1.

Receptia Strugurilor
2.Zdrobirea Si Dezciorchinarea Strugurilor
3.Fermentarea Mustului De Struguri
4.Prepararea Vinurilor Pe Cale Termica
5.Obtinerea Vinului Ravac
6.Presarea Bostinei
7.Fazele Fermentarii mustului de struguri
8.Formarea,Maturarea,Invechirea vinului
9.Ingrijirea,Conditionarea,Imbutelierea vinurilor

Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de
acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura apare in
Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin.
Istoria acestei buturi ncepe nc de acum 60 milioane de ani, descoperindu-
se podgorii fosilizate datnd din acea perioad. O veche fabul persan acord unei
doamne de la curte meritul descoperirii vinului. Prinesa, care pierduse favoarea
Regelui, a ncercat s se sinucid mncnd nite struguri care fermentaser ntr-un
borcan. Rezultatul a fost o intoxicaie urmat de un somn adnc. Cnd s-a trezit, i-a dat
seama c se simte mai bine i a rectigat favoarea Regelui artndu-i originala
metod, care a fost prezentat ntregii curi. Se tie c prin anii 4000 .e.n. ncepuse
deja cultivarea strugurilor i producerea vinului. Primele podgorii au existat lng Marea
Caspic i n Mesopotamia, n zona Iranului de astzi. Preoii i regii aveau acces la vin,
n timp ce clasele inferioare beau bere. n Egipt s-au descoperit primele recipiente n
care vinul era pstrat, i s-a observat c oamenii aveau deja cunotine despre efectul
temperaturii asupra fermentaiei vinului.
Babeasca neagra
Este un soi romanesc foarte productiv, care se mai numeste Rara neagra sau
Cracana. Strugurii sunt conici, ramurosi, cu boabele asezate rar. Boabele
sunt rotunde turtite, cu pielita subtire, de culoare rosie inchis sau rosie
verzuie. Poate fi cultivat in Moldova (Nicoresti) in judetele Galati, Vrancea,
Iasi etc.
Cadarca
Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde, negre albastrui.
Da bune rezultate in zona de vest a tarii (podgoriile din Banat, judetele Arad
(Minis) si Bihor.
Negru moale
Este un soi romanesc productiv. Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu
boabele asezate foarte dens incat se deformeaza. Boabele sunt rotunde, cu
pielita subtire, colorata negru-inchis si acoperita ou un stnat de pruina (ceara).
Se recomanda pentru gospodariile din Oltenia si din zona Dragasani.
Pinot noir
Este un soi mai putin productiv. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe dese. Bobul este sferic,
negru, crocant, cu pielita groasa. Se poate cultiva cu rezultate mai bune in zona
Aradului, la Dealu Mare precum si in Oltenia (Segarcea).
Merlot
Este un soi foarte valoros si foarte productiv. Strugurii sunt cilindro-conici, avand boabe
dese. Bobul este sferic, negru, zemos, cu aroma discreta. Poate fi cultivat aproape in
majoritatea gospodariilor (judetele lasi, Galati, Bacau, Vrancea, Buzau, in Dobrogea,
Banat etc).
Cabernet Sauvignon
Este unul din cele mai valoroase soiuri pentru vinuri rosii. Strugurii au boabe mici,
sferice, negre, zemoase, cu gust ierbos. Da vinuri de calitate foarte buna. Se indica
pentru podgoriile Dealu Mare, Dragasani, Murfatlar, precum si pentru gospodariile din
judetele Bacau, Vrancea, Galati, lasi, Vaslui etc.
Negru virtos
Este un soi romanesc, tot asa de productiv. Strugurii sunt
cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde avind pielita
groasa, colorata negru intens. Este indicat in aceleasi conditii ca
si Negru moale.
Feteasca neagra
Strugurii sunt cilindrici si desi in boabe. Bobul este rotund,
marunt, negru albastrui, cu pielita groasa. Se recomanda pentru
zona de est a tarii (judetele Iasi, Galati, Bacau, precum si pentru
zona Dealu Mare). Da productii ceva mai mici, dar din care se
obtin vinuri superioare.

