Lista Tezaurului Romaniei

Tezaurul de la 1917
n august 1916 Carol I moare, iar Romnia ia decizia intrarii n razboi alaturi de Antanta.
Dar eram slab narmati, bazndu-ne, ca si astazi, mai mult pe tratatele cu marile puteri
dect pe propriile tunuri. Desi campania a debutat favorabil, prin patrunderea trupelor
romne n Transilvania, n scurt timp, trupele germane, austro-ungare si bulgare au preluat
initiativa ocupnd, n toamna aceluiasi an, Dobrogea, Oltenia si Muntenia, conducerea
Romniei find nevoita sa mute capitala tarii de la Bucuresti la Iasi . n luna noiembrie, s-a
decis si mutarea sediului Bancii Nationale a Romniei, inclusiv tezaurul, la Iasi . Din cauza
ca trupele austro-ungare naintau, la 12 decembrie 1916, Consiliul de Ministri aproba
transferul tezaurului n Rusia, spre pastrare, pna la terminarea confagratiei mondiale.
Tezaurul care urma sa ia drumul Moscovei era compus din:
- acte, documente, manuscrise , monede vechi, tablouri, carti rare,
- odoarele manastiresti din Moldova si Muntenia (printre care si osemintele
domnitorului Dimitrie Cantemir),
- arhive, depozite, colectii ale multor institutii publice si particulare, actiuni, obligatiuni,
titluri de credit, dar si aur, n cea mai mare parte proprietate a Bancii Nationale a Romniei.
Bunurile au fost ncarcate ntr-un tren cu 24 de vagoane care a dus tezaurul n beciurile
Kremlinului, unde se afa si tezaurul Rusiei. Valoarea declarata a bunurilor romnesti din
acel tren era de 1.594.836.721,09 lei (la valoarea leului de atunci n.r.) din care aur
efectiv n valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluata la 500.000 de lei, iar restul, adica
1.593.762.197,52 lei, erau obligatiuni, titluri de credit, tablouri, carti rare etc.
n 1917, izbucneste revolutia bolsevica la Petrograd, comunistii preiau controlul fostului stat
tarist, iar Rusia iese din razboi si confsca tezaurul Romniei. Imediat, Lenin ncepe sa
toace depozitele romnesti de la Kremlin. Conform documentelor afate la Arhivele
Nationale din Bucuresti, n adresa nr. 116 din 16 ianuarie 1918, Lenin trimite urmatorul
ordin: Stimate tovarase, Consiliul Comisarilor Poporului a hotart alocarea sumei de
5.000.000 de ruble Colegiului suprem Ruso-Romn pentru problemele Romniei si
Basarabiei, cu amortizarea acestor sume din fondul romnesc arestat la Moscova.
Cu alte cuvinte, si formau retele de spionaj mpotriva noastra cu propriii nostri bani. ntre
timp se termina razboiul si Regatul Romniei se ntregeste cu Transilvania, Basarabia si
Bucovina .
n 1921, guvernul de la Washington l anunta pe cel de la Bucuresti ca pe piata aurului din
Statele Unite au aparut piese cu marca tezaurului romnesc depozitat la Kremlin. Adica
sovieticii si faceau linistiti cumparaturile din SUA, ca bani aveau de la romni. ncepe
scandalul international, iar rusii ne propun sa le cedam tezaurul contra recunoasterii alipirii
Basarabiei la Romnia. Bucurestiul refuza propunerea si cere insistent tezaurul.
Tezaurul maresalului Antonescu
1
n 1935, Uniunea Sovietica ne restituie, din tot ce aveam la ei, doar arhivele si osemintele
lui Dimitrie Cantemir.
n 1939, ncepe al Doilea Razboi Mondial, iar Romnia se aliaza cu Germania. Maresalul
Ion Antonescu ncheie un pact cu Hitler, iar tara noastra ncepe sa vnda statului nazist
diferite produse, n special gru si petrol, contra aur. n urma acestui comert, rezerva de
metal pretios a Bancii Nationale a Romniei ajunge n 1944 la 244,9 tone, cea mai mare
din toata istoria tarii noastre. n 1944, de frica invaziei sovietice, aceasta rezerva uriasa e
ascunsa ntr-o grota de la manastirea Tismana. Ea reapare n documente n februarie
1947, cnd este readusa la Bucuresti sub supravegherea armatei sovietice. Dupa care se
asterne tacerea pna n 1953, cnd se consemneaza ca rezerva de aur a Romniei este
de 53,1 tone. Fata de 1947 avem un minus de 191,8 tone.
