Sunteți pe pagina 1din 21

Florence Nightingale

precursoarea serviciului sanitar modern



Nursingul este o art. Necesit devotament exclusiv, pregtire temeinic, talent, ca
orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult?
S ai de-a face cu pnza de pictur sau cu marmura sau s ai de-a face cu
organismul viu, cu fiina uman templul du!ului lui "#$N%&%#'(

Florence Nightingale a fost nu numai prima infirmier modern, dar i un statistician
important. Datorit ambiiei i devotamentului de care a dat dovad, spitalele secolului al
XIX-lea s-au transformat n instituii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere
sanitar i cu personal de specialitate gata oricnd s ngrieasc bolnavii. Datorit
altruismului i personaliti sale, Florence Nightingale i-a consacrat ntreaga via
autorrii bolnavilor din spitale.
Date biografice
Florence Nightingale s-a nscut ntr-o familie britanic bine po!iionat n societate.
"rinii ei, #illiam i Fann$ Nightingale, fceau parte din acea categorie de oameni
nstrii, cu proprieti imobiliare, deschii cltoriilor.
%na dintre cltoriile fcute, i anume cea din &' mai &('), de la Florena, a adus cu sine
un nou copil, i anume pe Florence. *ele dou fete ale familiei au fost educate cu scopul
de a deveni viitoare doamne n lumea burghe! britanic. *u toate acestea, "arthenope,
sora cea mare a Florencei, era interesat de desen, broderie i reete culinare, n timp ce
Florence petrecea foarte mult timp studiind latina, matematica i filosofia.
+e spune ca Florence Nightingale avea, nc din copilrie, probleme emoionale,
e,plicabile poate doar dac ne gndim c tatl su era o persoan retras, n timp ce
mama sa era entu!iast i ovial. Dorina de a-i auta semenii a aprut din adolescen,
confirmarea fiind nsemnrile ei din urnalele acelei vremi.
*u timpul, sentimentele sale au devenit i mai puternice. +e simea limitat i inutil i
i cuta ocupaii care s ofere un sens vieii. -ceste dorine puternice contraveneau
planurilor mamei sale, care ar fi dorit s-o mrite.
.nra Florence Nightingale
-nul &(/0 a fost decisiv n viaa ei. -a cum reiese din nsemnrile sale din &0 februarie,
Florence a avut o revelaie1 Dumnezeu mi-a vorbit i m-a chemat n slujba Lui. -firmaia
222.referat.ro
a dat natere unor controverse, dar Florence nu a fost o persoan care s sufere din punct
de vedere psihic i nici nu a fost o mptimit a religiei. .ocmai din aceast cau! nu
poate fi acu!at de misticism.
3n anul &(/4 cele dou surori au fost pre!entate la *urte i i-au petrecut vacana la
5ondra. - fost perioada n care mama lor i-a dublat eforturile pentru a le mrita.
-flarea vetii c Florence va deveni infirmier a avut consecine violente. 3n perioada
victorian, infirmierele erau desconsiderate de ctre clasa burghe!, spitalul nu era nici pe
departe cel mai indicat loc pentru o viitoare doamn de societate.
"rinii si s-au opus categoric deci!iei luate de fiica lor, inter!icndu-i orice aciune n
acest sens. 6eacia prinilor i-a provocat o depresie puternic, Florance pier!ndu-i
astfel dorina de a mai tri. 3n tain, a adunat ct mai multe informaii privind
desfurarea activitii spitalelor din -nglia, starea lor sanitar i tratamentul oferit. i-a
de!voltat astfel planul de creare a unui sistem de tratament medical adecvat.
3n aceast perioad i-a cunoscut la 6oma 7&(809 pe +idne$ i 5i! :erbert, secretarul de
stat al -ngliei i soia acestuia. 3n momentul n care a mplinit /& de ani, Florence s-a
decis s plece n ;ermania, lsnd n urm restriciile impuse de familie, pentru a urma
cursuri de specialitate.
Dup ntoarcerea n 6egat, 5i! :erbert a recomandat-o pentru funcia de directoare a
spitalului pentru femei din :arle$ +treet. Instituia dup spusele lui *harles Dic<ens, a
fost transformat de Florence ntr-un adevrat spital1 cu buctrie, grupuri sanitare,
farmacie, lifturi i clopoele pentru solicitarea autorului. -devrata capacitate de
organi!are i-a artat-o abia n anul &(=8, n timpul r!boiului din *rimeea.
In anii 1830 spitalele erau murdare, prost
administrate, iar personalul medical (asistentele)
nu erau sufcient de bine pregtite, de multe ori
netiind ce trebuie fcut pentru confortul unui
pacient.
Intr-un final a ajuns la un compromis cu tatl ei care, la vrsta ei de 30 de ani, a lsat-
o s mearg s studieze la spitalul Kaiserwerth din Germania unde a i demonstrat a fi
un elev e!celent"
#stfel $n %&'% i-a $nceput educa(ia la Institutul de )iaconese din Kaiserwerth"
# realizat $m*unt(iri ale sistemului de acolo+ schim*rile realizate vizau o mai *un
organizare i educa(ie profesional pentru personalul medical, a implementat un
sistem prin care apa cald era disponi*il la fiecare etaj, a inventat un ,lift- prin care
mncarea era dus pacien(ilor
.z*oiul din /rimeea
0inistrul de rz*oi a rugat-o pe 1ightingale s supervizeze o echip de nurse $n
spitalele de rz*oi din 2urcia"
In noiem*rie %&'3 a ajuns la 4s5udar, Istan*ul"
*ontribuia cea mai cunoscut a lui Florence a avut loc n timpul r!boiului din *rimeea.