Dobrogea:
Murfatlar Romania
Karom Drinks
Vinvico Constanta
Fruvimed
Viticola Sarica Niculitel
Alcovin SRL
Ovidius Mercado
Banat : Cramele Recas
SCDVV Minis
Transilvania
Jidvei
Prescon Mures

Oltenia Carl Reh Winery
Vie Vin Vanju Mare
Vinarte
SD Banu Maracine
Domeniul Coroanei Segarcea
Moldova
Bucium Iasi
Cotnari
Vinia
SCDVV Iasi
Vincon Vrancea
Veritas Panciu
Vinuri Nicoresti
Prowine International
SCDVV Odobesti
Ramex
Bachus
Casa de vinuri Husi
Muntenia
Provinum
S.E.R.V.E.
Vinterra International
Cramele Halewood
Carpathian Winery
Videlmar
DVFR
ICDVV Valea Calugareasca
SCDVV Stefanesti - Arges
Tohani
Rovit
Fontana di Vin
Definitia vinului(Oficiul International al
Viei si Vinului) este urmatoarea:
Bautura obtinuta pe calea
fermentarii spirtoase integrale
sau partiale a mustului de struguri".
Struguri rosii

ReceptieCalitativa
Cantitativa

Zdrobire,DezbrobonireCiorchine
(dezciorchinare)

FermentareMacerare pe bostina

Presare Vin ravac
Tescovina
Vin de presa I ,II ,III

Asamblare

Fermentare

Vin nou
Strugurii sunt adusi la crama in
cosuri , ladite, proaspat culesi nezdrobiti
si neamestecati.In cazul strugurilor
soiuri pure acestia se aduc in ladite
speciale. Receptia strugurilor se face
cantitativa si calitativa.La receptia
calitaiva se constata starea de sanatate a
strugurilor urmand ca in cazul unor
partizi cu struguri cu defecte acestia sa
fie dirijati pentru a fi vnificati
separat.Receptia cantitativa ,inainte de a
trece la prelucrare strugurii se
cantaresc.Se folosesc bascule automate
sau manuale.P baza receptiei cantitative
si calitativa se intocmeste fisa de trecer
in productie a strugurilor.
Zdrobirea strugurilor are scopula de separa
mustul de struguri pentru ca acesta sa vina in contact
cu drijdiile care produc fermentatia alcoolica.Aceasta
operatie se face cu ajutorul unor masini numite
zdrobitoare care sunt de tipuri diferite.
Dupa forma valturilor se folosesc urmatoarele
tipuri de zdrobitoare:
Zdrobitorul cu valturi;
Zdrobitorul cu lame;
Dezbrobonitul strugurilor prin aceasta operatie
se intelege separarea cirochinilor de boabele de
struguri.Pentru efectuarea dezbroboniri se folosesc
masini numite dezbrobonitoare sau
dezciorchinatoare.Exista numeroase modele de astfel
de utilaje:
Zdrobitorul-dezbrobonitorul obisnuit;
Zdrobitorul-dezciorchinatorul cu pompa;

Vinul se obtine prin fermentatie alcoolica a mustului de
struguri.Fermentatia alcoolica consta in descompunerea glucidelr sub influenta
enzimelor secretate de drojdii. In alcool etilic si bioxid de carbon.
C6 H12 O6 2C2 H5 OH +2CO2 + 22,6 kcal
Transformarile flucidelor din must in alcool etilic are loc intr`un proces
biochimic sub influenta unui complexde enzime, formandu`se mai multi produsi
intermediari.Alaturi de alcoolul etilic si bioxidul de carbon se formeaza si alte
substante ca produsi secundari ai fermentatiei alcoolice: glicerina , acid
succinic, acid acetic, alcooli superiori.
Microorganismele care produc fermentatia acloolica sunt drojdiile.Acestea
fac parte din genul Saccharomyces Rees .Folosirea drojdiilor selectionate pentru
fermentarea mustului are ca scop grabirea fermentatiei prin introducerea unui
numar mare de celule de drojdi active cu scopul de a utilica complet si inc ele
mai bune conditii zaharul din must.
3 faze succesive
a)faza I multiplicarea drojdiei 1-2 zile.In aceasra faza drojdiile se inmultesc
rapid mustul se tulbura, se degaja o cantitate de CO2
b)faza II de fermentatie tumultoasa 6-7 zile si e caracterizara prin degajare
puternica de bioxid de carbon.
c) faza III de fermentatie linistita a carei durata poate fi chiar si cateva zile
pana la cateva luni.Se formeaza subst care dau aroma placuta si gust placut
vinului.


