Sunteți pe pagina 1din 29

1

TEORII SOCIALE

C1


A operationaliza:
- a face niste operatii, a transpune un concept, o intentie, in practica (teren);
- a gandi conceptual/ abstract;
- simplificarea complexitatii; a gandi complex, dar simplu; discursul opereaza cu notiuni
si concepte abstracte.

Cercul hermeneuticii: lecturarea printr-o meditare pentru sedimentarea cunostintelor.

Conceptul: o schema care simplifica realitatea.

Abstractizare: reducerea la trasaturi care nu mai pot fi simplificate.


C2

Definitia paradigmei (Thomas Kuhn)
Nivele de analiza

1. Nivelul ontologic

Ce este socialul?
Socialul presupune o pluralitate de indivizi; termenul de multime, definit printr-o
alaturare de indivizi (populatie) nu este echivalentul termenului societate (indivizii
acestei categorii se bazeaza pe o anumita inchegare).
Exista mai multe moduri de intelegere a societatii, in functie de accentul pus pe
individ sau pe colectivitate: individualism vs. holism.

a. Individualismul:
- fundamentul societatii il reprezinta individul (acea fiinta inzestrata cu ratiune si
libertate de actiune/ autonomie);
- societatea reprezinta rezultatul relatiilor care se instituie intre acesti indivizi
(asocieri, interactiuni sistem de reguli, norme, institutii care alcatuiesc
societatea);
- individul e anterior societatii (raporturile sociale se formeaza prin imitatie
contagiune sociala, fenomene sociale);
- individualismul metodologic (R. Boudon) => constructii intr-o forma algebrica.

b. Holismul:
- originea cuvantului: grecescul holos (intreg);
2
- viziune despre societate care accentueaza rolul, pozitia intregului in raport cu
partea rolul colectivitatilor, grupurilor in raport cu indivizii, unitatea asupra
partilor componente;
- colectivismul subliniaza, mai degraba, limitele libertatii individului in raport cu
societatea;
- individul constitue produsul societatii, societatea fiind anterioara individului
(societatea construieste in individ);
- Durkheim: - indivizii nu se nasc intr-o lume aleasa de ei (parinti, limba, natiune,
etc.) realitatea din afara individului care exercita o anumita constrangere
asupra individului (realitatea sociala);
- reguli prescrise care trebuie internalizate pentru a deveni indivizi
sociali;
- socialul/ societatea reprezinta mai mult decat o insumare de indivizi,
e o realitate distincta unitati sociale definite ca grupuri sau colectivitati (fenomenul
sinuciderii); studiul comparativ individual sau de grup;
- actor social: individ care actioneaza, agent social modul definirii
individului releva perspectiva asupra societatii, viziunile teoretice diferite (agent
exista forte deasupra individului viziunea holista; actor actiune porneste de la
individ).

Nivelul ontologic se refera la modul de structurare a realitatii, a existentei ( cum e
realitatea).

c. Relationismul:
- socialul consta in relatiile inchegate in cadrul colectivitatilor;
- structura : un ansamblu de relatii ordonate;
- individul: totalitatea relatiilor pe care le are un individ cu alti indivizi/ grupuri;
- retele sociale: individul, ca atare, e definit prin plasa sociala in care se integreaza;
- colectivitatile: clustere (ciorchine) de relatii care presupun o anumita intensitate,
conexiune a interconectarii dintre ele, care pot sa creeze un colectiv/ grup relatii
care se structureaza/ organizeaza.


Realism vs. nominalism sociologic: contradictia isi are originile intr-o disputa
religioasa, legata de existenta divinitatii (pe care nominalistii il considera doar un
concept); intr-o anumita masura exista asemanarea cu opozitia individualism
holism.
Realismul sociologic: grupurile, clasele, ansamblurile sociale (enia, clasa) sunt
realitati (aceeasi idee ca a lui Durkheim: incalcarea normei cauzeaza efecte
sociale).
Nominalismul sociologic: - aceste entitati grupale sunt, mai degraba, o iluzie,
constructie bazata pe existenta unor astfel de grupuri cu rol de reglare a relatiilor
sociale;
- societatea/ colectivul: efect al interactiunii individuale,
doar pana la un anumit nivel efecte perverse (actiunile individului pot produce
un fenomen social, care-l va afecta, in final, pe individ R. Boudon);
3
- fenomene microsociale si macrosociale;
- Robert K. Merton predictia creatoare (exemplul
bancii care da faliment: zvonul ca banca ar da faliment, a dus, intr-adevar la
falimentarea bancii).

Individualismul:
- Hobbes, Lock ; traditie liberala a secolului al VIII-lea contractul social
(fictiune despre functionarea societatii);
- Hobbes inceputrile societatii se bazau pe un anumit nivel de salbaticie;
- Conventiile, normele, legile, garantia functionarii vietii sociale societatea isi
apara normele ca fiind constitutive;
- Asocieri in relatiile de schimb, dar si la nivel politic (se cedeaza o parte din
autonomia celor care conduc) teorii contractualiste;
- Relatiile/ raporturile sociale sunt produse ale conflictelor, rezultatul unui intreg
set de confruntari;
- Ordine sociala echilibru intre grupurile conflictuale teorii conflictualiste
(Weber).


2. Nivelul epistemologic

- modele de cunoastere stiintifica care stau la baza teoriilor sociale;
- doua tipuri de modele epistemologice: naturalist si anaturalist;
- sociologia: statutul stiintific primul model modelul naturalist.

a. Modelul naturalist:
- Auguste Comte, Karl Marx: Ce anume trebuie sa fie sociologia pentru a fi o
stiinta?;
- Monismul si pluralismul epistemologic;
- Monismul epistemologic: conceptie despre stiinta care presupune ca exista un set
universal de reguli si norme stiintifice pe care trebuie sa-l regasim (stiinte ale
realului copiate de catre sociologie: mecanica) fapte sociale (Durkheim);
- Modul in care sunt explicate legaturile dintre fenomenele sociale modelul
explicativ de stiinta (daca in natura exista cuplul cauza-efect, in domeniul
sociologiei trebuie sa existe, de asemenea, cauzalitati si efecte);
- Legile dezvoltarii umanitatii (secolul al XIX-lea): prin asimilarea modelului
naturalist (care e unul explicativist) sociologia trebuie sa propuna explicarea
fenomenelor sociale care guverneaza societatile, predictii prin relatia cauza-efect;
- Pluralismul epistemologic: exista mai multe modele de stiinta; tine cont de
specificul realitatii sociale;
- Realitatea sociala e o realitate de natura diferita in raport cu aceea a universului
natural, fizic, biologic; comportamentul social nu poate fi explicat mecanic, ci
presupune actiunea constienta a unor fiinte umane inteligente, care actioneaza
conform unor scopuri, proiecte efectele, fenomenele produse de aceste
persoane inteligente nu au la baza relatia cauza-efect, ci au o finalitate (aspectul
teologic, al teoriei scopurilor);
4
- Metode:
a. naturaliste: observatie, experiment, constructia si verificarea ipotezelor,
constructia de modele cauzale (metodele stiintelor experimentale);
b. anaturaliste: intelegerea actiunii umane, explicatii, intelegeri; modelul
interpretativist trebuie explicate modele, actiunile sociale facand apel nu numai
la ceea ce este in mintea subiectilor cand actioneaza, ci si la reconstruirea sensului
pe care indivizii il dau actiunilor lor actiunea de interpretare;

- neokantienii germani: stiinte nomotetice (se urmareste gasirea unor legi generale) si
ideografice (se urmareste descrierea si explicare individualului);

- Wilhelm Dilthey (sfarsitul secolului al XIX-lea): reprezentant pentru filosofia vietii;
viata, in general, e actiune, traire, nu numai cunoastere, viata are un caracter mult mai
complex, ce implica iesirea din viata stiintifica si patrunderea in viata traita;
constructia unei metodologii intelegerea comportamentelor, trairilor din viata
sociala (oferta stiintelor naturale este insuficienta);
- stiintele spiritului, aflate in opozitie cu stiintele naturii, reprezinta captarea sensului
trairii, vietii persoanelor in istorie sau societate; cercetatorul trebuie sa intre intr-o
anumita stare, dispozitie sufleteasca, comprehensiune (actiune prin care cercetatorul
intra in subiectivitatea celui pe care-l studiaza si e capabil sa traiasca senzatiile,
emotiile subiectului, asemanatoare intr-o anumita masura empatiei) baza pentru o
metoda de interpretare = hermeneutica (Aristotel interpretarea unor texte);
- Scheiermacher natura poate fi inteleasa ca o carte deschisa;
- actul comprehensiunii: sensul, intentionaliatea pe care subiectii studiati o atribuie
faptelor lor; se propun sensuri, nu explicatii, produce interpretari.


