Sunteți pe pagina 1din 471

FIII LEGII LUI UNUL

I
NVTURILE PIERDUTE
ALE ATLANTIDEI
de JON PENIEL
Pub|is|cd b,
Nctwor|
Cop,riq|t l997 Nctwor|
243l Vain St. C-4l0
A|amosa, CO Sll0l
Sixt| Printinq
lSBN 0-96600l5-3-2
A prcscntation ol
T|c C|i|drcn ol t|c Law ol Onc
Traducere de Victor S.
Avnd n vedere engleza pe care am nvat-o Home Alone , cer iertare celor nemulumii de calitatea
traducerii. u cutai eventualele gre!eli gramaticale ori de "inta#. $utai mai %ine " nelegei ce a dorit
autorul " e#prime !i %inenele" &, cite!te numai cine dore!te, pricepe numai cine poate.
Cuprins
Aceast carte cuprinde nvturile Fiilor Legii Lui Unul. Este
important s citii capitolele n ordine, pentru c multe dintre conceptele
dintr-un capitol trebuie nelese complet nainte de a-l nelege pe
urmtorul.
Prima parte nvturile Fiilor Legii Lui Unul
Prclata ............................................... 3
lntroduccrc - Supravictuitori din At|antida ................................ 6
Capito|u| nu - liii Lcqii Lui nu| ................................... 9
Capito|u| Doi - Ca|atoria si Sosirca Vca ................................ l3
Capito|u| Trci - Sursc|c si Dcsccndcntc|c lnvataturi|or ........................ 36
Capito|u| Patru - lnca o Cartc in P|us .............................. 55
Capito|u| Cinci - ,Rc|iqia` At|antidci ................................ 65
Capito|u| Sasc - Dilcritc Punctc dc Vcdcrc: Constiinta nivcrsa|a si Constiinta Scparata ........ S2
Capito|u| Saptc - lstoria lii|or Lcqii Lui nu| ........................... 95
Capito|u| Opt - lubirca ..................................... llS
Capito|u| Noua - Sinc|c Scparat .......................................... l34
Capito|u| Zccc - Libcra A|cqcrc, Lcqca nivcrsa|a a Cauzci si Llcctu|ui, Scoa|a Prolcti|or ..... l55
Capito|u| nsprczccc - Proqramarca Subconsticntu|ui si Crcdintc|c ................ lS0
Capito|u| Doisprczccc - Ca|ca (Cai|c, ............................... 207
Capito|u| Trcisprczccc - lnvatatori si ccnici ............................ 224
Capito|u| Paisprczccc - Vacstrii lna|tati si Comunicarca (astra|a, ................. 263
Capito|u| Cincisprczccc - Stravcc|iu| Vona|ism, Dc cc acum ................. 2S0
Capito|u| Saisprczccc - Vizua|izari si Alirmatii .......................... 303
Capito|u| Saptcsprczccc - Obicctivc, ldca|uri, Autodiscip|ina, Consccvcnta , Pcrscvcrcnta ..... 3l5
Capito|u| Optsprczccc - Rabdarc, Smcrcnic, Crcdinta si lncrcdcrc ................ 323
Capito|u| Nouasprczccc - liii Lcqii Lui nu|. Bazc|c Vctalizicii Stiintci Vaqic .......... 335
Capito|u| Douazcci - Barbati, lcmci si Sul|ctc Pcrcc|c ....................... 356
Capito|u| Douazcci si nu - Sc|imbari|c Pamantu|ui si Tu .................... 3S0
Capito|u| Douazcci si Doi - Lxpcricnta Vortii .......................... 395
Partea a doua Meditaiile Fiilor Legii Lui Unul
Vcditatii|c Noastrc, Lxcrcitii, Tc|nici si Considcratii dc Rcqim A|imcntar ............. 406
Sunctc Vibrationa|c pcntru lntrcqirc Vcnta|a ............................ 4l0
Lxcrcitiu| Stc|ci ......................................... 420
nda Pinca|ci .......................................... 423
Acordu| pc Po|aritatca P|anctara ................................. 423
Lxcrcitiu| lncantatici in lata Oq|inzii .............................. 424
Rcspiratia ............................................ 425
Rcspiratia Consticnta ..................................... 426
Rcspiratia Sacra ......................................... 426
Varca Circu|atic a Rcspiratici .................................. 427
Numararca Rcspiratici ...................................... 42S
Contcmp|arca si Vizua|izarca lubirii A|truistc .......................... 429
Bunatatc pcntru o Zi ...................................... 430
Vcditatia in Vcrs ....................................... 430
Kunda|ini ........................................... 43l
2
Autoarc Vatcria|c pcntru Constiinta Spiritua|a .......................... 433
Vizua|izarca Cu|ori|or - Lxcrcitiu| C|a|rc|or ............................... 443
Visc|c .............................................. 444
Rcvizuirca Activitatii Zi|nicc .................................. 445
n Cuvant dc lina| ...................................... 445
Partca a trcia - lnlormatii dc contact, Produsc pcntru a nc auta sinquri, Dczvo|tarca psi|ica i
lnvataturi bonus ..........................................44S
3
PREFA
Realitate?
Accasta cartc rcl|ccta cxpcricntc|c pcrsona|c a|c autoru|ui, prczcntand invataturi
si li|ozolii spiritua|c stravcc|i. ln scopu| dc a o lacc cat mai intcrcsanta si usor dc citit
posibi|, mu|tc din cc|c prczcntatc aici sunt povcstiri cu dia|oq si sc bazcaza pc
cxpcricntc|c autoru|ui. Convcrsatii|c cu ca|uqarii, invatatorii si uccnicii, au lost
rcconstituitc dupa amintiri|c din mcmoria autoru|ui. L|c nu au o transcricrc pcrlccta,
dia|oquri|c liind construitc sa rcl|cctc cu acuratctc tipu| dc convcrsatic actua|.
Cu intrcaqa spcranta, cartca poatc li mai mu|t dccat intcrcsanta. Pcntru toti accia
cu mintca si inima dcsc|isc, ci vor qasi motivc dc a udcca si a cuqcta |a natura victii, |a
nivcrs, |a crcdintc si potcntia|c|c cxistcntc in propria noastra viata.
Accasta cartc nu cstc despre At|antida, nu dcmonstrcaza cxistcntci ci. Pc |anqa
accst lapt, aici sunt mu|tc |ucruri dcsprc natura nivcrsu|ui, crcatic, Dumnczcu si istoria
antica, cc in momcntu| actua| dc dczvo|tarc a umanitatii, sunt imposibi| (sau aproapc
imposibi|, a li demonstrate, sinquru| scop a| accstci carti cstc oarccum mu|t mai
important - prczcntarca stravcc|i|or invataturi spiritua|c carc iti pot sc|imba viata, si
indircct, sa indrcptc |umca.
Avcm crcdinta ca accsta cstc cc| mai bun |ucru pcntru oricinc vrca sa atinqa
cxpcricnta pcrsona|a direct cu Dumnczcu, sa dcscopcrc adcvarata natura a
nivcrsu|ui si crcatici pcntru ci insisi, in |oc sa discutc cu oricinc dcsprc accasta ori sa
crcada ccca cc spun accstia, sau sa citcasca - inc|usiv accasta cartc si invatatura
noastra. Astlc|, c|iar prin catcva dintrc discutii|c ncccsarc a|c noastrc, cum ar li acc|c
catcva conccptc dcsprc ,istoria stravcc|c`, invataturi|c lurnizcaza suporturi|c pcntru
rca|izarca cxpcricntci dircctc si a ,cunoastcrii` dircctc c|iar dc catrc tinc insuti. Citind
convcrsatii|c si qanduri|c autoru|ui, asa cum |ui insusi i-au lost prcdatc, poti dc
ascmcnca si tu sa dcscopcri o ca|c dc intoarccrc catrc Spiritu| nivcrsa|, catrc
Dumnczcu si pacca intcrioara.
Nu inccrcam sa convinqcm pc cincva dc ceva anume, ori sa intrcbam pc cincva
daca acccpta ca si crcdinta ccva din accasta cartc - noi prczcntam o simp|a idcc. Noi tc
|asam pc tinc sa qandcsti |a principii|c si invataturi|c prczcntatc, sa dccizi tu insuti daca
cstc un |ucru bun pcntru tinc, pcntru cci|a|ti si pcntru |umc.
ln intcrioru| nostru a| tuturor cxista un ,dctcctor dc minciuni`, o vocc ,intcrioara
tacuta`, cc nc olcra marc|c potcntia| pcntru a disccrnc adcvaru| si rca|itatca. Oamcnii
au ,paca|it` cxpcrtii in ccca cc sc numcstc ,proba lizica`, insa vocca intcrioara nu cstc
niciodata paca|ita. ,Vocca intcrioara` poatc li ascmcnca uncori numita ca ,simtamantu|
din stomac`, ,intuitic` sau ,intuitic lcminina` - insa accasta ar putca dc ascmcnca sa lic
mu|t mai mu|t dccat atat. S-ar putca sa nu lic loartc ,|a moda` cu accstc vrcmuri, insa
tu poti |otari cum dorcsti sa lic. Accasta vocc intcrioara cstc o partc din Dumnczcu si
sc al|a in intcrioru| tau, partca carc tie ccca cc cstc adcvarat si ccca cc nu - daca vci
ascu|ta, o vci ,auzi`. Accasta nu ,discuta`, ca cstc tocmai ,cunoastcrca`. Sinqurc|c
motivc pcntru carc oamcnii nu-si pot ,ascu|ta` vocca |or intcrioara sunt lrica, dorinta si
4
cqoismu|. Daca ti-ai putut dcpasi accstc |ucruri c|iar si numai pcntru un momcnt, vci
putca avca cca mai dc incrcdcrc sursa dc disccrnamant din catc cxista. C|iar si atunci
cand toatc ,aparcntc|c cxtcrioarc` a|c adcvaru|ui spun un sinqur |ucru, iar vocca ta
intcrioara spunc a|tccva, poti sa pariczi ca vocca ta intcrioara cstc drcapta.
[ot! "rimele ediii ale acestei cri #ac re#erire la un clugr superior
numit $a. Acesta nu a #ost persoana cu care se #cea legtura n %$a
material&. 'rdinul nostru (Fiii Legii Lui Unul), autorul i aceast carte nu
are nici o legtur sau relaie cu $a material (care se numete acum %Legea
Lui Unul& material) sau cu o persoan #olosind numele $a aa cum spune el
c este nvtura Legii Lui Unul. oi nu dorim s implicm n ceva ru
aceast persoan sau materialul, ns este nevoie s clari#icm situaia
deoarece e*ist c+iva oameni care ne-au asociat,.
Umor serios
lntr-un lc|, umoru| cstc o c|cstic loartc ,czotcrica` si mu|ti oamcni nu i| intc|cq
cu adcvarat. lnvatatorii dc dcmu|t sc rclcrcau |a c| ca |a ,marc|c ncutra|izator`. Vu|ti nu
sc oprcsc niciodata din a qandi |a laptu| dc cc liintc|c umanc rad. Pcntru un sinqur
|ucru, ci au nevoie sa rada. ln victi|c noastrc, rasu| poatc ncutra|iza sau minimiza
clcctc|c dcvastatoarc a|c supararii si sulcrintci (ambc|c pcntru noi insinc ori pcntru
cci|a|ti,. Daca tc vci opri, qandindu-tc in urmatoru| momcnt |a un spcctaco| dc comcdic,
vci qasi ca cc|c mai mu|tc comcdii sc bazcaza pc ncnorocirca a|tor oamcni, pc qrcsc|i
minorc, cna si umi|irc, pc mari ,|ucruri prost lacutc` in viata si catcodata c|iar pc
cadcri cum ar li cc|c cand cincva cadc pc nistc trcptc sau dc pc acopcris.
Toatc liintc|c umanc, indilcrcnt ca c|c sunt ,pacatoasc` or ,slintc`, au ncvoic sa
rada pcntru a-si mcntinc sanatatca psi|ica si lizica (rasu| poatc c|iar sa vindccc,. Astlc|,
oamcnii cu adcvarat spiritua|i, (sprc dcoscbirc dc cci carc ia un acr dc scriozitatc pcntru
a da o aparcnta dc cxistcnta spiritua|a,, au un marc simt a| umoru|ui. Cu siquranta ci isi
ia munca |or loartc in scrios, cu toatc ca ci insisi nu sc iau prca in scrios. Dc ascmcnca,
din cauza muncii |or, ci au ncvoic sa rada si sa aiba simtu| umoru|ui c|iar mai mu|t
dccat noi, dcoarccc ci sunt ocupati cu mai mu|ta supararc si sulcrinta dccat mu|ti dintrc
noi. Autoru| accstci carti nu cstc o cxccptic iar cartca rcl|ccta accst |ucru.
Din pacatc, mu|ti dintrc ,cautatori` sunt #oarte scriosi. Accst |ucru cstc doar
ccva natura|. lnvatatorii dc dcmu|t prczcntati aici sunt dc ascmcnca loartc scriosi, insa
asta nu inscamna ca tu nu poti li un pic mai distrat. Si daca tu insuti nu tc ici prca in
scrios, poti li capabi| sa tc bucuri dc umor aco|o undc i| inta|ncsti, si probabi| tc vci
incarca putin cu |umina.
REGULLE! s"risului
Autoru| cunoastc un prolcsor dc cnq|cza carc a prcdat |imba cnq|cza si qramatica
cnq|cza |a o univcrsitatc din Ca|ilornia. Prolcsoru| i-a spus odata ca c| a prcdat
studcnti|or sai sa traiasca |ibcrtatca dc a invcnta cuvintc noi in cazu| in carc nu qascsc
ccva ,tocmai in ordinc` pcntru ccca cc dorcsc ci sa comunicc. Asta arata cum |imbau|
sc cxtindc si da oamcni|or abi|itatca unci mai mari acuratctc a comunicarii mcsau|ui
5
catrc cci|a|ti. Dc ascmcnca, subti|itati|c scmnilicatici ncccsita dcscori cuvintc noi pcntru
a o comunica in mod corcspunzator.
Autoru| considcra ca sc pot ap|ica acc|casi conccptc in lo|osirca qramaticii si
vorbirii. Rcqu|i|c si oricc a|t tip dc rcstrictii dc sti| sau continut in oricc comunicarc, daca
c|c sc lac, nu ar trcbui sa nc impicdicc a lacc rcqu|i noi. ln timp cc scrisu| arc rcqu|i
qramatica|c prccisc carc sunt dcscmnatc pcntru a li urmatc, accsta cstc dc ascmcnca o
arta, iar daca impactu| sau mcsau| poatc li intcnsilicat prin ruperea accstor rcqu|i, c|c
ar trebui sa lic ruptc. lo|osind ralinamcntu| in arta ca cxcmp|u, Van Goq| a lost
criticat si rcspins pcntru ca nu a urmat rcqu|i|c sau sti|uri|c ,corcspunzatoarc` in
pictura. lnsa acum mu|ti oamcni rccunosc ca c| a rcdat scntimcntc si uncori un mcsa,
mcsa carc a putut li rcdat numai iqnorand rcqu|i|c si cxprimandu-sc |ibcr pc sinc insusi.
Autoru| accstci carti sc apropic prin scrisu| sau dc o manicra simi|ara. L| a iqnorat in
mod dc|ibcrat convcntia in lavoarca comunicarii cu cititoru| intr-un mod prin carc a
simtit ca cstc mu|t mai clicicnt. Vai mu|t dccat atat, c| a cautat ca scrisu| sa rcl|cctc o
,discutic` cu tinc. Accst |ucru crccaza mai mu|ta comunicarc intima si dc ascmcnca
acuratctca rcprczinta cuqctarca dc|ibcrata a discursu|ui, accasta cstc caractcristica
mu|tora dintrc invatatori.
Astlc|, in accasta cartc vei qasi cuvintc , lrazc , propozitii ,ciudatc`, qramatica si
punctuatic ,ciudatc` si lo|osirca |or ,stranic`. Si asta nu pcntru ca autoru| cstc un
ana|labct sau cstc |ipsit dc prolcsiona|ism in a rcdacta. Catcva dintrc dilcrcntc inc|ud
(ncliind insa |imitat |a accst |ucru, q|i|imc|c carc lo|ositc in mod cxaqcrat (dc cxcmp|u,
c|c au lost in mod dc|ibcrat inscratc pcntru a rcl|ccta o pauza ,prc|unqita`,, si|abc ori
cuvintc bizarc (pcntru a lacc o |cqatura cu ccva din alara subicctu|ui, pcntru a tc punc
pc qanduri sau pcntru a lacc o concxiunc cu un a|t subicct, si crono|oqia nu urmcaza un
timp |iniar (cu scopu| dc a prczcnta invataturi|c in mod corcspunzator,. Accstca nu sunt
dilcrcntc cxtrcmc iar autoru| considcra ca dc lapt c|c auta pc cativa dintrc cititori sa
trcaca dc mici|c |imitari a|c partii stanqi a crcicru|ui, cca carc arc o anumita |cqatura cu
qandirca si lacc cartca c|iar mai usor si mai p|acut dc citit.
6
Introducere
Supravieuitori din Atlantida
Povcsti|c dcsprc At|antida. Dc cc cxista c|c si dc undc au aparut Dc cc sunt c|c
atat dc pcrsistcntc Si dc cc cstc subicctu| dcsprc At|antida atat dc lascinant pcntru
loartc mu|ti oamcni Vu|ti invatati citcaza acum dovczi ar|co|oqicc cc cvidcntiaza
civi|izatii stravcc|i, civi|izatii carc au lost distrusc dc mari catastrolc si carc crcd ci ca pot
li sursa accstor povcsti. Povcsti cc ridica c|iar si mai mu|tc scmnc dc intrcbarc, daca
At|antida a lost o marc civi|izatic, undc a cxistat poporu| at|ant si cum aratau at|antii
ln cadru| inrcqistrari|or istoricc a|c mu|tor cu|turi sc lac rclcriri |a marca insu|a
contincnt At|antida si |a ina|ta si solisticata sa civi|izatic. nii oamcni rcspinq accstc
rclcriri ca liind un mit. Vu|tc din accstc cu|turi nu au avut nici un contact cunoscut sau
cunostintc dcsprc liccarc dintrc cc|c|a|tc civi|izatii, astlc| ca, dc cc ar li a|tlc| atunci cand
cstc vorba dcsprc civi|izatia Va,a, dcsprc cqiptcni, Hopi sau civi|izatia Grccici anticc,
carc au acc|casi |cqcndc
P|aton, un marc si rcspcctat li|ozol si invatator qrcc, da dcta|ii dcsprc At|antida,
dcta|ii carc nu pot li considcratc lictiunc. Avand in vcdcrc asta si a|ti lactori, mu|ti dintrc
oamcnii dc stiinta nu au arqumcntc prca mu|tc dcsprc e*istena At|antidci - doar
dcsprc |oc. C|iar si occanoqralu| si cxp|oratoru| Jacqucs Coustcau a cautat cvidcntc
ar|co|oqicc subacvaticc dcsprc At|antida. ln cc|c din urma liu| sau crcdc ca probabi|
At|antida a lost in Varca Caraibi|or sau Occanu| At|antic, iar Jacqucs crcdc ca ca a
cxistat in Varca Vcditcrana. C|iar si cc au qasit cci doi sc considcra a li cvidcnta unci
stravcc|i civi|izatii sculundatc, insa nici unu| dintrc ci nu arc proba dclinitiva ca a
dcscopcrit ramasitc|c At|antidci. Cu toatc accstca, putinc|c dovczi ar|co|oqicc abso|utc
sunt probabi| c|iar ramasitc|c altor civi|izatii distrusc dc catac|ismc, ca sa nu mai
vorbim dc zcci|c dc mii dc ani in urma, ca sa nu mai vorbim dc sculundarca in adancu|
marii, in zonc tota| nccunoscutc. C|iar si marc|c ,Titanic` a lost numai dc curand qasit,
si numai dupa cautari intcnsc, c|iar dc acci savanti carc cunostcau cu aproximatic undc
sc al|a c| sculundat. ln p|us, accsta s-a sculundat cu numai c+teva decenii n urm
|ovindu-sc ,pur si simp|u` dc un aisbcrq, pc cand At|antida s-a sculundat dcmu|t, cu
loartc mu|t timp in urma, intr-o |ocatic nccunoscuta si liind tota| dcvastata dc o
inimaqinabi|a catastrola natura|a. n dczastru atat dc marc, incat cstc posibi| ca accsta
sa li avut un ,clcct dc unda` in uru| intrcqii |umi, cc| carc nc-a dat |cqcndc|c dcsprc
,marc|c potop`.
Cu|turi|c din intrcaqa |umc, cc|c carc nu au |cqcndc spccilicc dcsprc At|antida, au
totusi povcsti dcsprc un marc potop carc a distrus cca mai marc partc a victii (carc sc
intamp|a sa lic loartc ascmanatoarc cu povcstca dcsprc sculundarca si inundarca
At|antidci,. Dcscricri|c dcsprc distruqcrca At|antidci vorbcsc dcsprc cutrcmurc mari,
cruptii vu|canicc si dc lapt dcsprc sculundarca intrcqu|ui tinut. Dcci, probabi| unc|c
7
|cqcndc dcsprc marc|c potop ar putca sa lic dcsprc o inundatic sccundara, inundatic
rczu|tata din undc|c unui inimaqinabi| si qiqantic tsunami carc a qcncrat un marc
dczastru qco|oqic in istoric (asa cum spun mu|ti dintrc oamcnii dc stiinta, producand
cxtinctia dinozauri|or,. Ascmcnca va|uri ar li putut matura q|obu|, inundand mu|t, daca
nu c|iar cc-a mai marc partc a |umii, iar cruptii|c au intunccat ccru| crcand a|tc
consccintc cco|oqicc dczastruoasc.
Divcrsc povcsti dcsprc ,marc|c potop` vorbcsc adcsca dcsprc rcluqiati carc au
rcusit sa scapc dc marc|c dczastru. Catcva dintrc |cqcndc, cum ar li cc|c a|c tribu|ui
Hopi, spun ca ci ar li lost unii dintrc rcluqiati. L|c dcscriu cum au scapat din ca|amitatc
si cum au auns in nou| |or tinut ,zburand in qiqanticc carapacc dc broasca tcstoasa`.
Lcqcndc|c spun ca odata aunsi, ci au lost in siquranta in lata mcdiu|ui dcz|antuit, cu
autoru| unci pasari cu numc|c ,Kac|ina`, carc i-a condus prin pasac subtcranc.
Pcntru o mintc dcsc|isa carc studiaza accst subicct cstc cvidcnt ca At|antida a
cxistat cu adcvarat, cstc cop|csitor. lnsa daca At|antida, asa cum cstc dcscrisa ca dc
catrc P|aton, a lost o civi|izatic cxtrcm dc avansata si solisticata, cu tc|no|oqic carc
dcpascstc c|iar si pc cca actua|a, ar putca cxista catcva ramasitc a|c accstci socictati
Nu ncaparat. Si totusi.
ln conlormitatc cu |cqcndc|c, At|antida a lost distrusa comp|ct dc o catastrola
natura|a, astlc| incat nimic nu ar li putut scapa. Cu toatc astca, nu ar li putut cxista
cativa dintrc at|anti carc sa li lost dcstu| dc prccauti pcntru a parasi dinaintc tinutu| si sa
scapc dc dczastru Sau cativa dintrc ci carc sa ca|atorcasca in a|tc parti a|c |umii in acc|
timp Parc dcstu| dc posibi| ca avand in vcdcrc povcstiri|c dcsprc cat dc avansata si
solisticata civi|izatic a lost, cc| putin cativa comcrcianti sau ca|atori sa li lost in a|ta partc
a |umii in acc| timp. Catcva tcorii vorbcsc dcsprc |ocuitorii mito|oqici ai muntc|ui O|imp,
zcii qrcci si cci din mito|oqia romana ca ar li lost dc lapt supravictuitori din At|antida.
Acum trcbuic |uata in considcrarc si accasta uimitoarc posibi|itatc - cc ar li daca
qrupuri dc at|anti, carc nu numai ca au supravictuit, dar au mai lormat si comunitati in
divcrsc |ocuri. Au continuat ci sa dc-a mai dcpartc mostcnirca |or, istoria |or, li|ozolia si
rc|iqia, c|iar pana in ziua dc astazi Ascmcnca popu|atii putcau sa nc invctc pc noi
loartc mu|tc si sa nc a|imcntczc accasta picsa |ipsa din istoria umanitatii.
Lstc tocmai ccca cc comp|ctcaza accasta cartc. La a lost scrisa dc un prcot a|
unui ordin carc isi arc dcsccndcnta din At|antida pana in Lqiptu| zi|c|or cand sc
construia Slinxu| si Varca Piramida.
Dcstu| dc ciudat, accasta cartc nu cstc dcsprc At|antida. La acopcra catcva mici
cunostintc a|c ,istorici stravcc|i`, insa numai ca lunda| ncccsar. Vai dcqraba cartca sc
conccntrcaza pc li|ozolia si practici|c spiritua|c carc isi au originea aco|o. At|antida
cstc acum doar istoric stravcc|c, dar toatc invataturi|c traditici spiritua|c a|c at|anti|or
sunt inca incstimabi|c in prczcnt. Si mu|t mai important, autoru| vinc cu un mcsa
urqcnt. Si in |oc dc o li|ozolic ,ncw aqc` dcsprc viata, c| prczinta cai|c ,aqc o|d`,
pcntru a trai si carc pot cu adcvarat sa sc|imbc viata si |umca ta.
Din lcricirc, c|c sunt prczcntc pcstc tot intr-un lormat lascinant in carc cititoru|ui i
sc da sa dcscopcrc totu| dc unu| sinqur, prin oc|ii (si cxpcricntc|c, sa|c dc tanar din
Amcrica dc Nord. Nc lacc sa lim cu c| in timpu| cc|or trci ani |a manastirc, impartind
inccrcari|c sa|c pcrsona|c, si sa vcdcm sc|imbari|c sa|c. Nc olcra dc ascmcnca catcva
8
din cxpcricntc|c sa|c, inta|niri|c uimitoarc dupa rcintoarccrca |a ,|umca adcvarata` ca un
invatator i|uminat, si ca un conducator a| ordinu|ui.
Pc |anqa prczcntarca cxpcricntc|or autoru|ui si a simp|c|or invataturi dcsprc cum
va putcti qasi propria i|uminarc, cartca arc si un a|t mcsa pcntru |umc. Autoru|
punctcaza simi|itudini|c dintrc starca prczcnta in |umc si u|timc|c zi|c a|c At|antidci. Dc
cc vcnim lacand un ccrc comp|ct in cic|uri istoricc Poatc dumncavoastra ati auzit
zicatoarca - ,Cci cc nu invata din istoric sunt condamnati sa o rcpctc`. Autoru| nc
spunc ca viitoru| nostru dcpindc dc a|cqcri|c pc carc |c laccm si cc avcm dc invatat dc
|a trccutu| nostru. Daca accsta cstc adcvaru|, povcstca At|antidci poatc li loartc binc
cca mai importanta |cctic dc istoric din toatc timpuri|c. lnsa a|tccva ,a|imcntcaza` o
posibi|a partc vita|a a istorici umanc, cartca nc olcra probabi| ccva mu|t mai important.
La nc prczinta o lrumoasa li|ozolic spiritua|a pcntru a nc indruma sprc o viata mai
buna, catrc o ina|tarc spiritua|a pcrsona|a. lntc|cpciunca si invataturi|c impartasitc sunt
minunatc, lascinantc, si sunt dc ascmcnca loartc uti|c atunci cand |c ap|icam in viata
noastra dc zi cu zi.
9
Capitolul Unu
Fiii Legii Lui Unul
Fiii Legii Lui Unul i Le"turile lui Edgar #a$"e
Autoru| accstci carti cstc in acc|asi timp prcot si ca|uqar a| unui ordin obscur
intitu|at liii Lcqii Lui nu|. laimosu| si unicu| mcdium Ldqar Ca,cc, sc rclcra |a accst
ordin intr-un marc numar dintrc |ccturi|c sa|c. nc|c dintrc inlormatii|c prczcntatc dc
noi in accasta cartc sunt aparcnt o conlirmarc a accstor |ccturi. ln timp cc accstca
atcsta rcmarcabi|c|c abi|itati a|c |ui Ca,cc, noi nu suntcm cxpcrti in accstc |ccturi si prin
urmarc, nu putcm qaranta ca tot cc sc al|a aici va li in acord cu accstca si vicc-vcrsa.
lnsa, atat cat cunoastcm noi dcsprc c| si cc am auzit dc |a a|ti oamcni carc sunt loartc
lami|iarizati cu Ca,cc, accasta cartc conlirma |ccturi|c sa|c, sporind intc|cqcrca accstora
si olcrind noi cai dc ap|icarc a principii|or spiritua|c dcsprc carc vorbcstc in |ccturi. ln
aparcnta, invataturi|c din accasta cartc par a li indcp|inirca prolctici sa|c dcsprc ,Jo|n
Pcnic|` carc va aducc in |umc mcsau| dcsprc ,noua ordinc spiritua|a` in uru| anu|ui
l99S (anu| in carc accasta cartc a lost pub|icata pcntru prima data,. lnaintc ca accasta
cartc sa lic pub|icata, noi am lost |uati prin surprindcrc dc accasta prolctic. Am inccrcat
sa o pub|icam ca anonima dar cu siquranta distribuitorii si |ibrarii|c ar li ccrut sa puncm
in ca si numc|c autoru|ui, astlc| ca, asa am lacut. La scurt timp dupa accca, am inccput
sa auzim dc |a mcmbrii asociatici londatc dc Ca,cc, A.R.L. (Association lor Rcscarc| &
Ln|iq|tcnmcnt,, vorbind dcsprc accasta prolctic. Vu|ti spuncau dupa cc au citit cartca,
ca cstc cu siquranta vorba dcsprc imp|inirca accstci prolctii. Noi nu am sustinut accst
|ucru in vrcun lc| sau a|tu|. Dc a|tlc|, rcvista A.R.L. cu tit|u| ,Vcnturc lnward` a pub|icat
ccca cc mu|ti considcra a li o rcccnzic ncqativa a accstci carti, rcccnzic carc sc
conccntrcaza pc irc|cvanta povcstirii si cditarii in |ocu| invataturi sau abordarca
aspcctc|or dc mai inaintc.
#e se a%l &ntr'un (ume
Numc|c ordinu|ui nostru nu cstc lami|iar si cstc straniu pcntru mu|ti oamcni. nu|
dintrc motivc|c pcntru carc cstc asa, cstc acc|a ca am vrut intcntionat sa cvitam
notorictatca pub|ica, prclcrand in qcncra| o viata si o munca in pacc, lara sa lim
dcranati, undcva in spatc|c sccnci. ,Lra intunccata` cstc inca aici cu noi, in ciuda a cc
spun carti|c dc istoric. ncori anumiti mcmbrii dcvin laimosi, insa numai atunci cand
cstc ncccsar pcntru munca |or sau daca cstc incvitabi|.
n a|t motiv pcntru carc unc|c numc nu dcvin sonorc cstc pcntru ca accstca
sunt obscurc si au oriqini nccunoscutc. Numc|c ordinu|ui a cxprimat |a oriqinc un
conccpt si poatc li cu adcvarat intc|cs daca cstc |uat ca un intrcq, insa, si dcspartit
accsta tc poatc auta sa-| intc|cqi binc. lnccrcati sa tincti mintc accst paradox - numc|c
poatc dcscmna mu|tc, insa cstc numai unu|.
10
Prima partc ,liii .` dcscric pc toti dintrc ,liii` in scnsu| dc ,subordonati Lui
Dumnczcu (noi l| numim Spiritu| nivcrsa|,`, ,supusi Lui Dumnczcu si Lcqii
nivcrsa|c`. Cca dc-a doua partc (,nu|`, dcnumcstc in cscnta pc ,Dumnczcu`. ln |oc
dc Cc| Varc cu paru| arqintiu carc sc al|a in ccr, noi l| considcram pc Dumnczcu a li tot
ccca cc cxista - cstc c|iar nivcrsu| insasi - Dumnczcu cstc ,nu|`. Partca din mi|oc a
numc|ui (,Lcqii Lui`, dupa carc urmcaza ,nu|` cstc dc lapt unu| si acc|asi |ucru, cstc
,Lcqca` nivcrsa|a carc quvcrncaza activitatca si lunctionarca a tot in nivcrs (ap|icarca
tuturor |ucruri|or, tuturor vibratii|or, lizicc sau spiritua|c,. Puncti toatc accstc cuvintc
imprcuna, ,liii` ,Lcqii` Lui ,nu|`, in cscnta accstca dcscmncaza pc ,toti accia carc sc
supun Lcqii nivcrsa|c si s|ucsc Spiritu|ui nivcrsa|`.
Astlc|, dupa opinia noastra, ccva cc cstc loartc important cstc liintarca in
armonic, in a li una cu, si un s|uitor a| Lui Dumnczcu. Prima c|cic a accstui |ucru cstc
,lubirca Ncconditionata` ,Rcqu|a` dc a iubi pc cci|a|ti ncconditionat cstc catcodata
dcnumita ,Rcqu|a dc Aur`. Vu|ti indivizi si rc|iqii au |a baza un conccpt ascmanator.
Accasta a lost una dintrc poruncile pc carc |c avcm dc |a lisus (si ca|ca dc urmat
pcntru oamcnii carc |-au urmat pc L|, sprc cxcmp|u, adevraii ,Crcstini` pot li
rccunoscuti prin iubirca aproapc|ui |a lc| cum a lacut-o lisus,. Din nclcricirc, Rcqu|a dc
Aur cstc ap|icata rar ori nu i sc acorda atcntic. Dc cc|c mai mu|tc ori nu i sc acorda
atcntic si nu i sc da marc importanta. Accasta cartc va da mai mu|tc dcta|ii dcsprc
accasta rcqu|a mai tarziu.
ln istoric noi (si ,ramuri|c` ordinu|ui nostru, am lost uncori cunoscuti in dilcritc
cu|turi sub a|tc numc. Dar in qcncra| nccunoscuti pcntru masc, am |ucrat in umbra, noi
am inspirat si am adus spcranta pcntru omcnirc din punct dc vcdcrc spiritua|,
cmotiona|, intc|cctua| si lizic. Accasta sub lorma artc|or, stiintc|or, spiritua|itatii, po|iticii,
li|ozolici, ctc., dar in toatc cazuri|c noi am adus o oarccarc lorma a |uminii in |umca
intuncricu|ui. Astlc|, unii dintrc initiatii nostri au lost cunoscuti ca oamcni dc stiinta,
artisti, |idcri spiritua|i, rcprczcntanti po|itici ncobisnuiti si |uptatori pcntru |ibcrtatc. Pcstc
tot si oriundc, noi am promovat spiritua|itatca prin lubirca Ncconditionata si intoarccrca
|a unitatc, asta laccm noi.
ncori numc|c ordinu|ui nostru (sau a| uncia dintrc ramuri|c |ui, a lost ,lurat` si
lo|osit dc cci|a|ti carc au p|anuri intunccatc. ncori, c|iar invataturi|c au lost |uatc si
modilicatc pcntru a scrvi scopuri|or |or. ln suprcmu| |or cqoism, in |acomia |or, au lo|osit
numc|c nostru si au dclormat invataturi|c noastrc in cautarca bani|or, a p|accrii, putcrii
si c|iar a dominatici mondia|c. Sunt siqur ca mu|ti dintrc voi au vazut numc|c |ui lisus
lo|osit abuziv pcntru a insc|a oamcnii. La lc| s-a intamp|at si cu numc|c ,Varca lratic
A|ba`. C|iar si in accst momcnt ci sc lo|oscsc in mod abuziv dc numc|c liii Lcqii Lui
nu|. Poti cunoastc adcvaratii liii ai Lcqii Lui nu| prin c|ocinta cu carc ap|ica lubirca
Ncconditionata si |ibcrtatca in |ocu| asa-zisci ,cunoastcri spiritua|c`, ,cunoastcrii
inlormatici`, ,putcri` sau ,lcnomcnu|ui`. Lasa Spiritu| nivcrsa|, vocca ta intcrioara, sa
lic q|idu| tau intcrior ca nu cumva sa cazi in lrumoasa capcana a intuncricu|ui.
#ine )untem (oi i #e Fa"em
Dc |a inccputu| cxistcntci umanc, initiatii ordinu|ui nostru sunt dcdicati ,inqriirii`
spiritua|c a omcnirii. Noi am lost intotdcauna aparatori |otarati ai adcvaru|ui, |ibcrtatii,
11
drcptatii si compasiunii. lnvataturi|c si cai|c noastrc au lost intotdcauna atcnt a|csc si
pastratc pcntru a li datc dircct dc |a invatator catrc novicc (pcntru ca mai tarziu accsta
sa dcvina invatator, ctc.,. Accstca au continuat ca un |ant ncintrcrupt, lo|osind toatc
moda|itati|c, inc|usiv rcincarnarca. Poatc crcdcti sau poatc ca nu crcdcti in rcincarnarc
insa accasta cstc adcvaru| dcsprc cxistcnta, |a lc| cum cstc qria unuia pcntru cc|a|a|t,
bunatatca unuia lata dc cc|a|a|t si rcspcctarca Rcqu|ii dc Aur in victi|c noastrc. Asta nu
contcaza pcntru minc, crczi sau nu crczi in rcincarnarc si spcr ca nu cstc o prob|cma
nici pcntru tinc dc crczi sau nu in accasta.
Poatc ca ati auzit vrcodata dcsprc laimosu| |idcr spiritua| budist Da|ai Lama,
dcsprc laptu| ca accsta continua sa sc rcincarnczc in mod rcpctat in acccasi pozitic in
viata, s|uind ca invatator si |idcr a| poporu|ui tibctan si budismu|ui tibctan. Accasta liinta
i|uminata cstc dca rcincarnata dc un anumit numar dc ori ca Da|ai Lama. Accasta
practica nu cstc cxc|usiva pcntru budism. Cu toatc ca a|cq dilcritc trupuri si pozitii in
viata din dilcritc motivc, i|uminatii invatatori ai ordinu|ui lii|or Lcqii Lui nu| continua
sa sc rcincarnczc.
nii dintrc mcmbrii ordinu|ui nostru sunt numiti macstri ,ina|tati` (slinti carc au
trccut dinco|o,. lnsa mu|ti continua dc lapt sa sc rcincarnczc in trupuri lizicc pcntru a
auta in mod dircct |umca.
Cu toatc ca mu|ti oamcni crcd ca accsti mari macstri sau slinti sunt ,cc|c mai
ina|tc` sau ,cc|c mai mari` liintc, cci cc au a|cs sa sc intoarca inapoi pc Pamant p|atcsc
un marc prct pcntru asta. Rcincarnarca |or continua cstc un sacriliciu durcros pc carc i|
lac pcntru noi toti - inc|usiv pcntru tinc. Accstc liintc iubitoarc lac accst sacriliciu
pcntru a-i trczi pc toti accia carc ,p|anq in intuncric`, pcntru toti cci carc s-au scparat si
dcpartat dc Dumnczcu, pcntru a |otari sinquri si a lacc totu| cu mana |or, pcntru a-i
auta si q|ida pc drumu| |or.
ln scopu| dc a s|ui pc toti cci cc au ncvoic dc autoru| nostru, aici pc Pamant au
lost intotdcauna aproximativ o mic dc ca|uqari initiati, in oricc timp dat. lnsa asta sc va
intamp|a si atunci cand tu vci citi mai tarziu accstc randuri, iar in momcntu| cand au lost
scrisc accstc randuri crau vrco catcva sutc. nii traicsc in manastiri in timp cc a|tii
traicsc printrc oamcnii obisnuiti din accasta |umc. Vu|ti isi lac |ucrarca |or in |inistc,
accasta trccand adcsca ncobscrvata. C|iar daca in mod obisnuit noi |ucram in
anonimitatc, mu|ti au castiqat rccunoastcrc istorica. Li au lost cunoscuti ca slinti,
intc|cpti, londatori dc rc|iqii, oamcni dc stiinta, invcntatori, invatatori, artisti, scriitori,
muzicicni, li|ozoli, maqi si cativa dintrc ci ca ,parinti londatori` ai Statc|or nitc. Dar,
indilcrcnt ca vrcunu| dintrc ci a avut o sarcina sau o aparcnta prolcsic, ci au |asat o
,amprcnta` comuna - ci au promovat intotdcauna si au dat cxcmp|u dc lubirc
Ncconditionata, nitatc si Libcrtatc, si au dat o sansa in |upta contra instiqatori|or |a
cqoism, ura, scpararc, oprcsiunc si sc|avic.
,Conducatorii` din randu| lii|or Lcqii Lui nu| au pus bazc|c si au dctcrminat
constiinta individua|a sau ,nivc|u| spiritua| dc dczvo|tarc`. Astlc|, cci mai umi|i si cci cu
cc| mai mu|t sacriliciu dc sinc dintrc liii Lcqii Lui nu| sunt cci dc cc| mai ,ina|t ranq` si
cci mai putcrnici. Dc-a |unqu| istorici, accstc liintc au avut intotdcauna mu|ta inl|ucnta
pozitiva asupra |umii. liinta carc a lost cunoscuta intr-una dintrc victi|c Sa|c ca lisus,
cstc un cxcc|cnt cxcmp|u a| accstui |ucru. Cunoscut dc ascmcnca si cu a|tc numca dc-a
12
|unqu| istorici, L| a lost Varc|c nostru Vacstru, cc| mai important conducator a| lii|or
Lcqii Lui nu| dc-a |unqu| vcacuri|or. Prin cxcmp|u| sau dc taric, autodiscip|ina, qria si
lubirc Ncconditionata, a raspandit un mcsa in intrcaqa |umc. n mcsa pc carc |-a putut
da intrcqii |umi numai prin sacriliciu| dc sinc u|tim. (Din pacatc, dupa asccnsiunca sa
spiritua|a, oamcni |acomi au inccput sa dcnaturczc cuvintc|c si laptc|c Sa|c, l-au lo|osit
Numc|c si au rccditat unc|c parti a|c invataturi|or Sa|c pcntru a obtinc boqatii |umcsti,
pcntru a capata putcrc si a-si ustilica rautatca., La lc| ca Varc|c Vacstru, insa unu|
dintrc cci mai ,batrani` (unu| dintrc primii si cci mai varstnici conducatori ai lii|or Lcqii
Lui nu|,, a trccut dinco|o sprc p|anu| lizic si a a|cs, dar nu pcntru mu|t timp, sa sc
incarnczc cu noi aici pc Pamant. Prccum pcrioada actua|a, un cic|u a| Pamantu|ui sc
inc|cic, c| cstc aici pcntru a lacc cunoscutc stravcc|i|c invataturi si pcntru a li pub|icatc
pcntru prima data, cstc ca o ,|umanarc |a lcrcastra`, o ca|auza si o spcranta.
Jon Pcnic| (actua|u| conducator a| ordinu|ui nostru,, isi inccpc povcstirca sa in
urmatoru| capito|. Sunt inc|usc in accasta povcstirc ca|atoria sa prin viata lizica, insa in
mu|tc parti sunt prczcntatc ca|atorii|c sa|c spiritua|c. L| isi spunc povcstca intr-un
ascmcnca mod in carc cititoru| sa o poata urma si impartasi, qanduri|c sa|c,
scntimcntc|c si cxpcricntc|c, asa cum si-a inccput studiu| si instruirca carc |-a
translormat dintr-un un ca|uqar novicc intr-un ca|uqar initiat (sau ,prcot`,. Prima
umatatc a accstci carti dcscopcra stravcc|i|c invataturi intr-un lormat a| rc-invatarii si
sc|imbarii sa|c pcrsona|c dc-a |unqu| zi|c|or pctrccutc in manastirc. lar in cca dc-a doua
partc, c| prczinta mcditatii|c noastrc pcrsona|c si cxcrcitii|c cncrqcticc.
13
Capitolul Doi
Cltoria i Soirea !ea
Accasta cartc cstc un bi|ant a| dcscopcriri|or ca|atorici mc|c, si mu|t mai
important, cum am lost condus si dc ascmcnca cum tc poatc conducc pc tinc.
Daca vci qasi unc|c din accstc invataturi sau istorisiri qrcu dc crczut, cu tc intc|cq
pcrlcct. nc|c dintrc cxpcricntc|c mc|c par incrcdibi|c, c|iar cxpcrimcntandu-|c
personal in acc| timp, mi-a lost dcstu| dc qrcu sa |c acccpt. lnsa nu am avut dc a|cs,
pana |a urma |c-am acccptat, atata timp o laci si tu. ln oricc caz, pcntru cci cc intr-
adcvar dorcsc adcvaru| si sunt prcqatiti pcntru c|, i| vor rccunoastc. Pcntru o intuitic
ncincatusata dc cqo si cqoism, cci carc vor avca intotdcauna simtu| adcvaru|ui si
rca|itatii.
ln oricc caz, subicctu| si scopu| accstci carti nu cstc povcstirca mca, istoria
a|tcrnativa sau stranii|c povcstiri prczcntatc aici. Sinccr, accasta nu contcaza, dcci
citcstc cu intcrcs totu|, indilcrcnt ,dc crczi sau nu`, tinc mintc ca cstc abso|ut in ordinc
pcntru noi, c|iar dac nu crczi ceva din accasta povcstirc sau aspcctc ,prccum tcoria`
din accasta cartc. lndilcrcnt daca csti atcnt sau nu |a accasta povcstc, ca cstc dcstu| dc
incrcdibi|a pcntru cci scnsibi|i, accasta cartc cstc adcvarata si sc idcntilica cu adcvarata
ta ,boa|a`, cu prob|cmc|c |umii si |c vindcca pc toatc prin - lubirca A|truista. Accasta
cstc spcranta noastra sinccra pcntru ccca cc dorim sa obtincm dc |a tinc prin accasta
cartc si qasim asta lo|ositor pcntru voiau| vostru pcrsona| prin viata. ln p|us, nu suntcm
intcrcsati in a convinqc pc nimcni dc nimic. liccarc, individua| trcbuic sa aiba proprii|c
sa|c rca|izari.
ntemeierea nelegerii
ln scoa|a, oamcnii au adcsca ncvoic dc c|asc ,prcqatitoarc` inaintc dc a putca
trccc cu adcvarat in a|ta c|asa. Asta pcntru ca uncori cstc ncvoic prima data dc o
intc|cqcrc buna a conccptc|or lundamcnta|c inaintc dc a trccc in a|ta c|asa carc va olcri
cu adcvarat mai mu|ta intc|cqcrc, sau carc iti pcrmitc sa mcrqi mai dcpartc. lnvataturi|c
prczcntatc in accasta cartc sunt ascmanatoarc - au ncvoic dc catcva notiuni
,prcqatitoarc` pcntru intc|cqcrc. Astlc|, accstca sunt ncccsarc pcntru prczcntarca
invataturi|or intr-o spccilica ,ordinc a intc|cqcrii`. lnsa, din cauza accstci ordinii
cronologice, sau ,incadrarii in timp` a cxpcricntc|or mc|c pcrsona|c in manastirc am
pastrat ,o intoarcc inapoi` a ordinii in carc sunt prczcntatc invataturi|c. Sprc cxcmp|u,
in catcva capito|c dc inccput, discutii|c p|asatc aco|o pot li din momcntu| cand cram
ca|uqar supcrior pc cand in capito|c|c dc pc urma, discutii|c dc aco|o pot li din primc|c
mc|c zi|c in manastirc ca si ca|uqar novicc (si mai cxact ca novicc cqoist,. nc|c dintrc
povcstiri pot li dc dupa timpu| cand instruirca mca in manastirc sc tcrminasc iar cu
ca|atorcam prin |umc. Vu|tc dintrc capito|c inc|ud mai mu|t dc o discutic sau cxpcricnta
14
pc carc am avut-o in mai mult de o perioad de timp. Daca iti vci pastra atcntia
asupra subti|itatii convcrsatii|or, vci putca intc|cqc baza sccvcntc|or dc timp in carc au
lost p|asatc. Avand acccasi abordarc mcnta|a pcntru a citi cartca ca liind un ,amcstcc
crono|oqic`, suspansu| o va lacc mu|t mai intcrcsant si distractiv dc citit, dccat mai
dcqraba conluza.
Primii mei pai
Un #opil (eo*inuit &ntr'o +ar (eo*inuit
,Ca|atoria` mca lina|a inccpc cu zccc ani in urma, atunci cand cu avcam l7 ani.
Catrc accasta am lost indrumat cu mu|ti ani inaintc. La lc| ca |ui Da|ai Lama, mi-a lost
dcstinat sa ma intorc in pozitia mca prcccdcnta in ordinu| nostru spiritua|. Sprc
dcoscbirc dc Da|ai Lama, mic nu mi s-a spus dcsprc asta dc mic copi|, nici macar atunci
cand am lost consticnt dc asta. ln timp cc cu nu avuscscm nici un tip dc contact cu
ca|uqari supcriori asa cum a avut Da|ai Lama, am avut totusi supravcq|ctori ,dc ranq
ina|t`. Nccunoscutc mic, cvcnimcntc lara ca cu sa |c pot contro|a, c|c ma prcqatcau si
crau riquroasc cu minc pcntru a ma p|asa intr-o marc avcntura cc avca sa-mi sc|imbc
viata si dcpascau cc|c mai indraznctc visc. Pcntru a simp|ilica, pot spunc ca inqcrii si
slintii au lost indrumatorii mci sccrcti in tincrctc.
Accasta cartc dcscric cu mu|tc dcta|ii pcrioada victii mc|c pctrccuta in manastirc
si olcra amanuntc dcsprc copi|aria mca. Asta pcntru ca pcrioada pctrccuta in manastirc
cstc cca mai importanta, dc asta am lo|osit-o pcntru a prczcnta invataturi|c. Am atins
doar subicctu| copi|arici mc|c in scopu| dc a-ti olcri un scns a ccca cc a inscmnat si cc
am cxpcrimcntat cu, importanta intoarccrii |a manastirc si a|aturarca |a lratii si surori|c
mc|c. nii cititori vor comcnta dcsprc modu| cum mi-am rc|atat cxpcricntc|c copi|arici
si vor spunc ca au avut ci insisi cxpcricntc simi|arc. Astlc|, accstca ii vor auta |a
intc|cqcrca intrcqu|ui proccs dc sc|imbarc spiritua|a.
Am lost un copi| loartc ncobisnuit si scnsibi| (considcrat ,cxtra-scnsibi|`,, cu
abi|itati ncobisnuitc. lnsa atunci cand am lost loartc mic, nu avcam nici un conccpt
dcsprc cxistcnta in accst lc|, dcsprc cc inscamna accasta sau carc cstc ca|ca - cra doar
ccva ,norma|` pcntru minc. Nu avcam nici o idcc dcsprc motivu| accsta in
subconsticntu| mcu |atcnt si dcsprc dcstinu| stabi|it dinaintc, acc|a dc a ma rcintoarcc
intr-o acccasi starc a unci cxistcntc pc carc o parasiscm intr-o viata antcrioara. C|iar si
asa, |a mu|tc dintrc cc|c cc am cxpcrimcntat nu ma astcptam - mu|ti dintrc cci b|anzi
dintrc voi si mu|tc sul|ctc bunc au cxpcrimcntat acc|casi |ucruri dc-a |unqu| copi|arici |or.
Anorma| dc stra|ucitor, cu citcam ziaru| |a varsta dc trci ani si am invatat sa cant
sinqur |a cinci instrumcntc. Nu am spus asta adu|ti|or sau cc|or|a|ti copii pcntru ca asta
nu conta. Nici nu putcam intc|cqc cc inscmna asta, cc inscmna cqoccntrism si
cqoccntric. Si idci|c |or amuzantc - mu|tc dintrc |ucruri|c pc carc |c laccau - parcau sa
nu aiba scns pcntru minc sau mai dcqraba rc|c, cruzimc. Dcci, copi|aria mca a lost
loartc durcroasa si sinquratica (suna lami|iar,.
Cand ma apropiam dc anii ado|csccntci, am lost in continuarc instrainat atunci
cand am lost ,doborat` dc rc|iqia mca. Am lost marc rc|iqios, am avut un numc sonor
insa am vrut in cc|c din urma sa am acccasi criza a crcdintci ca in mu|tc a|tc rc|iqii. Ca
15
si maoritatca oamcni|or, am lost crcscut dc catrc lami|ia mca sa crcd in rc|iqia |or si sa
crcd in conccptu| |or dcsprc Dumnczcu. La lc| ca atunci cand cram loartc tanar iar
timpu| , cxpcricnta m-au lacut sa-mi ,strapunq i|uzia` dcsprc cxistcnta |ui Vos Craciun,
acc|casi motivc au inccput sa sc intamp|c cu crcdinta mca in cxistcnta |ui Dumnczcu.
Doctrina si comportamcntu| |idcri|or si practicanti|or rc|iqici mc|c m-au lacut sa-mi
,arunc` accasta crcdinta. ln mod ccrt cxpcricntc|c pcrsona|c si ,qo|uri|c` din accstc
invataturi si practici m-au lacut in cc|c din urma sa |c parascsc, |c-am |asat si m-au lacut
sa ma simt ,qo|` si c|iar mai mu|t, am lost |asat sinqur. La inccput s-a insta|at numai
,indoia|a` dcsprc crcdinta mca dar in lina|, am parasit-o cu tota|a ncincrcdcrc. Am auns
intr-un oribi| timp intunccat. Cca mai rca partc a lost atunci cand mi-am picrdut
crcdinta in rc|iqia mca. Am picrdut crcdinta in cxistcnta |ui Dumnczcu. Cand am auns
|a l3 ani cram un atcu. Dar totusi m-am intors, mi-am picrdut numai crcdinta in accst
,conccpt` dc Dumnczcu dar nu in Dumnczcu, asa ca am inccput sa invat. lnca nu stiu
cum am lacut asta dar am inccput cu adcvarat sa-mi dczvo|t propria intc|cqcrc a Lui
Dumnczcu.
n"er"area de a #one"ta Piesele unui ,e"-i Pu..le
Privind |a stc|c si obscrvand minunatii|c naturii si victii, am simtit ca aici trebuie
sa lic ccva. Aici cstc ordinc, crcatic noua constanta, simctric si lrumusctc in toatc.
C|iar daca accstca nu au lost lacutc dinaintc dc catrc Dumnczcu, cincva trcbuic sa |c li
lacut, sau poatc ca in spatc|c a tot ar putca li considcrat ,Dumnczcu`. Sau poatc ca
toatc sunt ,Dumnczcu`. Dcci, inaintc dc a aunqc |a varsta dc l4 ani, am dcvcnit un
aqnostic (cincva carc nu crcdc in cxistcnta |ui Dumnczcu dar carc nu a rcnuntat
ncaparat |a a nu crcdc in Dumnczcu,.
Absorbit intr-un paradox, am intc|cs ca accasta lorta cxista pcstc tot dar in acc|asi
timp nu am qasit ALTA rc|iqic carc sa aiba un scns tota|. lar viziunca-tunc| a tcorii|or
crcationistc olcritc dc mu|ti ,oamcni dc stiinta` cvo|utionisti crau dc ascmcnca loartc
dcpartc dc a raspundc |a intrcbari|c mc|c si crau p|inc dc ,qo|uri`. Nimic nu raspundca
cu adcvarat intrcbari|or mc|c dcsprc cxistcnta, accstca ma c|inuiau si nu-mi dadcau nici
pacc. Si accasta nu cra tot, am avut o rca viata dc lami|ic - ar li putut li mai buna. ln
p|us, ma simtcam ascmcnca unui copi| abandonat, parasit intr-un cosu|ct in lata unci
usi, intr-o |umc ciudata.
Am inccput sa caut catcva raspunsuri carc avcau sens pcntru mine. Am dcvcnit
obscdat. Sctca mca cra insatiabi|a - a TRLBlT sa caut adcvaratc|c raspunsuri dcsprc
scnsu| oriqinii si scopu|ui cxistcntci. Am citit oricc cartc carc mi-a cazut in maini dcsprc
stiinta, rc|iqic, li|ozolic, spiritua|itatc si mctalizica. Am ,inccrcat` dilcritc rc|iqii, inc|usiv
dilcritc|c li|ozolii ,Oricnta|c`. Dar |a un momcnt dat, am lost mcrcu dczamaqit dc ccca
cc am qasit. Am qasit ,bucatc|c si picsc` a|c adcvaru|ui aici si ,bucatc|c si picsc` a|c
adcvaru|ui dinco|o, ccva cra intotdcauna qrcsit in intrcqu| ansamb|u rc|iqici sau li|ozolici.
lic |ipsca ccva din invataturi, lic catcva aspcctc a|c invataturi|or nu avcau scns, lic
rc|iqia lacca invataturi|c mu|t mai importantc dccat scopu| din spatc|c accstora, lic
accstca crau prca doqmaticc. Cu toatc accstca, nu m-am oprit din cautarc. Am cautat
intotdcauna sa qascsc sursa pura, adcvaru| consistcnt si adcvaratc|c raspunsuri pcntru
liccarc din intrcbari|c mc|c.
16
La varsta dc l0 ani am lost tcstat si avcam un loartc marc l.. (coclicicntu| dc
intc|iqcnta,, iar |a varsta dc l6 am rcnuntat |a scoa|a (din dilcritc motivc,. Aproximativ
in acc|asi timp am avut arqumcntc so|idc pcntru mama mca, pcntru a tcrmina cu rc|iqia
si rc|atii|c cu accasta (ci nu-i p|acca prictcna mca sau rcspinqcrca mca in ccca cc
privcstc rc|iqia lami|ici,. Asa ca am p|ccat din casa parinti|or mci, am inccput co|cqiu|,
am qasit ccva dc |ucru si |ocuiam in propriu| mcu apartamcnt.
Toatc accstca s-au pctrccut ncastcptat, am lost ncvoit sa stau lata in lata cu
rca|itatca victii in ,adcvarata |umc`. Nu mi-a p|acut cc am vazut si cxpcrimcntat.
Accasta cra |umca in carc ,cainc|c mananca a|t cainc` iar accst |ucru sc poatc vcdca dc
dcpartc, aici crau numai doua tipuri dc caini - cci carc sunt mancati dc cci|a|ti caini si
cainii tc mananca. ,Pcntru toti cci cu scopuri practicc` cxista numai doua cai dc baza in
|cqatura cu ,a lacc traiu|` si cxistcnta in accasta viata. Cu a|tc cuvintc, am rca|izat ca
|umca arc |a baza popu|arca cu doua tipuri dc oamcni, cci cc lo|oscsc si cci sunt lo|ositi.
Oamcnii ,putcrnici` si ,dc succcs` din |umc mcrq inaintc pc accasta ca|c si raman pc
accasta ca|c prin ,batcrca pasu|ui pc |oc` a| cc|or|a|ti - indilcrcnt dc cc anumc accstia
trcbuic sa laca pcntru a pasi in scopu| dc a da inaintc. Astlc|, maoritatca oamcni|or lac
in mod norma| un pas inaintc. lmi p|acc sa-i ascman cu o qramada dc caramizi - noi
suntcm intrcaqa |umc cc sc bazcaza pc asta iar rczu|tatu| cstc loamctca, sulcrinta si
sc|avia pcntru cci mai mu|ti, in timp cc cativa indivizi din c|ita au putcrc co|osa|a si
traicsc intr-o incrcdibi|a opu|cnta si |ux. Dc ascmcnca, cunosc in accst caz so|utii
po|iticc nu prca bunc |a accstc liccarc din prob|cmc, inc|usiv atunci cand ma qandcsc |a
comunism sau capita|ism - din cauza ca prob|cmc|c sunt |a baza naturii umanc si
coruptia parc a li intotdcauna un marc punct dc spriin pcntru ncpasatoru| sistcm
po|itic. C|iar atunci am rca|izat ca raspunsu| |a accasta prob|cma poatc vcni numai prin
sc|imbarca carc ar avca |oc in liccarc pcrsoana dc pc Pamant. Stiam ca sansa pcntru
accasta sc|imbarc cra absurda. lnsa dupa cc m-am maturizat am inccput sa vad
|ucruri|c c|iar mu|t mai c|ar si mu|t mai dc ncsuportat. ln cc|c din urma durcrca mca a
in |cqatura cu accstc |ucruri a dcvcnit cop|csitoarc. Nu mai vroiam sa traicsc in accasta
|umc a ,cainc|ui mancat dc a|t cainc` - nu putcam to|cra idcca dc a-mi trai viata ca unu|
dintrc accsti ,mancatori` sau ca unu| dintrc cci ,mancati`. Am inccput trcptat sa liu
intcrcsat dc qandu| suicidu|ui.
(oua )peran se vete dintr'un Lo" ,e"-i
lntr-o zi, cincva mi-a rccomandat sa citcsc cartca |ui Robcrt Hcin|cin ,Strain intr-
o tara straina`. Lvidcnt, ma putcam opri numai |a tit|u. lnsa aici avcam sa qascsc mu|tc.
Nu am putut sa o |as os. Cu toatc ca cra lictiunc, accasta cartc aqita ccva in adancu|
mcu, ccva intr-adcvar loartc rca| - ccva cc ma obscdasc pana in acc| momcnt. O idcc
cc-mi luscsc p|anta in mintc si |a carc nu ma putuscm opri sa nu ma qandcsc. Accasta
nu cra mai mu|t dccat un simp|u conccpt, cu toatc ca era mai mu|t dc atat. Accsta cra
prczcntat ca un minunat si marct ideal. Lra un simp|u conccpt dcsprc cxistcnta umana
traita imprcuna, in comunitatc, in armonic, ca o marc lami|ic carc impartc totu| si
iubcstc lara nimic in sc|imb, cu qria unu| pcntru cc|a|a|t - a tuturor pcntru cci|a|ti. ,Cc
idca| marct` am qandit in sinca mca. ,Asta cstc. Accsta cstc raspunsu|`. Aceasta cstc
17
ccca cc cautam. Pcntru minc, cc cra rcprczcntat in accasta cartc scicncc-liction scmana
mu|t cu spiritua|itatca rca|a sau cu modu| cum ar trcbui intr-adcvar sa traiasca spiritua|
oamcnii, |a lc| cu cc am putut citi in mu|tc dintrc carti|c intitu|atc a li spiritua|c sau
rc|iqioasc. V-am intristat pcntru ca accasta era numai lictiunc si oamcnii nu sunt cu
adcvarat astlc|. lnsa nu putcam vcdca dc cc undcva in rca|itatc oamcnii nu pot li astlc|.
Asta parca ascmanator cu ccva |a carc ma qandiscm, carc putca li rca| ori carc cvcntua|
putca dcvcni rca|itatc. Asa ca, lictiunc sau nu, accasta mi-a dat spcranta si imbo|du| dc
a continua cu cntuziasm cautarca mca spiritua|a. lnsa dupa un timp, accasta cautarc a
mca a cra zadarnica. Pur si simp|u nu am lost in starc sa qascsc o rc|iqic, o ca|c
spiritua|a, o comunitatc, cu|tu| sau c|iar o pcrsoana carc sa sc potrivcasca idca|u|ui
mcu. lrustrarca mca m-a aruncat intr-o adanca dcznadcdc.
Am crcscut din cc in cc mai dcscuraat iar |a varsta dc l7 ani am rcnuntat in lina|
sa mai caut pc cincva sau ccva carc putca punc cu adcvarat toatc picsc|c accstui marc
puzz|c |a un |oc, oamcnii carc sa traiasca o viata a adcvaru|ui, pacii, armonici si iubiri. Si
cu spcranta mca picrduta, am dccis ca nu mai ramascsc nimic pcntru minc aici. Am
dccis ca viata mca s-a tcrminat. lnsa c|iar inaintc dc a li qata sa o lac, am avut o
cxpcricnta loartc stranic. ln primu| rand nu rczo|vam nimic prin sinucidcrc ci prin
cautarca unui nou mod dc qandirc si viata. Am lost aproapc dc a-mi da scama ca cxista
o ,a trcia ca|c` dc a trai in accasta |umc a caini|or carc mananca a|ti caini (nu doar una
dintrc cc|c doua, ,cainc mancator` sau ,cainc mancat`,. Strania cxpcricnta pc carc am
avut-o, mi-a sc|imbat pcntru totdcauna |ucruri|c in moduri pc carc c|iar nici nu mi |-as
li putut imaqina in acc| timp.
/"easta tre*uie s %ie Era 0,
Cc s-a intamp|at in continuarc a lost #oarte bizar. Ai putca spunc ca accsta cstc
un cxcmp|u scmnilicativ a| conccptu|ui pc carc Junq |a numit ,sincronicitatc`, insa cstc
c|iar mai mu|t dccat atat. Pcntru cci nclami|iarizati cu accst conccpt, sincronicitatca
cstc prccum ,coincidcnta` insa accasta nu cstc dccat ,sansa`. Lstc dc lapt o concxiunc
scmnilicativa cu cc|c|a|tc cvcnimcntc, cvcntua| c|iar posibi|itatca concctarii |a ansamb|u|
tuturor |ucruri|or in nivcrs - Dumnczcu. L-ai putca numi dc ascmcnca ,l|uxu|
nivcrsa|` sau un ,miraco| modcrn`. n cxcmp|u simp|u a| accstui |ucru cstc acc|a dc a
vorbi cu cincva dcsprc un anumc subicct, apoi un cantcc cc vinc dc |a radio si ump|c
convcrsatia pcrlcct, accsta arc probabi| un mcsa scmnilicativ in |cqatura cu subicctu|
convcrsatici.
C|iar inaintc dc a |ua o supradoza dc pasti|c pcntru somn pcntru ,a ma arana
pc minc insumi`, am pornit in vcc|iu| mod dc ,a|unccarc prin cana|` - rasucind butonu|
vcc|iu|ui mcu tc|cvizor a|b - ncqru. Stiu ca poatc suna ciudat sa laci asta atunci cand tc
sinucizi, c|iar nu stiu dc cc am lacut asta in acc| momcnt. V-am qandit ca probabi| din
obisnuinta, probabi| din dcznadcdc, poatc pcntru divcrtismcnt, distractic sau pcntru
conlortu| u|timc|or mc|c minutc dc viata. Dar m-am intors, a|unccarca mca prin tunc|
nu avca nici unu| dintrc accstc motivc. Accsta a lost un ,impu|s` pc carc |-am urmat, un
impu|s dc |a catcva ca|auzc divinc sau protcctoarc carc m-au convins sa lac asta cu
insumi. Oricum, sprc surpriza mca, dupa cc am rasucit butonu| sc|imbatoru|ui dc
cana|c am obscrvat un dcscn cu un ,` carc marca sctarca cana|u|ui TV. Asta au lost
18
intr-adcvar loartc straniu. Aco|o, cu un cana| mai inaintc nu cra niciodata o static dc
tc|cviziunc. Dc lapt, in acc| timp nu cra nici o static ,Hl`. Pcntru a scurta o |unqa
dcscricrc tc|nica, pcntru toti cci mai tincri dintrc voi, o scurta aduccrc amintc in
|cqatura cu primc|c tc|cvizoarc, accstca crau prcvazutc cu sc|cctor dc cana|c pcntru
ll, insa nu crau posturi carc sa cmita pc accstc lrccvcntc in acci ani. Aco|o nu cra
nimic a|tccva dccat imaqinc statica, si ar li putut trccc ani inaintc ca orice spcctaco| dc
tc|cviziunc sa poatc li c|iar cmis pc accstca. Stranictatca intrcqca comp|icatu| incidcnt,
cra dinco|o dc oricc astcptarc. Sc putca sa lic numai ccva dc qcnu| ,lorta supcrioara`,
un tcst dc tc|cviziunc sau ccva dc tipu| unor copii qcnia|i carc laccau q|umc cu undc|c
c|cctromaqncticc. |timc|c posibi|itati au trccut rcpcdc astlc| ca cu am vazut
,spcctaco|u|`.
Pc ccranu| tc|cvizoru|ui mcu cra un om cc arata loartc mu|t cu imaqinca stcrcotip
a Lui ,Dumnczcu`. A lost ca un scurt intcrviu, insa mai mu|t ccva cc scmana cu o
|cctic. Pc masura cc soarta cra |otarata (dclinitiv,, subicctu| |cctici cra in tota|itatc
dcsprc spiritua|itatc, Dumnczcu, univcrs, crcatic si dcsprc cursu| istorici si a mcrs c|iar
dinco|o dc ccca cc cunostcam cu. Lncrqia si patrundcrca sa crau izbitoarc. Oc|ii sai
parcau sa privcasca drcpt prin minc, cxact |a minc, ca si cum c| dc lapt imi vorbca VlL
pcrsona|. Lra ca si Zcus, Vcr|in si Voisc intr-o sinqura liinta, pasca alara din istoric
pana in camcra mca dc zi. Lra imbracat intr-o mantic a|ba, iar din studii|c mc|c, am
rccunoscut ca purta o vcc|c coroana antica a vcc|i|or cscnicni, coroana cc cra purtata
in vcc|ca traditic spiritua|a cc sc numca Varca lratic A|ba dcsprc carc citiscm intr-o
cartc din anu| l920 (a nu sc conlunda cu qrupari|c modcrnc cc sc intitu|caza |a lc|,. L|
vorbca pcrlcct cnq|cza, insa cu un subti| acccnt pc carc nu |-am putut idcntilica si cu o
pronuntic siqura a cuvintc|or, lo|osind sti|u| dc pronuntic mai dcqraba britanic dccat
amcrican.
Am ascu|tat cc a spus si liccarc cuvant a| omu|ui atinqca o coarda in minc - c|
,suna` in minc ,c|opotc|u| intcrior a| adcvaru|ui`. Lra cincva carc cvidcnt cunostca
mu|tc din mici|c mc|c adcvaruri imprastiatc si pc carc cu |c qasiscm - insa c|c crau toatc
conso|idatc intr-o sinqura invatatura Astlc|, am ascu|tat cu rcspcct strania sa ,|cctic` TV
raspunzand mu|tora dintrc intrcbari|c pc carc nu |c puscscm. Lra ca si cum aproapc ca
citca din mintca mca. C|iar si cunoastcrca si conccptc|c sa|c pc carc nu |c auziscm mai
inaintc - mi s-au parut totusi cunoscutc cumva. nota autoru|ui - accasta cartc poatc
avca un clcct simi|ar pcntru tinc, dcpindc dc cinc suntcti si dc nivc|u| cai pc carc ati
auns.
ln continuarc, c| a vorbit dcsprc oriqini|c sa|c. Nu, c| nu cra din spatiu|
cxtratcrcstru sau din ccruri. Cu toatc ca nu cra aproapc dc timpu| prczcnt ci dc
dcpartc, cra totusi uimitor. Spunca ca a lost ca|uqar intr-un vcc|i ordin spiritua| carc in
|imba cnq|cza s-ar putca numi ,liii Lcqii Lui nu|`, insa a lost cunoscut cu mai mu|tc
numc dc-a |unqu| scco|c|or. Accst numc suna ca un c|opot in minc pcntru ca citiscm
catc ccva dcsprc accasta dc |a Ldqar Ca,cc. ln timp cc ascu|ta am lost cuprins dc
scntimcntc dc tota| rcspcct si uimirc, daca accstca sc intamp|au cu adcvarat (probabi| ca
scmanau cu ccva qcn Camcra Ascunsa sau o q|uma aranata,.
Omu| a inccput sa spuna ca dcsccndcnta sa spiritua|a, invataturi|c si practici|c
sa|c, sc traq din Lqiptu| antic si mai inaintc din At|antida. L| spunca ca ordinu| sau nu a
19
lost dcvotat unci sinqurc rc|iqii, doqmc sau serviciului vrcunui |idcr, dc dinaintc sau din
prczcnt, ci mai dcqraba c| a lost dcdicat pcntru a scrvi si cxpcrimcnta dircct pc
Dumnczcu, prin dczvo|tarca si lo|osirca lubirii Ncconditionatc. L| s-a dcdicat dc
ascmcnca pcntru a-i auta pc cci|a|ti sa rca|izczc accsta |ucru (daca ci dorcsc si daca
sunt prcqatiti pcntru accasta,. Astlc|, adcvarata si tota|a |ibcrtatc nu a lost niciodata
conditionata dc viata pc Pamant, ci au invatat cum sa dczvo|tc adcvarata |ibcrtatc a
invataturii si au |uat in considcrarc a|cqcrca |ibcra pcntru a li cu adcvarat slinti. lnsa cc|
mai important pcntru minc, ci crau dcvotati pcntru a trai o viata a daruirii, qriii,
bunatatii, contributici, compasiunii si b|andctii. Asta cra ccca cc cu am cautat intrcaqa
mca viata.
Dcscricri|c victii sa|c cvocau imaqini cc parcau ascmanatoarc in amintiri|c mc|c.
A lost o cxpcricnta ascmanatoarc cu un Dca Vu, c|iar nainte dc a aunqc in |ocu| ,
situatia pc carc o ai intr-o cxpcricnta Dca Vu V-am simtit ca si cum as li lost aco|o
mai inaintc dc a li. Am lost atat dc cntuziasmat incat |itcra|mcntc aproapc ca am trccut
dinco|o. Am dcscopcrit ca nu cxista dc lapt oamcni carc sa li avut in viata toatc accstc
va|ori si idci, nu imi vcnca sa crcd ca cstc adcvarat. Si as li dat totu| pcntru posibi|itatca
ca si a|ti oamcni sa crcada si sa simta cc am simtit cu, c|iar cxista in viata rca|a Poatc
ca asta cra ccca cc in slarsit cautascm intrcaqa mca viata - numai ca rcnuntascm
mereu
Astlc|, in mintca mca a|crqau cmotii si intrcbari, omu| a dat indicatii si instructiuni
pcntru a aunqc |a una dintrc manastiri|c |or - nu mai dcpartc dccat in Tibct Dupa
accca ccranu| tc|cvizoru|ui a dcvcnit din nou static, iar dc atunci nu a mai lost niciodata
ccva dc vazut pc acc| cana| (mai tarziu am al|at ca nu a lost o cmisiunc pcntru pub|ic,
accst |ucru va li cxp|icat intr-un a|t capito|,. Nu am intc|cs cum s-a putut intamp|a accst
|ucru, insa accsta sc|imbat dircctia victii mc|c. Cc| putin am stiut in mod intuitiv un
marc |ucru - asta nu cra o q|uma, o paca|ca|a sau o |a|ucinatic. Cursu| drumu|ui mcu
luscsc stabi|it. ln timp cc abia imp|iniscm l7 ani, cram |otarat sa-mi sc|imb viata
indilcrcnt cc ar li sau incotro ma va ducc. Dc lapt, am lost constr+ns sa lac accst |ucru
asa cum o mo|ic cstc atrasa dc |umina.
[ota autorului! -ulte dintre e*perienele mele, cum ar #i cele de mai sus i
cele pe care le vei citi n cur+nd, sunt #oarte neobinuite. Asta deoarece,
c.iar dac nu tiam atunci, eu am #ost un %nvtor& de rang nalt, un
%preot& sau un %clugr iniiat& al ordinului nostru mona.al. Asta este ceea
ce sunt i cine am #ost n viaa mea anterioar, numai c nu sosise n
aceast via nc momentul s-mi dau seama. u am #ost contient de asta
n acel timp pentru c eram ntr-un scurt %stadiu embrionar&. Acum eram
%c.emat& acas pentru a-mi ndeplini destinul. Aceasta este asemenea
cutrii budd.itilor /ibetani a noii rencarnri a clugrului lor conductor,
ns evident, di#erit n acest ca0.
1e la prima ediie tiprit a acestei cri, oamenii ne-au contactat
dorind s intre ntr-una dintre mnstirile noastre. 2ns mnstirile noastre
au #ost ntotdeauna particulare, destinate pentru cei ce sunt de3a n ordinul
nostru i s-au rencarnat. 4u toate c sunt acceptai c+iva nou-venii printre
20
%capetele clugreti&, aceste acceptri sunt rare iar noii clugri sunt
acceptai numai dup lungi perioade prin care i demonstrea0 pregtirea.
4u toate acestea, oamenii care doresc nlarea i tovria spiritual
au de asemenea o alt alternativ n a#ara mnstirii tradiionale - ei pot s
nceap sau pot s se alture diverselor programe locale ale $egulii de Aur
cu a3utor din partea noii 'rgani0aii a $egulii de Aur (5olden $ule
'rgani0aion - 5$'). Aceste programe o#er unele dintre bene#iciile unei
mnstiri, #r a #i nevoie de deplasare, sc.imbarea serviciului sau a #i
nevoie de un pro#esor. 6n#ormaii despre 5$' i 5olden $ule 7or8boo8
(-anualul $egulii de Aur) sunt disponibile la s#+ritul crii.
4+iva dintre oameni par s #ie obsedai iraional n legtur cu
detaliile despre Atlantida, cltoria mea, viaa mea personal sau locaiile
mnstirilor noastre. -uli oameni sunt curioi bineneles, ns nu
obsedai. 4u toate acestea, din cau0a naturii i scopului acestei cri, nu
e*ist cu adevrat nici un motiv pentru a nu detalia aceste subiecte, at+ta
timp c+t nu e*ist motive, de ce s nu e*iste (detalii). 9ingurul scop al
acestei cri este de a pre0enta n detaliu nvturi spirituale i de a
demonstra cum se #ace sc.imbarea spiritual personal, #olosind
e*perienele mele personale ca e*emplu. 4u toate c noi am ncercat s o
#acem #oarte interesant, acesta nu este o nuvel sau o carte de %poveti&,
este un mare e#ort, timp i bani, pentru a o umple cu poveti care nu sunt
ceva de genul nvturii unei lecii spirituale. 1e asemenea, scopul crii nu
este acela de a #i o biogra#ie a mea (ori a #amiliei mele), a vieii mele
personale, i nici acela de a pre0enta dove0i istorice vec.i sau descoperiri
ar.eologice. E*ist multe alte cri interesante care se concentrea0 pe
istoria antic, civili0aii disprute, sisteme de energie liber, etc. (precum
crile lui 1avid 4.ildress). 2ns aceasta nu este cu adevrat o carte pentru
tine dac nu eti n primul r+nd interesat de ea. Aceast carte a #ost scris
numai pentru aceia care sunt n primul r+nd interesai de adevrurile
spirituale i de nlarea spiritual, nu pentru aceia interesai de detalii
irelevante i goale n loc de cunoatere. Ast#el, numai unele pri ale
%povestirii mele& le conin, sunt cele pe care unii citindu-le ar putea
bene#icia din punct de vedere spiritual.
1e asemenea, v rog s inei minte c aceast carte nu povestete,
aceasta este despre nvtur. 1e asemenea, nu are importan pentru noi
dac tu nu cre0i nimic din aceast istorisire care suntei pe cale s o citii.
2ns poi bene#icia de toate cele pe care viaa i le o#er dac i pstre0i
mintea desc.is i 3udeci totul n mod independent. oi considerm c
oricine ar trebui s-i pun ntrebri n legtur cu validitatea /U/U$'$
nvturilor sau credinelor, ns numai n lumina e#ectelor, dac acestea
sunt bune sau sunt rele. E*aminea0 cu nelepciune i n mod independent
21
valoarea #iecrei nvturi sau #ilo0o#ii, 3udecai-o prin e#ectul pe care l are.
/otul n via trebuie s #ie contemplat i e*aminat din punctul de vedere al
bene#iciilor, lipsei de bene#icii sau al unor poteniale pre3udicii. Un alcoolic
poate s-i spun c e ru s bei. Un prost poate spune o nelepciune. Un
mincinos poate s-i vorbeasc despre adevr. Un copil de trei ani poate s-i
vorbeasc cu cea mai preioas nelepciune pe care a putut s-o cunoasc
vreodat umanitatea, pentru prima dat n istorie. Ar trebui #ie ei luai n
considerare:
Ast#el, v rog s considerai nvturile separat #a de poveste. 4itii-
le cu o minte desc.is, apoi ntreb-te ; 9tau ele n picioare n #aa testului
raionalitii: Al buntii: 4e s-ar nt+mpla dac a tri dup aceste
nvturi: 4e s-ar nt+mpla dac #iecare om din lume ar tri dup acestea:
4e mi spune intuiia: 1U"< A4EEA ar trebui s 3udeci.
"roprietate particular i %= rog nu deran3ai&. 9emnat
Aa cum am menionat la nceput, aceast carte nu este despre orice
#el de mnstire. -nstirea este doar un loc, iar n conte*tul n acestei
cri, aceasta este #olosit ca #undal pentru povestire i discuiile care
pre0int nvturile spirituale.
4ele ale ordinului nostru doresc s rm+n netulburate i anonime,
asta doresc i eu. 'rdinul nostru nu este singurul n acest ca0. 6ndi#erent de
religie, cei ce au decis s devin si.atri, clugrie sau clugri, #ac asta
pentru a se dedica ei nii unei viei spirituale, au ales calea mnstirii
pentru c doresc solitudinea i s #ie ntr-un mediu i0olat, departe de
%lumea e*terioar&, ast#el s-i poat tri i practica religia lor, #r tulburri
i #r distragere a ateniei. Aceasta este partea pentru care #iecare
mnstire > mnstire de maici este #cut i o#er. Ast#el, nici o mnstire
nu ar vrea s atrag atenia printr-o carte ca aceasta, care atrage atenia
asupra ei ; nimic mai mult n ca0ul nostru. Aa cum am menionat la
nceputul crii, avem motive legitime pentru pstrarea secretului pe care l-
am pstrat mii de ani. 2ns mai t+r0iu vei putea citi despre c+teva noi
motive care dovedesc n plus de ce este nevoie de asta. 1e asemenea, aceia
dintre noi care au cltorit i au lucrat n lumea e*terioar, au avut de
asemenea nevoie de intimitate i anonimat n scopul de a-i #ace lucrarea i
a tri ntr-o relativ pace. 2n re0umat, din moment ce dorinele ordinului
nostru sunt de a tri n linite, n solitudine, netulburai i #r neca0uri,
aceast carte a #ost n mod intenionat scris pentru a evita orice re#eriri
care s pot s prime3duiasc solitudinea i intimitatea noastr, inclusiv
amplasarea mnstirilor.,
Prostul %a"e Primii si Pai
22
loartc ncobisnuit insa asta poatc suna ncobisnuit in urcc|i|c catorva oamcni,
sunt aici intr-adcvar ,lortc` pc carc |c poti numi ,|umina si intuncric` (sau bun si rau,,
c|c |ucrcaza undcva in spatc|c sccnci, |a |imita |umii lizicc in carc ni sc parc ca traim. Lu
nu am intc|cs accst |ucru |a momcntu| rcspcctiv in a|t lc| dccat ca pc un conccpt
,intc|cctua|` dc intc|cqcrc, accsta cra dc dcpartc contactu| cu rca|itati|c a ccca cc
inscamna asta. Nccunoscuti pcntru minc, ,ci` cunostcau liccarc miscarc a mca. Atata
timp cat cram q|idat si oarccum protcat dc lortc|c Luminii, cca|a|ta partc inccrca sa ma
in|aturc dc pc ca|c sau sa ma distruqa. Rczu|tatu| dcpindca in cc|c din urma dc a|cqcri|c
pc carc avcam sa |c lac cu.
Primu| mcu ,tcst` si prima mca |upta a lost acca marc rczistcnta pc carc am
intampinat-o din partca lami|ici si prictcni|or mci. Lor nu |c p|acca intrcaqa idcc. Nu au
vrut sa ma |asc si nu |c p|acca idcca dc a ma a|atura a|tora carc qandcau |a lc| ca minc.
2n general, oamcnii tc-ar tinc in qroapa in carc ai cazut dccat sa-ti dca o mana dc
autor pcntru a icsi din ca. Astlc|, accia dintrc noi carc inccarca sa scapc sinquri din
qroapa, adcsca nu numai ca nu primim spriin, obtincm c|iar opusu|. Oamcnii (si uncori
,intamp|arca`, lac tot cc pot pcntru a prcvcni asta si a nc tinc in qroapa.
C|iar daca cu nu |ocuiam acasa atunci cand avcam l6 ani, mama mca a inccrcat
initia| sa ma impicdicc sa p|cc lo|osindu-si ,autoritatca parcnta|a` - rcluzand sa ma |asc
sa p|cc si amcnintandu-ma cu po|itia sau ca ma ducc intr-o institutic pcntru ca cram
minor. Dupa accca, cand si-a dat scama ca asta nu lunctioncaza, a lo|osit un vcc|i truc
din cartca ,trucuri|c mamci` - cc|cbra lraza dc rutina ,m-am saturat, poti sa p|cci
acum`. Vu|ti oamcni sunt in starc a sc imbo|navi sinquri, psi|osomatic sau accidcnta|,
insa ca cra dinco|o dc asta. La studiasc |ipnoza, putcrca mintii, si a|tc|c ascmcnca din
catc imi pot aminti cu. Dcci, ca insasi s-a imbo|navit. Si cu toatc ca nu cra nimic scrios,
cra oarccum o boa|a tcmporara durcroasa (o cruptic dc iritatii carc ii producca mu|ta
durcrc daca nu statca in pat,. Astlc| ca a lo|osit accst |ucru spunand ca am lost cqoist ca
am parasit-o, un ,luqar vinovat` in inccrcarca dc a-mi manipu|a viata si a|cqcri|c mc|c.
lnsa ca ma izqonisc dca alara din casa cu dca un an inaintc pcntru ca cra qc|oasa pc
prictcna mca. Asa ca oricum nu mai traiam a|aturi dc ca, aco|o sc al|au mu|tc rudc si
rc|atii carc sa aiba qria dc ca. lnsa c|iar daca ar li lost totu| mu|t mai scrios, cu a trcbuit
totusi sa p|cc (am al|at mai tarziu dc cc,. Am lost constrans din intcrior sa p|cc, in
polida oricrui obstaco|, ca sa nu mai vorbim cc cc| prin carc ca a inccrcat intcntionat
sa ma manipu|czc si sa ma tina aco|o. Conducatoru| si scntimcntc|c mc|c intcrioarc
crau loartc putcrnicc, simtcam ca vrcau sa mor daca viata mca nu sc sc|imba (probabi|
accsta cra adcvaru|,. Nu a lost cu adcvarat nici o a|cqcrc. Pcntru accia dintrc voi carc
simtiti parcrc rau pcntru mama mca, intrcbati-va daca ca scrvca |uminii, sau c|iar ci
insisi, si u|tcrior intuncricu|ui.
Apoi, cci cc sc numcau atunci prictcnii mci, s-au intors din a li ,buni prictcni`,
cci mai mu|ti au incctat sa mai lic atunci cand, intr-o zi, ,m-au aruncat ca pc o lc|ic dc
cartol prait`. Cc|or mai mu|ti dintrc ci nu |c-au p|acut niciodata prcocupari|c mc|c
spiritua|c iar nou| mcu tc| cra ,cc| mai rau` atata timp cat crau si ci imp|icati. Toti, in
alara dc unu| carc a inccrcat sa-mi vorbcasca dcsprc accst |ucru. Vi-au spus ca as li
ncbun daca as p|cca, ncbun sa rcnunt |a ,tot`, si |a lc| ca mama, au inccrcat a ma lacc
sa ma simt vinovat daca i-as ,parasi`. Li nu dorcau sa iasa alara din qroapa in carc
23
cazuscra, iar cu vroiam. Li vroiau sa raman. Nu stiam accst |ucru atunci, insa vcc|ii mci
prictcni, lara sa stic, crau pionii inconsticnti ai partii intunccatc. Dar, avand in vcdcrc
avantu| si dorinta mca putcrnica, nu au putut sa ma dc-a |a o partc din lata scopu|ui pc
carc mi-| propuscscm. lndcmnu| dc a mcrqc mai dcpartc cra aproapc ccva bio|oqic -
asa cum un somon trcbuic sa inoatc in amontc pcntru a-si dcpunc icrc|c.
Prictcnu| mcu Jo|n a lost sinqura pcrsoana pc carc o cunostcam si carc nu a
inccrcat sa discutc cu minc in |cqatura cu p|ccarca mca. ln accst timp c| nu cra cu
adcvarat un sustinator, dar nici nu s-a opus. L| a spus, ,Vcrqi si la ccca cc ai dc lacut`.
Dc lapt, noi avcam mu|tc in comun in acc| momcnt. L| si cu minc am putut intotdcauna
sa avcm convcrsatii spiritua|c si cram dc acord in |cqatura cu mu|tc |ucruri, cu cxccptia
cazu|ui in carc crau amcnintatc a|cqcri|c din viata sa. Dupa cc nc-am spus ramas bun si
am vorbit dcsprc viata, c| a simtit mai mu|tc si in mu|tc discutii a lost dc acord cu minc.
Dintr-o data c| a dccis, ,Du-tc si la cc ai dc lacut`. lnsa atunci cand a lost c|cmat dc
catrc prictcna sa si a discutat cu ca dcsprc dccizia |ui, ca i-a dat catcva noutati carc |-au
oprit din drum - i-a spus ca cstc insarcinata. lar accst |ucru nu cra o c|cstic
,intamp|atoarc`. La a rccunoscut ca a incctat in mod intcntionat sa mai lo|oscasca
anticonccptiona|c|c (pc carc Jo|n si ca sc intc|cscscra sa |c lo|oscasca,, ,Pcntru ca i|
iubcstc loartc mu|t si dorcstc sa aiba un copi| cu c|`. lic ca a lost adcvarat in acc| timp,
lic ca nu, ca a ramas in mod intcntionat insarcinata cu scopu| dc a-| opri. La i| cunostca
ca cstc un baiat onorabi| si ar lacc ,c|cstii onorabi|c` casatorindu-sc cu c|. lar c| asta a
lacut. Dar carc cstc ,|ucru| onorabi|` atunci cand intinzi in mod intcntionat capcanc
dczonorabi|c Lstc un |ucru sa-ti asumi rcsponsabi|itatca pcntru ccva ncastcptat, dar sa
lic un cvcnimcnt ustilicat, nu sa laci pc victima intr-o ascmcnca situatic dc tradarc. O
lami|ic carc inccpc cu accst tip qrav si scrios dc insc|aciunc, nu poatc dccat sa
slarscasca rau (asa cum au lacut si ci,. Partca intunccata a |ucrat din nou, numai lata dc
c| dc data accasta. L-am slatuit sa nu o ascu|tc insa c| a insistat ca lacc oricum ,un |ucru
bun`. L-am vazut pc Jo|n din nou cativa ani mai tarziu. L| si sotia s-a au avut un divort
urat dupa cc lacuscra doi copii. L| sc simtca mizcrabi| si dcvcnisc un a|coo|ic cu
numcroasc condamnari pcntru conduccrc sub inl|ucnta a|coo|u|ui (in tcxtu| oriqina|,
D..l. - Drivinq ndcr t|c lnl|ucncc ol A|co|o|ic Bcvcraqcs, C|cmica| Substanccs or
Contro||cd Substanccs,. Jo|n a avut in mod ircvocabi| dc picrdut intr-o rascrucc
importanta a victii sa|c iar acum stiu cum s-ar li putut sc|imba in binc viata sa si toatc
cc|c|a|tc. Pcntru minc, accsta a lost un motiv dc intoarccrc inapoi catrc drumu| mcu,
sinqur si cu o noua tristctc.
[ota Autorului! 'ricine pornete pe o adevrat cale spiritual se
con#runt cu o mulime de obstacole i ispite care i #ac s %deraie0e& de la
ea. Acest lucru se nt+mpl n di#erite moduri pentru #iecare individ. ?ine
minte asta dac ai nceput primii ti pai. Aceasta se poate nt+mpla n
multe moduri ; o nou i important o#ert de serviciu, un vec.i iubit la
care nu ai putut niciodat s a3ungi i pe care n s#+rit l suni s-i spui c
vrei s #ii din nou mpreun, maina dumneavoastr s-a de#ectat ; v sun
cunoscut, acestea se pot nt+mpla. 'amenii pot de asemenea s
%rsuceasc& lucrurile. 9-ar putea s i se #i spus c eti un %egoist& care #ace
24
din ndeletnicirile spirituale o prioritate, i de #apt aa este, eti acum de
#apt la nceputul unui drum care duce spre altruism, pentru prima dat n
viaa ta. 'rice te poate abate de la ceea ce vrei cu adevrat s #aci, i de la
obiectivele pe care i le-ai stabilit tu nsui, poate s se nt+mple oric+nd.,
n )%1rit /"as
Pcntru a lacc dintr-o povcstc loartc |unqa una loartc scurta, am auns in Tibct
lo|osind oricc mi|oacc pcntru obtinc accst |ucru, dc |a autostop pana |a carqouri si
cami|c (o intrcaqa povcstc,. Cand am auns |a qranita cu Tibctu|, q|izi carc |ucrcaza
pcntru ordinu| nostru, m-au trccut pcstc qranita si m-au condus |a manastirc. C|ina
comunista invadasc dca iar trupc|c trcbuiau sa lic cvitatc cu oricc.
Vanastirca cra intr-o zona izo|ata a munti|or Hima|a,a si cra considcrata
,intcrzisa`, c|iar si pcntru tibctani. A|tcincva in alara cc|or cc lac partc din ordinu|
nostru nu au ca|cat vrcodata cu picioru| aco|o, pana dc curand, atunci cand nistc
cxp|oratori indrazncti si putcrnici au ,dcscopcrit` in slarsit zona.
ln timp cc nc apropiam catrc dcstinatia noastra, am lost socat sa al|u ca intram
intr-o zona mai ca|da, o zona umcda. Cca mai marc partc a munti|or Hima|a,a sunt
stcrpi, rcci si uscati. lar aici, ma al|am in mi|ocu| accstor qiqanti dc q|cata, inconurat
dc o inl|oritoarc ,rcqiunc ca|da` cu viata vcqcta|a Si cat dc lrumoasa cra.
ln linc, a vcnit ziua cand am auns |a slarsitu| cautari|or mc|c. Dintr-o data mi-am
dat scama ca aco|o cra - |ocu| |a carc inima si sul|ctu| mcu au visat. Lra lrumos si dc o
unicitatc surprinzatoarc. Piramidc, cupo|c si structuri cubicc, crcatc astlc| incat olcrcau
unicitatc artistica si simctrii din a|ta |umc. Nu vazuscm nicaicri ccva ascmanator.
Vazand-o dc |a distanta, am lost uimit, inliorat, spcriat, inspira vcncratic - sutc dc
scntimcntc imi a|crqau prin mintc, ascmanatoarc apc|or din apropicrca unor putcrnicc
cascadc.
Atunci cand m-am apropiat dc manastirc, am obscrvat mu|tc c|adiri mici, toatc
asczatc in uru| si in alara ziduri|or accstcia. Am qasit intcrcsant laptu| ca oamcnii carc
traiau si |ucrau aici nu crau toti imbracati dupa moda tibctana, ci mai dcqraba crau
imbracati dupa moda unor cu|turi dilcritc. ln marc partc, ci crau toti loartc ca|zi si
prictcnosi, mi-au urat bun vcnit cu tot zambctu|.
lmcdiat cc am auns |a intrarca in manastirc am lost intampinat cu bucuric dc
catrc o ca|uqarita prictcnoasa. Am al|at ca ca imi luscsc dcscmnata ca om dc |cqatura,
si initia|, un lc| dc ,q|id dc oricntarc`.
,lntra`, a spus ca. ,Numc|c mcu cstc si a rostit ccva ncintc|iqibi| pcntru minc.`
La a obscrvat dczoricntarca din oc|ii mci si a zambit. ,Asta inscamna ,Stcaua Lstu|ui.`
in |imba cnq|cza`. Trcbuic sa li vazut cum m-am simtit - ca ,unu| porcc|it dc cincva`. La
a privit bincvoitor in oc|ii mci si a zis: ,Spunc-mi doar Anastasia. Accsta cstc vcc|iu|
mcu numc. Parintii mci au lost din Rusia.`
Lram intr-un lc| starc dc vcncratic pcntru ca in slarsit qasiscm ccca cc spcrascm
toata viata mca, asta m-a |asat lara cuvintc. Cu toatc ca ma qandcam sa-i raspund am
ramas tacut.
25
,Asa cum stii, noi tc astcptam pc tinc`, a spus ca. ,lti voi arata imprcurimi|c
inaintc dc a inccpc sa-ti raspund |a oricc intrcbari pc carc |c vci punc.`
,lntrcbari`, am qandit in sinca mca. ,Am dc pus mai mu|tc intrcbari dc dccat
probabi| mi s-ar putca raspundc in viata mca.`
La m-a |uat dc mana si a inccput sa-mi aratc ,imprcurimi|c`.
,Vu|tumcsc .,` in slarsit imi qasiscm o partc din |imba.
Asa cum a spus ca, ci ma astcptau pc minc. Accst |ucru cra cvidcnt din partca
q|izi|or si a a|tor pcrsoanc carc s-au inta|nit cu minc dc-a |unqu| drumu|ui, ci ma
cunostcau dc ascmcnca, si imi cunostcau ca|cndaru| si ca|ca mca. Nu am intc|cs cxact
cum dc cunostcau ci toti accst |ucru dar m-am qandit ca voi al|a mai tarziu. Totusi,
pcntru un momcnt am lost mai mu|t intcrcsat dc rcactii|c pc carc cu |c provocam, sau
nu, cc|or|a|ti ca|uqari din imprcurimi. nii crau in mod c|ar |a |ucru, a|tii practicau ccva
ascmanator tc|nici|or ,oqa, iar a|tii doar statcau si ,astcptau`. Vu|ti dintrc ci sc oprcau
si privcau, in timp cc a|tii parcau sa ma iqnorc. Accst |ucru mi s-a parut ciudat atunci,
asa ca am intrcbat-o dcsprc asta - dcsprc oamcnii carc |ocuicsc in cxtcrioru| manastirii.
,Vci al|a mai tarziu dcsprc oamcnii carc |ocuicsc in apropicrca manastirii, insa
raspunsu| |a intrcbarca ta dcsprc ca|uqarii dc aici din manastirc, cstc doar momcntu|
sosirii ta|c nota autoru|ui - am al|at mai tarziu mai mu|tc dcsprc accst |ucru. Suntcm
toti loartc ocupati, si toti cci pc carc tu ii vczi aici (aratand sprc un qrup carc parca sa
ma iqnorc,, lac nistc cxcrcitii dc mcditatic spccia|a carc ncccsita conccntrarc prolunda,
ci ar trcbui sa inccapa din nou daca s-ar opri acum sau c|iar si-ar picrdc conccntrarca.`
La a zambit si a spus: ,Cu toatc ca am obscrvat pc unii dintrc ci carc si-au picrdut
oricum conccntrarca.`
,Asta din cauza ca cu am produs mai mu|ta tu|burarc dccat ma qandcam` am
spus cu.
,Ai li surprins cata. Vci avca ocazia mai tarziu sa-i cunosti pc toti. lnsa dc cc,
nu-ti voi arata motivc|c dcocamdata`
,Siqur - in timpu| turu|ui. lnsa cu iti spun ca vci aunqc mai dcpartc aici dccat in
Disnc,|and, dcci spcr ca mcrita.`
,Disnc,|and` A spus-o intr-o cnq|cza pcrlccta cu acccnt amcrican, astlc| am
prcsupus ca cra lami|iarizata cu Disnc,|and-u|.
,.Li binc... lti voi spunc dcsprc asta mai tarziu. Probabi| ca oricum nu ma vci
crcdc.`
,O| da, tc voi crcdc,` a spus ca cu un draqut cntuziasm inoccnt.
As putca spunc ca avca ccva loartc q|umct aqatat dc picioru| ci.
,Anastasia, tu vorbcsti cnq|cza pcrlcct.`
,Cci noi carc s-au ina|tat aici sunt dc mai mu|tc |imbi, c|iar si ca|uqari carc nu
sunt dc aici au invatat cc| putin cnq|cza sau spanio|a in p|us lata dc |imba |or matcrna
(daca cstc a|ta lata dc cc|c doua,. Au vcnit aici ca|uqari din toatc parti|c |umii. nii dintrc
ci sunt dc a|tlc| l|ucnti in dilcritc|c |imbi din mu|tc parti a|c |umii, |imbi pc carc |c vorbcsc
l|ucnt, c|iar si pc cc|c vcc|i. Poti invata aici oricc |imba dorcsti.`
,Am dcstu| timp pcntru cnq|cza in accst momcnt. Cat dc mu|tc |imbi vorbcsti
tu`
,Numai saptc |imbi modcrnc.`
26
,O|. numai saptc. dcstu| dc rau,` am spus cu in q|uma. La nu a intc|cs
sarcasmu| mcu si numai a aprobat liind dc acord.
ln timp Anastasia imi vorbca in prima oprirc a turu|ui mcu, cu am inccput sa pun
mu|tc intrcbari dcsprc ar|itcctura.
,lii rabdator, oricum nu poti al|a totu| intr-o sinqura zi. Vci al|a tot ccca cc vrci sa
stii mai tarziu.`
,Cand`
,Nu stiu - mainc, anu| viitor, in urmatoru| dcccniu. Dc catc ori vci avca ncvoic.`
Vistcru| ci, comp|cxitatca, raspunsuri|c uimitoarc, mi-au amintit cat dc scurt a
lost timpu| pctrccut intr-o manastirc Zcn. Acci ca|uqari Zcn cu siquranta iubcsc
intrcbari|c si raspunsuri|c paradoxa|c. Nu stiam asta atunci, insa avcam sa dcscopar
mu|t mai mu|tc paradoxuri aici - si in cc|c din urma vcniscm aici ca sa |c intc|cq.
ln cc|c din urma, radioasa tanara mi-a aratat o camcra in carc un ca|uqar vorbca
unui qrup dc ca|uqari.
,Aco|o sc al|a mu|ti Adcpti carc tc pot auta in dczvo|tarca ta. Dcsiqur, stiu ca
oricinc tc poatc invata ccva - c|iar insasi viata cstc un prolcsor.` La aratand catrc
invatatoru| carc vorbca cc|or|a|ti spusc, ,L| cstc spccia|u| mcu invatator pcrsona|
adcvarat si a lost dc ascmcnca ca un tata pcntru minc, mai a|cs pcntru ca parintii mci
nu mai sunt dc mu|t timp cu noi in accst p|an. L| m-a autat sa ma sc|imb si sa ma
dczvo|t.`
,Cum a autat c| in sc|imbarca ta`
,L| ma auta sa ma vad si sa ma intc|cq mai c|ar, sa pot sc|imba |ucruri|c pc carc
in mod obisnuit nu |c pot vcdca dcsprc minc insumi.`
,Cum lacc c| asta Si cc inscamna un ,invatator adcvarat``
,lti p|acc sa pui mai mu|t dc o sinqura intrcbarc |a un momcnt dat, nu-i asa`
,Sunt cu adcvarat atat dc mu|tc pc carc vrcau sa |c invat.`
,Am intc|cs, vroiam numai sa tc tac|incz. Ar trcbui probabi| sa raspund mai intai
|a cca dc-a doua intrcbarc. Adcptii sau Ca|uqarii lnitiati ca si c| sunt ccca cc noi numim
adcvarati invatatori. Asta pcntru ca ci si-au dcpasit propriu| cqoism si cqoccntrism, au
rca|izat ccca cc noi numim Constiinta nivcrsa|a. Vu|tc si dilcritc traditii spiritua|c au o
dcnumirc propric pcntru a atinqc accasta. nc|c numcsc asta ,Satori`, a|tc|c ,Nirvana`,
a|tc|c ,l|uminarc` iar catcva |a lc| ca noi, sc rclcra |a ca ca |a o ,l|uminarc` sau
,lniticrc`. lnsa oricum i s-ar spunc, ca cstc o translormarc carc crccaza o sc|imbarc
tota|a a punctu|ui |or dc vcdcrc si a modu|ui dc viata. Asta nc ducc |a prima ta intrcbarc.
Din cauza pcrspcctivci |or |arqi dc Constiinta nivcrsa|a, a lubirii |or A|truistc si |ipsci dc
cqoism, aunq astlc| ,sa vada` totu| (inc|usiv oamcnii, loartc obicctiv, pur si in mod c|ar.
Dcci, ci vad |ucruri dcsprc tinc pc carc tu insuti nu |c poti vcdca - sau c|iar |ucruri pc
carc tu |c ai ,b|ocatc` sau ascunsc in intcrioru| tau apoi ti |c arata. Astlc|, ai posibi|itatca
sa |c lo|oscsti ca pc un sct dc ,instrumcntc` pcntru a tc vcdca pc tinc insuti intr-un
mod mai c|ar, pcntru a vcdca |ucruri pc carc dorcsti sa |c modilici si sa |c sc|imbi daca
dorcsti.`
,Numai dupa accca ca|uqarii Adcpti pot li numiti astlc|`
27
,Da. ln mod norma| cxista trci lc|uri dc ca|uqari in ordinu| nostru. Novicii si
batranii carc sunt in cscnta invatacci. Ca|uqari Adcpti sau lnitiati sunt mai mu|t autoarc
pcrsona|c pcntru dczvo|tarc, sau tcrapcuti`.`
,Dc cc lo|ositi tcrmcnu| dc invatator adcvarat`, in |oc dc macstru, invatator,
Guru, sau ccva dc qcnu| asta`
,Pcntru ca accsta cstc mai cxact. Accsta cvita dc ascmcnca ctic|ctc|c carc sunt
dc mu|tc ori asociatc cu cqo-u| sau cu |ipsa dc smcrcnic si in acc|asi timp i| scpara dc
simp|u| invatator. Vu|ti oamcni si |ucruri tc pot invata. lnsa un invatator adcvarat cstc un
anumit tip dc invatator. Accstia sunt ,adcvarati` in scnsu| acuratctci si a| |ipsci dc
distorsiunc. Ca o ,adcvarata` saqcata. ln accst scns, c| cstc ca o adcvarata ,oq|inda`,
cstc cca mai buna mctoda dc a-ti vcdca trupu| si lata, a|tlc| dccat intr-o oq|inda
,contralacuta` cu impcrlcctiuni carc iti distorsioncaza rcl|cctia. Asa cum am spus,
invataturi|c accstora sau invatatura |or dcsprc tinc insuti cstc pura si adcvarata, asta
pcntru ca obicctivitatca obtinuta dc ci nu cstc contaminata dc subicctivism, cqoismu| |or
nu mai cxista. Dcci, mai dcqraba dccat sa sc qandcasca |a ci insisi ca si maoritatca
oamcni|or, ci raman in intcrioru| |or, sau in dclcnsiva. Din cauza constiintci |or a|truistc,
ci nu au nimic pcrsona| dc castiqat sau dc picrdut in rc|atia cu tinc sau dc a pastra o
ca|c obicctiva dcsprc tinc, asa ca |or c|iar |c pasa si sc qandcsc |a tine, au tot
interesul pentru tine i cel mai mare interes pentru toi ceilali. Si ci iti pot
spunc ccca cc vad dintr-o pcrspcctiva mai ,ina|ta`, mai ,|arqa` cu mai mu|ta iubirc -
dac le vei cere autoru| sau opinia.`
lncapcrca undc accst ca|uqar ,adcvarat invatator` vorbca cra |uminata doar dc
|umina unci |umanari asa ca nu i-am putut vcdca lata loartc binc. lnsa atunci cand toata
|umca a mcrs alara pcntru un cxcrcitiu dc cncrqic, |-am vazut loartc c|ar. 'mul acesta
era cel pe care l v0usem la televi0or. Nu stiu cum lacusc asta atunci, insa c| avca
sa dcvina rcpcdc cca mai importanta pcrsoana din viata mca. ln acc|asi timp, o partc
din minc sc bucura, iar o partc sc dadca inapoi. Nu stiu dc cc in acc| momcnt mi-am
dat scama cumva ca ma spcric, ca si cum as li privit moartca in lata. Vai tarziu mi-am
data scama ca accasta cra abi|itatca sa dc a sc conlrunta cu minc si a-mi arata propriu|
mcu cqo (prin minc insumi, putcrnicu| mcu cqo dorca sa-| cvitc,. Din accst motiv as li
lacut oricc pcntru a-| putca cvita un timp. Dar cra aici ccva dcstu| dc putcrnic, c|iar
avcam o oarccarc atractic sprc accst om, ccva cc ma indcmna sa-| intrcb daca ar vrca
sa lic mcntoru| mcu spccia| - invatatoru| mcu pcrsona|.
Nu cunostcam inca numc|c |ui insa avcam curand sa-| aud pc unu| dintrc ca|uqari
numindu-| Zain. V-a |uat cu amctca|a. Vi-am amintit ca imi aparusc intr-un vis, cra in
,a|ta |umc`, una |a carc m-am qandit ca a lost numai in imaqinatia mca cu numai un an
in urma.
Alara in curtc, Zain si pcstc o suta dc oamcni lormascra un ccrc, sc tincau dc
maini cu bratc|c intinsc intrc ci. lnccpuscra sa laca un cxcrcitiu cncrqctic carc sc numca
Lxcrcitiu| Stc|ci. Citiscm dcsprc asta cu cativa ani in urma intr-o cartc loartc vcc|c a|
carci autor avca cc| dc-a| doi|ca numc dc Lcadbcttcr, Lcdbctcr, sau ccva dc qcnu|
accsta. Cartca cra dcsprc ccva cc sc numca Varca lratic A|ba din Tibct si dcscric ccva
ascmanator carc sc numcstc Lxcrcitiu| Stc|ci, cxcrcitiu carc sc lacc in timpu| lcstiva|u|ui
numit ,wcsa|`. Cu toatc accstca, mu|tc dintrc particu|aritati|c cxcrcitiu|ui nu crau
28
mcntionatc in cartc iar povcstiri|c autoru|ui indicau dc ascmcnca ca nu cra acccsibi|
oricui, |a lc| ca oricc mit. Dcci, in timp cc cartca m-a lascinat si m-a atras in mai mu|tc
lc|uri iar dcscricrca sa imi parca lami|ia|a, am uitat-o si nimic nu m-a putut impicdica sa
nu urmarcsc in continuarc cxcrcitiu|. Acum ma trcziscm |a viata cu insumi - cra
rca|itatca.
Anastasia m-a pus in accst marc |ant uman carc lorma ccrcu| si mi-a dat rapid
instructiuni. Apoi accsta a inccput. Am inc|is oc|ii si am simtit o |umina carc a coborat
in capu| mcu. Capu| si trupu| mcu vibra cu accasta cncrqic. Am crczut ca cram probabi|
aproapc ,sa |csin`, dar tot am continuat sa vad l|uctuatii a|bc dc |umina. Vi sc parca ca
cxpcrimcntam un mi|ion dc qanduri si imaqini toatc in acc|asi momcnt dc timp. Atunci
cand am dcsc|is oc|ii, am vazut cncrqia vibrand in toatc |ucruri|c si in toti oamcnii dc
aco|o. Totu| stra|ucca in |umina a|ba cc sc rcvarsa pcstc tot.
La prima vcdcrc, cu nu cram sinquru| carc cxpcrimcnta catcva clcctc a|c accstui
,Lxcrcitiu a| Stc|ci`. n ca|uqar novicc carc sa a|aturasc cxcrcitiu|ui putin mai tarziu,
statca acum sinqur in alara ccrcu|ui. L| ccdasc si sc asczasc aco|o pcntru a rcvcni |a
viata. L-am auzit pc Zain mormaind ccva dc qcnu| unui avcrtismcnt dcsprc cat dc
pcricu|os cra sa stai in alara ccrcu|ui, apoi c| a spus cu vocc tarc ,Cincva si-a parasit
trupu|, c| a lost picrdut, trcbuic sa-| rccupcram`, apoi in catcva c|ipc trupu| novicc|ui a
lost ridicat si c| s-a rcintors in constiinta.
Vai tarziu, Zain sc asczasc in qradina din curtc pcntru o scurta scsiunc dc
,intrcbari , raspunsuri`. Lram inca sub clcctu| vibrant a| cncrqici si vcdcam asta pcstc
tot. Am vrut sa-i spun dcsprc cxpcricnta mca dar in acc|asi timp imi cra tcama sa-i
spun ccva |ui, sau sa-i atraq atcntia asupra mca. Dar totusi am lacut-o. Asta cstc o
povcstc pc carc o sa v-o spun mai tarziu intr-un capito| a| accstci carti.
Dupa accca, Anastasia a inccput sa mcarqa cu minc prin ,zona rczidcntia|a` a
manastirii. Nu stiam |a cc sa ma astcpt. Am studiat a|tc manastiri si c|iar am pctrccut
ccva timp in catcva. ln manastiri sc prcda sau sc lo|osca constant ,ascctismu|` ca un
instrumcnt principal dc ina|tarc spiritua|a, |ocuintc|c ca|uqari|or sunt adcsca numitc
,cc|u|c|c ca|uqari|or` pcntru ca sunt loartc mici - mici ,cc|u|c dintr-o inc|isoarc`,
ascmanatoarc cu cc|c cc sc qascsc intr-o inc|isoarc. Dcsiqur, pcntru ca|uqarii cc au a|cs
accasta ca|c, cc|u|c|c |or sunt o partc a|casa dc buna voic in viata |or, nu o mctoda dc
incarccrarc si pcdcapsa prccum cca a quvcrnu|ui. Dar in oricc caz, cu nu am aqrcat
niciodata idcca dc dormitor dc camin ca sa nu mai vorbim dc cc|u|c. Am invatat mai
tarziu sa rcnunt |a prclcrintc|c pcrsona|c in lavoarca adaptarii si trcccrii, dar nu am
auns inca aco|o. ln drumu| nostru am intrcbat-o pc Anastasia dcsprc lc|u| cum cstc
viata aco|o, cu ncrvozitatc, introvcrtita.
,Dcci, cc avcti aici, cc|u|c pcntru ca|uqari sau dormitoarc`
,Lxccptand aspcctc|c tcmporarc dc lormarc a ca|uqari|or, invatarca
autodiscip|inci si antrcnamcntu| spccia| dc transccndcrc (cu carc am avut c|iar cu dc a
lacc,, cxistcnta noastra cstc dcstu| dc modcsta si c|iar |uxoasa dupa mu|tc standardc -
in comparatic cu a|tc standardc mona|a|c. cc| putin ca rcqu|a qcncra|a.`
,Lstc p|acut sa auzi asta, dar nu ai raspuns cxact |a intrcbarca mca - mai a|cs ca
nu-mi p|ac dormitoarc|c.`
,Li binc, c|c sunt si nu prca sunt dormitoarc. Vci vcdca.`
29
Cand intr-un lina| am auns in zona rczidcntia|a a ca|uqari|or, am lost dcstu| dc
usurat dc ccca cc am vazut, cu toatc ca accstca in mod norma| crau ,stranii`, ca mai
toatc cc|c cc crau aici in uru| mcu.
,Aici sunt dormitoarc|c particu|arc, zonc|c dc |ocuit si dc mcditatic,` a spus ca.
Vi-am cxprimat usurarca catrc Anastasia. ,Trcbuic sa rccunosc ca cstc mu|t mai
lrumos dccat ma astcptam. Cu toatc astca crau dcstu| bizarc.`
Am lost surprins sa qascsc nistc ciudatc incapcri particu|arc in lorma dc laqurc.
Si in timp cc Anastasia imi arata |ocuintc|c, aco|o undc crau |ocuintc mai mici pcntru
ca|uqarii mu|tor a|tc ordinc, dcstu| dc ciudat c|c crau loartc comodc si conlortabi|c - dc
lapt, aco|o nu sc putca vorbi dc intuncric, rccc, racca|a riquroasa a ,cc|u|c|or`
traditiona|c a|c ca|uqari|or. L|c crau lrumos dccoratc, avcau pcrdc|c, pcrnc si covoarc,
ccarsaluri si paturi, o anumita combinatic intrc un a|tar pcrsona| si zona dc dcpozitarc,
cu arzator pcntru tamaic, |umanari carc c|iar |uminau Dar loartc s|ab.
,Accstc camcrc sunt dcstu| dc mici, Anastasia`
,Lstc adcvarat. Dar sunt dc auns pcntru a sta in picioarc, pcntru mcditatic si
dcstu| dc |unqi si dc |atc pcntru a |ocui in c|c. Accstca scrvcsc ambc|or, ca |ocuinta cu
caractcr pcrsona| si pcntru mcditatii|c noastrc so|itarc.`
,C|iar si pcntru cincva dc dimcnsiuni|c mc|c`
,Siqur, si dc lapt c|c sunt dcstu| dc conlortabi|c si comodc. Dc lapt, noi |c
numim ,pantccc` in |oc dc ,camcrc` pcntru ca c|c sunt loartc comodc, c|c sunt un lc|
dc pantccc. (in tcxtu| oriqina| ,womb utcr, pantccc|c mamci`,`
,lnqcnios.`
Pantccc|c avcau un conccpt si un dcsiqn ar|itcctura| inqcnios. L|c crau mai mu|t
nistc incapcri prccum ,laqurii` - dcsiqnu| |or clicicnt ar li putut pcrmitc mu|tora dintrc
c|c sa sc potrivcasca unor dormitoarc dc dimcnsiuni norma|c pcntru mu|ti oamcni din
Statc|c nitc. Dar cc| mai important |ucru, c|c crau conccputc modu|ar - astlc| incat
daca ati avca un partcncr sau o lami|ic, incapcri|c dc tip pantccc ar li putut li concctatc
instantancu si cxtinsc atat cat ar li lost ncccsar. Si dupa cum s-a dovcdit, c|c crau
cxtrcm dc comodc si conlortabi|c, iar cu nu am qasit niciodata ccva |a c|c carc sa
|ipscasca unui spatiu dc |ocuit sau unci incapcri pcntru mcditatic. lnsa cand am intrat
intr-una am avut o a|ta surpriza.
,Dcci, carc dintrc c|c cstc a mca` Am intrcbat cu.
,Novici nu primcsc una imcdiat.`
Vai tarziu am al|at ca accsta nu cra dccat unu| dintrc tcstc|c prin carc trcccau
novicii pcntru sc|imbari|c cc ar li crcat o ina|tarc (spiritua|a, pcrsona|a.
,Dupa toatc accstca voi putca sa dorm` Am spus cu un pic dc surprindcrc si
incordarc.
,Vczi qramada dc roqoini dc aco|o Dupa cc ai trccut dc prima zi, du-tc si ia una
dupa carc poti qasi un |oc pcntru a tc ascza os pc ca.`
lncordarca mca dca sarisc |a un a|t nivc|. Dar imcdiat m-am stapanit. Cc naiba,
dupa catc am trecut prin viata, asta c|iar ca ar putca li un |ux. Ccca cc nu am stiut cu
in acc| momcnt cra laptu| ca cxista un dclicit dc|ibcrat dc roqoini iar cu cram ,primu|
vcnit, primu| scrvit`. Am lost surprins sa dcscopar asta in acca noaptc, atunci cand nu
am putut qasi nici o roqoina. OK, acum cram un cxcursionist nclcricit. Dar in timp am
30
invatat ca cra doar o partc dintr-o scric dc tcstc si tc|nici dc ina|tarc spiritua|a prin carc
toti cci ca minc au trccut pc accasta ca|c iar rccompcnsc|c au lost mu|t mai mari dccat
sacrilicii|c. (Nota: ln cc|c din urma am avut 5 unitati ,pantccc cat sc poatc vcdca cu
oc|ii`,.
Dupa cc mi-a lost rcpartizata incapcrca, ca m-a dus |a bib|iotcca. Am lost uimit.
Lra vasta - cca mai marc c|adirc pc carc am putut-o vcdca.
,Accasta cstc bib|iotcca noastra.`
,Dc undc pot |ua o cartc` Am intrcbat cu. La s-a uitat |a minc zcl|cmitor.
,Nu crcd ca avcm nici o cartc, dar avcm mu|tc, mu|tc a|tc |ucruri pcntru a li
cititc.`
La nu qustasc q|uma mca. Si dc a|tlc| ca nu q|umca dcsprc mu|tc|c a|tc |ucruri cc
putcau li cititc. Tcxtc, su|uri, tab|itc oricc lc|uri dc dcscricri putcau li qasitc aici.
Litcratura ,importanta`, li|ozolic si invataturi rc|iqioasc din dilcritc|c cu|turi a|c |umii
crau |a indcmana mca, inc|usiv dilcritc traduccri anticc si modcrnc in mu|tc |imbi.
Lxistau aco|o c|iar si tcxtc dcsprc cu|turi carc nu avcau o |imba scrisa. Am simtit ca as
putca pctrccc rcstu| victii mc|c numai aici - nu, as li putut pctrccc mai mu|tc victi.
,Dc undc provin toatc accstca`
,L|c au lost adunatc dc-a |unqu| timpu|ui. Avcm dc ascmcnca tcxtc|c oriqina|c a|c
mu|tor invataturi rc|iqioasc, inc|usiv din cc|c bib|icc scrisc dc mana, in lorma |or
oriqina|a.` Lram in rai. La a trcbuit sa ma traqa dc aco|o pcntru a nc continua turu|
nostru.
ln cc|c din urma, Anastasia m-a dus intr-o camcra dc mcditatic rc|ativ mica (in
comparatic cu sa|a pc carc o vazuscm mai dcvrcmc,.
,Aici cstc |ocu| undc ca|uqari batrani prcdau c|asc|or dc ca|uqari novici.`
Ca|uqarii batrani crau cci carc au invatat si s-au ina|tat spiritua| loartc mu|t, dar
carc inca nu au atins starca tota|a dc a|truism sau dc tota|a ,i|uminarc`. lnsa c|iar si
asa, ci avcau mu|tc dc olcrit si crau mu|t mai buni dccat oricc om pc carc |-am inta|nit
vrcodata. Li crau |a lc| dc buni ca nistc ,slinti`, din pcrspcctiva si constiinta mca |a acc|
momcnt.
,Cc lc| dc cursuri prcdau ci`
,Batranii prcdau cursuri dc tc|nici|c mcditatici, principii spiritua|c dc baza si
ap|icatii|c |or, istoric si conduita, asta oarccum |imitat in lunctic dc ,nivc|u| spiritua|
pcrsona|` a| scsiuni|or`. As li vrut sa pctrcc cca mai marc partc a timpu|ui mcu dc
invatarc si sa al|u ,consi|icrc` dc |a ca|uqarii cci batrani pc pcrioada primc|or mc|c |uni
|a manastirc.
lntrarca in accasta camcra dc mcditatic avca o usa loartc mica si am lost ncvoit
sa ma ap|cc pcntru a intra in ca.
,Dc cc cstc atat dc mica usa` Am intrcbat cu. Lra cvidcnt ca asa s-a voit a li
construita si insasi camcra cra |a lc| dc marc prccum o camcra dc zi considcrabi|a.
,Prin construirca unci astlc| dc usi sc ccrc ccva in mod lizic tuturor cc|or cc intra
in incapcrc, ca arc mcnirca sa amintcasca simbo|ic si ca|uqari|or batrani si cc|or tincri sa
lic umi|i si sa aiba rcspcct si compasiunc pcntru tot.`
n curs cra pc ca|c sa inccapa, dcci ca m-a avcrtizat sa stam aco|o si sa inccp
primu| mcu curs.
31
,Lu sunt un ca|uqar acum` Am intrcbat cu.
,Asta dcpindc dc tinc. Accasta cstc o manastirc si numai ca|uqarii stau aici. Lu
prcsupun ca pcntru asta ai vcnit aici. Spcr ca nu am dcpasit |imitc|c cu prcsupuncrca
mca.`
,Nu. Dorcsc sa stau, sa invat si sa ma ina|t spiritua|. Crcd ca sunt numai nistc
oamcni obisnuiti, nu loartc scnsibi|i carc sunt dc acordu| cu oricinc - c|iar si cu un
spa|ator dc masini.`
,Li binc, nu stiu daca tu csti ,spa|ator` dc masini, insa va trcbui intrcbat ca|uqaru|
scl daca poti ramanc. Dc a|tlc|, dca am discutat cu c| dcsprc tinc si a prcsupus ca vci
dori sa intrcbi cu privirc |a ramancrca ta.,` La s-a oprit scurt |a mi|ocu| lrazci ca si
cum aproapc adormisc si mi-a spus ccva cc am prcsupus ca nu trcbuia sa spuna, dar a
spus imcdiat ,si dca si-a cxprimat acordu| pcntru tinc.`
,Dcci, cc lc| dc ca|uqar sunt cu, un studcnt, novicc, batran, lratc sau cc` Am
q|umit cu.
,Novicc. Ai ncvoic dc un invatator pcntru a li uccnic. lar tu trcbuic sa lii un
uccnic pcntru a li un invatator.`
Nu am lost dcstu| dc siqur cc a vrut sa spuna prin asta. La mi sc adrcsasc din
nou in Zcn.
,Tc voi vcdca mai tarziu` Am spus cu.
,Dcsiqur, draqa. Traim imprcuna acum.`
Nu stiu cxact cc a vrut sa inscmnc accst imprcuna, insa m-am qandit ca nu a lost
ccva carc sa inscmnc cc inscamna ,in |umca dc alara`.
,Cand tc voi vcdca din nou Si tc roq sa nu spui, poatc mainc, poatc pcstc un
an.`.`
La mi-a atins umaru| cu draqostc si a zis, ,Asta va li dc indata cc cursu| sc va
tcrmina, OK`
,OK.`
Aco|o in incapcrc crau cam sasc a|ti vorbitori dc |imba cnq|cza, uccnici noi si
rc|ativ noi, dc dilcritc nivc|c. Si astlc| am qustat primu| mcu curs, unu| dintrc mu|tc|c
cursuri.
C|iar daca accstc cursuri nu crau tinutc dc prolcsori ,macstrii i|uminati`, am lost
tota| imprcsionat dc intc|cpciunca, bunatatca si compasiunca accstor batrani ca|uqari
carc |c-au prcdat. Am invatat tot lc|u| dc |ucruri in dilcritc|c cursuri, inc|usiv invataturi
stravcc|i dcsprc rc|iqii|c |umii, mcditatic si tc|nici cncrqcticc, ,oqa, ctc. Dar catcodata
batranii vorbcau spontan dcsprc a|tc |ucruri dccat acc|ca a|c cursu|ui rcspcctiv. lar cand
laccau asta, cram ,izbit` dc ccca cc crcd ca crau abi|itati|c |or psi|icc. Lra ca si cum ar
li citit in mintca mca, ca si cum ar li cu|cs liccarc qand raspunzandu-mi intrcbari|or
ncspusc, qasindu-mi sccrctc|c ascunsc - apoi |c discutau pc toatc dcsc|is cu minc
pcntru a ma c|ibcra dc povcri|c mc|c intcrioarc. Lra un lc| dc tcrapic indirccta. Parca ca
liccarc cuvant cra numai pcntru minc. lnsa nu putcam intc|cqc cum sc intamp|a accst
|ucru numai pcntru minc in timp cc crau aco|o in incapcrc si a|ti novici, in acc|asi timp.
Va intrcbam daca ci avcau acc|asi cxpcricntc. Vai tarziu am al|at ca cc sc intamp|a nu
cra o c|cstic ,psi|ica`, cc| putin asa cum o cunoastcm noi. Nu cstc simp|u dc cxp|icat
(va li cxp|icat in capito|c|c urmatoarc,, insa batranii carc tincau accstc cursuri, printr-o
32
tc|nica dc mcditatic, un lc| dc ,icsirc alara dc pc propria |or ca|c`, daca pot spunc asa,
cu scopu| dc a li cu adcvarat in |cqatura cu noi si a nc ,conducc` ca sa auzim ccca cc
avcam ncvoic. Li nu crau cu adcvarat consticnti in constiinta |or asa cum crcdcam noi
sau dc ccca cc spuncau ci asa cum sc spunc insa clcctu| cra ascmanator.
Pana |a tcrminarca accstui curs cram loartc cpuizat, aproapc sa cad. V-am
inta|nit cu Anastasia |a usa insa cram prca obosit, |a lc| si ca. Asa ca i-am spus noaptc
buna, dar in |oc sa-mi raspunda a ramas tacuta. Cand in cc|c din urma a p|ccat, in |oc
sa-mi spuna ,noaptc buna`, ca a zis ,sa primcsti o buna odi|na`. (Vai tarziu am al|at
motivu| pcntru carc ca nu mi-a spus ,noaptc buna` ci ,sa primcsti o buna odi|na`,
pcntru ca asta cra lraza carc sc lo|osca in acc| |oc, pcntru ca ,noaptc buna` cra doar o
,lraza obisnuita din subconsticntu| mcu`, carc a dcvcnit doar una |ipsita dc scns, mai
dcqraba o ,lraza dc papaqa|`, dccat una cu scmnilicatic sau carc sa aratc qria. Cu a|tc
cuvintc, a spunc ,noaptc buna` arc probabi| oriqinca initia|a in ccva dc qcnu| s ai o
noapte bun, si dc lapt carc ,inscamna` ccca cc spunc. Acum, cu toatc astca, accst
|ucru tocmai a dus |a o lraza prc-conditionata, proqramand subconsticntu| cu o ,lraza
apropiata` carc spunc ccva cuiva carc mcrqc |a cu|carc. Acc|asi |ucru cstc si cu a|tc
cxprcsii comunc cum ar li ,buna dimincata`, ,|a buna vcdcrc`, ,Dumnczcu sa tc
binccuvantczc` si mu|tc a|tc|c. Dcci, in scopu| dc a invata totu| dcsprc propria-mi
constiinta si subconsticnt, trcbuia sa incctcz a ma mai qandi |a accstc c|cstii si sa iau in
ca|cu| oportunitatca dc a nu mai spunc un simp|u ,noaptc buna`, pcntru a auta |a
sparqcrca tiparc|or si crcstcrca qradu|ui mcu dc consticntizarc. Vai avcam inca mu|tc dc
invatat dcsprc mintca mca,.
V-am uitat dupa o roqoina dar nu am putut qasi niciuna. Lram prca obosit
pcntru a intra in panica sau pcntru a intrcba pc cincva undc pot qasi una, astlc| ca am
qasit cc| mai apropiat co|t carc mi-a icsit in ca|c si ,m-am trantit pc podca`. V-am al|at
imcdiat ca intr-un lc| dc |umina.
ln urmatoarca dimincata am lost trczit dc Anastasia cu un zambct vcsc| si o
ccasca dc ccai. Lram inca cxtcnuat si amctit pcntru a sta in picioarc. Sc parca ca numai
inc|iscscm oc|ii mintindu-ma ca am dormit.
,Bca asta,` a spus ca.
,Cc c asta`
,Lstc ccai, prostutu|c. Tc va lacc sa tc simti mai binc.`
Am sorbit putin. Lra qroaznic.
,Cc lc| dc ccai c asta`
,Sc numcstc Vatc. Lstc din Brazi|ia si cstc qrcu dc qasit, asa ca nu-ti intoarcc
nasu| dc |a c| asa dc rcpcdc.`
,Arc qust ca dc sosctc ncspa|atc.`
,Tc va punc pc picioarc.`
,Cu toatc astca, poti qandi ca sunt sosctc ncspa|atc insa asta nu inscamna ca as
vrca sa |c si bcau.` La a ras.
,Curand i| vci aprccia. Lstc sinqura bautura pc carc o avcm acum si carc arc
colcina in ca, iar ca sc parc ca tc va auta sa tc adaptczi cu a|titudinca.`
,Lstc pcrmisa colcina aici` na dintrc spranccnc|c ci s-a ridicat dc surpriza.
33
,Accsta nu cstc un ordin riqid, dc lapt, modcratia in toatc |ucruri|c cstc o piatra
dc tcmc|ic a ordinu|ui.`
,A||||, colcina. Arc un qust putin mai bun, acum ca stiu asta. Sunt doar
cpuizat. Si nu am dormit loartc binc. Nu am putut qasi o roqoina.`
,O, saracutu| dc tinc,` a spus ca adcvarata simpatic.
Nu am vrut sa para un vaict sau s|abiciunc asa ca am raspuns corcspunzator.
,Nu |ipsa sa|tc|ci a lost prob|cma.`
,lntc|cq,` a spus ca batandu-ma cu pa|ma pc qcnunc|i. ,lnca imi amintcsc o
cxcursic cu parintii mci dc aici pana in lndia, atunci cand cram doar o lctita. Vci avca
ncvoic dc cc| putin catcva zi|c pcntru a tc rccupcra. Dc accca tc-am |asat sa dormi atat
dc mu|t si ti-am adus nistc ccai.`
,Sa dorm at+t de mult Sc parc ca Soarc|c tocmai a rasarit.`
,Da. Asta vrcau sa spun. Noi dc obicci nc trczim inaintc dc rasaritu| soarc|ui.`
,Lstc una dintrc rcqu|i|c dc aici`
,Cci mai mu|ti dintrc noi o rcspccta, insa nu toti.`
,Lxista si a|tc rcqu|i dc baza aici`
,Da. Dar stai |inistit. Nu rancsc pc nimcni.`
,Asta c tot Cu siquranta trcbuic sa cxistc mai mu|tc`
,Li binc, da. Dcsiqur. Ai mu|tc dc invatat.`
,Dcci, carc sunt cc|c|a|tc rcqu|i`
,Li binc, prcsupun ca tu imi vci aducc mic ccaiu| in liccarc dimincata,` a q|umit
ca.
,Scrios`
,Nu. Numai daca vrci tu.`
,Nu ma dcrancaza. As li bucuros.`
,Am vrut numai sa tc tac|incz. Am adus dca ccai pcntru minc insumi si pcntru
a|tcincva in liccarc dimincata. Dar iti mu|tumcsc ca tc-ai olcrit. Vcti obtinc in cc|c din
urma |ucruri|c ta|c si un proqram. Cu cxccptia cazu|ui in carc ai un a|tccva dc lacut, noi
obtincm cu autoru| cncrqii|or ina|tc a|c Pamantu|ui, inaintca cc|or dc |a Soarc, laccm
catcva tc|nici dc mcditatic matina|c si ,oqa in particu|ar apoi avcm o inta|nirc dc
dimincata si mcditatic dc qrup. Dupa accca vor vorbi ca|uqarii Adcpti. Toti ca|uqarii au
un lc| dc munca pc carc o lac imprcuru| manastirii. Si vci avca dilcritc tipuri dc
mcditatii dc invatat si dc stapanit, mcditatii pc carc |c vci practica in dilcritc momcntc
a|c zi|ci. Vci pctrccc probabi| o pcrioada a timpu|ui zi|nic citind invataturi|c stravcc|i cc
sc al|a in bib|iotcca. lnsa rutina ta zi|nica ar putca li dilcrita, nu stiu. Asta dcpindc in
principa| dc cc anumc considcra invatatoru| tau pcrsona| ca ai ncvoic. liccarc cstc
dilcrit, astlc| liccarc arc ncvoi dilcritc in scopu| dc a invata si a sc sc|imba. Astlc| ca
rutina ta poatc li loartc dilcrita lata dc a mca.`
,Lu spcr ca nu.` A zambit ca din nou.
,Dcci, carc cstc proqramu| mcu acum`
,Nu stiu.`
,Cc vrci sa spui, cu am crczut ca tu trcbuic sa ma introduci in mcrsu| |ucruri|or
pc aici`
34
,Numai intr-o anumita masura. ln rcst, asa cum am spus, va dcpindc dc
invatatoru| tau pcrsona|.`
,OK, dcci cinc cstc prolcsoru| mcu`
,Nu stiu.`
,Nu stii` Si a dat din cap alirmativ.
Asta a lost un pic cam ridico|. Accst |ucru a inccput sa-mi rcamintcasca
inccrcarca mca dc a obtinc un raspuns dircct dat dc un macstru Zcn, am vrut sa ma
intorc inapoi acasa. Asa ca am inccrcat sa aunq |a c| dintr-un unq|i dilcrit.
lnsa inaintc dc a o putca lacc, ca a vorbit din nou.
,Numai tu poti dccidc cinc va li invatatoru| tau pcrsona| si ii vci ccrc |ui sa lic
invatatoru| tau, daca asta vrci.`
,Li binc, tu vci li`
La a ras si a apoi a zis, ,Lu sunt compctcnta pcntru a li invatatoru| tau. Dar
oricum iti mu|tumcsc, sunt onorata, a lost draqut din partca ta ca ai intrcbat. Ti-am spus
dca carc cstc invatatoru| mcu pcrsona| si pot sa-ti mai spun carc cstc proqramu| mcu
dc baza, asta ar auta` Apoi a zambit.
,'rice poatc li bincvcnit Anastasia. Lsti o ca|uqarita mai in varsta`
,O ca|uqarita... ci binc, toti suntcm |a lc| aici, indilcrcnt daca csti barbat sau
lcmcic, ai putca sa-i numcsti pc toti ca|uqari sau ca|uqaritc sau a|tlc|. Astca sunt doar
cuvintc. Tit|uri si ,ranquri` pcntru o ,pozitic`, nu contcaza. Nu contcaza cu adcvarat
cum apele0i pe cineva, contcaza ccca ce eti - nu crczi ncori ,ctic|ctc|c` auta
pcntru a pastra unc|c |ucruri mai orqanizat in micutu| si prostutu| nostru crcicr, insa
catcodata accstca pot crca diviziuni la|sc ori incorcctc si o vcncrarc la|sa, ncustilicata.
Crcd ca as putca li numita o ca|uqarita in adcvaratu| scns a| cuvantu|ui, cu cxccptia
laptu|ui ca cu nu sunt comp|ct cc|ibatara, |ucru carc uncori sc ccrc unci ca|uqaritc. Dcci
in qcncra|, noi toti nc considcram doar ca|uqari, invatacci sau invatatori, in lunctic dc
capacitati|c si constiintc|c noastrc.`
,Stai - sa rcvcnim o sccunda. ,4omplet@ cc|ibatara Asta inscamna ca csti sau
nu csti.`
,lti voi cxp|ica ccva a|tadata. Oricum, unii dintrc noi atunci cand apc|am o lcmcic
ca|uqarita Adcpt, o numim ,Vama`. Dar asta pcntru ca c|c dcvin un lc| dc ,Vamc
nivcrsa|c` atunci cand aunq |a i|uminarc. Lstc mai mu|t un tcrmcn dc alcctiunc dccat
un tit|u. Asa cum am spus, tit|uri|c nu sunt cu adcvarat importantc. Tu ai putca sa |c
numcsti sora sau ,buna` pcntru a |c arata rcspcct.`
ln urmatoarc|c catcva saptamani am inccput sa dczvo|t dcstu|a ,pasiunc` pcntru
Anastasia. Nu am cunoscut niciodata o lcmcic carc simta atata draqostc pcntru minc si
pcntru ca nc obisnuiscm (in masura unci rc|atii barbat , lcmcic,, m-am qandit ca
alcctiunca ci inscmna ca ,ma p|acc` in scnsu| romantic a| cuvantu|ui. Lu nu m-am
obosit sa inccp a o iubi loartc mu|t, lara a sti ca asta poatc inscmna ca ca vrca ,sa lic
cu minc`. Nu intc|cscscm inca cc inscamna adcvarata lubirc. Si nu am avut constiinta
sa-i raspund |a ca lara poscsivitatc cqoista. Astlc| ca a vcnit ca un soc si o dczamaqirc
pcntru minc atunci cand am al|at ca ca nu cra intcrcsata dc minc ,in accst lc|`. S-a
dovcdit ca dc lapt ca avca dca un partcncr cu carc cra dca intr-o loartc buna si
35
apropiata rc|atic. La cra doar iubitoarc, o pcrsoana qriu|ic (,Doar` o pcrsoana qriu|ic.
l-am spus asta ca si cum totu| dcvcnca comun,.
lcmcia carc cstc cu adcvarat spiritua|a, amabi|a si qriu|ic arc dc obicci o
prob|cma cu barbatu| carc qandcstc dcsprc ca asa cum a lost in cazu| mcu cu Anastasia.
Dc lapt ar dori-o, ca sa liu mai prccis. Nu doar intr-un scns scxua| (cu toatc ca cstc cu
siquranta si accst |ucru imp|icat,, ci si in ,dorinta dc a li in atcntia si alcctiunca ci`.
Dcci, poatc dorcsti sa invcti din qrcsca|a mca si vrci catcva slaturi uti|c. Daca ai
inta|nit vrcodata o astlc| dc lcmcic spccia|a, o lcmcia cu adcvarat spiritua|a, nu lacc
acccasi qrcsca|a. Doar pcntru ca o lcmcic cstc alcctuoasa, buna si qriu|ic cu tinc, asta
nu inscamna ca ca vrca sa lic cu tinc, sa aiba o ,idi|a` sau sa laca scx cu tinc. Asta cstc
va|abi| pcntru toatc lcmci|c, dar in mod spccia| pcntru lcmci|c cu o ina|ta dczvo|tarc
spiritua|a. Acccpta-i doar lubirca pc carc ti-o olcra - cstc minunat sa poti primi o astlc|
dc lubirc - si nu inccrca sa o pastrczi numai pcntru tinc sau sa laci din lcmcic ccntru|
victii ta|c. Accst ro| numai Dumnczcu i| poatc indcp|ini.
Povestea mea de mai nainte2 &n sumar3
Dupa cc au trccut zi|c|c, m-am obisnuit incct cu imprcurimi|c si am inccput sa
acumu|cz cc am putut. Vai tarziu, in cc|c din urma am ,abso|vit`. Acum, asa cum a lost
prolctit in ordinu| nostru cu scco|c in urma, accasta cartc a lost scrisa pcntru a prczcnta
cscnta stravcc|i|or invataturi|or pub|icu|ui, intr-o lorma nca|tcrata, c|ara, intr-un mod
usor dc intc|cs. Odata cu accst |ucru am vrut sa adauq catcva din cxpcricntc|c mc|c
pcrsona|c, atat cc|c pc carc |c-am avut atunci cand cram un tanar invatacc| pc drumu|
catrc sc|imbarc si vrco catcva dintrc cc|c pc carc |c-am avut mai tarziu in viata, dupa cc
am dcvcnit un lnitiat. ln accst mod putcti obtinc catc o partc din ,ambc|c |aturi` - cca a
invatatoru|ui si cca a invatacc|u|ui.
Capitolul "rei
36
Surele i Decendenele
#nvturilor
Incluiv de$iniii ale Lui Du!ne%eu&
'a%ele i Condiii Eeniale
NVTURILE
Pentru tine acetea pot $i Pierdute&
gite au deplaate(
Cutre!ur de P!)nt& noutate au $ante%ie(
Funda!entale& vec*i i i!ple(
Nu contea%(
Acetea SUN" venice& Utile i de Nepreuit
Accasta cartc spunc catcva povcstiri, a|tc|c dccat cca a mca pcrsona|a. Accasta
vorbcstc dcsprc povcstca crcatici, o povcstc din istoria dc mu|t uitata prccum si o
povcstc dcsprc traditia spiritua|a, povcstc carc a dat nastcrc mu|tor |cqcndc. Dar in
primu| rand, cartca dczva|uic cu cxactitatc accstc invataturi, lara dc carc nici una dintrc
accstc povcstiri nu ar li cxistat si nu ar li contat. Astlc| unc|c dintrc accstc povcstiri,
cum ar li accstc invataturi carc sunt parte a istorici stravcc|i, c|c pot li dc ascmcnca
c|ci|c viitoru|ui promis.
Catcva dintrc invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| prczcntatc aici sunt loartc vcc|i
(aproapc din timpu| At|antidci,, iar a|tc|c nu c|iar asa dc dcmu|t. lnvataturi|c lii|or Lcqii
Lui nu| nu au lost niciodata lacutc pub|icc intr-un mod nca|tcrat. Dar unc|c dintrc c|c
sunt sursa mu|tor a|tc invataturi carc au lost lacutc pub|icc. Asa cum probabi| anumitc
|ucruri pc carc |c vcti citi in accasta cartc |c cunoastcti cu siquranta - unc|c dintrc c|c
vor li inlormatii cu totu| noi. A|ti cititori vor putca qasi dcstu| dc mu|tc, iar pcntru a|tii
toatc accstca vor li abso|ut ,noi`. Lvidcnt, in cazu| in carc csti dca un ,i|uminat`, citirca
accstci carti ar li doar o picrdcrc dc timp, pcntru ca scopu| accstcia cstc acc|a dc a-i
37
auta pc toti cci carc nu sunt nistc i|uminati sa dcvina i|uminati. Dcoarccc cuvantu|
i|uminarc arc mu|tc a|tc intc|csuri, ar trcbui probabi| sa-| dclincsc. Noi numim pc cincva
i|uminat daca: l, A avut ,cxpcricnta mortii` (a scparari sinc|ui dc trupu| matcria|,, astlc|
accst |ucru rupand i|uzia scpararii dc intrcq , Dumnczcu, [acest lucru este
asemntor cu o %e*perien n apropierea morii&, ns este ales n mod
deliberat prin antrenament spiritual > ego de desprindere. 1e asemenea, este
mai degrab o e*perien deplin dec+t una %n apropiere& i nu necesit o
moarte aproape #i0ic., 2, A rca|izat si pcrmancntizat intoarccrca intr-o starc dc
abso|uta niunc cu Spiritu| nivcrsa| , Dumnczcu, 3, Traicstc intotdcauna in armonic
cu nivcrsu| si lacc voia |ui Dumnczcu, ca un s|uitor a| |ui Dumnczcu, 4, Traicstc
intotdcauna intr-o starc dc lubirc A|truista. Toatc cc|c dc mai sus sunt unu| si acc|asi
|ucru si sc|imbarca arc |oc in acc|asi timp. Daca nu ai rca|izat inca accstca, c|iar dc
crczi ca |c stii pc toatc, accasta cartc ar putca totusi sa tc autc c|iar daca tocmai ,ai
vcrilicat daca cqou| tau cstc |a usa` si dc lapt aplici invataturi|c mai dcqraba dccat sa |c
pcrmiti a li mai mu|ta ,cunoastcrc` pc carc o scanczi intcrioru| crcicru|ui tau. Dar in
qcncra|, indilcrcnt dc lami|iaritatca ta cu invataturi|c prczcntatc aici, accasta cartc poatc
olcri un lc| dc ,oaza` a partasici si inspiratici pcntru oricine simte n interior ca
bunatatca, compasiunca si ,caractcru| inolcnsiv` (carc nu rancstc pc nimcni si nimic,,
sunt mu|t mai importantc dccat oricc ,crcdinta` dc orice lc|.
4es"endenii
na dintrc primc|c intrcbari pc carc am pus-o unui ca|uqar batran a lost dcsprc
Budd|ism.
,Raqa, dc cc accasta manastirc sc al|a aici, intr-o tara p|ina dc budd|isti si dc
manastiri budd|istc`
,Din mai mu|tc motivc pc carc |c vom discuta in curand.`
,Avcm noi vrco |cqatura cu budd|ismu| in vrcun lc|`
,Buddismu| cstc o iubita ruda a noastra si dc a|tlc| o partc dintrc invataturi sunt
acc|casi. lnsa accst |ucru nu cstc va|abi| doar in cazu| budd|ismu|ui. Suntcm dc
ascmcnca |cqati dc crcstinism, iudaism, is|amism si dc mu|tc, mu|tc a|tc rc|iqii. Cu toatc
ca mu|tc rc|iqii sunt dc ncrccunoscut lata dc oriqini|c |or, aproapc oricarc dintrc c|c
vorbcstc dcsprc n Dumnczcu (indilcrcnt dc numc|c cu carc cstc numit Dumnczcu,, c|c
sunt oarccum concxc.`
,Dc cc cstc asa Vu|ti oamcni considcra accstc rc|iqii in conl|ict, nu o ,inrudirc` si
in mod spccia| budd|ismu| - o ,rc|ativa draqostc``
,lnvataturi|c si mostcnirca lii|or Lcqii Lui nu| sunt dinaintca budd|ismu|ui,
prccum si a tuturor cc|c|a|tc rc|iqii. Toatc accstca isi au oriqini|c dc |a invatatorii si
invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu|, ori a|tlc| spus, dc |a cci carc au dcvcnit una cu Spiritu|
nivcrsa| - nu| Dumnczcu, intr-un acc|asi a|t mod. lnsa tinc mintc ca in timp cc vci
putca qasi putin din invataturi|c lii|or aici si aco|o in multe a|tc traditii spiritua|c si
rc|iqii, c|c sunt dc ascmcnca unicc prin c|c insc|c. lnvataturi|c noastrc sunt sursa,
radacini|c mai mu|tor ramuri a|c copacu|ui. lar sprc dcoscbirc dc unc|c dintrc ramuri,
radacini|c sunt inca vii, inca tota| purc si nccoruptc. L|c sunt prccum radacini|c vitci dc
38
vic a|c dilcritc|or varictati dc struquri carc in cc|c din urma sc vor dczvo|ta. lnvataturi|c
pc carc |c vci auzi aici si pc carc |c vci citi aici in bib|iotcca manastirii, sunt oriqina|c si
prczcntatc in lorma pura, prin li|iatic dirccta. Dcsi, tinc mintc ca orice invataturi,
inc|usiv accstca, nu sunt |a lc| dc importantc ca simp|a ap|icarc a lubirii Ncconditionatc,
a bunatatii si compasiunii in viata ta, indilcrcnt dc sursa. Accsta cstc motivu| pcntru
carc mu|tc au mcrs prost - pc carc |-au lacut invatatorii sau |idcrii rc|iqiosi, punctu| cc|
mai important, mu|t mai important dccat punctarca a ccca cc cra cu adcvarat pc primu|
|oc.`
,Dcci, vom invata doar invataturi|c oriqina|c, purc`
,Nu. Cunoastcrca noastra a lost acumu|ata dc-a |unqu| vcacuri|or si iti va li
prcdata si tic. Dc lapt, unc|c dintrc invataturi sunt dinainte dc cxistcnta noastra in
timpu| nostru pc Pamant. lar pc accstca |c vci invata si tu in timp. Dar noi nu
prczcntam aici numai invataturi|c lii|or. Vci invata dc ascmcnca cai|c si crcdintc|c
tuturor rc|iqii|or |umii.`
,Daca avcm sursa pura si oriqina|a aici, pcntru cc mai invatam dcsprc a|tc
rc|iqii`
,lnvataturi|c si cu|turi|c cc|or|a|tc rc|iqii sunt prcdatc cu scopu| dc a arata |cqatura,
unitatca si adcvaru| cc ar putca li qasitc prin divcrsc|c rc|iqii, si pcntru a da invatatori|or
lii|or Lcqii Lui nu| o mai marc abi|itatc dc a intc|cqc si a comunica cu oricinc arc
ncvoic dc c|c - indilcrcnt dc cu|tura sau rc|iqic. Dc ascmcnca, pcntru ca au cxistat si
a|tc manastiri a|c lii|or in dilcritc parti a|c |umii.`
A|tadata, |-am intrcbat dc ascmcnca pc Gabric| dcsprc manastiri|c noastrc si
rc|atia |or cu budd|ismu|.
,Vanastiri|c lii|or, dcsi putinc |a numar, au lost cc|c mai vcc|i dccat a|c mu|tora
dintrc rc|iqii|c |umii, inc|usiv din Tibct. Budd|ismu| cstc o ca|c apartc, c| nu a aparut
dccat |a mii dc ani dupa cc liii si-au stabi|it manastiri|c in ,Lst`. Budd|ismu|, |a lc| ca
maoritatca rc|iqii|or, a lost dc lapt una dintrc dcsccndcntc|c sau ,ramuri|c` lii|or. Accsta
s-a dczvo|tat ca urmarc a clcctc|or si invataturi|or ca|uqari|or Adcpti ai lii|or Lcqii Lui
nu|. Accsti ca|uqari au cutrcicrat rcqiuni|c din accasta zona si au invatat popu|atia
|oca|a, si mai mu|t pc ccca carc traicstc in cc sc numcstc acum Asia si Oricnt. Dilcriti
invatatori din randu| lii|or au ramas adcsca anonimi si niciodata nu au vorbit dcsprc
sursa sccrcta a adcvaratci |or oriqini sau dcsprc casa |or carc a dcvcnit cunoscuta ca
,Budd|ism`. Stiai ca atunci cra cunoscuti mai mu|ti dc un sinqur ,Budd|a``
,Nu. Lu crcdcam ca Budd|a a lost Budd|a, |a lc| cum lisus a lost lisus.`
,Accst |ucru nu cstc asa, atunci au lost mai mu|ti dc unu|, |a lc| cum au cxistat
mai mu|ti Zoroastrii si mai mu|ti St. Gcrmain, si.`
,Dc cc`
,Din dilcritc motivc. Voi cxp|ica vrco catcva a|tadata, insa accsta nu cstc un
subicct important a| discutici noastrc c|iar acum.`
,Lstc motivu| pcntru carc cxista dilcritc traditii budd|istc si c|iar dilcrcntc intrc
invataturi|c |or` Am intrcbat cu.
,Partia|. Dupa cc dilcritii Adcptii au p|ccat, rc|iqii budd|istc dc dilcritc tipuri au
aparut pcstc tot prin Asia si ca rczu|tat s-au modilicat in dilcritc moduri.`
,Cu Zcn-u| cc cstc`
39
,Zcn cstc considcrat adcsca o ramura a budd|ismu|ui si dc ascmcnca cstc
considcrata a li ca|ca ,scurta` catrc i|uminarc. lnsa nu cxista cu adevrat cai scurtc, in
scnsu| ca accstc catcva |ucruri trcbuic sa lic cxpcrimcntatc iar moartca sinc|ui scparat
cstc u|tima carc sa lic conlruntata si dcpasita. Si in timp cc accstca inccpcau sa sc
imp|ctcasca cu budd|ismu|, radacini|c Zcn sc traq dc |a un initiat a| nostru a| carui numc
cra Zand, dcsprc carc lara indoia|a vci citi atunci cand va vcni timpu|, asta pcntru ca tu
sa ai o concxiunc cu Zand pc carc o vci qasi dcstu| dc intcrcsanta si cdilicatoarc.`
[ota autorului! aceast declaraie pare c se re#er la o reincarnare a
Fiinei care a #ost de asemenea cunoscut ca 6isus.,
,Zcn cstc ramura noastra, asa cum cstc budd|ismu|, crcstinismu|, iudaismu| si
is|amu|.`
,Dcci, vrci sa spui ca Budd|a a lost crcstin si lisus a lost budd|ist.`
,Da, dar numai intr-un anumit lc|. Nu iti dai scama Gandcstc-tc |a ccca cc
cunosti dcsprc (cunoastcrc carc cstc |imitata in accst momcnt, victi|c |ui Budd|a si lisus.
Obscrvi ccva carc intra in conl|ict Ori nu obscrvi cxcmp|c|c dc iubirc si compasiunc -
indicatii|c ascmanari|or Dcci, carc crczi tu ca cstc sursa accstor cai pc carc accstca |c
cu|tiva, sursa invataturi|or |or, sursa cxcmp|c|or |or, daca nu acccasi intc|cqcrc sau
acc|asi Dumnczcu`
,Vrci sa spui ca toatc accstca au acccasi sursa`
,Bincintc|cs. Si obscrva ca toatc sunt invataturi|c unci nitati, a nicu|ui
Dumnczcu, numai ca nu sunt acord in ccca cc privcstc numc|c sau amanuntc|c. Si cc
cstc mai important, c|c crcd in Bunu| Dumnczcu, in bunatatca Lui Dumnczcu,
Compasiunca, lubirca Ncconditionata ca liind CALLA victii.`
,Astlc| ca toatc accstca provin din liii Lcqii Lui nu|. Accst lapt arc un scns atat
dc prolund incat acum pot intc|cqc atat dc mu|tc |ucruri pc carc nu |c putcam intc|cqc
inaintc.`
,Si accasta manastirc in mod spccia| cstc casa radacini|or a|tor crcdintc si
invataturi din mai mu|tc motivc.
C|iar daca binc ascunsa in lata dc cci putini carc au putut sa o vada (cci carc
nu laccau partc din ordin,, din ca s-au nascut |cqcndc|c. C|iar lata dc traditii|c
dcsccndcntc si rc|iqii|or. L|c vorbcsc dcsprc un paradis - o sp|cndoarc, o comunitatc
ccrcasca cc a cxistat intrc muntii cci mari. insa accasta prolctcstc ca ,tinutu|
invatatori|or` va li prolanat si distrus. Accst |ucru a inccput. Noi nu mai avcm asa dc
mu|t timp. Accasta nu cstc acum dccat o c|cstiunc dc c+nd, nu dac. Dar asta nu
contcaza. Cc cstc mai important, vasu| sau coninutul vasului`
Natura, sccrctu| si a|tc mctodc pot protca manastirca - pcntru un timp mai |unq
sau mai putin |unq. ln timp cc ncnumaratc manastiri budd|istc au lost distrusc,
manastirca noastra a ramas ncdcscopcrita pcntru un timp mai |unq. Pcntru atat dc mu|t
timp cat a lost ncccsar in marca sc|cma a |ucruri|or.
5 4es"enden n%init
Asa cum am prcsupus ca dca ai intc|cs, atunci cand am inccput sa invat istoria
ordinu|ui am lost uimit. Nu auziscm niciodata dc o ascmcnca rc|iqic, traditic spiritua|a
40
sau cu|tura, cu o astlc| dc dcsccndcnta, o dcsccndcnta pura ori cu o inl|ucnta cxtinsa.
Prcistoria si istoria mu|tor rc|iqii poatc li obscura si continc o marc ,nccunoscuta`
dcsprc trccutu| si adcvaratc|c ci oriqini. lnsa liii au inrcqistrari istoricc carc sc intind dc
|a crcarca victii in nivcrs, pana in prczcnt. lar in timp cc unc|c rc|iqii sau dczvo|tat din
una primitiva, o socictatc iqnoranta si cu o li|iatic into|cranta, sanqcroasa si barbara,
c|iar dc |a inccputu| inrcqistrari|or istorici lii|or pc Pamant, c|c spun ca accasta a lost
una a compasiunii si to|crantci, liintc traind intr-o ina|ta cvo|utic, intr-o civi|izatic
solisticata.
,ndc si cand a inccput totu|`
,Lxista un inccput`
,Vrcau sa spun, cand au inccput liii Lcqii Lui nu|.`
,Pc Pamant`
,. Da.`
,Dcsccndcnta actua|a pc Pamant inccpc in timpu| At|antidci. liii Lcqii Lui nu| a
lost un ,ordin spiritua|` a| cc|or din At|antida carc au trait o viata spiritua|a - cci p|ini dc
compasiunc, bunatatc, inolcnsivitatc si carc au vrut sa sc mcntina nitatca cu
Dumnczcu.`
,Dcci, in accst caz manastirca din Tibct sc incadrcaza in accasta imaqinc`
,Atunci cand At|antida a lost pc punctu| dc distruqcrc lina|a din cauza mari|or
tu|burari, ramuri a| lii|or carc ,au citit scmnc|c`, au mcrs in dilcritc |ocuri dc pc Pamant.
Grupu| principa| a mcrs cu liii marc|ui macstru Tot| in Lqipt pcntru a continua ,marca
|ucrarc` [ota autorului! ,marea lucrare@ se re#er la ceva ce va #i e*plicat mai
t+r0iu,. Dupa mu|ti ani in Lqipt, accasta ramura principa|a a lii|or a mcrs in Tibct.
Accsti liii at|anti ai Lcqii Lui nu|, inc|usiv marc|c macstru, au lost strabunii londatori ai
manastirii noastrc in Tibct.`
,Astlc|, daca marca maoritatc a |ibcrnat aici in accasta manastirc pcntru mu|ti
ani, cum au inl|ucntat ci inccputu| a|tor rc|iqii`
,Totu| prin intcrmcdiu| ,cunoastcrii comunc` a istorici umanitatii, liii Lcqii Lui
nu| au continuat sa mcntina ccntru| |or in Tibct. lnsa unii dintrc invatatori au lacut un
marc sacriliciu parasind pc lratii si surori|c |or din manastirc pcntru a auta oamcnii din
|umca dc alara. Li, cu smcrcnic si draqostc au ca|atorit in intrcaqa |umc pcntru a aducc
|umina in intuncricu| vcacuri|or. lnvataturi|c si inl|ucnta accstor liii au pus bazc|c mai
mu|tor cai, rc|iqii si |cqcndc.`
Toatc accstca au dat un scns mu|tora dintrc |ucruri|c dcsprc rc|iqii, li|ozolii, istoric
