MODALITI DE RELAIONARE

I
DISCIPLINARE A COPILULUI



















MOTTO
Spune-mi, cci am uitat.
Arat-mi, cci in minte.
Implic-m, cci neleg.
(Proverb chinezesc)


Mesaje cheie
Atenia acordat copiilor n momentul n care ei se poarta firesc, i poate feri de
a se da n spectacol pentru a ne capta atenia;
Autoritatea parental se construiete ntre permisivitate i interdicie; una fr
cealalt nu poate dect periclita condiia psihic a adolescentului;
Disciplinarea reprezint o modalitate concret de a-i manifesta dragostea fa de
copil;
Disciplinarea pozitiv se bazeaz pe nvarea i ncurajarea comportamentelor
dezirabile, dar i pe asocierea celor nedorite cu anumite consecine negative care
survin n mod natural;
ntr-o lume plin de necunoscut, limitele creeaz siguran;
Autocontrolul reprezint posibilitatea de a gndi i de a alege n mod raional;
Valorile nu exist pur i simplu n mintea copilului. Acestea pot fi ns nvate
pas cu pas de ctre copil, cu ajutorul printelui, de-a lungul a mai multor ncercri
i experiene.

Disciplina poate genera multe sentimente i chiar reacia de auto-aprare. Pot iei la
suprafa probleme legate de modul n care prinii au fost ei crescui de prinii lor, precum i
dificulti pe care le au cu partenerul i copiii lor referitor la disciplin, teama de maltratare, etc.
Direcionarea comportamentului copiilor este una dintre activitile cele mai solicitante i
mai generatoare de confuzie cu care se confrunt prinii.

Disciplina:
Disciplina reprezint nvare;
Disciplina modalitate de pregtire a copiilor pentru via;
Disciplina nu nseamn pedeaps;
Disciplina: nevoia de limite;

elul disciplinei este s-i nvee pe copii cum s se auto-disciplineze;
Timpul special i atenia pozitiv fundamentul disciplinei.

Disciplin versus pedeaps
Disciplina este unul dintre cele mai controversate concepte. Deseori, n mod eronat,
prinii asociaz disciplina cu pedepsirea sau pedeapsa. Dar, dincolo de toate acestea, noiunea
de disciplin trebuie asociat n primul rnd cu formarea, instruirea, nvarea unor
comportamente dezirabile. Sensul aciunilor educaionale trebuie s fie n ntregime pozitiv,
respectiv acela de a sprijini nvarea, de a-l ajuta pe copil s mearg pe drumul cel mai potrivit
pentru el, s te urmeze din iubire i convingere, nu din teama i durere.
Deci, ce se nelege prin pedeaps?
Definiie (DEX) Msur de represiune, sanciune aplicat celui care a svrit o
greeal.
Diferene ntre disciplin i pedeaps
DISCIPLINA PEDEAPSA
Indus treptat copiilor Impus copiilor
Poate preveni probleme care pot apare Acioneaz asupra problemelor deja aprute
Stimuleaz autocontrolul i asumarea
responsabilitilor
Plaseaz responsabilitatea asupra persoanei
care are puterea/ controlul asupra
comportamentului copilului
nva cum s se soluioneze sau s se previn
problemele
Poate opri comportamentul nedorit, dar nu
nva comportamentul dorit
Se focalizeaz pe structur i ndrumare Se focalizeaz pe reguli i impunerea acestora
ncurajeaz copilul s fie capabil i responsabil
n asumarea deciziilor
Nu permite copilului s nvee s ia decizii
ncurajeaz comportamentul dorit
Poate ntri comportamentul nedorit dac este
singura modalitate de a atrage atenia
Are scopul de a proteja i educa
Utilizarea frecvent poate cauza durere
emoional i fizic
Poate ajuta copilul s se simt bine cu sine
nsui pe msur ce se dezolt ncrederea n
capacitatea de a fi responsabil
Poate induce o stim de sine sczut, n special
dac pedeapsa este degradant
ncurajeaz copilul s se bazeze pe controlul
propriu cnd acioneaz
Poate conduce la manifestri ale
comportamentelor responsabile doar cnd
figura autoritar este prezent
Promoveaz o relaie cooperant, pozitiv ntre
copii i aduli
Crete frecvena comportamentelor de evitare
i team
Se bazeaz pe logic i emoii pozitive Se bazeaz pe emoii negative
Demonstreaz respect pentru copil Demonstreaz lipsa respectului fa de copil
Presupune un plan de aciune Se aplic ocazional
Are efect pe termen lung Are efect pe termen scurt

Consecinele disciplinei vs. Consecinele pedepsei
Consecinele disciplinei Consecinele pedepsei
Copilul are ocazia de a-s asuma
responsabilitatea faptelor sale
Deseori printele se simte vinovat
Copilul i asum responsabilitatea
propriului comportament i a consecinelor
acestora
Copilul va transfera responsabilitatea
consecinelor asupra printelui
Conduce la construirea autoritii i
respectului fa de printe
Accentueaz polii for - supunere
Copilul va comunica mai bine cu printele
Copilul va fi mai puin comunicativ cu
printele
Relaia copil-printe va fi consolidat Copilul i va pierde ncrederea n printe
Copilul i va asuma acelai model de
disciplinare responsabil cnd va deveni
printe
Copilul i va asuma acelai model bazat pe
pedepse de disciplinare cnd va deveni
printe


Disciplina nevoia de limite
Copilul are nevoie de limite, impuse nu rigid, ci flexibil, impuse cu dragoste i n funcie
i de capacitile vrstei lui. Sentimentul de siguran al copilului se bazeaz i se formeaz pe
ideea c exist printele n care poate avea ncredere, care i d putere i l cluzete. Copiii
care nu primesc deloc limitri n familie, ajung s aib dificulti majore n adaptarea la
limitrile vieii. Aproape ntotdeauna, n spatele unui copil care are o problem de disciplin este
un printe prea permisiv i inconstant n regulile i limitele pe care le cere i fa de care el
nsui este instabil.
Permisivitate i disciplin, iat formula potrivit care poate da copilului sentimentul c
este iubit, dar i sigurana c tie la ce s se atepte de la prinii lui, de la lumea din jur.
Limitele sunt importante pentru copil, nc de mic, s neleag regulile lumii, ale naturii
i ale relaiei cu ceilali. Comunicndu-i de la o vrst fraged ce se poate i ct, transformi
haosul necunoscutului ntr-o lume ordonat i cu sens. Este important s afle, chiar cnd e de-o
chioap, c exist anumite lucruri pe care le atepi din partea lui, c sunt lucruri care nu se fac.
Nu te poi atepta s le tie fr s i le spui clar i de fiecare dat cnd apare ocazia. ntr-o lume
plin de necunoscut, limitele creeaz siguran. Prin comportamentele pe care le exprim,
copilul te provoac de fapt s-i stabileti limitele.
i se pare c o face dinadins, c nu vrea s te asculte? De fapt, doar te ntreab n
felul lui, fr cuvinte: Accepi sau nu ceea ce fac acum? Orice copil ncearc n mod normal
s testeze limitele a ceea ce i se spune. Dac face parte dintre cei care pun mereu la ncercare
ceea ce i se pare a fi o limitare, d-i cele dou anse: acceptarea sau consecinele.