C3

Sociologia la inceputil secolului al XIX-lea


Teme la moda:
- efectele produse de revolutia afranceza;
- modernizarea nivel economic (capitalism);
un proces social schimbare de pozitii
*aristocratia surse originea sociala viabila; ierarhia politica care e legitimata
religios)
*meritocratia are la baza o anumita egalitate; contactul social; pozitia in societate e
dependenta de contributia personala);
- directia conservatoare principiu daca institutiile ce si-au aratat eficacitatea in
trecut si au fost viabile, ele trebuie pastrate.
*lumea veche e o ordine armonioasa, exista un echilibru intre institutii, actori... ;
*tematizeaza analogia intre societate si individ organicism;
- directie liberala lumea veche e marcata de inegalitati care trebuie schimbate;
indivizii trebuie sa fie lasati sa-si dezvolte natura lor, autonomia personala;
5
pricipiul autoorganizarii sociale mana nevazuta care reglementeaza un echilibru pe
piata (Adam Smith)

transformarile de natura tehnologica relatia stiinta-tehnologie- capitalism care
functioneaza interdependent; orasele industrializare; boom economic;
aparitia sociologiei e legata de acest val (Compte); stiinta sociala trebuie se fie precisa,
precum matematica; din 1970 o crestere accelerata a populatiei oraselor europene;
schimbarea structurii sociale-muncitori; timp de lucru nereglementat;
acest climat provoaca semne de intrebare; apare un curent de gandire: socialist sau
comunist;
Socialismul : - socializarea produselor din cadrul unei societati (pururea in folosul
comunitatii tot ceea ce se produce)
- propune redistribuiri ale venitului si reglemetari care sa fie valabile
(functionabile) pt toti membri societatii.
Comunismul ideea desfiintarii proprietatii private si trecerea in proprietatea comuna
(J.J.Rousseau);
- propune si idealizeaza un anumit stadiu arhaic al societatii existent in comuna
primitiva;
- reinstituirea ordinii si a egaliatii prin desfiintarea proprietatii private;
Comte si Marx primii sociologi;
Comte porneste de la
- societatea studiaza procesul evolutiei ca intreg
- schema care transforma cunoasterea in functie de 3 stadii sau etape m importante:
*stadiul teologic: dominat de valori religioase;
*st. filosofic: inlocuieste principiul divin cu principiul explicatiei rationale metafizice;
*st. pozitivist: epoca noastra trebuie sa fie dominata de stiinta;
Pozitivismul (sf. sec. Al XIX-lea):
-o conceptie bazata pe stiinta;
-identificarea scrierilor filosofilor;
-cunoasterea trebuie sa porneasca de la realitate fapte, constatari ale unei stari ale
realitatii; stiinta trebuie sa progreseze punand faptele cap la cap;
-a construit un model de cercetare stiintifica (o paradigma de gandire bazata pe
fundamentul empiric observatie, fapte, experimente; constatarile d ordin general
sunt obtinute pa baza acestor fapte)
-observatia si inductia formuleaza generalizari model empirist, inductivist au la
baza un model naturalist de stiinta a sec. 19.

Karl Marx
-unul dintre teoreticienii comunismului;
-un critic al societatii de tip capiatlist;
-avea viziunea unei revolutii;
-avea in minte cele mai dezv. Tari din Occident (ex. Anglia)
Marxismul curent care se inspira din Marx;
- incearca sa se legitimeze prin Marx;
- presupune mai multe limite de interpretare;
6
- marxism oficial sistem conceptual considerat adevar absolut, inspirat din
interpretarea lui Lenin a scrierilor lui Marx;

Marx: - s-a nascut in 1818 in partea de vest a Germaniei, intr-o familie de evrei;
- a cunoscut o anumita experienta a marginalizarii (discriminarii);
- a fost un adolescent rebel care protesta impotrva impunerii religiei in educatie (se
considera un ateu);
- face studii la Berlin, de drept si de filosofie;
- gandirea filosofica din Germania era dominata de cea a lui Hegel;
- a preluat sistemul de gandire, conceptele, categoriile de analiza ale lui Hegel si
totodata a incercat sa rastoarne idealismul hegelian si sa-l bata cu propriile sale
arme.

Hegel: - ganditor rationalist realitatea este rationala, iteligibila, inteligenta umana
are acces la rationalitatea din real prin faptul ca exista ceva de aceeasi natura intre
acestea (realul);
- gandirea e existenta si existenta e gandire;
- gandire realitate- un raport dinamic, procesualitate esenta realitatii e de
natura spirituala; gandirea proces de autoincorporare a acestui proces de
gandire; gandirea e contradictorie dar are si capcitatea de anulare a contradictiilor;
- ideea de contradictie inerenta realitatii si gandirii si conceptul de dialectica
(proces contradictoriu al gandirii) sunt fundametele procesului hegelian.

Marx : - realitatea sociala e plina de contradictie (conflictualismul);
- orice fel de proces social e un produs al contradictiilor si poate genera
contradictii;
- viziunea conflictulista asupra socialului;
- luptele intre clasa motivul transformarlor isterice;
- transformarea permanenta a realitatii, a situatiei principiul ;
- principii: -unitatea cantitativa: ; legea transformarii cantitatii in calitate; legea
negarii ...
notiunea de contradictie: se refera la raporturile reale dintre lucruri (pozitia acestora);
se poate explica schimbarea pe baza trecerii cantitativului in calitativ; negarea:
procese din realitate care se opun unul altuia;
materialism istoric viziunea lui Marx (materialist)

C 4

Punctul de vedere al lui Marx este unul inovativ pentru acea perioada, in buna masura
inspirit din viziunea despre Univers, marcata tot mai mult de explicatia stiitifica.
Marx introduce un punct de vedere materialist, in conflict cu modelele de explicatie
bazate pe ideea unui spirit al istoriei sau pe ideea de providenta; ideile morale si ratiunea
sunt cele care ghideaza mersul societatilor sau transformarea istoriei (determinata, in
prima instanta de interese materiale, factori legati de conditia naturala a omului,
determinata material).

7
Marx are o intreaga viziune asupra raportului dintre om si natura:
- omul e o fiinta naturala, componenta a naturii si, in acelasi timp, are trebuinte
definite in termeni spirituali si biologici;
- trebuintele materiale sunt fundamentale, primand in fata celor de ordin spiritual;
- arata ca, in ierarhia ocupatiilor umane, inainte de preocuparea de muzica, morala,
filosofie (activitati nobile), oamenii au nevoie sa produca cele necesare existentei;
existenta materiala are intaietate si asigura conditia/ determinarea constiintei;
- principiul material al materialismului istoric: fenomenele de constiinta colectiv
sunt precedate de aspecte materiale; trebuie sa porneasca de la mijloacele de
productie;
- omul are o capacitate transformatoare, demiurgica, putand sa se adapteze
mediului inconjurator, ce presupune un efort productiv, un proces de munca
(element definitoriu ce da masura grandorii omului in Univers); munca exprima
esenta umana, valorizandu-se in intregul sistem explicativ al materialismului
istoric;
- obiecte al muncii: sunt transformate cu ajutorul unor unelte unelte de munca;
- obiectele muncii si mijloacele de munca alcatuiesc mijloacele de productie ale
unei societati exprima nivelul de dezvoltare al unei societati (progresul social);
acestea sunt puse in miscare de forta de munca (energia, capacitatea de munca
insumata in procesul efectiv al producerii de bunuri);
- mijloacele de productie si forta de munca alcatuiesc fortele de productie
(dezvoltarea lor exprima in orice societate gradul in care omul domina natura,
adica puterea omului asupra mediului inconjurator, suma si, in special, esenta
tuturor relatiilor umane sociale;
- individul reprezinta un pachet de forte/ trasaturi care incorporeaza, exprima prin
relatiile cu ceilalti, intreg sistemul de relatii cu ceilalti;
- schimbul economic: reprezinta un schimb intre doi actori concreti (un ansamblu
de actori) => viziunea holista (evolutia, schimbarea ansamblurilor umane care
reprezinta un ansamblu structurat/ sistem forma organizata determinata de
totalitatea relatiilor dintre indivizi);
- relatiile dintre indivizi nu sunt echivalente: unele sunt mai importante pentru
reproducerea umanitatii, schimbarea sociala, decat altele; accentul trebuie pus pe
acele relatii care influenteaza celelalte tipuri de relatii (relatii pe care indivizii le
dezvolta intre ei in legatura cu productia de bunuri relatie de productie;
- relatia de productie: relatia de cooperare, dar si de dominare a unor indivizi, in
raport cu altii relatiile dintre membri societatii si mijloacele de productie
determina celelalte tipuri de relatii umane, printre care si relatiile de proprietate;
- relatiile de proprietate: reprezinta relatiile intretinute de catre membri societatii,
decurgand din tipuri de insusire a mijloacelor de productie;
- distinctia dintre relatiile de proprietate si posesiune: - posesiunea: act de insusire a
unui obiect de catre cineva;
- relatia de proprietatea: relatia dintre indivizi, marcate de a avea sau nu
mijloacele de productie;
- structura relatiilor de proprietate influenteaza intregul esapadaj social, ierarhia din
societate, raporturile dintre grupurile sociale, etc. ;

8

PRODUCTIE
OM --------------------------------------------------------- NATURA
(relatii sociale,
societate)


- forte de productie
mod de productie
- relatii de productie

- materialismul istoric: fiecare societate poate fi descrisa/ analizata pornind de la
acest nucleu care ii determina esenta; determina celelalte structuri si
compartimente ale societatii, iar transformarile lui duc la transformari ale
intregului sistem social;
- in interiorul modului de productie, cele doua componente ale sale interactioneaza;
fortele de productie se cumuleaza si au tendinta de dezvoltare continua (prin
achizitii tehnologice permanent progresive), iar, relatiile de productie se
transforma mai lent, sunt mai inerte;
- cand fortele de productie cresc si relatiile de productie nu se dezvolta, apare o
frana in calea relatiilor de productie (acestea fiind schimbate de catre cei interesati
in dezvoltarea fortelor de productie;
- fortele de productie determina relatiile de productie, relatiile de productie
influenteaza dezvoltarea accelerata a fortelor de productie si astfel apare o
tensiune intre cele doua, ce determina automat schimbul modului de productie,
implicand schimbarea intregului sistem social, printr-o revolutie (schimbare de
pofunzime) esenta: schimbarea relatiilor de proprietate (relatii de proprietate
privata si relatii de proprietate colectiva;
- proprietatea privata: caracterizata de stapanirea mijloacelor de productie de catre
un individ sau un grup de indivizi din societate si excluderea celorlalti de la
mijloacele d eproductie;
- proprietatea comuna: insusirea mijloacelor de productie de catre toti membrii
grupului;
- existenta proprietatii private imparte societatea in doua segmente divergente/
opuse: proprietarii (detinatorii de resurse) si cei lipsiti de mijloacele de productie
(aflati pe o pozitie inferioara);
- ierarhia, structura claselor sociale determina modul d estructurare a proprietatii si
la perpetuarea proprietatii private (o constanta istorica);
- proprietatea colectiva reprezinta baza unei egalitati sociale intre oameni;
diferentele intre clase nu apar viziunea radicala a lui Marx: proprietatea privata
constitue cauza injustitiei sociale;
- istoria, la inceputurile ei, nu a cunoscut clase sociale, proprietatea asupra
bunurilor era data de stapanirea in comun a mijloacelor de productie (comunism
primitiv);
- plus produs: cantitatea de bunuri care dapaseste nevoile sociale, insusita de catre o
parte a societatii (stratificare sociala Engels), insusirea nelegitima a produselor;
9
- structurile de diferentiere sociala apar in urma sclavagismului sistemul
sclavagist;
- statul: institutie care asigura dominatia claselor exploatatoare;
- societatea primitiva: perpetuarea proprietatii private, dominatia de clasa, injustitia/
nedreptatea; stapanii contra celorlalti interese divergente lupta de clasa;