si invataturi spiritua|c, scns pc carc niciodata nu i| qasiscm mai inaintc.
Probabi| c|iar nu ai crcdc daca ti-as spunc ca toate rc|iqii|c, cu|turi|c, artc|c si
stiintc|c au lost crcatc avand |a baza accasta ,|umc din alara` undc si-au trait viata
,dcq|izati` invatatorii. Asa ca nu o voi lacc. lnsa tc poti qandi |a asta si vci traqc
proprii|c ta|c conc|uzii.
REDEFINID DUMNEZEU I IUBIRE
ln primu| rand, da-mi voic sa cxp|ic unii tcrmcni importanti - |ucruri|c pc carc |c-
am invatat in primc|c mc|c zi|c |a manastirc, c|c iti vor olcri un cadru dc rclcrinta. Dcci,
41
inaintc dc a ccrccta mai prolund invataturi|c, |aidc sa c|arilicam scnsuri|c pcrcc|i|or dc
cuvintc , conccptc carc vor li lo|ositc mu|t in accasta cartc - Dumnczcu si lubirc, si intr-
un mod dilcrit dccat cstc posibi| sa |c li auzit pana acum. Ambii tcrmcni si conccptc pot
inscmna ccva dilcrit pcntru dilcriti oamcni.
lBlRL
ln primc|c mc|c zi|c si |uni in manastirc, am participat |a cursuri tinutc dc batranii
ca|uqari. lntr-unu| dintrc cursuri|c mc|c dcsprc conceptul i terminologia uman,
carc a lost tinut dc catrc batranu| ca|uqar ,Raqa`, am inccput invataturi|c dcsprc
divcrsc|c tipuri dc cmotii carc aduc oamcnii imprcuna si carc sc numcsc ,iubirc`.
,lubirca poatc inscmna scx (,Spuncm ca nc-am iubit`,. lubirc poatc inscmna
atunci cand va p|acc loartc mu|t ccva (,lmi iubcsc noua masina`,. lubirca poatc inscmna
p|accrca sau ,lioru|` pc carc ti-| da cincva cu carc ai o rc|atic romantica (,O iubcsc pc
Nadia`,. Sau iubirca poatc inscmna compasiunc, bunatatc, qria, daruirc, participarc -
accsta cstc lc|u| dc iubirc carc aducc adcvarata lcricirc, pacc intcrioara. Lstc un lc| dc
iubirc dc carc avcm intr-adcvar cu totii ncvoic si ncccsitatca dc a o olcri - cstc dc
ascmcnca un lc| dc iubirc carc ar lacc |umca un |oc mu|t mai bun. Astlc|, daca dorim sa
nc conccntram pc dczvo|tarca unci astlc| dc iubiri, trcbuic sa o dc|imitam in mod c|ar si
sa-i dam un numc. O vom numi ,lubirc A|truista` pcntru ca asta cstc.`
DVNLZL
Raqa a continuat sa dclincasca divcrsc|c moduri in carc oamcnii din intrcaqa
|umc vad si intc|cq pc Dumnczcu.
,Dumnczcu cstc loartc abstract si dilici| dc intc|cs pcntru ca omu| sa-| poata
patrunda cu mintca sa. Pcntru a paralraza o invatatura vcc|c - ,Cand vorbcsc
Dumnczcu, nu pot vorbi dcsprc LL`. Asta inscamna ca Dumnczcu cstc intr-adevr
imposibi| dc cxp|icat ori dc intc|cs in mod intelectual. lnsa, cu accst conccpt in mintc,
ma voi stradui sa cxp|ic incxp|icabi|u|.
,VARLLL TlP DlN CLR` CONCLPTL DL DVNLZL
Oamcnii dc cc|c mai mu|tc ori au personali0at sau umani0at conccptu| dc
Dumnczcu. lic in mod consticnt, lic in mod inconsticnt, mu|ti oamcni crcd ca
Dumnczcu arc o aparcnta ascmanatoarc cu a omu|ui - un marc om cu barba, par
arqintiu si |unq carc traicstc ,undcva dinco|o` dc ccr, in Rai.`
,Asta m-a dcranat intotdcauna. Dc cc crcd oamcnii ca Dumnczcu cstc asa` am
spus cu.
,Lxista mai mu|tc motivc pcntru carc oamcnii qandcsc dcsprc Dumnczcu astlc|.
Partia|, asta sc datorcaza dilicu|tatii dc a intc|cqc un astlc| dc conccpt inlinit si abstract
prccum cstc Dumnczcu. lnsa din pacatc, catcodata accasta idcc umana dcsprc
Dumnczcu a lost incuraata in mod dc|ibcrat ca: l, Vi|oc dc a castiqa boqatic si putcrc
asupra masc|or, 2, Vi|oc dc a ustilica |ucruri|c crudc sau oribi|c pc carc |c-au lacut
oamcnii (sprc cxcmp|u razboiu|,, 3, Vi|oc dc raspandirc a discriminarii scxua|c, sau, 4,
Toatc cc|c dc mai sus.
Din pacatc, prin accst modc| uman dc conccptua|izarc a Lui Dumnczcu i sc
atribuic dc ascmcnca trasaturi umanc pcrsonilicatc Lui Dumnczcu - unc|c dintrc c|c
liind loartc umanc prccum trasaturi|c pcrsonilicarii ,ncqativc` cum ar li luria, qc|ozia si
42
caractcru| razbunator. Adcptii mu|tor rc|iqii dilcritc au propria |or vcrsiunc dc
pcrsona|izarc a unui Dumnczcu umanizat. nc|c vcrsiuni a|c Lui Dumnczcu au trasaturi
dc pcrsona|itatc simi|arc insa cxista si variantc dilcritc. |tcrior, rcqu|i|c pc carc crcd ca
,LL` |c-a dat oamcni|or pcntru a |c urma sunt uncori simi|arc si catcodata loartc
dilcritc.`
,Cu toatc ca accasta cstc o prob|cma Dc cc nu pot oamcnii sa aiba liccarc
propria sa idcc dcsprc Dumnczcu daca accasta ii lacc lcriciti sau sc incadrcaza in cu|tura
|or` Am intrcbat cu.
,Pot. Accst |ucru cstc bincvcnit. Nu nc pasa noua cc numc dau ci Lui Dumnczcu
sau carc cstc idcca dc Dumnczcu in carc crcd ci. Daca accasta ii auta sa dcvina mai
buni, oamcni buni, accasta cstc sinqura noastra prcocuparc. lnsa qandcstc-tc |a asta.
Oamcnii vor mcrqc c|iar si |a razboi pcntru ca vcrsiunca |or pcrsona|izata a Lui
Dumnczcu cstc dilcrita lata dc a cc|or|a|ti, si dcsiqur, liccarc dintrc parti|c al|atc in
conl|ict va crcdc intotdcauna ca ,Dumnczcu` cstc dc partca |or. lntc|cqcrca univcrsa|itatii
si unicitatca Lui Dumnczcu c|imina accst |ucru si mu|tc a|tc actiuni traqicc. Tu, carc vci
li invatatoru| in dilcritc parti a|c |umii, tc vci conlrunta cu accst |ucru in mod constant si
va trcbui sa intc|cqi dilcritc|c conccptc dc pcrsona|izarc a|c Lui Dumnczcu, pcntru ca sa
|c dczva|ui ca Dumnczcu cstc mai mu|t dccat ccca cc crcd ci.
Vu|tc |ucruri dcsprc variantc|c dc pcrsona|izarc a|c Lui Dumnczcu pur si simp|u
nu au scns. Asta inc|udc ambc|c variantc a|c Lui Dumnczcu carc lacc, si Dumnczcu
carc nu lacc (pcrmitc , nu pcrmitc,. Sprc cxcmp|u, anima|c|c si copii inoccnti sulcra pc
accasta p|ancta. Dc cc Daca csti dc acord cu vcrsiunca umanizata a Lui Dumnczcu, dc
cc L| nu punc capat accstui |ucru Vu|ti oamcni carc au o opinii |imitatc dcsprc
Dumnczcu, pot intc|cqc accst |ucru atunci cand tu |i-| vci cxp|ica, atata timp cat ci vor
avca putin mintca dcsc|isa iar Spiritu| Lui Dumnczcu cstc prczcnt in tinc atunci tu |c
vci cxp|ica asta |or.
Acum |ai sa |uam in considcrarc o a|ta moda|itatc dc umanizarc a Lui
Dumnczcu.
DVNLZL CLL BN
liii Lcqii Lui nu| invata ca Dumnczcu cstc TOTL si inc|udc TOTL. L| cstc
nu|, carc inc|udc mu|tc. L| cstc in noi, in alara noastra, iar noi suntcm parti individua|c
a|c acc|uiasi intrcq. ln timp cc mu|tc rc|iqii au ascmanari in conccptu| idcntitatii Lui
Dumnczcu in scricri|c |or, mu|tc dintrc c|c inca lo|oscsc idcca ca Dumnczcu| lor cstc
dilcrit dc a-| cc|or|a|ti, ca un motiv pcntru razboi sau crima. na dintrc prob|cmc cstc
ca, in timp cc mu|tc rc|iqii invata ca Dumnczcu cstc nu|, cstc totu|, cstc pcstc tot, ctc.,
c|c inca raspandcsc conccptu| dc Dumnczcu ascmcnca omu|ui insa cstc in Ccr si astlc|
adcptii accstor rc|iqii par sa crcada ca Dumnczcu cstc astlc|. Dc ascmcnca, catcodata ci
prcdau invatatura carc spunc ca numai rc|iqia |or cstc cca a nicu|ui Dumnczcu, in |oc
sa spuna ca Dumnczcu LSTL nu|, nitatca a Tot.`
,Dar unc|c rc|iqii nu prcdau accasta invatatura`
,C|iar daca rc|iqia nu raspandcstc conccptu| nui Dumnczcu umanizat, oamcnii
inca mai crcd in accst mod. Voi cxp|ica imcdiat dc cc, dar mai inaintc |ai sa nc uitam |a
consccintc|c qandirii nui Dumnczcu umanizat, indilcrcnt dc cc anumc lac ci. Din
pacatc, idcca dc Dumnczcu umanizat ducc in mod natura| |a Dumnczcu ca
43
individualitate dc mai mu|tc lc|uri. Apoi, o pcrsoana sau o rc|iqic pcrsonilicata a Lui
Dumnczcu poatc da tot lc|u| dc trasaturi pcrsonilicatc, carc lic individua|izcaza lic da o
rc|iqic pc carc o vrca Dumnczcu in scopu| dc a ustilica comportamcntu| uman. lnsa
intrcaqa idcc carc mcrqc impotriva conccptu|ui dc ,Dumnczcu cstc pcstc tot si totu|`,
pcntru ca Dumnczcu cstc qandit ca individ, atunci dc ascmcnca vom avca imprcsia ca
L| cstc separat de noi i de Univers. Dar, daca Dumnczcu cstc nu| carc cstc in
toate si este pretutindeni in acc|asi timp, ctc., El nu poate #i separat de noi sau
de Univers. Astlc| ca, L| nu poatc li o individua|itatc in scnsu| oricarci intcrprctari
obisnuitc a cuvantu|ui (a|ta dccat in cazu| in carc considcri ca totu| cstc nivcrsu|, toatc
c|cmcntc|c sunt nivcrsu| insusi, ca n nivcrs si anumitc scnsuri ca o individua|itatc,.`
,Dcci, Dumnczcu cstc dc ascmcnca o individua|itatc`
,ln anumitc scnsuri. Hai sa contcmp|am |a asta pcntru un momcnt. Noi stim ca
nivcrsu| cstc nu| imcns, probabi| inlinit, ,ccva` carc cstc pcstc tot si totu| - toata
cxistcnta asa cum o stim, ctc. C|iar si trupuri|c noastrc cuprind in c|c ,pral dc stc|c`
- ,matcria|u| nivcrsu|ui`. Nu accasta cstc ratiunca, ca trcbuic de asemenea sa lic nu|
Dumnczcu insusi nivcrsu| lar daca accst |ucru cstc asa, si cxista un lc| dc proicctic,
constiinta si cncrqic carc strabatc intrcq nivcrsu| - toata crcatia - nu ar putca li
,Spiritu| si Constiinta Lui Dumnczcu` Astlc|, constiinta Lui Dumnczcu LSTL constiinta
nivcrsu|ui. Apoi ,Constiinta nivcrsa|a` cstc o constiinta, una si acccasi cu cca a Lui
Dumnczcu. Si astlc|, ,Du|u|` Lui Dumnczcu, lorta dc viata carc cstc toata crcatia, LSTL
Du|u| nivcrsu|ui - ,Du|u| nivcrsa|`. Odinioara toti oamcnii crau consticnti dc
nitatca |or cu Du|u| nivcrsa| si accsta cstc motivu| pcntru carc tc al|i aici - pcntru a-
ti rccastiqa Constiinta nivcrsa|a si nitatca cu Dumnczcu. Apoi, tu vci li dc ascmcnca
|ampa pcntru a-i auta pc cci|a|ti sa-si rccastiqc ca|ca pc carc au picrdut-o.`
Dcci, pcntru c|arilicarc, in marca partc a accstci carti, ,Dumnczcu` va li dcnumit
,Du|u| nivcrsa|` (si uncori ,nu| cnq. T|c Onc`,. Accasta auta |a c|arilicarc atunci
cand vorbim dcsprc Dumnczcu, nu ca sa nc rclcrim |a ,Varc|c Om din Ccr` ca si
conccpt dc Dumnczcu. lnsa c|iar daca lo|osind cuvintc|c ,Du|u| nivcrsa|` c|c vor
auta |a prcvcnirca conluzici cu conccptu| dc Dumnczcu umanizat, tcrmcnu| Dumnczcu
va li inca lo|osit uncori in cuprinsu| intrcqii carti. Cand cstc astlc|, tinc mintc doar ccca
cc inscamna accasta pcntru noi. Sa nc intoarccm |a cursu| mcu cu Raqa.
,Pcntru a rczuma, liii Lcqii Lui nu| invata dcsprc Du|u| nivcrsa| mai dcqraba
dccat sa invctc dcsprc o cntitatc ,individua|a` asa cum stim noi - ca cstc o
,mu|tip|icitatc` carc cstc ,na`. La cuprindc si cstc totul in intrcq nivcrsu|, imprcuna
ca nu|. Lstc ,p|cnitudinca cxistcntci`, cncrqia, cscnta si lorta victii carc cstc pcstc tot si
totu| in nivcrs, inc|usiv in noi, inc|usiv in natura - si inc|usiv in nivcrsu| insusi. lar
accasta arc o constiinta.
Dc ascmcnca, inc|usc ca partc a nui Du| nivcrsa| (si nitatca carc cstc Du|u|
nivcrsa|,, cxista o ,icrar|ic` dc liintc spiritua|c carc cxista pc mai mu|tc nivc|c dilcritc.
Tc poti qandi |a c|c ca liind inqcri, inqcrii qardicni, macstrii ina|tati, adcpti sau slinti carc
au ,trccut`, ctc. liind c|ibcratc dc |imitari|c victii lizicc, c|c cxista in lorma spiritua|a si
actioncaza in acord cu constiinta ca Du| nivcrsa| (,Constiinta nivcrsa|a`,. L|c sunt
partc consticnta Lui nu| si un a|t aspcct a| Du|u|ui nivcrsa|. liintc|c icrar|icc
44
actioncaza in armonic cu Voia Du|u|ui nivcrsa|, ca si cum accstca ar li ,bratc` sau
cxtcnsii a|c accstuia. Totusi, accstca sunt oarccum |cqatc dc noi, si astlc| aproapc dc
noi, si dc ascmcnca, c|c sunt ,|cqaturi catrc` intrcqu| Du| nivcrsa|, c|c pot auta |a
ca|auzirca noastra si pot sa aiba anumitc inl|ucntc in victi|c noastrc.`
,L|c sunt ccca cc noi oamcnii numim ,inqcrii qardicni``
,Da. lnsa accstca sunt numai unc|c dintrc mu|tc|c liintc carc lormcaza |cqatura cu
icrar|ia. Si Du|u| nivcrsa| cstc dc ascmcnca inc|us in accasta marc |cqatura a nitatii.
Atunci cand vci studia in bib|iotcca vcc|i|c tcxtc bib|icc, in unc|c dintrc c|c vci
putca qasi numc|c dc inccput a| Lui Dumnczcu sau poatc ca ar trcbui sa spun ca
Dumnczcu cra mcntionat in unc|c dintrc c|c ca ,L|o|im`. Cuvantu| L|o|im cstc |a
plural si arc ambc|c qcnuri mascu|in si lcminin. Astlc|, accst conccpt inc|udc o icrar|ic
a liintc|or spiritua|c carc dc ascmcnca inc|udc pc Dumnczcu si |asa sa sc intc|caqa ca
Dumnczcu nu cstc o pcrsoana lizica, nici un ,L|`. Dc ascmcnca, accst |ucru |asa |oc
pcntru a inc|udc aici toata crcatia, toatc liintc|c, inc|usiv oamcnii, ca liind partc a Lui
Dumnczcu. Accst L|o|im, conccpt a| Lui Dumnczcu cstc simi|ara cu ccca cc liii Lcqii
Lui nu| din At|antida prcdau dcsprc Du|u| nivcrsa| si cstc posibi| sa va lic dc autor
in munca voastra intr-o zi.`
SRSA Sl SCOPL lNVATATRlLOR
lnvataturi|c din accasta cartc nu au lost crcatc cu scopu| dc a li ,consacratc` ori
,inc|inatc` cuiva, nici pcntru a inl|ucnta pc cititor sa sc inc|inc vrcunci rc|iqii, carti sau
|idcr rc|iqios. Accstc vcc|i invataturi sunt astlc| ,non-conlcsiona|c`, si,sau ,omni-
conlcsiona|c`. L|c nu sunt dc |a, sau pcntru vrco rc|iqic - si nu sunt invataturi
,rc|iqioasc`. Cu toatc accstca c|c invata dcsprc Du|u| nivcrsa|, rc|atia noastra cu L| si
|ocu| nostru in nivcrs.
Spcranta noastra cstc ca pub|icarca accstci carti va putca auta oamcnii in mai
mu|tc lc|uri: sa-si rccastiqc |cqatura cu Du|u| nivcrsa|, sa-si rccapctc |ocu| |or in
,ordinca |ucruri|or` in nivcrs, pcntru a-i c|ibcra din sulcrintc|c crcatc (dc ci insisi si dc
cci|a|ti,, si pcntru a dcvcni lubitori A|truisti, compasiona|i, buni si b|anzi.
lnvataturi|c at|anti|or lii ai Lcqii Lui nu| au lost c|aboratc dc liintc carc crau
,na cu Dumnczcu si nivcrsu|`, ca sa ziccm asa. li poti numi inqcri incarnati, oamcni
|uminati, prosti, macstrii, liii, adcvaratii invatatori, slinti, oricum, - asta nu contcaza.
lndilcrcnt cum ai a|cs sa ii numcsti, ci au avut o ,Constiinta nivcrsa|a` si o
consticntizarc a ccca cc inc|udca taramuri|c ,spiritua|u|c` (in carc patrund si sunt
lundamcntu| tuturor |ucruri|or lizicc in nivcrs,. Accasta constiinta ,ina|ta` sau
,spiritua|izata` |c-a dat o intc|cqcrc mai marc a tot ccca cc cstc viata, inc|usiv pc noi, pc
Dumnczcu si Lcqi|c nivcrsa|c prccum si Adcvaruri|c (nc vom rclcri dc ascmcnca |a
accstc Lcqi si Adcvaruri ca ,Principii nivcrsa|c`,. Asadar, invataturi|c sunt ,rcl|cctii`
a|c accstor mari intc|cqcri, a|c accstor ,Vari imaqini` si Principii nivcrsa|c prczcntc in
c|c. L|c sunt un lc| dc ,laptc dc viata` in nivcrs cu carc cci mai mu|ti dintrc oamcni au
picrdut contactu| si trairca in armonic cu c|c. Dc ascmcnca, accstc Principii nivcrsa|c
sunt aspecte a|c Du|u|ui nivcrsa|. Toatc accstca sunt |ucruri|c carc odinioara crau
cunoscutc si dc carc cram consticnti dc ascmcnca si noi, c|c au lost candva liintc cu o
45
ina|ta constiinta. lnsa toatc accstca au lost intr-un timp in carc natura noastra spiritua|a
cra dominanta si cram intr-o starc dc nitatc cu Du|u| nivcrsa| (accst |ucru va li
cxp|icat mai in dcta|iu intr-un capito| u|tcrior,. Dar acum natura spiritua|a in cci mai
mu|ti dintrc oamcni cstc atat suprimata, consticntizarca |or dcsprc accstc |ucruri cstc
intr-un anumit qrad ,b|ocata`. Cci mai mu|ti oamcni si-au picrdut qradu| dc
consticntizarc at+t de mult, incat nu sunt nici mcar contieni dc laptu| ca sunt
partc a accstui nic nivcrs. lnsa toi oamcnii au inca o anumita consticntizarc a
mostcnirii |or picrdutc si carc cstc adanc ,inqropata` in ci - accasta cstc doar
,adormita` sau a|tlc| spus, cstc ,suprimata`. Accasta cstc una dintrc zonc|c in carc
stravcc|i|c invataturi sunt importantc - pcntru ca c|c nc pot auta sa |c aduccm
,inapoi`.
Cuvintc|c, invataturi|c si convinqcri|c cxprimatc in accasta cartc pot li un
cata|izator pcntru sc|imbarca pozitiva, stimu|ator si consticntizator a| inspiratici
spiritua|c. L|c pot li dc ascmcnca un autor pcntru consticntizarca Principii|or
nivcrsa|c, c|c sunt q|idu| lortc|or lundamcnta|c a| intrcqii crcatii, inc|usiv a| victii
umanc.
liind cxpusi Principii|or nivcrsa|c prin invataturi, accstca pot ,rczona` si trczi
scntimcntc ,picrdutc|c` inqropatc si amintiri|c suprimatc a|c naturii noastrc spiritua|c
suprimatc. Accstc scntimcntc si amintiri sunt adcsca primc|c pcrccputc ca o scurta si
vaqa ,cunoastcrc` sau ,consticntizarc` pcrsona|a (cc| putin accia dintrc voi carc sunt
mai rcccptivi |a ,consticntizarca` naturii |or spiritua|c si a rca|itatii victii,. Lstc prccum o
pcrsoana amnczica cc isi rccapata amintiri|c, un om carc audc si vcdc pc cci apropiati
(cu toatc ca accst |ucru nu cstc atat dc dramatic si cvidcnt,. Si nu cstc ncvoic sa intc|cqi
comp|ct invataturi|c in mod intelectual pcntru a-ti rccupcra ,amnczia spiritua|a` -
doar citcstc-|c si prindc-|c spiritu|, c|c pot avca clcct in continuarc.
lnvataturi|c pot dc ascmcnca actiona ca un cata|izator partia| pcntru ,Vocca ta
lntcrioara` (,vocca` tacuta a Du|u|ui nivcrsa| cstc inca in tinc,. C|iar daca cstc
b|ocata, Vocca ta lntcrioara va rcactiona atunci cand va li cxpusa unui cata|izator bun -
cum sunt accstc adcvaruri spiritua|c a|c nivcrsu|ui. Accstc invataturi o vor stimu|a si
vor obtinc un raspuns pozitiv dc |a ca. Cu toatc accstca, trczirca sau ,dcb|ocarca` Vocii
lntcrioarc nu poatc primi dc |a tine n general un raspuns pozitiv. Totu| dcpindc dc cc
lc| dc pcrsoana csti si ai dcvcnit tu insuti si daca dorcsti ca accasta s nu rm+n
blocat. Astlc| ca, rcactia u|tcrioara poatc li pozitiva, una dc ,bucuric inabusita si sctc
dispcrata` (carc va aducc ,trczirca`, ori, rcactia ar putca li ncqativa si una dc rcpu|sic,
luric si un prolund b|oca. lnsa un |ucru cstc siqur - toti oamcnii vor rcactiona.
Accasta cartc arc potenialul dc a inspira, dc a trczi, dc a |rani pc cc| carc au
citit-o, dc a |c |rani ,ina|ta` constiinta sau ,Constiinta nivcrsa|a` si astlc| propriul lor
simtamant intcrior a| spiritua|itatii. Pcntru unii oamcni ar parca ca accasta Constiinta
nivcrsa|a sc rclcra |a ,Constiinta Lui Dumnczcu`, ,Constiinta Lui Hristos` sau
,l|uminarc`, ctc..
A avca Constiinta nivcrsa|a poatc inscmna mu|tc |ucruri, a|tc|c dccat cxistcnta
constiintci in nu| si in alara constiintci, toatc |ucruri|c din nivcrs, inc|usiv Du|u|
nivcrsa|. Vu|ti dintrc cititori nu vor intc|cqc accstc conccptc abstractc in accst momcnt
46
(si nu vor putca intc|cqc accst |ucru cu adevrat pana cc nu-| vor rca|iza., Tcrmcnu| dc
Constiinta nivcrsa|a va li cxp|icat mai tarziu in accasta cartc insa, din lcricirc, cstc
loartc simp|u si usor dc intc|cs cc inscamna Constiinta nivcrsa|a pcntru noi si pcntru
|umc - in mod indircct. Putcti intc|cqc accst tcrmcn, i| rccunoastcti si aprcciati cat dc
important si dc va|oros cstc - prin obscrvarca e#ectelor sale. Accstca sunt sc|imbari
loartc rca|c, tanqibi|c si carc pot li vazutc in viata unci pcrsoanc a carci constiinta
supcrioara cstc trczita sau carc a atins pc dcp|in Constiinta nivcrsa|a. Accstca sunt
sc|imbari|c ,adcvaratci |umi`, carc sunt in rc|atic cu liccarc pcrsoana dcccnta si sunt
considcratc a li ,bunc`. Carc sunt accstc sc|imbari si cum sc poatc aunqc |a c|c
Avand o trczirc a constiintci asa cum tocmai am vorbit, re0ultatele devin lNTR-
ADLVAR mu|t mai ,spiritua|c`.
Lasa-ma sa trcc pc |a tinc, cstc ccca cc mi-a spus invatatoru| mcu pcrsona|,
ca|uqaru| Adcpt Zain (asa cum in cc|c din urma, cu alcctiunc |-am numit ,Tata` si nc-a
strans mai aproapc,, sa-ti zic cc mi-a spus intr-o zi dcsprc spiritua|itatc.
,Pc masura inccpi sa-ti cxtinzi constiinta dinco|o dc tinc insuti, vci inccpc s-i
dai seama (nu doar sa crczi sau ,sa ai crcdinta`, ca aici cxista mai mu|tc in viata si in
nivcrs dccat poti cuprindc cu oc|ii. Crcatia nu cstc doar intamp|arc. Lxista n Ccva
Varc dinco|o dc toatc accstca. lar accsta patrundc totu|, inc|usiv pc tinc, inc|usiv pc toti
cci|a|ti oamcni, anima|c, viata, c|iar si Pamantu| si nivcrsu|. ln timp cc constiinta ta
nivcrsa|a,Spiritua|a continua sa sc cxtinda, vci inccpc sa intc|cqi concxiunca carc sta
|a baza a mu|tc si tot mai mu|tc, pana cand in cc|c din urma i vei da seama ca cci|a|ti
sunt de #apt partc din tinc iar tu o partc din ci si TOTl sunt unu|. lrati si Surori - cu
totii liii ai nui Dumnczcu nivcrsa|. ln timp cc constiinta ta spiritua|a va crcstc vci
simti si manilcsta dc ascmcnca 6ubirea Altruist, virtuile spirituale a|c ,|umii
rca|c` carc sunt re#lecii a|c lubirii A|truistc - 5ri3a, Auntatea, 4ompasiunea,
1ruirea i 6no#ensivitatea. ACLSTLA sunt |ucruri|c carc SNT cu adcvarat
importantc, scmnc|c ADLVARATLl SPlRlTALlTATl.`
Dcstu| dc ciudat, accasta lunctioncaza in ambc|c dircctii. C|iar in cursu|
dczvo|tarii, constiinta spiritua|a aducc lubirca A|truista si dc ascmcnca, lubirca A|truista
aducc dczvo|tarca constiintci spiritua|c. Dc lapt, unu| dintrc |ucruri|c principale carc
de0volt constiinta spiritua|a cstc mani#estarea lubiri A|truistc pcntru cci|a|ti,
sentimentul dc lubirc A|truista si practicarea bunatatii, qriii, daruirii si caractcru|ui
inolcnsiv. Astlc|, cel mai important |ucru cstc ca invataturi|c au potcntia|u| dc a stimu|a
si a inspira pc cititori, dc a lacc ccca cc cstc ncvoic pcntru a mani#esta n vieile lor
accstc ca|itati cu adcvarat spiritua|c.
Daca o astlc| dc sc|imbarc spiritua|a arc |oc in intcrioru| tau, atunci toatc
pcrsoanc|c carc vin in contact cu tinc sau carc trcc prin viata ta, sc vor simti mai binc
numai pcntru laptu| ca tc-au cunoscut, atunci si c|c avand posibi|itatca dc a sc sc|imba
si dc a dcqaa lubirc A|truista catrc cci|a|ti - iar cci|a|ti catrc a|tii. Asa cum mai mu|tc
va|uri pot misca o piatra, lubirca voastra A|truista va poatc lacc o partc si un vc|icu|
pcntru Du|u| nivcrsa| carc sc misca prin tinc, prin noi si prin toata |umca.
47
CNOASTLRL SPlRlTALA VLRSS BNATATL
As li lacut o trcaba buna pcntru cunoastcrca spiritua|a daca as li citit totu| atunci
cand cram tanar. lnsa am constatat laptu| ca cca mai marc partc a lost mai mu|t un
impcdimcnt pcntru dczvo|tarca mca dccat un autor. ln timpu| primu|ui curs cu batranu|
ca|uqar Lnoc| am avut o sc|ipirc a intc|cpciuni mc|c intc|cctua|c. Asa cum qandcam in
sinca mca |a cat dc mu|t cunosc dca, intr-adcvar as li putut sari pcstc mu|tc dintrc
accstc cursuri, Lnoc| si-a inccput |cctia sa cam in lc|u| accsta:
,Vu|ti oamcni pun prca marc importanta pc propria |or cunoastcrc spiritua|a si
nu sc concentrea0 mai nt+i pc bazc|c simp|ci bunatati, cum ar li sprc cxcmp|u
virtuti|c lubirii A|truistc. Cunoastcrca cstc |ipsita dc scns lara accasta. lo|osind
imaqinatia si vizua|izarca, putcm lacc o ,i|ustratic mcnta|a` carc dcmonstrcaza in mod
c|ar accst |ucru.
Lxista o stravcc|c tc|nica cc va poatc auta |a pcrccptia, intc|cqcrca si
contcmp|arca va|orii si impactu|ui caractcru|ui unci pcrsoanc. Vom lo|osi accasta
tc|nica pcntru a compara va|oarca cunoastcrii in comparatic cu bunatatca. lata cum
lunctioncaza accasta: Ganditi-va |a ca|itati|c si trasaturi|c unci pcrsoanc, apoi imaqinati-
va cum ar li |umca daca ar li popu|ata si condusa dc mi|iardc dc dup|icatc idcnticc cu
acca pcrsoana. Tinc-ti mintc, daca intrcaqa |umc ar li popu|ata dc dup|icatc ,asa si
astlc|`, unc|c dintrc c|c vor li dc ascmcnca in putcrnicc pozitii po|iticc. Lxista o vcc|c
zica|a carc spunc ca, ,Putcrca corupc iar putcrca abso|uta corupc abso|ut`. Avand
putcrca, cxista tcndinta dc a cu|tiva intuncricu| in oamcni. C|iar si o mica scparatic si
cqoism, cstc ccva ascmanator cu canccru| |atcnt carc poatc crcstc nccontro|at atunci
cand cstc a|imcntat dc putcrc. nii oamcni sc comporta binc atunci cand sunt ,tinuti
sub contro|` prin |ipsuri matcria|c, prin |ipsa pozitici |a putcrc si prin constranqcri|c
|cqi|or mora|c a|c socictatii. Astlc| ca, atunci cand iti imaqinczi o |umc p|ina dc ,asa si
astlc|`, trcbuic sa ici in considcrarc cc ar putea deveni ci daca ar aunqc toti in dilcritc
pozitii a|c putcrii - po|itisti, udccatori, conducatori dc mari corporatii, prcscdinti, rcqi si
rcqinc Ai prins idcca lmprcsia dc ansamb|u si imaqinca pc carc o ai dcsprc o |umc
imaqinara popu|ata dc oricc |ucru carc da individua|itatc iti poatc olcri o pcrspcctiva dc
ncprctuit dcsprc accasta.
Dcci, pcntru cunoastcrca noastra si contcmp|arca binc|ui, |aidcti sa nc qandim
carc ar li dilcrcnta intrc doua |umi imaqinarc. ln accst caz, nu cunoastcm pcrsoanc|c
imp|icatc dar putcm uti|iza in continuarc acccasi tc|nica pcntru a nc auta sa intc|cqcm
comparatia. Sa prcsupuncm ca prima dintrc |umi cstc popu|ata dc o sinqura pcrsoana,
p|us o sinqura dub|ura carc arc cca mai marc cunoatere spiritua|a dc pc Pamant.
Tinc mintc laptu| ca in cscnta accasta prima pcrsoana cstc inca cqoista (asa cum cstc
maoritatca |umii,. Astlc| ca, c|c ar putca li draqutc si prictcnoasc atunci cand
|ucruri|c ,mcrq pc ca|ca lor` si atunci cand nu |i sc ccrc nimic. lnsa accstc ,c|onc` nu au
lubirc A|truista, pctrccandu-si timpu| si cncrqia |or pc dobandirca cunostintc|or
spiritua|c, mai dcqraba dccat sa sc conccntrczc pc dczvo|tarca si practicarca bunatatii si
caractcru|ui inolcnsiv mai prcsus dc toatc. Astlc|, |umca lor cstc p|ina dc oamcni carc
nu sunt in mod particu|ar ascmcnca |or, carc nu sunt in mod dclinitiv inolcnsivi, lcriciti,
ctc. si dc ascmcnca, popu|atia nu cstc dclinita prin sacriliciu| dc sinc pcntru a|ta
48
pcrsoana atunci cand cstc ncvoic. Cu toatc accstca, ci toti sunt ,comp|ct cqoisti`,
liccarc pcrsoana qandind dcsprc sinc insusi ca cstc loartc intc|capta si ca ca ,cunoastc
totu|`. Dcci, |umca nr. l traicstc comp|ct in incqa|itati si ncdrcptati dc toatc lc|uri|c, o
|umc in carc copiii mai mor dc loamc inuti|, o |umc in carc inca cxista tortura,
razboaic|c si toatc cc|c|a|tc rautati, prob|cmc si distruqcrc, o |umc carc mcrqc pc ca|ca
|umii in carc ,cainc|c cstc mancat dc a|t cainc`. Stiu ca nici unu| dintrc voi cci carc cititi
accstc randuri nu ati vrca sa traiti intr-o astlc| dc |umc si mu|ti a|ti oamcni nu ar vrca ca
ca sa cxistc (cu toatc ca nu cstc practic acccasi cu |umca cxtcrioara pc carc o avcm
acum,. Dcci, cat dc uti|a cstc marca cunoastcrc spiritua|a dobandita dc unu| sinqur
Pcntru cca dc-a doua |umc imaqinara, |aidcti sa nc qandim cc ar li daca |umca ar
li popu|ata in intrcqimc cu dub|uri a| unci sinqurc pcrsoanc cu ADLVARAT ,buna`.
Cincva cu putina cunoastcrc, insa cu o ,inima buna`. Cincva compasiona|, bun,
inolcnsiv si caruia ii pasa cu adcvarat dc cci|a|ti. Si carc dc ascmcnca arc o atitudinc
dc ,a trai si a |asa sa traiasca`, indilcrcnt dc cc a cc crcd si qandcsc si lac cci|a|ti (atata
timp cat ci nu lac rau oricui a|tcuiva,. Asta nu ccrc prca mu|t, asa cstc Acum, accasta
|umc nu ar li o |umc incredibil dc buna in comparatic cu |umca in carc traicsc oamcnii
in prczcnt Ar li, cvidcnt, o |umc a lrumusctii, un |oc a| lcricirii - o |umc lara loamc,
lara durcrc, lara razboaic, lara sc|avic cconomica sau lizica si lara inca|carca |ibcrtatii.
Dcci, c|iar in ccca cc privcstc aspcctc|c practicc a|c victii dc zi cu zi (si conditia
|umii in qcncra|,, nu cstc cvidcnt ca virtuti|c dc bunatatc si daruirc sunt mu|t mai bunc
(si cu adcvarat ,spiritua|c`, dccat orice a|ta cunoastcrc spiritua|a Si doar imaqinati-va
intrcaqa |umc popu|ata dc liintc lubitoarc A|truistc ,i|uminatc` - accsta ar putca li
paradisu|, Raiu| pc Pamant.
SPlRlTALlTATLA NLCLSlTA VAl VLT DLCAT
CNOASTLRL SPlRlTALA
Toti oamcnii au o anumita cunoatere dcsprc ,Dumnczcu` si dcsprc bunatatc.
Oricinc a lost crcscut cu crcdintc|c si cxcmp|c|c cc|ui cc |c-a dat, c|iar daca accstia au
lost abuzati si cducati ca satanisti sau atci, totusi ci au invatat dcsprc conccptu| dc
Dumnczcu si bunatatc. lnsa c|iar asa cum au crcscut, mu|ti oamcni au in continuarc dc
castiqat prin cunoastcrca accstor |ucruri. nii citcsc carti in |cqatura cu accst |ucru. A|tii
sc a|atura rc|iqii|or si invataturi|or lor spiritua|c si mora|c. Dar aici cstc prob|cma, cxista
mu|ti oamcni carc au o marc cunoatere spiritual, ci ncliind totusi c|iar atat dc
,spiritua|i`. Li nu qandcsc sau sc comporta ca liind o ,constiinta spiritua|a`.`
,Dc cc, Lnoc| Cum poatc cincva sa invctc toatc accstc |ucruri si sa nu sc
sc|imbc cu adcvarat`
,Hai sa lo|osim o ana|oqic in carc ,apa` rcprczinta Constiinta nivcrsa|a, lubirca
A|truista si adcvarata spiritua|itatc. La lc| ca in vcc|ca zica|a carc spunc ca poti ducc o
cami|a |a apa, dar nu o poti lacc sa si bca, |a lc| poti ducc o pcrsoana ,uscata spiritua|`
catrc ,apa` spiritua|a, sa-i dai sa bca din ca, apoi sa spui ,Apa`, dar sa nu poti bca din
ca. Vu|ti oamcni carc au ,cunoastcrc spiritua|a` dca au cunotin dcsprc accasta
,Apa` si stiu laptu| ca ca sc al|a c|iar in intcrioru| |or. Astlc| ca, atunci cand |c vorbcsti
dcsprc ca, ci vor spunc dc obicci ,Stiu` (asta daca ci o au cu adevrat in ci,. Cu
49
siquranta ca ci ,stiu`. Asta cstc prob|cma. Li doar ,stiu`. Li pot auzi cc |c spui dcsprc
apa si |c-o poti arata - insa n-o vor rccunoastc. Li ar putca li c|iar in masura sa
vorbcasca a|tor oamcni dcsprc apa. Li pot c|iar sa tina ,prcdici` dcsprc ca. Totu| pcntru
laptu| ca ci au cunostinta dcsprc ca. lnsa cc au lacut ci cu acc|c cunostintc dcsprc apa
Si-au dczvo|tat propriu| ,cqo spiritua|`. Li sc imprcsioncaza pc ci insisi si pc cci|a|ti cu
accasta cunoastcrc a |or. Sunt totusi uscati spiritua|. Doar pcntru ca au cunostintc
dcsprc apa nu cstc sulicicnt. Li trcbuic cumva sa ,bca` din ca pcntru a li una cu ca, si
simu|tan sa o dca si tuturor cc|or|a|ti. Doar sc|imbu| cunotinelor dcsprc apa cu toti
cci cc sc al|a in mi|ocu| Sa|arci si carc au ncvoic s-o bca nu poatc lacc nimic bun,
dccat daca cxista ap pentru a o mpri.`
Accasta cstc prob|cma cu toata cunoastcrca, inc|usiv cu invataturi|c accstci carti.
lntc|cctua|, putcm numai puncta pur si simp|u laptc|c cvidcntc dcsprc trairca in armonic
cu Lcqca , Principii|c nivcrsa|c. li|ozolia si invataturi|c probabi| ca iti pot spunc cat dc
buna si qriu|ic poatc li o pcrsoana sau cum sa dcvii o pcrsoana buna si atcnta. lnsa
numai ,a sti cum` nu tc poatc lacc o pcrsoana buna si atcnta. Privind prin buna
cunoastcrc spiritua|a, cxista un potcntia| pcntru o adcvarata sc|imbarc spiritua|a, insa
numai ,stiind`, cstc ascmanator cu a li o bib|iotcca umana. C|iar si cca mai importanta
inlormatic cstc una |ipsita dc scns, cxccptand cazu| cand accasta a p|ccat dc |a
cunoastcrca rca|izarii pozitivc - dc a li actionat din intcrioru| tau si in alara ta, pc ca|ca
in carc s-ar lacc o rca|a si bcnclica sc|imbarc in viata ta si in victi|c cc|or|a|ti.
lnvataturi|c lii|or nu cxista pcntru a li o doar o simp|a |ibraric a cunoastcrii. L|c
cxista pcntru a tc auta si a tc indruma pc tinc, pcntru a obtinc sc|imbarca in mod
activ, in liinta lubitoarc A|truista carc cstc na in Toti. ln linc, invatatorii lii|or Lcqii Lui
nu| nu va olcra simp|c cunostintc - autorii accstor invataturi au de asemenea apa dc
impartit cu tinc.
#U(5/60ERE/ / 050! 6 EG5UL )PR0U/L
#(E )U(0 EU?
lntr-o zi (in timpu| primc|or mc|c catcva saptamani |a manastirc,, m-am dus intr-o
mica incapcrc lo|osita dc obicci pcntru mcditatic, pcntru a inccpc un nou curs. lnsa aici
cra un scmn aqatat pc usa si pc carc scria:
,RVATORL CRS LSTL NL SPLClAL,
NVAl PLNTR CATlVA DlNTRL NLlLRlClTl -
ACLSTA LSTL U-A6 ,PLNTR CLl CARL CNOSC TOTL.
(lNTLLLCTALll SPlRlTALl CLl CARL A
,LGOL SPlRlTAL DLZAVANTAJAT`,.
TOTl CLlLALTl N A NLVOlL SA-L RVLZL.`
Am stat aco|o ncdumcrit pcntru o c|ipa qandindu-ma |a asta. ln cc|c din urma,
am auns |a conc|uzia ca accsta trcbuic sa lic un curs spccia| pcntru unii dintrc ca|uqarii
novici. Astlc| ca m-am intors inapoi pcntru a ma indrcpta catrc bib|iotcca. Dc-a |unqu|
drumu|ui, am a|crqat |a Zain. Litcra|mcntc spus. Am a|crqat |a c|. Nu m-am uitat pc
undc mcrq, a|crqam, c| construisc ccva ascmanator un zid din caramida si mcrqand pc
50
a|ta partc a acc|uiasi drum - si cram aproapc sa nc |ovim cap in cap. Dupa cc mi-am
ccrut scuzc, c| m-a intrcbat undc mcrq.
,Nu csti proqramat pcntru a mcrqc |a vrcun curs c|iar acum` A spus c|.
Am inccput sa-i cxp|ic, ,Da.`
,Li binc acesta cstc drumu|.` L| aratand sprc incapcrca carc sc al|a in dircctia
opusa si din carc vcncam cu.
,Nu. Vrcau sa spun ca da. Vrcau sa spun ca am lost, dar cstc un curs dc
vindccarc pcntru novicii dczavantaati spiritua| sau cam asa ccva.`
,Dczavantaati spiritua|`
,Li binc, ccva dc qcnu| accsta.`
,Sunt numai aproximativ l0 mctri dc aici pana aco|o, dc cc nu VLRGl sa citcsti
din nou, poatc imi vci putca cxp|ica mai binc Nu intc|cq.`
Asa ca am sarit inapoi si am citit indicatoru| din nou, mcmorandu-| si rccitandu-|
|ui Zain cuvant cu cuvant.
,Nu crczi ca cstc va|abi| si pcntru tinc` a spus c|.
,Cu siquranta ca nu. Nu crcd ca stiu totu|,` am protcstat cu.
,Atunci dc cc nu tc duci aco|o ca sa invcti ccca cc nu stii`
,Pcntru ca nu cstc dcsprc cunoastcrc, accsta spunc ca cstc pcntru cci carc crcd
dcsprc ci ca ,stiu totu|`.`
,Tu stii totu| dcsprc propriu| cqo spiritua| si dcsprc aroqanta`
,Nu, cu siquranta ca nu.`
,Atunci daca nu csti consticnt dc cqoismu| tau si crczi ca indicatoru| spunc ca nu
ar TRLBl sa participi |a accst curs, tot cc pot sa spun cstc ca intr-o anumita masura
csti unu| dintrc cci carc ,|c cunosc pc toatc`. Lstc adcvarat`
Vai sa lic. A trcbuit sa ma qandcsc |a asta pcntru un momcnt. Asta cra mai
comp|icat dccat un paradox Zcn.
,Crcd ca intc|cqi ca ai ccva dc al|at dc aco|o.`
,Vu|tumcsc pcntru ca m-ati lacut sa rccunosc asta.`
,Lsti bincvcnit.`
Asa ca am participat |a cursu| carc, asa cum s-a dovcdit, a lost probabi| mai
VLT pcntru minc dccat pcntru oricinc a|tcincva dc aco|o.
Si asta sc poatc dc ascmcnca ap|ica si pcntru tinc.
,Tu ai mu|tc cunostintc spiritua|c nu-i asa` mi-a zis Raqa.
,Da. Am studiat dc cand avcam l3 ani,` am spus cu.
,Atunci dc cc csti aici`
,Pai. cu.`
,Ai obtinut i|uminarca`
,Nu. Nu crcd.`
,O|, tu ai sti asta daca ai lacut-o dca. Ai cunoastc asta mu|t mai usor dccat daca
ai sti ca ai lost |ovit dc un lu|qcr. Si dc accca dc al|i aici. Dc asta vii |a accstc cursuri, dc
asta ti-ai a|cs un invatator, pcntru asta csti prcqatit sa citcsti toatc carti|c din bib|iotcca.
Pcntru ca csti inca in cautarca i|uminarii. Daca ai li qasit-o, cu siquranta nu ai li lost in
accst p|an, ori ai li lost unu| dintrc Adcpti si ai li prcdat mai dcqraba cc|or|a|ti dccat sa
citcsti carti - c|iar si tcxtc anticc. Pcntru ca tu ai li atunci cu adcvarat un ,cunoscator a
51
toatc`, din punct dc vcdcrc spiritua| vorbind. Ai avca Constiinta nivcrsa|a. Nu ai li in
|upta cu tinc insuti, ori a|tlc| spus, ccntrat in propria cxistcnta sau in oricc a|tccva
propriu. Ai li doar lubirc A|truista.`
Am inq|itit in scc si am spus ,Am intc|cs.`
5 57)ER,/+E PE(0RU #005R (560R
Lxista in principiu doua tipuri dc cititori ai accstci carti (si cativa carc sunt o
combinatic a cc|or doua tipuri,. Primu| tip dc pcrsoana o citcstc doar pcntru ca accasta
cstc ccva ncobisnuit, insa probabi| ca cstc oarccum intcrcsat dc |cctura. Accst tip
inc|udc pc toti cci lascinati dc civi|izatii|c picrdutc, istoric picrduta si tc|no|oqic
mistcrioasa. lnsa cc|a|a|t tip dc cititor cstc unu| carc sc al|a mai mu|t ,in` cunoastcrca
spiritua|a, studii, practici, abi|itati, ctc. Lstc ccca cc unii ar numi, un ,cautator` spiritua|.
Cc a ramas din accst capito| cstc intr-adcvar adrcsat |or si poatc ca dorcsti sa trcci |a
urmatoru| capito|.
#(E,/ )8 G9(4E/)#8 L/ /)0/3
U( ME)/: PE(0RU #8U0805RUL )PR0U/L
)/U #8U0805RUL #U(5/60ER )PR0U/LE
Aici sc al|a toti accia dintrc voi carc cititi accasta cartc c|iar acum, cci carc ati
adunat cunoastcrc spiritua|a si mctalizica dc mu|ti ani si carc v-ati imp|icat pc dilcritc
,cai` spiritua|c, oricntari sau tc|nici. nii dintrc voi cci carc vcti citi accasta cartc vcti
spunc, ,Da, dca stiu asta,` sau ,Lstc prca mu|t,` ori ,Am auzit dcsprc accstc |ucruri
mai inaintc - dca |c cunosc, asa ca accasta cartc cstc prca s|aba pcntru a o citi`.
Nu vrcau sa tc iqncsc sau sa-ti minima|izcz cunoastcrca sau intc|cpciunca. lnsa
daca tc-ai qandit |a astlc| dc |ucruri, puncti urmatoarc urmatoarca intrcbarc inaintc dc a
citi mai mu|t din accasta cartc cu accst tip dc atitudinc ori inaintc dc a ,cata|oqa accstc
invataturi dcpartc` dc rcstu| cunoastcrii ta|c.
Eti de3a un %iluminat& sau o %4ontiin Universal&: 9unt aici
variate de#iniii, aa c de ce am spune asta ; 1ac ai obinut ceea ce noi
numim iluminare, ai preluat de3a controlul vieii de la propriul tu ego
separat i te-ai predat propriului tu sine nalt i 9piritului Universal. Ai
#cut asta: Ai nlocuit egoismul de 0i cu 0i cu 6ubirea Altruist: 6ar dac nu,
ai %aruncat totul& i i-ai rearan3at prioritile din viaa ta n scopul de a
obine aceste sc.imbri c+t mai repede posibil:
Daca raspunsu| |a intrcbarca dc mai sus cstc nu, atunci urmatoarca intrcbarc cstc,
dc cc Daca cunosti c|ci|c - dc cc nu |c lo|oscsti Daca nu cunosti c|ci|c, poatc ca
undcva in accstc paqini c|c vor zornai pcntru tinc.
Asa cum am spus, nu vrcau sa lic o insu|ta sau sa tc iqncsc, vrcau doar sa aut
pc anumiti cititori carc ar putca bcnclicia dc ccca cc vrcau cu sa spun. Dcci, tc roq sa tii
mintc ca atunci cand voi spunc: Cu toatc ca cxista anumitc cxccptii, daca tu eti de3a
un ,i|uminat`, cstc loartc, loartc putin probabi| ca vci dori sa citcsti c|iar acum accasta
cartc. Probabi| ca nu vci avca ncvoic sau intcrcs pcntru |ccturarca accstci carti, asta
pcntru ca dca ai rca|izat tot ccca cc ai ncvoic. Oprcstc-tc din cautarc. Toti cci carc au
atins i|uminarca, Constiinta nivcrsa|a sau oricum ai vrca s-o numim, in qcncra| nu mai
52
citcsc carti dcsprc invataturi spiritua|c sau li|ozolic dcoarccc c|c nu sunt dc nici un lo|os
pcntru ci - ci nu mai au ncvoic dc nimic a|tccva. lar atunci cand nu avcti ncvoic dc
accstc |ucruri nicidccum nu |c vcti citi intr-o cartc sau in mai mu|tc, va vcti sc|imba
intcrcsu| si o vcti punc dcopartc. (Avcti in continuarc ncvoic dc carti dcsprc insta|atii
sanitarc, insa accst |ucru cstc dc dcpartc un subicct mu|t mai scrios si intcrcsant,.
Accsta nu cstc cazu| unui mcdic ori a|tcincva carc arc ncvoic sa sc pastrczc |a curcnt cu
cc|c mai rcccntc proqrcsc. Siqur, ai putca spunc ca cxista qradc dc i|uminarc si ai putca
citi anumitc |ucruri pcntru a-ti ina|ta qradu| pc carc i| ai. lnsa aici cxista o sinqura
,marc` i|uminarc, ca cstc ascmcnca unui comutator si accsta poatc sa lic ori pornit, ori
oprit. Astlc|, daca ai citit dcsprc accst |ucru si accst ,marc` comutator nu cstc inca in
pozitia pornit, pcntru binc|c tau, tc roq punc dcopartc tot ccca cc stii dca, cc| putin
pcntru o pcrioada dc timp. n |ucru si mai important, tc roq sa puncti dcopartc oricc
cqo pc carc |-ai putca avca si carc ,lacc partc din lc|u| tau dc a li`. Accst |ucru ar putca
prcvcni laptu| dc obtinc o partc ncscmnilicativa ,dintr-o mica picsa sau cam asa ccva`
din ccca cc continc accasta cartc, carc tc-ar putca auta sa dcvii un i|uminat. Citcstc-o
doar cu o mintc dcsc|isa si vczi undc tc va ducc accst |ucru.
C|iar daca csti un i|uminat si ai qasit o cartc carc ,suna intcrcsant` si carc cstc
cu siquranta posibi| sa lic asa, ar trcbui sa-si laci timp pcntru ca. Atunci cand ai auns
un i|uminat, vci li loartc, loartc ocupat autandu-i pc ceilali sa atinqa acccasi |ibcrtatc,
pacc si lubirc A|truista pc carc ai qasit-o tu sau sa urci pc un p|an vibrationa| mai ina|t.
Daca tu stai, atunci tu ,|ucrczi` pcntru Spiritu| nivcrsa|, daca sc poatc spunc asa. lti
a|iniczi vointa cu Vointa nivcrsa|a si astlc| vci dcvcni loartc ocupat lacand mica ta
partc ta din ,Curcntu| nivcrsa|`. Sprc cxcmp|u, in accst momcnt a| victii mc|c, cu nu
citcsc orice carti spiritua|c sau dc li|ozolic. Nu mai am dcmu|t inc|inatia, ca sa nu mai
vorbim dc timp. Am trebuit sa scriu accasta cartc, cu toatc ca asta a lost ca un
,scrviciu` dub|u pcntru minc (in scrviciu| Spiritu|ui nivcrsa|, si din dorinta dc a tc auta
pc tinc. V-am lortat sa scriu in timp cc cram loartc bo|nav, asa ca spcr sa poti obtinc
ccva dc aici carc sa tc autc.
Dcsiqur, asa cum am spus mai dcvrcmc, a lost un timp cand avcam o dorin
disperat si ncvoic dc inlormatic spiritua|a si li|ozolica si am citit tot cc am putut tinc
in maini|c mc|c. Poatc ca csti si tu in accst stadiu dc viata si cvo|utic. Am lost dispcrat
inccrcand sa qascsc catcva raspunsuri - cautand catcva adcvaruri. Am qasit catcva
lranturi dc adcvar insa asta nu a lost dc auns, asa ca am continuat sa citcsc in spcranta
ca voi qasi un adevr consistent de la o singur surs. lar dupa toatc carti|c, in |oc
sa ma uit intr-o cartc, am qasit in sc|imb asta in adcvaratu| mcu invatator pcrsona|. Cc
ironic, nu-i asa Atunci cand citcam cu |acomic pcntru a qasi ccva, aco|o nu cra nimic
ascmanator cu accasta cartc. Nu vrcau sa spun ca ar trcbui sa laci acc|asi |ucru, pcntru
ca tu poti avca o ca|c loartc dilcrita (oamcnii pot avca dilcritc cai indrcptatitc,. lnsa daca
as li avut aceast cartc pc carc o citcsti tu acum, as li avut cc| putin |a slarsitu| ,cartii`
partc dc cautarca mca. Pcntru ca ca ar li raspuns |a intrcbari|c mc|c si toatc picsc|c
adcvaru|ui ar li cazut in acc|asi |oc ca un intrcq. Dar inca o data, poatc ca accstc
invataturi nu sunt ,ccasca dumncavoastra dc ccai` spiritua|, ca sa spun asa, iar accasta
cartc nu va lacc acc|asi |ucru pcntru tinc pc carc |-ar li lacut pcntru minc. Poatc accsta
53
cstc doar unu| dintrc pasii tai dc-a |unqu| drumu|ui dc piatra si arc unc|c |ucruri pc carc
|c vci considcra doar ,bucati` dc adcvar. Sau poatc ca nu csti inca prcqatit pcntru asta.
Sau poatc ca cstc potrivit pcntru ca|ca ta dar iti cstc doar lrica dc sc|imbari|c radica|c
cc s-ar producc in viata ta, asta daca ti-ai pcrmis sa rca|izczi si sa acccpti adcvaru| -
adcvaru| tau. Cu siquranta ca nu pcntru minc o spun. lnsa n orice ca0, da" eti
pregtit s "iteti a"east "arte atun"i pro*a*il &n" mai "aui "eva3 Si daca
da, doar admitc accst |ucru. Cu mu|t timp in urma am dcscopcrit ca|ca qrca pc carc o
p|atcam pcntru a li cqoist, cqoccntric sau ,obraznic` in |cqatura cu ccca tu cunosti dca.
Smcrcnia nu a ucis niciodata pc nimcni, insa trulia da. Smcrcnia iti va da pacc si
,i|uminarc`pcntru mintc mai rcpcdc dccat oricc a|tccva. Va prcvcni ,cqou| spiritua|`.
Asa ca mcrqi mai dcpartc si tinc aproapc cu mintca si inima dcsc|isc.
Spiritua|itatca cstc simp|a. lubirca cstc simp|a. Adcvaru| cstc simp|u. l|uminarca cstc
simp|a. lntr-un lc|, toatc |ucruri|c dc baza sunt cu adcvarat cunoscutc in adancu| nostru,
insa maoritatca oamcni|or nu sunt consticnti dc asta si |c vor suprima. O cartc ca
accasta tc va auta sa-ti rcamintcsti asta si tc va inspira. Daca pana acum nu ai ,auns |a
ca`, poatc ca acum iti va li dc autor. Daca tc qandcsti ca cstc inuti|a, cc pot sa spun
Cat ar putca li dc inutil daca nu ,ai auns` |a ca pana acum Stiu ca trebuie sa aud
anumitc |ucruri iar si iar, pana cand in slarsit am ,auzit asta` si ,am obtinut` intr-adcvar
sc|imbarca.
nii dintrc voi poatc ca stiu dca tot cc au ncvoic pcntru a dcvcni liintc cu
adcvarat mari, carc sa lic o binccuvantarc pcntru toti, insa nu lac ccca cc ar trcbui sa
laca pcntru a rca|iza accst |ucru. Dc cc Carc cstc ,bunu| vostru motiv` Lu |c-am vazut
pc toatc. nii continua sa stca aqatati dc viata pc carc si-au construit-o. Dc |ocuri|c |or
dc munca, dc prictcni, asociati, au copiii. S-au oprit pc un tarm lami|iar. Lxista tot lc|u|
dc scuzc pcntru a cvita adcvarata sc|imbarc. nii oamcni c|iar lo|oscsc cautarca
cunoastcrii spiritua|c ori ,sc|imbu|` dc cunoastcrc sau c|iar cautarca caii spiritua|c ca
pc un mi|oc dc a evita adcvarata sc|imbarc. Nu contcaza scuza qasita. Nu contcaza
daca sc aqata dc o casa, o masina, un prictcn, un iubit, lami|ic, scrviciu, oras ori
a|tccva. Dc ascmcnca, nu contcaza cc lc| dc tcmcri ai. Noi toti vom muri intr-o zi iar o
ascmcnca viata dcvinc irc|cvanta. Dcci, nu contcaza carc cstc motivu| pcntru carc ,nu
mcrqc`, accsta cstc cel mai bun motiv din lume. LTlVA LlNlL cstc accasta -
'ricare ar #i motivul, c| cstc cc| carc tc lacc sa tc intorci dc |a ncccsitatca dc a obtinc
,i|uminarca` si nitatca cu Dumnczcu - i nu este un motiv su%i"ient de *un3
Taina cca mai marc in stravcc|iu| Tarot o rcprczinta ca|ca spiritua|a dc |a inccput
pana |a slarsit. lnccputu| si slarsitu| caii cstc rcprczcntat prin ,Ncbunu|`. Ncbunu| isi
pcrmitc oricc in viata pcntru a-si inccpc ca|atoria sa spiritua|a. L| isi lacc dcsaqa,
privcstc in sus, apoi mcrqc catrc la|ci|c pcrico|u|ui cu incrcdcrc tota|a in Dumnczcu.
Ncbunu| arc motivc|c sa|c ,ascunsc` pcntru a-si qasi propria ca|c. Accsta cstc tipu| dc
atitudinc pc carc trcbuic sa-| avcti. lar a cunoastc cum ar trcbui lacut |ucru| accsta nu
cstc un motiv indcauns dc bun. Cunoastcrca poatc li numai un indicator a| caii, tu eti
cel care trebuie s nceap e#ectiv cltoria.
Amintcstc-ti, ,O s|aba cunoastcrc carc acionea0, arc inlinit mai mu|ta va|oarc
dccat cunoastcrca inactiva`. - Ka||i| Gibran
54
Capitolul Patru
55
#nc o Carte +n Plu,
Buna intrcbarc. Accasta nu poatc li ,doar o cartc in p|us` pcntru tinc. Daca csti
cu adcvarat un cautator a| adcvaru|ui asa cum a lost cu, un cautator carc a putut qasi
doar lraqmcntc si bucati prin carti|c si cai|c pc carc |c-a qasit, am toata spcranta ca
accasta cartc |c va aducc pc toatc imprcuna acum si pcntru tinc. ln oricc caz, daca tu
crczi ca qria, bunatatca si caractcru| inolcnsiv sunt adcvarata spiritua|itatc, ca c|c sunt
totu| (si nu invataturi|c spiritua|c, li|ozolia, doqma, crcdintc|c sau a|ta rc|iqic dc carc
apartincti,, noi iti uram bun vcnit ca si unui prictcn sau iti uram bun vcnit acasa - pcntru
ca noi crcdcm acc|asi |ucru.
/s"ult Esena2 (u doar #uvintele!
lntr-o zi, Zain carc cra invatatoru| mcu pcrsona| dc vrco cativa ani, m-a intrcbat
daca pot vcni sa vorbcsc cu c|.
,Pcnic|, intr-o zi, loartc curand, va trcbui sa parascsti manastirca. lti cstc dcstinat
sa laci mu|tc |ucruri in viata ta, |ucruri importantc.`
,Cc |ucruri, Tata`
,lnvatatorii au dilcritc optiuni in ccca cc privcstc viata |or, cc ar putca lacc in
viata |or, dilcritc|c dircctii. Accstca au lost numitc ,razc` si sc bazcaza pc numaru| 7. Tu
tc poti comuta intrc accstc razc daca vrci. Numai o sinqura raza cstc tota| dcdicata
pcntru a dcvcni un adcvarat invatator. Probabi| vci putca qasi tu o moda|itatc pcntru a
lacc o puntc intrc accstc razc.`
L| a sub|iniat a|cqcri|c pc carc |c-as putca lacc dupa cc voi p|cca si a discutat
dcsprc liccarc ca|c sau ,raza` asa cum au lost numitc, si cc ar prcsupunc liccarc. L| a
vorbit dc ascmcnca dcsprc victi|c antcrioarc si ca as avca si a|tc anumitc ta|cntc dccat
acc|a dc a li un invatator ,spiritua|`, cum ar li cc| muzica|, acc|a dc a scric, dip|omatia,
conducator po|itic si stratcq. L| mi-a vorbit si dcsprc a|tc |ucruri, ca as li lost un marc
scriitor intr-una dintrc victi|c mc|c si ca voi li c|cmat sa scriu curand una dintrc cc|c mai
importantc |ucrari carc a lost scrisa vrcodata. Accasta cra accca dc a prczcnta
invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| |umii, in mod dcsc|is, pub|ic.
,Dc cc` Am intrcbat cu. ,Dc cc accst |ucru nu a lost lacut niciodata inaintc. Dc
cc acum`
,Datorita timpu|ui liu| mcu. Asa cstc scris. Asa cstc prcdcstinat. Trcbuic sa scrii o
cartc carc va dczva|ui cu cxactitatc mu|tc dintrc traditii|c scrisc si ora|c, inaintc dc
slarsitu| mi|cniu|ui.`
,Si dcsprc traditii|c ora|c`
,Da. Lstc timpu|.`
Din primc|c zi|c a|c victii omu|ui pc Pamant, unc|c dintrc invataturi|c lii|or Lcqii
Lui nu| au lost comunicatc numai ora|, dc |a invatator |a uccnic (dc |a ca|uqaru| Adcpt
catrc ca|uqaru| batran,. Au cxistat dilcritc motivc pcntru accasta traditic ora|a.
lnvataturi|c spccia|c au lost impartasitc uccnicu|ui numai atunci cand cra timpu|, cand
cra prcqatit sa |c intc|caqa, cand isi putca da scama dc adcvaru| |or iar accstca laccau
56
,partc din c|`. Dc ascmcnca, conccptc|c spiritua|c, cunoastcrca si antrcnamcntu| pot li
loartc ctcricc, comp|cxc si subti|c. Sprc dcoscbirc dc invataturi|c scrisc, cc|c ora|c au
pcrmis unui invatator ,i|uminat` sa cunoasca instantancu daca nu s-a transmis ori nu s-
a intc|cs corcct ccca cc s-a vorbit in timpu| instruirii. ln accst lc|, daca nu sc intc|cqca o
anumita invatatura importanta, Adcptu| putca s-o corcctczc sau sa astcptc pana cc
constiinta batranu|ui avca sa sc dczvo|tc mai mu|t. Toatc accstca dadcau asiqurarca
batrani|or ca au intc|cs cu cxactitatc toatc aspcctc|c antrcnamcntu|ui spiritua| vita| si ar
putca trccc |a viitoru| batran sau ca|uqar uccnic novicc.
Dar acum mi s-a spus ca din ncccsitatc, cxc|usivitatca anumitor traditii ora|c a
lost rupta.
La manastirc, am lost invatati sa intc|cqcm si sa comunicam cu oamcnii,
indilcrcnt dc cu|tura sau rc|iqic. lnsa prczcntarca pcntru prima data a invataturi|or ora|c
in lorma scrisa, crccaza mu|tc prob|cmc dc comunicarc si intc|cqcrc. Din lcricirc, am
primit un autor spccia| pcntru accasta sarcina. ln mu|tc dintrc intcractiuni|c , cursuri|c
mc|c atat cu batranii cat si cu invatatoru| mcu pcrsona| Zain, mi s-a dat o atcntic
spccia|a pcntru a-mi rctrczi cunoastcrca si compctcntc|c mc|c in privinta prob|cmc|or dc
comunicarc in scris. Prin urmarc, accasta cartc sc straduicstc pcntru o ncobisnuita
,c|aritatc`.
,Cuvintc|c sunt in cc| mai bun caz o loartc |imitata lorma dc comunicarc`,
spunca Zain. ,L|c sunt adcsca si usor dc intc|cs qrcsit. Asta pcntru ca, cuvintc|c sunt
doar simbo|uri, scnsu| |or cstc intcrprctat dc liccarc individ in partc din punctu| propriu
dc vcdcrc. Si punctu| individua| dc vcdcrc variaza loartc neobinuit.
Cand vinc vorba dc comunicarc, cuvintc|c scrisc sunt c|iar mai rc|c. Din momcnt
cc un scriitor nu sc poatc adrcsa liccarui cititor din punctu| sau dc vcdcrc, intcrprctarca
individua|a sau rcactia liccaruia lacc ca acuratctca comunicarii prin citit si scris sa lic
imposibil. C|iar vorbind unci anumitc pcrsoanc lata in lata, cscntia|u| comunicarii
doritc nu sc producc, cu toatc accstca, cstc mu|t mai probabi| sa sc rcuscasca astlc|.
Accasta sc datorcaza laptu|ui ca un invatator sau un orator scnsibi| ,sc poatc acorda` pc
punctu| dc vcdcrc individua| si astlc| sa comunicc in manicra carc olcra cca mai buna
sansa dc a sc rcccptiona comp|ct mcsau| cc sc dorcstc comunicat. Dar c|iar si asa,
comunicarca cstc inca loartc dilici|a. Ti s-a intamp|at vrcodata sa spui, ,Nu asta cstc cc
am vrut sa spun.``
Am intc|cs instantancu. Totu| a auns inapoi |a minc.
,lo|osind cuvantu| ,sinc` sau ,cqo` cstc un bun cxcmp|u pcntru o prob|cma
comuna dc comunicarc cc poatc li corcctata atunci cand sc vorbcstc pcrsona|, ,lata in
lata`. Accstc cuvintc pot inscmna mu|tc pcntru dilcriti oamcni. Lqo-u|, sprc cxcmp|u,
inscmna o trasatura dc pcrsona|itatc ncqativa pcntru unii - dar accsta inscamna si
cscnta dc a li, sau sul|ctu| pcntru unii - c| inscamna putcrca pcrsona|itati pcntru unii,
ctc. ,Sinc|c` poatc inscmna liinta lntcrioara pcntru unii si poatc inscmna cscnta
cqoismu|ui pcntru a|tii. Dcci, comunicarca pcrsona|a cstc dcstu| dc dilici|a, insa atunci
cand cuvintc|c sunt scrisc, nu cxista nici o sansa dc a corccta sau a c|arilica
ncintc|cqcri|c in cazu| in carc cuvintc|c sunt intc|csc qrcsit.`
Dcci, tc roq sa rctii accst aspcct daca nu csti dc acord cu ccca cc citcsti - accasta
poatc sa nu inscmnc c|iar ccca cc parc sa inscmnc.
57
(0REGUL /4E,8R
Zain m-a dus |a bib|iotcca iar aco|o |-am qasit pc Gabric|, un Adcpt cc cra
dcscmnat ca pastrator a| bib|iotccii si cu carc am discutat dcoscbitc|c prob|cmc|c carc
apar cu invataturi|c spiritua|c scrisc.
,ln p|us, lata dc dilicu|tati|c comunicarii in scris, cxista prob|cmc spccia|c cc
imp|ica comunicarca conccptc|or spiritua|c si adcvaruri|or nivcrsa|c. Lstc scris ca, din
cauza dua|itatii p|anu|ui in carc cxistam noi aici pc Pamant, prccum si a |imitari|or
capacitatii noastrc dc a intc|cqc cu adcvarat nitatca inlinita carc cstc nivcrsu|, putcm
aunqc mai aproapc dc u|timu| adcvar doar prin umatatca dc adcvar. Asta inscamna ca,
cc| mai marc adcvar pc carc i| pot cxp|ica pcntru tinc aici, cstc c|iar cc| pcrsona|, carc
cstc doar pc umatatc adcvar. Astlc|, daca vci inccrca sa qascsti cca|a|ta umatatc dc
adcvar, vci qasi un conl|ict intrc c|c si in sustincrca liccarcia dintrc umatati. Dc
cxcmp|u, sc poatc arqumcnta corcct sustincrca ca viitoru| nostru cstc prcdcstinat. Si
poatc li dc ascmcnca corccti arqumcntand ca putcm sc|imba viitoru|. L|c sunt conccptc
tota| opusc si sc parc ca lac pc cc|a|a|t conccpt opus imposibi| sa dc a li adcvarat.
Ascmcnca conccptc opusc adcvaratc sc numcsc paradoxuri. Paradoxuri|c contin sc
parc conl|ictc intrc umatati|c dc adcvar carc sunt adcvaratc in sinc, si in acc|asi timp,
un sinqur adcvar parc sa laca imposibi| ca cc|a|a|t sa lic tot un adcvar, cc| mai marc
adcvar cstc dc lapt cc| rcvc|at atunci cand ambc|c umatati dc adcvar sunt intc|csc ca un
intrcq, cu toatc ca nu cstc ncaparat ncccsar sa aiba un scns atunci cand cstc ana|izat in
mod |oqic. Dcoarccc paradoxuri|c contin adcsca un mai marc adcvar in conl|ictu| |or
intcrior dc umatati dc adcvar, c|c sunt cc| mai apropiat |ucru dc intrcqu| adcvar pc carc
i| putcm transmitc cu intc|cctu|, cu mintca. Totusi, accsta nu poatc li intc|cs intc|cctua|.
n paradox trcbuic sa lic intuitiv ori prins spiritua| si intc|cs.`
,Am intc|cs cc vrci sa spui, cstc simi|ar unui conccpt dintr-o cartc pc carc am
citit-o inaintc dc a aunqc aici. Accasta vorbca dcsprc o tota|a intc|cqcrc a ccva cc cra
,dc intc|cs prin cmpatic`.`
,Lmpatic (cnq. qro|inq dc intc|cs prin cmpatic, Da, cstc ncvoic aici dc un
cuvant bun pcntru a li intc|cs in cnq|cza si prcsupun ca i| putcm lo|osi pc accsta.
Probabi| ca ar trcbui sa aduccm accasta cartc aici in bib|iotcca noastra. Doar putini
oamcni intc|cq prin ,cmpatic`. Pc dc a|ta partc, mu|ti oamcni a|cq sa crcada sau sa sc
conccntrczc numai pc un conccpt dintr-un paradox. Astlc|, ci picrd intrcqu| adcvar.
Sprc cxcmp|u, in ccca cc privcstc viitoru|, ci pot li ori lata|isti ori sa crcada ca viitoru|
cstc tota| ncscris, (ncstabi|it, ncstiut,. Dupa cum stim, nu cstc adcvarat si totusi ambc|c
sunt adcvaratc.`
Zain a cxc|amat: ,Trcbuic sa intc|cqi si sa acccpti un paradox intuitiv,. accsta nu
poatc li intc|cs numai cu intc|cctu|. Astlc|, un Adcpt intc|cqc ca ambc|c conccptc sunt
adcvaratc in acc|asi timp. Dc cxcmp|u, in ccca cc privcstc paradoxu| particu|ar, Gabric|
|-a lo|osit ca pc un cxcmp|u, noi stim simu|tan ccva cc s-a intamp|at abia dupa cc s-a
intamp|at si cra dcstinat sa sc intamp|c - dupa cc totu| s-a intamp|at in perioada in
carc trcbuia. Accasta cstc abso|ut adcvarat, nu Dar mai stim dc ascmcnca ca, prin
|ibcra a|cqcrc a liccaruia sc crccaza viitoru|, perioada. Accasta cstc dc ascmcnca
58
abso|ut adcvarat, nu-i asa liccarc conccpt sc opunc cc|ui|a|t. S-ar parca ca acestea
nu pot #i ambele adevrate, i totui sunt. C|iar daca accstca nu pot li |oqicc,
intuitiv avcm ambc|c crcdintc carc nc pcrmit simu|tan sa intc|cqcm marc|c adcvar
dcsprc cvcnimcntc|c carc ar putca avca |oc in viitor.
ln ccca cc privcstc adcvaru| pur lina|, putcm intr-adcvar ,sa-| obtincm` atunci
cand suntcm in alara trupu|ui, intr-o ina|ta constiinta spiritua|a carc cunoate, si nu
doar prin intc|cqcrca intc|cctua|a.`
#uvintele pot %i 5 Pote" Pietruit
sau (isipuri Mi"toare
Am spus, ,Dcci, cum as putca rcprczcnta ascmcnca paradoxuri si sa prczint in
acc|asi timp si adcvaratc|c invataturi a|c lii|or At|anti ai Lcqii Lui nu|`
Gabric| a raspuns. ,lndilcrcnt dc prob|cmc|c comunicarii in scris, vrcmuri|c o ccr.
Si c|iar daca nu cstc cc| mai bun mod dc a comunica si dc a-i ,imboqati` pc oamcni,
lntaiu| , Du|u| nivcrsa| , Dumnczcu, poate li cxprimat in mai mu|tc moduri, inc|usiv
prin cuvintc. Toti cci cc vor putca intcrprcta intuitiv scnsu| cc sc al|a dinco|o dc cuvintc,
vor li ,aprinsi` si sc va trczi in ci Spiritu| atunci cand vor auzi cuvintc|c adusc inaintca
|or. Stiu ca cu am citit anumitc cuvintc cu inspiratic carc au ,sunat c|opotc|u| adcvaru|ui`
in minc, asa cum avcm noi toti aici.`
( #E FEL 4E LUME / ,RE/ /U )8 0R8E60?
ln conlormitatc cu invataturi|c lii|or At|anti ai Lcqii Lui nu|, Principii|c
nivcrsa|c dictcaza modc|u| |umii in carc traicsti iar crcarca viitoru|ui |umii dcpindc dc
liccarc dintrc noi. Lstc in intrcqimc a|cqcrca ta iar sc|imbarca sta in putcrca ta - totu|
lacand numai sc|imbari|c in tinc insuti.
Gabric| a spus, ,Trcbuic sa inc|uzi accst conccpt in invataturi, Pcnic| - spunc
oamcni|or din |umc accst |ucru: lnaintc dc oricc invatatura sau ca|c cc v-ar putca auta,
trcbuic sa intc|cqi ccva simp|u, dc baza, adcvaru| prc|iminar, sa ici catcva dccizii
importantc.`
Nota autoru|ui: Sc va rcpcta din nou accasta invatatura mai tarziu in cartc, insa
cstc atat dc importanta si o prob|cma atat dc lundamcnta|a, incat am considcrat ca
trcbuic sa lic inc|usa si aici.
,Primu| |ucru pc carc trcbuic sa-| laci cstc sa-ti pui urmatoarca intrcbarc,
qandcstc-tc binc si scrios, apoi la anumitc a|cqcri si anqaamcntc. lata marca, dar
simp|a intrcbarc: ,ln cc lc| dc |umc ai vrca sa traicsti` lndata cc tc-ai dccis, o poti
rca|iza. Aici cstc incrcdibi|a dar adcvarata ,alaccrc` pc carc o avcm in nivcrs: Daca vrci
sa traicsti intr-o |umc buna, atunci la-o sa lic buna. O |umc paradisiaca Atunci va li un
paradis. Asta suna prca simp|u, nu-i asa Lstc minunat dc simp|u, dar asta c|iar
lunctioncaza si sc bazcaza pc principii stiintilicc si Principii nivcrsa|c.`
,Carc principii Gabric| Prcsupun ca vorbim aici dcsprc stiinta maqica`
,Nu suntcm mcrcu intr-un anumit lc| sau a|tlc| Nu cstc crcatia ccca cc cstc
59
Da-mi voic sa-ti prczint un cxcc|cnt cxcmp|u a| accstui principiu vita| dc
important. n cxcmp|u carc a lost lo|osit dc stramosii nostri in varsta si unu| carc lara
nici o indoia|a ca vci dori sa-| lo|oscsti pcntru uccnicii ti intr-o anumita zi.
Ai |ucrat vrcodata in bucataric, da` A intrcbat c| in timp cc sc uita |a minc cu o
privirc prolunda si qrava.
,Da.`
,Ati vazut cum u|ciu| si apa (sau u|ciu| si otctu|, stau scparatc, c|iar daca inccrci
sa |c amcstcci`
,Da, accstca nu sc amcstcca binc, si c|iar daca sc amcstcca nu raman pcntru
mu|t timp amcstccatc.`
,Stii dc cc` Am ridicat din umcri |asandu-| pc c| sa dca rcpcdc o cxp|icatic
importanta asa cum numai c| stia sa o laca. ,Lstc simp|u, pcntru ca c|c au naturi
dilcritc si liccarc ,qravitcaza` in propria natura. Noi nu suntcm dilcriti. Avcm aici ,Lcqi|c
lizicii` carc dictcaza accst |ucru dar in spatc|c |or sunt c|iar si mai mu|tc Lcqi sau
Principii nivcrsa|c primarc. Pc masura atinqcrii unci ina|tc constiintc, vci aunqc sa
intc|cqi ca acc|casi Principii nivcrsa|c carc lac ca u|ciu| si apa sa ramana scparatc si sa-
si qascasca proprii|c nivc|c, sc pot ap|ica dc ascmcnca si |a oamcni, i c|iar |a
,cscnta`, ,spiritu|` sau ,sul|ctu|` |or. liccarc individ in partc, va slarsi n de#initiv in
qcnu| dc |umc din carc lacc partc, imprcuna cu a|tii ascmcnca |ui. Astlc|, daca vrci sa
traicsti intr-o |umc a lubirii A|truistc in carc oamcnii sunt ascmcnca si |c pasa unuia dc
cc|a|a|t, trcbuic doar sa lii pur si simp|u unu| ascmcnca tuturor accstor oamcni - ori sa
tc sc|imbi pcntru a dcvcni unu| ascmcnca |or.`
,Asta cstc mai usor dc zis dccat dc lacut,` Am spus cu.
Zain m-a intrcrupt. ,Pot li inccrcari si nccazuri in timp cc tc sc|imbi in intcrioru|
tau pcntru a dcvcni o pcrsoana mai buna, insa in cc|c din urma va li binc, daca vci vrca
sa laci accst |ucru.`
Gabric| a adauqat, ,Tot ccca cc trcbuic sa laci cstc sa pcrscvcrczi si atunci iti vci
atinqc scopu|. Asta c tot. Doar pcrscvcrcnta.`
,Asta c tot`
Zain a continuat sa-mi dca mai mu|tc dcta|ii a|c accstor principii. ,Lumca
cxtcrioara sc va modilica in lunctic dc modilicari|c pc carc |c vci lacc in intcrioru| tau.
Accst |ucru sc intamp|a intr-o mai mica sau mai marc masura. Sprc cxcmp|u, daca csti
dcpcndcnt dc droquri sau dc a|coo|, dc obicci vci avca prictcni carc sunt |a lc| ca si tinc
si carc au acc|asi ,sti| dc viata`, cc| cc tc insotcstc tc lacc cinc csti si cum csti. (n. tr. -
mai pc romancstc ,spunc-mi cu cinc umb|i ca sa-ti spun cinc csti` , Votivu| pcntru
carc csti dcpcndcnt dc droquri cstc unu| intcrior, pcrsona|. Daca tc vci sc|imba intcrior
nu vci mai li pcntru mu|t timp dcpcndcnt, vci qasi lara nici un clort o a|ta |atura a ta, vci
picrdc sau vci li dcrutat lara vcc|ii tai prictcni si curand vci avca noi prictcni. Lstc dc
ascmcnca probabi| ca situatia cu scrviciu| si casa ta sa sc sc|imbc. Am vazut oamcni
crcscuti in q|ctouri p|inc dc droquri, ura, invidic si crimina|itatc si carc au |asat totu| in
urma pcntru a ducc o viata buna si productiva. Nu pcntru ca au primit un ,conccdiu`
sau pcntru ca au primit nistc card-uri - ci nu au avut nici un lc| dc ,avantac` lata dc
oricinc a|tcincva din q|ctou. Li si-au dcpasit mcdiu| |or iar mcdiu| |or s-a sc|imbat -
60
totu| pcntru ca asta cra in intcrioru| |or prccum si din cauza actiunii , a|cqcrii |or
intcrioarc. Accst |ucru sc intamp|a dc ascmcnca si in modilicari|c spiritua|c. Tu trcbuic
sa ai dca cxpcricnta propric, Pcnic|. Nu qascsti ca actua|ii tai prictcni s-au sc|imbat,
c|iar inaintc dc a vcni tu aici`
,Da, cstc adcvarat.`
,Astcapta pana cand vci parasi manastirca si tc vci inta|ni cu ci din nou. Vci al|a
ca nu mai ai |cqaturi comunc cu oamcni pc carc ii cunosti, iar in curand accstc
pcrsoanc nu mai cxista in viata ta. C|iar si cu oamcnii obisnuiti ai accasta cxpcricnta.
Daca ci isi sc|imba cu adcvarat constiinta, vcc|ii |or prictcni vor icsi din viata |or. Si noi
prictcni cc sunt pc o ca|c sau |a un ,nivc|` simi|ar, vor intra in victi|c |or. Ai putca avca
oarccum inca vcc|ii prictcni in viata ta, insa ci nu vor cxista in viata ta in acc|asi lc|.
Lxcmp|u| cu dcpcndcntii cstc doar unu| cxtrcm - asta sc poatc intamp|a in moduri mu|t
mai subti|c.
Dcsiqur, sc|imbarca lina|a cstc i|uminarca si obtincrca Constiintci nivcrsa|c. Ca
urmarc a acestei cxtrcmc sc|imbari intcrnc, totul sc va sc|imba radical in viata ta.
lar accst |ucru mcrqc dinco|o dc |imitc|c victii ta|c lizicc. Dc ascmcnca, cand vci atinqc
Constiinta nivcrsa|a, nu vci mai li pcntru mu|t timp un prizonicr in p|anu| lizic. Poti
vcni si tc poti ducc. Si atunci cand viata ta lizica s-a tcrminat, poti alege sa tc intorci
pcntru a-i auta pc a|tii sau sa tc ina|ti intr-o cxistcnta spiritua|a paradisiaca. Totu|
dcpindc dc tinc. Oricinc sc poatc ina|ta imcdiat dcasupra tuturor, din mica |ui |umc,
catrc p|anu| nivcrsa| carc cxista in intcrior.`
Si nu crcd ca un astlc| dc |ucru cstc o sarcina imposibi|a pcntru atinqcrca
i|uminarii. lnccpi doar prin a dcvcni o pcrsoana cu adcvarat buna. Amintcstc-ti
cxcmp|c|c |ui Lnoc| dcsprc |umi|c imaqinarc nr. l si nr. 2 din capito|u| antcrior. Daca
vrci sa-ti sc|imbi viata in binc, trcbuic doar sa dcvii pcrsoana dcccnta pc carc a lo|osit-o
Lnoc| in cxcmp|u| sau dcsprc |umca imaqinara nr. 2. Tc poti sc|imba cu siquranta atat
dc mu|t, nu-i asa ca poti Nu suna a li |a indcmana ta sa dcvii o pcrsoana cu adcvarat
buna Cu siquranta ca da. Li binc, daca poti rca|iza accst |ucru, ca sa dcvii un i|uminat
cstc doar |a un pas dcpartarc.
)#5PUL PE(0RU #/RE )U(0 PRE;E(0/0E
(,8+80URLE
Noi prczcntam accstc invataturi cu spcranta ca c|c va vor putca misca si inspira
drumu| vostru (sau tc vor lacc sa continui drumu|, pc ca|ca nitatii cu nivcrsu|, o ca|c
a lubirii A|truistc, indilcrcnt dc conlcsiunca sau a|tc|c dintrc crcdintc ta|c. ln accst scop,
asa cum ai citit, daca nu intc|cqi ccva sau daca nu csti dc acord cu ccva, te rog sa nu lii
dc acord cu asta doar tcmporar - in spccia| in cazu| in carc ,tc oprcstc ccva` sau daca
scntimcntc|c ta|c dc lubirc A|truista par sa dispara. Daca poti, cxtindc punctu| tau dc
vcdcrc cumva - probabi| prin mcditatic sau a|tlc|, daca stii cum, cxamincaza prob|cma
dintr-o starc mai ina|ta. Daca accst |ucru nu cstc posibi|, sau daca nu csti dc acord sau
dorcsti o c|arilicarc, tc roq contactcaza-nc prin cmai| sau in scris si spunc-nc prob|cma
ta in |cqatura cu asta. Acord-ne o sansa sa intc|cqcm punctu| tau dc vcdcrc si
prob|cma ta in |cqatura cu accasta. Asta poatc inscmna a|tccva dccat ti sc parc, sau
61
poatc ca nu - dar in oricc caz, nimicnu poatc li atat dc important incat sa laca ziduri
intrc noi si sa oprcasca l|uxu| lubirii noastrc. Lsti dc acord cu asta
5 #arte2 5 #onse"in<
Accasta cartc cstc impartita in doua parti. Prima partc va continc |a inccput
catcva dintrc cxpcricntc|c mc|c pcrsona|c, |cctii si discutii cu invatatorii |a manastirc. ln
accst lormat, cartca va prczcnta invataturi|c At|antidci (actua|mcntc invataturi|c
spiritua|c pozitivc a|c At|antidci, carc sunt si invataturi|c lii|or At|anti ai Lcqii Lui nu|,.
lnvataturi|c acopcra o |arqa varictatc dc subicctc spiritua|c si mctalizicc. Accasta va
inc|udc dc ascmcnca si traduccri dircctc a|c unor lraqmcntc din divcrsc din tcxtc
stravcc|i.
Un manual de instru"iuni
pentru viaa "a "eteni ai Universului
="are s'au pierdut undeva printr'un sertar>3
lnvataturi|c contin ,rcl|cctii` a|c Du|u|ui nivcrsa|, inc|uzand Lcqi nivcrsa|c si
principii a|c manilcstarii Spiritu|ui si scopu| in viata. L|c pot prin urmarc sa lic lo|ositc
ca un lc| dc ,manua|` pcntru , sau ca ,sc|cma` in rc|atia noastra cu totu|. Accstca pot
li ccva carc sa autc pc cci cc dorcsc sa obtina dircct intoarccrca |a Dumnczcu,
atinqcrca pacii mintii si pcntru a dcvcni cu adcvarat buni, liintc qriu|ii.
A doua partc a cartii olcra instructiuni rca|c in sistcmu| dc instruirc mcnta|a dc zi
cu zi a| lii|or si cxcrcitii cncrqcticc, tc|nici si mcditatii. Scopu| accstui sistcm dc instruirc
cstc dc a auta pc lii in mcntincrca armonici si cc|i|ibru|ui spiritua|, aspcctc|or mcnta|c
si lizicc a|c liintci |or si a-i auta dircct in cxpcricnta nitatii cu Dumnczcu. Accstca vor
li uti|izatc dc ascmcnca pcntru obtincrca din nou a cc|i|ibru|ui si ,concxiunii`, in cazu|
in carc accstca au lost picrdutc. n sistcm ascmanator a lost uti|izat in At|antida si cstc
inca lo|osit si astazi dc liii Lcqii Lui nu| din intrcaqa |umc.
Dc ascmcnca, partca a doua va olcra o minunata si inca uti|izata practic dc
cativa dintrc liii |cqcndarci At|antida, o uimitoarc tc|no|oqic vibrationa|a. Lstc posibi| sa
li auzit ca at|antii crau loartc priccputi in uti|izarca avansata a cu|orii si sunctu|ui pcntru
vindccarc si modilicarca constiintci. Dcsi cstc cvidcnt laptu| ca nu tc putcm invata toatc
dcta|ii|c comp|cxc a|c accstci stiintc aici, cxpcrtii at|anti in tc|no|oqii vibrationa|c din
randuri|c lii|or Lcqii Lui nu| |c-au rca|izat si au continuat sa |c uti|izczc mii dc ani.
Acum, pcntru prima data, o partc din vibratii|c sonorc pcntru ina|tarca constiintci sunt
disponibi|c pcntru pub|ic. Noi am pus vcrsiuni spccilicc a|c accstor vibratii sonorc pc
CD-uri si casctc audio. Atunci cand sunt uti|izatc in mod corcspunzator, conlorm cu
instructiuni|c din partca a doua a accstci carti, c|c pot li dc un rca| autor pcntru a tc
auta |a sc|imbarc si pcntru a-ti imbunatati viata. Scctiunca ,cum sa lo|osim` olcra
instructiuni spccilicc pcntru acccsarca si rcproqramarca subconsticntu|ui mintii ta|c prin
uti|izarca dc vibratii sonorc spccia|c, prin combinarca |or cu instructiuni , q|idarc
vcrba|a, tc|nici dc mcditatic si alirmatii. Noi am vrut sa inc|udcm inrcqistrari|c in pac|ct
cu cartca dar ni s-a spus sa nu o laccm pcntru ca anumitc |ibrarii nu o vor acccpta
astlc|. Astlc| ca, instructiuni|c pcntru comandarca vibratii|or sonorc sunt |a slarsitu|
62
cartii. Partca din spatc a cartii arc dc ascmcnca instructiuni pcntru comandarca unor
inrcqistrari vidco cu invataturi in sti|u| nostru dc Yoqa si cu tc|nici|c noastrc cncrqcticc
stravcc|i.
4e "e o "arte?
Pc |anqa motivc|c pc carc |c-am dat dca, ca|ca noastra czotcrica a lost in mod
dc|ibcrat tinuta rc|ativ nccunoscuta pcntru un anumit timp. lnsa asa cum am mcntionat
mai dcvrcmc, asa cum a lost prolctit - cstc timpu| pcntru a li lacutc pub|icc mu|tc
|ucruri, inc|usiv istoria vcc|c, invataturi|c si prolctii|c dcsprc viitor. Suntcti pc ca|c dc a
citi dcsprc unul dintrc motivc|c pcntru carc accasta cartc a lost pub|icata acum - cxista
dc ascmcnca si un a|t motiv - unu| dintrc ,scmnc|c` prolctitc, ca a vcnit timpu| pcntru
a lacc pub|icc accstc invataturi.
C|iar daca |ocatia manastirii noastrc din Tibct a lost sccrcta, izo|ata si atat dc
binc ascunsa incat nu sc putca vcdca nici pc lotoqralii|c lacutc prin satc|it, cu cativa ani
in urma accasta a lost atacata. Toti ca|uqarii si inqriitorii carc sc al|au in manastirca din
Tibct in acc| momcnt au lost ucisi. Cci carc crau in zona dar nu sc al|au in manastirc in
acc| timp, au supravictuit. Ca|uqari din a|tc |ocuri din intrcaqa |umc au lost dc ascmcnca
atacati si ucisi (voi discuta dcsprc accst subicct in dcta|iu a|tundcva,. Accasta marc
picrdcrc a |umii a trccut ncobscrvata dc maoritatca oamcni|or, dar scmnilicatia si
impactu| va li rcsimtit in cc|c din urma in mai mu|tc lc|uri, si a inccput dca sa lic
rcsimtit pcstc ani.
ln momcntu| cand tu vci citi asta, cu voi li probabi| dca p|ccat. Vi s-a ccrut sa iau
in considcrarc conduccrca clortu|ui dc rcconstruirc a manastirii din Tibct pcntru
ca|uqarii supravictuitori. lnsa cu sunt mu|t prca batran dccat cram atunci cand am lost
aco|o si nu sunt siqur ca trupu| mcu ar putca rczista nici c|iar unci ca|atorii - dar daca
accasta va li voia |ui Dumnczcu, cumva o voi lacc. Dupa atacuri, am dcvcnit unu| dintrc
cci mai batrani invatatori, ,capu|` ordinu|ui nostru, astlc| mi-a lost |asata o marc
rcsponsabi|itatc. Astlc| ca inaintc dc a dccidc, am intrat intr-o prolunda mcditatic si
contcmp|arc pcntru a cauta ca|auzirc. A|cqcrca a lost |asata pc scama mca insa mi-am
amintit discutii|c mc|c cu Zain dc atunci cand cram tanar, atunci cand c| imi spunca ca
voi scric accasta cartc.
,liu|c, cstc scris ca va vcni ziua cand ,tinutu| invatatori|or va li dcsacra|izat`.
Atunci vci sti ca cstc timpu| pcntru a inccpc sa scrii pcntru a lacc pub|icc invataturi|c.
Va inccpc o noua ordinc in |umc atunci. Va li atunci o noua ordinc a intuncricu|ui si o
noua ordinc a |uminii. Tu trcbuic sa initiczi si sa vcstcsti o noua ordinc a |uminii.` Lu
stiu acum ca o noua ordinc a |uminii imp|ica un lc| dc idcc loartc vcc|c. Accasta
imp|ica mu|ti oamcni trcziti si carc sa rccunoasca importanta vita|a a ,Rcqu|ii dc Aur` (si
sa |ucrczc cu adcvarat pcntru a ap|ica accasta in victi|c |or,. Rcqu|a dc Aur (carc cstc in
cscnta doar accca dc a ,li un lubitor A|truist lubcstc dczintcrcsat`,, cstc atat dc
lundamcnta|a si dc simp|a incat a lost adcsca trccuta cu vcdcrca. Da, cstc un conccpt
vcc|i. lnsa ACLASTA LSTL CLA VAl lVPORTANTA lNVATATRA SPlRlTALA
DlN LVL. Dc lapt, accsta cstc miczu| invataturii anticc. Din pacatc, c|iar daca ideea
a lost in uru| nostru dintotdcauna (si mai toata |umca o ,cunoastc`,, ,masc|c` nu s-au
,prins` niciodata |a ca, nu si-au ,dat scama` dc adcvaratu| ci scns si adcvarata
63
scmnilicatic. Astlc|, accasta nu a lost niciodata ap|icata in victi|c maoritatii oamcni|or.
Dcocamdata cstc dc o importanta crucia|a pcntru adcvarata spiritua|itatc a tuturor
oamcni|or, indilcrcnt dc crcdinta sau |ipsa dc crcdinta. C|iar si maoritatca crcstini|or
carc au primit Rcqu|a dc Aur NVAl PRlN PORNCA |ui lisus, nu ,au auns |a ca` si
nici nu au ap|icat-o in viata |or. lnsa Rcqu|a dc Aur a ramas dc-a |unqu| timpu|ui o
minunata ,comoara spiritua|a inqropata` carc astcapta cu rabdarc sa lic qasita si
impartita. Si prccum zambctu|, accasta cstc nivcrsa|a si trccc pcstc toatc baricrc|c
|inqvisticc, cu|tura si rc|iqic - oricc pcrsoana buna dc pc Pamant, indilcrcnt dc crcdinta,
cstc dc acord cu ca si poatc qasi un numitor comun in ca. Astlc|, noi am a|cs numc|c
Go|dcn Ru|c Orqanization (,GRO`, Orqanizatia Rcqu|ii dc Aur ca o ,umbrc|a` pcntru
carc mu|tc proicctc concxc sunt p|anilicatc sau in curs dc dcslasurarc. ,Aqcnda Rcqu|ii
dc Aur` pc carc am scris-o noi cstc un vc|icu| pcrlcct pcntru toti cci carc crcd in
lubirca A|truista iar v|astarc|c ci ar trcbui sa aiba prioritatc in lata oricarci a|tc crcdintc
carc nu cstc crcata pcntru tota|u| sacriliciu ccrut dc mona|ism sau a|ta ascmcnca
,rcnuntarc comp|cta` pcntru un sti| dc viata spiritua|. Cartca olcra un proqram dcta|iat
pcntru imbunatatirca victii si rc|atii|or prin lo|osirca iubirii ncconditionatc si a a|tor
tc|nici. Dc ascmcnca, va spunc cum putcti rca|iza qrupuri pcntru Rcqu|a dc Aur in carc
va putcti inta|ni saptamana| (sau oricand, in scopu| dc a va auta si a va ina|ta unu| pc
cc|a|a|t. (Toti cci carc sunt intcrcsati pcntru a li imp|icati in accasta rctca, sau pcntru a
dcvcni partc a unci asociatii in zona |or, sunt bincvcniti sa nc contactczc,. Rcvcnind |a
prob|cma rcconstructici, dupa o mcditatic contcmp|ativa asupra intrcqii c|cstiuni, a
parut inuti|a rcconstructia in Tibct. Oriundc a|tundcva, dar nu in Tibct. Sc prcvcstca o
noua cra iar scmnc|c crau pcstc tot. O noua ordinc inscmna un nou dcstin, asa ca am
rcluzat a rcconstrui aco|o. Din pacatc, in timp cc dccizia mca cra onorata dc catrc
batrani, cativa ca|uqari tincri au lost cop|csiti dc scntimcntu| ca accst |ucru ar li ina|tator
si s-au |ansat intr-un clort propriu dc rcconstructic. Accst clort a slarsit traqic si s-a
inc|ciat cu mu|tc dcccsc.
Lstc c|ar pcntru minc ca cxista o marc sc|imbarc pcstc oamcnii din intrcaqa
|umc, iar unele dintre cai|c traditiona|c a|c lii|or au trccut. Cu toatc accstca noi
trcbuic sa nc ridicam din vcc|ca ccnusa si sa continuam a pastra vii cc|c mai
importantc invataturi si traditii. Noi vom spriini si invata pc oricinc cum sa lubcasca
A|truist, cu qria, cu bunatatc si dczintcrcsat, vom spriini rcintoarccrca |a nitatca cu
Du|u| nivcrsa|. Si in oricc caz, cscnta va li vic pcntru totdcauna. Poti distruqc tari,
orasc, casc, lami|ii, trupuri umanc, minti, c|iar si |umi intrcqi - dar sul|ctu| si lubirca vor
supravictui intotdcauna si vor mcrqc inaintc.
ln timp cc mu|ti oamcni din accstc zi|c sunt comp|ct ,pc dinalara` in |cqatura cu
natura si Du|u| nivcrsa| , Dumnczcu , nu|, unii au sulcrit dcstu| pcntru ca au
inccput cautarca unui mod dc a icsi alara din intuncric. Au lost intotdcauna invatatori
pcntru a-i auta pc cci carc crau prcqatiti sa qascasca o ca|c dc icsirc, pcntru a qasi
Du|u| nivcrsa| in intcrioru| |or. lnsa accstca sunt vrcmuri ncobisnuitc iar cativa dintrc
invatatori au p|ccat. Astlc|, accasta cartc cstc dc ascmcnca scrisa ca sa lic un autor
prc|iminar, pcntru a auta |a i|uminarca tuturor cc|or cc cauta |umina adcvaru|ui si
lubirca A|truista - si ca o moda|itatc pcntru a maximiza rcsursc|c |uminii si a continua
sa o laca disponibi|a tuturor cc|or carc au ncvoic si sunt prcqatiti. ln capito|u| cu privirc
64
|a mona|ism, vom discuta dcsprc a|tc sc|imbari si p|anuri pcntru a mcntinc activitatca
in dcslasurarc.
65
Capitolul Cinci
-.eligia/ Atlantidei
Religie de dragul Religiei
Asa cum am spus mai dcvrcmc, o partc a lormarii noastrc |a manastirc a lost
accca dc a invata dcsprc dilcritc|c cu|turi si rc|iqii a|c |umii, loartc mu|tc dintrc primc|c
mc|c cursuri ca si ca|uqar novicc liind dcsprc rc|iqii. ln acc| timp, cu cqo-u| mcu tipic
unui tanar, crcdcam ca stiu dca tot ccca cc trcbuic dcsprc accst subicct, dar dc lapt
cram mai dcpartc dc rca|itatc dccat crcdcam. rmatoru| capito| cstc o amintirc a unui
curs tinut dc batranu| Noa| cu privirc |a At|anti, iar mai tarziu, invataturi dcsprc rc|iqic.
,Lxista motivc variatc carc pot sta in spatc|c londarii unci rc|iqii - unc|c bunc dar
cc|c mai mu|tc rc|c. Astlc|, au lost crcatc rc|iqii bunc si rc|iqii rc|c. Lxista rc|iqii carc au
inccput ca si mctodc dc divinatic. nc|c au lost crcatc pcntru a auta oamcnii sa sc
pcrlcctionczc ci insisi spiritua| sau in a|t lc|. A|tc|c au lost spccia| crcatc doar pcntru a
contro|a si a crca putcrc asupra oamcni|or. lnsa cc|c mai mu|tc dintrc rc|iqii au inccput
cu intcntii bunc carc au dcqcncrat in timp in structuri dc putcrc a|c caror principa|a
lunctic a lost accca dc a contro|a oamcnii si a lacc bani.`
,Cum contro|caza c|c oamcnii, a|tlc| dccat prin prcsiunc si inccrcarca dc a
convinqc pc cincva printr-o prcdica`
,L|c pot varia in mctodc|c si lunctii|c |or. Vu|tc dintrc c|c olcra mcmbri|or |or
sa|varca pcrsona|a prin practicarca lundamcntc|or rc|iqioasc (crcdintc, ritua|uri si
doqma,. Astlc|, c|c insinucaza ca nu vci putca qasi pc Dumnczcu ori sa|varca daca nu
urmczi rc|iqia |or in spccia|.
Cc|c mai mu|tc au scopu| dc a ump|c o ncccsitatc cmotiona|a ori psi|o|oqica din
inimi|c si minti|c oamcni|or. ln qcncra|, c|c au liccarc propria ,doqma` - raspunsuri |a
intrcbari spiritua|c dcsprc Dumnczcu, cinc suntcm noi si rcqu|i|c pc carc trcbuic sa |c
urmam in viata.
nc|c rc|iqii contro|caza prin lo|osirca insccuritatii oamcni|or si s-au lormat c|iar
pc baza ncsiqurantci unci socictati iqnorantc. nc|c s-au bazat pc lrica. Lxista lrica dc
iad (rc|iqia ca ,asiqurarca impotriva inccndiu|ui`,. Lxista lrica dc Dumnczcu. Carc.`
,Vai cxact, cc vrci sa spui` am zis cu. (Am lost ncsimtit intrcrupandu-| inaintc
ca c| sa tcrminc dc cxp|icat,.
,Voi aunqc si |a asta. Accasta cstc rc|iqia cc arc |a baza idcca ca cstc ncvoic dc
inc|inarc si scrvitutc pcntru Dumnczcu sau pcntru un lc| dc liinta suprcma, pcntru ca
trebuie dc lapt sa-ti lic #ric dc L|, daca nu - L| cstc atotputcrnic si arc atributc
cmotiona|c ncqativc, va comitc atrocitati atunci cand cstc lurios sau qc|os si pcrmitc
mari sulcrintc si dczastrc pc carc L| |c poatc opri cu usurinta.`
,Dcci Noa|, ccca cc spui tu inscamna ca sc vcncrcaza un lc| dc Dumnczcu carc
nu cstc loartc mu|t dilcrit lata dc o liinta carc ccrc rcspcct, p|ata impozitc|or si taxc|or,
66
un rcqc rau ori un dictator a| unui tinut, carc ar putca vcni si ti-ar ardc co|iba si
campuri|c ori ti-ar putca ucidc lami|ia, vio|a ncvasta, ctc.`.
,Accasta cstc o ana|oqic intcrcsanta si intuitiva. Da, dc lapt accasta cstc cxact
ccca cc au lacut mu|tc rc|iqii si arata cum au lo|osit c|c conccptu| dc Dumnczcu. Dar
sprc dcoscbirc dc un rcqc sau un dictator, oamcni|or |i sc spunc ca cstc o liinta
atotputcrnica, ascmcnca unui cxtratcrcstru rau si putcrnic din spatiu, cu tcndinta dc a
prc|ua contro|u| tuturor oamcni|or dc pc p|ancta Pamant.
Si dcsiqur, urmatoru| pas a| unci ascmcnca rc|iqii cstc impartirca prin abuz a
putcrii |idcri|or sai. Lidcrii rc|iqiosi liind autonumiti dc catrc un ascmcnca Dumnczcu,
vor tortura si c|iar vor ardc oamcni dc vii pcntru ,nccrcdinta` |or sau daca nu sc vor
comporta cxact cum dictcaza ci, ori mai prccis, asa cum rcprczinta ci pc ,Dumnczcu`,
dictandu-|c cum sa traiasca. Vi|ioanc dc oamcni au lost ucisi si torturati ca rczu|tat a|
accstci rc|iqii.`
,Ascmcnca inc|izitici`
,Hai sa spuncm dcocamdata ca dc-a |unqu| timpu|ui, si in dilcritc rc|iqii carc s-au
lo|osit dc Dumnczcu| |or particu|ar sau c|iar dc ,numc|c` dat Dumnczcu|ui |or, ca pc o
scuza pcntru a contro|a, tortura si ucidc. Accsta cstc unu| dintrc motivc|c pcntru carc
noi prclcram sa-| numim mai dcqraba pc Dumnczcu ,Du|u| nivcrsa|`, dccat cumva
carc ar pcrsona|iza sau ar scpara conccptu|.
lnsa au lost si motivc |cqitimc sau sinccrc si inccputuri pcntru rc|iqii.
nc|c au lost lormatc pc baza crcdintci sau idci|or mora|c a|c londatoru|ui rc|iqici.
A|tc|c s-au bazat pc viziuni|c sau intuitii|c unui marc invatator spiritua| (din pacatc,
atunci cand un vizionar londator moarc, dc obicci doqma si ,rc|iqia` prcia totu|,. A|tc|c
olcra un mi|oc mu|t mai dircct pcntru mantuirca pcrsona|a in cadru| doqmci.`
,Cum si dc cc a inccput rc|iqia lii|or Lcqii Lui nu|`
5 Religie "are (u este o Religie
Noa| |ua o pauza si isi manqaic barba pcntru un momcnt.
,ln timp cc liii Lcqii Lui nu| cstc o ,ca|c` spiritua|a si dc ascmcnca un ordin
monastic, crcd ca ai putca spunc ca cstc cumva ascmcnca unci rc|iqii. Dar accasta nu
cstc o rc|iqic din catcva motivc loartc importantc. Pcntru inccput, nici unu| dintrc
motivc|c dc mai sus nu a lost in spatc|c londarii lii|or, nici nu au ucat vrcun ro| in ccca
cc ci au prcdat. Aici nu cxista contro|. Nu cstc nici macar o inccrcarc dc a inl|ucnta,
numai cducatic si rcl|cctarc a adcvaru|ui.
Pcntru a intc|cqc dc cc a lost crcata Lcqca lii|or |ui nu| si carc cstc lundamcntu|
ci, trcbuic sa nc intoarccm |a inccputuri|c victii umanc pc Pamant.`
Ooooo, asta suna ca si cum nc-am indrcpta sprc |ucruri mu|t mai intcrcsantc.
,/e rog continua,` am spus cu.
,Voi continua, |asa-ma doar un momcnt.` ln p|us a continuat ,mcditand
manqaindu-si barba` ca si cum sc prcqatca sa nc spuna o povcstc.
67
#derea
Accasta cartc dcdica un intrcq capito| istorici lii|or Lcqii Lui nu|, dc |a Gcncza
inaintc dc At|antida si pana in prczcnt, tradusa dircct din tcxtc|c anticc si din rapoartc|c
dcscopcriri|or mc|c rcccntc. Dar, in scqmcntu| urmator Noa| doar va dcscric pc scurt
aspcctc|c istorici carc au dus |a crcarca Lcqii lii|or. Ati auzit dc Darwin, ati auzit dc
Gcncza. Acum suntcti pc ca|c dc a auzi o a|ta tcoric, prima carc arc un scns pcntru
minc. ln conlormitatc cu invataturi|c At|antc, Gcncza cstc dc lapt o simp|ilicarc, carc sc
bazcaza pc o a|cqoric s|aba.
,lnrcqistrari|c istoricc inccp cu prcmisa ca cxista O Varc liinta (Dumnczcu ,
Du|u| nivcrsa|, adica Totu|, inc|usiv nivcrsu| insusi. L| sc impartc , mu|tip|ica pc sinc
insusi pcntru a nc crca pc noi, astlc|, istoria noastra inccpc cu noi toti (oamcnii, carc
suntcm partc si suntcm na cu Dumnczcu. lnrcqistrari|c nc dcscriu ca liintc spiritua|c
sau ,anqc|icc`, cu |ibcrtatca dc a ca|atori, dc a crca si a nc bucura dc nivcrs. Pot spunc
ca invataturi|c mcrq dc |a inccputuri|c noastrc pc Pamant, undc am vcnit in doua ctapc
- un ,prim va|` si un a| ,doi|ca va|` dc ,umani` (si scmi-umani, matcria|izati in trupuri
lizicc pc Pamant. ln acc| timp avcam abi|itatca dc a nc modilica instantancu vibratii|c si
a crca instantancu ccca cc nc dorcam, printr-o qandirc simp|a. Accasta a lost ca|ca prin
carc ,am cazut noi insinc` in matcric, in cxistcnta matcria|a pc Pamant. Ca|ca prin carc
a inccput cadcrca noastra din starca anqc|ica si din nitatca cu Dumnczcu.
Probabi| ca ai auzit dcsprc liintc mito|oqicc ca Vinotauru|, Ccntauru|, Sircnc|c,
ctc. Vinotauru| a avut un cap dc taur si un corp uman, Ccntauru| un cap uman si un
trup ca si cc| dc ca|. Lstc posibi| sa li vazut dc ascmcnca picturi|c cu ,zcii` cqiptcni, cu
capctc dc anima|c si trupuri dc oamcni, sau trupuri dc anima|c si capctc umanc
(prccum Slinxu|,. ln rcqiuni|c din Pacilic, dcscnc si scu|pturi anticc dc ,oamcni cu cap
dc pasarc` pot li qasitc pc ambc|c parti a|c occanu|ui. Dc cc crcdcti ca cxista atat dc
mu|tc Vu|tc |cqcndc si mituri au dc lapt |a baza asa ccva iar accstca nu sunt o
cxccptic. Stravcc|i|c invataturi din At|antida arata ca ascmcnca crcaturi au cxistat cu
adcvarat si ca oriqinca |or nu cstc cca |a carc nc-am astcpta - accstca au lost liintc|c
anqc|icc cazutc din ,primu| va|` a| matcria|izarii pc Pamant.`
,lnqcri cazuti Asta scamana cu Lucilcr`
,Li binc, da si nu. Lstc un lc| dc conccptic qrcsita. Accsta cstc un conccpt
a|cqoric pcrsona|izat. Primu| va| dc matcria|izarc a lost o croarc tcribi|a Nota autoru|ui:
accasta va li cxp|icata in dcta|iu in capito|u| dcsprc istoric. liintc|c din primu| va| dc
matcria|izarc crau crcaturi partc umana , partc anima|a. Dc accca, in povcstca |ui
Lucilcr sau a dilcritc|or crcaturi carc au lost numitc ,diavo|i`, dcmoni sau a|tlc|, c|c par a
li incornoratc, cu copitc dcspicatc si coada - dc lapt c|c erau o partc dc capra. Accsta
cstc si motivu| pcntru carc capra a lost asociata cu diavo|u|. lnsa rau| cstc o c|cstiunc
comp|ct dilcrita. Sa nu crcdcti ca rau| nu cxista. Rau| adcvarat sc dcq|izcaza si punc
q|cara pc inoccnti.`
,Dcci, Lucilcr nu a lost rau`
,lnitia|, nu. Povcsti|c pc carc |c-ai auzit au dcvcnit un cump|it amcstcc. C|iar si
bib|ia i| dcscric initia| ca pc un marc inqcr. lnsa aco|o nu a lost nici o ,rcbc|iunc` sau
slidarc impotriva vointci |ui Dumnczcu, pana DPA accasta cadcrc, nu inaintc dc
cadcrc asa cum cstc adcsca dcscris. Accasta a lost doar o qrcsca|a |a inccput. lnccarca
68
sa spui unci pcrsoanc dintr-o sa|a o ascmcnca povcstc si ccrcti-i sa o rcpctc incct a|tcia,
apoi cca|a|ta unci a|tcia si tot asa pana va aunqc din nou |a tinc. ln momcntu| cand vci
auzi povcstca ta oriqina|a, accasta nu va li c|iar asa usor dc rccunoscut. Dc accca
mctodc|c noastrc dc prcdarc sunt asa dc strictc. Noi trebuie sa pastram adcvaru| drcpt
si cocrcnt, iar accst |ucru a lost asiqurat dc stramosii nostri.
Rcvcnind |a prima invatatura dc astazi, au cxistat mai mu|ti ,inqcri cazuti` in alara
dc Lucilcr. Si ci au |uat mu|tc si dilcritc a|tc lormc dc oriqinc anima|a. Pcntru a usura
dcscricrca a ccca cc numim partc umana, liintc|c cu partc anima|a au cazut in vibratia
lizica sau matcric in timpu| ,primu|ui va|` a| matcria|izarii ,umano-anima|c`. Dc indata cc
liintc|c primu|ui va| s-au matcria|izat in trupuri|c |or ,umano-anima|c`, c|c au sulcrit o
marc ,cadcrc` in vibratia |or spiritua|a antcrioara, starca anqc|ica a cxistcntci. L|c au
cxpcrimcntat instantancu aproapc o picrdcrc tota|a a constiintci, a consticntizarii si
intc|iqcntci. ln mai putin dc o c|ipirc a oc|i|or, constiinta dinaintc cu catcva momcntc, a
cuprins intrcqu| nivcrs si cxpcricnta nitatii cu Du|u| nivcrsa| , Dumnczcu practic a
disparut. Noua constiinta |imitata a accstor crcaturi dcmnc dc toata mi|a, |c-au ,prins` in
p|anu| lizic a| Pamantu|ui, undc au trcbuit sa traiasca in iqnoranta, cu intc|iqcnta si
constiinta |or ascmcnca anima|c|or. L|c au lost brusc izo|atc dc nivcrsa| , Constiinta
Dumnczciasca si prinsc in sulcrinta sinquratatii ,scpararii` constiintci. Accasta scpararc
a constiintci a dat nastcrc |a un lc| dc vointa |ibcra scparata carc cra iqnoranta, lo|osind
mai dcqraba cqoismu| dccat armonia cu vointa |ui Dumnczcu. ln cc|c din urma, c|c au
lost prinsc in sc|avic. Rau| cstc proqcnitura cqoismu|ui, dar mai tarziu, un si mai marc
qrad a| rau|ui a vcnit (dcsprc accsta vom discuta mai tarziu,. /ot cqoismu| si rau| a cazut
dc atunci in mod qrcsit pc accsti sarmani nclcriciti ,primu| va| dc umano-anima|c`. li
siqur ca unc|c avcau coarnc, cozi, si copitc dcspicatc - insa accstca crau lo|ositc |a
,catararc` si in divcrsiunc, in scop dc apararc contra cc|or|a|ti inc|usiv a umani|or
norma|i, pcntru a cvita rcsponsabi|itatca adcvaratu|ui rau, adcvaratu| diavo| carc cra
cqoismu| cc traia in liccarc liinta umana carc pastra scpararca constiintci lata dc
nitatca cu Dumnczcu.`
Cci|a|ti ca|uqari novici din c|asa, inc|usiv cu, am raspuns imcdiat cu o rala|a dc
intrcbari.
,Cc vrci sa spui`
,Cum sc poatc una ca asta`
,Cum s-a intamp|at`
,Uurel`, a spus Noa|. ,Catc o sinqura intrcbarc, va roq. Voi raspundc |a toatc
in timp.
Amintiti-va, noi am lost numai du|uri. loartc ,subti|c`, liintc dc ,ina|ta lrccvcnta`
vibrationa|a, lara cxpcricnta in accst taram lizic. Accstc umano-anima|c au coborat
catrc inqrozitoarca |or soarta datorita unci rapidc si nccontro|atc incctiniri a lrccvcntci
|or vibrationa|c, in scopu| dc a matcria|iza cqo-u| |or spiritua| in p|anu| matcria| a|
Pamantu|ui. Accasta a avut |oc intr-o manicra carc |c-a taiat constiinta |or norma|a,
prccum sc|imbarca sca|ci unui radio pc o a|ta zona dc lrccvcnta pc carc nu avcau nimic
dc rcccptionat. ,Radiou| |or intcrn` dc constiinta nu mai cra ,acordat` pc lrccvcnta |ui
Dumnczcu. A lost o matcria|izarc carc a mcrs prca dcpartc, prca adanc, in dcnsitatc,
pc un p|an lizic |cnt dc vibratic. Cand lrccvcntc|c linc au lost ,taiatc`, ci au parasit
69
,|cqatura` cu Dumnczcu si rcstu| crcatici spiritua|c si acca starc dc constiinta a nitatii
cu nivcrsu| - Constiinta Lui Dumnczcu - Du|u| nivcrsa|. Accasta ia |asat pc ci
numai cu ,constiinta dc sinc scparata`, au picrdut contactu| cu ,nitatca Constiintci`
sau ,Constiinta nivcrsa|a`.`
,Atunci dc cc nu nc-am picrdut cu totii, dc cc s-a picrdut |cqatura cu
Dumnczcu`
,Pcntru vrco doua motivc. nii dintrc noi nu au ,cazut`. Cci carc nu au cazut sc
al|au inca in starca |or anqc|ica si privcau cum sc intamp|a toatc accstca cu primu|
dintrc va|uri. Varc|c nostru macstru Nota autoru|ui: Cc| cunoscut mai tarziu ca lisus in
u|tima dintrc victi|c Sa|c pc Pamant, a orqanizat si a condus o misiunc dc sa|varc. Prin
marca |or lubirc si compasiunc, mu|tc dintrc cc|c|a|tc liintc anqc|icc carc nu ,cazuscra`
au dccis sa autc pc cci prinsi in primu| va|, c|iar cu marc|c risc dc a avca acccasi
soarta. Li au dcvcnit ccca cc vom numi ,cc| dc-a| doi|ca va|`.
Cci din cc| dc-a| doi|ca va| stiau ca numai ci pot auta pc cci din primu| va|, daca
si ci sc vor matcria|iza in lormc carc sa |c pcrmita sa |ucrczc cu sul|ctc|c picrdutc
(crcaturi|c umano-anima|c, in propria |or dimcnsiunc si lorma lizica. lar marc|c macstru
si dilcritii inqcri vo|untari stiau ca pcntru a lacc accst |ucru trcbuiau sa-si coboarc
proprii|c vibratii pcntru a cobori in p|anu| lizic iar u|tcrior, intr-o anumita masura, si
nivc|u| |or dc constiinta. Li stiau ca accst |ucru cstc pcricu|os, prccum si laptu| ca
trcbuia sa lic loartc atcnti cum rca|izcaza asta si sa lic atcnti |a modu| prolund cum vin
in matcria lizica ori cum ar putca dc ascmcnca si ci sa lic prinsi in constiinta |imitata |a
lc| ca si umano-anima|c|c. Accstc stravcc|i invataturi at|antc dcscriu cum cc| dc-a|
doi|ca va| a dcvcnit prima contiin controlat prin proicctia sau matcria|izarca
victii ,umanc` modcrnc pc Pamant (sau cum au auns in cc|c din urma sa dcvina
oamcnii modcrni, cum s-au so|idilicat trcptat in p|anu| matcria| din starca |or
spiritua|a ,anqc|ica`,. Primu| uman ascmanator maimutci a lost dc lapt doar o alegere a
cc|ui dc-a| doi|ca va|, ca tip prclcrat dc vc|icu| lizic dup aceea i ca model, pcntru
ca a pcrmis un mai marc contro| si manipu|arc in p|anu| lizic, accsta liind ncccsar
pcntru a auta primu| va|. Din accasta cauza oamcnii dc stiinta nu pot qasi ,vcriqa |ipsa`
- pcntru ca pur si simp|u nu cxista nici una. Dcoarccc nu cxista nici un lc| dc sc|imbari
in cvo|utic, cxistcnta noastra pc Pamant nu imp|ica o cvo|utic dc mi|ioanc dc ani dc |a
maimutc.`
lnca o data, in cazu| in carc nu csti dc acord cu tcoria crcatici olcrita prin
stravcc|i|c invataturi at|antc, cstc OK, nici o ,prob|cma`. Lxista tot lc|u| dc tcorii a|c
crcatici, oamcni sunt lOARTL iritabi|i si aqrcsivi in |cqatura cu asta. Noi nu suntcm.
Oamcnii dc stiinta sc presupune ca ar trcbui sa ramana obiectivi, sa
dovcdcasca #aptele iar daca ci nu pot prczcnta absolut nici o dovad, sc
presupune ca ar trcbui sa-si prczintc idci|c ca si ,tcorii` si nu doar ca pc simp|c
,tcorii`. Dcocamdata, mu|ti prcsupusi ,oamcni dc stiinta`, insinucaza cu netrebnicie
dcsprc %teoria& evoluiei oamcni|or din maimutc ca #iind un FA"/, c|iar si atunci
cand au qo|uri imcnsc, o uriasa ,vcriqa |ipsa` in ,tcoria` |or - ci nu au qasit o
dcsccndcnta dirccta anccstra|a a omu|ui modcrn carc sa concctczc intrcaqa cvo|utic din
maimutc si ,omu| dc qrota`, tipu| dc scmi-maimuta, scmi-uman. lar pc partca opusa a
70
tcorii|or cvo|utionistc, mu|tc dintrc rc|iqii |c urmcaza, liind astlc| in oc bani si putcrc.
Sprc dcoscbirc dc ambc|c catcqorii, noi nu avcm nimic in oc, nimic dc dovcdit, nimic
dc picrdut sau dc castiqat, noi nu laccm bani si castiqam putcrc din invataturi|c pc carc
|c prczcntam. ln timp cc noi avcm un punct dc vcdcrc istoric pcrsona|, inrcqistrari|c
scrisc sunt bincvcnitc pcntru oricinc, sa ,|c acccptc sau sa nu |c acccptc`. Noua c|iar
nu nc pasa daca tu crczi sau nu conccptc|c istoricc sau tcoria crcatici prczcntata in
accasta cartc. ln cazu| in carc ,c|opotc|u| adcvaru|ui a sunat` pcntru tinc, atunci c binc.
Daca nu, atunci totu| cstc |a lc| dc OK. Lstc cvidcnt ca noi nu putcm dovcdi istoria
antica si nici nu simtim ca asta cstc important. Accst |ucru nu cstc important. Noua
intr-adcvar, c|iar nu nc pasa dc oricarc dintrc idci|c, tcorii|c sau conccptc|c intc|cctua|c.
Noua NL PASA dc rca|itatca victii si sulcrintci umanc c|iar ACV. Dc |ucruri|c carc au
cu adcvarat un impact pcntru oricinc traicstc pc Pamant. Dcci, ccca cc dorim noi si dc
ccca cc nc pasa cu adcvarat, cstc pur si simp|u ca toti sa lic buni, qriu|ii, compasiona|i
si inolcnsivi. Ccr cu adcvarat prca mu|t c|iar daca tu crczi ca tc traqi din maimuta Ccr
cu adcvarat prca mu|t cand tc intrcb daca tu crczi ca Dumnczcu tc-a crcat din coasta |ui
Adam Cui ii pasa Nu crcd ca cstc prca mu|t daca intrcb. lndilcrcnt dc ccca cc crczi
sau nu crczi, daca tu crczi sau nu crczi in ccva. Acc|asi |ucru cstc va|abi| si pcntru tot
ccca cc ati citit in accasta cartc - cui ii pasa lii bincvoitor. Hai sa lim intr-adcvar cu
totii prictcni qriu|ii si lami|iari.
#rearea Fiilor Legii Lui Unul
lnaintc ca Noa| sa-si traqa rasul|arca, cu am inccput sa-mi dorcsc a punc o noua
intrcbarc, ,Dcci, a| doi|ca va| dc matcria|izari a inccput ca un lc| dc ,opcratiunc dc
sa|varc` - pcntru sa|varca liintc|or ,umano-anima|c` carc ,cazuscra` in primu| va| Tc roq
spunc mai mu|tc dcsprc cum a lost orqanizat |ucru| accsta si cum dc nu au putut lacc
nimic in |cqatura cu accst |ucru`
,Cum, vom discuta mai tarziu. Va roq numai sa ma |asati sa-mi tcrmin accasta
partc a invataturi|or.
Pcntru a rca|iza accasta ,opcratiunc dc sa|varc`, asa cum ai numit-o tu, doua
|ucruri ar trcbui stabi|itc.
nu, mctodc|c carc ar li trcbuit conccputc pcntru a auta |a RLCASTlGARLA
constiintci spiritua|c si a trczirii nitatii cu Du|u| nivcrsa| a| umano-anima|c|or, si doi,
mctodc|c carc ar li trcbuit conccputc pcntru cc| dc-a| doi|ca va|, pcntru VLNTlNLRLA
constiintci spiritua|c si a trczirii nitatii cu Du|u| nivcrsa|. Ambc|c au lost londatc in
timpu| cc|ui dc-a| doi|ca va|, crcatc drcpt ca|c spiritua|a a lii|or Lcqii Lui nu|, mctodc si
invataturi carc sunt inca lo|ositc si va|abi|c si astazi.
Astlc|, ordinu| spiritua| a| lii|or Lcqii Lui nu| a lost londat cu un scop loartc
spccilic si unic. Si in timp cc accst ordin inc|udca aspcctc a|c cc|or cc vor dcvcni mai
tarziu numcroasc|c ,rc|iqii`, liii Lcqii Lui nu| cra mai dcoscbita dccat oricarc a|ta rc|iqic
carc ar putca aparca vrcodata pc Pamant. Si asa a ramas. Accasta N a lost crcata
pcntru a ump|c ncvoia din inimi|c si minti|c oamcni|or, NlCl pcntru a crca lrica in
inimi|c |or, NlCl una |a carc sa sc inc|inc cincva vrcodata, NlCl sa raspunda |a
intrcbari|c spiritua|c carc au aparut in masc|c iqnorantc spiritua|, NlCl sa contro|czc
accstc masc. La a lost crcata c|iar inaintc ca toatc accstc aspcctc sa cxistc.`
71
,Dcci, liii nu sunt cu adcvarat o rc|iqic, nu in accst scns`
,Nu. Prin mu|tc dclinitii modcrnc, ar putca totusi li considcrata astlc|. lnsa din
nou spun, intrcaqa matcria|izarc a lii|or a lost pcntru sa|varca cc|or ,prinsi` si
rcintoarccrca cc|or din primu| va| catrc starca anqc|ica a cxistcntci si trczirii (Constiintci
nivcrsa|c,. Astlc|, intrcqu| punctu| principa| a| caii spiritua|c a lii|or a lost acc|a dc a
putca intra in p|anu| matcria| in asa lc| incat sa poata auta primu| va|, mcntinand-si in
acc|asi timp propria constiinta si starc anqc|ica astlc| incat ci sa nu poata li prinsi. Daca
as mai putca continua.
5 nou "dere
Ca o a doua misiunc dc sa|varc, accasta a coborat trcptat in matcria si lorma
umana, iar cativa dintrc ci, adcmcniti liind dc dorintc cqoistc s-au intors dc |a ca|ca
spiritua|a a lii|or. Apoi, ci au picrdut constiinta spiritua|a si s-au scparat dc nitatca cu
Dumnczcu. ln cc|c din urma, accasta divizarc a crcat doua qrupuri ,rc|iqioasc` ori
,li|ozolicc` in At|antida cu scopuri si ,po|itici` dilcritc - liii |ui Bc|ia| si liii Lcqii Lui nu|.
liii |ui Bc|ia| imita pc liii Lcqii Lui nu| in mu|tc lc|uri, c|iar si in scnsu| dc a li
,spiritua|i` sau ,rc|iqiosi`. lnsa ,practici|c |or rc|iqioasc` isi bat oc dc adcvarata
spiritua|itatc - prin la|sitatc, qo|iciunc si ascrvirc. Li ar trcbui sa lo|oscasca ,ruqaciunca`
si vizua|izarca pcntru a atinqc ccca cc dorcsc si totusi inc|id oc|ii |a rcpcrcusiuni|c cc
dccurq din obtincrca a ccca cc vor dc |a cci|a|ti. nc|c dintrc cc|c mai popu|arc rc|iqii
din ziua dc astazi sunt dcsccndcntc a|c rc|iqici |ui Bc|ia|. Si apoi mai sunt si socictati|c
sccrctc carc inca mai practica acc|c cai oriqina|c a|c |or.
ln At|antida cc|c mai scmnilicativc controvcrsc crau intrc lii si Bc|ia|icni dcsprc
ccca cc sa laca cu umano-anima|c|c. mano-anima|c|c crau usor dc contro|at prin
putcrca mintii a cc|or din cc| dc-a| doi|ca va| si putca li contro|atc sa laca oricc doar prin
vizua|izarc. lntrucat Bc|ia|icnii s-au intors mu|t dc |a constiinta nitatii cu Dumnczcu in
lavoarca cqoismu|ui, au dorit sa lo|oscasca ,umano-anima|c|c` ca si ,anima|c dc
companic`. Cu toatc accstca, lii inca dorcau sa autc |a intoarccrca umano-anima|c|or in
starca |or ina|ta dc constiinta. Astlc|, lii au dcvcnit ,activisti`, iar obicctivu| |or ca
,miscarc` dc qrup cra inca acc|a dc a c|ibcra pc rudc|c |or prinsc, insa acum ci mai
trcbuiau sa |uptc si cu cci|a|ti din cc| dc-a DOlLLA va|, cci ,picrduti rau`.`
,Dcci Noa|, au castiqat liii in lata Bc|ia|icni|or - nu mai cxista nici un umano-
anima| carc sa mcarqa pc Pamant nu-i asa Au lost cu totii ucisi or au lost sa|vati`
,Voi raspundc imcdiat, dar mai inaintc da-mi voic sa-ti spun ca, pana c|iar si cci
mai buni dintrc liii Lcqii Lui nu|, in cc|c din urma au ccdat intr-o oarccarc masura |a
scpararca dc Spiritu| nivcrsa|. lnsa accasta cstc o a|ta povcstc carc imp|ica a|cqoria |ui
Adam si Lva.
Acum, pcntru a raspundc |a intrcbarca ta, in timp cc o partc din obicctivu| lii|or
a lost in cc|c din urma rca|izat (umano-anima|c|c au lost c|ibcratc din |cqatura |or cu
oriqinca anima|a dupa distruqcrca At|antidci,, c|ibcrarca din intuncric si sc|avic ncliind
pc dcp|in rca|izata. Lupta continua. lnaintc sa trcaca primu|ui va|, rcincarnarca umano-
anima|c|or continua inca pc Pamant in trupuri norma|c - asa cum |c-ai vazut. Daca csti
atcnt, poti vcdca subti|c trasaturi dc oriqinc anima|a, manicrc|c sau aparcnta lacia|a a
mu|tora dintrc oamcnii din |umc. Dar cu umano-anima|c sau lara, anii dc dcmu|t ai
72
|uptci dintrc lii si Bc|ia|icni - |upta impotriva sc|avici continua inca. Accstc zi|c a|c
sc|avici pot avca mu|tc lormc, pot li cc|c traditiona|c, cconomicc, oprcsiuni socio-
po|iticc, pcdcapsa cu inc|isoarca si proqramarca mcnta|a. Lumca cstc in principiu
popu|ata dc cinci qrupuri, liii, Bc|ia|icnii, cci rcincarnati ca ,sul|ctc picrdutc` din primu|
si a| doi|ca va| si i|uminatii. Cci mai mu|ti din primu| si cc| dc-a| doi|ca va| au constiinta
inca scparata dc Du|u| nivcrsa|. Accst |ucru ii lacc o prada usoara pcntru Bc|ia|icni si
dcvin intr-un lc| sau a|tu| pionii sau sc|avii |or. [ota autorului ; 2n ediiile
anterioare ale acestei cri, descrierea Aelialienilor era #cut din vec.ile
nvturi. Acest lucru poate lsa n con#u0ie pe muli dintre oameni cu
privire la cine i ce au #ost ei i modul cum sunt ei privii n timpurile
moderne. Aelialienii nu sunt un #el de creaturi genetice care triesc n
trupuri #i0ice i au supravieuit mii de ani. Asemntori cu noi toi, ei au
continuat s se rencarne0e i s triasc n trupuri umane moderne. 1ar
sunt #oarte ri, i aceia dintre noi care sunt mai sensibili pot simi lucrul
acesta. Acetia pot #i observai uneori c.iar #i0ic sau intuitiv precum o #iin
asemntoare reptilei ori aa cum o numesc vec.ile nvturi, %asemntor
op+rlei&. 2ns, indi#erent dac i poi vedea sau simi tu nsui, i poi
cunoate dup planurile lor. =ia dup via, i pstrea0 modul lor
maniacal pentru putere i planul lor de nrobire i dominare. -uli dintre ei
sunt oamenii care conduc lumea. Ealonul superior sunt adevrata putere
care trage s#orile din spatele scenei. "recum clugrii 6niiai din r+ndul
Fiilor, nivelul nalt din r+ndul Aelialienilor sunt total contieni de cine sunt
i ceea ce #ac ei. Ealonul de mi3loc i de 3os sunt uneori n prim plan sau n
oc.ii publicului, #iind n #uncii politice, militare sau lideri n a#aceri crora
aparent nu le spune nimeni ce s #ac ; ns ei e*ist cu adevrat.
Aineneles, unii dintre lideri sunt numai pioni i nu sunt contieni pe cine
servesc (i oricum nu le pas). Aelialienii sunt de obicei nscui n #amilii
bogate i puternice, care au de3a strmoi Aelialieni iar #amiliile lor i educ
n continuarea tradiiei lor. Ei merg la cele mai bune coli i se bucur de
#raterniti i cluburi cu %drepturi speciale&. 9unt instruii n modul de a
#olosi vi0uali0area i ritualul pentru practicarea magiei lor negre. 1oresc
totdeauna mai muli bani i putere. =or s menin sclavia economic i
sclavia prin munc a minorilor n lume i c.iar mai ru de at+t. =or o stare
de total monitori0are i control al tuturor oamenilor (i au #cut pai mari
n ceea ce privete acest lucru). Ei vor #olosi #ora #i0ic dac e necesar
pentru a domina i controla, dar i programarea mental prin educaie,
media, presiuni sau orice alte mi3loace care au avut un mare succes ; i
prinii lor continu de asemenea propria programare pentru copiii lor.
E*aminai istoria lumii i vei vedea c aceste lupte continu de-a lungul
timpului ; grupuri ntregi de asupritori ai rului ncearc s sub3uge. oi
continum lupta cu ei, iar ei continu lupta cu noi. Aa cum multe dintre
73
progresele tiini#ice vin de la oamenii de tiin rencarnai din Atlantida,
tot aa i setea de putere i control cu orice pre vine din rencarnrile
Aelialienilor. Ei continu s de0volte metode mai so#isticate pentru a ine
populaia sub controlul lor. 1eci, cum i putem identi#ica: 2nc o dat, i poi
simi i c+teodat i poi vedea atunci c+nd priveti n oc.ii lor. 2ns dac
cineva are un plan de control asupra celorlali, este #ie un Aelialian, #ie unul
dintre pionii lor. Ei au gri3 numai de i nii i sunt pregtii s #ac ru
oricui sau c.iar la oricine de pe planet dac acest lucru i a3ut s obin
mai mult putere ; i pot #ace asta tuturor, cu un 0+mbet larg i o str+ngere
cald de m+n (gest care %cumpr& pe muli oameni consider+nd c aceea
este o persoan %drgu&). 2ntreab-te n sinea ta dac acest lucru ar putea
#i adevrat i simte rspunsul vocii tale interioare., oa. a continuat!
Dcci, ,rc|iqia` si munca noastra continua. lar acum, din cauza timpu|ui si situatici,
tu (privind catrc minc,, vci lacc in curand pub|icc invataturi|c lii|or si vci vcsti sosirca
sc|imbari|or spiritua|c.
Tinc mintc, din cauza caractcru|ui unic si puritatii caii spiritua|c a lii|or At|anti,
accasta cstc |a lc| dc va|oroasa astazi cum a lost si atunci. lnvataturi|c si mctodc|c |or
pot auta pc oricinc pcntru a sc rcintoarcc |a Du|u| nivcrsa|, pcntru a atinqc
i|uminarca si a trai in armonic cu Lcqca nivcrsa|a si Vointa nivcrsa|a.`
,Vu|tumcsc Noa|.`
,A lost onoarca mca sa tc aut.` Si cu accasta, c| s-a ap|ccat si mi-a sarutat mana
cu draqostc si rcspcct, |ucru carc ar li lost astcptat sa-| vczi lacut numai pcntru
invatatoru| su ori catrc conducatoru| ordinu|ui. Accst |ucru a lost dcstu| dc socant
pcntru minc, pcntru ca am simtit ca nu cram dcmn dc asa ccva, nu mcritam si nu cra
potrivit pcntru cincva intr-o situatic atat dc umi|a prccum a mca. Dar c| cra onorat ca
ma al|am aco|o in acc| momcnt, nu stiu cc vcdca cu adcvarat in minc (poatc c|iar in
cqou| mcu atunci cand a lacut-o,. Cu toatc accstca, asta s-a intamp|at aco|o, doar
astcpta sa sc manilcstc. [ota autorului! Acum, dup cum a #ace cu studenii
mei i cu alii, a vedea de asemenea cum sunt cu adevrat n interiorul lor
; potenialul lor ; i spri3inul lor. oi ne raportm bine la nivelul lor pre0ent
de contiin. "entru a consolida i a ntri Fiina 6nterioar, n timpul
atacului i #oamei egoistului sine separat, este #uncia i datoria noastr
constant,. Apoi Noa| si-a imprcunat maini|c si a lacut un qcst dc rcspcct spiritua|
catrc cci|a|ti ca|uqari novici din incapcrc, apoi s-a ap|ccat si a p|ccat incct pc mica usa.
#ulturi &n"ru"iate
ln ziua urmatoarc Noa| a discutat mai mu|t dcsprc dilcritc cu|turi si rc|iqii|c ori
traditii|c spiritua|c a|c dilcritc|or cu|turi.
,nc|c dintrc traditii|c spiritua|c sunt atat dc adanc inradacinatc in lorma |or
cu|tura|a incat oamcni|or ,straini` dc acca cu|tura sau tinuturi qascsc loartc dilici|a
adaptarca |a ca. ncori cxista baricrc c|iar in |imbau| si obicciuri|c cu|tura|c carc au
dcvcnit partc a rc|iqici. Sprc cxcmp|u, unc|c cai ncccsita mai dcqraba invatarca sau
74
incantatia in |imbi|c din Japonia ori Lstu| lndici, dccat traduccrca accstor |imbac. Vu|tc
ncccsita cxccutarca sau participarca |a ritua|uri carc sunt unicc pcntru o cu|tura straina,
c|iar daca c|c au cvo|uat in mod spccia| din cauza accstci cu|turi. ln timp cc unc|c cai
au motivc intcmciatc pcntru astlc| dc |ucruri, cc|c mai mu|tc nu |c au iar ccrintc|c |or
sunt |imitatc si adcsca nimic mai mu|t dccat o doqma si o partc a acc|or cu|turi.`
,Lu pot lacc |cqatura |a cc sc rclcra Noa| cu aceasta. Cu un an si ccva in urma
am intrat intr-o manastirc Zcn din Statc nitc pcntru aproximativ 6 |uni. lar ci laccau
aco|o totu| in aponcza si in sti|u| aponcz, si nu au vrut sa-mi cxp|icc traduccrca
incantatii|or aponczc dc aco|o. C|iar si asa, mi-a p|acut o partc din accstca si am |uat
cu siquranta ccva din c|c, insa nu a lost in cc|c din urma ca|ca mca cca corccta.`
,Nu. Accasta cstc o ca|c loartc buna dar in mod c|ar accasta cstc a ta. ln cazu| in
carc nu cxista a|t motiv carc sa ma invctc rabdarca.`
,Cc`
,Doar q|umcam lratc. Ai avut o obscrvatic buna. Tc al|i aici numai pcntru minc,
pcntru a invata catcva |ucruri, asa cum cu ma al|u aici pcntru tinc, pcntru a tc invata
catc ccva. lnsa, in cc|c din urma tu tc al|i aici pcntru |umc, mai mu|t dccat pcntru minc.
Da-mi voic sa mcrq mai dcpartc cu ccca cc spuncam.
Sprc dcoscbirc dc a|tc traditii si rc|iqii, invataturi|c noastrc spiritua|c si li|ozolicc,
|ipsitc dc oricc acccnt pc doqma rc|iqioasa, nu inc|ud si cu|tura. lnvatatorii sunt din toatc
parti|c |umii. lar univcrsa|itatca invataturi|or si mctodc|or usurcaza adaptarca tuturor
indivizi|or din oricc cu|tura, pcntru cci carc au o mintc dcsc|isa si inc|inatii catrc
adcvarata spiritua|itatc. Astlc|, accasta cstc o ca|c usor acccsibi|a si uti|a pcntru oamcnii
dc oriundc daca ci dorcsc sa-i sc lo|oscasca avantac|c.`
Pcntru cincva ca minc carc studiasc antcrior mai mu|tc rc|iqii si cu|turi,
invataturi|c sc incruciscaza pcstc qranitc|c rc|iqioasc carc sunt in aparcnta opozitic cu o
intc|cpciunc unilicatoarc. L|c au lost dc ascmcnca o ,comp|cta` - ump|crc a qo|uri|or
|asatc in studii|c mc|c antcrioarc, o |cqatura cu aspcctc|c adcvaru|ui pc carc |-am qasit in
a|tc cai, intr-un tot cuprinzator.
5 #ale (atural *a.at pe Legile Universale
rmatoru| mcu curs imp|ica modu| cum au aparut invataturi|c at|antc si pc cc
anumc sc bazcaza c|c. L|c au lost prcdatc dc catrc batranu| ca|uqar Zarat|ustra. Cu
mu|t timp in urma ,auziscm zvonuri` ca c| cra oriqinar din Gcrmania. Din ccca cc
obscrvascm |a c| pana atunci, cra un intc|cctua| si un invatat. Vi-a p|acut dc c| si c|iar
mi-a dat voic sa ma imp|ic in catcva cxpcrimcntc vibrationa|c loartc solisticatc pc carc
|c conducca (si carc mi-au lormat bazc|c mc|c dc studii si dczvo|tari vibrationa|c dc mai
tarziu,. Lra un marc cunoscator in matcric si un invatator pcrlcct pcntru accst curs.
,Convinqcri|c si invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| nu au lost, si nu sunt lormatc pc
baza crcdintci. Vaoritatca bazc|or |or vin din At|antida si astlc| pana |a noi, cunoastcrca
noastra, li|ozolii|c si practici|c, sunt pur si simp|u adunatc din ,dovczi|c stiintilicc` a|c
Lcqi|or nivcrsa|c carc quvcrncaza toatc |ucruri|c in nivcrs, inc|usiv uti|izarca mintii si
cncrqici. Accstca sunt doar rczu|tatu| ,obscrvatii|or` lortc|or nivcrsa|c carc sunt
imp|icatc in ap|icatii|c practicc a|c cxistcntci noastrc lizicc si spiritua|c. Astlc|, c|iar si
astazi, intc|cqcrca substantci, c|iar si a vcc|i|or ,convinqcri` nu ncccsita crcdinta, ci mai
75
dcqraba o anumita ca|itatc a ,|oqicii intuitivc`. Dc lapt, ca|ca nu nc indruma sa obtincm
invataturi|c crcdintci, ci in mod dircct LXPLRlLNTA Dumnczcirii si ina|ta constiinta. ln
accst mod noi putcm intr-adcvar cunoate ca accasta cstc adcvarata, mai dcqraba
dccat am lacc-o abordand o oarccarc crcdinta si ,cu spcranta ca nu cstc cu adcvarat
rca`. Nu cxista nici o moda|itatc mai putcrnica dc a-ti sc|imba viata intr-un mod cu
adcvarat bun si dc durata, dccat acc|a dc a e*perimenta in mod dircct Constiinta
nivcrsa|a si astlc|, cxpcricnta si cunoastcrca nitatii cu Du|u| nivcrsa| , Dumnczcu.
lnvataturi|c nc dau ambc|c mctodc, cxtindcrca consticntizarii noastrc si
cxpcricnta dirccta cu Dumnczcu si Constiinta nivcrsa|a, si dc ascmcnca nc cxp|ica
e#ectele Lcqi|or nivcrsa|c in tcrmcni simp|i, c|iar daca Lcqca nsi cstc dilici| dc
intc|cs.`
,|. accasta alirmatic cstc dilici| dc intc|cs.` a spus Novicc|c Viccntc.
,O|. Sprc cxcmp|u, tu nu poti intc|cqc comp|cxitatca |cqii qravitatici cu carc sc
|upta lizicicnii, insa poi intc|cqc cum obscrvatia |ui Ncwton cu maru| carc cadc dintr-un
pom |-a condus pc c| catrc un conccpt stiintilic carc spunc ca ,Ccca cc cadc dc sus va
aunqc totdcauna os`. Corcct`
,Da.`
,Si inca mu|t mai simp|u, cxpcricnta ta cu |cqca qravitatici tc-a invatat dcsprc
clcctc|c ci in viata ta. Sprc cxcmp|u, tu poti iqnora |cqca qravitatici si sa mcrqi pc
marqinca unui ba|con dc |a ctau| 30, dar cat dc mu|ti oamcni iqnora c|iar cca mai
importanta dintrc Lcqi|c nivcrsa|c pcntru ca nu intc|cq cu adcvarat clcctc|c ci dc lapt
Dcci, stravcc|i|c invataturi at|antc nc olcra o ca|c dc intc|cqcrc a clcctc|or Lcqi|or
nivcrsa|c in victi|c noastrc, si astlc|, o moda|itatc dc a bcnclicia dc c|c.`
,Da, acum am intc|cs, insa vrcau sa invat mai mu|tc dcsprc spiritua|itatc, nu
dcsprc lizica.`
,Adevrata spiritua|itatc cstc totusi |cqata dc Lcqi|c nivcrsa|c. Si daca dorcsti
sa ici in considcrarc doar lizica, binc. lnsa accasta abordarc stiintilica nu inscamna ca
drumu| lii|or cstc unu| rccc si c|inic. Nici pc dcpartc. Nicaicri nu vci putca qasi mai mu|t
acccnt pc compasiunc si lubirc. ln sc|imb, bazc|c stiintilicc a|c invataturi|or lac din cai|c
si convinqcri|c lii|or Lcqii Lui nu| unc|c mai simp|c si unicc. Sprc dcoscbirc dc a|tc
ordinc rc|iqioasc, accasta cstc o rc|iqic ,natura|a`, sau mai prccis, o ca|c spiritua|a
natura|a. Lstc natura|a pcntru ca sc bazcaza pc natura - nu doar pc natura accstci
p|anctc, dar si pc natura nivcrsu|ui. La a lost londata pc o intc|cqcrc a modu|ui cum
lunctioncaza nivcrsu| si inccarca sa ap|icc |cqi|c si curcntu| carc i| quvcrncaza |a
conditii|c umanc. Cai|c lii|or i-au asiqurat dczvo|tarca pcntru a avca |ocu| corcspunzator
in marca sc|cma a |ucruri|or. Vai dcqraba, dccat sa incuraczc crcdinta oarba intr-un
Dumnczcu nccunoscut si o doqma, ca incuracaza cunoastcrca si cxpcricnta cu Du|u|
nivcrsa| din tinc insuti si cum sa dcvii na cu L|. Prin accstc ina|tc virtuti, accasta nu
cstc asa dc mu|t o ,rc|iqic`, cstc doar o ,ca|c` dc a li na cu lntrcqu| crcatici si cu
Crcatoru|, cu ambc|c. Nu cstc doar o lizica prin oricc mi|oacc. Accasta nu cstc qradina
ta variata dc rc|iqii, ci arc o minunata simp|itatc in ca.`
6tiina Magi"!
76
lntr-o dimincata m-am dccis sa cxp|orcz putin piramida ccntra|a, doar sa ,vcrilic
pc cxtcrior` accasta ,c|cstic` oarccum incrcdibi|a. Am mcrs pana sus |a una dintrc
incapcri|c dc aco|o, cand dintr-o data am vazut o ciudata |umina carc sc dcp|asa vcnind
din dircctia unui mic tunc|. lnaintc sa ma pot uita in intcrioru| |ui, Zinuru a icsit incct
alara. Lra unu| dintrc lnitiatii manastirii, un ca|uqar Adcpt carc luscsc invatatoru|
pcrsona| a| mu|tora dintrc mu|tii ca|uqari avansati si novici carc |ucrascra cu sistcmc|c
cncrqcticc a|c manastirii. Tinca un lc| dc |antcrna , lar cc raspandca o |umina ciudata.
lnca din prima zi, am auzit in uru| manastirii lo|osindu-sc lraza ,stiinta - maqica`.
ncori accasta sc rclcrca |a tc|no|oqia manastirii, insa catcodata lacca rclcrirc |a
,crcarca` victi|or noastrc pcrsona|c. Dar atunci cand tcrmcnu| cra lo|osit cu rclcrirc |a
tc|no|oqia manastirii, cra adcsca asociat in acc|asi lc| cu numc|c Adcptu|ui Zinuru. Am
vazut dc ascmcnca rclcriri |a ,stiinta - maqic` in tcxtc|c vcc|i din bib|iotcca, dar nu mi sc
cxp|icasc inca in vrcunu| dintrc cursuri|c mc|c, asa ca am dccis sa-| intrcb dcsprc asta
acum cand avcam sansa. Nu stiam daca c| avca timp sau inc|inatia dc a vorbi unui
ca|uqar ca minc, insa am prolitat dc sansa.
,Zinuru, daca ai un momcnt, as putca tc roq sa vorbcsc cu tinc`
,n momcnt, un momcnt. Crcd ca da. Da. Nu. S-a dus acum. lmi parc rau. Dar,
da, voi vorbi oricum acum cu tinc.`
,lmi poti spunc dcsprc accasta ,stiinta - maqica` dcsprc carc tot aud.`
,Nici o prob|cma. S-a spus ca toatc invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| au |a baza
,Stiinta - maqica`. Asta ai auzit`
,Da, crcd ca da.`
,Asa crczi. loartc binc. Li binc, toatc sunt bazatc pc accasta. Da-mi voic sa-ti
cxp|ic istoria ci. Pcntru stramosii nostri, mu|tc din cc|c considcratc ,mistcrc` a|c victii nu
crau conluzc sau comp|cxc, ci doar simp|c c|cstiuni dc ap|icarc a |or intc|cqand Lcqi|c
nivcrsa|c.`
,Tocmai am avut un curs dcsprc asta.`
,Bun, atunci imi vci cconomisi ccva timp. Stramosii nostri at|anti manipu|au cu
usurinta vibratia, lo|osind dc lapt qanduri|c intr-un cadru stiintilic. Dumnczcu si
spiritua|itatca nu crau conccptc vaqi. Du|u| nivcrsa| nu cra nccunoscut pcntru ci, sau
unora dintrc ci, pcntru ca ,icsiscra cumva dc aco|o`. Vaqia si miraco|c|c nu crau doar
ccva cc cxista in basmc|c si parabo|c|c rc|iqioasc in zi|c|c dc dcmu|t. L|c crau |ucrari
stiintilicc a|c lortc|or spiritua|c pc matcria lizica. Spiritua|itatca, ca si matcria|itatca si
viata lizica, toatc crau pur si simp|u bazatc pc laptc|c stiintilicc a|c Lcqi|or nivcrsa|c.
Sprc cxcmp|u, ci intc|cscscra ca lcnomcnu| psi|ic, c|cctricitatca, maqnctismu|,
qravitatia, |umina, sunctu|, spatiu|, timpu| si a|tc|c ascmcnca crau toatc in rc|atic si
aspcctc a|c acc|uiasi |ucru, si toatc urmau Lcqi|c nivcrsa|c. Cu|turi|c barbarc carc
cxistau in uru| nostru, sau carc au intrat in contact cu stramosii nostri, nu au putut sa
intc|caqa accstc |ucruri, astlc| ca ci doar au cata|oqat totu| imprcuna ca liind ,maqic` -
ccva ,oarccum` mistcrios putca sa lic crcat si manuit numai dc catrc zci, diavo|i sau
vraci cu putcri stranii si prin ritua|uri. Dar cc anumc da accasta aparen de maqic.
Daca nu sunt i|uzii sau trucuri insc|atoarc, cc cstc in rca|itatc ,maqic`, a|tccva dccat
crcarca ori modilicarca cncrqici, iar matcria liind compusa din cncrqic Dcci, intr-un
scns loartc rca|ist, mu|t din ccca cc laccm noi cstc maqic, insa accasta sc bazcaza pc
77
stiinta, nu pc supcrstitic. Astlc|, stiinta - maqica cstc innascuta in liii Lcqii Lui nu| |a
intrarca in aproapc dc viata si ,rc|iqic`. Vizua|izarca sprc cxcmp|u, lunctioncaza ca o
maqic. Tu vczi cc sc intamp|a, si asta sc intamp|a. Vizua|izarca cstc lo|osita cu succcs
pcstc tot, dc |a Arcasu| Zcn si pana |a vindccarc - iar toatc accstc |ucruri au aspcct dc
,|ucratura ascmanatoarc maqici`. Acum, da-mi voic sa-ti lac o mica dcmonstratic.` L| a
vrut sa stau in spatc|c sau si sa-| ridic dc |a mi|oc. A lost usor. Apoi a spus, ,Ar trcbui
sa poti lacc acc|asi |ucru din nou, da`
,Dcsiqur,` am spus cu.
,Atunci, la-o.`
Am inccrcat. A lost ca si cum as li inccrcat sa ridic mari qrcutati sau ca si cum ar
li lost |ipit dc pamant. Am rcusit sa-| c|intcsc, insa accst |ucru a ccrut tot clortu| si
putcrca mca, lata dc cum cra dc usor cu numai un momcnt inaintc.
,Cum ai lacut asta`
,Simp|a vizua|izarc si cncrqic. nu| dintrc aspcctc|c ,stiintci - maqicc`. Vci invata
asta in timp. Si daca mi-as li pus cu adcvarat mintca, nu ai li putut sa ma ridici dc|oc.`
,Asta c incrcdibi|.`
,Asta c nimic. ln timp cc stramosii nostri rca|izau accstc |ucruri cu ,instrumcntc|c
|or dc stiinta - maqica`, accasta nu cstc mai mistcrioasa pcntru noi dccat dclccarca unui
ncinitiat. Pcntru noi, lo|osirca mintii pcntru a crca o rca|itatc lizica cstc doar o simp|u
lapt a| stiintci Lcqii nivcrsa|c, si inca una loartc lundamcnta|a. Accasta sc putca ap|ica
dc ascmcnca pcstc tot undc crau liii |a inccputu| zi|c|or pc Pamant, prccum si lo|osirca
piramidc|or |or pcntru a obtinc putcrca vc|icu|c|or si c|adiri|or lara nici o concxiunc
vizibi|a. Toatc pcntru ca intc|cqcau pc Dumnczcu, spiritua|itatca si prob|cmc|c dc zi cu
zi, cstc baza accstci cunoateri carc cstc adevrata maqic, este stiinta, si adevrat
stiinta, este maqic.
Accasta |ampa sprc cxcmp|u, pcntru cc lo|oscstc. La nu arc nici batcrii
ascmanatoarc cu cc|c lo|ositc dc |umca din alara, dar totusi cstc a|imcntata. Dar cum
Dc ccva cc tu nu poti vcdca si nu poti intc|cqc. Lstc ca maqica Crcd ca da. Lstc ca
stiinta Crcd ca da. Vi-am adus amintc, am unc|c rcparatii dc lacut, cram in mi|ocu|
|or.`
,O|, imi parc rau. lti mu|tumcsc pcntru timpu| si invataturi|c ta|c Zinuru.`
,Nu tc qandi |a asta. Lsti bincvcnit. Trcbuic sa avcm mai mu|tc discutii. Si stiu ca
vrci sa cunosti mai mu|tc dcsprc cum anumc lo|osim unc|c dintrc stravcc|i|c tc|no|oqii
pcntru a obtinc putcrca |ucruri|or dc aici. Lc vci putca invata cu usurinta daca dorcsti.
Ai o marc viziunc si intc|cqcrc, asa cum putini au si csti binc vcnit sa discutam.`
,Privcstc asta, vci scapa cqou| mcu din mana cu comcntarii dc qcnu| accsta.`
,Nu mi-as lacc qrii pcntru asta. Zain va asiqura cc| din urma cqo a| tau in pasi dc
dans catrc moartc - c| a vorbit dcsprc o marc rca|izarc in |cqatura cu tinc.`
Am lost miscat intcrior. ,O|, minunat. Asta c ccva dupa carc sa privim cu
ncrabdarc.`
,Lstc, intr-adcvar. Tu vci li mu|t mai intc|cpt, mu|t mai intc|iqcnt, iti vci qasi pacca
si |ocu| ca instrumcnt a| qriii nicu|ui, atata timp cat totu| a lost spus si lacut.`
Am rcp|icat, ,Asta suna mai binc dccat a li in dans cu moartca.`
A ras. ,Nici o dilcrcnta. Vci invata.` Apoi, c| s-a indrcptat in sus catrc un ax.
78
ln rca|itatc, in mod practic si zi dc zi practicand ,stiinta - maqica` a lii|or,
invataturi|c |or dadcau o ,substanta` carc cra ccva rar in a|tc cai. Dcci, in timp cc unc|c
dintrc invataturi|c spiritua|c dcsprc carc vcti citi aici ar putca suna simi|ar cu a|tc
invataturi spiritua|c, rctinc ca accstca cstc posibi| sa sc bazczc pc un cadru loartc dilcrit
dc intc|cqcrc a victii si cxistcntci victii - un cadru loartc real si practic, nu o idcc
,i|uzoric`. lar accst cadru poatc lacc marca dilcrcnta. Astlc|, daca ai citit ccva cc pare
sa lic doar un conccpt rc|iqios ori spiritua|, tinc mintc ca intc|cqand intrcaqa invatatura
accasta poatc li dc ascmcnca doar o lapt a| stiintci - maqicc. lar in maini bunc (sau in
minti curatc in accst caz,, c|c sunt c|ci indispcnsabi|c pcntru intc|cqcrca victii, crcarca
|umii ta|c si trairca in armonic cu nivcrsu|.
dei "omple?e "u un Mesa@ )implu
Dcoarccc ca|ca lii|or cstc asa dc putcrnic bazata pc Lcqca nivcrsa|a si ccca cc
ar putca li numit ,rca|itati|c nivcrsu|ui`, mu|tc dintrc invataturi sunt prin insasi natura
|or dcstu| dc intc|cctua|c si ncccsita conccntrarc iar uncori rccitirca lrazc|or in scopu| dc
a |c intc|cqc. lmi ccr scuzc pcntru accst |ucru, dar aici nu pot sa va aut. Cu toatc
accstca, c|iar daca cxista atat dc mu|tc cunostintc prczcntatc, in practica toatc sunt
scnsibi| cc|i|ibratc. Pcntru ca cscnta accstci cai cstc loartc c|ara si loartc simp|a - cstc
u*irea /ltruist. Oricinc poatc intc|cqc vindccarca si binc|c carc provin din bunatatc,
compasiunc, qria, daruirc si b|andctc. Accstca sunt virtuile lubirii A|truistc - |ucruri|c
carc contcaza cu adcvarat. L|c sunt dc ascmcnca u|timc|c c|ci a|c rcintoarccrii si liintarii
in armonic cu Du|u| nivcrsa|, dc accca liii Lcqii Lui nu| sunt pcntru toatc accstca.
Pcntru minc, dcscopcrirca stravcc|i|or invataturi a ump|ut mu|tc dintrc qo|uri|c
cunoastcrii mc|c. Va dczvo|tam in liccarc zi in carc invatam si mai mu|t, m-am ina|tat
mu|t iar picsc|c cadcau |a |ocu| |or. Atunci cand am qasit accasta ca|c, m-am simtit ca un
om carc cstc aproapc sa moara dc sctc si dcscopcra o oaza in dcscrt. Pcntru a
paralraza un conccpt spiritua| din cartca ,Strain intr-o tara straina`, ,Asa cum am
dcscopcrit cu dc apa, acum iti olcr cu tic apa. Poti sa bci pc saturatc.`
,enind mpotriva #onvingerilor tale Pre"on"epute
Totu| a lost p|acut si roz in viata mca |a manastirc, pana cand au inccput sa apara
inl|ucntc|c propriu|ui mcu ,cqo cu prob|cmc`. L|c au provocat ,turbu|cntc` in ,zboru|`
mcu dc ina|tarc. Voi discuta dcsprc accstca mai tarziu in cartc, insa ca sa |c sintctizcz