*ondiiile din spitalele pentru soldaii engle!i rnii n *rimeea, descrise de primul
reporter de r!boi din istorie, #illiam 6ussell, erau nfricotoare - lipsea ngriirea
medical de specialitate iar igiena era ine,istent. "entru a de!amorsa situaia, guvernul
britanic a hotrt s trimit pe cineva capabil care s se ocupe de acest serviciu i anume
pe Florence Nightingale. -ceasta, nsoit de /( dintre cele mai bune infirmiere formate
de ea, a auns la spitalul de pe front pe '& octombrie &(=8. >a!ele britanice erau
amplasate n +cutari, 7sau ?s<@dar, o suburbie a Istanbulului9, la =8= <m de *rimeea.
-colo au descoperit soldaii rnii ru ngriii de personalul medical complet
demorali!at ca urmare a indiferenei oficiale. "e deasupra, era o lips de medicamente,
igiena era negliat, iar infeciile n mas erau rspndite, multe fiind fatale. Nu e,ista
echipament pentru prepararea mncrii pentru pacieni. Doctorii britanici desconsiderau
aportul infirmierelor n recuperarea postoperatorie a rniilor.
6-a apucat imediat de trea*, a splat podelele, a fcut ordine $n saloane, a
splat lenjeriile de pat i a avut grij de confortul pacien(ilor"
a $nsi a tratat apro!imativ 7000 de pacien(i" Inainte de venirea ei $n /rimea, 378
dintre solda(ii ajuni $n spital mureau din cauza infec(iilor, $ns dup munca depus
de ea acest procent a sczut la 78"
/ondi(iile anterioare venirii ei erau e!trem de precare+
pacien(ii erau aeza(i la gramad pe trgi, printre mormane de mizerie i
resturi medicale+
pacien(ii primeau doar cte o mas pe zi i erau *rusca(i de doctorii armatei"
1u e!istau condi(ii sanitare 9toalete: i nici provizii medicale"
# impus cur(enia strict i reguli de dezinfec(ie+ pacien(ilor li s-au asigurat
cte 3 mese pe zi i diete realizate $n func(ie de starea fiecruia"
#provizionarea cu ap curat a devenit un imperativ"
Florence i colegele ei au nceput prin curirea temeinic a spitalului i a
echipamentului, precum i prin reorgani!area ngriirii pacienilor. Dar, n perioada n
care s-a aflat la +cutari, rata mortalitii nu a sc!ut, ba din contr, a nceput s creasc,
fiind cea mai mare dintre spitalele din regiune. 3n timpul primei sale ierni la +cutari au
murit 8)00 de soldai, maoritatea din cau!a unor boli ca tifosul, holera i di!enteria, nu
din cau!a rnilor. 3n spital condiiile erau mi!erabile din cau!a suprapopulrii, ventilaiei
proaste i a lipsei grupurilor sanitare. A comisie sanitar a guvernului britanic a fost
trimis la un moment dat i a reglat aceste aspecte. Bortalitatea a fost redus.
;rintre primele schim*ri introduse de 1ightingale a fost
splarea<dezinfectarea hainelor tuturor rni(ilor+ apoi cu *anii proprii a
cumprat *andaje, mese de operat i alte ustensile de *az necesare
func(ionrii unui spital"
1ursele ei au fcut curat $n $ntreg spitalul astfel $nct s se reduc la minim
numrul germenilor, fapt ce a dus la oprirea rspndirii *olilor $n spital"
Nightingale a continuat s cread c rata de mortalitate a crescut din cau!a alimentaiei
proaste i suprancrcrii cu soldai. Dup ce s-a ntors din Barea >ritanie, ea a nceput
s colecte!e dove!i pentru a le pre!enta Comisiei Regale pentru Snatate n Armat
pentru a demonstra c maoritatea soldailor au fost omori de condiiile proaste din
spitale. -ceasta e,perien a influenat-o i mai tr!iu n carier, ea susinnd mereu
importana condiiilor de trai. *a urmare, a contribuit la reducerea mortalitii n armata
britanic pe timp de pace, ndreptnd atenia asupra aspectelor ce in de igiena n spitale.
A dat cu mrirea numrului de rnii adui de pe front, spiritul organi!atoric al
Florencei a fost apreciat de ctre doctori. 3n acea perioad, ea i-a dobndit numele de
CLady ith the LampC 7Femeia cu lampa9, deoarece personalul infirmier fcea turul de
noapte al saloanelor. .otui, n momentul n care spitalul a nceput s funcione!e
normal, ea s-a mbolnvit att de grav, nct, dup revenirea n -nglia, la vrsta de /0 de
ani, a rmas parali!at la pat.
=ntoarcerea acas
*u tenacitate i ambiie, ea i-a depit invaliditatea, i a condus aciunea de organi!are
a spitalelor de garni!oan din -nglia, a creat un sistem de sntate n India, a nfiinat i
a condus colile sanitare. Nimeni nu a fost deranat de faptul c, practic, consultaiile
aveau loc n dormitorul lui Florence sau prin coresponden. I-au cerut prerea minitri,
generali i directori, iar ea le-a rspuns cu acelai profesionalism. - auns astfel, de-a
lungul vieii, s scrie peste &0.))) de scrisori, ceea ce-i confer un loc nalt n istoria
epistolografiei.
Datorit ei, s-a nfiinat Academia !edical !ilitar i coala de in"irmiere de pe lng
Spitalul S"# $homas.
