Sunteți pe pagina 1din 46

Intrebari conducatori auto marfa

1. Mecanica
001. La deplasarea n treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la
rotile
motoare este:
a) egal cu momentul motor
b) n functie de pozitia clapetei de acceleratie, poate f mai mic sau mai mare dect
momentul motor
c) mai mare dect momentul motor
d) mai mic dect momentul motor
002. uratia ma!ima de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare
ec"ipat cu
re#ulator$limitator de turatie este:
a) egala cu turatia corespunzatoare momentului maxim realizat de motor
b) egala cu turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor
c) mai mare dect turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor
d) mai mica dect turatia corespunzatoare puterii ma!ime realizate de motor
00%. &are este rolul limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin
comprimare '
a) limiteaza solicitarile mecanice si termice ale motorului
b) micsoreaza consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului
c) permite cresterea momentului motor la urcarea rampelor
d) permite cresterea puterii motorului la demarare
00(. )c"imbatorul de viteze permite:
a) cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
b) mersul napoi al autovehiculului inversnd sensul de rotatie al motorului
c) modi*carea fortei de tractiune n functie de variatia rezistentelor la
naintare
d) utilizarea motorului la o turatia mai mica dect turatia de mers n gol
00+. ,aca in timpul conducerii aveti nevoie de o rezerva de putere mare se
recomanda:
a) sa se utilizeze treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze
b) sa se ruleze in treapta de prize directa
c) sa se actioneze sistemul intarder
d) sa se utilizeze treptele inferioare ale sc"imbatorului de viteze
00-. ,e ce se recomanda la ve"iculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire sa
se lase motorul sa functioneze cteva minute n #ol:
a) pentru a asigura o racire lenta a motorului
b) pentru a asi#ura o racire lenta a turbosu.antei
c) pentru a asigura ungerea sufantei
d) pentru revenirea uleiului n baie
00/. &are dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale
transmisiei autove"iculelor'
a ) ambreia0ul
b )mecanismul de directie
c)sistemul de frnare
d)suspensia
001. &are dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale
transmisiei autove"iculelor'
1
a) cutia de viteze
b)mecanismul de directie
c)sistemul de frnare
d)suspensia
002. &are dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale
transmisiei autove"iculelor'
a) diferentialul
b) mecanismul de directie
c) sistemul de frnare
d) suspensia
010. &are este rolul transmisiei'
a) asigura alimentarea motorului cu amestec carburant
b) asi#ura transmiterea .u!ului de putere, de la motor la rotile motrice
c) dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelor
d) transforma energia chimica a combustibililor n energie mecanica
011. &are este rolul transmisiei'
a) ampli*ca3multiplica momentul motor transmis la rotile motrice
b) asigura alimentarea motorului cu amestec carburant
c) dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelor
d) transforma energia chimica a combustibililor n energie mecanica
012. &are din componentele transmisiei enumerate mai 0os multiplica momentul
motor transmis la rotile motrice'
a) ambreiajul
b) arborii planetari
c) cutia de viteze
d) transmisia cardanica
01%. &are din componentele transmisiei enumerate mai 0os multiplica momentul
motor transmis la rotile motrice'
a) arborii planetari
b) diferentialul
c) transmisia cardanica
d) transmisia principala
01(. &are din componentele transmisiei enumerate mai 0os multiplica momentul
motor transmis la rotile motrice'
a)ambreiajul
b)arborii planetari
c)diferentialul
d)transmisia principala
01+. &are din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ntreruperea
.u!ului de putere transmis de la motor la rotile motrice'
a) ambreia0ul
b) diferentialul
c) transmisia cardanica
d) transmisia principala
01-. &are din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ntreruperea
.u!ului de putere transmis de la motor la rotile motrice'
a) arborii planetari
b)cutia de viteze
c)diferentialul
d)transmisia principala
2
01/. &are din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, prote0eaza
transmisia de socuri si la suprasarcini'
a) ambreia0ul
b) cutia de viteze
c)transmisia cardanica
d) transmisia principala
011. &are din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca rotile
aceleiasi punti motoare sa ruleze la turatii diferite'
a)ambreiajul
b)arborii planetari
c)cutia de viteze
d)diferentialul
012. &are este rolul ambreia0ului'
a)amplifca momentul motor transmis la rotile motrice
b)distribuie momentul motor la rotile motrice
c)permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d)permite ntreruperea temporara a transmiterii .u!ului de putere
020. &are este rolul ambreia0ului'
a) amplifca momentul motor transmis la rotile motrice
b) distribuie momentul motor la rotile motrice
c) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d) permite cuplarea pro#resiva a motorului cu transmisia
021. &are este rolul ambreia0ului'
a) amplifca momentul motor transmis la rotile motrice
b) distribuie momentul motor la rotile motrice
c) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d) prote0eaza transmisia de socuri si la suprasarcini
022. &are este rolul cutiei de viteze'
a) distribuie momentul motor la rotile motrice
b) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei
c) permite ntreruperea transmiterii .u!ului de putere de la motor la rotile
motrice
d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
02%. &are este rolul cutiei de viteze'
a) distribuie momentul motor la rotile motrice
b) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
c) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei
d) permite mersul napoi fara inversarea sensului de rotatie a motorului
02(. &are este rolul cutiei de viteze'
a)distribuie momentul motor la rotile motrice
b)permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
c)permite modi*carea raportului de transmitere a momentului motor la rotile
motrice
d)protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
02+. &are este rolul transmisiei cardanice'
a) amplifca momentul motor transmis la rotile motrice
b) distribuie momentul motor la rotile motrice
c) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor
transmisiei
02-. &are este rolul diferentialului'

a) distribuie momentul motor la rotile motrice


b) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
c) permite ntreruperea transmiterii fuxului de putere
d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
02/. &are este rolul diferentialului!
a) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
b) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
c) permite ntreruperea transmiterii fuxului de putere
d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
021. 4rin ndeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua
socurile provocate n transmisie la sc"imbarea treptelor de viteza'
a)ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresiva
b) ambreierea pro#resiva, concomitent cu accelerarea pna la turatia
economica
c) evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratiei
d) schimbarea ct mai rapida a treptei de viteza
022. 4rin ndeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua
socurile provocate n transmisie la sc"imbarea treptelor de viteza'
a) ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresiva
b) evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratiei
c) schimbarea ct mai rapida a treptei de viteza
d) sincronizarea corespunzatoare a actionarii pedalei de ambreia0 cu cea de
acceleratie
0%0. 5vitarea socurilor la ambreiere depinde de modul n care se actioneaza pedala
de ambreia0:
a) adupa realizarea cuplarii complete a ambreiajului si eliberarea pedalei
b) n pozitiile de apasare intermediare, care corespund patinarii ambreiajului
c) ntre pozitiile ce corespund apasarii complete si cea de realizare a prizei de
ambreiere
d) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia
0%1. 5fectuarea carei operatiuni, dintre cele enumerate, reclama cel mai ri#uros
control al actionarii pedalei de ambreia0, n scopul evitarii socurilor n transmisie'
a) accelerarea
b) nu exista diferente semnifcative ntre exigentele de operare specifce diferitelor
situatii
c) pornirea de pe loc
d) schimbarea n treapta superioara de viteza
0%2. &are sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreia0'
a) nu exista riscuri
b) pericolul de derapaj
c) suprancalzirea retarderului
d) uzura prematura a rulmentului de presiune al ambreia0ului
0%%. &are sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreia0'
a) nu exista riscuri
b) pericolul de derapaj
c) suprancalzirea ambreia0ului
d) suprancalzirea retarderului
0%(. &e trebuie sa aveti in vedere la optimizarea utilizarii treptelor de viteza, pentru
realizarea unui consum efectiv redus de combustibil'
a) turatia motorului sa fe cat mai apropiata de cea de relantii
"
b) turatia motorului sa fe cat mai mare, fara sa depaseasca limita intervalului de turatii
evidentiat prin marcaj de culoare rosie
c) mentinerea unei reserve de putere sufciente si adecvate modului de deplasare
d) turatia motorului sa *e mentinuta in intervalul de turatii economice
0%+. Momentul motor transmis la rotile motrice:
a) este mai mare dect la arborele motorului, indiferent de treapta de viteza
selectata
b) este mai mic dect la arborele motorului, datorita pierderilor din transmisie
c) poate f egal cu cel de la arborele motorului, depinznd de treapta de viteza selectata
d) poate f si mai mic si mai mare dect la arborele motorului, n functie de pozitia de
apasare a pedalei de acceleratie
0%-. 6n care din treptele de viteza, dintre cele enumerate, se nre#istreaza cea mai
mare forta de tractiune la rotile motrice si implicit cel mai mare consum de
combustibil'
a) priza directa
b) treapta II
c) treapta ###
d) treapta #$
0%/. In care din treptele de viteza dintre cele enumerate se pot produce socurile
mecanice cele mai mari in ransmisie, prin manevrarea necorespunzatoare a pedalei
de acceleratie'
a) ultima treapta de viteza
b) treapta a #$
c) treapta a ###
d)treapta a II
0%1. urometrul indica turatia:
a) arborelui cardanic
b) arborelui de iesire din cutia de viteze
c) motorului
d) rotilor motrice
0%2. urometrul indica turatia:
a)arborelui cardanic
b)arborelui de iesire din cutia de viteze
c) arborelui primar al cutiei de viteze
d)rotilor motrice
0(0. 6n intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin
marca0 de culoare verde, motorul functioneaza n zona de:
a) consum specifc maxim
b) moment motor ma!im
c) presiuni de injectie minime
d) putere maxima
0(1. 6n intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin
marca0 de culoare verde, motorul functioneaza n zona de:
a) consum specifc maxim
b) consum speci*c minim
c) presiuni de injectie minime
d) putere maxima
0(2. 4entru a nre#istra consumuri minime de combustibil, turatia motorului trebuie
mentinuta n intervalul evidentiat pe cadranul turometrelor cu marca0 de culoare:
a) neagra
b)portocalie
c) rosie
%
d)verde
0(%. &ele mai mici consumuri speci*ce de combustibil se nre#istreaza la deplasarea
autove"iculului cu motorul functionnd n intervalul de turatii:
a) apropiate de cele ralanti
b) evidentiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie
c) n care motorul dezvolta momentul ma!im
d) n care motorul dezvolta puterea maxima
0((. 6n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul
turometrului cu marca0 de culoare rosie:
a) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
b) scade semni*cativ forta de tractiune
c) se nregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specifc de combustibil al
motorului
d) uzura mecanica a motorului este cea mai mica
0(+. 6n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul
turometrului cu marca0 de culoare rosie:
a) creste semni*cativ consumul de combustibil pe 100 7m parcursi
b) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
c) motorul functioneaza la turatii economice
d) se nregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specifc de combustibil al
motorului
0(-. 6n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul
turometrului cu marca0 de culoare rosie:
a) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
b) se nregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specifc de combustibil al
motorului
c) solicitarea mecanica si termica a motorului este ma!ima
d) uzura mecanica a motorului este cea mai mica
0(/. 5!ploatarea motorului n zona turatiilor 0oase, inferioare intervalului evidentiat
prin marca0 de culoare verde:
a) conduce la cresterea consumului de combustibil pe 100 7m parcursi
b) conduce la economii de combustibil
c) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari
d) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice
0(1. 5!ploatarea motorului n zona turatiilor 0oase, inferioare intervalului evidentiat
prin marca0 de culoare verde:
a) comporta riscul aparitiei socurilor mecanice n transmisie, n re#imuri de
e!ploataretranzitorii 8accelerare, decelerare)
b)conduce la economii de combustibil
c) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari
d) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice
0(2. 5!ploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de
aditivi de tip 9d:lue'
a) &uro 1
b) &uro 2
c) &uro
d) 5uro +
0+0. 5!ploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de
aditivi de tip 9d:lue'
a) &uro 1
b) &uro 2
c) &uro
'
d) la unele tipuri de motoare 5uro (
0+1. &um se folosesc aditivii de tip 9d:lue'
a) se adauga la lichidul de racire al motorului, respectndu(se proportiile de amestec
prescrise de fabricant
b) se adauga la motorina din rezervor, la fecare alimentare cu combustibil
c) se adauga la uleiul motor, la fecare schimb, care se efectueaza cu periodicitatea
prescrisa n manualul de exploatare al autovehiculului
d) se alimenteaza n rezervorul special cu care sunt prevazute autove"iculele
la care se impune folosirea acestora
0+2. ;nde se in0ecteaza substanta 9d:lue, n scopul asi#urarii reducerii emisiilor de
no!e ale motoarelor'
a) n camerele de ardere
b) n galeria de admisie
c) n #aleria de evacuare
d) n pompa de nalta presiune
0+%. &atalizatoarele cu care sunt prevazute motoarele de ultima #eneratie au rolul:
a) de a fltra particulele rezultate n urma arderii incomplete a combustibilului
b) de a mbunatati performantele de tractiune ale autovehiculului
c) de a reduce consumul de combustibil
d) de a reduce emisiile de no!e
0+(. La frnarea de ur#enta, blocarea rotilor conduce la:
a) marirea spatiului de frnare daca se blocheaza rotile puntii spate
b) marirea spatiului de frnare, indiferent de rotile care se bloc"eaza
c) reducerea spatiului de frnare daca se blocheaza rotile puntii fasa
d) reducerea spatiului de frnare pna la oprirea autovehiculului
0++. :locarea rotilor puntii fata conduce la:
a) cresterea efcientei sistemului de frnare
b) micsorarea uzurii pneurilor
c) pierderea controlului directiei
d) pierderea stabilitatii autovehiculului
0+-. :locarea rotilor puntii spate conduce la:
a) cresterea efcientei sistemului de frnare
b) micsorarea uzurii pneurilor
c) pierderea controlului directiei
d) pierderea stabilitatii autove"iculului
0+/. 5*cacitatea dispozitivelor contra blocarii rotilor este mai mare:
a) pe drumuri cu aderenta mare
b) pe drumuri cu aderenta scazuta
c) pe drumuri cu declivitate pronuntata
d) pe drumuri cu mbracaminte din beton
0+1. )istemul 9:) permite:
a) blocarea diferentialului pentru evitarea patinarii rotii cu aderenta mai scazuta
b) blocarea rotilor n cazul frnarilor de urgenta
c) cresterea aderentei la frnare
d) evitarea blocarii rotilor si cresterea e*cientei frnarii
0+2. ,ispozitivele de frnare de ncetinire se utilizeaza:
a) la coborrea pantelor lun#i
b) la urcarea rampelor lungi
c) pentru ncetinirea vitezei de rotatie a rotii care patineaza
d) pentru reducerea vitezei de rotatie a rotilor puntii spate
)
0-0. 5c"ipamentele de si#uranta cu care sunt dotate autove"iculele pot actiona
asupra:
a) frnei de stationare
b) mecanismului de directie
c) sistemului de alimentare a motorului
d) sistemului de rulare
0-1. 5c"ipamentele de si#uranta cu care sunt dotate autove"iculele pot actiona
asupra:
a) frnei de stationare
b) mecanismului de directie
c) sistemului de frnare
d) sistemului de rulare
0-2. 5c"ipamentele de si#uranta cu care sunt dotate autove"iculele pot actiona
asupra:
a) frnei de stationare
b) frnelor *ecarei roti n parte
c) mecanismului de directie
d) sistemului de rulare
0-%. )istemele de si#uranta antiblocare de tip 9:) intervin asupra:
a) frnei de stationare
b) sistemelor de frnare de ncetinire
c) sistemului de alimentare a motorului
d) sistemului de frnare de serviciu
0-(. ,aca martorul 9:) se aprinde n timpul deplasarii la o frnare brusca:
a) nu se va ntmpla nimic
b) rotile vor aluneca
c) se va bloca doar roata la care s(a defectat senzorul
d) vehiculul va intra n derapaj
0-+. )istemul 9)< este proiectat pentru:
a) asigurarea frnarii pe pante lungi
b) asigurarea stabilitatii remorcii*semiremorcii
c) frnarea rotilor motoare prin obturarea galeriei de evacuare
d) mpiedicarea ruperii aderentei pneului cu solul la pornire de pe loc
0--. )istemul 5)4 85lectronic )tabilit= 4ro#ram) este proiectat pentru:
a) asigurarea frnarii pe pante lungi
b) asi#urarea stabilitatii ve"iculului n cazul deraparii
c) pozitionarea globala a vehiculului
d) prevenirea blocarii rotilor la frnare
0-/. &are din urmatoarele sisteme este proiectat pentru a * utilizat la parcur#erea
pantelor lun#i'
a) sistemul +,-
b) sistemul +-.