Ca fermentatia sa decurga normal sa se obtina vinuri de calitate
buna trb sa foloseasca instalati corespunzatoare, sa respecte conditiile
de igiena si sa faca un control de dirijare a fermentatiei.
Constrolul fermentatiei consta in :
Asigurarea temp initiale optime de frmentatie 15C
Masurarea temp msutului de 3 ori p zi si alc graficelor de temp a
fiecarui vas.
Reglarea temp mustului intre +25C...+28C evitarea depasiri temp
de 30C care creaza bacterii ce inbolnavesc vinul
Controlul periodic al concentratiei de zahar a mustului;
Controlul microbiologic


Gradus de sanatate a strugurilor conditiile in care au fot tinute culesi
si transportati la crama, modul de extragere a mustului conducera procesului
de frmentare si tratamenta aplicate mustului inainte de fermentare sunt
elemente cu influenta hhotaratoare asupra vinurilor.Din struguri sanatosi
bine copti la care fermentarea mustuluia fost condusa stiintificse obt mereu
vinuri sanatoasecare se pot conserva usor.Vinurile cu fermenatie incompleta
asemenea vinuri sunt dispuse imbolnavrii.

Incalzirea bostinei- struguri se zdorbescsi de dezbroboneaza bostina
se incalzeste la 60-65C timp de 4-5 minute ,se lasa sa se raceasca, se
preseaza si vinul este trecut la fermentare la fel ca si vinurile albe.

Dupa zdrobre si dezbrobonire o parte din must se afla liber urmand ca el sa fie separat de
pielita si seminte. Acest must provenind din centrulu bulbulu este mai sarat in resturi de
pulpa, pielita, insa mai bogat in zahar acizi , subst azotoase tanin.Este mai armonios alcatuit
se limpezeste mai repede si poarta numele de ravac.


Se face in mod asemanator cu vinuficarea in alb cu anumite
particularitati:Desciorchinarea se recomanda in majoritatea cazurilor.In
anumite cazuri se pastreaza din ciorchine1/3---2/3 avand rolul de a mari
suprafata de contact intre bostina si must.

Gradul de picmentare al pielitei
Enzimele din struguri pot actiona asupra peretilor celulari
Picmentii sunt mai putin solubili in must
Difuzia picmentilor creste cu temperatura
Timpul de contact intre bostina si must in reprezentare grafica se prezinta
ca o curba ascendenta pana in ziua a 6-a de fermentare apoi descendenta
Bostina de struguri obtinuta dupa scurgerea
mustului ravac este trecuta la presare pentru epuizarea in
must.Utilajele folosite pentru prepararea bostinei trebuie sa
asigure separarea unui procent cat mai mare de must iar
calitatea mustului sa fie cat mai buna.

Incepe odata cu fermentatia alcoolica.In aceasta perioada au loc
o serie de transformari in natura fizico-chimica si micro-biologica care duc in
final la elaborarea vinului.Transformarile aduse de la must pana la atingerea
celui mai inalt punct in formarea vinului pot fi grupate in :
a.Formarea vinului cuprinde fazele de la inceputul fermentatiei si pana la
primul pritoc, timp in care au loc o serie de transformari de natura fizica si
micro-biologica
b.Cupajarea si egalizarea vinurilor:Cupajarea este amestecarea vinurilor si
tipuri diferite in scopul imbunatatirii calitatii lor si obtinerii de loturi mari de
vinuri.Egalizarea este amestecarea de vinuri de acelasi timp,soi si varsta dar cu
caracteristici fizico-chimice diferite.Aceasta cupajare se realizeaza cu scopuri : -
obtinerea unor cantitati mari de vinuri pentru a fi livrate la consumatori
-improspatarea vinurilor
-obt unor sortimente de vin
c.Invechirea vinului : Invechirea la sticle se face lent insa buchetul urmeaza o
linie ascendenta nemaiavand contact cu aerul.Invechirea vinului este in functie
de :taria alcoolica a vinului , continutul in zahar , temperatura localului unde se
face invechirea ( cu cat temp este mai mare cu atat invechirea se face mai usor )
Intainte de fii dat in consum , vinurile sunt
depozitate in vederea formarii maturarii si invechirii lor
in depozite speciale.In timpul pastrarii vinurile trebie
ingrijite pentru a se evita imbolnavirea si degradarea lor.