pc scurt acum, da-mi voic sa |c pun intr-un lc| si aici. Cu mu|t timp in urma, ca|ca mca
m-a condus catrc rca|izari prin carc sa parascsc convinqcri|c mc|c antcrioarc in staqnari.
Am vrut sa-mi ,lac curat in casa` (sa ridic picsc|c vcc|i|or convinqcri, s-o rcvizuicsc pc
liccarc in partc si sa dccid cc sa ,arunc |a qunoi` si cc sa ,pastrcz` sau sa ,rcpar`,. Am
tcrminat cu un sct dc convinqcri carc crau dcstu| dc dilcritc lata dc a|c maoritatii
oamcni|or. Asa cum ati citit, una dintrc convinqcri|c mc|c cra cca cu privirc |a At|antida
si istoria cxistcntci noastrc. Dar poatc T nu crczi ca un ascmcnca |oc a cxistat
vrcodata - dcci, |aidcti sa spuncm ca nu. Ai citit dca mu|tc |ucruri pc carc poti sau nu
poti sa |c acccpti ori sa |c crczi - si csti pc ca|c sa citcsti si mai mu|tc. Doar pcntru ca
cu crcd accstc |ucruri si |c acccpt ca adcvaratc, nu inscmna ca trcbuic sa crczi si tu |a
79
lc|. Accstca pot li abso|ut ncadcvaratc. Sau c|c nu pot li adcvaratc pcntru tinc, din
pcrspcctiva ta. Sau poatc ca accstca sunt abso|ut adcvaratc. lntr-un anumit lc|, nu
contcaza cu adcvarat, nu-i asa
lndilcrcnt dc caz, daca tu nu crczi toatc accstc ,c|cstii` intc|cctua|c pc carc |c-ai
citit in accasta cartc, nu contcaza pcntru noi - noi stim ca adcvaru| cstc doar pc
umatatc adcvar in cc| mai bun dintrc cazuri. Noi tc lubim. Lu tc lubcsc. Vi-ar p|acca sa
traicsc in pacc cu tinc si tu dc ascmcnca sa ma lubcsti, indilcrcnt dc ccca cc crcdcm
sau nu crcdcm. Atata timp cat noi nu nc olcnsam unu| pc cc|a|a|t si nc autam rcciproc
atunci cand cstc ncvoic, cui ii pasa cc lc| dc ,convinqcri` avcm - rc|iqioasc, po|iticc,
mora|c ori dc a|tlc|. Si cu crcd ca acesta este cel mai important |ucru, pcntru ca
tiu laptu| ca accasta lubirc A|truista cstc ntotdeauna bene#ic. Accasta cstc una
dintrc convinqcri|c mc|c rcinnoita si crcd ca cxista cincva intrc noi carc ar putca li
univcrsa| dc acord cu asta. Lu pot li dc acord. Tu poti Ai putca Lstc ccva cc tc-ar
putca rani Nimic. Cum tc-ar putca auta asta Cu o mu|timc dc |ucruri prccum pacca si
bunatatca. Dcci, daca nu crczi in idci|c continutc in accasta cartc, spcr ca nu va conta
pcntru tinc ca am lacut-o - atata timp cat cu sunt un lubitor, un om carc lacc binc, un
om carc arc qria cc qandcstc, o pcrsoana inolcnsiva. ln mod simi|ar, cc contcaza
pcntru minc in ccca cc tc privcstc nu cstc modu| cum qandcsti sau crczi, din cc rc|iqic
laci partc sau daca csti un atcu, ci modu| cum tc porti tu insuti, conduita ta. Ccca cc
contcaza pcntru minc cstc daca csti sau nu un lubitor, un om carc lacc binc, un om
carc arc qria cc qandcstc, o pcrsoana inolcnsiva. Din pacatc, convinqcri|c unci
pcrsoanc nu au o prca marc inl|ucnta asupra modu|ui cum qandcstc si actioncaza.
Dcci, atata timp cat suntcm pc subicctu| crcdintc|or si rc|iqii|or, |aidcti sa aruncam o
privirc mai atcnta asupra clcctc|or crcdintci.
lntr-o zi ma |uptam cu qanduri|c mc|c. Avcam ,indoic|i` pcntru ca avuscscm
momcntc qrc|c cu cqou| mcu. Nu cra prima data, si accasta nu avca sa lic u|tima data.
lnsa, asa cum scdcam in qradina intrcbari|or dcsprc crcdintc|c mc|c, inccrcand sa |c
sortcz pcntru a da alara catcva dintrc c|c, Anastasia a vcnit si mi-a spus ca ar trcbui sa
mcrq sa-| vad pc Zain, pcntru ca par a li prca suparat. Am acccptat lara traqcrc dc
inima slatu| ci, m-am ridicat incct si am p|ccat sa-| caut. L-am qasit tocmai prcdand unui
qrup dc a|ti novici. lnsa cuvintc|c sa|c sc adrcsau prob|cmc|or si prcocupari|or mc|c. Va
intrcbam daca dc lapt toatc crau orqanizatc in bcncliciu| mcu. Parca dcsiqur absurd si
cqoccntric sa crcd accst |ucru, insa niciodata nu am lost cu adcvarat siqur ca c| ar putca
invata pc cincva ccva in cc| mai bun mod. Aici a lost momcntu| in carc am inccput sa
ascu|t:
,6ndi#erent daca tu cre0i sau nu accst |ucru, convinqcri|c ta|c contro|caza
dcstinu| tau, astlc| incat, accstca trcbuic sa lic atcnt cxaminatc pcntru ccca cc crccaza
c|c in viata ta. Ccca cc qandcsti si crczi alcctcaza loartc mu|t daca tu csti sau nu un
slant, un monstru rau si oricc a|tccva intrc (prccum o ascmcnca pcrsoana sau a uncia
mcdiocra,.`
Va intrcbam dcsprc cc naiba vorbcstc c|, pcntru ca luscscm dca invatat ca ccca
cc crcdcm noi cstc |ipsit dc rc|cvanta. Asa ca am intrcrupt discutia si am intrcbat, ,Cc,
contrcaza intr-adcvar |a cc lc| dc convinqcri nc oprim V-am qandit ca asta nu contcaza
atata timp cat omu| cstc bun, qriu|iu, compasiona| si inolcnsiv.`
80
,lntr-un lc|, accsta cstc un a|t paradox. u contea0 cu adcvarat cc lc| dc
crcdintc arc o pcrsoana, atata timp cat accstca ca si convinqcri olcra acc|c virtuti a|c
lubirii A|truistc pc carc tu tocmai |c-ai mcntionat. lnsa prin convinqcri sc pot obtinc
toatc accstc virtuti, sau virtuti daunatoarc si rc|c. Crcdintc|c au un clcct dominant si
puternic pcntru liccarc aspcct a| victi|or noastrc Oamcnii c|iar ucid pcntru crcdintc|c
|or.` Vom intra mu|t mai in prolunzimca accstui |ucru mai tarziu, dar dcocamdata voi
continua prc|cqcrca |ui Zain, pcntru ca vci li prcqatit curand sa citcsti conccptc
rc|iqioasc carc pot li in conl|ict cu unc|c dintrc cc|c a|c ta|c insuti, si accstca tc pot auta
sa intc|cqcti mai binc sau sa lii mai mu|t cu mintca dcsc|isa.
,Convinqcri|c rc|iqioasc sc bazcaza lrccvcnt pc crcdinta si cc| mai adcsca suntcm
intr-un lc| ,invatati sa crcdcm` dcvrcmc in viata prin convinqcri|c rc|iqioasc si rc|iqia
lami|ici noastrc. A|tc crcdintc sunt dc ascmcnca absorbitc prin cu|turi|c noastrc.
Dc obicci, oamcnii nu sc oprcsc sa qandcasca |a laptu| ca ccva cstc aparent
,inolcnsiv si lara substanta`, ca simp|a noastra ,crcdinta` arc in rca|itatc un marc clcct
asupra victi|or noastrc. Dar c|c o lac - dc lapt, c|c nu au numai un e#ect ngro0itor in
victi|c noastrc, c|c contro|caza dc ascmcnca o marc partc a dcstinu|ui nostru.`
,Cum sc poatc una ca asta, doar o idcc, o crcdinta sa contro|czc dcstinu|
nostru`
,O crcdinta in sinc cstc doar o idcc, ca nu arc substanta rca|a. Dar noi
acionm pe ba0a convinqcri|or noastrc. Aciunile pe care noi le sv+rim sunt
din cau0a credinelor noastre, ele au e#ecte. Bi numai e#ectele, re0ultatele
acestor aciuni sunt |ucruri|c pc carc noi |c vcdcm, |c simtim si |c stapanim. Lstc
loartc important sa rca|izam accst |ucru. Pcntru ca clcctc|c actiuni|or noastrc, ca rczu|tat
a| convinqcri|or noastrc, sunt tocmai lucrurile carc pot li uti|izatc pcntru a dctcrmina
va|oarc buna sau rca a oricarci crcdintc data. Dc cxcmp|u, daca tu csti bun cu minc
pcntru ca asa crczi tu, noi toti suntcm lrati si surori, actiuni|c ta|c bunc sunt ccva rca|,
ccva cc noi amandoi putcm ti ca cstc bun. Actiuni|c bunc trcc pcstc |imba, cu|tura si
oricc vrci tu, ori daca vrci, cu crcd ca c|c sunt adcvaru| spiritua|. Dc ascmcnca, daca tu
vci li ncmi|os cu minc pcntru ca asta cstc crcdinta ta, cu voi sti ca accasta cstc o
crcdinta rca. Accstca sunt dcsiqur cxcmp|c cvidcntc si rczu|tatc|c mu|tora dintrc crcdintc
nu pot li loartc c|ar dcpartaatc. Cu toatc accstca, toate crcdintc|c qcncrcaza proprii|c
|or ,qandiri` si ,actiuni`, bunc sau rc|c.`
,Dcci, cc anumc ar trcbui sa crcdcm pcntru marc|c binc, pcntru noi insinc si
pcntru |umc`
,lubirca Ncconditionata pcntru toatc liintc|c cstc o credin a lii|or Lcqii Lui
nu| si cscnta invataturi|or. Gria pcntru cci|a|ti, compasiunca si bunatatca sunt ca|itati
a|c lubiri A|truistc. Daca am li dc acord ca toatc accstc |ucruri sunt bunc, atunci lubirca
A|truista poatc li lo|osita ca ccva comun ori nivcrsa|, o unitatc dc masura a bunatatii.
Si daca lubirca A|truista cstc rczu|tatu| adcvaratci spiritua|itati, accstc virtuti pot li dc
ascmcnca lo|ositc ca unitatc dc masura a spiritua|itatii. O astlc| dc unitatc dc masura
poatc li lo|osita pcntru a compara manilcstari|c oricarci a|tc crcdintc si compararca
va|orii oricarci a|tc va|ori a oricarci a|tc crcdintc.`
81
,Astlc| ca, noi ar trcbui sa ana|izam si sa comparam clcctc|c convinqcri|or
noastrc`
,Dcsiqur Vaoritatca oamcni|or c|iar nu crcd laptu| ca ci sunt crcati ca un
rczu|tat a| convinqcri|or |or. Dau convinqcri|c ta|c un p|us manilcstarii lubirii A|truistc
sau in|iba manilcstari|c lubirii A|truistc Crcsc c|c luria, ura si rau|, ori aduc ca|mu|,
iubirca si vindccarca lac c|c viata mai buna, ori o lac mai rca lac c|c o |umc mai
buna pcntru cci|a|ti, ori lac o |umc mai rca
Oamcnii sc lo|oscsc dc convinqcri|c |or si sc conduc dup crcdintc|c |or, pcntru
a rani si a ucidc pc toti cci cu convinqcri dilcritc. Accstca pot li dinco|o dc dilcritc|c
convinqcri dcsprc cconomic, rasa, rc|iqic - numcstc-|c si oamcnii vor ucidc pcntru c|c.
Cc ncbunic Dc cc lnvataturi|c lac c|ar laptu| ca vinovatu| principa| cstc scpararca
noastra dc Constiinta nivcrsa|a (si Dumnczcu,. Si indilcrcnt dc invataturi - accst lapt
nu cstc cvidcnt Scparatismu| olcra cc|or mai mu|ti oamcni din |umc ba0ele pcntru
crcdinta |or in i|uzia ca noi suntcm liintc scparatc, nu O sinqura liinta carc sc manilcsta
ca insasi in mai mu|tc lormc. Accstc scparari sporcsc apoi di#erenele i cqoismu|.
Cat dc mu|t rau a lost lacut in numc|c |ui Dumnczcu, a| Tarii sau Tribu|ui Cat dc mu|ta
oroarc si durcrc a lost provocata din cauza ca cincva cra dintr-o ras, naionalitate,
trib sau credin religioas di#erite Vu|t mai mu|ta dccat putcm intc|cqc cu
adcvarat cu crcicrc|c noastrc |imitatc.` L| a tacut pcntru un momcnt. Zain traia asta
loartc intcns iar atunci cand vorbca asa dc intcns, aproapc simtcam cum cram |ovit in
stomac. S-a ridicat si a icsit din camcra, noi toti am ramas asczati si tacuti, miscati,
scuturati putin, am ramas pcntru un timp qandind prolund |a cuvintc|c sa|c.
Oricc pcrsoana carc vrca sa sc ina|tc, sa atinqa i|uminarca sau sa lic cu adcvarat
o pcrsoana buna, trcbuic sa-si rccva|uczc comp|ct convinqcri|c in |umina clcctc|or
tuturor accstor convinqcri pc carc |c arc, dc undc vin c|c si dc cc. Dcci, in capito|u|
dcsprc proqramarca subconsticntu|ui, vom cxp|ora in prolunzimc invataturi|c cu privirc
|a accstc subicctc.
82
Capitolul 0ae
Di$erite Puncte de 1edere2
Contiina Univeral
i
Contiina Separat
Conccptc|c Constiinta nivcrsa|a si constiinta dc sinc scparata sunt ccntru|
invataturi|or lii|or Lcqii Lui nu| si |a c|c nc vom rclcri pc parcursu| accstui capito| a|
cartii. Dcci, vom inccpc cu invataturi|c dcsprc constiinta iar dupa accca vom mcrqc mai
dcpartc.
Aproapc dc liccarc data cand i-am pus |ui Zain o ,intrcbarc prolunda`, c| a lacut
si rclcriri |a anumitc tcxtc stravcc|i pcntru a li cititc in bib|iotcca. L| spunca, ,citcstc
astca in primu| rand, mcditcaza, apoi vino din nou sa vorbcsti cu minc.`
Cand am sosit pcntru prima data |a manastirc, nu am intc|cs cu adcvarat cc
inscamna ,Constiinta nivcrsa|a`. Crcdcam totusi ca intc|cq. Crcdcam ca am intc|cs in
mod c|ar. Siqur, o anumita partc o intc|cqcam intc|cctua|. Dar o intc|cqcam totusi putin.
Vi-am data scama in cc|c din urma ca n-o voi putca intc|cqc niciodata cu adcvarat,
pana cand in slarsit am cxpcrimcntat nitatca cu Spiritu| nivcrsa|. Dc lapt, nu poti
intc|cqc cu adcvarat si pc dcp|in mai mu|t din oricc a|tccva, numai daca ai rca|izat acc|
|ucru. Totusi, ar putca li dc autor pcntru mu|ti dintrc cititori rclcrirca |a intrcbarca si
raspunsu| din scsiunca mca antcrioara cu Zain. Dcci, dc acum inaintc voi prczcnta
mu|tc dintrc invataturi|c lii|or in accst lormat.
Accasta a lost intr-o zi cu |una noua. Lram pc drumu| catrc pantccu| mcu pcntru
a mcdita dupa un curs cpuizant dc |unq. V-am intors dupa un co|t si am dat din
,intamp|arc` dc Zain carc statca aco|o. Dcsiqur, dupa cc |uascm accst curs si in mod
spccia| in accasta zi, mi-a dat voic sa-i pun o intrcbarc sacaitoarc dcsprc Scpararc si
Constiinta nivcrsa|a pc carc avcam dc qand sa inccrc a |c intc|cqc mai binc in
mcditatii|c mc|c. lnsa cu asta nu am rca|izat nimic, nimic bun. Avcam ncvoic dc putin
mai mu|ta sc|imbarc, putin mai mu|ta ,prcqatirc` inaintc dc a intc|cqc cu adcvarat
accst conccpt.
,Pcnic|.`
,Da Tata`
,Cc prob|cmc ai`
83
,Niciuna Tata, totu| cstc binc.`
,Atunci dc cc nu simt ca asa cstc Sunt cu un idiot`
,Siqur ca nu Tata. lmi parc rau. 9unt intr-un momcnt cu adcvarat qrcu pcntru a
intc|cqc Constiinta nivcrsa|a sau carc cstc dilcrcnta intrc propria mca constiinta
Scparata si accasta. Sau c|iar, cc anumc lacc accasta dilcrcnta. Adica, cu sunt o
pcrsoana |a |ocu| ci.`
,Nimcni nu tc-a acuzat astlc|. Dcci, carc cstc punctu| tau dc vcdcrc`
,Crcd ca asta vrcau sa spun - dcci, cc ar li daca as avca Constiinta nivcrsa|a
sau nu, atata timp cat sunt o pcrsoana |a |ocu| ci.`
,Pcntru ca mu|ti oamcni au lost raniti dc catrc oamcnii |a |ocu| |or iar oamcnii |a
|ocu| |or sulcra pcstc tot in |umc.
Dilcrcnta intrc cinc csti si cc anumc laci cu Constiinta nivcrsa|a cstc ca cca
dintrc noaptc si zi. Dc accca, atunci cand in slarsit lTl DAl SLAVA dc Constiinta
nivcrsa|a, accasta cstc, atunci cand in cc|c din urma ai obtinut-o, ccca cc sc numcstc
,|uminarc` sau ,i|uminarc`. Lstc ca si cum un comutator pcntru |umina ar li pus pc
pozitia pornit in viata ta carc luscsc mai inaintc una traita in tota| intuncric. Da-mi
carnctc|u| dc notitc si iti voi scric un tcxt dupa carc sa cauti in bib|iotcca. Citcstc-|,
mcditcaza, apoi vino |a minc in camcra.`
V-am dus |a bib|iotcca si i-am spus |ui Gabric| numc|c tcxtu|ui pc carc i| scriscsc
Zain. L| a tras un su|, |-a pus pc masa si a inccput sa-| dcru|czc pana |a citat. Accsta cra
|ocu| in tcxt pc carc imi spusc sa-| citcsc. Aco|o crau inscrisc cu ccrnca|a a|c|imica
accstc cuvintc:
Cei care Nu tiu c ei sunt Unul,
Nu acioneaz ca Unul.
Cei care nu acioneaz ca Unul,
Nu Creeaz Iubire, ns sufer din lipsa armoniei.
Ceea ce creezi, vei primi.
Fructele aciunilor Tale vor urma zilele tale.
Contiina eparat
Dupa cc am mcditat timp dc o ora, am mcrs in camcra |a Zain. V-a privit ca dc
obicci patrunzator in oc|i si a spus, ,Ar putca li mai usor pcntru tinc sa intc|cqi
Constiinta nivcrsa|a, daca ai intc|cqc mai intai constiinta scparata. Apoi vci putca in
slarsit sa intc|cqi Constiinta nivcrsa|a carc N LXlSTA. Vci li capabi| sa laci o mai
marc ,|cqatura` si sa intc|cqi constiinta scparata - pcntru ca asta cstc ccca cc ai c|iar
acum. Hai sa inccpcm cu unu| dintrc e#ectele lundamcnta|c a|c constiintci scparatc, o
pcrsona|itatc individua|a, scparata, ,punct dc vcdcrc`.`
84
PUNCTUL DE VEDERE
Cu totii am auzit lrazc dc qcnu|, ,Dc undc stau cu.`, sau ,Vcrqi o mi|a in pantolii
mci...`, ctc.. Accstca sunt toatc rclcriri comunc |a a avca punctc dc vcdcrc scparatc si
dilcritc.
n ,punct dc vcdcrc` pcrsona| poatc inscmna doua |ucruri: l, L| poatc inscmna
ccca cc spunc |itcra|mcntc - ,punctu|` din carc ,vcdc` o pcrsoana |ucruri|c. 2, L| poatc
inscmna opinia unci pcrsoanc. Opinia unci pcrsoanc cstc o combinatic intrc punctu| nr.
l i convinqcri|c proqramatc a|c pcrsoanci.
Haidc mai intai sa privim indcaproapc punctu| nr. l, aspcctu| ,punctu|ui`.
Cc|c mai mu|tc dintrc pcrsoanc au punctc dc vcdcrc |imitatc dictatc dc insusi
laptu| ca c|c sunt individua|itati separate. liccarc vcdc |ucruri|c din dilcritc |ocuri, din
dilcritc punctc, |itcra|mcntc spus. Si vad numai din ,|ocu|` |or individua| scparat. Avcm
aici atat dc mu|tc ,|ocuri` dilcritc catc sunt si pcrsoanc|c carc pot vcdca din |ocu| in carc
sc al|a. Prob|cma cstc ca, vazand numai dintr-un sinqur ,|oc` nu sc poatc vcdca
,intrcaqa imaqinc` sau ,imaqinca cca marc`.
METAFRICA MAIN A VIEII
lata o a|cqoric mcdiocra cc va putca auta |a i|ustrarca accstui punct, lo|osind o
imaqinc dc rclcrinta modcrna si cu carc suntcti lami|iarizati. Hai sa prcsupuncm ca
cxista o masina c|asica intr-o parcarc. Vasina cstc rau avariata pc una dintrc parti, insa
arata ca noua pc cca|a|ta partc. Doi oamcni carc trcc prin parcarc mcrq pc |anqa
masina, unu| pc o partc, cc|a|a|t pc cca|a|ta partc a masinii. Punctu| dc vcdcrc a| uncia
dintrc pcrsoanc cstc rau, a| cc|ci|a|tc cstc bun. Asa cum mcrq ci, liccarc pc catc o partc
a masinii, liccarc arc udccata sa si isi lormcaza ,c|ar` o convinqcrc so|ida dcsprc
conditia masinii. Din cauza punctc|or |or dc vcdcrc |imitatc, ci au liccarc convinqcri tota|
dilcritc dcsprc masina. Convinqcrca liccarcia dintrc pcrsoanc cstc in opozitic si in
contradictic cu a cc|ci|a|tc. nu| considcra ca masina cstc una c|asica intr-o starc
impccabi|a si cstc loartc va|oroasa. Pcntru cca|a|ta pcrsoana, masina cstc intr-o starc
proasta si nu ar putca spunc daca accasta a lost una c|asica - pcntru accsta arata doar
ca o masina vcc|c rab|aqita. Si asta cstc ccca a cc considcra pcrsoana - o masina
vcc|c rab|aqita. Ambc|c pcrsoanc au drcptatc, din punctu| |or dc vcdcrc. Totusi, daca ai
putca vcdca masina dc undcva dc sus Nota autoru|ui: vczi imaqinca, din punctu|
nostru dc vcdcrc, ambc|c pcrsoanc au tota|a drcptatc i totusi ambc|c sc insca|a. Cum
pot sa aiba amandoi drcptatc, cand liccarc dintrc punctc|c |or dc vcdcrc par sa lic
qrcsitc unu| lata dc a| cc|ui|a|t, imposibi| sa lic adcvaratc Si cum pot li amandoua
qrcsitc cand cstc cvidcnt ca ambc|c sunt corcctc pcntru liccarc din punctc|c |or dc
vcdcrc Dc lapt, atunci cand acceptm simultan doua contradictii, adcvaruri,
convinqcri, avcm dc lapt un si mai marc adcvar in |cqatura cu masina. Accasta situatic
in carc avcm doua adcvaruri, liccarc dintrc c|c parand imposibi| pcntru ca cca|a|ta
situatic sa lic adcvarata, cstc un lc| dc paradox brut. n paradox cstc cc| mai apropiat
|ucru pc carc i| poti obtinc dcsprc adcvar, sau dcsprc intrcqu| adcvar pc accst p|an a|
Pamantu|ui paradox cc a lost cxp|icat in a|ta partc a accstci carti. Accst cxcmp|u nc
85
arata cum putcm vcdca intrcqu| adcvar daca privim mai dc sus si dc dinco|o dc punctu|
dc vcdcrc individua|. 1oar atunci putcm vcdca imaqinca ,dc ansamb|u`.`
Din punctu| nostru dc vcdcrc dc sus in |cqatura cu imaqinca dc mai inaintc, noi
am combinat punctc|c dc vcdcrc, putcm vcdca in acc|asi timp ca masina cstc una
c|asica si ar li ncvoic dc mult munc pcntru a o punc |a punct. Si in timp cc putcm
vcdca avaria, vcdcm dc ascmcnca ca este una c|asica si nu doar o vcc|itura pc carc am
dat-o dcopartc.
M/RLE PU(#0E 4E ,E4ERE
Zain a continuat, ,Dcsiqur, accst cxcmp|u nu cstc unu| prin carc am putca vcdca
ccva cu Constiinta nivcrsa|a - a vcdca dintr-o ,|atura nivcrsa|a` a punctu|ui dc
vcdcrc. lnsa asa cum a|cqoria cu masina avariata dcmonstrcaza un anumit lc| s|ab un
punct dc vcdcrc, cstc totusi un cxcmp|u bun pcntru a nc pcrmitc o mai buna pcrccptic
a rca|itatii, pcntru a vcdca mai mu|t adcvaru|. n punct dc vcdcrc mai |arq nc poatc
auta sa-i intc|cqcm mai binc pc cci|a|ti, sa intc|cqcm mai binc |umca, si in cc|c din urma
intrcqu| nivcrs din uru| nostru. ln cazu| in carc punctu| nostru dc vcdcrc cstc dcstu| dc
|arq, c| nc va pcrmitc sa intc|cqcm mai binc si alte punctc dc vcdcrc - atunci putcm
comunica sau intcractiona mai usor cu cci|a|ti iar ci vor putca comunica mai usor cu
noi. Sprc cxcmp|u, |a lc| prccum in cazu| oamcni|or carc privcsc masina, punctu| dc
vcdcrc a| liccarui individ carc citcstc tcxtc|c stravcc|i, ori a|ta cartc, va li dilcrit, ci |c vor
pcrccpc in dilcritc moduri, ci vor pcrccpc dilcrit lata dc cc cstc in rca|itatc si a|tlc| dccat
a lost dcstinat sa lic pcrccput.`
,Dcci, atunci cand as scrisc o cartc carc sa dczva|uic traditii|c ora|c a|c lii|or,
accasta nu ar li pcrccputa corcct dc liccarc`
,Adcvarat. Din punctu| |arq dc vcdcrc a| cititoru|ui, cci mai mu|ti vor pcrccpc
ccca cc scric cu adcvarat (in anumitc |imitc,. Dar totusi, accasta va alccta subconsticntu|
si liinta intcrioara a liccaruia dintrc cititori. Accasta poatc alccta constiinta tuturor cc|or
cu un tcrcn lcrti| pcntru scmintc. Oricum, mcrqc in ambc|c scnsuri.
#el mai larg pun"t de vedere
Atunci cand vorbim dcsprc starca unci pcrsoanc, dcsprc ,constiinta` sa, vorbim
in cscnta dcsprc starca sa dc ,consticntizarc` a |umii din ur. Si ca atarc, constiinta unci
86
pcrsoanc cstc |cqata in mod dircct dc modu| dc vizua|izarc, dc intcrprctarc, dc
intc|cqcrc si intcractiunc cu oricinc si oricc din uru| sau.
n punct dc vcdcrc pcrsona| cstc alcctat dc starca dc ,constiinta` si dc
convinqcri|c ,proqramatc`. Convinqcri|c si proqramarca sunt in mod norma|
sincronizatc cu nivc|u| dc constiinta a| unci pcrsoanc. Cu toatc accstca, constiinta cstc
dominanta si daca cxista o trcccrc dc |a o starc mai ina|ta sau mai oasa, noua constiinta
poatc modilica si suprascric convinqcri|c si proqramari|c unci pcrsoanc pcntru a
corcspundc nou|ui nivc| dc constiinta.`
,lmi parc rau Tata, catcva dintrc accstc |ucruri inca imi scapa.`
,lntc|cq, insa va vcni o zi in carc tu iti vci aminti accstc cuvintc si |c vci intc|cqc
pc dcp|in.`
,Tc roq sa cxp|ici mai mu|tc dcsprc constiinta Scparata ca sa pot intc|cqc mai
binc.`
#ontiina de )ine )eparat
,liccarc liinta umana cstc in mod cvidcnt o individua|itatc ,dc sinc`. lar cci mai
mu|ti dintrc oamcni sunt ,consticnti` dc laptu| ca ci sunt individua|itati, considcra ca
sinc|c |or cstc scparat dc cc| a| cc|or|a|ti oamcni si dc oricc a|tccva din nivcrs. Astlc|,
oamcnii au in qcncra| o ,constiinta dc sinc scparata` si isi traicsc victi|c |or bazandu-sc
pc accasta constiinta.`
,Dcci, cstc o constiinta ,dc sinc` carc crccaza constiinta scparata`
,Da.`
,Si accasta modilica punctu| dc vcdcrc.`
,Da. ln ccca cc privcstc un punct dc vcdcrc, cci carc au constiinta dc sinc
scparata, inscamna ca au un punct dc vcdcrc |imitat in a vcdca |ucruri|c dintr-un
sinqur ,punct` - din ,punctu|` in carc ,sc al|a` scparati. Accst |ucru poatc inscmna ca
vcdcm din punctu| dc vcdcrc lizic actua| carc cstc |imitat numai |a |ocu| in carc sc al|a
pcrsoana, |a lc| ca in a|cqoria cu masina. Sau poatc inscmna dc ascmcnca ca vcdcm
|ucruri|c din punctu| dc vcdcrc |imitat dc convinqcri|c si proqramarca pcrsona|a. ln oricc
caz, punctu| dc vcdcrc cstc loartc |imitat iar pcrspcctiva cstc ,rcstransa` atunci cand
pcrsoana sc al|a in constiinta dc sinc scparata. Lxista dilcritc qradc dc ,rcstranqcrc` a
mintii, dar c|iar si cc| mai |arq punct dc vcdcrc a| unci pcrsoanc cu constiinta dc sinc
scparata, trcbuic sa lic |imitat si incomp|ct dcoarccc accasta viziunc se a#l totui intr-
un sinqur |oc, numai dintr-un sinc scparat. Astlc|, accsta cstc un punct dc vcdcrc carc
va li |imitat in intc|cqcrc. lar daca o pcrsoana arc o astlc| dc intc|cqcrc |imitata, cc lc| dc
qanduri sunt |imitatc |a accasta Si daca qandirca, pcrccptia si intc|cqcrca sunt |imitatc
astlc|, cc lc| dc actiuni va avca lata dc cci|a|ti si lata dc |umca din uru| ci Pcntru
raspunsu| |a accasta intrcbarc, privcstc doar |a |umca inconuratoarc.`
,Vrci sa spui ca accst |ucru crccaza prob|cmc|c din |umc`
,/oate prob|cmc|c apar din accasta.`
,Cum`
,Constiinta dc sinc scparata, din cauza |imitari|or ci si mcnta|itati|or inqustc,
,cutii|c` pcrccptii|or |umii intr-o sinqura ,bucata` sunt cxtcnsii a|c sinc|ui scparat. Totu| in
imcdiata ta |umc scparata dcvinc o cxtcnsic a ta, a sinc|ui tau scparat. Dc cxcmp|u, aici
87
cstc vccinu| tu, carticru| tu, tara ta, statu| tu, partca ta dc |umc (si in lunctic dc
statutu| tau socio-cconomic, posibi|a ta cc|ipa,. Dcoarccc sinc|c scparat sc rclcra |a
accstc cxtcnsii a|c sinc|ui, cci mai mu|ti dintrc oamcni isi spriina tara |or numai pcntru
laptu| ca cstc tara lor. Siqur, ci pot vcni cu ,motivc|c` pcntru carc tara |or cstc cca mai
buna sau cca mai importanta. lnsa prob|cma cstc ca cci mai mu|ti oamcni crcd ca tara
|or ,Lstc`, ,cca mai buna`, cca ,mai importanta`, cca ,mai drcapta`, indilcrcnt dc motivu|
pcntru carc crcd sau nu ca cstc asa. Si astlc|, |or |c pasa mai putin dc a|tc tari si dc toti
oamcnii din cc|c|a|tc tari. lar daca toatc tari|c sunt cc|c mai bunc, cinc arc drcptatc L|c
nu pot li toate in rcqu|a. Accst lcnomcn cstc c|iar mai rau atunci cand vinc vorba dc
rc|iqia |or. Vu|ti oamcni considcra ca rc|iqia lor cstc sinqura rc|iqic drcapta si numai ca
cstc cca carc poatc olcri mantuirca pcntru oricinc a|tcincva. Cci mai mu|ti dintrc accsti
oamcni urasc dc lapt a|tc rc|iqii si pc practicantii |or. Atunci cand cxista mai mu|tc rc|iqii
carc sc dcc|ara a li numai ca ,SlNGRA` cca drcapta, aparc intrcbarca cstc indrcptatita
si in acc|asi timp qrcsita, di|cma dc a a|cqc pc cca buna sau conlruntarca cu a|cqcrca
cc|ci ,qrcsitc` (nu a cc|ci carc ducc in Rai ci pc cca carc ducc in iad, ctc.,. Dar sa
rcvcnim |a idcca tuturor cc|or carc qandcsc dcsprc tara |or ca cstc cca mai buna, sa
|uam in considcrarc asta: cc tara a intrat in |upta lara sa aiba pc ,Dumnczcu dc partca
ci` ln cc| dc-a| Doi|ca Razboi Vondia|, toatc parti|c crcdcau ca Dumnczcu cra dc
partca |or, inc|usiv nazistii. Cc tara inccpc un razboi qandindu-sc ca accst |ucru cstc
qrcsit Toatc accstc pcrccptii si crcdintc isi au radacina in scpararca sinc|ui si tcritorii|c
pc carc ci |c considcra cxtcnsii a|c |or insisi.
Cci mai mu|ti nu isi lavorizcaza doar tara lor, dar si TOATL cxtcnsii|c sinc|ui |or
scparat - ci isi lavorizcaza propria lor rasa, isi lavorizcaza qrupu| lor ctnic, lavorizcaza
scoa|a lor, cc|ipa lor |oca|a, partidu| lor po|itic, ctc., ctc. lnsa cativa dintrc oamcnii dc
va|oarc au inccput sa-si cxtinda propria constiinta pcntru a inc|udc o ,imaqinc dc
ansamb|u`. Sa |uam sprc cxcmp|u pc toti cci carc au inccput sa dcvina consticnti dc
mcdiu| inconurator, carc sunt ,cco|oqisti activi`. Toti cci carc au rca|izat si au intc|cs
importanta cc dccurqc din cc|i|ibru| naturii pc Pamant. Li stiu ca sa|varca ba|cnc|or si a
paduri|or sau a a|tor |ucruri aparcnt ncscmnilicativc, cum ar li pasari|c mici, pcstc|c sau
lcriqi|c, pot modilica scrios viata in moduri pc carc oamcnii nici nu |c banuicsc. Vu|ti
dintrc cci carc sunt cu adcvarat consticnti dc mcdiu, au dcpasit o anumita partc a
constiintci |or scparatc si o partc a cqoccntrismu|ui si cqoismu|ui |or. Astlc|, mcntincrca
intcqritatii mcdiu|ui inconurator cstc mu|t mai important pcntru ci dccat laci|itati|c sau
inconvcnicntc|c (rccic|arca, uti|izarca cncrqici, ctc., ctc., imp|icatc. Lxista o povcstc
dcsprc un ,om a| muntc|ui` din Statc|c nitc numit ,Grizz|, Adams` carc sc rclcra |a
accst |ucru. Atunci cand un castor lacc un diq pc parau| dc |anqa cabana |ui c| sc muta
si isi construicstc mai dcqraba o noua cabana dccat sa dcranczc barau| construit dc
castor. Vorbim dcsprc un inconvcnicnt Si indilcrcnt dc crczi sau nu, accst |ucru cstc
totusi o |imitarc a constiintci - dar totusi cc minunata cxpansiunc a constiintci. A avca
rcspcctu| pcntru tot cc cstc viu si dc ascmcnca dc a li capabi| sa vczi importanta si
potcntia|u| clcct asupra victi ba|cnc|or, mici|or pcsti si aparcntci ncscmnilicativc lcriqi,
accasta cstc ina|ta constiinta. lnsa si accst |ucru cstc inca dcpartc dc Constiinta
88
nivcrsa|a si clorturi|c catorva oamcni pot li o tota|a picrdcrc dc timp, sau c|iar
daunatoarc lara accstca.`
L| a privit so|cmn in os si a lacut o scurta pauza. A privit trist, scntimcntc|c sa|c
dc tristctc au auns in mintca si constiinta mca si ccva carc a socat scnsibi|itatca mca in
urma cu cativa ani a rcvcnit. Astlc| ca, am impartasit accstc scntimcntc cu c|.
,Rasci umanc abia ca ii pasa dc oamcni, cc sa mai vorbim dcsprc p|antc si
anima|c. lmi amintcsc odata cand am vazut o stirc dcsprc 600.000 dc oamcni carc au
murit intr-un cutrcmur dc Pamant. Accasta cra in L.A. Timcs. Tc-ai astcpta ca un astlc|
dc dczastru sa lic pc prima paqina. Si apoi sa urmczc un artico| |unq. lnsa a lost doar
un sinqur paraqral mic, cu aproapc 40 dc cuvintc, ascuns |a paqina 9. Sinquru| motiv
pcntru carc cra asa cra acc|a ca, cutrcmuru| avuscsc |oc in C|ina. C|iar si atunci am
lost socat. Va putcti imaqina cum ar li tratat accst artico| moartca a 600.000 dc
lrancczi Lnq|czi Amcricani` (Dcsiqur, accsta sc intamp|asc intr-o pcrioada cand
Statc|c nitc crau un dusman a| C|inci. Povcstca acum ar li o marc noutatc, nu din a|t
motiv dccat acc|a ca cci 600.000 dc c|inczi ar li putut li consumatori ai produsc|or
amcricanc,.
,Nclcricirc liu|c, insa adcvarat. lar cci cu o constiinta dc sinc scparata vor apara
punctu| |or dc vcdcrc cu o |oqica stramba. nii oamcni vor spunc ,Si cc daca, cu crcd
ca tara mca cstc cca mai importanta. Lstc binc sa ai mandric nationa|a. Asta nu
sc|imba nimic in a|ta tara, auta doar pcntru a li mai binc.` Daca tu nu crczi ca o astlc|
dc atitudinc nu arc nici un clcct in a|tc tari, ia in considcrarc atrocitati|c pc carc |c-a
comis o tara asupra a|tci tari. Sau laptu| ca o anumita tara va sta si va pcrmitc sa sc
intamp|c asta cctatcni|or unci tari, dar nu va pcrmitc accst |ucru in a|ta. lmaqincaza-ti
so|dati invadatori lo|osind in mod norma| baionctc|c pc strada, pcntru a scoatc alara
copi|asii din pantccu| mamci |or insarcinata, in scop dc qcnocid. Asta sc intamp|a. Dar
atata timp cat asta sc intamp|a numai in unc|c tari, cc|or|a|tc nu |c pasa, nimanui nu-i
pasa. Asa stau |ucruri|c, accstca nu sunt aproapc niciodata raportatc in stiri|c mass-
mcdia din |umc. Cc daca asta sc intamp|a in C|icaqo Anq|ia, lranta, Vcxic Crcdcti
ca noi nu am auzit dcsprc asta Daca TOATL biscrici|c din Varca Britanic ar li distrusc
dc armatc|c invadatoarc si prcotii torturati, asta nu ar aunqc |a stiri Asta nu ar aunqc
numai |a stiri, dar mu|tc tari ar trimitc trupc aco|o pcntru a opri imcdiat accst |ucru.
Cum cstc cu mandria nationa|a Carc mandric nationa|a Totu| dcpindc dc ccca cc
considcra constiinta noastra scparata ca ,cxtcnsii` sau in |cqatura cu sinc|c sau
ancorarca in sinc.
nii oamcni au inccput sa-si dcpascasca accasta ,mandric nationa|a`. Din nou
spun, accst |ucru cstc bun, dar nu cstc dc auns. Dcci, putini sunt accia carc au cu
adcvarat scntimcntu| lami|ici q|oba|c, insa cxista unii carc o lac. C|iar si constiinta
mcdiu|ui inconurator si umanitarismu|ui cstc inca una |imitata, o sinqura pcrsoana ar
putca producc dczastrc tcribi|c actionand dintr-o pcrccptic |imitata, c|iar daca intcntia
ci a lost doar pcntru a auta.
Toatc accstc cxtindcri a|c constiintci sunt pasii catrc o constiinta in cxpansiunc si
qria, Constiinta nivcrsa|a. lnsa accstca sunt inca toatc variantc a|c constiintci dc sinc
scparata - |imitata dc loartc mu|tc constranqcri, in u|tima instanta qrcsitc, asupritoarc si
89
distructivc. O|, cat dc mu|tc |acrimi s-au varsat dupa cc |ucruri|c au mcrs prost si cc
ccou arc striqatu| ,Dar cu doar am inccrcat sa aut`.
Dc lapt, toatc |ucruri|c din nivcrs sunt in cscnta lacutc din acccasi ,c|cstic` si
sunt tota| intcrdcpcndcntc si concctatc. Astlc|, noi nu putcm li cu adcvarat scparati dc
rcstu| nivcrsu|ui, noi putcm li numai o ,partc apartc` a intrcqu|ui. lnsa putcm g+ndi ca
suntcm scparati. Putcm crede ca suntcm scparati. Si putcm aciona dupa accca ca si
cum am li scparati.
Avand o constiinta dc sinc scparata nu inscamna ca csti cu adcvarat scparat, asta
nu inscamna sa ai ,i|uzia` tota|a a scpararii dc oricinc si oricc a|tccva din nivcrs. Atunci
cand o pcrsoana crcdc cu adcvarat ca ca cstc scparata, sc conccntrcaza in mod natura|
pc ca insisi. lar atunci cand cincva crcdc ca cstc scparat si isi conccntrcaza atcntia si
cncrqia sa pc propriu| ,sinc`, in mod natura| cstc condus catrc cqoism. Accst |ucru cstc
loartc important liu| mcu, acorda-i o atcntic dcoscbita. Accasta cstc o VARL prob|cma.
Cca mai Varc prob|cma dintrc toatc prob|cmc|c. O RLALA prob|cma. Asa stupid si
simp|u cum parc, cstc ccva scrios - pur si simplu egoismul este rdcina tuturor
problemelor i ,relelor@ care e*ist pe "m+nt. Accasta cstc una dintrc cc|c mai
mari, cc|c mai importantc invataturi dc intc|cs, asa ca spun cc am mai spus - cqoismu|
cstc radacina tuturor prob|cmc|or si ,rc|c|or` carc cxista pc Pamant.`
,O|, Lqoismu| cstc radacina tuturor prob|cmc|or si ,rautati|or` carc cxista pc
Pamant.`
,Bun. Si din nou, cc anumc lacc ca cqoismu| sa cxistc`
,|.`
,ln cazu| in carc nu ar cxista o ascmcnca constiinta scparata cum au oamcnii,
oricinc ar pcrccpc pc ceilali alt#el dec+t modc|u| ,noi si ci` si ,cu impotriva |umii`.
Cand sc intamp|a accst |ucru, carc in mod natural trebuie sa vina cu
scpararca, vor cxista in mod norma| tcntatii dc a obtinc, dc a |ua dc |a cci|a|ti si dc a
pastra cci|a|ti ccca cc ai tu. Accst |ucru cstc pcrlcct natura| si propriu| nostru mod dc
|oqica dclormata. lar in cazu| in carc toatc sunt asa, |c poti parasi Aco|o undc cxista
scpararca si cqoismu|, aco|o va li ccarta, discordia, ncdrcptatca, lurtu| dc |a cci|a|ti,
ranirca a|tor liintc, a crcaturi|or, mcdiu|ui inconurator, ctc. Astlc|, atunci cand cincva
vorbcstc ccva dcsprc prob|cmc|c |umii ca liind din cauza partidc|or po|iticc, |acomici,
bani|or, razboiu|ui, poltci, vanitatii, ncq|icntci sau oricarui motiv, cc ai dc spus`
,Ca accstca sunt numai consccintc. Radacina tuturor prob|cmc|or, tuturor
rautati|or, tuturor sulcrintc|or cstc cqoismu|.`
,Si dc cc cxista cqoismu| si toatc accstc rautati`
,Pcntru ca accsta cstc rczu|tatu| natura| a| constiintci dc sinc scparata - a|
qandirii scparatc lata dc nivcrs si a| tuturor |ucruri|or carc cxista.`
,Si atunci carc cstc sinquru| |cac pcntru rautatc, sulcrinta si toatc prob|cmc|c`
,Rcnuntarca |a constiinta scparata si cqoism prin rccastiqarca constiintci nitatii
noastrc cu totu|. Constiinta nivcrsa|a.`
,Si cum sc poatc rccastiqa Constiinta nivcrsa|a`
,Prin lubirc A|truista, sacriliciu dc sinc, qria, daruirc, vazand i|uzii|c constiintci
scparatc cc |c purtam in noi, in mintca noastra si oprindu-|c.`
90
,Tc roq sa nu |asi invataturi|c carc sustin nitatca sa lic qrcsit intc|csc, ca si cum
accstca ar sustinc ,o sinqura rc|iqic sau quvcrnarc mondia|a`, ca atunci cand unitatca si
pacca sunt pusc in ap|icarc dc catrc |cqi sau doqmc umanc. Nimic nu ar putca li mai
dcpartc dccat ccca cc am vrca sa transmitcm. Suntcm in primu| rand sustinatorii
|ibcrtatii si |ibcrtatii dc a a|cqc. Vorbcsc dcsprc o ca|c interioar dc a li, o constiinta
carc inc|udc scnsibi|itatca, compasiunca si |ibcrtatca - qria pcntru toti oamcnii,
crcaturi|c, pcntru intrcaqa crcatic, |a lc| dc mu|t cum o laci tu cu tinc insuti.`
,Vrci sa spui ca toatc quvcrnari|c sunt rc|c`
,Nu. Doar incomp|ctc si ca nu vor rczo|va vrcodata toatc prob|cmc|c sau ca
|ucrcaza in mod corcspunzator, cxccptand cazu| cand oamcnii sc sc|imba ci insisi din
intcrior. Dcsiqur, unc|c quvcrnc sunt lormatc dintr-un qrup dc c|ita, doar pcntru a-si
cxcrcita putcrca pcstc oamcni. Dar uncori quvcrnc|c sunt lormatc pcntru a administra si
a asiqura drcptatca pcntru toatc liintc|c scparatc pc carc |c contro|caza, insa nu sub
lorma unci quvcrnari carc poatc intr-adcvar sa ,|ucrczc` atunci cand cxista constiintc
scparatc. Dc cc Pcntru ca oamcnii carc asiqura quvcrnarca au acccasi constiinta
scparata, iar atunci cand aunq |a putcrc vcti putca vcdca cc| mai rau cqoism si atunci ci
pot apc|a |a cqoismu| popu|atici pcntru a obtinc ccca cc dorcsc. Cand tc oprcsti sa
qandcsti |a accstc |ucruri, cstc usor dc intc|cs dc cc liii invata ca numai atunci cand toti
oamcnii vor avca Constiinta nivcrsa|a si pcstc tot cstc initiata quvcrnarca din si prin
Du|u| nivcrsa|, va li atunci pcstc tot pacc si armonic si c|ibcrarca din tirania dc pe
"m+nt.`
,Dc cc spui asta in accst mod - pe "m+nt.`
,Pcntru ca cxista mu|t mai mu|t, iar Pamantu| cstc doar un lir dc pral in cadru|
unci incrcdibi| dc mari sc|cmc a |ucruri|or. ln cxtcrioru| Pamantu|ui, lunctii|c intrcqu|ui
nivcrs sunt intr-o minunata, ordonata si armonioasa curqcrc. Pc Pamant, oamcnii cu o
constiinta dc sinc scparata sunt sinqurii carc pascsc in alara curqcrii naturii si
nivcrsu|ui. lar rczu|tatu| accstora cstc |ipsa armonici, discontinuitatca si distruqcrca.
Dc accca, invataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| promovcaza atinqcrca ,Constiintci
nivcrsa|c` prin oricc mi|oacc carc lunctioncaza pcntru tinc.`
Noi vom arata invataturi|c lii|or, modu| cum umanitatca a atins constiinta dc sinc
scparata in capito|u| dcsprc istoria stravcc|c, prccum si particu|aritati|c liccarci
individua|itati cu ,cqo dc sinc scparat`, mai tarziu intr-un capito| ,scparat`, dar mai
inaintc, |aidc sa vcdcm cc inscamna Constiinta nivcrsa|a.
Contiina Univeral
,Tc roq spunc-mi mai mu|tc din invataturi|c dcsprc Constiinta nivcrsa|a,
i|uminarc si atinqcrca ci.`
,Constiinta nivcrsa|a cstc atinsa atunci cand o pcrsoana arc o e*perien de
durat in carc poatc vcdca trcccrca prin i|uzia dc scpararc si picrdcrca constiintci
scparatc dc sinc. Constiinta accstcia ,luzioncaza` apoi cu nivcrsu| - dc accca va
cxpcrimcnta liintarca ca liind na cu nivcrsu|. Accst |ucru cstc adcsca rczu|tatu|
trcccrii constiintci psi|icc printr-o ,cxpcricnta dc moartc`, indusa prin mcditatic si a|tc
91
aspcctc a|c caii spiritua|c Nota autoru|ui: accstca sunt cxp|icatc intr-un a|t capito|. l|uzia
dc scpararc sc dizo|va in qradu| dc consticntizarc a nitatii. lar cu dizo|varca i|uzici dc
scpararc, scpararca dc sinc ,parc` sa moara si sa sc produca o ,rcnastcrc`. Constiinta
dc sinc scparata cstc dcpasita si translormata. Constiinta dominanta dcvinc un Sinc
lntcrior, o partc a noastra carc cstc Du|u| nivcrsa| - prin urmarc avcm ,Constiinta
nivcrsa|a`. Cand accasta cstc cxpcrimcntata in mod corcspunzator, o pcrsoana nu va
mai li niciodata acccasi si niciodata nu va mai ,vcdca |ucruri|c` |a lc| si din nou. Din acc|
momcnt, toatc |ucruri|c sunt intc|csc in |umina ,imaqinii dc ansamb|u`, in |umina liintarii
ca liind na cu Du|u| nivcrsa| (Dumnczcu,. Astlc| cqoismu| dcvinc un |ucru dc
domcniu| trccutu|ui. Accst |ucru cstc dc ascmcnca numit rca|izarca ,i|uminarii`, avand in
p|us a|tc catcva dcnumiri.
Dilcrcnta dintrc a avca o constiinta dc sinc scparata sau a avca Constiinta
nivcrsa|a cstc asa cum am spus mai inaintc, ascmcnca dilcrcntci dintrc zi si noaptc.
Sa |uam in considcrarc din nou un cco|oqist carc si-a cxtins a sa,ci constiinta dc sinc
scparata in carc a inc|us prcocuparca pcntru cco|oqic. Accst |ucru cstc bun. Si daca a li
consticnt dc l|uxu| si cc|i|ibru| naturii "m+ntului cstc binc, imaqinati-va importanta
dc a li cu adcvarat consticnt dc l|uxu| si cc|i|ibru|ui tuturor |ucruri|or - a intrcqu|ui
nivcrs Si daca a li prcocupat dc viata tuturor oamcni|or dc pc Pamant cstc binc, cum
cstc dcdicarca si qria pcntru toata viata din intrcqu| nivcrs O pcrsoana carc a atins
Constiinta nivcrsa|a a dcpasit constiinta scparata dc sinc, ca va vcdca inlinit mai mu|t
si va intc|cqc inlinit mai mu|t. lmaqinati-va posibi|itatca dc a ,vcdca` dinaintc rczu|tatu|
mu|tora dintrc actiuni|c voastrc - sau sa putcti sau sa nu putcti ,vcdca` rczu|tatu|
capacitatii dc a cunoastc daca putcti lacc ccva carc va li cu adcvarat dc autor pana |a
urma sau carc poatc li rau in cc|c din urma. Sau lo|osind din nou a|cqoria cu masina
c|asica, imaqinati-va ca vcdcti una dintrc parti|c masinii, nu vcti prcsupunc ca si cca|a|ta
partc cstc |a lc| Ati dori sa putcti li capabi| a simi toatc parti|c accstcia`
,Ar li incrcdibi| Tata.`
,Da Asta cstc mai nimic. Cc ar li daca ai avca cu adevrat o contienti0are
a liintari ca liind na cu totul - c|iar si cu Dumnczcu, c|iar si cu toatc cc|c|a|tc sinc-uri
scparatc Cum ai vcdca |ucruri|c atunci Si cum i-ai trata pc toti si totu| Daca
CNOSTl abso|ut oricc pcrsoana carc arc dc-a lacc cu tinc ca eti de #apt tu, numai
ca intr-o lorma dilcrita, cum tc vci trata pc tinc insuti (pc cci|a|ti, Lxista aici vrc-un
motiv pcntru carc tc-ai lura pc tinc insuti Tc-ar rani sinqur Lxista vrcun motiv pcntru
carc ai li un tiran cu tinc insuti`
,Nu ar avca nici un scns, nu ar li aici nici un motiv pcntru carc sa crczi ca cstc
adcvarat.`
,Prccis. O liinta cu Constiinta nivcrsa|a lubcstc pc toti cqoistii si cstc (n
necesitatea curentului Universal) darnic, amabi|, p|in dc compasiunc, qriu|iu,
cunoscator si inolcnsiv (asta nu inscamna incapabi| dc a sc apara in mod inoccnt,. Dc
cc Lstc pcntru ca pcrsoana a citit ccva carc |-a lacut sa lic astlc| A studiat pcntru a li
in accst lc| S-a antrcnat pcntru a li astlc| Nu. Poatc ca astlc| dc |ucruri au pictruit
ca|ca catrc rca|izarca accstci constiintc, insa odata auns aco|o, e*ist dc lapt oricc a|ta
92
ca|c simp|a carc nu contcaza pcntru cincva cu Constiinta nivcrsa|a. Pur si simp|u
accasta cstc rca|itatca |or - cstc doar norma|itatc.
Lstc ascmcnca pcntru toti oamcnii cu oricc nivc| dc constiinta. O pcrsoana in
rcqu|a nu cstc doar in inccrcarca dc a li o pcrsoana norma|a, mora|a sau carc sa
rcspcctc |cqca. Lstc ccva cc vinc oarccum natura|, dcpindc dc cca anumc a avut dc
lacut dc-a |unqu| victii. lar accstc pcrsoanc pot si sc vor abatc dc |a marc|c cqoism carc
cstc dat intr-o anumita situatic. liccarc sc manilcsta doar |a nivc|u| proprici constiintc -
iar maoritatca sc muta intr-un anumit intcrva|, osci|and in qradc dilcritc intrc cqoism si
a|truism, sc|imbandu-sc |a dilcritc|c momcntc a|c victii |or si in lunctic dc circumstantc
in carc sunt pusi.
Lstc |a lc| dc natura| pcntru o pcrsoana cu Constiinta nivcrsa|a sa sc daruiasca
tota|, ca si pcntru o pcrsoana cu constiinta scparata sc lic cqoista. O pcrsoana cu
constiinta dc sinc scparata cstc conccntrata intcrior, dc accca ca cstc intr-un qcn dc
,vid cncrqctic`, o qaura ncaqra cc inccarca mcrcu sa obtina cncrqic. lnsa o pcrsoana cu
Constiinta nivcrsa|a cstc conccntrata pc cxtcrior si dc accca ca cstc ascmcnca unui
lar dc cncrqic, un Soarc carc olcra totdcauna cncrqic.`
,Astlc|, accasta patrunzatoarc i|uzic a scpararii si atinqcrca Constiintci nivcrsa|c
cstc raspunsu| |a intrcbari|c intrcqii |umi.`
,Daca toti ar avca Constiinta nivcrsa|a, nu ar mai li ncvoic dc accst lc| dc
quvcrnc pc carc |c avcm acum, pcntru ca totu| ar li quvcrnat ca nu|, din intcrioru|
liccaruia. lmaqinati-va o |umc in carc #iecare cstc constiincios, qriu|iu si rcsponsabi|. Si
cazu| in carc nimcni nu ar li lortat prin amcnintarca cu inc|isoarca sau moartca ori
c|iar cu oricc lc| dc convinqcrc. Nu ar li ncvoic dc rc|iqii pcntru a inccrca si inl|ucnta
oamcnii din punct dc vcdcrc mora|. Nu ar li ncvoic dc po|itic, armatc, quvcrnarc, ctc.,
pcntru ca lubirca A|truista si scrvirca nivcrsa|a a Binc|ui cstc lixata in liccarc liinta -
cc paradis Noi nu am putca niciodata rca|iza asta pc Pamant, dar inca odata spun, am
putca totusi. lnsa cxista p|anuri a|c cxistcntci, a|tc|c dccat p|anu| lizic dc pc Pamant,
p|anuri in carc numai liintc|c cu Constiinta nivcrsa|a pot intra. Paradisu| dca cxista.
)"-im*rile Personale
Lxista dc ascmcnca maorc sc|imbari psi|o|oqicc pcrsona|c carc vin prin
atinqcrca Constiintci nivcrsa|c. ,Scriozitatca` si scmnilicatia accstor |ucruri pc carc |c
considcra loartc importantc, tc vor sc|imba. 4+t dc importanta cstc ,intr-un lc| sau
a|tu|`, va li privit acum intr-o |umina mu|t mai buna iar adevrata ci importanta va li
dctcrminata atunci. Lucruri carc mai inaintc tc-au suparat ori au lost dc dorit pcntru
tinc, isi pot picrdc impactu| |or, pcntru ca c|c pa|csc in importanta atunci cand sunt
privitc in contcxtu| contienti0rii tuturor lucrurilor. Sprc cxcmp|u, cum poatc sa
tc supcrc loartc mu|t o |artic aruncata dc un baictci in dosu| tulisu|ui, in timp cc tu csti
ntr-adevr si n mod constant in ,contact` mcnta| cu catcva |ucruri prccum
loamctca carc cstc in |umc, laptu| ca o a|ta spccic cstc pc ca|c dc disparitic in timp cc
|c citcsti ca tit|uri dc ziar, viziunca a ccca cc sc intamp|a atunci cand sc sc|imba po|ii,
cum cstc viata atunci cand ai constiinta |avci dc pc Saturn, si asa mai dcpartc.
93
Dc ascmcnca, printr-o astlc| dc sc|imbarc radica|a a constiintci, unc|c dintrc
|ucruri|c pc carc |c avcai dinaintc ,acordatc` sau pc carc |c-ai qasit p|acutc, sc pot
sc|imba dramatic, in masura in carc |c cxpcrimcntczi. Sprc cxcmp|u, cum ar putca un
mcci dc lotba| sa lic loartc intcrcsant atunci cand compctitia, concurcnta cstc |ipsita dc
scns pcntru tinc, pcntru ca tu tii laptu| ca suntcm toti nu|, tu tii ca noi suntcm
Dumnczcu Si mai rau, tu tii ca ,ocu|` cstc actua|mcntc conso|idarca scpararii, si
osti|itatii Tot ccca cc vczi din punctu| tau dc vcdcrc nivcrsa|, cstc o adunatura dc ,noi`
carc nu intc|cqc cinc suntcm, atacand ci insusi pc unii dintrc noi carc pot invinqc
simtindu-sc astlc| supcriori, iar cci|a|ti cativa dintrc ,noi` pot picrdc simtindu-sc
qroaznic.`
,Cc vrci sa spui prin |ucruri|c carc nc-au lost dinaintc acordatc si carc au dc
ascmcnca |cqatura cu sc|imbarca`
,Poti pastra accstc lrumoasc l|ori tot aco|o. Crczi ca nici una dintrc c|c nu cstc
mai lrumoasa ca cca|a|ta. Cand |c privcsc stiu ca nu pot inl|ori din nou. L|c s-ar putca
imbo|navi. L|c ar putca disparca. Lu as putca orbi. Lu |c aprccicz cu mu|t mai mu|t
pcntru ca am |uat cunostinta dc accstc |ucruri. lar cand cu nu |c voi mai vcdca, c|c au
murit, cu nu |c voi p|anqc stiind laptu| ca c|c traicsc a|tundcva, pcntru ca tot cc cstc viu
traicstc mai dcpartc. Accsta cstc un paradox. Atunci cand ai Constiinta nivcrsa|a ici
totu| mu|t mai in scrios. Nimic nu poatc li niciodata cu adcvarat distrus sau crcat. l sc
poatc sc|imba doar lorma. Pcntru ca totu| cstc nu|. itc un a|t cxcmp|u. Tc iubcsc.
Sunt intr-adcvar consticnt dc liccarc momcnt pc carc cu nu-| voi putca vcdca inca odata
pc Pamant. Ai putca muri in noaptca asta. As putca avca un accidcnt atunci cand voi
parasi accasta camcra si sa lic imposibi| sa comunic cu tinc sau c|iar sa-ti stranq mana.
Dcci, cu tc aprccicz cu mu|t mai mu|t, viata dc ascmcnca si mai mu|t si prctuicsc
cxistcnta noastra aici, c|iar acum. Si astlc| cu ma comport dilcrit. lar daca as li lost
intr-o |upta cu tinc si as li spus |ucruri uratc sau tc-as li ranit in vrcun lc|, stiu ca nu as
putca obtinc vrco sansa dc a indrcpta |ucruri|c sau c|iar dc a-mi ccrc scuzc si ca ar
putca li un mod dc a punc capat rc|atici noastrc aici si acum. C|iar daca nu am lost
consticnt ca suntcm o partc a unuia din cc|a|a|t si c|iar daca tu nu csti cu adcvarat
consticnt dc asta, nu as putca lacc nimic pcntru durcrca nici unuia, stiind ca asta cstc
situatia. Accasta poatc li u|tima noastra sansa dc a li imprcuna in accst lc|, sau pcntru o
|unqa pcrioada dc timp. Si in acc|asi timp nu contcaza, pcntru ca suntcm toti doar
nu|, intcractionand, sc|imbandu-nc lorma, vcnind inauntru si p|ccand alara. Sinquru|
|ucru carc contcaza cu adcvarat cstc ca accia dintrc voi carc qandcsc, crcd si traicsc ca
liind scparati, au dc sulcrit. O sulcrinta inuti|a. Si o simt pcntru tinc, si vrcau sa tc aut.
Asta cstc totu|, cu sunt cu adcvarat aici pcntru accst |ucru.`
,Crcd ca am intc|cs. Dar cum putcm cunoastc cu adcvarat accstc |ucruri si sa
vcdcm si accstc |ucruri paradoxa|c. Cum |c putcm pastra pc toatc in constiinta noastra
si sa lim consticnti dc c|c in acc|asi timp - si constant tot timpu|`
#lu.irea de )us
,Sc intamp|a pur si simp|u atunci cand sinc|c vostru scparat rcnunta |a i|uzic -
cand c| rcnunta |a i|uzia cxistcntci sa|c artilicia|c, cxistcnta crcata dc c| insusi. Si cxista
qradc a|c accstui |ucru. Apropiindu-tc dc atinqcrca Constiintci nivcrsa|c punctu| tau dc
94
vcdcrc sc va |arqi si vci dcvcni mu|t mai intuitiv ,vazand` imaqinca in ansamb|u, sau
intrcaqa situatic. Atinqcrca Constiintci nivcrsa|c cstc dcstu| dc dramatica, si nu poti li
autat, insa vczi toatc accstc |ucruri si csti consticnt dc c|c. Cu toatc ca o pcrsoana carc
a atins Constiinta nivcrsa|a poatc vcdca ,imaqinca dc ansamb|u` in cca mai marc
masura posibi|a pc Pamant, ca nu poatc vcdca tot in timp cc sc al|a inca in trup. n
punct comp|ct atotcuprinzator dc vcdcrc nu cstc cu adcvarat posibi| atunci cand nc
al|am intr-un trupu| lizic. Putcm rca|iza accst |ucru in mcditatic prolunda, insa cand nc
intoarccm din nou comp|ct in p|anu| lizic, putcm rctinc numai esena a ccca cc am
intc|cs in starca ,u|timu|ui punct dc vcdcrc`. Accsta cstc motivu| pcntru carc liii invata
ca ,a icsi dc pc propria noastra ca|c` si a nc pcrmitc sa lim noi insinc un instrumcnt a|
Du|u|ui nivcrsa| (Dumnczcu,, cstc cca mai marc intc|cpciunc. Accasta sc rca|izcaza dc
ascmcnca simu|tan cu Constiinta nivcrsa|a - accasta vinc |a pac|ct.
Atunci cand noi dcvcnim accst instrumcnt a| Du|u|ui nivcrsa| suntcm
totdcauna ,vcq|cati dc sus` dc catrc cci ina|tati ai nostri, rudc|c noastrc icrar|icc, q|idati
atunci cand cstc ncccsar. Accasta nu cstc dc lapt ,mcdiumnitatc` sau c|annc|inq nota
cditurii: vczi invataturi|c dcsprc c|annc|inq din capito|u| ,lnvatatori si L|cvi`. Lstc in
continuarc numai propria voastra liinta Launtrica rcsponsabi|a ori in poscsia trupu|ui si
constiintci noastrc.`
,Dcci, cum suntcm noi q|idati`
,liinta noastra Launtrica cstc na cu Du|u| nivcrsa| iar atunci cand ii pcrmitcm
sa ,vina alara si sa prcia contro|u| pcntru noi`, dcvcnim o vcriqa activa in |antu| liintc|or
Constiintci nivcrsa|c. Ca partc a accstui |ant, suntcm condusi dc miscarca intrcqu|ui
|ant si in acc|asi timp am dcvcnit o vcriqa a |antu|ui. ln timp cc suntcm inca Pamantcsti
si suntcm incatusati dc |imitari|c p|anu|ui lizic, cci|a|ti din |antu| nostru (supcriorii nostri
icrar|ici,, nu sunt atat dc |imitati. Li au o prca marc qria a|truista pcntru toata viata, ci
sunt intr-o starc ina|ta dc constiinta a nitatii cu nivcrsu| lata dc cum suntcm noi pc
Pamant si au o viziunc inlinita. Si prccum NL, noi putcm primi indrumarc dc |a
accstc a|tc vcriqi a|c |antu|ui, accstc lrumoasc liintc carc au o ncmarqinita |ibcrtatc a
punctu|ui dc vcdcrc. Li stiu totdcauna cc cstc bun, c|iar daca nu ,parc` sa lic asa pcntru
noi (din punctu| nostru inqust dc vcdcrc,. Noi laccm asta prin intcrmcdiu |or acum.
Accasta a lost o scsiunc obositoarc iar cu trcbuic sa ma odi|ncsc.`
,lti mu|tumcsc Tata. Vai binc tc odi|ncsti.`
95
Capitolul 0apte
Itoria Fiilor Legii Lui Unul
3de la +nceput p)n +n anul 45567
4e "e storie?
Lu |a scoa|a nu am indraqit niciodata istoria. lntorcandu-ma inapoi, imi aduc
amintc dc ca partia|, pcntru ca a lost scrisa si prczcntata intr-un mod p|ictisitor. Dar
asta nu a lost tot. Datc|c cvcnimcntc|or s-au axat mai mu|t pc povcstirca accstora. ln
p|us, dcscricrca cvcnimcntc|or avca dc mu|tc ori omisiuni importantc sau ,comp|ctari`
carc crau simp|c minciuni sau ,co|oraturi` pcntru a sc potrivi in proqramu| cuiva carc
vroia sa nc laca pc noi sa invatam si sa crcdcm. Lxista o vcc|c zica|a carc spunc ca
,Cci carc castiqa razboiu| scriu istoria` iar accasta zica|a nu cstc dccat umatatca.
Copi| liind, lormarca mca rc|iqioasa a lost incarcata cu prob|cmc ascmanatoarc.
Si nu am putut obtinc ccca cc am considcrat a li ,cinstit`, ,va|abi|` sau ,|oqic` |a
raspunsuri|c intrcbari|or mc|c. Dar, intr-un lina| mi-am qasit o sursa istorica nca|tcrata si
mu|t mai intcrcsanta si dc anvcrqura dccat oricarc a|ta. La inc|udca si istoria sccu|ara a
|umii si istoria rc|iqioasa a mu|tora dintrc crcdintc|c rc|iqioasc. lnsa in ccca cc privcstc
unc|c aspcctc a|c istorici, avcam dc trccut inca un mic b|oc pana |a scoa|a mca dc zi cu
zi.
Lra cvidcnt un punct va|abi| pcntru a invata adcvarata istoric dc oricc lc|, cc|
putin in scnsu| ca ,Cc| cc nu invata din trccut cstc condamnat sa i| rcpctc.` Am dorit
intotdcauna sa invat dcsprc istoric iar in lina| am avut o sansa dc a invata. Dar cu toatc
accstca, in acc| timp cram inca copi|u| rcbc|, sacaitor cu minc insumi, undcva in dosu|
mintii mc|c (din cauza proqramarii mc|c qrcsitc,, spuncam. ,Cc rost arc` Dupa toatc
accstca spuncam, ,lii aici, acum`, accsta a lost moto-u| mcu o pcrioada dc timp. Dcci,
c|iar daca parc ridico|, |-am intrcbat pc Zain dc cc nu am avut niciodata curau| sa o
spun prolcsori|or mci din |iccu, numai ca dc accasta data in ccca cc privcstc istoria
lii|or dc |a timpu| crcatici, am lacut-o - ,Carc cstc punctu| dc inccput`
Accasta a lost rcp|ica sa. ,Pcntru a cunoastc ca|ca |ui nu|, cc cstc nivcrsu| -
cum lunctioncaza - imuabi|c|c Lcqi si lunctii|c din spatc|c cxistcntci, cunoastcrca si
invataturi|c au lost intotdcauna lundamcnta|c pcntru toti liii Lcqii Lui nu|. C|iar si
acum, accasta cunoastcrc poatc li dc autor pcntru cci carc cauta sa sc rcintoarca |a
nu|, |a constiinta nivcrsa|a, |a ca|ca dc a trai in armonic cu l|uxu| nivcrsu|ui. ln
accst scop, ar trcbui intc|cs cum accasta |umc asa cum o cunoastcm noi, a dcvcnit astlc|
96
- sa cunoastcm modu| cum a inccput totu|. Dc cc Rcintoarccrc. Ascmcnca drumcti|or
carc s-a ratacit dc |a ca|ca |or, daca ar putca dctcrmina incotro sc indrcapta, undc sc
al|a si dc undc au vcnit, atunci ci pot sa-si rcqascasca drumu|. Daca au o |arta sc vor
dcscurca cu atat mai binc. Astlc|, am intc|cqc mai binc cum nc-am picrdut cxistcnta
noastra spiritua|a, scpararca lata dc nu| si cum am dcvcnit captivi aici pc Pamant, cu
atat mai binc, cunostintc|c noastrc nc-ar auta sa obtincm |ibcrtatca in lata capcanc|or si
sa nc rcintoarccm |a sursa noastra spiritua|a.`
Dcocamdata, pcntru accasta ca|atoric, noi va olcrim un lc| dc |arta. Accasta
|arta cstc o povcstc - si o istoric. Scrisa inaintc dc a sc li crcat liii Lcqii Lui nu|, dc |a
inccputu| primc|or zi|c a|c victii pc Pamant. Accasta povcstc cstc acccasi dc |a primii
nostri stramosi spiritua|i dc-a |unqu| timpu|ui, dc |a inccputuri|c noastrc pc Pamant.
Adcptii au dat-o mai dcpartc uccnici|or |or, ctc., ctc., au crcat un |ant prin istoric, o
li|iatic a cunostintc|or carc nc concctcaza dircct cu Sursa nivcrsa|a. Ti-o olcr aici, asa
cum mi-a lost data si mic, asa cum mi-a lost data mai inaintc mic dc catrc invatatoru|
mcu spiritua| si asa cum i-a lost data mai inaintc |ui - cu o trcc acum catrc tinc, o
|cqatura dcsc|isa in posibi|u| tau |ant.
PRE!I"TRIA
Am cditat intru-catva urmatoarca povcstc, adaptand-o intr-o oarccarc masura |a
tcrmino|oqia si structura |imbii cnq|czc modcrnc doar pcntru a-i usura intc|cqcrca. Cu
toatc accstca, invataturi|c sunt intactc si loartc aproapc dc traduccrca oriqina|a. C|iar si
asa, nu vci li capabi| cu adcvarat sau sa-ti dai seama pc dcp|in dc scnsu| istorici
noastrc si a scpararii lata dc nitatc pana cand nu vci li c|ibcrat dc ob|iqatiuni|c ta|c
pamantcsti, prccum si dc |imitari|c crcicru|ui si constiintci ta|c. lnsa cc poti lacc a|tccva
dccat sa munccsti |a ccca cc tc-ai apucat sa laci Bucura-tc.
Cunoatete cu adevrat pe tine nsui i vei cunoate
adevrata poveste. Cunoatete pe tine nsui pe deantre!ul i
vei cunoate ntre!ul adevr.
Toi sunt Unul. Nu mai e"ist altul. # fost dintotdeauna i
va rm$ne totdeauna acelai.
%dinioar noi am e"perimentat numai Unitatea. Fiind %
sin!ur fiin, nu pri divizate ori separate. Nu a fost niciodat
nici &timp', nici &spaiu', nimic altceva dec$t Noi.
C$nd eti numai Unul, eti numai tu, nimic &altceva' care s
interacioneze. (n scopul de a e"perimenta interaciunea ) de a
e"perimenta fiinarea cu cineva &cu altcineva', de a e"perimenta
&*ocul', Unul divizat pe sine nsi, dublarea Unicului, aceasta
creeaz mai muli de Unul, mai multe Fiine n Una. O partc din
accasta a lost ccca cc stiinta modcrna numcstc ,biq banq`.
97
Cel +int$i nc e"ist ) acum n mai multe pri care
suntem noi ) capabili de a &pretinde' a fi altul dec$t Unul, fiind
totui Unul n contiin armonioas.
,rin -ibraie a fost fcut ) divizarea, multiplicarea i
e"pansiunea .ui Unul. ,ui n micare, vibraii prin Univers. +e
aici a plecat divizarea, multiplicarea, crearea de noi aspecte ale
vibraiei prin nuane i v$rfuri ale armoniei, interaciuni ale
refleciilor vibratorii. Crearea multor lucruri noi i de asemenea
iniierea &timpului' i &spaiului'.
Fiecare dintre noi suntem entiti ai .ui Unul, ntre!ire a
.ui Unul ) ntuneric, lumin, stele, planete ) toate macrocosm al
.ui Unul. (n &adunri', &!rupuri', N%I /UNT01 n toate direciile.
N%I 02I/T31 n ntre!ul UNI-04/, am strbtut N%I
(N5IN0 ca i contiine, ca i fiine, ceea ce nu poate fi descris
sau neles prin prezenta contiin pm$nteasc. -oi ncerca
totui o descriere c$t de bine pot.
0"istena noastr a fost 6at$t de aproape c$t poi nele!e
n prezenta contiin7 ca e"isten a spiritului ) ener!iei )
luminii, !rupuri de stele, sisteme &solare', !rupuri care sunt
fundaia frecvenei vibratorii n crearea planului fizic al
materiei, aparene i forme de trupuri n acest plan. Neataate,
c8iar cur!$nd prin curentul Universal al .ui Unul am fost noi,
bucur$ndune toi de minuniile noi noastre creaii.
Contiina noastr separat i semiseparat este nc
precum Unul, ntrea!a creaie a Universului, ea nea permis s
e"perimentm noi i diferite lucruri. (ns prin aceast nou
creaie am a*uns n &planul material'. #cesta au fost tr$mul n
care e"ista cel mai &dens' sau &lent' spectru de vibraii. /unt mai
multe &planuri materiale' prin Univers, ,m$ntul fiind doar unul
dintre ele.
,ovestea pe care o spun este numai despre manifestarea n
tr$mul pm$ntesc. (ns e"ist alii dintre noi care se manifest
n planuri materiale din alte sisteme solare. Unii sunt acum ntr
o nalt contiin, sunt fiine nrudite din alte lumi. +ar e"ist
i alte c$teva lumi n care e"ist e!oism i &rutate'.
C$nd noi am venit pe lume, pe acest ,m$nt, nu aveam nici
o comparaie, nici o e"perien a ceva asemntor, nu ne
ateptam la ceea ce ar putea fi. ,rimul !rup dintre noi a venit
98
pentru a descoperi acest &plan material', a descoperit cu team
noile senzaii oferite de acesta. #cest prim !rup sau prim val de
suflete a venit s se materializeze, el a fost primul care a
intrat n spectrul vibraional al &materiei', n timpspaiul
,m$ntului. 0i au e"perimentat cu o oarecare plcere &*ocul' de
aici, ei nii sau proiectat profund n materie, n !$ndulform
nota cditurii: lo|osind qandu| pcntru a crca un trup care a fost cel mai
/TI1U.#NT, cel 1#I /0N9#:I%N#. ) cel al creaiilor n
tr$mul animal. (n crearea acestor trupuri asortate cu aspecte
ale diferitelor animale i care au fost adesea combinate pentru a
realiza ceea ce credeau c ar fi un foarte de dorit amestec )
Cap de pasre ; trup uman, trup de cal ; cap de om, cap de
capr ; trup uman, coad de pete ; tors uman ) i multe, multe
alte variante. Nota autoru|ui - accstca au inccput sa lic cunoscutc mu|t mai tarziu
in mito|oqia qrcaca si romana sub mai mu|tc dcnumiri - ccntauri, minotauri, sircnc, ctc.
+in pcate, aceste rude apropiate ale noastre, nu au avut cum s
tie c ndat ce sau &stabilit' n formele lor materiale devenind
aceste creaturi, i vor pierde toat contientizarea, toat
contiina despre cele mai multe lucruri de dincolo de noile lor
trupuri i mediul lor apropiat. 0i au devenit captivi n aceste
forme. Cele apte pori 6c8a<ras7 fiind nc8ise, tinduse astfel
contactul lor cu ntre!ul spectru vibraional i cu toate
percepiile i interaciunile, baz$nduse numai pe vibraii limitate
au putut simi numai prin cinci simuri vibraionale. #ceste cinci
&simuri' au putut monitoriza numai foarte limitate benzi de
frecven din ntre!ul spectru vibraional Universal ) i c8iar s
au concentrat numai pe acele vibraii relevante pentru planul
material al e"istenei, ls$nd aceste &umanoanimale' fr nici
un sim al planurilor spirituale ale e"istenei. +esprii de
contiina .ui Unul, i astfel de nsi Univers, umanoanimalele
e"perimentau contiina animal, dar fiinele care populau
aceste forme nefiind animale ci cu ori!ini i contiine an!elice.
Combinaia de contiin care era menit s fie o form
superioar, amestecat cu contiin animal, era un foarte
nearmonios i distru!tor amestec. 0i i pierduser puritatea
contiinei animale, precum i puritatea contiinei spirituale.
#stfel c acesta a fost un nou tip de contiin care era strin
tr$mului animal. #ceast nou contiin era &contiin
99
separat', era o natur fi" concentrat i de polaritate invers
n comparaie cu contiina .ui Unul. Inteli!ena era de asemenea
redus la umanoanimale, fiind asemntoare cu inteli!ena
anumitor tipuri de animale care fuseser &modelate' mai nainte,
ns din nou spun, aceasta fusese !rav afectat prin efectele
ne!ative ale contiinei separate. #stfel au fost umanoanimalele
&blocate' n acest plan limitat ) n forme limitate, cu inteli!en
limitat, ntro nou contiin limitat. 0le nu se &ncadrau'
nicieri ) nu se aflau n tr$murile spirituale i nici nu se aflau
n natura ,m$ntului. #stfel, prezena lor n planul
,m$ntului a fost de asemenea perturbator i poluant pentru
ciclului naturii.
#ceia dintre noi care nu se proiectaser ei nii n materie,
erau destul de contieni de soarta !rea i destinul care se
abtuse asupra rudelor noastre. +in punct de vedere al naturii,
al strii eterice a e"istenei, eram nc % /IN=U43 1INT0, %
/IN=U43 FIIN:3. -z$nd o parte dintre noi nc8ii n ceva
asemntor nc8isorii, ca umanoanimale care deveniser captive
n ea, a fost foarte dureros ) la urma urmei, creaturile
asemntoare nou erau &surorile i fraii' notri iar nenorocirea
lor a fost i !8inionul nostru. (n terminolo!ia unora, ele ar putea
fi numite primii &n!eri czui' dar care nu au czut cu intenie
ci n virtutea i!noranei n cel mai pur mod. Noi am deci si
salvm ) indiferent de c$t ar costa. 5tiam c am fi putut s o
facem doar dac am fi e"istat pe acelai plan vibraional ca i
ei, deci neam proiectat noi nine n forme care s triasc n
tr$murile ,m$ntului ) 1am.
Condui de marea fiin care a devenit cunoscut ca #miliaus
#tlantul, iar mai apoi ca Tot8 i n cele din urm foarte
cunoscut ca Iisus, cel deal doilea val al nostru a nceput s
intre n planurile ,m$ntului ) 1am. /tteam cu !ri* ca
fiine libere ale planurilor de vibraie *oas sau &puternic'
ancorai n aceast stare, ne proiectam noi nine n planul
material cu trupuri de !$nduriform ce erau semieterice )
materiale, ns nu conteaz. #stfel, eram n msur s activm
n toate frecvenele vibraionale ale spectrului Universal, n voie
) fr s intrm sau s ieim n ; din spectrul limitat al
planului material. (ns cel mai important lucru, eram foarte
100
ateni la meninerea contiinei Unitii, pentru a nu cdea n
acelai destin ca i umanoanimalele.
1anifestarea a fost realizat cu mai mult sau mai puin
succes, iar noi am devenit subiect pentru condiiile vibratorii care
afecteaz acest tr$m, am vzut reprezentarea numerolo!ic a
planurilor fizice > i ? apr$nd n multe aspecte ale
manifestrii noastre. /pre e"emplu, la nceput au fost ? rase, iar
mai t$rziu > se"e, fiecare av$nd ? elemente 6> picioare, > m$ini, @
cap7, cu > oc8i, > urec8i, > picioare, > sau mai multe or!ane, etc. i
? de!ete la m$ini i la picioare.
(n ciuda precauiilor i marilor noastre eforturi, c$iva
dintre noi nu sau descurcat la fel de bine precum ceilali,
pierz$nd mult contiin i devenind mult mai ri dec$t ceilali.
Cei ce sau manifestat n #tlantida l$n! #milius sau
descurcat cel mai bine ) ns pentru cei mai muli dintre ei acest
lucru nu avea s dureze prea mult.
,$n n acel timp, noi eram fiine &comple"e', macrocosm al
.ui Unul. Trupurile noastre nu erau cum sunt acum.
Componentele noastre de masculin i feminin nu erau nc
separate ) ca fiine comple"e aveam fiecare un trup care
coninea ambele &se"e', altfel dec$t avem acum trupurile de
brbat i femeie. #tunci &se"ele' erau doar elemente de interior i
e"terior, pri ce se revrsau i ptrundeau ntrea!a noastr
fiin. #cestea erau !rupuri de &suflete perec8e' aa cum sunt ele
denumite acum. Fiecare fiin comple" avea un numr diferit de
pri 6un numr diferit de &suflete perec8e'7 ) fiecare fiind parte
a fiinei n sine, ns complet, precum o fiin complet. 0ram
asemenea unor fiine (N C#40 planetele orbiteaz n *urul unei
stele, ori asemenea atomilor materiei n care elementele cu
polariti diferite 6brbat i femeie7 sunt atrase una ctre
cealalt, fiecare !sind un loc n care s e"iste armonios
mpreun cu ntre!ul, ca o sin!ur entitate, o sin!ur fiin. Ca
fiine comple"e de acest fel, e"istam ntro stare de &Iubire
#ltruist' ) un curent constant, revrs$nd ; oferind pe deplin
ener!iile noastre de via ctre fiecare element al nostru nine,
n noi nine i primind n noi nine ) i dinafar 6n relaia
noastr cu Unul, asemenea fiecrei fiine compozit &orbit$nd' i
101
cre$nd n ultim instan c8iar mai mult, fiina compozit a .ui
Unul7.
#cum, pentru prima dat, UNII dintre noi au nceput s se
separe n ei nii, manifest$nduse n trupuri individuale ce
reprezentau elemente de polaritate. Trupuri cu polariti opuse
au venit atunci n e"isten 6&se"' masculin i feminin7.
1unca de eliberare a umanoanimalelor ncepuse. #ceasta
a fost struitoare i comple", dar sa procedat bine ) la
nceput. +in pcate, contaminarea separrii ncepuse strecur$ndu
se ncet n interior. #m nceput uor, &!ust$nd' multe din lucrurile
care prinseser instantaneu umanoanimalele.
+iviziunile au nceput s se strecoare ntre #tlani, peste
opiniile i dorinele lor. Urmtorul simptom al dezinte!rrii
noastre a venit asupra noastr, iar aceast boal a dobor$t n
cele din urm #tlantida. C8iar n aceast stare nalt de
manifestare 6care neam !$ndit c ne va ine n si!uran de
pierderea contiinei care afectase umanoanimalele7, unii dintre
noi au cedat n faa senzaiilor materiale. #semenea unor
dependeni de dro!uri n faa unei surse nelimitate de dro!uri, am
nceput s ne n!ropm n tot mai multe dintre indul!enele
acestui plan p$n c$nd am nceput s ne pierdem n el ) p$n
neam necat n el. (n frenezia dependenei noastre de senzaiile
fizice, am i!norat toate msurile de precauie i circumspecie.
Cur$nd, !$ndurile i aciunile noastre au fost &colectate' n
lucrurile lumii materiale care ne ncon*uraA ntrindune n
!$ndulform, fc$ndune de asemenea parte a acesteia. (n
acelai timp, contiina noastr a alunecat i am pierdut treptat
contiina .ui Unul ced$nd n calea noii contiine predominant
a &separrii'. Contiina predominant a &separrii' era strin
pentru noi, o total i nou e"perien. Iar n timpul acestei noi
contiine au aprut noi emoii ) unele plcute iar altele
dureroase. C8estii noi i ciudate cum ar fi lcomia, invidia, pofta,
tulburarea, frica, dorina.
Unii dintre noi care erau mai puternici sau strduit s
menin o aparent contiin a Unitii mpreun cu noua
contiin, fiind capabili s e"perimenteze emoii fr a fi
condui de ctre acestea. #stfel erau Fiii .e!ii .ui Unul.
102
+ar unii au pierdut or au ales s suprime n mod deliberat
c8iar i cea mai mic licrire a contientizrii .ui Unul. #ceste
fiine sau pierdut i au fost prinse n aceast separare. (n afara
contiinei Unitii, ei au nceput s fie lsai n voia valului, s
fie aruncai ncolo i ncoace de atacul emoional violent iar n
final s devin devotai puterii personale i plcerii n acest
plan fizic. #ceste fiine au devenit cunoscute ca Fiii lui Belial
6c8iar dac acestea erau de se" feminin7.
.uai seama la aceste vec8i avertismente i profeii despre
BelialieniC &#semenea op$rlei sunt ei ) nu n aparenta descriere
fizic, ci n forma spiritului, n inim ) n suflet. Feriiv c8iar
acum de neamul vostru de op$rle, pentru c ei conduc lumea, cu
lcomie, fr compasiune, menin$nd n acelai timp o ,aparenD
de buntate i nepri8nire. ,recum B34B#TU. 6i Femeia7 mer!
aceti Fiii ai lui Belial pe ,m$nt. Ceteni model. .ideri de
succes care sunt invidiai de cei neiniiai 6necunosctori7. (n timp
ce unii par dez!usttori i ciudai pentru oc8i, privete nu pentru
a vedea ur$enia Belialienilor cu proprii ti oc8i, pentru c unii
dintre ei sunt frumoi la vedere. -09I cu oc8ii ti ceea ce NU se
poate vedea, #+0-34#TU. lor aspect asemenea op$rlei. -ezi
#+0-34#T# lor natur numai dac vei putea vedea cu oc8iul
interior, ori n strful!erarea de la colul oc8iului.'.
C$nd aceast divizare a venit n oamenii #tlantidei, multe
lucruri au mers prost i a nceput tulburarea. ,entru a activa n
mod armonios, fiinele au nevoie de omniprezen ) viziunea lor
T40BUI0 s includ ,ntrea!aD ima!ine. +ar atunci c$nd ,ateniaD
este fi"at i contrat n polaritatea invers a separrii, tot
ceea a ce este vzut ca ,34:I ale ntre!ii ima!ini ) toate acele
pri nu sunt filtrate n afar prin iluziile contiinei separate.
#ceasta este o viziune limitat n cel mai bun caz, este adesea o
lentil distorsionat de emoii. Fr contientizarea &ntre!ii'
ima!ini i orientarea dup o for coordonatoare, aciunile cu
ceilali devin necoordonate. ,entru a nele!e mai bine acest
lucru, ima!inaiv c$t de bine ar putea funciona n ziua de
astzi trupul vostru dac fiecare aspect nu a avut !radul de
contientizare a ceea ce ali membrii au ncercat s fac, sau
dac fiecare membru a ncercat s fac lucruri diferite pentru
cellalt ) nelucr$nd pentru mult timp mpreun ca unul. #cum,
103
ima!inaiv n continuare ) ima!inaiv lipsa de coordonare a
oc8ilor votri, a urec8ilor, de!etelor, limba i !ura care lucreaz
mpreun ca o ec8ip. #cum, ia n considerare 8aosul i eventual
distru!erea care ar aprea dac fiecare celul din trupul vostru
ar funciona fr nici o for unitar conductoare care s le
pstreze pe acestea coordonate cu ntre!ul 6de fapt, acesta este
&cancerul'7. -edei, aceasta a devenit problema vieilor noastre
ndat ce unii iau pierdut contiina .ui Unul. #semenea
activiti necoordonate i independente devin o evoluie lo!ic
atunci c$nd o astfel de separare se produce i c$nd unul a
plecat fr s contientizeze separarea.
#stfel au a*uns s fie cele dou !rupuri sociopolitice
#tlante, cu diferene foarte esenialeC Fiii au a*uns s aib o
contiin i a separrii i a Unitii. Belialienii au respins
complet contiina Unicitii i au meninut numai o contiin a
separrii. +iferenele de opinii ntre cele dou !rupuri au fost
mari i multe 6incluz$nd i &problemele de mediu'7, ns nimic nu
era mai mare dec$t o problema de moral a modului n care ar
putea fi tratate umanoanimalele. Cei din .e!ea .ui Unul i
amintesc nc faptul c iniial am venit n acest plan doar
pentru a a*uta la eliberarea umanoanimalelor din robia
materiei, continu$nd s ncerce eliberarea frailor notri prini.
+e asemenea, i amintesc modalitile create 6cunoscute
iniiailor7 pentru a a*uta la meninerea contiinei Unitii,
astfel nu am pierdut niciodat din vedere obiectivul nostru. (ns
Belialienii au dorit s foloseasc umanoanimalele pentru
propriul lor confort i propriile lor plceri. +eoarece, noi cei din
cel deal doilea val aveam o contiin mai mare dec$t cea a
umanoanimalelor i puteam ntro oarecare msur s
acionm pe planuri mai nalte, aveam puteri spirituale ale
munii i psi8olo!ice care fceau uoar controlarea umano
animalelor. Fiii au refuzat s foloseasc abilitile lor pentru
controlul umanoanimalelor n timp ce Belialienii savurau
plcerea i doreau si utilizeze ca sclavi.
% alt mare diviziune n opinia dintre Fii i Belialieni a fost
aceea despre &mediul ncon*urtor' aa cum este denumit acum.
Belialienii foloseau metode pentru !enerarea ener!iei 6cum ar fi
104
ener!ia electric7, metode ce erau periculoase i distructive pentru
,m$nt.
#stfel a nceput un mare conflict ntre Fii i Belialieni la
nceputurile #tlantidei. Un conflict ntre lumin i ntuneric, ntre
e!oism i Iubire #ltruist. Iar acest conflict a fost, i a continuat
dea lun!ul istoriei, acesta continu p$n astzi.
,ofta de putere a Belianilor i lipsa rspunderii sau
contientizarea pentru ec8ilibrul naturii, au dus la distru!erea
#tlantidei. #ceasta sa datorat n mare parte folosirii abuzive a
centralelor lor ener!etice.
C$nd n sf$rit au avut loc distru!erile finale, 1arele
1aestru Tot8 nea condus pe noi ctre inutul E8em, pentru a
completa 1area .ucrare de transformare a umanoanimalelor.
,recum zeii eram noi pentru oamenii din E8em, iar ei !$ndeau c
umanoanimalele ar fi zeii.
5i aa sa nt$mplat. Umanoanimalele au fost aduse la un
nivel uman, pentru ai ale!e de atunci calea lor. Cu toate
acestea, au e"istat efecte reziduale. Nu ai vzut oameni care
arat mai mult precum porcii ori caprele, sau precum un fel de
animalF #cetia au fost ele.
(ns c8iar dac nu mai e"istau umanoanimalele, Belialienii
nu iau pierdut !ustul lor pentru sclavie. #stfel, marele conflict
cu Belialienii era departe de a se fi terminat, i nc mai
continu cu Fiii .e!ii .ui Unul precum faruri care lumineaz
calea Iubirii #ltruiste, a*ut$nd pe cei pierdui si !seasc
calea ctre cas, ctre motenirea lor spiritual a .ui Unul, s
!seasc libertatea ) n timp ce Fii lui Belial 6i pionii lor7
de!8izai fac tot posibilul pentru ai menine decadena i
puterea, de a menine sclavia 6fie ea direct sau prin mi*loacele
de e"isten i controlul social7. 0i caut s distru! pe toi cei
care .umineaz n aceast lume a ntunericului. Toi cei care nu
lucreaz n mod activ pentru .umin sunt de diferite !rade, pioni
ai (ntunericului Belialian.
PRGRE"E RECENTE
DE LA NCEPUTURI
Cc|c cc urmcaza sunt dintr-o parcurqcrc a ccca cc a lost adauqat mai tarziu |a
traduccrca povcstirii dc mai sus. lnsa, ccca cc cstc in mod dcoscbit intcrcsant |a
105
accasta, cstc laptu| ca sc dcc|ara a li scrisc dc acc|asi autor (liinta carc a lost Varc|c
Vacstru Tot|, numai c ntr-o via di#erit. Accsta a lost dc ascmcnca cunoscut ca
Josil (liu| |ui lacob,, sau lisus intr-o anumita incarnarc mai tarziu.
Asa cum sunt simbo|izatc in accasta imaqinc lortc|c intuncricu|ui si |uminii,
in acc|asi timp si in opozitic, c|c sunt in miscarc in cadru| Lui nu|. ln cc|i|ibru, accasta
cstc starca adccvata a |ucruri|or in nivcrs. Cu toatc accstca, pc p|anu| Pamantu|ui,
lortc|c intuncricu|ui si |uminii nu lunctioncaza in accst mod. L|c nu sunt in armonic in
cadru| Lui nu|. Cci ai intuncricu|ui prcdomina in marc masura si inccarca sa c|iminc
|umina. Li |upta |a ncslarsit impotriva lubirii si pacii, pc dc o partc, cu ura si vio|cnta pc
dc a|ta partc. Aici nu cxista cc|i|ibru, dar accst cc|i|ibru poatc li crcat dc tinc. Accasta
cstc Lcqca nivcrsa|a, Lcqca Lui nu| si in cc|c din urma ca va prcdomina.
Candva in viitor vor cxista unii carc vor prctindc ca cstc totuna, ca nu cxista
corcct sau qrcsit, ca nu cxista bun sau rau. lnsa, c|iar daca avcm aici un c|cmcnt dc
adcvar - oricum suntcm cu totii nu| si prin urmarc nimic din accstca nu contcaza cu
adevrat, cxista totusi un aspcct important - |ipsa dc constiinta a unora creea0
sulcrinta si creea0 dizarmonic in vibratii|c lntrcqu|ui. Atunci cand sulcri nu vci dori un
rcmcdiu, nu vci dori autor pcntru a opri sulcrinta Daca ai sulcrit inutil din cauza
i|uzici dc bun , rau, corcct , qrcsit, nu ai vrca sa scapi dc accasta sulcrinta si sa
primcsti spriin pcntru qasirca unui rcmcdiu A|tlc| nu cxista nici un rcmcdiu, corect:
u este corect: u i pas de su#erina #railor i surorilor tale:
Asa cum tocmai ati auzit, in zi|c|c dc dcmu|t, urmasii At|antidci s-au impartit in
urmasii ai lntuncricu|ui si urmasi ai Luminii. Cci carc au urmat ca|ca Luminii au lost
cunoscuti intrc ci insisi si catrc cci|a|ti At|anti ca ,liii Lcqii Lui nu|` (asa cum sc poatc
traducc aproximativ,. Dc |a inccput intuncricu| a lost in crcstcrc in At|antida, iar in lina|,
asa cum tocmai ai auzit, urmari|c accstuia au auns |a noi. Cum laradc|cqi|c impotriva
Lcqii Lui nu| (principii|c ncsc|imbatc a|c ,Lcqii` asa cum LSTL ca|ca ci, si impotriva a
toatc cc tin dc natura Pamantu|ui (si carc sunt in armonic cu Lcqca Lui nu|,, au lost
pcstc tot. Vari rautati si dczcc|i|ibrc natura|c au lost lacutc Pamantu|ui dc catrc adcptii
intuncricu|ui. n pi|on a| Lcqii Lui nu| cstc |cqca ,cauzci si clcctu|ui`. Astlc|, accstc
actiuni au dus |a cadcrca lizica a At|antidci.
Cc|c mai mari dintrc accstc dczcc|i|ibrc natura|c au lost crcatc prin qauri|c uriasc
lacutc in scoarta Pamantu|ui, pana |a nivc|c|c dc |ava a|c Pamantu|ui. Bc|ia|icnii lo|oscau
lorta lizica qrosicra din intcrioru| Pamantu|ui pcntru a-si qcncra putcrca |or. Li lo|oscau
razc|c dc |umina conccntrata Nota autoru|ui: ascmanatoarc |ascrc|or pcntru a da qauri
mari in Pamant. Cc a ramas din accstca poatc li inca vazut in mu|tc |ocuri. Nota
autoru|ui: in mod spccia| in l|orida, in Caraibc si ,Gaura A|bastra` din Bc|izc. Crcand
prin ccntra|c|c |or cncrqcticc ccva ascmanator unci scrii dc vu|cani artilicia|i, a rczu|tat o
marc instabi|itatc si pcrturbatii scismicc. C|iar daca au lost avcrtizati dc consccintc,
Bc|ia|icnii au pcrsistat in accasta activitatc, pana cand accasta a cauzat sc|imbari|c
Pamantu|ui, distruqcrca At|antidci si a Bc|ia|icni|or din acca vrcmc.
lnaintc dc distruqcrca lina|a a At|antidci, carc a lost cunoscuta dinaintc,
cunoscand scmnc|c, noi cci ai Luminii, am mcrs in mu|tc a|tc parti a|c Pamantu|ui cu
scopu| dc a continua munca noastra. Pc masura cc trccca timpu|, au lost crcatc
106
,ramilicatii`. Cativa dintrc cci|a|ti oamcni dc pc Pamant au invatat dc |a noi ca|ca Lcqii
Lui nu|, ,ramilicatii|c` ,ramilicatii|or` au mcrs mai dcpartc. Cc|c mai mu|tc dintrc
traditii|c spiritua|c si rc|iqii|c cunoscutc in |umc isi au dcsccndcnta din noi. Dcsi mu|tc
sunt qrcu dc rccunoscut dc |a oriqini, c|c sunt rc|ativ mai apropiatc sau mai indcpartatc.
Totusi, conluzia a crcscut mu|t. nc|c dintrc c|c s-au distantat atat dc mu|t si s-au
indcpartat dc inccputuri|c |or, incat acum sunt adcvaratc instrumcntc a|c rau|ui, in timp
cc a|tc|c au ramas rc|ativ adcvaratc in sursa |or si inca scrvcsc Luminii.
Asa cum s-a spus mai dcvrcmc, in timpu| cxodu|ui At|ant, mu|ti dintrc noi |-au
urmat pc T|ot| pronuntat ,Tot|` catrc tinutu| K|cm, numit acum Lqipt. Aco|o, c| a
construit Varca Piramida si a|tc tcmp|c si |ocuri a|c vindccarii, in scopu| comp|ctarii
muncii noastrc, initiind intc|cpciunca si i|uminand pc iqnoranti. Lucrarca dc c|ibcrarc a
umano-anima|c|or a continuat aco|o.
,Stiinta modcrna` prcsupunc ca accstc mari piramidc au lost construitc dc loartc
mu|ti muncitori, in mu|ti ani, cu scopu| dc a li mormintc. Cu toatc accstca, |ipsiti dc
oricc laptc rca|c din acc| timp, accsti oamcni dc stiinta lormu|caza mari ipotczc iar
conc|uzii|c |or sunt cu adcvarat ncstiintilicc. Accstc mari structuri au lost dc lapt
construitc dc T|ot|, uti|izand lortc|c contro|atc dc c| cu autoru| tc|no|oqici avansatc dc
|a bordu| navci sa|c acricnc Nota autoru|ui: n aparat dc transport obisnuit in zi|c|c
At|antidci. Accstc lortc vibratorii pot sc|imba dcnsitatca mo|ccu|ara astlc| incat pictrc|c
mari pot li lacutc sa p|utcasca in acr, |a lc| cum |cmnu| p|utcstc pc apa.
Ccntra|c|c qcncratoarc construitc dc lii crau in armonic cu natura, intr-un
putcrnic contrast cu mctodc|c Bc|ia|icni|or. Gcncratoarc|c crau simp|c piramidc, accstca
co|cctau intr-un mod inolcnsiv cncrqia prczcnta in aura Pamantu|ui o lrccvcnta a
campu|ui c|cctromaqnctic - campu| carc lacc acu| buso|ci sa indicc Nordu|. Piramidc|c
qcncratoarc lo|oscau numai crista|u| si cupru| carc sc al|a in varlu| |or, combinat cu un
marc co|cctor a| impu|suri|or condcnsator carc sc al|a in piramida. Accst |ucru
pcrmitca transmisia putcrii catrc oricc a|ta c|adirc, sau vc|icu|, inc|usiv navc|or
acropurtatc cum cra cca a |ui T|ot|.
Varca Piramida in sinc, a lost un qcncrator c|cctric mai mu|tc dcsprc accasta pot
li qasitc in capito|u| dcsprc mctalizica si un ccntru dc initicrc spiritua|a in ctapa lina|a
pcntru liii Lcqii Lui nu|. Varca sa|a cra odata captusita cu p|aci pictatc cc i|ustrau
ctapc|c dczvo|tarii spiritua|c si initicrca carc mai tarziu au dcvcnit Arcanc|c Vaorc in
Tarot. mano-anima|c|c crau tratatc in a|tc piramidc - in dilcritc |ocuri dc vindccarc si
ina|tarc a constiintci, si carc au lost construitc in accasta zona. L|c au lost atunci
c|ibcratc din robic, astlc| ca crau capabi|c sa-si qascasca propria |ibcrtatc, propria ca|c
dc a sc intoarcc |a nu|. lnsa acum, accasta nu cra dccat una dintrc mu|tc|c rcincarnari
a|c umano-anima|c|or carc sc picrduscra dc nitatc, sc al|a aici mu|t mai mu|ti - c|iar si
cativa dintrc cci carc au autat |a sa|varca umano-anima|c|or.
Nava |ui T|ot| ramanc ascunsa sub Slinx. Accasta poatc li inca qasita si uti|izata
dc catrc initiati, atunci cand va vcni timpu| va li ncccsar. lntrc Slinx si Piramida cxista
inqropata o camcra in carc sunt continutc inrcqistrari a|c istorici noastrc dc |a inccput,
pana in anu| 200l (cunoscuta ca Sa|a lnrcqistrari|or,. Accstca, prccum si dub|uri|c
inrcqistrari|or din Yucatan ori din adancu| occanu|ui, vor li qasitc c|iar inaintc dc mari|c
107
sc|imbari carc vor sc|imba din nou axa Pamantu|ui. A sc vcdca nota autoru|ui dc |a
paqina ll0.
ln cc|c din urma, munca noastra in Lqipt cra comp|cta, noi parasindu-| pcntru
|ocu| nostru dc rctraqcrc, pcntru crcarca ccntrc|or dc rcluqiu a|c lii|or. Accst |ucru a lost
lacut in asa lc| incat |umina sa supravictuiasca, c|iar si in intuncric ca a continuat sa sc
dczvo|tc in |umc. Lra cunoscut laptu| ca, daca numaru| nostru ramanca cc| putin dc o
mic, ncvoi|c cc|or carc cautau |umina pc Pamant, avcau sa lic rcspcctatc intotdcauna.
Vacstru| T|ot|, consticnt totdcauna dc intuncricu| din cc in cc mai marc cc avca sa lic,
si stiind cum cuvantu| scris poatc li contro|at si corupt dc catrc cci |acomi si dc
ncqustorii dc putcrc, a pus c|ci|c cunoastcrii (a|c caii initiati|or spiritua|i pcntru
intoarccrca |a nu|, in imaqini|c dc pc p|aci. Asa cum am mcntionat mai dcvrcmc,
accstca crau pc primc|c carti dc Tarot si crau rcp|ici dc pc imaqini|c a|iniatc pc |o|u| cc|
marc a| Varii Piramidc a lniticrii. T|ot| stia ca imaqini|c ar li mu|t mai dilici| dc
sc|imbat dc catrc corupti si mu|t mai dilici| dc intc|cs pcntru ci. L| stia dc ascmcnca ca
cci cc sc al|a pc ca|ca asccnsiunii catrc nu|, ar putca vcdca si intc|cqc candva
scmnilicatia si sccrctc|c |or. Pcntru siquranta accstor c|ci, c| a adauqat mai mu|tc p|aci
|a arcanc|c maorc, crcand un sistcm comp|ct dc divinizarc. L| a prcdat mctoda dc
divinizarc tuturor cc|or din tinutu| Lqiptu|ui carc parascau accst |oc pcntru a|tc tinuturi
Nota autoru|ui: Ratacitorii Lqiptcni (L-Gipt-ians, carc au lost cunoscuti mai tarziu ca
,G,pt-sics` (tiqani,. Stia ca accsti cqiptcni lo|oscau contracost accst sistcm dc divinatic
pcntru a dczva|ui viitoru| cc|or|a|ti, stia ca |acomia in sinc ar li asiqurat laptu| ca
cqiptcnii vor ducc mai dcpartc pastrarca imaqini|or cat mai mu|t timp posibi| iar accasta
cunoastcrc ar li pastrata in mu|tc si dilcritc tinuturi.
Am parasit apoi Lqiptu| si am auns in mu|tc tinuturi, inc|usiv in cc|c cunoscutc in
acc| timp ca Om, Oz si ccca cc ramascsc din Vu Nota autoru|ui: ccca cc cstc acum
Tibctu|, Luropa, anumitc parti din cc|c doua Amcrici, Asia, ctc.. Cci|a|ti At|anti carc nu
au auns in Lqipt, mcrscscra dca in a|tc tinuturi, cativa dintrc ci liind dintrc cci ai Lui
nu| iar unii ai |ui Bc|ia|.
Catcva dintrc noi|c tinuturi au lost numitc a|c lii|or nui sinqur zcu, Varca lratic
a Luminii sau Varca lratic A|ba. nii au dcvcnit cunoscuti ca maqi, maqicicnii si
ac|imistii. Vu|ti dintrc lii uti|izau |cqcndc|c si aspcctu| insc|ator pcntru a pastra putcrca
po|itica, prin intcrlcrcnta cu ci ,ciudatc|c` |or cai. Conducatorii iqnoranti crau prca
lcriciti numai pcntru ca |i sc pcrmitca sa-si urmczc practici|c |or ,sinistrc` dc a|c|imic,
atata timp cat accstca putcau ducc |a rczu|tatu| dcscopcririi unci mctodc dc a-i lacc
boqati prin sc|imbarca mcta|u|ui obisnuit in aur. nii dintrc lii au lost cunoscuti ca mari
invatatori spiritua|i, qanditori si crcatori in dilcritc|c lormc a|c artc|or. Vu|ti au dus mai
dcpartc comunitati|c si manastiri|c pcntru continuarca |ucrarii Lui nu|. ln accstc |ocuri,
invatatorii Lui nu| traiau intr-o lorma pura si cxtinsa, raspandind cc|c cc au dcvcnit in
cc|c din urma bazc|c a|tor li|ozolii si cai spiritua|c divcrqcntc. O ramura a maqi|or a
lormat comunitatca din uru| cc|ui dc-a| 5 scco| inaintc dc Hristos, carc in cc|c din urma
a lost cunoscuta ca Lscniana. Scopu| accstci comunitati cra unu| cu spccilic: acc|a dc a
trai o viata strict spiritua|a, cat mai pura si discip|inata posibi|, cu scopu| dc a crca
qcncratii dc urmasi carc ar putca li constiintc si mai ina|tc, cu scopu| dc a asiqura in cc|c
din urma trupu| lizic pcntru incarnarca lina|a a liintci carc a lost macstru| T|ot| si
108
sul|ctu| Sau pcrcc|c. ln accasta din urma incarnarc a lost cunoscut in trup dc barbat ca
lisus. Acccasi liinta avand mai mu|t dc douazcci si patru dc incarnari, inccpand cu una
in At|antida carc a dcvcnit baza povcstii |ui Adam si Lva, si carc a lost spusa in scricri|c
sacrc a|c dilcritc|or rc|iqii (mai mu|tc dcsprc accst |ucru intr-un capito| u|tcrior,. L| aparc
dc ascmcnca si in a|tc |ocuri din accstc scripturi, insa u|timu| sau aspcct lizic a lost ca
lisus in ccca cc a dcvcnit cunoscut ca Nou| Tcstamcnt (carc a lost scris dc lapt in marc
partc dc L| insusi, cu toatc ca in cca mai marc partc a lost la|silicat,. Acum, L| cxista in
p|anuri ina|tc, intr-o cxistcnta pc carc noi nu o putcm intc|cqc cu crcicru| nostru
Pamantcsc.
[9#+ritul notei adiionale. 2napoi la mai multe in#ormaii legate de mine,
din propriile mele e*periene i cele ale altor Adepi i adevrai nvtori.,
EVENIMENTE APRAPE RECENTE
A cxistat o comunitatc dc At|anti carc nu a trait in At|antida in timpu| marii
distruqcri. Traind intr-o tota|a izo|arc dc |umca cxtcrioara pana in urma cu catcva zcci
dc ani, accsti oamcni au ramas pc |inic qcnctica pur din At|antida. Dcscricrca nu am
inc|us-o aici pcntru o scric dc motivc - c|c nu sunt potrivitc pcntru subicctu| accstci
carti si sunt prca dcpartc dc a putca li cxp|icatc in mod corcspunzator aici.
Avand un trup dintr-o |inic qcnctica pura at|anta cstc lascinant, insa nu cu
adcvarat important. n trup cstc doar un vc|icu| lizic. Ca|uqarii adcpti, lnitiatii lii|or
Lcqii Lui nu|, c|iar daca nu sunt din |inia qcnctica a lii|or Lcqii Lui nu| At|anti, sunt
inca tota| din |inic pura ,in conlormitatc cu` Lcqca Lui nu| prin spirit si Constiinta
nivcrsa|a. Accasta cstc ccca cc contcaza cu adcvarat.
TIMPUL PREZENT
I PRFEIILE
5 &nel"iune &ntune"at
nii dintrc oamcni au lost rcccnt paca|iti dc cadcrca divizari|or po|iticc si dc
aparcntc|c sc|imbari in lormc|c dc quvcrnarc din intrcaqa |umc, qandind ca accstca nc
vor ducc catrc o noua cra a pacii si unitatii. Dar sa lim cu qria, pcntru ca accstca sunt o
marc i|uzic rca|izata dc catrc cci intunccati si aparcntc|c dc inccput a ccca cc cstc cu
adcvarat inccrcarca lina|a dc acapararc a intrcqii |umi dc catrc lortc|c intuncricu|ui.
Noua cra a pacii si unitatii nu poatc li rca|izata prin quvcrnari. ln timp cc cra i|uminarii
cstc aproapc, dar nu cstc inca aici - dcci ai qria - cstc una la|sa, una negativ ,noua
cra` este |a usa ta. Prolctii|c mu|tor cu|turi divcrsc din intrcaqa |umc coincid in ccca cc
privcstc ca va li ncvoic prima data dc vcnirca intuncricu|ui in putcrca dcp|ina a ,Anti-
Hristu|ui` ca sa spuncm asa, si a unui putcrnic sistcm a| Anti-Luminii, inaintc dc a li aici
o cra a pacii, armonici si ,Constiintci Hristicc`. Prolctii|c lii|or spun dc ascmcnca accst
|ucru, dar sa mcrqcm cu un pas mai dcpartc alirmand ca accasta cstc cu noi acum iar
,bu|qarc|c dc zapada` a inccput sa sc rostoqo|casca. Vczi inccputuri|c accstcia, si |c vci
vcdca pc dcp|in in viitoru| loartc apropiat. Suntcm aproapc dc a vcdca tirania,
oprcsiunca si contro|u| , inrobirca |a o scara lara prcccdcnt. O mana dc autor va li
109
olcrita unci |umi in prabusirc, o |umc dispcrata din punct dc vcdcrc cconomic, o |umc
dominata dc crima - o mana carc tc va intampina si va avca qria dc tinc - si carc tc va
lacc un scrvitor a| partii intunccatc daca o vci apuca.
ln u|timii ani, Tibctu| a lost sistcmatic ,rapit`. Vii si mii dc manastiri Budd|istc
au lost in mod dc|ibcrat distrusc. liintc iubitoarc a|c Luminii au lost torturatc si ucisc.
Distruqcrca cu|turii si poporu|ui Tibctan cstc in p|ina dcslasurarc. Lumca nu a actionat
pcntru a opri accstc cvidcntc orori. Nici macar nu au lost dcscopcritc dc catrc mcdia.
Dc cc
Dcqradarca continua a ccosistcmc|or si sistcmc|or bio|oqicc a|c Pamantu|ui vor
aducc mai aproapc catastrola q|oba|a intr-o mu|timc dc lc|uri, dcocamdata quvcrnc|c
|umii ncoprind imcdiat mu|tc|c cauzc cunoscutc a|c accstui dczastru q|oba| lara |imitc.
Crimc|c din ura si stranii|c ucidcri dc copii sunt in crcstcrc in intrcaqa |umc. Lvidcnt,
ccva cstc loartc qrcsit si varictatca idci|or si abordari|or popu|arc sc ocupa dc asta doar
pcntru a lacc un marc spcctaco| in timp cc |ucruri|c continua sa sc inrautatcasca. Nu
cxista a|tc so|utii dccat cca spiritua|a. Cci mai mu|ti oamcni crcd ca cxista dc lapt dilcritc
,parti` po|iticc cu abordari dilcritc, opusc una cc|ci|a|tc. lnsa, daca intr-adcvar cxista
dilcrcntc po|iticc, dc cc rczu|tatu| cstc intotdcauna acc|asi liccarc dintrc oamcnii nc-
i|uminati, cqoisti sunt contro|ati, sau nu sunt Accst |ucru variaza numai in lunctic dc
qradu| dc cqoism si in lunctic dc qradu| dc intunccarc.
Rca|itatca cstc ca |ucruri|c sunt dinco|o dc a li so|utii po|iticc. Nu sunt dc lapt nici
so|utii|c mi|itarc. Dar sunt aici so|utii|c sul|ctu|ui. Nc putcm sc|imba noi insinc pcntru a
li cincva carc nu contribuic |a rautati. Si nc putcm qasi |ibcrtatca noastra lntcrioara,
sa|varca lntcrioara, carc in mod automat nc lacc partc a so|utici.
Sc spunc ca intotdcauna cc| mai intuncric cstc inaintc dc ivirca zori|or. Lstc din
nou timpu| marc|ui intuncric. Vaoritatca cc|or din At|antida s-au intors din nou. Si
acc|casi qrcsc|i cqoistc s-au lacut din nou. |timc|c zi|c a|c At|antidci sunt cu noi inca o
data si astlc| accstca inabusc |umina (po|aritatca pozitiva - pozitivitatca, si cxtind
intuncricu| (po|aritatca ncqativa - ncqativitatca,. rmatoarca rc|atarc cstc doar una
dintrc indicatii in accst scns.
ln liccarc |una mai, liii Lcqii Lui nu| participa |a un qrup dc mcditatic numit
,wcsa|` (wcc-soc|,. lnitiatii Lcqii Lui nu| intra cu totii intr-o prolunda starc dc transa
ascmanatoarc mcditatici carc nc apropic pc toti |ao|a|ta si carc nc introducc pc
taramuri|c Du|u|ui nivcrsa|. Lxista mai mu|tc motivc pcntru accasta. nu| dintrc c|c
cstc acc|a a| unui momcnt dc ,pauza` pcntru durcrca si tristctca constanta dc a trai in
trupuri lizicc, in accasta |umc a sulcrintci si sul|ctc|or picrdutc. wcsa| nc ducca
odinioara cc| mai aproapc dc o ,luqa in vacanta`. |timc|c zi|c a|c mcditatii|or wcsa| |a
inccputu| si slarsitu| divcrsc|or momcntc. Vcditatii|c sunt dc ascmcnca o putcrnica
comuniunc cc cstc cxpcrimcntata simu|tan dc catrc liii Lcqii Lui nu| din intrcaqa
|umc, indilcrcnt dc undc sunt ci. Vcditatii|c wcsa| crccaza un mcnta| cmotiona| si o
,|cqatura` spiritua|a carc nc innoicstc si nc |caqa pc noi toti. Nc impartc cncrqia,
scntimcntc|c, inlormatia si o tcmporara imbinarc ca O sinqura liinta cu mai mu|tc latctc.
Pcntru a rca|iza accst |ucru, mcditatii|c sunt loartc prolundc, astlc| incat nc lac sa nc
parasim trupuri|c noastrc lizicc si sa nc a|aturam in taramuri|c ,astra|c` sau ,spiritua|c`.
Au lost totdcauna o sarbatoarc a bucurici, un timp a| ,participarii` cu un qrad dc
110
intimitatc si iubirc pc carc cci mai mu|ti dintrc voi nu-| pot intc|cqc in accst momcnt.
Accstc zi|c sunt dc ascmcnca un momcnt a| tristctii.
ln anu| l990, in timpu| ccrcmonia|u|ui wcsa|, am lost contactati dc ccca cc am
putca numi ,aqcntii modcrni ai lii|or |ui Bc|ia|`. lntr-o sinqura noaptc dc wcsa|,
,cc|ipc dc soc` au |ovit si ucis invatatorii ordinu|ui nostru. Accst |ucru a lost p|anilicat si
cxccutat in timpi stabi|iti cu prccizic, simu|tan |a nivc| intcrnationa|. Noi nu nc-am putut
apara cu totii |a timp pcntru ca cram intr-o prolunda starc ascmanatoarc transci dc
mcditatii wcsa|. Au lost ucisi sutc in intrcaqa |umc. nii dintrc noi au supravictuit
pcntru ca cram intr-o mai marc starc dc a|crta sau pcntru ca avcam aproapc ca|uqari
novici carc au rcusit sa-i oprcasca pc atacatori. Acca noaptc intunccoasa a lost doar
inccputu| unor atacuri ocaziona|c carc continua pana in ziua dc astazi. Accst |ucru nu s-
a mai intamp|at inaintc. lnsa toti cci carc scrvcsc intuncricu|ui au dcvcnit actua|mcntc
cqoccntrici loartc orbiti, ci iqnorand imp|icatii|c |cqii |armicc (a cauzci si clcctu|ui,. Au
,trccut pcstc |imita` si au rupt ccca cc ar putca li numit vcc|i|c ,|cqi si anqaamcntc
nivcrsa|c`, a inccput o noua cra a atacuri|or lizicc, psi|o|oqicc si psi|icc. C|iar si
manastirca noastra izo|ata in Tibct a lost o tinta.
nii dintrc voi nu sunt consticnti catc sutc dc manastiri Budd|istc au lost atacatc,
distrusc si lo|ositc ca tintc mi|itarc. lnsa atacu| manastirii noastrc a lost mu|t dilcrit si nu
a lost condus dc lortc mi|itarc asa cum tc-ai putca astcpta (mai mu|tc dcsprc accst |ucru
mai tarziu,.
ln timpu| ccrcmonici wcsa|, atunci cand mu|ti dintrc noi crau adunati aco|o,
manastirca si toti cci carc sc al|au aco|o, inc|usiv Gabric|, au lost pur si simp|u stcrsi lizic
dc catrc lortc|c mi|itarc lo|osind armamcnt ,|i-tcc|` (ina|ta tc|no|oqic,.
Toti cci carc s-au adunat aco|o pcntru wcsa|, au lost pcntru noi picrduti din
p|anu| lizic. Lxista cativa supravictuitori in intrcaqa |umc acum, mai putini dc l000.
Accia dintrc noi carc raman sunt putini si numai asta cstc ccca cc putcm lacc liccarc. Si
nu cstc prca mu|t. [ota autorului! Acesta a #ost un eveniment #oarte trist, dar
eu sunt consternat cum unii dintre cititori i e*prim marele regret c
mnstirea i biblioteca au #ost distruse, n loc s-i regrete pe toi clugrii i
nvtorii care au #ost ucii acolo. 4.iar dac mnstirea a #ost
remarcabil, unic i strvec.e, v rog s reinei c ea era doar un loc, doar
cldiriC -area pierdere a #ost cea a celor care au #ost ngri3itorii su#letelor
voastre, cei care au #cut mnstirea ceea ce a #ost, cei care au #ost viaa i
su#letul mnstirii ; cei #r de care nu ar #i ED69/A/ o mnstire. 2nc
au0im oameni care spun %nu a #ost nimic de salvat din bibliotec:&. u. Bi
da, asemenea distrugerii bibliotecii din Ale*andria, distrugerea bibliotecii
noastre a #ost o mare pierdere, ns c+t de mare n comparaie cu pierderea
nvtorilor:: "rin comparaie pierderea mnstirii a #ost nimic. Eaidei s
presupunem c un mare t+mplar nva despre toate abilitile sale, tot ceea
ce cunoate, l nva pe ucenicul lui i ucenicul devine la r+ndul su un
mare t+mplar, unul care #ace acelai lucru, iar i iar. 4e este mai important,
marele t+mplar sau modul de a construi pe care l-a predat: -arele t+mplar
sau crile pe care le-a citit el despre %construirea casei& atunci c+nd era
111
t+nr: Bi c.iar dac ai vrea cu adevrat s nvei pentru a a3unge un mare
t+mplar tu nsui, cum poi nva cel mai bine ; de la un mare t+mplar sau
dintr-o carte despre t+mplrie: 2nvturile sunt scrise n acea carte. 1ar ei
sunt nvtorii care triesc n iluminare. 1eci, dac vrei cu adevrat s devii
un mare nvtor iluminat, cum poi nva cel mai bine ; de la un
nvtor iluminat sau dintr-o carte despre cum poi #i un nvtor: Bi ce
este mai important pentru nvare, de0voltare i atingerea nelepciunii
spirituale i iluminrii ; cldirile strvec.i #r de nvtor ; sau un
nvtor care nu are construcii strvec.i:
1e asemenea, aa cum am menionat mai devreme, aceasta nu este o
carte despre ar.eologie strvec.e, nu este despre o mnstire ; relatarea
despre mnstire este un %#undal& lipsit de importan. Eai s #olosim o
analogie. "entru un moment, cred c o carte este ca o etap (pentru o pies
de teatru cu un mesa3). -esa3ul este mult mai important dec+t piesa i ceea
ce dorete scriitorul ei ca cititorul s re-%in&. "iesa n sine este mai puin
important. 9cenele i %costumele& pentru di#eritele scene sunt c.iar mai
puin importante ; de #apt, ele sunt complet lipsite de importan n
comparaie cu mesa3ul. -nstirea este doar unul dintre %costume&. Un
%costum& poate #i distrus, dar piesa se 3oac pentru mesa3ul pe care l o#er.
e-am e*primat de3a c nu contea0 pentru noi dac e*ist sau nu
cineva care s cread ceva din ceea ce conine aceast carte ; istorie
strvec.e, Atlantida, 9ala 2nregistrrilor, orice altceva, ca s nu mai vorbim
despre %etapa& sau %ordinea& implicat. 2nc odat, scopul crii este U64,
acela de a pre0enta nvturile despre realitatea spiritual a vieii, modul
cum v putei sc.imba personal, napoierea la Unitatea cu 1umne0eu i
cum putem avea un e#ect po0itiv asupra celorlali i asupra lumii. 'ricare
din aceste nvturi are un e#ect logic i intuitiv i sunt sau nu sunt
considerate valabile i importante.
Apoi, unii dintre cititori au ntrebat cum de mnstirea a rmas
nedescoperit, c.iar i de ctre /ibetani. Aici sunt c+teva motive. 2n primul
r+nd, la /ibetani 0ona era considerat inter0is. Ei nu ar #i mers acolo, i nu
ar #i a3utat pe oricine altcineva s ncerce s a3ung acolo. 1e #apt, ei ar #i
#cut tot ce ar #i putut pentru a-l mpiedica. 1e asemenea, p+n la apariia
inva0iei 4.ine0e, /ibetul era %nc.is& celor din e*terior. Apoi, pentru
e*ploratori, alii dec+t cei /ibetani, ar #i #ost #oarte di#icil de a3uns acolo n
siguran. Este documentat #aptul c unii e*ploratori au ncercat s a3ung
n 0on prin intermediul cilor alternative din ultimul secol, dar s-au oprit i
s-au ntors napoi c.iar nainte de a3unge acolo. E*ist mai multe motive
pentru asta, ele includ in#luena ierar.ic i c+mpurile de #or care slbesc
re0istena organismului. 2ns c.iar dac tu cre0i sau nu n ast#el de lucruri,
#aptele sunt documentate, e*ploratorii s-au ntors de #iecare dat napoi
112
(poi decide singur care sunt motivele). 1esigur, 0ona nu mai este prote3at
aa cum era odinioar, ns rm+ne totui #oarte i0olat i #oarte di#icil de
a3uns la ea. 2n s#+rit, ea era ascuns pentru a #i v0ut de satelii. $ecent,
un cititor ne-a trimis o copie de pe un articol de 0iar despre o descoperire
uimitoare. 2n iarna anului FGGG, la un an dup ce aceast carte a #ost
publicat pentru prima dat, e*ploratori de la ational 5eograp.ic au
intrat n 0ona general a mnstirii noastre. Ei au #ost primii care nu #ceau
parte dintre Fii i care au reuit asta consider+nd c este o descoperire
uimitoare. /itlu care putea #i citit era %9.angri-la 1iscovered& (sau ceva de
genul acesta). "rintre altele, acesta descria o vale cu clim lu*uriant
subtropical n EimalaHa, #oarte ascuns de un #enomen natural i care
niciodat nu putea #i v0ut, nici c.iar n #otogra#iile sateliilor de spiona3 (a
se vedea site-ul nostru pentru detalii). Ei au #ost de asemenea stupe#iai la
vederea #lorei i #aunei. Un paradis al copacilor, #erigilor i animalelor
legendare, toate ascunse departe de civili0aie i n con#ormitate cu aceasta,
de orice contact uman anterior. /e-ai atepta ca o asemenea descoperire s
obin o acoperire media decent, nu-i aa: 2ns ceea ce ar #i #ost
descoperirea secolului (sau cel puin a ultimilor 0ece ani) abia dac a obinut
o oarecare atenie din partea tuturor. 1e #apt, articolul era #oarte greu de
gsit iar ational 5eograp.ic nu a rspuns ntrebrilor noastre repetate (ne-
am g+ndit c ar #i #rumos dac am avea c+teva po0e). Apoi recent, s.oI-ul
E*plorers /= de la ational 5eograp.ic a di#u0at o poveste despre
e*pediie ; dar o poveste care a #ost %tiat&, ca s 0icem aa, ls+nd numai
descoperirea de ctre e*pediii a cascadelor din apropiere. imic nu a #ost
spus despre %marea& descoperire a vii cu vegetaie lu*uriant subtropical.
1e ce: Eu pot doar s g.icesc. "robabil s-a constatat c ceva din ceea ce a
#ost gsit nu se %potrivete& i ar putea 0gudui starea de #apt: 9au c.iar ceva
mult mai serios: 'ri poate c s-au g+ndit c descoperirea ar putea #i numai
o %eap& pentru toi cei care privesc la %1iscoverH 4.annel& i "A9:
1e asemenea, un cititor a cerut coordonatele precise, poate c ec.ipe
de cercetare ar putea #i trimise pentru a #ace publice uimitoarele descoperiri
i poate c cineva va pro#ita de acestea. 2nainte de a intra n amnunte,
permitei-mi numai s menione0 c noi pre#erm ca acestea s nu #ie #cute
publice pentru c acolo n acea 0on nc mai e*ist clugri care ar su#eri
consecine grave ca re0ultat al acestora. 1ar, c.iar pun+nd deoparte acest
#apt, o ast#el de revelaie tiini#ic nu va #i #cut niciodat. "entru nceput,
s considerm acest e*emplu (acesta este n realitate unul dintre sutele de
e*emple de reprimare a descoperirilor ar.eologice care %nu se potrivesc&
strii de #apt). Edgar 4aHce a dat locaia speci#ic a legendarei %9li a
2nregistrrilor& din Egipt. Egiptul este liber i de departe o ar mult mai
accesibil n comparaie cu /ibetul ; din punct de vedere politic i geogra#ic.
113
4aHce punctea0 literalmente unde se a#l camera nregistrrilor, ea este
locali0at ntre -area "iramid i 9#in*, ele se a#l c.iar n a#ara marelui
ora. El a dat c.iar i direciile speci#ice de acces ctre pasa3ul care duce la
nregistrri (prin unul dintre picioarele 9#in*ului). 4.iar cu toate aceste
speci#icaii disponibile care permit ca relatarea lui 4aHce s #ie sau s nu #ie
dovedit, care este di#erena: 4e ec.ipe de cercetare tiini#ic sunt capabile
s descopere sau s dovedeasc (sau s in#irme, ce contea0) e*istena ei, i
cu ce re0ultat: 1 guvernul din Egipt (sau din 4.ina) permisiunea cuiva s
#ac ceva, s ncerce s le gseasc: u. Bi pentru a #i descoperite (acestea
care au #ost considerate secrete), nu e*ist practic nici o ans ca adevrul
s poat #i #cut vreodat public. 1e #apt, cunosc un productor de #ilm
(%$0boiul 9telelor&, etc.) care a #ost n Egipt i a #cut un documentar
despre misterele 9#in*ului pentru o mare reea de televi0iune. 2n timpul
#ilmrilor, ei au des#urat o scanare a subsolului n cutarea de ncperi
ascunse i au gsit o camer subteran e*act unde a spus 4aHce c este
locali0at 9ala 2nregistrrilor. Acest om a ncercat tot ce era posibil pentru a
obine acordul legal de a ncepe e*cavarea ar.eologic a ncperii i a #cut-
o public. El a conclu0ionat c pentru a obine o ast#el de permisiune, era
%mai di#icil dec+t aceea de a avea acces la /re0oreria aional a 9tatelor
Unite pentru a obine c.eile de la Fort Jno*&. 'amenii de tiin se lovesc
de acelai 0id ; n mod evident sau nu. Ast#el, c.iar i cunosc+nd precis
%coordonatele& pentru orice #el de descoperire ar.eologic special sau
ruine, descoperirea nu se poate #ace public. 4u toate acestea, se pot #ace
probleme serioase celor implicai sau 0onelor implicate ; de asemenea i
clugrilor notri. 2n orice ca0, nu cred c cineva i poate satis#ace
curio0itatea tiini#ic sau de orice alt natur, mai ales n acest ca0, n mod
special atunci c+nd nu ar #ace oricum nici un bine. 4omunitatea ar.eologic
nu dorete nici un #el de in#ormaii din a#ar, ceva de genul %st+ncilor care
stric ambarcaiunea& iar mnstirea noastr se ncadrea0 n aceast
categorie. Ei nu vor di#u0a tiri despre o asemenea descoperire n r+ndul
comunitii tiini#ice iar media nu va discuta acest subiect. Aa c.iar mai
mult n ca0ul vec.ii noastre mnstiri, n mod sigur #orele guvernamentale
nu doresc s apar nici o dovad n ceea ce privete #orele militare care au
#ost implicate n distrugerea ei. u pot spune cine a #ost din cau0a
problemelor suplimentare pe care l-ar provoca, ns v pot spune c nu este
vorba despre 4.ine0i. 2nc odat, media nu ar discuta aceast poveste c.iar
dac cineva le-ar aduce dovada absolut a vec.ilor construcii, i > sau
dovada cine > cum > de ce a avut loc distrugerea.
' alt relatare #oarte important a dori s #ac aici. Aceast carte #ace
disponibil in#ormaia pentru public despre ncperea secret a
nregistrrilor ngropate n Egipt, n apropiere de 9#in*. Acestea sunt
114
menionate n lecturile lui 4aHce n ceea ce se numete 9ala 2nregistrrilor,
ast#el c m voi re#eri la ele cu aceast denumire. -uli oameni au
interpretat greit lecturile lui 4aHce, n sensul c 9ala 2nregistrrilor va #i
desc.is i descoperit publicului. 1oar cercetarea amnunit i nelegerea
aplicat vor arta c aceasta poate #i desc.is numai de ctre un 6niiat al
Legii Lui Unul precum i #aptul c acestea au #ost puse acolo de noi, pentru
u0ul propriu ntr-o anumit perioad a viitorului. 1A4< vor #i vreodat
desc.ise de noi, tot noi vom decide dac vor #i de0vluite publicului. 6at
de0vluirea ;
2n timpul c+nd aceste nregistrri au #ost plasate acolo, noi nu tiam
e*act c+t de di#erit va #i alegerea liber, care ar #i e#ectul sau sc.imbarea
viitorului (n anumite limite). oi nu eram siguri n ce msur, dac este
ca0ul, aceste nregistrri ar putea #i scoase la supra#a i > sau #cute
publice. ici nu eram siguri n ce msur genealogia ordinului nostru ar
putea #i pstrat. 2ns acum viitorul este cu noi ; noi suntem n cele din
urm n timpurile pre0ente. Bi am a3uns n perioada n care descoperirea
9lii 2nregistrrilor (i mult mai important, coninutul i %mesa3ul& acesteia)
ar putea #i #cute publice, ne con#runtm cu realitatea timpurilor noastre.
4ursul principal al revelaiilor publice este #oarte, #oarte, #oarte puin
probabil. Acestea ar putea discredita cariere, ar aduce suprri, ar rsturna
teorii i credine ale multor oameni i organi0aii de pe ntreg pm+ntul. "e
de alt parte, revelaia public a %mesa3ului& nregistrrilor, prin comparaie
cu aceast carte este ceva minor, pentru c n primul r+nd muli oameni nu
vor cumpra cartea iar muli nu o vor lua n serios c.iar dac ea este.
Ar #i o mare %nucire& pentru cetenii lumii o descoperire ar.eologic
ce pre0int istoria, mesa3ul spiritual i nvturile care sunt aici n aceast
carte. -uli oameni ar au0i despre aceasta, iar publicul larg ar #i nevoit s o
ia n serios. 1ar acest lucru nu se va nt+mpla din cau0a modului n care
stau lucrurile n lume. %"uterile care e*ist& nu au de g+nd s anune
descoperirea dove0ilor ar.eologice ale teoriilor alternative ale creaiei i
nvturile precum cele cuprinse n aceast carte (sau n 9ala
2nregistrrilor), pentru c acestea ar sc.imba radical starea lucrurilor, vieile
noastre i ale lor. 1a, e*ist o slab ans pentru acest lucru care de alt#el
cumva a %trecut&, ns FGGK a #ost timpul revelaiei. 1e aceea, aceast
cartea a aprut n perioada lui @GK. Altceva dec+t accesarea direct a
nregistrrilor psi.ice %este aceast& carte. Aceasta de0vluie coninutul i
mesa3ul esenial al 9lii 2nregistrrilor ntr-o #orm condensat. Aceasta
acoper practic esenialul 9lii 2nregistrrilor ; preistoria speciei noastre,
sc.imbrile care s-au produs i nc se produc cu noi, natura Lui 1umne0eu
i a Universului, locul nostru n toate acestea i cum putem obine din nou
libertatea (ntoarcerea la starea noastr spiritual, starea angelic i napoi
115
la trirea n armonie cu Unitatea, cu 9piritul Universal). Aceast ultim
parte este cea mai important. 1e #apt, aceste c.ei ale naturii voastre
spirituale i cum pot #i revendicate ele, sunt -'/6=UL pentru e*istena
noastr ca ordin spiritual i pentru aceast carte. 2nregistrrile nu au #ost
puse acolo pentru a #i descoperite n viitor ca i curio0iti #ascinante, nici
ca arte#acte ar.eologice, nici ca dove0i ale e*istenei Atlantidei (sau ca
bibliotec ori mnstire). Ast#el, aici este %alarma& ceasului vostru
detepttor care este oprit. Amintii-v despre motenirea voastr
spiritual, cum s o rec+tigai i #aptul c acesta este timp istoric, timpul
marilor sc.imbri a nceput. Aceast carte este mplinirea scopului i
destinului. Aceia dintre voi care au cu adevrat oc.i s vad i urec.i s
aud vor recunoate i vor obine ceea ce au nevoie din ea.,
Acum, din cauza asasinarii invatatori|or nostri si a distruqcrii manastirii principa|c,
cxista o prob|cma supraso|icitanta in abi|itatca noastra dc a auta pc toti cci carc au
ncvoic dc autor, pcntru c|ibcrarca |or insisi dc scpararca dc sinc si rcintoarccrca |a
nitatca cu Dumnczcu. Lxista o marc ncvoic dc noi va|uri, dc a|tii carc sa atinqa
Constiinta nivcrsa|a, astlc| incat accstia sa ni sc poata a|atura in autarca lrati|or si
surori|or |or. Accsta cstc unu| dintrc motivc|c accstci carti.
O marc partc din ccca cc cu am scris aici nu a mai lost niciodata lacut pub|ic
inaintc, insa din cauza |ipsci invatatori|or prccum si pcrioadc|or dc sc|imbari carc sunt
pcstc |umc, accstc scricri sunt rca|izatc acum. Accst |ucru sc lacc in principa| prin: l,
Atinqcrca unui numar cat mai marc a| cc|or carc ar putca cvo|ua pana |a un punct undc
ar dcvcni norma| dc acum contactu| cu un invatator, 2, Prin trcccrca patrimoniu|ui
nostru - a mostcnirii voastrc, 3, Pcntru vrco cativa dintrc voi cci ratacitori carc au urcc|i
sa auda si pot li autati dc accstca. laccm accst |ucru pcntru ca timpu| cstc atat dc scurt
si rcsursc|c atat dc |imitatc. Asa cum am spus mai dcvrcmc, cic|u| a dcvcnit un ccrc
comp|ct iar oprcsiunca si rcvo|ta carc a |ovit At|antida cu mu|t timp in urma a inccput sa
vizitczc din nou Pamantu|.
Daca ai inca dc |ucrat pcntru spiritua|itatca ta insuti, tc roq qrabcstc-tc, pcntru ca
timpu| cstc loartc, loartc scurt. Daca simti ncvoia si dorcsti autor si indrumarc
pcrsona|a, qascstc-ti un invatator c|iar acum. Roaqa-tc pcntru indrumarc si autor daca
ai ncvoic. Daca nu, la ccca a cc trcbuic sa laci, dar la-o acum. lar atunci cand munca
pcntru tinc insuti cstc comp|cta, ai si mai mu|tc dc lacut, pcntru ca mu|ti a|tii au ncvoic
dc autoru| tau. lnsa daca nu ai comp|ctat cc avcai dc |ucru pcntru tinc insuti curand,
atunci poatc trccc loartc mu|t timp inaintc dc a aparca o noua sansa pcntru a continua.
Suntcm |a slarsitu| unci crc iar timpu| rcco|tci cstc |a indcmana. Pamantu| sc curata c|
insusi dc ,virusu|` (liinta umana, carc |-a inlcctat si i-a lacut rau. C|iar daca tc-ai
sc|imbat astlc| incat sa nu laci partc din accasta boa|a, accsta arc lcbra, trcmura, sc
curata si nu tc va |asa ncaparat ncatins. Lstc loartc dilici|a o rcincarnarc sau c|iar nici
una atunci cand cxista putinc vc|icu|c lizicc pcntru ca du|u| tau sa poata intra. C|iar si
prin aparitia unci noi crc dc umani i|uminati tu vci li intr-o |unqa astcptarc. Daca nu vci
trccc pcstc sinc|c scparat a|c |armci ta|c inaintc dc a vcni nccazuri|c, si daca nu ti-ai
indcp|init ob|iqatii|c |armicc inaintc dc parasirca actua|u|ui trup, vci li intr-o astcptarc
116
ncdorita, o starc a cxistcntci ncdorita pcntru loartc, loartc mu|t timp inaintc dc a ti sc
ivi din nou oportunitatca cxistcntci (in trup,. lnsa daca traicsti asa cum spun Budd|istii,
,cu intrcaqa atcntic a mintii`, vci putca atinqc tota|a |ibcrtatc si paradisu|. Totu| dcpindc
dc tinc.
Punc-ti urmatoarca intrcbarc si qandcstc-tc |a cu adcvarat |a accasta: Cc lc| dc
|umc iti dorcsti ln cc lc| dc |umc ai vrca sa traicsti Ai vrca sa traicsti intr-o |umc p|ina
dc bunatatc, a oamcni|or qriu|ii - a pacii, armonici si crcativitatii Poti trai. lnsa trcbuic
sa ai un anumit lc| dc a li pcntru a trai in mod natura| intr-o astlc| dc |umc. Asa cum am
spus, Pamantu| cstc in prczcnt intr-o conditic dc dizarmonic. 2ntreab-te de ce este
lumea n acest #el: 1ac ai urmri orice problem p+n la rdcinile ei, vei
constata c aceasta este re0ultatul egoismului, care este la r+ndul su
urmarea contiinei separate, mai degrab dec+t a contiinei colective.
Lqoismu| in principa|, qanduri|c si actiuni|c dc toatc lc|uri|c - ura, razboaic|c, loamctca,
|acomia, saracia, tortura, ctc., nu sunt intamp|ari ncobisnuitc si ciudatc, c|c sunt doar
,norma|itatc` in viata dc zi cu zi. Si zi|nic continua sa sc inrautatcasca. Daca nu-ti p|ac
accstc |ucruri, cauta sa idcntilici adcvaratu| inamic. Accst inamic, cqoismu| pro|ilcrat
prin scpararc, sc al|a in liccarc dintrc noi. Noi nu putcm sc|imba pc nimcni dccat pc
noi insinc. Daca vrcm sa sc laca o sc|imbarc cu privirc |a toatc accstca, aici cstc
singurul |oc din carc putcm inccpc. Daruicstc-tc Cc|ui nivcrsa| - Lui ,Dumnczcu`.
lntoarcc-tc catrc Constiinta nivcrsa|a asa cum poti tu, la-o cat dc rcpcdc poti.
Votivc|c cqoistc carc conduc activitati|c ncqativc si distructivc dc pc Pamant nu
ar putca cxista daca oamcnii ar avca constiinta nitatii, nu| cu liccarc dintrc cci|a|ti si
cu nivcrsu| insusi. Totusi, accasta constiinta nu cxista iar acum clcctc|c mintii umanc
inqustc actioncaza asupra naturii insasi, s-a crcat un dczcc|i|ibru apasator pc Pamant.
Pcntru rcstabi|irca cc|i|ibru|ui, Pamantu| si nivcrsu| insusi vor producc in curand
sc|imbari din carc vor rczu|ta mari dcvastari a|c tuturor lormc|or dc viata, inc|usiv a|c
victii umanc. Accstca au inccput dca. Natura cstc cauza mari|or sc|imbari. Disparitia
spccii|or cstc rapida ca o rac|cta. Dca au aparut noi p|aqi pcntru umanitatc si pcntru
cc|c|a|tc lormc dc viata. loamctca si |ipsa adaposturi|or cstc in crcstcrc. Dc cc
manitatca a dcvcnit un ,parazit cauzator dc bo|i` pcntru accasta p|ancta si
pcntru cc|c|a|tc lormc dc viata. Cc lac propriile noastre organisme atunci cand sunt
inlcctatc Avcm lrisoanc, nc crcstc tcmpcratura, trcmuram, vomitam si cxpcctoram,
toatc accstca pcntru a intcnsilica c|iminarca toxinc|or si a crca un mcdiu carc va ucidc
inlcctia asociata cu qcrmcnii. Spccii intrcqi, mu|tc spccii dc p|antc si viata anima|a sunt
pc ca|c dc disparitic zi|nic dc pc accasta p|ancta, accasta sc datorcaza in mod direct
,inlcctici` produsa dc oamcni. Pamantu| cstc o liinta, ca rcactioncaza |a lc| cum
rcactioncaza trupu| nostru |a o inlcctic. Poti vcdca dca primc|c scmnc - crcstcri si
scadcri a|c tcmpcraturii in dilcritc zonc dc uscat si occanc (draqutu| numc ,L| Nio`
cstc doar unu| dintrc mu|tc|c astlc| dc clcctc,, sunt aici inundatii cxtrcmc , scccta |a
cxtrcm, mu|tc si mu|tc cruptii si cutrcmurc dc pamant. Ccca cc inccpc sa sc produca in
accst |oc nu cstc cu nimic dcoscbit dc ccca cc sc intamp|a in proprii|c noastrc trupuri
pcntru a sc vindcca c|c insc|c dc boa|a. Dcsc|idcti-va oc|ii daca dca nu i-ati dcsc|is
117
lntorcandu-ma |a convcrsatia mca cu Gabric| cu mu|t timp in urma, dupa cc mi-a
spus toatc accstc |ucruri carc vor vcni intr-o anumita zi si carc mai apoi vor trccc (mu|tc
dintrc c|c liind dca trccutc acum,, i-am pus o intrcbarc importanta,
,Dcci, cum putcm trai intr-o |umc paradisiac`
,Putcm lacc accst |ucru prin c|iminarca din noi insinc a partii carc nc lacc
cqoisti, o |umc distructiva. Accst |ucru sc rca|izcaza prin nlocuirea partii noastrc
cqoistc carc contribuic |a intunccarc, rasturnarca propriu|ui nostru tron dc comanda si
in|ocuirca accstcia cu partca din noi insinc carc cstc daruirca, qria, bunatatca si
caractcru| inolcnsiv. Hai sa |asam domnia nitatii lntcrioarc sa lic Rcqc|c actiuni|or si
qanduri|or noastrc. Crcati-va voi insiva din nou, ca liintc incapabi|c dc a lacc rau si dc a
trai o viata a lubirii A|truistc.
Totu| cstc vibratic, inc|usiv constiinta voastra. Accasta cstc Lcqc nivcrsa|a, acca
vibratic carc va cauta si isi va qasi propriu| nivc|. Amintcstc-ti convcrsatia noastra dcsprc
cum u|ciu| si otctu| au vibratii mo|ccu|arc dilcritc, naturi dilcritc. Asa cum u|ciu| va
mcrqc totdcauna catrc u|ci, otctu| va mcrqc totdcauna catrc otct, c|iar daca accstca
sunt ruptc (vibratii|c |cqaturi|or mo|ccu|arc, si amcstccatc pcntru un anumit timp, tot |a
lc|, indilcrcnt carc cstc vibratia constiintci voastrc, vcti aunqc pana |a lina| in acc| p|an
vibrationa| a| cxistcntci. Vci aunqc pana |a urma aco|o undc apartii, aco|o din cc laci
partc, numai prin virtutca a ccca cc csti - ccca cc tc lacc pc tinc insuti sa iti dctcrmini
propria dcstinatic. Aco|o undc cstc inima ta, aco|o vci li si tu dc ascmcnca.
Construicstc-ti propriu| cuib undc ai vrca sa traicsti. Daca traicsti o viata in lubirc
A|truista, cum ai trai oricarc a|t mod pcntru a tc a|atura cc|or|a|ti carc dca traicsc
ascmcnca si sa traicsti cu ci intr-o |umc a lubirii si a |uminii Daca traicsti o viata
cqoista, vci putca li unu| dintrc ci Vci li numai printrc cci ascmcnca tic.
Pcntru a ca|atori, pcntru a mcrqc oriundc, prima data trcbuic sa p|cci dc aco|o dc
undc tc al|i, iar in cazu| in carc ci au lacut-o nu vor putca mcrqc nicaicri. Pcntru a
continua in ccca cc ai ncvoic, continua sa mcrqi dc aco|o dc undc tc al|i. Vcrqand mai
dcpartc in constiinta lubirii si |uminii, |asa dcopartc sinc|c ncqativ - a| cqoismu|ui. Da,
moartca si rcnastcrca din sinc|c scparat ncqativ poatc li durcroasa. Dc mu|tc ori
ina|tarca cstc insotita dc durcrc. lnsa accsta cstc prctu| ,bi|ctu|ui catrc paradis` pcntru
oricinc.`
Accsta a lost marc pcntru minc, mai mu|t dccat mcritam. Lstc si prctu| pcntru
tinc
118
Capitolul Opt
Iu8irea
ln timpu| primci mc|c saptamani |a manastirc, am participat |a un curs prcdat dc
catrc batranu| ca|uqar C|arc, in carc am invatat dcsprc importanta lundamcnta|a a
invataturi|or lii|or. Accstca avcau o baza minunata si, asa cum pun prob|cma, sunt
,simp|c`.
,lnvataturi|c lii|or Lcqii Lui nu| sunt loartc simp|c si au doua aspcctc dc baza,
c|c sc rclcra |a un ,lundamcnt` si |a o ,cscnta`. Fundamentul dc baza a| invataturi|or
cstc accsta: toatc liintc|c, toatc |ucruri|c, sunt na iar sulcrinta cstc rczu|tatu| uitarii dc
catrc oamcni a accstui |ucru, si laptu| ca nu actioncaza ca nu|. Astlc|, toatc prob|cmc|c
dc pc Pamant ar inccta sa mai cxistc odata cu rca|izarca constiintci nivcrsa|c. Dcci,
rupcrca i|uzici scpararii si rcvcnirca |a constiinta in nitatc ar trcbui sa lic obicctivu|
nostru daca vrcm sa cxistam intr-o |umc pozitiva si armonioasa. lar constranqcri|c
invataturi|or in e*periena personal a nitatii cu nivcrsu| prin oricc tip dc
mcditatic sau mctoda dc initicrc spiritua|a carc sa lunctionczc pcntru tinc - nu trcbuic
|uata ca pc o crcdinta sau ca pc o cartc intc|cctua|a sau dc |cctura.`
Lram inca ncsiqur si avcam dc mu|t timp in minc qustu| dc ,sosctc licrtc` a|
ccaiu|ui carc ma auta cu putina calcina. Totusi, cram inca in ,intc|cqcrca` a cc|ci mai
mari dintrc parti.
,Dar, in timp cc #undamentul invataturi|or cstc nitatca, esena invataturi|or
cstc lubirca A|truista. Ambc|c sunt considcratc cc|c mai importantc mi|oacc pcntru a
atinqc Constiinta nivcrsa|a si rczu|tatu| lina|. Si in slarsit sc ustilica dcsiqur importanta
|or in accst caz.`
Avcam dca o idcc dcsprc cc inscamna lubirca A|truista si cat dc qrca si
durcroasa ar putca li accasta. Dc lapt, cartca pc carc am mcntionat-o mai dcvrcmc,
,Strain intr-o tara straina`, ,conccptua|izcaza` sau a|tlc| spus, ,dczvo|ta` cu adcvarat
accasta idcc pcntru minc. Dar in acc| momcnt cra inca doar o idcc |a carc nu m-am
qandit cat cra dc marcata si cu adcvarat p|acuta. lnaintc dc aunqc |a manastirc am
inccrcat sa ap|ic accasta starc a ,|ipsci dc qc|ozic` pc prictcna mca. Am lost un prost
idca|ist, un modc| dc ,lubarct |ipsit dc cqoism`, accsta a lost qcstu| in oc|ii prictcnci
mc|c. l-am spus ca ar putca avca dc a lacc si cu a|ti barbati, atata timp cat accstia crau
baicti buni si dc ascmcnca sa ii cunoasca si sa-i iubcasca. lnsa cand ca avut o rc|atic cu
prictcnu| mcu cc| mai bun, c|iar daca ma qandcam ca cra una ,dcsc|isa` si cu stiam
dcsprc ca acccptand-o din cauza noi|or mc|c ,principii` intc|cctua|c, accasta marc
bcstic carc cra cqoismu| s-a intors impotriva mca insumi. Am trccut prin iad dar m-am
contro|at si am tratat accst |ucru cu un OK. Nimcni nu a lost ranit, in alara dc cmotii|c
si cqou| mcu. Dar laptu| ca incidcntu| avuscsc |oc cu doi ani mai inaintc, toatc crau
119
,istoric antica` pcntru minc si punctu| mcu dc vcdcrc tincrcsc. Dar acum cra mai mu|t
dccat prictcna in cauza. Dcvcniscm un ca|uqar si inscmna ca rcnuntascm |a toatc
dorintc|c si poscsiuni|c cqoistc. C|iar daca nu cram intr-un ordin dc cc|ibatari. Nu ma
mai putcam astcpta ca cincva sa-mi ,apartina` si sa lic ,a mca`. V-am anqaat in
sarcina dc a invata sa lubcsc pc toti oamcnii, indilcrcnt daca ci imi intorccau iubirca
inapoi sau nu. Si am avut mu|tc dc invatat dcsprc cc inscamna accst |ucru.
Acum pcntru un timp, c|iar cand cram in manastirc, avcam o ,s|abiciunc`
pcntru Anastasia. Am crczut ca o iubcam - eram ,in draqostc cu ca`. Dar in rca|itatca
|ucruri|or, in masura in carc o cxpcrimcntam, cram pc ca|c sa dczvo|t invidic, qc|ozic si
dorinta dc poscsiunc. lnsa din ccca cc invatascm dca, stiam ca nu cstc ccca ar trcbui
sa lic ori poatc c|iar cvcntua|, sa mcarqa mana in mana cu adevrata 1ragoste.
Lvidcnt, in timp cc intc|cqcam asta in mod intc|cctua|, nu intc|cqcam inca in rca|itatc
viata mca - nu nelegeam inca adevrata 6ubire - lubirca A|truista. Adcvarata mca
intc|cqcrc a iubirii cra accca cand avcam rc|atii. lami|ic, prictcni si lcmcic. Crcdcam ca
accasta cra practic a|truism si iubirc adcvarata. lnsa m-am trczit in |cqatura cu asta - si a
lost mai mu|t dc o trczirc (discutata in capito|u| dcsprc sul|ctu| pcrcc|c,.
Apoi mai cra aco|o dc ascmcnca prob|cma dc a iubi pc Dumnczcu si lubirca Lui
Dumnczcu. Copi| liind, am lost invatat ca Dumnczcu nc iubcstc. lnsa o partc din minc
dcvcnisc atcu din cauza conditici oribi|c si a sulcrintci din |umc. Daca Dumnczcu nc
iubcstc, cum sc pot intamp|a ascmcnca |ucruri tcribi|c, mai a|cs in ccca cc privcstc
copiii ncvinovati si anima|c|c
ln cc|c din urma am mcrs |a Zain, cu toatc ca asta avca sa-mi crcczc prob|cmc,
iar c| a inccput sa-mi dc-a o |unqa |ista cu tcxtc pc carc sa |c caut in bib|iotcca.
&1ai presus de Toate, Iubirea'