c) sistemul de blocare a diferentialului
d) sistemul de frnare de ncetinire
0-1. )istemele de frnare de ncetinire realizeaza efectul de frnare actionnd n
mod indirect asupra:
a) +,-(ului
b) rotilor directoare
c) rotilor motoare
d) tuturor rotilor
0-2. 5fectul de ncetinire produs de activarea sistemelor de frnare de ncetinire se
poate realiza prin:
/
a) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frnare de la rotile motrice
b) cresterea presiunii aerului din circuitele de frnare
c) debreiere si ambreiere progresiva
d) obturarea #aleriei de evacuare a motorului
0/0. 5fectul de ncetinire produs de activarea sistemelor de frnare de ncetinire se
poate realiza prin:
a) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frnare de la rotile motrice
b) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frnare de la toate rotile
c) actionarea sistemului frnei de serviciu
d) frnarea arborelui de iesire din cutia de viteze
0/1. )istemele de frnare de ncetinire de tip retarder3intarder pot * de tip:
a) "idraulic
b) mecanic
c) pneumatic
d) pneumo(hidraulic
0/2. )istemele de frnare de ncetinire de tip retarder3intarder pot * de tip:
a) electroma#netic
b) mecanic
c) pneumatic
d) pneumo(hidraulic
0/%. 9supra carui element al trasmisiei actioneaza in mod direct retarderul activat$
realizand prin franearea acestui element incetinirea autove"iculului'
a) asupra arborelui primar al cutiei de vireza
b) asupra arborelui de iesire din cutia de viteza
c) asupra arborelui cardanic
d) asupra arborilor planetari
0/(. Marimea fortei de frnare a autove"iculului, ce rezulta ca urmare a activarii
retarderului "idraulic, depinde de:
a) cantitatea de lic"id "idraulic care se comanda a * in0ectat n carcasa
acestuia, prin selectarea treptei de frnare
b) declivitatea drumului pe care circula autovehiculul
c) treapta de viteza cuplata
d) viteza de circulatie a autovehiculului
0/+. Marimea fortei de frnare a autove"iculului, ce rezulta ca urmare a activarii
retarderului "idraulic, depinde de:
a) declivitatea drumului pe care circula autovehiculul
b) treapta de frnare selectata
c) treapta de viteza cuplata
d) viteza de circulatie a autovehiculului
0/-. ,e ce trebuie sa se tina seama la e!ploatarea retarderului "idraulic'
a) efectul de frnare se produce cu ntrziere previzibila > fata de momentul
activarii retarderului
b) efectul de ncetinire nceteaza la apasarea pedalei de ambreiaj
c) pentru ca activarea retarderului sa produca efectul de ncetinire a autovehiculului,
cutia de viteze trebuie sa fe cuplata ntr(o treapta de viteza
d) retarderul se dezactiveaza automat, odata cu apasarea pedalei de frna
0//. La activarea carui tip de sistem de frnare de ncetinire se poate conta pe un
efect de frnare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia'
a) la activarea celor care realizeaza ncetinirea prin obturararea #aleriei de
evacuare
b) la activarea frnelor de ncetinire asistate de sistemele de siguranta de tip +,- si +-.
c) la activarea intarederului hidraulic
0
d) la activarea retarderului hidraulic
0/1. La activarea carui tip de sistem de frnare de ncetinire se poate conta pe un
efect de frnare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia'
a) la activarea frnelor de ncetinire asistate de sistemele de siguranta de tip +,- si +-.
b) la activarea intarederului hidraulic
c) la activarea retarderului electroma#netic
d) la activarea retarderului hidraulic
0/2. &are este utilitatea tempomatului'
a) este un echipament care poate f utilizat de regula n cazul n care conducatorul auto
are difcultati n a mentine o viteza de deplasare constanta
b) nici o utilitate deosebita, mai ales n contextul n care utilizarea tempomatului
presupune n mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifce, dar si
asigurare prealabila, att la activare, ct si la dezactivare
c) protejeaza transmisia la suprasarcini
d) realizeaza mentinerea vitezei de deplasare din momentul activarii acestuia
010. &are este utilitatea tempomatului'
a)este un echipament care poate f utilizat de regula n cazul n care conducatorul auto
are difcultati n a mentine o viteza de deplasare constanta
b)nici o utilitate deosebita, mai ales n contextul n care utilizarea tempomatului
presupune n mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifce, dar si
asigurare prealabila, att la activare, ct si la dezactivare
c)permite conducatorului auto sa(si rezerve momente de relaxare n timpul conducerii
autovehiculului
d) prin activare la viteze corespunzatoare turatiilor economice minime,
permite prote0area fata
de scaderea vitezei sub cele minime economice, corespunzatoare diferitelor trepte de viteza
011. &are este utilitatea tempomatului'
a) este un echipament care poate f utilizat de regula n cazul n care conducatorul auto
are difcultati n a mentine o viteza de deplasare constanta
b) nici o utilitate deosebita, mai ales n contextul n care utilizarea tempomatului
presupune n mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifce, dar si
asigurare prealabila, att la activare, ct si la dezactivare
c) permite conducatorului auto sa(si rezerve momente de relaxare n timpul conducerii
autovehiculului
d) preia controlul interactiv al tractiunii, n conditiile mentinerii vitezei de
deplasare din momentul activarii
01+. 6n ce re#im de e!ploatare a tempomatului e!ista riscul producerii de socuri n
transmisie'
a) la dezactivarea tempomatului
b) la eliberarea pedalei de acceleratie n urma activarii tempomatului
c) la reactivarea tempomatului la o viteza superioara celei fxate la prima activare
d) pe timpul mentinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continua
01-. &e conditii trebuie sa aveti n vedere sa se realizeze naintea dezactivarii
tempomatului de la maneta de comanda, pentru a evita socurile pe care le poate
provoca aceasta interventie'
a) dezactivarea tempomatului nu poate produce socuri n transmisia autovehiculului,
deci nu este necesar sa se intervina n prealabil asupra nici unei alte comenzi
b) ntreruperea transmiterii fuxului de putere de la motor la rotile motrice, prin debreiere
sau deplasarea schimbatorului de viteze n pozitie neutra
c) preluarea controlului sistemului de frnare, prin actionarea frnei de serviciu
d) preluarea controlului tractiunii, prin actionarea corespunzatoare a
acceleratiei
11
01/. 9vnd n vedere particularitatile functionale, este de preferat ca frna de
serviciu sa se actioneze:
a) brusc
b) n mod continuu
c) pna la blocarea rotilor
d) treptat si controlat
011. &are este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata'
a) micsorarea uzurii anvelopelor
b) pierderea maniabilitatii autove"iculului
c) pierderea stabilitatii autovehiculului
d) reducerea distantei de oprire
012. &are este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata'
a) cresterea distantei de frnare necesare pentru oprirea ve"iculului
b) micsorarea uzurii anvelopelor
c) reducerea distantei de oprire
d) reducerea timpului de reactie
020. &are este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata'
a) derapa0ul
b) micsorarea uzurii anvelopelor
c) pierderea stabilitatii autovehiculului
d) reducerea distantei de oprire
021. )istemele de frnare de ncetinire de tip retarder3intarder actioneaza numai
daca:
a)ambreiajul este cuplat
b) autove"iculul este n miscare
c) pedala de frna este apasata
d)schimbatorul de viteze este cuplat ntr(o treapta de viteza
022. &are poate * cauza demara0ului slab al autove"iculului la pornirea de pe loc sau
la ccelerare'
a) nivelul scazut al combustibilului n rezervor
b) presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricant
c) se accelereaza cu frna de ncetinire activata
d) usile autovehiculului nu sunt nchise corespunzator
02%. La folosirea e!cesiva pe un timp ndelun#at a retarderului "idraulic, e*cienta
frnarii cade datorita:
a) folosirii frnei de motor
b) functionarii +,-(ului
c) rularii la turatii mari
d) suprancalzirii uleiului
02(. &e trebuie sa aveti n vedere la operarea asupra manetei de comanda a
retarderului, entru a nu afecta si#uranta si confortul deplasarii'
a) dezactivarea retarderului, precum si schimbarea treptelor de frnare, sa se faca numai
mpreuna si odata cu actionarea controlata a frnei de serviciu
b)manevrarea secventiala a acesteia
c) mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de
trafc
d) sa activez retarderul numai n urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare,
ealizata prin utilizarea controlata a frnei de serviciu
02+. &e trebuie sa aveti n vedere la operarea asupra manetei de comanda a
retarderului, entru a nu afecta si#uranta si confortul deplasarii'
a) manevrarea fara salturi peste diferitele trepte de frnare
11
b) mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de
trafc
c) sa activez retarderul numai n urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare,
ealizata prin utilizarea controlata a frnei de serviciu
d) sa identifc si sa cuplez n mod direct treapta de frnare adecvata necesitatilor impuse
de
conditiile de drum si de trafc
02-. &are sunt riscurile e!ploatarii retarderului'
a)blocarea transmisiei
b)nu exista nici un fel de risc
c)socurile provocate n transmisie la sc"imbarea treptelor de frnare
d)suprasolicitarea transmisiei
02/. &are sunt riscurile e!ploatarii retarderului'
a) blocarea transmisiei
b) imposibilitatea controlului fortei de frnare realizate
c) lipsa asistarii electronice a frnarii
d) suprasolicitarea transmisiei
021. &are din procedurile de mai 0os sunt de urmat la coborrea pantelor lun#i cu
succesiuni de curbe, n ceea ce priveste e!ploatarea rationala a retarderului n
conditii de si#uranta si confort'
a) cuplarea treptelor de frnare superioare sa se opereze numai n urma, sau odata cu
actionarea frnei de serviciu
b) cuplarea treptelor superioare de frnare ale retarderului sa se efectueze, de
preferat, pe portiunile de drum n aliniament
c) evitarea folosirii ndelungate a retarderului la coborrea pantelor lungi, pentru a evita
suprancalzirea acestuia
d) evitarea folosirii simultane a retarderului si a frnei de serviciu
022. &are din procedurile de mai 0os sunt de urmat la coborrea pantelor lun#i cu
succesiuni de curbe, n ceea ce priveste e!ploatarea rationala a retarderului n
conditii de si#uranta si confort'
a) cuplarea treptelor de frnare superioare sa se opereze numai n urma, sau odata cu
actionarea frnei de serviciu
b)dezactivarea retarderului sau cuplarea treptelor inferioare de frnare sa se
comande, de preferat, pe parcursul abordarii vira0elor
c)evitarea folosirii ndelungate a retarderului la coborrea pantelor lungi, pentru a evita
suprancalzirea acestuia
d) evitarea folosirii simultane a retarderului si a frnei de serviciu
100. &oborti o panta cu retarderul activat. )e modi*ca forta de frnare dezvoltata
de retarder n urma eventualei sc"imbari de treapta de viteza, sau pe parcursul
efectuarii acestor operatiuni'
a) da
b) nu
c) numai daca se cupleaza o treapta inferioara de viteza
d) numai daca se cupleaza o treapta superioara de viteza
101. 6n ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea
retarderului'
a) n conditiile circulatiei pe timp de ploaie sau ninsoare si carosabil umed
b) n conditiile n care carosabilul este acoperit cu polei sau #"eata
c) n conditiile n care carosabilul este uscat
d) la coborrea pantelor lungi
12
102. 6n ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea
retarderului'
a)n conditiile n care carosabilul este umed
b) n conditiile n care carosabilul este uscat
c) la coborrea pantelor lungi
d) la oprire
