1

Academia de Studii Economice Bucureti

Facultatea de Cibernetic, Statistic si Informatic Economica





Gestionarea Procesului de Producie ntr-o companie prin SAP












Profesor coordonator Absolvent
Conf.univ.dr Mihaela Muntean Eduard Florin Matei



2014
2

Cuprins:
1.Introducere
2.Consideratii generale ERP
3.Arhitectura sistemului SAP.
4.Gestionarea procesului de Producie ntr-o companie prin SAP
5.Studiu de caz. Prezentarea unui proces de producie pe stoc ntr-o companie
6.Avantajele implementrii acestui proces ntr-o companie.
Concluzii
Bibliografie
Anexe














3


Capitolul 1.Introducere

Un sistem ERP reprezint o mbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia
informaiilor, prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul sistemului
informatic, in vederea atingerii unor obiective de business specifice.
Sistemele ERP actuale realizeaz integrarea tuturor funciilor de conducere ale unei companii,
plecnd de la planificare si asigurarea stocului de materii prime si materiale, definirea
tehnologiilor, definirea si urmrirea sistemelor de calitate, coordonarea proceselor de producie
si, nu in ultimul rnd, la realizarea gestiunii financiar contabile, a resurselor umane, a stocurilor
de produse finite, vnzrilor de produse ctre clieni si terminnd cu dezvoltarea si meninerea
relaiilor cu clienii si partenerii de afaceri. Aceste sisteme permit factorilor de decizie realizarea
unor analize complete asupra realizrii planului de afaceri. Prin opiunile de simulare a
activitilor si prin caracterul flexibil si dinamic al aplicaiilor se pot realiza planuri de
previziune, evaluri si predefiniri ale tendinelor de evoluie ale industriei din care face parte
compania, analize calitative, integrarea cu noile tehnologii e-business si comunicare online.

Lucrarea de fata i propune sa prezinte o soluie pentru gestionarea procesului de producie pe
stoc ntr-o companie cu ajutorul soluiei SAP si sa prezinte avantaje si dezavantajele acestei
soluii in comparaie cu alte sisteme ERP aflate pe piaa momentan in Romania.

Lucrarea de fata e structurata in 6 capitole.

Capitolul 1- Vrem sa vedem ce nseamn conceptul de ERP si ce i propune aceasta lucrare.

Capitolul 2- Rspunde unor ntrebri adresate unui sistem ERP,ca de exemplu ce trebuie avut in
vedere la implementarea unui astfel de sistem, ct dureaz implementarea etc.

Capitolul 3 - Arhitectura sistemului SAP prezinta pe scurt cteva din modulele de baza ale
sistemului SAP si funcionalitile acestora. O parte din aceste funcionaliti le vom folosi in
4

capitolul 5 al acestei lucrri. Un sistem SAP este alctuit din componente/module interconectate,
ce ofer companiilor un control integrat al informaiei i al proceselor de afaceri.

Capitolul 4 - Gestionarea procesului de Producie ntr-o companie prin SAP are drept scop s
menioneze operaionalitatea produciei n limitele de calitate, cantitate i timp impuse de
obiectivele fundamentale ale produciei.
Principalul obiectiv al sistemului SAP pentru modulul de producie, l constituie agregarea
elementelor discontinue i directe ntr-un proces de producie continuu, capabil s asigure
folosirea eficient a capacitilor de producie, utilizarea maxim a bazei de materii prime i
folosirea superioar a forei de munc.
Prin flexibilitatea sa, sistemul SAP se poate aplica cu succes n diferite domenii, cu producie de
serie sau de unicate, cu producie continu sau pentru lucrri i servicii.
Sistemele ERP pun la dispoziie procese complete pentru toate tipurile de producie: repetitiva, la
comand, asamblare la comand, producie de proces, producie pe stoc, integrnd funcii extinse
de planificare a necesarului de materiale si planificare a capacitailor de producie.
Caracteristicile de baz ale aplicaiei SAP pentru producie sunt: flexibilitatea, sigurana, uurina
n folosire. Fluxul de producie se poate urmri online.

Capitolul 5- Studiu de caz. Prezentarea unui proces de producie pe stoc ntr-o companie se
focuseaz pe prezentarea in sistemul SAP a unui proces real de producie pe stoc ntr-o companie
care produce centrale termice.
Scenariu e sprijinit de funcionaliti ale modulului de producie SAP necesare urmririi
planificrii produciei, urmririi realizrii planului de producie la nivelul comenzilor de
producie si integrarea cu modulele de gestionare a stocurilor si contabilitate.
Deasemenea vor urmrii producia la nivel de numr serial pentru fiecare centrala produsa, astfel
nct vom putea avea o trasabilitate a interveniilor ulterioare la nivelul fiecrei centrale termice
produse in companie.
In Capitolul 6 - Avantajele implementrii acestui proces ntr-o companie se vor puncta
avantajele implementrii soluiei SAP pentru modulul de producie in aceasta companie care are
o producie de tip MTS ( Make to stoc producie pe stoc )
5

Capitolul 2. Enterprise Resource Planning

Despre ERP-uri. Consideraii generale.


Ce este un ERP?
ERP (Enteprise Resource Planning) este o soluie software din seria aplicaiilor economice,
multi-modulara, care integreaz toate procesele economice ale ntreprinderii cu scopul
optimizrii si creterii eficientei acesteia.
Un ERP contribuie decisiv la gestiunea afacerii, ajuta in structurarea deciziilor de management
prin furnizarea de rapoarte cu un grad foarte ridicat de acuratee, timp de rspuns extrem de mic
si mod de organizare relaional a datelor.
Ce segmente din gestiunea afacerii sunt vizate de o soluie ERP?
Sistemul acoper toate segmentele din activitatea unei afaceri: gestiunea achiziiilor, gestiunea
stocurilor (cu mecanisme avansate de previzionare a acestora), planificarea produciei (de la
sisteme simple de microproducie pana la sisteme avansate de lansare a produciei in baza
comenzilor), gestiunea clienilor si furnizorilor (cu urmrirea fluxurilor cerere de oferta, oferta,
factura proforma, comanda, livrare, decontare), gestiune financiara si contabilitate, gestiunea
centrelor de profit sau de cost, resurse umane, parc auto, etc.
Bazat pe principiul ca ntregul este mai mult dect suma parilor, acesta realizeaz integrarea si
sincronizarea tuturor segmentelor din gestiunea afacerii, fiind un excelent mijloc de sincronizare
si ordonare a informaiei, fluidiznd totodat schimbul de informaii intre diferitele segmente ale
gestiunii afacerii.

Cum mbuntete un ERP activitatea companiei?
6

Un astfel de sistem incorporeaz cteva concepte si mecanisme care le confer soliditate,
flexibilitate, si rapiditate. Dintre acestea menionam:
Practic un ERP permite tuturor celor implicai in activitatea companiei din diferite
departamente si locaii sa lucreze folosind un sistem unitar. Intervenia unei persoane asupra unor
date are efecte multiple in sistem, ceea ce face ca mai trziu orice utilizator care are nevoie de
acea informaie sa o regseasc ntr-o forma actualizata.
Comunicarea in companie se realizeaz mult mai eficient si cu date sigure.
Un sistem ERP standardizeaz modul in care se desfoar activitile in companie.
Implementarea unui astfel de sistem este unul dintre primii pai pe care trebuie sa ii fac o
companie pentru a putea adera la o certificare ISO.
Sistem unitar de introducere a datelor si gestiune a acestora;
Integrarea tuturor segmentelor (departamentelor) din cadrul afacerii;
Integreaz toate activitile din aval si din amonte de segmentul financiar contabil;
Scalabilitate (se pot adaug permanent funcionaliti noi, de la colectarea de informaii
pana la emiterea de rapoarte cu un nivel foarte ridicat de finisare);
Adaptabilitate la procese economice complexe si extrem de diverse; posibilitatea
modificrii rapide a acestora in cazul modificrii legislaiei financiar-contabile;
Analiza multi-dimensionala si inter-departamentala (la nivel de proiecte, activiti,
departamente, divizii, centre de cost sau de profit);
Rapoartele se pot adapta uor pentru fiecare tip de activitate economica;
Sistemul va permite gestiunea si consolidarea unui grup de societi proprii (in cadrul
companiei).
Se poate adapta un ERP la procesele economice din orice companie?
Soluiile ERP sunt soluii construite pentru a rspunde unor nevoi generale in procesele de
afaceri. In general se pot adapta cu uurina diverselor tipuri de afaceri. De obicei se construiesc
module sau funcionaliti noi, adaptate cerinelor fiecrui tip de proces, pornind de la
7

specificaiile utilizatorului. Aceste module personalizate se integreaz cu restul sistemului,
suportul de baza de date fiind unic la nivel de aplicaie.