Acest aur a fost luat de rusi ca plata a datoriei de razboi, ne-a spus Adrian Vasilescu,
consilier si purtator de cuvnt al guvernatorului Bancii Nationale. Informatia e infrmata
nsa de documente. Potrivit acordului sovieto-romn pentru pagubele de razboi, semnat la
Moscova n 16 ianuarie 1945, Romnia a fost obligata sa plateasca URSS-ului, ntre 12
septembrie 1944 si 12 septembrie 1950, 300 milioane dolari, adica 50 milioane dolari
anual timp de 6 ani, n produse petroliere, cherestea, vite, grne, vase maritime si fuviale,
material mecanic si feroviar etc.
Deci, cele aproape 200 de tone de aur de la Tismana nu au fost luate de rusi ca
despagubire de razboi. Dar n ce mod? Surse din Ministerul de Externe al Romniei sustin
ca acel tezaur a fost luat n custodie de Moscova, adica n pastrare (cu de-a sila, desigur),
iar Romnia poate si trebuie sa puna problema recuperarii acestui al doilea tezaur, de
doua ori mai consistent dect primul.
n 1995, statul roman reia cererea de retrocedare a tezaurului arestat n 1917. Ulterior,
se formeaza o comisie rmno-rusa de istorici care sa studiaze chestiunea, adica valoarea
datoriei Rusiei fata de Romnia. Ofcial trebuie sa recuperam 93,4 tone de aur, n valoare
actuala de 2.668.000.000 de dolari din tezaurul trimis la Moscova n 1917. Despre celelalte
bunuri ale acelui tezaur actiuni, obligatiuni, titluri de credit etc., cele mai valoroase de
altfel nu se mai vorbeste nimic si nici despre cele aproape 200 de tone de aur luate de
rusi n 1947.
Revenim n 1956, cnd URSS ne restituie Closca cu puii de aur, un numar de piese din
tezaurele bisericilor si 1.350 de picturi si gravuri. Cantitatea de aur restituita n acel
moment cntarea 33 de kilograme.
n 1965, Ceusescu merge la Brejnev, presedintele de atunci al URSS, si cere restul
tezaurului din 1917. Brejnev se enerveaza si spune ca acel tezaur a fost plimbat prin toata
Rusia si s-a mai pierdut din el pe drum. Citam: O parte din aur a fost jefuit de armatele
tariste, care probabil l-au dat tarilor straine. Liderul sovietic a cerut insistent renuntarea la
acest litigiu, spunnd ca, daca dezgroapa el mortii, poate scoate Romnia cu mari datorii
fata de URSS. Dar Ceausescu nu s-a lasat, litigiul a ramas deschis.
2
De la al Doilea Razboi Mondial si pna astazi, cantitatea de aur detinuta de Banca
Nationala a Romniei a avut urmatoarea fuctuatie:
1944: 244,9 tone
1953: 53,1 tone,
1969: 111 tone
1972: 64,4 tone
1983: 118,7 tone
1987: 42,2 tone
1997: 93,4 tone
2008: 107 tone.
Lista tezaurelor descoperite n Romnia
Tezaur funerar roman (Mormntul de la Neptun, judetul Constanta )
Descoperit n anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). ntr-un sarcofag
sigilat se afa scheletul unei nobile cu un bogat inventar, printre care obiecte din sticla,
lemn si os, ncaltaminte, oglinzi din bronz, resturile unui instrument muzical din lemn si
diadema de aur. Muzeul de Istorie Constanta .
Tezaur funerar roman din Constanta (anticul Tomis)
Descoperit n 1986 n necropola tomitana. Contine peste 60 de obiecte de podoaba de aur.