10%. &are este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului n conditiile n care
carosabilul are aderenta redusa'
a) derapa0ul puntii motoare
b) patinarea puntii de directie
c) pierderea maniabilitatii autovehiculului
d) suprancalzirea retarderului
10(. &are este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului n conditiile n care
carosabilul are aderenta redusa'
a) acvaplanarea
b) patinarea puntii motoare
c) pierderea maniabilitatii autovehiculului
d) pierderea stabilitatii autove"iculului
10+. &onsumul de combustibil la viteza constanta este dependent de:
a) conditiile de trafc si starea drumului
b) rezistentele la naintare ale autovehiculului si marimea vitezei
c) sarcina si turatia motorului
d) turatia motorului si conditiile de trafc
10-. &onsumul speci*c de combustibil al motorului este:
a) cantitatea de combustibil consumata la deplasarea autovehiculului cu viteza
constanta
b) cantitatea de combustibil consumata pentru parcurgerea unei distante de 111 2m
c) cantitatea de combustibil consumata pentru producerea unei unitati de
lucru mec"anic masurata n 7?" sau &4"
d) distanta parcursa prin consumarea unui litru de combustibil
10/. 4entru reducerea consumului de combustibil se recomanda:
a) actionarea intercooler(lui
b) actionarea regulator(limitatorului de turatie al motorului
c) utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel nct motorul sa aiba n permanenta
o rezerva de putere ct mai mare
d) utilizarea treptelor sc"imbatorului de viteze astfel nct sa se asi#ure
functionarea motorului n pla0a de turatii delimitata prin marca0ul de culoare verde
pe turometru
101. 4entru a obtine un consum de combustibil ct mai redus la o viteza si un drum
date se recomanda:
a) sa se aleaga treapta de viteze care asigura functionarea motorului la turatii mai mici
dect turatia de mers n gol a acestuia
b) sa se asi#ure functionarea motorului la turatia corespunzatoare puterii
ma!ime
c) sa se utilizeze treptele inferioare ale schimbatorului de viteze pentru a asigura o
rezerva de putere mare
d) sa se utilizeze, att ct permite motorul, treapta cea mai rapida a schimbatorului de
viteze
1
102. 4neurile cu care este ec"ipat autove"iculul in.uenteaza consumul de
combustibil '
a) da, deoarece acestea infuenteaza rezistenta aerodinamica a autovehiculului
b) da, deoarece acestea in.uenteaza rezistenta la naintare a autove"iculului
c) da, deoarece uzndu(se n exploatare maresc consumul de combustibil3
d) nu
110. 6n conditiile rula0ului n palier la viteza de croaziera de -0 @m3", sesizati ca
motorul functioneaza n intervalul de turatii economice att n treapta a A$a, ct si n
treapta a AI$a. 6n conditiile date, cuplarea carei trepte de viteza conduce la
reducerea semni*cativa a consumului de combustibil'
a) a prizei directe
b) a treptei a $(a
c) a treptei a AI$a
d) n conditiile date, consumul de combustibil nregistrat este acelasi, indiferent de
treapta de viteza care se cupleaza
111. &e trebuie sa aveti n vedere la selectarea treptelor de viteza adecvate modului
de deplasare n conditii de si#uranta si confort, urmarind optimizarea consumului de
combustibil'
a) circulnd cu o anumita viteza, consumul efectiv de combustibil este acelasi, si nu
depinde de treapta de viteza selectata
b) turatia motorului sa fe ct mai apropiata de cea de relanti
c) turatia motorului sa fe ct mai mare, de preferat n intervalul evidentiat prin marcaj
de culoare portocalie sau rosie
d) turatia motorului sa *e n zona celor economice, interval evidentiat prin
marca0 de culoare verde
112. La demara0 si la accelerari, din considerente de si#uranta, e!ploatarea e*cienta
si economica a autove"iculelor impune ca operatiunile de sc"imbare a treptelor de
viteza superioare sa se initieze:
a) la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de cea de functionare
stabila la relanti
b)la turatii care asi#ura revenirea acesteia la valori apropiate de limita
inferioara a zonei verzi
c) la turatii ct mai apropiate de limita superioara a zonei verzi
d)la turatii ct mai ridicate, care sa protejeze fata de riscul diminuarii dinamicitatii
impuse accelerarii
11%. &um in.uenteaza frnarile puternice si accelerarile rapide consumul de
combustibil '
a) amndoua au un efect neglijabil asupra consumului de combustibil
b) amndoua cresc consumul de combustibil
c) numai accelerarile rapide cresc consumul de combustibil
d) numai frnarile puternice cresc consumul de combustibil
11(. 6n curba sau n vira0, forta centrifu#a tinde sa:
a) alinieze vehiculul pe traiectorie circulara
b) deplaseze pasagerii nspre partea din fata a autovehiculului
c) mareasca viteza de deplasare a autovehiculului
d) mentina deplasarea rectilinie a autove"iculului
11+. La deplasarea n curba, deraparea spre alta banda se produce atunci cnd:
a) forta centrifuga este inferioara aderentei
b) forta centrifu#a este superioara aderentei
c) forta de tractiune este inferioara aderentei
d) forta de tractiune este superioara aderentei
1"
11-. &e trebuie sa aveti n vedere, si respectiv sa urmariti sa se realizeze, cu ocazia
actionarii comenzilor autove"iculului n conditii de si#uranta si confort'
a) actionarea ct mai rapida a comenzilor, astfel nct sa nu poata f remarcate de
pasageri
b) actionarea ferma si lina sau insesizabila a comenzilor
c) operarea simultana a ct mai multor comenzi
d) toate interventiile asupra comenzilor sa fe remarcate si de pasageri
11/. 6n curba, pericolul rasturnarii autove"iculului este mai mare atunci cnd:
a) centrul de #reutate al autove"iculului se #aseste la o naltime mare n
raport cu solul
b) centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o naltime mica n raport cu solul
c) forta centrifuga este inferioara aderentei
d) miscarile longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari dect cele laterale
111. In.uenteaza masa autove"iculului distanta de frnare '
a) cu ct masa este mai mare, cu att distanta de frnare este mai mare
b) cu ct masa este mai mare, cu att distanta de frnare este mai mica deoarece creste
aderenta si forta de frnare
c) depinde de experienta conducatorului auto
d) nu, n cazul conducatorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea
coliziunilor
112. Borta de tractiune, masurata la rotile motrice, este cea mai mare:
a) n priza directa
b) n treapta a $#(a
c) n treapta I$a
d) n ultima treapta de viteza
120. 6n aceiasi treapta de viteza, forta de tractiune masurata la rotile motrice este
cea mai mare la turatii din intervalul evidentiat pe cadranul turometrului cu marca0
de culoare:
a) neagra
b) portocalie
c) rosie
d) verde
121. 6n cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:
a) asigura nvingerea rezistentei aerului
b) asigura nvingerea rezistentei la rulare a autovehiculului
c) asigura nvingerea rezistentelor interne ale transmisiei
d) permite efectuarea de accelerari, n caz de necesitate
122. 6n cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:
a) asigura nvingerea rezistentei aerului
b) asigura nvingerea rezistentelor interne ale transmisiei
c) permite abordarea rampelor, n mod dinamic
d) scuteste conducatorul auto de efectuarea asigurarii n vederea efectuarii manevrelor
de depasire
12%. &irculnd la viteza de croaziera, e!istenta sau lipsa rezervei de putere
disponibile > pentru o eventuala accelerare > se poate constata dupa:
a) indicatorul de turatie a motorului
b) pozitia pedalei de acceleratie
c) pozitia si cursa libera a pedalei de ambreiaj
d) treapta de viteza cuplata
12(. ,aca n timpul conducerii aveti nevoie de o rezerva de putere mare se
recomanda:
a) sa se actioneze sistemul intarder
1%
b) sa se ruleze n treapta de priza directa
c) sa se utilizeze o treapta de viteza inferioara a cutiei de viteze
d) sa se utilizeze treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze
12+. 4unerea n functiune a instalatiei de climatizare:
a) are drept consecinta scaderea consumului de combustibil
b) are drept consecinta scaderea rezervei de putere disponibile
c) determina cesterea uzurii motorului
d) determina cresterea rezistentelor la naintare
121. 4uterea transmisa la rotile motrice:
a) este egala cu cea dezvoltata de motor
b) este mai mare dect cea dezvoltata de motor
c) este mai mica dect cea dezvoltata de motor
d) poate f mai mica sau mai mare dect cea dezvoltata de motor, n functie de treapta
de viteza care se cupleaza
1%0. &onformitatea presiunilor n pneuri are in.uenta determinanta asupra:
a) consumului de combustibil
b) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
c) momentului motor
d) rezistentei aerodinamice
1%1. &onformitatea presiunilor n pneuri are in.uenta determinanta asupra4
a)fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
b)randamentului transmisiei cardanice
c)stabilitatii autovehiculului
d)uzurii anvelopelor, precum si asupra stabilitatii si maniabilitatii
autove"iculului
1%2. &onformitatea presiunilor n pneuri are in.uenta determinanta asupra:
a)fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
b)functionarii mecanismului de directie si a suspensiei
c)puterii motorului
d)stabilitatii autovehiculului
1%%. &are din datele te"nice enumerate se re#asesc nscrise inclusiv n certi*catul
de nmatriculare al autove"iculului'
a)consola fata
b)masa incarcata ma!im admisa
c)raza de virare
d)sarcina utila
1%(. &are din datele te"nice enumerate se re#asesc nscrise inclusiv n certi*catul
de nmatriculare al autove"iculului'
a)ampatamentul
b)consola fata
c)puterea neta ma!ima
d)sarcina utila
1%+. &are din datele te"nice enumerate se re#asesc nscrise inclusiv n certi*catul
de nmatriculare al autove"iculului'
a)ampatamentul
b)numarul de locuri, inclusiv locul soferului
c)raza de virare
c)sarcina utila
1%-. Cradul de ncarcare si modul de distribuire a ncarcaturii autove"iculului
in.uenteaza n mod direct modi*carea:
a)conditiilor de confort si de siguranta a deplasarii
b)fortei de tractiune la rotile motrice
1'
c)pozitiei centrului de #reutate al autove"iculului
d)presiunilor n pneuri
1%/. Cradul de ncarcare si modul de distribuire a ncarcaturii autove"iculului
in.uenteaza n mod direct modi*carea:
a)aderentei dintre pneuri si calea de rulare
b)conditiilor de confort si de siguranta a deplasarii
c)presiunilor n pneuri
d)tinutei de drum a autove"iculului
1%1. Cradul de ncarcare al autove"iculului in.uenteaza n mod direct si
determinant:
a)confortul si siguranta deplasarii
b)distanta de frnare necesara opririi autove"iculului n conditii de si#uranta
c)maniabilitatea autovehiculului
d)usurinta accesarii comenzilor autovehiculului
1%2. Cradul de ncarcare al autove"iculului in.uenteaza n mod direct si
determinant:
a)confortul si siguranta deplasarii
b)consumul de combustibil
c)maniabilitatea autovehiculului
d)usurinta accesarii comenzilor autovehiculului
1(0. Cradul de ncarcare al autove"iculului in.uenteaza n mod direct si
determinant:
a)confortul si siguranta deplasarii
b)inertia autove"iculului
c)maniabilitatea autovehiculului
d)usurinta accesarii comenzilor autovehiculului
1(1. 6n masura n care conditiile de circulatie permit, n care din situatiile enumerate
ar * de recomandat sa se e!ploateze n mod rational posibilitatea valori*carii
inertiei autove"iculului'
a)la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau
pericole5
b)la intrarea n autogari, curti sau garaje
c)la pre#atirea abordarii unui sector de drum n rampa
d)la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata
1(2. 6n masura n care conditiile de circulatie permit, n care din situatiile enumerate
ar * de recomandat sa se e!ploateze n mod rational posibilitatea valori*carii
inertiei autove"iculului!