Care sunt costurile implementrii unui ERP?
Costurile implementrii unui ERP au mai multe componente ce pot varia in funcie de tipul de
ERP ales si de platforma pe care acesta este construit. In principal aceste costuri se refera la:
Aplicaia propriu-zisa;
Echipamentele hardware ce trebuiesc achiziionate;
Training-ul personalului implicat in utilizarea aplicaiei;
Dezvoltarea modulelor specifice (pentru zonele neacoperite de aplicaia de baza, daca
este cazul)
Executarea tuturor configurrilor specifice;
Integrarea altor aplicaii (acolo unde este necesar)

Cat dureaz implementarea unui ERP?
In general, durata de implementare a unui ERP se situeaz intre 2-12 luni, dar poate varia in
funcie de mrimea companiei si de gradul in care managementul companiei si utilizatorii
aplicaiei se implica in reuita proiectului.
Totodat, durata implementrii este strns legata de modul in care au fost formulate cerinele
iniiale ale proiectului (cat de corect au fost formulate), precum si de modul in care acestea sunt
implementate. Pentru a minimiza timpul si efortul de implementare, in proiect trebuie sa se
implice factorii decizionali din managementul companiei, din toate segmentele de activitate ale
acesteia (vnzri, achiziii, contabilitate, producie, resurse umane, IT, etc).
Implementarea unui astfel de sistem poate eua?
8

Cnd vorbim despre ERP trebuie sa tim ca nu este vorba de un software care ne rspunde
tuturor cerinelor fr ca noi sa facem nimic. Folosirea cu succes a tuturor avantajelor unui ERP
presupune att o implementare corecta cat si o folosire corecta (nu se pot obine rapoarte corecte
rezultate din date eronate).
Ca in orice proiect exista posibilitatea ca acesta sa eueze. Modul in care se gestioneaz
implementarea, precum si modul in care se elimina riscurile care concura la euarea unei
implementri pot micora sau mari aceasta probabilitate. Printre factorii care pot duce la euarea
unei implementri amintim:
Reprezentarea eronata a ateptrilor de la un astfel de sistem;
Formularea incorecta si imprecisa a cerinelor;
Analiza defectuoasa a fluxului informaional;
Ineria utilizatorilor ce trebuie sa-si nsueasc noul sistem (reticenta la schimbare);
Strategia operaionala a companiei nu susine descrierea proceselor si implementarea;
Neimplicarea tuturor factorilor decizionali;
Comunicarea defectuoasa dintre beneficiar si echipa de implementare.
Un aspect deosebit de important pentru reuita unei implementri este stabilirea nc de la
nceput in cadrul companiei a unui coordonator cu autoritate. Acesta trebuie sa poat lua decizii
legate de implementarea sistemului, sa atribuie sarcini noilor utilizatori si sa rspund cerinelor
de informare a implementatorilor. De asemenea, toi utilizatorii trebuie sa-si nsueasc utilizarea
sistemului si sa opereze in conformitate cu instruciunile formulate de implementator.




Ce trebuie avut in vedere la alegerea unui astfel de sistem?
Alegerea unei soluii software este o etapa deosebit de importanta, deoarece aceasta i va pune
amprenta asupra activitii viitoare a companiei.
9

Alegerea unui sistem ERP presupune parcurgerea ctorva etape, printre care:
1. Stabilirea clara a cerinelor/ nevoilor companiei;
2. Stabilirea sistemelor care ar rspunde acestor cerine;
3. Stabilirea necesitailor din punct de vedere tehnic (echipamente de calcul, periferice, cerine
internet, etc);
4. Stabilirea personalului implicat in proiect (pe ntregul lan operaional);
5. Vizionarea produselor si studierea documentaiei pusa la dispoziie de integrator;
6. Stabilirea unui timp realist de implementare
Exista o strns legtura intre alegerea soluiei si alegerea implementatorului. Succesul unui
proiect de
implementare depinde foarte mult de organizarea si experiena implementatorilor. Este foarte
important ca o companie care implementeaz soluii sa aib un trecut foarte bun in acest
domeniu, sa aib implementri de succes.
ERP Producie
Modul de Producie al unui ERP - realizeaz procesul de producie si este flexibil , depinznd
ns de necesitile clientului. Acest proces poate ncepe prin configurarea fisei tehnologice/
reetarului, trecnd apoi prin comenzile de producie (lansarea in producie) care pot fi generale
sau in baza unei comenzi de client ca in final sa se genereze automat nota de producie si
consumul aferent. De menionat este faptul ca notele de producie se pot generea automat in baza
inventarului de la sfritul zilei, acest lucru fiind foarte util pentru firmele care nu pot evidenia
consumul si producia in momentul efecturii ei (ex: restaurante, patiserii, etc..). Un alt aspect
foarte important li reprezint costul de producie care este calculat ca fiind costuri directe +
costuri indirecte, proporional repartizate in funcie de gradul de ocupare al capacitailor de
producie. In cazul anumitor firme, costurile directe se pot calcula in funcie de greutatea
specifica si suprafaa materiilor prime consumate. Contabilitatea de gestiune este tratata in
rapoarte pe puncte de lucru/ secii/ centre de cost/ comenzi de producie.
10

Modulul trateaz uniti de msura cu pariti, definite de ctre utilizator, pe fiecare articol in
parte
Calcularea preului de producie se face automat, fiind egal cu cheltuielile directe + cheltuielile
indirecte proporional repartizate
In cazul in care nu se dorete repartizarea automata a cheltuielilor indirecte in funcie de gradul
de ocupare, repartizarea acestora poate fi fcut manual in momentul introducerii cheltuielilor
aferente
In anumite situaii, valoarea produsului finit poate fi calculata in funcie de greutatea specifica
si suprafaa produselor consumate
In vederea optimizrii costurilor de achiziie pentru necesarul de materii prime/ semifabricate
se tine cont de stocul produselor echivalente
Gestioneaz gradul de ocupare al capacitailor de producie
Descrcarea materiilor prime poate fi fcut FIFO/ LIFO/ CMP/ FEFO sau descrcare
specifica
Se pot evidenia termenele de expirare ale produselor finite
Se pot genera automat seriile loturilor produselor finite
Genereaz etichetele cu serie si data de expirare
In cazul inventarului intermitent (la sfritul zilei) produsele se pot scana cu cititor cod de bare
portabil
Comenzile de producie pot fi realizate si in alte valute, in cazul in care acestea sunt specifice
unui client
Se pot lista facturi proforme din comenzile de producie
Se pot genera facturi din comenzile de producie, iar in cazul in care acestea sunt in valuta, se
pot echivala la cursul istoric sau la cursul din ziua facturrii
Trateaz asamblrile si dezasamblrile
Trateaz prelucrarea produselor la teri

In Romania cele mai cunoscute ERP-uri sunt:
Navision,
11

Carisma,
Clarvision
SAP
Capitolul 3. Arhitectura sistemului SAP-lui

SAP este un sistem informatic complex utilizat in gestiunea bazelor de date, fiind preferatul
companiilor mari. SAP vine de la System Applications and Products, si se mparte in module
individuale care realizeaz diferite sarcini informatice in cadrul unei companii. Compania care a
dezvoltat acest sistem informatic i are rdcinile in Germania la Walldorf si a fost fondata in
1972 de 4 foti angajai ai companiei IBM.
Gndii-va doar la faptul ca in acest moment SAP deine cea mai mare parte a pieei de aplicaii
business fiind utilizat in peste 76.ooo de companii internaionale si are n prezent reprezentane
de vnzri i uniti de producie n peste 120 de tari fiind listat la mai multe burse, inclusiv
Bursa din Frankfurt i NYSE cu simbolul "SAP".