*u timpul, depresia ei, revenit sub influena bolii, s-a agravat. Florence a limitat
contactul cu e,teriorul pn la minimul necesar. +e simea singur i nemplinit.
Niciodat nu s-a cstorit, dei spre bucuria mamei, la nceput, a avut muli pretendeni.
%nul dintre ei, 6ichard Bonc<ton Billes, a iubit-o toat viaa. Din pcate, refu!at dup
apte ani de ncercri, acesta nu s-a mai ntors niciodat.
5a btrnee s-a mpcat cu oamenii1 mult timp i l-a petrecut cu infirmierele sale la
picnicurile organi!ate la proprietatea surorii sale din *ha$don i i-a vi!itat familia. 3n
anul &4)& i-a pierdut definitiv vederea, ceea ce a mpiedicat-o s mai poarte
coresponden. ase ani mai tr!iu, ca recunoatere a activitii sale, i s-a acordat
%rdinul pentru merite deosebite.
Florence Nightingale a murit pe &/ august &4&) i a fost nmormntat n cavoul familiei
din Dast #ello2.
/ontri*uii statistic
Florence Nightingale a elaborat sistemul de conducere a statisticilor medicale. 3n cartea
&otes on &ursing 7Abservaii privind ngriirea bolnavilor9 ea a elaborat o ierarhie
revoluionar pentru acele timpuri, privind igena, hrana, iluminatul ncperilor i
ngriirea sugarilor.
;entru recunoaterea meritelor muncii depuse, .egina >ictoria i-a trimis o
scrisoare de mul(umire ,?i i doamnelor sale- i i-a oferit distinc(ia @ /rucea
.oie .egal"
2otodat a primit i *roa cu diamant ce avea gravat mesajul ,Ainecuvnta(i
sunt cei milostivi-"
nurse-calatorie prin sufet si constiinta 4
In &4)0,regele Dd2ard al EII i-a oferit distinctia -%RD'&(L D) !)R'$-pentru
reali!arile remarcabile ale Doamnei Florence Nightingale.- fost o nursa,un filo!of,un
istoric,un politician si chiar mai mult de atat.+tudiile ,ideile si reformele ei ce vi!au
nursingul au dus la crearea unui mediu de munca spitalicesc mai sigur si mai eficient.-
reformat nursingul ,de la indeletnicire pentru femeile sarace si needucate,la o profesie
demna si onorabila pentru toate femeile.
In &(F) a stabilit cele 0 principii de ba!a ale nursingului1
&-*ontinutul educational al nursingului trebuie sa fie stabilit de catre nurse.
'-"rofesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea
le vor oferi.
/-"rofesorii trebuie sa fie si ei la randul lor nurse7asistenti9
8-+colile de nursing trebuie sa aiba personalitate 7uridica9proprie,separata de cea a
doctorilor si a spitalelor.
=-Nursele trebuie sa fie pregatite in spiritul unei educatii inalte si trebuie sa-si continuie
imbunatatirea educatiei de-a lungul carierei lor.
F-Nursingul implica atat ingriirea omului bolnav cat si a celui sanatos si are in vedere
mediul cat si pacientul.
0-Nursingul trebuie sa includa teoria 7teoreti!area pregatirii profesionale9.
C*ea mai importanta lectie care poate fi data nurselor este1sa le inveti sa observe bolnavul
si cum sa observe.*are sunt manifestarile care indica insanatosirea si care nu.*are sunt
semnele importante ,care nu sunt,care sunt dove!ile neglientei,ce fel de neglienta...Daca
nursele nu pot sa observe ,intr-un fel sau altul,mai bine sa renunte de a mai fi nurse,pentru
ca nursingul nu este chiemarea lor,chiar daca renuntarea le afectea!a sau nuC
"entru a omagia memoria lui Florence Nightingale-fondatoarea primei scoli laice de
asistente medicale din lume ,cea care a dat o identitate acestei nobile profesii si a facut ca
ea sa fie respectata si valori!ata de comunitate,*AN+I5I%5 IN.D6N-.IAN-5 al
-+I+.DN.I5A6 BDDI*-5I,creat la sfarsitul secolului al XIX-lea in &(44 cu sustinerea
si gra!ie muncii desfasurate de Florence Nightingale a decretat ca !iua ei de nastere-&'
B-I sa devina GI%- IN.D6N-.IAN-5- a asistentilor medicali din intreaga lume.
In timpul ra!boiului,a de!voltat o boala care a lasat-o semiinvalida pentru tot restul vietii
sale.- ramas imobili!ata la pat timp de == de ani.- murit la varsta de 4) de ani.Nu a fost
castorita niciodata.- fost ingropata alaturi de parintii ei in :ampshire.
In &(44,s-a creat *onsiliul International al -sistentilor Bedicali7I.*.N.9cu sustinerea si
gra!ie muncii desfasurate de F5A6DN*D NI;:.IN;-5D,prima si cea mai importanta
organi!atie profesionala ,care cuprinde a!i,organi!atiile profesionale ale asistentilor
medicali din &'4 de tari,printre care si 6omania.
;?.6B1#CI2#2I )I1 I62B.I# ;.BD?6I?I 1B#62.?
6egina Baria 7&(0=-&4/(9a repre!entat alaturi de sotul ei ,regele Ferdinand ,unul dintre
simbolurile intruchiparii Barii %niri din &4&(.