a)la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau
pericole
b)la efectuarea manevrelor de iesire de pe partea carosabila
c)la ncetinire > n mod combinat cu utilizarea controlata a sistemelor de
frnare
d)la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata
1(%. &e trebuie sa aveti n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncarcati
ve"iculul peste masa ma!ima admisa3numarul de locuri admis '
a)diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilor
b)obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafc
c)se modi*ca tinuta de drum si comportamentul autove"iculului n vira0e
d)supraincarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii
1((. &e trebuie sa aveti n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncarcati
ve"iculul peste masa ma!ima admisa3numarul de locuri admis'
a)creste distanta de frnare
1)
b)diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilor
c)obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafc
d)suprancarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii
1(+. &are din factorii enumerati in.uenteaza n mod direct distanta de frnare
necesara pentru oprirea autove"iculului'
a)naltimea vehiculului
b)masa autove"iculului si #radul de ncarcare
c)presiunea n pneuri
d)treapta de viteza cuplata
1(-. &are din factorii enumerati in.uenteaza n mod direct distanta de frnare
necesara pentru oprirea autove"iculului'
a)aderenta si viteza autove"iculului
b)lungimea vehiculului
c)presiunea n pneuri
d)treapta de viteza cuplata
1(/. La dublarea vitezei de deplasare, n aceleasi conditii de drum, distanta de
frnare necesara pentru oprirea ve"iculului creste de apro!imativ:
a)11 ori
b)2 ori
c)( ori
d)' ori
1(1. &irculnd cu aceiasi viteza de deplasare, distanta de frnare necesara pentru
oprirea ve"iculului n conditiile unui carosabil umed, fata de cea necesara n
conditiile circulatiei pe carosabil uscat, creste de apro!imativ:
a)11 ori
b)2 ori
c)" ori
d) ori
1(2. 6n aceleasi conditii de drum, distanta necesara pentru oprirea unui autove"icul
de mare tona0, fata de cea necesara pentru oprirea unui autoturism este:
a)roximativ aceiasi
b) circa 2 ori mai mare
c) circa 2 ori mai mica
d) circa " ori mai mare
2. 4revenire accidente
001. &ele mai multe accidente de circulatie au drept cauza:
a)conditiile meteorologice nefavorabile
b)defectiunile tehnice
c)erorilor umane
d)infrastructura
002. 9ccidentele de circulatie n care un autove"icul intra n coliziune cu cel care
circula n fata au drept cauza principala:
a)distanta de si#uranta insu*cienta
b)neadaptarea vitezei
c)neatentia
d)pierderea aderentei
00%. )uplimentar fata de costurile directe ale unui accident de circulatie, acesta
conduce la costuri le#ate de:
a)imobilizarea vehiculului3
b)prejudicierea imaginii reprezentative a frmei3
1/
c)timpul pierdut
d)toate cele trei variante constituie costuri suplimentareD
00(. Indicati care este pozitia corecta a minilor pe volan prin analo#ie cu cadranul
unui ceas'
a)n dreptul orelor 11 si 1"
b)n dreptul orelor / si 1'
c)n dreptul orelor 2 si 1+
d)n dreptul orelor 11 si 1
00+. &are sunt riscurile le#ate de o pozitie #resita a minilor pe volan '
a)destabilizarea rotilor de directie
b)diminuarea timpului de reactie
c)o precizie slaba a traiectoriei autove"iculului
d)scaderea raportului de transmitere al transmisiei directie
00-. E pozitia corecta la volan presupune efectuarea succesiva si n ordinea indicata
a urmatoarelor re#la0e:
a)reglarea centurii de siguranta, oglinzilor retrovizoare si a scaunului
b)reglarea centurii de siguranta, scaunului si a oglinzilor retrovizoare
c)reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta
d)re#larea scaunului, spatarului, o#linzilor retrovizoare si a centurii de
si#uranta
00/. E pozitie corecta la volan presupune:
a)conducatorul auto sa aseze ntr(o pozitia care sa evite adormirea la volan chiar si n
caz de oboseala
b)conducatorul auto sa se aseze confortabil, capul sa *e spri0init pe tetiera si
sa aiba acces usor la comenzile autove"iculului
c)conducatorul auto sa se plaseze ct mai aproape de volan pentru a avea acces usor la
comenzile autovehiculului
d)conducatorul auto trebuie sa se aseze si sa(si regleze oglinzile retrovizoare astfel nct
sa elimine unghiurile moarte din spatele si de pe laturile autovehiculului
001. E pozitie incorecta la volan poate conduce la:
a)folosirea incorecta a culoarului de deplasare
b)necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea
c)percepere eronata a distantelor
d)scaderea rezistentei la oboseala
002. E pozitie incorecta la volan poate conduce la:
a)scaderea concentrarii
b)scaderea timpului de anticipare
c)scaderea timpului de observare a potentialelor pericole
d)scaderea timpului de reactie
010. 9prinderea unei ti#ari n timpul conducerii autove"iculului:
a)conduce la nlaturarea senzatiei de oboseala
b)conduce la nereceptarea unor informatii si se poate produce un accident
c)este o actiune care ajuta la cresterea concentrarii
d)toate variantele de mai sus
011. Manevrarea necorespunzatoare a carei comenzi, dintre cele enumerate, poate
ampli*ca miscarea de ruliu a autove"iculului 8oscilatiile de nclinare a
autove"iculului n 0urul a!ei lon#itudinale)'
a)acceleratie
b)ambreiaj
c)schimbator de viteze
d)volan
012. Eboseala poate * cauzata de:
10
a)alimentatie inadecvata
b)alimentatie insufcienta, prea grasa sau neechilibrata
c)lipsa somnului
d)toate cauzele enumerate pot provoca oboseala
01%. &onsumul de alcool poate avea ca efecte:
a)efecte sedative sau anularea in"ibitiilor
b)nlaturarea oboselii
c)organizarea proceselor intelectuale
d)revigorarea organismului
01(. 6n timpul conducerii autove"iculului, oboseala poate avea ca efect:
a)asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei calatorie
b)consumul de alcool
c)cresterea capacitatilor de anticipare
d)scaderea timpului de reactie
01+. )anatatea si o vedere buna:
a)nu sunt sufciente pentru o conducere n siguranta
b)pot f afectate de consumul de alcool sau droguri
c)sunt indispensabile unei conduceri n siguranta
d)toate variantele enumerate sunt adevarate
01-. )tudiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,% F :
a)debuteaza riscul producerii unui accident
b)riscul producerii unui accident este multiplicat de 11 ori
c)riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori
d)riscul producerii unui accident este multiplicat de % ori
01/. )tudiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,+ F care poate * produsa
de consumul a doua pa"are de vin:
a)debuteaza riscul producerii unui accident
b)riscul producerii unui accident este multiplicat de 11 ori
c)riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori
d)riscul producerii unui accident este multiplicat de % ori
011. )tudiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,1 F :
a)debuteaza riscul producerii unui accident
b)riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori
c)riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori
d)riscul producerii unui accident este multiplicat de % ori
012. )tudiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 1,2 F :
a)debuteaza riscul producerii unui accident
b)riscul producerii unui accident este multiplicat de 11 ori
c)riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori
d)riscul producerii unui accident este multiplicat de %+ ori
020. &onsumul de alcool poate avea ca efect:
a)consumul de alcool poate provoca toate efectele enumerate
b)diminuarea capacitatii de gndire
c)evaluarea gresita a vitezelor
d)reducerea cmpului visual
021. &are dintre urmatoarele a*rmatii este corecta '
a)alcoolul este absorbit n or#anism foarte rapid dar eliminarea lui se face ntr$
un timp mult mai mare
b)alcoolul este absorbit lent n organism dar eliminarea se face rapid
c)eliminarea alcoolului din organism se face numai dupa 1" ore de somn
21
d)timpul de absorbtie al alcoolului n organism este egal cu cel necesar pentru
eliminarea sa
022. Erdinea n interventie pentru acordarea primului a0utor unei persoane ce a
suferit mai multe leziuni este:
a)alertarea autoritatilor, oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea
fracturilor
b)de#a0area cailor respiratorii, oprirea "emora#iilor si imobilizarea fracturilor
c)imobilizarea fracturilor, degajarea cailor respiratorii si oprirea hemoragiilor
d)oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilor
02%. 6nainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulatie,
trebuie sa va convin#eti:
a)ca au fost conservate probele de la locul accidentului
b)ca autovehiculul cu care urmeaza sa se efectueze transportul asigura confortul
necesar
c)ca functiile respiratorie si circulatorie sunt asi#urate
d)ca victima va f asistata pe timpul deplasarii de o persoana competenta
02(. 6n ce fel trebuie asezat ntr$un mi0loc de transport un ranit care prezinta leziuni
ale coloanei vertebrale'
a)culcat pe o parte
b)este indicat sa nu *e miscat pna la sosirea salvarii
c)n pozitie seznd
d)pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o pozitia orizontala a
corpului
02+. &e se va scrie pe biletul, care se prinde ln#a #aroul aplicat unei persoane cu
"emora#ie puternica, ranit n urma unui accident de circulatie '
a)grupa sanguina a victimei
b)modul cum s(a manifestat hemoragia
c)numele, prenumele si posibilitatile de contactare a celui, care a aplicat garoul
d)ora si minutul cnd s$a aplicat #aroul
02-. ;r#entele n cazul persoanelor accidentate sunt de #radul I, II sau III. &are este
semni*catia acestei clasi*cari n ordinea I, II si II:
a)accidentati cu vatamari corporale severe, accidentati cu vatamari corporale grave,
accidentati cu vatamari minore
b)accidentati n stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi sau hemoragii,
accidentati cu vatamari minorec)accidentati n stare de coma sau de soc, accidentati cu
fracturi, accidentati cu hemoragii
d)accidentati n stare de coma sau de soc, accidentati cu "emora#ii,
accidentati cu fracturi
02/. &onduceti un autocamion pe un drum n panta acoperit cu polei. &um veti
actiona pentru a efectua manevra de oprire a autove"iculului:
a)ne se actioneaza nici un sistem de conducere, autovehiculul find n urcare se va opri
de la sine
b)se actioneaza ferm pedala de frna, simultan cu pozitionarea manetei schimbatorului
de viteze la punctul mort
c)se actioneaza ferm pedala de frna, tinndu(se cont de dotarea cu +,-
d)se trece ntr$o treapta inferioara a sc"imbatorului de viteze, folosind cu
precautie frna de serviciu pentru ca autove"iculul se a.a n coborre
021. &ui trebuie sa acordati prioritate de trecere ntr$o intersectie cu sens #iratoriu:
a)circulnd pe drumul cu prioritate aveti prioritate
b)tuturor vehiculelor care patrund n intersectia respectiva
c)ve"iculelor care circula n interiorul intersectiei
d)vehiculelor care vin din partea dreapta
21
022. 6n care din urmatoarele situatii se suspenda e!ercitarea dreptului de a conduce
autove"icule pe drumurile publice:
a)conducerea autovehiculului fara diagrama tahograf
b)depasirea cu mai mult de 1 2m*h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de
drum pe care circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
c)depasirea cu mai mult de +0 @m3" a vitezei ma!ime admise de le#e pe
sectorul de drum pe care circula si pentru cate#oria din care face parte
autove"iculul condus
d)lasarea libera a volanului n timpul mersului
0%0. 6n care din urmatoarele situatii se dispune masura anularii permisului de
conducere:
a)daca titularului permisului de conducere i s$a aplicat prin "otarre
0udecatoreasca ramasa de*nitiva pedeapsa complementara a interzicerii e!ercitarii
profesiei sau ocupatiei de conducator de ve"icule
b)pentru conducerea sub infuenta alcoolului daca fapta nu constituie infractiune3
c)pentru nerespectarea prevederilor legale privind depasirea3
d)pentru nesemnalizarea schimbarii directiei de mers5
0%1. 5ste permisa circulatia cu un autove"icul avariat n urma unei coliziuni usoare:
a)da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de %0 de zile
de la data producerii avariei
b)da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de '1 de zile de la data
producerii avariei
c)da, dar numai pna la primul service auto
d)da, pna cnd posesorul are posibilitatea sa(l repare
0%2. 5lementele conducerii preventive sunt:
a)numai prevederea si judecata
b)numai vigilenta si prevederea
c)vigilenta si ndemnarea
d)vi#ilenta, prevederea, 0udecata
0%%. Bactorii care diminueaza capacitatea de conducere sunt:
a)alcoolul si medicamentele
b)numai stupefantele
c)oboseala si alcoolul
d)oboseala, alcoolul, stupe*antele
0%(. Bactorii care in.uenteaza distanta de frnare sunt:
a)aderenta partii carosabile si viteza
b)dimensiunea si proflul anvelopei
c)numai viteza de deplasare
d)viteza, masa ve"iculului, aderenta
0%+. 4rin distanta de oprire ntele#em:
a)distanta de frnare pna la oprire
b)distanta parcursa din momentul actionarii pedalei de frna pna la oprire
c)distanta parcursa ntre momentul sesizarii obstacolului si actionarea pedalei de frna
d)suma dintre distanta de reactie si distanta de frnare
0%-. ,istanta de oprire n si#uranta reprezinta:
a)distanta fata de autovehiculul din fata
b)distanta parcursa att n timpul de reactie, ct si pe timpul frnarii
c)distanta parcursa numai n timpul de reactie
d)distanta parcursa numai pe timpul frnarii
0%/. &um in.uenteaza viteza de deplasare distanta de oprire n si#uranta:
a)la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de doua ori
b)la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de patru ori
22
c)la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de trei ori
d)nu si modifca valorile prin dublarea vitezei
0%1. Aiteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasa astfel nct:
a)luminile de ntlnire sa nu deranjeze pe cei care circula din sens opus5
b)sa permita oprirea autove"iculului n limita cmpului vizual
c)sa permita oprirea ct mai rapida a autovehiculului3
d)sa permita oprirea vehiculului n maxim 11 m3
0%2. 5c"iparea cu lanturi a rotilor autove"iculelor, atunci cnd acestea circula pe
drumuri acoperite cu zapada are ca scop:
a)cresterea aderentei lon#itudinale si transversale roata$cale de rulare
b)cresterea efcientei manevrei de frnare
c)mbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virare
d)limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vntului lateral
0(0. 4rincipala cauza #eneratoare de accidente este:
a)defectiunile tehnice ale sistemului de iluminat
b)oboseala n timpul conducerii
c)starea necorespunzatoare a drumului public
d)viteza peste limitele admise
0(1. ,e ce este necesar sa se pastreze dupa o ploaie torentiala o distanta mult mai
mare fata de autove"iculele care circula din fata:
a)deoarece distanta de oprire este mult mai mare
b)distanta de oprire n siguranta nu se modifca fata de carosabilul uscat
c)n asemenea conditii nu apare nici un pericol
d)pentru ca vizibilitatea este diminuata
0(2. 4entru a controla un derapa0, va trebui sa:
a)frnati progresiv autovehiculul
b)nu accelerati, frnati progresiv si contrabracati rotile
c)nu accelerati, nu frnati, contrabracati rotile
d)rotiti volanul pna cnd rotile directoare devin paralele cu axa longitudinala a
autovehiculului
0(%. 9 conduce preventiv nseamna:
a)sa anticipezi situatiile ce pot deveni periculoase
b)sa atentionezi ceilalti participanti la trafc privind greselile facute
