lor /lob care este in
rezonanta cu capul din punct de vedere reflexogen0, dupa care ii putem intepa usor cu unghia, apoi
vom face citeva tractiuni blinde dar ferme in jos.
*n final ne vom ocupa de calota craniana astfel : vom cauta doua puncte de intersectare a doua linii
imaginare, una care sa uneasca virful urechilor si cealalta care sa treaca prin mijlocul fiecarei
pupile catre crestet,unde vom gasi doua mici depresiuni/ adincituri0 in care vom fixa degetul mare
si aratator de la mina dreapta, noi situindu-ne in spatele omului catre stinga si aplicam mina stinga
pe frunte. *n timp ce clientul inspira /pe nas0 noi tinem mina din spate in relaxare dar pe cele doua
puncte, iar cind expira / pe gura0 noi vom apasa pe cele doua puncte din spate. 1cest exercitiu de
respiratie il repetam de doua-trei ori.
Urmatoarea manevra consta in executarea unor percutii pe zona crestetului /C picatura de ploaieD0,
dupa care facem o mingiiere liniara pornita din crestetul capului pina in zona cervicala.
*ncheiem cu =>pieptanarea aurei =>, executata cu degetele indoite si departate, trecind fara sa
atingem calota de la frunte pina la ceafa.
MASAJUL MEMBRELOR I$FERIOARE
&atorita faptului ca membrele inferioare indeplinesc functii statice mai grele, ele sint mai lungi iar
musculatura este mai voluminoasa. 7asele si articulatiile sint mai mari si mai rezistente, in schimb
miscarile lor sint mai putin ample si mai putin coordonate.
,asajul membrelor inferioare se executa incepind cu partea posterioara, rareori se foloseste pozitia
culcat pe o latura pentru masarea soldului si a partilor laterale ale coapsei datorita faptului ca, pe
acolo trece traiectul nervului sciatic pe care nu avem voie sa-l agresam.
9xecutat analitic, masajul acestor segmente se incepe cu regiunea fesiera, se continua cu coapsa,
gamba pe partea posterioara, apoi cu talpa, gamba, genunchiul si coapsa pe partea anterioara.
/4Masa%ul re,iunii &esiere
8e incepe cu neteziri liniare executate cu ambele miini, alunecind in sus spre regiunea lombara si
in lateral spre solduri. 6erificam apoi in cadranul lateral superior al fesei daca nu cumva sint
noduli de la injectii, caci daca ar fi sa existe trebuie sa fim atenti sa nu facem manevre agresive in
acea zona. Continuam si facem frictiuni, apoi un framintat in cuta groasa, o - ploicica . de
ciupituri. &upa aceea facem un tocat cu marginea cubitala a degetelor indoite si departate, apoi un
tapotament executat cu causul palmelor, un periaj liniar si circular cu sustinerea masei musculare
cu cealalta mina. Continuam si facem petrisajul /stoarcerea tesuturilor prin comprimarea masei
musculare0 executat astfel : o mina o punem pe banda slipului usor oblic in regiunea lombara,iar
cu pumnul de la cealalta mina stoarcem tesuturile profunde ale fesei prin comprimare, antebratul
fiind aproape paralel cu coapsa.
)erminam masajul acestei regiuni asa cum am inceput adica cu neteziri liniare usor vibratorii.
14 Masa%ul coa(sei (e (artea (osterioara
8e incepe cu netezire liniara dinspre zona popliteu /spatele genunchiului0 catre fesa, apoi netezire
sacadata, un framintat in - bratara .. &e exemplu pentru drenaj limfatic aceste doua manevre se
executa mai lent si mai apasat, cu impingere in sus, dupa care facem o - ploicica . de ciupituri
aleatoriu si mereu apucam din alte locuri. Continuam sa facem un framintat in cuta groasa
cuprinzind grupele de muschi in lungul lor. Cu aceasta manevra insistam putin si pe zona lateral
interna a genunchiului unde facem si un periaj vibratoriu. &e-alungul coapsei si pe solduri
executam de asemeni un periaj liniar si vibratoriu. Urmeaza un tocat executat cu marginea cubitala
a degetelor indoite si departate in lungul grupelor de muschi, apoi facem un tapotament cu causul
palmelor, dupa care continuam cu o frictiune - in pieptene ., care se realizeaza cu pumnul inchis,
1
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
aduc si apas cu nodozitatile in jos si imping cu taisul palmei in sus din aproape in aproape. 8pre
final facem cernutul si rulatul, manevre de mare efect care executate energic, maresc supletea
muschilor si elasticitatea celorlalte tesuturi.
.
*ncheiem masajul acestui segment la fel cum am inceput, adica cu neteziri lente, vibratorii si
linistitoare
"e evita baterea sau orice alta manevra agresiva in zona popliteu si in zona inghinala
. 24 Masa%ul ,a!8ei (e (artea (osterioara
+entru masarea acestui segment pe aceasta parte, gleznele trebuie sa fie sustinute de un prosop sau
o pernita pentru a amortiza si proteja aceste articulatii atunci cind facem manevrele agresive.
*ncepem cu neteziri liniare care pornesc de la calcii spre popliteu /in sensul circulatiei venoase0,
apoi facem netezire sacadata lent si relativ mai strins cu impingere in sus pentru a debloca
eventualele staze limfatice, in caz de edem al gambei si a imbunatati circulatia. 1ceasta netezire
sacadata o facem prelucrind pe rind tendonul 1chilian, muschiul 8olear si muschii Eemeni.
Continuam cu framintatul in bratara, dupa care facem ciupituri apucind mereu din alte locuri, apoi
un tocat cu marginea cubitala a degetelor indoite, manevra pe care o facem in lungul gambei.
*n functie de masa musculara facem un lipait sau tapotament, apoi un cernut pe care il realizam
mai bine flexind genunchiul la " de grade si sustinind glezna de dedesubtul maleolelor .
*n aceasta pozitie musculatura gambei este aproape in totala relaxare si astfel putem realiza
cu cealalta mina aceasta manevra. 3inalizam cu netezire liniara usor vibratorie.
$u a-e! -oie sa &ace! !asa%: !ai ales !ane-re a,resi-e: *aca e)ista -arice -olu!inoase sau
alte (ro8le!e cu! ar &i o &ractura recenta *u(a a(arat ,i(sat: e)istenta unei ti%e sau alte
(ro8le!e ase!anatoare.
,asajul membrelor inferioare pe partea posterioara se poate face si in intregime daca timpul este
mai scurt sau daca masam un copil.
54 Masa%ul la8ei (iciorului
8e incepe cu netezire liniara si circulara in jurul calciiului si al maleolelor, apoi facem o - ploicica
de degete . lovind cu degetele aleatoriu, timp in care talpa este sustinuta pe partea anterioara. 1poi
facem o frictiune in lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase metatarsiene si circular in jurul
calciiului,masind si bordurile lui cu radacina miinilor noastre.
*n locul framintatului care la acest nivel nu se poate face, se executa o tractiune si o scuturare a
spatiilor interosoase. #a rindul lor, degetele pot fi masate impreuna sau fiecare in parte prin
netezire si frictiuni cu virful degetelor noastre.
)erminam masajul acestei regiuni cu mingiiere, dupa care se intoarce clientul cu fata in sus,
acoperim slipul cu un prosop si continuam masajul.
64 Masa%ul ,a!8ei (e (artea anterioara
&atorita faptului ca pe aceasta parte gamba prezinta unele particularitati determinate mai ales de
lipsa tesuturilor moi pe creasta osoasa a tibiei, pe aceasta parte masajul este putin diferit.
*ncepem cu o netezire liniara apoi o netezire sacadata de o parte si de alta a tibiei, apoi liniar
masam liniar in jgheabul dintre tibie si peroneu pentru a prelucra astfel muschiul tibial. Continuam
si facem frictiuni cu falangele executate cu primele doua degete de la ambele miini usor flexate,
urcam de o parte si de alta a tibiei circular cu impingere in sus, iar cind ajungem la genunchi il
mingiiem cu degetele rasfirate dupa care ne intoarcem prin alunecare si reluam de 2-( ori.
2e pozitionam apoi perpendicular pe gamba, lucrind de o parte si de alta a tibiei si facem ciupituri,
framintat in cuta groasa, tocat, lipait, si terminam cu o netezire liniara usor vibratorie.
2"
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
<4 Masa%ul ,enunc+iului
8e executa cu membrul inferior intins < incepem prin a mingiia circular genunchiul, dupa care
facem usoare frictiuni cu virful degetelor la radacina rotulei, prelucrind astfel pielea, tesutul
conjuctiv si elementele articulare. )erminam cu mingiiere circulara. Pe ,enunc+i nu se a(lica alte
!ane-re.
=4 Masa%ul coa(sei (e (artea anterioara
+e partea aceasta masajul se executa la fel ca si pe partea posterioara.
$u se &ace nici o !ane-ra a,resi-a (e latura interna a coa(sei si in 0ona in,+inala.
+entru tractiunea membrelor inferioare in intregime, apucam cu amindoua miinile in cerc de
deasupra gleznelor si tragem scurt in axa de lungime a lor de 2-( ori, dar asta numai daca avem o
pozitie corecta a spatelui nostru in sensul ca nu ne indoim coloana si numai daca consideram ca
putem sa o facem, altfel mai bine nu realizam tractiunea lor.
MASAJUL RE'IU$ILOR RU$C.IULUI
,asajul trunchiului consta din prelucrarea celor trei regiuni distincte ale sale : spate, peretele
toracic si centura abdominala.
1vind fiecare o conformatie anatomica diferita si alt rol functional, aceste regiuni se maseaza
separat.
/4 Masa%ul s(atelui "
+e spate se aplica toate manevrele principale de masaj si o buna parte din cele ajutatoare.
1ceasta regiune este intinsa, plana si aproape neteda, daca exceptam relieful coloanei vertebrale si
al omoplatilor. +ielea care acopera aceasta regiune este mai groasa si mai putin sensibila,
musculatura este latita, dispusa in mai multe straturi , iar circulatia singelui divers orientata.
Cel ce urmeaza sa fie masat, va sta culcat pe partea anterioara a corpului, ar fi bine sa stea cu capul
intr-o parte si cu membrele superioare pe linga corp.
,asajul se incepe printr-o serie de neteziri ,lungi si lente care pornesc de jos in sus si la 2-(
ridicari spre ceafa imprastiem pe brate si facem un presing in palmele clientului cu nodozitatile
pumnilor nostri.
#a inceput, aceste neteziri le facem cu ambele palme cu degetele unite si orientate in sus care se
indreapta de-o parte si de alta a coloanei spre ceafa, dupa citeva manevre se departeaza degetele
facind alunecari mai scurte indreptate in sus si spre lateral peste solduri, flancuri, coaste, omoplati
si umeri, dupa care imprastiem pe brate si facem presing in palme.
1lunecarea vibratorie este o forma de netezire mai eficace, dar mai greu de executat, cu toate
acestea la finalul masajului acestui segment se recomanda sa incheiem cu o astfel de netezire
executata vibratoriu .
3rictionarea este o metoda potrivita regiunii spatelui, ea executindu-se de preferinta cu palmele si
degetele intinse, pentru a cuprinde dintr-o data o suprafata cit mai mare. ,anevra se executa
21
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
insistent, modelindu-se dupa forma si relieful regiunii, precum si dupa consistenta pielii si a
tesuturilor masate.
2e pozitionam perpendicular pe coloana si facem o netezire stil - framintat in bratara . dute-vino,
crescind ritmul pe parcurs, insa !ult !ai *elicat si su(er&icial (e 0ona lo!8ara.
&atorita faptului ca sint persoane care au devieri ale coloanei, continuam prin a urmari delicat cu
virful degetelor de la ambele miini, chiar si cu peria linia coloanei de jos in sus, din aproape in
aproape pentru a ne edifica asupra traiectoriei reale ale coloanei persoanei respective.
Continuam sa urmarim fiecare vertebra in parte, pornind de la coccis in sus < sus-jos pe creasta
osoasa a vertebrei,stinga-dreapta pe spatiul dintre vertebre pe cit posibil , din aproape in aproape,
manevra pe care o facem cu deosebita suplete fara sa apasam. 1poi, tot pe coloana facem 6-uri
intrepatrunse, forfecind delicat pielea care acopera relieful coloanei.
Urmeaza sa facem presopuncturi pe muschii paravertebrali, la o distanta de aproximativ 2 cm de o
parte si de alta a coloanei, din aproape in aproape, de jos in sus. )ot pe muschii paravertebrali
putem sa facem si vibratii si sa insistam acolo unde se observa contracturi musculare.
1poi facem citeva frictiuni cu virful degetelor in spatiile intercostale, dupa care citeva ciupituri
mai delicat in zona lombara si mai insistent in zona toracica.
Continuam masajul acestei regiuni cu un framintat in cuta groasa, de asemeni delicat in zona
lombara si mai insistent in zona toracica.
3ramintatul prin rulare se executa formind o cuta groasa de piele si tesuturi pe care o cuprindem
intre degetele flexate si sprijinite pe piele si degetele mari sau chiar radacina miinilor care preseaza
si ruleaza cuta de jos in sus continuu. 1ceasta manevra o facem de-o parte si de alta a coloanei pe
doua- trei traiectorii cit este de lat spatele.
Urmeaza un periaj liniar si circular executat cu o perie speciala pentru masaj, sau cu degetele
rasfirate si incordate.
*n general manevrele se fac pornind de jos in sus si de aceea avem grija ca din cind in cind sa
imprastiem pe brate si sa facem presing in palme, sa masam circular prima vertebra cervicala
privind de jos in sus si sa framintam linia umarului.
1plicam apoi un tocat , executat cu marginile cubitale ale degetelor indoite si putin departate,
manevra pe care o facem strict in zona toracica, ca de altfel toate manevrele agresive si nu in zona
lombara unde predomina muschiul ,arele &orsal, deoarece acolo se afla lojele renale care
gazduiesc rinichii pe care nu avem voie sa-i agresam.
*n cazul unui spate robust, facem si frictiunea in CpiepteneD de-o parte si de alta a coloanei, in
zona toracica.
)apotamentul se aplica cu palmele in forma de caus, doar in zona toracica, de-o parte si de alta a
coloanei.
5atatoritul este o forma de batere, care se adapteaza mai mult la sensibilitatea si conformatia
spatelui din zona toracica. 3ormele de batere se pot combina intre ele.
1ducem miinile persoanei masate la spate, astfel incit sa iasa omoplatii in relief, aplicam ambele
miini in forma de - evantai . /cu degetele departate0 pe omoplati, asa incit cu degetele mari sa
masam la inceput liniar dute-vino la radacina omoplatilor, din ce in ce mai adinc , dupa care urcam
cu presopunctura si coborim prin apasare liniara. :idicam apoi pielea si tesutul conjuctiv de pe
fiecare omoplat in parte, atit cit permite elasticitatea proprie si stoarcem prin presare, din aproape
in aproape.
8pre finalul masajului acestui segment facem o presopunctura pe ultima vertebra coccigiana spre
cap si nu perpendicular pe ea, nu inainte de a spune persoanei masate ce urmeaza sa facem.
22
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
)erminam masajul acestei regiuni facind o netezire lunga, linistitoare usor vibratorie, dupa care
ne frecam palmele cu viteza pina cind se incalzesc si le aplicam pe coloana si pe spate din aproape
in aproape si frictionam putin spatele cu un prosop, apoi il acoperim .
,asajul spatelui este indicat in sporturi si nu numai, mai ales pentru combaterea oboselii
musculare care asociat cu exercitii fizice este foarte util pentru tratamentul insuficientei musculare,
al deviatiilor coloanei, pentru spondiloze si alte procese patologice de natura traumatica sau
reumatica.
ESTE CONTRAINDICAT SA FACEM MASAJUL SPATELUI IN CAZ DE BOLI ALE
PLAMINILOR ( ABCESE PULMONARE, PLEUREZII, TUBERCULOZA) , NEGI,
TUMORI SAU ALTE PROBLEME DERMATOLOGICE . IN CAZ DE FEBRA MARE
DE ASEMENI NU ESTE INDICAT SA FACEM MASAJ
I !a"ajul "#a$elu% u "e a#l%&a %&% ' !ae(ra a)re"%(a #e &'l'aa "% % *'a l'!+ara.
14Masa%ul (eretelui a8*o!inal
+eretele abdominal este o centura constituita din muschi lati si supli, legati intre ei prin puternice
formatii fibroase iar circulatia singelui este divers orientata. +ielea care acopera aceasta regiune,
este moale, subtire si elastica. #a unele persoane, aceasta regiune este foarte sensibila ceea ce
impiedica deseori aplicarea manevrelor de masaj. #a persoanele predispuse si la cele bine hranite
si sedentare, se depun sub piele straturi de grasime, formind cute groase si moi care modifica
forma centurii abdominale. *n aceste cazuri, musculatura este predispusa la atonie si insuficienta
functionala.
+ozitia corpului pentru masarea acestui segment este stind pe spate cu genunchii flexati si
sprijinirea pe toata talpa, pentru ca in aceasta pozitie muschii abdominali sint relaxati si pot fi
astfel bine lucrati.
2etezirea initiala se orienteaza dupa sensul circuitului venos si limfatic. 1stfel alunecarile incep
din regiunea supraombilicala cu degetele de la ambele miini orientate in sus care se indreapta spre
marginile costale, dupa care miinile se duc in sens lateral spre flancuri si apoi coboara cu virful
degetelor de-alungul santurilor iliace spre simfiza pubiana.
+alpam apoi abdomenul delicat, pentru a ne edifica daca nu cumva sint zone dureroase sau daca
nu este rigid peretele abdominal, datorate probabil unor procese inflamatorii, caci daca ar fi asa nu
avem voie sa facem masaj ci chiar sugeram sa se prezinte la doctor.
3rictiunea constituie una din procedeele de baza in masajul abdominal pentru ca elasticitatea
pielii si a tesuturilor subcutanate permite miscari ample si usor de executat.
Continuam si facem o manevra ridicind si aducind muschii abdominali dinspre lateral catre
ombilic, de mai multe ori prin alternanta, pentru a defini linia taliei si chiar pentru a o subtia.
&esigur ca toate manevrele le facem de mai mult sau mai putine ori in functie de nevoile persoanei
6om aplica apoi o - ploicica . de ciupituri, apucind aleatoriu cite o cuta de piele si tesut
subcutanat pe care o ridicam cit permite elasticitatea proprie si apoi ii dam drumul / ca si cum am
smulge0.
1poi vom face un framintat in cuta groasa apucind cuta groasa intre degete si palme pe care o
framintam fara sa-i dam drumul, din aproape in aproape. &esi este un procedeu foarte bun si
indicat, framintatul nu poate fi facut intotdeauna, deoarece anumite reflexe locale de aparare / cum
ar fi gidilatul de exemplu0 impiedica aplicarea acestei manevre.
Continuam si facem un framintat prin rulare apucind o cuta dinspre exterior pe care o rulam fara
sa-i dam drumul pina spre ombilic,si reluam de mai multe ori aceasta manevra de-o parte si de alta
a liniei mediane a abdomenului.
2(
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
8e face apoi o mingiiere, pornind cu virful degetelor de la ombilic in sensul acelor de ceasornic,
pina cuprindem toata suprafata abdominala. 1celasi lucru il putem face apoi cu o perie, atit
circular cit si liniar spre marginea inferioara a coastelor.
,ergem pe traiectul colonului, din punct de vedere anatomic, cu o miscare vibratorie pentru a
ajuta putin peristaltismul intestinal, apoi vom face o usoara presopunctura dedesubtul ombilicului
la o distanta de circa doua degete ale clientului si deasupra ombilicului de asemeni la o distanta de
doua degete.
8int foarte multe puncte de presopunctura pe corpul uman, iar in aceasta zona acestea ajuta la
digestie si la peristaltismul intestinal.
Nu e"$e #er!%" "a a#l%&a! #r'&e,ee ,e +a$ere % a&ea"$a *'a, %&% &-%ar ,a&a !u"&ula$ura
a+,'!eulu% e"$e #u$er%&a "% re*%"$e$a.
3inalizam masajul acestui segment la fel cum am inceput, cu netezire linistitoare, usor vibratorie.
&upa masaj sint recomandate citeva miscari active de respiratie profunda, care ajuta la tonifierea
musculaturii dar este si ca o gimnastica pentru organele din cavitatea abdominala.
9fectele masajului abdominal sint mai putin mecanice si mai mult reflexe.
Masa%ul (eretelui toracic
+eretele toracic se deosebeste de regiunea spatelui prin structura si prin rolul sau esential in
respiratie. +ielea care acopera aceasta regiune este cu mult mai fina si mai sensibila, iar tesuturile
subcutanate sint mai reduse. #a barbati se remarca relieful muschilor pectorali, in timp ce la femei
predomina relieful glandelor mamare.
,asajul peretelui toracic se executa cu deosebita abilitate, tehnicianul respectind o serie de
contraindicatii si anume in aceasta zona nu se fac decit manevre usoare,executate delicat.
8e recomanda pozitia culcat pe spate, cu capul usor ridicat sau rezemat pe un plan inclinat.
+entru masajul partilor laterale se ridica bratele si la nevoie se rasuceste putin trunchiul spre partea
opusa pe care o masam.
8e incepe cu neteziri usoare si ritmice, pornind de la baza toracelui urcam pe linia mediana peste
regiunea sternala apoi in lungul claviculelor pina peste umeri, ocolind la femei glanda mamara.
1lunecarile pot fi la inceput lungi si lente, dupa care marim putin ritmul.
3rictiunile se executa minutios, mai ales pe masa carnoasa a muschilor si in lungul spatiilor
intercostale. *n regiunea supra si subclaviculara se executa frictiuni cu virful degetelor din aproape
in aproape si se imprastie pe brate.
9xecutam apoi framintatul muschilor pectorali, mai ales pe marginea inferioara acolo unde se afla
un ligament de sustinere a bustului, manevra pe care o facem prin rulare pornind dinspre linia
mediana catre lateral spre axila, dar nu ajungem la ea.
3ramintatul se poate combina cu frictiunea.
8pre incheiere se face o netezire usoara ,asa cum am inceput, linistitoare, usor vibratorie.
#a final sint indicate citeva exercitii ample de respiratie, executate activ sau pasiv, cu presiuni
usoare la baza toracelui in timpul expiratiei, in timp ce miinile au fost ridicate putin deasupra
capului.
,asajul acestei regiuni este recomandat pentru combaterea atrofiilor musculare si a insuficientei
functionale ale aparatului respirator, pentru anemici, pentru debilitate fizica, pentru convalescentii
dupa boli pleuropulmonare.
#a sportivi se pune accent mai mult pe masajul muschilor pectorali
24
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A