SAP este liderul mondial n domeniul realizrii de programe destinate sistemelor informatice de
gestiune i management ale companiilor i instituiilor publice.
Produsele SAP s-au dezvoltat i diversificat, ajungnd s acopere cele mai diverse i complexe
funcionaliti pe care le impune gestionarea i managementul unor activiti economice,
indiferent c se desfoar n sectorul privat al afacerilor sau n domeniul serviciilor publice.
Pentru partea de demo vom folosi metodologia SAP All in One a SAP-lui.
SAP Business All-In-One - este soluia SAP pre configurat, destinata companiilor mici i
mijlocii (IMM), ce permite o implementare rapida, cu costuri reduse care se pe bazeaz pe
implementarea unor procese preconfigurate care acoper o arie foarte larg de procese de afaceri
din cadrul unei companii.
Procesul configurat va permite urmrirea procesului de planificare si urmrirea produciei ntr-o
companie care utilizeaz un tip de producie pe stoc. Se vor prezenta avantajele acestui sistem
12

care permit gestionarea procesului de aprovizionare i gestiunea stocurilor, planificarea i
urmrirea produciei, gestiunea capacitailor de producie, vnzri, managementul centrelor de
cost, gestiunea financiar, gestiunea contabil.
Producia pe stoc este caracteristica ntreprinderilor care estimeaz ca produsele realizate vor fi
vndute ntr-o perioada viitoare. D.p.d.v tehnologic acestea sunt: procese tehnologice continue
care presupun derularea nentrerupta a fabricaiei.
Producia pe stoc se concentreaz pe un proces de planificare si urmrire a produciei
independent de comenzi de vnzri . Planificarea necesar de material corelat cu planul de
producie ofer comenzi planificate pentru producie, i referate de necesitate pentru materii
prime.
Printre funcionaliti de baz ale procesului putem enumera:
Planificarea produciei
Calculul necesarului de materii prime
Planificarea capacitailor de producie
Gestionarea comenzilor de producie
Urmrirea loturilor
Raportri

In procesul de producie sunt implicate un numr mare de persoane si departamente. Sistemul
ERP SAP fiind un sistem integrat permite urmrirea procesului in timp real la nivelul mai multor
departamente ale unei companii.
Departamentul de vnzri va putea urmrii in timp real stocurile de produse
finite, comenzile de producie lansate in producie, datele de livrare pentru
comenzile ce urmeaz a fi expediate clienilor.
Planificare Producie are o imagine clara asupra ncrcrii capacitailor de
producie si asupra materiilor prime aflate in stoc sau data la care urmeaz sa fie
livrare.
Gestiunea materialelor ( Magaziile) gestioneaz corect cantitativ si calitativ
stocul de materii prime, materiale si produse semifinite si finite la orice moment.
13

Urmrirea Producie se cunoate exact stadiul in care se afl o anumita
comanda de producie, costurile planificate si realizate pe acea comanda,
producia neterminata
Departament Costuri de Producie - urmrete corect costurile implicate pentru
obinerea unui anumit produs si analiza profitabilitii.
Departamentul Facturri urmrete facturile care urmeaz sau au fost pltite
ctre furnizori si ncasate de la clieni.

Harta soluiei SAP

Managementul mijloacelor financiar contabile
o modulul urmrete utilizarea eficient a resurselor, desfurarea ritmic a activitii,
semnaleaz fenomenele care influeneaz nivelul profitului i reducerea costurilor etc

Managementul stocurilor
14

o modulul permite managementul informatizat al operaiunilor de gestiune a stocurilor i a
proceselor de aprovizionare i desfacere pentru orice tip de companie

Managementul clienilor i al furnizorilor
o modulul adun toate informaiile despre clieni, din toate sursele disponibile, oferind astfel o
imagine complet

Managementul Vnzrilor si Distribuiei
Managementul Planificrii si Urmririi Produciei
Managementul Calitii
Managementul resurselor umane
o Modulul ine o eviden strict a tuturor proceselor prin care trece un angajat, ncepnd cu
procesul de recrutare, colarizare, promovare, evaluare.

CRM -Sistem de Management al Relaiei cu Clienii
o Acest sistem poate fi un modul dintr-un ERP sau poate funciona independent
o Avantajul su principal este tocmai managementul performant al relaiei dintre client, firma
care comercializeaz un produs, furnizorul produsului i produsul propriu-zis.
o Un CRM poate avea integrat i o component dedicat comerului electronic




15

Capitolul 4. Gestionarea procesului de Producie ntr-o companie prin SAP

4.1 Date generale modulul Planificare si urmrirea producie in SAP

Modulul Planificare i Urmrire Produciei al SAP-lui are drept scop s menin operaionalitatea
produciei n limitele de calitate, cantitate i timp impuse de obiectivele fundamentale ale
produciei.
Principalul obiectiv al aplicaiei l constituie agregarea elementelor discontinue i directe ntr-un
proces de producie continuu, capabil s asigure folosirea eficient a capacitilor de producie,
utilizarea maxim a bazei de materii prime i folosirea superioar a forei de munc.
Prin flexibilitatea sa, sistemul se poate aplica cu succes n diferite domenii, cu producie de serie
sau de unicate, cu producie continu sau pentru lucrri i servicii.
SAP-ul pun la dispoziie procese complete pentru toate tipurile de producie: repetitiva, la
comand, asamblare la comand, producie de proces, producie pe stoc, integrnd funcii extinse
de planificare a necesarului de materiale si planificare a capacitailor de producie.

16


Fig. 1.1
Organizarea produciei in seciile de baza este influenata ntr-o msura foarte mare de tipul de
producie existent la un moment dat in cadrul ntreprinderii.
Tipul de producie este o stare organizaional determinata de nomenclatorul de produse ce
urmeaz a fi prelucrat, volumul produciei fabricate, gradul de specializare al ntreprinderii si
modul de deplasare a produselor de la un loc de munca la altul.
In ntreprinderile de producie in funcie de ansamblul acestor factori exista trei tipuri de
producie si anume:
- Tipul de producie in masa;
- Tipul de producie in serie;
- Tipul de producie individual.
Producia la comanda apare atunci cnd nceperea fabricaiei unui anumit produs se face in urma
unei comenzi ferme din partea unui client.
Producia pe stoc este caracteristica ntreprinderilor care estimeaz ca produsele realizate vor fi
vndute ntr-o perioada viitoare. D.p.d.v tehnologic acestea sunt procese tehnologice continue
17

care presupun derularea nentrerupta a fabricaiei. Sunt ntlnite de exemplu la procesele chimice
si la realizarea conductorilor.

Producia la Comanda
Acest tip de producie suport planificarea i producia specific pe baza comenzilor de la client
(Comenzi de vnzare). Este creat in sistem o Comand de vnzri si pentru onorarea acestei
comenzi se creeaz o Comand de producie pentru crearea de stocuri de produse finite, care sunt
special utilizate doar de Comanda de vnzri, pentru expediie la client si facturare.


Fig.1.2




18

Producia pe stoc
Producia pe stoc este caracteristica ntreprinderilor care estimeaz ca produsele realizate
vor fi vndute ntr-o perioada viitoare. D.p.d.v tehnologic acestea sunt: procese tehnologice
continue care presupun derularea nentrerupt a fabricaiei.
Producia de serie
Producia de serie este utilizat de obicei cnd un proces de producie ndeplinete
urmtoarele criterii: produse identice sau similare sunt produse pentru o perioad lung de timp.
Produsele nu sunt fabricate n loturi definite individual. Produsele urmeaz ntotdeauna aceeai
secven n mainile i centrele de lucru din producie. Fiele de fabricaie tind s fie simple i nu
difer mult.

4.2. Date de baza in Planificarea si Controlul Produciei

In cadrul planificrii si controlului produciei, datele de baza utilizate sunt:
Nomenclatorul de materiale
Capacitai de producie
Lista de materiale (Reeta de producie)
Fisa Tehnologica

Nomenclator materiale
In SAP nomenclatorul de material cuprind informaii necesare folosirii acestora pe parcursul
proceselor economice, pornind de la procurarea acestora: aprovizionare sau producie, utilizarea
pentru ntreinere si reparaii, ajungnd pana la ieirea acestora din societate sub forma vnzrii.
Toate aceste procese economice sunt reflectate in contabilitatea financiara si in contabilitatea de
gestiune.
19

Specific modulului PP sunt ecranele de Planificarea Necesarului de Materiale si Programare
Lucru, pentru tipurile de materiale de natura produselor finite, a semifabricatelor si a produselor
reziduale.