Muzeul de Istorie Constanta.
Cercei elenistici de aur secolul al II-lea . Hr. Descoperiti la Mangalia, judetul Constanta .
Se afa la Muzeul de Istorie Constanta .
Tezaurul de la Galesu, Poarta Alba, judetul Constanta .
Descoperit n 1951, este compus din doua mansoane din aur tronconice, probabil
diademe. Datare prima vrsta a ferului, anul 500 .Hr. Muzeul National de Istorie
Bucuresti.
Crucea de aur Histria, judetul Constanta
Arta romano-bizantina, secolul al VI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Cruce, comuna Jijia, judetul Tulcea. Descoperita n 1950 n fosta cetate romano-bizantina
Dinogetia, n straturile apartinnd secolului al X-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie
Bucuresti
Inel din aur, descoperit n 1954 n cetatea Dinogetia mpreuna cu alte trei inele de
aur.
3
Arta bizantina din secolul al XI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Pietroasa, Buzau , cunoscut si sub numele Closca cu puii de aur.
A fost descoperit n 1837. Initial, depozitul a avut 22 de obiecte, dintre care autoritatile au
recuperat doar 12, n greutate de circa 19 kilograme.
Tezaurul este format din vase si podoabe de lux lucrate n epoci diferite, dar apropiate.
Au apartinut, probabil, unei capetenii barbare de origine germanica din secolul al V-lea,
respectiv Athanaric, regele vizigotilor.
Faimoasa comoara a avut parte, de la descoperire, de numeroase aventuri, find
descompletata, distrusa, recuperata, furata si partial distrusa n 1875, salvata de la
incendiu n 1876, restaurata la Berlin, plecata la Moscova ntre 1917 1956.
Muzeul National de Istorie Bucuresti
Diadema princiara getica de la Bunesti, judetul Vaslui.
Descoperita n cetatea geto-daca de aici n 1984. bijuteria, fara echivalent n Romnia,
este, probabil, un obiect de import. Secolele IV-II .Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti
Diadema hunica de la Gheraseni, judetul Buzau .
O alta diadema,asemanatoare, a fost descoperita si la Buhaieni, judetul Iasi
Ambele sunt date n primul sfert al veacului al V-lea d.Hr.
Muzeul Judetan Buzau .
Tezaurul de la Brad, judetul Bacau.
La Brad s-a descoperit n 1982 un important tezaur de obiecte din os, cupru, dar si doua
mici discuri din aur.
Discurile sunt cele mai vechi obiecte din aur, au fost faurite cu 7 mii de ani n urma
si apartin Culturii Cucuteni
Muzeul din Roman.
Tezaurul de la Baiceni, comuna Cucuteni, judetul Iasi .
A fost descoperit ntmplator n 1959.
Arta traco-getica din secolul al IV-lea .Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Stncesti, judetul Botosani.
Descoperit ntr-o asezare getica n timpul unor excavatii n 1960, este datat n secolul al V-
lea .Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Radeni, judetul Neamt.
n 1966 s-au descoperit 3 cesti cu toarte, din aur, unice pe teritoriul Romniei.
4
Secolul V .Hr.
Muzeul din Neamt.
Tezaurul de la Tufalau, comuna Borosneul Mare, judetul Covasna.
Descoperit n 1840, tezaurul era depus ntr-un vas de ceramica si avea greutatea de 3
kilograme. Alcatuit din aproxiamtiv 300 de obiecte si podoabe, a fost ulterior risipit sau
pierdut, doar o mica parte find salvata. n mod deosebit se remarca toporul din aur.
Secolul al VIII-lea .Hr.
Se afa la Muzeul de Istorie din Viena.
Bratara de la Pipea, comuna Nades, judetul Mures.
A fost fauritam n secolul al V-lea .Hr.
Se afa la Muzeul National din Budapesta.
Bratara de aur de la Vlad, judetul Brasov .
Se afa la Muzeul de Istorie din Viena.
nca doua bratari asemanatoare, gasite tot n Transilvania,
Se alfa la Muzeul National din Budapesta.
Coiful getic de aur de la Poiana-Cotofenesti, judetul Prahova.