Floarea vinului este provocata de o serie de ciuperci. Acestea se dezvolta la suprafata
vinului din butoaiele lasate pe gol formand o pielita foarte subtire, de culoare albicioasa-
cenusie, cu aspect unsuros.
Otetirea vinului este provocata de cateva specii de bacterii acetice. In contact cu aerul,
aceste bacterii formeaza la suprafata vinului o pelicula (pielita) continua, subtire, de
culoare cenusie, care, cu timpul se ingroasa, se destrama si cade treptat la fundul
vasului, formad asa numitul "cos de otet".
Balosirea vinurilor este o bola a vinurilor albe noi, cu resturi de zaharuri nefermentate,
sarace in alcool, aciditate si extract, dar bogate in substante proteice.
Manitarea si borsirea vinurilor sunt provocate de un grup de bacterii, care descompun
zaharurile din vin.
. Fermentatia propionica este denumita astfel dupa produsul principal-acidul propionic-
ce rezulta in urma activitatii unei serii de bacterii. Acestea ataca doi din compusii vinului:
acidul tartric si glicerina .
Izul "de soareci". Aceste vinuri au un miros puternic de urina de soareci si un gust
respingator si persistent, usor perceput la degustare. La inceputul bolii, vinurile au
aspect normal. Mai tarziu, insa ele se tulbura si formeaza un depozit sub forma de
pulbere. Boala apare indeosebi la vinurile noi slab acide, fermentate la o temperatura
peste limita admisa (28C) si tinute mai mult timp pe drojdie.
Putin, ca tot ce este bun,
Si bun, ca tot ce este rar
Acesta-i vinul de Cotnar.
Se spune ca numele de Cotnari este dat
de mestesugul cotitului butoaielor (cot a coti, a
masura si ar mester). La 1599 Cotnariul (cu
3500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari
targuri ale Moldovei, dupa Suceava si Bacau.
Primele mentiuni istorice ale podgoriei de la
Cotnari dateza din secolul al XVIII-lea. Nicolaie
Costin scrie ca viile Cotnarilor erau cunoscute
inainte de intemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D.
Xenopol mentioneaza existenta viilor de aici la
1288. Radu Rosetti merge mai departe si
mentioneaza podgoria la 1250. O data cu
inceputul sec. al XV-lea relatarile despre podgoria
de la Cotnari devin substantiale, din perioada
domniilor lui Petru al II-lea (1449-1449), Stefan
Cel Mare (1457-1504) si Despot-Voda (1561-
1563), cand podgoria a atins o cota maxima atat
prin marirea ariei cultivate cu vita de vie, cat si prin
calitatea vinului obtinut.
Primele evidente cu privire la suprafata de vie pe
totalul podgoriei dateaza din 1830 cand 500 de
pogoane din cele 720 de la Cotnari apartineau
localnicilor.
Astazi praznuim cu cinste,
dupa datina strabuna,
Ziua vinului licoarea cea mai
veche si mai buna,
Zamislita din pamantul
framantat de-atati romani
In podgoriile noastre, renumite
din batrani.
Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei, fiind situata in
cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari Harlau, un segment important din marea
Coasta Moldava. Reputatul academician roman Valeriu D. Cotea o apreciaza ca fiind
una dintre cele mai renumite regiuni viticole din tara noastra.
Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii bine insoriti, prin
finetea vinurilor albe obtinute aici si mai ales pentru dragostea traditionala a locuitorilor
pentru cultura vinului.
Compania
COTNARI este inima
podgoriei Cotnari din
anul 1948. Dragostea
localnicilor pentru
cresterea si rodul vitei
de vie ne-a invatat sa
pretuim fiecare boaba
purtatoare de soare si
sa impartasim cu ceilalti
bucuria vietii.
Podgoriile
sfinte de la
Cotnari, cum le-a
numit Dimitrie
Cantemir, sunt
rodul unei
indeletniciri
stravechi viti-
vinicole. Din
antichitate si pana
astazi, vita de vie a
imbratisat
neintrerupt dealurile
molcome ale zonei,
profitand din plin de
particularitatile
acesteia.
Vinul de Cotnari nu se bea. El
se degusta. El este
promisiune divina. Dar atunci
cand insoteste un ospat de
durata, baut cu cumpatare,
dezvolta reactii nobile,
uimitoare.
Nu exista vin ce proasta calitate.Se
intampla doar ca unele dintre ele sa fie
mai bune decat celelalte.
Origine