Liste de materiale
Listele de materiale (LDM) sunt utilizate pentru a specifica structura cantitativa a unui produs.
In listele de materiale se nscriu componentele din care se realizeaz un produs si cantitatea
necesara din fiecare componenta. O reeta este creata n scop de planificare a produciei n
unitatea n care produsul sau ansamblul trebuie fabricat. Reetele sunt relevante pentru procesul
de producie i pentru calculaia costurilor. Sistemul memoreaz lista de materiale, lista care
cuprinde toate componentele precum i materialele de ambalare necesare unui anumit proces de
fabricaie. O reeta poate conine materii prime, produse semi-fabricate i produse finite.
Exactitatea datelor unei reete este foarte important deoarece cantitile de componente sunt
utilizate ca baz pentru calcularea necesarurilor de materiale pentru o comanda si pentru calculul
costurile de materiale pentru un produs.
Centrele de lucru / Capacitai de producie
Se refera la capacitatea unui centru de lucru de a ndeplinii o anumita sarcina. Capacitile sunt
difereniate potrivit categoriei de capacitate:
Maina (unitate de prelucrare)
Resursa umana

Pentru crearea si ntreinerea capacitailor de producie se introduc Timpul operaional. Sunt
necesare urmtoarele date pentru calculul acestui timp: momentul de nceput, momentul de
sfrit operaie, pauze, rata de utilizare a capacitaii( timpul de lucru care rmne dup ce se
elimina pauzele si care poate fi socotit productiv intr-un anumit procent), numrul capacitailor
individuale
Sistemul calculeaz timpul operaional cu formula:
20

Timp operaional = (Timp de lucru - Timp pauza) x Rata de utilizare capacitate/100%
Capacitatea disponibila = Timp operaional x numrul de capacitai individuale
Formula de calcul al necesarului de capacitate = poate fi alocata la fiecare segment de operaie in
vederea calculrii necesarului de capacitate. Pentru necesarul global pentru ntreaga operaie se
calculeaz din segmentele individuale.

Fisa Tehnologica
Conine operaiunile de realizat, secvena si centrele de lucru implicate in fabricaia produsului.


Fig.1.3
Astfel, o fisa tehnologica poate include :
- Centrele de lucru unde se desfoar operaiile;
- Timpul necesar pentru activitile de procesare;
21

- Componentele produsului alocate operaiilor;
- Resursele si instrumentele de producie necesare pentru realizarea
operaiilor;
- Caracteristicile de calitate pentru inspeciile de realizat;
- Instruciuni diverse pentru fiecare operaie.;
- Necesarul de SDV-uri.


4.3. Gestionarea in SAP a procesului de producie de tip MTS (producie pe stoc)

Scop si obiective pentru Producia pe Stoc.


Producia pe stoc se concentreaz pe un proces de planificare si urmrire a produciei
independent de comenzi de vnzri . Planificarea necesar de material corelat cu planul de
producie ofer comenzi planificate pentru producie, i referate de necesitate pentru materii
prime.
Comenzile de planificare sunt convertite n comenzi de proces.
Componentele sunt puse la dispoziie n locaia de fabricaie.
Componentele de gestiune loturi sunt emise imediat la lansarea produciei, produsele
semifabricate i finite sunt fabricate n combinaie cu gestiunea loturilor.
Retragerea retroactiv din stoc este utilizat pentru materialul de ambalare (fr gestiune
loturi) la confirmarea produsului finit.
Confirmarea comenzii de proces declaneaz controlul de gestiune i decontarea comenzii.

22



Scenariul Produciei pe stoc

- Plan de producie inta independent de Comenzile de vnzare
- Planificarea necesarului de material referate de necesitate pentru
aprovizionarea cu materii prime
- Aprovizionare cu materia prima ( comanda de aprovizionare, NIR )
- Prelucrare comenzi de producie pentru produsele semifinite (Confirmare
comanda de producie, consum materii prime si predare in stoc produs
semifinit)
- Prelucrare comenzi de producie pentru produsele finite (Confirmare comanda
de producie, consum materii prime si predare in stoc produs finit)
- Creare Comanda de vnzare.
- Livrare produs finit pe Comenzile de vnzare aprute ulterior produciei si
facturare


Schema proces producie pe stoc cu comanda de producie
23


Fig.1.4

Creare plan de producie

Procesul poate fi declanat cu dou puncte de lansare diferite:
o Planificare producie pe baza Planului de vnzri creat la nceputul anului si corelat
cu comenzile de vnzare ferme introduse deja in sistem
o Planificare producie pe baza Forcastarii sau pe baza istoricului vnzrilor din anii
precedent.

Indiferent de punctul de nceput pe care l alegei, rezultatul este planul de producie pentru
materialul produs finit iar apoi pe baza componentelor din LDM, se planifica necesarul de
materii prime pentru realizarea planului de producie.
Detalierea planului de producie se face pe luni ( sau sptmni) si grupe de produse la sfritul
fiecrui an pentru anul urmtor.
24

Planul poate fi modificat / ajustat manual in funcie de cerine de cate ori este cazul.
De asemenea, la crearea planului anual de producie se poate tine cont si de:
nivelul stocului inta;
valoarea inta pentru nivelul stocurilor in zile.

Metodele de creare a planului de producie precizate mai sus pot fi cumulate.

Planificarea necesarului de materiale (PNM)

Pe baza planului exprimat la nivelul de detaliu prezentat la punctul anterior, sptmnal sau
zilnic se ruleaz un program automat de planificare a necesarului de materiale (PNM).
Rularea PNM ia in considerare planul de producie precum si necesarurile dependente din
materii prime de pe nivelurile inferioare din ierarhiile de liste de materiale.
De asemenea, la planificarea necesarului de materiale sistemul ia in calcul:
stocul de materii prime si materiale existent la un moment dat;
comenzile planificate si de producie / proces existente, pentru materialele procurate
intern, precum si referatele de necesitate sau comenzile de aprovizionare existente, pentru
materialele procurate extern.

Prin execuia funciei de planificare necesar de materiale se genereaz:
- comenzi planificate de producie pentru produsele finite / semifabricatele produse intern ;
- referate de necesitate pentru materiile prime si materialele ce intra in componenta produsului
finit.
In aceasta lucrare am considerat ca materia prima se gsete deja pe stoc, in momentul lansrii
comenzii de producie.
25

Daca stocul de materie prima nu ar fi suficient, sistemul SAP are funcionalitatea de a genera la
rularea PNM a unei cereri de necesar de aprovizionat. Referatele de necesitate se genereaz
pentru diferena intre cantitatea necesara , stocul de sigurana si cantitatea de pe stoc in
momentul rulrii programului PNM. Departamentul de aprovizionare convertete referatele de
necesitate in Comenzi de aprovizionare ctre furnizori predefinii la nivel de material.
La data de livrare stabilita in comanda de aprovizionare se face recepia materiilor prime
comandate.
In momentul cererii NIR in sistem se creeaz automat un document in contabilitate. Valoarea
materialelor recepionate este cea stabilita in comanda de aprovizionare. Eventualele diferene de
pre ( de ex cursul valutar) se regleaz la introducerea facturii cu referina la NIR.




















26

Prelucrare comanda de producie

Fig.1.5

Creare Comanda de producie
Cnd se ajunge la data de deschidere, comenzi planificate sunt convertite n comenzi de
producie de ctre planificatorul de producie. In acest moment sistemul rezerv toate
componentele necesare comenzilor de producie.
Necesarul de capacitate a fost creat pentru comenzile planificate i comenzile de producie,
permind evaluarea de capacitate pentru resursele necesare la fiecare nivel. Comenzile de
producie pot fi modificate n cazul unei suprancrcri de capacitate, implicnd repetarea
execuiei PNM pentru a reprograma necesarul dependent de material.
Planificatorul de producie convertete comenzile planificate pe baza datei de nceput.
27

Comanda de producie este creat prin copierea listelor de operaii din fia tehnologic i a
componentelor de material din LDM. n timpul crerii unei Comenzi de producie, poate fi
realizat o imagine general de planificare care detaliaz termenele limit pentru operaiile
implicate ( din fisa tehnologica) n realizarea comenzii, innd cont de termenele de nceput i
sfrit ale operaiilor.