+umnezeu nu este Iubitor
+umnezeu nu este Neiubitor
+umnezeu este Iubirea
%fer Iubire i -ei %feri pe +umnezeu
%fer Iubire i -ei %bine pe +umnezeu

Unul Universal este Iubirea

Caut Unitatea cu %rice ,re.
=sind Unitatea, ai !sit pe +umnezeu.
=sind Unitatea, teai !sit pe tine nsui.
=sind Unitatea, ai !sit #devrata Iubire.
Trind ca Unul, este Iubire Necondiionat pentru Tot
Trind ca Unul, este Iubire Necondiionat pentru tine nsui.
120
,entru a !si Unitatea, Iubete Necondiionat pe ceilali,
(nainte de tine nsui.

#devrata Iubire este cea Necondiionat.
#devrata Iubire este cea care %fer.
#devrata Iubire cur!e la fel ca apele,
#dp$nd pe toi cei care vor bea din ea.
#devrata Iubire este ca /telele.
#devrata Iubire este ca /oarele ) ea strlucete
peste cei ri precum i peste cei drepi.
#devrata Iubire nu caut nimic n sc8imb.
#devrata Iubire nul /tric pe +oritor.
+orinele #devratei Iubiri sunt numai scopul #devratei Iubiri.
#devrata Iubire este ,uternic n +reptate.
#devrata Iubire este Indi!nat n faa #m!irii.
#devrata Iubire este Buntate.
#devrata Iubire este Compasiune.
#devrata Iubire este =ri*.
#devrata Iubire este Creaie.

,entru a deveni un #devrat Iubitor,
=sete pe cineva care Iubete cu #devrat.
=oletete tu (nsui i las Iubirea lui s te umple.
#poi, nu pstra pentru tine nsui Iubirea pe care ai !sito.
+o mai departe,
#stfel o vei avea pentru totdeauna.

Iubirea #ltruist este Calea 0c8ilibrului 9ilnic.