CURS DE REFLEXOERAPIE
- +:*,U, 272 27C9:9 . F ,ai intii de toate a nu vatama.
Re&le)olo,ia
8e mai numeste terapia de zona, al carei scop este prevenirea si tratarea bolilor, reprezinta un
sistem de ameliorare si mentinere a sanatatii, de stimulare a energiei vitale, de refacere a
organismului.
&r. 3itzgerald, a descoperit ca talpa piciorului este o reflectare fidela a corpului omenesc, in sensul
ca pe talpa piciorului sint distribuite terminatiile unor nervi aflati in directa legatura cu organele
vitale din organism.
:eflexoterapia este o tehnica holistica, care priveste organismul ca pe un intreg. &e obicei la
aceasta metoda recurg in mare parte bolnavii care nu au obtinut vindecare prin remedii
medicamentoase, sau cei care doresc sa-si mentina sanatatea imbunatatind-o folosind cai netoxice.
Re&le)ul:
9ste activitatea fundamentala a sistemului nervos cu ajutorul caruia se regleaza relatiile dintre
organe si se stabilesc relatiile dintre organism si mediul inconjurator
)erminatia nervului se numeste punct reflex .
,asarea punctelor reflexe decongestioneaza musculatura si stimuleaza circulatia singelui in
organul corespondent punctului reflex. 8e produce astfel eliminarea reziduurilor si alimentarea cu
substante energetice si de regenerare. ,iile de metri de material tubular prin care circula singele in
corpul nostru /artere, vene, capilare0 se mentin in activitate prin vasoconstrictie si vasodilatatie,
functionarea lor depinzind de activitatea musculara. &aca slabeste activitatea musculara, circulatia
sangvina si limfatica devine greoaie, articulatiile devin rigide, dureroase exercitind presiuni asupra
unor terminatii nervoase. &aca circulatia singelui este deficitara intr-un anumit organ sau segment
din corp, functia lui este perturbata,ajungindu-se cu timpul la distrugerea structurilor proprii. )oate
acestea conduc cu timpul la anchiloze, dureri, intoxicarea organismului, slabirea imunitatii.
7 buna circulatie a singelui, conduce la accelerarea reconstituirii normale a tesuturilor si organelor
lezate de boala, in plus atrage reechilibrarea bioenergetica in zona afectata.
7ricare dintre noi stie ca in jurul apelor repezi se formeaza curenti de aer care sint direct
proportionali cu cantitatea si viteza de curgere a apei. #a fel si cimpul bioenergetic se perturba in
zonele cu circulatie deficitara si se refac o data cu redresarea circulatiei. *n afara de corpul fizic,
omul este alcatuit si din straturi de energie. ,asarea zonelor reflexogene se adreseaza din acest
punct de vedere, meridianelor energetice si punctelor reflexe ale acestora aflate in legatura cu
diferite organe si glande ale caror energie,in situatii de stress sau oboseala sint blocate. Cind aceste
2!
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
energii sint echilibrate, sistemul nervos este relaxat, muschii sint destinsi, se instaleaza o stare
generala de bine.
&e cele mai multe ori cind terminatia nervului, in speta punctul reflex este sensibil si dureros la
palpare, organul corespondent este suferind, chiar atunci cind inca nu apar simptome vizibile. *n
acest fel se pot descoperi boli in faza primara, nebanuite inca.
+aralel trebuie sa inlaturam si alte cauze ale imbolnavirii : una din multiplele cauze este purtarea
de incaltaminte strimta, neortopedica care actioneaza nefast asupra terminatiilor nervoase din
talpa.
&ar si alte piese de imbracaminte cum ar fi : sutienul, elasticul de jambiere sau de la chiloti, briul,
pot produce congestii ale musculaturii si asupra singelui, de data asta direct in preajma organului
imbolnavit.
&aca vrem sa obtinem o imbunatatire a starii noastre de sanatate trebuie sa eliminam cauzele pe
care le constientizam si care tin de noi.
*rigarea sangvina are importanta vitala pentru toate organele din organism, pentru ca singele este
mijlocul de transport atit pentru substantele anabolice care sint constructive, nutritive cum ar fi
oxigen, hormoni, anticorpi etc.,cit si pentru substantele catabolice care sint nefolositoare
organismului cum ar fi acidul uric in special,grasimi toxice, oxalatul de calciu, diversi precipitati si
alti componenti reziduali daunatori organismului.
+entru ca eliminarea substantelor catabolice sa decurga bine, trebuie sa functioneze bine organele
aparatului excretor, de aceea terapeutul face o discutie la inceputul tratamentului, intrebindu-l pe
pacient de ce boli sufera, deoarece reflexoterapia are o serie de contrain*icatii si anume :
in insu&icienta renala acuta diagnostic precizat de medic, pentru ca un rinichi in insuficienta de
activitate nu poate fi incarcat in plus
9in ca0 *e litia0a renala sau 8iliara
-in ca0 *e in&arct
9*u(a un A7C3acci*ent -ascular cere8ral4 recent
-in ca0 *e tro!8o&le8ita: -arice ,roase si !ulte
9in ca0ul +e!ora,iilor
9atunci cin* e)ista in&ectii: ciu(erci (e tal(a (acientului sau la !ina tera(eutului
9in ca0 *e sarcina
9in (ri!a (arte a !enstruatiei
9in situatii *e 8oli ,ra-e 9 cancer
9in a&ectiuni car*iace ,ra-e
9in stare *e e8rietate
9in ca0ul 8olilor conta,ioase
9in ca0 *e *ia8et co!(ensat
9in ca0 *e can,rena ale !e!8relor in&erioare
9in ca0 *e &e8ra !are.
Ca si conduita, atunci cind se fac sedintele de reflexoterapie, trebuie sa se respecte citeva reguli si
anume :
8patiul destinat pentru aceste terapii, trebuie sa fie curat, bine aerisit, dotat cu mese speciale pentru
masaj, suficient de cald, luminat pe cit posibil de lumina naturala, iar daca sint si corpuri de
iluminat sa fie asezate lateral. 9ste benefic daca exista plante naturale, o muzica placuta,
aromatizare cu uleiuri volatile sau betisoare parfumate. +rimirea trebuie sa fie calduroasa, este de
datoria terapeutului sa impartaseasca o conceptie optimista asupra vietii.
2;
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
Culorile ne influenteaza cimpul de energie electromagnetica, asadar ele au o mare importanta in
modul in care le folosim cind amenajam spatiul destinat terapiilor.
9fectuarea unui tratament reflexologic nu trebuie sa se produca in mod mecanic. *n timpul
tratamentului, pe linga contactul fizic, se produce si un contact energetic intre terapeut si pacient.
1stfel, terapeutul exercita o actiune asupra cimpului electromagnetic exterior al pacientului inca
din momentul primirii acestuia. +rimirea trebuie sa fie imbietoare, privirea placuta se asociaza cu
armonia vocii si cu calmul gesturilor, in timp ce incheierea intilnirii se face prin cuvinte
incurajatoare.
*nainte de a incepe masajul se recomanda o igiena riguroasa a picioarelor, fie cu sare de mare,
plante sau pur si simplu se spala bine ca de altfel si terapeutul trebuie sa aibe unghiile taiate scurt,
miinile curate, imbracamintea curata si lejera.
+e durata tratamentului reflexogen, se vor consuma alimente usor digerabile, se va bea minim o
jumatate de litru de ceai depurativ sau apa plata, si in general circa doi litri de apa pe zi, pentru
revenirea metabolismului la normal.
2u se consuma alimente inainte cu o ora si inca o ora dupa sedinta de reflexoterapie.
9 bine sa nu fumeze persoana careia i se face sedinta, inainte sau imediat dupa masaj.
&e altfel e bine sa nu consume bauturi alcoolice , pe toata durata sedintelor.
8e evita expunerea in curenti de aer.
Calitatea tratamentului,depinde si de o buna colaborare dintre terapeut si pacient caruia i se explica
ce este reflexoterapia, in ce consta, astfel ajutindu-l sa creada in fortele proprii de refacere.
*n timpul masajului, presiunea apasarii initial este mai mica, crescind gradual pe parcurs.
&e obicei, dupa ce pielea devine mai moale se simt mici aglomerari ca niste - bobite . care sint de
fapt microcristale de toxine, care vor fi dislocate prin masaj.
*n caz de suferinta, punctele reflexe corespunzatoare organelor din organism devin sensibile si
chiar dureroase la palpare
&urerea este direct proportionala cu gravitatea si vechimea bolii. 8e poate intimpla ca nici un
punct reflex sa nu provoace durere la apasare, desi starea generala este alterata. 1ceasta situatie
poate proveni de la o depunere mare incit a luat forma unei placi, care va trebui - sfarimata . si
abia atunci pacientul va incepe sa simta durere la apasare.
8e intimpla deseori ca pacientul sa acuze durere pe zonele care sint in rezonanta cu aparatul renal
si genital. 3enomenul este explicabil daca aflam ca bolnavul sta mult timp in aceeasi pozitie, fie in
sezut fie in picioare. 1sa dupa cum pe fundul unei sticle cu vin, ramasa mult timp nemiscata, vor
aparea depuneri, la fel si in zona inferioara a corpului, acolo unde se afla organele uro-genitale, pot
exista anumite sedimente de acid uric, acid oxalic, deseuri de metabolism ori staze energetice.
9ste necesar sa se faca o examinare atenta, deoarece unele puncte reflexe pot fi dureroase si
datorita unor afectiuni locale ca de exemplu : bataturi, tumori, traumatisme, malformatii, afectiuni
dermatologice.
Cea mai buna informatie in materie de diagnosticare se poate obtine prin palparea punctelor
reflexe din talpi, desi palmele reprezinta aceleasi zone reflexogene, diagnosticarea in palme este
mai putin precisa, deoarece activitatile zilnice la care sint supuse palmele duce la scaderea
sensibilitatii.
. DIA'$OSICAREA ESE REABA EXCLUSI7A A MEDICULUI.
,asajul reflexoterapeutic se practica in special cu policele degetelor mari si nodozitatile acestora
circa (" sec. prin rotatie cu fiecare mina, permitind astfel relaxarea lor.
Ca durata, sedintele de reflexoterapie ar trebui sa se faca pina la disparitia sensibilitatii, circa 1"-
1!-2" de sedinte consecutive /zilnic0 si apoi pentru intretinere dupa caz, la citeva zile cite o
2$
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
sedinta. *n cazuri usoare, dupa (-4 sedinte incep sa apara ameliorari. 9ste posibil ca in cazul
infectiilor cu bacterii, sa apara febra dupa 2-( sedinte /dupa caz0, datorita mobilizarii de
autoaparare a organismului si sa se produca eliminari de puroi prin mucoase sau prin aparatul
renal. 8e intimpla in caz de sinuzita, bronsita, otita, cistita etc. 2u se vor lua medicamente
antifebrile, decit daca temperatura este peste (% grade Celsius si atunci se consulta medicul.
2u este indicat sa dislocam mai multe toxine decit poate elimina rinichii si detoxifia ficatul,
splina, sistemul limfatic, fortind astfel posibilitatile reale ale organismului. *n astfel de situatii,
toxinele neeliminate vor circula pe calea singelui prin corp, creind unele simptome ca : cefalee,
somnolenta, ameteli.
:eflexoterapeutul trebuie sa cunoasca foarte bine harta talpilor, ordinea si timpul de lucru.
+acientul va sta culcat cu fata in sus, cu picioarele intinse si relaxate /dupa o igiena riguroasa a
picioarelor, dar si a miinilor terapeutului0, iar reflexoterapeutul se va aseza la picioarele pacientului
pe un scaun mai jos decit patul.
8e aplica putin spirt pe talpi, apoi foarte putina vaselina, nu inainte de a examina cu atentie planta
piciorului.
8e incepe cu piciorul drept ,/ in timp ce piciorul sting va fi invelit cu un prosop0, si incepem prin a
frictiona energic talpa si bordurile sale, apoi mulgem laba piciorului dinspre calcii spre degete
pentru a nu infrina curentul limfatic si pentru a pregati principala cale de eliminare care este traseul
aparatului renal.
/4. 8e va incepe cu traiectul aparatului renal si anume " rinic+i # ureter #-e0ica # uretra
pentru a le pregati in vederea eliminarii intense a toxinelor, in special a acidului uric eliberat prin
masaj, fara a supraincarca circulatia sangvina. 3 69= !inute4
14. 8e va trece la masarea zonei capului care este considerat - centrul care dirijeaza ., ceea ce va
determina o buna coordonare si adaptare a organismului la tratament 3296 !inute4 si anume :
.i(o&i0a9 e(i&i0a9 ner- tri,e!en9 creier !ic9 creier !are9 nas9 ti!(la9-erte) 3crestetul
ca(ului49cea&a.
24. )ractul stomaco-intestinal si anume :
Sto!ac9(ancreas9*uo*en9intestin su8tire9 -al-a ileocecala9colon9&icat9-e0icula 8iliara
=9/? !inute
54. ,asarea punctelor limfatice pentru descompunerea substantelor toxice si producerea agentilor
imunitari. / /92 !inute4 pentru fiecare.
64. ,asarea zonelor reflexe dureroase, corespunzatoare afectiunilor ce urmeaza a fi tratate.
Se cere (recautie (entru 0ona re&le)a a &icatului: a ca(ului: a ini!ii si a coloanei
Or*inea (unctelor re&le)e !asate intr9o se*inta *e re&le)otera(ie este "
- aparatul renal / rinichi, ureter, vezica, uretra, suprarenala0
- plexul solar
- capul / hipofiza, epifiza, nerv trigemen, creier mic, creier mare, nas, timpla, vertex, ceafa0
- C.:.8./caile respiratorii superioare0
- esofag
- tiroida /paratiroide0
- timus
- tractul stomaco-intestinal /stomac, duoden, pancreas, intestin subtire, clapeta ileocecala,
apendice, colonul ascendent, colonul transvers-piciorul drept
colon transvers, colon descendent, sigmoid, rect, anus-picior sting0
- ficat si colecist -picior drept
-inima si splina G picior sting
2%
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
- articulatia umarului si limfa axilara
- plamin
- muschiul ,arele trapez
-stimulare endorfine
- ochi , ureche
- limfa ochi si limfa ureche
- sinusurile frontale ale fetei
- cot , genunchi
- sistem nervos /mulgem calciiul in jos0
- centrul comun al organelor sexuale
- coloana vertebrala
- dinti, amigdale
- marea limfa /ductul limfatic toracic0
- urechea interna /organul de echilibru0
- glanda mamara
- muschiul diafragm
- articulatia coxo-femurala
- limfa corpului superior si limfa corpului inferior
- articulatia periferica
- uterul respectiv prostata
- gonadele /ovarele respectiv testiculele0
- tendonul achilian /hemoroizi, limfa uterului H prostatei,dureri menstruale, relaxarea muschilor
abdominali0.
8e va finaliza masind energic bordurile talpilor, se mulge laba piciorului, apoi o =>scanare>> dinspre
genunchi si iesim cu o mina pe talpa si cu cealalta pe partea anterioara a sa, dupa care acoperim
piciorul cu prosop si trecem la celalalt picior- adica la stingul.
#ste posibil ca in timpul sedintelor de reflexoterapie sau imediat dupa, sa apara o serie de reactii
care sint pasagere si care atesta de fapt raspunsul organismului la tratament.
1cestea pot fi :
- tumefierea gleznelor, atunci cind e vorba de staza limfatica sau inflamatii articulare
- proeminenta mai accentuata a varicelor deja existente ,deoarece venele transporta acum mai mult
singe
- aparitia unor pete vinete-albastrui, atunci cind metabolismul calciului este deficitar
- dureri accentuate ale unui organ , datorita cresterii volumului de singe si curatirii sale / se poate
traduce ca o criza de vindecare0
- accese de febra , atunci cind in corp exista o infectie latenta
- urina poate fi mai abundenta , cu modificari ale culorii si mirosului, semn ca se elimina toxinele
din corp
- transpiratia de asemeni poate deveni mai urit mirositoare
2
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A