Numita de catre oameni si regina-mama,mama-ranitilor,regina-soldat,pentru alinarea pe
care a adus-o ranitilor si pentru curaul ei de a merge pe front-6egina Baria a 6omaniei a
fost pre!enta in punctele cele mai fierbinti ale "rimului 6a!boi Bondial,a suferit in
refugiu alaturi de cei multi si a mers in spitalele cu cele mai serioase epidemii,pentru a
ingrii si a-i incuraa cu pre!enta ei materna pe cei infirmi.
6egina -na ,nascuta in &4'/ la "aris ,a fost caporal,apoi ofiter in armata france!a si a
lucrat ca infirmiera in spatele frontului ,transportand sange si plasma pentru
raniti,conducand singura un eep de ra!boi.- facut scoala de infermiere de ambulanta ,a
dus o viata de ca!arma in toata regula,s-a imbolnavit de CgalbenareCsi in final ,s-a intors
la viata civila in &48=,avand in bu!unar o solda primita de la armata france!a ,precum si
*rucea de 6a!boi a 6epublici France!e.
Eirginia :enderson 7&(40-&44F9 a pus ba!ele nursingului modern.+-a afirmat cu putere
in instruirea si formarea in nursing si mai ales in cercetare.Dste creatoarea primei teorii
stiintifice a nevoilor de ingriire a omului sanatos si bolnav.pacientul este o entitate
comple,a,corpul si sufletul sunt inseparabile.- urmat cursurile +colii Bilitare de Nursing
in &4'&,pe cele ale *olegiului "rofesorilor la %niversitatea *olumbia ,unde a absolvit in
&4/8,iar din &4/8 a predat cursuri de nursing la aceeasi universitate.In &4=/ Eirginia
:enderson s-a alaturat scolii de nursin Hale,al carei decan -nnie #arburton ;odrich i-a
fost mentor in primii ani de activitate profesionala.-cesti ani petrecuti la Hale au fost de
ma,ima productivitate.Eirginia :enderson in calitate de profesor emerit a fost si
consultant de nursing pentru intreaga lume.- primit titlul de Doctor :onoris *ausa a
%niversitatii Hale.
*onsiliul International al -sistentilor Bedicali a recunoscut in iunie &4(= ca Eirginia
:enderson apartine lumii-cand i-a fost inmanat primul "remiu *hristiane 6eimann-
admitand ca ideile ei au trecut dincolo de granitele nationale.Intr-adevar anii care au
urmat i-au adus multe onoruri7doctor onorific9si a fost solicitata sa tina cursuri la
*olegiul >ritanic de -sistente Bedicale,la +orbona ai la -sociatia Iapone!a de Nursing.
Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea mai multor editii a volumului >asic
"rinciples of Nursing in &4FF si &4F4 si .he nature of Nursing in &4FF si &44& o lucrare
ampla in care defineste conceptul profesiei,evidentiind totodata implicatiile acesteia
pentru practica,cercetare si educatie.
va urma...
"ublicat de <entuta la &F1/( ) comentarii
.rimiteJi prin e-mail "ostaJi pe blogK DistribuiJi pe .2itter DistribuiJi pe Faceboo<
nurse-calatorie prin sufet si constiinta 3
6a!boiul din *rimea 7&(=89a i!bucnit cand Florence avea /8 de ani.
Binistrul de ra!boi a rugat-o pe Nightingale sa supervi!e!e o echipa de nurse in spitalele
de ra!boi din .urcia.
"rintre primele schimbari introduse a fost spalareaLde!infectarea hainelor tuturor
ranitilorMapoi cu banii proprii a cumparat bandae ,mese de operat si alte ustensile de ba!a
necesare functionarii unui spital.
Nursele ei au facut curat in intreg spitalul astfel incat sa se reduca la minim numarul
germenilor,fapt ce a dus la oprirea raspandirii bolilor in spital.
Da insasi a tratat apro,imativ '))) de pacienti.Inainte de venirea ei in *rimea,8'Ndintre
soldatii aunsi la spital mureau din cau!a infectiilor,insa dupa o munca depusa de ea acest
procent a sca!ut la 'N.
*onditiile anterioare venirii ei erau e,trem de precare."acientii veneau ase!ati la gramada
pe targi,printre mormane de mi!eie si resturi medicale."acientii primeau doar cate o masa
pe !i si erau bruscati de doctorii armatei.Nu e,istau conditii sanitare7toalete9si nici
provi!ii medicale.
- impus curatenia stricta si reguli de de!infectie Mpacientilor li s-au asigurat cate / mese
pe !i si diete reali!ate in functie de starea fiecaruia.-provi!ionarea cu apa curata a
devenit un imperativ.
"entru recunoasterea meritelor muncii depuse 6egina Eictoria i-a trimis o scrisoare de
multumireC)i si doamnelor sale*si a oferit distinctia -*rucea 6osie 6egala..otodata a
primit si brosa cu diamant ce avea gravat *+inecuvantati sunt cei milostivi*
+-a intors in -nglia in &(=F.In &(F) a pus ba!ele +colii de Nursing Nightingale in cadrul
+pitalului +f..homas din 5ondra.Da a fost prima asistenta sefa si prima responsabila de
formarea profesionala a colegelor ei,intr-un spital militar.
In &(F& a fondat o scoala pentru moase.Biss Nightingale scria pentru viitorii studenti1
C?lementele care constituie un *un nursing 9o *una ingrijire a *olnavilor:sunt cele
care fac intelegerea si mentinerea starii de sanatate ,mai mult decat a *oliiE
"ana in &((0,Nightingale reusise sa-si faca munca recunoscuta si practicile aplicate,in
tari precum *anada,-ustralia,India,;ermania,Dlvetia si +%-.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
Nursingul este o art. Necesit devotament exclusiv, pregtire
temeinic, talent, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult?