- epoca sclavagista: stapanii de sclavi si sclavii;
- Evul Mediu: mijloalcele de productie erau detinute de catre marea proprietate
feudala/ nobilime (aristocrati), in opozitia aflandu-se taranii aserviti/ iobagii; avansul
fortelor de productie: burghezia (pozitie revolutionara, exprimand noile tendinte; intra
in competitie cu nobilimea revolutia secolului al VII-lea capitalism: clasa
muncitoare vs. burghezie;
- viziune despre inceputul si sfarsitul structurilor sociale: conditiile interne duc la
transformarea sistemului; societatea viitoare va fi o societate in care, cei care
muncesc vor fi proprietarii mijloacelor de productie comunism cu un anumit grad
de proprietate al societatii; clasa muncitoare reprezinta menirea acestei dezvoltari;
- clasa muncitoare este plasata in mijlocul ideologiei, reprezentand agentii cei mai
importanti, singura categorie ce transmite etica justitia sociala omul profetic
(vezi si in Manifest);
- critici aduse pentru societatea capitalista: in Capitalul se demonstreaza doua
lucruri importante: modul de productie inegal si lumea capitalului se autodistruge
incercand sa releve solutia pentru autodistrugerea capitalului; analiza economica
secretul transformarilor relatiilor sociale;
- viziunea despre capitalism: Capitalul miscare a spiritului universal viziunea
holista; 3 nivele de discurs: a. analiza economica;
b. nivelul socilogic (nota holista) trasformarea istoriei
e ceva inevitabil (actioneaza oricum);
legile actiunii: doar
prin intermediul activitatilor umane; actiunea individuala/ istorica: legile conduc la
transformari;
- regula paralelogramului (Engels):

c. nivelul economic, ca expresie a socialului: saracia continua a
clasei muncitoare (profetie care nu s-a autoindeplinit).

Analiza economica a capitalismului la Marx:
10
- economia capitalista: generalizarea schimbului de marfuri, atragerea unor sectoare
de activitate care inainte nu erau menite schimbului; totul devine o marfa (un bun
material produs in vederea schimbului acestuia pe piata, destinat pietei);
- marfa: e un obiect concret consumat intr-un anumit fel, are o valoare de
intrebuintare si o valoare de schimbare (dublu aspect) trebuie sa existe o
utilitate;

- producerea capitalului (suma de bani destinata investirii):

B M B B > B
(bani) (marfa) (alti bani, mai multi) B B = pr (profit)

B M M B productia produce valoare
M M = pr investitie supusa unui proces de prelucrare

- doua elemente : - detinatorul capitalului (cumpara forta de munca)
- detinatorul fortei de munca (vinde forta de munca)
intre cele doua elemente exista un permanent tranzactionism;
- forta de munca: - valoare de intrebuintare (producerea)
- valoarea muncii: masurata de salariu


|valoare: 10 milioane |
| | => diferenta
|valoare de intrebuintare: 50 milioane|
| (producerea) |

C = C + V
M = C + V + P

- capitalul e produs de munca muncitorilor (care sunt subjugati ideea alienarii, a
instrainarii muncii);
- autosuprimarea capitalismului: colapsarea sub propriul sau succes.


C5
Durkheim Emile


- alaturi de Marx, e a doua figura importanta clasica din epoca de formare a
sociologiei ca stiinta; e important pentru un anumit tip de sociologie stiitifica pe
care o initiaza;
- modul de pozitionare al lui Durkheim in spatiul stiintelor sociale: mentalitate si
program pozitivist, pe care il aplica stiintelor sociale propunand o norma in
model, o metodologie de cercetare sociologica;
11
- Despre sinucidere, Regulile metodei sociologice, Formele elementare ale
vietii religioase considerate experiente inaugurale in domenii precum
sociologia si antropologia;
- contributie sociala + institutionalizarea disciplinei sociologiei in Franta;
- parintele sociologiei, sef de scoala, punele bazele unui sistem de analiza si
cercetare care influenteaza sistemul francez pana in zilele noastre;

- nascut in 1859, decedat in 1917; 1880-1890 activitate desfasurata in timpul
primului razboi mondial;
- provine dintr-o familie de rabini evrei din Alsacia;
- refondarea sociologiei si a antropologiei religiilor pe o baza laica, care nu tine
cont de justificarea teologala; tema socialului, a specificitatii socialului;
- Louis le Grand: liceu important urmat de catre Durkheim; doctorat in filosofie
morala reflectie asupra socialului si asupra fundamentelor societatii ; tema
normelor morale poate fi abordata cel mai bine, dintr-o perspectiva sociologica ;
- prima lucrare cu un caracter sociologic foarte pronuntat, Diviziunea sociala a
muncii e influentata de studiile pe care Durkheim le-a efectuat in Germania, intre
1880-1883; spiritul de comunitate: reprezinta relatia dintre individ si societate,
temele fundamentale operationalizate in cercetari fiind familia, educatia,
institutiile care integreaza social indivizii (religioase, morale);
- la Bordeaux a dezvoltat un centru de cercetari sociale;
- fata de G. Tarde, care sustine teoria societatii de tip individualist, prin paradigme
explicative psihologizante, Durkheim este adeptul holismului si al pozitivismului;
- schimbarea sociala se realizeaza prin fenomenul imitatiei sociale: elementele noi,
progresul sunt asociate cu bolile epidemice (modelul epidemiologic preluat de la
Henry Mongrasse); influenta lui Durkheim asupra lui E. Lovinescu (care a urmat
si modelul Tarde) in prima carte de sociologie culturala;
- discursul de legitimare a fost mult mai puternic decat al lui Tarde: demonstreaza
ca sociologia are un domeniu propriu, autonom de cercetare care nu este specific
nici unei alte stiinte; ideea posibilitatii existentei unei stiinte a socialului la fel de
credibila, coerenta, precisa, ca alte stiinte, gata constituite; de pe aceasta
platforma a stiintelor sociale, sociologia e capabila sa devina o forta autocorectiva
in societate care sa conduca la o autocorectia a modernitatii;
- Durkheim este un adversar al psihologismului, dar nu un antiindividualist;

Ghid de lectura:
- Despre sinucidere (Le suicide):
abordarea unei teme destul de dezbatuta in acea vreme;
perspectiva psiho si psihopatologica asupra sinuciderii: nebunie, ratacire
temporara a individului, irationalitate;
perspectiva sociala: deplasarea dinspre individual inspre grup; compararea acestor
unitati (totalitatea sinuciderilor) totalitatea conceptelor cu care opereaza
sociologul elaborarea de tabele (cu rate) ca punct de plecare care studiaza
incidenta acestor sinucideri (numaram sinuciderile pentru a studia sinucidere
rata a sinuciderii pune bazele rationamentului sociologic, pe elemente de
studiu cantitativ; introduce in sociologie ideea de variabila/ variabilitate);
12
pe baza studiului variabilitatii sinuciderii se formeaza diferite concluzii;
elemente comune ale cresterii sau scaderii datelor/ ratelor de sinucidere: gradul de
integrare si de control social (cu cat societatea controleaza mai bine indivizii, cu
atat rata sinuciderii este mai mica; cu cat indivizii sunt mai putin integrati, cu atat
rata sinuciderii e mai mare);
cand societatea e anomica = regulile sociale controleaza slab individul;
integrarea individului in societate e din ce in ce mai scazuta, rata sinuciderilor
crescand;
normalizarea unei societati este realizata prin reconsiderarea, intarirea si
reconstituirea de reguli;
unitate de analiza: colectia de evenimente reprezinta obiectul de studiu al
sociologului (o incercare de definire a obiectului sociologiei).

Regulile metodei sociologice:
Discurs asupra metodei, a lui Descartes, trasa principiile fundamentale ale unei
analize rationaliste asupra faptelor);
manual de reguli/ principii pentru cercetarea sociologica;
preferinta pentru modelul naturalist de stiinta studiul faptelor sociale (program
stiintific pozitivist);
observatii experimente generalizari (etapele unui studiu, cu eliminare
ideilor preconcepute);
definirea notiunii pentru producerea de generalizari
faptul social: a. orice fel de a face, fixat sau nu, capabil de a produce asupra
individului o constrangere exterioara;
b. general pentru o interaga societate, data avand totusi o existenta
proprie, fata de manifestarile sale individuale;
c. coercitiv, constrange individul (obiectivitatea fenomenelor
sociale), caracteristic pentru o intreaga societate data, manifestare generala acest
ceva colectiv este o existenta de sine, autonoma, diferita fata de cea a individului/
indivizilor;
legi sociale: fenomene ce au explicatii de ordin social ; studieera unui Univers
care are o mecanica autonoma socialul trebuie explicat prin social acuzatia
de sociologism; intaresc principiul autonomiei socialului; exagerare e natura
strategica sociala;
tratarea fenomenelor sociale ca lucruri: adoptarea pozitiei de obiectivitate,
neutralitate (precum in stiintele naturii); trebuie sa avem o atitudine metodologica
similara cu cei care studiaza lucruri (obiectele exterioare in raport cu noi);
realitatea este ceea ce este in sine, nu ceea ce vrem noi sa fie sau ar trebui sa fie;
tendinte patologice in social: anomia accentueaza caracterul patologic al
socialului;
cum actioneaza socialul ca atare asupra individului: sinuciderea luata ca fapt
social apare ca o normalitate, dar diferita de este normal sa te sinucizi;
socialul intervine ca sanctiune: libertatea e limitata de norme; analiza normelor
pune in analiza actiunea sociala a legilor, normelor morale (relative si ele);
13
normele: instrumente prin care societatea controleaza individul si propria sa
reproducere ideea solidaritatii sociale (mecanica si organica);
solidaritatea mecanica: in societatile de tip traditional, segmentar (tribale, rurale)
indivizii sunt modelati dupa acelasi standard; uniformizarea indivizilor oprima
orice abatere de la norme;
solidaritate organica: in societatile moderne s-a produs o separare intre profilurile
indivizilor si grupurilor sociale, in urma diviziunii activitatilor sociale; oamenii nu
mai pot fi uniformizati, ci se grupeaza dupa activitatea lor; armonia sociala nu se
mai poate constitui prin reprimarea diferentelor, ci prin schimburi intre indivizi (s-
ar putea face trimitere la M. Mauss, Eseu despre dar);
integrarea sociala: negocierea relatiilor dintre grupuri, armonizarea corpurilor de
indivizi, prin cooperare sociala moralizarea printr-un model corporatist;
religia: forma prin care membrii societatii isi autocelebreaza valorile;
relativismul cultural: religiile ca norme si cunoastere produse ale
colectivitatilor.



