Sunteți pe pagina 1din 20

C6/PRINCIPII DE CONFORMARE A

SPATIULUI PUBLIC / TRASEUL


PIETONAL
UAUIM_III UP_Studiu de ilustrare arhitectural- urbanistica_dr.urb. Andreea Popa
Care este rolul spatiilor publice in oras?
Orasul este locul in care oamenii traiesc, muncesc, se
intalnesc si comunica.

Spatiile publice urbane strazi,
trotuare, piete, squar-uri, parcuri -
reprezinta structura care permite
orasului sa prinda viata!
De ce studiem spatiile publice ale unui oras?
Pentru ca spatiile publice
reprezinta o modalitate de a
creste calitatea mediului urban

Pentru ca orasul traieste prin
spatiile sale publice

Pentru a-i face loc pietonului
sa se bucure de oras printre
masinile si cladirile care, in ultimii ani, l-au fortat sa se retraga cat mai mult
in spatiul privat

Pentru ca un oras poate fi plin de viata, sustenabil, sigur si sanatos
( obiective cheie actuale in procesul de planificare urbana) si prin consideratia
fata de pietoni, ciclisti si viata urbana in general (Gehl, Jan, 2012: Orase pentru
oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.134)

Pentru ca un prim contact al omului cu
orasul este realizat prin experimentarea
domeniului public.
Astfel, pentru un pieton care se
deplaseaza cu 5 km/h (viteza de
plimbare) un oras bun se defineste ca:
Un oras in care sa te plimbi si in care
sa iti faca placere sa stai
Un oras in care se fac schimburi
sociale si culturale
Un oras in care stai de vorba, privesti
si experimentezi
Un oras care este viu, diversificat si
sigur pentru a-l strabate
(traducere din Gehl, Jan, 2002: Public Spaces and Public Life, City of Adelaide 2002,
p.8; sursa poza dr.jos colectie privata Paris; stg sus: Gehl, Jan, Orase pentru
oameni, Bucuresti, Igloo Media, p. 238

Cum ajuta spatiile publice la ridicarea
calitatii unui oras?
Prin atragerea unui numar cat
mai mare de oameni!

What attracts people most, it would
appear, is other people. (sursa:
http://www.pps.org/reference/wwhyte/, William H. Whyte, 12.05.2014)

Cea mai mare atractie a unui oras:
oamenii. ( Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo
Media, p.25)

Oamenii se strang acolo unde au loc
evenimente si cauta in mod spontan
prezenta altor oameni.
( Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p,25)
Sursa poze: Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p,24
Cum devine un spatiu public atractiv si plin
de viata?
Prin realizarea unui echilibru intre traficul rutier si cel pietonal, pentru
a incuraja mersul pe jos si cu bicicleta (traficul rutier trebuie sa fie
limitat in spatiile publice)
Prin incurajarea pietonului de a ramane o vreme in acel spatiu
Prin crearea de conditii bune pentru mers pe jos si pentru stat jos
Prin distante rezonabile de parcurs pe jos
Prin variatie in functiuni
Prin imagini placute ochiului
Un spatiu public de buna calitate se va recunoaste mereu prin
oamenii care se opresc din mers sau isi intrerup treaba de zi cu zi,
pentru a se odihni, a se bucura de oras si de spatiile publice si pentru a
fi impreuna cu alti oameni. (traducere din Gehl, Jan, 2002: Public Spaces and Public
Life, City of Adelaide, p,10)

Concluzii:
Crearea unui spatiu public urban de buna
calitate se realizeza prin:
- Integrarea dimensiunii umane ca
unul din elementele cheie in procesul de
planificare urbana obiectiv atat pentru
urbanisti, cat si pentru arhitecti

- Consolidarea activitatii pietonale ca
politica integrata pentru a mentine orasele
pline de viata, sigure, durabile si sanatoase
( Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media,
p.58 Lille, Franta si Colectie person)