Tehnici de stabilire a limitelor:
Mai nti spune-i clar ce se ntmpl dac nu ascult, apoi d-i posibilitatea s
fac ce-i ceri;
Dac n final te ascult, arat-i c apreciezi: Ai fcut bine lucrul acesta!;
Dac nu reuete s fac ce-i ceri, subliniaz consecinele. Ele trebuie s fie
rezonabile i legate de incidentul respectiv;
n cazul n care copilului nu-i place o anumit consecin, nseamn c printele
a ales ce trebuie;
n situaia n care copilul argumenteaz, te roag sau pledeaz, nu lsa copilul s
te manipuleze. Nu este momentul s-i par ru i s renuni la lecie;
Consecinele au fost stabilite i trebuie ndeplinite.

Acordai atenie pozitiv
Ca prini, este uor s dobndim obiceiul de a observa comportamentele care ne supr,
acordndu-le astfel atenie negativ copiilor n majoritatea timpului. Cheia pentru abordarea
disciplinei pozitive este stabilirea unui fundament de atenie pozitiv i ncurajare chiar de la
nceputul vieii copilului nostru. Tuturor ne place s fim apreciai de oamenii la care inem.
Recunoaterea comportamentului pozitiv ncurajeaz comportamentul pozitiv i simul propriei
valori. Atenia unui printe este extrem de important pentru un copil, iar copiii, n marea lor
majoritate, doresc s le fac pe plac prinilor. Ei se simt bine fa de ei nii cnd fac aa.
Bineneles, cu toii tim c atenia pozitiv nu este panaceul comportamentrlor nedorite. Uneori,
copiii se poart inadecvat i avem nevoie de tehnici concrete pentru abordarea acestor
comportamente.
Metodele pentru acordarea ateniei pozitive
Timpul special
o Rezervai-v zilnic un timp special petrecut singur/ cu fiecare copil n parte;
o Timpul acesta trebuie s fie destul de regulat pentru ca copilul s se bazeze pe
el;
o Timpul trebuie s fie centrat asupra dorinelor i nevoilor copilului.
Artai aprobare
o Cnd vedei copiii fcnd ceva bun, artai-v aprobarea;
o Explicai motivul pentru care comportamentul respectiv este important;
o Scopul artrii aprobrii este s v ncurajeze copilul s continue un
comportament anume.

Comportamentele dificile
Varsta pubertatii este o varsta a marilor schimbari. Oricat de pregatiti sunt copiii sau
parintii cu privire la aceste schimbari ele sunt totusi deosebit de intense, fapt care poate
destabiliza echilibrul emotional aparent din motive minore.
Aceasta varsta se caracterizeaza prin aparitia unor comportamente asa zise dificile, care
au ca efect o atitudine de tipul acest copil nu seamana cu copilul meu!. Multi parinti se
confrunta cu comportamente dificile legate de:
Aspectul exterior;
Atitudine;
Scoala;
Capacitatea scazuta de autocontrol;
Gestionarea banilor;
Consumul de substante nocive: fumatul, alcoolul, drogurile;
Sexualitate;
Drepturi si responsabilitati;
Esecuri;
Integrarea intr-un grup;
Utilizarea calculatorului;
Minciuna;
Orele de intoarcere acasa si altele.

Accesele de furie

Se pare ca exista doua tipuri de accese de furie.
Primul reprezinta reactia unui copil foarte obosit si coplesit de o situatie prea solicitanta
sau stresanta. Chiar simplul fapt ca esti la pubertate poate sa iti dea stari de iritabilitate si
irascibilitate, uneori inexplicabile. In aceste situatii o vorba calda, un pahar cu apa, o
gustare, o mangaiere, acordarea unui moment de liniste, sau chiar un somn bun pot fi
eficiente. Scopul este sa-i ajutam pe copii nostri sa-si recastige echilibrul fizic si
emotional;
Uneori, copilul nu este prea obosit sau coplesit, ci doar frustrat pentru ca nu obtine ce
doreste. Acest tip de furie reflecta o lupta interna a copilului o lupta esentiala intre
independenta si dependenta. In acest caz, pastrarea calmului si continuarea activitatii fara
a-i acorda atentie suplimentara poate sa linisteasca accesul de furie. Simpatia manifestata

pentru experienta copilului Vad ca ti-e greu, apoi mentinerea unei pozitii ferme, dar
echidistante, este foarte folositoare. Aceasta ii da copilului ocazia sa-si rezolve
tulburarea. Pentru parinti este foarte dificil cand aceste accese de furie au loc in public.
Copiii sunt supraincarcati cu nervozitate. Ei vor ca parintii sa le acorde o atentie
exclusiva si stiu ca pot s-o obtina printr-un acces de furie. In aceste situatii unii parinti au
experimentat cu succes o atitudine de genul: Mi-as dori sa mergi in camera ta acum.
Vom discuta ceea ce te preocupa putin mai tarziu. As aprecia daca mi-ai acorda timp sa
ma ocup de musafirii nostri si sa discutam mai tarziu. Multumesc!

Lovitul si primirea loviturii

Lovitul este un alt comportament ingrijorator pentru aproape toti parintii. El poate fi
asociat si cu suprasarcina. Adultii au deseori tendinta de a reactiona excesiv prin tipete sau
bataie. Parintii trebuie sa se gandeasca la lovit astfel: Ce dorim sa invete copilul care-i loveste pe
ceilalti? Dorim ca el sa foloseasca cuvinte in loc sa loveasca, sa solicite ajutorul adultului sau sa
loveasca altceva in loc de a lovi persoane. Odata ce parintele s-a decis asupra inlocuitorului
adecvat, este important sa foloseasca pasii atentiei pozitive si fixarea limitelor:
Stabiliti un bun contact vizual;
Folositi cuvinte simple, directe si cu ton scazut;
Aratati clar ca intelegeti si acceptati sentimentele copilului, dar nu-i puteti permite sa se
comporte asa;
Pregatiti o alternativa comportamentala sau o consecinta pentru a fi folosita. Intrebati-va
care sunt consecintele logice ale lovirii. De exemplu, ajutorarea unei persoane la nevoie
poate fi o consecinta logica pentru lovirea unei persoane;
Daca comportamentul se manifesta destul de frecvent intocmiti un contract
comportamental.
Uneori este bine sa subliniem ca ii veti impiedica si pe ceilalti sa-l loveasca pe copil.
Pentru copilul care loveste este important sa aiba activitati care-i permit sa-si elibereze tendintele
agresive. Joaca fizica viguroasa, sportul, joaca in apa, pictura, modelarea plastilinei si a lutului
sunt bune pentru eliberarea tensiunii. Atat cel care loveste cat si cel lovit au nevoie de
intelegerea noastra. Daca copiii pot sa-si rezolve conflictul fara interventia adultilor, se naste o
ocazie pozitiva de invatare.



Reactii pozitive fata de comportamentele provocatoare

I mbratisarile pot sa ne ajute
Copiii si adultii au nevoie de iubire indeosebi cand trec prin situatii dificile, generate fie
de ei, fie de altii. Este bine sa stabiliti anumite ritualuri de familie pentru perioadele mai grele.
Majoritatea dintre noi avem tendinta sa ne indepartam de cel care are o stare proasta de spirit,
sau sa-l trimitem in alta parte. Uneori, a te apropia de acesta persoana, da rezultate mai bune.
Puteti spune: Arati de parca nimeni nu te-ar mai iubi. Ai vrea sa te imbratisez? Este o invitatie
spre a te simti mai bine. Cand o singura imbratisare nu este suficienta pentru a umple golul,
persoana respectiva poate spune: Nu mi-a ajuns. Mai vreau si un pupic si asa mai departe,
imbratisarile continuand pana cand starea copilului se imbunatateste. Putem admite ca suntem
intr-o stare proasta de spirit si ca avem nevoie de o imbratisare spunand simplu: Pe mine cine
ma mai iubeste?.