S ai de-a face cu pn!a de pictur sau cu marmura sau s ai de-a
face cu organismul viu, cu fiin"a uman # templul du$ului lui
%&MN'('&?)
Florence Nightingale - 1860
Definiia Nursingului
Nursingul = tiina i arta de a ngriji omul sntos i bolna!
Nursing = "ro#es de ngrijire! esena nursingului este relaia #om"le$
"rofesional - tera"euti# i em"ati# dintre nurs % asistent & i "a#ient'
()* i +onsiliul ,nternaional al Nurselor definete nursingul #a o "arte
integrant a sistemului de ngrijire a snt ii #are #u"rinde -
.romoarea snt ii!
.reenirea mbolnirilor
,ngrijirea bolnailor de toate /rstele i n toate stadiile bolilor0 #1iar i n
stadiul terminal'
Definiia Nursingului
Nursing nseamn a ngriji0 dar ra"ortat la sistemul medi#al #onstituie o
metod sistemati#0 organi2at0 #e "ermite a#ordarea de ngrijiri
indiiduali2ate'
,n ultimii ani termenul de nursing este a##e"tat0 n sens larg0 #a tiina de
a ngriji'
.entru a fi un asistent medi#al #om"etent0 #u efi#ien "entru bolna0
trebuie s #unoti arta de a ngriji'
Definiia Nursingului
*CN # Consiliul *nternaional al Nurselor+
3Nursingul0 #a "arte integrant a sistemului de asisten so#ial0 #u"rinde
o#rotirea snt ii0 "reenirea bolilor i ngrijirea bolnailor fi2i#0 "si1i#
% mental&0 #a i a #elor infirmi % #u di2abilit i & de toate /rstele0 n toate
formele de asisten so#ial i ae2ri #omunitare'
Asistenii medi#ali sunt interesai de rea#iile indiiduale0 familiale i de
gru" n faa bolii i trebuie s rs"und "roblemelor reale sau "oteniale
de sntate ale indii2ilor sau #omunit ii'
A#este rea#ii umane re#lam o sfer mai larg de interenii0 de la
restabilirea snt ii "/n la o fa2 indiidual a bolii0 la de2oltarea de
"oliti#i "entru o#rotirea snt ii "o"ula iei "e termen mai lung4
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
#$a nscut %n loren&a
$ Italia, la 1' (ai 18'0.
#$a %ntors %n )nglia %n 18'1.
) fost educat acas, de ctre tatl ei ,
absol*ent al +ni*ersit&ii ,ambridge
-a *.rsta de 1/ ani era con*ins c 0umne1eu o c"eam
spre a$i a2uta i %ngri2i pe ceilal&i a3a&i %n ne*oie.
4i1ita spitalele din -ondra i din %mpre2urimi.
Ii plcea s citeasc mult.
Ii fcea plcere s$i
%ngri2easc pe
muncitorii bolna*i de
pe moia tatlui su.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
5rin&ii ei nu erau de acord ca ea s munceasc %n
6acele7 spitale insalubre, %ntr$o *reme c.nd %ngri2irea
bolna*ilor nu era considerat a f o %ndeletnicire onorabil
pentru o doamn de societate.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
In anii 1830 spitalele erau murdare, prost administrate,
iar personalul medical (asistentele) nu erau sufcient de
bine pregtite, de multe ori netiind ce trebuie fcut pentru
confortul unui pacient.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
) reali1at %mbunt&iri ale sistemului de acolo8
sc"imbrile reali1ate *i1au o mai bun organi1are i
educa&ie profesional pentru personalul medical, a
implementat un sistem prin care apa cald era disponibil la
fecare eta2, a in*entat un 6lift7 prin care m.ncarea era
dus pacien&ilor.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
91boiul din ,rimeea (18:;) a i1buncit c.nd lorence
a*ea 3; de ani.
(inistrul de r1boi a rugat$o pe !ig"tingale s
super*i1e1e o ec"ip de nurse %n spitalele de r1boi din
<urcia.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
5rintre primele sc"imbri introduse de !ig"tingale a fost
splarea=de1infectarea "ainelor tuturor rni&ilor8 apoi cu
banii proprii a cumprat banda2e, mese de operat i alte
ustensile de ba1 necesare func&ionrii unui spital.
!ursele ei au fcut curat %n %ntreg spitalul astfel %nc.t s
se reduc la minim numrul germenilor, fapt ce a dus la
oprirea rsp.ndirii bolilor %n spital.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
>a %nsi a tratat apro?imati* '000 de pacien&i. Inainte de
*enirea ei %n ,rimea, ;'@ dintre solda&ii a2uni %n spital
mureau din cau1a infec&iilor, %ns dup munca depus de ea
acest procent a sc1ut la '@.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
,ondi&iile anterioare *enirii ei erau e?trem de precare8
pacien&ii erau ae1a&i la gramad pe trgi, printre
mormane de mi1erie i resturi medicale8
pacien&ii primeau doar c.te o mas pe 1i i erau brusca&i
de doctorii armatei.
!u e?istau condi&ii sanitare (toalete) i nici pro*i1ii
medicale.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
) impus cur&enia strict i reguli de de1infec&ie8
pacien&ilor li s$au asigurat c.te 3 mese pe 1i i diete
reali1ate %n func&ie de starea fecruia.