Binecuvantata cu unul din cele
mai potrivite amplasamente
naturale,Podgoria Murfatlar este
asezata in sud-est-ul Romaniei, intre
Dunare si Marea Neagra, in centrul
Podisului Dobrogei. Plaiurile viticole
cuprind peste 2600 de hectare din
zona localitatilor Basarabi, Valul lui
traian, Poarta Alba si Siminoc.
Climatul continental, diversitatea
amplasarii plantatiilor viticole, efectul
protector al reliefului impotriva
curentilor reci predominant nord-estici,
influienta favorabila a vecinatatii
excesive, ofera podgoriei Murfatlar un
microclimat particular favorabil pentru
realizarea unei largi varietati de vinuri.
Traditie
Cultivarea vitei de vie este ocupatia de baza a locuitorilor acestei zone din cele mai vechi timpuri, iar
oamenii de la Murfatlar constientizeaza faptul ca sunt continuatorii unei traditii indelungate si se mandresc
cu asta.
Scythia Minor,denumirea antica a Dobrogei,era cunoscuta pentru cultivarea vitei de vie, vinul obtinut aici
fiind unul dintre produsele care faceau obiectul schimburilor comerciale dintre populatia autohtona (tracii)
si coloniile grecesti de pe malul Marii negre.
Marturii scrise despre traditia producerii vinului la Murfatlar au fost lasate si de faimosul poet latin Ovidiu
(Publius Ovidius Naso. 43i.C,-17d.C),care a trait in cetatea Tomis , situata pe malul marii Negre, in
perioada 9-17 d.C.,fiind exiliat de imparatul roman Augustus
1907
Sunt plantate in scop experimental soiuri de vita de vie precum Chardonay, Pinot Gris,Pinot Noir, Muscat
Ottonel si Folle Blanche din initiativa a doi viticultori romani, Gheorghe Nicoleanu si vasile Brezeanu.
1936
Nucleul a ceea ce urma sa devina una dintre cele mai prestigioase si mai cunoscute podgorii din Romania
a fost constituit la inceputul secolului trecut odata cu infiintarea primelor plantatii viticole cu soiuri nobile
vest europene.
1943
Se infiinteaza Statiunea Experimentala Viti Vinicola Murfatlar.Gama de soiuri cultivate in podgorie a fost
largita cu soiuri valoroase precum Sauvignon Blanc,Muscat Ottonel, Traminer Rose, Riesling Italian
pentru vinurile albe si cabernet Sauvignon si merlot pentru vinuri rosii.
1955
Podgoria este consolidata si extinsa la suprafata de 2600 hectare, prin infiintarea intreprinderii de Stat
Murfatlar.Treptat,vinurile produse aici s-au impus atat de piata interna cat si pe cea externa,Intreprinderea
de Stat Murfatlar devenind liderul producatorilor romani de vin.
2000
Administrarea exercitata de catre stat a podgoriei a durat pana la sfarsitul anului cand un grup privat
romanesc a achizitionat pachetul de actiuni majoritar.
Tehnologie
Astazi, oamenii de la Murfatlar au toate mijloacele
necesare pentru a obtine cel mai bun vin
romanesc.Traditia si experienta sunt puse acum in
valoare prin utilizarea celor mai moderne linii
tehnologice de vinificare.
Tehnologia folosita este adaptata fiecariu soi de
vin.Momentul recoltarii strugurilor este stabilit stiintific
in functie de tipul de vin ce se doreste obtinut, iar
perioada de recoltare permite producerea in mod
natural a intregii game de vinuri, de la cele seci la cele
dulci.
In septembrie 2002 Murfatlar a devenit prima societate
viti-vinicola din romania certificata conform
standardului de calitate ISO 9001 :2000 pentru
sistemul de management al calitatii si pentru sistemul
HACCp de asigurare a securitatii in domeniul
alimentar.Toate acestea au scop obtinerea unui
produs autentic :VINUL DE MURFATALR, cu insusirile
si calitatile lui incontestabile.
Muzeul
Fie ca este facut de placere sau din interes profesional, un
tur al compluxului Viti Vinicol Murfatlar ar fi incomplet fara
vizitarea Muzeului Viei si Vinului, a punctului si a Salilor de
Degustare.
Muzeul Viei si Vinului a fost infiintat in anul 1970 sub
patronajul Muzeului national de istorie si Arheologie din
Constanta.Obiectele ce se afla in patrimoniul acestuia atesta
practicarea viticulturii pe teritoriul Dobrogei de peste 2500 de
ani.In muzeu sunt expuse piese valoroase, de la amforele din
antichitate in care negustorii transportau si depozitau vinul
pana la teascurile din lemn utilizate in Evul Mediu.
Punct Turistic
Construit pe doua nivele in mijlocul plantatiilor, dupa un
proiect care are la baza elemente ale arhitecturii populare
dobrogene, punctul Turistic murfatlar este vizitat anual de mii
de turisti romani si straini.An de an, turistii sunt atrasi aici de
4 lentatii :posibilitatea de a degusta intreaga gama de vinuri
si specialitati obtinute la Murfatlar,oferta de produse
gastronomice traditionale de cea mai inalta calitate
incluzand mancarurile specifice Dobrogei, ambianta naturala
si panorama peisajul ce pot fi complementate de pe terasa
Punctului Turistic, precum si programul folcloric sustinut de
ansamblul artistic Murfatlar
RAI DE MURFATLAR