Excluderea sau pauza
In momentele in care starea dumneavoastra emotionala, sau a copilului este foarte
intensa, de tipul furiei, putem spune ca situatia este dificila sau chiar severa. In aceste momente
nici o persoana nu poate gandi rational, prin urmare va reactiona negativ la orice gest sau
afirmatie.
Exista o controversa legata de pauza ca metoda de disciplinare. Ea este inclusa aici
pentru ca multe familii o folosesc inadecvat sau ineficient. Exista doua tipuri de pauze: una
pentru copii, si una pentru parinti.

Pauza pentru copii
O pauza scurta, care il desparte pe copil de ceilalti sau de o activitate, poate fi benefica
atunci cand copilul are un comportament neadecvat. Astfel, parintele poate face urmatoarele:
Sa foloseasca metodele de abordare a furiei despre care am discutat intr-una din sesiunile
anterioare pentru a se linisti, astfel el va fi, de asemenea, un model pentru copilul sau.
Sa ii spuna copilului pe un ton cat se poate de calm Cred ca ar fi bine ca acum sa te
duci in camera ta pentru ca sa ne putem linisti amandoi. Daca copilul refuza parintele
poate sa mearga el intr-o alta camera.
Sa ii comunice copilului vom discuta dupa ce ne vom linisti.
Sa nu uite sa discute intr-adevar cu copilul despre situatia problematica.


Este foarte important ca parintele sa ramana neutru si sa enunte clar motivul pentru
pauza. Daca un parinte devine implicat emotional in proces, copilul va invata ca aceasta este
metoda prin care obtine atentia.
Parintele va stabili durata pauzei in functie de varsta si gravitatea faptei savarsite. Se
recomanda ca pauzele sa fie scurte iar copilul sa fie in siguranta. Dupa pauza copilul se poate
intoarce si va avea o noua sansa de a se juca sau coopera. Este consecinta logica a adultului fata
de comportamentul copilului. Daca nu poti sa stai aici si sa asculti de reguli, trebuie sa stai in
alta parte acum. Pauzele seamana un pic cu o eliminare de la handbal si ar trebui sa nu fie
folosite daca copilul are nevoie doar de odihna, o gustare, sau sa fie singur un timp. In cazul in
care copilul continua sa aiba un comportament neadecvat dupa ce i-au fost satisfacute celelalte
nevoi si in ciuda eforturilor de a fi invatat sa faca altfel, atunci pauza este recomandata.

Greselile des intalnite in cazul pauzelor pentru copii:
Folosirea excesiva a pauzelor. Unii parinti folosesc excesiv pauzele. Parintii trebuie
sa foloseasca pauza numai cand copilul nu reactioneaza la alte metode de disciplinare
ca de exemplu redirectionarea, simtul umorului, alegerile, sau schimbarea mediului. Unii
parinti au nevoie de repere pentru a sti cat inseamna suficient. Majoritatea specialistilor
considera ca un minut pe an de varsta (trei minute pentru un copil in varsta de trei ani)
este suficient.
Intarirea comportamentului negativ. Cand parintii arata ca sunt furiosi sau suparati cand
folosesc pauzele, ei acorda o atentie care poate intari/incuraja comportamentul negativ
al copilului.
Sa ne amintim ca situatiile problematice pot fi reduse daca recunoastem si recompensam
comportamentele dezirabile.

Pauza pentru parinti
Atat adultii cat si copiii au nevoie de schimbari ale ritmului sau activitatii pentru a
continua sa fie bine dispusi. Luarea unei pauze unul fata de celalalt in camere diferite, daca
parintele este obosit emotional sau s-a saturat, este un lucru intelept. Indiferent ce alege
parintele sa faca in cursul pauzei, prima regula este sa se asigure ca copilul se afla in siguranta.
Schimbarea ritmului prin ascultarea unei melodii placute, o baie relaxanta, o plimbare, o lectura
in tacere, reprezinta metode de a lua o pauza. O pauza pentru copil si luarea unei pauze de
catre parinte sunt actiuni diferite ca intentie si folositoare amandoua.
Cand parintii sau copiii sunt suparati, este recomandat sa discute mai tarziu despre ce s-a
intamplat si sa restabileasca relatia. Aceasta este o ocazie buna pentru a face planuri referitor la

cum sa se procedeze pentru ca lucrurile sa mearga mai bine pe viitor pentru amandoi si implica
recunoasterea faptului ca gresim cu totii, ca putem invata din greseli si ca putem sa actionam mai
bine.

Disciplinarea copilului cu varsta cuprinsa intre 12-18 ani

Pentru situatiile in care nu sunteti de acord cu comportamentul copiilor, mesajele
dumneavoastra ca adulti trebuie sa se centreze exclusiv pe comportament si nu pe persoana.
Orice etichetare (ex. esti surd? nu auzi?) ataca persoana copilului si il raneste. Maniera in care
adultul isi exprima nemultumirea fata de copil va fi preluata de acesta prin imitatie si se va
manifesta in interactiunile cu ceilalti copii.
Pentru a transmite un mesaj corect, respectati urmatorii pasi:
1. Ma simt.(descrierea modului in care va simtiti);
2. Atunci cand........(descrierea comportamentului copilului);
3. Pentru ca.............(descrieti modul in care va afecteaza comportamentul copilului);
4. Mi-ar placea sa..........(oferiti alternative de comportament);
5. Iti multumesc! Mi-a fost de mare ajutor! (recompensarea comportamentului
copilului).
Spre exemplu: Paul, ma deranjeaza faptul ca nu imi raspunzi atunci cand te strig. Mi-ar placea
sa-mi raspunzi deoareceeu voi ragusi si nu voi mai putea vorbi. I ti multumesc!

Potrivit studiilor de specialitate, e probabil sa va confruntati cu o medie de 3-4 situatii
conflictuale pe saptamana. Varsta cea mai provocatoare, cu cel mai crescut potential conflictual
este de 13 ani; abia dupa ce adolescentul implineste 16 ani, a fost inregistrata o scadere a ratei
situatiilor familiale conflictuale.
In comunicarea cu adolescentul sunt de evitat:
o Critica: tu esti singurul vinovat, este numai vina ta!;
o Etichetarea: esti un nesimtit.....;
o Oferirea de sfaturi: daca as fi in locul tau as face asta.....;
o A da ordine: fa-ti temele imediat!, apuca-te de curatenie!;
o Amenintarile: daca nu faci cum spun eu, atunci........;
o Moralizarea: ar trebui sa..........trebuie sa iti ceri scuze; cum ai putut sa faci un
asemenea lucru!;
o Sarcasmul, ridiculizarea si presiunile, pentru ca sunt o forma de nerespectare a
drepturilor personale;

o Mesajele responsabilitatii comunicate pe un ton nervos pentru ca devin mesaje
negative.