Ima!ineazi o lume
,lin de oameni care Iubesc cu T%:II #ltruist )
Care ar face orice pentru oricine, fr a atepta IubireF
Cu toii ar primi Iubire.
Ima!ineazi o lume
,lin de oameni n care cu T%:II sar iubi pe ei nii )
fr a primi IubireF
Nu ar primi Iubire.
121

/imte Iubirea #ltruist

+ac, =$ndurile Tale
Nu /unt (nsoite
+e /imul Iubirii #ltruiste,
Cum Te ,oi =$ndi c ele sunt CorecteF
,reau s tiu "e este u*irea
L-am qasit pc Zain intorcandu-sc dc |a mica piramida, ,rcluqiu a| ca|uqari|or
Adcpti` carc sc al|a |a slarsitu| unci |unqi potcci cc urca din manastirc catrc un dca|. L-
am inta|nit pc o portiunc a potccii, apoi am ratacit prin minunata qradina vcrdc dupa
carc am discutat.
,Asadar, ai lost pana sus |a mica piramida, nu-i asa Tata`
,Cum dc ai stiut` a zis c| pc un ton sarcastic.
,Cc sc intamp|a aco|o`
,Nc tinc dcpartc dc tincrii ca|uqari carc nc aqascaza constant cu prca mu|tc
intrcbari.`
,Nu, scrios. Lstc doar un c|ub a| q|orilicarii mcmbri|or sau a| trandavc|ii
invatatori|or, dar lara bauturi, socia|izarc sau distractic`
,Ai li surprins.`
,Pctrcccri sa|baticc, nu-i asa`
,Ai ccva scrios sa ma intrcbi, sau doar vrci sa ma nccacsti cu inccrcari|c ta|c
umoristicc`
,O|. Dcci tu nu aprcciczi q|umc|c mc|c. Dar inca nu ai auzit dcsprc cat dc qrca
cstc accasta munca.`
,Si voi auzi c|iar acum daca a|tlc| nu am dc a|cs.`
,lmi parc rau. Crcd ca lac q|umc prca mu|tc catcodata cand am ccva mu|t prca
scrios in mintca mca.`
,Lstc ccva norma|. moru| nc usurcaza povcri|c si nc usurcaza sau nc dcviaza
catcva dintrc clcctc|c ncqativitatii sau durcrii din victi|c noastrc. Dar nu q|umi dcsprc
ccva cc trcbuic sa invcti pcntru ca accst |ucru tindc sa ncutra|izczc clcctu| invatarii.`
,Trcbuic sa lac ccva, am ncvoic dc autoru| tau. Am o prob|cma cu intc|cqcrca
lubirii, Tata. ncori crcd ca lubcsc, a|tcori vad ca nu trcbuic sa liu cu adcvarat lubitor.
Stiu ca cstc ncccsar pcntru atinqcrca i|uminarii si pcntru a dcvcni na cu Dumnczcu,
dcci am ncvoic dc o intc|cqcrc mai buna. Am citit tcxtc|c si c|c m-au autat. Dar nu m-
au sc|imbat, asa ca stiu dcstu| ca sa-mi dau scama dc laptu| cu nu cunosc inca siqur cc
cstc lubirca. Cc pot lacc pcntru a sti cu adcvarat`
,Adcvarata lubirc cstc qria lara a tc qandi |a tinc insuti. Gria pcntru toti oamcnii,
qria |a lc| dc mu|ta pcntru un strain ca si pcntru draqa ta mama, sotic, copi|, ctc.
Pc masura cc inccpi sa intc|cqi lubirca A|truista si nitatca, laptu| ca accstca
sunt |cqatc imprcuna |a lc| ca cc|c doua latctc a|c unci moncdc, si pc carc |c voi cxp|ica
122
mai binc imcdiat, dar in primu| rand |ai sa rczo|vam conluzia ta printr-un proccs dc
c|iminarc si sa discutam dcsprc ccca cc oamcnii numcsc dc obicci iubirc.
lubirca cstc probabi| cuvantu| cc| mai mu|t lo|osit in mod abuziv pc Pamant. nii
oamcni considcra a sti dcsprc lubirc ca cstc compasiunc, daruirc, qria, cu|tivarc. lar a|tii
c|iar stiu asta. lnsa cuv+ntul lubirc si c|iar conccptu| dc lubirc, sunt in qcncra| lo|ositc
dc lapt pcntru a dcscric ccva dcstu| dc dilcrit, ccva actua|mcntc cqoist si |ipsit dc iubirc,
dc accca avcm ascmcnca durcri in ccca cc privcstc dilcrcnticrca tcrmino|oqici.`
,Tcrmino|oqia`
,Tcrmino|oqia, dcscricrca. Accasta cstc importanta pcntru ca poatc inscmna
mu|t mai mu|tc |ucruri dccat oricc a|t cuvant din oricc |imba. Dc cxcmp|u, iubirca cstc
adcsca lo|osita pcntru a dcscric ccva carc va olcra p|accrc cqoista, scpararc dc
sinc. ,6ubesc inq|ctata`. Cc inscamna asta lnscamna ca scnzatii|c pc carc |c obtii
mancand inq|ctata iti olcra tic insuti o marc p|accrc. ,l| iubcsc cu adcvarat pc Sam`. Cc
inscamna asta Pcntru ca cc|c mai mu|tc rc|atii sc bazcaza pc accasta scpararc dc
sinc, ,iubirc` oricntata pc cqoism, in accst contcxt inscamna ca Sam iti olcra p|accrc,
dcci ai astlc| o rc|atic cu Sam carc iti olcra tic p|accrc. Astlc|, cqoistu| sinc scparat i|
dorete pc Sam, vrca sa-| aib pc Sam, vrca sa-| posede pc Sam. Tu spui ca-|
lBLSTl pc Sam. Grcsit. Tu nu i| lubcsti cu adcvarat pc Sam in scnsu| qriii pcntru c|,
daruirii, sacriliciu|ui dc sinc in mod a|truist, asa cum o mama buna isi lubcstc copi|u| ci.
Aici nu poatc li imp|icat un c|cmcnt a| accstui tip dc lubirc, cstc totdcauna o putcrnica
umbrirc ccntrata pc sinc, un lc| dc iubirc cqoista. Ccca cc sc numcstc iubirc in accst
cxcmp|u cu Sam, cstc doar norma|u|, tipicu|, poscsiunca rcciproca, atasarc rcciproca, o
rc|atic ,olcr si primcsc`. liccarc pcrsoana sc astcapta sa primcasca iar cca|a|ta sa olcrc,
pcntru a sc mcntinc rc|atia. Vczi tu, cxista o sinqura partc pc amandoua dintrc parti
Dcci, ai doua trcnuri pc acccasi |inic, c|c sc indrcapta sprc o cvcntua|a co|iziunc
lronta|a. Accsta cstc qcnu| dc rc|atic pc carc o au si pc carc sc astcapta sa o aiba cci
mai mu|ti dintrc oamcni. Astlc| dc iubirc cqoista bazata pc o conditic a po|aritatii
ncqativc - cstc ,ca|ca` dc a primi. Accsta cstc totdcauna ,absorbantu|` dc cncrqic. Accst
|ucru cstc cxact opusu| conditici po|aritatii pozitivc - ,ca|ca` dc a li cc| cc olcra. ,Ca|ca`
dc a li cc| cc olcra, ccca carc poatc li dc ascmcnca numita lubirca A|truista.
Accsta cstc un prcccpt dc baza a| lii|or in scopu| atinqcrii constiintci nivcrsa|c
iar pcntru intc|cqcrca comp|cta a nivcrsu|ui si a |ocu|ui nostru in c| trcbuic sa lubcsti
Dczintcrcsat. Dcci, cstc important a sc rccunoastc si a sc lacc dilcrcnta intrc lubirca
A|truista si iubirca in mod cqoist, poscsiv.`
,Da, crcd ca am intc|cs totu|. lti amintcsti probabi| povcstca pc carc ti-am spus-o
dcsprc prictcna mca. Si inccrcarca mca dc a o iubi sulicicnt, astlc| incat sa-i dau
|ibcrtatca sa p|ccc si sa nu liu qc|os. Si am crczut ca asta laccam in acc| momcnt. Astlc|
ca sunt tota| dc acord cu importanta rccunoastcrii si dilcrcnticrii dintrc lubirca A|truista
si cca cqoista. Vrcau sa rca|izcz lubirca A|truista si constiinta nivcrsa|a. Dar cum stiu
cu adcvarat carc cstc, carc si cand simt iubirca cqoista sau lubirca A|truista Dca m-am
paca|it odata.`
,lnccpc prin a-ti contcmp|a motivc|c pcntru a darui sau pcntru a iubi. Cu a|tc
cuvintc, atunci cand csti un ,darnic`, cc lc| dc pcrsona|itatc vci picrdc sau vci castiqa
prin , din accasta daruirc Lxista vrcun motiv cqoist pcntru toatc cc|c imp|icatc Daca
123
da, contamincaza c| daruirca si lubirca carc ar putca cxista aici. Cand csti un ,iubitor`,
cc ai vrca sa obtii inapoi dc |a cc| pc carc i| ,iubcsti` Sprc cxcmp|u, daca daruicsti un
cadou cc|ui pc carc i| iubcsti, nu tc astcpti sa obtii rccunostinta si alcctiunc mai mu|ta
Votivc|c cqoistc sunt cc|c carc sc al|a in spatc|c daruirii si iubirii in cazu| a ccca a cc
poatc li numita o rc|atic ,norma|a`. Dcscori, c|iar atunci cand oamcnii daruicsc cc|ui
iubit, cxista un motiv subti| pcntru a obtinc ccva inapoi. Pcntru ca atunci cand daruicsti
cc|ui iubit, a|imcntczi ncvoi|c si dorintc|c, p|accri|c |ui, ii ,daruicsti` asa cum ti-ar p|acca
tic sa ti sc daruiasca - pcntru ca ai dorinta ori scntimcntu| dc a-i darui cc dorcstc - si
noi stim asta. Astlc| T vci obtinc un raspuns, o rcactic din partca |ui. Accasta |a modu|
idca|, modu| cum |ucrcaza o rc|atic norma|a, dar nu cstc intotdcauna accst caz. Lxista
dc ascmcnca o astcptarc a rcciprocitatii carc in cc|c din urma nu cstc inta|nita
niciodata.`
,Dar cu nu am avut niciodata vrco motivatic cqoista atunci cand m-am olcrit dc a
o |asa pc prictcna mca sa laca accst |ucru.`
,Asa credeai tu, avcai insa si tu un ascmcnca motiv cqoist.`
,Nu. Carc`
,Tu tc-ai qandit sa laci asta, ca nu crcd ca tc-ar li |asat sa laci asta`
,Li binc da, accasta ar putca li o prcsupuncrc. Dar cu nu am lacut-o din cauza
asta. C|iar am vrut sa traicsc o lubirc adcvarata, si sa daruicsc lubirc, am vrut ca ca sa
lic lcricita.`
,Vad in oc|ii tai ca spui adcvaru|, liu|c. ln accst mod ai invatat dca |cctia
motivatici si daruiri. Dar inca nu ti-ai dcpasit cqoismu|. Si aici cra prob|cma.`
,Da.`
,Si ma tcm ca ai inca mu|tc dc dcpasit inaintc.`
,Lu spcr ca nu.`
Nu avcam nici o idcc cc sulcrintc avcam dc indurat inaintc dc a dcpasi cqoismu|
mcu in |cqatura cu lcmci|c, dc a dcvcni in cc|c din urma un lubitor A|truist si dc a qasi
adcvarata lubirc. Dar accsta cstc un subicct pcntru mai tarziu in accasta cartc.
Convcrsatia noastra a dccurs mai dcpartc.
/devrata u*ire
,lubirc ,adcvarata`, cxista asa ccva,`
,Vrci sa spui, in scnsu| unci rc|atii` Ncdandu-mi timp pcntru a raspundc, a spus.
,Nu contcaza. ln ambc|c cazuri raspunsu| cstc acc|asi. Ccca cc as putca numi lubirc
adcvarata cstc pur si simp|u lubirca A|truista. lubirca A|truista radiaza catrc toi, lara
nici o cxccptic, atat dc putcrnic incat dcpascstc sinc|c vostru scparat si LSTL lubirca
Lui Dumnczcu carc curqc prin tinc catrc cci|a|ti. Tu poti dcvcni rccipicntu| carc
,cana|izcaza` Du|u| nivcrsa| (#iind dc ascmcnca in acc|asi timp Du|u| nivcrsa|,.
Accasta sc olcra tuturor acc|ora carc o pot primi. Lstc ascmcnca unui Soarc carc da
ca|dura, |umina si viata tuturor, in toatc dircctii|c in acc|asi timp. Daca iubirca ta nu cstc
una carc olcra tuturor si-i iubcstc totul, atunci ca sc bazcaza pc iubirc cqoista. Daca
tc conlrunti cu qc|ozia si poscsivitatca, atunci ca cstc o iubirc bazata pc cqoism, nu
lubirc adcvarata, nu lubirc pura, nu lubirc A|truista.`
124
,Atunci, practic nimcni nu lubcstc cu adcvarat, ori nu cxpcrimcntcaza primirca
adcvaratci lubiri.`
,Din pacatc accsta cstc adcvaru|. Lxista catcva situatii in carc maoritatca oamcni|or
cxpcrimcntcaza lubirca A|truista pura si bucuria a|truista cc vinc dc |a accasta. Cu toatc
accstca, sc intamp|a in anumitc moduri din timp in timp. Vamc|c au cca mai marc
oportunitatca pcntru accst |ucru din cauza naturii rc|atici cu copiii |or. Vamc|c nu sc
astcapta |a ,ccva in sc|imb`, nu astcapta sa lic o iubirc rcciproca din partca tincri|or |or
copii, asa cum cstc dc astcptat intr-o rc|atic norma|a. Toti cci cc sc astcapta |a
rccunostinta din partca tincri|or |or copii vor avca o cxpcricnta dczamaqitoarc pcntru ca
in mod norma| copii nu sunt inca dczvo|tati, c|iar daca ,aparcnta asa o arata` intr-o
astlc| aprccicrc a varstci |or dc tincri. Cc|c mai mu|tc dintrc mamc vor qasi bucuric doar
stiind laptu| ca au lacut ccva bun pcntru copi|u| |or, sau pcntru ca si-au lacut copi|u|
lcricit. nii parinti, atat mamc|c cat si tatii, au cxpcrimcntat scntimcntu| dc bucuric
atunci cand au olcrit din toata inima, atunci cand au dat un cadou copi|u|ui |or ,dc
Craciun`, rat|cr t|an lrom Vom or Dad (t|us not getting crcdit` lor t|c qilt,. Dc
ascmcnca, cc|c mai mu|tc dintrc mamc ar li dispusc sa moara pcntru copi|u| |or. Pc dc
o partc accasta cstc qcnctica umana dar pc dc a|ta partc cstc lubirc A|truista. O mama
cstc in general lcricita atunci cand copi|u| ci a crcscut si a qasit un partcncr si o rc|atic
p|acuta, in |oc sa lic qc|oasa. Lxista dcsiqur si cxccptii dc |a accasta. O astlc| dc
cxccptic carc poatc ducc |a putcrnicc scntimcntc dc qc|ozic si antipatic lata dc
pcrcc|ca copi|u|ui carc a crcscut, cstc atunci cand nu cxista o |arma imp|icata in
|cqatura din trccut dintrc mama si copi|. Daca mama intr-o viata din trccut a lost in
rc|atii dc antipatic, dc p|accrc sau imp|icata intr-o rc|atic romantica cu pcrsoana carc
cstc acum copi|u| ci, atunci pot li prob|cmc. Ori daca mamci nu ia p|acut sau a lost
qc|oasa pc nou| copi| pcrcc|c intr-o viata trccuta, atunci va li discordic.`
,Dcci nu cxista iubirc rcciproca atunci cand lubcsti Dczintcrcsat`
,Nu asta cstc cc am spus cu. Poatc li, insa nu ar trebui sa lic. Daca simti ncvoia
dc rcciprocitatc, nu csti un pur iubitor Dczintcrcsat. Daruind lubirc A|truista inca|zcsti
inima, bcncliciczi dc ccca cc ai daruit si dc ascmcnca si cc| cc a primit. lubirca A|truista
cstc o rccompcnsa cc sc intoarcc inapoi. Du|u| nivcrsa| cstc lubirc. Noi suntcm
ascmcnca robinctc|or iar Du|u| nivcrsa| cstc ascmcnca apci. Cand i| dcsc|izi si |asi
apa sa curqa catrc toti, csti in mod constant patruns dc apa carc trccc. lnsa daca i| vci
inc|idc si vci vrca sa pastrczi apa doar pcntru tinc insuti, ca nu va mai curqc prin tinc si
vci li qo|it.`
,Asta cstc ccca cc lac maoritatca oamcni|or.`
,Da. Si oamcni sunt astlc| qoi pcntru ca nu |asa sa curqa lubirca |or, si dupa carc
inccp sa cautc in dilcritc dircctii ccva carc sa ,ii ump|c`. ln cazu| in carc nu va li o
divcrsiunc in rc|atia |or, daca nu sunt iubitori si daca nu daruicsc iubirc in rc|atii|c |or, asa
cum sc intamp|a cvcntua| mcrcu, ci vor lacc a|tc |ucruri. C|iar daca stau imprcuna cu
cincva, ci trcbuic sa cautc divcrsiuni pcntru a ump|c qo|u| provocat din |ipsa dc iubirc si
|ipsa |ui Dumnczcu in inimi|c si victi|c |or. Li ,qandcsc` cu dispcrarc, mcntin in mod
constant crcicru| ocupat astlc| incat sa nu lic consticnti dc qo|iciunca |or. rmarcsc
p|accri si amuzamcntc cqoistc dc toatc lc|uri|c. Vcrq din abatcrc in abatcrc - prin
a|imcntc, ocuri, imbracamintc, li|mc, TV, sporturi, pctrcccri, c|uburi dc socia|izarc,
125
pasiuni, iubiri, cumparaturi, masini, du|ciuri, numcstc-|c tu. Dar in accst caz nu cxista
nici o pacc si niciodata o satislactic adcvarata si dc durata - ci numai o ,lixatic`
tcmporara. Si prccum unui dcpcndcnt dc droquri carc arc ncvoic dc o ,lixatic`, accst
|ucru dcvinc si mai mu|t o ncccsitatc , dorinta. lnsa niciodata p|accrca nu durcaza iar
scntimcntu| nu cstc niciodata acc|asi cu cc| dat dc bucuria dc a darui si in cc|c din urma
concctarca |a Du|u| nivcrsa| carc sc lacc prin daruirc. Accstia |c parascsc din nou cu
accasta qo|iciunc si ncvoic dc a qasi oricc a|ta distractic.`
,Li sunt intr-adcvar in cautarca lubirii, in cautarca in|ocuirii lubirii si lac totu|
pcntru accst |ucru, insa pcntru ccca cc au ci ncvoic cu adcvarat sa qascasca - ca
trcbuic daruita.`
,O|, m-am prins acum dc cc ai pus-o in accst lc|,` si a zambit lortat.
,Cc vrci sa spui` am spus asta in timp cc c| a c|atinat din cap indcpartandu-sc.
Am lost conluz in |cqatura cu ccca cc lacusc c| atunci, insa mai tarziu cand am dcvcnit
mu|t mai matur din punct dc vcdcrc spiritua| mi-am dat scama ca sc intamp|asc din
cauza tonu|ui rcl|cctat dc uriasu| mcu cqo si pcntru ca nu ascu|tascm dcstu| dc binc.
Astlc|, doar am ramas aco|o pcntru un momcnt, un pic socat, surprins dc laptu|
ca Zain p|ccasc c|iar din mi|ocu| unci convcrsatii. P|ccasc mu|t prca rcpcdc. Lra dca |a
umatatca drumu|ui cc cobora inapoi catrc manastirc. Daca nu as li a|crqat dupa c|, ar li
auns dca inauntru si ar li p|ccat a|tundcva c|iar inaintc ca cu sa li auns |a poarta.
,Tata Tata Astcapta`
Totusi c| a continuat sa mcarqa. Cand in slarsit |-am prins din urma, c| nu s-a
oprit.
,Lu nu am tcrminat,` am spus qalaind. (din cauza |ipsci dc oxiqcn dc |a acca
a|titudinc,.
,Lu da.`
,lnsa cu vrcau doar sa tc intrcb catcva |ucruri in p|us` Atunci c| a ridicat din
umcri.
Vai tarziu, in acccasi zi, |-am qasit din nou si |-am intrcbat daca poatc vorbi mai
mu|t cu minc.
,Pot sa tc dcrancz acum cu catcva intrcbari` Am spus cu.
L| a zambit intr-un anumit mod si a spus ,OK`. Astlc| ca am inccput sa ,|anscz`
catcva intrcbari.
,Dcci, ar trcbui sa caut numai sa lubcsc pc cci|a|ti si sa nu astcpt iubirc`
,Nu ma intc|cqc qrcsit, aici nu cstc nimic n neregul cu primirca iubirii,
pastrcaza iubirca. Dc lapt, a primi lubirc Dczintcrcsata cstc minunat. Lstc va|abi| doar
atunci cand o#eri iubirc condiionat sub prctcxtu| iubirii, cu scopu| dc a obtinc ccva
pcntru tinc insuti, accst |ucru cstc qrcsit. Accasta cstc o prob|cma scrioasa in |umc.`
,Lu am auzit ca trcbuic mai intai sa tc iubcsti pc tinc insuti. Numai atunci poti sa
iubcsti pc cci|a|ti. lnsa accst |ucru parc a li in contradictic cu invataturi|c lii|or.` L| s-a
oprit din mcrs si m-a privit intcns. V-a privit atat dc intcns un anumit timp, inaintc ca
cu sa-mi dau scama cu adcvarat incat acum m-a spcriat putin.
,Nu cstc nimic in ncrcqu|a cu iubirca ta pcntru tinc insuti - cu e*cepia cazu|ui
cand cxista un rationamcnt pcntru laptu| dc a li cqoist, cum cstc adcsca cazu|. lnsa poti
li cu adcvarat un lubitor A|truist pcntru tinc insuti. Dc lapt, cstc incvitabi| daca csti un
126
lubitor A|truist cu toti. Pcntru ca atunci cand lubcsti A|truist, tu iubcsti TOTL si asta tc
include si pc tinc nsui. lar atunci cand lubcsti Dczintcrcsat, tc vci simti atat dc binc
incat nu poti cvita sa tc iubcsti pc tinc insuti. Dar nu tc vci simti cu adcvarat
imprcsionat dc tinc insuti atunci cand tc iubcsti pc tinc insuti - sinele tau s-ar putca
simti binc temporar, insa nu vci avca o imprcsic buna dcsprc tinc nsui. Si daca nu
csti imprcsionat dc tinc insuti, cum tc poti iubi cu adcvarat pc tinc insuti Si cum ar
putca o inima p|ina dc cqoism sa-si qascasca in acc|asi timp c|iar camcra iubirii sa|c
adevrate in acc|asi timp Astlc| ca accst |ucru cstc invcrs - ccca cc sc ,spunc`
dcsprc iubirca dc sinc. Acum amintc-ti accasta - in |ocu| ,iubiri dc sinc in primu| rand`,
lubirca A|truista pcntru cci|a|ti pc primu| |oc si atunci tc vci iubi tu insuti cu adcvarat si
in mod automat. Nu vci putca mcrqc pc o ca|c qrcsita in accst lc|. Cca|a|ta varianta cstc
cc| mai adcsca doar un truc intc|iqcnt a| cqoistu|ui sinc scparat pcntru a lacc spccu|atii
pc tcma cqoismu|ui.`
,OK. lmi voi aminti mcrcu asta. Rcvcnind |a rc|atii, ai atins subicctu| a ccca cc
sunt scmnc|c cqoismu|ui sau lubirca A|truista intr-o rc|atic, insa poti sa-mi spui mai
mu|tc in mod spccia| dcsprc accst |ucru, cc imi poti spunc dcsprc rc|atia in carc poti li
un iubitor cqoist`
,Dca tc-am invatat dcsprc asta mai dcvrcmc.`
,Stiu, spcram doar |a o mai buna c|arilicarc. lmi parc rau daca sunt qrcu dc cap.`
,Binc. OK. lar accsta cstc un |ucru loartc important dc invatat.
na dintrc moda|itati|c in carc poti idcntilica iubirca cqoista cstc, asa cum am
mcntionat mai dcvrcmc, atunci cand laci o autocxaminarc a motivc|or ta|c si cand
qascsti ca actiuni|c sau scntimcntc|c ta|c dc ,iubirc` cxista pcntru a obtinc ccva, un lc|
dc cncrqic sau atcntic din partca ,cc|ui iubit`. Accasta cstc ccca cc maoritatca
oamcni|or numcsc iubirc.
Lxista aici o lraza comuna carc olcra un bun cxcmp|u. Probabi| ca accasta va
auta |a c|arilicarc. ,lti voi inapoia imprumutu| daca si tu mi-| vci inapoia mic.` Ai mai
auzit asta, da` Am aprobat dand din cap. ,Accst tip dc draqostc cstc unu|
condiional. Accst tip olcra numai dac sc obtinc ccca cc sc dorcstc. Accasta cstc
baza pc carc sunt construitc cc|c mai mu|tc dintrc rc|atii, acordu| comun pcntru a olcri
liccaruia dintrc cci|a|ti. Aici tu trcbuic sa li auzit asta mai inaintc, ,trcbuic sa olcri ca sa
primcsti`. Nu. ,Olcra si iar olcra`, asa trcbuic sa lic ca totu| sa mcarqa, daca ,olcri si
primcsti` cc sc intamp|a atunci cand ambc|c parti simt ca trcbuic sa primcasca in acc|asi
timp, qandindu-sc ca cellalt trcbuic sa lic olcrtantu| Si asta sc intamp|a tot timpu|.
Ascmcnca rc|atii nu durcaza, c|c sc dczintcqrcaza si sunt p|inc dc tu|burarc pcntru ca
liccarc insusi dorcstc si sc tcmc, iar atunci cand nu obtinc ccca cc-si dorcstc ori sc
conlrunta cu tcmcri|c si antipatii|c sa|c apar prob|cmc|c. Atunci cand oamcnii intra in
rc|atii dc qcnu| accsta, totu| cstc parlum si trandaliri pcntru o pcrioada (lcnomcnu|
,pcrioadci |unii dc micrc`, din cauza sinc|ui carc absoarbe #iecare atat dc mu|ta
cncrqic, atat dc mu|ta automu|tumirc. lnsa dupa o vrcmc, unu| dintrc partcncrii din
rc|atic ccdcaza imcdiat si nu mai olcra la #el de mult pe c+t dorete cellalt -
atunci inccpc ncqativitatca in sti|u| bu|qarc|ui dc zapada, intr-un cic|u binc cunoscut.
nu| dintrc partcncri sc simtc dcsconsidcrat si spunc sau lacc ccva pcntru a-| rani pc
127
cc|a|a|t. Apoi, cc|a|a|t in mod rcciproc ii intoarcc olcnsc|c. Accasta ncqativitatc sc
bazcaza pc putcrc si impu|s dc liccarc data cand mcrqc dc |a unu| |a cc|a|a|t. Rc|atia cstc
dctcriorata. ncori stricaciuni|c nu pot li niciodata rcparatc iar accst |ucru dcvinc doar
un a|t cui batut in sicriu| unui cvcntua| dcccs a| rc|atici. Accsta poatc li un a|t lc| dc
rc|atic bazata pc cqoism - clcctu| Lcqii nivcrsa|c cstc va|abi| si in accst caz. Numai in
lubirca A|truista sc qascstc pacca, atat pcntru cc| cc olcra cat si pcntru cc| cc primcstc.
Dcsiqur, cc| mai marc scmn dc avcrtizarc a| iubirii cqoistc cstc qc|ozia. lubirca
cqoista cstc dc ascmcnca posesiv si astlc| proqcnitura ci trcbuic sa lic cca mai oribi|a
si distructiva dintrc cmotii|c carc cxista, gelo0ia. lubirca cqoista poatc aducc numai
ncvativitatc iar in cc|c din urma slarsitu|. Cat dc mu|ti au lost raniti, sau c|iar ucisi dc
catrc cci carc sc prcsupunc ca ,iubcau`, pcntru ca ,ci,c|c, cci carc iubcau asa dc mu|t
nu au putut sa-i piarda pc accstia`. Cc ba|cqa dc lac Cc marc dcccptic Accsta cstc
cqoism pur, nu lubirc adcvarata. Daca ai lubirc adcvarata pcntru cincva sau ccva,
lubcstc Dczintcrcsat daca vrci ca obicctu| lubirii ta|c sa lic |ibcr si lcricit, indilcrcnt dc
consccintc|c carc sc vor raslranqc asupra ta. Atunci cand iubirca ta sc bazcaza pc
cqoism, ai mu|ta qria |a ccca cc iti dorcsti si intr-adcvar va li #oarte mica qria ta
pcntru ,cc| iubit`.`
ln accst momcnt nu mai stiam cu adcvarat cc a|tccva sa-| mai intrcb. L|
raspunscsc |a toatc intrcbari|c mc|c iar a|tc intrcbari noi dcsprc rc|atii nu imi vcncau in
mintc pcntru viitor - urmatoarca data am avut dc-a lacc cu mu|tc si scrioasc prob|cmc
dc rc|atic, pc accstca |c voi discuta mai tarziu in cartc. lnsa accsta parc un capito|
corcspunzator pcntru a dczva|ui mai mu|tc dcsprc invataturi|c lii|or in qcncra|, dcsprc
cmotii|c si virtuti|c carc sunt intcqra| |cqatc dc lubirca Adcvarata. Dcci, |aidcti sa
ca|atorim intr-un a|t timp, cativa ani mai tarziu, atunci cand citcam unui qrup dc novici
in marca sa|a dc mcditatic dcsprc invataturi|c lii|or cu privirc |a ca|itati|c practicc a|c
lubirii A|truistc.
Calitile Adevratei Lu!i a Iu8irii Altruite
,lubirca A|truista cstc cc| mai important mod de a #i carc cxista aici.`
,Dc cc` a zis novicc|c Yuscl.
,Lxccptand oamcnii carc sunt putcrnic intrati in intuncric, practic oricinc poatc li
dc acord ca bunatatca, compasiunca, daruirca, crcativitatca sunt |ucruri bunc. Astlc|,
aceste |ucruri sunt mult mai semni#icative dccat orice crcdinta, orice invatatura,
orice ,intc|cpciunc`, orice cunoastcrc.`
,C|iar mai importantc dccat stravcc|i|c tcxtc si invataturi|c lii|or`
,Vu|t mai importantc. Daca intc|cqi accst |ucru, nici c|iar invataturi|c nu |c vci
intc|cqc, pcntru ca c|c dcsprc asta vorbcsc. Accstc ca|itati sunt virtuti carc |a randu| |or
sunt rczu|tatu| lubirii A|truistc si a| nitatii cu Dumnczcu, nu-i asa`
,Da.`
,Asta a lost o intrcbarc rctorica Yuscl.` Pcntru un momcnt m-am intrcbat daca
am avut o astlc| durcrc ca novicc.
128
,Noi numim accstc trasaturi dc baza virtuti sau ca|itati spiritua|c iar c|c sunt
rczu|tatu| lircsc a| adcvaratci dczvo|tari ,spiritua|c`. Daca accstc ca|itati nu sunt
rczu|tatu| ,dczvo|tarii` voastrc, atunci dczvo|tarca nu cstc cu adevrat spiritua|a.`
,Dc cc` Din nou un dc cc.
,Pcntru ca adcvarata dczvo|tarc spiritua|a tc muta dcpartc dc |umca scpararii si
cqoccntrismu|ui si tc apropic dc Constiinta nivcrsa|a si dc nitatc. O astlc| dc
sc|imbarc in constiinta poatc avca ca rczu|tat doar qria pcntru tot si toti - pcntru ca tu
ti-ai dat scama ca toatc liintc|c sunt tu, totu| cstc Du| nivcrsa|. Dc cxcmp|u, cstc
posibi| sa li vazut oamcni carc sc prctind a li ,slinti`, sau ,cosmici`, carc mcditcaza sau
sc roaqa, sau oamcni carc au mari cunostintc mctalizicc or si-au dczvo|tat abi|itati si
ccca cc sc c|cama putcri prin dilcritc proqramc sau doctrinc. lndilcrcnt cum ar li c|c,
daca accstca nu ii lac pc ci mu|t mai qriu|ii si compasiona|i, accasta nu cstc dczvo|tarc
spiritua|a.
#ompasiunea
Compasiunca cstc cca mai marc dintrc toatc accstc virtuti carc sunt partc a
lubirii A|truistc. Compasiunca inscamna sensibilitate pcntru cci|a|ti, gri3 pcntru
cci|a|ti. O pcrsoana lara compasiunc cstc cu adcvarat qoa|a si rccc. Cu toatc accstca,
cxista un |ucru carc dczcc|i|ibrcaza ba|anta compasiunii. Daca norii iti acopcra
compasiunca din mintc si iti dictcaza actiuni|c, poti lacc mu|tc qrcsc|i si sa slarscsti prin
a-ti lacc rau tic insuti si cc|or dc carc iti pasa. lnsa accasta cstc una dintrc prob|cmc|c pc
carc |c au cativa dintrc oamcni. Lstc mai binc sa ai prca mu|ta compasiunc dccat sa nu
ai dc auns. Dar |a lc| ca toatc cmotii|c, ca nu ar trcbui sa va cop|cscasca si sa va prcia
contro|u|. Lmotii|c ar trcbui sa lic ,antcnc|c` - scnzorii carc nc dcsc|id sprc constiinta
dcp|ina si prin carc sa sc obtina inlormatia dc |a accasta - dar noi nu suntcm sulicicnt
dc cxtraordinari, astlc| incat accasta sa nu nc contro|czc.`
u*irea (e"ondiionat
,Rcspcctabi|c Pcnic|, cstc lubirca A|truista ascmcnca cu iubirca ncconditionata`
,loartc buna intrcbarc Yuscl. Crcd ca ai putca spunc ca lubirca A|truista cstc un
tip dc iubirc ncconditionata. lnsa daca vci intcrprcta |itcra| cuvintc|c ,iubirc
ncconditionata` inscamna ca da, cstc ascmcnca, sau cstc un suport pcntru cincva,
indi#erent de aciunile lui, nu contcaza carc. Daca vom lo|osi dclinitia iubirii
ncconditionatc, atunci ccca cc numim noi lubirc A|truista cstc dilcrita intr-un mod
important. lubirca A|truista nu inscamna a darui iubirc oricui o dorete sau a suporta
pc oricine i toate aciunile. lubirca ncconditionata cstc dc accst lc| poatc li
daunatoarc pcntru cc| pc carc i| iubcsti. 6ubind Altruist pc cincva poate inscmna ca
vci avca totdeauna qria dc c|, ca totdcauna iti pasa dc ccca cc cstc cc| mai binc
pcntru c|, indilcrcnt dc ccca cc lacc sau a|cqc accsta. lnsa aici pot li stabi|itc conditii a|c
intcractiunii sau suportu|ui.`
,Cc conditii ar trcbui sa lic stabi|itc`
129
,Nu cstc c|iar o c|cstiunc dc rcqu|a lixa. Oricinc cstc dilcrit. liccarc arc ncvoi
dilcritc. Lxista unc|c |ucruri carc sunt ascmanatoarc, insa liccarc individ arc |ucruri
dilcritc carc ar trcbui sa-i lic pcrmisc sau sa nu ii lic pcrmisc.`
,Dcci, cum laci tu sa stii undc traqi |inic, undc sa olcri si undc sa nu olcri`
,lubind pc cincva in mod a|truist, in mod automat vci olcri iubirc cc|ui cc cu
,intrcaqa |ui liinta` arc ncvoic dc accasta. lnsa accasta nu cstc doar |rana pcntru ccca
cc dorcstc si pcntru dorintc|c sa|c. Dc lapt, lubirca A|truista poatc li rcluzata dc cc| cc
nu dorcstc sa lic iubit. Dar, indilcrcnt dc cc anumc arc ncvoic o pcrsoana, daca
daruicstc, si , sau rcluza, ambc|c sunt rca|izatc, lNDllLRLNT carc sunt consccintc|c
pcntru tinc. C|iar daca inscamna ca pcrsoana tc va uri sau sc va |upta cu tinc, tu
trcbuic sa laci ccca cc cstc cc| mai binc pcntru ca.
Sprc cxcmp|u, sa |uam in considcrarc modu| dc dczvo|tarca a| lii|or. Sa privim
ap|icarca lubirii A|truistc, iubirca ncconditionata si iubirca ,obisnuita` (dc sinc, in accst
sccnariu. Lxista momcntc cand nu poti olcri unui copi| ccca cc isi dorcstc, dcoarccc
accsta nu cstc cc| mai bun |ucru pcntru c| si in intcrcsu| |ui. Copiii si-ar putca dori ccva
cc i-ar putca rani c|iar pc ci insisi sau ar rani pc cincva sau a|tccva. lnsa atunci cand
lubirca A|truista nu cstc prczcnta, un copi| parc sa lic ,cc| caruia i sc olcra` atunci cand
c| insista sau intr-un acccs dc luric a| cqou|ui. Dar olcrindu-i, c|iar daca nu cxista nici
un rau lizic carc sa rczu|tc dc aici, sc poatc sa crca ccca cc in mod norma| sc
numcstc ,raslat`. Tcrmcnu| ,raslatat` cstc doar un culcmism pcntru o pcrsoana a| carci
cqoism cstc in mod constant ump|ut cu ,daruri` si ,binc |ranit`, in sinc|c carcia crcstc
putcrca si dorinta dc mai mu|t si astcptarca a si mai mu|t. ln cazu| copii|or, ci dcvin ccca
cc oamcnii numcsc ,mici monstrii` iar in cazu| adu|ti|or, ci dcvin ccca cc dcnumim
cqoisti ,tica|osi (cr|s,` sau ,curvc (bitc|cs,`. Copi| sau adu|t, o pcrsoana |a carc cqoismu|
cstc dc ncto|crat dcvinc dilici|a, o pcrsoana carcia ii |ipscstc po|itctca si draqostca
pcntru cci|a|ti - iar tu nu dorcsti sa lii unu| dintrc cci cc sc a|imcntcaza cu astlc| dc
|ucruri, nu-i asa`
,Nu.`
,Asta a lost din nou o intrcbarc rctorica Yuscl. Arc cincva dc pus vrco intrcbarc`
,Va,a, simt ca tu ai dc pus o intrcbarc`
,Da.`
,O|. Am intc|cs, cc anumc vrci sa stii. Ati vazut oamcni carc dc cc|c mai mu|tc
ori sunt abuzivi cu copiii |or, uncori loartc abuzivi. Dar accst |ucru nu inscamna ca noi
ar trcbui sa ccdam in lata |or. Dimpotriva.
Vczi, aici avcm acccasi lata a moncdci ca atunci cand cincva cstc indu|qcnt cu
sinc insusi. Din momcnt cc sc lacc o indu|qcnta pcntru o pcrsoana carc cstc dc lapt
cqoista, cc|c|a|tc aspcctc a|c cqoismu|ui inccp dc ascmcnca sa apara. ncori, in |oc
sa ,ccdczi` in lata unui copi|, asa cum lac unii dintrc parinti (accasta nu cstc lubirc
A|truista,, mai dcqraba tratcaza copi|u| cu luric si c|iar cu vio|cnta, carc dc ascmcnca
pcntru viitor va crca o proqramarc proasta, un comportamcnt rau si un ,monstru`.`
,Dar dc cc unora sa olcrim iar a|tora nu`
,Pcntru dilcritc trasaturi a|c cqou|ui. Lcnca nu cstc o iubirc indcstu|atoarc pcntru
a aborda ncqativitatca, ctc. Dc catc ori ai vazut un parintc spunand unui copi| sa nu
laca ccva iar copi|u| i| iqnora. Copi|u| i| iqnora STllND ca poatc oricum s-o laca. Apoi
130
parintc|c spunc nu din nou. lnca nu cxista rczu|tatc. ln cc|c din urma parintc|c sc supara
si va striqa |a copi| sau i| va |ovi. Cc va invata copi|u| Doua |ucruri, in primu| rand
accsta poatc li ca un oc dc noroc pcntru a vcdca cat dc dcpartc poatc aunqc cu ccva
anumc, c| stiind ca parintc|c nu va lacc cu adcvarat ccca cc spunc, ori cc| mai adcsca
va |asa |a spatc amcnintari|c |ui. lar in cc| dc-a| doi|ca rand, atunci cand parintc|c ,|-a
picrdut` in cc|c din urma, toti copiii vor sti ca ci au inccput atacu|, ura, iar cu cat accasta
cstc mai marc si mai putcrnica, cu atat cstc mai binc si astlc| s-ar putca lacc drcptatc.
Toatc accstca sunt |cctii loartc rc|c. Pc dc a|ta partc, un parintc cu lubirc A|truista va
olcri |a un momcnt dat instructiuni iubitoarc si va dcmonstra atunci accasta rcqu|a
abso|uta, carc daca nu va li ascu|tata, va urma o discip|inarc din iubirc. Siqur, cstc
ncvoic dc mu|ta munca, dc o consccvcnta dc otc| si va trcbui uncori sa laci |ucruri
ncp|acutc, atat pcntru voi insiva cat si pcntru copi| - cum ar li acc|a dc a tinc copi|u|
dcpartc dc ccva cc ii p|acc, ,ascundcrca` acc|ci p|accri sau izo|arca prin trimitcrca in
camcra |or - dar intotdcauna cu lubirc si bunatatc. Numai asa adcvarata lubirc va da
rczu|tatc bunc. Si va da rczu|tatc rcmarcabi|c. ln cc|c din urma copi|u| nu-si va ,tcsta`
|imitc|c sa|c iar lina|u| va li unu| lcricit, liind c| insusi mu|t mai iubitor.
Accst |ucru sc poatc ap|ica dc ascmcnca si in rc|atii. Daca vci to|cra
comportamcntu| daunator sau ncp|acut intr-un cup|u sau o prictcnic, c|iar si pcntru
,iubirca ncconditionata` sau pcntru ca rc|atia ta sc bazcaza pc motivc cqoistc, atunci ai
o rc|atic mizcrabi|a. Si in cc|c din urma ,o vci picrdc` si vci obtinc ncqativism si luric, sc
va crca c|iar mai mu|t dccat un dczastru. lnsa daca lubcsti A|truist, vci putca li capabi|
c|iar sa auti pc cincva sa-si dcpascasca prob|cmc|c sale in doua lc|uri, ncto|crand
comportamcntu| rau si olcrind iubirc si olcrind in acc|asi timp o dircctic pozitiva.`
/m nevoie s tiu "e este u*irea Am nevoie de tine s
mi ari!
Pana acum importanta lubirii A|truistc trcbuia sa lic c|ara. Dar cum stim cu
adevrat carc cstc lubirc A|truista Am avut mici cxcmp|c in capito|c|c antcrioarc
dcsprc modu| in carc unii parinti pot avca ,qustu|` unci mici bucurii a lubirii A|truistc,
prin cadou| anonim olcrit copii|or |or sub prctcxtu| cadouri|or dc |a Vos Craciun. lnsa
c|iar daca accst ,qust` cstc aproapc nimic in comparatic cu cxpcricnta comp|cta dc a li
lubitor A|truist tota|, liind un amcstcc dc pacc a mintii, mc|anco|ia si lcricirca insotcstc
accst ,qust`. Nici macar accasta nu nc da un qust dcsprc cum cstc sa lii un 6ubitor
A|truist comp|ct.
ln anii mci dc mai tarziu, am discutat asta cu Zain.
,Tata, nu stiu daca iti amintcsti, insa cu un an sau mai mu|ti in urma, am discutat
dcsprc cum am putca sti atunci cand cincva cstc cqoist sau iubitor A|truist.`
,Nu. Nu imi amintcsc. Dar stiu ca acum tu spui intotdcauna adcvaru| Pcnic|. Dc
cc ai ncvoic`
,Am discutat in marc partc dcsprc ccca cc inscamna iubirca mca cqoista. lnsa nu
dcstu| dcsprc lubirca A|truista. Am vazut sc|imbari in modu| in carc tratcz oamcnii cu
mai mu|ta lubirc, si dc ascmcnca vad rczu|tatc|c accstci iubiri - sc poatc lacc astlc| o
dilcrcnta. Am momcntc dc lubirc A|truista. Si atunci cand ma qandcsc |a cxpcricntc|c
131
mc|c pcrsona|c cu invatatorii Adcpti dc aici, imi imaqincz ca dilcrcnta sc va lacc in minc
daca voi deveni totdcauna pc dcp|in un lubitor A|truist. lar tu mi-ai mai spus ca va vcni
curand timpu| pcntru a va parasi. Lvidcnt, nu pot, sau nu voi putca sa va parascsc pana
nu voi rca|iza accasta lubirc A|truista ca o starc pcrmancnta. Dcci, ai putca sa-mi spui
mai mu|tc din ccca cc am ncvoic sa stiu`
,Pcnic|, vci sti tot ccca cc trcbuic sa stii atunci cand va vcni timpu| tau. Dar
dcsiqur, voi raspundc |a intrcbarca ta. Stii, astcpt ca ncrabdarc importantc|c discutii a|c
noastrc carc urmcaza in accstc zi|c.`
,Si cu dc ascmcnca. Tc iubcsc mai mu|t dccat ma qandcam ca ar li vrcodata
posibi|.`
Nc-am imbratisat pcntru un momcnt, apoi a spus.
,laptu| cstc ca, mu|ti oamcni nu au cxpcrimcntat niciodat lubirca A|truista
pura, lic ca olcrita sau primita. Si cum ar putca cincva sa sc astcptc c|iar sa cunoasca
cc cstc asta in alara cazu|ui cand cincva ii lubcstc pc ei in mod a|truist Cum ai putca
dcscric cu|ori|c unci pcrsoanc carc s-a nascut oarba, sau carc nu distinqc cu|ori|c Si
cum ai putca dcscric cu|ori|c pcntru a|tcincva, daca tu insuti tc-ai nascut orb si nu ai
cxpcrimcntat niciodata cu|oarca pcntru tinc insuti Accst |ucru ar putca li c|iar mu|t
mai dilici|. lubirca A|truista cstc ccva cc poti olcri ,orbu|ui a|truist` a| oamcni|or, ccva
carc vor sa |c lic dcscris - si c|iar mai mu|t, astlc| vci arta tu pcntru ci, daca ci nu au
cxpcrimcntat accasta pcntru ci insisi. ln viitor, dupa cc tu vci li un i|uminat si vci p|cca
dc aici, atunci cand tc vci inta|ni cu oamcnii, va li aproapc intotdcauna pcntru prima
oara cand inta|ncsc pc cincva carc ii lubcstc cu adcvarat. lar tu vci li adcsca un strain
pcntru ci. Accst |ucru va li ntotdeauna o binccuvantarc pcntru ci, c|iar daca ci stiu
sau nu cc sc intamp|a. Accasta va li mu|t mai puternic dccat cuvintc|c ta|c, (c|iar
daca ambc|c vor li in armonic, cuvintc|c ta|c si actiuni|c ta|c,. Dcoarccc cxpcricnta dc a
li lubitor A|truist imp|ica scntimcntc cuiva pcntru a|tcincva, cstc posibi| ccva subti|, ccva
cc nu ai mai simtit inaintc. Accasta imp|ica dc ascmcnca o bunatatca spiritua|a
intcrioara, o cunoastcrc si a vcdca dc lapt un cxcmp|u in ca|ca si actiuni|c din viata
cuiva atunci cand accstca sunt Constiinta nivcrsa|a. Vaoritatca oamcni|or nu pot lubi
A|truist pana cand nu au avut ci insisi mai inaintc cxpcricnta dc a li lubiti in mod
A|truist.
Prca putini au avut cxpcricnta impactu|ui dc a trai in prczcnta unci liintc lubitoarc
A|truista comp|cta. lnsa accst |ucru nu cstc o intamp|arc. Asta sc datorcaza laptu|ui ca
ci nu au lost dispusi sa o cxpcrimcntczc in sinc|c |or - ci nu au dorit sa sc daruiasca
Du|u|ui nivcrsa| din intcrioru| |or. Cand o pcrsoana cstc prcqatita pcntru a inccpc sa
sc sc|imbc, pcntru a inccpc sa lubcasca A|truist, dczintcrcsat, atunci ca va inta|ni pc
cincva carc o va lubi A|truist. Vci inta|ni astlc| dc oamcni tot timpu|. Oamcni carc sunt
prcqatiti sa sc sc|imbc. Oamcni carc s-au ruqat ori au spcrat cu dispcrarc pcntru accst
lc| dc raspunsuri sau indrumari in viata |or. Accst |ucru iti va li dat c|iar lara sa inccrci
sau lara sa laci ccva.
Lxpcrimcntarca dc a li lubit dc o liinta cu totu| lubitoarc A|truista cstc o marc
binccuvantarc, iar accst |ucru poatc aprindc scantcia lubirii A|truistc in ,cc| iubit` (daca
cxista dcsc|idcrc catrc sc|imbarc si daruirc dc sinc,. lubirca A|truista poatc li raspandita
132
in accst lc|. Nota autoru|ui: Adcsca, prima dintrc cxpcricntc|c lubirii A|truistc cstc cca
pcrsona|a a unui adcvarat invatator. Vom discuta mai mu|tc dcsprc accasta intr-un
capito| u|tcrior.
Dar sa stii ca aici va li o marc durcrc. Pcntru ca dc cc|c mai mu|tc ori cci carora
|c-ai dcsc|is inima ta cca marc si ai dcvcnit tu insuti vu|ncrabi| prin lubirca ta, tc vor
rani. Dca stii, accsta cstc prctu| pcntru ca csti s|uitoru| iubitor a| Du|u|ui nivcrsa|.
Apoi, aici sc al|a toti cci cc sunt putcrnici spiritua|, sau cci cc sc ascund dc |umina
din ci sau c|iar si lratii intuncricu|ui. Dcpindc dc scvcritatca opozitici |or lata dc |umina,
ci vor putca qasi prczcnta ta, lubirca ta A|truista, usor dcrananta, pana catrc cxtrcm dc
cncrvanta, pana |a un motiv dc luric, manic, ura si c|iar vio|cnta si crima. Ai vazut-o in
istoria tuturor rudc|or noastrc. Priviti cc au lacut ci Varc|ui Vacstru, cu toatc ca L| isi
p|anilicasc sa raspandcasca cuvantu| lubirii A|truistc si nitatca cu Dumnczcu.`
#ealalt Fa a Monedei
Vai dcvrcmc ai citit ca lubirca A|truista si nitatca sunt ascmcnca cc|or doua
latctc a|c acc|ciasi moncdc. lubirc A|truista cstc ceea ce #ace o persoan carc tie ca
ca cstc na cu Dumnczcu, cu Spiritu| nivcrsa|. lubirca A|truista cstc ca|ca dc curqcrc
a curcntu|ui nivcrsu|ui, ca|ca |ui nu|. lubirca A|truista cstc ca|ca dc a li in armonic cu
nivcrsu| si un instrumcnt carc lacc voia Du|u|ui nivcrsa|. lubirca A|truista cstc atat
re0ultatul #inal a| rupcrii i|uzici noastrc dc scpararc, cat si un mod dc a atinqc
nitatca.
u*irea /ltruist %a"e =ie Meditaia
ln timp cc in partca a doua a accstci carti poti qasi in dcta|iu o |ista concisa a
tc|nici|or dc mcditatic spccilicc a|c lii|or, conccptc|c prczcntatc aici nu sunt doar
li|ozolic si doqma stravcc|c. L|c sunt dc ascmcnca, o ,tc|nica` intr-un scns ina|tator.
n mod dc a trai, un sti| dc viata spccia|. n sti| dc viata nivcrsa|. A trai o viata cu o
atitudinc dc lubirc A|truista este o ,tc|nica` a sti|u|ui dc viata nivcrsa|. lar accasta
cstc cscnta in toatc invataturi|c lii|or.
lntr-una din discutii|c mc|c cu Zain, c| m-a invatat dcsprc accst conccpt. lntr-o zi
|-am intrcbat dcsprc mcditatic spunandu-i ca am avut mu|tc datorii dc indcp|init si nu
am putut qasi timp pcntru mcditatii|c mc|c. Dcsiqur, accst |ucru nu cra adcvarat. Am
lost doar |cncs. Asta cstc ccca cc a trcbuit c| sa-mi spuna:
,lubirca A|truista cstc ca|ca ctcrna dc mcditatic zi|nica. Accasta sc intindc pc 24
dc orc a|c zi|c, in liccarc zi. C|iar orc|c ta|c dc somn, visc|c ta|c, pot li o mcditatic. As
dclini aici mcditatia ca liind un mi|oc, un cc|i|ibru pcrlcct intrc lnlinit si linit,
manilcstarc a Du|u|ui nivcrsa| (lnlinitu|, in p|anu| lizic (linitu|,. Vcditatia a lost adcsca
considcrata un proccs dc |inistirc a mintii, daca nu c|iar intrcqu| accstcia. Doar o mintc
|inistita poatc li rc|axata, conccntrata sau discip|inata. Accasta va construi in mintca ta
un putcrnic instrumcnt pcntru Du|u| nivcrsa|, insa cxista conditii prc|iminarc pcntru
adcvarata mcditatic. Vintca trcbuic sa lic in continuarc pcntru tinc un cana| pcntru
Du|, dar numai cu o mintc |inistita, a|inarca tcnsiuni|or, ctc., lara o luzionarc cu cc| mai
ina|t idca| pc carc i| poti conccpc si ap|ica, accasta manilcstarc pcntru cc cstc La cc
133
cstc buna oricc crcdinta sau mctoda dc ,proqrcs` daca accasta nu lacc viata mai buna,
mai p|acuta, mai lrumoasa Daca viata ta nu radiaza accstc |ucruri, atunci viata ta cstc
ca un Soarc carc nu stra|uccstc. Posibi|itatca dc a proqrcsa, a darui si a lubi A|truist cstc
aici in liccarc momcnt. lntrcaqa ta viata poatc li o mcditatic constanta, mcditatic in
actiunc, un curcnt in armonic cu l|uxu| nivcrsa|. Accsta cstc cantccu| victii, arta dc a
trai, cstc intotdcauna, pcntru totdcauna, acum. Pcntru ca atunci cand cincva atinqc cu
adcvarat Constiinta nivcrsa|a, totu| cstc ,a|tlc|`, liccarc qand, liccarc actiunc rcl|ccta
accasta Constiinta nivcrsa|a. Lstc o sc|imbarc dc |a o viata a dorintci si lricii |a o viata
a daruirii si incrcdcrii.
Pcntru a-ti da un oarccarc cxcmp|u a| aspcctc|or carc pot radia din nou in viata
ta, cxista o loartc incomp|cta |ista a doar catorva tipuri dc activitati dc zi cu zi carc pot
li o partc constanta a mcditatici ta|c, a sti|u|ui tau dc viata nivcrsa|. Cand abordczi
|ucruri|c in accst lc|, c|iar si bana|itati|c dcvin o lrumoasa lorma dc arta carc curqc,
inc|usiv: Rc|atii|c cu cci|a|ti, Vcrsu| , a|crqatu| , miscarca, Scxu|, Condusu| masinii,
Curatcnia, Spa|atu| vasc|or Nota autoru|ui: Am avut catcva bunc mcditatii in timp cc
spa|am vasc - va voi spunc dcsprc c|c mai tarziu, Rcspiratia, Dcsc|idcrca , inc|idcrca
unci usi, Astcptarca, A lacc ccva rcpcdc si totusi lara qraba, Vancatu|, Ciop|itu|
|cmnu|ui, Scrisu|, Dcscnatu|, Cantatu|, Compozitia, Vorbitu|, Sapatu|, Scmanatu|, Oricc
si Totu|. Dcci, spunc-mi, nu ai timp pcntru mcditatic`
lnca o data, cscnta a toatc cstc manilcstarca in si prin Du|u| nivcrsa|, vc|icu|u|
lizic (trupu| si mintca insc|c, prin cxistcnta intr-o viata a lubirii A|truistc. Vci auzi
ascmcnca |ucruri mcrcu si mcrcu, si in mu|tc lc|uri, pc tot parcursu| accstor paqini. Nu
cstc un simp|u cxccs, c|c sunt rcpctatc pcntru a |asa imprcsia ca totu| sc intoarcc inapoi
catrc acc|asi |ucru. Accst conccpt cstc tot ccca cc ai ncvoic pcntru a RLALiza ca totu|
rcvinc in acc|asi |oc, accasta cstc c|cia macstru|ui, c|cia carc dcsc|idc oricc usa.
/ta"urile Fantomelor &n (oapte
ln anii cc au urmat dupa cc am p|ccat din manastirc am lacut o marc ca|atoric. ln
accasta pcrioada dc timp am vizitat manastiri|c si comunitati|c spiritua|c a|c catorva
rc|iqii si cai dilcritc. Am ramas catcva saptamani intr-una dintrc accstc comunitati
spiritua|c carc isi crcasc o ca|c unica pcntru mcmbrii sai, pcntru a cxpcrimcnta lubirca
A|truista ci laccau cadouri cc|or|a|ti mcmbri. Li au numit accst |ucru ,lantoma` si iata
cum lunctioncaza ca: sa spuncm ca cincva lacc o praitura, o |aina sau oricc a|tccva, o
va olcri a|tcuiva din comunitatc. ln |oc sa o olcrc pur si simp|u, ori sa o impac|ctczc cu
un mic bi|ctc| din carc sa sc stic dc |a cinc cstc cadou|, ci sc luriscaza in mi|ocu| noptii
cu un bi|ct carc spunc ca cstc dc |a lantoma. Vctoda |or asiqura anonimatu| cc|ui carc
olcra, astlc| dcvinc castiqator pcrsona| numai cc| cc olcra, cstc bucuria dc a lacc ccva
lrumos pcntru a|tcincva, bucuria dc a darui, bucuria lubirii A|truistc. Accasta asiqura ca
olcrta sc lacc din motivc corcctc, dczintcrcsat, si prin urmarc nu a|imcntcaza cqou|,
scpararca dc sinc. Putcti inccrca ccva dc qcnu| ,lantomci` daruind - accst |ucru nu
cstc numai ccva bun pcntru tinc, cstc si distractiv.
134
Capitolul Nou
Sinele Separat
Am discutat dca o partc din accstc invataturi in a|tc capito|c. lnsa, c|iar daca
prin catcva dintrc cc|c scrisc in accst capito| sunt un pic cxccsiv, c|c olcra o mai marc
c|arilicarc si a|tc inlormatii din stravcc|i|c invataturi at|antc.
n /p Fier*inte?
Asta s-a intamp|at in cc| dc-a| doi|ca an a| mcu si rca|izascm o |cqatura prolunda
cu invatatoru| mcu Zain. Dar, in accst momcnt a| cvo|utici si invataturii mc|c, c| putca
inca sa ma zdruncinc cu adcvarat si sa ma aruncc intr-o buc|a atunci cand ar li vrut
(ccca cc a si lacut din cand in cand ca partc a proccsu|ui dc a auta |a sc|imbarca si
dczvo|tarca mca,. Lvidcnt, c| |otara cc considcra ca am ncvoic pcntru a sc|imba ccva
in minc insumi, sau dc a intc|cqc ccva cc nu cra cu adcvarat o ,rca|izarc`, dcoarccc
intr-o zi c| m-a oprit in drumu| sprc bazinu| cu apa licrbintc si a spus dcstu| dc aspru si
tarc in ,modu| sau prolund`:
+i'ai pus vreodat a"east &ntre*are despre viaa ta sau a lumii &n generalA 24e "e at1t de
mult su%erin i distrugere?B!
,|. Lram doar pc ca|ca mca.` Avca un loc intcns in oc|i. Am czitat pcntru
un momcnt, inccrcand sa qandcsc |a cc urma sa spun sau sa nu spun, apoi am dccis ca
cstc mai binc doar sa raspund simp|u |a intrcbarca sa. Am |uptat cu trccutu| liind socat
pcntru un momcnt, astlc| ca m-am putut qandi |a intrcbarca sa inaintc dc a raspundc.
Statcam aco|o in timp cc c| astcpta raspunsu| mcu. Apoi, intr-un lina| m-a c|cmat alara
dupa catcva sccundc carc paruscra ani.
,Da. Dcsiqur, Tata. V-am intrcbat adcsca, c|iar si atunci cand cram tanar si
mcrcu am lost ncdumcrit. Apoi, intr-o zi crcd ca intr-un lc| am rcnuntat, qandind |a asta
nu putcam lacc oricum nimic.`
denti%i"1nd "u Pre"i.ie Pro*lema este Primul Pas #tre Gsirea unei )oluii3!
,Dcci carc cstc prob|cma`
)inele )eparat E)0E PR57LEM/3!
135
Apoi c| a mcrs alara ca si cum ar li spus numai, ,Zorii diminctii, da,` ca si cum
noi am li trccut pc strazi|c din Dub|in.
Li binc, mai tarziu in acca zi, |-am ,urmarit`. L-am astcptat pana cand a auns c|
insusi pc drumu| sprc bazin iar atunci cand timpu| cra pcrlcct m-am rcpczit. L-am oprit
si |-am intrcbat,
,Dcci,` am spus, ,Carc cstc prob|cma`
,Nici o prob|cma.`
,Nu. Ai spus ca sinc|c scparat cstc prob|cma.`
,Da.`
,Li binc, nu poti doar sa-mi spui asta si sa ma |asi asa.`
,Ba da, pot.`
,Dar dc cc ai lacut asta, dc cc ai spus-o si m-ai |asat in suspans Lstc o prob|cma
cu minc`
,Dcsiqur.`
,Li binc`
,OK. Tu crczi ca m-ai prins. Sunt tinta. Acum tc vom primi inapoi. lnaintc dc a
mcrqc |a bib|iotcca, intrcaba-| pc Gabric| dcsprc cartca traduccrii in cnq|cza a
/abletelor lui Amiliaus. Ridic-o in lata |ui, tinc-o in mana ta si |as-o sa cada vazand
undc sc va dcsc|idc. Citcstc paqini|c dcsc|isc cand a cazut. Apoi la |a lc| cu 4artea
lui Loroaster i Lend. Apoi, acc|asi |ucru cu traduccrca cartii 9ulurilor =ec.iului
/estament al Aibliei, acc|asi |ucru cu 9ulurile Joranului si oului /estament
emodi#icat. Citcstc paqini|c |a liccarc cadcrc. Apoi citcstc dc ascmcnca urmatoarc|c
tcxtc.`
L| a continuat sa-mi dca |ista dc |cctura cu tcxtc|c ascmcnca pcntru o |una. lata
catcva dintrc cc|c mai scmnilicativc c|cmcntc:
/inele /piritual
#pare pentru a Fi
Ca Unul ce se divide pe sine nsui.
#stfel creat, ca o Infinit
multitudine a .ui Unul
0ste Totui %
Contiin a Unitii 4mase
Contiina de /ine /eparat
#pare pentru a Fi
Ca un /ine /eparat
Ce sa mutat profund n 1ateria ,m$ntului
-ibraie /czut n +ensitate i Fra!mentare
Cu ,olarizare n 1asculin i Feminin.
136
%poziii ce se 4espin!.
,ozitivul ce a pierdut 4eceptivitatea.
4eceptivitatea care a prsit ,ozitivul.
,olaritatea ndreptat !reit, Flu" risipit Gaotic.
/eparat de Contiina .ui Unul,
Calea a fost ,ierdut.

/inele /eparat
#re 0"isten Numai n /eparare.
/epararea este o iluzie,
pentru care /inele /eparat .ucreaz s o 1enin.
1intea 1aimuei slu*ete la inerea departe de pacea
care dezvluie .umina #devrului i Unitii.
(n iluzia /eparrii
de Unul, #8ura 1azda,
/inele /eparat crede i se comport
n moduri care nu sunt n armonia
flu"ului .ui Unul.
#stfel lipsa armoniei produce suferin,
at$t /inelui /eparat,
c$t i celorlali.

/inele /eparat
/e ntoarce ctre /ine nsui n loc s mear!
ctre Cel Fr de (nceput,
n loc s :in calea ctre Cel ce %fer,
Cel din care sa Nscut /epararea.

#tunci a*un!e s fie
0=%I/TU. /ine /eparat
1aestrul 0!oismului,
,ionul (ntunericului.

0!oismul )
4dcina tuturor relelor,
Toat i!norana,
Toate rutile,
137
Toat durerea i suferina.
.comia, Ura, =elozia, Invidia, -anitatea i ,ofta,
+up adevratul lor nume, fiecare dintre ele se numete )
0!oism.
Furtul, Brutalitatea, 4zboiul i Foametea )
Nu 0"ist fr 0!oism.

0!oismul i /epararea de /ine
0ste o creatur
a propriului su plan.
0ste +ispreuitorul Iubirii
Cel ce %colete .umina
Temtorul de #devr.
0!oistul /ine /eparat
Triete mpotrivinduse .ui Unul
-iaa sa este o 1inciun
0l supravieuiete numai n iluzie
0l Triete numai pentru ai servi siei i maetrilor si )
ntunericului i
.orzilor ntunericului.
0l savureaz i!norana.
Cu a sa privire pierdut i autocentrat,
0l este %rb.
0!oistul /ine /eparat
0ste Nebun.
(n!rozit de moarte )
asta accelereaz i mai mult a sa prbuire.
-rea s evite suferina,
dar de cele mai multe ori o creeaz.
-rea si ndeplineasc fiecare dorin,
ns cel mai adesea mpiedic realizarea ei.
/e sufoc sin!ur cu propriile dorine oarbe,
i i distru!e propria sa surs de via.
0!oistul /ine /eparat
138
Controlorul 1inii
i +eformatorul #devrului
0l poate evita pe +umnezeu prin Cutarea .ui +umnezeu
0l poate evita Iubirea, cut$nd Iubirea.

0!oistul Tu /ine /eparat
0ste cel mai teribil +emon
+ac l vei -edea vreodat,
Trec$nd peste propriai +ominare
#tunci vei fi tu .iber
0!oistul Tu /ine /eparat
Te va speria pe Tine
#tunci c$nd l vei privi n %c8i
/alutl cu Iubire #devrat
5i atunci el va 1uri

+in cenua 1orm$ntului su
#semenea /oarelui el va 4sri
Nscut din nou, nemaifiind /eparat
,entru a servi #devratului tu /ine
5i -oinei .ui Unul.
Ca un slu*itor,
(ntrun loc corespunztor,
0l =sete ,acea i Fericirea.
#stfel fac 1arii +umani,
+evin #liai,
Ca Unul.

Unul
+evenit +oi
+oi devenit Trei
+in +oi se nasc ,atru
i (ncep mai 1uli
(nuntru i n #far
+esprire (ntre i (mpotriv
%!linzi pe Toate ,rile
139
+ivizare n Interior i 0"terior
Iar i iar
#stfel este /inele I!norant

,entru a Fi (ntre! +in Nou
,entru a Fi acas +in Nou
Numai (nv$nd cu Trud
(ntoarcere Numai /$n!er$nd din inima

# Fi (ntre!i cu Unul +in Nou
0ste Cel mai 1are :el.
1arele 1unte l putem urca
prin -oina noastr.
,entru cei ce +ein ,uterea asupra
,ropriului 0!oist /ine /eparat,
0i se vor (ntoarce
5i vor Fi Unul (ntre!.
Unul (ntre! folosete ,uterea Iubirii,
/acrificiul ,ropriului 0!oist /ine /eparat,
5i o Face pentru a +rui.
Cei ce i =sesc +in Nou ,ropriul /ine /piritual.
Cei ce 1er! pentru Totdeauna
Cu ,acea (ntre!ului,
5i n a .or (ntre!ime,
/unt o Binecuv$ntare pentru Toi.
#are este Pro*lema?
Zain nu si-ar li putut lacc mai c|ar punctu| sau dc vcdcrc dccat batandu-ma |a cap
cu tcxtc|c anticc a|c |ui nu| dc pc vcc|i|c tab|ctc dc cupru sau piatra. lnsa cu simtcam
ca inccrca sa ma laca sa-mi sau scama dc ccva |a carc inca nu aunscscm, cu toatc
accstc invataturi dcsprc sinc|c scparat. V-am qandit si mi-am data scama dc asta. Dar
probabi| ca nu aunscscm sa ,|c am` cu adcvarat. Va simtcam dc parca ma al|am in
apa licrbintc si nu stiam dc cc, si nu cra p|acuta apa licrbintc dc |a bazin.
V-am dus catrc intrarca camcrc|or sa|c si am stat aco|o timid pcntru o c|ipa. lmi
cra tcama. Dcsiqur, in mod ncustilicat, insa niciodata nu stiam cc va li pana |a slarsit,
asa ca imi cra tcama. Dc cc, c|iar ca nu stiam. ln cc|c din urma am batut |a usa si
astcptam ccca cc crcascm in mintca mca, raspunsu| dc carc ma tcmcam si dcsc|idcrca
usii. Sul|ctu| sau pcrcc|c, Vi|ra, a raspuns |a usa.
,L| tc astcpta Pcnic|. Va li aici intr-un momcnt. Sc va intoarcc si va li prcqatit
pcntru tinc.`
140
,Pot p|cca si sa rcvin mai tarziu.` ln mintca mca mi-am incrucisat dcqctc|c
spcrand ca ca va li dc acord.
,Vu|tumcsc. Dar nu, nu va li ncccsar, ar trcbui sa lic aici intr-un momcnt.` Da,
un momcnt carc durcaza cat curatarca carici unci masc|c. Doar ,un momcnt`.
Vi|ra cra minunata, in intcrior si in cxtcrior. O lcmcic du|cc, b|anda si qriu|ic. La
a lost intr-o constanta si marc durcrc dc |a o tumoarc canccroasa pc carc o avca in
crcstcrc dinaintc dc a aunqc |a manastirc, dar a lost dintotdcauna atat dc du|cc si buna.
Anii au trccut si usa s-a dcsc|is din nou iar ca mi-a lacut scmn sa intru in camcra
pc carc din carc tocmai p|ccasc mcrqand |a bucataric.
Camcrc|c |ui Zain crau ascmcnca unci sccnc din ,Nopti Arabc` sau cam asa
ccva. L|c ma aduccau intotdcauna cumva aproapc dc a avca o amintirc a unci victi
antcrioarc. Lrau aco|o brocarturi, brodcrii dc matasc, silon artistic drapat in intrcaqa
camcra, accstca dc ascmcnca acopcrcau pcrctii si atarnau dc tavan. Nu cra cu adcvarat
ccva opu|cnt, toatc accstca crau matcria|c natura|c, cumparatc icltin si usor dc aranat
dc oricinc avca oarccarc simt pcntru dccoratiuni intcrioarc - ccva cam din uru| anu|ui
600 i. Hr. Oricum, accstca dadcau un scntimcnt dc dcstu|a opu|cnta. Pcrnc pcntru
sczut crau pcstc tot si cam o umatatc dc duzina dc covorasc pcntru dormit a|iniatc
|anqa un pcrctc. L| avca un sinqur scaun pc carc sc ascza in mod norma| si numai
lorma| ,invatand` sau |ccturand. Astazi c| cra asczat in scaunu| sau.
,Cc mai lacc ca` Am intrcbat cu dcsprc canccru| |ui Vi|ra.
,Binc. La nu a mancat nimic dccat manqo timp dc 3 saptamani si nu ii p|acc sa
|c mai vada. lnsa accstca ii vor vindcca ci canccru| in timp cc o vor si cncrqiza.`
Lram dcstu| dc aqitat si inccrcam sa spun ccva intcrcsant.
,Suntcm norocosi ca avcm proprii nostri pomi.`
,Accsta nu cstc noroc. Nu iti dai scama ca ci sc al|a aici pcntru un motiv`
O baictc, cc prostii spui, am qandit cu in sinca mca. Am sc|imbat qrcsca|a mca
qroso|ana inccrcand sa rccupcrcz orbccairca pc carc tocmai o avuscscm ca si cum nu
mai cra nimic dc spus.
,La parc sa lic in toanc bunc.`
,La stic cum |ucrcaza accstca si acum nu va mai li mu|t.`
Nu putcam sta mai mu|t. Am inccrcat sa liu dircct.
,Tata, carc cstc prob|cma Cu minc, vrcau sa spun Dc cc m-ai pus pc minc sa
citcsc toatc accstc tcxtc dcsprc sinc|c scparat.`
,Pcntru ca avcai ncvoic.`
,Li binc, am intc|cs asta, dar crcd ca am al|at principa|u|.`
,Ai un cqo urias Pcnic|. Tu g+ndeti dcsprc tinc ca csti umi|, tu g+ndeti ca ai
pacc intcrioara, tu g+ndeti dcsprc tinc ca csti bun si nu rancsti pc cci|a|ti, dar in
rca|itatc tic iti |ipscsc toatc accstca. Tu g+ndeti dcsprc tinc ca ai obtinut principa|u|,
dar nu cstc adcvarat.`
Prin cuvintc|c sa|c am lost rastiqnit pc pcrctc. Nu stiam cc sa mai spun, sa mai
qandcsc sau sa lac. A lost loartc suparator, ca sa spun asa cc| putin, sa crcd ca nu am
lost ccca cc crcdcam ca am lost totdcauna. Si laptu| ca nu am rca|izat ccca cc crcdcam
ca am rca|izat. Vintca mca parca sc invartca iar c| a continuat.
141
,Nu ca un cqo urias cstc ccva rau. Accsta cstc dc lapt intr-un lc| bun. Lstc doar
ncvoic sa lic in s|uba |ui Dumnczcu. n cqo marc, mu|ta putcrc, un prolcsor adcvarat
trcbuic sa autc pc cci|a|ti. Vci li intr-o zi lnitiat, vci dcvcni un Adcpt si vci inccpc sa lii
un marc invatator asa cum ai lost si in trccut, cu o marc putcrc carc insotcstc accst
|ucru. lnsa numai dup va|orilicarca cqou|ui tau si cand va s|ui Lui Dumnczcu, nu
cqoistu|ui tau sinc scparat.
Privcstc |a |umc. Accasta cstc o rcl|cctarc a prob|cmci in tinc, in oricinc. Lqoistu|
sinc scparat. Noi am putca sa traim in paradis - intr-o lrumoasa si armonioasa |umc a
pacii, lcricirii si crcativitatii. Si tu ai putca li lcricit - si p|in dc scntimcntc dc pacc si
armonic. Dar cxista in mod cvidcnt o prob|cma. O prob|cma scrioasa. ln |umc si in
tinc. Poatc ca vci putca sa rca|izczi asta mai usor in intcrioru| tau daca vci vcdca binc|c
din |umc mai inaintc, in pcrspcctiva.`
Am sc|itat doar un scmn cu capu|.
,la in considcrarc starca |umii cunoscutc, trccutu| si prczcntu|. Omcnirca a
invcntat |ucruri uimitoarc. Nu cstc asa`
Am aprobat cu capu|.
,Dar mu|tc dintrc accstc minuni par sa lic daunatoarc pcntru Pamant si |ocuitorii
sai. lar daca stai si tc qandcsti |a asta, ,marc|c avantac` au lost datc dc invcntarca
,noutati|or si minunatii|or` pentru a rni pc cci|a|ti. Si oamcnii au lacut intotdcauna
cc| mai marc rau carc sc poatc lacc cu mi|oacc|c si armamcntu| disponibi|c. Nu ai vazut
accst |ucru in |cctii|c voastrc dc istoric`
Am aprobat.
,Dar in trccut ci nu avcau tc|no|oqia pc carc o avcm noi astazi. Li pur si simp|u
nu crau capabili sa produca accst lc| dc distruqcrc in masa pc carc o pcrmit mi|oacc|c
modcrnc. Acum noi putcm distruqc oamcnii si mcdiu| intrcqii p|anctc. Stramosii barbari
ai catorva socictati umanc ar li lacut acc|asi |ucru, daca ar li avut sansa. C|iar si cu
mi|oacc brutc ci au lacut |ucruri atrocc |a o scara marc - inc|usiv qcnocidu| a rasc
intrcqi. Vartorii inc|izitici au ars sutc si mii dc victi, dupa cc au lost torturati, ca sa nu
mai vorbim dc vicioasc|c razboaic si inrobirca dc tari intrcqi. Si privcstc cc sc intamp|a
c|iar acum.`
ln lina| m-am rc|axat. Si am inccput sa ascu|t si sa aud. L| avca drcptatc, ca dc
obicci. lnc|usiv dcsprc modu| in carc oamcni dc astazi sunt in cscnta nu mu|t dilcriti lata
dc stramosii |or, c|iar daca ci cred ca sunt. (aici cred ca s-a qandit din nou, c|
rclcrindu-sc cu asta |a minc,. Toatc actc|c dc vio|cnta, distruqcri|c si ,|ipsa omcnici` au
avut dc trccut mai mu|t in i|cqa|itatc, au dcvcnit mai contro|atc, mass-mcdia mai
contro|ata. V-am qandit |a minc insumi, nu dc mu|t, tata| mcu a |uptat in Cc| Dc-a|
Doi|ca Razboi Vondia|, atunci cand Hit|cr purta acc| razboi dc distruqcrc in masa si
crudu| qcnocid. Accasta cra o marc noutatc. A mcrs si s-a lacut, nu-i asa Accst lc| dc
|ucruri sc mai intamp|a in |umc, nu-i asa Grcsit. Voartca c ccva qrcsit. Zain avca
drcptatc. Atrocitati simi|arc inca sc intamp|a, dar c|c sunt practic iqnoratc dc catrc toatc
tari|c si socictati|c din |umc (iti poti imaqina un copi|as dc 9 |uni taiat si scos alara din
pantccc|c mamci sa|c cu baioncta dc catrc un imputit dc so|dat - pcntru ca ci nu dorcsc
sa continuc pc ca|ca noastra,. Oamcnii din intrcaqa |umc sc al|a inca in cotidianu|
inabusit a| unci sc|avii clcctivc. Vari|c putcri a|c |umii sunt in curs dc dczintcqrarc
142
cconomica si socia|a. Crima si ura sunt dc lapt in crcstcrc si crcsc zi|nic. Si daca tu crczi
ca tortura cstc trccatoarc, sau ca nu a tinut pasu| cu tc|no|oqia, vcrilica numai |a
Amncst, lntcrnationa|.
Asa cum a spus Zain. Omcnirca modcrna arc capacitatca unica dc tota|a
ani|i|arc. Armc avansatc dc toatc tipuri|c, inc|usiv bio|oqicc, c|imicc, nuc|carc si
dispozitivc cu lascicu| dc particu|c, pcrmit un razboi carc sa lic |a proportii cum nu a
lost vrcodata in trccut si au capacitatca dc a distruqc mu|t mai mu|t dccat viata umana -
accsta ar putca distruqc cca mai marc partc a victii dc pc Pamant. L| avca drcptatc, ci
nu au dczvo|tat niciodata o arma carc nu va li uti|izata.
lnsa razboiu| dircct cu a|ti oamcni nu cstc numai sinquru| mi|oc pc carc i| au
oamcni acum pcntru a rca|iza ani|i|arca tota|a. manitatca a dus dc ascmcnca un scurt
razboi cu anima|c|c, au c|iminat spccii intrcqi pcntru prolitu| dircct sau ca clcct sccundar
a| a|tor initiativc. Li au pornit dc ascmcnca un razboi contra naturii, c|iminarca mari|or
paduri, distruqcrca occanc|or si ucidcrca crcaturi|or |ui, crcarca dc qauri in atmoslcra
lortand in cc|c din urma disparitia unor spccii intr-un ritm incrcdibi| - crcd ca u|tima
data cand am auzit asta cra ccva dc qcnu| lS0 dc spccii pc zi (dcpindc dc statistici|c pc
carc |c uti|izati,. Dczcc|i|ibrc|c crcatc dc oamcni alcctcaza totu| pc Pamant. Acum cxista
noi bo|i mutantc, sc|imbari|c c|imaticc au inccput sa modilicc mcdiu| prin inundatii|c si
scccta carc va provoca in curand loamctc, vrcmca va lacc totu| mai dilici|, catrc
imposibi| dc obtinut produsc a|imcntarc.
Oamcnii dc stiinta au dcscopcrit acum ca mu|tc anima|c, inc|usiv cativa pcsti, sc
nasc lara nici un scx, mascu|in sau lcminin. Accasta inscamna ca c|c vor li u|tima
qcncratic pcntru mu|tc spccii. Numaru| dc spcrmatozoizi ai barbati|or au scazut cu 40
dc |a Cc| Dc-a| Doi|ca Razboi Vondia| pana acum. Cat dc mu|t timp vor mai li capabi|i
oamcnii sa sc rcproduca
Vu|ti oamcni traicsc cu ncqarca accstor rca|itati durc a|c |umii din cauza lricii |or.
Si din cauza accstci tcmcri, ci au imbratisat crcdintc spiritua|c ncrca|istc dc qcnu| ,Daca
nu tc vci qandi sau nu vci crcdc in |ucruri rc|c accstca nu sc pot intamp|a, nu |c vci
,pcrmitc`, c|c nu sc vor intamp|a`. Ganduri|c pot alccta |ucruri|c. lnsa daca accst |ucru
ar li adcvarat, cum va cxp|icati ca un copi| sc imbo|navcstc qasind ccva otravitor sub
c|iuvcta dc |a bucataric Copi|u| nu arc qanduri ori crcdintc dcsprc c| intr-un anumc lc|
sau in a|tu|. lar daca un adu|t nu cstc prin prcama, accsta sc va imbo|navi si c|iar va
putca muri. Ccva |a carc sa tc qandcsti.
Dar cu am dat-o ca pc o povcstc, c|iar daca cstc in rc|atic cu un punct important
dc vcdcrc.
Asa ca |aidcti sa nc intoarccm inapoi in timp, sa nc intoarccm |a minc cand
,transpiram` in camcrc|c |ui Zain.
lnca ma minunam si ma qandcam |a minc insumi, ,Dar cc arc dc a lacc accst
|ucru cu minc Lu nu am contribuit |a vrcuna dintrc accstc atrocitati.` Am spus-o
dinaintc oarccum in apararca mca.
,Dcsiqur, sunt dc acord cu tinc Tata, dar carc cstc prob|cma cu minc Lu nu as
lacc niciodata ascmcnca |ucruri.`
,Toatc accstca |a scara |arqa, dczastrc, dczcc|i|ibrc si stricaciuni, nu provin
din ,modu| dc viata` a| dc|lini|or, ursi|or, inscctc|or, scrpi|or, ctc. Doar oamcnii sunt in
143
alara contactu|ui cu natura |ucruri|or. Acum oamcnii au capacitatea dc a punc capat
tuturor lormc|or dc viata pc carc |c cunoastcm, ci lac accst |ucru, c|iar in masura in
carc accstca ar cauza propria |or cxtinctic. Lstc putin cam cxaqcrat, nu crczi n pic dc
orbirc Dc cc ar li in mod norma| un act non-suicida| a| oamcni|or in accst lc| Lsti om,
sau nu csti, Pcnic|`
,Traicsc intr-un trup uman Tata, da, dar.`
,Dar tc al|i inca aici. Accstca inca tc contro|caza.
Oamcnii nu trebuie sa lic crcatorii tuturor accstor prob|cmc, accstci p|aqi carc
alcctcaza Pamantu|. Dcci, pcntru cc |c avcm Dc cc continua c|c sa cxistc Dc cc sc
comporta ci intr-un mod atat dc cxtrcm incat ar putca c|iar sa produca propria |or
cxtinctic Lstc o prob|cma dc bani Lacomia cstc prob|cma Lstc prob|cma dc ura
Lstc qc|ozia prob|cma`
,Li binc, da, dar.`
,Tu initia| ai raspuns ca da, dcci accsta cstc raspunsu| - carc cstc cauza urii,
|acomici, qc|ozici, ctc. Astlc| dc dorintc si cmotii ncqativc si distructivc sunt ,virtuti|c`
cqoismu|ui, ca sa spuncm asa. Si accstca sunt cauzatc prin laptu| dc a avca un sinc
,scparat`. 9inele separat este orb, egoismul este n a#ara controlului, el c.iar
nu consider c i creea0 propria distrugere. Dar dc cc Cc spun invataturi|c
lii|or At|anti dcsprc accstc |ucruri Cum |c putcm sc|imba si cum |c putcm opri`
Pro*leme Personale
Vintca mca a lost si rcvcnisc |a toatc accstca. Cc putcam sa spun Cc putcam sa
lac lntrcbari|c ump|cau mintca mca dcsprc accstc |ucruri.
,li rabdator Pcnic|, toatc intrcbari|c ta|c vor avca raspuns in timp.
Pana acum am vorbit dcsprc mari|c prob|cmc a|c |umii |a o scara marc, dar
qandcstc-tc. Toatc accstc |ucruri sunt cauzatc dc oamcni individua|. Cc inscamna asta
L|c sunt in intcrior, c|c sunt clcctu| natura| a| cqoismu|ui. Daca accstca sunt o prob|cma
intcrna a liccarui om, atunci |c poti vcdca in liccarc mica viata, cstc adcvarat`
,Asta arc scns.`
,Dcci, |ai sa privim |a nivc| individua| acum, dcoarccc accstca sunt sinqura sursa
a mari|or prob|cmc.
Cci mai mu|ti oamcni au partca |or dc prob|cmc ,pcrsona|c`. Li sunt
microcosmosuri ai prob|cmc|or |umii.
Victi|c unora dintrc oamcni sunt in mod constant ump|utc cu discordic si durcrc
si nu pot scapa dc sulcrinta. A|tii sunt capabi|i sa-si ump|c minti|c |or si zi|c|c victii |or cu
distractii - divcrtismcnt, munca ori a|tccva, pcntru a-si crca o i|uzic carc sa lic ca o
,q|azura carc acopcra` durcrca prob|cmc|or |or. nii sc imp|ica in ,ocuri dc-a razboiu|`
prin sporturi compctitivc. Dar in cc| mai bun caz, accst mod dc viata numai intarzic
durcrca si sulcrinta pc carc si-au crcat-o in proprii|c |or victi, si aproapc intotdcauna
accstc |ucruri lac c|iar mai mu|t rau. Viata sc tinc aqatata dcasupra |or, |c pcrlorcaza
i|uzii|c si |c nivc|caza cu durcrc din cand in cand.
Acum, sa-ti spun carc c prob|cma cu tinc liu|c. Ai prob|cmc in viata pcrsona|a`
144
Am avut rcpcdc dc intors o q|uma |a accasta intrcbarc, doar ca am pastrat-o in
mancca. Crcd ca nu-mi mai cra dc mu|t lrica sau sa ma simt amcnintat dc accasta
inta|nirc cu Zain.
,Nu po|iticicnii tin discursuri` am spus cu.
,Da. Crcd ca da. Dar sa ramancm |a accst subicct` a rcp|icat c|. Crcd ca c| nu a
qustat q|uma ori ca a lost numai pcntru minc cc| mai probabi|.
,ldcca cstc accasta - problemele personale provin din acelai loc cu
problemele lumii. Cc putcm noi lacc in |cqatura cu asta Atacand prob|cmc|c |or -
asta nu va lunctiona niciodata pcntru mu|t timp. ln primu| rand trcbuic sa dcscopcrim
rdcina cau0ei si s-o eradicm. Vodu| dc a qasi o so|utic pcntru prob|cma cstc
intr-adcvar acc|a dc a idcntilica sursa prob|cmci. Prima noastra sarcina cstc accca dc a
obtinc o intc|cqcrc c|ara a tuturor cc|or cc au crcat accstc tcribi|c prob|cmc pc Pamant.
Pcntru a intc|cqc cauza tuturor prob|cmc|or noastrc, trcbuic sa nc intoarccm |a
inccputuri. Sa laccm drumu| inapoi.`
5riginea Universului i )inele )eparat
Ca o noua dovada in spriinu| tcorici ,biq banq`, dcscopcriri|c stiintilicc modcrnc
au lundamcntat ccca cc liii cunostcau inca dc |a inccputu| victii pc Pamant - anumc ca,
nivcrsu| a inccput din Unul sinqur si ca toata crcatia provinc din El, si intr-adcvar asa
cstc, 2nt+iul s-a cxtins in intrcq spatiu| crcand stc|c|c, p|anctc|c si toatc lormc|c dc
viata. Zain a aparut cu un vcc|i dcscn pcntru a dcmonstra accasta stravcc|c cunoastcrc
si a inccput sa-mi cxp|icc.
,O ,manda|a` cstc o picsa rotunda dc ,arta` qcomctrica, crcata pcntru
simbo|ismu| ci spiritua| si uti|izata uncori pcntru mcditatic.` L| a spus. ,lnsa accasta cstc
mai mu|t dccat arta. Lstc o rcprczcntarc qralica, o rcprczcntarc spiritua|a a |ui nu|, un
simbo| a| cxpansiunii si nitatii nivcrsu|ui, in mai mu|tc parti.
Dcsiqnu| o manda|a consta intr-o mu|titudinc dc lormc interconectate
individual si carc ics dintr-,O` sinqura sursa ccntra|a. O manda|a cstc o buna
rcprczcntarc a noastra, noi cci carc am dcvcnit individualiti scparatc, rm+n+nd
totusi ca Unul, n Sinqur Du| nivcrsa|, Dumnczcu. Accst conccpt sau principiu
spiritua| cstc uncori rcprczcntat simbo|ic prccum un copac - mai mu|tc parti c|asticc
indcpartatc dc o sursa ccntra|a.`
145
4in"olo de Rd"ini
Am intc|cs mai binc o scric dc |ucruri atunci cand am privit si am contcmp|at
accst dcscn.
,lnvataturi|c vcc|i a|c lii|or vorbcsc dcsprc un timp cand noi cram doar liintc
Spiritua|c sau ,Anqc|icc`. lo|osind manda|a pcntru a rcprczcnta accst |ucru, noi am
putca li inc|c|c intcrioarc a|c manda|ci iar accstca sunt individua|c, probabi| dcpartc dc
sursa, dar inca intcrconcctatc intrc c|c, inca NL. lnsa atunci cand am vrut sa nc
,manilcstam` (matcria|izam, pc Pamant, am avut dc-a lacc cu cadru| spcctru|ui dc
lrccvcntc vibrationa|c a|c victii lizicc pc Pamant, carc cra un p|an mu|t mai |cnt si un
p|an mai dcns vibrationa| dccat p|anu| dc |umina prin carc noi nc-am qandit in acc|
momcnt ca am putca cxista. Natura spcctru|ui dc viata lizica dc pc Pamant arc o
mu|titudinc dc lormc individua|c, mu|t mai c|aboratc dccat am putca c|iar sa o
dcscnam printr-o manda|a. Accasta imp|ica dc ascmcnca o separare di.otomic
(divizarca unui sinqur |ucru in 2 parti cu po|aritati in opozitic,. Vu|tc dintrc |ucruri|c carc
cxista pc accst p|an a| Pamantu|ui rcl|ccta accasta scpararc di|otomica, sprc cxcmp|u:
tcmpcratura cstc una constanta, dar ca sc manilcsta pcntru noi ca liind aparcnt cu
po|aritati opusc - ,licrbintc` si ,rccc`, Lumina si c|cctricitatca imp|ica incarcari po|arc in
opozitic, una pozitiva si a|ta ncqativa, Lxista o marc varictatc dc spccii dc anima|c,
liccarc cu ,po|aritati opusc` scxc|c (mascu|in si lcminin,. lntr-un lc| sau a|tu|, cxista doua
parti si po|aritati in opozitic aproapc |a oricc. Astlc|, manilcstarca noastra pc Pamant
ncccsita lormc individua|c prccum si scpararc di|otomica - carc pcntru noi a inscmnat
ccva important (si pc carc o voi cxp|ica imcdiat,.`
,Dar po|aritati|c nu sunt oricum Lcqc nivcrsa|a Dc cc intrarca in p|anu|
Pamantu|ui lacc o dilcrcnta, sau dc cc cstc translormata intr-o prob|cma`
,Po|aritati|c din alara accstui p|an sunt in armonic, concctatc, curq ca si nu|.
Astlc|, c|c sunt na, nu scparatc - c|c dcvin po|aritati atunci cand sunt scparatc dc
concxiunca |or carc cstc un l|ux carc nu sc tcrmina niciodata si intr-o sinqura dircctic.
Asa cum am spus, |a intrarca in accasta |umc matcria|a, noi avcm ncvoic sa nc
manilcstam in lormc individua|c si in vibratic oasa pcntru a nc potrivi cu mcdiu|.
Ascmcnca vapori|or dc apa a|c caror mo|ccu|c trcbuic sa vibrczc |cnt si os pcntru a
dcvcni q|cata, noi ,am coborat` vibratia noastra - nc-am incctinit vibratia pana cand
nc-am atins obicctivu|. Si asa cum nc-am manilcstat lizic, |a cca mai marc adancimc a
intcqrarii in p|anu| lizic, constiinta noastra a inccput sa dcvina mu|t, mu|t mai |imitata
lata dc nivcrsa|, scpararca lata dc nu| a lost si mai marc. Dc ascmcnca, accst |ucru a
crcat o si mai marc scpararc intrc noi insinc. Si o po|arizarc scparata, lara o concxiunc
drcapta in acord cu dircctia l|uxu|ui. Stii cc sc intamp|a daca vci atinqc po|aritati|c
dilcritc a|c unci batcrii sau daca vci atinqc lirc|c rctc|ci c|cctricc unu| dc cc|a|a|t`
,Li binc, stiu pcntru ca am lacut-o, si crcd ca nu lunctioncaza, sau aparc o
scantcic, si c|iar ai putca provoca cxp|ozii si inccndii.`
,Oamcnii traicsc in accst lc|. Atunci cand intram in accst p|an a| dua|itati|or si
opozitii|or po|arc, nc-am sc|imbat loartc mu|t dc |a lorma noastra ,Spiritua|a` dc
dinaintc. Nu mai suntcm liintc anqc|icc cu l|uxuri dc cncrqic dc sinc statatoarc.
L|cmcntc|c noastrc intcrnc dc mascu|in si lcminin au lost odata comp|ct intcqratc, c|c
146
nu crau c|iar un conccpt dc mascu|in si lcminin. lnsa cu manilcstarca in p|anu| lizic,
accstc c|cmcntc di|otomicc s-au impartit in ,mascu|in` si ,lcminin`, parti po|arc in
opozitic (acum in ,sul|ctc pcrcc|c`,. ln cc|c din urma, asa cum nc-am manilcstat
prolund in accst p|an matcria| di|otomic, am dcvcnit liintc scparatc lizic in mascu|in si
lcminin. Di|otomia alcctcaza liccarc liinta mascu|ina si lcminina c|iar mai mu|t si in
mai mu|tc lc|uri. Vintca noastra dc dinaintc intcqrata, cu |oqica , intc|cctu| si intuitia ,
cmotii|c lunctioncaza ca una in nu| sinqur, a dcvcnit cmislcra stanqa si drcapta a unui
crcicr carc a divizat |oqica si intuitia. Vinti|c accstor cntitati mascu|inc si lcmininc a
auns sa lic dominatc dc oricarc dintrc accstca, |oqica , intc|cctu| ori intuitia , cmotia.
Dcqcncrarca , scadcrca vibratici si constiintci a avut |oc in continuarc, mascu|inu| a
dcvcnit in qcncra| oricntat mai mu|t pc |oqic , intc|cctua| iar lcmininu| mai mu|t oricntat
pc intuitic , cmotic. Loqica si intuitia nu au lunctionat pcntru mu|t timp in cc|i|ibru, ca
si unu| in nu|. Cc|c doua umatati sunt mai dcqraba in opozitic dccat in l|ux. Accsta
cstc unu| dintrc motivc|c pcntru carc barbatii si lcmci|c nu sc intc|cq unu| pc cc|a|a|t si
adcsca sunt in contradictic.
Marea Ruptur
Accasta scadcrc a vibratici si scpararca dc nu| a mcrs prca dcpartc. Sprc
cxcmp|u, qandcstc-tc |a nivcrs ca |a un sinqur marc contincnt inconurat dc o ccata
dcnsa si intunccata. Noi suntcm nistc tinuturi pc accst contincnt. Daca am li o
pcninsu|a, am putca intindc o ca|c dc icsirc dc pc contincnt si am li inconurati dc ccata
intunccata, dar atata timp cat inca mai avcm o mica partc dc tinut concctata cu
pcninsu|a noastra sprc contincnt, noi laccm partc din contincnt si avcm toata viata dc
pc contincnt. Dar daca nc-am scparat tota|, am dcvcnit o insu|a. O mica insu|a, comp|ct
sinqura, nici macar avand posibi|itatca dc a vcdca ca cxista si a|tccva in alara dc noi
insinc si totu| cstc ccata intunccata.
Sau, |aidcti sa lo|osim rcprczcntarca manda|ci din nou. Ganditi-va |a parti|c
loartc indcpartatc in alara a|c manda|ci, carc sunt dc lapt scparatc. L|c au picrdut
concxiunca. L|c picrd Constiinta |or nivcrsa|a, dupa carc pacca |or, constiinta dc sinc,
coordonarca si oricntarca. L|c nu mai sunt in ,l|uxu|` |ucruri|or. L|c au picrdut dc
ascmcnca armonia si pacca cu cc|c|a|tc parti carc s-au scparat.
)inele2 Reversul Polaritii
Dupa scpararca dc nu|, sinc|c scparat si-a intors atcntia sa catrc sinc insasi.
Dcoarccc atcntia sinc|ui scparat cstc dircctionata catrc sinc insasi, atcntia cstc
147
dircctionata sprc intcrior dccat sa lic sprc cxtcrior - si dircctia cncrqici mcnta|c cstc dc
ascmcnca sprc intcrior (po|aritatc ,ncqativa` , vacuum , acapararc, dccat sa lic sprc
cxtcrior (po|aritatc ,pozitiva` , rcvarsarc , daruirc,. Accstca i| pun pc c| in alara
armonici Curcntu|ui si Ordinii nivcrsa|c.
Accasta dircctic intcrioara da in mod natura| nastcrc unui mod dc a li - unui
cqoist. Lqoismu| cstc o ,ca|c` virtua|a - o moda|itatc dc ,a li`. Accasta cstc ca|ca dc a
li ,prinsi`. Lstc ca|ca curcntu|ui intcrior, curcntu|ui ncqativ, ccva ascmanator unci ,qauri
ncqrc` (a carci qravitatic cstc asa dc marc incat absoarbc tot in ca insasi, c|iar si
|umina,.
Astlc| nc-am scparat sinquri in noi insinc.`
,Si din asta toatc prob|cmc|c noastrc si oriqinca prob|cmc|or |umii`
,Lxamincaza numai accst |ucru si vczi pcntru tinc insuti. ln acordarca atcntici si
cncrqici catrc insasi sinc|c nostru, nc intoarccm dc |a ca|ca dc a li rcccptivi |a sursa cc
rcvarsa Constiinta nivcrsa|a si mcntincm o constiinta a sinc|ui scparat. Auto-
indu|qcnta cstc pur si simp|u rczu|tatu| natura|, ordinca natura|a a |ucruri|or indata cc
sinc|c scparat s-a stabi|it in propria-si constiinta iar loca|izarca si atcntia individua|a
a|imcntcaza constiinta. Accsta si-a picrdut qradu| dc consticntizarc a |cqaturii cu natura
sa spiritua|a si astlc| cu Spiritu| nivcrsa| si Constiinta nivcrsa|a.`
,lntc|cq. Dar dc cc cstc atat dc qrcu pcntru oamcni sa vada si sa sc sc|imbc`
,A vcdca cstc un |ucru. A sc|imba cstc a|tccva. Astlc|, dcvcnind ,rupti` dc Du|u|
nivcrsa|, sursa crcatici, umanitatca a dcvcnit intr-un lc| ,oarba`. Nu mai cstc
consticnta dc mu|t ca suntcm cu TOTll NL, oamcnii actioncaza ca o po|aritatc
ncqativa - sc uita sa ia si sa obtina mai dcqraba dccat sa olcrc (asa cum cstc ca|ca
po|aritatii pozitivc,. Li ,privcsc in alara numaru|ui N` dccat sa-si ,lubcasca aproapc|c`
si pc lratii si surori|c |or. Accst mod ncqativ si cqoist dc a li crccaza mu|ta ncqativitatc,
durcrc si sulcrinta pcntru toti, inclusiv pentru sinele separat.`
,Dc cc a mcrs asa dc rau, mai cxact cum s-au intamp|at toatc accstca`
,Din momcnt cc toata matcria, toatc ,c|cstii|c` din nivcrs sunt in rca|itatc na
si Acccasi ,c|cstic` nimic nu poatc li cu adcvarat scparat dc nicitatca nivcrsu|ui, doar
oamcnii au dcvcnit qradua| scparati dc nicitatc pe c+t este i contienti0area lor,
contiina lor, asta a #ost i cau0a. Lstc ca si cum liccarc sinc individua| ar li
inconurat dc pcrcti cu oq|inzi. liccarc sinc in partc vrca sa sc vada c| insusi prima data
si pcstc tot c| s-ar vcdca a li primu| in rcl|cctia oq|inzii sinc|ui scparat. Accst |ucru a dat
nastcrc |a o i|uzic, o crcdinta, crcdinta ca ci sunt liccarc cu adcvarat dilcriti, asta a dat
nastcrc |a un nou tip dc idcntitatc, idcntitatca tota|ci scparari a sinc|ui. Accasta
constiinta umana inca mai cxista si astazi.`
,Dcci, ccca cc imi spui cstc prob|cma mca, cc anumc am cu dc lacut acum in
|cqatura cu asta`
,Oarc accasta nu cxista dccat |a tinc Asta crczi tu Tu crczi dcsprc tinc ca csti
un sinc scparat
ldcntitatca scparata norma|a a lost consticntizarca primar a propriu|ui sinc. Cu
toatc accstca, ca traicstc intr-o camcra p|ina dc oq|inzi. Lstc conccntrata pc sinc insasi.
Atcntia sa cstc pc sinc insasi. Prin urmarc, cstc auto-ccntrata. liccarc sinc arc dc lapt
imprcsia ca c| cstc ccntru| nivcrsu|ui. Tu nu o ai ln mod norma| oamcnii nu vor
148
admitc accst |ucru, insa nu cstc ccca cc tu poti vcdca, cc poti simti si poti crcdc o
rcl|cctic in oq|inda a propriu|ui tau sinc - nu csti tu totdcauna in rc|atic cu tot ccca cc ti
sc intamp|a in ur si cu modul n care acestea te a#ectea0 pe tine: Lstc norma|
asa daca nu ai Constiinta nivcrsa|a. Accst |ucru c|iar alcctcaza modu| in carc cxisti ca
mcmbru a| accstci manastiri.`
,Nu intc|cq. Am lacut cu ccva qrcsit`
,Dcsiqur, cum ar putca li a|tlc| in modu| cum csti tu in prczcnt cu constiinta ta
|imitata Dar cu am intc|cs asta. Nu asta cstc prob|cma acum, asta nu cstc o imaqinc dc
ansamb|u pc carc o am dcsprc tinc n primul r+nd, tu inca nu rca|izczi asta.
Gandcstc-tc pcntru un momcnt cc lc| dc prob|cmc ar cxista daca ai li mcmbru| unci
cc|ipc dc lotba|, carc nu ar avca prca mu|ta ,constiinta dc cc|ipa` (constiinta dc ,qrup`,.
Nu ar li coordonarc, nici oricntarc dc |a o sursa ccntra|a, nici c|iar oricc lc| dc
consticntizarc din partca cc|or|a|ti ucatori si cc au dc qand sa laca liccarc in oc. lar
daca ci nu ar li c|iar in armonic cu cc|ipa |or in qcncra|, si catcodata ci ar uca c|iar si
pcntru cc|ipa advcrsa Si mai adauqa dupa asta si lactoru| cqoism - liccarc ucator
considcrandu-sc pc sinc cc| mai important ucator din |umc, sprc carc sc indrcapta toata
atcntia, cu nici un motiv rca| dc inqriorarc pcntru laptu| ca cc|ipa advcrsa ar putca
castiqa Sau cc ar li daca mcmbrii unci orc|cstrc nu ar li consticnti dc ccca cc canta
cci|a|ti si c|iar nu |c-ar pasa Punc-ti accst lc| dc prob|cmc dar |a un nivc| mu|t mai
marc, o cc|ipa atat dc marc incat cuprindc intrcqu| nivcrs - asta iti olcra doar o idcc
dcsprc cat dc marc rau cstc o ascmcnca |ipsa dc Constiinta nivcrsa|a.
C|iar |a o scara mai mica, ia in considcrarc cc s-ar putca intamp|a daca doar
maini|c si picioarc|c ar q|ida, coordona si consticntiza intrcqu| vostru trup. Apoi, daca
c|c ar |ua propria |or idcntitatc dczvo|tandu-si propriu| sinc scparat. Cum ar li sa ai
accstc |ucruri, ca o inccrcarc dc a-ti punc o manusa intr-o mana in timpu| unci visco| dc
zapada, dar ncpasandu-ti cc sc va intamp|a cu cca|a|ta. Si cu picioarc|c trcbuind sa
laccm acc|asi |ucru in acc|asi timp Cc |aos lnca odata, numai privcstc in ur |a conditia
|umii pcntru a vcdca cc |aos cstc aici.`
,Dcci, accstca sunt catcva dintrc prob|cmc|c pc carc |c am sau am lacut ccva
qrcsit ori am prob|cmc cu privirc |a asta`
,Da si N Oprcstc-tc din a pcrsista in accst auto-ccntrism si ascu|ta. Da, cstc
vorba dcsprc tinc. Nu, nu cstc vorba dcsprc tinc. lcsi alara din propriu| tau sinc si vci
vcdca cscnta Tu traicsti intr-o i|uzic Pcnic|.
Grava lu.ie
Accasta sc aqravcaza in mintca ta. Asta c loartc important. liii At|anti ai Lcqii
Lui nu| invata ca problemele lumii, problemele noastre personale i toate
aciunile care creea0 problemele, vin din propria noastr ilu0ie c suntem
separai de Unul, vin din egoismul care re0ult din aceast ilu0ie.
5+ndete-te la asta "eniel, ar li cxistat razboaic daca am li stiut ca suntcm
nu|, daca tot cc am li putut lacc cra sa |uptam si sa nc provocam rani noi insinc`
,Nu.`
149
,Lxact, pcntru ca cstc cvidcnt ca nu tc-ai rani pc tinc insuti, nu ai purta razboi cu
tinc insuti Ar li aici asuprirc`
,Nici un lc|. Pcntru ca cstc cvidcnt ca nu tc-ai asupri pc tinc insuti`
,Ar li aici manic Gc|ozic lurt loamctc ra rasia|a`
,Nu. Asta nu ar avca scns. Asta nu arc scns.`
,Gandcstc-tc |a toatc prob|cmc|c pc carc cu |c-am mcntionat. Cc cstc in spatc|c
liccarcia dintrc c|c Oamcnii, da, dar cc cstc n spatele prob|cmci carc producc
actiuni|c |or Tu stii dca, dar va trcbui sa invcti masc|c intr-o zi. Nu ii |asa pc ci sa lic
prinsi in i|uzii|c dc supralata. Nu ii |asa pc ci sa crcada ca prob|cma cstc ,|acomia` -
carc anumc cstc sursa |acomici Egoismul. Nu ii |asa pc ci sa crcada ca prob|cma cstc
ura - carc cstc sursa urii Egoismul. "roclam asta pentru ca toi s vad.
Spunc-|c asta in cartca ta, si in inta|niri|c ta|c. Auta-i pc ci in mod c|ar si in slarsit vor
intc|cqc carc cstc adcvarata prob|cma, adcvaratu| inamic, adcvarata sursa a tuturor
,rc|c|or` dc pc Pamant, accasta cstc pur si simp|u cqoismu|, omu| carc actioncaza
cqoist.
Si cstc ncvoic ca liccarc pcrsoana sa sc sc|imbc pc sinc insasi, nu |umca.
Accasta cstc sinqura moda|itatca dc a sc|imba |umca. liccarc dintrc noi cstc o
persoan egoist, care acionea0 n mod egoist. Noi suntcm prin urmarc
propriu| nostru inamic.
Si mcrqand mai dcpartc catrc radacina prob|cmci - cc cstc in spatc|c cqoismu|ui
5+ndirea c tu eti separat #a de oricine altcineva. Astlc| a inccput, ,cautarca
in alara numaru|ui nu`. lar atunci cand ai o intrcaqa |umc p|ina dc oamcni carc privcsc
in alara numaru|ui nu, vci putca vcdca rczu|tatc|c - urmarcstc numai stiri|c.`
4ormind "u nami"ul nostru
Asa cum spun vcc|i|c invataturi at|antc, si cum dc a|tlc| Zain mi-a impartasit
intcns |a c| acasa, in scopu| dc a cradica pcrmancnt accst monstru cqoist carc cstc o
pacostc pcntru noi toti si pcntru |umc, trcbuic sa aunqcm |a rdcina |ui.
Daca vrci sa distruqi pcrmancnt o p|anta si sa tc asiquri ca nu va crcstc din nou,
cstc ncvoic sa-i distruqi radacini|c. La radacina cqoismu|ui nostru cstc ilu0ia noastra ca
nu suntcm cu totii nu|, cu Toatc |ucruri|c, Toata viata, intrcqu| nivcrs, iar credina
din subconsticntu| nostru cstc accca ca accasta i|uzic cstc rca|itatca. Accasta crcdinta a
crcat o noua idcntitatc si sustinc cxistcnta unci noi idcntitati scparatc (carc cstc in mod
norma| cqoism,, in accstc minciuni consta inamicu|. Dar accasta crcdinta a noastra cstc
o minciuna, i|uzia nu cstc rca|itatc. Lstc ca si cum toti am li adormiti si astlc| am picrdut
contactu| cu rca|itatca, cu adcvarata |umc ,trcaza` carc sc al|a in uru| trupu|ui nostru
adormit. Suntcm liccarc adormiti imprcuna cu dusmanu| pc carc noi |-am crcat -
ramanand inconsticnti, pcrmitand dusmanu|ui nostru sa stca |a comanda carmci navci
victii noastrc - ca si intr-un vis, noi nu avcm nici un contro| asupra accstcia. lntrc timp,
sinc|c nostru spiritua|, partc din noi carc cstc na cu Du|u| nivcrsa|, cstc ,incuiat
dcasupra intr-o cc|u|a a navci` si cstc c|iar lortat sa mcarqa dc-a |unqu| ca|atorici si cu
mu|t baqa a|aturi. Accst |ucru cstc ccva cc liccarc dintrc noi trcbuic sa-i laca lata, sa lic
in a|crta cu privirc |a accsta, in liccarc momcnt a| tuturor zi|c|or noastrc pc Pamant.
150
lnsa nu poti |upta cu propriu| sinc cqoist in mod dircct, c| cstc numai cc| cc olcra
cncrqic.
Cc lac liii At|anti ai Lcqii Lui nu|, cc spun invataturi|c dcsprc cc trcbuic sa
laccm in |cqatura cu asta, daca vrcm sa sc|imbam |ucruri|c Li spun ca sinqura
moda|itatc dc a sc|imba |ucruri|c si dc a rcvcni in armonia cu nu|, cstc accca dc a-|
n#ometa pc cqoistu| sinc scparat, dc a-i opri cncrqia - dc a-i opri a|imcntarca, dc a
nu-i mai da ,atcntic`, si in sc|imb, sa |ranim liinta lntcrioara, Du|u| din noi. Accst
|ucru ncccsita autor. Varc|c mcu autor a lost in primu| rand Zain si intc|cqcrca |ui cu
privirc |a minc combinata cu intc|cpciunca sa. Si numai in cc| dc-a| doi|ca rand, vcc|i|c
invataturi.
,Dcci, trcbuic sa liu mai putin auto-ccntrat`
Zain numai a suspinat. Apoi dupa catcva c|ipc, a spus. ,Ai ncvoic dc mai mu|t
autor, ai ncvoic sa-ti lo|oscsti rcsursc|c pc carc |c ai |a indcmana pcntru a-ti vcdca mai
mu|t propriu| sinc, pcntru a-ti cunoastc mai binc sinc|c si sa mcditczi asupra accstor
prob|cmc.`
Vai mu|tc dcsprc accst |ucru mai tarziu. Dar in cc|c din urma ,m-am prins`. Lu
nu m-am uitat indcauns dupa propriu| mcu cqoism, am cvitat |ucruri|c dc carc avcam
ncvoic pcntru a ,sparqc` acc|c imaqini in oq|inda a|c sinc|ui si carc ma inconurau in
tota|itatc in camcra victii mc|c. Astlc|, mi-am vazut proprii|c imaqini in oq|inda, toatc
rcl|cxii|c din cca dintai in |oc sa vad rca|itatca pur obicctiva. Nu-mi cunostcam propriu|
sinc. lar accasta, asa cum a lacut-o cu toti adcvaratii invatatori, imi rcl|ccta propriu|
sine interior, nc|asandu-ma sa scap din propria-mi i|uzic. L| (Zain, mi-a rcamintit pur
si simp|u asta, si m-a autat sa ma ocup dc ccca cc am ncvoic in scopu| mcu dc a-mi da
scama propria-mi continua auto-i|uzic.
#unoate'te pe 0ine nsui
Sinc|c scparat cstc o c|cstic loartc intc|iqcnta. Si arc capacitatca unui
supcrcomputcr. L| arc crcicru| tau |a dispozitia sa. L| arc toatc cunostintc|c pc carc |c ai
tu. Toata intc|iqcnta si vic|cnia pc carc |c ai tu. L| poatc minti si c|iar tc poatc ducc in
conluzic (omu| s-a insc|at sinqur tot timpu|,. Accsta arc contro| asupra a tot ccca cc ai tu
contro|. La lc| ca S|cr|oc| Ho|mcs, tu trcbuic sa anticipczi liccarc pas a| |ui Voriart,
daca vrci sa-| bati cu proprii|c sa|c armc. Lvidcnt, cunoscand comp|cxitatca si moduri|c
dc opcrarc a|c propriu|ui sinc, accsta arc o c|cic pcntru mu|tc c|cstii. Trcbuic sa tc
cunosti pc tinc insuti pcntru a-ti transccndc propriu| sinc si a-ti rccapata constiinta
nivcrsa|a. lar daca iti intc|cqi cu adcvarat propriu| sinc, atunci vci putca cunoastc si
sinc|c tuturor cc|or|a|ti, pcntru ca toi sunt asemenea, ci au un comportamcnt
ascmanator. Dc cxcmp|u, cum poti nelege tu mania a|tuia daca nu ti-o intc|cqi pc a ta
insuti lar atunci cand ii vci cunoastc si ii vci intc|cqc pc toti, atunci vci intc|cqc cu
adcvarat |umca. Accasta intc|cqcrc a cc|or|a|ti va pcrmitc o puntc pcstc qo|u| carc lacc
scparatia si ii va auta pc ci sa atinqa constiinta nivcrsa|a.
Atunci cand tc cunosti cu adcvarat pc tinc insuti iti vczi propriu| cqoism, i|
dcpascsti si dcvii o pcrsoana carc iubcstc dczintcrcsat, atunci vci intc|cqc c|ar cqoismu|
151
din cci|a|ti si lubirca A|truista din cci|a|ti. Vci vcdca ambc|c aspcctc simu|tan, ca pc un
intrcq.
Cum sa tc cunosti pc dcp|in si sa tc dcpascsti pc tinc insuti, accstca vor li
abordatc in capito|u| dcsprc rc|atia invatator , c|cv. C|iar acum avcm ncvoic sa
discutam mai mu|tc dcsprc c|cmcntc|c dc baza a ccca cc cstc propriu| sinc scparat si
cum nc alcctcaza accsta victi|c noastrc, astlc| incat sa-| putcm intc|cqc in tota|itatc.
)"ala #ontiinei
liccarc pcrsoana arc potcntia|u| dc a li si cqoista si o lubitoarc A|truista.
lmaqinati-va ca cxista un instrumcnt cu ,sca|a` carc indica in partca stanqa cqoismu|
(ncqativitatca, si in partca drcapta lubirca A|truista (pozitivitatca,. Constiinta voastra
cstc acu| indicator dc pc accst instrumcnt. Cci mai mu|ti oamcni actioncaza cqoist in
cca mai marc partc a timpu|ui iar uncori a|truist, astlc| ca acu| va avca anumitc sa|turi.
lnsa oricinc arc un ,status quo` a| lc|u|ui scurt undc va ramanc acu| cca mai marc partc
a timpu|ui. Accasta |ocatic ,mcdic` a acu|ui indicator rcprczinta nivc|u| qcncra| a| starii
|or dc constiinta.
C Fa"e un ntreg
Astlc|, daca scpararca dc nu| nu producc dcstu|c prob|cmc dc una sinqura,
sinc|c scparat cstc in continuarc scparat in c| insusi. lar cca mai s|aba constiinta
individua|a cstc cca mai marc dintrc prob|cmc|c scpararii intcrioarc.
Lstc posibi| sa li obscrvat cum numcrc|c si o anumita qcomctric matcmatica par
a tcsc lirc pc tot parcursu| victii iar accasta cstc oarccum scmnilicativa pcntru mu|tc
|ucruri. Accasta arc dc-a lacc cu natura vibratoric a cxistcntci si cstc discutata mai mu|t
intr-un manuscris mai tarziu, carc a lost ap|icat dc ascmcnca invataturi|or carc urmcaza.
ln oricc caz, aici sunt cvidcntc catcva laptc stiintilicc prccum si unc|c invataturi dcsprc
natura noastra dua|a si trip|a.
nc|c aspcctc a| sinc|ui nostru sunt divizatc in 2 parti. Lxista o impartirc
cqoism , a|truism dcsprc carc tocmai am vorbit. O impartirc: mascu|in , lcminin. O
impartirc: |oqica , intuitic. O impartirc: intc|cct , cmotic. O impartirc: pozitiv , ncqativ.
Si 2 parti carc sunt adcsca in conl|ict unc|c cu cc|c|a|tc. nii oamcni, indilcrcnt dc scx,
sunt mu|t mai pc partca ,drcapta a crcicru|ui`, iar cci|a|ti mu|t mai pc partca ,stanqa a
crcicru|ui`. lnsa unc|c aspcctc a|c sinc|ui nostru sunt divizatc in 3 parti si suntcm pc ca|c
dc a |c discuta.
Toata Crcatia in sinc arc un caractcr trip|u, o natura trip|a. ln natura trcimii
putcm sa vcdcm dc ascmcnca dub|a di|otomic a p|anu|ui matcria|. Accstc naturi pot li
privitc si qanditc in mu|tc moduri dilcritc. lnsa cxista aici un conccpt lundamcnta|:
Prima caractcristica cstc Lumina, po|aritatca pozitiva , Cca dc-a Doua caractcristica
cstc lntuncricu|, po|aritatca ncqativa - , Cca dc-a Trcia caractcristica este
interaciunea ori relaia dintrc intuncric si |umina ca un intrcq.
Trcimca a lost rcprczcntata dc dilcritc rc|iqii in dilcritc moduri. Yin si Yanq -
intcractiunca dintrc intuncric si |umina incadratc intr-un Ccrc. Tata|, liu| si Slantu| Du|,
ctc. Patru cstc rcprczcntat in mai mu|tc lc|uri, ascmcnca crucii, tctraqramaton-u|, cc|
152
mai vcc|i numc a| Lui Dumnczcu, c| indica dcsccndcnta |ui trci si inccputu| unui nou
cic|u a| crcatici. Accstc |ucruri vor li discutatc in prolunzimc intr-un capito| mai tarziu.
Din momcnt cc suntcm cu adcvarat partc a Lui nu|, a lntrcqii Crcatii, liccarc
dintrc noi arc o ascmcnca natura trip|a. Accasta natura umana trip|a sc manilcsta in
mai mu|tc lc|uri. Lscnta naturii vibratorii trip|c a manilcstarii noastrc umanc cstc cca
spiritua|a, mcnta|a si lizica. Putcti vcdca dc ascmcnca accst |ucru in natura constiintci
noastrc, in ccca cc sc c|cama mintca sub-consticnta, ,constiinta` mcnta|a si constiinta
mintii nivcrsa|c. Lc|i|ibru| si coordonarca naturii trip|c a lost si cstc inca picrduta
pcntru cci mai mu|ti dintrc oamcni. Di|otomia cc|or doua p|anuri cstc natura
dominanta a cxistcntci noastrc matcria|c pc Pamant. C|iar daca uncori c|c sc rclcra |a
spiritua|, toatc sunt in rc|atic cu mcnta|u| si lizicu|. Dc ascmcnca, c|iar daca vrco catcva
dintrc c|c sc rclcra |a constiinta nivcrsa|a, toatc sc raportcaza |a subconsticnt si |a
mintca consticnta. Daca am li asa cum ar trcbui sa lim, liinta noastra lntcrioara ar li
coordonatoru| accstor ,parti` a|c sinc|ui nostru iar accstca ar lunctiona prccum un
ansamb|u comp|ct. Si in mod norma| Du|u| nivcrsa| ar li q|idu| intrcqu|ui proccs,
mcntincrca in armonic a cxistcntci noastrc in propriu| sinc si in armonia cu nu|. lnsa
din cauza rupturii constiintci noastrc dc Du|u| nivcrsa| si pcntru ca nu suntcm in
|cqatura cu liinta noastra lntcrioara, nc al|am intr-o mizcrabi|a nccoordonarc intcrioara.
Lvidcnt ca avcm ncvoic dc o rc-coordonarc a tuturor accstor ,lraqmcntc` a|c
sinc|ui. Vom rca|iza accst |ucru ca pc o ,partc a unui clcct` natura| a| transccndcrii
cqou|ui prin dczvo|tarca si cu|tivarca lubirii A|truistc pcntru cci|a|ti. Proccsu| cstc dc
ascmcnca autat prin dilcritc tc|nici si cxcrcitii (dcscrisc mai tarziu in cartc, carc
coordoncaza subconsticntu|, consticntu| si nivcrsa|u|. Pc toti cci cc vor rca|iza
rcunilicarca cu Du|u| nivcrsa| ii astcapta paradisu|.
#onstruind o Lume (ou
Asa cum am sub|iniat mai dcvrcmc, atunci cand ai o |umc p|ina dc oamcni cqoisti
carora |c pasa mai mu|t dc ci insisi dccat dc cci|a|ti, ai o |umc ascmanatoarc cu cca dc
astazi. lnsa pc partca stra|ucitoarc a |ucruri|or - iti poti imaqina cum ar li daca noi TOTl
am avca qria mai mu|t NL DL CLLALALT dccat dc noi insinc Contcmp|a accst
|ucru pcntru un timp. Asta cstc ccca cc invata si pcntru carc |ucrcaza liii. Vcc|i|c
invataturi at|antc proc|ama dc ascmcnca ca toti cci cc dorcsc sa autc |a sc|imbarca
|umii intr-una mai buna, trcbuic mai intai sa sc sc|imbc pc ci insisi, sa sc translormc in
liintc carc lubcsc A|truist. Li primcsc o l|acara, ccva dc lc|u| accsta, in linc, |umina unui
loc.
Stravcc|i|c invataturi a|c lii|or at|anti spun ca dc vrci sa traicsti intr-o |umc a
oamcni|or iubitori, sa lii o pcrsoana iubitoarc. Li invata dc ascmcnca ca una dintrc
moda|itati|c dc a rca|iza accst |ucru cstc sa pui pc cci|a|ti inaintca ta insuti, sa iubcsti pc
cci|a|ti in primu| rand, sa-i considcri pc cci|a|ti inaintc, sa olcri mai inaintc cc|or|a|ti.
Lxista unii carc sunt impotriva idcii dc a|truism pcntru cci|a|ti, nu cci|a|ti in primu|
rand. Li spun ca trcbuic sa tc iubcsti in primul r+nd pe tine nsui in |oc sa-i iubcsti
pc cci|a|ti. lnsa asa cum mi-a spus Zain cu mu|t timp in urma, ana|izcaza rczu|tatc|c
cc|or doua li|ozolii cu o mintc dcsc|isa si raspunsu| va dcvcni c|ar. Sunt muli carc au
avut succcs in iubirca in primu| rand a propriu|ui sinc, insa ci nu au trccut niciodata cu
153
adcvarat |a qria pcntru oricinc a|tcincva - ci doar si-au a|imcntat mai dcpartc propriu|
cqo. Li continua sa-si lic proprii contribuabi|i catrc o |umc ncqativa. Pc dc a|ta partc,
toi cci carc au imbratisat in primu| rand qria pcntru ceilali s-au iubit de asemenea
ntotdeauna pc ci insisi. Gandcstc-tc |a asta, daca ii iubcsti pc ceilali in primu| rand,
si dcvii o liinta lubitoarc A|truista, cstc posibi| sa nu tc simti binc tu insuti - s nu te
iubeti pc tinc insuti Nu. Aici nu cxista nici o alt ca|c, nu poatc cxista iubirc dc sinc
dupa accca Tu tc-ai iubi pc tinc insuti in mod automat si tc-ai simti binc cu tinc insuti,
pentru ca lubirca ta Ncconditionata cstc un marc autor pcntru toti, inclusiv pcntru
tinc insuti. Accsta cstc dc ascmcnca sinquru| mod prin carc poti sa tc lubcsti
Ncconditionat pc tinc insuti iar lubirca Ncconditionata cstc cu adcvarat cca mai ,rca|a`
iubirc. Lxista aici o Lcqca a Lui nu| in actiunc. Dati-mi voic sa rcitcrcz anccdota cu
,robinctu|` pcntru a i|ustra accst |ucru. lnccrcati sa vizua|izati accst |ucru - noi suntcm
ascmcnca unui om carc dorcstc si arc ncvoic dc apa (lubirca, - suntcm nistc vcnti|c,
,robinctc` concctatc |a o sursa dc apa. Cand |asam ctu| dc apa sa curqa |ibcr, c| curqc
|ibcr in cxtcrior, c| dc ascmcnca curqand in noi si prin noi. lnsa daca vom inccrca sa
stapanim apa noastra oprind-o, ncdand-o m-ai dcpartc prin noi, nc|asand sa mai trcaca
ctu| dc apa am oprit sursa noastra, ca nu va mai trccc prin noi. Accasta cstc
adevrata iubirc dc sinc - nu in primu| rand - nici in cc| sccund - asta cstc simu|tan -
doar o#erind, vom dob+ndi.
ln |cqatura cu accasta cxista o parabo|a intr-un pcrqamcnt pc carc |-am qasit intr-
o bib|iotcca, un pcrqamcnt scris in primu| scco| dupa Hristos dc catrc o sccta timpuric a
Crcstinismu|ui din Grccia. Judccand dupa invatatura povcstii, accasta sccta parc sa lic
cu ,adcvarat` Crcstina - adica, oamcni carc au urmat invataturi|c |ui lisus (si cxcmp|u|
victii |ui lisus,, ca vorbcstc dcsprc lubirca A|truista mai dcqraba dccat dcsprc pur si
simp|u a urma si a pros|avi pc lisus. Povcstca lo|oscstc o lantczic a|cqorica izbitoarc
pcntru a i|ustra in mod c|ar o dilcrcnta lundamcnta|a intrc o |umc cu oamcni carc au in
primu| rand qria |or insisi, si o |umc in carc oamcnii mai intai daruicsc:
0ra un om care a murit i a fost dus la cer de ctre n!eri.
(n!erii iau zisC &Noi te vom duce n cer dar mai nt$i i vom
arta iadul.'
#poi n!erii lau dus ntrun loc unde era un castron mare,
at$t de mare era nc$t prea s fie un lac. Castronul era plin
cu o m$ncare cald i !ustoas. +e *urmpre*urul acestui
castron erau oameni. %ameni slabi, nem$ncai i mizerabili. #ceti
oameni aveau lin!uri cu care s mn$nce tocana i lin!urile erau
destul de lun!i ca s a*un! la tocan 6apro"imativ H,? m7. 0ra
totui o problem, dup ce adunau tocana n lin!ur, ei nu puteau
s o duc la !ur pentru c lin!ura era prea lun!. #stfel c
toi aceti oameni erau patetici, sufereau i !emeau n a!onie
ncerc$nd n zadar s mn$nce din m$ncarea ce se afla n faa
lor ) ns de!eaba. #poi n!erii lau luat pe om la cer. /pre
154
surprinderea sa, el a vzut aceeai scenI #colo se afla un
castron uria asemntor castronului cu tocan, ncon*urat de
oameni care aveau lin!uri lun!i de trei metri i *umtate. Totui,
ceva era diferit aici ) toi aceti oameni erau z$mbitori, fericii
i preau sntoiI
&+e ceF Care este diferena aici, aceti oameni sunt fericii i
bine 8rniiF', a zis omul ctre n!eri.
0i au rspuns, &Nu ai oc8i ca s veziF'. %mul a privit cu mai
mult atenie i a observat cum o persoan aduna tocan n
lin!ur i o ducea la !ur altuia. #poi altul aduna tocana i i
ddea celuilalt.
(n!erii au z$mbit i au zis, &#ici oamenii i dau s mn$nce
unul celuilalt. #ici sunt oamenii care au nvat calea Iubirii.'
nii dintrc voi sunt dc acord cu idcca cxprimata in parabo|a si ar dori sa traiasca
in accst lc|, insa va al|ati practic sub scmnu| intrcbarii daca laccti ccva dc qcnu| accsta.
Nu cstc rczonabi| sa crcd ccva dc qcnu|: ,Dar daca as darui totu| cc|or|a|ti, cu voi li cu
siquranta in avantau| dc a nu avca nimic.` ln cazu| in carc asta cstc di|cma din inima ta,
aici cxista o ca|c. Poatc ca parc prca idca|ist sau ncpractic pcntru tinc c|iar acum, insa
oprcstc-ti qandirca cqoista. Si intr-un lc|, ai putca avca drcptatc. Lstc o idcc proasta ca
sa tc sc|imbi tu insuti intr-o liinta carc daruicstc si traicstc pcntru cci|a|ti, lara dcoscbirc.
Daruind oamcni|or cqoisti poatc inscmna uncori pcntru oamcnii carc daruicsc, a lacc
mai mu|t rau dccat binc. Lxista o mu|timc dc oamcni carc vor dcvcni cqoisti ,|uand` si
nu cstc ncvoic sa lic |a discrctic cci cc olcra, ci lc|u| cum olcra. Dar e*ist in accst caz
modaliti in uru| lc|u|ui cum trcbuic lacut accst |ucru, atunci cand va al|ati intr-o laza
dc tranzitic si dc invatarc. Accasta cstc partca a ccca cc sc poatc numi ,pcrioada
mona|a|a` din viata voastra, si , sau victuirca intr-o manastirc , comunitatc spiritua|a,
dcsprc asta cstc vorba (va li discutat mai mu|t intr-un capito| mai tarziu,.
155
Capitolul 9ece
Li8era Alegere&
Legea Univeral a Cau%ei i E$ectului
i
0coala Pro$eilor
lntr-o dimincata am avut scntimcntu| unci ,parcri dc rau in |cqatura cu minc
insumi` iar u|tcrior, un dor dc vcc|ii mci prictcni. Am a|crqat |a Anastasia si i-am spus
dcsprc prictcnu| carc a a|cs sa sc casatorcasca cu prictcna sa carc cra insarcinata,
accsta liind motivu| pcntru carc nu sc al|a aco|o.
Am mcrs in cc|u|a mca si am inccput sa mcditcz. Cu mintca ratacita si scapata dc
sub contro|, atunci cand ,inccrcam` sa mcditcz, am inccput sa ma qandcsc |a prictcnu|
mcu, |a a|cqcri|c mc|c si daca intr-adcvar cu mi-am a|cs accst sti| dc viata. Sau daca cra
doar dcstinu|, ca|ca ,liind dca stabi|ita`, si in lond, nici unu| dintrc noi nu arc dc a|cs. ln
accst punct mi-am |asat mintca sa scapc dc idcca si qandu| |a ,dcstin` si |ibcrtatca dc a
a|cqcrc. lnsa urmatoru| pas avca sa lic qandu| |a laptu| dc cc nu am putut li doar un
avocat, asa cum a vrut mama mca sa liu. Dcsiqur ar li lost mai usor. lar intr-un an as li
condus un Vcrccdcs sau un Porsc|c. Accstca ar li putut li qanduri dcstu|, dar c|c sc
intamp|a atunci cand nu |c poti contro|a.
Lra |a amiaza, in acccasi zi in carc aunscscm |a punctu| mcu ,tcrmina| dc
cpuizarc`. Si cum cram prcqatit sa liu ,sa| mat` si sa traq un pui dc somn, am inccput
din nou sa cantarcsc toatc cvcnimcntc|c stranii din viata mca, si |a modu| cum parc sa
|ucrczc dcstinu|. V-am qandit ca probabi| nimcni nu arc dc lacut vrco a|cqcrc. Poatc ca
totu| cstc prcdcstinat. Stiam ca cstc dcstinu| mcu sa liu aco|o undc sunt - nu avcam nici
o indoia|a in mintca mca in |cqatura cu accst |ucru. Tocmai atunci am auzit o vocc alara
dinco|o dc cortina incapcrii mc|c. Lra Zain carc vorbca cu un a|t ca|uqar novicc (si
probabi| mic in acc|asi timp, in mod indircct,.
,Libcra A|cqcrc cstc cca mai importanta mostcnirc pc carc o avcm dc |a Du|u|
nivcrsa|. Suntcm in mod constant prczcnti in a|cqcri|c din viata noastra, ,drumuri
bilurcatc` carc mcrq in dilcritc |ocuri. Libcra A|cqcrc nc pcrmitc noua sa a|cqcm.
Accasta abi|itatc dc a a|cqc nc olcra putcrca dc a nc ducc viata in oricc dircctic dorim
noi, si prin urmarc, sa laccm aproapc oricc nc dorim cu viata noastra si cu crcarca unci
156
victi viitoarc. Dar cstc |a |ibcra noastra a|cqcrc dc a nu avca in primu| rand prob|cmc in
scpararca lata dc Dumnczcu. Acum, cc| mai important si uti|izat in mod corcspunzator
|ucru, cstc cc| cc nc da noua posibi|itatca dc a icsi din qroapa pc carc noi insinc nc-am
sapat-o si sa nc intoarccm |a nitatca cu Dumnczcu.`
Ciudata potrivirc. Crcd ca cra dcstinu|. Nu, cum putca sa lic aici dcstinu| daca
a|cqcri|c |ibcrc nc sc|imba viitoru|, dcstinu| nostru
rmatoarca dimincata Zain mi-a spus ca manastirca noastra a mai lost numita si
,Scoa|a Prolcti|or` si va li un timp pcntru minc cand voi inccpc studii particu|arc si
antrcnamcnt in vcc|i|c mctodc at|antc si carc crccaza anumitc abi|itati prolcticc -
prolunda conccntrarc si contcmp|arc, rca|izarca cauzci si clcctu|ui, a|cqcrca |ibcra si
dcstinu|. L| avca dca prcqatita pcntru minc |ista dc |cctura. Vai tarziu am citit catcva
dintrc invataturi|c stravcc|i|or tcxtc:
Copil ,rost
Nu tii c tu Cule!i Ceea ce /emeniF
Ce vei face astzi
(n viaa ta i a tuturor celorlaliF
Te 4o!iF
Nu 5tii c #i .ibertatea de a #le!eF

# Fi un ,rost ,entru +umnezeu
(nseamn a fi un #devrat Fiu al .e!ii .ui Unul

(nva cile .e!ii Universale,
ale Cauzei i 0fectului.
#a cum rupem .e!ea,
.a fel ne vom pierde .ibertatea.
4ecunoatei .ibertatea de a #le!e
+i seama de .ibertatea de a #le!e
Cunoatei .ibertatea de a #le!e
Folosetei .ibertatea de a #le!e
(n #rmonie cu -oia Universal
i fi .iber
(n Fiecare 1oment a*un!em la o alt
4scruce de +rum
(n Fiecare 1oment ne #le!em
+rumul Nostru, +estinul Nostru
157

Fiecare #ciune creeaz 4eaciune
# #le!e s nu acionezi, este o aciune cu o 4eaciune
+ac vei ale!e s nu slu*eti n mod activ .umina
#i ales s slu*eti n mod activ (ntunericul
+ac ai ales s nu slu*eti n mod activ
+u8ul Universal
#i ales s slu*eti n mod activ
0!oistul /ine /eparat
/inele /eparat Colectiv, i 4ul.