Fig 1.6

Eliberare Comanda producie
Dup crearea Comenzilor de producie, acestea trebuie eliberate, pentru a putea fi prelucrate n
continuare. Cnd starea este setat pe eliberat, se pot tipri documente de control fabricaie, se
pot consuma materiale din stoc i confirma operaii. Documentele de control fabricaie pot fi
setate astfel nct s fie tiprite automat la eliberarea comenzilor de producie.
In momentul eliberrii comenzii de producie sistemul calculeaz un cost planificat pe comanda.
Costul de producie care este calculat ca fiind costuri directe + costuri indirecte, proporional
repartizate in funcie de anumite criterii stabilite de fiecare companie. In cazul anumitor firme,
costurile directe se pot calcula in funcie de cantitatea materiilor prime consumate si de
manopera nregistrata la nivel de fiecare comanda conform fisei tehnologice stabilite pentru
produs. Contabilitatea de gestiune este tratata in rapoarte pe puncte de lucru/ secii/ centre de
cost/ comenzi de producie.
28




Fig 1.7

Se presupune c disponibilitatea de material este asigurat datorit planificrii PNM anterioare.
Componentele sunt depozitate n locul de depozitare general i puse la dispoziie la nivelul zonei
de fabricaie conform cererilor pentru producia zilnic.
Putei schimba cantitile de componente de material din comanda de producie. Putei scoate
materiale din stoc pentru comanda de producie utiliznd lista de ridicare.
nregistrare consumuri de materii prime
29


Fig 1.8
Se nregistreaz ieirile din stoc ale materialelor / materiilor prime / semi-fabricatelor aferente
listelor de materiale ataate comenzii de producie.
La nregistrarea consumului de materii prime / materiale / semi-fabricate pe comanda de
producie, este creat automat un document de material. Pentru nregistrarea acestor consumuri
se utilizeaz tipul de micare 261 Consum pt. comand din depozit.

La nregistrarea consumurilor de semi-fabricate, materii prime si materiale pe comanda de
producie, este creat automat un document contabil.
Sunt create automat doua documente in contabilitatea de gestiune:
- un document pentru obiectul de cost implicat;
- un document pentru centrul de profit la care este alocat obiectul de cost implicat.

30

Pentru a asigura consistena datelor (componentele gestionate n lot), ieirea de bunuri cu
referin la comand este nregistrat la nceperea produciei. Retragerea retroactiv din stoc
poate fi utilizat pentru componente negestionate n stoc, cum ar fi materialele de ambalare.
Sistemul urmrete toate ieirile de materiale pentru o comand de producie i afieaz costurile
materialelor drept costuri efective ale comenzii de producie. Costurile efective sunt actualizate
ulterior cnd operaiile comenzii de producie sunt confirmate.
Dup ce execuia de producie zilnic pentru produsul semifabricat este terminat, totalul
cantitii produse (ct i cantitatea de rebut) este nregistrata prin confirmarea final pe comand.
n general, numai ultima faz de producie este confirmat. Sistemul poate permite configurarea
confirmrilor si pentru fazele de producie intermediare, in acest caz confirmarea produciei si a
rebutului poate fi nregistrat pas cu pas.

Confirmare execuiei operaiilor
Operaiile aferente reetei alocate comenzii de producie vor fi confirmate. Astfel, se
nregistreaz cantitatea de produs finit (semi-fabricat) realizata si implicit, timpul de execuie a
operaiei.
La salvarea nregistrrii timpilor efectivi de producie are loc nregistrarea in contabilitatea
costurilor a cheltuielilor cu manopera si utilajele aferente timpilor de execuie.
Sistemul genereaz automat un document in contabilitatea de gestiune prin care se debiteaz
comanda de producie cu costurile aferente si se crediteaz centrul de cost la care este alocat
centrul de lucru executant.
Calculul costului cu activitatea prestata se face aplicnd timpului de execuie confirmat (norma
din fisa tehnologica) tariful planificat in centrul de cost pentru tipul de activitate corespunztor.

Reflectare financiara

331 Producie in curs 71110 Venit din producie
100 100
31



Recepie produse finite in stoc
La ncheierea procesului de producie se nregistreaz in stoc cantitatea de produs finit obinut.
In activitatea de producie, pentru evaluarea stocurilor de produse finite si semi-fabricate se
utilizeaz metoda costului standard. La nregistrarea recepiei produselor finite in gestiune, este
creat automat un document de material.
La nregistrarea recepiei produselor finite in gestiune este creat automat un document contabil.

Reflectare financiara

34* Produse semifabricate / reziduale 711 Variaia stocurilor
100 100


Sunt create automat doua documente in contabilitatea de gestiune:
- un document pentru obiectul de cost implicat;
- un document pentru centrul de profit la care este alocat obiectul de cost implicat.

nchidere tehnica a comenzii de producie
nchiderea tehnica semnifica faptul ca nu vor mai fi predate alte cantiti de produs finit cu
referina la o anumita comanda de producie.
O comanda de producie se considera terminata in cadrul operaiunilor de nchidere de luna
atunci cnd are fie starea de livrata total (toata cantitatea planificata a fost efectiv produsa)
32

sau nchisa tehnic (cantitatea planificata nu a fost in totalitate realizata, dar comanda este
nchisa, nu urmeaz sa se mai nregistreze recepii cu referina la ea).

Operaii de nchidere contabila
Analiza varianelor i decontarea comenzii pot fi efectuate separat pentru fiecare comand
finalizat sau n cadrul nchiderii de sfrit de perioad, n funcie de cerinele de raportare.

Activitile desfurate in cadrul acestei etape sunt urmtoarele:
- Calcul cheltuieli indirecte (regie)
- Reevaluare tarife tipuri activiti;
-Se face descrcarea contului 331 (producie in curs)

- Se nregistreaz documentele contabile corespunztoare nchiderii de luna in contabilitatea
financiara
- Se nregistreaz documentele aferente in contabilitatea de gestiune
In fiecare luna, la sfritul acesteia, se vor realiza in modulul de Contabilitate Generala
urmtoarele note contabile de corecie:
331
601*+ numai pentru cheltuielile cu materiale si semi-fabricate
si
331 +
711-
In vederea postrii cu uurina a acestor note utilizatorul va folosi template-uri create in sistem.
Sumele pentru aceste corecii se vor obine pe baza unor rapoarte realizate in modulul de
contabilitate.
33

nchidere comanda de producie
Dup executarea operaiilor tehnologice si nregistrarea tuturor informaiilor aferente comenzii
de producie aceasta se nchide pentru a nu mai permite nregistrarea de date pe comanda. Dup
operaiunile de nchidere de luna, comenzile de producie se nchid, trecnd in starea nchis .
Avnd aceasta stare nu mai este permisa realizarea de nregistrri cu referina la acestea.

O data finalizata comanda de producie si produsul finit fiind predate in stoc, putem ncepe
procesul de vnzare. Se creeaz o comanda de vnzare in sistem pentru un anume client, se
introduce preul de vnzare si adresa destinatarului.
Se creeaz in sistem Livrarea, se tiprete Avizul de expediie si se scade stocul de produs finit.
Procesul poate fi optimizat cu inspecia de calitate si tiprirea certificatului de calitate. Ultimul
pas este crearea si tiprirea facturii pentru client cu referina la livrare.

.







Capitolul 5. Studiu de caz.
Prezentarea unui proces de producie pe stoc ntr-o companie
1. Date de baza folosite

Pentru modelarea in SAP a procesului de producie a unei companii care produce central termice
am folosit Soluia SAP Business All-in-One. Aceasta soluie SAP este o soluie pre configurat
de management a afacerii adaptata companiilor medii, care acoper o arie foarte larga de procese
de afaceri si include funcionaliti specifice diferitelor industrii.

34

Datele de baza specifice modulului de producie necesare in urmrirea in SAP a procesului de
producie pe stoc sunt:

Materialul = Nomenclatorul de material
Lista de componente
Fisa tehnologica




1.1.Materialul

Pentru Demo am folosit din sistemul SAP codul de material C12SPV24ME Centrala Termica.
Acest material a fost definit ca produs finit ( Tip aprovizionare E Producie interna ) care se
obine in urma unui proces de producie. Producia interna a fost setata la 5 zile de lucru .
Deasemenea am specificat ca pentru acest material dorim sa avem un stoc de sigurana
permanent de 10 BUC central.
La terminarea comenzii de producie, centralele vor fi predate in depozitul de producie avnd
codul 2200.
Se acceseaz tranzacia SAP: MM03


1.2.Lista de componente
35

Pentru realizarea si acestei centrale s-a definit in sistemul SAP lista de componente (LDM) . In
LDM se specifica codurile componentelor utilizate , cantitatea si unitatea de msura.