.
A$AOMIE
("
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
A$ALI;AORUL CUA$A 3 PIELEA4
+ielea este acoperamintul protector si sensibil al organismului, care se continua la nivelul
orificiilor naturale cu mucoasele. 9a are o suprafata de aproximativ 1,! m patrati si o grosime de 1
pina la 4 mm.
+ielea este elastica si impermeabila cu rol in reglarea temperaturii corpului, prin constrictia sau
dilatarea vaselor de singe, aprovizionarea cu singe scade sau creste, ceea ce duce la intensificarea
sau reducerea caldurii.
+ielea ca organ de simt
)erminatiile nervoase din piele numiti receptori periferici, transforma excitatiile in impulsuri
nervoase care ajung la nivelul scoartei cerebrale unde iau nastere senzatiile.
+ielea contine mai multe tipuri de receptori si anume :
- tactili
- termici
- durerosi
- de presiune
- de vibratie
Cele mai multe puncte sensibile la presiune, se gasesc in virful degetelor, pe palme, in talpa si la
nivelul limbii.
8tructura pielii :
+ielea este alcatuita din trei straturi, astfel :
/4 E(i*er!ul este patura externa, formata dintr-un tesut epitelial stratificat, unde se disting doua
zone si anume :
- a0 patura cornoasa
- b0 patura mucoasa
a0 +atura cornoasa este un complex alcatuit din structuri de celule epiteliale, unde se gasesc celule
in diferite stadii de evolutie. *n profunzimea stratului cornos se gasesc celule voluminoase,
transparente, care formeaza stratul transparent lucid, iar spre exterior sint celule turtite sau
aplatizate. Celulele aplatizate se deplaseaza spre exteriorul paturei cornoase, iar in drumul lor
datorita departarii de sursa de hrana, suporta transformari in metabolism. *n momentul in care
celulele ajung in stratul superficial unde metabolismul este zero, rezulta stratul cornos, astfel
celulele epiteliale moarte se exfoliaza si cad, acest proces numindu-se descuamare.
9pidermul este intr-o permanenta regenerare, astfel pe masura ce in stratul germinativ rezulta noi
celule, in aceeasi masura altele mor si cad. *n patura cornoasa nu se gasesc terminatii nervoase,
vase sangvine sau limfatice.
(1
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
b0 +atura mucoasa este stratul bazal /germinativ0 care contine un singur strat de celule asezate pe o
membrana bazala si au proprietatea de a se divide continuu. Celulele stratului bazal contin
pigmentul care da culoare pielii si care se numeste melanina. Cantitatea de melanina este
determinata de radiatia solara. &easupra stratului bazal se gaseste stratul celulelor poliedrice si
apoi stratul granular. *n patura mucoasa se gasesc terminatii nervoase, sangvine si limfatice.
14 Der!ul este un tesut conjunctiv, alcatuit din doua straturi si anume :
a0 stratul papilar
b0 stratul reticular