Nu #i de #les
+ar dac #le!i,
#le!e Bine
(ntre (ntuneric i .umin
(ntre +umnezeu i Cel 4u
(ntre a +rui i a ,rimi
(ntre Iubire i Ur
(ntre 0!oism i #ltruism

Unde eti tu
Unde ai Fost
Unde vei Fi Tu
#sta i afecteaz #le!ere Ta

Fiecare 4scruce
0ste o Cale
,entru a /lu*i .ui +umnezeu
/au pentru a 1er!e cu +umnezeu
=$ndetete la asta, Te poi ascunde +e +umnezeuF
=$ndetete la asta, ,oi Fu!i de Tine (nsuiF
=$ndetete la asta, +umnezeu nu este Unul i ToiF
=$ndete.

Contiina noastr este 4ezultatul
,ropriei noastre #le!eri
Unde te afli tu
158
0ste .ocul unde ai sosit
Unde -ei mer!e
0ste decis de modul cum eti

Noi Clim -oina
(n Focurile /uferinei Noastre
Noi ne Temperm -oina
(n #pele +isciplinei

#tunci C$nd Cineva i pune n #plicare .ibera #le!ere
,entru a obine 0liberarea de /inele /eparat,
/inele Cauzeaz +urere
Cel care #le!e Calea 0!oismului
-a =si +urerea i /uferina iar acestea l vor urmri pe el
0T04N
Cel ce ale!e Calea #ltruismului
-a =si +urere i /uferin, ns acestea sunt
% Furtun Trectoare

Neintervenind n .ibera #le!ere a Celorlali
.a fel nici ei nu vor interveni n a ta.
Intervino Numai n .ibera #le!ere a Celor
Care Intervin n .ibera #le!ere a Celorlali.

.ibera #le!ere +irecioneaz 1intea.
1intea Creeaz 4ealitatea,
,e Toate ,lanurile.
Toate .ucruri -in mai (nainte
+in 1inte.

,rin .iber #le!ere Ne #le!em +estinul.
#vem destinat a #le!e
+estinul nil #le!em n mod .iber.
)"-i.o%renia )piritual
159
Citind vcc|i|c tcxtc, accstca au si autat dar au crcat si noi intrcbari si conluzic.
Astlc| ca i-am ccrut |ui Zain c|arilicarca.
,Noi avcm ambc|c, un cqo sinc scparat cat si o liinta lntcrioara carc cstc na cu
Du|u| nivcrsa|. ln accst scns, liccarc om arc o lc| dc ,dub|a pcrsona|itatc`. Suntcm cu
totii un lc| dc ccca cc s-ar putca numi ,sc|izolrcnici` prin accstc dupa |aturi a|c noastrc,
accstc doua pcrsona|itati carc traicsc in noi. Si c|c sunt in tota|a opozitic. Libcra a|cqcrc
dictcaza carc dintrc accstc doua parti va avca |oc in viata noastra |a un momcnt dat.`
,Stiu cc vrci sa spui dcsprc cc|c doua parti din noi. lar uncori |upta intcrioara
cstc dcoscbit dc qrca.`
,lntr-adcvar asa cstc Pcnic|. Lupta accasta nu cstc nimic a|tccva dccat razboiu|
dintrc binc si rau. Nu pot cxista |uptc mai qrc|c. Prin |ibcra noastra a|cqcrc putcm
dccidc cinc castiqa bata|ii|c, si in cc|c din urma, razboiu|.
ncori avcm qanduri si scntimcntc carc vin dintr-una dintrc parti, a|tcori din
cca|a|ta. Ai vazut vrcodata vcc|i|c dcscnc animatc din cincmatoqralc, dcscnc|c in carc
diavo|u| cstc asczat pc unu| dintrc umcri iar inqcru| pc cc|a|a|t - ambii soptind |a urcc|ca
noastra, inccrcand sa nc inl|ucntczc intr-un lc| sau a|tu|. Apoi, in cc|c din urma unu|
dintrc ci icsc ,victorios`. Li binc, cum poatc li unu| dintrc ci castiqator`
,ln noi una dintrc parti cstc mai putcrnica dccat cca|a|ta`
,Da, in qcncra|. lnsa nu cstc asa. Nu accsta cstc motivu| pcntru carc una dintrc
parti o invinqc pc cca|a|ta, cstc doar partca carc ar putca avca o vocc sau o inl|ucnta
mai putcrnicc.
na dintrc parti arc mai mu|tc victorii dccat cca|a|ta pur si simp|u pcntru ca nc-
am lo|osit dc a|cqcrca |ibcra pcntru a sc|ccta cu carc partc vom mcrqc - carc partc va
imprumuta mintca noastra, atcntia noastra, qanduri|c noastrc - si in cc|c din urma, cc
partc vom imprumuta pcntru actiuni|c noastrc. Libcra a|cqcrc cstc sinquru| |ucru carc
nc olcra posibi|itatca, putcrca dc a selecta intrc sinc|c nostru ncqativ si Dumnczcu. lar
rczu|tatc|c a|cqcri|or noastrc nc sc|imba intotdcauna viata noastra si pc a cc|or|a|ti.`
,Dar sc parc ca |a unii dintrc oamcni partca rca cstc mai putcrnica ori partca
buna cstc mai putcrnica - si inl|ucnta cstc atat dc putcrnica incat nu cstc doar o
c|cstiunc dc sc|cctic din partca |ibcrci a|cqcri.`
,Lxcc|cnta pcrccptic. liccarc pcrsoana arc un nivc| dilcrit dc constiinta. Stii,
liccarc individ arc un nivc| dilcrit pcntru a olcri sau pcntru a li cqoist. nii sunt mai
ina|ti (invatand mai mu|t prin intcrmcdiu| Du|u|ui nivcrsa|,, a|tii mai s|abi (invatand mai
mu|t prin intcrmcdiu| cqoismu|ui,. lnsa cc anumc lacc constiinta ccca cc cstc ca`
,Libcra A|cqcrc`
,Accasta cstc rczu|tatu| si lo|osirca acumu|arii accstcia.
Astlc|, |umca cstc p|ina dc o varictatc a ccca cc sc c|cama ,buni si rai `, oamcni
dc toatc lc|uri|c si dc toatc qradc|c. Dc cxcmp|u, unii oamcni sunt doar ,nu loartc
draquti` (in |atura |or rca, iar a|tii sunt cu adcvarat rai - vio|atorii, crimina|ii, ctc. (mu|t
mai adanciti in |atura rca,. Constiinta |or cstc un rczu|tat a| lo|osirii proprici |or a|cqcri
|ibcrc dc-a |unqu| timpu|ui. Sprc cxcmp|u, cincva carc a a|cs mai mu|t cqoismu| dc-a
|unqu| timpu|ui va avca o constiinta mai oasa dccat cincva carc a a|cs mai mu|t lubirca
Ncconditionata. Astlc|, liccarc individ si-a construit mai putcrnic o partc dccat pc
cca|a|ta. Totusi, c|iar si in cc| mai rau caz, cxista inca o scantcic divina a constiintci
160
nivcrsa|c inqropata adanc in ci, iar in cci mai buni dintrc oamcni, cxccptand pc cci
i|uminati, nu cxista inca scmintc|c cqoismu|ui. Astlc|, cu toti sc pot inca dcsparti |a un
momcnt dat dc standardu| |or si sa laca dilcrcnta a|cqcrii, sa-si sc|imbc propria
constiinta si astlc| c|iar viata din uru| |or. Doar ap|icand |ibcra a|cqcrc, catc un pas |a
un momcnt dat. Construind o noua viata, punand piatra pcstc piatra |a constructic. Nu
csti si tu in proccsu| ina|tarii constiintci ta|c prin lo|osirca proprici a|cqcri |ibcrc, trccand
pcstc proprii|c ta|c obicciuri si constiinta din trccut`
Li*era /legere i )u%erina
,Da. Sunt. Si vad rczu|tatc|c. Dar Tata, uncori cstc atat dc qrcu sa lac si sa
raman |a a|cqcrca corccta. Lstc atat dc qrcu incat cstc durcros. ncori ma simt dc parca
as li aproapc sa mor.`
,Daca tc qandcsti astlc| |a asta Pcnic|, csti c|ibcrat dc durcrc inaintc sa inccpi
lo|osirca a|cqcrii ta|c |ibcrc pcntru a dcvcni o pcrsoana mai buna Oamcnii carc nu au
dcvcnit liintc lubitoarc A|truistc tota|, ci sunt totdcauna in durcrc, totdcauna intr-o
tu|burarc intcrioara. Li au o ncimpacarc, o tu|burarc ncp|acuta in ci, in |cqatura cu
accasta inccarca in mod constant sa-si ascunda cmotii|c dc carc sunt distrasi. Li inccarca
mcrcu sa sc abata dc |a accst |ucru prin qanduri cqoistc si divcrsiuni (discutand cu
prictcnii, dcvcnind obscdati dc munca pc carc o lac, mancand, lacand cumparaturi, scx,
alaccri, privind |a TV, ucand sau privind un sport, ocuri, rcvistc, ctc., ctc., c|iar si prin
bautura si droquri,. Li lac toatc accstc |ucruri qandind ca luq dc partca carc cstc
Dumnczcu| din ci. lnsa, |a lc| cum nu poti sa luqi dc tinc insuti, nu cxista cu adcvarat
aici nici o dcpartarc dc Dumnczcu. Nu cxista nici un lc| dc pacc lara unitatca cu
Dumnczcu. Lxista aici o constanta apasarc si nu odi|na pcntru cci carc inccarca sa stca
dcpartc dc Dumnczcu.
Dupa cum tocmai am discutat, oricinc arc accasta spiritua|itatc, ,dub|a
pcrsona|itatc` compusa a Lqou|ui (|atura ,diavo|u|ui` lo|osind tcrmcnii Crcstini, si Du|u|
nivcrsa| (|atura Lui Hristos,. Dc ascmcnca, am discutat dcsprc cum uncori avcm
qanduri si scntimcntc carc provin dintr-una din parti iar catcodata din cca|a|ta. lar unc|c
dintrc accstc scntimcntc sunt durcroasc.`
,Dar c|c sc vor tcrmina vrcodata`
,Suntcm mcrcu lata in lata cu a a|cqc intrc cc|c doua parti a|c noastrc, intrc a li
cqoisti (a dori si a acapara,, sau a li a|truisti (a li qriu|ii si darnici,. Vom dcscopcri ca
a|cqand a li cqoisti, vom crca o noua |arma carc va provoca sulcrinta. ln |ipsa dorintci
dc a lacc Voia Lui Dumnczcu si a nc scpara dc Dumnczcu vom crca durcrc,
sinquratatc, qo|iciunc, un c|in carc nc va roadc prolund. Spiritu| din noi cstc o partc a
noastra carc pare a #i cel ce nc da durcrca. ,Constiinta` parc a li cca carc nc da noua
durcrca. lnsa, pur si simp|u accasta durcrc cstc in rca|itatc cca carc provinc din cqo, din
sinc|c scparat carc sc al|a in inccrcarca dc a rczista curqcrii natura|c a lortc|or Du|u|ui
nivcrsa|. ncori oamcnii sc qandcsc ca prin a|cqcrca dc a luqi dc Dumnczcu si a sc
inqropa adanc in cqoism, in viata matcria|a, ci pot scapa dc durcrc. Dar nu vor putca
niciodata. Vocca lntcrioara poatc obtinc inabusirca si poatc auzi cu qrcu, insa durcrca si
alcctiunca cstc mcrcu aco|o.`
,Dcci accstca nu sc vor tcrmina niciodata, indilcrcnt cc ai lacc`
161
,Da. Dar |asa-ma sa tcrmin. Poatc inca tc qandcsti |a laptu| ca sulcrind durcri
noi, trccand prin tu|burari, accstca tc vor conducc intr-o zi catrc i|uminarc. lnsa
qandcstc-tc |a trccutu| tau cu mintca dcsc|isa. Amintete-i cc cra ascmanator in viata
ta atunci cand tc ascundcai dc |umina. Amintcstc-ti durcrca victii ta|c risipita in intuncric
si dispcrarc. Cu cat tc ascundcai mai mu|t dc |umina si cu cat dc alundai mai mu|t in
cqoismu| tau, cu atat mai rau crai prins in durcrc spiritua|a. Ai lost capabi| tu insuti sa tc
laci c|iar prccum un ,amortit` si un dctasat, c|iar si prin droquri si a|coo| avcai inca o
durcrc putcrnica si sumbrc scntimcntc dc inuti|itatc si picrdcrc. Asta nu poatc li
niciodata a|tlc| atunci cand iti a|cqi ca|ca in mod cqoist - vci avca intotdcauna durcrca si
vci consuma in mod constant cncrqic, totdcauna o zbatcrc pcntru a b|oca pc Dumnczcu
in alara. Nu vci putca li niciodata lcricit si nu vci avca pacc. Poti spcra cc| mu|t |a o ca|c
a cqoismu|ui, a p|accrii tcmporarc, ccca cc numcsti tu ,o scoatcrc din incurcatura`. lar
p|accrca dc a icsi din incurcatura tcmporar nu tc va satislacc pc dcp|in, ca tc va |asa
intotdcauna sa-ti dorcsti si mai mu|t. lar ccca cc cstc si mai rau, cstc laptu| ca va trcbui
sa p|atcsti pcntru a icsi din incurcatura tcmporara cu o masura cqa|a si opusa. Si carc
anumc cstc opusu| p|accrii Si dcasupra a tot ccca cc cstc durcrc, viata pastrata dc tinc
in ,aqrcsivitatc` cu rczu|tatc|c ,|armci` ta|c. Accasta sc intamp|a numai o sinqura data,
dar cstc durcros atunci cand sc intamp|a. Stii cc vrcau sa spun - qandcstc-tc |a cc|c mai
rc|c momcntc a|c victii ta|c, orc|c ta|c cc|c mai intunccatc, rani|c victii ta|c, nivc|c|c ta|c,
cum ai lost inqcnunc|cat dc durcri|c ta|c. Dc cc crczi ca s-au intamp|at c|c Cum ti-a
lost viata, vrcau sa spun Cc iti cra Dumnczcu, vrcau sa spun Si atunci cand ai lost
|ovit dc o ascmcnca durcrc, nu tc lorta accasta sa lii introspcctiv Sa tc intrcbi dcsprc
viata ta sau dcsprc cxistcnta in sinc Cc| putin pcntru un momcnt`
,Da. Dc accca am cautat raspunsuri spiritua|c dcsprc viata, am cautat pc
Dumnczcu si pacca mintii. lnsa accasta durcrc a mca dcvinc din cc in cc mai rca acum
cand ma al|u intr-o dczvo|tarc spiritua|a si sunt indrcptatit sa ma qandcsc |a viata mca.
Nu ar trcbui sa lic mai usoara durcrca`
,Lstc o a|tlc| dc durcrc, dintr-o sursa dilcrita. Vczi tu, in primu| rand sulcrinta cstc
cca carc aducc cci mai mu|ti oamcni catrc ca|ca spiritua|a. Li rca|izcaza in cc|c din urma
ca sinqura ca|c dc a tcrmina cu accst lc| dc sulcrinta pc carc o cxpcrimcntcaza, cstc
intoarccrca catrc Dumnczcu - dc a rcnunta |a cqoism - dc a li buni, qriu|ii, darnici,
lubitori A|truisti. Dar indata cc inccpc cu adcvarat proccsu| crcstcrii spiritua|c, ci qascsc
asta ca pc o cxpcricnta importanta a durcrii sinelui, a egoului |or. Vai dcqraba dccat
o tanirc a spiritu|ui si o durcrc in rc|atic cu proprii|c voastrc crcatii ncqativc - |arma
voastra - pcntru ca accsta nu-si poatc obtinc ca|ca sa, sinc|c impinqc catrc supararc.
Accasta inccpc sa produca nascociri prin carc cmotii|c va dau durcrca. Durcrca
cxtrcma. Asa cum ai spus, catcodata accstca tc lac sa tc simti ca csti aproapc sa mori,
asa dc rc|c dcvin. Asta pcntru ca propriu| tau sinc scparat cstc lata in lata cu un anumit
lc| dc moartc. Si cu cat vci aunqc mai aproapc dc ucidcrca propriu|ui cqo sinc scparat,
cu atat mai mu|t c| iti va da durcrc - iasa alara sa|batic, ascmcnca unui anima| inco|tit
carc sc |upta pcntru supravictuirc (dc lapt asta cstc,.`
,Dcci, dupa cum sc dovcdcstc, ai dc-a lacc intr-un lc| sau a|tu| cu durcrca -
indilcrcnt cum traicsti, intr-o viata cqoista sau in una A|truista. Astlc|, dc cc nu mcrqc
numai prin ca|ca cqoista` Zain a sarit |a mai mu|tc nivc|c a|c intcnsitatii cuvintc|or.
162
,Pcntru ca cxista o dilcrcnta dc o importanta loartc marc. Hai sa prcsupuncm ca
a|cqi ccca cc olcra ca|ca cqoista, in scopu| dc a tc raslata tu insuti i dc a cvita ccca cc
vinc din a|cqcrca dc a mcrqc pc ca|ca lubirii A|truistc inapoi catrc Dumnczcu. Daca vci
a|cqc asta, vei #i pentru totdeauna n su#erin - in mai mu|tc lc|uri
Vci simti TOTDLANA nccrutatoru| c|in in adancu| sul|ctu|ui tau. C|iar daca nu
vci lacc nimic dccat a|cqcri ncqativc si ncacaparand nimic dccat ncqativc|c ,rascruci dc
drum`, accstca sunt imposibil s mai bloc.e0e mcrcu si complet inqcru| dc pc
umaru| tau carc iti provoaca durcrca cc tc roadc. Pcntru ca atata timp cat csti in viata,
ai un sul|ct - ai un Du| si o liinta lntcrioara carc |ocuicstc in tinc. Trcbuic sa ai in tinc
scantcia Du|u|ui carc tc animcaza, a|tlc| trupu| tau moarc. A|tlc|, vci avca VLRL
accasta durcrc.
Si nu vci avca doar o ,durcrc spiritua|a` ci si o ,durcrc a constiintci`, eti
n3ung.iat nc i de durerea pe care i-o provoci singur - si nu cstc numai o
durcrc usoara Crczi ca ai scapat dc durcrca proprii|or cmotii, dc ncsiquranta, dc
|acomic, dc manic si qc|ozic, atunci cand ai a|cs ca|ca intunccata a cqoismu|ui N Tu
stii ca cc|c mai cqoistc orc a|c ta|c iti aduc cca mai marc durcrc. Accsta cstc timpu| tau
intunccat, timpu| cand simti tcribi|u| c|in cmotiona| a| qc|ozici, a| manici sau c|iar a|
urii. Ca|ca cqoismu|ui cstc cca carc creea0 dc lapt qc|ozia, cea care construiete
qc|ozia si toatc cc|c|a|tc sulcrintc si cmotii inuti|c. Sprc cxcmp|u, qc|ozia nu cstc a|tccva
dccat unu| dintrc tcntacu|c|c cqoismu|ui. Poscsivitatca cstc cqoism si cstc insotita dc
scntimcntc tcribi|c dc ncsiquranta si qc|ozic - si indilcrcnt ca un copi| tipa ,asta c a
mca` atunci cand sc rclcra |a ucaria |ui, c| nu vrca sa o imparta, un copi| mai marc carc
tipa ca nu vrca sa imparta u|tima poscsic, o liinta umana, un amant sau o amanta, totu|
cstc ascmanator. Daca tc qandcsti sa luqi dc durcrca pc carc ti-ai provocat-o sinqur prin
a|cqcrca caii cqoismu|ui, qandcstc-tc inca o data - tot ccca cc primcsti cstc un raslat dc
sinc carc cstc nccontro|abi| Privcstc numai in uru| tau, privcstc rc|atii|c ,norma|c` pc
carc |c au oamcnii Li sunt cuprinsi dc tu|burarc si durcrc cump|ita. Oamcnii in proprii|c
|or rc|atii dc baza ,norma|c` sc amaqcsc in mod constant unu| pc cc|a|a|t, sc rancsc
cmotiona| unu| pc cc|a|a|t, sc rancsc lizic unu| pc cc|a|a|t si c|iar sc ucid unu| pc cc|a|a|t
- toatc sunt scntimcntc dc durcrc inqrozitoarc
Si vci avca dc ascmcnca durcrca si sulcrinta din propria |arma ncqativa cc sc
intoarcc inapoi |a tinc. Si toatc vor li simtitc din qrcu pcntru ca nu ti-ai dczvo|tat
capacitatca dc a dcpasi tu insuti toatc accstca - cstc c|iar opusu|, ai a|cs sa lii pc dcp|in
inradacinat in tinc insuti - ai a|cs sa p|utcsti intr-o marc a poscsivitatii, qc|ozici, |acomici,
poltci, urii si manici.
ln PLS, a|cqcrca caii cqoismu|ui pastrcaza crcarca |armci ncqativc, cca carc va
continua s se ntoarc inapoi pcntru a-ti provoca si mai mult durere i
su#erin.`
,Dcci, inca o data, suntcm cu totii dcstinati pcntru a sulcri indilcrcnt dc ccca cc
laccm`
,Da si nu. Tipu| tau dc sulcrinta i| cxpcrimcntczi acum, c| va disparca atunci cand
vci aunqc |a slarsitu| caii ta|c si vci dcvcni un i|uminat. Si tc-ai c|ibcrat dca tu insuti dc
durcrca pc carc ai avut-o in trccut, cca carc tc lacca sa-ti dorcsti sinucidcrca, asa cstc`
163
,Da. Nici o indoia|a cu privirc |a asta.`
,Daca a|cqi ca|ca |uminii pcntru a cvita sulcrinta si durcrca carc vin dc |a viata
cqoista si scpararca dc Dumnczcu, nu vci mai avca mu|ta durcrc spiritua|a ori o durcrc a
constiintci sau durcrca nccontro|abi|a a propriu|ui sinc nccontro|at. Asta c tot pcntru
tinc. Siqur, vci avca dc trait in durcrca pc carc ti-o provoci tu insuti acum, dc lapt mai
mu|ta durcrc pcntru un anumit timp. Accasta cstc pcntru tinc ,durcrca dczvo|tarii`. Si
poatc inc|udc c|iar si qc|ozia si luria. lNSA ACLASTA LSTL NVAl TLVORARA -
VLl picrdc in cc|c din urma diavo|u| dc pc umaru| tau. Si sprc dcoscbirc dc rczu|tatc|c
a|cqcrii caii cqoismu|ui, durcrca va inccta in cc|c din urma. Si nu iti vci mai crca o
|arma ncqativa. =ei putea reali0a acest lucru numai #c+nd alegerile corecte i
atept+nd. Apoi, nu vci mai mcrqc pcntru mu|t timp pc ca|ca pc carc ti-ai a|cs-o tu
insuti, ca|ca crcata dc tinc insuti, cca a trairii pcntru totdcauna in sulcrinta. lti vci
sc|imba propriu| dcstin. Cu timpu| pacca va li cu tinc - c|ibcrarca dc durcrca proprii|or
cmotii (prccum ura, mania, qc|ozia, va li a ta in timp - tot ceea ce vei avea de #cut
este s continui #olosirea alegerii tale libere pcntru a continua sa mcrqi pc ca|ca
|uminii. Pastrcaza rcdircctionarca mintii ta|c catrc qandu| dc iubirc, daruirc, qandirca
qriu|ic. Pastrcaza amintirca rccompcnsc|or s|uirii Lui Dumnczcu - lubirca, siquranta
lina|a, pacca, lcricirca, bucuria dc a darui si dc a vcdca ina|tarca cc|or|a|ti, dc a-i c|ibcra
pc ci din in|antuirca sc|avici intuncricu|ui cqoismu|ui si proprici |or durcri. Tu stii ca
accstc scntimcntc cxista - uncori |c-ai simtit - toatc acc|c momcntc cand ai avut doar un
pic dc lubirc A|truista - sau probabi| accsta cstc timpu| cand ai mcrs si tc-ai prcdat Lui
Dumnczcu un pic mai mu|t. lmaqincaza-ti numai bucuria si pacca dc a iubi total.
Accasta nu in mod rctoric. 6maginea0-i-o. Vizua|izcaz-o.`
,Nu sunt siqur ca am intc|cs Tata. Nu am nici o indoia|a cu privirc |a a|cqcrca
mca. Nu am czitat in convinqcrca mca. Nu cxista nici o ca|c carc sa ma duca vrcodata
dcpartc dc ca|ca lubirii A|truistc, cra doar laptu| ca acca durcrc cra asa dc rca incat...`
,Tu crczi ca cu nu intc|cq`
,lmi parc rau, am uitat. Stiu ca intc|cqi mai binc dccat minc. (Apoi, am lacut o
alirmatic pozitiva dcsprc minc insumi - Voi cxp|ica lo|osirca accstci alirmatii mai tarziu
intr-un capito|.,`
,Amintcstc-ti, am mcrs pc acccasi ca|c pc carc mcrqi tu acum. Asa cum au mcrs
si mu|ti a|tii inaintca mca. O cunosc binc. Stiu asta mai binc dccat tinc. Si asa cum am
spus, durcrca ta sc va tcrmina prin i|uminarc.`
,Vu|tumcsc Lui Dumnczcu.`
,Lu dc ascmcnca.`
,lnca nu tc-ai conlruntat lata in lata cu rau| durcri propriu|ui sinc, cc| carc va
p|cca dc |a tinc pcntru a-si prcvcni picrdcrca contro|u|ui lina| si pcntru a impicdica
i|uminarca ta, dcci li prcqatit.`
,Va pot dcscurca acum cu c|, acum stiu ca mcrqc catrc lina|.`
,Nu tc cu|ca pc |auri Pcnic|. Lsti inca binc. Nu lii prca siqur pc tinc insuti, iti vci
intindc capcana tu insuti. Pana cand nu ai atins Constiinta nivcrsa|a, cxista
intotdcauna sansa dc a tc ducc dcpartc dc |umina. lii prcqatit si nu tc baza pc
scntimcntu| dc incrcdcrc. Simtc-tc ob|iqat si alirma-ti ob|iqatia zi|nic. Gandcstc pozitiv,
164
qandcstc |a binc dar lii viqi|cnt, nu tc comp|acc, nu tc conccntra prca mu|t pc durcrca
ta, nu li atat dc incrczator. Daca nu csti viqi|cnt, propriu| tau cqo, sinc|c scparat sc va
lurisa in spatc|c tau atunci cand nici nu i| astcpti si atunci cand crczi ca csti o liinta mu|t
mai spiritua|a, accst |ucru sc va intoarcc in avantau| |ui si va prc|ua contro|u|. Lqou|
spiritua| cstc cc| mai marc, unu| dintrc cc|c mai mari pcrico|c dc pc ca|c.`
Toti cci cc cititi accstc randuri, ati cxpcrimcntat cc| putin catcva dintrc cc|c
dcsprc carc vorbcstc Zain in randuri|c dc mai sus. nii dintrc voi poatc au inccrcat o
ca|c spiritua|a, au inta|nit durcrca si apoi au rczistat pc ca|c.
Ai trait mai inaintc in durcrc si intuncric iar acum traicsti in apropicrca |uminii si
lubirii, dar tc al|i inca in durcrc si intuncric. Dc cc ln scopu| dc a inccpc proccsu| carc
tc va c|ibcra in cc|c din urma dc durcrca cqou|ui si sinc|ui scparat, trcbuic sa tc
anga3e0i pe deplin pc o ca|c a lubirii A|truistc si sa tc straduicsti prin a|cqcrc |ibcra,
cu CONVlNGLRL constanta, c|iar si in lata durcrii sinc|ui carc tc va |ovi. Daca nu o vci
lacc, vci continua sa cziti intrc inapoi si inaintc - vci obtinc durcrca carc va vcni din
ambc|c parti. Pc dc o partc vcti obtinc o oarccarc durcrc, apoi pc dc cca|a|ta, cc|c|a|tc.
Nu vci obtinc mai mult durcrc in tota| in mintca ta, doar o vci pastra-o pc cca carc
vinc din dilcritc parti si doar o vci pastra mcrcu si mcrcu - si nu vci lacc vrcun proqrcs
pcntru a inc|cia dclinitiv cu durcrca. Accsta poatc dcvcni un cic|u lara dc slarsit. Lstc
un truc a| sinc|ui ncqativ si tc poatc tinc ca sc|av a| |ui, un sc|av ar lortc|or intuncricu|ui
si intr-un ccrc a| durcrii lara dc slarsit si pcntru totdcauna - toatc accstca in timp cc tu
qandcsti ca cc| putin ai inccrcat sau inccrci sa mcrqi pc ca|ca spiritua|a, numai ca
accasta inccrcarc a lost prca qrca ori prca durcroasa. Dcsc|idc-ti oc|ii si mintca si
privcstc accstc |ucruri in mod obicctiv. Accst |ucru cstc mu|t mai durcros dccat sa N
mcrqi pc ca|ca spiritua|a. Lu stiu accst |ucru. Lu |-am vazut din ambc|c parti. Poti vcdca
dc ascmcnca un bun cxcmp|u a| accstui |ucru intr-una dintrc povcsti|c dcsprc lisus carc
au ramas in Bib|ic. Si in scripturi|c mu|tor a|tor rc|iqii. Povcstca sulcrintci intcrioarc a
Lui lisus in qradina, inaintca arcstarii Sa|c, accasta dcmonstrcaza ca lisus invatasc
accasta |cctic binc manilcstandu-si CONVlNGLRLA c|iar si in circumstantc|c cc|c mai
qrc|c. Asa cum lisus cra in astcptarca condamnari Sa|c, L| contcmp|caza tcribi|c|c
inccrcari si tu|burari, stic ca va sulcri in viitoru| apropiat - cxccptand a|cqcrca sa dc a
,sc|imba cursu|`. Timpu| trccca iar uccnicii Sai nu ii olcrcau nici un manqaicrc sau
spriin. C|iar daca L| |c-a ccrut sa stca trci si sa mcditczc cu L| in acca noaptc, ci au
dormit iar lisus a p|ccat sinqur cu aqonia Sa. lisus comunica cu Du|u| nivcrsa| si a
intrcbat daca ,accasta cupa` va ,trccc` dc |a c| - dar numai dac aceasta ar #i de la
1u.ul Universal. Cupa cstc simbo|u| rcccptivitatii iar in accst caz ca simbo|izcaza
rcccptivitatca Sa catrc voia Lui Dumnczcu. Si in accst caz, asta inscamna ca toata
sulcrinta pc carc L| o va inta|ni, lo|oscstc vointci Sa|c |ibcrc dc a urma vointci Lui
Dumnczcu. C|iar daca lisus a intrcbat daca L| ar putca sa lic c|ibcrat dc rcccptivitatc in
accst caz si sa lic c|ibcrat dc soarta tcribi|a carc i| astcpta, L| lNCLDL si ,dar laca-sc
Voia Ta, nu a mca`. Cu toatc ca nimcni nu-si dorcstc sa sulcrc sau sa astcptc
cxpcricnta durcrii carc poatc sa insotcasca datoria |ui, inta|nirca cu propria-si |arma, cci
intc|cpti carc stiu cu adcvarat ca daca nu nc a|inicm cu vointa Lui Dumnczcu si nu
laccm voia Lui Dumnczcu, sulcrinta si rcpcrcusiuni|c dc mai tarziu sunt mu|t mai
165
durcroasc si nu sc vor slarsi niciodata. Adcvarata lcricirc si |ibcrtatc sc qascstc numai in
a|inicrca vointci noastrc cu Vointa nivcrsa|a.
Conc|uzic: daca vrci ca durcrca sa incctczc, trcbuic sa tc dccizi pcntru a apuca pc
ca|ca lubirii, nccontand cc inta|ncsti si ccca cc ai ncvoic pcntru a dori sc|imbarca, ai
ncvoic dc meninerea convingerii ta|c pcntru a-ti rca|iza obicctivu| pc carc ti |-ai
propus candva. Dupa carc urmcaza sa |c ap|ici simp|u si in mod constant, prin toatc
instrumcntc|c pc carc |c ai |a dispozitic.
Li*era /legere a #elorlali
Vai tarziu, intr-o a|ta zi, Russo, unu| dintrc cci|a|ti ca|uqari Adcpti, a dczva|uit mai
mu|tc invataturi dcsprc |ibcra a|cqcrc, inc|usiv dcsprc unc|c dintrc comp|icatc|c rc|atii cu
cci|a|ti.
,Prob|cma A|cqcrii Libcrc lacc partc din primc|c doua |ibcrtati a|c lii|or Lcqii Lui
nu|. ln primu| rand, onorarca a|cqcrii |ibcrc a cc|or|a|ti cstc considcrata VlTALA si
abso|uta. Prima data cand ar trcbui sa intcrlcrczi cu |ibcra a|cqcrc a unci a|tc pcrsoanc
cstc atunci cand cca|a|ta pcrsoana cstc in conl|ict cu propria sa vointa in |cqatura cu
oricinc a|tcincva. Cu a|tc cuvintc, daca cincva cstc lortat dc catrc a|tcincva sa laca ccva
impotriva vointci sa|c, noi putcm intcrvcni lara a ,rupc' Lcqca nivcrsa|a. lnsa atunci
cand accasta imp|ica o inca|carc a a|cqcrii |ibcrc a oricui a|tcincva cstc o situatic loartc
dilcrita. Lcqca nivcrsa|a nc impunc sa nu intcrlcram cu a|cqcrca |ibcra a cc|or|a|ti,
indilcrcnt daca considcram ca actiuni|c |or sunt qrcsitc. C|iar dc considcram ca accstca
sunt daunatoarc pcntru ci insisi - ar trcbui sa onoram intotdcauna drcptu| |or dc a lacc
ccca cc lac. C|iar daca STlV cu siquranta ca cstc ccva qrcsit sau pcrsoana ar putca li
ranita, altceva dec+t atenionrile ctre ei despre e#ectele pe care le provoac,
N suntcm indrcptatiti sa intcrlcram cu |ibcrtatca |or.
Li*era (oastr /legere
n a|t principiu cstc recunoaterea si #olosirea a|cqcrii noastrc |ibcrc. T Al
LlBLRTATLA DL A ALLGL. Accst |ucru parc simp|u si cvidcnt, insa accsta nu cstc cu
adevrat acccptat dc maoritatca oamcni|or. Atunci cand i dai seama cu adcvarat ca
ai |ibcrtatca dc a a|cqc, accasta tc imputcrniccstc in tota|itatc. Dar, dc ascmcnca, accst
|ucru tc lacc rcsponsabi| si iti da rcsponsabi|itati. Dandu-ti scama dc propria-ti a|cqcrc
|ibcra, accasta iti va da rcsponsabi|itatca dc a li principa|u| crcator a| victii ta|c. Dandu-ti
scama dc propria-ti a|cqcrc |ibcra iti dai rcsponsabi|itatca a|cqcrii intrc putcri|c |uminii si
intuncricu|ui - intrc cqoism si lubirc A|truista - intrc sinc|c tau scparat si Dumnczcu.
Dcoarccc maoritatca oamcni|or nu dorcsc cu adcvarat sa-si asumc rcsponsabi|itatca
pcntru ccca cc sc intamp|a cu viata |or, ci nu vor dori sa acccptc cu adcvarat idcca ca
au |ibcrtatca dc a a|cqc. Totusi, ci inca lo|oscsc tot timpu| propria a|cqcrc |ibcra pcntru
a lacc sc|cctii - c|iar daca prcsupuncm ca o lac ,subconsticnt`. Si bincintc|cs, a |ua
accst ,subconsticnt` ca pc o ca|c dc a a|cqc, accasta sc va tcrmina aproapc intotdcauna
cu a|cqcrca dc a li in lavoarca intuncricu|ui, a cqoismu|ui.`
Poi Merge pe 4rumul "tre 5riunde
166
i Eti 5riunde2 i'ai luat 4rumul
ln urmatoarca zi am inccput sa al|am mai mu|tc dcsprc cum sa lo|osim a|cqcrca
|ibcra si Lcqca nivcrsa|a, crcarca dilcritc|or dcstinc si paradoxu| accstora.
,Avand |ibcrtatca dc a a|cqc inscamna ca ai posibi|itatca dc a a|cqc dircctia in
carc vci mcrqc pc ca|ca carc iti spunc dinaintc ACV. Prin a|cqcrca dircctici ta|c, T
a|cqi cxpcricntc|c din viata ta. Accasta cstc intcractiunca a|cqcrii |ibcrc cu Lcqca
nivcrsa|a a Cauzci si Llcctu|ui.
Ti-ai spus vrcodata tic insuti ,cu nu am lacut nimic pcntru a mcrita accst |ucru`,
sau ,Dc cc mi sc intamp|a asta mic` A tc tava|i in auto-compatimirc cu ascmcnca
atitudini nu cstc doar ncconstructiv, cstc c|iar distructiv. Gandind ca oricinc a|tcincva
sau oricc a|tccva cstc rcsponsabi| pcntru cxpcricntc|c ta|c cstc un truc a| sinc|ui scparat
- o cvitarc a proprii|or rcsponsabi|itati. Tu nu csti niciodata cu adevrat o ,victima` a
circumstantc|or. ndc tc al|i c|iar acum, cstc undc ai auns prin clcctc|c actiuni|or ta|c.
)untem "u toii Fermieri #osmi"i
Totu| cstc supus Lcqii nivcrsa|c a cauzci si clcctu|ui. Vci cu|cqc ccca cc scmcni.
O p|anta pc carc o vci uda si o vci |rani va crcstc, accasta nu va muri. Privcstc binc |a
istoria accstci p|anctc si vci putca vcdca lunctionarca accstci |cqi in toatc |ucruri|c.
Cuvantu| ,Karma' cstc adcsca lo|osit pcntru a dcscric e#ectele ,produsc` dc cau0ele
carc au lost initiatc. Dc cxcmp|u, laptuirca unui omor poatc li numit |arma pcntru
ucidcrca cuiva. ncori |arma cstc mu|t mai subti|a sau comp|cxa dccat asta, sprc
cxcmp|u, a li sarac poatc li o |arma pcntru inccndicrca unui sat. Toti cci carc au lost
instruiti pcntru a li prolcti si sunt una cu Constiinta nivcrsa|a, au rca|izat pc dcp|in si
au intc|cs |cqca |armci, si dc ascmcnca cunosc dcta|ii cu privirc |a accstc |ucruri daca
au ncvoic dc c|c (daca cstc ncccsar in l|uxu| Vointci nivcrsa|c,.
Atunci cand tu pcrsona| vrci si iti dorcsti sa ai propria atcntic, csti conccntrat si
cu toata putcrca pc propriu| cqo sinc scparat, pc qanduri|c si actiunca accstci constiintc
scparatc. Atunci cand o cntitatc actioncaza astlc|, accasta actioncaza intr-un mod cqoist
si intr-o cauza ncqativa carc cstc pusa in actiunc, rcactiunca aducand clcctc|c ncqativc
a|c accstcia. La lc| cand o cntitatc actioncaza pc ca|ca lubirii A|truistc, cstc adusa o
cauza pozitiva si rczu|ta clcctc|c pozitivc.
Cc ai crcat tu in viata ta si in victi|c cc|or|a|ti
Cand ai initiat cauzc ncqativc, ai putca spunc ca ai acumu|at |arma ncqativa.
Cand ai obtinut o cxpcricnta ncqativa carc vinc in viata ta, o ,rasp|ata` |armica, poti
spunc ca aici ii cstc |ocu|. ln acc|asi lc| cu pozitivu| - clcctu| pozitiv, |arma pozitiva
acumu|caza ,rasp|ata` |armica pozitiva.`
Trcbuic sa intcrvin aici in |cqatura cu accasta Karma carc cstc adcsca intc|casa
qrcsit dc catrc oamcnii carc nu au intc|cs-o sau carc intr-adcvar nu au studiat-o. Cunosc
o doamna carc insista cu vc|cmcnta ca ca arc o |arma buna, ca crcdc si poatc
,dovcdi` accst |ucru, sc bazcaza pc laptu| ca ca conducc un Cadi||ac nou si arc 2 casc.
Dupa spusc|c ci, laptu| ca a mcrs |a un c|irurq in liccarc zi timp dc mai mu|ti ani din
cauza unui accidcnt pc carc ca |-a avut cu Cadi||ac-u|, ,nu arc nimic dc-a lacc cu |arma
ci`. La cra dc ascmcnca o lcmcic loartc cqoista, o lcmcic carc cauta sa rancasca pc
167
oricinc nu ii olcrca ccca cc isi dorca. Avand boqatic si viata usoara nu cstc indicatoru|
unci |armc bunc.
Dc ascmcnca, doar pcntru ca ti sc intamp|a ccva inqrozitor nu inscamna ca ai o
,|arma rca`, sau ca cvcnimcntu| cstc ncaparat o ,rasp|ata` |armica pcntru o |ucru
ncqativ pc carc |-ai lacut. Dcstu| dc ciudat, |arma nu cstc sinquru| |ucru carc poatc li in
spatc|c unui cvcnimcnt aparcnt ncqativ sau pozitiv. Ncqativitatca cauta dupa pozitivitatc
asa ca c|c sc pot ncutra|iza una pc cca|a|ta. Privcstc victi|c unor mari liintc a|c istorici -
slintii si invatatorii, sprc cxcmp|u. Poti spunc ca din cauza pcrsccutici, torturii si ucidcrii
|or, asta inscamna ca ci au avut o |arma rca Nu. Nici ca |i s-a intamp|at asta pcntru ca
au ,avut qanduri ncqativc iar accstca |c-au atras catrc ci`. laptu| cstc ca, natura |or
loartc pozitiva a atras sprc ci un ascmcnca raspuns ncqativ, pcntru ca accasta |umc
cstc condusa dc ncqativc|c cqo-uri a|c sinc|ui scparat. Cc|c mai mari liintc au avut dc
sulcrit cc| mai mu|t. Accst |ucru aparc pcntru ca Du|u| nivcrsa| ca|cstc cc|c mai bunc
instrumcntc a|c sa|c in loc. Pcntru a paralraza o vcc|c zica|a, ,Dumnczcu cadc cc| mai
qrcu pc toti cci pc carc ii dorcstc cc| mai mu|t`.
Conc|uzionand in ccca cc privcstc invataturi|c asiqurati-va ca toatc actiuni|c sunt
o acumu|arc dc |arma buna, accasta cstc: trcbuic sa tc prcdai Du|u|ui nivcrsa| si sa
urmczi indrumarca Vointci nivcrsa|c. Vai mu|tc dcsprc accst |ucru mai tarziu.
Dcci, cc ar trcbui sa laccm in |cqatura cu cxpcricntc|c ,rc|c` pc carc |c avcm in
viata noastra si pcntru carc nu suntcm ,slinti` lnvataturi|c spun ca atunci cand o
cxpcricnta ,rca` cstc dc lapt ,rasp|ata` unci |armc ncqativc in viata ta (carc ia lorma
unci cvcnimcnt rau sau o provocarc,, ti sc olcra o sansa dc a invata din qrcsc|i. Asa
cum mi-a spus si Zain, ,Carc cstc rc-actiunca ta (a|cqcrca ta, in carc cxisti in si carc
vinc in viata ta ACV`
Li8era Alegere i :intea
Mintea este Lu"rtorul "are
#onstruiete ,ieile noastre
Zain mi-a spus ca pot participa |a o scric spccia|a dc |ccturi in |cqatura cu noi|c
mc|c studii si mi |c-a rccomandat cu insistcnta. Accst |ucru a lost dcstu| dc onorabi|,
pcntru ca c|c avcau sa lic acordatc dc catrc Vic|ic|, iar |a accstca participau numai
ca|uqarii vcncrabi|i. Vic|ic| cra loartc batran (dupa spusc|c |ui Zain, batran, mu|t mai
batran dc l00 dc ani,, insa arata dc aproximativ 65 dc ani. Nu crcd ca cra cincva carc
sa stic cu adcvarat cat dc batran cra. lnsa spccu|atii|c mcrqcau dcstu| dc sa|batic.
lnvataturi|c stravcc|i indicau laptu| ca printr-o combinatic a dictci, prin mcditatic si
tc|nici cncrqcticc, viata ar putca li intinsa prccum o banda dc cauciuc, accasta durata a
victii ar putca li dc S00, 900 dc ani sau c|iar mai mu|t, accasta cra nu numai posibi|
dar ar putca li si norma|a. C|iar Bib|ia modcrna indica o mcdic dc viata carc a lost
loartc |unqa pcntru mu|tc dintrc pcrsonac|c Vcc|iu|ui Tcstamcnt. lar acum, in u|timii
ani, oamcnii dc stiinta prctind ca accst |ucru cstc o ,noua posibi|itatc` printr-o dicta
usta, sup|imcntc si orqanizarca strcsu|ui. lnsa cu am obtinut ccva in p|us in |cqatura cu
168
accasta. Ca si conducator a| manastirii, Vic|ic| cra mai mu|t dccat un ,ca|uqar adcpt`
(Daca am li lost Cato|ici, c| ar li lost un Papa a| nostru. Daca am li lost Budd|isti, c| ar
li lost Varc|c nostru Lama,. lndilcrcnt dc aspcctu| sau tincrcsc, c| cra loartc obosit si
bo|nav cronic, astlc| ca, accstc scsiuni au lost un marc clort pcntru c|. Datorita pozitici
sa|c in cadru| ordinu|ui si a sanatatii sa|c, cu |-am vazut loartc rar. Dar, c|iar daca c|
avca mari durcri si cra atat dc batran si dc obosit, in catcva dintrc intcractiuni|c pc carc
|c-a avut cu noi, c| cra inca loartc bun si qriu|iu si parca sa aiba o alcctiunc spccia|a
pcntru minc.
ln timpu| accstci |ccturi, c| a prczcntat unc|c dintrc invataturi|c lii|or At|anti
dcsprc aspcctc|c mintii, scpararii si vointci |ibcrc.
,Astlc| cum cu sunt siqur ca toti dintrc cci dc aici ati auzit totu| mai inaintc, liinta
noastra arc proprictati dc dua|itatc si trinitatc. na dintrc accstca cstc accca ca suntcm
o combinatic dc spiritua|, mcnta| si aspcctc lizicc cu un domcniu mcnta| dominat dc un
crcicr carc cstc divizat in doua loartc dilcritc si adcsca opusc moduri dc a privi |ucruri|c.
Domcniu| mcnta| cstc inl|ucntat dc cc|c|a|tc doua aspcctc din cc|c trci a|c naturii noastrc
- domcniu| lizic pc dc o partc si cc| spiritua| pc cca|a|ta - iar mcnta|u| carc cstc intcrca|at
intrc c|c. Pc partca lizica a domcniu|ui mcnta| avcm ccca cc invataturi|c numcsc sinc -
trup - mintc. Sinc|c - trupu| - mintca tin numai dc |ucruri|c intc|cctua|c intr-un mod
non-abstract, scparat, |oqic, |itcra|, divizat, po|arizat. ln cscnta, sinc|c - trupu| - mintca,
totu| cstc in mod c|ar cata|oqat in doua diviziuni distinctc - |ucruri|c sunt lic da, lic nu,
sau -, ncqru sau a|b, ctc. Nota autoru|ui: ascmanator loartc mu|t unui ca|cu|ator
modcrn. Pc partca spiritua|a a domcniu|ui mcnta| avcm nitatca - intcqrarca - mintca
carc quvcrncaza |ucruri|c intuitiv, ca un intrcq, pcrmitandu-nc sa intc|cqcm |ucruri|c
abstractc. lunctii|c ,vointci` noastc intrc cc|c doua, prccum un pi|ot sau capitanu| unui
navc, nc pcrmit sa actionam, sau sa qandim, in oricc dircctic, sa lo|osim unu| dintrc
aspcctc|c domcniu|ui mcnta|, lic pc ambc|c. Libcra a|cqcrc cstc nastcrca noastra, cstc o
mostcnirc a noastra - cstc v|astaru| Tata|ui (lnlinitu|ui, si Vamci (linitu|ui,.`
rmatoarca |ui discutic a lost dcsprc importanta vita|a a qandirii simp|c.
,Ganduri|c sunt b|ocuri construitc dc cxpcricnta lizica. Va roq sa contcmp|ati in
p|inatatca prolunzimii accst rcmarcabi| conccpt: TOT CLLA CL OAVLNll A lACT
SA CRLAT, VlNL lN PRlVL RAND DlN DOVLNlL VLNTAL. liccarc |ucru
poatc li qandit dc tinc lnccrcati sa qanditi c|iar |a un sinqur |ucru, carc a lost primu|
|ucru inaintc dc intrarca in cxistcnta. O constructic ln primu| rand cincva a conccput
idcca unci constructii, dupa accca cincva a dorit o constructic, atunci au aparut dcta|ii|c
dcsprc cum ar putca sa lic, dupa carc au aparut dcta|ii|c cum ar trcbui sa lic construita.
Fiecare lucru la care te poi g+ndi nu este de la natur, acesta a #ost prima
dat iniiat n minte. u lua acest lucru cu uurin, simplist. /rebuie s-i
dai seama de el, s-l nelegi, i nu numai intelectual. Atunci cand tc qandcsti |a
asta parc o adcvarata maqic. Cincva doar a qandit o c|adirc si intr-un timp rc|ativ mic
accasta a lost aco|o. Lstc maqic, doar o lorma mai |cnta dc rcactic, pcntru ca cstc
vorba dcsprc un domcniu dc vibratic mai |cnt. /rebuie de asemenea s-i dai sama
de acest lucru.
DL ASLVLNLA, TRLBlL SA-Tl DAl SLAVA CA ORlNDL Al LOCl PRlN
GANDRlLL TALL, ACLL LOC VA DLVLNl RLALlTATL llZlCA. Gandcstc-tc |a ccva
169
nascut pcntru prima data. Apoi qandcstc din nou, qandu| i| a|imcntcaza. Lstc partc a
proccsu|ui dc a aducc oricc qand sau idcc |a rca|izarc. Vai intai ai samanta p|antata
mcnta|. Apoi, daca o vci uda (prin qandu| indrcptat catrc ca din cand in cand,, accasta
va crcstc. Daca nu vci vcq|ca asupra p|antci ta|c, accasta va muri. Accst |ucru
lunctioncaza in lavoarca noastra si impotriva noastra, in lunctic dc lc|u| p|antci noastrc
si dc discip|ina mintii noastrc.
Daca avcti scmintc ncqativc, cum ar li cc|c p|antatc prin qanduri , cmotii
ncqativc cum cstc qc|ozia, sinc|c scparat va lo|osi proqramarca cmotii|or pcntru a
translorma constant qanduri|c ta|c in accstc scmintc. Accst |ucru va olcri o a|imcntarc
constanta. Astlc|, accstca vor producc lructc ncqativc. Cc poti lacc pcntru a opri
scmintc|c ncqativc sau p|antc|c carc prospcra in tinc Poti numai sa |c ,inlomctczi` prin
lo|osirca autodiscip|inci si contro|u|ui qanduri|or ta|c - rcdircctionandu-ti qanduri|c catrc
pozitiv dc liccarc data cand aparc qandu| ncqativ.
Din pacatc, atunci cand lructc|c pozitivc sunt in crcstcrc pcntru tinc, nu ai
avanta in lata partii ncqativc.`
,Cc vrci sa spui prin avanta` a intrcbat batranu| ca|uqar P,t|aqoras.
,Am vrut sa spun doar asta. Latura ncqativa arc avantau| ca sinc|c scparat
lo|oscstc proqramarca si putcrnicc|c cmotii prccum qc|ozia. Accasta ,in|ata` |itcra|mcntc
atcntia si qanduri|c voastrc, indcmnandu-va catrc inqriirca scmintc|or ncqativc. Accasta
partc arc dc ascmcnca ,obicciu|` dc a proqrama subconsticntu| si qanduri|c in mod
automat, actiuni|c si staruinta, in mod ncqativ. Pcntru a obtinc scmintc pozitivc carc sa
crcasca, trcbuic in primu| rand sa dcpascsti cmotii|c ncqativc, proqramarca, ctc., avand
in p|us ncvoic dc a |ucra pcntru crcarca dc noi obicciuri, o noua proqramarc. Atunci
cand p|antczi scmintc|c pozitivc a|c virtutii, cum ar li acc|ca prin a dcvcni o pcrsoana
mu|t mai compasiona|a, toatc vor dcvcni mai roditoarc - insa numai dac disciplina
ta nsi veg.ea0 mental i regulat plantele. Amintcstc-ti si ai in vcdcrc accst
|ucru, nu numai lara bcncliciu| proqramarii pozitivc pc carc o ai dca, ci mai dcqraba
pcntru a avca o rcproqramarc impotriva proqramarii ncqativc. Astlc| ca dc mu|tc ori, a
lacc proqrcsc mcnta|c pozitivc cstc mu|t mai dilici| dccat doar a li in starc dc a nu lacc
nimic si a astcpta ca partca ncqativa ,sa scapc minqca`. Trcbuic sa prcici cu adcvarat
contro|u| asupra ,domcniu|ui` pcntru a-| sc|imba in pozitiv.`
,Cum sc poatc dcpasi ccva atat dc dilcrcntiat Vic|ic|` Am spus cu. ,Parc a li o
sarcina |crcu|cana, carc cstc atat dc dilici|a incat parc a li practic imposibi|a.`
,Accasta nu cstc ,imposibi|a`, cu nu as li si nu as sta astazi aici daca ar li asa. Cu
siquranta cstc qrca. Dar numai pcntru ca cstc qrca, nu cstc un motiv pcntru a rcnunta
sau pcntru a nu o lacc. lar accasta poatc li lacuta mai usor prin antrcnamcntu| adccvat
a| modu|ui dc qandirc. Lstc o c|cstiunc dc a dczvo|ta un obicci simp|u - mai dcqraba
dccat un mod constant dc anqaarc intr-o |upta. Dc lapt, nu trcbuic sa tc anqaczi intr-o
|upta, o |upta pc carc o voi cxp|ica imcdiat. Daca iti lo|oscsti vointa pcntru a tc
autodiscip|ina si pcntru a-ti contro|a qanduri|c, poi redireciona g+ndurile tale ori
dc catc ori proqramarca sau cmotii|c inccarca sa tc cuprinda prin a|imcntarca cu
scmintc ncqativc. Daca oprcsti a|imcntarca si tcndinta p|antc|or ta|c ncqativc ele vor
muri n cele din urm. Asta cstc totu| in |cqatura cu accst |ucru. Dar nu poi lupta
170
direct cu rul sau cu g+ndurile i sentimentele negative. Vci picrdc |upta pcntru
ca insasi natura |uptci ncccsita dirccta imp|icarc a cncrqici qanduri|or ta|c in |upta.
Lncrqia qanduri|or ta|c cstc apoi a|imcntata dc asta, o sustinc, c|iar asa cand ti sc parc
ca ,|upti` cu ca. Sinqura moda|itatc dc a castiqa cstc dc a inlomcta ncqativitatca - prin
laptu| dc a nu qandi ncqativ sau c|iar dc a qandi |a toatc accstca - si prin rca|izarca dc
proqrcsc catrc pozitiv. Pcntru ca atunci cand pozitivitatca crcstc, ca acaparcaza tot
spatiu| si nu va mai |asa ncqativitatca sa prinda radacini. La lc| ca |a qradinarit, daca
p|antc|c sunt dintr-o spccic buna si |c vci mcntinc sanatoasc, p|antc|c ncqativc nu vor
crcstc. O pcrsoana p|ina dc lubirc A|truista nu arc qanduri cqoistc pcntru a |upta
impotriva |or. Aici nu cstc pur si simp|u nici o incapcrc pcntru ca accstca sa cxistc, si
nici un lc| dc so| pcntru ca c|c sa prinda radacini. lntr-un ascmcnca mod mintca lacc
sa ,crcasca` sau sa sc ,dczvo|tc` toatc |ucruri|c in viata.`
Li*era /legere este /dministratorul
#onstru"iei ,ieilor noastre
Lra aco|o un novicc carc sc ,ratacisc` in incapcrc candva in timpu| unci prc|cqcri.
Nu i| mai vazuscm inaintc si nu ii cunostcam numc|c. Lra dcstu| dc dcsc|is si rc|axat iar
Vic|ic| parca sa nu aiba nici o prob|cma in |cqatura cu prczcnta sa. Din scnin,
indraznctu| novicc a sarit cu o intrcbarc.
,Cum nc putcm asiqura ca ccca cc ,dczvo|tam` sau ,construim` in viata cstc
intotdcauna un |ucru ust si c| va qcncra rczu|tatc ustc`
Buna intrcbarc, am qandit cu in sinca mca.
,Atata timp cat mintca cstc constructorul, ca nc va li conductorul
activitati|or mcnta|c (un lc| dc scl in constructii,. lti poti impartasi vointa oricarui sinc
scparat a| tau sau liintci lntcrioarc. Poti avca qanduri pozitivc sau qanduri ncqativc. Poti
li distructiv sau constructiv. lnsa numai prin lo|osirca vointci ta|c in armonic cu Vointa
nivcrsa|a poti obtinc o pacc durabi|a, una carc aducc cc|i|ibru, nitatca cu spiritua|u|,
mcnta|u| si lizicu|.`
,nivcrsu| arc o vointa` a intrcbat ncdumcrit novicc|c.
,Da, nivcrsu| cstc un lc| dc liinta, nu in scnsu| pc carc i| intc|cqi tu acum, insa
da, c| arc o vointa. L| arc dc ascmcnca o constiinta si o curqcrc. L| continua sa
lunctionczc intr-o incrcdibi|a sincronizarc si armonic. Numai oamenii au icsit din pasu|
accstuia.`
,Cum poti sti carc cstc voia sau constiinta accstuia`
,Prin dilcritc cai tincrc novicc. Vci invata mai mu|tc |a a|tc cursuri, liu|c. Accasta
cstc dc lapt o scsiunc pcntru c|cvi mu|t mai avansati, insa poti ramanc si tu. Poatc ca
oricinc a invatat mai mu|tc prin prczcnta ta inoccnta.
Constiinta nivcrsa|a poatc li dcscrisa aproapc ca o consticntizarc carc sc al|a in
liccarc liinta. Accasta consticntizarc cstc imprcqnata sau ,dinaintc construita in` mintc
iar atunci cand cstc trczita prin lo|osirca spiritua|a a vointci, pcrsoana isi da scama dc
nitatca sa cu Du|u| nivcrsa|. Accst ,modc| imprimat` cstc ccva ca un instinct,
ascmcnca cum nou-nascutu| tie de3a cum sa qascasca un san si cum sa suqa. Cu toatc
ca asta cstc mu|t mai solisticat dccat simp|u| instinct anima|ic ascmanator instinctu|ui, c|
171
cstc dca aco|o in tinc. Lstc ncvoic doar dc un stimu| corcct ca accsta sa iasa |a
supralata. Lstc ascmcnca Constiintci nivcrsa|c. Daca dorcsti trczirca modc|u|ui
imprimat in aceast constiinta, cstc ncvoic doar dc un stimu| corcct. lar in accst caz,
stimu|u| corcct cstc ap|icat dc |ibcra a|cqcrc, n mod altruist. Cand constiinta ta s-a
ina|tat sulicicnt inccpand sa ia dccizii |ibcr, a|truistc, vci dcc|ansa o rcactic si vci inccpc
instinctiv sa dcscopcri o noua constiinta - Constiinta ta nivcrsa|a.`
,Rcvcnind |a conccptu| dc baza a| a|cqcrii |ibcrc Vic|ic|, dc cc avcm o ascmcnca
prob|cma cu lo|osirca a|cqcrii |ibcrc in armonic cu vointa |ui Dumnczcu` am intrcbat
cu.
,liinta lntcrioara cc sc al|a in liccarc dintrc noi cstc partc a Du|u|ui nivcrsa|,
rcprczinta vointa nivcrsa|a si dorinta ci cstc ca noi sa o urmam. Din pacatc, atunci
cand maoritatca oamcni|or lo|oscsc sau qandcsc dcsprc a|cqcrca |or |ibcra (c|iar si in
cazu| in carc considcra dcsprc ca ca cstc totu|,, ci sc lo|oscsc dc ca si o considcra un
mi|oc dc a lacc oricc lNSA prin vointa nivcrsa|a. Li sc qandcsc |a asta ca |a un mi|oc
dc a lacc ccva indilcrcnt dc ccca cc dorcstc sinc|c |or scparat - indilcrcnt dc vointa
nivcrsa|a (vointa Lui Dumnczcu,. Si a lacc ccca cc vrca sinc|c scparat cstc dc obicci
opusu| vointci nivcrsa|c. Sinc|ui scparat nu-i p|acc ,s|uirca` Lui Dumnczcu - sinc|c
scparat vcdc asta ca pc un sacriliciu dc sinc. Dcci, cci mai mu|ti dintrc oamcni iqnora
vointa nivcrsa|a, vor lo|osi propria a|cqcrc |ibcra pcntru a-si scrvi |or insisi iar p|ata
prctu|ui cstc rczu|tatu| |armic.`
,Carc cstc.`
,Carc cstc, pcntru scopu| discutici noastrc dc aici, ca putcm pastra dczi|uzia si nc
vom pastra sulcrinta. lnsa am qasi in cc|c din urma ca, numai prin accasta vointa a
Du|u|ui nivcrsa|, prin trairca in armonic cu vointa nivcrsa|a, putcm trai in lcricirc si
pacc. ln cc|c din urma, in timp, unii dintrc noi vor inccpc sa-si dca scama ca adcvarata
noastra vointa este vointa Du|u|ui nivcrsa| si numai prin a|ipirca |a accasta nc vom
,intoarcc in paradis`. Atunci cand nc vom sincroniza vointa cu vointa nivcrsa|a, vom
actiona numai pc cai|c cc duc sprc |arma pozitiva.`
,Dcci, practic trcbuic doar sa lii o pcrsoana buna,` a spus novicc|c.
,ln dclinitiv, da. lnsa accasta cstc o prob|cma comp|cxa iar tu ai simp|ilicat-o.
Actionand in moduri carc crccaza |arma pozitiva, accasta actiunc nu poatc avca
intotdcauna aspectul dc a lacc ccva bun. Si lacand ccva carc parc a li bun nu poatc
crca intotdcauna |arma pozitiva, accasta ar putca crca c|iar |arma ncqativa. Sprc
cxcmp|u, ai putca dccidc ca a li caritabi| cstc binc, ca olcrind bani cc|or saraci cstc un
|ucru bun. Accst |ucru in qcncra| cstc bun. lnsa |uati in considcrarc accst |ucru. Hai sa
prcsupuncm ca inta|ncsti un om sarac cu|cat pc strada in lriq si carc arc mana intinsa
catrc tinc ccrandu-ti incct nistc bani pcntru a-| auta. Ai dc lacut nistc a|cqcri. Cum poti
sa stii carc cstc cc| mai bun |ucru. Daca urmczi o ca|c a mi|ci, cstc posibi| sa-i dai o
marc suma dc bani, qandindu-tc ca laci ccca cc trcbuic. Dar sunt aici mu|tc |ucruri pc
carc tu insuti nu |c poti cunoastc, ai ncvoic dc indrumarca nivcrsa|a pcntru a lacc cu
adcvarat ccca cc trcbuic. Siqur, c| ar putca lo|osi bani pcntru a-si cumpara |ainc mai
qroasc, un adapost, mi|oacc dc trai si pcntru un trai mai lcricit dupa accca. Dar dc
ascmcnca, c| ar putca lo|osi banii pcntru a-si cumpara droquri sau a|coo| si sa
slarscasca in apatic, sa sc rancasca sau sa ucida c|iar pc oricinc a|tcincva. Pc dc a|ta
172
partc, poatc ca accst om cstc ,sctat` psi|o|oqic numai astlc| - si daca nu i-ai olcri nimic,
tipand |a c| si insu|tandu-| - probabi| ca c| si-ar spunc in sinca |ui ,Li, asta c V-am
saturat dc accasta dcqradarc umana` si va icsi sinqur din qroapa pc carc c| sinqur si-a
sapat-o, din munca dc curatator dc ba|cqa dc Ya|, continuand apoi sa-si
imbunatatcasca conditia sa si in cc|c din urma sa traiasca lcricit. Astlc|, in timp cc vci
striqa |a c|, accsta nu va parca un |ucru bun pcntru cincva carc tocmai tc-a vazut
striqand |a accst sarman om, asta va parca ca tu csti un om crud si lara inima, nu ca
laci ccva bun.
nc|c dintrc accstc |ucruri pot li cunoscutc dc o liinta i|uminata, instruita pcntru
prolctic, asa cum vci li tu. lnsa a|tc |ucruri pot li cunoscutc numai in nivc|uri|c
supcrioarc a|c constiintci, in alara |imitc|or cxistcntci noastrc lizicc.`
,Cc vrci sa spui` a zis novicc|c in qraba.
,Lxista o icrar|ic dc liintc carc sc al|a dinco|o dc constiinta noastra, carc au
parasit p|anu| lizic a| Pamantu|ui sau carc nu au lacut partc niciodata din c|, toatc sunt
din Sursa Du|u|ui nivcrsa| - accstca inc|ud lnqcrii, liintc|c i|uminatc si slintii, unc|c
dintrc c|c liind stramosii nostri si a|tc Vari liintc. L|c vad si intc|cq accstc |ucruri mai
binc dccat noi pcntru ca starca |or dc constiinta cstc ina|ta si sc al|a aco|o pcntru a nc
indruma pc noi atunci cand nc daruim domcnii|c noastrc Vointci nivcrsa|c. Numai
astlc| putcm lacc in mod corcspunzator a|cqcri|c, ca cca din cxcmp|u| dc mai sus, daca
vom |asa liinta noastra lntcrioara cu a Sa ,Constiinta nivcrsa|a`, sa nc lic q|idata
intuitiv.`
Novicc|c a vorbit din nou, ,Cum putcm aunqc |a o astlc| dc starc, in carc sa
putcm li q|idati astlc|`
,Smcrcnia si lubirca A|truista iti vor aducc nitatca cu totu|. Nu cstc nimic carc
sa tc poata tinc dcpartc dc nitatca cu nivcrsu| dccat sinc|c tau scparat. Numai prin
lubirc A|truista vointa ta poatc li una cu Cc| lnlinit. Si prin accasta vci dcvcni o
binccuvantarc pcntru toti cci carc vin in contact cu tinc, pcntru ca ci vor vcni in contact
cu adcvaru|, cu cscnta proprici |or liintc, lntaiu| Du| nivcrsa|.`
0coala Pro$eilor
Zain a intrat in incapcrc pcntru a-| in|ocui pc Vic|ic| si pcntru a tinc inca un curs
dcsprc invataturi|c at|antc in ccca cc privcstc prolctia. Vic|ic| dca lacu-sc prca mu|t
pcntru acca zi. Zain |-a sarutat pc obraz iar c| a parasit incapcrca, cu m-am inc|inat in
lata |ui in scmn dc rcspcct si aprccicrc pcntru timpu| si clortu| sau lacut pcntru noi.
Accsta nu a lost doar un qcst ori a|tccva |a carc sc astcpta cincva. Nu crau lacutc oricc
lc|uri dc qcsturi ,din rcl|cx` in manastirca noastra. lnsa accsta a vcnit sinccr din inima
mca, in mod spontan. Atunci cand nc-am inta|nit alara, purtand-si aproapc dc umatatc
din qrcutatca sa pc un baston, c| s-a oprit, m-a privit adanc in oc|i zambind si
incuviintand din cap in scmn dc rccunoastcrc si rccunostinta umi|a pcntru qcstu| mcu.
Accasta a lost u|tima data cand avcam sa-| mai vad.
Primc|c cuvintc a|c |ui Zain m-au adus imcdiat inapoi catrc qanduri|c mc|c dc
inccput dcsprc dcstin (cu carc am inccput accst capito|,.
173
,Aici sunt cci cc crcd tota| in soarta. Li spun ca toatc |ucruri|c sunt prcdcstinatc si
noi nu |c putcm sc|imba. A|tii crcd ca nu cxista ascmcnca |ucruri prccum dcstinu| si
toatc accstca - tota|itatca |ucruri|or pc carc |c laccm noi in rca|itatca noastra. liii invata
ca accstc doua conccptc sunt un paradox si ambc|c sunt adcvaratc. Paradoxu| cstc
accsta: avcm |ibcrtatca dc a a|cqc si dc a nc modc|a viitoru| prin a|cqcri|c noastrc, insa
totu| cstc prcdcstinat printr-un l|ux dclinit , p|an nivcrsa| , tipar. lmposibi|, dar
adcvarat.
Oamcnii sunt ambc|c, na cu Du|u| nivcrsa|, si o rcprczcntarc in ,miniatura` a
Du|u|ui nivcrsa|. Astlc|, avcm mi|oacc|c si initiativa dc a nc asuma rcsponsabi|itatca
in ocu| ro|u|ui activ a| crcatici. Daca ai lost prin oras, travcrsand strada cincva spunc,
,lcrcstc, vinc o masina`, tu vci spunc, ,Li binc, daca prcsupun ca va trccc pcstc minc,
asa a lost sa lic.` Tu vci mcrqc orbcstc atunci cand travcrsczi strada Vci spunc ca nu a
lost un Dumnczcu carc sa-ti spuna sa lii atcnt |a masini Aproapc oricinc cstc dc acord
ca, daca cincva va avcrtizcaza dcsprc masina carc poatc sa trcaca pcstc voi, va vcti lcri
dc ca. Cu toatc ca dc mu|tc ori au auzit dcsprc oamcni carc prcvcniti dinaintc dcsprc
dczastru, ci spun, ,Daca ccva cstc mcnit sa sc intamp|c, sc va intamp|a`. Li sunt oamcni
carc nu crcd in dcstin, c|iar daca nu au dcc|arat-o. Dcsiqur, comcntariu| |or a lost
adcvarat in partc, insa accsta a lost ,rationa|izat` dc catrc pcrsoana pana |a punctu| dc
dczcc|i|ibru. C|iar pana |a punctu| mortii. Sprc cxcmp|u, am cunoscut oamcni
avcrtizati sa inccapa sa sc mutc din |ocuinta |or, carora |c-a lost spus ca un cutrcmur dc
pamant ii va distruqc daca nu sc vor muta. Li au lost avcrtizati dc catrc ca|uqari cu
rcputatii dc loartc marc acuratctc in astlc| dc prolctic. lnsa avcrtismcntc|c nu |c-au lost
|uatc in considcrarc. C|iar daca oamcnii ar sti ca ci si lami|ia |or ar putca li ucisi sau cc|
putin raniti si ar picrdc totu|, ci i-ar iqnora.`
,Dc cc`
,Pcntru ca dorinta |or cqoista dc a nu-si parasi |ocu| |or, anumitc poscsiuni sau
cncrqia consumata pcntru a sc muta, ctc., dcpascstc intuitia |or in nivcrsa|.`
Accst |ucru cstc trist, dar adcvarat. Rcccnt, in accstc vrcmuri, am inta|nit mu|ti
oamcni carc au lost avcrtizati dcsprc divcrsc cvcnimcntc carc s-ar putca intamp|a in
cazu| in carc ci nu ar actiona dilcrit. Lu am lacut-o prccum Zain, c|iar si avcrtizari|c
dcsprc un dcvastator cutrcmur dc pamant au lost iqnoratc. Sunt oamcni carc nu au
condus NlClODATA lara sa-si puna ccntura dc siquranta, cu toatc ca ci continua sa
traiasca intr-o zona in carc c|iar si oamcnii dc stiinta au spus ca un cutrcmur dc pamant
dczastruos sc va producc cu siquranta si ar putca |ovi in oricc momcnt. Totusi, oamcnii
continua sa stca aco|o, lo|osind rationamcntc i|oqicc ca, ,Daca cstc ccva mcnit sa sc
intamp|c, sc va intamp|a`. lnsa asa cum spunca Zain, accstora nu |c poti spunc dcsprc
masina carc i-ar putca |ovi. Ca tot vorbim dc Zain, |aidcti sa nc intoarccm |a prc|cqcrca
sa:
,Pc dc a|ta partc a moncdci, ai vazut oamcni carc considcra ca ci crccaza totul
in victi|c |or si nu ii poatc alccta nimic a|tccva. Li crcd accst |ucru pcntru a cxc|udc
Lcqca nivcrsa|a a Cauzci si Llcctu|ui. nii c|iar crcd ca crucilicarca |ui lisus a lost
rczu|tatu| ,datorat |or insisi` din cauza qandirii |or ncqativc. Lu vrcau sa |c spun |or ca
nu vor avca canccr daca nu vor acccpta idcca. Considcr ca accsta cstc motivu| carc a
ucis-o pc Vadamc Curic - mai dcqraba qandirca ncqativa, dccat radiatii|c. nii vor
174
mcrqc c|iar pana atat dc dcpartc incat sa spuna ca ci nu vor muri daca rcluza sa
crcada ca asa va li. Totusi, inca nu s-a dovcdit ca lic asa. nii spun ca nu ai ncvoic dc
mancarc pcntru a-ti mcntinc corpu| lizic. Totusi, inca nu s-a dovcdit ca ar li asa. Daca tu
crczi cu adcvarat in accst mod a| oamcni|or dc a lacc dcc|aratii, ai putca sta in mi|ocu|
drumu|ui, pc o autostrada undc conduc solcri orbi, bucurandu-tc dc cina ta. Ai putca
mcrqc |a un pisto|ar in mi|ocu| unui maqazin, sa-i ici arma si s-o arunci dcpartc, pcntru
ca tu ai ,stabi|it` ca nu poti li aqrcsat, ca tu nu poti li impuscat. Si ai putca stabi|i c|iar
ca tc dcrancaza scmnc|c dc stop pc strada, ca nu cstc ncvoic dc c|c, pcntru ca daca ai
avca ,stabi|it` un accidcnt pcntru tinc, accsta nu va avca |oc. Totusi, nu vad ascmcnca
oamcni carc sa prctinda astlc| dc convinqcri, si carc sa laca astlc| dc |ucruri. Dc cc nu
cstc asa Pcntru ca ci stiu laptu| ca in rca|itatc, in intcrioru| |or, ca asta nu cstc in
totalitate adcvarat. Ca |ucruri|c sc nt+mpl oamcni|or, ca c|c nu sunt atrasc dc ci
insisi. Dar daca ai obscrvat, am spus ca asta nu cstc in totalitate adcvarat. Pcntru ca
cstc partia| adcvarat. Lucruri|c sc intamp|a uncori pcrsoanc|or carc |c-au #cut s #ie
atrase mcnta| catrc ci. Si in cca mai marc partc, noi nc crcam proprii|c noastrc
rca|itati, proprii|c noastrc victi. Lstc ncvoic dc o marc intc|cqcrc, dc o ina|ta constiinta,
pcntru a intc|cqc pc dcp|in astlc| dc paradoxuri, nu a crcdc intr-o moda|itatc
dczcc|i|ibrata, intr-un lc| sau a|tu|.
liii intc|cq pc dcp|in si prcdau Lcqca nivcrsa|a a Cauzci si Llcctu|ui in toata
sp|cndoarca ci paradoxa|a. Accasta |cqc dictcaza rczu|tatc|c carc vor dctcrmina o
actiunc sau un qrup dc actiuni. lntc|cqcrca accstci |cqi cstc modu| cum un prolct
dctcrmina cc |ucruri sc al|a dinco|o dc punctu| lara intoarccrc, si carc sunt astlc|
,dcstinatc` a sc producc indilcrcnt dc cc oricc a|tccva sc intamp|a. lnsotitoru|
cunoastcrii catrc accstc intc|cqcri cstc subti|a a|cqcrc |ibcra.
Cum sc citcsc si sc uti|izcaza rcvc|atii|c Cauzci si Llcctu|ui, proicctii|c a|cqcrii
|ibcrc, accst |ucru lost prcdat c|ar dc catrc lii inca din primc|c zi|c a|c At|antidci. Accsta
cstc motivu| pcntru carc uncori am lost numiti Scoa|a Prolcti|or.`
,ndc cstc Scoa|a Prolcti|or` a spus novicc|c carc sc al|a inca prin imprcurimi.
Zain s-a uitat |a c| zcl|cmitor, apoi a intrcbat, ,Cinc csti tu`
lnaintc ca tanaru| novicc sa poata raspundc, Zain a continuat. ,O|, nu contcaza.
Privcstc in uru| tau tincrc. Dcsc|idc-ti urcc|i|c. Lsti n Scoa|a Prolcti|or. Accasta cstc
doar o partc din prcqatirca tota|a primita dc |a vcncrabi|ii ca|uqari ai manastirii noastrc,
sau cstc data pcrsona| novici|or sau avansati|or dc catrc lnitiatii dintrc liii Lcqii Lui nu|
carc nu |ocuicsc intr-o manastirc.`
,Dcci, cum am putca invata si intc|cqc subti|itati|c a|cqcrii |ibcrc si intcractiunca
ci cu Cauza si Llcctu|`
,Contcmp|ati accst |ucru. Lxista o buna ana|oqic pcntru a contcmp|a acum:
Cauza si Llcctu| lunctioncaza prccum va|uri|c dintr-un |ac. Aruncand o piatra si
obscrvand ccrcuri|c conccntricc carc sc propaqa din punctu| undc piatra a intrat in |ac.
Vu|ti oamcni isi dau scama numai dc piatra carc a lost aruncata in |ac, ci ncacordand
atcntic |a ccca cc sc intamp|a cu ,va|uri|c`. C|iar si cci carc obscrva va|uri|c initia|c, dc
obicci nu obscrva cc cstc dinco|o dc c|c. lnsa daca privcsti va|uri|c atcnt si |c urmczi
traicctoria, vci obscrva ca c|c aunq |a ma|, apoi aruncand o piatra mai marc ca va lacc
175
va|uri noi. Dupa carc, noi|c va|uri pot intcractiona cu va|uri|c initia|c sau pot qcncra mai
mu|tc va|uri rcl|cctatc dc c|c insc|c. Lvcnimcntc|c din viata omu|ui sunt loartc
ascmanatoarc cu accstc va|uri. O actiunc stabi|cstc o intrcaqa scric dc a|tc actiuni in
miscarc. Proprii|c noastrc va|uri intcractioncaza cu va|uri|c a|tor oamcni.
Accstc actiuni pot li loartc minutioasc dc comp|icatc. Sprc cxcmp|u, |ai sa
privim din nou |a cxcmp|u| cu ccrsctoru| dc pc strada, cc| pc carc |-am lo|osit mai
dcvrcmc. Am spus ca unu| dintrc sccnarii ar li acc|a in carc i-ai darui |ui bani, c| si-ar
cumpara |ainc mai qroasc, si-ar lacc o viata noua, ctc., si ar trai lcricit in cc|c din urma.
Vinunat. Accsta parc a li in cc|c din urma un rczu|tat pozitiv, corcct Dar |aidc sa
urmam in continuarc va|uri|c. Carc ar li noua sa viata daca noi am lacut un tip spccia|
dc stic|a cc i| lacc imun |a sc|imbari|c dc ca|dura si lriq, si carc u|tcrior a dat
posibi|itatca oamcni|or dc stiinta sa dcscopcrc un nou produs c|imic pcntru a ucidc
inscctc|c p|antc|or din lcrmc, in scopu| dc a auta |a |ranirca mai mu|tor oamcni. Dar in
sc|imb, c|imica|c|c au avut o rcactic nccunoscuta carc au dat nastcrc unui proccs
nccunoscut carc a crcat sc|imbari a|c vrcmii sau activitatii so|arc si carc au inccput sa
distruqa p|antc|c pcntru a|imcntatic ori au crcat noi bo|i Vu|tc ascmcnca |ucruri sc al|a
in vcc|i|c prolctii, si in mu|tc, mu|tc a|tc|c. Si aici vor li nistc asa-numiti oamcni
,inoccnti` carc lac partc din accasta cvo|utic. Sau intr-un a|t sccnariu cu omu| sarac dc
pc strada - cc s-ar intamp|a cu c| daca tu |-ai autat si c| a trait dupa accca lcricit, a avut
copii iar unu| dintrc copii a auns avocat, un avocat carc s-a dovcdit a li urmatoru| Hit|cr.
A|tcrarca cauzci si clcctu|ui cstc o c|cstiunc loartc comp|icata, cu imp|icatii loartc
scrioasc. Din pacatc, oricinc o modilica in mod constant c|iar si prin toatc |ucruri|c pc
carc |c lacc zi dc zi in viata, accstca liind modilicarca qanduri|or si modu|ui dc qandirc si
actiunc din ,orbu|` punct dc vcdcrc a| sinc|ui scparat.
Prolctia poatc li invatata. ti|izand discip|ina si conccntrarca, tc|nici|c dc
contcmp|arc pot li lo|ositc pcntru a urmari si intcrprcta comp|cxc|c ,undc` tipar a|c
cauzci si clcctu|ui. Accstc tc|nici pcrmit urmarirca cvcnimcntc|or pcntru a li vazutc
partia| sau uncori in tota|itatc pana |a rczu|tatu| lina|. Dar, ascmcnca sco|ii dc mcdicina,
nu cxista o conditic dinaintc stabi|ita pcntru a ,li admis in scoa|a prolcti|or`. Trcbuic dc
ascmcnca sa-ti dcpascsti punctu| |imitat dc vcdcrc a| sinc|ui scparat.`
,Atunci poti cunoastc toatc |ucruri|c carc sc vor intamp|a in viitor lnc|usiv
propria-ti viata Si asta nu cstc din nou soarta, nu a|cqcrc |ibcra`
,Ambc|c. Nu uitati ca cstc un paradox. Dar stiu dc ascmcnca ca: cxista doua
domcnii a|c prolctici. Primu| cstc prcdictia cvcnimcntc|or prcdcstinatc. Cc| dc-a| doi|ca
cstc prcdictia cvcnimcntc|or carc pot li dctcrminatc in p|us prin imp|icarca a|cqcrii |ibcrc
a uncia sau mai mu|tor pcrsoanc.
Rczu|tatu| unci situatii cc imp|ica a|cqcrca |ibcra cstc dilici| dc prcvazut cel mai
bine - pcntru ca nu vci sti niciodata cu siquranta cc ar putca a|cqc o pcrsoana -
pentru c ca arc |ibcra a|cqcrc. O astlc| dc prolctic imp|ica a|cqcrca |ibcra carc dcvinc
ccca cc ar putca li |uat in considcrarc prin tcrmcnu| din ocuri|c dc noroc, ,cota`
pariu|ui. Sau prin tcrmcnu| stiintilic dc ,lactor dc probabi|itatc`. Sprc cxcmp|u, atunci
cand cstc vorba dcsprc a|cqcrca |ibcra nu vci li in masura sa prcvczi ,cutarc si cutarc`
|ucru cc sc va intamp|a cu siguran, insa csti in masura sa stabi|csti laptu| ca cxista o
probabi|itatc dc S5 ca sa sc intamp|c, o probabi|itatc dc 45 sa sc intamp|c intr-un
176
anumit lc|, 30 probabi|itatc sa sc intamp|c in a|t lc|, ctc. Prcdictia unci a|cqcri prin
a|cqcrca |ibcra dcvinc usor dc apc|at, si cu mai mu|ta acuratctc daca cxista aici lactorii
carc lac o pcrsoana ,s|aba` intr-un lc| sau a|tu|. Sprc cxcmp|u, sa spuncm ca Jac| va
inta|ni mainc in timp cc conducc un autostopist c|incz si doriti sa lic prczis daca Jac| va
opri sa i| ia sau nu pc autostopist. Hai sa spuncm dc ascmcnca ca noi stim laptu| ca
Jac| nu cstc inc|inat sa ia autostopisti si in mod norma| nu o lacc - dar a mai lacut-o
mai inaintc in rarc ocazii. Lxista aici o ,tcndinta` carc lacc mai mu|t ca probabi| laptu| ca
c| nu va |ua autostopistu|. Putcm spunc ca poatc cxista 5 pana |a l0 probabi|itatc ca
c| s-o laca, avand in vcdcrc a|ti lactori pc carc ii cunoastcm. lnsa daca vci combina
aceast tendin cu o putcrnica tcndinta, cum ar li laptu| pc carc i| cunoastcm dcsprc
Jac|, acc|a ca urastc c|inczii, cstc aproapc siqur ca c| nu va |ua autostopistu| c|incz. Cu
toatc accstca, c| ar putca s-o laca.`
au Si accst cxcmp|u nu a lost nimic - o c|cstic dc primu| nivc| in scoa|a
prolctici.
,Apoi, cxista situatii si cvcnimcntc carc nu imp|ica a|cqcri|c vointci |ibcrc si c|c
pot li vazutc si prczisc cu siquranta. Cum cstc cazu| cu Sc|imbari|c Pamantu|ui.
Oamcnii au cauzat un astlc| dc dczcc|i|ibru ca rczu|tat a| a|cqcri|or |or |ibcrc din trccut,
anumitc |ucruri sc intamp|a in intcrioru| Pamantu|ui, c|iar daca toatc liintc|c vor a|cqc
prin vointa |or |ibcra sa inccrcc rcpararca stricaciuni|or. Din pacatc, asta sc al|a dinco|o
dc punctu| lara intoarccrc si cstc doar o c|cstiunc dc timp inaintc ca va|uri|c din |ac sa-
si tcrminc trascu| |or. lnsa nu uitati, nc putcm sc|imba inca proprii|c victi si clcctc|c
accstor |ucruri carc sc al|a dinco|o dc punctu| lara intoarccrc, accsta poatc li modilicat
in dilcritc moduri.
nc|c prolctii imp|ica un amcstcc a| cvcnimcntc|or prcdcstinatc si a| a|cqcri|or
|ibcrc. Accstc tipuri dc |ucruri sunt loartc comp|cxc. nc|c aspcctc cu privirc |a rczu|tat
vor li siqurc, insa vor li aici variatii a|c rczu|tatu|ui carc sunt inl|ucntatc dc a|cqcri|c |ibcrc
imp|icatc iar accstc variatii sunt ncsiqurc.
Din nou, sinqura ca|c dc a cunoastc cu siquranta ca poti lacc prcviziuni corcctc si
a|cqcri|c corcctc asociatc accstora, cstc accca dc a tc darui Vointci nivcrsa|c. Astlc|,
daca vci trai intr-o starc dc lubirc A|truista mcrcu, liind astlc| in acord cu Du|u|
nivcrsa|, vci vcdca si mu|t mai dcpartc si mu|t mai c|ar, in masura prolctici in cauza, Sl
vci li sub indrumarca si dircctia icrar|ici si Vointci nivcrsa|c. Astlc|, toatc dccizii|c ta|c
vor li |a lc| dc bunc cat cstc posibi| sa lic, si vor li ,corcctc`, indilcrcnt daca tu vci putca
vcdca sau nu rczu|tatu| accstora sau carc cstc rczu|tatu| aparcnt.`
,Daca traicsc in accst mod Tata, atunci sc pot intamp|a dc ascmcnca |ucruri
miracu|oasc`
,Lucruri miracu|oasc sc intamp|a intotdcauna. Numai ca oamcnii nu sunt
consticnti dc c|c. Dar pcntru a raspundc |a intrcbarca voastra spccilica mu|t mai dircct,
atunci cand ai dcvcnit un instrumcnt a| Vointci nivcrsa|c, icrar|ia va lacc uncori
anumitc |ucruri prin tinc sau in uru| tau. ncori vci li consticnt dc accst |oc. A|tcori
|ucruri|c sc vor intamp|a prin tinc si tu nici macar nu vci li consticnt dc asta, sau vci li
consticnt doar dc anumitc c|cmcntc.`
Lxista un bun cxcmp|u a| accstui |ucru in capito|u| dcsprc vizua|izarc si alirmatii.
Lstc o povcstc dcsprc o cxpcricnta pc carc am avut-o cu un dca|cr auto, carc ar li putut
177
avca ca rczu|tat ccva qrav daca icrar|ia nu ar li intcrvcnit si nu m-as li supus Vointci
nivcrsa|c. Dc lapt, daca dorcsti ai putca sari |a acc| capito| si sa citcsti cxcmp|u| acum,
dupa carc sa tc intorci |a accst capito|. Sau poti citi dcsprc un cxcmp|u dilcrit acum, in
urmatoarca scctiunc.
/"el Mare 4istri*uitor din #er
Ccca cc urmcaza cstc dc ascmcnca un cxcmp|u, unu| dintrc mii|c pc carc as
putca sa ti |c dau, cum Du|u| nivcrsa| arancaza cvcnimcntc|c prin intcrmcdiu|
icrar|ici. Accst cxcmp|u dat arata cum a lost sc|imbata o viata si cum va|uri|c cauzci si
clcctu|ui arancaza |cqaturi|c |armicc. Dc lapt, pcntru ca accsta cstc un cxcmp|u scurt,
c| nu arata cu adcvarat amp|oarca sc|imbari|or carc au |oc in rca|itatc, insa iti va da o
idcc dcsprc ,marca imaqinc` imp|icata.
rmatoarca povcstirc s-a intamp|at dupa un an dc |a p|ccarca mca din manastirc.
Dupa atinqcrca lniticrii lina|c, a i|uminarii, am inccput mai usor sau mai qrcu munca
mca - cca dc Adcpt, un adcvarat invatator. Dar a lost ncvoic dc minc in a|tc |ocuri,
dcci, |a varsta dc 2l dc ani am p|ccat dc |a manastirc si mi-am inccput ,munca`. Cc| cc
ma ,anqaasc` cra Du|u| nivcrsa| (lara cc|ipc, dar avcam o marc ,uniunc`,. Atunci,
ca si acum, am ratacit prin mu|tc parti a|c |umii, urmand dircctia si indrumarca Vointci
nivcrsa|c. Nu avcam nimic, dccat vcsmintc|c mc|c ca|uqarcsti. Nu avcam casa. Nu
avcam masina. Nici a|tc |ainc. Nu avcam bani. Nu am ccrsit niciodata, nu am ccrut
vrcodata ccva. Cu toatc astca, niciodata nu am rabdat dc loamc, niciodata nu am avut
ncvoic dc o ca|atoric, niciodata nu mi-a |ipsit un adapost sau un |oc dc dormit si am
avut intotdcauna, indilcrcnt dc cati bani cra ncvoic pcntru asta. Cand Dumnczcu cstc
anqaatoru| vostru si viata voastra cstc cu adcvarat dcdicata s|uirii cc|or|a|ti in |oc sa lic
dcdicata pcntru supravictuirca ,sinc|ui`, ascmcnca |ucruri nu mai sunt o prob|cma.
Dumnczcu cstc adcvaratu| distribuitor a| tuturor |ucruri|or si olcra tuturor umi|i|or sai
scrvitori tot ccca cc au ncvoic zi dc zi (insa totu| poatc vcni dintr-o varictatc ,norma|a`
sau ,ciudata` dc sursc,. Adcsca, accstca crau olcritc dc ,straini` cu carc doar m-am
inta|nit, carc trcccau prin ccva intcns in victi|c |or si carc cautau asistcnta noastra , a
mca. nii dintrc ci avcau ncvoic doar dc un umar pc carc sa p|anqa. Ascmcnca oamcni
s-au ruqat intotdcauna cu dispcrarc ori au striqat pc Dumnczcu pcntru autor si
indrumarc |a un momcnt dat in victi|c |or, inaintc dc a nc inta|ni pc noi. Catcodata,
|ucruri uimitoarc s-au intamp|at in uru| mcu si prin minc atunci cand Du|u| nivcrsa|
m-a lo|osit ca instrumcnt a| Vointci Sa|c. rmatoarca povcstc cstc doar una dintrc
mu|tc|c ascmanatoarc.
lntr-o zi mcrqcam catrc orasu| Las Vcqas, Ncvada. Am intrat pc usa unci c|adiri
undc sc al|au birouri si am auzit ccva cc suna ca o trupa dc muzica. Am simtit ca
trcbuic sa ma oprcsc si sa privcsc dc |a usa. Astlc| ca m-am uitat inauntru, am vazut pc
cincva pc carc i| cunostcam dc |a scoa|a undc am lost cand cram copi|. L| a lost odata
,cc| mai bun prictcn` a| mcu. Lra intr-o trupa dc roc| carc avca un succcs in crcstcrc si
rcpctau aco|o. Spatiu| cra inc|iriat dc catrc manaqcru| |or in mod spccia| pcntru
rcpctitii. Vcc|iu| mcu prictcn a lost loartc surprins sa ma vada, socat dc vcsmintc|c
mc|c ca|uqarcsti si dc modu| in carc ,ccva indclinibi| cra dilcrit |a minc` (a|tccva dccat
aparcntc|c cvidcntc,. ln timp cc nc sa|utam inca unu| pc cc|a|a|t, manaqcru| sau a vcnit
178
si ia inmanat cccu| cu p|ata pcntru u|timu| |or spcctaco|. Cu cccu| in mana, si-a imbracat
ac|cta si mi-a zis, ,As vrca cu adcvarat sa ma vizitczi acum, dar trcbuic sa a|crq pana |a
cazinou ca sa-mi incascz cccu|. Dcsiqur, csti bincvcnit sa mcrqi cu minc daca vrci.` l-am
spus ca c binc si am p|ccat |a drum. Am dcscopcrit curand ca prictcnu| mcu dcvcnisc
un impatimit a| ocuri|or dc noroc.
Am mcrs |a cazinou, si-a incasat cccu| si apoi a mcrs dircct catrc mcsc|c dc oc.
Vu|ti dintrc voi nu sunt lami|iarizati cu sindromu| dcpcndcntci, in mod spccia| cc| a|
ocuri|or dc noroc. Dar cstc un |ucru trist si ciudat pcntru martori. A adu|mccat
,mirosu|` si a lost atat dc conccntrat si prcocupat dc lixatia sa pcntru oc incat cu
putcam loartc binc sa nu liu aco|o, c|iar nu cram aco|o. Pcntru c|, cu aproapc ca nu
cxistam in acc| momcnt.
Cazinou| avca o atmoslcra stranic (mai stranic dccat norma|u|,. luscsc inc|is
atunci cand aco|o avuscsc |oc o ,qrcva a dca|cri|or` iar cci carc sc al|au acum aco|o
crau sparqatorii dc qrcva sau ,raiosii`. Am mcrs pana |a masa dc ,b|ac|ac|` si nc-am
asczat. Dca|cru| m-a privit si a zambit dczaqrcabi|. Cu o osti|itatc nu loartc subti|a, c|
mi-a spus ca nu pot sta a|aturi dc prictcnu| mcu daca nu oc. Prictcnu| mcu a pus 2
do|ari pc spotu| din lata mca. Dca|cru| a spus, ,Binc. Acum, prcsupuncm ca nu trcbuic
sa vorbim dcsprc Scx, Rc|iqic sau Po|itica - cu am dc qand sa vorbcsc dcsprc toatc
trci.` Apoi s-a uitat din nou |a minc si a zis, ,Arati ca un lc| dc Rabin ciudat sau cam asa
ccva.` Lram ca o spcrictoarc pcntru patronu| unui cazinou din Las Vcqas - purtam o
roba dc ca|uqar, sanda|c si avcam barba si paru| |unqi, carc nu mai luscscra taiatc dc
mu|ti ani. ln timp cc impartca carti|c, dca|cru| a inccput un ,atac vcrba|` |a adrcsa mca,
insu|tandu-ma cu intrcbari dcsprc minc si crcdintc|c mc|c. Dcsi, dcstu| dc intcrcsant,
toatc accstc ,anc|ctc` osti|c a|c sa|c crau intrcbari spiritua|c va|abi|c, daca ati iqnora
insu|tc|c in carc crau invc|itc. lnsu|tc|c pot sa lic uncori numai o dclcnsiva a sinc|ui
scparat (numit catcodata cqo,. ln acc| momcnt a| victii mc|c nimic nu ma putca olcnsa.
L| nu a qasit nici o tinta pc carc cqou| sau cu saqcti insu|tatoarc sa o atinqa, dcci |c-a
distribuit undcva in alara mca, aco|o undc crau raspunsuri|c intrcbari|or sa|c. Raspunsuri
olcritc cu ca|m si iubirc. Tot timpu| sc intamp|a asa ccva undc avcm ,ocuri dc noroc`,
dar din momcnt cc a|tc lortc crau imp|icatc (icrar|ia si Vointa nivcrsa|a,, cu nu
luscscm niciodata |a ocuri dc noroc, cu doar castiqam - liccarc mana.
Lu c|iar nu daduscm atcntic |a nimic, dccat intrcbari|or si raspunsuri|or. Accst
cazinou particu|ar uca cu carti|c pc lata si dca|cru| isi asuma rcsponsabi|itatca dc a uca
in modu| standard - oprirc |a l7 sau pcstc, tinca o cartc sau nici una, daca c| nu
scmna|a a|tlc|. Dcci c| imi impartca carti|c in accst lc|. Dar cu nu stiam sa oc. Lu doar
raspundcam intrcbari|or sa|c si iqnoram carti|c mc|c. Lu nu am lacut nimic cu cc| 2
do|ari initia|i, cu doar dub|am |a liccarc mana castiqatoarc. Accasta masa a lost lo|osita
|a ccca cc sc numcstc pac|ct dc carti cu 4 potcoavc. La ca sc lo|oscau 4 pac|ctc dc
carti carc sa dadcau inaintc dc un nou amcstcc. Pana in momcntu| cand sc tcrminascra,
cu nu am picrdut nici O mana iar cci 2 do|ari in ctoanc dcvcniscra un muntc dc ctoanc
carc va|ora mii. Accst |ucru cra doar %un balon n mintea dealerului&. Dar in
acc|asi timp, in timpu| castiqu|ui miracu|os, noi am discutat dc toatc, dc |a crcarca
stratu|ui dc ozon si pana |a sc|imbari|c carc vin pc Pamant. Si toatc raspunsuri|c mc|c
crau ,c|opotc|u| adcvaru|ui carc suna in liinta sa intcrioara`.
179
Dca|cru| a inccput sa trcmurc. Sansc|c ca cincva sa castiqc doar, si sa castiqc
liccarc mana |a 4 pac|ctc dc carti crau astronomicc, practic imposibi|, si nimcni nu stia
accst |ucru mai binc dccat un dca|cr. ,Vibratia` mca, ca|mu| si raspunsu| |a intrcbari|c
sa|c au rczonat in ccntru| liintci |ui. Combinand toatc accstca cu aspcctu| mcu (ccca cc
oamcnii in qcncra| considcrau ca scmana cu cca a |ui lisus,, a lost prca mu|t pcntru c|.
L| a lost rctras dc catrc supcrvizoru| sau si un a|t dca|cr a prc|uat masa |ui. Toti banii au
lost picrduti |a prima mana cu nou| dca|cr. Pcntru minc, castiqu| a lost in mod c|ar in
bcnclicu| dca|cru|ui, prictcnu|ui mcu si catorva a|tor oamcni carc sc al|au |a masa. Dar
trcmuratoru| dca|cr dc dinaintc a vcnit |a bar inaintca noastra si a tras pc ,ncrasul|atc`
un scotc| simp|u si cat dc rcpcdc a putut c|. Catcva minutc mai tarziu am simtit pc
cincva in spatc|c mcu. V-am intors si aco|o sc al|a dca|cru| carc vcnca catrc minc ca un
Zombic, cu o mana ridicata si aqitand-o. A vcnit |a minc si mi-a atins umaru|, ca si cum
pcntru a vcdca daca poatc, doar putca, ca si cum cu nu as li lost in rca|itatc aco|o sau
cram dc lapt o i|uzic carc vcnca din stic|a dc scotc|. lnsa din pacatc pcntru c|, cram
rca|. L| s-a intors, a mcrs |a bar si a continuat sa bca. Accst incidcnt a avut un impact
dramatic asupra mca si dc ascmcnca asupra dcpcndcntci dc ocuri dc noroc a
prictcnu|ui mcu. Dar asta cstc o a|ta povcstc, nu pcntru accasta cartc.
Dupa mai mu|ti ani am vizitat o lcrma cco|oqica dintr-o comunitatc rura|a din
partca ccntra|a si dc sud a Statc|or nitc. n vccin prictcnos si loartc lcricit a vcnit in
vizita si nu dupa mu|t timp c| nc-a spus uimitoarca povcstc a victii sa|c. Sc parc ca accst
draqut om a lost dca|cr dc b|ac|ac| in Las Vcqas si din anumitc ,motivc nccunoscutc`
avuscsc o cadcrc ncrvoasa in timpu| unci qrcvc si isi picrdusc comp|ct mcmoria si
proqramarca mcnta|a. Cadcrca ncrvoasa i| |asasc qo| ca pc un copi| si a trcbuit sa lic
comp|ct rccducat, toatc accstca lacandu-sc intr-un pat a| unui spita| psi|iatric. L| sc
,rcproqramasc` dc unu| sinqur si cu autoru| psi|iatri|or. Avuscsc practic o vcdcrc
lrcudiana a |umii si nu crcdca in sincronicitatc ori in ascmcnca |ucruri - inca (dar asta
cstc a|ta povcstc,. Cu noua sa pcrspcctiva asupra |umii, c| cra scmi-rctras, inqriind
lcricit dc cainii sai |a mica sa casuta intr-o |oca|itatc rura|a, intr-o padurc. Lstc ncvoic sa-
ti spun cinc cra accst spccia| cx-dca|cr dc b|ac|ac|
180
Capitolul Unpre%ece
Progra!area Su8contientului
i Credinele
Rcinta|nirca mca cu dca|cru| din Las Vcqas (pc carc i| vom numi Bob, mi-a
amintit dc inccputu| instruirii mc|c |a manastirc in |cqatura cu crcdintc|c, proqramarca si
putcrca convinqcri|or.
Bob nu isi amintca dc minc ori dc o marc partc a victii sa|c dc mai inaintc, insa
asta nu contcaza. L| a avut dc lapt o rccducarc a mintii |ui, o rcproqramarc a
convinqcri|or sa|c si a modu|ui dc qandirc, a lost rcproqramat dc a|tii in spira|u|
psi|iatric. Din cauza |a ccca cc a lost cxpus, a ccca cc ia lost prcdat, c| avca putcrnicc
scntimcntc si convinqcri bazatc pc tcorii|c laimosu|ui ,Tata a| psi|iatrici`, Siqmund
lrcud. Si astlc|, in cca mai marc partc c| vcdca |umca prin ,stic|a co|orata lrcudiana`.
Bob cra rc|axat, avca o viata usoara, si cra acum un om bun si b|and, a| carui
sinqur ,viciu` cra dcpcndcnta dc mcciuri|c dc lotba| dc |a TV. L| nu crcdca cu adcvarat
in Dumnczcu. Ca si cci|a|ti dintrc lii, cu crcd ca bunatatca si compasiunca sunt mu|t
mai importantc dccat crcdintc|c sa|c. Pcntru c|, compasiunca nu a lost dccat un conccpt
intc|cctua|. Si-a qasit o s|uba dc paznic in tura dc noaptc |a un pcnitcnciar, astlc| ca in
accst mod c| putca aducc un pic dc bunatatc si bucuric pcntru unii dintrc dctinuti. L|
lacca pcntru oamcni cioco|ata ca|da, uca sa| sau tab|c cu ci, vorbca cu ci dcsprc
prob|cmc|c |or, ctc. Pc dc cca|a|ta partc, mu|ti dintrc paznicii dc aco|o ii tratau pc
prizonicri cu racca|a carc mcrqca pana |a sadism.
Din cauza proqramarii |ui Bob, c| considcra ca abso|ut tot cc sc intamp|a in victi|c
oamcni|or cstc in tota|itatc dictat dc subconsticnt (ccca cc in partc si intr-o oarccarc
masura cstc adcvarat, insa lara a cxtindc prca mu|t, lara a|tc picsc a|c ocu|ui dc puzz|c
si inc|udcrca macar 2 din victi|c noastrc ca liind contro|atc dc a|cqcri|c |ibcrc, ,|ipscstc
dc aici aproapc un |i|omctru`,. Dcci, pcntru c| prizonicrii nu inscmnau nimic dccat
pioni ai propriu|ui subconsticnt. Dc ascmcnca, Bob nu crcdca in ,Sincronicitatc` (carc
cra tcoria ,psi|iatru|ui` riva| a| |ui lrcud, Car| Junq, carc sc parc ca avca mai mu|ta
intc|cqcrc a nivcrsa|itatii cvcnimcntc|or in viata omu|ui,.
Dcsiqur, punctu| dc vcdcrc a| |ui Bob ncccsita ncincrcdcrca ca oamcnii ar avca
toata |ibcrtatca dc vointa. ln mintca |ui, totu| cra in tota|itatc dictat dc subconsticnt. L|
crcdca, sau a crczut, ca nici macar o sinqura actiunc nu cra a|casa in mod |ibcr,
qcncrata, sau ,intamp|atoarc` (carc ar putca li dc ascmcnca numita ,coincidcnta` sau
,sincronizarc`, in oricc caz - pcntru c| totu| cra in tota|itatc qcncrat dc subconsticnt.
Din accst motiv, intr-un mod ciudat, c| cra un lata|ist carc considcra ca totu| cra
prcdcstinat, insa nu prcdcstinat prin ccva mctalizic sau spiritua|. Victi|c oamcni|or ar li
181
in tota|itatc dcstinatc prin mintca subconsticnta si nu ar li nimic cc sc-ar putca lacc in
accst scns, c|iar daca ci considcra ca au qandirc noua sau o qandirc |ibcra, cstc doar
subconsticntu| carc qcncrcaza viata. Lstc adcvarat ca aproapc 9S din qanduri|c si
cmotii|c liccaruia sunt dictatc dc subconsticnt, dar inca o data spun, 2 lacc toata
dilcrcnta din |umc.
Oricum, |cqatura |armica dintrc noi, cca carc a inccput cu c| ca dca|cr |a masa dc
b|ac|ac| (2l , nu s-a tcrminat inca. lar c| a dcvcnit in cc|c din urma un bun prictcn si
un bun qospodar. Prin combinarca intcractiuni|or noastrc, a convcrsatii|or noastrc si a
cvcnimcntc|or carc au rczu|tat, Bob cu o usoara invidic a inccput sa intc|caqa ca cxista
aici si a|tc putcri carc |ucrcaza in nivcrs, a|tc|c dccat cc|c din mintca subconsticnta. L|
a auns sa intc|caqa ca cxista a|cqcri|c |ibcrc pc carc oamcnii |c lac, indilcrcnt dc
inl|ucnta si contro|u| subconsticntu|ui. Dar in acc|asi timp, dcstu| dc ciudat, c| nu avca
nici macar un indiciu cu privirc |a cat dc putcrnica cstc in rca|itatc mintca subconsticnta.
Dcsiqur, a cxistat un timp cand nici cu nu am intc|cs accst |ucru. lntorcandu-ma
inapoi, atunci cand cram ca|uqar |a manastirc, una dintrc sc|imbari|c mc|c lina|c a lost
accca a tuturor proqramari|or si convinqcri|or mc|c. Am avut atat dc mu|tc prob|cmc,
mai a|cs atunci cand cram in crcstcrc, cand cram un copi|. Oricinc arc o ,proqramarc`
dc accst lc|. lndilcrcnt dc cu|tura in carc suntcm crcscuti, avcm dc a lacc cu un lc| dc
,spa|arc a crcicru|ui` dc |a nastcrc, o spa|arc a crcicru|ui din partca socictatii, a lami|ici,
a prictcni|or, ctc. si nc crcam noi insinc o anumita proqramarc, prin proprii|c noastrc
cxpcricntc orbcsti.
Stravcc|i|c invataturi a|c lii|or At|anti in ccca cc privcstc proqramarca mintii
subconsticntc si structurii crcdintci cstc dcstu| dc unica si loartc prolunda. L|c acopcra
toatc aspcctc|c |cqatc dc accst subicct, printrc carc: clcctc|c convinqcri|or noastrc, cum
,|ucrcaza` convinqcri|c, si ana|izarca convinqcri|or si proqramarii. Apoi, c|c mcrq un
pas mai dcpartc si invata cum sa-ti sc|imbi propriu| proqram in timp cc iti laci o ana|iza
propric si csti prcqatit sa laci a|cqcri |ibcrc prin a|tc convinqcri si a|ta proqramarc.
La un anumit momcnt dat, aproapc catrc slarsitu| lormarii mc|c, m-am
imbo|navit loartc rau din cauza unci inlcctii |a prostata. ln cc|c din urma am mcrs |a
Zain si i-am ccrut slatu| in |cqatura cu vindccarca. Va astcptam |a rcmcdii din p|antc si
rcqimuri pcntru vindccarc. Dar in |oc dc asta, mi s-a spus ca prob|cma isi arc sursa intr-
o anumita masura in constiinta, in proqramarca ncqativa, in ,b|ocac|c` subconsticntu|ui
si mi-a rccomandat rcpcdc sa contcmp|cz, sa studicz in qand accasta prob|cma, apoi sa
vorbcsc cu c| din nou.
Prob|cmc|c cu prostata avcau |cqatura cu b|ocac|c scxua|c cu carc luscscm
crcscut. Dar accstca crau intr-adcvar o ,partc a prob|cmci` - mu|t mai important cra
insa laptu| ca cram pc ca|c sa inccp a invata , a rca|iza cu adcvarat (dc ncvoic,
invataturi|c dcsprc importanta vita|a a crcdintc|or si |ucru| cu nivc|c|c mcnta|u|ui. ln
continuarc sunt cxtrasc din dilcritc tcxtc dcsprc accst subicct:
1intea este (ntreit
Una dintre cele Trei -ieuiete +incolo de /uprafa.
#ceasta ,oate Fi un tovar de a*utor
182
care 4ealizeaz Cele mai 1ree /arcini
/au care ne pune piedici la Fiecare ,as.
#ceasta trebuie s Te ndrume spre ceva #semntor =rdinii
(nlocuind /eminele +istru!erii
5i #pa /eminelor -ieii

Credina este 1area C8eie
Ctre ,uterile Controlate de 1inte
Ceea ce Crezi Tu
0ste 4ealitate
(n 4e!atele 1inii
Tr$murile 1inii
/unt 4ealitatea
,entru aceia care o 0"perimenteaz

1asele Cred
Ceea ce #lii le %fer .or,
Corect sau =reit, #devrat sau Fals.
(neleptul (i d /eama de #cest .ucru i 0ste ,recaut,
5i Gotr$t pentru a Testa i a +escoperi.