Pentru prevenirea blocajelor de comunicare vor fi folosite:
o mesaje descriptive (care descriu comportamentul, emotia si consecinta), in locul
mesajelor evaluative;
Exemplu: Cand nu imi dai posibilitatea sa spun ce cred, devin furios in loc de
Vorbesti prea mult.
o mesaje orientate spre problema, care sa ajute copilul sa identifice alternativele
problemei, si nu orientate spre control, spre oferirea de sfaturi si solutii;
o exprimarea spontana a opiniilor fara a incerca sa se impuna punctul personal de
vedere;
o comunicare empatica: indiferenta in comunicare ii transmite copilului mesajul ca
nu este valoros si ca nu merita sa i se acorde atentie;
o comunicarea de pe pozitii de egalitate si respect, nu de superioritate;
o limbajul responsabilitatii, atat pentru comunicarea sentimentelor pozitive cat si a
situatiilor care ne deranjeaza;
o comunicarea emotiilor fara a invinovati copilul;
Exemplu: in loc de uite ce am patit din cauza ta, folosim: m-a deranjat foarte tare
ca...

Stabilirea limitelor si utilizarea consecintelor sunt doua strategii pe care adultii le pot
folosi pentru a influenta comportamentul copiilor. Adolescentii carora parintii le-au fixat limite
de comportament si s-au confruntat cu consecinte ce au decurs din asumarea anumitor
comportamente, isi dezvolta abilitati de autocontrol si au rationamente solide.

Cum stabilim limitele?
Limitele ii directioneaza pe copii si ii ajuta sa atinga obiectivele pe care parintii le-au
propus pentru dezvoltarea lor. Daca ne dorim ca adolescentii sa evolueze catre adulti disciplinati,
responsabili si atenti, trebuie sa le oferim ocazia sa faca anumite alegeri si sa se confrunte cu
anumite limite.Pentru a putea stabili limite, adultilor trebuie sa le fie foarte clar ce asteapta de la
copii lor si care dintre comportamentele acestora sunt acceptabile. Stabilirea limitelor
functioneaza cel mai bine in contextul unei bune relatii asistent maternal copil. Daca relatia dintre adult si
copil este una pozitiva, cresc sansele ca acesta sa accepte valorile si convingerile propuse de adult si
sa inteleaga motivele pentru care i se limiteaza comportamentul. Este mai dificil sa influentam

un adolescent in permanenta criticat, corectat si admonestat. In aceste conditii, copilul nu va dori
sa coopereze cu adultul in rezolvarea problemelor, ba mai mult, va alege sa i se opuna. Stabilirea
limitelor este ingreunata si de faptul ca adolescentii sunt in contact cu prietenii lor care se pot
bucura de mai multa libertate.
Exemplu: Andrei are 15 ani iar colegul lui de banca si in acelasi timp prietenul lui, are
voie sa stea afara oricat de tarziu doreste, vorbeste la telefon cat vrea, foloseste internetul
fara restrictie, pierde nopti intregi pe messenger, fumeaza si vizioneaza filme interzise
minorilor. Ce crede Andrei despre adultii care il ingrijesc: sunt de moda veche.

Mai jos sunt prezentate cateva sugestii pentru trasarea limitelor.

Regulile casei
o Un bun inceput pentru a stabili limite este setul de reguli ale casei; un copil
obisnuit cu regulile casei va manifesta frecvent si relativ usor comportamente care
sa satisfaca si asteptarile celui mai exigent parinte.
O regula buna precizeaza cu claritate comportamentul asteptat.
o Ar fi util sa scrieti regulile si sa le afisati intr-un loc accesibil fiecarui membru al
familei (de ex. usa frigiderului).Regulile casei sunt utile din doua puncte de
vedere. In primul rand, ele exprima asteptarile pe care le are adultul in ceea ce
priveste anumite comportamente specifice ale copilului.
Exemplu: De pilda, daca fata adolescenta obisnuieste sa intarzie mult dupa programul de
scoala poti sa emiti o regula conform careia Fiecare dintre copii va veni zilnic direct
acasa dupa orele de scoala!.

Regulile casei sunt utile de asemenea pentru ca il invata pe copil comportamente adecvate.
Exemplu: De pilda, daca vrei sa-ti inveti copilul sa fie respectuos in relatie cu ceilalti,
regulile pot preciza comportamente de felul: Batem la usa inainte de a intra in camera;
Cerem permisiunea inainte de a ne ridica de la masa; Vorbim politicos atunci cand
ne adresam celorlalti.







Veti gasi mai jos cateva recomandari astfel incat regula sa fie eficienta.
Stabiliti un numar limitat de reguli (5-7 reguli)
Prea multe reguli inseamna control sporit asupra vietii copilului adolescent. Regulile
eficiente reglementeaza doar acele situatii cu grad de risc pentru sanatatea si siguranta
copilului si familiei sau acelea in care sentimentele si drepturile altor persoane ar putea fi
grav afectate. Pentru restul situatiilor, deciziile pot fi luate de adolescenti. Este important
ca adolescentului sa i se ofere oportunitatea de a reusi in abordarea diverselor provocari
cu care se confrunta. Sprijiniti-i atunci cand incearca sa aiba un comportament
responsabil, matur si independent.
Implicati copilul!
Toti copiii se bazeaza pe adultii din viata lor pentru stabilirea limitelor si a regulilor, insa
adolescentii cu precadere vor dori sa aiba un cuvant de spus in formularea lor. Este
important sa ascultati si punctul de vedere al adolescentului cu privire la alegerea
regulilor dar si la stabilirea consecintelor ce decurg din nerespectarea unei reguli. E
posibil ca uneori sa nu reusiti sa ajungeti la un acord total asupra regulilor, ceea ce nu
inseamna ca acestea nu vor fi stabilite. Ca parinte, tu vei decide care vor fi regulile care
vor modela comportamentul copilului tau. Atunci cand nu ajungeti la un acord, ii poti
spune copilului, ca desi nu este cea mai corecta sau mai buna dintre reguli, este singura la
care te poti gandi in momentul acela.
Stabiliti reguli corecte si clare
Regula este corecta cand reglementeaza in egala masura comportamentul fiecarui
membru al familiei.
Exemplu: De pilda, regula Intotdeauna bati la usa inainte de a intra in dormitorul
adultilor este nedreapta deoarece se aplica doar copiilor. Regula corecta ar fi formulata
astfel: Ciocanim la usa inainte de a intra in camera oricarei persoane.
In acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul adolescent, ci sunt regulile casei.
Comportamentul adultului va fi corect atunci cand acesta va fi primul care respecta regula.
Atunci cand regulile sunt specifice si usor de inteles, cresc si sansele de a fi respectate.
Exemplu: Regula Andrei nu va veni acasa tarziu nu ajuta prea mult deoarece nu
precizeaza cand anume ar trebui sa vina Andrei acasa; ba mai mult, tarziu poate sa
insemne multe lucruri. Pe de alta parte, regula Andrei trebuie sa fie acasa inainte
de miezul noptii in zilele de vineri si sambata este clara, nu genereaza confuzie si nu
lasa loc de discutii.
Regula de mai sus este clara pentru ca ii spune copilul ce sa faca, nu ce sa nu faca. Ori de
cate ori formulati o regula noua, intrebati-va: Ce vreau sa se schimbe in comportamentul

copilului meu? Ce ar trebui sa faca altfel/ mai bine?. Este bine ca regula sa fie scurta,
formulata in cuvinte simple, pentru a fi usor de retinut.
Despre modificarea regulilor
Regulile casei se schimba de-a lungul timpului, pe masura ce copiii cresc si devin mai
responsabili. Atunci cand o regula este automat respectata de toti membrii familiei, ea
trebuie eliminata de pe lista cu reguli scrise si afisate in casa. Aceasta nu inseamna ca nu
mai este valabila, ci doar ca nu mai este necesara afisarea ei. Regulile se schimba de
asemenea in functie de situatiile noi care apar.
Exemplu: De pilda, vei stabili reguli noi atunci cand fata va incepe sa aiba intalniri cu
prieteni de-ai ei in timpul liber.
Desi regulile se schimba, nevoia de a avea reguli ramane aceeasi. Chiar si cand copiii din
familie au devenit tineri adulti, regulile sunt utile pentru ca astfel ne asiguram ca fiecare membru
al familiei intelege ca are responsabilitati in casa.