C6
Max Weber


- sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea ;
- Weber (1964-1920) este unul dinter cei mai mari fondatori ai sociologiei; este
inspirator pentru ramuri sociologice contemporane (sociologia economica,
sociologia organizationala, sociologia politica);
- biografia este importanta, datorita optiunilor de clasa exprimate de-a lungul
carierei: apartenenta la burghezia cu vederi liberale;
- a avut o cariera academica importanta; tatal sau facea parte din elita burgheziei
liberale din Germania; in familia Weber veneau si plecau politicieni, scriitori si
artisti ai epocii;
- a studiat dreptul, filosofia, economia, intr-o universitate care permitea alegerea
cursurilor, formandu-si o viziune profunda asupra socialului;
- a continuat sa studieze contractele sociale capitaliste, din orasele italiene, stabilite
cu lumea economica medievala si formele capitalismului european;
- s-a considerat sociolog, a studiat migratia muncitorilor polonezi in Germania;
reflexia sa teoretica se intrepatrunde cu filosofia valorilor, iar cariera sa se
bazeaza pe reflexia sociologica;
- dupa o perioada fertila, Weber are o cadere nervoasa si se retrage o vreme,
continuandu-si cariera de intelectual individual;
- a descris problema neutralitatii axiologice; Weber pune sub semnul intrebarii
posibilitatea ca, cercetatorul sa fie, in toate aspectele sale, obiectiv;
- arata ca exista optiuni care preced activitatea cercetatorului si care conditioneaza
alegerea temei, importanta subietelor de cercetare; alegerile nu pot fi total
rationale, deoarece a alege intre valori nu este un act rational (asadar nu se poate
face apel la o stiinta a alegerii corecte;
14
- cercetatorl trebuie sa mearga pana la capat cand alege o tema si sa discute
consecintele; el trebuie sa explice pozitia si alegerile facute; Weber se considera,
asadar, un sociolog influentat de ideologia lumii burgheze;
- Weber face distinctia intre judecata de valoare si judecata despre valoare.
Judecata despre valoare se refera la conditiile de obtinere a unei judecati de
valoare si presupune relativitate. Cercetatorul trebuie sa-si expliciteze optiunile. ;
- Weber dezvolta o teorie asupra ethosului stiintific care trebuie sa ghideze
cercetarea si care devine un cod de conduita atrage dupa sine obiectivitatea,
permitand cititorului sa distinga elementele subiective si obiective dintr-o
cercetare. Viziunea lui se intemeiaza, mai ales, pe baza ontologiei sociale, baza a
lucrarilor sale fundamentale.

Etica protestanta si spiritul capitalismului
- o analiza socio-istorico-culturala a factorilor transformarii lumii moderne sub
influenta economiei capitaliste. Weber se gaseste pe o pozitie opusa lui Marx,
Weber investigand perioada formarii capitalului;
- analizeaza provenienta culturala a sistemului de practici a capitalismului;
- arata ca, in mod paradoxal, putem stabili o legatura intre spiritual si economic;
- Weber porneste de la realitati sociale contemporane lui; observa ca, in vremea sa,
directorii sunt, in cea mai mare proportie, protestanti; in medie, protestantii sunt
mult mai inclinati sa urmeze liceul, decat ceilalti; protestantii au tendinta sa se
inscrie in liceu cu profil real;
- Weber sustine ca trebuie investigata legatura dintre ponderea protestantilor si
legatura intre protestantism si capitalism;
- se incearca definirea capitalismului intr-un sens polemic, in pozitie cu definitia lui
Marx;
- capitalismul: infranarea dorintei neinfranate de castig; spera sa obtina castig prin
mijloace pasnice care au la baza un calcul. Aceasta activitate este continua,
explicabila si masurabila prin bilant contabil. Capitalismul este o coduita rationala
bazata pe calcul. Modernitatea este extensia rationalitatii.;
- Weber analizeaza protestantismul, ce reprezinta o schimbare a trairii religioase;
fiecare individ este responsabil pentru ceea ce face pe pamant; asceza protestanta
este intramundana; relatia cu Dumnezeu este tensionata, anxioasa; credinciosul
trebuie sa se comporte pe pamant pe placul lui Dumnezeu trebuind sa sporeasca
averea lui Dumnezeu, ceea ce presupune munca devotata in fiecare zi si
abstinenta relatia intre profesie si vocatie; munca include ideea chemarii
de a realiza o misiune vocatia profesionala. Aceasta morala conduce la o
motivare a activitatii aducatoare de profit acumulare de bunuri.

15

Economie si societate este opera fundamentala a lui Weber.




C7

Conceptele fundamentale ale sociologiei weberiene

Modul de lucru al lui Weber este nuantat, fara generalizari, cu o viziune clara asupra
socialului.
Un capitol din Economie si societate vizeaza conceptele fundamentale ale societatii.
Cuvantul sociologie este folosit in foarte multe sensuri; in cazul nostru, el se defineste
ca stiinta ce isi propune sa inteleaga prin interpretare actiunea sociala, iar prin aceasta, sa
explice, cauzal, desfasurarea si efectele acesteia. Prin actiune se va intelege acel
comportament uman caruia, cei care actioneaza ii ataseaza un sens subiectiv.
Comportamentul poate fi mental sau extern, poate consta dintr-un act sau abtinerea de la
realizarea unui act. Actiunea va fi numita sociala daca intentia celui care actioneaza este
pusa in legatura cu comportamentul altora si este orientata spre acestia in derularea sa
(actiune=handeln).
Weber are in vedere acele comportamente care sunt atasate unei semnificatii. Pentru a fi
inteleasa, aceasta semnificatie trebuie interpretata. Intelegerea la care se ajunge prin
interpretare reprezinta conditia care asigura formularea unei explicatii cauzale.
Modelul weberian este anaturalist, punand accent pe interpretare, pe sens si intelegere; el
combina interpretativismul cu explicativismul.
Comportamentul devine social in momentul in care vizeaza comportamentul altuia, iar
cel care actioneaza se raporteaza la altii si, implicit, la sensul actiunii celorlalti. Cel care
actioneaza poarta denumirea de actor social, actor activ, initiator al unei actiuni sau
actant.
In centrul sociologiei Weberiene se afla actiunea, care urmeaza a fi interpretata, actiune
atestata unei semnificatii. Semnificatia determina comportamentul. Ea poate fi data de o
interactionalitate, de o motivatie (imbold spre o actiune). Weber arata ca, conduita umana
poate sa fie determinata, mai mult sau mai putin rational. Astfel, ca orice alta actiune,
actiunea sociala poate fi determinata in oricare din urmatoarele 4 moduri:
1. poate fi determinata rational si orientata spre un scop, determinat de asteptarile de
la obiectele din lumea exterioara sau de la fiintele umane care ar trebui sa se
16
comporte intr-un anumit fel; prin folosirea unei astfel de asteptari ele por sa fie
folosite drept conditii dorite sau mijloace in realizarea unor scopuri ale actorului,
dorite si considerate in mod rational. Acest caz va fi numit conduita rationala
orientata spre scop.
2. actiunea determinata afectiv: conteaza doar scopul, mijloacele si metodele putand
fi schimbate pe parcurs;
3. actiunea determinata in mod traditional: actiunea e gandita ca interactiune;
4. un alt tip de rationalitate este ratiunea orientata spre valoare, adica acea actiune
sociala determinata de credinta constienta in valoarea absoluta a
comportamentului independent de orice scop si masurata prin standarde (precum
etica, estetica sau religia). Are in vedere implinirea unei valori, conformarea cu o
norma de valori absoluta.
Relatia sociala va desemna cazul in care doua sau mai multe persoane sunt angajate in
actiune, semnificatia acestei actiuni fiind directionata de la o persoana la alta. Relatia
sociala reprezinta probabilitatea ca, celelalte persoane sa reactioneze intr-un mod
observabil, determinat. Regularitatile presupun existenta unor actiuni cu semnificatii care
se repeta si sunt aceleasi, putand fi considerate tipuri de actiune.
Tipul ideal de actiune se defineste ca o simplificare a realitatii, existand tipuri sociale
ideale.
Ordinea sociala este legala, traditionala, etc. , determina modul de a actiona al
indivizilor si este garantata si impusa de instante exterioare.
Exista 4 moduri de garantare: 1. subiectiva: prin adeziune subiectului;
2. afectiva: prin sentimentul care domina;
3. ratiune orientata spre scop sau valoare: prin religie;
4. prin interese sau situatii de interes: construiesc
moduri de comportament si norme sociale.
Ordinea sociala este impusa si recunoscuta prin legitimare.
Sunt recunoscute 3 principii de autoritate: traditionala, carismatica si lagal-rationala.
Puterea se intemeiaza pe diferite ordine sociale, implica moduri de impunere si
distribuire a puterii (=> stratificare sociala <= de clasa si de status <= ierarhii
sociale).
|Ierarhia de clasa: resurse si redistribuirea bunurilor.
|Ierarhia de status: produsul recunoasteruu indivizilor ca apartinand aceluiasi mod de
viata, educatie si consum.
Clasele sociale nu se confunda cu grupurile de status. Clasele nu sunt grupuri sociale,
ci reprezinta postura indivizilor de a se asemana prin conditiile lor economice.
Etnia este o constructie tipizata social.
Grupurile de status sunt grupuri reale.
Weber pune bazele analizei puterii. Analiza fenomenului birocratic e constitutiva
analizei sociale moderne.
Weber e fondatorul analizei de tip interactionist; e un ganditor complex, variabil, iar
datorita bogatiei ideilor, poate fi mereu reinterpretat.