/c8imbarea -ine Numai la cei /inceri.
Puterea #redinei
La inccputu| accstci carti noi mcntionam cum crcdinta poatc li o atat dc
putcrnica lorta incat accasta poatc cauza razboi, crima, paquba, poatc construi mari
tcmp|c, ctc. Tocmai am mcntionat cum proprii|c mc|c crcdintc mi-au crcat prob|cmc|c
dc prostata. Avcm toatc dilcritc|c (si mu|tc|c, aspcctc|c a|c proprici noastrc proqramari
carc sunt mici prob|cmc si unicc in noi insinc. lnsa cxista aici mu|tc |ucruri carc au un
impact dramatic asupra victii noastrc sau c|iar a modu|ui lundamcnta| dc contro| in
tota|itatca |ui. Crcdintc|c pcrsona|c au un clcct radica| in viata ta, in viitoru| tau - iar
sc|imbarca |or tota|a sta in putcrca ta.
#redina i Puterile Minii
lnaintc dc zi|c|c mc|c |a manastirc am lrccvcntat cursuri|c unci univcrsitati (Pcntru
a scurta o povcstc |unqa, am picat |a cxamcnu| pcntru |iccu, am lost cxmatricu|at, s-a
prcsupus ca avcam l.. unui qcniu si am auns in sc|imb |a o lacu|tatc,. La una din
orc|c mc|c, prolcsoru| a lacut o dcmonstratic dc |ipnoza. Am lost martor atunci cand
183
oamcnii au lost atat dc binc ,|ipnotizati` incat atunci cand |i sc spunca ca pc mana |or
sc al|a o tiqara aprinsa aparca imcdiat arsura (c|iar daca numai o tiqara ncaprinsa |c
atinqca mana,.
Dar asa cum anii au trccut prin viata mca, am lost martor |a mu|t mai mu|tc, |a
|ucruri uimitoarc si ciudatc. Crcdcti sau nu - asta c|iar ca nu contcaza pcntru minc.
Am vazut obicctc miscatc cu qandu|. Am vazut |uptc cu maini|c qoa|c undc trupu|
nici macar nu cra atins. Am vazut trupuri aruncatc prccum nistc papusi dc catrc cncrqii
invizibi|c pcntru oc|iu| ,norma|` a| omu|ui. Am vazut om cu taicturi prca rc|c pcntru ca
sanqc|c sa sc poata opri ,qandindu-ma ca asta c prca dc tot`. Am vazut oamcni carc si-
a oprit inima si rcspiratia lara sa moara. Am vazut ca|uqari in Hima|a,a carc statcau in
zapada, in conditii dc lriq cxtrcm liind inlasurati in paturi umcdc, cu paturi inq|ctatc in
uru| |or. Dupa mai mu|tc straturi dc paturi ap|icatc, ca|uqari vizua|izau o ca|dura carc
vcnca din ci insisi si radia in alara. Paturi|c sunt dczq|ctatc si un ccrc dc zapada topita
aparc in uru| |or. Gradu| |or dc rca|izarc mcnta|a cstc dctcrminat prin masurarca
dimcnsiunii ccrcu|ui din uru| |or. Si am vazut mu|t mai mu|tc.
,Dcmonstratii|c dc |ipnoza` din co|cqiu au lost dcstu| dc mistcrioasc si
rcmarcabi|c, insa dupa cc am lost martoru| ca|uqari|or carc topcau q|cata |-am intrcbat
pc Zain cum sc lac astlc| dc |ucruri. Dupa cc mi-a dat sa citcsc ccca cc sc numcstc
,Tratatu| Tibctan a| Ca|durii Psi|icc`, c| a inccput sa-mi prcdca toatc dcta|ii|c dcsprc
putcrca mintii. L| a inccput cu urmatoarca discutic:
,Convinqcri|c ta|c dcsprc contro|u| si clcctc|c incrcdibi|c|or putcri a|c mintii,
dictcaza sau inl|ucntcaza mu|tc |ucruri din viata ta:
. A|cqcri|c ta|c, si prin asta, cursu| victii ta|c si ccca cc crczi in viata ta,
. Capacitatca dc a invata si dc a ap|ica ccca cc cunosti,
. Sanatatca ta (indilcrcnt daca sulcri dc vrco boa|a sau nu,,
. Capacitatca dc a atraqc sau a risipi lorta lntcrioara,
Aspcctc|c cncrqici lortci lntcrioarc sunt ,Lncrqia nivcrsa|a a Victii`, Accasta
cstc o cncrqic |cqatura dintrc lizic si spiritua|. Accasta curqc prin toatc |ucruri|c, prin tot
viu|, si poatc li consticnt sau subconsticnt manipu|ata prin mintc. Accasta poatc
vindcca si poatc distruqc. Acccasi cncrqic mai cstc numita si ,C|i`, ,Ki`, sau ,Rci|i` in
unc|c cu|turi.` nota: tc|nici|c cncrqcticc a|c CLO (C|i|drcn ol Law ol Onc, liii Lcqii
Lui nu| sunt sursa tuturor cc|or|a|tc - mu|t mai comp|ctc , avansatc dccat ccca cc sc
numcstc Rci|i sau C|i.
,Am invatat un pic dcsprc Ki din antrcnamcntc|c dc artc martia|c pc carc |c-am
lacut atunci cand cram ado|csccnt.`
,Dar in accst scns cstc cu adcvarat o cncrqic minora. Vu|t mai important,
convinqcri|c ta|c alcctcaza capacitatca dc a curqc prin tinc, a o |asa sa curqa prin tinc
ca ultim putcrc - Putcrca Spiritu|ui nivcrsa|.`
#redina2 Puterile Mini i #unoaterea
,Poatc li accasta putcrc invatata prin cunoastcrc, intc|cctua| sau prin prcqatirc
intuitiva`
,lo|osindu-ti mintca pcntru inl|ucnta trupu| (sau c|cmcntc|c, ncccsita un
lundamcnt putcrnic, o baza dc inlormatic si cunostintc (,radacini`,. Vai mu|ta priccpcrc
184
dcsprc tc|nici|c mcnta|c si mai mu|ta intc|cqcrc a motivc|or dc cc (si cum, |ucrcaza
accasta, vor li clcctiv mu|t mai bunc pcntru tinc. Dc ascmcnca, mai mu|ta cunoastcrc
dcsprc modu| cum lunctioncaza mai binc trupu| tau ( din punct dc vcdrc psi|o|oqic sau
bio|oqic,. Accstc |ucruri sunt va|abi|c in spccia| pcntru toatc acc|c domcnii dc
lunctionarc carc sc rclcra |a modilicari|c sau controa|c|c pc carc dorcsti sa |c
cxpcrimcntczi pc trupu| tau (sau in mintca ta,.
Nu cstc cu adcvarat necesar a avca o oarccarc intc|cqcrc a unora dintrc lunctii|c
lizio|oqicc. Dupa toatc accstca, mintca subconsticnta arc o marc pcrlormanta, putcrc si
lunctii comp|cxc dcstu| dc automaticc si lara nici un autor din partca noastra. lnsa mai
mu|ta cunoastcrc din partca unci pcrsoanc dcsprc cum |ucrcaza bio|oqia s-a intcrna, va
olcri o mai buna si clicicnta manipu|arc a trupu|ui. Si cstc rc|ativ usor a obtinc o
intc|cqcrc dc baza a lunctii|or psi|o|oqicc a|c trupu|ui.`
,O|, nici o prob|cma, voi mcrqc doar sa citcsc ,Anatomia |ui Gra,` dcscara sau
sa studicz pc da Vinci, sau si mai binc, ma voi intoarcc in Statc si voi dczqropa nistc
cadavrc carc ma vor auta in autopsii|c mc|c.`
,Sau poatc ar trcbui sa lii un actor dc comcdic si sa mcrqi |a s|ow-u| |ui Ld
Su||ivan, Pcnic|. Am tcrminat noi cu sarcasmu|` a spus c| zambind. Am dat din cap
alirmativ, dc ascmcnca zambind.
PresupunereaA 5 #-eie pentru Puterea #redinei
,A|tccva dccat laptu| dc a dczqropa cadavrc. (zambind cu supcrioritatc, pcntru
cunoastcrca dirccta, partca dc a avca un bun #undament a| cunoastcrii, cstc
intc|cqcrca modu|ui cum |ucrcaza crcdinta. na dintrc putcrnicc|c c|ci a lc|u|ui cum
|ucrcaza crcdinta cstc ,prcsupuncrca`. lunctii|c prcsupuncrii sunt prccum un cata|izator
si nc olcra un mi|oc dc a clcctua sc|imbari cnormc, inc|usiv sc|imbari in trupuri|c
noastrc lizicc. Atunci cand presupunem ccva, subcontientul nostru accept
aceste presupuneri ca pe #apte mplinite iar accstca inccp sa sc manilcstc in
orqanism.
lo|osirca ipotczci nu ncccsita nimic dc qcnu| ,crcdintci oarbc`, ci mai dcqraba sc
bazcaza pc laptc carc sunt binc stabi|itc. Vczi tu, crcdinta ta in ,putcrca prcsupuncrii` va
provcni din zonc|c accstui lundamcnt. Baza inlormatii|or pc carc ti |c aduc aici pcntru
invatarc, dc |a invatatori, din studiu| tau, din tcxtc|c stravcc|i si din practici|c si
ap|icatii|c ta|c, sunt toatc din laptc|c pc carc ai ncvoic sa |c cunosti dcsprc modu| in
carc mintca poatc modilica lizio|oqicu| in mod spcctacu|os. ln cscnta, crcdinta ta in
putcrca dc convinqcrc va li rczu|tatu| si sumaru| tuturor cc|or|a|tc inlormatii continutc in
lundamcntarca ta.`
Pcntru a tc auta pc tinc cititoru| accstci carti, pc parcursu| unor |inii
ascmanatoarc, va vom olcri catcva cxcmp|c a|c clcctc|or mintii lizicc (din divcrsc studii
si ccrcctari,, prccum si ,cum si carc sunt` prob|cmc|c unor astlc| dc cvcnimcntc.
Mintea i 0rupul2 &n #utarea Unitii
liii At|antidci au stiut intotdcauna dcsprc clcctc|c mintii asupra p|anu|ui matcria|,
inc|usiv asupra trupu|ui lizic, si au lo|osit accasta cunoastcrc in ap|icatii|c practicc.
185
Acum, studii stiintilicc rcccntc dcmonstrcaza in mai mu|tc lc|uri clcctc|c mintii asupra
trupu|ui.
ln primu| rand, noi|c ccrcctari indica un procent #oarte ridicat a| imbo|naviri|or
carc pot avca ca oriqinc mintca si cmotii|c. Dc lapt, ,dcc|ansatoru|` mcnta| si cmotiona|
cstc cc| imp|icat |a maoritatca oamcni|or carc sulcra dc un spcctru |arq dc bo|i astazi.
Daca o pcrsoana poatc aunqc sa sc imbo|navcasca psi|osomatic, atunci nu poatc ca
urmand acccasi ca|c psi|osomatica sa dcvina o pcrsoana sanatoasa (sau sa pastrczc
u|tcrior sc|imbari|c crcatc psi|osomatic in trup, Principa|u| |ucru dc tinut mintc (si carc
a lost dcmonstrat prin numcroasc studii si ccrcctari stiintilicc, cstc acc|a ca
VODlllCARlLL PSHlHOLOGlCL CRLAZA VODlllCARlLL llZlCL. Cu a|tc cuvintc,
mintca voastra inl|ucntcaza trupu| vostru.
5 (ou ,i.iune
Cu toatc ca punctu| dc vcdcrc prcdominant in scoa|a dc mcdicina cstc inca
tcndinta catrc ,clcctu| lizic in trup`, (in |oc dc a acccpta pc dcp|in ramilicatii|c punctu|ui
dc vcdcrc a| ,clcctu|ui mcnta| asupra trupu|ui`,, |ucruri|c s-au sc|imbat (si sunt inca in
sc|imbarc - uncori cu o anumita razbunarc,. Din cc in cc mai mu|tc taramuri scparatc
inccp sa lic |uatc in considcrarc imprcuna. C|imicu|, |ormonii, impu|suri|c c|cctricc,
ctc., inccp sa lic privitc in |umina clcctu|ui |or asupra mintii si cmotii|or. Dar cstc posibi|
ccva c|iar mu|t mai important, mintca si cmotii|c sunt privitc in |umina clcctu|ui |or
asupra c|imicu|ui, |ormoni|or, impu|suri|or c|cctricc . si mu|t mai mu|t. Llcctu| mintii
asupra trupu|ui poatc li aproapc uimitor atunci cand iti dai scama dc accst |ucru pcntru
prima data. Accasta parc dc nccrczut |a un momcnt dat insa asta cstc, un adcvarat
muntc a| cxpcricntc|or pcrsona|c atcsta accstc laptc. Putcrca mintii asupra trupu|ui cstc
intr-adcvar o rca|itatc.
E%e"tul Pla"e*o
Cci mai mu|ti dintrc voi suntcti lami|iarizati cu tcrmcnu| ,p|accbo`. n p|accbo
cstc o substanta inactiva (prccum o pasti|a din za|ar, carc arc un clcctu| unui
mcdicamcnt adcvarat - o pasti|a pc carc o pcrsoana o inq|itc crczand ca cstc rca|a.
Accasta isi producc clcctu| pcntru ca pcrsoanci carcia i s-a administrat un p|accbo i s-a
spus ca cstc un mcdicamcnt iar accasta doar prcsupunc ca asa cstc. Aici avcm din nou
dc a lacc cu prcsupuncrca si crcdinta.
Aparc aici o c|cstiunc dcsprc suqcstibi|itatca pacicntu|ui. Contrar mitu|ui obisnuit
ca oamcnii cu un qrad marc dc suqcstibi|itatc au o intc|iqcnta rcdusa, adcvaru| cstc ca
accstia au o intc|iqcnta mai marc, si cu atat mai mari pot li bcnclicii|c din uti|izarca unui
p|accbo atata timp cat sc prcsupunc ca cstc aco|o.
Atunci cand un mcdic lo|oscstc ,suqcstia` pcntru ,prosti` un pacicnt sa
prcsupuna ca accst p|accbo cstc in rca|itatc un mcdicamcnt bun, nu contcaza cat dc
intcnsa sau c|aborata cstc accasta suqcstic. Adcsca, accstuia nu-i trcbuic mai mu|t
pcntru a qcncra o crcdinta. n simp|u zambct din partca mcdicu|ui poatc li |a lc| dc
clicacc prccum 4S dc orc dc indoctrinarc intcnsa a pacicntu|ui dcsprc clicacitatca acc|ui
p|accbo. Asta dcpindc doar dc ccca cc crcdc pacicntu| dcsprc cat dc clicicnt poatc li cu
186
adcvarat. Accasta cstc dc obicci dcstu| dc substantia|a, pcntru ca maoritatca oamcni|or
au o marc crcdinta (din nou lactoru| crcdinta, in mcdicii |or. ln cazu| in carc doctoru|
prcscric un mcdicamcnt sau un tratamcnt pcntru ci, atunci accsta trcbuic sa lic bun si
sa mcritc. Astlc| crcdinta in mcdic sc traducc in prcsupuncrca , incrcdcrca in
clicacitatca tratamcntu|ui. Vintca urmcaza comanda crcdintci si dc lapt lacc modilicari
lizicc in orqanism pcntru a sc potrivi presupuselor clcctc a|c mcdicamcntu|ui pc carc
individua|u| |-a acccptat atunci cand |a |uat.
Zain a spus aproapc acc|asi |ucru.
,Lstc posibi| sa li auzit dcsprc un doctor carc prcscric o ,pasti|a din za|ar` lara ca
pacicntu| sa stic accst |ucru, cu rczu|tatc si clcctc bcnclicc asupra sanatatii pacicntu|ui.
n doctor poatc prcscric o pasti|a dc za|ar pcntru a cvita sa dc-a pacicntu|ui ccca cc
parc a li doar o ,ncmu|tumirc`, un mcdicamcnt putcrnic cc ar putca avca clcctc
sccundarc. lnsa mu|t mai important, accsta poatc li prcscris in cazu| cand nu cxista
mcdicamcntc sau tratamcntc disponibi|c in prczcnt, iar mcdicu| nu vrca ca pacicntu| sa
simta ca nu cxista nici o spcranta. lmportant aici cstc laptu| ca, in mu|tc cazuri,
pacicntii carc au |uat un p|accbo au rcduccri rcmarcabi|c sau rccupcrari in simptomc|c
lizicc. lar unc|c dintrc accstc cazuri sc al|a printrc cc|c carc nu au un tratamcnt
cunoscut.`
ln sumar, putcrca unui p|accbo sc al|a in mintca individu|ui carc i| uti|izcaza.
Accasta cstc putcrca crcdintci, anticipatia, spcranta sau prcmisa carc nc olcra un astlc|
dc lcnomcn uimitor cum cstc clcctu| p|accbo.
Presupunerea 4istru"tiv D E%e"tele unui Pla"e*o (egativ
Llcctc|c bcnclicc a|c unui p|accbo vin din prczumtii|c pozitivc. lnsa |a lc| dc
putcrnicc sunt si prczumtii|c ncqativc. Ccca cc am punctat mai dcvrcmc dcsprc clcctu|
p|accbo in tratarca lizicu|ui sc poatc ap|ica dc ascmcnca si catrc partca ncqativa. Cat dc
mu|ti oamcni au primit tratamcnt lizic lara sa aiba rczu|tatc pozitivc (sau carc au avut
rczu|tatc pozitivc mai s|abc,, pcntru ca scntimcntc|c sau astcptari|c |or au lost ncqativc
rmatoru| studiu olcra un cxcmp|u a| dilcritc|or tipuri dc clcctc carc provin din
prcsupuncri|c ncqativc:
n p|accbo a lost in|ocuit cu un mcdicamcnt numit Vcp|cncsin. Atunci cand s-a
administrat un p|accbo in |oc dc Vcp|cncsin, accsta a produs acc|casi rcactii ncqativc
|a pacicntii carc |uau ci insisi un mcdicamcnt adcvarat. Simptomc|c cum ar li qrcata,
pa|pitatii |a inima, durcri abdomina|c, acumu|arca dc |ic|id in so|duri, amctc|i, cruptii
cutanatc si soc anali|actic au aparut ca urmarc a administrarii unui p|accbo.
Am constatat ca cci mai mu|ti dintrc oamcni au un simt intuitiv a| adcvaratu|ui
mod cum am putca sa nc alcctam noi insinc mcnta|u|. Ti-ai lacut-o sinqur, indilcrcnt ca
a lost pozitiv sau ncqativ ori dc un anumit qrad sau a|tu|.
Probabi| iti poti aminti pc cincva carc a trccut prin rcactii dc strcs mcnta| cronic
,ncrvozitatc crcata dc c| insusi.` Vazand asta poatc ca ai qandit in sinca ta ,lsi va lacc
sinqur rau daca va mcrqc inaintc in accst lc|.` Si probabi| a lacut-o. Dcsiqur, un astlc| dc
lcnomcn cxista dc ascmcnca si |a modu| pozitiv.
187
,oina 6o*olanilor nteligeni2
i rog s'i Ridi"e M1inile
rmatoru| cxcmp|u cstc unu| carc nu sc poatc ap|ica dircct |a tipuri|c dc
lcnomcnc dc atribuirc pc carc |c-am discutat pana acum, insa accsta dcmonstrcaza
unc|c rczu|tatc lascinantc, scrioasc si ambitioasc. Accsta dcmonstrcaza cum crcdinta
unci pcrsoanc poatc avca nu numai un clcct substantia| asupra sa, dar dc ascmcnca si
asupra a|tor pcrsoanc din uru| ci. Lxpcrimcntc|c carc au lost condusc dc catrc Dr. R.
Roscnt|a| imp|ica doua qrupuri dc sobo|ani carc au lost cronomctratc in proqrcsu| |or
printr-un |abirint. Studcntii avansati carc participau |a cxpcrimcntc i-au spus Dr.
Roscnt|a| ca un qrup dc sobo|ani crau loartc ,intc|iqcnti` si a parcurs |abirintu| loartc
rapid, in timp cc a|t qrup a lost dcstu| dc |cncs si mu|t mai |cnt. ln rca|itatc, mai inaintc
cc|c doua qrupuri luscscra in cscnta idcnticc ca intc|iqcnta si pcrlormanta |a timp. lnsa
studcntii au prcsupus , au crczut ca unu| dintrc qrupuri a lost mai bun dccat cc|a|a|t. lar
convingerea lor sc.imbase de #apt per#ormana obolanilor. Grupu| dc
sobo|ani carc s-a prcsupus a li ,supcrior`, cra scmnilicativ mai bun dccat qrupu|
,tampit`. Lvidcnt, si , sau ccva din qandirca studcnti|or a participat |a accst |ucru,
avand clcctc scmnilicativc asupra rczu|tatc|or cxpcrimcntu|ui. Studii simi|arc clcctuatc
cu cadrc|c didacticc din sco|i au spus ca unii dintrc copii sunt cxccptiona| dc stra|ucitori
or cxccptiona| dc p|ictisiti, acc|casi ca rczu|tatc|c din cxpcrimcntc|c cu sobo|ani a|c Dr.
Roscnt|a|. Accst tip dc clcct cstc un motiv bun pcntru cxpcrimcntc stiintilicc lacutc
dupa modc|u| in ,dub|u orb`, c|iar in cazu| in carc ccrcctatorii nu stiu carc cstc
subicctu|, astlc| incat sa nu poata li inl|ucntat rczu|tatu| studii|or prin propria |or
supozitic.
)u*"ontientul
Lxista acum cativa psi|o|oqi carc spun ca maoritatca activitati|or coqnitivc sc
dcslasoara in alara domcniu|ui mintii coqnitivc. Asa cum am mcntionat mai dcvrcmc,
cativa spun ca mai mu|t dc 9S dintrc actiuni|c, qanduri|c si impu|suri|c noastrc
cmotiona|c provin din subconsticnt. Accstc ,noi dovczi` corcspund stravcc|i|or
invataturi a|c lii|or At|anti dcsprc carc am mcntionat dc ascmcnca mai dcvrcmc.
Atunci cand inccpi sa privcsti ccrcctarca din toatc domcnii|c, atat din mcdicina
cat si din psi|o|oqic, |ucruri|c dcvinc c|iar mu|t mai intcrcsantc. Vacstrii si invatatorii
spiritua|i cunosc dc mu|t timp clcctc|c prolundc a|c subconsticntu|ui si putcrca mintii.
Dar inca o data, ccrcctarca mcdica|a in domcniu| clcctc|or |ipnozci dcmonstrcaza cum
prin comanda mcnta|a sc poatc b|oca durcrca, sc pot b|oca vasc|c sanquinc pcntru a
contro|a sanqcrarca, ctc.
Dc ascmcnca, s-a dcmonstrat ca in timpu| unci opcratii in carc pacicntu| cstc
ancstcziat, ccca a cc audc c| ii poatc alccta qanduri|c si actiuni|c, iar accstca |a randu|
|or ii pot alccta sanatatca. Sprc cxcmp|u, subconsticntu| unui pacicnt va acccpta si va
proccsa ccca cc va spunc doctoru| dcsprc laptu| ca accsta nu va supravictui sau daca
opcratia a lost un marc succcs si pacicntu| sc va rclacc. Acum, cu toatc cc|c mai rcccntc
dovczi din domcniu| psi|o|oqici, stiinta modcrna a rca|izat ca mintca subconsticnta cstc
188
o lorta |a carc nu sc qandca nimcni mai inaintc, carc contro|caza mu|tc dintrc aspcctc|c
victi|or noastrc, inc|usiv scntimcntc|c, qanduri|c, actiuni|c si dccizii|c.
7io'#omputerul
A|tc|c dccat cxcmp|c|c dc prcsupuncri si convinqcri dcsprc carc tocmai am
discutat, cum am auns noi sa crcdcm in toatc |ucruri|c in carc crcdcm - in toatc
convinqcri|c carc sunt imp|icatc in ccca cc laccm noi, carc nc lac ccca cc suntcm
Dcoarccc o marc partc din cinc suntcm noi si ccca cc suntcm noi, cstc o insumarc a
convinqcri|or noastrc - accst |ucru inscamna siqur ca ar trcbui sa cunoastcm ceea ce
crcdcm si ccca cc laccm
A doua zi, dupa cc am contcmp|at comcntarii|c |ui Zain dcsprc prob|cmc|c mc|c
dc prostata ca liind |cqatc dc subconsticntu| mcu, am avut o ,sc|ipirc` in carc am intc|cs
ca cra vorba dcsprc convinqcri|c mc|c si |-am intrcbat mai mu|tc |ucruri dcsprc cum si
dc cc crcdcm noi ccca cc crcdcm.
,nc|c dintrc crcdintc sunt produsc prin cxpcricntc|c noastrc dircctc. Dar in
primu| rand, avcm ,proqramatc` mu|tc dintrc convinqcri|c noastrc prin cu|tura noastra,
dc lami|ia noastra, dc prictcnii si prolcsorii pc carc i-am avut pc tot parcursu| victii
noastrc. nc|c dintrc accstc proqramari au lost lormatc prin antrcnamcnt. A|tc dintrc
proqramari au lost lacutc loartc subti|, prin ,osmoza` - doar prin cxistcnta intrc oamcni
si prin comportamcntu| accstora.
Subconsticntu| sc ascamana mu|t cu acc|c noi dispozitivc c|cctronicc dc ca|cu|.
Vintca noastra arc o mcmoric dc stocarc prin carc nc aduccm amintc dc toatc
cxpcricntc|c din trccut. La cstc dc ascmcnca proqramabi|a (si cstc proqramata prin
cxpcricntc|c noastrc, in mod spccia| dc g+ndurile noastre despre e*perienele
noastre,. Vcdiocritatca umana, |ipsa dc cunoastcrc si intc|cqcrca accstui |ucru, a tc
|asa proqramat dc cci|a|ti - pana |a lactorii cxtcriori si in alara contro|u|ui |or. Cu a|tc
cuvintc, crearea acestui lucru (programarea minii subconiente) determin o
cantitate substanial a ceea ce cred oamenii, sentimente, emoii i #i0ic -
care sunt lsate la voia nt+mplriiC C|iar si mai rau, accst |ucru nc-a |asat prada
cqoismu|ui si manipu|atori|or intunccati ai |umii. Dar accstca nu sunt sinqurc|c sursc
carc nc pot proqrama. Proqramarca liccaruia cstc lacuta cu ,datc` carc provin din toatc
tipuri|c dc sursc. Proqramarca noastra sc modilica sau sc crccaza din cxpcricntc|c
noastrc cu pradatorii si manipu|atorii |umii, ,turma umana dc oi` a |umii, |cqi|c umanc,
|cqi|c socia|c ncscrisc (lic c|c invatatc in mod dircct sau indircct, ,capatatc` prin
obscrvarca comportamcntu|ui cc|or|a|ti,, proprii|c noastrc qanduri consticntc ncq|iatc,
ctc. Noi c|iar obscrvand |cqi|c nivcrsa|c, ascmcnca cu ccca cc vcdcm a li rczu|tatc|c
Lcqii Cauzci si Llcctu|ui (baqand mana in loc si vazand ca accsta ardc, si
conccptua|izarca prolunda, crccaza si modilica proqramarca.
Ccca cc nu nc contro|caza ,din cxtcrior` cstc dc o importanta vital. Avcm o
mintc plin dc proqramari intc|cctua|c pc umatatc adcvaratc carc constituic tcmc|ia
adcvaruri|or noastrc Si nu noi nc-am lacut proqramarca lar accstc convinqcri cu carc
nu noi nc-am proqramat, ne dictea0 aciunile noastre bune i releC
4onvingerile altcuiva sunt e*ecutate n mintea voastr i ast#el ele v
189
conduc viaaC Ccca cc in cscnta inscamna ca altcineva v controlea0 viaaC
Gandcstc cc vrca sa inscmnc asta Pcnic| Toti oamcnii din intrcaqa |umc sunt dc lapt
roboti carc cxccuta o proqramarc conccputa in mod dc|ibcrat dc a|tii sau carc cstc
crcata |a intamp|arc, insa dc obicci cstc un amcstcc din ambc|c. A intc|cqc comp|cta
scmnilicatic a accstui |ucru cstc dc o imcnsa importanta. lndata cc am lacut-o, dcvinc
c|ar laptu| ca trcbuic sa nc ana|izam toatc convinqcri|c si scntimcntc|c noastrc in
|cqatura cu accstc |ucruri, pc cat posibi| dintr-o ina|ta starc dc constiinta, apoi s ne
reprogramm noi nine.`
Rcmarci|c |ui Zain crau socantc, dc spcriat, insa atat dc cvidcntc si adcvaratc.
Vroiam sa ma rcproqramcz pc minc insumi si vroiam sa o lac rcpcdc. Dar cum Dc cc
avcam ncvoic pcntru a-mi sc|imba proqramarca si cc anumc cra binc sa pastrcz Am
rcspirat prolund si |-am intrcbat.
Gsirea i /nali.area Programrii ,oastre
,Rcproqramarca pcntru noi insinc poatc li lacuta in catcva moduri Nota
autoru|ui: accstca vor li discutatc mai tarziu. Dar in primu| rand trcbuic sa stim ce
anume sa sc|imbam in proqramarca noastra.
Lxista dilcritc moduri dc a dcvcni consticnti dc ccca cc dorim sa sc|imbam.
nc|c |ucruri sunt cvidcntc, cc|c cum ar li dicta ori lumatu| sau |ucruri dc qcnu| accsta.
lnsa din pacatc, cc|c mai mu|tc dintrc ,rc|c|c obicciuri` a|c noastrc sunt proqramari|c
ncqativc a|c subconsticntu|ui carc isi au oriqinca in a#ara contiinei noastre.
Vcditatia poatc auta. ln mod spccia|, mcditatia contcmp|ativa (contcmp|arca,. O
starc mai cxtinsa si consticnta a mintii crccaza mcditatia, o pcrsoana poatc sa-si
contcmp|c si sa cxaminczc mai binc crcdinta, scntimcntc|c si qanduri|c carc provin din
accasta, in |cqatura cu tot lc|u| dc prob|cmc. O astlc| dc contcmp|arc poatc dc
ascmcnca sa tc autc |a dctcrminarca daca o convinqcrc cstc una spccia|a, daca un
scntimcnt sau un qand cstc pozitiv,constructiv si daca accsta ar trcbui sa ramana in
cadru| proqramarii, sau daca c| cstc ncqativ,distructiv atunci ar trcbui sa lic c|iminat sau
in|ocuit.
Rczu|tatc|c catorva dintrc proqramari|c noastrc ncqativc sunt adcsca sub|iniatc dc
catrc prictcni sau rudc. lnsa maoritatca oamcni|or iqnora accstc critici din partca
cc|or|a|ti. Si din pacatc, catcodata critica cstc olcrita cu ca|dura unui arqumcnt carc o
lacc c|iar si mai dilici| dc acccptat. Dcci, c|iar daca cincva iti poatc olcri o critica p|ina
dc adcvar si va|abi|a, pcntru ca sinc|c scparat mcrqc intr-un putcrnic ,mod dclcnsiv` in
ascmcnca situatii, mccanismc|c dc baza a|c cqou|ui sunt in mod norma| inlrantc,
dcvcnind c|iar consticnt dc prob|cmc|c tale. Sprc cxcmp|u, cu sunt siqur ca in timpu|
unui astlc| dc arqumcnt pc carc vi |a dat cincva, tu ai spus ccva dc qcnu|, ,Tu csti
intotdcauna atat dc ,asa si astlc|`` (Sau i-ati spus a|tccva in timpu| arqumcntarii sa|c,.
Asta nu sc intamp|a dc obicci pcntru ca cqou|, sinc|c scparat cstc prcqatit dinaintc
pcntru apararc, nu-i asa 6ndi#erent daca ccca cc sc spunc cstc va|abi| sau nu. lar
uncori cstc va|abi|, a|tcori nu cstc. Cand cincva tc critica, uncori accsta doar isi
proicctcaza propriile sa|c prob|cmc si inccarca sa |c translcrc catrc tinc, sau accstca
sunt partia| adcvaratc insa amcstccatc cu proprii|c sa|c punctc dc vcdcrc ori sunt
190
a|tcratc si dcnaturatc dc luric, invidic sau oricc a|tccva. lnsa dc mu|tc ori c|c pot
dczva|ui cu adcvarat o prob|cma rca|a pc carc o ai - ccva cc tu ai dori sa sc|imbi dc
crczi dcsprc asta ca iti olcra o sansa. Dar prob|cma cstc, c|iar si atunci cand accstca
sunt o rcl|cctarc a proprii|or tale prob|cmc, in cazu| in carc critica cstc contaminata
pcntru ca arc propriile |or prob|cmc amcstccatc in ca - accasta nu cstc o oq|indirc
clar a prob|cmc|or ta|c. Si atunci accasta va lacc mu|t mai dilici| pcntru sinc|c tau
scparat si pcntru adcvaratu| vostru sinc intcrior sa acccptc adcvaru| din ca, sau c|iar sa
vada carc partc cstc adcvarata si carc nu cstc. Dcci, indrcptarca propric prin autor din
alara, din oq|indirc si din opinii criticc cstc ca si inccrcarca dc a tc barbicri sau a tc
,radc in cap`, lo|osind o loartc murdara, o cxtrcm dc dclormata oq|inda ,dc casa`, una
carc dcnaturcaza adcvarata ta rcl|cctic. lnsa dcsiqur, accst |ucru sc poatc lacc. C|iar si
pcntru a tc vcdca tu insuti c|ar in lata tuturor, prin accstc critici ncc|arc, distorsionatc,
criticismu| contaminat, tu trcbuic mai intai sa-ti dcpascsti propriu| mccanism dc apararc
a| ,sinc|ui`. lar daca nu csti |a un nivc| dc constiinta in carc sa lii c|ibcrat dc propriu| tau
mccanism dc apararc a| sinc|ui scparat si a| cqou|ui, cum crczi ca poti li c|iar in masura
a-ti vedea prob|cmc|c dc proqramarc ncqativa, ca sa nu mai vorbim dc oportunitatca
dc a |c sc|imba`
5glind2 5glind de Perete2
#are este #ea mai 7un Programare dintre 0oate?
lntcractionand cu cci|a|ti oamcni carc au inc|inatii ascmanatoarc cu a|c ta|c
(prictcni, inccpatori, c|cvi, ctc.,, accasta tc poatc auta pc ca|ca ta - in mod spccia| daca
ai o atitudinc smcrita. lnsa dc mu|tc ori poti a|crqa catrc acc|casi prob|cmc pc carc |c-
am mcntionat mai dcvrcmc. ln cc|c din urma, intcractiunca cu un ,invatator adcvarat`
(oricc liinta i|uminata carc sc al|a in trup lizic, asa cum cra Zain,, cstc cc| mai bun mod
dc a qasi si dc a ana|iza dclcctc|c proqramarii ta|c, sinqura moda|itatc dc indrumarc din
alara si dc a dispunc dc cc|c mai subti|c si prolundc dclcctc inradacinatc in tinc.
Vom intra mai mu|t in dcta|iu dcsprc accstca in capito|u| dcsprc invatatori, insa
dcocamdata putcm arunca o scurta privirc asupra modu|ui in carc c|c sc ap|ica pc
,trascu| cxtcrn`, vazand si sc|imband proqramarca ncqativa, in modu| dc ap|icarc a
ccca cc tocmai ati citit.
n adcvarat invatator cstc ascmcnca unci oq|inzi c|arc i ascmcnca unui cxorcist.
Astlc|, nu cxista nimcni mai capabi| dc a-ti qasi dclcctc|c, cincva carc sa |c aduca pana
|a tinc, carc sa tc lortczc sa |c vczi (asa cum oq|inda ,tc lortcaza` sa-ti vczi propriu| sinc
lizic atunci cand tc privcsti in ca,, carc dup aceea sa tc autc sa ti |c sc|imbi. Sprc
dcoscbirc dc a|ti oamcni, un invatator adcvarat cstc o oq|inda clar - c| nu arc parcri
dcsprc cqo si nici o proqramarc ncqativa propric |ui insusi, ci una carc ar putca carc sa-
ti olcrc o imaqinc c|ara a proprici ta|c parcri si a proqramarii ncqativc. Dc ascmcnca, c|
nu arc nici un lc| dc dorinta dccat accca dc a ,castiqa |upta`, sau accca dc a nu o lacc
sa ,lic qrcsita`, asa cum cci mai mu|ti oamcni o lac. Vai inaintc dc toatc, c| nu sc
anqacaza in discutii - arqumcntc, lara arqumcntc. Dcci, toatc critici|c sc lac strict in
mcdiu| carc arata dclcctc|c ta|c, pcntru a tc auta in dczvo|tarca si indrcptarca propric.
Si daca ai a|cs un invatator adcvarat pcntru a tc auta in sc|imbarc, prin insasi laptu| ca
191
ai a|cs un invatator sa tc autc vci avca probabi| mu|t rcspcct pcntru ccca cc iti spunc,
liind astlc| mu|t mai rcccptiv |a ccca cc iti dczva|uic dcsprc tinc insuti, liind astlc| mu|t
mai usor sa vczi si sa laci sc|imbari|c.
Dar inccarca sa tii mintc, atata timp cat accasta cstc una dintrc moda|itati|c prin
carc un adcvarat invatator iti auta, accsta nu cstc un |ucru p|acut pcntru c|. Atunci cand
un adcvarat invatator iti arata ccca cc trcbuic sa vczi dcsprc tinc insuti, dc cc|c mai
mu|tc ori accasta nu cstc o ,imaqinc p|acuta`. Pcntru ca dc lapt cci mai mu|ti dintrc
oamcni crcd, traicsc, simt si qandcsc cu sinc|c |or scparat, atunci orice critica cstc
vazuta ca o amcnintarc, dcci un atac, si prin urmarc vinc apararca carc cstc c|cmata sa
intrc in actiunc. C|iar si critica lacuta cu qria din partca unui adcvarat invatator iubitor,
cca pc carc ai ccrut-o in mod dc|ibcrat pcntru a tc a3uta, cstc vazuta si simtita dc tinc
(dc propriu| tau sinc scparat, ca liind un atac pcrsona|. Sinc|c vostru scparat si cqoist
intc|cqc inccrcarca liintci lntcrioarc dc a prc|ua contro|u| asupra |ui, accsta cstc un atac
asupra |ui. Astlc|, ccca cc iti arata un adcvarat invatator dcsprc tinc insuti dcc|anscaza
un raspuns iar sinc|c scparat va raspundc cu un atac pcntru a sc apara pc sinc. Daca
vci pcrmitc sa sc intamp|c accst |ucru, c|iar si pc p|anu| intcrior, accsta va impicdica
proccsu| vostru dc sc|imbarc si i| va rani pc adcvaratu| invatator. Si c|iar daca iti vci
,tinc qura`, adcvaratu| tau invatator va simti oricum animozitatc din partca ta. lar
adcvaratii invatatori sunt prin insasi natura |or inqaduitori, cci mai iubitori si cc|c mai
scnsibi|c liintc dc pc Pamant. Dcci, accasta ii va durca mai mu|t pc ci dccat atunci cand
ai rani o pcrsoana oarccarc. Lu stiu |ucru| accsta. Lu am sulcrit dc mu|tc ori. Zain a
p|ccat acum dc pc accst p|an Pamantcsc si rcqrct prolund unc|c dintrc raspunsuri|c si
scntimcntc|c mc|c lata dc c|. Stiu ca c| intc|cqc si a intc|cs c|iar si atunci, dar totusi, c|
nu mcrita nici o durcrc in p|us si nu cra ncvoic sa lac accst |ucru atat dc qrcu. Sau
poatc ca am lacut-o, dar in rctrospcctiva, as li putut li mai modcst, mai rcccptiv si ar li
lost mai usor pcntru c|. n adcvarat invatator nu lacc nimic dccat sa-ti aratc |ucru|
ncqativ pc carc tu |-ai crcat si |-ai cu|tivat. Totusi, ci dcvin tinta principa|a din partca
ncqativitatii c|cvu|ui - pur si simp|u pcntru ca sinc|c scparat c| c|cvu|ui sc vcdc
amcnintat dc c| insusi. Dcci, daca vci avca vrcodata vrcun invatator adcvarat carc tc
iubcstc si isi sacrilica viata pcntru a tc auta, amintcstc-ti ca atunci cand ,tu` tc simti
atacat, invatatoru| lacc asta pentru c c| tc iubcstc si tu i-ai cerut sa laca accst |ucru
durcros, accasta ,munca murdara`. Cand tu rcactionczi ncqativ |a adcvaru| cxpus tic
insuti, accst |ucru cstc #oarte durcros pcntru cincva cu nivc|u| dc constiinta a| unui
adcvarat invatator. Totusi c| primcstc asta - o suporta provocandu-i durcrc - atat dc
marc cstc draqostca |ui pcntru tinc.
G1ndurileA #ldiri nvi.i*ile
7lo"uri ale Realitii (oastre Fi.i"e
lndilcrcnt dc proccnta, mintca subconsticnta inl|ucntcaza lara indoia|a si intr-o
marc masura victi|c noastrc. Dc ascmcnca, ceea ce g+ndim n mod contient, lic
ca accstc qanduri sunt din sursc consticntc ori subconsticntc, arc o mare |cqatura cu
dctcrminismu| a ccca cc laccm noi insinc i ceea ce crem pentru noi nine n
via.
192
Astlc|, cxista practic doua domcnii a|c proccsu|ui dc qandirc dc carc trcbuic sa
lim loartc consticnti: qanduri|c proqramu|ui bio-computcru|ui nostru subconsticnt
(ascmcnca cc|or dcscrisc mai sus, si intcrrc|atia qanduri|or consticntc carc construicsc
propria noastra rca|itatc lizica.
Asa cum am aratat mai dcvrcmc, liccarc qand omcncsc dc pc Pamant a lost mai
inaintc ,un qand`. 1oar un simp|u qand. Tu nu i| putcai atinqc, nu i| putcai qusta, nu i|
putcai mirosi si nu i| putcai vcdca. Cu toatc accstca, qandu| cstc cc| mai putcrnic atribut
uman pc Pamant. Nici o liinta umana nu a lacut vrcodata ccva lara sa nu li avut mai
inaintc un qand-conccptic, urmat dc o scric intrcaqa dc qanduri ncccsarc pcntru ca
accasta sa dcvina o rca|itatc in |umca lizica. imitor cum poatc parca accst |ucru atunci
cand tc oprcsti si tc qandcsti cu adcvarat |a accasta, adcvaru| cstc ca tot ccca cc T ai
#cut vreodat in ntreaga ta via, a lost rczu|tatu| unui qand. lar accst |ucru cstc
doar o picatura intr-o qa|cata in comparatic cu intrcqu| potcntia| a| putcrii mintii. Atunci
cand ici in considcrarc toatc accstca, nu cstc loartc qrcu dc intc|cs ca noi TRLBlL sa
lim loartc sc|cctivi in ccca cc privcstc g+ndurile care alearg in uru| capctc|or
noastrc.
Dc ascmcnca, dupa cum sc mcntioncaza intr-un capito| antcrior, qanduri|c sunt
,pictrc|c dc tcmc|ic` a aproapc tot cc nc ncon3oar in victi|c noastrc, mintca cstc un
lc| dc ,muncitor in constructii` carc zidcstc ,pictrc|c dc tcmc|ic` si carc va li ,sclu|
constructici`. Si c|iar daca suntcm cu totii trccuti prin dilcritc maini in ocu| victii,
modu| cum ucam noi in accstc maini alcctcaza modu| cum dccurqc ocu|, si cvcntua|
modu| cum vor icsi rczu|tatc|c. lar ceea ce g+ndim noi dctcrmina modu| in carc
dccurqc ocu|. Odata in p|us, intrcaqa noastra viata cstc in marc masura rczu|tatu|
atitudini|or noastrc mcnta|c, qanduri|or si actiuni|or noastrc rczu|tantc.
4ominaia 7io'#omputeruluiA
nvi.i*ilul #onstru"tor de G1nduri!
lnapoi |a discutia mca antcrioara cu Zain.
,Dar Tata, cu siquranta aici cstc mai mu|t dc sc|imbat dccat numai
rcproqramarca crcdintc|or si mintii noastrc subconsticntc. Adica, mi-am studiat
subconsticntu| c|iar inaintc dc a vcni aici si ii cunosc putcrca, dar cc|c mai mu|tc din
cc|c cc |c laccm zi dc zi sunt lacutc in mod consticnt, nu-i asa`
,Da, in mod c|ar, dar totusi nu. Si sa nu-mi spui mic Tata S|ir|c,.`
,Cc`
,Asta a lost o q|uma liu|c.`
,O|.`
,Voi invataccii . suntcti intotdcauna atat dc scriosi. Cu siquranta aici cstc mai
mu|t dccat subconsticntu|. Tu trcbuic sa lii atcnt |a qanduri|c ta|c consticntc si sa |c
rcdircctionczi daca cstc ncvoic. Dar nu numai sa laccm ccca cc cstc ncvoic pcntru a li
atcnti |a qandiri|c din mintca consticnta, trcbuic dc ascmcnca sa lim consticnti dc laptu|
ca mu|tc dintrc qanduri apar |a supralata din mintca subconsticnta, c|iar lara ca noi sa
|c obscrvam. Sa nc asiquram ca c|c sunt qanduri consticntc, dar carc sc al|a intr-o ,zona
qri` dc carc nu suntcm consticnti sau pc carc mintca nca|crtata nu |c obscrva in mod
193
consticnt. Subconsticntu| cstc loartc putcrnic si nc inl|ucntcaza in mod constant viata
dandu-nc, ,rcactii impu|sivc` si un l|ux continuu dc qanduri. Accstc impu|suri si qanduri
pot inc|udc cmotii putcrnicc (p|accrc, antipatic, ura, lrica, ctc., carc dca lormcaza
dccizii si udccati, idci si actiuni lizicc dc toatc tipuri|c. n ,acccs dc luric` cstc doar un
e*emplu dintrc accstc impu|suri cmotiona|c dc supralata. Dar indilcrcnt dc qanduri|c
sau cmotii|c, acestea trec+nd neobservate n contiin, n contient, si odata
aunsc aco|o nc trczim intr-o starc dc qandirc sau cu scnzatia qanduri|or si cmotii|or carc
vin din proqramarca noastra, c|iar lara ca sa stim accst |ucru. L|c |itcra|mcntc ,prcia`
proccsc|c noastrc dc qandirc si pot li loartc distructivc in victi|c noastrc.
Ascmcnca qanduri pot vcni din proqramarca subconsticnta care nu are nimic
de a #ace cu o persoan care crede c asta este ceva normal, sau daca
|ucruri|c ,sunt qanditc` in mod consticnt. Totusi, oamcnii cxpcrimcntcaza accstc qanduri
si scntimcntc |a lc| ca in cazu| in carc acestea ar #i alese n mod contient din
propric qandirc si convinqcrc. Si pcntru ca oamcnii crcd ca accstc qanduri sunt
proprii|c |or qanduri, ci sunt adcsca in dclcnsiva si lo|oscsc ,trucuri mcnta|c cvazivc`
(ra|aturi, asa cum sunt c|c numit in mod obisnuit, in cazu| in carc anumitc amcnintari
sunt in rca|itatc adusc prin accstc qanduri si idci din subconsticnt, in |umina prin carc
sunt cxaminatc qanduri|c consticntc. Dc cxcmp|u, atunci cand cuvintc|c sau actiuni|c
cuiva sunt dc lapt doar din ocu| proqramarii subconsticntu|ui propriu carc da pc
dinalara, iar cuvintc|c sau actiuni|c nu au nici o cxp|icatic |oqica, cc sc intamp|a daca iti
pun o intrcbarc ana|itica dcsprc ce anumc spunc sau lacc ,cutarc sau cutarc` Cc lc| dc
raspuns ai tu`
,Crcd ca ccva dc qcnu| ,Nu stiu.``
,Poti lacc mai mu|t dc atat Pcnic|. Dc catc ori ai intrcbat pc cincva ccva dc
qcnu|, ,Dc cc csti in accst lc|` si raspunsu| a lost ccva dc qcnu|, ,Accsta cstc doar lc|u|
dc pcrsoana carc sunt cu`, sau ,Accsta cstc doar lc|u| cum ma simt cu` sau ,Asta cstc
doar ccca cc crcd cu.` sau ,Accsta cstc doar lc|u| cum am lost crcscut cu.` ln masura in
carc accstca sunt dc intcrcs, aici cstc slarsitu| discutici. Accsti oamcni nu dorcsc sa sc
conlruntc cu motivc|c pentru care simt, crcd sau sunt in accst lc|. Li au stampi|a pusa
dinaintc - ,Sinc|c scparat cstc |a |ucru - nu dcranati`. Oricc a|tccva in p|us in ccca cc
privcstc un ,dc cc asa`, pot primi inapoi doar o rcactic dc luric lara |oqica. Accstc
dcc|aratii insotcsc adcsca un comportamcnt carc nu poatc li cxp|icat |oqic sau consticnt
si sunt olcritc ca rationamcntc pcntru catcva tipuri dc comportamcnt ncqativ sau
pcntru rcluzu| dc a ,qandi si dc dcsc|idcrc a mintii`.`
,lar mu|tora dintrc noi |c-au lost inocu|atc dc catrc parintii carc raspundcau
adcsca |a intrcbari|c noastrc atunci cand crau copii prin, ,doar asa`.`
,Lstc drcpt. Oricum, tu stii dc cc maru| cadc pc pamant`
,Din a|ta cauza dccat qravitatia`
,Da.`
,Pcntru ca sunt coaptc`
,Nu. Dc aia (doar asa,.` Zain cra intr-o starc dc spirit ncobisnuita si daca nu |-as li
cunoscut mai binc, as li crczut ca isi pcrmitca o anumita starc dc spirit.
,O|, nu,` am qandit in sinca mca, ,asta cstc o capcana`
194
L| m-a privit cu asprimc si apoi a spus, ,Spunc noaptc buna Gracc,.`
,Noaptc buna Gracc,. Tata, poti li scrios pcntru un momcnt ca sa pot tcrmina
inccrcarca dc a prindc intrcqu| |ucru carc-mi scapa`
,Asa dintr-o data`
,Tata, tc roq, inca mai am dc lacut orc dc mcditatii.`
,Da. loartc binc. Lstc mai binc asa` Si a lacut o lata scrioasa.
,Da.`
,OK. Acum, undc ramascscm, Pcnic|. A|, da. ln timpu| qanduri|or qcncratc dc
subconsticnt dcsprc carc discutam, cxista dc ascmcnca actiuni lizicc qcncratc dc
subconsticnt. Si c|iar dinco|o dc raspunsuri|c lizicc automatc, cxista actiuni lizicc carc
rczu|ta din ccca cc qandcsti.`
,Cc`
,Gandcstc-tc numai |a |ucru| accsta.`
Reglarea 4ire"iei #orespun.toare de G1ndire
,Dcci, c|iar daca am vrca sa qandim in mod consticnt iar accst mod sa lic intr-
un anumc lc|, nu am putca noi sa dorim sau sa laccm asta in subconsticnt`
,Li binc, tu cc crczi`
,Tata.`
,lnca odata, o marc partc din qanduri|c si actiuni|c noastrc consticntc, dc lapt
cea mai mare parte din ccca cc noi avcm ncvoic pcntru a li in proprii|c noastrc
qanduri si actiuni consticntc, sunt actua|mcntc din zonc|c subconsticntu|ui. Dc accca
cstc atat dc important pcntru noi sa intc|cqcm si sa uti|izam in mod corcspunzator
proccsu| prin carc sc crccaza cxpcricntc|c noastrc lizicc. Din momcnt cc suntcm in
mod constant manipu|ati prin propria noastra proqramarc, daca accasta nu cstc in
ordinc, ca va crca mu|tc prob|cmc in victi|c noastrc lizicc. Dc lapt prin proqramarca
subconsticntu|ui |ucruri|c nu stau c|iar asa consticnt pcntru tinc, c|c pot |ucra comp|ct
incrucisat cu dorintc|c ta|c consticntc, qanduri|c si obicctivc|c ncqand oricc proqrcs pc
carc tc astcpti sa-| laci.`
,Dcci, carc cstc primu| |ucru pc carc ar trcbui sa-| lac pcntru a sc|imba ccca cc
parc a li sc|avic in proqramarca subconsticntu|ui mcu`
,Pcntru a tc c|ibcra dc o astlc| dc sc|avic trcbuic mai intai sa tc dccizi daca
doreti cu adevrat sa tc sc|imbi. Nu poti avca doar o activitatc intc|cctua|a b|anda,
ccva dc qcnu|, ,Lu crcd ca ar trcbui sa ma sc|imb`. Daca nu doreti cu adcvarat o
sc|imbarc dispcrata si csti doar un prctcndcnt sau pur si simp|u ,crczi` ca ar trebui sa
tc sc|imbi, atunci csti doar o rotita cc sc invartc in ocu| inccrcarii dc sc|imbarc.`
,Vrci sa spui ca cu asta lac`
,Nu, aici nu cstc vorba doar dcsprc tinc. Accstca sunt invataturi pcntru intrcaqa
|umc Pcnic|, pcntru toata |umca. lncctcaza cu qandirca atat dc paranoica dcsprc tinc
insuti si doar ascu|ta, a|tlc| picrzi umatatc din intrcq.
rmcaza apoi ncccsitatca dc a obtinc acccs catrc mintca ta subconsticnta si
rcproqramarca ta insuti cu o noua proqramarc pozitiva si constructiva. Accst |ucru iti
195
rcda contro|u|, iti pcrmitc sa dccizi cc vrci sa qandcsti si cc anumc dorcsti in viata, mai
dcqraba dccat sa pcrmita ,proqramu|ui` sa dccida pentru tinc.`
Programarea
,Dcci, cu cc anumc sa ma rcproqramcz pc minc insumi ln mod spccia| |uand in
considcrarc paradoxu| adcvaru|ui`
,Stravcc|i|c invataturi a|c lii|or at|anti dcc|ara ca accasta cstc abso|ut ncccsara
pcntru a vizua|iza si mcntinc propriu| nostru proqram, starca constiintci nivcrsa|c, in
scopu| dc a mcntinc nitatca cu Du|u| nivcrsa| in timp cc traim pc Pamant. Accst
|ucru a lost conccput inca din cc|c mai vcc|i timpuri a|c cadcrii pcntru a nc ca|auzi
constiinta, dar accstca inca sc ap|ica.`
,Dcci, ori loartc prolunda mcditatic contcmp|ativa, ori i|uminarc`
,Da. l|uminarca cstc intr-adcvar cca mai buna ca|c dc a sc intamp|a - dc a obtinc
o noua proqramarc dc |a Dumnczcu, dc |a icrar|ic. ln |oc dc asta, primcstc
rccomandari|c dc |a un Adcpt, un adcvarat invatator carc a obtinut-o pcntru tinc dc |a
icrar|ic si vczi daca Vocca ta lntcrioara iti spunc ca arc drcptatc.`
,C|iar si dupa cc nc-am curatat dc vcc|ca noastra proqramarc, cum nc putcm
pastra dcpartc dc o noua proqramarc ncqativa`
,Din nou, buna intrcbarc Pc |anqa ana|iza si rcproqramarca tuturor crcdintc|or
noastrc cstc ncvoic dc a inccrca sa prcvcnim noi proqramari lara a|cqcrca noastra
consticnta. Dcci in cc|c din urma, trcbuic sa laccm ana|iza si rcproqramarca intr-un
proccs continuu.`
,Cc lc| dc mcditatic ma va auta mai mu|t |a asta`
,Oricc tc|nica dc mcditatic cc lunctioncaza binc pcntru tinc cstc buna. Asa cum
stii, invataturi|c prczinta o varictatc dc tc|nici dc mcditatic spccilicc si instrumcntc
pcntru constiinta, carc nc pot auta sa mcrqcm mai dcpartc dccat |imitc|c norma|c a|c
constiintci, si in cc|c din urma cxpcrimcntarca dirccta a nitatii cu Constiinta
nivcrsa|a. Toatc accstca va pot auta pc toti sa va rcproqramati pc voi insiva.` Nota
autoru|ui: lnstructiuni|c pcntru accstc stravcc|ii tc|nici cncrqcticc si dc mcditatic sunt
prczcntatc in dcta|iu in cca dc-a doua umatatc a accstci carti. nii probabi| |c
cunoastcti dca din cauza cc|or|a|tc rc|iqii carc sc traq din cca a lii|or. lnsa accstca dc
aici sunt in lorma oriqina|a. Lxista dc ascmcnca dilcritc |imbac carc pot li uti|izatc
pcntru a vorbi mintii voastrc. Vom discuta accstc |ucruri in capito|u| dcsprc vizua|izarc si
alirmatii.
Zain a continuat. ,lntr-o zi, in curand, vci li capabi| sa-ti uti|izczi dibacii|c,
cunoastcrca si abi|itati|c pc carc |c-ai dczvo|tat dc-a |unqu| victi|or ta|c, pcntru a pcrmitc
Du|u|ui nivcrsa| sa |ucrczc prin tinc, in asa lc| incat sa rccrcczi una dintrc cc|c mai
bunc tc|nici vibrationa|c at|antc pcntru a-i auta pc cci|a|ti sa sc rcproqramczc ci insisi.
Tc|no|oqia pcntru a lacc accst |ucru si a|tc |ucruri o vci lo|osi pcntru a aducc |umina
pcstc o |umc in continua intunccarc, va li disponibi|a in curand, din nou - prima data in
nivcrsitati din Rusia si Statc|c nitc. Vci qasi aco|o ccca cc ai ncvoic pcntru
instrumcntc|c vibrationa|c. Am anticipat asta in visc|c mc|c, ca va li ncvoic dc ccva
pcntru unu| dintrc |ucruri|c pc carc |c vci lacc in viitor, va li qasit intr-una dintrc vcc|i|c
masini qcrmanc si intr-una dintrc vcc|i|c masini amcricanc.` o a|ta povcstc carc nu
cstc pcntru accasta cartc.
196
,OK. Tu q|umcsti din nou, nu-i asa`
,Nu. Cand m-ai cunoscut tu pc minc sa liu cat dc cat scrios Nimic dc spus Vci
vcdca. Pana in acc| momcnt din viitor nu vci avca ncvoic dc instrumcntc|c vibrationa|c
at|antc pcntru rcproqramarca ta insuti, pcntru ca vci avca dca rcproqramarca lacuta dc
tinc insuti. lnsa pcntru cci|a|ti accasta va li o marc binccuvantarc.`
Un (ou nstrument )trve"-i
Tot ccca cc mi-a spus Zain a vcnit si a trccut. C|iar si dcsprc parti|c dc masini
vcc|i dc carc avcam ncvoic.
Suntcm norocosi ca avcm din nou unu| dintrc cc|c mai putcrnicc instrumcntc
pcntru rcproqramarc |a dispozitia noastra. nu| a|c carui radacini sunt din At|antida.
Tc|no|oqia At|anta a lost dcstu| dc avansata in comparatic cu a noastra. Au lost
dczvo|tatc mu|tc mctodc pcntru vindccarc si pcntru ina|tarca constiintci carc imp|icau
tc|no|oqic bazata pc intc|cqcrca Lcqi|or nivcrsa|c si a|c vibratici. Cu|oarca, sunctu| si
aspcctc|c o|lactivc a|c vibratici au lost uti|izatc pcntru a acccsa si stimu|a trupu| si
mintca. Din lcricirc, unu| dintrc instrumcntc|c carc lo|oscstc sunctu| a lost rcusit din nou
prin avansarca in stiintc|c dc baza a|c c|cctronici. L| uti|izcaza lormc dc unda si
lrccvcntc a|c sunctu|ui loartc spccilicc, carc nu au lost posibi|c a li lacutc in timpuri|c
modcrnc pana |a invcntarca c|cctronii capabi|c a qcncra lrccvcnta si lorma dc unda
spccilica.
lnstrumcntu|ui dc ina|tarc a constiintci rczu|tat si dc carc vorbcsc, lo|oscstc undc|c
pcntru a cuprindc intrcaqa mintc si a sc pcrmitc acccsu| si rcproqramarca mintii
subconsticntc. Accstc ,Sunctc Vibrationa|c At|antc` au lost inrcqistratc si in timpu|
rca|izarii accstci carti, c|c au lost copiatc pcntru accia dintrc dvs. carc dorcsc sa |c
lo|oscasca, c|c sc al|a pc cascta si , sau pc CD. Astlc|, c|c sunt loartc putcrnicc, icltinc
si usor dc uti|izat (pcntru mai mu|tc inlormatii a sc vcdca scctiunca mcditatii|or prccum
si partc din spatc a cartii pcntru instructiuni|c dc comanda,. Pc |anqa laptu| ca sc
pcrmitc rcproqramarca (inca o data, putcti citi lc|u| cum va putcti modilica voi insiva
pcntru a va sc|imba proqramarca in cca dc-a doua umatatc a cartii,, lunctii|c vibratii|or
sunt intcqratc in trci aspcctc a|c liintci: consticnt, subconsticnt si constiinta nivcrsa|a -
sau domcnii|c lizic, mcnta| si spiritua|.
)ta*ilirea 5*ie"tivului &n )u*"ontient
Dc ascmcnca, dcmn dc |uat in considcrarc dc catrc dvs. cstc accst |ucru: atunci
cand in mintca subconsticnta cstc proqramat un obiectiv, c| qcncrcaza automat qandu|
si compctcntc|c dc inl|ucnta, toatc |ucrand pcntru tinc in mod constant si cu
pcrscvcrcnta, dircctionandu-va catrc indcp|inirca accstui obicctiv. (Accst |ucru va li
discutat in continuarc, in capito|u| dcsprc Obicctivc si ldca|uri., Combinand un idca| sau
un obicctiv cu rcproqramarca voastra, accst |ucru cstc loartc putcrnic.
n a|t aspcct a| mintii subconsticntc si carc cstc dc intcrcs pcntru noi, cstc zona
dc contro| a sistcmu|ui ncrvos autonom. Vai mu|tc dcsprc asta mai tarziu.
197
/prarea mpotriva Programrii (edorite
Din pacatc, |ipsa dc lami|iarizarc cu lunctionarca si proqramabi|itatca mintii
noastrc subconsticntc nu a crcat prob|cmc numai in victi|c noastrc cmotiona|c si
pcrsona|c, dar mai important cstc laptu| ca nc-a |asat prada mu|tor pcrsoanc si
orqanizatii carc nc-au lacut sa vcdcm |ucruri|c asa cum vor c|c. Cci mai mu|ti dintrc noi
c|iar nu stiu cand s-a intamp|at asta, avcm un sct comp|ct dc motivc rationa|c pcntru a
nc lacc sa crcdcm asta sau a|tccva. lar liii |ui Bc|ia| si s|uitorii |or stiu cum sa |c
lo|oscasca si lo|oscsc ascmcnca mctodc dc inl|ucnta. Dc lapt, o marc partc din ccca cc
qandcsti tu si din ccca cc crczi tu, arc prca putin dc-a lacc cu proccsc|c dc qandirc
indcpcndcntc si crcatoarc. Stiu ca asta suna incrcdibi| si inspaimantator, insa cstc dcstu|
dc adcvarat.
C|iar si ccca cc ar putca li considcrat |umcsc sau dc mica importanta, cum ar li
pub|icitatca pcntru a vindc anumitc produsc, accstca lo|oscsc tc|nici psi|o|oqicc,
lo|oscsc subconsticntu| si manipu|arca sub|imina|a.
/s"ult Mu.i"a
lnaintc dc a mcrqc mai dcpartc, as dori sa atinq subicctu| putcrii muzicii, in mod
spccia| pcntru ca accasta cstc in |cqatura cu proqramarca ncdorita.
S-a spus ca muzica ar li cc| mai apropiat |ucru dc |imbau| |ui Dumnczcu. La a
lost lo|osita in ritua|uri inca dc |a inccputu| timpu|ui. Biscrica cato|ica lo|oscstc muzica dc
Bac| pcntru a-i inspira pc cnoriasi. Am citit ca Bo|cro-u| |ui Ravc| arc dc lapt |a baza o
picsa din muzica samanica alricana uti|izata pcntru a stimu|a sau a dcsc|idc c|a|rc|c.
Sc spunc ca pub|icu| dc |a prima auditic a picsci a lost bu|vcrsat pcntru ca nu a rcusit sa
ap|audc toata |umca. l5 minutc mai tarziu, c| (Ravc|, statca dcprimat pc un |o| din
spatc|c sa|ii dc conccrtc si a auzit brusc pub|icu| ac|amand si ap|audand. Spcctatorii au
aparcnt atat dc miscati, atat dc socati, dc lcrmccati sau in rcvcric, incat |c-a |uat ccva
timp pcntru ,a icsi din accasta` si a raspundc. ln prima umatatc a suitci 2, Dap|ins
Lt C||oc a |ui Ravc| cstc ccva ascmanator unci rcprczcntatii muzica|c a ina|tarii |ui
Kunda|ini urmata dc cxtaz - cstc incrcdibi| dc lrumoasa. Vuzica arc cu siquranta
putcrca dc a tc lacc sa simti putcrnic toatc tipuri|c dc cmotii, dc |a cxtazu| atinqcrii |ui
Dumnczcu pana |a dcprcsic si sinquratatc si pana |a scntimcntc dc polta sau vio|cnta.
Vuzica instrumcnta|a buna sau muzica |irica poatc li in sinc o mcditatic minunata. Dar
cxista mu|t mai mu|t aici dccat sc poatc vcdca cu oc|iu| (sau auzi cu urcc|ca,.
C|iar inaintc dc a vcni |a manastirc, intorcandu-ma inapoi |a studiu| rc|iqii|or
a|tcrnativc si cai|or spiritua|c ca ado|csccnt, am studiat dc ascmcnca psi|o|oqia si am
invatat anumitc |ucruri dcsprc mintca subconsticnta si proqramarca sub|imina|a. Atunci,
|a un momcnt dat am auns dc ascmcnca sa rca|izcz ca aici cra un marc ,razboi` carc sc
dadca intrc lortc|c intuncricu|ui si |uminii, c|iar aco|o |a radio si pc inrcqistrari. Si
nimcni, nici c|iar cu pcrsona| in acc| timp nu obscrvascm asta. Si am crczut ca arc cc|
putin un oarccarc clcct asupra ascu|tatori|or prin intcrmcdiu| subconsticntu|ui.
Lu nu vorbcsc dcsprc prcsupusa proqramarc sub|imina|a ,mascata din umbra`.
Nu pot spunc ca am auzit totu|, dar c|ipuri|c ,mastii din umbra` pc carc |c-am auzit,
198
oamcnii carc sustin ca sunt mcsac satanicc, accstca ar putca |a lc| dc usor sa lic
indcmnuri |a stari dc cbrictatc, cuvintc iqnitoarc dcsprc mizcrii|c |or. lntrucat lc|u| in
carc eu vorbcsc dcsprc accstca cstc ccva cu totu| dilcrit, accstca crau loartc c|arc si
dcsc|isc, ostcntativc.
Va rclcr |a vcrsuri|c carc au lost (si carc mai sunt inca, c|iar aco|o ,dcasupra`,
l|uturatc in lata oamcni|or (sau in urcc|i si crcicr in accst caz,. Am obscrvat mai mu|ti
oamcni, ci nu ascu|tau cu adcvarat, sau nu dadcau atcntic cu adcvarat vcrsuri|or unui
cantcc. Si mi s-a parut ca din accasta cauza ci obtincau inlormatia ,sub|imina|`, doar in
virtutca iqnorarii vcrsuri|or.
Atunci au lost lacutc studii psi|o|oqicc in |cqatura cu accst qcn dc |ucruri. Dar ca
dc obicci, nu a cxistat un conscns intrc oamcnii dc stiinta, iar unc|c dintrc studii au lost
sccrctc, clcctuatc doar in scopuri pub|icitarc. Studii|c carc au lost disponibi|c, unc|c
sustinutc iar a|tc|c cu arqumcntc impotriva, avcau tcorii carc crau in |cqatura cu
conc|uzia mca. Dcci, cc poti lacc lti sunt comp|ctatc in propria mintc. Asta cstc ccca
cc am lacut si cu.
Din proprii|c mc|c obscrvatii si studii am auns |a conc|uzia ca puini oamcni
acorda atcntic vcrsuri|or, mu|tc dintrc c|c oco|ind li|tru| mintii |or consticntc norma|c iar
mccanismc|c dc apararc intra dircct in mintca |or subconsticnta. Studii|c mc|c in
domcniu| |ipnozci au aratat cum stau |ucruri|c, ca ,a|unccarca` din mintca consticnta si
a nu putca li consticnt dc rcvcnirc va li ,stocat si inrcqistrat` in subconsticnt, in mod
constant - ca si cum ar lacc partc din sistcmu| dc supravcq|crc pcrsona| uman. Am
auzit dcsprc un incidcnt in carc po|itia a lo|osit |ipnoza pcntru a obtinc numaru| dc
inmatricu|arc a| unci masini lo|ositc intr-un al. lnlormatia a lost stocata in subconsticntu|
unui om si a lost vazuta numai dc c| cu vcdcrca sa pcrilcrica, c| nu a privit niciodata
dircct p|acuta cu numaru| dc inmatricu|arc. Dar carc cstc prob|cma, accst sistcm dc
supravcq|crc pcrsona| - mintca subconsticnta - nu cstc doar un inrcqistrator. L| arc
inl|ucnta asupra mu|tor aspcctc a|c victii noastrc - asupra cmotii|or, crcdintc|or,
pcrsona|itatii, ctc.
ln oricc caz, cu dupa cc am studiat vcrsuri|c cantccc|or am qasit mu|tc |ucruri
intcrcsantc. Dcsiqur, unc|c dintrc c|c crau numai cantccc usoarc oricntatc c|c insc|c pc
iubirc, insa catcva crau in mod c|ar oricntatc pc ncqativism - auto-distructivc, catrc
cxtcriorizarc si cmana rautati dc tot lc|u|. Totusi, accstca nu au lost niciodata obscrvatc
sau dc carc sa sc p|anqa pub|icu| dupa un anumit timp. A|tc cantccc sunt pozitivc,
ina|tatoarc si au vcrsuri cu adcvarat spiritua|c. Dc lapt, mic mi sc parc ca in cazu| in
carc sunt ina|tatoarc, oricc lc| dc liintc cu constiinta mai putin ina|ta dorcsc sa comunicc
iar accasta alcctcaza minti|c masc|or, cstc un mcdiu pcrlcct pcntru c|c. nc|c dintrc
vcrsuri sunt atat dc spiritua|c, incat cincva ar li aproapc dc conc|uzia ca acc| compozitor
cstc un i|uminat si arc o ina|ta cunoastcrc spiritua|a. Dupa accca, mai tarziu in viata, am
avut dc-a lacc cu mu|ti muzicicni a|c caror vcrsuri crau izbitor dc ascmanatoarc cu
slintcnia si spiritua|u|. Am dcscopcrit ca unii crau doar oamcni cu constiinta mcdiocra,
unii poatc cu putin pcstc mcdiocra, a|tii poatc pcstc mcdic iar unii dintrc ci crau nistc
smuciti. Cc au toti accstia in comun, ci liind ,droqati`, sub inl|ucnta droquri|or
|a|ucinoqcnc in timp cc muzica cstc ascmcnca unci tc|nici dc mcditatic, ci vor intra
intr-un lc| dc starc dc transa liind ,condusi` dc accstc vcrsuri incrcdibi|c. Pc partca
199
intunccata sc intamp|a acc|asi |ucru, numai ca muzicicnii sunt in dclinitiv sub nivc|u|
mcdiu dc constiinta.
Sa nu ma intc|cqcti qrcsit, cu nu p|cdcz pcntru nici un lc| dc ccnzura, a|ta in alara
dc ,ccnzura pcrsona|a`. O |cctic - asiqura-tc ca intc|cqcti vcrsuri|c muzicii pc carc o
ascu|ti, citcstc paqina cu vcrsuri|c daca c ncvoic. Apoi, a|cqc cc anumc dorcsti sa
ascu|ti, cunoastc cc anumc cstc accca cc ascu|ti, tu csti cc| carc pcrmitc accstcia sa
intrc in consticntu| si subconsticntu| tau si asta poatc avca clcctc.
Acum dcsprc a|tc aspcctc mai prolundc a|c proqramarii.
Cum i Dai Seama Dac Ai Avut Creierul Splat
ncori aud cuvintc|c ,crcicr spa|at` aruncatc asa intr-o doara, dc obicci in
rclcrinta |a cu|tc|c rc|iqioasc, tactici|c po|iticc sau in captivitatca dc vrcun lc|. Ascmcnca
vorbc ma lac intotdcauna sa ma oprcsc si sa qandcsc in sinca mca, ,Spa|arc a crcicru|ui
de ce anume Pcntru cc` Accasta ,spa|arc a crcicru|ui` cstc in mod uzua| doar o
spa|arc a unui anumit cadru mcnta| proqramat si in|ocuirca cu un a|t cadru mcnta|
proqramat. Va roq sa nu ma intc|cqcti qrcsit, cu nu ma rclcr |a vrco ca|c dc apararc
impotriva manipu|arii mcnta|c dc catrc cu|tc|c rc|iqioasc, a miscari|or po|iticc,
quvcrnamcnta|c, a vanzatori|or dc automobi|c sau a oricaror indivizi , orqanizatii carc
lo|oscsc ccca cc inscamna inca|carca sacrci |ibcrtati mcnta|c sau a |ibcru|ui arbitru.
Punctu| mcu dc vcdcrc in |cqatura cu asta, cu toatc ca noi toi suntem de3a cu
%creierele splate& (si asta cstc inca in dcslasurarc,, cstc acc|a ca proqramarca nu nc-
am a|cs-o in mod vo|untar sau prin a|cqcrc consticnta.
Si dc undc anumc primim noi toti in mod invo|untar proqramarca Cu|tc|c.
Socant, nu-i asa Dar cstc adcvarat. Acum |aidc-ti sa inccrcam sa o spuncm din nou,
numai ca dc data accasta lara a uti|iza vrco abrcvicrc.
Si cum am primit noi toti proqramarca noastra in mod invo|untar, dc undc Din
cu|tura noastra. Nu cstc dc-a drcptu| socant Totusi, |a lc| dc adcvarat.
laptu| cstc ca, indilcrcnt dc cinc sau cc anumc tc-a proqramat invo|untar, inca sc
aunqc |a asta - nu iti a|cqi propria proqramarc sau convinqcri. lar accst |ucru vinc cu
prob|cmc scrioasc, in alara cazu|ui in carc ai lost proqramat invo|untar dc catrc o liinta
i|uminata - iar liintc|c i|uminatc nu lac accst |ucru cc|or|a|ti.
Dcstu| dc intcrcsant, cuvantu| ,cu|t` cstc doar abrcvicrca cuvantu|ui ,cu|tura`.
lnsa accsta cstc in mod dc|ibcrat lo|osit in mod dclaimator, atatator si in mod ncqativ.
Lstc mai qrcu sa ,dcmonizczi` un qrup dc oamcni pc carc ii numim cu|tura, dccat un
qrup dc oamcni pc carc i| numcsti cu|t. Astlc| ca atunci cand noi cci|a|ti sau mcdia,
vorbim dcsprc un qrup unic cu particu|aritati spccia|c, un trib sau rc|iqic, i| vom numi
cu|tura atunci cand dorim sa-| prczcntam intr-o |umina pozitiva, sau i| vom numi cu|t
atunci cand dorim prczcntarca |ui intr-o |umina ncqativa si pcntru a cvoca lrica si
avcrsiunca. Totu| dcpindc dc ccca cc anumc simtim noi in |cqatura cu accsta, sau dc
ccca cc anumc dorim sa simta a|tcincva in |cqatura cu accsta.
"rogramarea involuntar, cum ar li cca primita prin cu|tura noastra si
,robotii` ci (crcditatca noastra cu|tura|a proqramata,, imp|ica inccrcarca dc a inca|ca
propria noastra a|cqcrc |ibcra - |a lc| dc mu|t ca si rcproqramarca invo|untara.
200
Proqramarca noastra cu|tura|a si crcditara nu nc inca|ca |a lc| dc mu|t libera alegere
prccum adcvaratu| tip c|asic mi|itar dc ,spa|arc a crcicru|ui`, insa, cu toatc astca,
oamcnii nu au nici o idcc dcsprc inl|ucnta substanial i aproape total a accstcia
in victi|c |or. Nimcni nu isi da scama c+t de puin |ibcra a|cqcrc prin vointa |ibcra a
lacut (si arc dc lacut, prin actua|u| mod dc a a|cqc in proprii|c noastrc victi.
lnaintc dc a mcrqc mai dcpartc, va roq sa intc|cqcti ca accasta zona intrcaqa dc
discutii imp|ica paradoxuri comp|cxc. Sunt pc ca|c sa ma conccntrcz asupra discutici
numai a unui sinqur aspcct a| paradoxu|ui - cum si undc ai auns, si cat dc putcrnica
cstc proqramarca invo|untara carc iti alcctcaza viata. lnsa ar trcbui sa tincm cont dc
laptu| ca cxista aici ccva in |cqatura cu qcnctica (rcproduccrca, si in spatc|c a toatc
accstca cstc |arma nota: prin carc sul|ctu| tau cxista, ca sa spuncm asa. Dc cc anumc
ai ncvoic pcntru cxpcricnta victii si dc cc. Dc cc tc-ai nascut cu o anumita qcnctica,
intr-o anumita cu|tura si dc cc ai lost cducat intr-un anumit mod. Am vazut mu|ti copii
nou-nascuti |a carc putcai vcdca imcdiat aspcctc |cqatc dc ,cinc anumc sunt ci` si cc lc|
dc pcrsona|itatc vor avca. Accsta cstc in marc partc ,spiritu|`, ,sul|ctu|` |or. Astlc|,
tinand cont dc toatc accstca, |aidc sa nc conccntram pc proqramarca cu|tura|a (sa nc
amintim, cstc doar umatatc din intrcqu| adcvar,.
Proqramarca carc vinc prin cu|tura, lami|ia si co|cqii nostri carc nc alcctcaza
putcrnic victi|c. Accasta arc o mai marc inl|ucnta in timpu| tincrctii unci pcrsoanc si
scadc catrc un anumit qrad in uru| varstci dc 7 ani, apoi cstc mai marc in ur dc l4 ani
iar apoi scadc in mod substantia| cand ,sul|ctc|c` |or au ,atins` comp|ct varsta dc
aproapc 2l dc ani si pcrsoana isi rccapata comp|ct nivc|u| dc constiinta din trccut. ln
accst punct ci pot inccpc cu adcvarat sa laca mai mu|tc modilicari dc |ibcra a|cqcrc in
victi|c |or - sa si |c cxtinda printr-o ina|tarc a constiintci sau sa dcqcncrczc. Sprc
cxcmp|u, cum cstc crcscut un copi| intr-o lami|ic budd|ista, in cu|tura budd|ista, ca
liind budd|ist atunci cand va crcstc marc ln mod simi|ar, cum cstc un copi| |ut|cran,
sau un copi| musu|man sau unu| cvrcu, dc ascmcnca crcscut in crcdintc|c si cu|tura
proprii|or |or lami|ii, cstc loartc probabi| sa crcasca avand acc|casi crcdintc Dc cc cstc
abuzat un copi| dc o mama si sotic a| carci tata probabi| a abuzat-o pc ca, liind crcscuta
si traind in acc|asi lc| Proqramarca oaca un ro| cscntia|. Oamcnii sunt cu totii
proqramati dc catrc lami|ii|c |or, prictcnii |or, scoa|a, prolcsorii, stiri|c din mass-mcdia,
carti|c si rcvistc|c |or - numiti-|c voi. Gandcstc-tc, daca 9S din tot ccca cc qandcsti,
crczi, si ccca cc laci tu, cstc din mintca ta subconsticnta si daca ai lost proqramat dc
catrc a|tcincva, carc sunt inl|ucntc|c principa|c carc iti contro|caza dcstinu| si viata Lstc
zquduitor sa tc qandcsti |a asta, nu-i asa Asa cum am scris, cxista un nou scria| dc
comcdic (sitcom, carc tocmai a avut prcmicra si carc imp|ica ciocnirca cu|turii (cu|tu|ui,
unui sot carc a lost crcscut ca un mancator dc carnc, boqat, conscrvator, un avocat a|
quvcrnu|ui lcdcra|. Sotia sa cstc o vcqctariana carc a lost crcscuta ca un |ippic |ibcra| si
radica| carc prcda ,oqa si protcstcaza impotriva quvcrnu|ui. Accst |ucru lacc din c| o
marc comcdic, insa lacc dc ascmcnca un punct dc vcdcrc cscntia|. Daca toti parintii
accstor copii ar li lost invcrsati, cducatia si proqramarca |or liind invcrsata, ro|uri|c |or ar
li lost cxact opusu| a ccca cc sunt. Sotia ar li lost un conscrvator avocat a| quvcrnu|ui iar
sotu| ar li lost un loartc atraqator tip |ippic. (lnca o data, cxc|uzand conccptu| ca
accstia sunt dca ccca cc sunt, c|c sunt ,sul|ctc intc|cptc` si doar ,|armic` nascutc in
201
situatii|c lami|ia|c rcspcctivc pcntru a |i sc pcrmitc sa sc intoarca in cxistcnta pc carc ci
dca o au in ci insisi, in p|anu| |or intcrn.,
Poti spunc ca accasta situatic cstc cu adcvarat li|trata, ana|izata si contro|ata prin
proqramarca pc carc o primcsti in intrcaqa viata, cca carc iti dczvo|ta convinqcri|c si
comportamcntu| Crcicru| unui copi| nou-nascut arc si c| o mica proqramarc, dar nu
prca mu|ta. Poti numi |itcra|mcntc accst |ucru ,spa|arc a crcicru|ui` atunci cand accsta
inccpc sa lic proqramat. lnsa proqramarca cstc proqramarc, indilcrcnt ca cstc pcntru
prima data sau cstc o ,rc` proqramarc (,spa|arc a crcicru|ui`, cu datc vcc|i.
Oricinc a lost proqramat. Oricinc a avut crcicru| spa|at. Tu ai lost proqramat si ai
avut crcicru| spa|at. Poatc ca nu stii accst |ucru sau nu i| acccpti, insa ai lost. Si csti sub
contro|u| accstci proqramari c|iar acum. Si in cca mai marc partc a intrcqii ta|c victi ai
avut dc-a lacc cu asta. Tu c|iar rcactionczi |a ccca cc citcsti in accasta cartc, c|iar in
accst momcnt, rcactic bazata partia| pc proqramarca ta.
C|iar si atunci cand proqramarca cstc modilicata dc a|cqcrca propric, pcrsona|a,
pcrsoana obisnuita nu arc un critcriu dc ana|iza sau dc proqramarc a proprici minti,
astlc| ca, cc| mai adcsca, pcrsoana va acccpta proqramarca carc vinc din partca a|tor
oamcni. ncori iti acccpti proqramarca carc vinc dc |a o a|ta pcrsoana proqramata
inconsticnt, carc cstc doar in trcccrc prin proqramarca ta. ,Am vazut una si a|ta astazi
si ci au spus...` iar tu numai crczandu-| iti vci modilica proqramarca adauqand si asta.
Sau, ,Am citit in ziar asta...` si tu vci acccpta asta ca pc un lapt, modilicandu-ti
proqramarca. Dar si mai rau, csti dc ascmcnca proqramat dc catrc oamcni carc neleg
cu adcvarat proqramarca si o lo|oscsc pcntru a tc manipu|a. Astlc|, practic ,spa|arca
crcicru|ui` in scnsu| dc ,rcproqramarc` sc pctrccc in mod vo|untar in liccarc zi dc catrc
a|tcincva caruia ii pcrmitcm sa nc modilicc proqramarca.
Cand o pcrsoana isi lacc sc|imbari in convinqcri|c sau proqramarca sa din cauza
intrarii dintr-o sursa cxtcrna, cum ar li ,spa|arca crcicru|ui`, accasta cstc doar un
,proqram` sc|imbat inconsticnt cu un a|t ,proqram`. Cu a|tc cuvintc, accasta isi
sc|imba inconsticnt o bucata din rcsturi|c mcnacrc pc carc |c-a a|cs si dc carc nu stic
ca c| insusi si-a a|cs-o, pcntru o a|ta bucata din rcsturi|c pc carc nu a|cqc sa |c aiba si nu
stic dc accasta a|cqcrc a sa. Accst |ucru ni sc intamp|a tot timpu|. Si prob|cma cstc
accasta proqramarc inconsticnta carc arc o imens putere i control asupra victii si
dcstinu|ui nostru. la sprc cxcmp|u povcsti|c dc |a stiri. Daca c|c arata catcva imaqini cu
bombc carc cad si spun ca accstca au lost a|c unuia sau a|c a|tuia dintrc qrupuri|c
tcroristc iar tu acccpti asta lara o cxpcricnta dirccta, proqramarca ta a lost modilicata -
intr-un mod scrios, cvcntua| c|iar prin crcarca dc scntimcntc dc luric si ura in tinc si
umbrirca udccatii corcctc. Astlc| sunt inccputc si prc|unqitc razboaic|c. Astlc| sunt
vandutc produsc|c. ln accst lc| sunt manipu|atc voturi|c. Astlc| sunt contro|atc victi|c. ln
accstc timpuri modcrnc, mu|tc dintrc convinqcri|c ta|c sunt lormatc prin cxpuncrca |a
mass-mcdia. Ai putca crcdc comp|ct ca mainc suntcm atacati dc catrc rusi cu armc
nuc|carc, ai li qata sa-ti sacrilici viata si viata copi|u|ui tau, ai li qata sa mcrqi |a razboi -
iar accstca ar putca li inlormatii comp|ct la|sc - proqramarca ta liind pur si simp|u
modilicata intr-o mica masura, toata bazandu-sc pc ,povcsti|c` dc |a stiri|c pc carc tu |c
acccpti in proqramarca ta. Diluzarca pc posturi|c dc radio a picsci ,war ol wor|ds` a |ui
Orson wc||s cstc un bun cxcmp|u in accst scns. Accasta a lost o dramatizarc radio dc
202
lictiunc dcsprc marticni carc invadcaza Pamantu| si toatc |ucruri|c. Numai ca, accasta a
lost lacuta dupa modc|u| stiri|or. Oamcnii au intrat in panica in toata tara. Nici o
pcrsoana nu a vazut in rca|itatc nici o nava martiana, nici trupc, nici |upta, nimic. Crcd
ca unii oamcni au murit dc inlarct miocardic si dc a|tc |ucruri |cqatc dc panica. Oamcnii
au icsti alara cu armc|c si s-au indrcptat catrc |inii|c lrontu|ui. Oamcnii au crczut accasta
cmisiunc radio pc scara marc, c|iar daca cra lictiunc tota|a si cra dc dcpartc o povcstc
dc lictiunc.
Ai putca li manipu|at pcntru a crcdc ca musu|manii sunt buni sau ca sunt rai si
cruzi - lara sa cunosti vrcodata un musu|man sau c|iar sa auzi dcsprc cxpcricnta cu
vrcunu| in mod c|ar dc |a vrcun prictcn dc incrcdcrc. Acc|asi |ucru cu cvrcii sau crcstinii
sau ,cutarc si cutarc` dintrc cci carc apartin cu|tc|or sau oricc a|tccva. Ai putca simi o
tota|a sustincrc pcntru incarccrarca sau c|iar pcntru ucidcrca unui om dcsprc carc ti s-a
spus ca a comis o crima, c|iar daca accst |ucru cstc tota| la|s si totu| sc bazcaza pc
povcsti. Asta sc intamp|a tot timpu|. Poti trimitc bani pcntru |rana copii|or carc sulcra
dc loamc, ncstiind ca accsti bani sunt doar o qarnitura pcntru buzunarc|c unui dircctor
qras, simtindu-tc intr-adcvar binc in sinca ta. Daca nu ai qria si nu iti ici intrcaqa
rcsponsabi|itatc pcntru proqramarca ta insuti, a|tcincva o va lacc (lNTOTDLANA,. lar
crcdintc|c si |umca in carc traicsti tu mcnta| ar putca li nimic, doar labricata in scopu| dc
a li contro|at. Pc dc a|ta partc, cstc dilici| dc a ,spa|a crcicru|` sau dc a proqrama o
pcrsoana carc sc priccpc binc |a proprii|c proccsc mcnta|c (cc| putin cu tc|nici|c si
proccsc|c carc sunt in mod obisnuit numitc spa|arc a crcicru|ui. Cu toatc accstca,
b|ocau| spa|arii crcicru|ui - mctodc|c loartc solisticatc, divcrsc|c tc|nici psi|o|oqicc,
tortura psi|ica, privarca dc somn, droquri|c si manipu|arca c|cctronica sau c|irurqica|a a
crcicru|ui poatc sc|imba pc aproapc oricinc - cartca ,l9S4` olcra un bun cxcmp|u a|c
accstci intcnsc manipu|ari si spa|ari a crcicru|ui,. lnsa pcntru a atinqc adcvarata
indcpcndcnta a mintii si |ibcru|ui arbitru, o pcrsoana trcbuic sa consticntizczc dc|ibcrat,
sa-si ana|izczc convinqcri|c si sa-si a|caqa propria proqramarc.
Ca si in cazuri|c pc carc doar |c-am citat, spa|arca crcicru|ui poatc li un tcrmcn
lo|osit pcntru a intc|cqc cum cincva poatc li cu adcvarat proqramat invo|untar,
impotriva vointci |ui. Dar spa|arca crcicru|ui cstc adcsca lo|osita ca un cuvant urat
pcntru modilicari|c dc proqramarc cu carc nu suntcm dc acord. Sprc cxcmp|u, cc sc
intamp|a atunci cand un adu|t isi sc|imba rc|iqia, partidu| po|itic sau oricc a|ta crcdinta
Sa prcsupuncm ca pcrsoana si-a sc|imbat rc|iqia. Dc vci considcra ca sc|imbarca a lost
comp|ct vo|untara si nu contcaza noua |ui a|cqcrc, vci spunc ,c| s-a convcrtit`. lnsa,
daca nu iti p|acc noua rc|iqic a pcrsoanci sau oamcnii asociati accstcia sau oricc a|tccva,
s-ar putca sa spui ca ia lost ,spa|at crcicru|` - indilcrcnt daca pcrsoana a a|cs sa laca
accstc sc|imbari sau nu. lisus a lost considcrat in timpu| sau un adcpt a| unui cu|t si un
manipu|ator, iar cci cc l| urmau au lost considcrati adcptii Sai. Primii crcstini au lost
considcrati un cu|t pcntru loartc mu|t timp. Primc|c biscrici protcstantc au inccput ca si
un cu|t, cu un |idcr dc cu|t. Vormonii au sulcrit dc ascmcnca acccasi ,ctic|ctarc` si
pcrsccutic u|tcrioara. ,Cu|tc|c rc|iqioasc` curopcnc au luqit in Statc|c nitc pcntru a
scapa dc pcrsccutic iar mu|tc dintrc c|c sunt acum considcratc mari rc|iqii. Dc mu|tc ori
sinqura dilcrcnta intrc un ,cu|t` si o rc|iqic cstc laptu| cat dc marc cstc ca si cat timp a
rcusit sa supravictuiasca atacuri|or socictatii atunci cand cra considcrata un ,cu|t`. Lstc
203
din pacatc prca usor pcntru oamcni sa uitc si sa |c |ipscasca intc|cqcrca si to|cranta
pcntru rc|iqii|c a|tora. C|iar si unc|c dintrc mari|c rc|iqii inca ataca a|tc mari rc|iqii din
cauza convinqcri|or |or.
Din pacatc, cuvantu| ,spa|arc a crcicru|ui` cstc catcodata lo|osit ca o ,acopcrirc
ncqativa` sau prccum o ,rationa|izarc`, indilcrcnt dc crcdinta sau atitudinca a|casa in
mod vo|untar dc o pcrsoana. Accst |ucru aparc adcsca atunci cand o pcrsoana detest
proqramarca voluntar a unci a|tc pcrsoanc, pc carc accasta a a|cs-o pcntru ca insasi.
Cand cincva sustinc o a|ta pcrsoana carcia ia lost spa|at crcicru|, cum ar li in cazu| a
ccva numit cu|t rc|iqios, poatc dupa accca s-o ustilicc c|iar prin rapirc si cu adevrat
o spa|arc a crcicru|ui pcrsoanci - pcntru a sc potrivi propriu|ui mod dc qandirc. Accst
|ucru cstc cc| mai adcsca uti|izat in cazu| pcrsoanc|or carc si-au sc|imbat rc|iqia, mai
a|cs intr-una ncconvcntiona|a sau cxtrcm dc ncaqrcata. Rudc|c accstci pcrsoanc sau cci
din rc|iqia ci antcrioara pot sustinc ca arc ,crcicru| spa|at` prin noua rc|iqic. Sprc
cxcmp|u, mama mca a dcc|arat ca cu avcam crcicru| spa|at atunci cand m-am intors din
Tibct. Lvidcnt sc|imbari|c mc|c crau loartc radica|c, ca avca un bun suport pcntru
accasta alirmatic in lata tuturor prictcni|or, rudc|or si oricui a|tcuiva carc ascu|ta
povcstca ci. Si a inccrcat sa ma ,dcproqramczc` - sa-mi spc|c crcicru|, intorcandu-ma
inapoi catrc modu| ci dc qandirc. lnsa accst |ucru nu a avut nici un clcct asupra mca,
pcntru ca numai eu devenisem rcsponsabi| dc proqramarca mca, pcntru ca
dcvcniscm un Adcpt. Nu mai cra nimic dc ,dcproqramat` |a minc. lar motivc|c ci rca|c
nu crau pcntru ca cu as li avut crcicru| spa|at. La doar lo|osca spa|arca crcicru|ui ca pc
o ratiunc pcntru a-mi cxp|ica mic ccca cc numca ,stranii|c` a|cqcri in viata. Adcvaratu|
motiv pcntru carc lacca asta imp|ica rcspinqcrca dc catrc minc a rc|iqici lami|ici, nu
crcdinta, qandirca si comportamcntu| pc carc i| avca ca (si laptu| cum qandca ca ca ar
trcbui sa lic,, incapacitatca dc a trai ccca cc ca considcra o viata norma|a (carc cra
accca dc a dcvcni un doctor sau un avocat dc succcs,, si in mod ciudat, rcspinqcrca
pcrsona|a si qc|ozia.
O a|ta situatic comuna in carc vci putca auzi striqand dcsprc ,spa|arca crcicru|ui`
cstc in cazuri|c dc custodic a unui copi|, undc copi|u| cstc in lavoarca unuia dintrc
parinti si intors impotriva cc|ui|a|t - parintc|c rcspins liind cc| mai adcsca b|amat dc
cc|a|a|t parintc pcntru ,spa|arca crcicru|ui` copi|u|ui si intoarccrca |ui impotriva sa. lnca
o data, in ambc|c cazuri, accst |ucru poatc li adcvarat sau doar un ,rcpros`. lnsa dc
undc vinc tcrmcnu| dc spa|arc a crcicru|ui, undc isi arc oriqinca si cc inscamna c| cu
adcvarat, cstc ccva cu totu| dcoscbit.
Tcrmcnu| vinc cu adcvarat din mctodc|c ascunsc carc lo|oscsc lorta pcntru a
modilica proqramarca sub privarc dc |ibcrtatc cxtrcma, tota| invo|untara. Dilcritc|c
mctodc ,modcrnc` dc spa|arc lortata a crcicru|ui au lost invcntatc in timpu| cc|ui dc-a|
Doi|ca Razboi Vondia| dc spioni si mi|itari pcntru a contro|a mintca popu|atici. Dcstu|
dc ciudat, ascmcnca mctodc ca cc|c din timpu| cc|ui dc a| Doi|ca Razboi Vondia| sunt
intrcbuintatc prin ccca cc sc numcstc ,dcproqramari prin cu|t`, insa cu nu am auzit
niciodata dc vrcun cu|t carc sa lo|oscasca ascmcnca mctodc oribi|c pcntru a supunc sau
pcntru a opri mintca cuiva sa qandcasca intr-un anumit mod. n ,cu|t` poatc lo|osi
putcrca sau inl|ucnta inqcnioasa si mctodc dc manipu|arc, dar oricum cu nc-auzind
vrcodata dc asta, accstca sunt intr-adcvar u|tima a|cqcrc |ibcra carc sc pcrmitc. Daca
204
accstia ar lacc-o, atunci ar putca li inc|isi, |a lc| cum au lost mu|ti dintrc
dcproqramatori. Cu toatc accstca, un ,dcproqamator` mcntinc in qcncra| cu adcvarat o
lorta scvcra pcntru spa|arca crcicru|ui, in mod obisnuit p|asand sau inrcqimcntand
oamcni sa rapcasca o pcrsoana si , sau |uand prizonicri cu lorta intr-un lc| sau a|tu|,
cauzcaza o tota|a cadcrc cmotiona|a , mcnta|a, astlc| accst |ucru putand insul|a
proqramarca |or, sau in mod tipic a parinti|or carc i-au anqaat ca sa obtina ccca cc
dorcsc. C|iar tcrmcnu| dc ,dcproqramator` cstc o dcccptic. Accstia sunt nistc ,rc-
proqramatori` - in traditia lortarii, torturii cmotiona|c, c|asicci spa|ari dc crcicrc. Li
lo|oscsc dilcritc mctodc dc spa|arc a crcicru|ui, toatc in timp cc pcrsoana inccpc sa lic
virtua| stapanita, sau |itcra|, prizonicra proprici lami|ii, prictcni|or, comp|ici|or sau
batausi|or cu ,ccntura ncaqra` anqaati. Accst |ucru poatc li lacut rc|ativ usor. Dar sc
intamp|a rar. Catcodata accst |ucru imp|ica inconurarca victimci dc doisprczccc sau mai
mu|ti oamcni carc tipa in mod constant |a ca, atacandu-i s|abiciuni|c mcnta|c si
cmotiona|c, convinqcri|c ci, iar cand in lina| sc producc o tota|a ,cadcrc ncrvoasa` ci
ump|u mintca victimci cu ,ccca cc cstc corcct si adcvarat` sa crcada accasta (cu oricc
dorcstc spa|atoru| dc crcicrc ca accasta sa crcada,. Accst |ucru poatc dura orc sau zi|c,
in timp cc ,dcproqramatorii` sc odi|ncsc pc rand, prizonicru| ncautorat cstc privat dc
somn sau dc qanduri|c sa|c |ibcrc. ncori ci |caqa pcrsoana dczbracata pc un scaun,
rcluzand sa o |asc sa doarma, sa-i dc apa sau mancarc. Lu nu am auzit niciodata pc
nimcni c|iar numai sa prctinda ca astlc| dc |ucruri radica|c au avut |oc in cadru|
,cu|tc|or` rc|iqioasc. Asa cum am spus, ascmcnca comportamcnt ar ducc |a arcstarc si
inc|isoarc. Au lost in accstc cazuri intc|cqcri pcntru sinucidcrc, dar inca o data, in ccca
cc privcstc ana|iza, oamcnii vo|untar au a|cs sa laca accst |ucru (cu posibi|a cxccptic a
|ui Joncs,, astlc| ca nu contcaza cat dc ciudat cstc accst |ucru, in cazu| in carc ci sc a|cq
lara o adevrat spa|arc a crcicru|ui a avut cc| putin dc lacut o anume a|cqcrc. lnsa
,dcproqramatorii` nu |asa abso|ut nici o alegere. Vanipu|arca psi|icu|ui, indilcrcnt ca
cstc lacuta dc catrc un cu|t, mass-mcdia sau dc catrc aqcntu| vanzari|or dc masini, cstc
qrcsita - nu lacc doar o qrcsca|a. lar rczu|tatc|c unci ascmcnca manipu|ari pot li
dcvastator dc dilcritc - cum ar li cca carc sc tcrmina cu masina pc carc tu nu
intcntionczi niciodata sa o cumpcri, sau sa spriini un razboi carc nu arc nici un
lundamcnt rca|, sau sinucidcrca. Dar accsta cstc intrcqu| mcu punct dc vcdcrc. Accsta
cstc motivu| pcntru carc anumitc parti din invataturi|c stravcc|i si anumitc parti din
accasta cartc cxista, pcntru - a tc invata pc tinc cum sa prcici contro|u| proprici ta|c
proqramari si pcntru a prcvcni manipu|arca mintii ta|c dc catrc cci|a|ti. lnsa
dcproqramari|c sunt printrc cc|c mai qravc |ucruri - c|c dc obicci sunt o ,|inic
incrucisata` si o ustilicarc dinco|o dc simp|a manipu|arc a mintii ta|c. Si in timp cc unii
dintrc ,dcproqramatori` din lcricirc sunt arcstati si incarccrati, sunt prca mu|tc prcmisc
pcntru munca |or murdara si a mcrqc cu ca mai dcpartc, pcntru ca ci ataca in qcncra|
rc|iqii|c ncpopu|arc. Hai sa inccrcc cincva ,dcproqramarca` unui cato|ic pcntru ca
accstia au nistc moda|itati ,ciudatc` prccum acc|ca prin carc considcra ca mananca din
carnca si sanqc|c |ui lisus in timpu| impartasanici - sau ,dcproqramarca` unui
pcnticosta| pcntru ca vorbcstc in mai mu|tc |imbi sau a unui cvrcu pcntru ca sc c|cstc in
lata unui zid si rcluza sa manancc carnc dc porc, ctc. ctc., si sa vcdcm cat dc dcpartc
poatc mcrqc dcproqramatoru| inaintc sa lic incarccrat. lnca o data, accasta dimcnsiunc
205
a rc|iqici carc dctcrmina sau nu tcrmcnu| dc ,cu|t` sc ap|ica si tot ccca cc aducc
prcudiciu si ma|tratarc si carc mcrqc imprcuna cu accst prcudiciu.
lar daca ar li sa vorbcsti dcsprc slarsitu| traqcdici, dcproqramatorii |asa in urma
|or victi dcvastatc. Am studiat accst |ucru |a co|cqiu si am cunoscut pcrsona| 6 pcrsoanc
cc au lost ,dcproqramatc` (a|tc|c dccat cc|c 2 inccrcari csuatc clcctuatc pc minc,. na
dintrc accstc pcrsoanc a lost unu| dintrc novicii mci. Cci|a|ti crau dc |a dilcritc biscrici
crcstinc mici (,cu|tc`, daca a|cqcti sa |c numitii asa, dc un anumit tip sau a|tu|. Cu totii
au lost mai inaintc oamcni loartc in rcqu|a. nu| a lost batut pana |a moartc dc catrc
,dcproqramatoru|` sau, un tcmniccr cu ccntura ncaqra, doi au slarsit prin a sc sinucidc
in catcva |uni dc |a inccpcrca ,lixarii` dc catrc ,dcproqramator`, unu| a slarsit cu
scc|c|c mcnta|c pcrmancntc, unu| a dcvcnit ,dcproqramator` c| insusi iar cc|a|a|t a lacut
ccca a cc a lost rcproqramat sa laca - si-a ,sc|imbat dircctia` in viata. ln accst u|tim
caz, pcrsoana ,a a|cs` sa-si austczc viata pcntru a trai una pc carc nu si-a dorit-o
niciodata cu adcvarat. O viata carc nu i-a pcrmis sa-si imp|incasca intrcqu| potcntia|
spiritua| atat dc binc cum ar li dorit prin proqramarca oriqina|a, adcvaru| |ui, a|cqcrca
|ibcra pc carc ar li dorit-o. Accasta |asa dc ascmcnca cicatrici uratc, |cziuni cmotiona|c
si a|c crcicru|ui, inc|usiv b|ocac mcnta|c, picrdcri dc mcmoric si bo|i lizicc ncobisnuitc.
Ai putca spunc ca accst |ucru cra unu| |armic. lnsa maoritatca oamcni|or carc au lost
cumva proqramati prin ,|arma` |or - accasta cstc o rcl|cctic si o partc a |armci |or. lar
in timp cc o ,dcproqramarc` sau o spa|arc a crcicru|ui poatc dc ascmcnca sa lic
|armica, ca poatc sa lic si un atac din partca lortc|or intunccatc carc vin din ,alara
a|bastru|ui`, |asandu-va practic in imposibi|itatca dc a va imp|ini propria |arma si a va
comp|cta dcstinu| oriqina|.
lndilcrcnt ca o sc|imbarc prin proqramarc cstc comp|ct vo|untara sau intrucatva
manipu|ata (cum sunt in cca mai marc partc cc|c a|c liccarcia dintrc rc|iqii, partidc
po|iticc sau a cc|or carc inccrca sa vanda ccva,, ori cstc dc lapt lortata, apare acelai
re0ultat - proqramarca cstc modilicata. Astlc|, accasta cstc u|tima |inic, cstc cca pc
carc trcbuic sa nc conccntram cu adcvarat.
Din cauza tuturor |ucruri|or mcntionatc pc parcursu| intrcqu|ui capito|, stravcc|i|c
invataturi at|antc a|c lii|or acopcra toatc aspcctc|c ,proqramarii`. Accstca inc|ud
invataturi dcsprc cum sa tc c|ibcrczi tu insuti dc proqramarca ncdorita, cvitarca spa|arii
crcicru|ui si cum sa o contro|czi, prccum si rcproqramarca consticnta a proprici minti.
ln scopu| dc a va modilica imprcsionabi|itatca |a manipu|arc si a va conso|ida
indcpcndcnta in qandirc, trcbuic sa-ti dai scama mai inaintc dc laptc|c si imp|icatii|c
|cqatc dc asta. Apoi, apc|and |a un invatator, prin mcditatic, auto-|ipnoza, dilcritc
tc|nici vibrationa|c, biolccdbac| sau a|tc mi|oacc pcntru acccsarca stari|or modilicatc,
va putcti scta rccva|uarca intrcqu| continut a| mintii, sursa cc|or mai mu|tc dintrc
scntimcntc si qanduri. Dc ascmcnca, poatc doriti sa uti|izati inrcqistrarca dc pc cascta
cu sunctc vibrationa|c at|antc. Atunci vcti li in slarsit in siquranta in lata spa|ari crcicru|ui
si c|iar in lata tcmuti|or - vanzatori dc masini.
206
Un G1nd de Final
n lapt important: N CONTLAZA CAT DL BlNL lOLOSLSTl PROPRlL
PROGRAV AL SBCONSTlLNTLl TA, ACLSTA N VA ACCLPTA
PROGRAVARLA NVAl DACA DORLSTl C ADLVARAT SCHlVBARLA.
Dcci, prcia contro|u| victii ta|c pc ambc|c nivc|c, cc| a| consticntu|ui si pc cc| a|
subconsticntu|ui. Nu crcd ca ccva anumc din ccca cc ai cxpcrimcntat ai cxpcrimcntat
cu adcvarat tu insuti sau o pcrsoana in carc ai cu adcvarat incrcdcrc si cstc obicctiv
pcrsona| cunoscut si cxpcrimcntat. Nu |asa pc nimcni si nimic sa tc proqramczc, in
alara dc tinc insuti. Tu iti dccizi convinqcri|c ta|c - nu comunicatc|c dc prcsa, carti|c,
anunturi|c, proprictarii si contro|orii dc mcdia, conducatorii, rc|iqii|c, dcpartamcntu|
proprictari|or dc maqazinc, vanzatoru| dc masini, anqaatii statii|or dc bcnzina, prictcnii,
rudc|c, partcncrii, accasta cartc, un invatator, - sau oricinc a|tcincva - in alara dc tinc.
Bi amintete-i, buntatea i 6ubirea Altruist pentru tot i pentru oricine
sunt singurele lucruri cu adevrat importante. 1ac ceva nu include aceste
lucruri ; ai gri3C
As dori sa adauq in lina| o dcc|aratic cu privirc |a cu|turi. nu| dintrc cci mai buni
,oc|i dcsc|isi`, cxpcricnta cuiva, accasta poatc sa nc aratc cat dc mu|t suntcm
proqramati, accasta cstc cxpcricnta dilcritc|or cu|turi. Nu doar vacantc aici si aco|o, ci
cxpcricnta adcvarata in dilcritc|c cu|turi a|c |umii, atat cat a lost posibi|. Acc|casi liintc
umanc, carc pot avca crcdintc radica| dilcritc, si dilcritc moduri dc viata, o pcrsoana
carc nu a cxpcrimcntat asta nu poatc intc|cqc cu adcvarat. Poti avca asta in intc|cctu|
tau dcsiqur, si poti privi o ca|atoric, dar nu vci ,obtinc` cu adcvarat asta pana nu ai
lacut-o. Cci mai mu|ti dintrc cci carc citcsc accstc cuvintc ar li socati sa vada un bcbc|us
condamnat pc viata pcntru ca s-a nascut lctita. lnsa astca sunt doar zqaricturi dc
supralata. lar cu|tura dvs. cstc |a lc| dc inqrozitoarc si socanta pcntru minc. Cand va vcti
trczi cu totii si vcti prc|ua contro|u| proqramarii, cand va vcti rcproqrama pc voi insiva in
|umina adcvaru|ui, bunatatii si Constiintci nivcrsa|c Cand vcti inccta ucidcrca tuturor
cc|or cc aduc idci noi Poatc in curand, pcntru ca nivcrsu|, accasta p|ancta, vor
sc|imba aici |ucruri|c in mod radica| din cauza a ccca cc au lacut oamcnii, iar accasta
sc|imbarc sc apropic, indilcrcnt ca suntcm sau nu prcqatiti.
207
Capitolul Doipre%ece
Calea 3Cile7
lntr-o dimincata, m-am trczit si am inccput sa-mi scriu visc|c asa cum laccam dc
obicci si dc mu|t timp. lnsa visc|c mc|c zabovcau. Lram inca in starca ,dintrc` somn si
trczirc. Am visat si mi-am amintit dcsprc dilcritc|c cu|turi si oamcni carc imi luscscra
martori pc drumu| mcu catrc manastirc. Li crau cu totii loartc dilcriti. Si cu totii crau
loartc ,b|ocati in` modc|c|c si crcdintc|c victii |or in particu|ar, in cadru| |or particu|ar dc
cu|t-ura - unc|c liind probabi| invatatc, sc|imbatc si cu|tivatc, a|tc|c mcrqcau numai in
oricc dircctii|c dar in ccrcuri.
lnaintc dc a icsi din pantccu| mcu (cnq. m, womb pantccu| mcu, rclcrirc |a
acc|c mici incapcri ascmanatoarc laqurc|ui,, am notat ccva si am baqat sub roqoina.
Accasta cra o |ista pcntru |cctura dc |a Zain.
Noi ne Crem Calea
Ctre /epararea Noastr
Fa de Unul Infinit
Calea de Ieire este Calea de (ntoarcere.
Calea de (ntoarcere.
Trebuie s o ,arcur!em prin ,ropriile 0"cremente.
Noi #m Creat Toate %bstacolele.
Toate Trebuie s Fie (nt$lnite
#stfel ne urmm +rumul ctre Cas.

Calea 0ste.

,entru a 4eveni .a Unul
0ste 1oartea /inelui /eparat.
% 1are .upt aceasta Fiind ,urtat
+urere 1are aceasta -a ,roduce.
Numai Cei Care #u (nvat
1area +urere
1inciunile n /epararea fa de Unul
208
-or #le!e Calea /piritual
0"ist 1ulte Ci #ici
Toate Cile /pirituale
+uc ctre Unul.
Cu C$t mai #proape Te (ntorci,
Cu #t$t Te -ei 4ecunoate
#devratul Tu /ine
#devrata Ta Familie
-ei 4ecunoate
Faa Unui /trin

Nu Judeca +rumul Celuilalt.
(nva s (nele!i
C Nu ,oi (nele!e
Calea Celuilalt.
Judec +rumul Celuilalt
Numai pentru a Judeca i a +etermina
,ropria Ta Cale.
Nu Condamna Niciodat ,e Cellalt.
Condamni Numai #ciunile.

Calea Ne ,oart ,e Noi ,rin
9idurile Focului ce ne #rde pe Noi de +eparte
+ini #scuii /f$ie Carnea Noastr +e 1ult
#tunci 0u de ce nu /unt -tmatF

Calea este (mpre*muit cu Capcane
Florile -$ntului ne Conduc pe Noi
Cu ,arfumul .or +ulce
/pinii #scuii n ,iciorul Nostru
Noroiul Ne Tra!e n Jos
(nainte i (napoi
,ietre /lbite i Czute.
1er!i pe Urmele Tuturor Celor
Care au =sit Calea (naintea Ta

209
Uoar sau +ificil 0"periena .ui Unul
(n Timpul 1ersului ,e Calea ctre Unitate
0ste direct determinat de !radul
/mereniei 5i Iubirii #ltruiste a .or

+urerea i ,lcerea
/unt Balansri ale #rcului unui ,endul.
Ctre !radul Balansrii ,endulului n ,lcere
#cesta se va Balansa n acelai !rad al +urerii
1ulte Ci sunt ,rezente ele (nsele
C ar +uce ctre ,lcere.
Cu .ibera #le!ere, noi #le!em
Nu #le!e ,lcerea i nu vei Crea +urere.
Nu #le!e ,lcerea i +urerea nu te va #le!e pe tine.
#ccept 1icile ,lceri care -in la Tine.
/uport +urerea care ar putea -eni la Tine
/ufer cu (ndelun! 4bdare.

%mule, #scultm pe 1ine.
(ntoarcete +in (ntunericul Nopii.
(ntoarcete ctre Iubirea .uminii.
5tiu c 1intea Ta
Urmeaz +irecia Ta
(ntoarcete +e .a =$ndurile
Care te Conduc ctre 4tcire
(ntoarcete ctre =$ndurile
+ruirii i .uminii
0le te +uc pe tine ctre Unitate
Nu ctre (ntunericul Nopii.
Nu Cuta Calea Cea 1are
(n ,utere i =lorie.
% -ei =si n ,raful de la ,icioarele Tale.
Cu Capul #plecat n 4e!ret i /merenie,
Trebuie s te 4o!i Cu Toat Inima
210
Cere atunci .ui Unu Universal s Te (ndrume pe Tine,
Cu Inima care este ,re!tit
s /lu*easc Totul #rat aceasta.
4oa!te ca Tu s Fii ca Unul.
4oa!te .ui Unul
Trimite ctre Unul ceea ce este al .ui Unul
,entru ai arta :ie .umina
5i ai Ilumina :ie /ufletul.

Caut mai (nt$i pe +umnezeu
5i Toate Celelalte -or -eni .a Tine.