)pro*i1ionarea cu ap curat a de*enit un imperati*.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
5entru recunoaterea meritelor muncii depuse, 9egina
4ictoria i$a trimis o scrisoare de mul&umire 6>i i doamnelor
sale7 i i$a oferit distinc&ia A ,rucea 9oie 9egal.
<otodat a primit i broa cu diamant ce a*ea gra*at
mesa2ul 6Binecu*.nta&i sunt cei milosti*i7.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
#$a %ntors %n )nglia %n 18:/.
In 18/0 a pus ba1ele Ccolii de !ursing !ig"tingale %n
cadrul #pitalului #f. <"omas din -ondra.
>a a fost prima asistent ef i prima responsabil de
formarea profesional a colegelor ei, %ntr$un spital militar.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
In 18/1 a fondat o coal pentru moae.
(iss !ig"tingale scria pentru *iitorii studen&iD
6>lementele care constituie un bun nursing ( o bun
%ngri2ire a bolna*ilor) sunt cele care fac %n&elegerea i
men&inerea strii de sntate, mai mult dec.t a bolii7.
5.n %n 188E, !ig"tingale reuise s$i fac munca
cunoscut i practicile aplicate, %n &ri precum ,anada,
)ustralia, India, Fermania, >l*e&ia i #+).
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
In 1G0E, regele >dHard al 4II i$a oferit distinc&ia A Irdinul
de (erit pentru reali1rile remarcabile ale 0oamnei
lorence !ig"tingale.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
lorence !ig"tingale a fost o nurs, un flosof, un
statistician, un istoric, un politician i c"iar mai mult de
at.t.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
#tudiile, ideile i reformele ei ce *i1au nursingul au dus la
crearea unui mediu de munc spitalicesc mai sigur i mai
efcient.
) reformat nursingul, de la o %ndeletnicire pentru femeile
srace i needucate, la o profesie demn i onorabil pentru
toate femeile.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
18/0 $ ,ele E principii de ba1 ale lui !ig"tingale erau D
,on&inutul educa&ional al nursingului trebuie s fe
stabilit de ctre nurse.
5rofesorii *iitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea
tratamentelor pe care acestea le *or oferi.
5rofesorii trebuie s fe i ei la r.ndul lor nurse
(asisten&i).
Ccolile de nursing trebuie s aib personalitate (2uridic)
proprie, separat de cea a doctorilor i a spitalelor.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
!ursele trebuie s fe pregtite %n spiritul unei educa&ii
%nalte i trebuie s$i continuie %mbunt&irea educa&iei de$a
lungul carierei lor.
!ursingul implic at.t %ngri2irea omului bolna* c.t i a
celui sntos i are %n *edere mediul c.t i pacientul.
!ursingul trebuie s includ teoria (teoreti1area
pregtirii profesionale).
lorence !ig"tingale
Cea mai important lecie care poate f dat nurselor
este
S le nvei s observe bolnavul, cum s observe,
are sunt mani!estrile care in"ic nsnto#irea, care nu,
are sunt semnele im$ortante, care nu sunt, care sunt "ove%ile
negli&enei, ce !el "e negli&en'(
)ar "ac nursele nu $ot s observe, ntr-un !el sau altul, mai bine
s renune "e a mai * nurse, $entru c nursingul nu este c+emarea
lor, c+iar "ac renunarea le a!ectea% sau nu(, lorence
!ig"tingale
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
!up "#$oiul Crimeii% a scris peste 200 de cr&i% rapoarte
'i monografi pentru de#(oltarea )n(&m*ntului pentru
pro+esia de asistent medical% scrieri care rm*n )nc 'i a#i o
e,celent surs de in+orma&ii pentru istoria acestei pro+esii-
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
-entru a omagia memoria lui .lorence /ig+tingale - !on"atoarea
$rimei #coli laice "e asistente me"icale "in lume, cea care a "at o
i"entitate acestei nobile $ro!esii #i a !cut ca ea s *e res$ectat #i
valori%at "e comunitate, Consiliul .nterna&ional al Asisten&ilor
Medicali% creat la s!0r#itul secolului al 121 3 lea, n 1899 cu
sus4inerea #i gra4ie muncii "es!#urate "e .lorence /ig+tingale, a
"ecretat ca #iua ei de na'tere / 12 MA. s de(in 0iua
.nterna&ional a asisten&ilor medicali din )ntreaga lume-
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
.n timpul r#$oiului% a de#(oltat o $oal care a lsat-o
semiin(alid pentru tot restul (ie&ii sale-
A rmas imo$ili#at la pat timp de 11 de ani-
A murit )n 1910% la (*rsta de 90 de ani-
2u a +ost cstorit niciodat-
A +ost )ngropat alturi de prin&ii ei )n 3amps4ire-
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
2n anul 1899, s-a creat onsiliul 2nterna4ional al Asisten4ilor
5e"icali 62((/(7, cu sus&inerea 'i gra&ie muncii des+'urate de
5lorence 2ig4tingale% $rima #i cea mai im$ortant organi%a4ie
$ro!esional, care cu$rin"e a%i, organi%a4iile $ro!esionale ale
asisten4ilor me"icali "in 129 "e 4ri, $rintre care #i 8om0nia(
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910

lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
-ersonalit4i "in istoria $ro!esiei noastre
6!.73 CA8699 6 189: 3 191:7 3 nurs engle% care #i-a "e"icat
via4a ngri&irii snt4ii #i alinrii su!erin4ei oamenilor, a sosit n 190;
n <elgia, un"e a con"us 2nstitutul 5e"ical <er=en"ael, care !orma
tinere nurse venite "in toata >uro$a(
-entru meritele sale "in tim$ul $rimului r%boi mon"ial, ast%i,
un mare s$ital "in <ru?elles #i o stra" i $oart numele@ la Aon"ra,
ntr-un $arc celebru se aB statuia sa, iar $e $laca "e $e soclu sunt
re"ate cele mei im$ortante !a$te "in via4a ei, care au salvat $este
1:00 "e oameni, re!ugia4i, rni4i sau $ri%onieri "e r%boi(
-ersonalit4i "in istoria $ro!esiei noastre
"egina Maria 618;: - 19387 a re$re%entat, alturi "e so4ul ei,
regele .er"inan", unul "intre simbolurile ntruc+i$rii 5arii Cniri "in
1918(
/umit "e ctre oameni regina- mam, mama rni4ilor, regina-
sol"at - $entru alinarea $e care a a"us-o rni4ilor #i $entru cura&ul ei
"e a merge $e !ront 3 8egina 5aria a 8om0niei a !ost $re%ent n
$unctele cele mai *erbin4i ale -rimului 8%boi 5on"ial, a su!erit n
re!ugiu alturi "e cei mul4i #i a mers n s$italele cu cele mai
serioase e$i"emii, $entru a-i ngri&i #i a-i ncura&a cu $re%en4a ei
matern $e cei in*rmi(
-ersonalit4i "in istoria $ro!esiei noastre
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
2ursingul este o art- 2ecesit de(otament e,clusi(%
pregtire temeinic% talent% ca orice pictor sau sculptor- Ce
este mai mult:
; ai de-a +ace cu p*n#a de pictur sau cu marmura sau s
ai de-a +ace cu organismul (iu% cu fin&a uman / templul
du4ului lui
!<M2606<=>
lorence !ig"tingale $ 18/0
#$a nscut %n loren&a
%n Italia, la 1' (ai 18'0
#$a %ntors %n )nglia %n 18'1
5rin&ii erau >dHard i rances #mit" !ig"tingale8 sora ei
se numea 5art"enope.



) fost educat
acas, de ctre tatl
ei, absol*ent al +ni*ersit&ii ,ambridge
Ii plcea s citeasc mult.
Ii fcea plcere s$i
%ngri2easc pe
muncitorii bolna*i de
pe moia tatlui su.
-a *.rsta de 1/ ani era con*ins c 0umne1eu o c"ema spre
a$i a2uta i %ngri2i pe ceilal&i a3a&i %n ne*oie.
Ci$a dedicat timpul studiind te"nici de %ngri2ire din cr&i de
nursing ob&inute %n secret.
4i1ita spitalele din -ondra i din %mpre2urimi.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
5rin&ii ei nu erau de acord ca ea s munceasc %n
6acele7 spitale insalubre, %ntr$o *reme c.nd nursingul nu
era considerat a f o %ndeletnicire onorabil pentru o
doamn de societate.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
In anii 1830 spitalele erau murdare, prost administrate,
iar personalul medical (asistentele) nu erau sufcient de
bine pregtite, de multe ori netiind ce trebuie fcut pentru
confortul unui pacient.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
Intr$un fnal a a2uns la un compromis cu tatl ei care, la
*.rsta ei de 30 de ani, a lsat$o s mearg s studie1e la
spitalul JaiserHert" din Fermania unde a i demonstrat a f
un ele* e?celent.
)stfel %n 18:1 i$a %nceput educa&ia la Institutul de
0iaconese din JaiserHert".
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
) reali1at %mbunt&iri ale sistemului de acolo8
sc"imbrile reali1ate *i1au o mai bun organi1are i
educa&ie profesional pentru personalul medical, a
implementat un sistem prin care apa cald era disponibil la
fecare eta2, a in*entat un 6lift7 prin care m.ncarea era
dus pacien&ilor.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
91boiul din ,rimeea (18:;) a i1buncit c.nd lorence
a*ea 3; de ani. 9apoartele de r1boi men&ionau condi&iile
teribile din spitale.
lorence !ig"tingale
12 Mai 1820-13 August 1910
(inistrul de r1boi a rugat$o pe !ig"tingale s
super*i1e1e o ec"ip de nurse %n spitalele de r1boi din
<urcia.
In noiembrie 18:; a a2uns la +sKudar, Istanbul.
#$a apucat imediat de treab, a splat podelele, a fcut
ordine %n saloane, a splat len2eriile de pat i a a*ut gri2 de
confortul pacien&ilor.
5rintre primele sc"imbri introduse de !ig"tingale a fost
splarea=de1infectarea "ainelor tuturor rni&ilor8 apoi cu
banii proprii a cumprat banda2e, mese de operat i alte
ustensile de ba1 necesare func&ionrii unui spital.
!ursele ei au fcut curat %n %ntreg spitalul astfel %nc.t s se
reduc la minim numrul germenilor, fapt ce a dus la oprirea
rsp.ndirii bolilor %n spital.
>a %nsi a tratat apro?imati* '000 de pacien&i. Inainte de
*enirea ei %n ,rimea, ;'@ dintre solda&ii a2uni %n spital
mureau din cau1a infec&iilor, %ns dup munca depus de ea
acest procent a sc1ut la '@.
,ondi&iile anterioare *enirii ei erau e?trem de precare8
pacien&ii erau ae1a&i la gramad pe trgi, printre mormane
de mi1erie i resturi medicale8
pacien&ii primeau doar c.te o mas pe 1i i erau brusca&i de
doctorii armatei.