a08tratul papilar este alcatuit din celule dar si din fibre elastice si de colagen care trimit spre
epiderm niste proeminente numite papile dermice, care au forma unor creste si curbe in zona
palmara, cu o anumita asezare, unice la fiecare individ si care sint de fapt amprentele digitale.
3ibrele de colagen sint cele mai numeroase, ele fiind groase si ondulate. :uperea legaturilor
fibrelor de colagen cauzeaza aparitia striatiilor sau vergeturilor. 3ibrele de elastina sint mai putine,
ele formind o retea ce inconjoara cu ramificatiile ei fibrele de colagen.
b0 8tratul reticular este format din tesut conjunctiv dens, fibre si fascicule groase, iar numarul lor
creste in conditiile inflamatiilor cronice. 1ici, elementele celulare sint relativ rare.
24 .i(o*er!ul este stratul profund al dermului si este alcatuit din tesut conjunctiv lax, cu un
numar variabil de celule adipoase. *n hipoderm gasim bulbii foliculari pilosi si glomerulii
glandelor sudoripare. 3unctiile de baza ale acestui strat sint :
- de protectie fata de stimulii mecanici
- de evidentiere a formei corpului
- de mentinere a fermitatii pielii
- de protectie impotriva frigului.
A$EXELE PIELII
8int de doua tipuri :
- a0 anexe cornoase
- b0 anexe glandulare
a4 Ane)ele cornoase sint reprezentate de firele de par si unghii
.
F%rul ,e #ar
#a radacina firului de par se afla cite o glanda sebacee care unge firul de par si un muschi erector,
format din tesut muscular neted.
#a baza firului de par se gaseste o portiune mai ingrosata, numita bulbul firului de par in care
patrund vase de singe, tesut conjunctiv si nervi care alcatuiesc laolalta papila firului de par.
Celulele din care e format firul de par sint dispuse in straturi concentrice, iar in citoplasma lor se
afla pigmentul melanic care este responsabil de culoarea firului de par.
+e corpul uman cresc trei tipuri de par :
- lanugo , este parul pufos care acopera tot corpul
- terminal , este parul lung care creste pe cap, pe fata, la axila si pe pubis
(2
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
- vellus , este parul scurt si aspru reprezentat de gene si sprincene.
Un bulb pilos sanatos va produce de-alungul vietii,circa 2! de fire de par. *n fiecare zi cad
aproximativ !"-$" de fire de par. +arul creste in medie cu 1 cm pe luna.
+rincipalele caracteristici ale firului de par sint :
- higroscopicitate F capacitatea de a absorbi umiditatea
- capilaritate F proprietatea lichidelor de a se ridica sau cobori de la sine in tuburile capilare
- rezistenta la actiunea distructiva a agentilor chimici, fizici si biologici
- elasticitate F capacitatea de deformare si dilatare a parului.
U)-%%le sint lame cornoase, situate pe fetele dorsale ale degetelor, in dreptul ultimei falange.
*nconjurate de santul unghiei, ele prezinta o parte vizibila de culoare roz, numita corpul unghiei si
o parte ascunsa sub piele, numita radacina unghiei. *ntre corp si radacina se afla o zona semilunara
albicioasa, numita lunula.
84 Ane)ele ,lan*ulare care sint de trei tipuri : glandele sudoripare, glandele sebacee, glandele
mamare.
Elandele sudoripare sint de tip tubular, in jur de 2-( milioane si au rolul de a produce sudoarea,
care este un lichid cu o compozitie asemanatoare cu a urinei. 9le sint in general numeroase pe
frunte, la axila, pe palma si pe planta piciorului. 9xtremitatea profunda a glandei numita glomer,
este incolacita, situata in hipoderm si are un traiect spiralat, deschizindu-se in final la suprafata
pielii prin porul excretor.
Elandele sebacee sint de tip acinos, anexate firului de par si au rolul de a secreta o substanta grasa
numita sebuum, care unge pielea si firul de par. &aca secretia glandelor sebacee este mare, pielea
si firele de par sint grase, proces care se numeste seboree ,iar daca secretia lor este mica, pielea si
firele de par sint uscate, proces care se numeste ihtioza.
Elandele mamare sint glande sebacee modificate, evolutia lor fiind legata de functia organelor
genitale feminine.

APARAUL LOCOMOOR
1re ca functie principala deplasarea organismului in spatiu, precum si mobilizarea segmentelor
acestuia, unele in raport cu altele. 1paratul locomotor este alcatuit din :
10- 8istemul osos /osteoarticular0
20- 8istemul muscular /miologic0
SISEMUL OSOS
8istemul osos este alcatuit din 2"% oase, de forme diferite si anume : lungi, late, scurte si mixte.
7asele sint organe dure, rezistente, de culoare alb-galbui, ansamblul lor constituind scheletul
uman. +artea de mijloc a oaselor lungi se numeste diafiza , extremitatile se numesc epifize , iar
invelisul exterior se numeste periost.
((
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
7sul este alcatuit din tesut compact si spongios si are un canal medular care contine maduva
osoasa. ,aduva, are rol in formarea osului si in producerea elementelor figurate ale singelui.
3unctiile oaselor
- determina forma, dimensiunile si proportia corpului si a diferitelor sale segmente
- servesc ca sprijin pentru intregul corp si partile lui moi
- sint pirghii pentru functia de locomotie
- constituie rezerva calcica a organismului
Sc+eletul ca(ului este alcatuit din :
10 7asele cutiei craniene /neurocraniu0
20 7asele fetei /viscerocraniu0

10 $eurocraniul este alcatuit din mai multe oase ce cuprind :
- a0 bolta craniana care are ; oase si anume : 1 os frontal, 2 oase parietale, 2 oase temporale, 1 os
occipital
- b0 oasele bazei craniului care se numesc : etnoid, sfenoid si stinca osului temporal.
2) %iscerocraniul care cuprinde :
- a0 maxilarul superior
- b0 mandibula /maxilarul inferior0
Sc+eletul trunc+iului este alcatuit din :
10 Coloana vertebrala
20 Cutia toracica
1) &oloana vertebrala este alcatuita din ((-(4 de vertebre /oscioare ce cuprind un corp osos, un
arc osos si apofizele0. *ntre corp si arc se afla un orificiu care prin suprapunere adaposteste
maduva. Coloana vertebrala prezinta patru curburi si este alcatuita din cinci regiuni si anume :
- regiunea cervicala alcatuita din $ vertebre, dintre care doua vertebre se numesc atlasul si axisul
cu rol in articulatia capului cu coloana si rotirea lui.
- regiunea dorsala /toracala0 alcatuita din 12 vertebre
- regiunea lombara alcatuita din ! vertebre
- regiunea sacrala alcatuita din ! vertebre sudate, care formeaza osul sacru
- regiunea coccigiana alcatuita din 4-! vertebre sudate, care formeaza coccisul.
6ertebrele sint unite intre ele prin discuri intervertebrale, avind functii amortizoare si nenumarate
ligamente elastice. &iscurile au forma unor lentile biconvexe, care adera la ligamentele vertebrale.
*naltimea lor este diferita de la o regiune la alta, astfel :
- in regiunea cervicala, grosimea lor este de ( mm
- in regiunea toracica, au grosimea de ! mm
- in regiunea lombara, grosimea lor este de mm
#a persoanele in virsta, aceste discuri se reduc prin deshidratare, isi pierd elasticitatea , ceea ce
explica scaderea inaltimii trunchiului. &iscurile in totalitatea lor, reperezinta 1H4 din inaltimea
coloanei. +ortiunea lor centrala sau nucleul pulpos este o masa gelatinoasa , care poate fi
comparata cu o pernita plina cu lichid ce isi poate schimba forma fara sa-si schimbe volumul. 9le
se deplaseaza intotdeauna in directia opusa aceleia pe care o ia coloana. +ina la adolescenta ,
discurile dispun de vase sangvine, dar in jurul virstei de 2"-2! de ani, aceste vase intra in regresie,
(4
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
nutritia lor facindu-se prin difuziune, datorita zonelor suprafetelor articulare. #igamentele
vertebrale sint ca niste panglici lungi, de culoare alb-sidefiu, asezate pe fata anterioara a coloanei.
*ntre ligamente, vertebra si disc se afla un spatiu ocupat de tesut conjunctiv si terminatii nervoase
senzitive. *n acest spatiu, datorita unor procese de demineralizare se pot forma uneori ciocuri
osoase care duc la discartroze.
,obilitatea coloanei este maxima in regiunea cervicala, mai mica in regiunea lombara si redusa in
regiunea toracica. 2ervii coloanei pleaca in pereche in directie laterala prin spatiul intervertebral,
inervind segmentele si organele respective.
Ca in fiecare organ si in aceste discuri au loc procese anabolice si catabolice, de aceea este nevoie
de o buna circulatie sangvina si la acest nivel.
Uneori circulatia sangvina este stingherita datorita unor stari spastice, astfel discurile duc lipsa de
substante nutritive si din acest motiv se deterioreaza pierzindu-si elasticitatea.
9ste foarte importanta pozitia coloanei atunci cind ridicam ceva sau e nevoie sa facem anumite
miscari. &e exemplu, atunci cind ridicam o greutate de 1" ?g din pozitia cu genunchii flexati,
atunci asupra coloanei in special din zona lombara apasa o greutate tot de 1" ?g < insa daca ridicam
o greutate de 1" ?g din pozitia cu genunchii intinsi, atunci asupra coloanei apasa o greutate de 1"-
12 ori mai mare.
2ervul sciatic paraseste canalul vertebral la nivelul coloanei lombare si se imparte deasupra tibiei
inervind partea externa a membrelor inferioare, exceptind talpa. 9l, nervul sciatic este cel mai
lung si cel mai gros nerv, aproape cit degetul mic al persoanei respective.
) &utia toracica este alcatuita din coloana vertebrala toracica, din cele 12 perechi de coaste care
sint in forma de arc si din care 1" se articuleaza anterior cu osul stern, iar 2 perechi sint coaste
scurte, flotante.
7sul stern, este un os nepereche, situat pe partea anterioara a toracelui.
Cutia toracica adaposteste inima, plaminii, traheea, esofagul si trunchiurile vaselor mari.
Sc+eletul !e!8relor este alcatuit din :
10- scheletul membrelor superioare
20- scheletul membrelor inferioare
.) S&-ele$ul !e!+rel'r "u#er%'are cuprinde 4 segmente si anume : umar, brat, antebrat si mina.
a0 'marul , membrele superioare se leaga de trunchi prin centura scapulara, care este alcatuita din
clavicula si omoplat.
Clavicula este un os lung , pereche, situat la limita dintre torace si git, ea prezinta 2 curburi
inegale, care ii dau forma literei =>8>> si prezinta doua fete si anume :
-fata superioara este neteda in portiunea de mijloc si se poate palpa sub piele, iar la cele doua
extremitati da insertii musculare, astfel : la partea mediala da insertie muschiului
sternocleidomastoidian, iar la partea laterala da insertie muschilor deltoid si trapez.
- fata inferioara a claviculei raspunde primei coaste.
8capula sau omoplatul este un os lat, pereche, de forma triunghiulara, situat pe partea posterioara a
toracelui. +e schelet acest os se intinde intre primul spatiu intercostal si coasta a %-a.
7sul este aplicat pe torace, pe care il depaseste lateral, luind astfel parte la formarea umarului si
delimitarea axilei.
b0 "cheletul bratului este alcatuit dintr-un singur os lung, pereche, care se numeste humerus.
(!
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
c0 "cheletul antebratului este alcatuit din doua oase paralele si conice, numite ulna /cubitus0, in
prelungirea degetului mic si radius in prelungirea degetului mare.
d0 "cheletul miinii este alcatuit din 2$ de oase dispuse in ( grupe, astfel :
- carpul F % oase cu o forma aproape cubica
- metacarpul F ! oase care formeaza de fapt scheletul palmei si dosului miinii
- falangele sau oasele degetelor F 14 la numar din care degetul mare este alcatuit din 2
falange,iar celelalte 4 degete sint alcatuite din cite ( falange fiecare.
14 Sc+eletul !e!8relor in&erioare
,embrele inferioare se leaga de coloana prin centura pelviana, care este alcatuita din 2 oase
coxale, plane, voluminoase si torsionate ca o elice. 1ceste oase se unesc intre ele in fata, iar inapoi
se unesc cu osul sacru si coccis, formind astfel peretele osos al cavitatii pelviene /bazinul0.
8cheletul membrelor inferioare este alcatuit din :
a0 "cheletul coapsei F 1 os pereche care se numeste femur, este cel mai lung os si patela sau
/rotula0 situat la genunchi , care este un os scurt, turtit, pereche.
b0 "cheletul gambei F 2 oase si anume : tibia , care este cel mai voluminos si puternic os, care
suporta greutatea corpului si care se termina la partea de jos cu maleola interna. 1l doilea os se
numeste fibula sau /peroneu0, un os subtire si care se termina la partea de jos cu maleola externa.
c0 "cheletul piciorului este alcatuit din 2; de oase, dispuse in ( grupe astfel :
- tarsul F $ oase tarsiene
- metatarsul F ! oase lungi metatarsiene
- falangele F 14 la numar, la fel ca la mina.