c)sa conduci cu viteza constanta
d)sa respecti regulile de circulatie pe drumurile publice
0((. &um se semnalizeaza trecerea la nivel cu calea ferata curenta fara bariere sau
semibariere'
a)cu indicatoare de avertizare 67recerea la nivel cu o cale ferata fara bariere8a)
b)cu unul din indicatoarele Grecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara
bariereH sau Grecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariereH nsotite de
indicatorul GEprireH numai cu indicatorul GEprireH
c)numai cu unul din indicatoarele 67recerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere8
sau 67recerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere9
0(+. &ui i revine responsabilitatea pre#atirii autove"iculului pentru efectuarea
cursei'
a)conducatorului auto
b)coordonatorului de transport
c)persoanei desemnate sa conduca activitatea de transport rutier
d)personalului de specialitate cu aceste atributii
0(-. &e trebuie sa aveti n vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din
pneuri'
2
a)aceste operatiuni sa fe efectuate de catre personal specializat si autorizat n acest
sens
b)odata reglate de catre furnizor, si respectiv refacute cu ocazia inspectiilor tehnice
periodice, controlul periodic ale acestora este inutil si nu se justifca
c)operatiunile de refacere a presiunilor sa se efectueze Ila receI
d)presiunile sa se stabileasca si sa fe adaptate periodic, n functie de uzurile pe care le
prezinta anvelopele
0(/. &e trebuie sa aveti n vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din
pneuri'
a)aceste operatiuni sa fe efectuate de catre personal specializat si autorizat n acest
sens
b)presiunile sa *e conforme cu recomandarile precizate de fabricant
c)presiunile sa fe stabilite si adaptate periodic, n mod corespunzator categoriilor si
conditiilor de drum specifce traseelor care urmeaza sa se parcurga n mod obisnuit
d)presiunile sa se stabileasca si sa fe adaptate periodic, n functie de uzurile pe care le
prezinta anvelopele
0(1. &e trebuie sa aveti n vedere pe parcursul deplasarilor efectuate n conditiile de
carosabil umed, acoperit de mz#a'
a)curatirea periodica a farurilor
b)refacerea periodica a presiunilor n pneuri
c)schimbarea periodica a lamelor stergatorului de parbriz
d)verifcarea periodica a aderentei caii de rulare, prin ncercari de frnare controlate
0(2. &e trebuie sa aveti n vedere pe parcursul deplasarilor efectuate n conditiile de
carosabil umed, acoperit de mz#a'
a)curatirea periodica a suprafetelor vitrate
b)refacerea periodica a presiunilor n pneuri
c)verifcarea periodica a aderentei caii de rulare, prin ncercari de frnare controlate
d)verifcarea periodica a functionarii sistemelor de control al tractiunii si al frnarii :de
ex54+,-, +-., etc5)
0+0. &are din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale
autove"iculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce
atra#e dupa sine obli#ativitatea nlocuirii sau refacerii periodice ale acestora'
a)lanturi antiderapante
b)set de becuri de rezerva
c)triunghiuri refectorizante
d)trusa medicala de prim$a0utor
0+1. &are din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale
autove"iculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce
atra#e dupa sine obli#ativitatea nlocuirii sau refacerii periodice ale acestora'
a)roata de rezerva
b)stin#atoare de incendiu
c)triunghiuri refectorizante
d)trusa de chei
0+2. 5c"iparea cu lanturi a rotilor autove"iculelor, atunci cnd acestea circula pe
drumuri acoperite cu zapada are ca scop:
a)cresterea aderentei lon#itudinale si transversale roata$cale de rulare
b)cresterea efcientei manevrei de frnare
c)mbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virare
d)limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vntului lateral
0+%. Aeri*carea carui subsistem de frnare al autove"iculului este te"nic imposibil
de efectuat naintea plecarii la drum'
2"
a)a frnei de ncetinire
b)a frnei de serviciu
c)a frnei de stationare
d)a sistemului de frnare a remorcii
0+(. &um se veri*ca functionarea frnei de serviciu a autove"iculului'
a)exclusiv prin controlul rezistentei la apasare si respectiv a cursei pedalei de frna
b)prin controlul presiunii aerului din instalatia de frnare
c)prin ncercari controlate de pornire de pe loc si de oprire a autove"iculului cu
frna de serviciu
d)prin ncercari de pornire de pe loc cu frna de stationare actionata
0++. 6n cadrul operatiunilor de pre#atire a autove"iculului pentru efectuarea
deplasarii se e!ecuta inclusiv:
a)efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
b)nlocuirea catalizatorului
c)nlocuirea fltrelor de lubrifanti si de combustibil
d)veri*carea si completarea plinurilor
0+-. 6n cadrul operatiunilor de pre#atire a autove"iculului pentru efectuarea
deplasarii se e!ecuta inclusiv:
a)efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
b)nlocuirea fltrelor de lubrifanti si de combustibil
c)nlocuirea garniturilor de etansare ale usilor si portierelor
d)veri*carea starii anvelopelor si refacerea periodica a presiunilor din pneuri
0+/. 6n cadrul operatiunilor de pre#atire a autove"iculului pentru efectuarea
deplasarii se e!ecuta inclusiv:
a)efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
b)nlocuirea fltrelor de lubrifanti si de combustibil
c)schimbarea lichidului din instalatia de racire
d)veri*carea si curatirea o#linzilor, suprafetelor vitrate si a ster#atoarelor de
parbriz
0+1. &are este durata totala apreciata a operatiunilor de pre#atire a autove"iculului,
eJectuate de conducatorul auto naintea plecarii n cursa'
a)circa 1 zi
b)circa 1(2 ore
c)circa 20$%0 de minute
d)circa % minute
0+2. 6n situatii de risc caracteristice circulatiei n vira0e, derapa0ul poate * evitat
prin:
a)accelerare la iesirea din viraj
b)bruscarea frnei de serviciu
c)debreiere
d)evitarea actionarii frnei de serviciu
0-0. 6n situatii de risc caracteristice circulatiei n vira0e, derapa0ul poate * evitat
prin:
a)accelerare la iesirea din viraj
b)debreiere
c)manevrarea intermitenta si pendulara a volanului
d)manevrarea lina a volanului > operata n mod continuu, fara ntreruperi
0-2. &auza principala pentru care un conducator de autobuz trebuie sa evite
frnarile bruste este:
a)reducerea costurilor de ntretinere si reparatii
b)reducerea uzurii frnelor
2%
c)reducerea uzurii pneurilor
d)si#uranta si confortul pasa#erilor
0-%. La deplasarea n linie dreapta, trebuie:
a)sa circulati ct mai aproape de marcajul care delimiteaza marginea din stnga a benzii
b)sa circulati ct mai aproape de marginea din dreapta a drumului
c)sa circulati pe mi0locul benzii
d)sa circulati pe mijlocul drumului
0-(. 4entru efectuarea unui vira0 la dreapta, trebuie:
a)sa circulati ct mai aproape de marginea din dreapta a drumului
b)sa circulati pe mijlocul benzii
c)sa circulati pe mijlocul drumului
d)sa va apropiati de a!ul median
0-+. 4entru efectuarea unui vira0 la dreapta, trebuie:
a)sa circul ct mai aproape de marginea din dreapta a drumului
b)sa controlez spatiile laterale
c)sa schimb viteza dupa viraj
d)sa schimb viteza n viraj
0--. 9si#urarea suplimentara, indispensabila de efectuat n mod special pe
parcursul abordarii vira0elor strnse trebuie sa vizeze, n primul rnd, controlul
deplin al pozitiei si al traiectoriei:
a)extremitatilor :colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza
b)oglinzilor de pe partea catre care se vireaza
c)rotii spate, de pe partea catre care se vireaza
d)rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare
0-/. 9si#urarea suplimentara, indispensabila de efectuat n mod special pe
parcursul abordarii vira0elor strnse trebuie sa vizeze, n primul rnd, controlul
deplin al pozitiei si al traiectoriei:
a)extremitatilor :colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza
b)e!tremitatilor 8colturilor) caroseriei de pe partea opusa vira0ului
c)oglinzilor de pe partea catre care se vireaza
d)rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare
%. <e#lementari transport marfa
001. 9utocamioanele cu masa totalK ma!imK autorizatK mai mare de %,+ tone vor
efectua inspecLia te"nicK periodicK la intervale de:
a)1 an de la ultima inspecLie
b)2 ani de la ultima inspec;ie
c) ani de la ultima inspec;ie
d)' luni de la ultima inspec;ie
002. 6n cazul efectuKrii transportului rutier de mKrfuri n cont propriu n tra*c
internaLional prin document de transport se nLele#e :
a)avizul de nso;ire al m<rfurilor
b)copia conform< a certifcatului de transport n cont propriu
c)copia conform< a licen;ei de transport
d)scrisoarea de transport &.M.<.
00%. Aiteza ma!imK re#latK la limitatoarele de vitezK care ec"ipeazK autove"icule
concepute Mi construite pentru transportul de mKrfuri, nu trebuie sK depKMeascK:
a)111 2m*h
b)/% 2m*h
c)20 @m3"
2'
d)0% 2m*h
00(. &onducKtorul auto trebuie sa prezinte in caz de control urmKtoarele
documente:
a)cartea de identitate a vehiculului
b)copia conforma a licen;ei de transport = in copie
c)documentul de transport
d)licen;a de transport = in original
00+. La ce or#anism se poate adresa conducKtorul auto in cazul ruperii unui si#iliu
vamal sau al deteriorKrii mKrfurilor pe parcurs:
a)autorit<;ilor locale din regiunea unde se af< in momentul respectiv
b)autorit<;ilor vamale din ;ara de destina;ie
c)autorit<;ilor vamale sau altor autorit<;i competente din ;ara de plecare
d)autoritKLilor vamale, sau in lipsa acestora, altor autoritKLi competente din
Lara n care se #KseMte
00-. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autove"icule nc"iriate este
necesar:
a)ca autovehiculul s< de;in< licen;< de execu;ie
b)contractul de nchiriere nu este necesar sa fe la bordul autovehiculului, se
men;ioneaz< valabilitatea contractului in foaia de parcurs de ctre administratorul frmei
c)contractul de nchiriere sa fe la bordul autovehiculului = in copie
d)contractul de nc"iriere sa *e la bordul autove"iculului > in ori#inal sau in
copie conforma cu ori#inalul
00/. MKrfurile transportate sub prevederile &onvenLiei vamale referitoare la
transportul rutier de mKrfuri in tra*c internaLional sub acoperirea carnetelor I<
sunt supuse controlului vamal:
a)da, cu avizul asocia;iilor garante
b)da, daca or#anele vamale considera ca e necesar
c)ntotdeauna
d)nu
001. &onducKtorii auto care au peste (+ de ani Mi efectueazK transport de mKrfuri
trebuie sK efectueze e!aminarea medicalK Mi psi"olo#icK la urmKtoarele intervale:
a)1 an examinare medical< >i 1 an examinare psihologic<
b)1 an examinare medical< >i 2 ani examinare psihologic<
c)1 an e!aminare medicalK Mi % ani e!aminare psi"olo#icK
d)' luni examinare medical< >i 1 an examinare psihologic<
002. InspecLiile te"nice periodice se efectueazK:
a)in cadrul staLiilor autorizate de <9<
b)in orice sta;ie service pentru repara;ii
c)in orice sta;ie tehnica autorizata de +..
d)in orice sta;ie tehnica autorizat< de constructorul vehiculului
010. &are dintre urmKtoarele documente trebuie sK se a.e la bordul ve"iculului cu
care se efectueazK transport contra cost de mKrfuri:
a)avizul de nso;ire al m<rfurilor
b)certi*catul de competenLK profesionalK al conducKtorului auto
c)certifcatul de transport
d)licen;a de transport
011. )uplimentar faLK de documentul de transport, n cazul transportului contra cost
de mKrfuri #enerale n tra*c naLional, la bordul ve"iculului trebuie sK se a.e:
a)certifcatul de agreare +?.
b)certifcatul de formare profesional< +?.
c)f>a de siguran;<
d)le#itimaLia de serviciu valabilK a conducKtorului auto
2)
012. La efectuarea unui transport rutier contra cost la bordul unui ve"icul trebuie sK
se a.e:
a)certifcatul de transport rutier n folos propriu
b)copia conform< a certifcatului de transport rutier n cont propriu
c)copia conformK a licenLei comunitare
d)licen;a de transport rutier public
01%. )crisoarea de transport tip &.M.<. se ntocmeMte n minim:
a)doua exemplare
b)patru exemplare
c)trei e!emplare
d)un exemplar
01(. &ine este responsabil de pierderea totalK sau parLialK a mKrfurilor sau
deteriorarea mKrfurilor sau ntrzierea la transport'
a)destinatarul
b)expeditorul
c)intermediarul
d)transportatorul
01+. &u ocazia unui control n tra*c, conducKtorul auto care efectueazK transport
rutier contra cost de mKrfuri #enerale trebuie sK prezinte:
a)avizul de expedi;ie al m<rfurilor
b)avizul medical >i psihologic al conduc<torului auto
c)certi*catul de competenLK profesionalK al conducKtorului auto
d)f>a de siguran;< pentru m<rfurile transportate
01-. )crisoarea de transport prevKzutK de &onvenLia &.M.<. constituie:
a)documentul care permite accesul la profesia de transportator
b)dovada calit<;ii de operator de transport rutier public
c)dovada efectu<rii formalit<;ilor vamale
d)proba contractului de transport
01/. 6n cazul efectuKrii transportului rutier de mKrfuri n cont propriu, conducKtorul
auto trebuie sK prezinte cu ocazia unui control n tra*c urmKtorul document:
a)cartea de identitate a vehiculului
b)certifcatul de transport n cont propriu
c)copia conformK a certi*catului de transport n cont propriu
d)licen;a de transport, n copie
011. &arnetul I< poate * folosit:
a)pn< la data stabilit< de @inisterul 7ransporturilor
b)pentru mai multe autovehicule, func;ie de num<rul de vole;i
c)pentru mai multe c<l<torii, func;ie de num<rul de vole;i
d)pentru o sin#urK cKlKtorie
012. &onvenLia &.M.<. se aplicK:
a)transporturilor efectelor de str<mutare
b)transporturilor efectuate pe baza conven;iilor po>tale interna;ionale
c)transporturilor funerare interna;ionale
d)transporturilor internaLionale de mKrfuri perisabile
020. &onform &onvenLiei &.M.<. operatorul de transport este rKspunzKtor pentru:
a)avarierea m<rfi din cauza unui viciu propriu al acesteia
b)pierderea totala sau parLialK a mKr*i, produse intre momentul primirii si cel
al eliberKrii acesteia
c)provenien;a m<rfurilor
d)transportul m<rfurilor periculoase a c<ror natur< >i caracteristici au fost ;inute ascunse
cu inten;ie de c<tre expeditor
2/
021. Eperatorul de transport are obli#aLia sK asi#ure e!istenLa la bordul ve"iculelor
in cazul transportului rutier de mKrfuri n tra*c internaLional in urcia:
a)avizul medical si psihologic al conduc<torului auto
b)carnetul I<
c)copia conforma a licen;ei de transport = in copie
d)licen;a de transport = in original
022. Imobilizarea unui ve"icul se dispune n cazul sKvrMirii de cKtre conducKtorul
acestuia a unei dintre urmKtoarele fapte:
a)conducerea unui vehicul despre care exist< date sau informa;ii c< face obiectul unei
fapte de natur< contraven;ional<
b)conducerea unui vehicul nmatriculat n alt< ;ar<
c)neprezentarea copiei conforme a licen;ei de execu;ie
d)nu respectK timpii de conducere Mi de odi"nK prevKzuLi de le#e
02%. &ine are obli#aLia sK veri*ce e!actitatea menLiunilor din scrisoarea de
transport &M<'
a)conducKtorul auto
b)destinatarul
c)expeditorul
d)nc<rc<torul
02(. ransportul rutier internaLional de mKrfuri poate * e!ecutat cu capul tractor
nmatriculat in <omnia iar semiremorca n strKinKtate:
a)da
b)da, daca vehiculul intr< in grupa de clasifcare &uro "
c)da, dac< vehiculul intr< in grupa de clasifcare &uro
d)nu, ntruct cabotajul e interzis in .omnia
02+. 6n cazul transportului rutier naLional contra cost de mKrfuri, prin document de
transport nLele#e:
a)autoriza;ia de transport marf< prin servicii regulate
b)copia conform< a licen;ei de transport
c)licen;a de transport valabil< pentru transportul rutier de m<rfuri
d)scrisoarea de transport tip &.M.<.