Se acceseaz tranzacia SAP: CS03





1.3.Fisa tehnologica
Fisa tehnologica pentru aceasta central conine un numr de 5 operaii. Activitile alocate
pentru aceasta operaie sunt Pregtirea , Lucru efectiv la o maina ( Maina ) si Operatorul
(coloana Lucru)
Pregtirea reprezint perioada de timp efectiva necesara pregtirii mainii pentru operaia
respective
Maina - reprezint perioada de timp efectiva cat lucreaz maina pentru operaia
respective la o central
Lucru - reprezint perioada de timp efectiva cat lucreaz un muncitor pentru operaia
respective la o central.
In cazul centralei noastre se vede ca nu avem timpi de pregtire si doar pentru operaia 4
Verificare central se folosete maina.
UJ_CTC, OP_MON, OP_CTC, OP_AMB reprezint tarifele pentru operaiile prestate.
Pentru aceste chei au fost definite preturi in SAP. Aceste tarife vor folosi la calcularea
36

costurilor pentru realizarea unei central termice din punct de vedere al fisei tehnologice.
Tarifele se definesc la o unitate de msura de timp. In cazul nostru minutul. (MIN)

Se acceseaz tranzacia SAP: CA03


2. Planificare produciei

Pentru centrala noastr ntocmim un plan de producie pentru anul 2014. De obicei planul de
producie se realizeaz la sfritul anului pentru anul urmtor. Planul de producie se realizeaz
cu referina la planul de vnzri, pe baza istoricului vnzrilor din anii precedeni sau pe baza
unui calendar ( in anumite perioade ale anului tiu ca am vnzri mai mari) Planul de producie
se ajusteaz apoi lunar si sptmnal in funcie de ali factori :
- Stocul existent att de produse finite cat si de materii prime;
- Comenzile de vnzare in cursul lunii respective;
- Comenzile neterminate din luna anterioara;
- Capacitatea de producie ( ex. anumite utilaje sunt in reparaii si in acest caz
capacitatea de producie e mai mica)

2.1 Creare Plan de producie

Se acceseaz tranzacia SAP: MD61
Planul de producie se poate crea pentru un cod de produs finit sau pentru mai multe coduri.
In cazul nostru vom folosi codul centralei termice C12SPV24ME.
37

Se specifica perioada de timp pentru care dorim sa ntocmim planul si tipul de detaliu in
cazul nostru M Lunar.


Dup completare se apas Enter
Se completeaz in tabelul deschis planul de producie la nivelul lunilor din anul 2014. Acest
plan va putea fi ajustat de cate ori se dorete. Sistemul SAP permite configurarea si cazului in
care dorim pe anumita perioada sa nu mai putem modifica acest plan. Modificarea planului
nu e permisa foarte des, deoarece aprovizionarea materiilor prime (componentelor) este
fcut pentru acest plan. Din acest motiv se merge cu perioade fixe de o luna sau doua . Daca
se produc in exces centrale acestea se vor preda in stoc si se vor vinde in lunile urmtoare, in
acest caz se ajusteaz planul pe lunile urmtoare cu o producie mai mica.

Dup completare se Salveaz planul.
38




2.2. Planificarea Necesarului de material
Sistemul SAP are o funcionalitate de planificare a necesarului materialului de la nivelul
produsului finit pana la nivelul componentelor de aprovizionat. Pe baza planului de producie
si a strategiilor configurate, sistemul genereaz automat comenzi planificate pentru obinerea
produselor finite sau semifinite si referate de necesitate pentru componentele care trebuiesc
aprovizionate. Comenzile Planificate vor fi convertite in Comenzi de producie ferme , la
nivelul crora se vor nregistra consumuri de componente, confirmri de activiti efectuate si
predri in stoc de produse , iar Referatele de necesitate vor fi convertite in Comenzi de
aprovionare ctre Furnizori.
Sistemul SAP va genera Referate de necesitate doar daca componentul respective nu se
gsete pe stoc in momentul stabilirii necesarului. ( data la care am nevoie de component
pentru al consuma astfel nct sa obin producia de central )

Se acceseaz tranzacia SAP: MD04
39



NecInd reprezint poziiile din planul de producie ntocmita anterior.
StSigr Valoarea stocului de siguran stabilit de noi la nivelul produsului
CdaCln comand de vnzare pentru un client.
Daca verificam in planul de producie vedem ca pentru luna mai noi am stabilit un plan de
producie de 50 de centrale. Avem deja o Comanda de vnzare de 10 centrale , deci sistemul
a actualizat planul la un necesar de 40 de centrale ( 10 din comanda de vnzare si 40 din
NecInd = 50 de central din Planul nostru de producie. )
Rulam programul PNM pentru a crea comenzi planificate pentru producie si referate de
necesitate pentru material prima.
Dup rularea planificrii sistemul afieaz urmtorul plan:
Pentru luna Aprilie avem o CdaPln comanda planificata de 40 de buci pe data de 18.04 (
am rulat azi programul 11.04 + % zile lucrtoare de Producie interna sistemul mi spune ca
pot ncepe producia pe data de 18.04.2014)
Pentru luna aprilie sistemul a generat o Comanda planificata de 50BUC pentru data de
02.05.2014 astfel nct in data de 9.05 sa pot livra cele 10 BUC conform comenzii de
vnzare. ( 09.05 data de livrare 5 zile Producie interna )
40



2.3 Creare Comanda de producie.
Comanda planificata se convertete in Comanda de producie .


41

Sistemul va aduce automat la nivelul Comenzii de producie, Lista de component si Fisa
tehnologica definite anterior ca date de baza.


Antetul comenzii conine : Codul produsului finit, data de nceput si sfrit a comenzii si
cantitatea care trebuie produsa ( 40 BUC Centrale)


Lista de component alocate comenzii conform LDM stabilit anterior.
42








Lista operaiilor de pe comanda si timpii planificai conform Fisei tehnologice stabilite
anterior.


43

nainte de salvarea si Lansarea Comenzii de producie sistemul permite verificarea
disponibilitii componentelor in stoc si a capacitailor de producie.


Sistemul ne anun ca :


Si lipsa componentelor de pe stoc la data de 15.04.2014


Centrala se identifica in sistem printr-un numr unic numr serial.
Acest sistem a fost configurat astfel nct numrul serial sa fie alocat automat in funcie de
codul de material al centralei, numrul de loturi produse pe acest tip de central si numrul de
central din aceasta comanda de producie. nainte de salvarea acestei Comenzi de producie
trebuie generate aceste numere seriale. La sfritul comenzii de producie se vor preda in stoc
44

centralele pe baza scanrii numrului serial ataat.




Pentru generarea automata a numerelor seriale la nivelul comenzii de producie :
Am setat in nomenclatorul de material in tabul Programare lucru pentru Centralele
Termice produse la Vaduri indicatorul Profil numr serial YND6.


45

Acest profil a fost configurat in modulul PP


Regula de generare a numrului serial la eliberarea comenzii de producie e urmtoarea:
3 caractere numerice care vor define in sistem tipul de centrala/boiler/raft/etc
4 caractere numerice numrul lotului ( al catelea lot pe acest cod de produs este produs pe
aceasta comanda de producie)
4 caractere numerice cotorul de serial pe acest lot /comanda de producie



46

COD ARTICOL DENUMIRE ARTICOL
GAMA DE NUMERE
SERIALE
C14SPV25MEF
CENTRALA TERMICA
MKDENS25 C14SPV25MEF 140XXXXYYY
C13SPV36MEF
CENTRALA TERMICA
MKDENS36 C13SPV36MEF 130XXXXYYY
C12SPV24MEF
CENTRALA TERMICA T.F.
PLUS C12SPV24MEF 121XXXXYYY
C12SPV24ME
CENTRALA TERMICA T.N.
PLUS C12SPV24ME 122XXXXYYY
C22SPV23MEF
CENTRALA TERMICA T.F.
KPLUS C22SPV23MEF 220XXXXYYY
C15SPV24MEFM
CENTRALA TERMICA T.F.
OPTIMUS C15SPV24MEFM 150XXXXYYY
C17SPV31MEF
CENTRALA TERMICA T.F.
MAXOPTIMUS
C17SPV31MEF 170XXXXYYY
C32SPV24MEFA
CENTRALA TERMICA T.F.
EKO OPTIMUS
C32SPV24MEFA 321XXXXYYY
C32SPV24MEFB
CENTRALA TERMICA T.F.
EKO MT C32SPV24MEFB 322XXXXYYY
C32SPV24MEC
CENTRALA TERMICA T.N.
EKO MT C32SPV24MEC 323XXXXYYY
C32SPV31MEFA
CENTRALA TERMICA T.F.
EKO MAXOPTIMUS
C32SPV31MEFA 324XXXXYYY
C32SPV31MEFB
CENTRALA TERMICA T.F.
EKO MAX C32SPV31MEFB 325XXXXYYY
C32SPV31MEC CENTRALA TERMICA T.N. 326XXXXYYY
47