!u e?istau condi&ii sanitare (toalete) i nici pro*i1ii
medicale.
) impus cur&enia strict i reguli de de1infec&ie8 pacien&ilor
li s$au asigurat c.te 3 mese pe 1i i diete reali1ate %n func&ie
de starea fecruia.
)pro*i1ionarea cu ap curat a de*enit un imperati*.
5entru recunoaterea meritelor muncii depuse, 9egina
4ictoria i$a trimis o scrisoare de mul&umire 6>i i doamnelor
sale7 i i$a oferit distinc&ia A ,rucea 9oie 9egal.
<otodat a primit i broa cu diamant ce a*ea gra*at
mesa2ul 6Binecu*.nta&i sunt cei milosti*i7.
#$a %ntors %n )nglia %n 18:/.
In 18/0 a pus ba1ele Ccolii de !ursing !ig"tingale %n cadrul
#pitalului #f. <"omas din -ondra.
>a a fost prima asistent ef i prima responsabil de
formarea profesional a colegelor ei, %ntr$un spital militar.
In 18/1 a fondat o coal pentru moae.
(iss !ig"tingale scria pentru *iitorii studen&iD
6>lementele care constituie un bun nursing ( o bun
%ngri2ire a bolna*ilor) sunt cele care fac %n&elegerea i
men&inerea strii de sntate, mai mult dec.t a bolii7.
5.n %n 188E, !ig"tingale reuise s$i fac munca
cunoscut i practicile aplicate, %n &ri precum ,anada,
)ustralia, India, #ri -anKa, Fermania, >l*e&ia i #+).
In 1G0E, regele >dHard al 4II i$a oferit distinc&ia A Irdinul de
(erit pentru reali1rile remarcabile ale 0oamnei lorence
!ig"tingale.
lorence !ig"tingale a fost o nurs, un flosof, un
statistician, un istoric, un politician i c"iar mai mult de
at.t.
In pre1ent este considerat a f fondatoarea nursingului
modern.
#tudiile, ideile i reformele ei ce *i1au nursingul au dus la
crearea unui mediu de munc spitalicesc mai sigur i mai
efcient.
) reformat nursingul, de la o %ndeletnicire pentru femeile
srace i needucate, la o profesie demn i onorabil pentru
toate femeile.
18/0 $ ,ele E principii de ba1 ale lui !ig"tingale erau D
,on&inutul educa&ional al nursingului trebuie s fe stabilit
de ctre nurse.
5rofesorii *iitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea
tratamentelor pe care acestea le *or oferi.
5rofesorii trebuie s fe i ei la r.ndul lor nurse (asisten&i).
Ccolile de nursing trebuie s aib personalitate (2uridic)
proprie, separat de cea a doctorilor i a spitalelor.
!ursele trebuie s fe pregtite %n spiritul unei educa&ii
%nalte i trebuie s$i continuie %mbunt&irea educa&iei de$a
lungul carierei lor.
!ursingul implic at.t %ngri2irea omului bolna* c.t i a celui
sntos i are %n *edere mediul c.t i pacientul.
!ursingul trebuie s includ teoria (teoreti1area pregtirii
profesionale).
!up "#$oiul Crimeii% a scris peste 200 de cr&i% rapoarte 'i
monografi pentru de#(oltarea )n(&m*ntului pentru
pro+esia de asistent medical% scrieri care rm*n )nc 'i a#i o
e,celent surs de in+orma&ii pentru istoria acestei pro+esii
-entru a omagia memoria lui .lorence /ig+tingale - !on"atoarea
$rimei #coli laice "e asistente me"icale "in lume, cea care a "at o
i"entitate acestei nobile $ro!esii #i a !cut ca ea s *e res$ectat #i
valori%at "e comunitate, onsiliul 2nterna4ional al Asisten4ilor
5e"icali, creat la s!0r#itul secolului al 121 3 lea, n 1899 cu
sus4inerea #i gra4ie muncii "es!#urate "e .lorence /ig+tingale, a
"ecretat ca #iua ei de na'tere / 12 MA. s de(in 0iua
.nterna&ional a asisten&ilor medicali din )ntreaga lume-
.n timpul r#$oiului% a de#(oltat o $oal care a lsat-o
semiin(alid pentru tot restul (ie&ii sale-
A rmas imo$ili#at la pat timp de 11 de ani-
A murit )n 1910% la (*rsta de 90 de ani-
2u a +ost cstorit niciodat-
A +ost )ngropat alturi de prin&ii ei )n 3amps4ire-
In 1G3', I.,.! i -iga #ociet&ilor !a&ionale ale ,rucii 9oii,
au inaugurat unda&ia Interna&ional, dedicat memoriei lui
lorence !ig"tingale
In memoria ei, recent , bacnota de 10 L, a fost
imprimat cu c"ipul 0oamnei
lorence !ig"tingale
.n 9ondra s-a desc4is Mu#eul
lorence !ig"tingale
pentru a cele$ra
(ia&a 'i munca ei
dedicat )ngri?irii
oamenilor snto'i 'i
$olna(i-
2n anul 1899, s-a creat onsiliul 2nterna4ional al Asisten4ilor 5e"icali
62((/(7, cu sus&inerea 'i gra&ie muncii des+'urate de
5lorence 2ig4tingale% $rima #i cea mai im$ortant organi%a4ie
$ro!esional, care cu$rin"e a%i, organi%a4iile $ro!esionale ale
asisten4ilor me"icali "in 129 "e 4ri, $rintre care #i 8om0nia(