02-. 6n ce condiLii carnetul I< va putea * prezentat birourilor vamale de destinaLie :
a)doar dac< este completat< prima pagin< a carnetului 7#.
b)doar dac< toate birourile AB+?B. din frontier< au acceptat carnetul 7#.
c)doar dac< toate birourile de poli;ie a frontierei au acceptat carnetul 7#.
d)doar dacK toate birourile vamale de plecare au acceptat carnetul I<
02/. &onform convenLiei &.M.<., transportatorul este rKspunzKtor pentru:
a)avarierea ambalajelor din cauza condi;iilor meteorologice
b)avarierea m<rfi din cauza unui viciu propriu al acestuia
c)inc<rcarea vehiculului sub sarcina utila a acestuia
d)pierderea totala sau parLiala a mKr*i
021. La primirea mKr*i, conducKtorul auto este obli#at sK veri*ce:
a)con;inutul fec<rui colet
b)ca marfa acoper< )1C din sarcina utila a vehiculului
c)e!actitatea menLiunilor din scrisoarea de transport
d)starea tehnica a vehiculului
022. 9cordul european 94 stabileMte re#uli privind:
a)transportul de m<rfuri agabaritice n trafc interna;ional
b)transportul de m<rfuri periculoase n trafc interna;ional
c)transportul de mKrfuri perisabile n tra*c internaLional
d)transportul de pesticide n trafc interna;ional
20
0%0. 9cordul european referitor la transportul rutier n tra*c internaLional al
mKrfurilor periculoase 89,<), stabileMte re#lementKri privind:
a)efectuarea unui transport rutier n trafc inten;ional de m<rfuri agabaritice
b)efectuarea unui transport rutier n trafc inten;ional de m<rfuri generale
c)efectuarea unui transport rutier n trafc inten;ional de m<rfuri perisabile
d)efectuarea unui transport rutier n tra*c intenLional de mKrfuri Mi deMeuri
periculoase
0%1. &are sunt rKspunderile transportatorului atunci cnd circulK sub convenLia
&M<:
a)s< nu consume b<uturi alcoolice
b)s< nu piard< par;ial, marfa de la nc<rcare pn< la destina;ie
c)sK nu piardK total sau parLial sau sK nu avarieze marfa de la ncKrcare pnK
la destinaLie
d)s< nu piard< total, marfa de la nc<rcare pn< la destina;ie
0%2. ,ocumentul care permite reducerea Mi simpli*carea formalitKLilor Mi
controalelor vamale este denumit:
a)carnet I<
b)certifcat +?.
c)factur< fscal<
d)scrisoare de transport
0%%. 4nK cnd este valabil carnetul I<:
a)pnK n ultima zi de valabilitate stabilitK de asociaLia #arantK
b)pn< n ultima zi de valabilitate stabilit< de @inisterul 7ransporturilor
c)pn< n ultima zi de valabilitate stabilit< de societatea de asigur<ri care a eliberat
carnetul
d)pn< la terminarea opera;iunii 7#. la biroul de destina;ie
0%(. 4entru a conduce un ansamblu de ve"icule la care masa totalK ma!imK
autorizatK a remorcii este mai mare de /,+ tone, un conducKtor auto are nevoie de:
a)permis de conducere categoria ,&
b)permis de conducere categoria A
c)permis de conducere cate#oria &5
d)permis de conducere subcategoria A1&
0%+. ;n conducKtor auto poate efectua transporturi de mKrfuri periculoase dacK:
a)deLine certi*cat de pre#Ktire profesionalK conform acordului 9.,.<.
b)de;ine certifcat de preg<tire profesional< conform acordului +575D5
c)de;ine certifcat de preg<tire profesional< conform conven;iei A5@5.5
d)de;ine certifcat de preg<tire profesional< eliberat conform conven;iei 75#5.5
0%-. EperaLiunea de transport rutier efectuatK de cKtre un operator de transport
rutier strKin cu ncKrcKturK ntre cel puLin douK puncte de ncKrcarea3descKrcare
a.ate pe teritoriul <omniei se numeMte:
a)cabota0
b)sabotaj
c)transport intern
d)transport interna;ional
0%/. Eperatorii de transport rutier romni pot desfKMura transport contra cost de
mKrfuri ntre douK state membre ;5 n baza:
a)autoriza;ia multipl< A&@7
b)autoriza;iei de transport interna;ional avnd .omnia ca ;ar< de tranzit sau de
destina;ie
c)copia conform< a certifcatului de transport n cont propriu n trafc interna;ional
nso;it< de scrisoarea de transport tip A@.
d)copiei conforme a licenLei comunitare
1
0%1. ransportul rutier contra cost se poate efectua:
a)cu ve"icule la bordul cKrora se a.K copia conformK a licenLei comunitare
b)numai conform prevederilor +cordului european +5?5.5
c)numai conform prevederilor Aonven;iei A5@5.5
d)numai conform prevederilor Aonven;iei 75#5.5
0%2. )crisoarea de transport trebuie sK conLinK urmKtoarele date:
a)locul Mi data ntocmirii sale
b)seria >i num<rul copiei conforme a licen;ei de transport
c)seria >i num<rul licen;ei de transport a operatorului de transport
d)valoarea m<rfi transportate
0(0. ;n operator de transport poate utiliza copia conforma a licenLei comunitare a
altui operator de transport:
a)da
b)da, daca respectivii operatori de transport ajung la o n;elegere
c)da, pentru o perioada de maximum 2 s<pt<mni
d)nu
0(1. &e trebuie sK conLinK documentul de transport n cazul transporturilor
combinate:
a)categoria >i tipul vehiculului rutier folosit
b)m<surile ce urmeaz< a f luate n caz de accident
c)numele Mi adresa e!peditorului Mi destinatarului
d)traseul ce urmeaz< a f parcurs, indicndu(se orele >i punctele de oprire
0(2. 6n cazul efectuKrii transportului naLional de mKrfuri n cont propriu, prin
document de transport se nLele#e:
a)avizul de nsoLire a mKrfurilor
b)copia conform< a certifcatului de transport n cont propriu
c)copia conform< a licen;ei de transport
d)scrisoare de transport A5@5.5
0(%. 6n cazul transportului rutier naLional de mKrfuri contra cost, prin document de
transport se nLele#e:
a)avizul de expedi;ie a m<rfurilor
b)copia conform< a certifcatului de transport
c)factura fscal<
d)scrisoarea de transport tip &.M.<.
0((. 6n cazul transportului rutier internaLional de mKrfuri contra cost, prin document
de transport se nLele#e:
a)autoriza;ia pentru transportul interna;ional de marf<
b)carnetul 75#5.5
c)copia conform< a licen;ei de transport
d)scrisoarea de transport tip &.M.<..
0(+. 6n cazul transportului rutier naLional de mKrfuri #enerale contra cost, la bordul
ve"iculului trebuie sK se a.e:
a)certifcatul de agreare +?.
b)certifcatul de formare profesional< +?.
c)f>a de siguran;<
d)le#itimaLia de serviciu valabilK a conducKtorului auto
0(-. 6n cazul transportului rutier naLional de mKrfuri contra cost, la bordul
ve"iculului trebuie sK se a.e:
a)autoriza;iile de transport marf<
b)certi*catul de competenLK profesionalK al conducKtorului auto
d)certifcatul privind ncadrarea vehiculului n normele de poluare >i siguran;< rutier<
1
d)licen;a de execu;ie a vehiculului
0(/. &onform prevederilor E.C. nr. 2/32011, n cazul efectuKrii transportului rutier
naLional n cont propriu, la bordul autove"iculului trebuie sK se a.e:
a)certifcatul de transport n cont propriu
b)copia certifcatului de nmatriculare al vehiculului
c)copia conformK a certi*catului de transport n cont propriu
d)licen;a de transport
0(1. 6n conformitate cu prevederile E.C. nr. 2/32011, la bordul autove"iculului care
efectueazK transport rutier naLional de mKrfuri n cont propriu trebuie sK se a.e:
a)contractul de munc< al conduc<torului auto
b)copia conform< a licen;ei comunitare
c)documentul de transport
d)licen;a de execu;ie a autovehiculului
0(2. 6n cazul efectuKrii transportului rutier naLional de mKrfuri n cont propriu, prin
document de transport se nLele#e:
a)avizul de nsoLire al mKrfurilor
b)copia conform< a certifcatului de transport n cont propriu
c)copia conform< a licen;ei de transport
d)scrisoarea de transport A5@5.5
0+0. 6n cazul transportului rutier naLional de mKrfuri #enerale n cont propriu, la
bordul ve"iculului trebuie sK se a.e:
a)certifcatul de agreare +?.
b)f>a de siguran;<
c)instruc;iunile de siguran;<
d)le#itimaLia de serviciu valabilK a conducKtorului auto
0+1. 6n cazul transportului rutier naLional de mKrfuri n cont propriu, la bordul
ve"iculului trebuie sK se a.e:
a)autoriza;iile de transport marf<
b)certi*catul de competenLK profesionalK al conducKtorului auto
c)certifcatul de transport n cont propriu
d)certifcatul privind ncadrarea vehiculelor n normele de poluare >i siguran;< rutier<
0+2. 6n cazul transportului rutier internaLional de mKrfuri #enerale contra cost, la
bordul ve"iculului trebuie sK se a.e:
a)cartea de identitate a vehiculului
b)certifcatul de formare profesional< +5?5.5 al conduc<torului auto
c)certifcatul de transport n cont propriu
d)le#itimaLia de serviciu valabilK a conducKtorului auto
0+%. 6n cazul transportului rutier internaLional de mKrfuri contra cost, la bordul
ve"iculului trebuie sK se a.e:
a)certi*catul de competenLK profesionalK al conducKtorului auto
b)certifcatul de omologare interna;ional< a vehiculului
c)certifcatul privind ncadrarea vehiculului n normele de poluare >i siguran;< rutier<
d)licen;a de execu;ie a vehiculului
0+(. 6n cazul efectuKrii transportului rutier internaLional de mKrfuri n cont propriu,
prin document de transport se nLele#e:
a)avizul de expedi;ie a m<rfurilor
b)copia conform< a certifcatului de transport
c)factura fscal<
d)scrisoarea de transport tip &.M.<.
0++. 6n cazul transportului rutier internaLional de mKrfuri #enerale n cont propriu, la
bordul
2
ve"iculului trebuie sK se a.e:
a)certifcatul de agreare eliberat de .5+5.5 conform prevederilor +5?5.5
b)f>a de siguran;<
c)instruc;iunile de siguran;<
d)le#itimaLia de serviciu valabilK a conducKtorului auto
0+-. 6n cazul transportului rutier internaLional de mKrfuri n cont propriu, la bordul
ve"iculului
trebuie sK se a.e:
a)cartea de identitate a vehiculului
b)certi*catul de competenLK profesionalK al conducKtorului auto
c)certifcatul de omologare interna;ional< a vehiculului
d)certifcatul privind ncadrarea vehiculelor n normele de poluare >i siguran;< rutier<
0+/. Eperatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmKtoarea obli#aLie:
a)s< asigure existen;a la bordul vehiculului a licen;ei de execu;ie
b)s< nu permit< interven;ia conduc<torului auto la nc<rcarea >i repartizarea nc<rc<turii
c)sK nu permitK intervenLia persoanelor neautorizate asupra aparatelor
ta"o#raf Mi a limitatoarelor de vitezK
d)s< nu permit< plecarea n curs< a vehiculelor echipate cu tahograf digital f<r<
sufciente foi de nregistrare pentru efectuarea ntregului parcurs al transportului
0+1. Eperatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmKtoarea obli#aLie:
a)s< nu permit< conduc<torului auto s< participe la asigurarea >i fxarea m<rfurilor
nc<rcate
b)s< nu permit< plecarea n curs< a vehiculelor f<r< completarea nregistr<rilor pe
diagramele
tahograf necesare pentru efectuarea ntregului parcurs al transportului
c)s< nu permit< plecarea n curs< a vehiculelor f<r< licen;a comunitar< la bord
d)sK nu permitK plecarea n cursK a ve"iculelor fKrK su*ciente foi de
nre#istrare pentru efectuarea ntre#ului parcurs al transportului
0+2. Eperatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmKtoarea obli#aLie:
a)s< asigure existen;a avizului medical >i psihologic al conduc<torului auto la bordul
vehiculului
b)s< asigure existen;a documentului privind verifcarea tehnic< efectuat< nainte de
plecarean curs< la bordul vehiculului
c)sK nu permitK plecarea n cursK a ve"iculelor care au ta"o#raful defect
d)s< nu permit< plecarea n curs< a vehiculelor nc<rcate cu m<rfuri care au aparatul de
marcat fscal defect
0-0. Eperatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmKtoarea obli#aLie:
a)sK nu permitK plecarea n cursK a ve"iculelor care au limitatorul de vitezK
defect
b)s< nu permit< plecarea n curs< a vehiculelor care au sistem antiblocare la frnare
c)s< nu permit< plecarea n curs< a vehiculului f<r< documentul privind ntre;inerea
vehiculelor
d)s< nu utilizeze la efectuarea transporturilor contra cost vehicule nmatriculate pe o
perioad< nedeterminat<
0-1. Eperatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmKtoarea obli#aLie:
a)sK plani*ce transporturile astfel nct conducKtorul auto sK poatK respecta
prevederile le#ale privind timpul de odi"nK
b)s< planifce transporturile astfel nct conduc<torul auto s< poat< respecta prevederile
legale privind utilizarea alternativ< a celor dou< cartele tahografce pe care le de;ine

c)s< pl<teasc< conduc<torul auto func;ie de distan;a parcurs< >i*sau de cantitatea de


m<rfuri transportat< n fecare lun<
d)s< utilizeze numai conduc<tori auto angaja;i cu contract de munc< care au cel pu;in
dou< cartele tahografce valide
(. <e#lementari scociale
001. &are din urmatoarele date trebuie sa *e mentionate de catre conducatorul auto
pe foaia de nre#istrare 8dia#rama ta"o#raf) la nceputul folosirii acesteia:
a)@ilometra0ul a*sat pe aparatul ta"o#raf la nceputul zilei de munca
b)ora introducerii foii de nregistrare n aparatul tahograf
c)perioada de conducere din ziua anterioara
d)viteza maxima care poate f nregistrata pe foaia de nregistrare
002. 6nainte de prima cursa a zilei, un sofer trebuie sa mentioneze n centrul foii de
nre#istrare8dia#ramei ta"o#raf) urmatoarele date:
a)durata serviciului din ziua curenta
b)localitatea de la care ncepe sa utilizeze dia#rama 8locul de la care ncepe
efectuarea cursei)
c)perioada de conducere din ziua anterioara
d)seria permisului de conducere
00%. &are din urmatoarele date trebuie mentionate de ctre conducatorul auto pe o
dia#rama ta"o#raf la nceputul utilizarii acesteia:
a)numele si prenumele conducatorului auto
b)ora introducerii diagramei n aparat
c)perioada de odihna zilnica
d)timpul de condus din ziua anterioara
00(. impul de odi"na zilnic se poate lua intr$un autove"icul '
a)da, daca acesta a fost descarcat
b)da, daca acesta este stationat si ec"ipat cu pat de dormit
c)da, daca este condus de celalalt membru al echipajului si cabina este dotata cu pat de
dormit
d)nu
00+. 6n cazul unui ec"ipa0 dublu, n timp ce ve"iculul se a.a n mers, cel de$al doilea
conducator auto care nu este la volan poate sa$si efectueze odi"na zilnica '
a)da, daca autovehiculul este echipat cu pat de dormit
b)da, daca odihna este de minim 0 ore consecutive
c)nu, autove"iculul trebuie sa *e oprit
d)nu, se considera timp de conducere
00-. ;n conducator auto a luat n saptamna curenta o perioada de odi"na
saptamnala redusa la %0 de ore. &te ore de odi"na trebuie luate n compensare si
n ce interval de timp '
a)12 ore pna la sfrsitul saptamnii urmatoare
b)1+ ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamni
c)21 de ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamni
d)2" de ore pna sfrsitul urmatoarelor patru saptamni
00/. ;n conducator auto a luat n saptamna curenta o perioada de odi"na
saptamnala redusa la 2( de ore. &te ore de odi"na trebuie luate n compensare si
n ce interval de timp !
a)12 ore pna la sfrsitul saptamnii urmatoare
b)12 ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamni
c)21 de ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamni
"
d)2" de ore pna sfrsitul urmatoarelor patru saptamni
001. &onform <e#ulamentului 4arlamentului 5uropean si al &onsiliului 8&5) nr.