7asele sint legate intre ele prin articulatii
Articulatiile reprezinta totalitatea elementelor prin care se unesc mai multe oase vecine, si care
dau flexibilitate si mobilitate. 9le au forma si structura in strinsa legatura cu rolul pe care il au.
1rticulatiile sint de trei feluri :
- a0 fixe
- b0 semimobile
- c0 mobile
a0 1rticulatiile fixe sau fibroase, sint articulatii in care oasele se afla in strinsa legatura intre ele,
unite prin tesut fibros, dens si care nu permit miscari, de exemplu : suturile oaselor cutiei craniene
b0 1rticulatiile semimobile, au mobilitate redusa, sint cartilaginoase, legatura dintre oase facindu-
se prin cartilaje < de exemplu articulatiile corpurilor vertebrale, a oaselor tarsiene si carpiene.
c0 1rticulatiile mobile sau sinoviale, sint cele mai multe, la nivelul lor se pot produce miscari
multiple si variate. 2utritia acestora este asigurata de vasele tesutului osos si de lichidul sinovial.
,embrana sinoviala constituie stratul capsulei articulare, ea este o foita subtire, neteda si lucioasa,
care secreta un lichid galben-viscos si unsuros, care se numeste lichid sinovial, avind rolul de
lubrefiere a elementelor articulare, de nutritie si curatire. Cind cartilajul se distruge, isi pierde
capacitatea de a atenua socurile < astfel oasele incep sa se frece unul de celalalt ceea ce duce la
dureri atroce. &e aceea este bine sa ne obisnuim sa luam periodic nutrienti pentru a incetini si chiar
stopa degenerarea cartilajelor, de asemeni sa bem suficienta apa si sa facem miscare cit mai multa.
9xemplu : in cursul imobilizarilor prelungite cu aparat gipsat, cartilajele articulare sint invadate de
numeroase vase sangvine, care aduc elemente celulare si care vor forma tesut osos in cartilajul
articular ce se resoarbe in acelasi timp,ajungindu-se astfel la anchiloza articulara.
)endoanele, sint fascicole subtiri, fibroase, de culoare alb-sidefii, formate din tesut conjuctiv foarte
rezistent. Cu ajutorul lor muschii sint legati de oase. )endoanele fac posibila miscarea segmentului
(;
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
respectiv prin contractare musculara. #a nivelul tendoanelor se pot produce unele modificari avind
diferite cauze, ca lipsa miscarii, lubrefiere insuficienta, aderente, inflamatii.
8uferintele tendoanelor se manifesta prin umflaturi locale si durere. ,asajul clasic se executa si la
nivelul tendoanelor odata cu masajul muschilor, cele mai folosite fiind netezirile.
SISEMUL MUSCULAR
*n literatura de specialitate, numarul muschilor este diferit pentru ca este greu de stabilit daca un
fascicol poate fi socotit un muschi aparte, sau apartine altui muschi. +entru orientare putem admite
cifra de peste 4"" de muschi. 8istemul muscular este format din totalitatea muschilor ce participa
la alcatuirea organismului.
- &upa alcatuire, muschiul cuprinde :
- corpul muscular, care este masa carnoasa
- capetele sau tendoanele, alb-sidefii, cu ajutorul carora muschii se prind de oase.
- &upa dimensiuni si forma , deosebim :
- muschi lungi, cu aspect de fus
- muschi scurti
- muschi lati
- muschi dreptunghiulari
- muschi in forma de evantai
- muschi circulari, aflati in jurul orificiilor se numesc muschi orbiculari
- &upa structura , deosebim ( categorii de muschi :
10 ,uschi scheletici sau striati, sint muschii care sint fixati pe oase si care dau contractii repezi si
voluntare, servind la miscarea corpului. 1cestia sint supusi vointei omului. ,uschii scheletici sint
alcatuiti dintr-un corp care este invelit intr-o membrana conjunctiva si format din tesut muscular
striat, cu fibre musculare grupate in fascicole sau manunchiuri.
20 ,uschi viscerali sau netezi , sint muschii organelor interne, care dau contractii lente si
involuntare, ce produc golirea respectivului continut.
1cesti muschi nu sint supusi vointei omului.
(0 ,uschi striati de tip cardiac , sint muschii inimii.
*n cadrul aparatului locomotor se studiaza numai muschii scheletici /striati0.
9i realizeaza miscarile, fixeaza pozitia segmentelor corpului, constituie principala sursa de caldura,
au rol asupra circulatiei, favorizind indirect circulatia venoasa si limfatica.
1cesti muschi reprezinta circa 4"' din greutatea corpului. *n fiecare muschi patrund vase de singe
care aduc oxigen si hrana /substante anabolice0 si curata substantele reziduale /catabolice0 ce
rezulta din activitatea muschilor. &e asemeni, la fiecare fibra musculara vin fibre nervoase motorii
prin care ajung impulsurile nervoase si fibre nervoase senzitive care culeg excitatiile de la nivelul
muschilor si le transmit sistemului nervos.
($
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
+rincipalele grupe de muschi scheletici sint impartite pe regiuni anatomice, cele mai multe purtind
numele acestora, dupa forma sau dupa numarul punctelor de insertie si chiar dupa numele oaselor
pe care le => imbraca>>.
I.9MUSC.II CAPULUI , sint muschii care se fixeaza pe oasele capului si care se impart astfel :
/49 Musc+ii (ielosi , sint muschi asezati superficial sub piele, dind expresia fetei si se mai numesc
muschii mimici , astfel ei sint :
- muschii boltii craniene : - m. occipito-frontal
- m. temporoparietal
- muschii pleoapelor si ai sprincenelor
- muschii nasului
- muscii orbiculari ai ochilor si ai gurii
149 Musc+ii !asticatori, sint cei care formeaza planseul bucal si care determina miscarea
mandibulei cu rol in deglutitie /inghitire0. Cei mai importanti sint :
- muschiul temporal F cel mai puternic muschi masticator
- muschiul maseter si altii.
II9 MUSC.II 'IULUI sint sistematizati in :
/ #Musc+ii re,iunii laterale a ,itului dispusi in ( planuri astfel :
- imediat sub piele F ,uschiul pielos al gitului
- in plan superficial F ,uschiul sternocleidomastoidian
- in plan profund F ,uschii scaleni si ,uschiul dreptul lateral al capului
1 #Musc+ii re,iunii !e*iane a ,itului
- un grup superficial F legati de osul hioid
- un grup profund F paravertebral legati de coloana vertebrala
2 #Musc+ii re,iunii (osterioare studiati odata cu muschii regiunii posterioare a trunchiului.
III9 MUSC.II RU$C.IULUI
/ # Musc+ii re,iunii (osterioare a trunc+iului / a spatelui si a cefei0
- muschi superficiali : -,. ,arele )rapez
-,. ,arele &orsal
-,. ridicator al scapulei
-,.:omboid
-,. 8plenius
- muschi profunzi : - ,. paravertebrali
19 Musc+ii re,iunii antero9laterale a toracelui
- muschii comuni ai toracelui : -,. +ectoral mare
-,. +ectoral mic
-,. 8ubclavicular
-,. &intat anterior
- muschii antero-laterali : -,. intercostali
-,. ridicatori ai coastelor
(%
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
-,. subcostali
-,. transvers al toracelui
29 Musc+ii a8*o!enului :
-muschii regiunii antero-laterale : - ,. drept abdominal
-,. piramidal
-,. oblic extern al abdomenului
-,. oblic intern al abdomenului
-,. cremanter
-,. transvers abdominal

-muschii regiunii posterioare a abdomenului : -,. patratul
-,. iliopsoas
-,. micul psoas
-muschii regiunii superioare a abdomenului : ,. &iafragm
I79 MUSC.II MEMBRELOR SUPERIOARE

/9 Musc+ii u!arului : -,. deltoid
-,. supraspinos
-,. infraspinos
-,. rotundul mic
-,. rotundul mare
-,.subscapular


19 Musc+ii 8ratului :
- regiunea anterioara : - ,. biceps brahial
- ,. coracobrahial
- ,. brahial
- regiunea posterioara - ,. triceps
2 # Musc+ii ante8ratului sint dispusi in ( regiuni : - regiunea anterioara
- regiunea posterioara
- regiunea laterala

5 # Musc+ii !ari ai !iinii : - ,. tenari
- ,.hipotenari
7 # MUSC.II MEMBRELOR I$FERIOARE
1- Musc+ii 8a0inului :
- muschii anteriori : - ,. iliopsoas
-,. psoas mic

- muschii posteriori mai importanti : - ,. fesieri


(
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
2-Musc+ii coa(sei :
-muschii anteriori : - ,. croitor / are forma de panglica, este cel mai
lung muschi, are aproximativ !" cm, este un muschi superficial 0
- ,. cvadriceps femural

-muschii mediali importanti : - ,. abductori

- muschii posteriori importanti : - ,. biceps femural
- ,. semitendinos
- ,. 8emimembranos
(-Musc+ii ,a!8ei "
- muschii anteriori importanti : - ,. tibial anterior
- muschii laterali
- muschii posteriori importanti : - ,.tibial posterior / muschi profund0
- ,. triceps sural /muschi superficial0
- ,. gemeni
- ,. solear
- ,. plantar

49Musc+ii (iciorului : sint situati
- pe planta / flexori plantari0
- pe dosul piciorului / sint 2 muschi extensori0