Cum utilizam consecintele?
Este posibil ca prezenta regulilor sa rezolve problemele care apar in familie. Acestea
chiar pot sa dispara atunci cand fiecare membru al familiei stie exact ce se asteapta de la el. Cu
toate acestea, consecintele sunt necesare pentru acele situatii in care regulile sunt incalcate. Multe dintre
consecintele utilizate de adulti cand copiii erau mici (de exemplu time out = excluderea) nu sunt adecvate
varstei de care vorbim acum. Pe masura ce copiii cresc, asistentul maternal trebuie sa se gandeasca la
consecinte adecvate etapei de dezvoltare in care se afla copilul acum. Mai jos sunt descrise doua
propuneri de consecinte pe care parintii le pot utiliza in situatii de incalcare a regulilor.

Retragerea sprijinului in anumite activitati
Ce presupune? Sa nu faci o activitate pe care in mod obisnuit ai face-o in favoarea
copilului. Comportamentul se mentine pana cand adolescentul face ceea ce se asteapta de
la el. Acest tip de consecinta functioneaza optim daca este relationata direct cu
comportamentul neecooperant al adolescentului.
Exemplu: De pilda, parintele va refuza sa spele hainele copilului pana cand acesta va
invata sa le puna pe cele murdare in cosul de rufe, nu sa le lase imprastiate prin camera.
Mihai, regula spune ca fiecare dintre noi isi pune hainele murdare in cosul de rufe. Nu
voi mai spala niciuna din hainele tale pana cand nu le vei pune in cos dupa ce s-au
murdarit.



Eliminarea privilegiilor
Presupune eliminarea unei activitati sau a unui obiect pe care adolescentul il valorizeaza.
Hrana, adapostul si iubirea vor fi intotdeauna oferite neconditionat; aceste nevoi ale
copiilor (nevoile primare, de securitate si iubire) nu vor face niciodata
obiectul negocierilor. Telefonul mobil este un privilegiu de care copilul se bucura, pentru
ca parintele plateste factura (el inceteaza sa fie un privilegiu atunci cand copilul plateste
singur factura, situatie in care nu-i va fi luat). Banii de buzunar reprezinta un alt
privilegiu ce poate fi inlaturat.

In ce conditii functioneaza consecintele?
Blandete mai degraba decat severitate. Sunt excluse pedepsele fizice, tipetele si tonul
amenintator. Se recomanda folosirea unui ton bland mai degraba decat sever,
diminuandu-se astfel riscul resentimentelor.
Termenele scurte sunt mai bune decat cele lungi. Consecintele pe termen scurt sunt mai
eficiente decat cele pe termen lung; atat parintilor le este mai usor sa fie consecventi
atunci cand aplica consecinte pe termen scurt, cat si copiilor sa le indeplineasca.
Consecintele pe termen lung cresc riscul aparitiei resentimentelor in relatia parinte-copil.
Se recomanda consecinte care acopera cateva ore maxim o zi, in functie de
comportamentul problematic.
Consecventa! Consecventa este foarte importanta. Adultul trebuie sa foloseasca cu
consecventa consecintele ori de cate ori apare un comportament neadecvat.
Controlul parintilor. Orice consecinta trebuie sa fie in controlul parintilor. Este ineficient
sa retragi banii de buzunar unui adolescent care lucreaza si isi procura bani din alte surse.
Imediat este mai eficient decat In viitor. Consecinta va fi utilizata imediat dupa
aparitia comportamentului problematic. Cu trecerea timpului, parintii uita sa o foloseasca
sau uita motivul pentru care ar trebui sa o foloseasca. De asemenea, adolescentul nu face
legatura intre comportamentul problematic si consecinta isi pierde din vedere motivul
pentru care acel comportament ar trebui schimbat.
J ustificati folosirea consecintei! Ori de cate ori se foloseste consecinta, se ofera si o
explicatie scurta. De asemenea, daca folosirea consecintei decurge din incalcarea unei
reguli, acea regula va fi verbalizata explicit.
Exemplu: Andreea, regula spune ca ne adresam unul altuia pe un ton politicos.
Pentru ca ai ridicat tonul in discutia noastra, nu le vei suna diseara pe prietenele
tale.

Odata stabilita, consecinta nu se negociaza! Se recomanda ignorarea tuturor incercarilor
adolescentului de a-i face pe parinti sa se razgandeasca cu privire la utilizarea
consecintei. Nu discutati corectitudinea consecintei; odata ce ati decis utilizarea ei, nu se
mai negociaza altceva.

Provocarea Ii facem fata cu pasi mici... ...Sau pasi mari
Petrecerile Vorbeste despre temerile tale! Roaga-l sa
iti explice de ce se simte atat de bine la
petreceri! Aminteste-ti de propria
adolescenta! Planificati o petrecere la
voi acasa, la care sa isi invite prietenii si
la care tu sa nu iti faci simtita prezenta
(desi vei ramane acasa)!
Citeste in revistele pentru adolescenti
despre parerea acestora in legatura
cu petrecerile! Chiar daca pleci in
weekend, nu iti lasa copilul adolescent
nesupravegheat, singur acasa. Roaga un
prieten/ vecin sa se mute in casa voastra
pentru cateva zile! Faceti urmatoarea
intelegere: daca va consuma alcool la
petrecere, va va suna pentru a-l lua
acasa, fara a-i pune intrebari sau a-l
cicali; e mai bine decat sa conduca
el insusi/ ea insasi sau sa se urce intr-o
masina condusa de un alt adolescent care
a consumat alcool!
Vorbiti despre cum intentioneaza sa se
distreze la petrecere! Fii realist!
Adolescentii sunt luati de val.
Petrecerea ideala din punctul lor de
vedere este acel loc in care nu
exista parinti, in care berea, vinul
sau chiar drogurile sunt din belsug, iar
fetele/ baietii cool sunt fara numar.
Probabil ca nu iti va placea aceasta
perspectiva,dar nu ai cum sa o
impiedici. Vorbeste totusi cu copilul
despre asta, fii deschis si nu il judeca.
In acest fel, daca la
petrecerea ideala lucrurile vor scapa
de sub control, te va suna si iti va cere
ajutorul. Cunoaste-ti copilul si
ai incredere in el! Invata-l sa faca
fata la cele mai diverse situatii si sa
aiba incredere ca va face ceea ce
trebuie astfel incat sa fie bine pentru el
insusi!
Haine,coafura,
stil vestimentar
Fa un mic exercitiu de observatie, asezat
confortabil in propria masina, in afara
scolii/ liceului in care invata copilul tau si
observa-i pe ceilalti adolescenti! Du-te
intr-un mall si fii atent la felul in care se
imbraca adolescentii! Negociati un buget
pentru haine si accesorii si respecta-l cu
fermitate! In cazul in care copilul greseste
si depaseste
bugetul, lasa-l sa invete din propria
greseala (de exemplu, va plati datoria din
banii de buzunar). Nu ii face
morala! Linisteste-te! Copilul tau nu
va pastra acest stil vestimentar
nonconformist o vesnicie. Nu va trece
mult pana cand stilul vostru vestimentar
va fi similar! Surprindeti fiica si fa-i
o programare la stilist!
Bucura-te de ceea ce vezi! Fa
poze! Daca adolescentul tau nu acorda
suficienta atentie igienei personale,
construiti o rutina in acest sens! Lasa-ti
copilul sa isi aleaga
singur stilul vestimentar si negociati
doar acele situatii importante pentru
tine in care vrei sa se imbrace intr-
un anumit fel (de exemplu, o
cina formala cu prieteni de-ai tai
sau colegi de serviciu)! Planificati
impreuna o zi pentru cumparaturi.
Lasa-l pe copil sa aleaga magazinele!
Banii de buzunar Plateste-l doar pentru acele activitati
pentru care ai fi angajat si platit in mod
bisnuit pe altcineva! Plata se face
la finalizarea activitatii. Banii de buzunar
Invata-l sa faca si sa administreze un
buget! Invata-l sau roaga-l sa te
invete programe computerizate de
administrare a bugetului! Pentru