- Buna-vointa autoritatilor publice

- Manifestarea interesului oamenilor pentru
astfel de spatii


Traseul pietonal
Mersul pe jos inseamna mult mai mult decat o plimbare. ( Gehl, Jan, 2012: Orase
pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.19)
Forma de spatiu public care intruneste toate conditiile pentru desfasurarea
unei vieti urbane de buna calitate, in masura in care respecta anumite reguli de
conformare

Loc in care se regasesc toate activitatile specifice unui spatiu public
actvitatile necesare (ex. mersul catre servici, scoala etc.),
activitatile optionale, de recreere urbana (ex. plimbare, statul jos, privitul vitrinelor,
oprirea la cafenele etc.),
activitatile sociale (ex. intalnirile intre cunoscuti programate sau intamplatoare,
conversatii intre oameni, privitul altor oameni, participarea alaturi de cunoscuti sau
straini la evenimente stradale etc.)
Sursa poze: stg. Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.18; mjl. si dr. colectie personala, Venetia

Poate fi de mai multe tipuri:

- artera exclusiv pietonala bordata de
cladiri pe limitele laterale;

- trotuar larg bordat de cladiri pe o
latura si de o artera carosabila pe
cealalta, separarea de aceasta
realizandu-se printr-o banda de
arbori;

- malul unui rau/lac amenajat etc.

Surse fotografii: dreapta sus http://en.wikipedia.org/wiki/File:Champs-
%C3%89lys%C3%A9es_from_the_Arc_de_Triomphe.jpg , dreapta
jos: colectie personala, Salzburg, Austria,
Jos: Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.
17. Paris Plage

Forma traseului pietonal

O lungime medie de 500 m

Spatiu suficient pentru a te
deplasa, fara sa se creeze
aglomerari

Sa aiba cat mai putine obstacole
strazi de traversat, stalpi,
constructii usoare temporare
etc.

in cazul traversarii unor artere
mici de circulatie (1banda pe
sens), traseul pietonal nu
trebuie intrerupt pietonul are
prioritate

Poate fi serpuit, fara curbe prea mari,
nepermitand pietonului sa vada pana
in capat si oferindu-i astfel noi
perspective pe parcurs
Poate fi liniar, caz in care se va opta pentru
fragmentarea lui prin alte tipuri de spatii
publice, ex. piete ( parcurgerea din piata in
piata), ritmand astfel plimbarea
Sursa poze: dr. Colectie personala, Salzburg, Austria
Jos: Google Earth, Stuttgart, Germania, Konigsstrasse
GARA
CENTRALA
ROTEBUHLPLATZ
SCHLOSSPLATZ
SCHLOSSGARTEN
Un traseu drept, lung, neatractiv al carui
capat neinteresant il poti vedea dinainte
de a incepe sa-l parcurgi, este obositor si
plictisitor inca de la primul pas

Trebuie sustinut prin capete de pornire si
de sosire interesante si atractive pentru
pieton ex. Piete, monumente, cladiri
monumentale, parcuri etc.
poza dr.: Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.127
Jos: Google Earth, Munchen, Kaufingerstrasse
KARLSPLATZ
MARIENPLATZ
Parterele / fatadele care bordeaza traseul
pietonal:
In Stockholm, Suedia, s-a realizat o scala in
cinci trepte pentru evaluarea parterelor , in
vederea stabilirii gradului de atractivitate
pentru pietoni:
a. Activ fatade inguste multe usi (15 20
usi / 100 m); predomina verticalitatea,
monotonia este evitata, grad ridicat de
variatie functionala
b. Prietenos fatade relativ inguste (10 -
14 usi / 100 m)
c. Amestecat fatade inguste si mai putin
inguste ( 6 -10 usi / 100 m)
d. Plictisitor fatade lungi, cateva usi
( 2 5 usi / 100 m)
e. Inactiv fatade lungi usi putine sau deloc
( 0 2 usi / 100 m)
Sursa: Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.241
Fatadele magazinelor ar trebui sa fie cat
mai deschise pentru a permite
comunicarea intre interior si exterior; nu
sunt recomandate jaluzele opace dupa
inchiderea magazinelor, precum nici
acoperirea acestora cu postere insufla
nesiguranta pentru pieton