Pro(rietatile !usc+ilor "
- excitabilitatea F proprietatea de a raspunde la actiunea unui excitant.
-contractibilitatea F proprietatea de a se scurta si a pune in miscare pirghiile osoase.
-elasticitatea F proprietatea unui muschi de a reveni la lungimea initiala dupa ce forta de
intindere a incetat.
Masa !usc+ilor sc+eletici re(re0inta circa 5? la suta *in ,reutatea cor(ului: iar !asa
sc+eletului re(re0inta circa /5 la suta *in ,reutatea cor(ului.
4"
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
SISEMUL $ER7OS
CREIERUL , se afla in cutia craniana, este considerat centrul corpului omenesc, fiecare organ
fiind in legatura cu creierul prin nervi senzitivi si nervi motori.
3oarte fragil ca orice angrenaj de mare perfectiune, constituie cel mai de prAt tesut din lume. &upa
exprimarea unui mare savant, creierul uman depaseste ca perfectiune tot ce exista in Univers.
&esfasurat si intins, cortexul nostru cerebral reprezinta marimea unei foi de !" cm patrati si o
grosime de aproximativ ( cm. 1cest minim volum contine circa 1"" miliarde de celule nervoase
raspunzatoare pentru toate experientele traite de om.
Creierul, acest organ unic si de neinlocuit este - personajul principal . al sistemului nervos care
este clasificat in : - siste!ul ner-os so!atic si
- siste!ul ner-os -e,etati-
Siste!ul ner-os so!atic , are doua componente : - central si
- periferic
1-8istemul nervos central este format din :
a0- ,aduva spinarii
b0-)runchiul cerebral care se afla in prelungirea maduvei spinarii cu ( etaje : - bulbul rahidian
- punte
- mezencefal
c0- Cerebelul se afla in fosa posterioara a cutiei craniene, sub lobii occipitali ai emisferelor
cerebrale. 9l este responsabil cu coordonarea muschilor, cu reflexele si echilibru.
d0- &iencefalul se afla in prelungirea trunchiului cerebral si este alcatuit din :
- talamus
- epitalamus
- metatalamus
- hipotalamus
e0- 9misferele cerebrale sint doua la numar unde sint localizate :
- arii senzoriale F gustativa
F vizuala
41
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
F vestibulara
- arii motorii F pentru miscare
- arii de asociatie F pentru intelegere, gindire, invatare, memorie
Siste!ul ner-os -e,etati- are doua componente si anume :
- sistemul nervos simpatic
- sistemul nervos parasimpatic
:ol F coordonarea activitatii organelor interne.
SISEMUL E$DOCRI$
8istemul endocrin este format din totalitatea glandelor cu secretie interna , care realizeaza in
strinsa legatura cu sistemul nervos, reglarea si armonizarea majoritatii functiilor organismului.
9l este alcatuit din :
/4 # 'lan*e en*ocrine (ro(riu90ise: ca "
- hipofiza
- epifiza
- tiroida
- paratiroidele
- timusul
- suprarenalele
14 # 'lan*ele !i)te: ca "
- pancreasul
- ovarele si testicolele
24 #'lan*a en*ocrina te!(orara: care este placenta.
Iormonii, sint produsii glandelor endocrine, substante active cu rol in reglarea metabolismului
celular.
/4 # 'lan*ele en*ocrine (ro(riu90ise :
9 .i(o&i0a , se mai numeste si glanda pituitara, este considerata =( regina glandelor>>, este foarte
micuta, avind o greutate de circa ",! grame si este localizata la baza encefalului, in seaua
turceasca. 9a comanda activitatea tiroidei, a suprarenalelor si a glandelor sexuale,
- intensifica oxidarea lipidelor
- stimuleaza secretia glandelor mamare
- controleaza functionarea gonadelor
- determina la femei ovulatia iar la barbati stimuleaza secretia hormonilor androgeni / care
detrmina caracteristicile masculinitatii0
- favorizeaza nasterea prin stimularea contractiilor uterului gravid
- stimuleaza sinteza de melanina
- stimuleaza peristaltismul intestinal
42
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
- contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor extracelulare prin stimularea absorbtiei
de apa la nivel renal
Iipofiza este alcatuita din doi lobi, legati printr-o tija, astfel :
- lobul anterior are functie hormonala si stimuleaza in special caracteristicile masculine
- lobul posterior actioneaza asupra sistemului circulator.
Cind lobul anterior este mai mare, personalitatea individului are o puternica dominanta feminina,
caracterizindu-se prin tandrete si o structura particulara mai sensibila.
+rincipalul hormon produs de hipofiza este hormonul somatotrop /8)I0, cu rol de crestere
armonioasa a intregului organism.
)ipersecretia acestui hormon inainte de pubertate, determina gigantismul iar dupa pubertate,
produce acromegalia / o crestere exagerata a extremitatilor si a oaselor fetei0.
)iposecretia acestui hormon determina piticismul cu intelect normal.
9 E(i&i0a , se mai numeste si glanda pineala, deoarece are forma unui con de pin. 9pifiza este cit
un bob de griu, se situeaza in mijlocul creierului si s-a dovedit ca joaca un rol foarte important in
ciclul gonadelor. 3ara interventii si stimuli, glanda pineala produce melatonina si serotonina.
,elatonina are actiune inhibitoare asupra organelor sexuale, iar serotonina are rolul de a intrerupe
actiunea gonadelor, permitindu-le sa mentina ritmul lumina-activitate si intuneric-odihna
9 iroi*a : are o greutate de circa (" de grame si se afla la baza gitului in dreptul cartilajului
laringian. )iroida este compusa din doi lobi asezati ca doua scuturi pe laringe, este bogat
vascularizata si inervata. +e fiecare lob, de o parte si de cealalta sint incastrate cite doua
paratiroide.
3unctia tiroidei este in strinsa legatura cu hipofiza, ea produce hormoni tiroidieni cu actiune
complexa, astfel :
- au efect calorigen, manifestat prin cresterea de oxigen
- stimuleaza sinteza de proteine
- controleaza cresterea normala, armonioasa a organismului
- reduc prin degradare depozitele lipidice
- regleaza metabolismul glucidic
- intensifica eliminarile de azot din organism
- intensifica absorbtia intestinala.
Iipofunctia tiroidei, determina efecte variate in functie de virsta astfel :
#a copii , determina nanismul tiroidian, cu dezvoltare psihica si fizica redusa pina la
cretinism.
#a adulti , determina scaderea capacitatii de invatare si memorare, obezitate, miscari facute
mai lent, stare de oboseala matinala.
*ndiferent de virsta, hipofunctia tiroidei determina mixedemul mucos, cu piele uscata si ingrosata,
caderea parului.
Iiperfunctia tiroidei se manifesta prin accelerarea anormala a metabolismului, excitabilitate
nervoasa, slabire generala, transpiratii, palpitatii, cresterea in volum a glandei /formarea gusei0,
exoftalmie /bulbucarea ochilor0,des intilnita mai ales la femei in boala lui 5asedoJ.
+aratiroidele, au functia principala de a regla proportia de calciu deoarece concentratia de calciu
din singe nu trebuie sa varieze prea mult, altfel echilibrul electrolitilor din singe se perturba iar
muschii si nervii nu mai functioneaza normal.
9xtirparea sau disfunctionalitatea lor duce la grave tulburari metabolice, datorate lipsei de calciu,
cunoscute sub numele de tetanie care se manifesta prin contractii necontrolate ale musculaturii
4(
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
scheletice, sensibilitate mare la frig, irascibilitate, confuzii mintale si chiar halucinatii, spasme ale
musculaturii digestive si ale laringelui.
9i!usul : se mai numeste si glanda tineretii si se situeaza in cutia toracica in spatele sternului. *n
principal, timusul este un organ limfoid, foarte bine dezvoltat la copii, urmind apoi involutia sa
dupa pubertate iar la virsta adulta devine mic si fibros.
)imusul stimuleaza mineralizarea oaselor, reprezinta o importanta sursa de limfocite ) / globule
albe 0, care participa la protectia contra infectiilor. Iormonul timic provine din maduva osoasa, de
unde migreaza apoi pe cale sangvina in organele limfoide / ganglioni limfatici, splina 0.
#imfocitele ) diferentiate din timus, participa la procesul de imunitate celulara.
9 Su(rarenalele: sint situate deasupra rinichilor ca doua capisoane / caciulite 0 si sint responsabile
cu reglarea starilor de stres, a rezistentei la infectii si substante antigenice, a metabolismului si a
sexualitatii. #a om sunt situate la nivelul vertebrei a K** toracice. 9le sunt alcatuite
,edulosuprarenala zona medulara /miezul, medulla0, reprezinta zona centrala a glandei si este
inconjurata de zona corticala . 9a produc adrenalina /epinefrina0 si noradrenalina *norepinefrina0.
Corticosuprarenala zona corticala /coaja, cortexul0, reprezinta zona periferica a glandei ale carei
celule sintetizeaza cortizolul /cca. (!-4" mgHzi0 in conditii normale de viata.
Elandele suprarenale impreuna cu glanda tiroida sunt cele mai drenate organe din corp.

14 # 'lan*ele !i)te :
9 Pancreasul: este situat in cavitatea abdominala in spatele stomacului, intre duoden, splina si
suprarenala stinga. 9l se mai numeste si glanda salivara abdominala pentru ca atunci cind gustam
sau mirosim hrana el varsa sucul pancreatic in duoden, unde impreuna cu bila deversata de colecist
se produce digestia propriu-zisa. 1ceasta actiune este produsa de circa % la suta din masa lui, iar
codita pancreasului unde exista niste celule numite =>*nsulitele lui #argherhans>> reprezinta
pancreasul cu rol endocrin.
+ancreasul endocrin secreta hormonul care regleaza procentul de zahar din singe, numit insulina, si
hormonul care este opus insulinei si care este responsabil de cresterea nivelului glicemiei si
participant la excretia prin rinichi a sodiului, potasiului, calciului si fosforului, numit glucagon.
&e exemplu, dupa o masa copioasa, o mare cantitate de glucoza invadeaza singele si atunci
pancreasul intra in actiune si varsa insulina care are rolul ca zaharul din singe sa fie degradat
mentinind un procent normal.
*n hiposecretie de insulina, se produce diabetul zaharat / hiperglicemie0 ce se manifesta prin :
- poliurie / eliminare de urina in cantitati mari0
- consum mare de apa
- eliminarea zaharului prin urina/pentru a se preveni o coma diabetica0
- polifagie /consum exagerat de hrana cu scadere in greutate0.
*n hipersecretie de insulina, se produce hipoglicemie ce se manifesta prin :
- slabirea fortei fizice
- tulburari ale sistemului nervos
- uneori chiar coma.
9 'ona*ele / ovarele si testiculele 0.
44
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
9O-arele sint gonade duble, situate in bazin, ambele contin aproximativ un million de ovule, din
care de-alungul perioadei de fertilitate produc circa (""-4"" de ovule in timpul ciclurilor ce
dureaza circa 2% de zile. 1ceste cicluri comporta trei faze, astfel :
- formarea ovulului, cind foliculii se dezvolta in ambele ovare sub influenta activitatii
hipofizei.
- ovulatia, cind hipofiza varsa in circuit un hormon ce determina spargerea membranei fine a
foliculului.
- formarea corpului galben , cu rolul de a permite ovulului fecundat sa se dezvolte in uter.
&aca insa nu a avut loc fecundarea, mucoasa uterina isi desface straturile superficiale si in ziua a
2%-a le expulzeaza sub forma menstrei.
*n afara de producerea de ovule, ovarele mai produc hormonii numiti estrogen si progesteron.
- 9strogenii au particularitatea de a asigura proliferarea unor celule in anumite zone ca de exemplu
pe solduri, coapse, pubis, uter, vagin, mamelon < de estrogeni depinde instinctul sexual feminin si
intervin si in metabolismul calciului si al apei.
-+rogesteronul, / luteina 0 stimuleaza secretia glandei mamare, impiedica contractiile uterului
gravid si previne expulzarea ovulului fertilizat.
esticulele sint de asemeni gonade duble plasate in scrot. 3unctia lor este de a produce
spermatozoizi, aproximativ 2"" milioane pe zi si hormonii numiti testosteron si androsteron.
Cel mai activ este testosteronul, care actioneaza asupra caracteristicilor sexuale masculine in
perioada pubertatii activind dezvoltarea testiculelor, a scrotului si a penisului, stimuleaza cresterea
laringelui ce permite schimbarea vocii in sens de ingrosare.
249 'lan*a en*ocrina te!(orara @ (lacenta este un organ cu totul si cu totul uimitor. +lacenta
este descrisa ca un =>copac al vietii>>intrucit fara ea, fatul nu ar putea supravietui. 9a este puntea
dintre mama si copil, punte traversata de un sistem complex de vase de singe. 9ste complet
formata in a !-a luna de sarcina, data de la care doar creste fara sa-si mai modifice structura. #a
termen, placenta normala are forma unui disc cu diametrul de 1!-2" cm si grosime de 2-( cm. 9a
cintareste intre 4"" si ;"" grame, adica o sesime din greutatea fatului. +lacenta atinge grosimea
maxima la (2 de saptamini, dupa care incepe sa se subtieze usor.
:olul placentei este triplu : regleaza schimburile fetomaterne, secreta hormoni si protejeaza fatul.
*n general, ea este inserata la fundul uterului < cind este inserata mai jos, intre fat si col, este
contraindicata nasterea pe cale naturala si se impune practicarea cezarienei.
APARAUL DI'ESI7 SI 'LA$DELE A$EXE
1paratul digestiv este considerat centrul corpului. 9l hraneste toate glandele si organele din corp.
1paratul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza digestia, adica transforma
alimentele pentru a fi asimilabile. 1paratul digestiv este alcatuit dintr-un tub musculos, intins de la
gura pina la anus, numit tubul digestiv. 9l cuprinde :
- cavitatea bucala
- faringe
- esofag
- stomac
- intestin subtire
4!
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
- clapeta /valva0 ileocecala
- colonul / ascendent, transvers, descendent, sigmoid, rect si anus0.
Cavitatea bucala, este adaptata pentru prinsul si mestecatul hranei, reprezinta o cavitate care este
delimitata inainte de dinti si buze, in sus de bolta palatina, in jos de podeaua cavitatii bucale si
limba iar in spate de amigdale, lueta si omusor.
3aringele, este un tub de trecere a alimentelor, aici are loc incrucisarea caii digestive cu cea
respiratorie. *n partea de sus faringele comunica cu cavitatea bucala, cu fosele nazale si trompa lui
9ustachio, iar in partea de jos comunica cu laringele si esofagul.
9sofagul, este un tub lung de aproximativ 2! cm, cu pereti musculo-membranosi si reprezinta
calea de trecere a alimentelor in stomac.
8tomacul, este portiunea dilatata a tubului digestiv, este o punga musculo-membranoasa, cu o
capacitate de aproximativ 2 l. 8tomacul are forma literei =>L>>, cu rolul de a amesteca alimentele
farimitate, cu sucul gastric si le transforma intr-o pasta care se numeste chim pe care o impinge in
duoden prin orificiul piloric. ,ucoasa stomacului produce circa 1,! l suc gastric in 24 de ore.
*ntestinul subtire, este unul din cele mai importante segmente ale tubului digestiv. 9l are o lungime
de aproximativ ;-$ m, are peretii subtiri si este alcatuit din ( portiuni care se numesc in ordine :
duoden, jejun si ileon. *n duoden, la nivelul caruia se produce digestia propriu-zisa, isi varsa
sucurile pentru digerarea alimentelor, cele doua glande anexe ale aparatului digestiv si anume
ficatul si pancreasul.
3unctia intestinului subtire este de a lasa sa treaca prin peretii sai subtiri, substantele hranitoare in
singe.
Colonul, / intestinul gros 0 are o lungime de circa 1,$ m si este ultima portiune a tubului digestiv
incluzind rectul si anusul.)recerea din intestinul subtire in intestinul gros se face prin clapeta
ileocecala care are rolul de supapa, astfel incit sa nu se produca un eventual reflux din intestinul
gros in cel subtire. &e clapeta ileocecala este atasat apendicele / o anexa scurta, ca un vierme, cu o
lungime de ;-$ cm0. *ntestinul gros este indoit in segmente mai mici, numite anse intestinale care
prin miscari naturale produc peristaltismul intestinal, ceea ce duce la actul defecatiei. Un procent
foarte mare din boli se datoreaza unui colon murdar. 7ricit de buna ar fi o dieta, nu are rezultate
bune daca =>sistemul de canalizare => al colonului este infundat cu reziduri. Un om de stiinta rus ce
a primit premiul 2obel a spus ca =>,71:)91 *2C9+9 *2 C7#72. Cind sistemul digestiv
devine lent, saturat cu acid si toxic, devine din ce in ce mai ineficient. 1poi intestinul devine
nenatural de acidulat si incearca sa se protejeze secretind o substanta /glicoproteina0 care formeaza
o banda de-alungul peretelui intestinal care se numeste placa mucoida .1ceasta situatie poate sa
apara oriunde in organism acolo unde exista suprasaturatie cu acid, inclusiv in esofag, stomac,
intestin subtire si colon. *n momentul in care intestinul devine toxic si singele devine toxic, apoi
ficatul are de muncit sa curete singele toxic.
3ibrele alimentare sint vitale unui colon sanatos, ele hranesc si mentin o flora intestinala sanatoasa.
&e asemenea ele intretin miscarea intestinelor, culeg colesterolul rau care este eliminat odata cu
rezidurile metabolice.
Curatind intestinele, practic =>renovam organismul>>.
*ntestinele pot depozita o mare cantitate de materie partial digerata, in stare de descompunere
/putrefactie0, chiar si medicamente si alte chimicale toxice, decenii la rind. 7 persoana obisnuita
acumuleaza in colon de-alungul anilor, intre 2,! -11 ?g de reziduri metabolice. *n unele cazuri, la
autopsii au fost descoperite intestine in care erau depuneri ce cintareau 1%-2" ?g avind in intestin
un canal ingust cit un creion. 1ceste 1%-2" ?g se datorau unor straturi inchegate de mucus intarit,
amestecate cu materie fecala .
+laca mucoida are culoare neagra-verzuie si seamana bizar cu cauciucul intarit al unei anvelope.
4;
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
1ceasta placa poate varia in functie de starea chimica din intestin < poate fi tare si casanta sau
umeda si elastica, tare si lipicioasa cu diferite culori. #a temperatura de ($ grade Celsius, aceasta
placa mucoida incepe sa intre in descompunere, raspindint toxine in circuitul sangvin.
1colo unde exista depuneri de toxine, circulatia este necorespunzatoare ceea ce duce la o lipsa de
oxigen si elemente nutritive si astfel apare boala. &aca nu facem o cura de detoxifiere periodic, la
un moment dat corpul nu mai suporta atitea toxine si declanseaza procesul de autopurificare
spontana sub forma de diaree, acnee, furunculi, pete pe ficat, etc. si la un moment dat renunta la
lupta caci nu mai poate si cedeaza bolilor incurabile, care cistiga din pacate.