nu au legatura cu activitatile
gospodaresti. Evita cautiunile! Atunci
cand ramane fara bani intr-o situatie in
care ar avea nevoie de ei, nu ii da sume
suplimentare pentru ca nu va invata sa isi
adminis- treze singur bugetul. Daca cere
bani de imprumut,da-i sume mici si tine
o evidenta clara a platii datoriilor.
Mareste limita de credit doar dupa ce va
dovedi ca este capabil sa plateasca
datorii mai mari.
inceput, fixeaza o alocatie pentru
imbracaminte! Invata-l trucuri pentru a
face economii: trei plicuri cu bani
unul cu bani de cheltuiala, altul cu
economii pe termen lung si ultimul cu
economii pe termen scurt.
Prietenii Intreaba-te de ce copilul tau isi alege
tocmai prietenii pe care ii are! Se simte
cumva nesigur? Isi alege prieteni care
nu asteapta foarte mult de la el? Ofera-i
numeroase oportunitati pentru a-si
dezvolta increderea in sine si a-si
constientiza competentele. Astfel, isi
vor alege prieteni asemenea lor. Nu-i
critica prietenii. Invita-i la voi acasa si
ofera-le un model pozitiv de
comportament!

Da-i voie copilului tau sa petreaca timp
cu prietenii in camera lui, cu usa
inchisa, fara a da buzna peste ei. Doar
pentru ca au nevoie sa vorbeasca intr-
un spatiu privat, nu inseamna ca in
spatele usii se consuma droguri sau au
loc orgii.E ok sa bati la usa si sa ceri
permisiunea de a intra; cu siguranta,
raspunsul va fi da; vei fi surprins sa
vezi un grup de adolescenti relaxati,
ascultand muzica si vorbind. In cazul in
care copilul tau are dificultati in a-si
face prieteni, intreaba-l daca are nevoie
de sfaturi; daca nu, ai incredere ca va
rezolva singur problema!
Treburile
gospodaresti
Toti copiii fac diverse treburi in
gospodarie! In timpul unei sedinte de
familie, cere-i parerea in legatura cu
felul in care ar trebui facute treburile
gospodaresti! Construiti o rutina a
gospodariei si folositi consecinte pentru a
va asigura ca este respectata! Evitati
scuzele, chiar daca a doua zi are un test
important la scoala! Astfel va invata sa
isi planifice timpul pentru toate tipurile
de activitati. Oferiti-va ajutorul intr-o
situatie speciala pentru el/ ea!
Implica-ti adolescentul in activitati de
gospodarie cat mai variate: gatit, facut
piata, spalatul si calcatul hainelor,
pregatirea mesei, ingrijirea
masinii, curatenie sau orice alta
activitate care il va pregati pentru viata
de adult! Respecta-i programul
foarte incarcat dar insista sa isi
planifice cel putin o seara pe
saptamana pentru a te ajuta la gatit.
Camera mea Lasa-l / o sa-si decoreze singur/a
camera! Transformati curatenia
saptamanala intr-o rutina a familiei!
Ofera-i alternative: face curat singur sau
cu ajutorul tau.
Dormitorul lui/ ei va arata asa cum isi
doreste el/ ea sa arate, chiar daca din
punctul tau de vedere este un
mic haos! Ai incredere ca va face
ordine in camera atunci cand va
simti nevoia. Uneori, cei mai
dezordonati adolescenti, devin cei mai
ordonati adulti. Permite-i sa redecoreze
peretii cu posterele trupei/ cantaretului
favorit sau sa isi vopseasca mobilierul!
I ntalnirile
romantice
Fiica ta de 14 ani are un prieten. Nu
reactiona exagerat! Sunt sanse mari ca in
mai putin de o saptamana relatia sa se
incheie cu conditia sa nu intervii. Este
Informeaza-ti fiica despre riscurile
intalnirilor cu baieti mai mari si
necunoscuti (riscul violului)!
Discutati deschis despre sex, sexul in

important sa intelegi ca relatie stabila
inseamna altceva cu fiecare varsta; afla ce
inseamna pentru copilul tau! In cazul
preadolescentilor, inso- teste-i pana la
locul intalnirii (cinema, mall etc.) si
fixati impreuna o ora la care sa
va reintalniti, pentru intoarcerea
acasa! Lasa-ti adolescentul sa dea
petreceri la voi acasa, cu tine prin
preajma (dar nu foarte vizibil)! In
felul acesta, ii vei cunoaste grupul de
prieteni. Incurajeaza activitatile de grup!
adolescenta, sexul neprotejat. Asculta
cu atentie ceea ce are de spus
copilul tau! Daca copilul se simte
pregatit pentru intalniri romantice, lasa-
l dar fii atent si deschis la
orice discutie! Invita-l pe partenerul/a
fiicei/ fiului tau acasa la voi si include-l
in activitatile de
familie! Asigura-te ca fiica/ fiul tau
se simt iubiti si valorizati in familie.
Asfel scade riscul de a cauta iubire si
acceptare in contexte nepotrivite.
Scoala Aminteste-ti ca scopul educatiei este de a
invata, nu de a lua notele cele mai
mari din clasa! Spune-i copilului ca el
este mai important pentru tine decat
notele pe care le ia la scoala! Daca notele
sale sunt mici, incearca sa vezi din ce
cauza se intampla acest lucru. Fii realist
si obiectiv cand vine vorba de
competentele si abilitatile copilului!
Nu-i interzice activitatile favorite (de
exemplu sportul) ca pedeapsa pentru note
mici! Cititi impreuna sau inscrieti-va la
un curs (de exemplu, aerobic
pentru mama fiica, tenis de camp
pentru tata-fiu/ fiica).
Scoala nu este pentru toata lumea; unii
adolescenti se gandesc mai degraba la o
meserie, care le-ar oferi independenta,
decat la continuarea
studiilor. Fii pregatit sa accepti
aceasta alternativa! Ofera-ti sprijinul
pentru teme din cand in cand. Nu
interveni intre copil si profesorii sai
decat atunci cand apar probleme. Nu
reactiona exagerat la prima nota
proasta! Asteapta sa vezi ce face
copilul pentru a-si imbunatati situatia.
Fii disponibil si suportiv, fara a prelua
controlul!
Apreciaza eforturile si fiecare
progres al copilului, fara sa te
gandesti ce loc ocupa in ierarhia
clasei! Incurajeaza-l pe copil sa
aiba incredere in punctele sale tari. Nu
trebuie sa fie bun la toate!