EKO MAX C32SPV31MEC
C11SPV24MEF
CENTRALA TERMICA T.F.
START C11SPV24MEF 111XXXXYYY
C11SPV24ME
CENTRALA TERMICA T.N.
START C11SPV24ME 112XXXXYYY
E11855
BOILER ACUMULARE
BA120L 810XXXXYYY
E12027 BOILER PREPARARE B280L 820XXXXYYY

Pentru a genera acest numr in enhancementul IQSM0001 a fost activat componentul
IQSM00001

48



In Include ZXQSMU01


A fost scris urmatorul cod ABAP
49



Am creat Tabela ZIDENTCENTR


50

s-au introdus valorile conform cerinelor clientului gama numere pentru fiecare cod de centrala





Se salveaz Comanda de Producie. In acest sistem , comanda de producie poate fi eliberata si
daca nu toate componentele se gsesc pe stoc. Se poate ntmpla , comanda sa se ntind pe mai
multe zile si intre timp toate materialele sa fie aprovizionate pentru data respective.
In ecranul deschis se observa ca a disprut comanda planificata si sistemul afieaz noua
Comanda de producie create.
51



Din acest moment poate ncepe procesul de producie. O data cu lansarea comenzii se tipresc si
Bonurile de magazine si tichetele de lucru. Bonurile de magazine sunt necesare pentru a scoate
din magazine componentele necesare procesului de producie iar tichetele de lucru se folosesc
pentru confirmarea ulterioara a operaiilor efectuate pe comenzile de producie.

3. Urmrirea Comenzii de producie.

3.1. nregistrare Consum componente pe comanda de producie.

Consumurile de componente se fac cu referina la comanda de producie.
Se introduce in tranzacie numrul comenzii de producie sistemul aduce automat componentele
si cantitile alocate pe comanda de producie. Se bifeaz doar componentele care se retrag din
stoc. Se pot retrage si cantiti pariale de componente din stoc. In momentul revenirii asupra
comenzii sistemul va aduce la poziia componentului respective doar diferena care nc nu s-a
retras din stocul alocat comenzii

Se acceseaz tranzacia SAP : MIGO Ieire Bunuri cu referina la comanda nr 200000353
52



3.2.Confirmare operaii pe comanda de producie
Pentru urmrirea costurilor cu manopera si pentru a urmrii in ce stare se afla comanda de
producie se confirma parial sau total operaiile din fisa tehnologica alocate Comenzii de
producie.
Se acceseaz tranzacia SAP : CO11N Ieire Bunuri cu referina la comanda nr 200000353

Se completeaz numrul comenzii de producie si se acceseaz Operaia pentru care dorim sa
facem confirmarea. Sistemul propune automat cantitatea din comanda de producie.
53



Sistemul este configurat in aa fel nct sa nu permit srirea confirmrii unei operaii. Operaiile
trebuiesc confirmate in ordinea definite in fisa tehnologica.
Se pot face si confirmri pariale pentru o operaie ( planificat 40 BUC , realizat 30 BUC). Dup
completare se salveaz

54



La confirmarea urmtoare sistemul va aduce doar diferena rmasa neconfirmata.


Se continua confirmrile operaiilor pana la ultima operaie.
Daca la ultima operaie cantitatea predate nu este identica cu cantitatea planificata si tim ca nu
se mai fac confirmri ulterioare pe aceasta comanda se selecteaz Confirmare finala.


55

3.3.Predare in stoc a centralelor obinute cu referina la comanda de producie.
Predarea in stoc a centralelor se face cu referina la numrul serial.

Se acceseaz tranzacia SAP : MIGO Intrare bunuri cu referina la Comanda 20000253
Se pot face la fel ca si la confirmri, predri pariale. Sistemul ateapt sa se predea 40 de central
in stoc dar noi vom preda in acest DEMO doar 5 centrale.



Se introduce numrul de seriale pe care dorim sa le predam. Sistemul este configurat astfel nct
sa nu permit predarea aceluiai numr serial de doua ori in stoc.
Dup completare se salveaz. nregistrarea.

56



Sistemul automat va crea un document de intrare in stoc a centralelor specificate, actualiznd in
timp real stocul de produs si va genera si un document in financiar modificnd valoarea
financiara a stocului de central pentru acest cod de produs.
Acesta este avantajul sistemului SAP care permite la o singura tranzacie actualizarea in timp
real a informaiilor in mai multe module.

Verificam stocul accesnd tranzacia MD04


57

Deci valoare stocului este acum de 15 BUC iar pe comanda de producie au mai rmas de
predate 35 de centrale. Deci stemul automat a ajustat datele si in modulul de Producie.

3.4.Urmrirea costurilor pe comanda de producie

La nivelul comenzii de producie gsim att costurile planificate/inta cat si costurile reale
aprute in urma procesului de producie in aceasta comanda.
Costurile sunt prezentate la nivelul elementelor de cost configurate in sistem pentru fiecare
companie.
- Cheltuieli cu materii prime sau semifinitele consumate ( element de cost 601* sau
711*)
- Cheltuieli cu manopera ( maina sau om - element de cost 943*-942*)
- Cheltuieli indirecte ( salarii, energie, gaze, etc. )


58


In lucrarea de fata ne-am propus sa modelam in sistemul SAP un proces de producie pe stoc,
specific unei companii care produce centrale termice pe stoc. Lucrarea propune o soluie pentru
gestionarea procesului de producie pe stoc ntr-o companie cu ajutorul soluiei SAP si prezinta
avantaje si dezavantajele acestei soluii in comparaie cu alte sisteme ERP aflate pe piaa
momentan in Romania.
Pentru partea de demo s-a folosit metodologia SAP All in One a SAP-lui. SAP Business All-In-
One - este soluia SAP pre configurata, destinata companiilor mici i mijlocii (IMM), ce permite
o implementare rapida, cu costuri reduse care se pe bazeaz pe implementarea unor procese pre
configurate care acoper o arie foarte larg de procese de afaceri din cadrul unei companii.
Pentru partea practica s-a modelat in sistemul SAP un proces de producie pe stoc urmnd paii
specifici acestui tip de producie.( planificare producie, verificare stoc de materii prime, lansare
producie, urmrire stare comanda de producie, nregistrarea consumuri de materii prime si
costuri cu manopera la nivel de comanda, raportare costuri pe comanda de producie)
Fata de soluia standard pre configurat am adugat cteva configurri noi, pentru a putea
urmri procesul de producie a centralelor termice la nivel individual. In acest scop pentru a avea
o trasabilitate si un istoric al interveniilor la nivelul unei centrale termice produse de companie,
s-a configurat posibilitatea de gestionare a centralelor termice cu numr serial.

59

Soluia prezentata acoper toate segmentele din activitatea de planificare si urmrire a unei
producii: gestiunea achiziiilor, gestiunea stocurilor, planificarea produciei (de la sisteme
simple de microproducie pana la sisteme avansate de lansare a produciei in baza comenzilor),
gestiune financiara si contabilitatea costurilor, gestiunea centrelor de profit sau de cost, gestiunea
depozitelor, resurse umane, capacitate de producie, etc.
Bazat pe principiul ca ntregul este mai mult dect suma parilor, soluia prezentata in
lucrare realizeaz integrarea si sincronizarea tuturor segmentelor din gestiunea afacerii, fiind un
excelent mijloc de sincronizare si ordonare a informaiei, fluidiznd totodat schimbul de
informaii intre diferitele segmente ale gestiunii afacerii.
Se poate urmari rapid in orice moment al procesului prezentat gestiunea aprovizionarii,
stocurilor, resurselor si proceselor (planificare si executie) implicate pentru Comanda de
productie;
Am urmarit si prezentat modul de Planificarea costurilor primare la nivel de comanda
tinind cont de listele de material ale retetelor si fisele tehnologice predefinite si apoi costurilor
reale la nivel de Comanda de productie;
Vizibilitatea Comenzii de producie este un element cheie necesar in orice companie care
lucreaz cu Comenzi de producie.






Capitolul 6. Avantajele implementrii acestui proces ntr-o companie.