C 8

17
Primul razboi mondial a avut un impact enorm, fiind vorba de un colaps al societatilor
capitaliste, date de un naturalism exacerbate si de o lupta intre fortele coloniale. Razboiul
a condus si la o criza a sistemului de valori in Europa. Tendinta in stiinta si tehnologia au
produs un progres si o ameliorare a naturii umane. Razboiul a infirmat aceasta tendinta.
Razboiul a fost o izbucnire de irationalitate, iar distrugerile au fost amplificate de
progresele tehnologice. Noua generatie isi reconsidera atitudinea fata de stiinta,
convingerea fata de rationalism. Apar curente neoromantice, vitaliste. Trairea devine o
metoda de cunoastere superioara stiintei. Apare psihanaliza care descopera ideea de
subconstient; Freud construieste o stiinta interpretativa a cunoasterii inconstientului si
revolutioneaza astfel psihologia si psihiatria (constiinta de sine = EUL; inconstientul si
supraeul date de regulile de conduita).
Visul contine aspectul manifest si aspectul latent. Pt Freud, psihicul este un camp al
tensiunii. Cele mai multe pulsiuni ale subconstientului sunt de natura sexuala. Pt Freud,
arta este un fel de vis, forme prin care societatea accepta pulsiuni ale subconstientului.
Aceste teorii au aplicabilitate in tehnicile manipularii, in publicitate, in relatii publice,
fara a fi validate in lumea stiintifica.
Irationalul cade in atentia noilor manipulatori, propagandisti. Indemnul spre actiune ia
locul teoriei, filosofiei. In perioada interbelica ratiunea era contestata. Dupa al doilea
razboi mondial apare un nou ordin cultural bazat pe rational. Intre primul si al doilea
razboi mondial stiinta isi schimba fata. Se transforma modelul si rationalitatea stiintifica.
Savantii au descoperit ca masuratorile depind de instrumentele de masura utilizate
rolul cercetatorului in raport cu constructia obiectului cercetarii. Malinowsky introduce
astfel metoda observatiei participative. Acest aspect arata interactiunea intre obiectul
cercetat si subiect.
Apar teorii noi care schimba paradigma stiintifica existenta. Savantii pornesc de la
constructia de ipoteze modelate matematic din care se extrag apoi toate consecintele cu
privire la lumea empirica; apoi se verifica aceste consecinte: modelul ipotetic deductiv.
Confruntarea cu faptele este partea finala si are o valoare confirmativa.
Popper introduce conceptul de falsificabilitate. Thomas Kuhn propune modelul
paradigmelor stiintifice. Paradigma este un exemplu, un sistem de proceduri pe care le
aplica un savant pt ca rezultatele muncii lui sa fie stiintifice. Stiinta este dependenta de
comunitatile stiintifice. Kuhn arata ce stiinta este ea insasi un obiect al constructiei
sociale.
Aceste teorii au produs consecinte pt stiintele sociale: vechiul model de stiinta inductiv-
empirist intrand in disolutie, se punea problema paradigmei naturaliste. Dezvoltarea unor
instrumente de dezvoltare sociala noi a produs adevarate revolutii. Evolutia
metodologiilor a avut un impact imens asupra dezvoltarii stiintelor sociale si mai ales
statistica aplicata. Modelul naturalist s-a redefinit in functie de aceste transformari.
Aparatul conceptual a fost dezvoltat conform dezvoltarilor statistice.
Paul Lazarfeld a adus in sociologie metode de operationalizare si de constructie de
ipoteze prin intermediul modelarii statistice. Acest mod de aproceda a avut implicatii
importante in statistica sociala si in studiile statistice.
Sociologia americana si-a construit o imagine de autoritate. Sociologia a fost asociata cu
ingineria sociala. Acest fapt a condus la realizarea unor experimente in America Latina.
Dupa anii 68-70 s-a vb despre o criza de incredere a sociologiei, venita din partea
sociologiei interpretative nedominante.
18
Modelele interpretative au cunoscut forme variate de manifestare, prin studiul formelor
sociale (Zimmer). O parte din sociologia europeana intra in declin in perioada interbelica.
In Germania, sociologia intra intr-un proces de criza datorita dezvoltarii fascismului.
Sociologii cu orientare de stanga se vor refugia in SUA, pastrandu-si identitatea si dupa
al doilea razboi modial.
Sociologia interpretativa se pastreaza prin interactionalismul simbolic si prin
etnometodologie.
Criza stiintei a condus la contestarea notiunii de obiectivitate stiintifica. Dezvoltarea
antropologiei a pus in evidenta relativismul cunoasterii. Cateva dezvoltari stiintifice noi
au oferit alternative prin dezvoltarea lingvisticii. Limbajul este inteles ca un sistem de
semne, combinat pe baza unor reguli de combinare. Aceasta teorie duce la dezv
lingvisticii structurale si la teoriile semiotice (ale semnului). Semiotica a devenit un
suport tehnic si metodologic pentru analize de tip social si cultural. Orice cuvant este un
semn si are 2 laturi: semnificat (intelesul) si semnificant (sunetele). Cele doua lanturi
coexista. Nu exista gandire fara un suport al gandirii. Acesta legatura arata ca intre
gandire si comunicare nu exista o ruptura. Nu exista gandire fara o forma care o traduce.
Semnificatia tine de stabilirea unoe reguli de combinare a semnelor intre ele. Limbajul
este un mod de a combina semne intre ele.
Planurile limbajului: sematic (intelesul, sensul cuvintelor), sintactic (relatiile dintre
semne, gramatica combinativa).
Paradigma lingvista modul concret de combinare a cuvintelor sintagma.
Forma lingvistica subiect+predicat +....
Discurs mod de aranjare a cuvintelor intr-un text, mod de organizare a limbajului.
Limba vorbire.
Planul pragmatic planul actiunii; vorbirea nu este doar comunicare, ci este actiune;
limbajul induce actiuni; este o unealta de actiune.
Analiza comunicarii duce la analiza comportamentelor sociale.
Toare aceste schimbari duc la turnura lingvistica si la stiinta sociala postmoderna.
Descrierea devine interpretare dependenta de interpret. Ana;liza postmoderna pune
problema relativitatii adevarurilor enuntate. Ceea ce nu poate face postmodernismul este
sa mearga spre obiecte.