Telefonul mobil,
computerul,
I pod-ul,
MP3 player-ul...
toate de
ultima generatie
Limitati timpul petrecut la calculator,
pentru jocuri, yahoo messenger sau
navigare pe internet. In cadrul unei
sedinte de familie, negociati cu atentie
numarul de ore alocat acestor activitati.
Controlati serverele de internet/ site-urile
la care are acces copilul! Discuta cu
copilul despre riscul si valoarea unor
convorbiri on line cu necunoscuti.
Impartasiti idei despre cum ar putea sa
se protejeze de riscurile potentiale ale
convorbirilor on line. Nu cumpara un
televizor special pentru camera copilului!
Copiii sunt expusi la scene explicite de
violenta si sex in mass media mai mult
ca niciodata. Nu-l poti proteja in fiecare
dintre aceste situatii dar poti discuta cu el
despre ceea ce vede si despre ceea
ce crede si simte in raport cu acest tip de
Afla care este emsiunea lui/ ei favorita
si urmariti-o impreuna, pentru a-ti face
o idee despre
continutul acelei emisiuni! Discutati
despre influenta TV-ului si a
calculatorului asupra a ceea ce face si
a felului in care gandeste! Nu-i
cumpara telefon mobil, decat in
situatie de urgenta. Daca economiseste
bani pentru a-si cumpara telefonul,
ganditi-va impreuna la o modalitate de
plata a facturilor. Cand copilul tau isi
doreste un produs caruia i se face
reclama intens la TV, ajuta-l sa ia o
decizie: De ce iti doresti de fapt acel
obiect? Iti permiti sa il platesti? Il vrei
doar pentru ca nimeni de la tine din
clasa nu il are/ toti colegii tai il au? Ai
in mod real nevoie de el?

informatie. Roaga-l sa te invete sa
lucrezi la calculator! Nu mancati in timp
ce priviti la TV. Masa va fi rezervata
discutiilor relaxante in familie.
La mall,
la concerte,la
film...
Insoteste-ti preadolescentul la mall/
cinema, daca are intalnire cu prietenii.
Asteapta-l la o cafenea, pana cand este
pregatit de plecare (stabiliti in prealabil
ora la care va veti reintalni).Te
ingrijoreaza probabil continutul filmelor
ce promoveaza violenta, distrugere, lipsa
de respect, pornografie; de asemenea,
adolescentii au acces l a website-uri si
reviste ce prezinta activitati sexuale
explicite, forme de abuz, exploatare.
Interdictia nu este o optiune la care poti
apela deoarece nu poti controla accesul
copilului la acest tip de informatie
in afara mediului familial... si uneori nici
acolo. In plus, fructul interzis va fi cu
atat mai atractiv pentru copil.
Nu uita! Mall-urile si concertele sunt
la fel de importante pentru
socializarea copilului tau, precum erau
ceaiurile dansante pentru tine. Profita
de acest context si
roaga-l pe copil sa iti explice de ce
generatia lui este interesata de aceste
forme de distractie.
















APLICAII

Preadolescenti si adolescenti (10 18 ani)

Coafura sau hainele

Reactii tipice
Parintele alege hainele in locul copilului, ii spune cum sa-si faca parul, ii face morala, il
obliga sa poarte anumite haine care sunt pe placul lui, il critica (te-ai imbracat ca si un
vagabond), ceea ce il face pe copil sa se simta nerespectat.
Ce pot face parintii
Inainte de a incepe sa aplicati o anumita tehnica, ganditi-va pentru cateva secunde la
modul in care se imbraca adolescentii acum, la modul in care s-au imbracat pe vremea parintilor
dumneavoastra si pe vremea bunicilor dumneavoastra. Veti observa ca fiecare generatie are un
stil aparte de imbracaminte sau de coafura; faptul ca stilurile de imbracare sunt diferite nu este
ceva rau. Este doar altfel decat ati fost dumneavoastra obisnuit. Inca de cand este mic, il
puteti invata pe copil modul in care se asorteaza hainele si cum ne imbracam in diferite
anotimpuri: acum este iarna si e frig afara, asa ca ne vom lua manusile si caciula; iti amintesti
ca atunci cand a fost cald am purtat tricou si pantaloni scurti. Acum este mai frig si de aceea ne
imbracam mai gros), cum ne imbracam cand mergem la padure (acum ne imbracam sport ca sa
putem fugi, sa ne jucam cu mingea, sa ne cataram in copaci) sau la cineva in vizita. Ii puteti
arata copilului cand mergeti afara sau cand vizionati filme si desene animate cum se imbraca alte
persoane in functie de situatie modelarea. Daca sunteti preocupat de modul in care se imbraca
copilul dumneavoastra, puteti merge impreuna la cumparaturi si ii puteti indica diferite tipuri de
haine din care sa aleaga. Atunci cand gasiti momentul potrivit, discutati despre tipurile de haine
care se potrivesc anumitor situatii sau despre combinatiile de culori care sunt cele mai potrivite.
Daca totusi copilul insista in a purta haine care nu sunt potrivite anumitor situatii (ex. haine prea
subtiri in sezonul de iarna), nu va certati! Lasati-l sa se imbrace asa. Prietenii lui vor observa si
ii vor atrage atentia. Daca hainele sunt prea subtiri, el se va confrunta cu consecinta naturala ii
va fi frig; exceptie fac cazurile in care si-ar pune in pericol sanatatea. Totusi, parintii pot sa
aleaga uneori hainele copiilor. Daca e vorba de o iesire in public cu toti membrii familiei,
ii puteti spune copilului ce fel de haine trebuie sa poarte (ex. sport, elegante, obisnuite). Daca
refuza sa se imbrace asa, puteti vorbi cu o persoana care sa stea cu el pana la intoarcerea
dumneavoastra. Spuneti copilului care sunt alternativele si lasati-l pe el sa alega ce doreste

consecinta logica. Fiecare generatie are stilul sau specific, stil care se reflecta in modul in care
oamenii se imbraca, se coafeaza, vorbesc sau isi petrec timpul liber. Daca ii veti da copilului
posibilitate sa se imbrace cu ce ii place, va simti ca ii respectati alegerile si il acceptati asa cum
este el, cu gusturile pe care le are.