Sistemul SAP si Soluia prezentata acoper toate segmentele din activitatea de planificare
si urmrire a unei producii : gestiunea achiziiilor, gestiunea stocurilor, planificarea
produciei (de la sisteme simple de microproducie pana la sisteme avansate de lansare a
60

produciei in baza comenzilor) , gestiune financiara si contabilitatea costurilor, gestiunea
centrelor de profit sau de cost, gestiunea depozitelor, resurse umane, capacitate de
producie, etc.
Bazat pe principiul ca ntregul este mai mult dect suma parilor, acesta realizeaz
integrarea si sincronizarea tuturor segmentelor din gestiunea afacerii, fiind un excelent
mijloc de sincronizare si ordonare a informaiei, fluidiznd totodat schimbul de
informaii intre diferitele segmente ale gestiunii afacerii.
Gestiunea aprovizionrii, stocurilor, resurselor si proceselor (planificare si execuie)
implicate pentru o anumita Comanda de producie;
Planificarea costurilor primare la nivel de comanda innd cont de listele de material ale
reetelor si fisele tehnologice predefinite;
Urmrirea costurilor reale la nivel de Comanda de producie;
Urmrirea gradului de respectare al Fisei Tehnologice/ Reetelor din punct de vedere al
consumurilor normate (raport consumuri realizate fata de consumurile normate rapoarte
sptmnale, lunare, anual);
Vizibilitatea Comenzii de producie este un element cheie. Acest lucru poate fi realizat
prin utilizarea de alarme automate i structuri de identificare necesar pe comand n
timpul planificrii i execuiei produciei.
Creste eficienta procesului/proceselor;
Asigura coerenta informaiilor economice prin integrarea proceselor sau a modulelor
(Producie, Gestiune magazii si stocuri, Contabilitate, ;
Elimina o serie de procese manuale prin automatizare ( consumul de component se poate
face automat la predarea in stoc a produsului finit conform listei de material alocate
produsului finit executat );
Asigura posibilitatea dezvoltrii si creterii soluiei prin adugarea de noi module
(integrarea cu modulul de calitate de ex. ) sau alte funcionaliti ale modului deja
implementat (consumul automat de componente pe comanda de producie de ex.);
61

mbuntete calitatea si eficacitatea sistemului decizional, avnd rapoarte reale, corecte
si in timp scurt;
Posibilitatea colaborrii electronice intre parteneri;
Securitatea datelor introduse ( avem un user responsabil pentru datele introduse si salvate
in sistem ). Orice modificare las urme in sistem. In rapoarte se vede data , ora si userul
care a salvat primul datele si modificrile ulterioare.
Un sistem SAP standardizeaz modul in care se desfoar activitile in companie.
Implementarea unui astfel de sistem este unul dintre primii pai pe care trebuie sa ii fac
o companie pentru a putea adera la o certificare ISO
Creste eficienta proceselor;
Asigura coerenta informatiilor economice prin integrarea proceselor sau a
modulelor (Productie, Gestiune magazii si stocuri, Contabilitate, )
Elimina o serie de procese manuale prin automatizare ( consumul de component se
poate face automat la predarea in stoc a produsului finit comform listei de material
alocate produsului finit executat );
Asigura posibilitatea dezvoltarii si cresteri solutiei prin adaugarae de noi module
(integrarea cu modulul de calitate de ex. ) sau alte functionalitati ale modului deja
implementat (consumul automat de componete pe comanda de productie de ex.);
mbuntete calitatea si eficacitatea sistemului decizional, avnd rapoarte reale,
corecte si in timp scurt;
Posibilitatea colaborrii electronice intre parteneri;
Securitatea datelor introduse ( avem un user responsabil pentru datele introduse si
salvate in sistem ). Orice modificare las urme in sistem. In rapoarte se vede data , ora si
userul care a salvat primul datele si modificrile ulterioare.
Un sistem SAP standardizeaz modul in care se desfoar activitile in
companie. Implementarea unui astfel de sistem este unul dintre primii pai pe care trebuie
sa ii fac o companie pentru a putea adera la o certificare ISO

Bibliografie
62

1. EHP3 for SAP ERP 6.0, September 2009, English - Make-to-Stock Production -
Discrete Industry (Building Block Configuration Guide - process145)
2. EHP3 for SAP ERP 6.0, September 2009, Romana - Producie pe stoc - industrie
discret (Documentaie de proces de afaceri- proces145)
3. Baseline_Solution_Scope_V1603_RO_RO
4. SAP ECC 6.00 , July 2006 , English - Building Block Configuration Guide ,J06:
Production Planning and Control
5. Manual SAP LO050 Manufacturing Planning and Execution for Discrete Industry
6. Manual SAP LO205 Basic Data Discrete Production 1
7. Manual SAP LO206 Basic Data Discrete Production 2
8. Manual SAP LO210 Production Planning
9. Manual SAP LO215 Production Orders
10. Prezentare_Senior ERP 2011(1) -
http://www.slideshare.net/seniorsoftware/prezentare-senior-erp
11. Prezentare Soft Systems SRL - consideratii_generale ERP - www.softsystems.ro
12. Software ERP Productie -http://www.charisma.ro/software-erp-productie/
13. Totul despre SAP, Ce sunt tranzactiile - http://sapr3romania.blogspot.ro/2009/10/ce-
sunt-tranzactiile.html








63

Anexe
Codul program ABAP

Include ZXQSMU01
*&---------------------------------------------------------------------*

DATA:
lv_idencentr TYPE zidencentr,
lt_mase TYPE TABLE OF mase,
lv_lotnr TYPE char4,
lv_tabix TYPE char4.

FIELD-SYMBOLS:
<fs_mase> TYPE mase,
<fs_sernr> TYPE risernr.

CONSTANTS:
lc_msgno_1 TYPE symsgno VALUE '001',
lc_msgno_2 TYPE symsgno VALUE '002',
lc_msgty_e TYPE symsgty VALUE 'E',
lc_msgid TYPE symsgid VALUE 'Z_PP_SERIAL',
lc_add_1 TYPE anzsn VALUE '1'.

* Read product identifier type by material number
SELECT SINGLE idencentr
INTO lv_idencentr
FROM zidentcentr
WHERE matnr = material_no.

IF sy-subrc <> 0.
64

* No product identifier maintained for current material number
MESSAGE
ID lc_msgid
TYPE lc_msgty_e
NUMBER lc_msgno_1
WITH material_no.
ENDIF.

* Read current serial number for current material number
* Serial number is of form AAAXXXXYYYY where:
* AAA represents product identifier
* XXXX reprezents the internal Kober lot number (this one must be incremented every time)
* YYYY reprezents a counter from 1 to #number_serialno
CALL FUNCTION 'READ_MASE'
EXPORTING
anzahl_neu = lc_add_1
material_nr = material_no
TABLES
imase = lt_mase
EXCEPTIONS
err_lock_sermat = 1
err_lock_system = 2
OTHERS = 3.

IF sy-subrc <> 0.
MESSAGE
ID lc_msgid
TYPE lc_msgty_e
NUMBER lc_msgno_2
WITH material_no.
ENDIF.
65


READ TABLE lt_mase ASSIGNING <fs_mase> INDEX 1.
IF sy-subrc = 0.
* fill number with leading zeros
CALL FUNCTION 'CONVERSION_EXIT_ALPHA_INPUT'
EXPORTING
input = <fs_mase>-lsernr
IMPORTING
output = <fs_mase>-lsernr.

* Obtain the previous lot number XXXX:
lv_lotnr = <fs_mase>-lsernr+10(4).

* Increment the old lot number
TRY .
lv_lotnr = lv_lotnr + 1.

CATCH cx_sy_arithmetic_overflow.
lv_lotnr = 1.
ENDTRY.

* Add leading zeros
CALL FUNCTION 'CONVERSION_EXIT_ALPHA_INPUT'
EXPORTING
input = lv_lotnr
IMPORTING
output = lv_lotnr.

* For the requested number of serials to be generated
DO number_serialno TIMES.
lv_tabix = sy-index.
66


CALL FUNCTION 'CONVERSION_EXIT_ALPHA_INPUT'
EXPORTING
input = lv_tabix
IMPORTING
output = lv_tabix.

* Create a new serial number
APPEND INITIAL LINE TO tab_sernr ASSIGNING <fs_sernr>.
IF sy-subrc = 0.
CONCATENATE
lv_idencentr
lv_lotnr
lv_tabix
INTO <fs_sernr>-sernr.
ENDIF.
ENDDO.
ENDIF.