APARAUL CIRCULAOR
1paratul circulator, este un sistem care cuprinde urmatoarele componente : inima, arterele mari
arteriole si vene, ramificindu-se in reteaua capilara prin care se iriga tesuturile si organele.
#egatura dintre vene si artere se face prin capilare, care constituie sectorul circulator al
schimburilor de gaze si substante nutritive dintre singe si tesuturi.
*nima sau cordul este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situata in cutia
toracica intre cei doi plamini, inapoia sternului, intre spatiile intercostale 2 si !. *nima omului are o
lungime de aproximativ 1! cm, o latime de circa 11-12 cm si cintareste intre 2$!-(""g. 9a are un
rol foarte imporant in circulatia singelui si implicit in mentinerea vietii. *nima are forma unui con
turtit cu virful orientat spre stinga si se sprijina de diafragma.
8tructura inimii : ea este alcatuita din muschiul propriu-zis care se numeste miocard si care este
captusit la interior cu o tunica lucioasa, fina, numita endocard, iar la exterior este acoperita de o
membrana seroasa numita epicard, strat foarte rezistent care o leaga de diafragm, de stern si de
vasele mari.
,iocardul are vascularizatie proprie, realizata prin reteaua de vase coronare, care ii aduc substante
nutritive si oxigenul necesar functionarii. 1ceste artere coronare iau nastere la baza aortei si
incercuiesc inima.
*nima cuprinde patru incaperi, repartizate astfel :doua jumatati complet separate, dreapta si stinga,
fiecare jumatate la rindul ei este impartita printr-un perete transversal in cite doua camarute care
comunica intre ele. 1stfel, camarutele de sus, dreapta si stinga au peretii subtiri si sint camerele de
primire, care se numesc atrii, iar cele de jos dreapta si stinga au peretii mai grosi si constituie
pompa efectiva si se numesc ventricule.
1triul sting comunica cu ventriculul sting prin orificiul mitral, iar atriul drept comunica cu
ventriculul drept prin orificiul tricuspid.
#a intrarea si iesirea din inima exista niste supape, numite valvule, care dirijeaza fluxul sangvin.
5una functionare a acestora, favorizeaza umplerea cu singe a inimii in perioada de repaos
/diastola0, si propulsarea dupa contractie in marea si mica circulatie. *nima este singurul organ
muscular care se contracta ritmic, fara intrerupere, din viata embrionara pina la moarte.
#ucian 5laga a spus : =>*nima cu bataile ei aplauda existenta>>
4$
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
1ctivitatea inimii , ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. Bgomotul sistolic are o
tonalitate mai joasa si este produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare, iar zgomotul diastolic
este scurt, ascutit si este produs de inchiderea valvulelor semilunare ale arterei aorte si ale arterei
pulmonare. Contractiile sau bataile inimii asigura propulsia singelui intr-un sistem inchis de vase
format din artere, vene si capilare.
1rterele , sint vase prin care circula singele de la inima la organe, ramificindu-se pina la
dimensiuni mai mici, numite arteriole. Circulatia prin artere este asigurata si de structura peretilor
arteriali si de viscozitatea singelui. 1stfel, atunci cind vasele de singe isi pierd elasticitatea, proces
care se numeste arteroscleroza, circulatia singelui se face mai anevoios iar intreg organismul are de
suferit.
6enele, sint vase prin care singele se intoarce la inima si il varsa in atrii. 8ingele circula cu o viteza
mica si cu toate astea el circula continuu, reusind sa invinga forta gravitationala./,asajul se face in
sensul circulatiei venoase 0
3actorii care determina circulatia venoasa, din partea inferioara a corpului, sint :
- a0 aspiratia toracica, atunci cind cutia toracica se dilata in exercitiul respiratiei, determina
astfel aspiratia singelui in sens ascendent.
- b0 contractiile musculaturii scheletice, de la nivelul membrelor inferioare si a bazinului.
- c0 presiunea singelui in sistemul venos pentru venele din partea superioara a corpului,
influentata de gravitatie.
Capilarele, sint vase foarte fine, cu un diametru de ! pina la 2" microni, prin care se face schimbul
nutritiv dintre singe si celule. +eretii lor sint formati doar dintr-un singur strat de celule.
Circulatia capilara se adapteaza continuu la nevoile metabolice, astfel in stare de repaos multe
capilare sint inchise si se deschid atunci cind activitatea se intensifica si creste nevoia de singe.
Circulatia singelui cuprinde :
1)- Marea circulatie sau sistemica, singele oxigenat pleaca de la inima la organe si tesuturi prin
sistemul arterial si capilar, iar reintoarcerea la inima se face prin sistemul venos. 1stfel singele
oxigenat pleaca din 6entriculul sting prin artera aorta in organism, apoi se intoarce cu C72 in
1triul drept . 3 7st 9 A*r 4
)- Mica circulatie sau pulmonara, se realizeaza intre inima si plamini astfel : singele pleaca din
ventriculul drept prin artera pulmonara spre plamini si se intoarce incarcat cu oxigen prin cele
doua vene pulmonare in 1triul sting 37*r 9 Ast 4
8ingele , este un lichid rosu, cu miros caracteristic si gust usor sarat. 6olumul sau reprezinta circa
% ' din greutatea corpului, in jur de ! litri la barbati si putin peste 4 litri la femei. 9l este format
din elemente figurate si din partea lichida numita plasma sangvina, care este un lichid galben-pai
compus din !' apa usor sarata si restul din numeroase alte elemente. +lasma este partea lichida a
singelui in care se scalda celulele sangvine / globule rosii, globule albe si plachetele 0. Continutul
in apa al singelui este de circa " ' , in care se gasesc dizolvate nutrimentele care provin din
intestinul subtire, produsi rezultati din activitatea celulelor, gaze, unele substante proteice ca
fibrinogenul cu rol in coagularea singelui. Cele doua componente ale singelui, se gasesc in
proportii bine determinate, fapt ce se exprima procentual sub denumirea de hematocrit si care
reprezinta o valoare de aproximativ 42-4! ' din volumul total al singelui pentru elementele
figurate. 8ingele este un tesut in miscare, care curge, jucind rolul unui caraus al substantelor
nutritive rezultate din digestie, al oxigenului rezultat din actul respiratiei si al produsilor toxici
rezultati din activitatea celulara.
4%
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
8ingele arterial este de culoare rosu deschis, datorat oxihemoglobinei , este singele care pleaca de
la inima catre cele mai indepartate celule ale organismului si are o viteza de curgere mai mare, iar
singele venos este rosu inchis, este singele care se intoarce catre inima si are o viteza mai mica.
&ensitatea singelui este de 1"!! gMcm(, este mai greu decit apa, are un +h F $,(! si viscozitate de
4,! ce asigura astfel scurgerea laminara / in straturi 0 a singelui. )emperatura singelui este de (!
grade Celsius in vasele pielii si de ( grade Celsius in organele abdominale, astfel deplasarea
continua a singelui contribuie la uniformizarea temperaturii. &e exemplu : pielea, care indeplineste
mai multe functii, printre care reglarea temperaturii corporale, necesita un debit sangvin de
aproape 2,! litriHminut < creierul are nevoie de un debit sangvin mai stabil de ",$! litriHminut.
&ebitul sangvin raspunde astfel exigentelor fiecarui organ si a miliardelor de celule care compun
organismul.
9lementele figurate ale singelui se impart in trei categorii, astfel :
- globulele rosii / eritrocite sau hematii 0, sint elementele cele mai numeroase, reprezentind circa
4-! milioaneHmm( de singe, valorile normale pentru barbati sint de 4,! -; milioaneHmm( de singe,
iar pentru femei de 4 G 4,! milioaneHmm( de singe / numarul lor influentind valorile de
hemoglobina 0 9le se formeaza in maduva rosie a oaselor, sint celule mici, fara nucleu, au forma
unui disc plat, incarcate cu hemoglobina / substanta care are proprietatea de a lega si dezlega cu
usurinta oxigenul si C72 0.
Iematiile transporta oxigenul fixat in hemoglobina la celulele din tesuturi de unde aduc la plamini
anhidrida carbonica produsa.
- globulele albe / leucocite 0, au aspect de mici mase gelatinoase incolore, sint mai mici decit
eritrocitele insa mai groase / au un diametru de 1" G 12 microni 0 si de asemenea fara nucleu. *n
general ele au functii de aparare impotriva microorganismelor. Unele din ele ajung la tesuturile cu
bacterii si substante straine, inconjurindu-le si pe care le distrug. &e exemplu, puroiul este
constituit din globule albe, alterate sau nu, din celule ale tesuturilor invecinate supuratiei si din
bacterii, vii sau moarte. 1ltele produc substante numite anticorpi, care neutralizeaza actiunea
nociva a potentialilor virusi sau bacterii care intra in organism. &aca numarul de limfocite creste,
infectia este probabil virotica. #imfocitele se subdivizeaza in limfocite 5, ), 2atural Niller etc.
fiecare din ele avind functii diverse. Elobulele albe sint ca numar, circa ;-% miiHmm( de singe.
- placutele sangvine /trombocite 0, sint elemente mici cu rol esential in formarea cheagului
sangvin / coagularea singelui 0 si deci in hemostaza / oprirea singelui 0 .
APARAUL RE$AL
1paratul renal este alcatuit din :
- 10 rinichi
- 20 uretere
- (0 vezica urinara
- 40 uretra
9 / 4 Rinic+iul , este un organ pereche, situati in lojele renale in regiunea lombara, corespunzator
vertebrelor )12 si #(. :inichiul drept este putin mai coborit din cauza situarii ficatului. 9i au
forma unor boabe de fasole, cu o lungime de circa 12 cm, latime de !-; cm si o grosime de (-4 cm.
3iecare rinichi cintareste circa 12" grame.
4
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
Unitatea morfo- functionala a rinichilor este nefronul, ambii rinichi avind aproximativ 2.;""."""
de nefroni cu rol esential in functia de excretie. 3unctia renala consta in filtrarea urinii prin acest
aparat deosebit de complex al sistemului urinar.
Cantitatea de singe ce trece prin rinichi in 24 de ore, este de circa 1. $"" litri, din care se formeaza
circa 1!" litri de urina primara, din care dupa procesul de retroabsorbtie a apei ramin aproximativ
1,! litri de urina care se elimina in 24 de ore.
+atologia rinichiului / posibilele boli ale rinichiului 0
- hematurie F eliminare de singe prin urina
- poliurie F produce cantitati mari de urina
- anurie F produce cantitati mici de urina
- colica renala F durere lombara foarte intensa cu eliminare de calculi / pietre 0
- glomerulonefrita F inflamatia glomerulilor / cu hipertensiune arteriala, edeme, hematurie 0
- litiaza renala F prezenta calculilor
- tuberculoza renala, abcese renale
- cancer renal
- pielonefrita F infectie
- hidronefroza F acumulari de urina prin obstacol
- insuficienta renala acuta sau cronica cu deficiente in formarea urinei si a excretiei substantelor
catabolice / creatinina, uree, acid uric 0.
9 1 4 Ureterele , sint doua tubulete care fac legatura dintre rinichi si vezica, cu peretii alcatuiti din
trei straturi musculare ale caror constrictii determina eliminarea eventualilor calculi. Ureterele
pornesc din rinichi de la nivelul bazinetului si se deschid in vezica urinara. 9le au o lungime de
aproximativ (" cm, iar eventuala ingustare a lor determina retentia apei, in felul acesta apare o
acumulare de urina la nivelul rinichilor si se manifesta prin durere in partea inferioara a
abdomenului, ceea ce poate duce la confundarea unei dureri provenite de la uter, in cazul femeilor.
9 2 4 7e0ica urinara , este un organ cavitar, musculos, situat in spatele simfizei pubiene, cu o
capacitate de circa (""-4""ml.
1numite disfunctii ale vezicii urinare constau in tulburari de mictiune, dureri locale, uneori spasme
ale vezicii insotite de slabirea sfincterului, care este principala cauza a enurezisului nocturn /copii
peste 2 ani fac pipi noaptea in pat 0.
9 5 4 Uretra, este ultimul segment al aparatului renal prin care urina trece din vezica urinara in
exterior. #a barbati, uretra are o lungime de circa 14-1; cm si reprezinta si calea spermatica.