Descoperit ntmplator n 1928, este un coif de ceremonie de tip getic bogat decorat prin
ciocanire. Secolul al IV-lea .Hr.
Se afa la Muzeul National de Istorie din Bucuresti.
Cercel de aur, Buzau
Este arta romano-bizantina din secolele IV-V.
Se afa n colectiile Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul funerar de la Hrsova, judetul Tulcea.
Descoperit n necropola romana de la Hrsova (anticul Carsium) n 1987. Cuprinde fbule
si aplice de aur ce apartin unui ofter roman de rang nalt si familiei sale secolul al Iv-lea
d.Hr.
Se afa n Muzeul de Istorie Constanta .
Pandativ Gumelnita, judetul Calarasi. Mileniul III .Hr.
Se afa la Muzeului National de Istorie Bucuresti.
5
Tezaurul de al Turnu Magurele, judetul Teleorman.
Este un ansamblu de piese descoperite n 1880. Secolul al V-lea.
Se afa la Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Persinari, judetul Dmbovita.
Descoperit n 1954, cuprinde 11 pumnale si un fragment de spada de tip micenian. Epoca
de mijloc a bronzului - secolul al XVI-lea .Hr.
Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Diadema de nunta de la Goranu, judetul Vlcea,
A fost descoperita n 1980. Este o piesa de import din vestul europei secolul al XII-lea.
Se afa n colectiile muzeului National de Istorie Bucuresti.
Podoabele de la Curtea de Arges.
n 1926 a fost descoperit, n interiorul bisericii Sf. Nicolae Domensc, un mormnt voievodal
intact, nejefuit dealungul timpului. Atribuit lui Vladislav Vlaicu (voievod ntre 1364-1366),
mormntul pastra parti din vesmntul cu care fusese ngropat. Cel mai frumos obiect este
paftaua de aur a centurii.
Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Smig, comuna Atel, judetul Sibiu .
Apartine epocii bronzului (secolul al XV-lea .Hr.). Unele piese sunt pastrate la muzeul din
Cluj-Napoca, altele la Muzeul National din Bucuresti si o parte la Muzeul de Istorie din
Budapesta.
Bratara de aur descoperita ntr-un loc necunoscut din Transilvania.
Epoca de muijloc a bronzului, aproxiamtiv secolul al XVI-lea.
Se pastreaza la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca.
Tezaurul de la Moigrad, judetul Salaj.
Descoperit nainte de 1912, se compune din patru piese, din care una este cel mai mare
obiect neolitic din aur descoperit la noi n tara. Aceasta piesa este realizata prin
ciocanire si decupare din aur nativ. Prima jumatate a mileniului al IV-lea .Hr.
Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Sarasau, judetul Satu Mare.
Tezaur bogat din secolele X VII .Hr. este mprastiat pe la mai multe muzee. Aici o piesa
de la Muzeul de Istorie din Budapesta.
Diademele de la Sarmasag, judetul Salaj.
6
Descoperite n 1900, sunt 4 diademe si alte 3 mici artefacte. Epoca de mijloc a bronzului
secolul al XVI-lea .Hr.
Muzeul de Istorie Cluj-Napoca .

Tezaurul din primul mormnt princiar de al Apahida, judetul Cluj, zis al lui
Omharus.
Descoperit n 1989.S-au gasit podoabe de vesmnt si harnasament ce au apartinut
probabil unui important persoanj de neam germanic-gepid. A doua jumatate a secolului al
V-lea d.Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Velt, judetul Sibiu .
Descoperit n 1905, ntr-un mormnt. Obiectele au apartinut, probabil, unei capetenii
germanice. Secolul al V-lea d.Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Bratarile dacice de aur.
Descoperite n zona Sarmisegetuza Regia (Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara) prin
braconaj arheologic, n anii 2000 2001, n doua locuri diferite si comercializate ilegal.
Statul roman a recuperat pna n ianuarie 2008, 9 din cele 15 bratari descoperite.
Apartin epocii dacice clasice, secolele I .Hr. I d.Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Sacuieni, judetul Bihor.