+-13200-, timpul de odi"na saptamnal normal este de:
a)2" de ore
b)' de ore
c)"1 de ore
d)(+ de ore
002. 4erioada saptamnala de odi"na a unui conducator auto poate * redusa la mai
putin de (+ de ore, cu conditia sa *e compensata ulterior. 9ceasta nu poate nsa sa
*e redusa la mai putin de:
a)12 ore
b)2( ore
c)1 ore
d)' ore
010. 4erioada de odi"na saptamnala redusa este de minimum de 2( de ore, dar mai
putin de (+ de ore. <educerea este compensata printr$o perioada de odi"na luata
pna la sfrsitul:
a)celei dea doua saptamni care urmeaza
b)celei dea patra saptamni care urmeaza
c)celei dea treia saptamni care urmeaza
d)saptamnii urmatoare
011. 4erioada saptamnala de odi"na a conducatorului auto:
a)are doua zile
b)ncepe obligatoriu n ziua de vineri a fecarei saptamnii
c)nu este necesara daca nu a fost atins numarul maxim saptamnal de ore de conducere
nu a fost depasit
d)urmeaza dupa - perioade zilnice de conducere consecutive
012. &onform <e#ulamentului 8&5) nr. +-13200- un conducator auto trebuie sa
prezinte cu ocazia unui control n tra*c foile de nre#istrare 8dia#ramele ta"o#raf)
pentru:
a)saptamna n curs
b)saptamna n curs si ultima zi lucrata din saptamna precedenta
c)saptamna n curs si ultimele 1% zile anterioare acestei saptamni
d)ziua n curs si ultimele 21 de zile
01%. Aeri*carea ta"o#rafelor trebuie sa *e facuta la *ecare:
a)2 ani
b) ani
c)" ani
d)% ani
01(. &are dintre urmatoarele variante satisfac cerintele <e#ulamentului 8&5) nr.
+-13200- privind nlocuirea pauzei de (+ de minute a conducatorului auto prin pauze
separate:
a)1+ min. N %0 min.
b)1% min5 E1% min5 E 1% min5
c)21 min5 E 2% min5
d)1 min5 E 1% min5
01+. 4otrivit <e#ulamentului &5 nr. +-13200- pauza de (+ de minute poate *
nlocuita cu:
a)o pauza de cel putin 1+ minute si o alta de cel putin %0 de minute
b)o pauza de cel putin 21 de minute si alta de cel putin 2% de minute
c)o pauza de cel putin 1 de minute si alta de cel putin 1% minute
%
d)trei pauze de cel putin 1% minute
01-. &onform <e#ulamentului 8&5) nr. +-13200-, timpul de odi"na zilnic redus pentru
conducatorii auto este de:
a)minim / ore dar mai mic de 11 ore
b)minim / ore, dar mai mic 11 ore
c)minim 2 ore dar mai mic de 11 ore
d)minim 0 ore dar mai mic de 12 ore
01/. &onform <e#ulamentului 8&5) nr. +-13200- durata totala de conducere pentru 2
saptamni consecutive nu trebuie sa depaseasca:
a)112 ore
b)/1 ore
c)/' ore
d)20 ore
011. &onform <e#ulamentului 4arlamentului 5uropean si al &onsiliului 8&5)
nr.+-13200- un conducator auto nu trebuie sa conduca n doua saptamni
consecutive mai mult de:
a)121 ore
b)20 ore
c)02 ore
d)0' ore
012. 6n doua saptamni consecutive conducatorul auto poate sa munceasca:
a)11 perioade de conducere n total si maxim 01 ore
b)11 perioade de conducere n total si maxim 112 ore
c)12 perioade de conducere n total si ma!imum 20 ore
d)12 perioade de conducere n total si minimum 01 ore
020. &onform <e#ulamentul 4arlamentului 5uropean si al &onsiliului 8&5) nr.
+-13200-, durata de conducere saptamnala nu trebuie sa depaseasca:
a)"% de ore
b)%" de ore
c)+- ore
d)'1 ore
021. impul de odi"na zilnic normal poate * luat n perioade separate. &are dintre
urmatoarele variante corespunde prevederilor <e#ulamentului 4arlamentului
5uropean si al &onsiliului 8&5) nr. +-13200-:
a)% ore N 2 ore
b)" ore E / ore
c)/ ore E " ore
d)0 ore E ore
022. impul de odi"na zilnic normal poate * luat n perioade separate. &are dintre
urmatoarele variante corespunde prevederilor <e#ulamentului 4arlamentului
5uropean si al
&onsiliului 8&5) nr. +-13200-:
a)% ore N 2 ore
b)" ore E / ore
c)/ ore E 2 ore E 2 ora
d)/ ore E ore E 1 ora
02%. &onform re#lementarilor in vi#oare privind stabilirea perioadelor de conducere
si a perioadelor de odi"na ale conducatorului auto, timpul zilnic de odi"na normal se
poate efectua n perioade separate a caror durata nsumata trebuie sa *e de minim:
a)11 ore
b)12 ore
'
c)12,% ore
d)1 ore
02(. &onform <e#ulamentului 8&5) nr. +-13200-, timpul de odi"na zilnica normal
poate * redus astfel:
a)de cel mult 2 ori ntre doi timpi de odihna saptamnali
b)de cel mult % ori ntre doi timpi de odi"na saptamnali
c)de cel mult " ori ntre doi timpi de odihna saptamnali
d)o data pe saptamna
02+. &onform <e#ulamentului &5 nr. +-13200- durata zilnica de conducere ma!ima
este de:
a)2 oreD poate * prelun#ita la 10 ore de doua ori pe saptamna
b)0 ore3 poate f prelungita la 11 ore de trei ori pe saptamna
c)0 ore3 poate f prelungita la 11 ore de doua ori pe saptamna
d)0 ore3 poate f prelungita la 11 ore de trei ori pe saptamna
02-. 4erioada de odi"na zilnica de 11 ore ori de minim 2 ore poate * ntrerupta:
a)n doua sau trei perioade separate
b)n intervale de minim ' ore si respectiv % ore
c)n intervale echilibrate ca durata
d)numai n cazul n care autove"iculul este transportat pe un feribot sau tren
02/. &onform <e#ulamentului 8&5) nr. +-13200-, timpul de odi"na zilnic normal este
de cel putin:
a)11 ore consecutive
b)11 ore consecutive
c)12 ore consecutive
d)0 ore consecutive
021. 6n *ecare perioada de 2( de ore de la sfrsitul ultimul timp de odi"na zilnic sau
saptamnal, conducatorul auto bene*ciaza de un timp de odi"na zilnic normal de cel
putin:
a)11 ore consecutive
b)11 ore consecutive
c)12 ore consecutive
d)0 ore consecutive
022. &onducatorul auto poate sa intervina asupra aparatului ta"o#raf '
a)da, daca acesta nu nregistreaza corect dar numai daca se afa n cursa si nu poate
reveni n 2" de ore la locul unde autovehiculul este parcat n mod curent
b)da, daca constata ca acesta nu nregistreaza corect
c)da, daca interventia se realizeaza cu acordul persoanei desemnate
d)nu
0%0. &onform <e#ulamentului 4arlamentului 5uropean si al &onsiliului 8&5) nr.
+-13200- durata de conducere zilnica de 2 ore poate * e!tinsa la 10 ore'
a)de doua ori pe saptamna
b)de trei ori pe saptamna
c)niciodata
d)o data pe saptamna
0%1. )aptamna de lucru conform re#lementarilor in vi#oare privind stabilirea
perioadelor de onducere si a perioadelor de odi"na ale conducatorilor auto este
de*nita astfel:
a)orice perioada de timp avnd ) zile consecutive in care conducatorul auto si
desfasoara activitatea
b)orice perioada de timp avnd ) zile n care conducatorul auto nu poate avea mai mult
de % perioade zilnice de conducere
c)orice saptamna care ncepe duminica la ora 11,11 si tine pna luni la 11,11
)
d)perioada cuprinsa ntre ora 00,00 a zilei de luni si ora 2(,00 zilei de duminica
0%2. 6n timpul unei zile de lucru un conducator auto sc"imba autove"iculul. &e
obli#atii are privind utilizarea dia#ramelor ta"o#raf'
a)foloseste aceeasi diagrama tahograf, notnd n prealabil pe verso numarul de
nmatriculare al celui deal doilea autovehicul si ora la care a facut schimbarea
b)foloseste aceeasi dia#rama ta"o#raf, notnd n prealabil pe verso numarul
de nmatriculareal celui deal doilea autove"icul, @ilometra0ul care *#ureaza pe
contorul @ilometric al noului ve"icul si ora la care a facut sc"imbarea
c)foloseste aceeasi diagrama tahograf, notnd noul numar de nmatriculare lnga cel al
primului autovehicul
d)introduce o noua diagrama n aparatul tahograf al celui deal doilea autovehicul
0%%. 9cordul european privind activitatea ec"ipa0elor ve"iculelor care efectueaza
transporturi rutiere n tra*c international895<), se refera la:
a)conditii speciale pentru conducatorii auto care efectueaza transporturi de marfuri
periculoase
b)conducatorii auto care efectueaza transporturi rutiere de marfuri perisabile
c)formalitatile vamale n cazul transporturilor rutiere n trafc international
d)timpul de conducere a ve"iculului 8 perioada de conducere ) si timpul de
repaus 8 perioada de repaus) a conducatorului auto
0%(. 9cordul european 95< stabileste re#lementari privind:
a)activitatea ec"ipa0elor ve"iculelor care efectueaza transporturi rutiere
b)efectuarea unui transport de marfuri agabaritice n trafc international
c)efectuarea unui transport de marfuri periculoase n trafc international
d)efectuarea unui transport de marfuri perisabile n trafc international
0%+. <e#lementarile n vi#oare privind stabilirea perioadelor de conducere si a
perioadelor de odi"na ale conducatorilor auto, nu se aplica conducatorilor auto care
efectueaza transporturi rutiere cu:
a)ve"icule destinate transportului rutier de marfuri a caror #reutate ma!ima
admisa, inclusive cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste %.+ tone
b)vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror greutate maxima admisa,
inclusive cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste "5% tone
c)vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror greutate maxima admisa,
inclusive cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste ' tone
d)vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror greutate maxima admisa,
inclusive cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste )5% tone
0%1. ,iscurile8dia#ramele) utilizate la un ta"o#raf trebuie sa poata nre#istra
continuu cel putin:
a)12 ore
b)1/ ore
c)2( ore
d)"/ ore
0%2. &artela conducatorului auto reprezinta:
a)cartela care contine date privind soferul auto
b)cartela ta"o#ra*ca care identi*ca conducatorul auto si permite stocarea
datelor privind activitatea acestuia
c)o cartela care contine date privind autovehiculul
d)o cartela magnetica
0(0. ,upa patru ore si 0umatate de conducere, conducatorul auto trebuie sa faca o
pauza:
a)1 minute
b)(+ minute
/
c)da, minim 1% minute
d)nu, poate sa mai conduca
0(1. &e trebuie sa faca un conducator auto care a condus 2 ore ntr$o zi si
intentioneaza sa mai conduca 1 ora:
a)conducatorul auto trebuie sa ia o pauza de minim (+ minute si sa mai
conduca 1 ora, daca n saptamna respectiva a mai e!tins cel mult odata timpul
zilnic de conducere la 10 ore
b)conducatorul auto trebuie sa ia un repaus zilnic de minim 0 ore, nainte de reluarea
lucrului
c)conform prevederilor legale, acest lucru nu este posibil
d)poate sa conduca n continuare daca n saptamna respectiva a mai extins doar de
doua ori timpul zilnic de conducere la 11 ore
0(2. &onform <e#ulamentului 4arlamentului 5uropean si al &onsiliului 8&5) nr.
+-13200-, n cazul conducerii autove"iculului n ec"ipa0 de 2 conducatori auto,
timpul zilnic de odi"na este de:
a)minim / ore n 2" de ore
b)minim / ore n 1 de ore
c)minim 0 ore n 2" de ore
d)minim 2 ore n %0 de ore
0(%. &onducatorul auto poate sa se abata de la prevederile n vi#oare privind
stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odi"na:
a)da
b)da, daca este necesar pentru a asi#ura securitatea pasa#erilor, ve"iculului
sau ncarcaturii acestuia
c)da, la orice solicitare a persoanelor transportate
d)nu
0((. 6n saptamna curenta aveti % zile n care perioada de odi"na a fost de 2 ore.