#a femei, uretra este mai scurta, are circa 4-! cm, de aceea femeile sint mai vulnerabile la infectiile
urinare.
&eosebita importanta a sistemului urinar in normala functionare a intregului organism, obliga la o
atentie speciala a acestui aparat in functia lui fiziologica, deci si in efectuarea reflexoterapiei.
APARAUL RESPIRAOR
8istemul respirator furnizeaza miliardelor de celule ale organismului nostru, oxigenul necesar si il
curata de gazele toxice ca dioxidul de carbon. :espiratia este o functie vitala a organismului, care
nu poate stoca oxigenul,/organismul 0 dar are nevoie continuu de aportul sau pentru un numar
mare de reactii biochimice.
1ctul respiratiei are doua etape :
!"
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
- +espiratia externa sa pulmonara , prin care se efectueaza schimbul de gaze la nivelul plaminilor,
inspiratia si expiratia se repeta intr-un ritm de 1;-1% ori pe minut dupa nevoile organismului.
- +espiratia interna sau celulara , cind odata ajuns la nivelul celulelor, singele cedeaza oxigenul
necesar arderilor si preia C72 rezultat din arderi.
1paratul respirator cuprinde totalitatea segmentelor care au rolul de a asigura mecanismul
respiratiei, adica primirea oxigenului din aer si eliminarea dioxidului de carbon din organism si
este alcatuit din :
/ 49 Caile aeriene care cuprind : fosele nazale, faringele. laringele, traheea si bronhiile prin care
aerul patrunde si apoi iese din organism.
1 49 Pla!inii: sint organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze.
,osele nazale * nasul 0, este primul aparat prin care intra aerul si care are un rol foarte important in
prepararea aerului ce trebuie sa ajunga in plamini, incalzit, usor umezit si fara impuritati, indiferent
de faptul ca in atmosfera aerul poate fi foarte rece sau foarte cald, uscat sau umed, plin de
impuritati sau microbi. 3osele nazale sint doua camere ce se gasesc la nivelul nasului si care sint
captusite cu o mucoasa umeda, bine vascularizata cu rol olfactiv si respirator. )ot aici se gaseste un
lichid viscos ca un mucus si perisorii nazali, care sint mai numerosi spre nari si care au rolul de a
retine impuritatile din aer, purificind astfel aerul inspirat.
,ucoasa tuturor cailor aeriene pina la alveolele pulmonare, este acoperita cu cili, niste firisoare
fine, dispuse ca un covor, care sint animate de o miscare vibratila continua, de la interior spre
exterior, intr-un ritm de 12 miscari pe secunda, asemanator cu un lan de griu batut de vint.
Covorul de cili, deplaseaza lama subtire de mucus care il acopera si care =>fixeaza>>corpurile
straine fine / pulberi, praf, microbi, secretii patologice 0, eliminind-o cu o forta de neinchipuit. 9ste
de la sine inteles cit de importante sint aceste sisteme de =>purificare>>, daca ne gindim ca omul
inspira in fiecare minut, milioane de particole de praf.
,aringele, este un segment comun, asezat la intretaierea caii aerului cu cea alimentara, astfel :
- aerul trece prin faringe in laringe si trahee, iar
- alimentele trec prin faringe in esofag
-aringele, este organul vorbirii si este format din mai multe cartilajii mobile, cel mai mare dintre
aceste cartilaje este asezat in fata ca o proeminenta, avind forma unei carti deschise, care se mai
numeste si =>,arul lui 1dam>>.
#a intrarea in laringe se gaseste un capacel cartilaginos, numit epiglota, care in timpul inghitirii
/ deglutitiei 0 blocheaza calea respiratiei. *n laringe se gasesc doua perechi de cute / pliuri 0, numite
corzi vocale. &upa cum este deschiderea dintre corzile vocale si glota / se largeste sau se
strimteaza 0 si face sa vibreze coloana de aer expulzata de plamini, se nasc sunetele laringiene care
se amplifica in cavitatea nazala si bucala, care sint niste camere de rezonanta. +rin combinarea si
articulatia sunetelor, iau nastere cuvintele.
.raheea , este un tub fibrocartilaginos, lung de 1"-12 cm, cu un diametru de circa 2 cm, situat la
nivelul vertebrelor )4-)!, care continua laringele si coboara prin fata esofagului. 9a este alcatuita
din 1!-2" de inele cartilaginoase care au forma de potcoava.
/ronhiile, sint ultimele segmente ale cailor respiratorii inferioare, astfel traheea se ramifica la
partea sa inferioara in doua ramuri, care se numesc bronhiile principale.
3iecare dintre ele patrund in cite un plamin, astfel in plaminul drept patrunde bronhia principala
dreapta care se imparte in trei ramuri, iar in plaminul sting, patrunde bronhia principala stinga care
se imparte in doua ramuri. 1cestea din urma, ( respectiv 2 ramuri, se numesc bronhii secundare.
1ceste bronhii secundare se tot ramifica cuprinzind plaminii formind arborele bronsic prin care
patrunde aerul. 5ronhiile au aceeasi structura cu traheea.
!1
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
1 49 Pla!inii, sint organe pereche, asezati in cutia toracica. +laminul drept este mai mare, este
alcatuit din ( lobi, cu o greutate de aproximativ $"" grame, iar plaminul sting este alcatuit din 2
lobi si cintareste aproximativ ;"" grame.
+artea cuprinsa intre plamin, stern si coloana vertebrala se numeste mediastin .
3iecare plamin are un virf, o baza si trei fete si este invelit in cite un sac format din doua foite,
numite pleure , avind fiecare cavitate pleurala proprie. +leura, are o fata interna lipita de plamin si
o fata externa lipita de cutia toracica. *ntre pleure exista un strat subtire de lichid pleural, care
permite alunecarea acestor doua foite si un vid, care ajuta pulmonul sa urmeze peretele toracic.
*n cazuri patologice, in aceasta cavitate poate patrunde puroi, aer, singe sau sa se formeze o
serozitate abundenta, realizind pleurezia obisnuita, devenind astfel o cavitate reala.
SISEMUL LIMFAIC
8istemul limfatic este considerat armata de aparare a corpului uman. 3iecare celula a organismului
este scufundata intr-un lichid, iar acest mediu trebuie sa aibe o compozitie stabila pentru a garanta
starea buna si functionarea perfecta a celulelor. 9chilibrul sau se bazeaza pe mecanisme de reglare
dirijate de sistemul limfatic. 1cesta, sistemul limfatic, face parte din sistemul circulator si este
constituit din vase limfatice care la inceput apar ca niste capilare, apoi unindu-se intre ele devin
mai groase, ca niste canale, la capatul carora se afla ganglionii limfatici. 6asele limfatice au
structura asemanatoare cu cea a venelor, dar cu peretii mai subtiri si care au pe traseul lor mai
multe valvule si ganglionii limfatici.
8tructura sistemului limfatic seamana foarte mult cu cea a sistemului sanguin < ea cuprinde in
acelasi timp vase si organe dar care sint independente unele de altele. 6asele limfatice vehiculeaza
limfa spre inima, in timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigura
apararea organismului. 6asele limfatice transporta aproximativ doi litri de lichid tisular si grasimi
provenite din intestinul subtire. Compozitia si aspectul limfei difera dupa regiunea in care se
gaseste, astfel, in intestin contine mai multe grasimi si are un aspect laptos, in ficat este mai bogata
in proteine.
6asele limfatice superficiale, urmeaza acelasi traseu ca venele superficiale, iar vasele limfatice
profunde urmeaza calea arterelor profunde. &iametrul acestor vase, creste progresiv pe masura ce
limfa se apropie de inima. 3iecare regiune a organismului are propriile sale vase limfatice. 1stfel,
vasele gitului, dreneaza limfa de la nivelul capului si al gitului. 6asele regiunii abdominale, conduc
limfa de la nivelul organelor abdominale, cum ar fi stomacul, ficatul, pancreasul si intestinele,
catre ganglionii limfatici ai abdomenului. 1poi intra in actiune ganglionii care isi incep activitatea
de epurare. 7data curatata de particulele nocive, limfa porneste spre alte vase limfatice inainte de a
ajunge in circulatia venoasa. Eanglionii limfatici sint mici aglomerari celulare de forma rotunjita,
cu un diametru de 1"-1! mm distribuiti sub forma de ciorchini care constituie o adevarata retea ce
parcurge intregul corp pentru supraveghere si lupta in apararea sanatatii. &e exemplu, cind apare o
infectie, atunci cel mai apropiat ganglion reactioneaza imediat, umflindu-se, sporind astfel
!2
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
producerea de limfocite, dar devenind in acelasi timp dureros. 1cesta este semnul ca organismul
incepe lupta cu =>intrusii =>
6asele limfatice din jumatatea inferioara a corpului aduc limfa catre =>lacul lacunar>> si ies din
acest bazin de acumulare situat sub diafragma. 1vem deci, un colector subdiafragmatic pentru
jumatatea inferioara a corpului si un canal colector toracic pentru jumatatea superioara a corpului.
8pre deosebire de circulatia venoasa, circulatia limfatica functioneaza fara a fi pompata. 9a este
pusa in miscare de contractiile muschilor scheletici. #imfa se scurge, variindu-si debitul in functie
de presiunea provocata de torace la fiecare inspiratie. )otusi, sistemul cardio-vascular participa in
mare parte la circulatia limfatica prin pulsatiile arterelor, care contribuie astfel direct la progresia
limfei.
+e linga reteaua de vase si ganglioni, sistemul limfatic contine si organe limfoide repartizate in
diverse regiuni ale corpului, astfel :
- 0migdalele, sint conglomerate de foliculi limfatici,de forma rotunjita, pereche, acoperite de o
mucoasa, in care abunda celule de aparare, limfocitele. *n cazul unor infectii, limfa care patrunde
in ganglioni, este filtrata si curatata de agentii infectiosi, iar ganglionii cei mai apropiati isi maresc
volumul sporind producerea de limfocite, ceea ce inseamna ca vin in ajutorul amigdalelor, si pot fi
palpati la nivelul gitului, devenind in acelasi timp durerosi.
- .imusul, este un organ unic, situat intre cei doi pulmoni, in spatele sternului. )imusul este foarte
bine dezvoltat la copii, iar dupa pubertate urmeaza involutia sa.
3unctia limfatica a timusului :
- reprezinta o importanta sursa de limfocite ) care participa la protectia contra infectiilor
- maturizarea celulelor
- eliminarea replicilor autoagresive ale celulelor ) care provoaca asa-numitele =>boli
autoimune =>
- participa la procesul de imunitate celulara
- 0pendicele, situat la trecerea dintre intestinul subtire catre colon, anexat de clapeta /valva 0
ileocecala. 1re o lungime de aproximativ % cm, are si el foliculi limfatici care ii permit sa ajute
organismul in combaterea infectiilor, este un fel de zona de siguranta pentru afluarea prea-plinului
din intestin.
1pendicele are totusi un rol minor, astfel absenta sa nu perturba echilibrul organismului. )otusi
ablatia, / extirparea 0 apendicelui sau a amigdalelor, nu se face decit daca inflamatia lor este
ireversibila si periculoasa, altfel nu, pentru ca nimic din ceea ce se gaseste in corpul nostru nu este
de prisos.
- "plina , se gaseste intre rinichiul sting, stomac si colonul transvers, sub diafragma. 1re forma
ovoida, cu o lungime de circa 12cm, latime de % cm, grosime de ( cm si o greutate de aproximativ
("" grame. 8plina este unul din cele mai importante organe ale sistemului limfatic si imun. #a
fetusi, splina produce eritrocite si leucocite insa catre ultimele luni ale vietii intrauterine, aceasta
functie este preluata de maduva oaselor.
8plina produce limfocite, filtreaza singele,
- distruge globulele rosii imbatrinite / de aceea se mai numeste si =>cimitirul hematiilor
imbatrinite>>0
- este un depozit important de fier, rezultat in urma descompunerii hemoglobinei
- furnizeaza maduvei rosii fierul
- produce chiar hematii / globule rosii 0
- tine in rezerva o mare cantitate de singe proaspat, pina la !"" ml
)ulburarile determinate de o activitate deficitara a splinei se inscriu in insuficienta de globule rosii,
deci anemie, carenta de anticorpi, diminuindu-se capacitatea de aparare a organismului la boli
!(
CURS # I$IIERE I$ MASAJ SI REFLEXOERAPIE
FORMAOR " MARI$ ELE$A
infectioase si apare un disconfort cu marire de volum in partea stinga a abdomenului. +ersoanele
carora le lipseste splina sint mai predispuse la anumite afectiuni bacteriene.
!4