Descoperit n 1927, cuprindea atunci 8 falere de aur, dintre care au ajuns la noi doar 3 si
jumatate. Secolul al X-lea .Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Graniceni, judetul Arad.
Descoperit nainte de 1909, este compus din 3 falere mari din aur din secolul al VIII-lea
.Hr.
Placutele votive de la Geogiu-Bai, judetul Hunedoara.
Descoperite n 1986 n complexul termal antic, cele 8 placute sunt dedicate unor zeitati
protectoare si tamaduitoare ale apelor. Secolele II-III d.Hr.
Muzeul din Deva
Tezaurul de la Pecica-Rovine, judetul Arad .
Descoperit n 1938 este compus din 48 de conuri din tabla de aur, gaurite pentru a f
nsirate pe un snur, si o mica falera secolul al VII-lea .Hr.
7
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Tezaurele de kosoni Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara.
ntre anii1992-2001 braconierii arheologici au jefuit mai multe tezaure de moneda de aur
de tip koson, cunoscute doar pe teritoriul Transilvaniei, din zona muntilor Orastiei. Imita
denarii romani republicani emisi de Brutus, dar cu adaosul Koson.Probabil ca aceste
monede au fost batute de un suveran dac, dar n conditii nca neelucidate. Secolul I .Hr.
Se gasesc n diverse muzee, colectii particulare si banci.
Tezaurul de la Ostrovul Mare, judetul Mehedinti.
Descoperit n 1921, este format din 33 de falere, 10 inele si 3 bratari. Epoca de mijloc a
bronzului secolul al XVI-lea.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti.
A fost descoperit n 1976, are o greutate de 5 kilograme si e compus dintr-un numar mare
de obiecte de podoaba. Secolul al VIII-lea .Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul al II-lea de la Apahida, judetul Cluj.
Descoperit n doua etape, ntre 1968-1969, ntr-un mormnt al unei printese gepide.
Contine podoabe de vesmnt, aplice de harnasament, vesela de sticla decorata cu foi de
aur. Secolul V d.Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Someseni, judetul Cluj.
Descoperit n 1956-1957, este tezaurul funerar al unei printese gepide crestine. Bijuteriile
erau produse n Imperiul Roman, special, probabil, pentru a le oferi conducatorilor
germanici. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Inel de aur Turda, judetul Cluj.
A fost descoperit n 1996 n mormntul unei printese gepide, n interiorul castrului roman
Potaissa. Secolul V d.Hr.
Muzeul de Istorie Turda.
Lingou roman de aur Feldioara, judetul Brasov .
A fost descoperit n 1880, are o greutate de 393,2 grame si este datat ntre anii 379-380
8
d.Hr., dupa una din stampile, ce reprezinta 3 mparati romani.
Muzeul National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Biia, judetul Alba.
Descoperita n 1845, este o cana ritualica si o bratara din secolul al VII-lea .Hr.
O piesa se afa la Muzeul National de Istorie Bucuresti, iar alta la Viena.
Tezaurul de la Fitireaz, judetul Arad .
A fost descoperit n secolul al XIX-lea si este format din 16 bratari de aur cu capetele
terminate n spirale. Secolul al VII-lea .Hr.
Tezaurul de la Snnicolau Mare, judetul Timis.
Descoperit n 1799, este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul Romniei. Format din
23 de vase, cntareste aproape 10 kilograme. Studiile recente arata ca vasele ar f fost
realizate de atelierul unui mester persan de traditie sassanida, comandate find de niste
conducatori protobulgari care stapneau asupra Banatului n veacul al X-lead.Hr.
Obiecte se afa la Muzeul din Viena.
Tezaurele de la Simleul Silvaniei, judetul Salaj.
Tezarul 1, descoperit n 1797.
Cuprinde un faimos colier cu pandative simbolice, 13 medalii romane transformate n
medalioane si alte obiecte.
Se afa la Muzeul din Viena.
Tezaurul 2, descoperit n 1889.
Cprinde 10 perechi de fbule de argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 bratari si alte
fragmente datate la nceputul secolului al V-lea d.Hr.
Se afa la Muzeul din Budapesta.
9