C9

Sociologia americana a secolului al XX-lea


- in secolul al XX-lea domina stiintele sociale; productie mare de idei;
- dependenta de resurse din limba engleza si de resurse externe;
- spatiul de consacrare pentru marii sociologi ;
- sursa de globalizare a sociologiei din cauza dezechilibrului sociologiei mondiale ;
- la inceput era dependenta de cultura europeana; reproblematizeaza sociologia
europeana;
- protestantismul aduce in S.U.A. disciplina; democratia porneste de jos in sus
se dezvolta individualismul (autoafirmarea);
19
- mentalitatea pragmatica apare la sfarsitul secolului al XIX-lea (curent de gandire
filosofic: ex. G. H. Mead, James);
- principiul lui James se regaseste in teoriile fenomenologice si costructiviste;
S.U.A. este cea mai importanta putere economica mondiala; exista o diferenta a
modelului economic din sud (agricol) si nord (industrial), cu un val de emigranti
din Europa.
- razboiul civil: explicat de conflictul dintre interesele economice; nordul iese
victorios asupra sudul, viitorul apartinand, astfel, industriei;
- societatea industriala este asociata cu pragmatismul dezvoltare exploziva:
dimensiunea oraselor creste (New York, Boston); megaurbanizarea,
nemaintalnita, este asociata proceselor de tip social, datorate migratiilor:
1. se continua procesul de migrare Europa S.U.A. ; apar probleme de
criminalitate (integrare); traditia protestanta a capitalistilor americani construieste
o regula tacita, de a dona fonduri pentru programe sociale: societati filantropice,
fundatiile care sponsorizeaza actiunile neproductive;
2. migratia S N: - localnicii din sud au saracit; sclavii din sud au fost eliberati
formal; negrii au primit ferme care, insa nu au rezistat economic, fiind nevoiti sa-
si gaseasca de munca in nordul industrial (rasismul se perpetueaza in sud pana in
zilele de azi); se incearca asigurarea unor conditii de viata decente muncitorilor;
se infiinteaza spitale si scoli dupa modelul fordist (Ford)
- transformarile conduc la o explozie urbana, aparand si probleme de gestionat;
- apar fundatii, asociatii sau comitete din care fac parte persoane dornice sa rezolve
probleme sociale aparitia asistentei sociale;
- notiunea de sociologie se foloseste sub denumirea de asistenta sociala si
sociologie (bifurcarea actiunii);
- la Universitatea in Chicago apare Departamentul de Sociologie (1892);
- se asimileaza conceptele teoretice si se formeaza constiinta stiintifica a
interventiei sociologice; primii sociologi au venit din zone diferite, iar primele
rezultate apar intre 1910-1920: Park Robert contribuie la aparitia studiului
orasului (evolutia sociala a orasului Chicago, prin adaptarea la un anumit tip de
mediu se pun bazele ecologiei urbane); orasul este vazut ca o entitate care se
adapteaza la un anumit mediu, ca un ansamblu care se dezvolta logic si
preductibil;
- partile orasului/ oraselor pot fi vazute, si ele, ca ansambluri structurate; orasul
reprezinta un mod pentru a structura spatiul, un stil de viata, oraseanul definindu-
se ca un tip uman cu un stil de viata specific;
- modelul concentric al evolutiei urbane (R. Park): - in interiorul orasului exista o
segregare urbana ce are logica ei, aparand si o segregare sociala;
- catierele se afla intr-o continua
schimbare (miscare) ghetoizare a cartierelor;
- orasul este un imens laborator
social; probleme frecvente: migratia, segregarea, situatia negrilor din ghetto-uri, dar si
aspecte sau personje mai bizare: hobbo (muncitor vagabond), taxi-dancer (degradarea
statutului femeii prostitutia), orasul melting-pot (omogenizarea ernica si culturala a
imigrantilor construirea unei societati omogene);
20
- raman, in continuare, zone
neasimilate multiculturalism (politica de gestionare a diversitatii culturale, opusa
teoriei melting-pot, propunandu-se respectarea traditiei grupurilor etnice si a unei
educatii multiculturale, spre sfarsitul secolului al XX-lea);
- viata din cartier este, de
asemenea analizata; adaptarea presupune o dezorganizare sociala, ceea ce duce si la
violenta si delincventa;
- lucrarea lui W. I. Thomas, despre migrarea polonezilor spre Europa, contine o
analiza a documentelor ce devine importanta in analiza si descrierea societatii;
- Scoala de la Chicago a promovat tehnicile calitative, prin care se descopereau
semnificatiile fenomenelor microsociale si se releva importanta studiilor empirice;
monografiile sunt descrieri minutioase ale stiluri de viata ale unor oameni, din diverse
medii sociale; se aplica metodele etnografice, ce presupun descriere, observatie
participativa (produse revendicate de catre antropologia urbana);
- generatii: Park, Thomas, Suverland cercetari calitativiste, monografice, cu o
puternica componenta empirica;
- sociologia a fost stimulata prin rezultatele pragmatice pe care le putea furniza;
cercetarie erau realizate in domeniile pietei, al opiniilor, al emotiilor, al efectelor
mijloacelor de comunicare in masa;
- se constitue un set de tehici de sondare a opiniei;
- se diversifica tehnicile de cercetare : aplicarea statisticii, a scalelor de atitudine,
pentru a surprinde si a masura atitudinile sociale conceptul de opinie publica ;
- la sfarsitul perioadei interbelice, se dezvolta sociologia cantitativista;
- antisemitismul a alungat multe minti luminate din Germania in America: Freud, Th.
Mann; sociologii germani emigreaza in S.U.A. si isi reincep cariera (P. Lazarfeld);
- Lazarfeld introduce rationamentul de tip experimental, prin analiza multivariata
constructia de rapoarte sociologice riguroase aprecierea sociologiei cantitative;
- Scoala de la Frankfurt emigreaza din Germania, si ea, in S.U.A. analiza critica a
societatii;
- in preajma razboiului, armata americana a folosit analiza cantitativa, in mai multe
domenii de activitate;
- se dezvolta studii privind societatile adversarilor;
- se fac studii privind moralul populatiei in spatele frontului, prin analiza de presa
dezvoltarea tehnicilor de analiza de continut;
- sociologia incepe sa fie folosita ca o arma strategica;
- in anii 40, se studiaza impactul mass-mediei asupra populatiei (mai ales filme de
razboi);
- se studiaza manipularea indivizilor ezpusi la anumite imagini (propaganda,
publicitate electorala);
- sociologia americana are un avans fata de celelalte tari, devenind furnizor de
cunoastere sociologica pentru acestea;
- modelul sociologic de tip cantitativ devine unul universal.



C 10
21
Curente care au afectat sociologia in secolul al XX-lea

Fenomenologie
Interactionism simbolic
Etnometodologie


Fenomenologia
curent filosofic aparut la inceputul secolului al XX-lea, o data cu scrierile lui
Edmund Husserl;
a fost preluata de catre teoria sociala, mai ales prin opera unui discipol al acestuia (al
lui Husserl), pe nume Alfred Schutz, sociolog austriac care a emigrat in S.U.A., in
timpul razboiului, aici reusind sa atraga atentia asupra fenomenologiei in sociologie;
ideile fundamentale articulate in fenomenologia lui Hussler au in vedere 2 principii
fundamentale:
a) principiul intentionalitatii se refera la modul in care functioneaza gandirea umana,
in raport cu realitatea. Din 1870, un pastor protestant german a afirmat ca, orice tip
de cunoastere este o cunoastere a ceva => orice act mental isi construieste un obiect
si este orientat catre un obiect.
In procesul de raportare la realitate, constinta proiecteaza asupra realitatii continuturi ale
constiintei care sunt confruntate cu realitatea prin experienta. Proiectarea cognitiva
produce si idei care au corespondenta in realitate si care reflecta ceva real, dar pot fi si
fictive/ subiective.
Pe de-o parte, cand ne referim la realitatea sociala, subiectii umani isi proiecteaza ideile
despre realitate pe baza unor experiente din fiecare zi. Ei inteleg lumea din jur in functie
de o cunoastere tacita, care se formeaza in experienta cotidiana. Ea da structurile
fundationale ale interactiunii umane.
Pentru Schutz, sociologia are de-a face cu intelegerea interactiunilor, fondate pe o
cunoastere anterioara care trebuie inteleasa.
Stiintele care trebuie sa interpreteze si sa inteleaga actiunea umana trebuie sa inceapa
cu o descriere a structurilor fundationale, a ceea ce este prestiintific, realitatea care pare
evidenta sau de la sine evidenta oamenilor inlauntrul unor atitudini naturale. Aceasta
realitate este viata de zi cu zi. (Schutz)
Fenomenologia urmeaza sa descrie acesta atitudine naturala pentru a intelege
fundamentul actiunii. Oamenii impartasesc aceleasi atitudini, construiesc aceleasi lucruri
ca de la sine intelese. Atitudinea naturala formeaza prejudecatile (conceptie impartasita
cu ceilalti pe baza careia se formeaza prejudecatile). Analiza de tip fenomenologic
incearca sa descopere cadrul preconstruit al modului de a gandi pentru a intelege
motivatiile atitudinale. Comunicarea se realizeaza in interiorul acestei atitudini naturale
pentru ca oamenii impartasesc aceeasi viziune despre lume (taken for granted). Aceasta
cunoastere nu mai trebuie sa fie explicata celuilat, functioneaza ca o presupozitie tacita
in comunicare si interactiune, structureaza asteptarea fata de comportamentul celuilalt
=> fondul comunitar, terenul cunoasterii colective care structureaza grupurile.
Aceasta directie a stimulat studii de analiza culturala si reflectii asupra diferentelor
culturale si asupra alteritatii. Alteritatea este absenta la ceilalti a experientei comune pe
care o avem noi. Examinarea cadrelor cotidiene, a obisnuintelor face parte din metoda de
22
evidentiere a relatiei cu alteritatea. Viata se bazeaza pe rutina (scheme automatizate). Nu
putem sa traim fara aceste rutine.
Aceasta gandire a fost asimilata de mai multe curente. Apare ideea constructiei sociale a
realitatii. Luckman afirma ca realitatea nu este ceva de-a gata, ci este un lucru care se
construieste mental. Ce anume este real si ce anume este ireal? Imaginile despre realitate
care intemeiaza optiunile actorilor sociali este dependenta de cunoasterea preconstruita.
De asemenea, influenteaza interactionismul simbolic, curent cu origine in sociologia
germana (Weber, Zimmer), sociologia inteleasa in termenii interactiunii.