Administrarea banilor
Reactii tipice
Atunci cand copiii primesc bani de buzunar de la parinti se intampla de multe ori sa-i
cheltuiasca pe toti dintr-o data. Cand cer a doua oara bani, parintii le spun ca nu vor mai primi
niciodata bani, deoarece nu stiu cum sa aiba grija de ei. Astfel, se poate ajunge la discutii
interminabile si la certuri intre parinti si copii.
Ce pot face parintii
Administrarea banilor este un obicei pe care copilul ar trebui sa-l inveteinca de mic. Doar
cand stii sa administrezi lucrurile mici poti sa le administrezi si pe cele mai importante. Prin
urmare, dati-le bani de buzunar si spuneti-le ca acesti bani trebuie sa le ajunga timp de o
saptamana. Daca ii termina mai devreme lasati-l sa simta senzatia de disconfort consecinta
naturala cauzata de lipsa banilor. Astfel, data viitoare va invata sa fie mai atent in ceea ce
priveste cheltuirea banilor. Invatati copilul prin modelare faptul ca exista momente cand nu
putem cumpara ceea ce ne dorim (ex. Acum mi-ar placea sa imi cumpar o haina noua, dar avem
nevoie de bani sa platim cheltuielile, telefonul si sa ne luam mancare; am sa economisesc in
fiecare luna cate putin; Trebuie sa economisim uneori bani daca dorim sa ne luam ceva).
Ajutati copilul sa-si faca propriul plan daca doreste sa-si cumpere ceva indrumare. Discutati
impreuna explorarea alternativelor si negociati cum ar putea copilul sa faca rost de bani
contract comportamental. De exemplu, copilul se poate angaja sa ude florile o data pe
saptamana, iar dumneavoastra ii veti da in schimb o suma de bani pe care o negociati. I ncurajati
copilul ori de cate ori a reusit sa-si administreze banii.

Consumul de tigari, alcool si alte droguri
Reactii tipice
La aceasta varsta, copiii sunt predispusi spre consumul de tigari, alcool sau alte substante
nocive. De obicei parintii ii critica, le fac morala, ii ameninta, ii pedepsesc sau pretind ca nu
observa ca ar fi vreo problema.
Ce pot face parintii
Obiceiurile sanatoase se invata inca de cand copiii sunt mici. In acest sens, parintii si cei din
anturajul adolescentului sunt un model pentru felul in care ei se vor comporta in viitor. Daca

unul din parinti fumeaza si le spune copiilor ca tigara dauneaza, le va fi dificil sa inteleaga de ce
nu e bine sa fumeze, pentru ca el ca parinte continua sa fumeze. Copiii vor prelua in
comportamentul lor ceea ce fac parintii si nu ceea ce spun ei. De aceea e foarte important sa
existe o congruenta intre comportamentul parintelui si indrumarea lui. Copiii au nevoie sa
inteleaga dece nu e bine sa fumezi sau sa consumi alcool. Daca li se tin prelegeri de genul Sa
nu cumva sa te prind ca fumezi si sunt criticati, ei vor inceta sa-i mai asculte pe parinti si sa le
vorbeasca deschis, din teama de a nu fi certati. O alternativa ar fi comunicarea cu copilul, in care
sa se tina cont de modalitatile de transmitere a mesajului si de principiile de ascultare reflexiva.
De multe ori consumul de substante nocive apare deoarece copiii nu stiu cum sa rezolve o
anumita problema. Prin urmare, sarcina parintilor ar fi sa identifice situatiile in care consumul de
substante apare ca modalitate de a face fata unei probleme si sa ii invete pe copii modalitati
adecvate de a le rezolva prin explorarea alternativelor. In cazul in care copilul vrea sa se lase de
fumat, parintele ii poate sugera sa comunice aceasta decizie catorva persoane apropiate din
anturajul lui. Se poate semna si un contract comportamental in care sa fie prevazute si
recompenselede care va beneficia in perioada de abstinenta. Se stabileste impreuna cu copilul
modul concret in care vrea sa-si puna in aplicare intentia: data de la care se va lasa de fumat,
daca se va lasa brusc sau treptat, ce va face in situatiile in care va simti nevoia sa fumeze, in
cazul in care cineva va incerca sa il convinga sa fumeze sau atunci cand se va afla intr-un anturaj
de fumatori etc. In cazul in care copilul nu vrea sa se lase de fumat, iar parintii nu sunt de acord
cu aceasta alegere, este foarte utila stabilirea unui contract comportamental bazat pe anumite
reguli, cum ar fi: Nu ai voie sa fumezi decat pe balcon, Vei primi lunar suma de lei
care trebuie sa fie suficienta pentru cumparaturile pe care vrei sa le faci, chiar daca iti cumperi
tigari.

Rebeliunea
Reactii tipice
La aceasta varsta, copiii au momente in care fac opusul a ceea ce li se cere. De exemplu,
parintele ii spune copilului ca nu are ce cauta la petrecere sau sa nu intarzie la ore. In aceste
situatii parintii tind sa ridice tonul, incercand sa isi impuna punctul lor de vedere, sa ameninte
sau sa ramana pasivi, nestiind cum sa reactioneze.
Ce pot face parintii
Deoarece astfel de situatii pot fi specifice adolescentei, uneori parintele
trebuie sa ignore acest comportament extinctia - si in acelasi timp sa il recompenseze cand
foloseste modalitati potrivite de a-si exprima nemultumirea. Chiar daca adolescentul este furios,
e important ca parintele sa ii raspunda calm, dar ferm, respectand principiile de comunicare,

adica folosind mesajele la persoana intai, ascultarea reflexiva si explorarea alternativelor
posibile. In cazul in care copilul face in mod constant opusul a ceea ce i se cere, parintele poate
stabili un contract comportamental cu acesta, in care sa fie prevazut comportamentul specific
dorit de catre parinti si ce ofera ei in schimb. Studiile arata ca adolescentii au mai putine reactii
de razvratire daca acasa le este respectata intimitatea. Aceasta presupune ca parintii sa evite sa
intre in camera copiilor fara acordul lor, sa-i lase singuri atunci cand vorbesc la telefon, sa evite
sa le puna intrebari atunci cand refuza sa raspunda. Astfel copiii se vor simti in siguranta, vor
avea incredere in ei si in dumneavoastra. Prin urmare, ei nu vor avea de ce sa mai lupte pentru
a-si castiga independenta, intrucat le este acordata.






























Bibliografie


1. Boti M., Axente, A. (2009) Disciplinarea pozitiv sau cum s disciplinezi fr
s rneti. Cluj-Napoca: Colecia Psihologie i via;
2. Ciofu, C. (1993) Interaciunea prini- copii. Bucureti: Editura Medical
Amaltea;
3. Dietz, T.L. (2000) Disciplining Children: Characteristics Associated with the use
of corporal punishment. Child Abuse and Neglect. Vol. 24, Nr. 12, pag. 1529-1542;
4. Dolean, I., Dolean D. (2009) Meseria de printe. Bucureti: Editura Aramis;
5. Gordon, T. (2008) Manualul prinilor eficace. Bucureti: Editura Tritonic;
6. Nelsen, J., Lott, L. (2000) Positive Discipline for Teenagers. Empowering
your Teen and Yourself through kind and Firm Parenting. New York: Three
Rivers Press;
7. Roth- Szamoskozi, M. (1999) Protecia Copilului Dileme. Concepii i Metode.
Cluj-Napoca: Editura Presa Universitar Clujean;
8. Shapiro, S., Skinulis, K. (1999) Cum s devenim prini mai buni. Bucureti:
Editura Humanitas.