Porticele sau bulevardele marginite de
pomi sau chioscuri aduc o cladire de
dimensiuni mari la scara umana (Surse poze: Gehl,
Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.78,p.165)



DA
NU
Varietate functionala
restaurante, cafenele,
magazine, galerii de arta,
muzee, teatre etc astfel
incat pietonul sa fie ispitit la
tot pasul sa zaboveasca in
spatiul public (surse poze: Gehl, Jan, 2012:
Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media p.151,202 si
colectie personala)
Melbourne, Australia
Almere, Olanda
Salzburg, Austria
Venetia, Italia
Locuri de stat - traseul public trebuie sa
ofere pietonilor conditii optime stationare
Stationarea poate fi considerara unitate de
masura pentru calitatea unui spatiu public:
Un oras bine facut se cunoaste dupa
numarul celor care nu merg, ci stau. (Gehl, Jan,
2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.134)
Asigurarea locurilor de stat prin:
Cafenele, restaurante ofera relaxare,
odihna, posibilitatea de a privi si auzi
viata orasului (placerea omului de a se
uita la alti oameni)
Banci, scaune care se pot muta in
functie de umbra, soare, zgomot etc,
socluri ale cladirilor, trepte, jardiniere (
cu conditia sa nu fie prea inalte), nise in
fatade, etc.


Surse poze: Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.
24, 131,143; Colectie pers. Grecia, Venetia
Piazza di Spagna, Roma
HafenCity, Hamburg
Mobilier urban de buna calitate,
atractiv, interesant
Pentru stat jos banci, scaune
confortabile evtl. cu spatar si brate,
pentru toate varstele; materialul
preferat pentru sezut este lemnul,
marmura si granitul fiind
considerate mai reci, cu toate ca
sunt foarte rezistente in timp
Pentru incantarea ochiului
obiecte de arta vechi sau moderne
(statui, sculpturi, fantani,
decoratiuni etc), pergole, ochiuri
de apa stalpi de iluminat cu model
special, corpuri de iluminat etc.
Sursa poze: Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo
Media, p. 138,143,154; Colectie personala Venetia si Salzburg

Vegetatie
copaci, mici zone amenajate
peisagistic, jardiniere, pergole
infrunzite etc. marcheaza locuri
importante sau deosebite pe
traseu, curata aerul,
infrumuseteaza locul, ofera umbra
etc.
Iluminatul public esential noaptea
Lumina trebuie sa fie orientata din
abundenta catre oameni si fetele
lor; fatadele trebuie luminate, de
asemenea si trotuarele si treptele,
ceea ce ii ofera pietonului
sentimentul de siguranta
Sursa poze: Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo
Media, p. 180,181; Colectie personala Venetia, Salzburg

Salzburg
Rue de la Republique,
Lyon
Venetia
Pavajele interesante, sigure pentru pietoni, variate in texturi pentru a
evidentia importanta si calitatile deosebite sau particulare ale unei zone
Atentie la anumite pavaje: ex.piatra cubica este foarte frumoasa dar nepotrivita
in multe situatii (ex. Tocuri, carucioare, role etc) combinare cu benzi late, plate
de granit; pavajele care sunt alunecoase in conditii de ploaie si ninsoare sunt de
evitat

Sursa poze: Gehl, Jan, 2012: Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p. 120,132,159 Colectie personala: Piata statuilor, Universitate, Bucuresti



Alte elemente importante ale unui traseu
pietonal de buna calitate:
Calitatea vizuala - imbinare armonioasa intre
proportii, materiale, culori, detalii de fatade
si de mobilier urban, modele de pavaje
Vremea - prezenta caldurii solare si absenta
vantului
Vizibilitatea - fie ca mergem sau stam jos
trebuie sa ne putem uita la ceilalti
Nivelul zgomotului trebuie sa fie redus
pentru a face posibila comunicarea intre
oameni; Un zgomot de fond de 60 dB este
considerat limita superioara(Gehl, Jan, 2012:
Orase pentru oameni, Bucuresti, Igloo Media, p.153); Ex. Venetia sub
60 dB.
Surse poze: Colectie personala Venetia, Salzburg