George Herbert Mead introduce conceptia asupra sinelui si teoria rolului social. Mead
atrage atentia asupra faptului ca indivizii nu au o esenta a lor, permanent stabila. Eul,
personaliatea sau sinele se formeaza in interactiune cu ceilalti. Personalitatea indivizilor
nu este data din nastere, ci este construita prin tranzactiile cu ceilalti. Devii tu in opozitie
fata de altii. Mead demonteaza ideea eului permanent care se ascunde. Putem intelege
viata sociala ca pe un set de roluri jucate de indivizi. Rolurile sunt seturi de reguli de
comportament. Aceste roluri se construiesc prin norme sociale si construiesc asteptari de
rol. Indivizii trebuie sa fie capabili sa schimbe rolurile (prin inteligenta sociala).
- a ilustrat teoria interactiununii simbolice, a trait intre 1863-1931 si devine ostl
inca din adolescenta cand trebuia sa-si castige singur existenta pentru a-si
continua studiile spiritului dogmatic si limitat al mentalitatii universitare. Aceste
convingeri il fac sa se includa in curentul social critic si social-reformator care
domina Scoala de la Chicago in acea epoca. Devine unul dintre reprezentantii
acestei scoli prin conceptia si activitatea sa de profesor.
- Principala sa lucrare Eu insumi si societatea, apare postum, iar articolele sa de
psihologie sociala au fost publicate in volum abia in 1864 in lucrare. Scrieri
selective ale Evolutionismului darwinist este punctul de plecare al viziunii
sociologice a lui Mead, in aceeasi masura si forma in care serveste ca premisa
initiala filosofiei pragmatice. Omul apare nu ca o unitate izolata, ci ca individ in
societate in inter-relatia directa, permanenta si constitutiva cu ceilalti care in
contextul dat formeaza mediul inconjurator.
- Comportamentul individului poate fi inteles numai in termenii comportamentului
intregului grup social al carui membru este. In afara societatii concepute ca inter-
relatie nu poate exista nici personalitate. Nici constiinta acestei personalitati si
nici comunicarea. La randul sau, societatea trebuie conceputa ca o structura
provenind dintr-un proces continuu de acte sociale comunicative prin tranzactii
intre persoane care sunt reciproc orientate una catre cealalta. Principalul factor in
procesul de comunicare il constitue, dupa Mead, gesticulatia a carui mecanism de
functionare asigura intelegerea reciproca si apoi decalnsarea actiunii.
- Mead distinge inca 2 tipuri de gesturi si anume: non-semnificative identificabile
(la nivelul animal tinand de instinct si reflex) si gesturi semnificative
(caracteristice vietii umane). Daca in prima categorie suntem in prezenta unui
proces simplu si direct de stimul raspuns, in cea de-a doua categorie, procesul se
complica. Intre stimul si raspuns se intercaleaza o zona inedita a definirii, a
interpretarii stimulilor i asa fel incat in primul rand raspunsurile devin alternative
si in al doilea rand pot avea de multe ori aspect aparent contradictoriu sensului
23
stimulului. Circuitul sau se modifica urmand modelul unui feedback care este
element nou ce intervine in acest proces alternandu-i prin complicare, traiectoria.
- Dupa Mead, elementul de interventie il constitue inepuizabila zona a
semnificatiilor care la randul ei reprezinta semnificatia inerenta si intrinseca a
societalului in activitatea umana. Existenta simbolurilor si a procesului de
simbolizare ca element definitoriu al vietii sociale, nu presupune numaidecat un
inalt nivel de civilizatie sau de constientizare a lor. Reduse, deteriorate, eronate
sau total false, simbolurile pot fi identificate in comportamentul fiecarui membru
al oricarei societati, folosirea simbolurilor ale caror principl instrument este
limbajul si se bazeaza sau presupune un mecanism propriu si anume posibilitatea
fiecarui individ de a se transpune in situatia partenerului, a celorlalti indivizi cu
care intra in contact prevazand sau anticipand reactia lor, in conformitate cu care
isi regleaza propria actiune.
- Gesturile semnificative implicand folosirea unor simboluri, presupune intotdeauna
abilitatea unui participant, in procesul comunicativ, de a imagina propria sa
performanta din punctul de vedere al celorlalti, de a lua rolul celorlalti. Constiinta
nu este data, ci emergenta (reiesita/ aparuta din anumite situatii). O data cu
cresterea si maturizarea individului, acesta incepe sa se exprime prin
generalizarea procesului de socializare si internalizarea principalelor sale
mecanisme, norme si valori. Acest proces este reprezentat de Mead prin teoria
jocurilor simple cu 2 personaje, dintre cele mai complicate, in care partenerii
trebuie sa joace rolurile unor personaje diverse si deosebite; cu acest prilej, Mead
elaboreaza conceptul celuilalt generalizat. Stadiul final al procesului de
maturizare, respectiv de socializare apare in momentul in are individul, prin rolul
celuilalt generalizat este internalizat in asa fel inacat comunitatea sa exercite
controlul asupra conduitei membrilor sai individuali. Mead apare ca fondatorul
teoriri rolurilor care contine unele expresii de o mare valoare si actualitatea
teoretica, cum ar fi conceperea caracterului novator al posibilitatii de interventie
creatoare a personalitatii conceputa ca element pozitiv intrinsec al inter-relatiei.

E. Goffman elaboreaza teoria histrionismului social sau teoria managementului
impresiilor (histrion = actor, cel care joaca roluri). In fond, fiecare individ este un actor.
In viata suntem actori, regizori, scenaristi, in cadrul unei piese (imaginea pe care o
construim in fata celorlalti). In viata sociala vrem sa construim credibiliate. Interactiunile
sociale presupun construirea unei imagini performante in fata celorlalti. Exista un proces
comunicativ care conditioneaza raporturile cu ceilalti.
Interactionismul simbolic descrie situatiile de interactiune in care actiunea unui actor
este determinata de elementele informationale pe care le are in raport cu celalalt.
Elementul cognitiv se exprima comunicativ, prin simboluri. Goffman, in Viata
cotidiana ca spectacol, afirma ca, fiecare actor social comunica cu alti/ ceilalti actori:
expresie a comportamentului si impresie. Expreia poate fi directa sau intentionata ori
indirecta/ involunatara (ceea ce lasam sa se vada fara sa putem controla). Jocul
comunicativ prsupune schimburi interactionale prin care indivizii recepteaza si ceea ce
este intentionat si neintentionat comunicat in comportamentul celuilalt. Comportamnetul
poate fi judecat ca fiind autentic sau neautentic. Comunicarea poate fi verbala,
24
nonverbala, gestuala, etc.. Acest lucru permite evaluarea predictibilitatii
comportamentului.
Managementul impresiilor modul in care construim impresia propriei noastre persoane
in fata celorlalti. Exista un front stage si un back stage, adica imaginea oferita
tuturor versus imaginea oferita celorlalti (se dezvolta analize micro-sociale, ale micro-
climatului social).
In Aziluri, Goffman incearca sa vada cum se schimba imaginea indivizilor intr-o
institutie totala.

C 11
Etnometodologia
(Harold Garfinkel, Harvey Sachs)

Experimentele lui Garfinkel
- idei contextuale care nu mai apar in comunicare;
- ideile de la sine intelese nu mai sunt comunicate;
- aceste idei provin dintr-un consens intre membri dialogului;
- totusi, intre cei doi membri ai dialogului exista tensiuni care de fapt lanseaza
conversatia;
- consensul se construieste prin efortul participantilor la dialog;
- realitatea se construieste prin modul in care oamenii descriu realitatea.

Etnometodologia mod de analiza a situatiilor in care sunt implicati indivizi angajati in
actiunile rutiniere. Analiza presupune observatia derularii situatiilor de interactiune cu
ajutorul definitiilor date de catre subiecti. Trimite la metodele etnografice. Presupune
referirea la o realitate empirica, la descrierea ei din punctul de vedere al subiectilor.

Indexicalitatea trimite spre caracterul etnometodologiei de a trimite la realitatea
exterioara. Subiectii trebuie sa considere a fi semnificativ ceea ce ei spun. Realitatea este
efectul procesului de construire in interactiunea sociala a unui discurs cu referire la fapte.
Etnometodologie mod de analiza teoria lui Garfinkel o contrazice pe a lui Durkheim
(fapt social = lucru, sociologul trebuie sa nu tina cont de cunoasterea comuna). Ceea ce
savantii numesc fapte reprezinta un compromis in raport cu ceea ce este de la sine inteles
evidentierea modului in care se produce adevarul (modul in care pacientii sunt
internati la psihiatrie).
Etnometodologia pune o lentila asupra datelor care opereaza subiectii in viata lor de zi cu
zi. Cum se construiesc normele sociale, convingerile in fapte? Nu exista o diferenta mare
intre limbajul stiintific si limbajul empiric. Limbajul stiintific poate fi impus de catre cei
care fac stiinta.
Sociologia etnometodologiilor merge spre analiza micro-sociala (analiza
conversationala). Oamenii, in timp ce comunica, se si comunica. Comunicarea este un
raport de forte. Exista confruntari intre indivizii care au o discutie. Rutina realitatii poate
fi diferita pentru indivizi. Comunicarea releva si dificultatea de a comunica.
Subiectii au nevoie de o stabilitate a ordinii sociale, a rutinei. Lipsa acestei rutine duce la
angoasa. In acesta realitate au loc interactiunile intre subiecti. Efectul etnometodologiei
25
este reflexivitatea asupra conditiilor in care interactioneaza subiectii lor. Ajuta la
intelegerea in care functioneaza interactiunile cu institutiile (ex. politie, tribunal).


C12
Teorii functionaliste

- paradigma dominanta in sociologie;
- radacinile apar in secolul al XIX-lea, o data cu discursurile catorva fondatori:
Spencer sau Durkheim;
- perspectivele provin din analogia social organic, exprimat prin curentul denumit
organicism. Societatea poate fi tratata ca un intreg, inteles prin logica raportului
dintre un organism si componentele sale. Organele contribuie la asigurarea
unitatii organismului prin indeplinirea unor functii specifice. De aici vine ideea
subordonarii partilor in raport cu intregul perspectiva holista care are in vedere
mentinerea ordinii sociale. Conduce in secolul al XX-lea la viziuni ideologice de
tip comunist, totalitar unitatea organica a natiunii.
Legitimarea politica a ordinii sociale sustine ca pozitia diferitelor grupuri este inegala.
Se produce o teorie despre stratificare sociala (Davis si Moore). In orice societate
trebuie asigurat accesul la resurse. Societatea se ierarhizeaza in functie de capacitatea
de a dezvolta competentele indivizilor. Paradigma opusa este constructivismul (Karl
Marx).
Pentru Spencer, ideea de functionalitate are in vedere obiecte, organisme. Umanitatea
inglobeaza procese graduale de diferentiere a indivizilor, cat si a functiilor
indeplinite. Evolutia este insotita de un proces de adancire a diviziunii si o
specializare din ce in ce mai accentuata organizarea accentuata a societatii.
Durkheim, in Diviziunea muncii sociale, urmeaza ideile spenceriene. Face legatura
intre functiile unor activitati si nevoile individuale sau colective. Functiile reprezinta
modalitati prin care indivizii reusesc sa satisfaca nevoi. Nevoile explica
comportamente, situatii. Durkheim distinge intre 2 tipuri de explicatii de analiza:
explicatia functionala si explicatia cauzala. Acestea nu trebuie confundate si nu se pot
substitui. Analiza fenomenului religios este explicat prin nevoia de solidaritate,
necesara reproducerii oricarei societati; reproduce continuu si distinctia sacru-profan.
Comportamnetul religios este ritualic; are functie integratoare la nivel societal este
universal. Acest tip de explicatie, care, aparent, nu are o finalitate practica a facut
cariera in antropologie si a devenit model de intelegere a raporturilor practicilor
sociale. Malinovki este unul dintre functionalistii exemplari in antropologie. Prin
ideea imersiunii antropologului in societatea studiata, el revolutioneaza studiile
antropologice. Acestea impun observatia participativa. Functionalismul lui este
individualist, porneste de la intelegerea indivizilor. A facut o distinctie intre nevoi de
baza, nevoi structurale si nevoi simbolice sau integrative.