&te ore trebuie de odi"na trebuie sa luati n compensare si n ce perioada de timp
conform <e#ulamentului +-13200-'
a)' ore pna la sfrsitul celei de a doua saptamni
b)' ore pna la sfrsitul celei de treia saptamni
c)' ore pna la sfrsitul saptamnii urmatoare
d)nu se compenseaza
0(+. 4erioada zilnica de odi"na se poate lua n 2 sau % perioade separate '
a)da
b)da, cu conditia ca una dintre ele sa fe de cel putin / ore
c)da, cu conditia ca una dintre ele sa fe de cel putin 0 ore
d)nu
0(-. &e obli#atii are conducatorul auto n cazul defectarii aparatului ta"o#raf '
a)nu are nici o obligatie, pna la terminarea cursei
b)sa anunte persoana desemnata
c)sa consemneze pe spatele dia#ramei diferitele perioade de activitate
d)sa continue cursa numai dupa repararea aparatului tahograf
0(/. 9re voie sa plece n cursa conducatorul auto cu ta"o#raful defect sau desi#ilat '
a)da, cu conditia sa anunte nainte de plecare operatorul de transport
b)da, cu conditia sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate
c)da, pna la prima statie service
d)nu
0(1. La e!aminarea nre#istrarilor de viteza de pe o dia#rama ta"o#raf se constata
ca sunt multe ascutite n sus si n 0os foarte apropriate ntre ele. 9cest lucru indica:
a)limitarea si reducerea vitezei de catre aparatul tahograf
0
b)o conducere neeconomica
c)o conducere pe autostrada
d)utilizare necorespunzatoare a aparatului tahograf
0(2. &ardul conducatorului auto are o perioada ma!ima de valabilitate:
a)cinci ani
b)doi ani
c)trei ani
d)un an
+. <e#uli incarcare
001. Ebli#aLia de a respecta re#ulile privind ncKrcarea, repartizarea ncKrcKturii,
asi#urarea Mi *!area mKrfurilor transportate revine:
a)conducKtorului auto
b)destinatarului
c)expeditorului
d)nc<rc<torului
002. 4rin masa totalK ma!imK autorizatK se nLele#e:
a)masa ma!imK a unui ve"icul ncKrcat, declaratK admisibilK n urma
omolo#Krii de cKtre autoritatea competentK
b)masa maxim< admis< pentru drumurile de categoria &
c)masa proprie a vehiculului
d)masa sarcinii utile autorizate pentru transport
00%. <epartizarea corectK a #reutKLii pe osii este obli#aLia:
a)conducKtorului auto
b)destinatarului
c)expeditorului
d)nc<rc<torului
00(. 9rimarea mKrfurilor este obli#aLia:
a)conducKtorului auto
b)consilierului de siguran;<
c)expeditorului
d)persoanei desemnate s< conduc< activitatea de transport rutier
00+. La ncKrcarea mKrfurilor conducKtorul auto va lua mKsuri pentru:
a)asi#urarea securitKLii mKrfurilor
b)asigurarea unor spatii sufcient de mari intre pachete, colete, container, etc5
c)ca m<rfurile sa fe amplasate cat mai in fata
d)ca m<rfurile sa fe amplasate cat mai in spate
00-. 4rin care din metodele enunLate mai 0os se poate reduce timpul de staLionare la
ncKrcare$descKrcare:
a)eliminarea timpilor de mers n gol
b)mecanizarea operaLiunilor de ncKrcare$descKrcare
c)sporirea vitezei de circula;ie
d)supra(nc<rcarea autovehiculelor
00/. In.uenLeazK masa autove"iculului distanLa de frnare '
a)cu ct masa este mai mare, cu att distanLa de frnare este mai mare
b)cu ct masa este mai mare, cu att distan;a de frnare este mai mic< deoarece cre>te
aderen;a >i for;a de frnare
c)depinde de experien;a conduc<torului auto
d)nu, n cazul conduc<torilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea
coliziunilor
"1
001. Cradul de ncKrcare Mi modul de distribuire a ncKrcKturii autove"iculului
in.uenLeazK n mod direct modi*carea:
a)aderen;ei dintre pneuri >i calea de rulare
b)condi;iilor de confort >i de siguran;< a deplas<rii
c)for;ei de trac;iune la ro;ile motrice
d)poziLiei centrului de #reutate al autove"iculului
002. Cradul de ncKrcare Mi modul de distribuire a ncKrcKturii autove"iculului
in.uenLeazK n mod direct modi*carea:
a)accelera;iei gravita;ionale
b)ecartamentului autovehiculului
c)presiunilor n pneuri
d)Linutei de drum a autove"iculului
010. Cradul de ncKrcare al autove"iculului in.uenLeazK n mod direct Mi
determinant:
a)ampatamentului autovehiculului
b)confortul >i siguran;a deplas<rii
c)distanLa de frnare necesarK opririi autove"iculului n condiLii de si#uranLK
d)u>urin;a acces<rii comenzilor autovehiculului
011. Cradul de ncKrcare al autove"iculului in.uenLeazK n mod direct Mi
determinant:
a)categoria vehiculului
b)consumul de combustibil
c)func;ionarea retarderului
d)masele maxime autorizate pe axe
012. Cradul de ncKrcare al autove"iculului in.uenLeazK n mod direct Mi
determinant:
a)func;ionarea +,-(ului
b)inerLia autove"iculului
c)masa nc<rcat< maxim admis< din punct de vedere tehnic
d)raportul putere*mas< proprie exprimat n FG*2g
01%. &e trebuie sK aveLi n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncKrcaLi
ve"iculul peste masa ma!imK admisK :
a)cre>te ampatamentul autovehiculului
b)diminueaz< confortul conduc<torului >i al pasagerilor
c)obtureaz< vizibilitatea pentru ceilal;i participan;i la trafc
d)se modi*ca Linuta de drum Mi comportamentul autove"iculului n vira0e
01(. &e trebuie sK aveLi n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncKrcaLi
ve"iculul peste masa ma!imK admisK:
a)creMte distanLa de frnare
b)cre>te ecartamentul autovehiculului
c)diminueaz< confortul conduc<torului >i al pasagerilor
d)obtureaz< vizibilitatea pentru ceilal;i participan;i la trafc
01+. &e riscuri comportK abordarea vira0elor cu vitezK e!cesivK'
a)n condi;iile n care conduc<torul auto intervine cu promptitudine printr(o manevrare
corespunz<toare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifce abord<rii virajelor
b)riscuri determinate de acvaplanarea inevitabil<
c)riscuri determinate de blocarea diferen;ialului
d)riscuri le#ate de rKsturnarea ve"iculului
01-. &e riscuri comportK abordarea vira0elor cu vitezK e!cesivK'
a)n condi;iile n care conduc<torul auto intervine cu promptitudine printr(o manevrare
corespunz<toare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifce abord<rii virajelor
b)riscuri determinate de acvaplanarea inevitabil<
"1
c)riscuri determinate de blocarea diferen;ialului
d)riscuri le#ate de derapa0ul ve"iculului
01/. La abordarea cKrui sector de drum, dintre cele enumerate, apare riscul
rKsturnKrii'
a)palier
b)pant<
c)ramp<
d)vira0
011. 6n curbK sau n vira0, forLa centrifu#K tinde sK:
a)alinieze vehiculul pe traiectorie circular<
b)deplaseze pasa#erii Mi marfa nspre e!teriorul vira0ului
c)deplaseze pasagerii >i marfa nspre interiorul virajului
d)m<reasc< viteza de deplasare a autovehiculului
012. La deplasarea n curbK, deraparea spre altK bandK se produce atunci cnd:
a)for;a centrifug< este inferioar< aderen;ei
b)forLa centrifu#K este superioarK aderenLei
c)for;a centriped< este superioar< aderen;ei
d)for;a de trac;iune este inferioar< aderen;ei
020. 6n curbK, pericolul rKsturnKrii autove"iculului este mai mare atunci cnd:
a)centrul de #reutate al autove"iculului se #KseMte la o nKlLime mare n raport
cu solul
b)centrul de greutate al autovehiculului se g<se>te la o n<l;ime mic< n raport cu solul
c)for;a centrifug< este inferioar< aderen;ei
d)mi>c<rile longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari dect cele laterale
021. )istemul de *!are a ncKrcKturii trebuie sK reziste la forLa corespunzKtoare unei
accelerKri3decelerKri a ve"iculului spre faLK n valoare de:
a)accelerare de 1,% x g :accelera;ie gravita;ional<)
b)accelerare de 1,/ x g :accelera;ie gravita;ional<)
c)decelerare de 1,% x g :accelera;ie gravita;ional<)
d)decelerare de 0,1 ! # 8acceleraLie #ravitaLionalK)
022. )istemul de *!are a ncKrcKturii trebuie sK reziste la forLa corespunzKtoare unei
accelerKri3decelerKri a ve"iculului spre spate n valoare de:
a)accelerare de 1,% x g :accelera;ie gravita;ional<)
b)accelerare de 1,/ x g :accelera;ie gravita;ional<)
c)decelerare de 0,+ ! # 8acceleraLie #ravitaLionalK)
d)decelerare de 1,/ x g :accelera;ie gravita;ional<)
02%. )istemul de *!are a ncKrcKturii trebuie sK reziste la forLa corespunzKtoare unei
accelerKri3decelerKri a ve"iculului spre ambii pereLi laterali n valoare de:
a)accelerare de 0,+ ! # 8acceleraLie #ravitaLionalK)
b)accelerare de 1,/ x g :accelera;ie gravita;ional<)
c)decelerare de 1,% x g :accelera;ie gravita;ional<)
d)decelerare de 1,/ x g :accelera;ie gravita;ional<)
02(. 6nfKMurarea sau *!area ncKrcKturii n ve"icul trebuie fKcutK n conformitate cu
dispoziLiile din:
a)instruc;iunile privind sistemele de fxare a nc<rc<turii n transportul rutier de m<rfuri
elaborate de #5-5A575.5
b)recomandKrile europene privind cele mai bune practici n domeniul *!Krii
ncKrcKturii pentru transportul rutier
"2
c).egulamentul :A&) nr5 11)2*2110 privind normele comune privind accesul la pia;a
transportului rutier de m<rfuri
d).egulamentul 7ehnic n 7ransportul .utier .5B575.5 22 = privind sistemele de fxare a
nc<rc<turii vehiculelor elaborat de .5+5.5
02+. 5lementele de *!are a mKr*i trebuie sK respecte urmKtoarea condiLie:
a)sunt adaptate pentru masa proprie a vehiculului respectiv
b)sunt adaptate pentru *!area mKr*i respective
c)sunt adaptate pentru fxarea suprastructurii vehiculului de >asiu
d)sunt adaptate pentru viteza comercial< de circula;ie a vehiculului respectiv
02-. 5lementele de *!are a mKr*i trebuie sK respecte urmKtoarea condiLie:
a)for;a exercitat< asupra lor este mai mare dect sarcina nominal< pentru care au fost
construite
b)nu prezintK noduri sau elemente deteriorate
c)sunt adaptate pentru fxarea >asiului
d)sunt realizate din componente galvanizate pentru o bun< rezisten;< la frecare
02/. 5lementele de *!are a mKr*i trebuie sK respecte urmKtoarea condiLie:
a)sunt conforme cu prescrip;iile tehnice elaborate de #5-5A575.5
b)sunt conforme cu specifca;iile tehnice privind construc;ia vehiculelor rutiere de marf<
c)sunt conforme cu standardele europene Mi3sau internaLionale n vi#oare n
domeniu
d)sunt conforme cu standardele >i normativele n vigoare elaborate de +5.5.5
021. La repartizarea ncKrcKturii trebuie sK aveLi n vedere:
a)masa proprie a vehiculului
b)masa >asiului
c)masele ma!ime admise pe a!e
d)viteza comercial< impus< pentru efectuarea cursei
022. La arimarea mKrfurilor trebuie sK aveLi n vedere:
a)evitarea alunec<rii dintre nc<rc<tur< >i partea carosabil<
b)evitarea alunecKrii ncKrcKturii n vira0e
c)evitarea alunec<rii suprastructurii vehiculului
d)evitarea alunec<rii >asiului
0%0. La arimarea mKrfurilor trebuie sK aveLi n vedere:
a)evitarea alunecKrii ncKrcKturii la frnare
b)for;a exercitat< asupra nc<rc<turii de rezisten;a la rulare
c)for;a exercitat< asupra nc<rc<turii s< nu dep<>easc< valoarea de 111 B5
d)masa proprie a vehiculului
0%1. La arimarea mKrfurilor trebuie sK aveLi n vedere:
a)accelera;ia maxim< constructiv< a vehiculului
b)evitarea alunecKrii ncKrcKturii la accelerare Mi la circulaLia n rampK3pantK
c)evitarea alunec<rii nc<rc<turii prin reducerea coefcientului de frecare
d)raza de virare a vehiculului
0%2. La arimarea directK elasticK, un#"iul dintre c"in#K Mi platformK trebuie sK *e:
a)sub (+ de #rade
b)sub '1 de grade
c)sub )% de grade
d)sub 01 de grade
0%%. 5*cienLa ma!imK a metodei de arimare prin frecare se obLine dacK un#"iul de
pretensionare a c"in#ilor este de:
a)%0 de #rade
b)'1 de grade
"
c))% de grade
d)01 de grade
0%(. OumKrul de c"in#i care trebuie utilizate la metoda de arimare prin frecare
depinde de:
a)masa ncKrcKturii
b)masa nesuspendat< a vehiculului
c)masa suspendat< a vehiculului
d)volumul nc<rc<turii
0%+. OumKrul de c"in#i utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:
a)forLa de tensionare standardizatK a c"in#ilor utilizate
b)for;a motrice la circula;ia n ramp<*pant< >i n viraje
c)masa proprie a vehiculului
d)masa total< maxim< autorizat< a vehiculului
0%-. OumKrul de c"in#i utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:
a)punctele de prindere ale Masiului
b)unghiul de pretensionare a chingilor
c)volumul caroseriei
d)volumul nc<rc<turii
0%/. OumKrul de c"in#i utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:
a)coefcientul de frecare dinamic ntre platforma de nc<rcare >i nc<rc<tur<
b)coefcientul de frecare dinamic la accelerare*decelerare >i n viraje
c)coe*cientul de uzurK al c"in#ilor Mi clasa din care fac parte acestea
d)coefcientul dinamic de frecare al chingilor
0%1. E ncKrcKturK cu masa de 1 @# are o #reutate de apro!.:
a)1 daO
b)a11 daB
c)111 daB
d)1111 daB
0%2. 4entru evitarea folosirii unui numKr e!cesiv de c"in#i la arimarea ncKrcKturii
se pot lua urmKtoarele mKsuri:
a)calarea3blocarea ncKrcKturii
b)reducerea coefcientului dinamic de frecare
c)reducerea masei proprii a vehiculului
d)utilizarea iner;iei dat< de masa nc<rc<turii
0(0. 4entru evitarea folosirii unui numKr e!cesiv de c"in#i la arimarea ncKrcKturii
se pot lua urmKtoarele mKsuri:
a)cre>terea coefcientului dinamic de frecare dintre nc<rc<tur< >i pere;ii laterali
b)cre>terea masei nc<rc<turii prin utilizarea contragreut<;ilor
c)mic>orarea accelera;iei gravita;ionale
d)utilizarea covoarelor antiderapante
0(1. 4entru evitarea folosirii unui numKr e!cesiv de c"in#i la arimarea ncKrcKturii
se pot lua urmKtoarele mKsuri:
a)anticiparea situa;iilor ce pot deveni periculoase
b)aplicarea de metode combinate de arimare
c)evitarea frn<rilor puternice
d)utilizarea metodelor combinate de frnare
0(2. &are dintre urmKtoarele colete prezintK un risc mai mare de rKsturnare:
a)a c<ror baz< de a>ezare pe direc;ia de r<sturnare este mai mare dect n<l;imea
b)a c<ror n<l;ime este mai mare dect baza de a>ezare pe direc;ia de r<sturnare
c)a cKror nKlLime este mai mare dect nKlLimea centrului de #reutate
d)a c<ror n<l;ime este mai mic< dect a peretelui lateral al semiremorcii
0(%. Bi!area din ima#ine este o arimare:
""
a)direct< elastic<
b)direct< n bucl<
c)direct< pe diagonal<
d)prin frecare
0((. Bi!area cu laL din ima#ine este o arimare:
a)direct< elastic<
b)direct< n bucl<
c)directK pe dia#onalK
d)prin frecare
0(+. 6n mod suplimentar faLK de arimarea cu laL, ncKrcKtura din ima#inea alKturatK
este *!atK prin:
a)blocare
b)cabestan
c)lan; cu dispozitiv de pretensionare
d)troliu
0(-. 4e etic"eta unei c"in#i, )B reprezintK:
"%
a)componenta transversal< a for;ei de tensionare
b)forLa de tensionare standardizatK
c)for;a manual< standardizat<
d)rezisten;a la rupere
0(/. 4e etic"eta unei c"in#i, )PB reprezintK:
a)componenta orizontal< a for;ei de tensionare
b)for;a de tensionare standardizat<
c)forLa manualK standardizatK
d)rezisten;a la rupere
"'

S-ar putea să vă placă și