Cuprinde o serie de trei
vinuri tinere,anume unul
alb,unul rosu si unul
roze,
dulci,care pastreaza
prospetimea savuroasa a
strugurelui bine copt.
Murfatlar se mandreste cu gama de
vinuri traditionale ce include atat soiuri
albe,asa cum sunt Chardonnay,Pinot
Gris,Muscat Ottonel,cat si soiuri rosii
precum Merlot,Cabernet Sauvignon sau
Pinot Noir.
VINURI TRADITIONALE SEC DE MURFATLAR
LACRIMA LUI OVIDIU
MUGUR DE VITA
PREMIAT DE MURFATLAR
FERMA NOUA TREI HECTARE
ZARAZA
CONU ALECU
BABANU
Cum se face diferenta intre vinul
sec/demisec,dulce/demidulce,usor/greu ?
Gustul face diferenta,detectand dulceata naturala a
soiului de strugure din care e facut.Vinul sec este facut
din struguri mai acri si este simplu,usor,un pic
intepator.Cel demisec gaseste un echilibru intre
caracteristicile vinului sec si o cantitate ceva mai
insemnata de dulceata naturala.
Vinul sec este aspru,cel demisec este de o asprime
moderata.Vinul dulce este facut din struguri dulci,avand
un gust pe masura..cel demidulce gaseste echilibrul intre
dulceata naturala si supletea unui vin usor.
Vinurile grele sunt cele cu un volum mai mare de
alcool,mai complexe,dau senzatia de gura plina se
combina cu mancaruri grele precum cele de carne,vanat
si sosuri satioase.Vinurile usoare sunt ceva mai slab
alcoolizate si mai suple si sunt asociate cu preparate
usoare gen salate,pui,fructe de mare.
Nu trebuie combinate astfet pentru ca exista o
regula ;vinul si mancarea se completeaza reciporc pentru
desfatarea propriului gust.
Cum/in ce fel de pahar se serveste vinul ?La ce
temperatura ?
Vinurile albe se servesc dupa ce au fost racite in prealabil la
10-12 drade Celsius.Se folosesc pahare in forma de lalea cu
deschidere mai mica,pentru a nu se pierde
savoarea.Chardonay e in mare voga.Negustorii din intreaga
lumea se dau peste cap sa aiba Chardonnay in pravalie.
Vinul rosu se serveste la temperatura camerei.Se desface cu
cel putin jumatate de ora inainte de servire pentru a fi lasta
sa respire.Se folosesc pahare in forma de lalea cu
deschidere larga pentru favoriza perceperea aromelor si
buchetului.
Vinurile licoroase si cele dulci (indiferent de culoare ) se
beau frapate,la temperatura de 4-6 grade Celisius.Se
folosesc pahare mici de 100ml cu deschidere ingusta.
1. http://www.pietroasa.ro/wineguide1.php
2. http://www.vinul.ro/top_wine_spector.html
3. http://www.vinul.ro/dragoste.html
4. http://www.vinul.ro/educatie.html
5. http://www.vinul.ro/top_tamaioasa_romaneasca.html
6. http://crama.vinul.ro/
7. http://www.vinul.ro/legende.html
8. http://www.business-adviser.ro/interviu_wilfried_moselt.html
9. http://www.referat.ro/
10. http://www.dtminox.md/ro/produse/vinificatie-primara.html