(A) Nevoi de baza (B) Raspunsuri directe
(organizate, colective)
(C) Nevoi instrumentale
Nutritie (metabolism)

Comisariat (procurarea
hranei)
Reinnorea aparatului
cultural
26
Reproducere

Confort corporal
Siguranta
Relaxare
Miscare

Crestere
Casatorie, familie

Domiciliu, imbracaminte
Protectie, autoaparare
Joaca, odihna, divertisment
Actiuni organizate de
miscare
Exercitiu, invatare
Modele de comportament si
sanctiuni

Reinnoirea personalului

Organizarea fortei si a
inclinatiilor spre
agresivitate



(D) Raspunsuri directe (E) Nevoi simbolice (F) Raspunsuri directe
Economia
Controlul social
Educatia
Organizarea politica
Transmiterea experientei
prin principii
Mijloace intelectuale,
emotionale si programatice
de control al destinului si
sansei
Recreere, exercitiu, odihna
Cunoasterea
Religia si magia




Arte, sporturi, jocuri,
ceremonii

Teoriile functionaliste sunt deductive.
R. Brown pune accentul pe caracteristicile structurale ale asamblarii partilor. Este
influentat de holismul lui Durkheim. Socialul este supraordonata individului.
Socialul asigura reproducerea structurii.
Paradigma functionalista a contribuit la teorii asupra socialului teoria lui Parsons;
teoria lui este una totala, numita structuro-functionalism. Porneste de la ideea ca
societatea trebuie analizata atat din punctul de vedere al nevoilor de putere sau
economie, cat si al celor de comunicare, legitimare, ce permit impartasirea unor valori
de la membri unei societati si cunoasterea mutuala. Se construiesc comunitati, spatii
pentru legitimitate, pentru afirmarea si satisfacerea nevoilor indivizilor. In societate se
structureaza sisteme si subsisteme cu functii specifice.
Robert Merton este autorul teoriei ideii teoriilor de rang mediu. Stiintele sociale
sunt teorii de rang mediu => limitarea la o anumita portiune a socialului. In
sociologie, scopul cercetarii este formularea de teorii, iar aceste teorii nu pot oferi
generalizari ale intregului societatii (critica asupra teoriei lui Parsons). Sunt cateva
lucruri care trebuie nuantate in teoria functionala. Este o iluzie faptul ca societatile
sunt unitare, compacte. Universalitatea functionalismului este de asemenea criticata.
A treia idee criticata este indispensabilitatea functionala. Niciuna dintre aceste
postulate nu se poate aplica societatii moderne.
Introduce cateva cerinte: analiza functionala se potriveste doar fenomenelor sociale
standardizate precum institutiile, dispozitiile subiective si consecintele obiective in
cadrul practicilor sociale trebuie scoase in evidenta, efectele pozitive, negative sau
neutre ale practicilor standardizate trebuie sa fie deosebite intre ele, unitatile pentru
care un anumit item analizat are o functie trebuie sa fie determinat cu exactitate si
27
cerintele functionale trebuie puse in evidenta, mecanismul realizarii functiei trebuie
descris amanuntit, alternativele functionale trebuie enumerate, etc. .
Teoria grupului de referinta: constitue punerea in aplicare a cerintelor lui Merton
(cercetare: satisfactia/ insatisfactia soldatilor in armata).
Grupul de referinta: grupul cu care indivizii se compara.
Fustrarea relativa: trebuie raporatata la pozitia fata de grupul de referinta.
Sociologul functionalist: poate reprezenta un inginer social => esecul asteptarilor
sociologilor inca din anii 60-70, perioada de apogeu a functionalismului. Tentativele
de inginerie sociala au dat gres.
Critici: din interiorul lumii stiintifice: functionalismul este o speculatie;
din partea sociologilor (din scoala sociologica americana) care contesta
caracterul dominant al sociologiei functionaliste programatice de orientare
parsoniana.
Viziuni asupra socialului: macrosocial;
microsocial (interactiuni sociale).
Microsocialul si macrosocialul sunt complementare. Au existat tentative de sinteza in
sociologie: A. Giddens si P. Bourdieu.


C13
Pierre Bourdieu opera de sinteza sociologica


Este considerat unul dintre mari sociologi contemporani. Personalitate critica, a devenit
un star al sociologiei contemporane.
Bourdieu este un produs al institutiilor franceze de formare a elitelor. Bourdieu provine
dintr-un mediu familial modest. El a fost sensibil la diferentele de clasa si la capcana
sociala a celor care provin din clasele modeste. Abordeaza tema reproducerii de clasa. A
facut studii in filosofie si stiintele sociale, a participat la razboiul din Algeria, intr-o
postura marginala. Dupa razboi, revine acolo ca etnolog. Aceasta experienta isi pune
amprenta asupra conceptelor utilizate de Bourdieu. Este influentat de structuralismul lui
Levi-Strauss. Se bazeaza pe compararea contrastiva a mai multor culturi pentru ascoate in
evidenta structuri care nu pot fi direct evidentiate. Analiza sincronica presupune tratarea
fenomenelor ca pe un dat, netinand cont de aparitia istorica. Bourdieu analizeaza, de
asemenea, procese sociale urmand modelul analizei sincronice.
In anii 60 se angajeaza in studii despre educatie si transformarile acesteia. Are loc o
competitie intelectuala, logica acesteia fiind descrisa de Bourdieu analiza campului
cultural francez. Reflecteaza incontinuu asupra sociologiei ca stiinta. Vizeaza empirismul
si anume sociologia descriptiva bazata pe rutina culegerii datelor, pe care il critica. Datele
sunt confundate cu lucrurile si le confunda cu realitatea insasi. Acesta practica este
nereflexiva, necritica si da o reprezentare indoielnica asupra realitatii sociale. Pozitia
sociologului in cercetarea sociologica reia perspectiva lui Max Weber. Sociologul trebuie
sa gaseasca metode pentru a releva optiunile sale sociologice. Pentru Bourdieu,
sociologului i se impun propriile moduri de a vedea de institutii de campul social. Exista
o relatie intre productia sociala si felul in care functioneaza societatea. Obiectivitatea
depinde de capacitatea de a se obiectiva, de capacitatea critica, de presupozitiile asumate
28
care sunt produsul unor constructii sociale. Obiectivarea presupune discutarea la nivelul
formularii teoriei a tuturor elementelor care ar putea influenta rezultatele si interpretarea
acestora.
A fost etichetat drept neomarxist. El este considerat insa, neoweberian, mai ales la nivelul
analizei campului cultural. Exista o sinteza intre cele doua directii. El abordeaza la
inceput o sociologie de tip holist, insa, in acelasi timp incearca sa asimileze experiente
mai noi de tipul interactionismului sau etnometodologiei. Exista o dubla distantare fata de
aceste doua traditii. Sociologia trebuie sa se indeparteze de obiectivismul mecanicist
(fenomene produse de cauze exterioare indivizilor). Acestuia i se opune finalismul,
socialul fiind rezultatul actiunilor pe baza de scopuri. Ambele optiuni sunt limitative.
Obiectivismul este o iluzie a metodologiei cercetatorului, iar finalismul este centrat pe
actor si are tendinta sa ignore conditiile obiective, structurale ale actorilor. Bourdieu
concepe o viziune in care imbina atat subiectul, cat si obiectul, prin conceptul de habitus.
Habitus : reprezinta modul in care se coreleaza pozitiile cu dispozitiile. Pozitiile tin de
cadrul obiectiv al existentei sociale. Dispozitiile tin de internalizarea preferintelor,
valorilor, gusturilor absorbite prin procesul de socializare. Subiectivismul poate influenta
pozitionarea sociala a indivizilor. Indivizii au tendinta sa se oerarhizeze in functie de
stilurile de viata in care sunt ei instalati. Exista o dubla articulare sociala si culturala:
obiectiva si subiectiva, care conditioneaza comportamentele si preferintele subiective,
etc. . Toata acesta constructie este articulata in Distinctia. Analizeaza structura clasiala
si stilurile de viata ale francezilor din anii 70.
Conceptul de camp are doua origini: - fizica (camp magnetic) fortele din spatiul social
atrag indivizii sa se alinieze dupa o anumita structura;
- psihologia (camp vizual) spatializarea actelor
psihice. Imprumuta si alte conotatii (camp de
bataie): un spatiu in care se confrunta indivizii.
Aceasta determina campul de forte si logicile
sociale viziune conflictualista.
Rezulta ideea distinctiei, deosebirii fata de celalalt. Indivizii consuma lucruri care ii
disting de altii. Rezulta delimitarea de altii si plasarea la nivelul cel mai onorabil
componenta de clasa.
29

Capitalul este investitia acumulata de individ in vederea reusitei sociale. Se asociaza cu
notiunea de profit.
Capital cultural, social, simbolic: au ca rezultate avantaje de tip simbolic. Relatiile sociale
tin si de o economie a onoarei sau a unor bunuri simbolice. Societatea franceza este
clasata si dupa criteriul prestigiului. Indivizii poseda sau nu un capital economic, care
depinde in primul rand de pozitionarea de clasa de origine. Capitalul social exprima
pozitia intr-o ierarhie sociala a indivizilor; exista capital social de origine si acumulat.
Capitalul social acumulat asigura prestigiul social, reteaua sociala. Capitalul cultural
reprezinta nivelul educational al unui individ; acesta poate fi mostenit de la parinti sau
acumulat => prestigiu cultural, intelectual. El atrage atentia asupra reproducerii sociale
modul in care pozitia claselor se reproduce si modul in care sansele indivizilor se
reproduc. Aceasta societate nemeritocratica este schimbata de sistemul educational, care
asigura capacitatilor indivizilor de a ocupa pozitii sociale similare. Scoala ofera un
substituit de onorificare, noblete sociala prin diplome. Aceasta teorie este infirmata de
realitate. Exista o corelatie intre diplomele scolare si categoria sociala din care provin.
Practic, scoala reproduce clasele sociale. Exista tendinta reproducerii capitalului cultural
al copiilor. Scoala este privita ca o investire.
Societatea burgheza are tendinta sa-si reproduca pozitiile in mai mare masura decat sa se
schimbe. Inegalitatea de clasa se reproduce si ea. Prestigiul este asigurat de prestatiile
intelectuale. Bourdieu este interesat de campul artistic.