Ca s 1er!i pe Calea Ta
/i Fie ntotdeauna 4u!ciunea Ta
Ctre /piritul UniversalC
&Facse -oia Ta, Nu a 1ea,
(n 1ine i ,rin 1ine'
Am p|ccat dc |a bib|iotcca si am coborat pc potcca cc ducca catrc bazinu|
licrbintc. Asa cum privcam in os |a picioarc pc potcca, accasta m-a izbit. Vcrqcam pc
calea mca. Ca|ca mca spiritua|a. ln cc|c din urma o qasiscm si mcrqcam cu adcvarat
pc ca. Am avut un momcnt dc culoric, mi-am dat scama, o surprinzator dc putcrnica
cncrqic Kunda|ini m-a invadat (o lorta a cvo|utici spiritua|c carc sc|imba dc lapt
aspcctc|c trupu|ui lizic si spiritua| si carc tc dczvo|ta - accasta va li cxp|icata mu|t mai
tarziu in cartc pcntru toti accia dintrc voi carc nu sunt lami|iarizati cu accst tcrmcn,.
Atunci cand am rcvcnit, am dccis ca ar trcbui sa cobor catrc bazinu| cu apa
licrbintc pcntru a transpira, din momcnt cc o ascmcnca cxpcricnta Kunda|ini
dcc|anscaza ,c|iminarca` toxinc|or purilicand astlc| trupu|. Baia licrbintc ma auta
intrucatva |a rc|axarc intr-un mod cat mai p|acut si usor. ln p|us, am vrut sa contcmp|cz
mai binc |a tot ccca cc citiscm. Si dc ascmcnca am vrut sa contcmp|cz si sa-mi
cxamincz visc|c si qanduri|c dc dimincata. Am qasit dca |a bazin, sprc surprindcrca
mca, nu pc a|tcincva dccat pc invatatoru| mcu pcrsona|, Zain.
,A|, tu ai lost din nou ,sarutat dc Dumnczcu`, da` a spus c|, rclcrindu-sc |a
cxpcricnta Kunda|ini.
,Vai mu|t ca si cum as li lost vio|at si batut. Nu, imi parc rau, nu ar trcbui sa
q|umcsc dcsprc asta in accst lc|, cstc o minunata binccuvantarc si o cxpcricnta
ccrcasca, c|iar daca cstc durcroasa uncori. Da, am lost sarutat.`
,loartc binc, loartc binc.`
Am a|unccat in bazinu| carc parca prca incins in comparatic cu trupu| mcu
scnsibi|izat.
211
,Tata, dc cc cxista atat dc mu|tc cu|turi dilcritc si atat dc mu|tc moduri dc viata
Si dc cc cxista unii oamcni carc i| cauta cu adcvarat pc Dumnczcu, a|tii doar prctind ca
o lac iar a|tii sunt in mod c|ar dczintcrcsati`
,Prca mu|tc intrcbari pcntru un raspuns simp|u. Si am vcnit aici in accasta
dimincata doar pcntru proprii|c mc|c contcmp|ari si pcntru a ma bucura dc proprictati|c
apci.`
,lmi parc rau ca tc dcrancz.`
,Nici o prob|cma liu|c, oricum cram aproapc qata sa ics alara. Ai invatat dca
mu|tc dintrc motivc|c carc stau in spatc|c scparari|or. Dcci, crcd ca adcvarata intrcbarc
din mintca ta cstc in principa| dcsprc ,cai|c` oamcni|or si dilcritc|c cu|turi, nu-i asa`
,Da, cc| putin o partc.`
,Oriundc nc al|am, oriundc nc ducc ca|atoria noastra prin viata, accca cstc ,ca|ca
noastra`. ln accst scns, oricine sc al|a pc ca|ca |ui. lnsa nu oricinc sc al|a pc ccca cc
am putca numi o ,ca|c spiritua|a`. O ca|c spiritua|a cstc atunci cand dircctia caii noastrc
cstc una carc poatc ducc in cc|c din urma in dircctia Du|u|ui, mai dcqraba dccat una
carc sa duca sprc matcria|itatc, carc nc conducc mai dcqraba catrc lubirca A|truista
dccat sprc cqoism, carc nc ducc sprc Constiinta nivcrsa|a dccat una dc scpararc a
constiintci.`
#el mai /desea #alea (oastr ne du"e "tre
6"oala Loviturilor 4ure!
,Astlc|, oamcnii invata numai atunci cand sc al|a pc ca|ca |or spiritua|a`
,Lc cstc data intotdcauna oportunitatea dc a invata, indilcrcnt dc tipu| caii.
Karma cstc crcata in mod constant iar viata mcntinc inccrcarca dc a nc invata ccva prin
inzcstrarca noastra cu proprii|c noastrc |cctii auto-crcatc - cc|c carc cxp|odcaza
dinaintca noastra.
lnvatatura obtinuta in accst mod a lost numita ,scoa|a |ovituri|or durc`. lnsa atata
timp cat oricinc sulcra curc|c|c si saqcti|c cxpcricntc|or victii, maoritatca oamcni|or
iqnora accstc |cctii carc nc sunt prczcntatc in mod constant. Lstc rcqrctabi| atunci cand
accstc |cctii sunt iqnoratc, pcntru ca sulcrinta nc poatc provoca sa lim introspcctivi si sa
tincm scama dc aspcctc|c qrc|c, sa privim in prolunzimc |a acc| ,dc cc` a| cxpcricntc|or
victii noastrc.
Dupa cc am sulcrit dcstu| nc dcsc|idcm oc|ii, nc dam scama ca avcm ncvoic dc
sc|imbarc. ln accasta consta va|oarca durcrii. Asa cum ai invatat dca, dcpasindu-nc
sinc|c nostru scparat si rcnuntand |a cqoismu| nostru prca durcros - cstc ca si cum nc-
am ,crucilica` pc noi insinc. Vaoritatca oamcni|or nu vor a|cqc ca|ca spiritua|a pana in
momcntu| cand isi vor da scama ca durcrca cstc rczu|tatu| trairii cqoistc, dcpasindu-si
astlc| durcrca prin urmarca caii spiritua|c. Dar asa cum am spus, din cand in cand, omu|
cstc |ovit dc cxpcricnta victii ncp|acutc, a sulcrintci, si atunci va li introspcctiv. Asta sc
intamp|a atunci cand ci isi dau scama ca poatc li mu|t mai usor, ca mcrita sa a|caqa
ca|ca spiritua|a.`
,Lstc accasta singurul mod pcntru cincva carc a a|cs in lina| o ca|c spiritua|a`
212
,Nu. Accasta nu a lost modu| tau cu adcvarat. Constiinta si dcstinu| tau a a|cs
pcntru tinc. Aici sunt dc ascmcnca si a|ti lactori carc pot inl|ucnta omu| sa o ia pc ca|ca
spiritua|a.
ln timpu| momcntc|or dc introspcctic |a carc sc aunqc prin sulcrinta, oamcnii
sunt mai consticnti dc laptu| ca durcrca constanta aducc lramantari|c carc cxista in |ipsa
pacii intcrioarc. Accasta |c amintcstc |or pc p|an intcrior sau in subconsticnt dcsprc
accst marc lapt, ca sulcrinta cstc cauzata dc mcntincrca scpararii si dc cqoismu| care
nu va avea s#+rit niciodat, daca nu sc intorc catrc nitatca cu Du|u| nivcrsa|. Si
laptu| ca accstia nu vor putca li niciodata cu adcvarat lcriciti ca si sinc scparat si cqoist.
Niciodata. Poti avca tcmporar ,punctc in carc sa laci compromisuri`, insa accsta cstc
adcvaru|. Pc dc a|ta partc, durcrca ,crucilicarii` sinc|ui scparat si a cqou|ui este doar
temporar. lar atunci cand ai tcrminat, vci avca pacca intcrioara si numai accasta cstc
adcvarata lcricirc, numai accasta cstc lcricirca carc nu tc va mai parasi niciodata. Atunci
cand omu| a sulcrit dcstu|a durcrc produsa dc c| insusi, in cc|c din urma isi va da scama
dc accst |ucru. Cand iti dai scama in cc|c din urma dc accst |ucru si ai dccis sa laci
,drumu| dc intoarccrc`, abia atunci inccpc adcvarata ca|atoric spiritua|a. Accsta cstc
punctu| in carc liccarc dintrc noi isi inccpc adcvarata |ui ,ca|c spiritua|a`.`
Cuvintc|c sa|c mi-au amintit dc toatc rc|iqii|c si cai|c spiritua|c dilcritc pc carc |c
inccrcascm si |c studiascm inaintc dc a o qasi pc accasta dc acum.
,Cc vrci sa spui mai cxact prin accstc ,adcvaratc` cai spiritua|c nc|c dintrc c|c
sunt la|sc Si dc cc sunt atat dc mu|tc si loartc dilcritc cai spiritua|c si cu|turi`
n #utarea /r-etipului
,O|. din nou cu intrcbari mu|tip|c si dimincata asa dcvrcmc.`
Asta a sunat |a c| ca |a un rabin si nici macar nu cra cvrcu - ci binc, crcd ca cra
un lc| dc cvrcu in scnsu| vcc|i dar, dc ascmcnca, toatc cc|c|a|tc rc|iqii crau in c| ca una
sinqura.
,Da-mi voic sa inccp cu u|tima ta intrcbarc ca si cum ar li prima. Aici nu cxista
asa dc mu|tc ,cai spccilicc` carc sa mcarqa inapoi catrc Sursa liintci noastrc asa cum
cxista individua|itati|c. Nu poatc li nici o a|ta ca|c. liccarc cntitatc cstc ccca cc cstc si
cstc practic ccca cc cstc din cauza cai|or si cxpcricntc|or scparatc pc carc liccarc |c-a
avut (si |c crccaza, in sosirca |or in accst punct din timp si spatiu. Dc ascmcnca, liccarc
cntitatc arc modu| propriu dc intoarccrc sau dc a ,pasii inapoi` din acc| punct. Hai sa
lo|osim o a|cqoric. Hai sa spuncm ca cxista aici accst ,muntc a| victii`. Pc toatc parti|c
accstui muntc ina|t sunt potcci, mi|ioanc dc potcci. Accstc potcci au lost crcatc dc
oamcnii carc au p|ccat dc sus, din punctu| carc cstc nitatca si Du|u| nivcrsa|. Si
toatc accstc potcci sunt sinuoasc si coboara pc muntc in os, c|c sunt scpararca si
matcria|itatca in dilcritc|c |or moduri dc a li. Pc liccarc dintrc accstc potcci cstc catc o
pcrsoana. Accsti oamcni sc al|a liccarc in dilcritc |ocuri pc cai|c |or. nii dintrc ci sunt
os |a baza muntc|ui iar a|tii sunt aproapc dc varl. nora dintrc ci nu |c pasa ca trcbuic
sa urcc pc muntc iar a|tii nu vor s-o laca pcntru ca nu si-au dat scama ca trcbuic sa
aunqa in varl pcntru a qasi nitatca si pacca. Pcntru a aunqc in varl, liccarc arc un
trascu dilcrit - potcci|c liind lacutc dc ci insisi inccpand dc |a varl. Nu contcaza cu
213
adcvarat ca|ca pc carc sc al|a pcrsoana, toatc ducand intr-un lina| inapoi in varl. ln
masura in carc nc apropicm dc varl, catcva dintrc potcci convcrq una cu cca|a|ta. Noi
mcrqcm imprcuna cu sul|ctc|c noastrc pcrcc|c si cu sul|ctc|c noastrc dc qrup.`
,Am intc|cs, ,sul|ctc pcrcc|c`, dar cc sunt qrupuri|c dc sul|ctc`
,Grupuri|c dc sul|ctc sunt cc|c|a|tc liintc carc sunt din ,lami|ia noastra spiritua|a`,
cci carc au lost aproapc dc noi in starca noastra dc cxistcnta antcrioara sau carc au
cvo|uat aproapc dc noi dintr-un anumit motiv sau din a|tu|. Asa cum urcam mai
dcpartc, avcm ncvoic dc o dczvo|tarc in apropicrca qrupu|ui nostru dc sul|ctc, dar in
mod spccia| dc sul|ctc|c noastrc pcrcc|c. Pcntru ca unii sunt aproapc in punctu| dc sus,
avcm ncvoic dc unirc si sa lim din nou ca nu|, ca o sinqura liinta cu c|cmcntc dc qcn
lcminin si mascu|in (daca cxista,, mai dcqraba dccat ca scparatc si in opozitic, barbati si
lcmci.
ln oricc caz, cu cat aunqcm loartc aproapc dc punctu| dc sus dcscopcrim ca noi
si cci|a|ti carc au auns loartc aproapc dc acc| punct dc sus, suntcm mu|t mai
ascmanatori. Asta pcntru ca aco|o sunt ,ar|ctipuri` - ,modc|c` pcntru anumitc liintc carc
sunt ascmcnca si dc un ina|t nivc| dc constiinta. Dupa toatc accstca, cu cat aunqcm
mai aproapc sa dcvcnim nu|, am dcvcnit astlc| mai mu|t nu|, am dcvcnit mu|t mai
ascmanatori. Din momcnt cc probabi| ca tu nu ai vazut inca accst |ucru, vci vcdca. Si
cstc posibi| sa li cxpcrimcntat ccva ascmanator - probabi| ca ai obscrvat vrcodata
ascmanari stranii si putcrnicc, lizicc sau dc a|t lc|, intrc anumiti oamcni carc nu au nici o
|cqatura`
,Da, am obscrvat. Am citit dc ascmcnca dcsprc ar|ctipuri si am vazut anumitc
cxcmp|c a|c accstora.`
Putinu| pc carc i| cunosc in accst momcnt va |otari cat dc mu|t voi vcdca.
Vaoritatca oamcni|or nu aunq |a accasta cxpcricnta dc lapt, accst |ucru cstc dircct si
socant, insa cu am avut-o, din cauza caii mc|c si datorii|or mc|c spiritua|c. ln timpu|
primi|or mci 3 ani dc ca|atoric dupa cc am parasit manastirca am |ucrat in partc |a
aduccrca oamcni|or pc accst ,varl dc muntc a|cqoric`, dar ci sunt inca surprinsi unu| dc
cc|a|a|t, dc apropicrca unuia dc cc|a|a|t. Timpu| a condus si a apropiat mai mu|t
intc|cqcrca dilcritc|or crcdintc, practici si cai carc dcvcniscra ncccsarc. Am lost martoru|
unor intrcqi comunitati spiritua|c ai caror mcmbrii crau idcntici, sau aproapc idcntici,
,dub|uri`. Ca si cum crau cu totii qcmcni mu|tip|i sau c|onc dc dilcriti oamcni cu cai
dilcritc |a un nivc| simi|ar a| constiintci. Accstc ,c|onc lizicc` avcau toatc acc|asi nivc| dc
constiinta carc cra practic ascmanator, insa avcau mcdii dilcritc, dilcritc tipuri dc
dczvo|tarc spiritua|a si oarccum crcdintc dilcritc. lar accst |ucru nu cra un ciudat
cxpcrimcnt stiintilic, accasta cra pur si simp|u o manilcstarc a proprici noastrc
manilcstari pc Pamant. Am inta|nit c|iar si o dub|ura a |ui Zain, insa ca avca paru|
ncqru si nu b|ond.
:ude" =numai> pentru 0ine nsui
,Acum, pcntru cca dc-a doua si pana |a u|tima intrcbarc, dcsprc cai|c la|sc. nii
oamcni au auns |a conc|uzia ca drumu| |or cstc cc| corcct, crcd ca din momcnt cc au
auns pc ca|ca carc cstc corccta pcntru ci, accasta inscamna ca cstc SlNGRA ca|c
corccta si nu mai cxista a|tc|c. Li considcra ca toatc cc|c|a|tc cai sunt ,la|sc` or ,cai cc sc
214
picrd`. lnsa accst |ucru nu poatc li adcvarat. Hai sa lo|osim din nou a|cqoria cu
,muntc|c`. nii oamcni crcd ca nu trcbuic sa lic pc acccasi ca|c cu cci|a|ti, pur si simp|u
pcntru ca ei nu ii vd pc cci|a|ti pc cai|c lor, si cum urca in sus pc muntc. Li nu isi dau
scama ca si cci|a|ti sc catara pc proprii|c |or carari, pc dilcritc parti a|c muntc|ui. Astlc|
ca au o udccata la|sa - pcntru ca ci nu isi dau scama ca nu-i pot vedea pc cci|a|ti
oamcni, pur si simp|u pcntru ca nu ii pot vcdca din punctul lor de vedere. Si nu isi
dau scama dc asta pcntru ca ci nu-i pot vcdca pc cci|a|ti oamcni, dar asta nu inscamna
ca ci nu sc catara pc muntc pc proprii|c |or carari.
lac un pas in alara a|cqorici noastrc cu muntc|c pcntru un momcnt si inccrc sa
cxp|ic accasta in a|t lc| - ar li cam asa: mu|ti oamcni nu pot acccpta cai|c cc|or|a|ti
pcntru ca nu pot intc|cqc punctul lor de vedere. Li nu-si pot da scama ca si ca|ca
a|tci pcrsoanc poatc sa duca dc ascmcnca inapoi catrc Dumnczcu. lntorcandu-nc din
nou |a a|cqoria cu muntc|c, oamcnii carc au auns aproapc dc varl (ccca cc inscamna ca
asta a costat mu|t mai mu|t in constiinta |or,, au un punct dc vcdcrc mai marc. Partca
dc sus a muntc|ui a dcvcnit mai inqusta, ia apropiat, i-a apropiat unu| dc cc|a|a|t si sunt
mai usor dc vazut mai mu|tc parti a|c muntc|ui in acc|asi timp - si dc vazut cai|c
cc|or|a|ti carc dc ascmcnca convcrq catrc varl. Dc prca mu|tc ori vcdcm indivizi pc o
anumita ca|c a |or, a caror atitudinc |asa sa sc intc|caqa ca numai accca cstc calea iar
toti cci|a|ti nu sunt pc cale. Accst |ucru rcl|ccta oasa |or pozitic pc muntc - qradu| si
|ipsa |or dc constiinta.`
,Astlc|, nu cxista numai o ca|c spiritua|a adcvarata.`
,Da si nu. Cum pot sa lac accst |ucru mai c|ar dc intc|cs Nici o ca|c nu cstc o
ca|c spccia|a pcntru cincva, intr-un anumit |oc si intr-un anumit timp a| constiintci, c|iar
daca accasta poatc li o cale spccia|a pcntru individu| carc sc al|a pc ca. Cu toatc
accstca, vinc un timp cand toti trcbuic sa trcaca dinco|o dc scparari|c |or, dc sinc|c |or
scparat, pcntru a aunqc in varlu| muntc|ui, aco|o undc Toti sunt nu|, accstia sunt cci
dc pc urma pasi pc oricc ca|c spiritua|a adcvarata - accasta cstc ccca cc noi numim
ca|ca, ca|ca lubirii A|truistc. Pcntru a aunqc in varl, toti trcbuic sa urcc consticnt pas cu
pas pc muntc, indilcrcnt daca tc al|i |a inccput sau oriundc pc ca|ca ,spccia|a` pc carc ai
apucat-o.`
,Dcci, nu trcbuic sa-i udccam pc toti cci|a|ti.`
,Cu anumitc cxccptii carc sunt ncccsarc. Noi dc lapt nu trcbuic sa-i udccam pc
cci|a|ti, in alara cazu|ui cand accasta udccata lacc sc|imbari in cursu| proprici noastrc
cai, in accst caz trebuie sa udccam. Dc cxcmp|u, cstc posibi| sa udcci pc cincva,
indilcrcnt cinc, dcsprc carc sa qandcsti ca ,liind |cqat dc c|` cstc rau sau nu, din cauza
inl|ucntci pc carc o poatc avca asupra ta. A|tlc|, cum ti-ai dccidc propria ca|c Sau ai
putca udcca in scopu| dc a invata din qrcsc|i|c cc|or|a|ti, in |oc sa |c laci tu insuti. lntr-o
socictatc po|itica votata, oamcnii trcbuic sa udccc caractcru| cc|ui pc carc i| votcaza
pcntru a lacc cca mai buna a|cqcrc in mcrsu| unci tari. Li, pcntru a aunqc |a conc|uzia
ca o pcrsoana cstc ,asa sau in a|t lc|`, o pcrsoana rca, si nu ar trcbui sa lic imprastiatc
accstc |ucruri - prin accasta udccam pc cincva, nu-i asa`
,Da.`
,Si cstc accst |ucru qrcsit`
215
,Nu. Siqur ca nu.`
,Lxista aici mai mu|tc udccati pc carc trcbuic sa |c laccm in viata. lnsa
maoritatca oamcni|or nu doar udcca, ci condamna. Si cxista o marc dilcrcnta intrc a
udcca si a condamna. Condamnarca cstc o udccata lara lubirc A|truista. Lstc o
udccata cc tindc catrc rcscntimcnt, osti|itatc, ura, manic si cstc daunatoarc atat pcntru
pcrsoana carc condamnata cat si pcntru pcrsoana condamnata. Judccand, cstc dcstu|
pcntru a |ua |otarari si a actiona pozitiv. Nu cstc ncvoic sa lii cc| cc condamna pc
cincva pcntru ca a lacut ccva ,rau`. lar unc|c |ucruri nu pot li rc|c, c|c sunt doar |ucruri
carc nu pot li in rcqu|a pcntru tinc - va trcbui sa laci dcoscbirca asta. lnsa pot cxista
momcntc cand ai ncvoic sa ,udcci` ccva anumc carc cstc ,rau`, astlc| incat nu vci lacc
acc|asi |ucru. Vu|tc |ucruri sunt ncccsarc pc mu|tc|c cai pc carc mcrq oamcnii si carc
trcbuic sa-si invctc |cctii|c |or sau sa-si p|atcasca |arma |or, accst |ucru nu cstc dc
condamnat dc catrc noi. Dc ascmcnca, noi nu trcbuic sa intcrlcram aici, a|tlc| vom
sulcri noi sau cci|a|ti.`
,Astlc|, atunci cand dccidcti ca va p|acc sau va disp|acc cincva, i| vcti udcca sau i|
vcti condamna`
,Poti lacc ambc|c. Vaoritatca oamcni|or pun accstc |ucruri cu carc s-au inta|nit
sau pc carc |c stiu, intr-una din accstc doua catcqorii. Oamcnii sc ,p|ac` si oamcnii ,nu
sc p|ac`. Accst |ucru cstc dcstu| dc ascmanator cu impartirca oamcni|or in catcqorii|c
,bun` si ,rau`. lnsa pcntru acc|c situatii in carc nu ai ncvoic dc a disccrnc propria ca|c
prin udccarca cuiva si dc a dccidc ramilicatii|c asocicrii cu cci|a|ti, nu cxista un a| mod
in carc accstia ar putca li priviti. Vai dcqraba dccat a nc conccntra asupra unci
pcrsoanc dc ca|itatc asa-numita ,buna` sau ,rca`, p|acuta sau ncp|acuta, ar trcbui sa ii
vcdcm ,lntrcqu|` Nota autoru|ui: |a lc| ca in cxcmp|u| cu masina dcscris intr-un capito|
antcrior, carc avca una dintrc parti buna si una dctcriorata.. ln scopu| dc a s|ui Du|u|ui
nivcrsa| si a nc auta apropiatii, nu ar trcbui sa ncq|iam cc|c|a|tc aspcctc a|c naturii
pcrsoanci si sa nc conccntram doar pc bun sau rau.
Lxista dc ascmcnca aici cu totu| a|tccva sa |uam in considcrarc, ccva carc va
poatc ducc in croarc in udccarca caractcru|ui unci pcrsoanc, daca nu priviti dintr-o
pcrspcctiva mai |arqa. Daca vczi pcrsoanc|c cu o pcrccptic |imitata, poti vcdca pc
cincva in timpu| unci zi|c in carc natura |or buna sau rca cstc putcrnic cxpusa. A|tcincva
ar putca vcdca acccasi pcrsoana, in timpu| acc|ciasi zi|c, intr-o natura opusa acc|cia
prin carc ai pcrccput-o tu. Astlc|, oamcnii ar putca prea dc mu|tc ori ca liind
pcrsoanc bunc sau rc|c, numai in lunctic dc punctu| dc vcdcrc a| tau (sau dc timpu|
obscrvatici,. lnca odata, privind ambc|c lctc cstc sinqura moda|itatc dc a cunoastc cu
adcvarat natura rca|a a pcrsoanci. Si trcbuic sa avcm o draqostc nc|imitata pcntru toata
|umca, lara cxccptic, |a lc| cum Soarc|c stra|uccstc pcstc toti lara cxccptic, tot timpu|, in
toatc dircctii|c.
Acum, daca tu ai li un adcvarat invatator, cc tc-ai lacc totusi cu un uccnic carc tc-
ar intrcba dcsprc critica, ai un |oc dc munca |a carc mcrqi si trcbuic sa cauti accst |ucru,
sa sub|iniczi dclcctc|c din caractcru| uccnicu|ui tot timpu|, ncliindu-ti pcrmis sa ai
anumitc ,stari`. lnsa accasta cstc datoria ta intr-o ascmcnca situatic - asta cstc ccca cc ti
sc ccrc sa laci pcntru c| pcntru a-| putca corccta si a-| putca ina|ta catrc |umina, in
216
vcsnica noastra cautarc a pcrlcctiunii. Dar trcbuic dc ascmcnca sa intc|cqi si potcntia|u|
sau.`
,Dcci, ca|ca poatc li durcroasa si umi|itoarc pcntru uccnic`
,Tu cc crczi`
Am zambit. ,Lvidcnt. Cc c|cstic prostcasca am spus.`
,Nu inca, nu ai lost lata in lata cu mari|c ta|c inccrcari.`
Am mai auzit asta inaintc. Asta m-a spcriat prccum o ,ba|cqa dc iac`.
,Nu ma tcm. Adu-|c in discutic.`
,Siqur.` V-a privit din nou cu acca privirc a |ui.
#r1ndu'ne "tre #ru"i%i"area (oastr
Asa cum am spus mai dcvrcmc, ca|ca pc carc sc al|a o pcrsoana cc cstc cu
adcvarat anqaata in transccndcrca sinc|ui sau scparat si rcintoarccrca |a Constiinta
nivcrsa|a, poatc li uncori durcroasa. Cu toatc accstca, sinc|c tau scparat iti imprcsoara
viata cu i|uzii si proqramarc carc sustin scpararca si cqoismu|. Accst |ucru a crcat o
,la|sa pcrsoana` carc va cstc propric, carc arc i|uzia proprici sa|c victi - o i|uzic rca|a
carc cstc vic si traicstc. Pcntru a li iarasi na cu Du|u| nivcrsa|, accst |ucru prcsupunc
,ucidcrca` accstci liintc la|sc si toatc i|uzii|c sinc|ui scparat si a|c proqramarii. Accst
|ucru doarc ACLSTA (sinc|c scparat, va |upta ACLSTA va |upta pcntru supravictuirc
Si ai lost comp|ct paca|it crczand ca ACLSTA csti tu Dcci, accst |ucru cstc ascmanator
cu sinucidcrca N cstc o sarcina simp|a, si nici una lara durcrc.
Accasta cstc ca|ca ,purtarii crucii` a purilicarii ,prin loc`. Odata, un poct is|amic
a spus cam astlc|: ,Asa cum |cmnu| uscat ia loc, tot asa adcvaru| va vcni |a tinc`. Cat dc
adcvarat. Daca vci indura accasta purilicarc prin loc si cu rabdarc, cu intc|cqcrc si
smcrcnic, vci aunqc sa iti dai scama dc cscnta naturii ta|c , liinta Launtrica , sul|ctu| ,
nitatca cu Du|u| nivcrsa|. Dc cc Pcntru ca sul|ctu| cstc indestructibil, iar atunci
cand toatc cc|c|a|tc sunt curatatc si arsc dcpartc dc sulcrinta cxpcricntci ta|c, aco|o va li
sul|ctu| stra|ucind ascmcnca Soarc|ui carc aparc din nori.
F"1nd "ru"i%i"area amu.ant
=sau "el puin mai uoar>
Sc spunc ca accasta Ca|c cstc acopcrita cu tulc dc trandalir. l|ori carc sa nc
atraqa si sa nc olcrc p|accrc, insa atasamcntu| lata dc accasta p|accrc cstc in accst caz
unu| pcricu|os. lnccrcati sa |uati un trandalir, spini accstuia va vor intcpa si va vor cauza
sulcrinta. Ati mai auzit accst |ucru: ,Draqostca cstc un trandalir pc carc daca nu-|
cu|cqi binc, va crcstc numai cand cstc aqatat. Cu mana p|ina dc spini vci sti ca |-ai
picrdut. lti vci picrdc draqostca atunci cand vci spunc cuvantu| ,a| mcu`.` loartc
adcvarat.
lata o vcstc buna: dc-a |unqu| accstci cai prcsarata cu tulc dc trandalir, sc qascsc
urmc |asatc dc cci mari carc au mcrs pc ca inaintca noastra. Daca suntcm siquri ca am
mcrs numai pc urmc|c |or, vom cvita mu|tc dintrc capcanc, prccum si durcroasc|c
qrcsc|i carc apar dc-a |unqu| drumu|ui.
217
)merenia i u*irea /ltruist2 o Povar Uoar
Lstc mai usor a ca|atori pc ca|ca ta prin umi|inta si lubirc A|truista. Gradu| tau
mai marc dc smcrcnic va lacc mai usoara si mai scurta ca|ca inapoi. lna|tarca spiritua|a
poatc li cxpcrimcntata prccum o tortura aqonizanta pc carc trcbuic sa o induri sau
prccum o cxpcricnta dc invatarc a i|uminarii pc carc o dorcsti si o savurczi. Totu|
dcpindc dc tinc si dc atitudinca ta. n novicc dintrc uccnicii mci, unu| dintrc cci carc au
invatat cc| mai rapid, a invatat loartc rcpcdc numai pcntru ca cra umi|. L| cra un strain
tota|, traind prccum un om carc discutasc cu viata. Vorbcam dcsprc cc ar li capabi| sa
laca pcntru |umc daca si-ar urma ca|ca sa spiritua|a. L| doar ascu|ta. Cand cram prcqatit
dc p|ccarc si ma prcqatcam sa-mi inca|t sanda|c|c, c| s-a ap|ccat si m-a inca|tat cu c|c.
n simp|u qcst, dar un qcst dc smcrcnic carc indica adcvarata sa marctic. Accst |ucru
vcstca potcntia|u| carc cra in accst stra|ucitor novicc. L| mi-a amintit dc un tcxt pc carc
i| citiscm in |cqatura cu smcrcnia, un tcxt din timpu| u|timci victi a marc|ui macstru
T|ot| (in timpu| cscnicni|or a lost cunoscut ca lisus,. Accst tcxt cra un arqumcnt in
|cqatura cu disputa dintrc uccnicii |ui lisus. ln acca zona si in acc| timp, cxista obicciu|
dc a-ti spa|a picioarc|c atunci cand intrai intr-o casa, pcntru a |asa murdaria alara si a
mcntinc podcaua curata. Lra o traditic, o onoarc si un act smcrcnic din partca
stapanu|ui casci, accca dc a-ti c| spa|a picioarc|c. lnsa uccnicii |ui lisus, mu|t mai
prcocupati dc cqou| |or, dc sinc|c |or scparat si dc statutul |or printrc cci|a|ti uccnici,
au rcluzat sa-si spc|c picioarc|c unu| cc|ui|a|t. Astlc|, cu prolunda tristctc pcntru |ipsa |or
dc smcrcnic si pcntru cqoismu| |or, lisus a lacut accst |ucru, aratand accasta adcvarata
spiritua|itatc, adcvarata marctic a cc|ui imbracat in smcrcnic. Actiuni|c Sa|c cxcmp|ilica
smcrcnia, c|iar mai mu|t dccat cuvintc|c Sa|c - ,Cc| carc ar li cc| mai marc, ar li
s|uitoru| tuturor`, iar ,Cc| cc ar li cc| dintai, va li cc| din urma`.
#ut1nd Pl"erea /dus de )u%letul Pere"-e
,Tata`, am intrcbat cu, ,Sunt inqriorat, suparat, si imi cstc lrica. Cc ar trcbui sa
lac Lxista ccva cc ar putca sa laca accst |ucru mai usor Ccva cc ar trcbui sa lac iar cu
nu lac Ar trcbui sa-mi ncq mcrcu impu|suri|c si sa traicsc mai mu|t o viata dc ascct V-
ar putca auta accst |ucru`
,Ti-am spus ca smcrcnia cstc cca mai marc c|cic. ln ccca cc privcstc laptu| dc a
li un ascct, contrar lc|u|ui in carc tc simti uncori, ca|ca noastra cstc una b|anda,
modcrata si cc|i|ibrata. lar accst |ucru cstc pcntru un bun motiv. Din primc|c zi|c a|c
At|antidci, noi am invatat ca cxtrcmc|c, cum ar li ascctismu|, carc poatc avca
rcpcrcusiuni cxtrcmc, ar putca li lo|osit numai atunci cand o astlc| dc scvcritatc cstc cu
adcvarat ncccsara. Accasta situatic a ta nu cstc una ca atarc.`
,Atunci cc ar trcbui sa lac`
,ln primu| rand, sa invcti binc un |ucru, apoi sa i| ap|ici - durcrca si p|accrca sunt
unc|c dintrc accstc di|otomii a|c p|anu|ui Pamantcsc. Accstca sc parc ca sunt in
aparcnta opozitic, insa c|c sunt doar po|aritati cxtrcmc a|c acc|uiasi |ucru - scnzatia.
Domcniu| scnzatii|or cstc o |cqanarc a pcndu|u|ui carc ba|anscaza in cmotii|c noastrc.
Daca pcndu|u| ba|anscaza in p|accrc, tot accsta sc va ba|ansa inapoi in durcrc. lar o mai
marc prolunzimc a ba|ansu|ui in p|accrc, va producc o mai marc prolunzimc a
218
ba|ansu|ui |a rcvcnirca in durcrc. Pcntru liccarc auto-mu|tumirc cxista un qrad cqa| dc
sulcrinta. Accsta cstc un aspcct a| Lcqii nivcrsa|c. Cc| mai binc cstc sa nu cautam
p|accrca. Asta nu inscamna ca trcbuic sa o cvitam - ci doar sa o acccptam atunci cand
accasta vinc, dar sa nu o urmarim. Astlc| sc pastrcaza pcndu|u| mu|t mai ccntrat.
Accasta cstc una dintrc moda|itati|c dc a lacc |ucruri|c un pic mai usoarc.`
n "ele din Urm2 4ragostea pe "are o Primeti2
este Egal "u 4ragostea pe "are o 5%eri
imitor, tit|uri|c a|csc dc cditor pcntru accst capito| ar putca li o marc rcc|ama dc
muzica ,o|dics (vcc|c,`. Sa nc intoarccm inapoi |a discutia noastra.
,Dcci, cu am crcat prob|cmc dc liccarc data cand am cautat sa-mi indcp|incsc
oricarc dintrc dorintc|c mc|c cqoistc, dc liccarc data cand am pastrat tot mcrcu dorinta.
Astlc| ca mi-am lacut mai mu|tc prob|cmc si durcrc pcntru minc insumi.`
,Dcsiqur. lnsa vcstca cca buna cstc accca ca trcbuic sa-ti dai scama dc accst
|ucru. Cand iti dai scama ca dc lapt lubirca A|truista cstc raspunsu| |a liccarc prob|cma,
tc vci opri din a crca mai mu|ta sulcrinta si prob|cmc, insa, ca si atunci cand cstc vorba
dc cauza si clcct (|arma,, inca vci avca dc a lacc cu tot ccca cc ai crcat dca. Nu cxista
aici nici o ca|c dc a cvita sau dc a sari pcstc accasta, dc lapt, o poi intarzia, ai dupa
toatc accstca |ibcra a|cqcrc, iar cci din partca intunccata au lo|osit intarzicrca si
mctodc|c dc csc|iva tot timpu|. lnsa daca o vci lacc, vci avea doar o amanarc, tc vci
paca|i sinqur, vci lacc prob|cmc c|iar mai mari prin adunarca dc si mai mu|ta |arma, |a
lc| cum ai matura murdaria sub covor si ai prctindc ca s-a dus. lntr-o anumita zi vci avca
dc curatat totu|, si cu cat ai adunat mai mu|t, cu atat vci avca mai mu|t dc curatat in cc|c
din urma. Apropo, tc-ai uitat sub covoru| tau in u|tima vrcmc Lu am lacut-o.`
Vi-am amintit dc nota |asata dc c| pcntru minc sub covor. Si ca dc lapt cu
maturascm mizcria si baqascm pralu| sub c|.
lnca o data, ,u|tima |inic` cstc ca|ca carc ducc inapoi catrc nitatca cu Du|u|
nivcrsa| prccum si rca|izarca Constiintci nivcrsa|c carc cstc accca a rastiqnirii
cqou|ui, a sinc|ui scparat , dorintci cqoistc - accasta cstc durcroasa da, insa smcrcnia
usurcaza durcrca, lacc ca|atoria mai usoara si lubirca A|truista |umincaza povara.
#o*or1i :os pentru Mun"
Putini au dcstu|a cxpcricnta, ori au invatat dcstu| din proprii|c |or |cctii in viata
pcntru a ascu|ta adcvaru| cc| mai adcvarat in |cqatura cu sinc|c scparat. Lumina
adcvaru|ui cstc o amcnintarc pcntru intuncric , i|uzii , dcccptii|c crcatc dc cqo - trup -
mintc. Si sunt aici mu|tc dcccptii si oco|isuri dc-a |unqu| drumu|ui (sau pictrc pcntru a
pasi pc c|c, in lunctic dc cum tc dcscurci cu c|c,. As putca spunc, ,Ca|ca cstc accca dc
a rcpcta mcrcu un cuvant spccia| timp dc cinci minutc pc zi si in accst lc| vci putca sa
vczi aurc|c, sa ai o cxpcricnta in alara trupu|ui, sa citcsti qanduri|c, ctc. Doar trimitand
un ccc sau 200 dc do|ari, noi va vom olcri propriu| cuvant maqic, imcdiat` lnsa accst
|ucru nu cstc adcvarat, nu cstc rca|, nu am putca olcri in rca|itatc cuiva tot ccca cc arc
ncvoic pcntru crcstcrca spiritua|a , i|uminarc , pcntru a dcvcni una cu Dumnczcu. Dar,
accst |ucru ar li popu|ar si probabi| ar lacc pc cincva cu o qramada dc bani. Cci carc
219
olcra cuiva din dorintc cqoistc sunt oamcni loartc popu|ari. Lxista mu|tc mctodc olcritc
ca ,dczvo|tarc pcrsona|a` si ,dczvo|tarc spiritua|a` carc nu amcninta cqou|, sinc|c
scparat. Cc|c mai popu|arc rc|iqii sunt cc|c carc pcrmit cc| mai mu|t cqoismu|, carc pun
cc| mai mic prct pc sacriliciu| dc sinc a| pcrsoanci sau carc sunt cc| mai putin
amcnintatoarc pcntru sinc|c scparat. lata aici un mic sccrct pcntru masurarca a cat dc
,adcvarata` cstc o anumc traditic spiritua|a sau o mctoda dc dczvo|tarc spiritua|a - doar
al|a cat cstc dc popu|ara sau dc ncpopu|ara. Accasta nu cstc o rcqu|a putcrnica si
rapida, dar in qcncra|, cca mica sau cca mai ncpopu|ara dintrc cai cstc mu|t mai
amcnintatoarc pcntru sinc|c scparat, si astlc|, accasta olcra mu|t mai binc adcvaru| si
potcntia|u| dc crcstcrc spiritua|a. ,l|uminarca` nu cstc usoara, nu cstc ccva cc poatc li
cumparat si vandut, accasta ncccsita clort consticnt constant si ap|icarca in toatc
aspcctc|c victii.
|tima partc a discutii|or mc|c cu Zain dcsprc ,cai` tratcaza accst subicct cu mai
mu|ta prolunzimc.
,Nu ai raspuns inca |a prima mca intrcbarc, Tata. Ai mcntionat dcsprc
,adcvaratc|c` cai spiritua|c, parc dc intc|cs ca cxista si unc|c la|sc, insa nu ai |asat sa sc
intc|caqa cu adcvarat accst |ucru in contcxt. Stiu ca csti loartc ocupat astazi, insa ai
putca sa-mi spui dc cc tc roq, daca ai timp`
,Nu am timp. Dar cxista un cadran so|ar aco|o daca tu ai cu adcvarat ncvoic dc
c|.`
,Nu, scrios Tata.`
,Scrios, scrios. OK. Lxista cu siquranta cai spiritua|c pur la|sc, insa c|iar si unc|c
dintrc c|c au ceva adcvarat dc olcrit. Apoi, cxista a|tc cai cc sunt ,pc umatatc la|sc`, in
scnsu| ca accstca nu sunt u|tima ca|c pcrsona|a adcvarata. Accstca pot li doar
tcmporarc, insa importantc, o partc din intrcaqa ca|c spiritua|a a unci pcrsoanc, ori
accasta poatc dcvcni o ,capcana`, in lunctic dc nivc|u| individua| dc constiinta,
sinccritatc sau a|cqcri|c lacutc. nc|c traditii, cai sau mctodc sunt ,capcanc`, ,o partc a
drumu|ui`, ,cxcursii` lacutc in cautarca adcvaratci cai, in accstca cautatoru| poatc sa sc
alundc. Cu toatc astca, oamcnii pot mcrqc mai dcpartc prin accstc cxpcricntc ca liind
partc din ca|ca |or - dupa cum am spus mai dcvrcmc, |a lc| cum am pasii pc anumitc
pictrc dc-a |unqu| drumu|ui. nii oamcni vor mcrqc drcpt prin astlc| dc ,capcanc`, catrc
o ca|c mu|t mai cu adcvarat spiritua|a daca au o atitudinc adccvata, o atitudinc spiritua|a
lara cqoism. Totu| dcpindc dc idca|uri|c individua|c si dc ap|icarca |or in astlc| dc
circumstantc.
Apoi mai sunt si cci carc si-au aranat proprii|c |or capcanc si sunt atrasi catrc c|c,
atrasi dc cai|c spiritua|c la|sc. Dc cxcmp|u, daca csti intcrcsat numai in aparen de a
#i ,spiritua|`, sau doar intcrcsat dc ,capcanc|c` spiritua|c, cum ar li aurc|c, putcri|c
psi|icc, comunicarca astra|a si a|tc ascmcnca |ucruri, atunci ccca cc ni sc spunc aici nu
va li dc prca marc intcrcs pcntru tinc. lnsa cxista o mu|timc dc |ucruri aco|o carc vor
rczu|ta. lar o mu|timc dc orqanizatii si oamcni iti vor |ua banii si viata ta. Aici nu spun ca
aurc|c si a|tc ascmcnca |ucruri sunt la|sc. Dcsiqur, accstc |ucruri cxista, insa accstca
sunt parti minorc dintr-un intrcq mu|t mai important, si ar trcbui sa lic clcctc sccundarc
a|c crcstcrii unci victi spiritua|c lara cqoism.`
220
,Dar cu am lost intotdcauna lascinat dc ascmcnca |ucruri. Dc lapt, am avut
catcva abi|itati ncobisnuitc atunci cand cram un copi|. Lstc o qrcsca|a din partca mca sa
liu intcrcsat dc c|c.`
,Nu. Dar in timp cc tu csti intcrcsat dc ascmcnca |ucruri, nu ai li c|iar mai
obscdat dc qasirca iubirii adcvaratc, dc bunatatca umana, dc b|andctc, compasiunc si
inoccnta`
,Da. Acum ma qandcsc |a accst |ucru, accsta a lost cu adcvarat obicctivu| mcu
principa|.`
,Si accsta cstc motivu| pcntru carc ai avut putcri|c c|iar copi| liind. ,lcnomcnc|c`
spiritua|c nu ar trcbui sa lic motivc|c principa|c dc intcrcs, ca nu cumva c|c sa dcvina
b|ocuri dc poticnirc si un mi|oc dc a cvita adcvarata dczvo|tarc spiritua|a. lar sinqura
moda|itatc prin carc poti avca ascmcnca abi|itati lara a abuza dc c|c si a cauza clcctc|c
ascmanatoarc abuzu|ui, cstc mai intai accca dc a dcvcni un inolcnsiv, o cntitatc carc
lubcstc A|truist, una cc va uti|iza sau nu ascmcnca abi|itati intr-un mod pozitiv, intr-o
manicra crcativa, tot timpu|. Poti lorta dczvo|tarca unor ascmcnca abi|itati cu anumitc
droquri, prin anumitc tipuri dc Yoqa si prin mu|tc a|tc tc|nici, insa accstca vor crca
prob|cmc pcntru tinc insuti si pcntru cci|a|ti. Putcri|c vin in mod natura| catrc tinc dc |a
Du|u| nivcrsa| atunci cand ai dcvcnit pur si simp|u tu insuti b|and si qriu|iu in toatc
circumstantc|c. Pcntru a rca|iza accst |ucru, trcbuic mai intai sa #oloseti altruismul
indilcrcnt dc abi|itati|c ,norma|c` pc carc |c ai CHlAR ACV, indilcrcnt dc situatia in
carc tc al|i ,acum`. Asa cum un anqaator va promova o pcrsoana carc cxcc|caza in
munca sa, cu circumstantc|c prczcntci sa|c pozitii si dcmonstrand promptitudinca
pcntru o marc rcsponsabi|itatc, dcci accsta cstc un lc| dc avans in ,compania`
nivcrsa|u|ui. Cc anqaator ar promova pc cincva carc lacc o trcaba proasta Sau sa
promovczc pc cincva carc i| paca|cstc si inccarca sa obtina mai mu|ta putcrc inaintc ca
c| sa si-o castiqc Nici un anqaator norma| nu promovcaza oamcnii carc i| dcscrvcsc, si
nici Dumnczcu nu o lacc. Astlc|, sa cautam mai intai sa lim dcmni noi insinc, vrcdnici
dc dczvo|tarca acc|or virtuti a|c lubirii A|truistc, acc|ca cum ar li rabdarca, smcrcnia,
intc|cqcrca, |uand in considcrarc intotdcauna cc|c mai bunc intcrcsc pcntru cci|a|ti,
inaintca noastra insinc. Apoi sa ramai cu accstc virtuti in mod constant, pcrscvcrcnt,
ori dc catc ori sulcri. Ascmcnca momcntc dc sulcrinta sunt momcntc|c tcstu|ui. Atunci
cand ai trccut tcstc|c, ATNCl iti vor li datc oricc cxtra-abi|itati dc carc ai ncvoic, sau
matcria|u| dc carc ai ncvoic, de care ai nevoie pcntru |ucrarca nivcrsa|u|ui, lara
macar sa inccrci a |c obtinc.`
,Si dc accca sc parc ca sc castiqa noi abi|itati, c|iar daca cu nu |c dorcsc.`
,Da.`
,Dar cum cstc cu practica. Suntcm invatati cu mctodc|c dc |ucru in a|tc rca|itati si
condamnam astlc| dc abi|itati si putcri.`
,Accstca nu sunt pcntru tinc, pcntru lo|osu| tau pcrsona|, Pcnic|. L|c sunt pcntru
a tc lacc pc tinc un bun vc|icu| pcntru a |ucra prin intcrmcdiu| Du|u|ui nivcrsa|.
lcrar|ia stic cc sa laca si cand sa laca asta, vci uti|iza abi|itati|c pc carc |c-ai dczvo|tat,
atunci cand accstca sunt adccvatc Vointci Lui Dumnczcu. Trcbuic doar sa dcsc|izi
cana|c|c, astlc| incat sa |c poti lo|osi. Atunci, prin intcrmcdiu| antrcnamcntu|ui tau vci
avca abi|itatca dc a-ti cana|iza putcri|c carc pot nivc|a mari orasc, sau pot muta un
221
muntc. lnsa tu nu lo|oscsti o astlc| dc putcrc - doar stai pc spatc, rc|axcaza-tc si |asa sa
sc intamp|c asta daca cstc voia Lui Dumnczcu sa o laca prin tinc. Si asta poatc sa nu
apara niciodata, sau poatc sa apara zi|nic. Accasta nu sta in dccizia noastra.`
Gsirea /devratei 0ale #i
,Ai spus ca a lost prczis, ca cu voi prczcnta |umii vcc|i|c invataturi at|antc. Cand
in cc|c din urma am auns un Adcpt, un adcvarat invatator, si am lacut asta, carc ar
trcbui sa lic cc| mai important |ucru pc carc ar trcbui sa-| spun dcsprc mcrsu| unui
adcvarat curs dc intoarcc catrc lntaiu|`
,Discutia noastra a lost doar dcsprc un sinqur |ucru important Aici sunt multe
dc spus. Dar cc| mai important cstc unul, DACA trcbuic sa tc |imitczi |a c|, acesta
este: Amintcstc-ti pasii carc trcc pc ca|ca cu trandaliri. Spunc-|c |or: Ruqati-va pcntru,
si qasiti un adcvarat invatator dcta|ii in urmatoru| capito|, Lucrati pcntru a va dcpasi
propriu| sinc scparat, li mcrcu viqi|cnt in ccca cc privcstc qanduri|c ta|c si oprcstc
monstru| qanduri|or ta|c (monstru| cqoismu|ui si i|uzici dc scpararc,, Practica virtuti|c
lubirii A|truistc in |cqatura cu cci|a|ti carc |a lc| ,in|ocuicsc` cqoismu|, rupc i|uzia
scpararii.
Totusi, sunt aici mu|ti oamcni carc trcbuic sa sulcrc, oamcnii au ncvoic dc mu|ta
munca, ci trcbuic sa dccida in intcrioru| |or insisi inaintc c|iar dc a ccrc astlc| dc |ucruri
dcsprc ca|ca |or inapoi catrc Dumnczcu.
Cautatoru| spiritua| lacc o scric dc pasi inaintc sa puna cu adcvarat picioru| pc
adcvarata sa ca|c spiritua|a inapoi catrc nitatca cu nivcrsa|u|. Lvidcnt ca ci trcbuic
mai intai s-i dea seama ca trebuie sa sc sc|imbc, ca trebuie sc c|ibcrczc dc
vcc|ca proqramarc si dc vcc|i|c modc|c dc comportamcnt. rmcaza ncccsitatca dc a-si
da scama ca ci sc pot sc|imba - indilcrcnt dc cat dc dilici| sau imposibi| ar putca parca
accst |ucru. Li trcbuic sa intc|caqa ca au |ibcrtatca dc a|cqc, ca sunt numai un sc|av a|
proqramarii |or si a| dorintc|or |or cqoistc dc atat dc mu|t timp cat ci au pcrmis accst
|ucru - sa lic sc|avi. lndata cc o pcrsoana aunqc |a accst punct, ca trcbuic sa a|caqa
cum i c+nd dccidc sa mcarqa catrc sc|imbarc. Li trcbuic sa-si a|caqa ca|ca |or, sa
a|caqa oprirca mcrsu|ui pc vcc|ca |or ca|c si sa inccapa una noua. Accst proccs imp|ica
asumarca rcsponsabi|itatii. Asumarca unci adevrate rcsponsabi|itati.
Rcsponsabi|itatca pcntru propria viata, pcntru dircctia proprici |or victi, pcntru o noua
viata, si c|iar mai important, rcsponsabi|itatca lina|a, s|uirca |ui Dumnczcu si a urma
Voia nivcrsa|a.`
Cuvintc|c |ui Zain au rasunat in minc |a lc| cum rasuna c|opotc|c din turnu| unci
catcdra|c.
Dar sinc|c scparat va dori sa tc impicdicc sa laci accst |ucru, astlc| ca tc va
inl|ucnta sa-| amani cu oricc prct. L| sc va lo|osi dc orice lucru i de orice #el dc
scuza ca sa tc tina dcpartc dc asumarca rcsponsabi|itatii, #olosete c|iar si
,rcsponsabi|itati|c` ca scuza pcntru a cvita adcvarata ta rcsponsabi|itatc. lmi amintcsc
un marc citat, un citat pc carc un uccnic mai batran dccat minc mi |-a aratat intr-o
cartc. Crcd ca accsta sc numca ,l|uzii|c`. Accsta cra lictiunc si sc al|a intr-o ,cartc cc
continca o a|ta cartc`, o cartc numita ,Vcssia|`s Handboo|` (,Vanua|u| |ui Vcsia`,.
222
Spunand ccva dc qcnu| ,Cc| mai bun mod dc a cvita Rcsponsabi|itatca cstc acc|a dc a
spunc ca ai rcsponsabi|itati`. Cat dc adcvarat. Am vazut atat dc mu|ti cautatori carc nu
au cvo|uat niciodata spiritua| pcntru ca nu au vrut sa sc rupa dc ,rcsponsabi|itati|c` |or.
Li au |ocuri dc munca, anqaamcntc, contractc, rc|atii dc toatc lc|uri|c - atat dc mu|tc
|ucruri carc sunt mai importantc dccat acc|a dc a dcvcni un lubitor A|truist si un S|uitor
a| Lui Dumnczcu - sinqura si cca mai marc si adcvarata rcsponsabi|itatc. Or sunt unii
carc spun ca vor inccpc ca|ca |or spiritua|a imcdiat - cum ar spunc ca ci lac mai inaintc
,cutarc sau cutarc |ucru`. Dcsiqur, ci niciodata nu par sa laca un ,cutarc sau cutarc
|ucru` in tota|itatc, astlc| ca cxista totdcauna un a|t ,cutarc sau cutarc |ucru` carc
astcapta |a co|t. Dcci, ci nu vor inccpc niciodata sa mcarqa pc adcvarata ca|c spiritua|a.
Lxista in |cqatura cu asta un vcc|i si prolund provcrb carc spunc sa ,Cauti mai intai pc
Dumnczcu si dupa accca toatc cc|c|a|tc vor vcni |a tinc`. Nimic nu ar putca li mai
adcvarat. Si nimic nu cstc mai important dccat a qasi pc Dumnczcu. Si cc daca ai
dcvcni un om dc succcs Carc cstc mcritu| daca nu csti cu adcvarat lubitor si nu cstc
Dumnczcu in viata ta Si cc daca tc-ai oprit din ,cutarc sau cutarc` anqaamcnt Carc
cstc va|oarca ob|iqatici ta|c lara lubirc si lara Dumnczcu in viata ta Si cc daca nu ai
tcrminat ,cutarc sau cutarc` |ucru - accsta nu inscamna nimic in comparatic cu qasirca
si s|uirca |ui Dumnczcu. Toatc accstc |ucruri sunt intarzicri, tc tin dcpartc dc sc|imbarc,
tc tin dcpartc dc a li si dc a lacc ccca cc ar trcbui cu adcvarat sa laci si sa lii. Accstca
toatc sunt |ucruri tcmporarc pc accasta |umc. L|c nu vor dura. Nici nu vor conta in cc|c
din urma. Daca mori mainc, ci vor sta |anqa mormantu| tau si vor spunc, ,L| a muncit
din qrcu, cra statornic si o suporta pc losta sa sotic in conlormitatc cu tcrmcnii
acordu|ui dintrc ci. Pcnsia |ui a|imcntara va li picrduta. G|umc|c lacutc dc c| in pub|ic
vor li picrdutc. lnsa cstc in victi|c noastrc`. Sau vor spunc, ,Vci li o picrdcrc pcntru
accasta |umc. Lumina ta lntcrioara a stra|ucit ca o |ampa pcntru minc si pcntru toti cci
cc |-au cunoscut. Draqostc si bunatatc ai raspandit sc|imbandu-mi viata, si ai atins mii
dc sul|ctc carc s-au imboqatit prin munca ta, unii poarta Lampa, ca i|umincaza ca|ca
pcntru cci|a|ti. Pastrcaza un |oc ca|d in p|anu| urmator pcntru noi, vom li cu tinc
curand`.
nii dintrc voi cci carc cititi accstc randuri suntcti ,ratacitii`, cci carc ati lost dca
sau prcsupun ca sunt inca ,|idcrii`. Suntcti |ucratorii cazuti din |umina, cci carc ar trcbui
sa sc intoarca catrc |umina imcdiat, insa v-ati pcrmis pcntru voi insiva sa va ,tarati
picioarc|c` pcntru a va cvita adcvaratc|c rcsponsabi|itati. Ai loartc putin timp pcntru a
tc sc|imba pc tinc insuti inaintc dc mari|c sc|imbari a|c accstci |umi, inaintc dc a
dcvcni un in|antuit a| intuncricu|ui pcntru o pcrioada loartc marc dc timp. Daca vrci sa
rccupcrczi, trcbuic sa ici masuri rapid pcntru a aunqc in pozitia spiritua|a pc carc
prcsupun ca dca ai apucat-o. Sau probabi| ca csti unu| dintrc ,supravictuitorii` mari|or
sc|imbari, carc sunt in accsti ani, sc poatc citi mai tarziu - unu| dintrc numcrosii oamcni
,dcccnti` carc au supravictuit sc|imbari|or, ori csti in mi|ocu| |or acum si sulcrinta
spiritua|a tc purilica in nccazu| tau insuti. ln oricc caz, nu cstc timp dc picrdut. liccarc
momcnt cstc prctios. Nu-| risipi. u mai este timp pentru nimic altceva, cu
cxccptia |ucrarii ta|c lntcrioarc sau autarca cc|or|a|ti |a |ucrarca |or lntcrioara. Acccpta-ti
ADLVARATLLL ta|c rcsponsabi|itati. Arunca pc toatc cc|c|a|tc ACV Gascstc-ti ca|ca
ta si pascstc pc ca acum. Gascstc-ti adcvaratu| tau invatator si mcrqi mai dcpartc cu
223
translormarca ta. Pctrccc-ti liccarc momcnt a| victii ta|c carc a ramas, intr-un tota| clort
conccntrat pc sc|imbarca victii ta|c, dc |a unu| carc cstc oricntat pc sinc|c scparat, |a
unu| carc traicstc pcntru a s|ui si a manilcsta Du|u| nivcrsa|.
Marea /%irmaie
ln timp cc mcrqcm pc ca|ca noastra, trcbuic sa alirmam sau sa nc ruqam zi|nic
catrc NL Cc| Cc Lstc lnlinit, ,Voia Ta sa sc laca, nu a mca, in minc si prin minc`. Si
nu ar trcbui doar sa o spuncm, trcbuic sa o SlVTlV, sa o TRAlV Practica accasta
ruqaciunc, iar nu| cc| ctcrn tc va lacc sa dcscopcri intr-o zi voia Lui 1umne0eu,
accasta va li voia ta ca nu|, nu atat dc scparat. Vci rca|iza acc| ,L SNT` si
actiuni|c ta|c, modu| tau dc viata, liinta ta, va rcl|ccta accasta. Viata ta va li ca cca a
unuia prin carc, ca un l|uviu ncslarsit, curqc lubirca nivcrsa|a, dccat sa lic una qoa|a,
traita scurt ntr-un cerc #r s#+rit al dorinei (ncerc+nd a obine) i #ricii
(ncerc+nd a evita).
224
Capitolul "reipre%ece
#nvtori i Ucenici
/@utat Puin
Dcsi accst capito| aparc tarziu in cartc, o partc din c| cstc povcstca mca
pcrsona|a carc inccpc cu adcvarat loartc dcvrcmc si inaintc dc a aunqc |a manastirc si
a-mi inccpc primc|c mc|c zi|c si primc|c mc|c saptamani aco|o. Lram loartc naiv in
privinta mu|tor |ucruri, dc a|tlc| am avut dc a lacc cu sarcasm si cqoism |a unc|c dintrc
primc|c mc|c intrcbari si comcntarii din partca invatatori|or si vcncrabi|i|or, pcntru ca
nu-mi daduscm inca scama dc minunata virtutc a smcrcnici.
Tcxtc|c stravcc|i sunt c|arc si cocrcntc. ,Gascstc-ti un invatator`. Accasta cstc o
mctoda vcc|c si dovcdita in timp in mu|tc dintrc traditii|c spiritua|c din intrcaqa |umc. La
c|iar sc qascstc inca in Ta|mud (pusa in ap|icarc cu o oarccarc dilcrcnta in zi|c|c
noastrc,. Dcci, cc cstc un invatator Accsta poatc inscmna mu|tc |ucruri.
Da-mi voic sa inccp prin a spunc ca nu cxista o marc dilcrcnta intrc ccca cc noi
numim un adcvarat invatator si a|tc |ucruri sau oamcni carc par a li invatatori. Cc vrcau
sa spun cstc ca sunt aici o mu|timc dc invatatori, Guru, sau tipuri dc prcdicatori carc isi
dorcsc ,adcpti` - ci vor prcstiqiu, prcamarirc, vcncratic, bani sau un amcstcc din toatc.
nii dintrc voi dorcsc sa s|avcasca sau sa vcncrczc pc cincva sau ccva anumc, in timp
cc accstia mcrq imbracati in b|anuri |unqi ca si cum ar li ,rcprczcntantu|` a cca cc tu
prcsupui ca trcbuic sa i tc inc|ini sau sa pros|avcsti. nii isi dorcsc accst |ucru in mod
dircct, pcntru ci insisi. lnsa un ,invatator adcvarat` nu isi dorcstc nici unu| dintrc accstc
|ucruri. L| invata in primu| rand pc c|cv prin viata |ui insusi, si tc aprindc prin lubirca sa
A|truista. L| ii va acccpta pc uccnicii buni pcntru a-i invata cum sa sc sc|imbc. L| va
prcda li|ozolii|c sau tc|nici|c pcntru a auta |a sc|imbarca ta, cstc cc| cc laci|itcaza
sc|imbarca pc carc un uccnic o poatc lo|osi ca pc un instrumcnt. Dar c| nu va dori
,adcpti` orbi sau |ipsiti dc ratiunc, nici adorarc si nici s|ava. Oricarc dintrc cci cc o lac,
nu sunt cci |a carc nc vom rclcri aici ca |a un adcvarat invatator. ln mod spccia|, in
traditia noastra a lii|or Lcqii Lui nu|, un adcvarat invatator trcbuic sa lic un ,i|uminat`
(carc a avut cxpcricnta mortii sinc|ui scparat si cqoist si traicstc in armonic tota|a, in
unitatc cu Du|u| nivcrsa|, cstc un s|uitor a| Du|u|ui nivcrsa| si vc|icu| pcntru Vointa
nivcrsa|a,. Vcncrabi|ii pot li dc ascmcnca invatatori, insa nu cstc dc auns si acc|asi
|ucru cu un ,invatator adcvarat`. Cuvintc|c lo|ositc pcntru a dcscric o astlc| dc liinta,
practici|c a|tor traditii pot sa variczc in mod cvidcnt, insa rczu|tatu| lina| trcbuic sa lic
acc|asi. Cc| pc carc |c vom dcscric in dcta|iu imcdiat.
ln primu| rand, un cuvant dcsprc adorarc. Adorarca cstc o loartc ,nobi|a` ca|c pc
carc sinc|c scparat o lo|oscstc pcntru a cvita rcsponsabi|itatca pcrsona|a, sc|imbarca,
rcnuntarca si propriu| dcccs a| sinc|ui scparat. Oamcnii iau toatc accstca ca pc cc|c mai
225
bunc ca|itati si idca|uri, |c pcrsona|izcaza pcntru ca cincva sa |i sc inc|inc, in |oc sa
dcvina ci insisi. Li ,ido|-izcaza` in |oc sa ,idca|-izczc`. Lxista aici o marc dilcrcnta mai
mu|tc inlormatii dcsprc idca|uri si lo|osirca idca|uri|or intr-un a|t capito|. ldca|izarca
stabi|cstc doar un standard a| sc|imbarii ta|c, o ,tinta` pcntru a lacc sc|imbarca. Sinc|c
prclcra ido|atrizarca si inc|inarca pcntru ca pc accasta ca|c sc cvita munca qrca si
sacriliciu| dc sinc ccrut prin a li a| Lui Dumnczcu si a-L s|ui pc Dumnczcu. Vorbind
dcsprc accasta...
Vu|tor oamcni nu |c p|acc idcca dc a avca un ,invatator spiritua|` sau un lc|
,Guru` pcrsona| in viata |or. Lu stiu dc cc nu |c p|acc. Adcsca accst |ucru cstc lacut
pcntru un motiv bun - pcntru ca cxista aici VLTl sar|atani. lnsa tot aici sunt si cativa
slinti. lar adcvaratu| motiv a| cc|or mai mu|ti dintrc oamcnii carc nu dorcsc un invatator,
cstc pcntru ca sinc|c |or scparat si cqoist stic ca accsta cstc inccputu| slarsitu|ui
contro|u|ui sau si a| victii sa|c.
Si in masura in carc sar|atanii dorcsc ccca cc obtin dc |a tinc sau iti iau ccca cc ai
cxpus pcrsona|, dcpindc in marc masura dc tinc si dc motivc|c pc carc |c ai tu. Daca
dorcsti sa laci ,mizcric prin imprcurimi` sau sa ,pari spiritua|` ori sa qandcsti dcsprc
tinc ca csti spiritua|, atunci vci tcrmina prin a aunqc sa tc inc|ini unui sar|atan. lnsa
daca intr-adcvar ai ncvoic sa dcvii cu adevrat spiritua| - bun, qriu|iu, b|and, darnic -
atunci vci qasi ccva rca| si vci lo|osi cxcmp|u| sau ca pc un idca|.
Vu|ti oamcni mcrq |a cursuri, mcrq |a scminarii, c|asc si comunicari astra|c carc
sunt condusc dc nistc sar|atani, iar ci sunt pcrlcct dc acord cu accstia. Lstc adcvarat si
laptu| ca mu|ti oamcni sc tcm dc asta. ln cscnta, tu vci obtinc ccca cc vinc catrc tinc -
ccca cc mcriti tu - sau pc ccca a cc ai pus mai mu|ta atcntic, vei obine n #uncie de
ceea ce ai cu adevrat n interior. lndilcrcnt ca stii sau nu accst |ucru.
Lu nu am cautat dupa un invatator atunci cand am auns |a manastirc. Lram doar
in cautarca unui |oc in carc toti sa lic buni, darnici si iubitori. Asta suna binc nu-i asa
Dar nu am crczut cu adcvarat laptu| ca avca sa lic nevoie dc accasta ca|c pcntru minc
insumi, daca aunscscm sa liu partc a unci astlc| dc comunitati. Nici nu crcdcam cu
adcvarat ca avcam ncvoic sa lac asta pcntru a dcvcni in accst lc|. Dc lapt, cram atat dc
ccntrat pc minc insumi si atat dc ,cqoist` cu minc insumi, incat qandcam ca cram dca
spiritua|, si practic pcrlcct. Din nou qrcsiscm. Asa cum am spus, tot cc cstc sinc cqoist
va dori doar iubirc, sa lic sinqura pcrsoana intr-o comunitatc p|ina dc oamcni a|truisti,
carc isi olcra pcntru ci tot timpu| si nu olcra timp din qrcu pcntru ca|itati|c |or cqoistc.
Continuam sa viscz.
ln aproximativ a trcia mca zi |a manastirc, in timpu| unuia dintrc primc|c mc|c
cursuri cu vcncrabi|u| uccnic Raqa, c| a vorbit dcsprc accasta prob|cma insa cu nu ,am
prins-o` atunci.
,nii oamcni crcd ca ci pot obtinc tot cc au ncvoic numai prin ci insisi, din carti,
scminarii si din viata. Asta poatc li adcvarat. Dar poatc sa nu lic adcvarat. Sau ar putca
sa lic doar o c|cstiunc dc vitcza, sau un pic dc ,sansa`. Oricinc arc ncvoic dc un
invatator adcvarat intr-un anumit momcnt dat in viata |ui spiritua|a pcntru a-| auta sa
vada dinco|o dc ,sinc|c` sau si pcntru a-| tinc dinco|o dc ,sinc|c sau` - pcntru ca csti un
sinc scparat cqoist inaintc dc a li un i|uminat. Dcci, c| cunoastc liccarc miscarc a ta
inaintc ca tu sa o laci, si va li mai dcstcpt dccat tinc |a liccarc inccrcarc dc a o dcpasi,
226
in cazu| in carc toatc inccrcari|c ta|c ca sinc scparat au dat qrcs in dczvo|tarca ta
spiritua|a.
Oricc pcrsoana arc dc ascmcnca tot lc|u| dc scuzc pcntru carc nu dorcstc un
invatator sau pcntru carc nu arc ncvoic dc unu|. Si bincintc|cs, poatc lo|osi scuzc
|cqitimc si ,rczonabi|c`, pcntru ca cxista mu|ti invatatori la|si carc lurnizcaza
,rationamcntc` corcctc ,scntimcntc|or` |or cqoistc si dc cvitarc. Dar adcvaratu| motiv a|
cc|or mai mu|ti oamcni cstc ca nu |c p|acc idcca dc a avca un invatator carc nu arc
nimic dc-a lacc cu prctinsa ,invatatura` dc liinta i|uminata sau mai binc spus cu un
sar|atan - dc lapt, mu|ti oamcni prclcra sar|atanii pcntru ca accstia nu sunt cu
adevrat o amcnintarc pcntru cqoistu| |or sinc scparat.`
lndilcrcnt dc catcqoria in carc tc incadrczi, cc| putin dcsc|idcti tcmporar mintca
si citcstc accst capito|, dupa carc ti-o poti inc|idc din nou, (puncti mintca inapoi ,in
sinc|c scparat` pc parcursu| accstci carti,. Poatc ca asta tc va auta sa intc|cqi cc cstc un
adcvarat invatator si toatc accstc |ucruri, si modu| in carc accsta poatc li un instrumcnt
pcntru a tc auta sa-ti atinqi proprii|c tale obicctivc.
#um i poi n%r1nge nami"ul2
/tun"i #1nd 0U eti a"ela3
Raqa a spus mai dcpartc. ,lndata cc o pcrsoana si-a dat scama ca propriu| ci
inamic, si ca marc|c inamic a| omcnirii cstc sinc|c scparat si cqoismu| cu proqcnituri|c
|ui, cc urmcaza dupa accca Oamcnii pot a|cqc sa mcarqa pc ca|ca lubirii A|truistc.
Dupa carc cc Li pot sa studiczc carti|c, sa mcditczc, sa lo|oscasca dilcritc tc|nici
pcntru dczvo|tarc, sau indilcrcnt cc, insa cxista aici o prob|cma principa|a carc
in|ocuicstc oricarc dintrc accstc |ucruri. Egoistul sine separat nu vrea s cede0e
controlul sinelui 6nterior > 1u.ului Universal. Vai mu|t dccat atat, prin insasi
rca|izarca naturii Constiintci nivcrsa|c inscamna ca cqou|, sinc|c scparat va inccta s
e*iste ca o entitate independent - accsta va ,muri` ca sa spun asa. Astlc| ca,
pcntru supravictuirc, accsta va |upta ca un anima| inco|tit Accsta va manipu|a intc|cctu|
prccum un campion dc sa| dc c|asa mondia|a pcntru a castiqa bata|ia. Va lo|osi vic|cnii
si insc|atorii mai intc|iqcntc dccat cc| mai bun cscroc din |umc. lnaintc dc a putca obtinc
cu adcvarat si oarccum spiritua|itatca, /u trebuie mai nt+i s-i dai seama pe
deplin c sinele separat deine controlul asupra creierului, dorinelor,
emoiilor, etc. - el are controlul asupra ntregii viei a unei persoaneC Astlc|,
daca laci ceva carc iti amcninta loartc mu|t sinc|c tau scparat, accsta sc va lo|osi dc
anumitc |ucruri carc tc contro|caza, |c va lo|osi impotriva ta. Accsta stic cand tu inccrci
sa-| dctronczi si cstc lantastic dc intc|iqcnt in moda|itati|c dc a pastra contro|u| si dc a
mcntinc i|uzia dc scpararc. L| va combatc inccrcari|c ta|c dc a |ua contro|u| asupra
victii, sau acc|ca dc a punc contro|u| victii ta|c in maini|c Du|u|ui nivcrsa|. Accsta nici
nu va |upta ,cinstit`. Si cstc dca pcntru c| o sarcina usoara, pcntru ca pur si simp|u
trcbuic sa tc insc|c un pic. Dcci, inca odata, oricinc arc ncvoic dc un invatator adcvarat
|a anumit momcnt dat pc ca|ca sa. n invatator carc nu va |asa sinc|c scparat sa scapc
cu nimic.`
227
,Am intc|cs totu| Raqa, dar dc cc spui ca avcm ncvoic dc un invatator Dc cc nu
putcm avca tot cc avcm ncvoic pcntru a nc sc|imba din carti, viata si mcditatic`
,Cum poti sa spui ca ai intc|cs totu|, tu in mod cvidcnt nu ai auzit nici macar un
cuvant din cc am spus cu. L|c au cazut pcstc urcc|i surdc. Ascu|ta-ma cu Vocca ta
lntcrioara, nu cu crcicru| sinc|ui tau scparat. Accasta cstc primu| ,li|tru` a| intrcqii ta|c
pcrccptii, inc|usiv a| cuvintc|or mc|c. lar ,li|tru|` cstc cqou| tau, propriu| sinc scparat.
Sinc|c scparat cstc atat dc intc|iqcnt, el se poate #olosi c.iar de propria ta
dorin de sc.imbare pentru a te ine prins. Daca c| stic ca csti intcrcsat dc
dczvo|tarca spiritua|a, cc crczi ca va lacc Tu cc ai lacc Tu cc laci L| poatc si vrca sa ii
lii ,qazda` - siqur c| iti va pcrmitc sa citcsti carti, ctc. Dc lapt, c| va vrca ca tu sa citcsti
carti, sa mcrqi |a cc-i mai noi mcdiumi (c|anc|s comunicatori astra|i, si sa sari dc |a o
mctoda dc dczvo|tarc |a a|ta, dc |a un capriciu |a a|tu|, sa tc alunzi in rc|iqic, oricc -
at+ta timp c+t ceea ce #aci sau obtii tu nu imp|ica o amcnintarc rca|a asupra
contro|u|ui sau cxistcntci cqoistu|ui, sinc|ui scparat.`
,C|iar daca tc straduicsti in rca|itatc din qrcu in |cqatura cu asta si laci cu
adcvarat tot cc poti pcntru a atinqc i|uminarca`
,Poti sa laci venic tot ccca cc aparent te poate i|umina pc tinc insuti - si sa
nu li obtinut abso|ut nimic (a|tccva dccat un cap p|in dc marctc ,rationamcntc
spiritua|c`, pcntru ca sinc|c scparat |c lo|oscstc in propria sa apararc,. Poti invarti roti|c
ta|c (dc ruqaciunc, vcsnic. Dar in rca|itatc nu laci ,tot ccca cc poti` pcntru a lo|osi
scrvicii|c unui adcvarat invatator - o oq|inda c|ara pcntru a-ti putca vcdca rcl|cxia
propriu|ui tau cqoism.`
,Dc cc trcbuic sa-ti vczi propriu| cqoism, nu cstc accasta doar mcrsu| mai
dcpartc pcntru a invata mai mu|tc si pcntru a atinqc o ina|ta constiinta`
,Lxista aici o mu|timc dc oamcni carc sunt pc dinalara, carc sunt inca tota|
cqoisti, c|iar daca ci au o marc cunoastcrc si cxpcricnta in domcniu| spiritua|u|ui si
prob|cmc|or mctalizicc. Accstc pcrsoanc cunosc mu|tc tc|nici dc mcditatic si mctodc
pcrsona|c dc dczvo|tarc, si probabi| |c si lo|oscsc. Li considcra ca din accasta cauza,
toate acestea ii lac pc ci constiintc ina|tc. ln mod natura|, cqou|, sinc|c scparat |c
pcrmitc |or ,sa mcarqa inaintc`, si c|iar impu|suri|c carc ii diricaza din spatc ii lac loartc
buni si liintc loartc ,spiritua|c`. Crcd ca dcpindc cum dclincsti tu ina|ta constiinta, insa
pcntru minc, si din punctu| stravcc|i|or invataturi, c|iar o ascmcnca cunoastcrc si
cxpcricnta nu inscamna ca ai o ina|ta constiinta, mai mu|t dc atat, sa tii cum sc
construiete o casa inscamna ca dc lapt tu ai mai construit una, sau c|iar ai o
casa.`
L| dcsiqur avca drcptatc, iar sinquru| motiv pcntru carc am cvitat sa i| caut a lost
din cauza lricii sinc|ui mcu scparat si a contro|u|ui |ui asupra mca (pc carc |-am pcrmis
din propric vointa, c|iar daca cra in ,subconsticnt` in acc| momcnt,. Dcci, cum stii
cand q|umcsti cu tinc insuti Lxista mai mu|tc moduri dc a al|a.
lata o prcmisa simp|a |a carc sa qandcsti: cum poatc avca cincva o constiinta mai
ina|ta daca ii |ipscstc lubirca A|truista si Bunatatca Am inta|nit loartc mu|ti oamcni cu o
marc cunoastcrc spiritua|a si mctalizica - carc crau inca oamcni ,norma|i` cqoisti. Li pot
li rc|ativ c|iar buni si ,darnici` in mod obisnuit, insa totusi lara inima si cqoisti atunci
228
cand daruirca ccrc oricc sacriliciu dc sinc cu adcvarat, sau obtincrca modu|ui pc carc ci
i| dorcsc. Pc dc a|ta partc, am inta|nit oamcni cu adevrat buni i darnici carc crau
din punct dc vcdcrc ,mctalizic` nistc ,iqnoranti`. Li ar putca crcdc dcsprc |arma ca
cstc un tip mai nou dc ccara pcntru |ustruit automobi|u|, daca nu |c-ai cxp|ica-o - cu
toatc accstca ci sunt buni si darnici. Si pot intc|cqc cu adcvarat si pot crcdc in ccca a cc
inscamna dc lapt |arma (vci cu|cqc ccca cc scmcni, in scnsu| loartc adcvarat a|
cuvintc|or, c|iar daca nici macar nu cunosc accst cuvant - ci poatc cunosc in rca|itatc
mu|t mai mu|t dccat un oarccarc ,pa|avraqiu` ncw aqc, pot lic in rca|itatc constiintc mai
ina|tc dccat cincva carc mcrqc |a scminarii ,spiritua|c`. Dcci, cinc cstc cu adcvarat o
ina|ta constiinta Hai sa prcsupuncm ca a ta casa a lost distrusa dc o tornada. Cc lc| dc
vccin iti dorcsti, pc cincva carc tc auta sa o rcconstruicsti olcrindu-ti adapost si
mancarc, sau pc cincva carc tc-ar spriini cu inlormatii dcsprc laptu| ca tu ai atras
ncnorocirca catrc tinc, dupa carc ar p|cca in Vcrccdcs-u| sau |asand pral in urma si
spunand ca sc qrabcstc pcntru a participa |a un a|t scminar dcsprc ,prospcritatc` (in
carc probabi| ca sc invata dcsprc nimic mai mu|t dccat tc|nici dc vizua|izarc cc tin dc
maqia ncaqra, dcq|izat intr-un proqram in carc sc invata ,cum sc lac banii`, Cinc cstc
mai cvo|uat spiritua| aici Adcvarata prospcritatc cstc ccva cc poi |ua cu tinc atunci
cand mori, si numai atunci cand daruicsti cu lubirc A|truista.
Sa nc intoarccm inapoi |a cursu| |ui Raqa (carc a inlipt un cutit in inima cqou|ui
mcu,:
,Daca o pcrsoana a atins Constiinta nivcrsa|a, accasta, prin adcvarata sa
natura, nu mai poate li simu|tan si cqoista. lar daca o pcrsoana cstc inca cqoista, nu
poate li na cu Du|u| nivcrsa|, ori sa aiba Constiinta nivcrsa|a. Vu|ti oamcni
,spiritua|i` cxc|ud accst simp|u lapt, iar mu|ti dintrc ci lo|oscsc rationamcntc ,spiritua|c`
solisticatc, clcctiv pcntru a-si mcntinc propriu| sinc scparat si cqoist.`
5glind2 5glin@oar de Perete
,Raqa`, am spus cu lascinat, ,a|tccva dccat propria noastra opinic, sunt in accst
caz si a|tc invataturi spccilicc a|c lii|or At|anti ai Lcqii |ui nu| carc vorbcsc dcsprc accst
prcsupus ,marc zid a| proprici insc|ari``
,loartc mu|tc tincrc novicc. L|c spun ca trebuie sa ai un invatator ,in carnc si
oasc` carc cstc o oq|inda c|ara a accstor |ucruri: l, iti rcl|ccta qanduri|c, scntimcntc|c si
actiuni|c intorcandu-ti-|c cu acuratctc, astlc| incat sa iti poti vcdca propria amaqirc, 2, lii
o oq|inda carc tc arata pc tinc insuti, indilcrcnt daca vrci sa tc vczi pc tinc insuti sau nu,
indilcrcnt daca ,tc vczi in ca` sau nu. Cu a|tc cuvintc, una carc lacc sa tc vczi pc tinc
insuti, c|iar si atunci cand tu cviti a tc vcdca pc tinc insuti prin auto-insc|arc.`
,Dcci tu vorbcsti dcsprc o oq|inda maqica`
,Doamnc, tu nu vrci sa laci ccca cc laci O ascmcnca ,oq|inda c|ara` cstc un
invatator adcvarat.
lnvataturi|c lac asta abso|ut c|ar in ctapa lina|a a cvo|utici unci pcrsoanc,
intoarccrca catrc nitatca cu Du|u| nivcrsa| cstc in scopu| dc a qasi si a lo|osi un
,adcvarat invatator` pcntru a tc ,vcdca` tu insuti, dcci c| tc poatc sc|imba cu adcvarat.
Accsta cstc motivu| pcntru carc cstc aici un adcvarat invatator. Astlc| dc invatatori sunt
229
macstrii i|uminati carc s-au curatit dc proqramarca si cqoismu| |or si au dcvcnit oq|inzi
c|arc.`
,Cc cstc o oq|inda ncc|ara`
,Aproapc oricinc a|tcincva dc pc Pamant, a|tcincva dccat un adcvarat invatator.
Oricinc isi poatc inta|ni rcl|cxia carc sc intoarcc |a sinc si ii olcra sansa dc a sc vcdca pc
sinc insusi, insa rcl|cxia vinc inapoi distorsionata dc dilcritc|c prob|cmc pc carc |c arc
oq|inda. ln cazu| oq|inzi|or ,umanc` distorsiuni|c vor vcni prin propria proqramarc
pcrsona|a, crcdintc, prcudccati, ctc. - toatc accstc |ucruri arata in oq|inda un ,amctit`, |a
lc| ca toti cci dintr-o ,casa dc distractii`, va rcl|ccta inapoi o imaqinc distorsionata a
sinc|ui. C|iar si cincva rcspcctat prccum csti tu si cc|c cc |c-ai primit ca invataturi
spiritua|c bunc sau invataturi li|ozolicc iti pot olcri un #oarte |imitat autor in ca|atoria ta
spiritua|a daca c|c iti sunt inca ncc|arc, oq|inzi distorsionatc.
Daca nu vrci sa tc paca|csti tu insuti, sa tc auto-amaqcsti, atunci ai ncvoic dc un
invatator spiritua| i|uminat. ln caz contrar, sinc|c tau va iti arata totdcauna cai|c
cxtcrioarc, pcntru a cvita in cc|c din urma i|uzia ta dc scpararc carc va li cxpusa si
disipata. Daca dczvo|tarca cstc dorita cu adevrat, nu cstc nimic carc sa sc comparc
cu a avca un adcvarat invatator. Nici mcditatii|c, nici mctodc|c, nici cxcrcitii|c, nici
cuvintc|c, nici idci|c, nici mcdiumii (c|annc|s,, nici psi|icu| nu o va lacc prin sinc insusi.
lnca odata, invataturi|c lii|or At|anti sunt loartc putcrnicc in |cqatura cu accst punct.
TRLBlL |a un momcnt dat sa ai un invatator pcntru a continua pc ca|ca ta dinco|o dc
un anumit punct. lnvataturi|c spun ca cxista loartc rarc cxccptii, dar ca cxista mai
putinc sansc dc l |a l mi|ion pcntru a rcusi in a|t lc|, cu toatc ca sc poatc sc|imba
viitoru| loartc apropiat in lunctic dc noi|c oportunitati carc apar si prin crcarca anumitor
lortc intcrnc dc sc|imbarc spiritua|a. Poatc ca tu vci li primu| carc va lacc asta cu
adcvarat prin tinc insuti, tincrc novicc`
Nu. Nu cxista o astlc| dc sansa.
nv Mai 4egra* /rderea
Vai tarziu, indata cc am inccrcat in cc|c din urma sa cvit accst |ucru si sa-mi
qascsc adcvaratu| mcu invatator, am avut unc|c convcrsatii importantc cu Zain. Odata
am avut o minunata convcrsatic cu c| dcsprc dilcritc|c moduri dc invatarc, dczvo|tarc si
munca pcntru i|uminarc |a carc lacc rclcrirc accst capito|.
,Tata, carc cstc cea mai bun ca|c dc a invata si cum putcm sti pc cinc sa
ascu|tam si pc cinc nu`
,Sc spunc ca un om intc|cpt ascu|ta si invata si dc |a intc|cpti si dc |a prosti.
Putcm, si ar trcbui, sa invatam dc |a oricinc si dc |a toata |umca, si dc |a viata insasi.
Totu| inccarca sa nc invctc, si putcm al|a asta daca suntcm dcsc|isi. Dc ascmcnca,
putcm invata anumitc |ucruri dc |a ,scoa|a |ovituri|or durc`, din cxpcricnta victii. Din
pacatc, accasta cstc ca|ca dc invatarc a cc|or mai mu|ti dintrc oamcni, si spun
numai ,din pacatc` pcntru ca accasta cstc cca mai |cnta si cca mai durcroasa ca|c.
Pcntru a invata mu|t mai usor, prin ,osmoza` (un lc| dc ,absorbtic` prin contact, din
cxpcricnta cc|or|a|ti. ln accst lc| putcm bcnclicia dc |cctii|c invatatc dca dc cci|a|ti, carc
lic au trccut dc ,scoa|a |ovituri|or durc`, lic au invatat si ci dc ascmcnca prin osmoza.
230
Accasta cstc cca mai usoara, rapida si cca mai intc|capta ca|c dc a invata. Sprc
cxcmp|u, daca vcdcm ca cincva si-a baqat mana in loc si s-a ars, vom putca invata si
noi accst |ucru, lara sa nc baqam si noi mana in loc pcntru a invata ca accsta ardc. Sau
intr-un a|t lc| dc cxcmp|u, daca nc vom pctrccc timpu| in uru| unui marc bucatar
suntcm banuiti dc a li ,capatat` cunoastcrca si aptitudini|c sa|c, sprc dcoscbirc dc atunci
cand nc-am pctrccc ani intrcqi cxpcrimcntand qatitu| noi sinquri, arzand anumitc
|ucruri, lacand dcqustari a|c unor mancaruri tcribi|c, ctc. Lxpcrimcntc|c cc|or|a|ti pot li
a|c noastrc daca suntcm dcsc|isi in lata accstora. Pcntru a invata prin ,osmoza` din
cxpcricnta unui lubitor A|truist, o Constiinta nivcrsa|a, o oq|inda c|ara, cstc abso|ut cc|
mai usor si bun mod dc a invata si dc a nc dczvo|ta spiritua|.`
#er"ul i )pirala
Rcincarnarca crccaza o situatic in carc oamcnii cu ,|cqaturi |armicc` mcntin
intoarccrca inapoi in liccarc din victi|c cc|or|a|ti. Sprc cxcmp|u, mama dumncavoastra ar
li putut uca mai mu|tc ro|uri in dilcritc|c victi trccutc - ca mama a dumncavoastra,
prictcna, sora, un riva| romantic, sotic sau iubita.
Dupa cum s-a mcntionat mai dcvrcmc in cartc, lnitiatii dintrc liii Lcqii Lui nu|
carc nu s-au ,lna|tat` (carc acum au parasit pcntru totdcauna trupuri|c lizicc dc pc accst
p|an a| Pamantu|ui,, s-au rcincarnat din nou |a un anumit intcrva| dc timp, in intrcaqa
|umc. Li au mcntinut accasta rcintoarccrc, ridicandu-sc dc aco|o dc undc au p|ccat,
continuand sa scrvcasca |umina si pc cautatorii |uminii.
,Tata, vorbind si invatand din cxpcricnta cc|or|a|ti si dc |a invatatorii carc sunt
,oq|inzi c|arc`, am auzit cc sc spunc dcsprc Da|ai Lama, ca c| continua sa sc rcincarnczc
in acccasi pcrsoana, in acccasi pozitic, cstc adcvarat accst |ucru`
,Cu siquranta, si nu doar Da|ai Lama. Si a|ti invatatori, ina|tc constiintc budistc o
lac dc ascmcnca. Accasta cstc ca|ca |or.`
,Cc vrci sa spui prin, ca|ca lor`
,Traditia noastra lacc ccva loartc ascmanator, insa oarccum dilcrit. Atunci cand
un invatator parascstc accst Pamant si a|cqc sa sc rcincarnczc, sinc|c intcrior (si
,inl|ucntc|c` si ,circumstantc|c` cxtcrioarc, i| ob|iqa sa dcvina ,ccca cc a lost` in trccutu|
sau - adica, sa-si rccapctc acc|asi nivc| dc constiinta pc carc |-a avut antcrior. Accasta
sc ap|ica oricarui invatator i|uminat pc oricc ca|c. ln ordinu| nostru, lnitiatii lac accst
|ucru, cstc convins in sinc|c sau sa sc qascasca intr-un a|t lnitiat a| lii|or din nou, si sa
rcvina intr-o manastirc pcntru o pcrioada dc rc-initicrc, rc-invatarc, rc-i|uminarc. lar
cci|a|ti lnitiati cauta dupa rcincarnarca unui Adcpt prc-rcinitiat, carc cstc si va dcvcni din
nou un adcvarat invatator in ordinu| nostru. lnca odata, accst |ucru sc lacc in mu|tc
traditii in dilcritc moduri.`
,Asa cum tu m-ai qasit pc minc, sau vicc-vcrsa`
,Sau ambc|c.`
,Da. lnsa cand inccpi cautarca, si cat dc mu|t durcaza accasta ,rc-initicrc` sau a
dcvcni un i|uminat din nou`
,Accst |ucru in qcncra| sc intamp|a inaintca varstci dc 2l dc ani, si va aparca in
cazu| in carc un invatator adcvarat rcincarnat cstc sau nu cstc consticnt inca dc cinc
cstc c| (si cinc a lost c|,. Adcsca, un invatator nu va li consticnt dc cinc cstc c| atunci
231
cand cstc tanar, si va inccpc sa dcvina consticnt dc adcvaratu| sinc a| sau numai intrc
varsta dc l4 si 2l dc ani. Cu toatc accstca, i|uminarca sa va avca |oc pc |a 2l dc ani.
Accasta cstc o Lcqc nivcrsa|a si sc ap|ica pcntru oricinc.`
,Cc poti spunc dcsprc cci carc nu au dcvcnit i|uminati, sau carc nu lac partc
dintrc traditii|c spiritua|c carc lac asta`
,lndilcrcnt daca csti unu| dintrc lii sau nu, ori csti un i|uminat sau nu, indilcrcnt
dc contiina ta (dc nivc|u| dc constiinta atins, atunci c+nd ai murit in viata ta
antcrioara, acc|asi nivc| dc constiinta va li atins din nou in uru| varstci dc 2l dc ani.
Accst |ucru cstc incvitabi|.`
,Si dc cc cstc asa`
,Din accst punct a| rccastiqarii constiintci antcrioarc ca adu|t, sc poatc lacc un
proqrcs spiritua|, sau un rcqrcs.`
[ota editurii! Acest lucru nseamn c o persoan "'A/E atinge
iluminarea la '$64E v+rst.,
,Dc cc unii dintrc invatatorii i|uminati sc intorc iar a|tii nu`
,Pcntru ca asta cstc a|cqcrca |or. nii dintrc lii continua sa sc intoarca in p|anu|
Pamantu|ui pcntru a-i auta pc cci|a|ti sa sc c|ibcrczc ci insisi dc i|uzia scpararii. Cci|a|ti
dorcsc sa sc a|aturc ,cc|or ascmcnca |or` pc p|anuri|c mai ina|tc. nii s-au dczvo|tat si
sunt loartc obositi, iar in cc|c din urma vor dori sa p|ccc asa cum dorcsc si cu.`
,Ai dc qand sa p|cci`
,Nu inca. Rc|axcaza-tc. Vci li un invatator tu insuti inaintc dc a p|cca cu.`
,Si nu tc vci mai intoarcc`
,Nu.`
,Tc voi vcdca vrcodata, din nou`
,Sa ma vczi Cu oc|ii, nu. lndata cc in slarsit ma voi muta dc aici, probabi|.`
,Dc cc numai probabi| Nu suntcm noi |cqati cumva`
,Vai mu|t ca siqur. lnsa daca stai intr-o pozitic prca mu|t timp, voi li inca in
miscarc in propria mca cvo|utic in lirca |ucruri|or. Daca accasta scdcrc cstc prca |unqa,
nu vom li a|aturi unu| dc cc|a|a|t in |ant, insa vom li totdcauna unu| sinqur in cadru|
|antu|ui.`
,Cat dcsprc minc, ai spus ca voi li un adcvarat invatator.`
,Da.`
,Dcci cu voi li un i|uminat inaintc sa am 2l dc ani.`
,Probabi| 2l - cam pc-aco|o.`
,Tu stii daca cu ma voi intoarcc`
,Nu. Asta cstc dccizia ta. Lstc |ibcrtatca ta dc a a|cqc.`
,Ai spus un pic mai dcvrcmc dcsprc traditia noastra, ca anumitc |ucruri o lac
putin dilcrita dc budism, in |cqatura cu rcincarnarca invatatori|or, carc cstc accasta
dilcrcnta Ccca cc ai dcscris tu aici, toatc accstca suna |a lc|.`
,Accia dintrc noi carc lac asta viata dupa viata, ,lac intoarccri|c` pcntru a nc auta
rcciproc in rcqasirca dc dinaintca varstci dc 2l dc ani. Accst |ucru cstc similar cu ccca
cc lacc budismu| tibctan prin Da|ai Lama si prin a|ti |ama cu o ina|ta constiinta. Cu
toatc accstca, in budismu| tibctan in qcncra|, inccpc mai dcvrcmc din cauza structurii |or
socia|c unicc. n qrup dc ca|uqari budisti i| idcntilica pc copi|u| carc cstc rcincarnarca
232
|ui Da|ai Lama, sau cincva anumc dintrc ci i| cauta. Apoi, indata cc rczu|tatu| cautarii
cstc pozitiv, ci liind dc acord, copi|u| intra intr-o manastirc pcntru a inccpc lormarca,
pcntru a-si |ua |ocu| din nou in cadru| ordinu|ui. Cu toatc accstca, invatatorii din cadru|
lii|or Lcqii Lui nu| nu sc intorc ncaparat in acccasi pozitic, in acc|casi tinuturi sau
c|iar in acccasi rasa. Li sunt pcstc tot in |umc, stabi|iti in divcrsc |ocuri, sub mu|tc
inlatisari, si nu au ncvoic dc dilcritc mcdii pcntru a|cqcrca dcstinu|ui |or. Dcci, nu cstc
atat dc simp|u pcntru a-i atraqc inapoi ca si lii. lti poti imaqina cc s-ar putca intamp|a
daca cincva s-ar arata in usa unui apartamcnt undc |ocuicstc un tanar cup|u dc cvrci in
orasu| Ncw Yor| si ar spunc ca c| cstc aco|o pcntru a |c |ua copi|u| in Tibct, pcntru ca
c| cstc ,cutarc sau cutarc`, rcincarnarca unui batran Adcpt si un adcvarat invatator.`
,Da Cum spui ,20 dc ani dc viata` in tibctana sau idis`
,Tc-ai prins. Cu toatc accstca, noi cautam dupa ci ,in ina|timi` si inca ii mai
|oca|izam lizic inaintca varstci dc 2l dc ani, astlc| incat sa putcm inccpc |ucrarca carc ii
aducc inapoi in constiinta dcp|ina a nitatii in momcntu| cand aunq |a 2l. Accst |ucru
cra dilcrit in zi|c|c dc dcmu|t si mu|tc dintrc accstca sunt prccum cc|c tibctanc, insa
c|iar in timpuri|c modcrnc accstca au inccput sa sc sc|imbc si pcntru ci, isi vor qasi
invatatorii |or ca liintc nascutc in a|tc tari si sc pot cvcntua| conlrunta cu prob|cmc
simi|arc cu cc|c a|c noastrc.
Dar nu uita, cxista mu|tc |ucruri in |cqatura cu ina|ta constiinta, |ucruri carc sunt
a|c ordinu|ui nostru, a|c caii noastrc, carc nu pot rca|iza inca initicrca lina|a. Astlc|, c|c
pot inca sa vina in viata ta, sau vicc-vcrsa, c|iar daca accasta nu cstc varsta dc 2l dc
ani. Amintcstc-ti ca csti inca intr-un anumit stadiu dc dczvo|tarc, un anumit stadiu a|
initicrii catrc un sinqur lina|. Dc asta cxista 22 dc carti dc oc intr-un pac|ct, 22 dc carti
carc dcscriu ctapc|c initicrii, si dc accca vor li 22 dc capito|c in cartca pc carc tu o vci
scric. C|iar si cca carc cstc prima ctapa - ncbunu|, cstc doar |a lc| dc importanta
pcntru sul|ct ca oricarc a|ta. lar ncbunu| cstc ambc|c, inccputu| si slarsitu|. Pcntru a li
un i|uminat trcbuic dc ascmcnca sa lii un ncbun - un ncbun pcntru Dumnczcu.`
,lmi voi aminti asta Tata.`
ln cazu| mcu, cu ,dcscopcriscm` (sau constatascm, accst |ucru prin acca stranic
cmisiunc TV. Dupa cum probabi| cunoastcti in accst momcnt, Zain dcvcnisc invatatoru|
mcu pcrsona|. L| cra cc| pc carc i| vazuscm |a TV. lndata cc am auns sa i| cunosc mai
binc |-am intrcbat mai mu|tc dcsprc acca cmisiunc.
,Tata. Stii cum am auns cu aici Vrcau sa spun. Tc-am vazut |a TV, pc un
post carc dc lapt nu cxista, carc nu ar putca cxista. Pc un cana| TV carc nu cxista si
carc nu luscsc nici macar o data lo|osit. lnsa cu stiu ca nu a lost imaqinatia mca.`
,Nu cra imaqinatia ta Pcnic|. Lra o cmisiunc doar pcntru tinc. Tu csti sinquru|
carc a vazut-o. Sinquru| carc a vcnit. A lost doar una sinqura.`
,Cum s-a intamp|at asta Lstc maqic`
,lntr-un lc|. Vu|tc |ucruri, inc|usiv cc|c din Stiinta Vaqici au lost imp|icatc. Lrau in
acca zona mu|ti prictcni dc-ai nostri in acc| momcnt, carc avcau |a randu| |or prictcni cu
o mintc dcsc|isa in biscrica crcstina dc aco|o. Prictcnii nostri au lost intc|cpti in ccca cc
privcstc tc|no|oqia modcrna. Li au lacut o ,cmisiunc` cu o inrcqistrarc lacuta dc minc
aici. Accasta cra ,i|cqa|a`, au lacut o cmisic i|cqa|a, insa au crczut ca ca nu va dcvcni
nimic, pcntru ca accasta a lost loartc scurta. Cu toatc accstca, ci au avut pc cincva carc
233
ia sustinut din spatc. Li au spus ca a lost cmisa din subso|u| biscricii |or, carc cra sub
protcctia a|tor |cqi. Li au lost q|idati in ccca cc privcstc momcntu| si toti cci|a|ti lactori,
astlc| incat accasta sa lic vazuta numai dc tinc si sa lic qasita dc tinc si astlc| tu m-ai
qasit pc minc, c|iar daca cram |a mii dc mi|c dcpartarc in acc| momcnt.`
,Stii ca am lost aproapc sa ma sinucid`
,ln acc| momcnt, ambc|c, da si ,tiam@. Noi ti-am dat dc intc|cs ca momcntu|
cra critic. lar pcntru ca tu csti cinc csti, a trcbuit sa lii contactat in accst mod, in acc|
momcnt.`
,Cinc sunt cu Cinc sunt eu si cinc csti tu, accst |ucru ar putca li loartc
cxaqcrat`
,Tu csti loartc spccia| Pcnic|, nu ai nici o idcc cat dc spccia|, pcntru ca tu crczi ca
csti atat dc spccia|.`
,Cum asa`
[-ai t+r0iu am descoperit c noi toi suntem speciali, avem nevoie
doar s ne depim propriul nostru sine separat, s ne relum locul nostru
n lanul Lui Unul, i s devenim un ve.icul i un slu3itor pentru 9piritul
Universal,.
L| a continuat sa-mi spuna mai mu|tc dcsprc modu| in carc invatatorii si lii sc
qascsc unu| pc cc|a|a|t - in mod spccia| cci cu |cqaturi spccia|c unu| pcntru cc|a|a|t. Zain
a vorbit dcsprc modu| cum c| si cu nc-am autat rcciproc, cum am invatat unu| dc |a
cc|a|a|t, cum am |ucrat imprcuna, dcsprc amintiri din victi trccutc carc au curs inapoi
catrc minc si carc crau ascmcnca unui li|m, insa crau lraqmcntc (prccum un li|m cditat
dc un cimpanzcu,. Dc ascmcnca, c| mi-a spus dcsprc catcva dintrc |cqaturi|c si
timpuri|c mc|c cu Varc|c Vacstru.
Zain si cu avcam putcrnicc si spccia|c |cqaturi |armicc, accstca crau uncori
prccum cc|c doua lctc a|c acc|ciasi moncdc. liccarc dintrc noi a avut dilcritc ca|itati carc
dc obicci ar lacc improbabi|a o prictcnic, dar carc dc lapt comp|ctau abi|itati|c noastrc
dc a-i auta pc cci|a|ti atunci cand |ucram imprcuna. ln mu|tc lc|uri, noi cram prccum
ziua si noaptca - pcrsona|itati, ta|cntc si abi|itati loartc dilcritc. Totusi au cxistat dc
ascmcnca si mu|tc ta|cntc, abi|itati, p|accri si ca|itati simi|arc. Si cc| mai important, am
lost in acccasi cc|ipa, am |uptat intotdcauna in lc|uri|c noastrc pcntru |umina, drcptatc,
adcvar si |ibcrtatc. Am avut prolund rcspcct si aprccicrc pcntru liccarc dintrc cci putini
carc nc-ar putca intc|cqc vrcodata - accstia au lost totdcauna cci cc au lost, prin atat dc
mu|tc victi. L| parca sa ma admirc ca pc un liu bun, ca pc un lratc, cc| mai bun prictcn
si tata. Si cu dc ascmcnca pc c|.
lnsa accst |ucru nu a lost intotdcauna asa. Cand am auns pcntru prima data |a
manastirc si am dat cu oc|ii dc c|, m-a inqrozit. L-am cvitat ca pc ciuma. Lram inca sub
putcrnica inl|ucnta a cqoistu|ui mcu sinc scparat. lnsa vom discuta dcsprc toatc accstca
imcdiat. ln primu| rand, |ai sa tcrminam subicctu|, vcc|ii invatatori dintrc liii Lcqii Lui
nu| sc rcqascsc unu| pc cc|a|a|t inaintca varstci dc 2l dc ani.
Dc-a |unqu| scco|c|or, accstia s-au al|at in acccasi situatic, din nou si din nou. Lu
ca si invatator as li lost qasit dc catrc un tanar carc ar li lost invatatoru| mcu mai inaintc.
Si vicc-vcrsa. Nu contcaza carc si cinc a lost sau cc a lost. Noi am lost cu totii partc a
234
Lui nu| trccand prin usi|c rotativc. ncori noi am putca sa lim c|iar mcmbrii ai
acc|ciasi lami|ii bio|oqicc, dar dc obicci nu suntcm, iar asta nu contcaza.
Dcci, accsta am lost cu, prin accst proccs, dcstinu| mcu, prcocupari|c si
lormarca mca spiritua|a, prin carc in cc|c din urma m-am intors din nou catrc constiinta
nivcrsa|a |a varsta dc 2l dc ani. ,Sinc|c` mcu, ccca cc am crczut antcrior ca sunt
,cu`, copi| liind, intr-un anumc lc| a ,murit` |a varsta dc 2l dc ani, iar u|tcrior a
,rcnascut` ca un s|uitor a| Lui nu|, Du|u| nivcrsa| si Vointa nivcrsa|a. Dc-a |unqu|
accstci morti a i|uzici mc|c dc scpararc, a convinqcri|or mc|c, proccsc|or intc|cctua|c si
proqramarii, toatc au lost translormatc in acc|asi timp. ln cscnta, ,sinc|c` mcu scparat,
,acc|` indcpcndcnt pc carc |-am ,avut o viata` si carc ma mcntinca in scpararc lata dc
nivcrs, a murit. Accsta a incctat sa mai cxistc ca sinc separat. lnsa numai pcntru un
momcnt. Asta a lost mai mu|t ca o mctamorloza, ascmcnca unci omizi cc parc sa
moara pcntru a dcvcni un l|uturc. Vcc|iu| mcu sinc scparat cra doar ca un ,ba|on` a|
i|uzii|or carc ma inconura si carc imi pastra constiinta scparata lata dc nivcrs, iar
adcvaratu| mcu sinc cra inc|is in minc. lndata cc accst ba|on a cxp|odat, adcvaratu|
mcu sinc, sinc|c intcrior, liind partc a lntaiu|ui nivcrsa|, a lost tot ccca cc a ramas in
minc dupa accca, si astlc| c|ibcrat, am putut vcdca |umca din nou prin oc|ii carc vad
dinco|o dc accasta |umc, si sa cant din nou partitura mca ca unu| din instrumcntc|c
Varii Orc|cstrc a Lui nu|.
[ota editurii! 2nc odat, o persoan poate atinge iluminarea la
'$64E v+rst.,
Unitatea tuturor )inelor Luntri"e
Sinc|c intcrior a| oricui cstc partc a acc|ciasi liintc, partc a Lui nu|. Cand am
auzit pcntru prima data pc Zain vorbind pc acc| mistcrios post dc TV, accsta cra cu
adcvarat sinc|c sau intcrior cc| carc vorbca - cc| carc vorbca sinc|ui mcu intcrior. Accca
cra vocca Du|u|ui nivcrsa| carc c|cma si vorbca unci a|tc parti a propriu|ui sinc. Dc
accca ,suna c|opotc|u| mcu intcrior a| adcvaru|ui`, accsta cstc cc| pc carc i| pot ,simti`
si ,stiam` ca accsta cstc adcvaru|. lnsa cu cram prcqatit, nu, cram dispcrat sa-| aud.
Astlc| cu, sinc|c mcu |auntric, vorbcstc acum cu tinc, cu tau sinc|c tau |auntric.
Astlc| tu poti ,simti` adcvaru| cand vorbcsc cu tinc, c|iar daca tu stii dca accst |ucru.
Cu cat csti mai aproapc dc sinc|c tau |auntric, cu atat mai putcrnic vci simti accst |ucru.
Accia dintrc voi carc sunt distanti si cci carc si-au ,b|ocat` propriu| sinc |auntric nu pot
simti accst |ucru, ci vor qasi accstc cuvintc ca dcranantc - qradu| dc dcran va li
dcpcndcnt dc cat dc intcns cstc ,b|ocau|`.
Gsirea /devratului Meu nvtor
Vorbind dcsprc b|ocac, indata cc am auns |a manastirc si dc lapt m-am al|at pc
minc insumi in prczcnta |ui Zain, toatc ,b|ocac|c` mc|c dclcnsivc s-au intcnsilicat. Asa
cum am spus mai dcvrcmc, ma lcrcam dc c| ca dc ciuma. Lu c|iar imi ,b|ocascm`
intrcqu| concept dcsprc invatatori. C|iar daca nu avcam nici o prob|cma in a li
,invatat` zi|nic dc catrc vcncrabi|ii uccnici ,invatatori` in divcrsc|c cursuri. Si c|iar in
235
oricntarca pc carc am primit-o dc |a Anastasia, ca m-a ,invatat` pc minc anumitc
|ucruri.
lntr-o zi, vcncrabi|u| uccnic Raqa a inccput sa vorbcasca din nou dcsprc
stravcc|i|c invataturi carc sc rclcra |a invatatori si dcsprc ncccsitatca unui adcvarat
invatator pcrsona|, in mod spccia| cci dc pc cai|c ta|c cu vanturi putcrnicc. Lra atat dc
cvidcnt ca Zain cra prcsupus a li invatatoru| mcu pcrsona|. Dar inca nu cra, cu nu
putcam vcdca accst |ucru in acc| momcnt. lnsa dcvcnisc cvidcnt ca cra timpu| pcntru
minc sa am un invatator.
Lu cram dca un invatat (si un cunoscator, din carti|c pc carc dca |c citiscm mai
inaintc dc a vcni |a manastirc, carti|c dcsprc cum sc poatc transccndc cu adcvarat sinc|c
scparat si cum sc obtinc i|uminarca, unu| dintrc |ucruri|c dc carc ai ncvoic in cc|c din
urma pcntru a lacc accst |ucru, accst |ucru cra qasit, cra acc|a dc a a|cqc si a ccrc unui
adcvarat invatator sa lic invatatoru| tau. Apoi, accst |ucru a lost conso|idat dc catrc
Anastasia iar dupa accca dc cursuri|c |a carc participascm. lnsa cu continuam sa-| iqnor.
Apoi, intr-o zi, Raqa a icsit sa ma invctc o tc|nica dc ,mcditatic in mcrs` intr-un
lc| dc ,cxcursic`. Si asa cum mcrqcam noi prin zapada, coordonandu-nc rcspiratia cu
pasii, mintca mca co|inda si in mod prostcsc qandcam pcntru minc insumi ,Lstc cazu|
sa-mi qascsc invatatoru|`.
Din scnin Raqa a oprit totu| si a spus, ,Du-tc |a bib|iotcca si ccrc-i |ui Gabric|
stravcc|i|c tcxtc pc carc crcdc c| ca trcbuic sa |c citcsti in |cqatura cu invatatorii`. Dcci,
asa am lacut. lar cc|c cc urmcaza sunt cc|c cc mi-au lost datc.
.um$narea
.umina Unei .um$nri
#sta face Ucenicul
,rimete .umina
+e la (nvtor
Un #devrat (nvtor
Trebuie s Fie 1ai (nt$i Un Bun Ucenic
Cel mai Bun Ucenic
0ste Cel 1ai /merit

0l, Cel ce -a Fi Cel +int$i
-a Fi Cel de pe Urm

Natura +etest -idul
1untele este Treptat, Tocit .ent
,entru a Umple -alea
#stfel, Cei /merii i 1odeti
236
/unt 4idicai ,$n la Ceruri

Cunoaterea Fr /merenie i /acrificiu de /ine,
este Fr /ens. 5i poate fi ,ericuloas.
Un Ucenic fr /merenie
0ste ,recum Un ,a8ar ,lin

Numai o %!lind Clar Te 4eflect cu #devrat.
#stfel ,rin %c8ii Unui #devrat (nvtor
/e ,oate -edea (nelciunea
0!oistului /ine /eparat
#stfel, #devratul (nvtor este
Instrumentul Care Te ,oate 0libera
+e Iluziile ,e care Tu (nsui i leai Creat

#scultm %mule.
Tu #i For*at .anurile
Care Te .ea! de (ntunericul Nopii
(nrobit Tu ,l$n!i
+up .orzii (ntunericului care sunt 1aetrii Ti
,entru c Nu i 1ai /lu*eti de 1ult
T$rziu n Noapte
/tri!i +up Fraii Ti
Cei care /lu*esc +oar .umina
% 1$n -a #prea
/trbt$nd (ntunericul
/trania Iubire Ce -ine +in .umin
#puco Cu #mbele 1$ini
5i (mbrieazo Cu Toat ,uterea
4pit din (ntuneric
(n +urerea (ntunericului /inelui Tu Tu /tri!i
/ Nui -erse ,a8arul Tu
Iar 1oartea -a -eni Cur$nd
0liber$nd i +ezvluind
#devratul Tu /ine .untric
(n .umin Tu Te -ei Trezi
237
,entru a Te 4e!si (ntre!
(n Iubire i (n .ibertate
(i =seti /copul

-iaa este un (nvtor
+ar Cel 1ai +ur (nvtor
5i Cea 1ai .un! 5coal.
# (nva din 0"perienele Celorlali
0ste ntradevr o mare abilitate.
# (nva de la un #devrat (nvtor
0ste Calea #leas prin (nelepciune.
Toate #devratele Ci
+uc n cele din Urm ctre #devratul (nvtor.
Cel ce nu ,oate #*un!e n Cele Urm
/e Confrunt cu 1area Bestie
Iar aceasta i +ezvluie (neltoria.

#devratul (nvtor
0ste Una Cu -oina Universal
Una Cu Contiina Universal
5i /lu*itorul Tuturor
#devratul (nvtor
4adiaz a /a Contiin
Numai ,rin Felul /u de # Fi.
Cei ce se afl n ,rezena /a /unt #fectai de .umin
C8iar i #tunci c$nd 0l Nu -orbete.
.umina /a /t$rnete Frica i 1$nia n cel 0!oist
(n Cel ce Triete n (ntuneric i #m!ire,
(ns #limenteaz i Inspir Bl$ndee, Buntate,
i (nfometarea /piritual.
#devratul (nvtor
0ste Fiina Ta .untric ce /t (naintea Ta.
+ac 0ti 4eceptiv Fiinei Tale Interioare
0ti 4eceptiv #devratului (nvtor.
+ac -ei (ncerca s 0vii Fiina Ta .untric
-ei (ncerca s 0vii i #devratul (nvtor.
238
0l, Cel ce #scult de un #devrat (nvtor
(i #scult ,ropria /a -oce .untric
0l, Cel ce i 1anifest ,ropria /a -oce .untric
0ste un #devrat (nvtor

#cum 0u /unt (nvtorul
#cum Tu 0ti Ucenicul
(i (ntind 1$na 1ea
5i Te +uc din Nou #cas.
4oata -ieii se (ntoarce
#cum Tu eti (nvtorul
#cum 0u /unt Ucenicul
Tu (mi (ntinzi 1$na Ta
5i 1 +uci din Nou #cas.
#stfel 1er!e Ciclul -ieii
,entru Fiii Care Triesc n .e!ea .ui Unul
,entru Fratele /oare i /ora .un
Cine este n #rmonie Cu -oia Universal, i /lu*ete pe Toi

Gai 1er!i
5i 1er!i .a +umnezeu.

/inele are (ntotdeauna un Bun 1otiv
,entru a Fi Ne!ativ.
#ici NU este 1otiv
+estul de Bun ,entru a %pri Iubirea.

Toate Fiinele .untrice /unt Una

Gai, Nu ,oseda o Fiin n Tine
(n Trup, 1inte sau /uflet

Nu fi #tent la +u8uri.
=8ideazte dup ce ar -rea 0le, i (n .oc de #sta.
-ino +in (ntunericul Fcut de #ceste /pirite.
Care Nu este (n #rmonie Cu 5uvoiul Universal,
Cunoate pe Cei care Nu sunt n Unitate Cu Totul.
239
Fiul Unicei .umini
Triete ,rintre %ameni.
/inele Tu /piritual 0ste #ceasta.
/inele Tu /piritual (i #rat #ceasta,
,entru a Fi Una Cu Totul
Una Cu .umina

#devraii (nvtori, 1aetrii ai /inelui
,leac de pe #cest ,m$nt
Care Nu este Comun cu -iaa
=8idul lor Nu este n -oce sau ,osesiune.
/piritele (neltoare -in n Forme
,entru a Induce n 0roare i a ,rosti
,e Cei ce lear #vea pe acestea
Cutai (ndrumare Numai +e la 1aetrii (ncarnai.
Toi #devraii (nvtori Fiind Una Cu Totul.
#stfel cum Tu Fiind n Carne, #i Nevoie de =8idarea (ncarnat,
,entru a 4ecunoate (ntunericul (nelciunilor
/inelui care ,rostete.
Te (ndemn s faci ca ei Totul, #scult cu #tenie i Numai
+e -ocea (nc Tcut a #devratului Tu /ine .untric,
=seteo n Interior, 5i =seteo Fr
4eflectarea -ocii Tale .untrice,
=setei #devratul (nvtor, n Carne i %ase.
Li binc, asta cra ccva marct insa cram inca intr-o di|cma. Cum as putca sa-mi
qascsc adcvaratu| mcu invatator Cinc cra adcvaratu| mcu invatator Apoi, ma va
acccpta c| pc minc. Raqa trcbuic sa lic adcvaratu| mcu invatator. Crcd ca c| ma
inlormasc, c| parca sa stic qanduri|c mc|c si imi citca mintca. Va simtcam loartc
conlortabi| cand cram imprcuna cu c|. Si cc| mai important |ucru, c| cra tota|
ncpcricu|os pcntru minc. Nu i| cunostcam inca, dar asta cra una dintrc prob|cmc - c|
cra tota| ncpcricu|os pcntru minc pentru c c| nu avea inca o Constiinta nivcrsa|a,
nu cra nici o amcnintarc pcntru cqou| mcu, pcntru sinc|c mcu scparat. Cu toatc accstca
c| cra intc|cpt, cunostca o mu|timc dc |ucruri, ma indruma binc prin cursuri|c si
scsiuni|c pcrsona|c dc dczvo|tarc, m-a invatat tc|nici|c dc baza a|c mcditatic insa c| nu
cra un adcvarat invatator.
240
Dcci, cc avcam dc lacut l-am ccrut |ui Raqa sa lic invatatoru| mcu.
,Raqa, m-am qandit |a cinc ar trcbui sa lic adcvaratu| mcu invatator pcrsona| si
mi-ar p|acca sa lii tu. Va vci acccpta ca uccnic a| tau`
L| a czitat pcntru un momcnt, a lost un pic surprins iar in cc|c din urma a
acccptat.
,Da. As li onorat,` a spus c| cu mandric.
Lra #oarte mandru. Prca mandru. Dc lapt, mi s-a parut ciudat, insa un |ucru si
mai important, m-a lacut sa ma ,simt` ciudat.
nu| dintrc scmnc|c carc arata ca csti prcqatit sa lii un adcvarat invatator cstc
acc|a cand cincva iti ccrc sa-i lii invatator. Lra o prob|cma, nu cxistau in accst caz alte
scmnc. Si nu stiam in acc| timp ca numai lnitiatii, ca|uqarii Adcpti crau cu adcvarat
ca|ilicati si capabi|i sa lic adcvarati invatatori. lar Raqa nu cra o liinta c|ibcrata dc sinc|c
sau scparat, am cazut prca rcpcdc in ,capcana cqou|ui` intrcbandu-| daca vrca sa-mi lic
invatator. Lqou| sau cra uml|at ca un ba|on (in tcxt, cnq. ,b|owlis|` pcstc ba|on,. L| a
cazut intr-una dintrc cc|c mai mari capcanc in carc poti cadca daca nu ai inca un cqo
spiritua| i|uminat.
Oricum, Raqa cra dc lapt unu| dintrc c|cvii |ui Zain. lar cand Raqa a mcrs si ia
spus |ui Zain dcsprc asta, c| cazusc dca in ,capcana cqou|ui`, dcvcnisc o ,prada` a
cqou|ui - ,pcstc ba|on` cc cra scrvit pc tava cu orcz si sos tamari (sos aponcz lacut din
soia,.
rmatoru| |ucru pc carc i| stiu a lost acc|a ca Raqa si-a ccrut scuzc in lata mca
pcntru ca ma insc|asc spunandu-mi ca ar putca li invatatoru| mcu.
,C|iar daca cu iti prcdau tic, dcsiqur in accst scns cu sunt un invatator pcntru
tinc, inca nu sunt un adcvarat invatator. Lu nu sunt un i|uminat, nu sunt cu siquranta
adcvaratu| tau invatator pcrsona|.`
,Atunci cinc cstc`
,Accst |ucru tu i| vci dctcrmina.`
Vinunat. lnapoi |a co|tu| mcu.
/devratul nvtor
Vu|t mai tarziu, dupa cc am dat in cc|c din urma dc qroso|anu| mcu cqo cu
autoru| |ui Zain, carc imi cra adcvaratu| invatator, c| m-a ,invatat` cc anumc i| lacc pc
un adcvarat invatator si cum anumc prcda c| mai mu|tc |ucruri a|tlc| dccat prin
intcrmcdiu| cuvintc|or.
,Tata, cc poti spunc dcsprc dilcrcnta dintrc un adcvarat invatator si un
,invatator``
,Cand o pcrsoana atinqc Constiinta nivcrsa|a, ca a ,tcrminat`, accasta cstc in
cc|c din urma ,|ibcra`, si din nou na cu Dumnczcu. Karma ci a lost rczo|vata si sc al|a
in ncutra|itatc. Accsta cstc unu| dintrc Adcpti, un lnitiat comp|ct. ln acc| momcnt,
accasta a|cqc daca sa parascasca accst p|an ori sa ramana pcntru a auta |a trczirca
Du|u|ui tuturor cc|or carc sunt inca picrduti in intuncricu|ui scpararii dc sinc. Pc cci cc
parascsc p|anu| ii numim ina|tati si ci |ucrcaza in cadru| icrar|ici. Cci carc au ramas sunt
adcvaratii invatatori ai ordinu|ui nostru. Prin ,adcvarat` noi numim adcvarat in scnsu|
a|inicrii, o oq|inda ncdcnaturata ori cum o ,adcvarata` saqcata va li atins ,tinta`.
241
n adcvarat invatator, avand Constiinta nivcrsa|a, a lacut marca ,concxiunc`, a
qasit cc|i|ibru| dc sinc in scrviciu| Du|u|ui si astlc| si traicstc. L| isi manilcsta Du|u|
catrc cxtcrior (carc, inca o data spun, cstc acc|asi Du| in noi toti,, spus in cuvintc,
acionea0 i #iinea0. lnvatatorii obisnuiti nu lac asta - ci au numai cunoastcrca,
intc|cpciunca dc a olcri in timpu| victii |or.`
,Pot intc|cqc cum actiuni|c |or ar putca li dilcritc si cc anumc lacc modu|
substantia| dc invatarc prin intcrmcdiu| cxcmp|u|ui victii |or, insa ,cxistcnta` |or - pc carc
ai sub|iniat-o - cc inscamna asta`
,Stii, atunci cand un diapazon cstc |ovit accsta inccpc sa vibrczc, iar un a|t
diapazon ascmcnca si carc sc al|a in imcdiata |ui apropicrc va inccpc dc ascmcnca sa
vibrczc Cu a|tc cuvintc, daca vci |ovi un diapazon acordat pc nota Do, toatc cc|c|a|tc
diapazoanc acordatc pc nota Do din apropicrc dc ascmcnca vor vibra.`
,Da, am studiat dc lapt accst |ucru in dcta|iu si c|iar am inccrcat sa-| intc|cq din
punct dc vcdcrc mctalizic, insa nu am auns nicaicri. Dc lapt am vrut sa tc intrcb cc
inscamna.`
,O vci lacc. lnsa acum nu cstc momcntu| pcntru a mcrqc mai dcpartc cu accst
subicct. Discip|incaza-ti mintca si conccntrcaza-tc pc subicctu| dcsprc carc discutam
acum. Atunci cand vcnim in contract cu un adcvarat invatator, accst |ucru arc un
clcct ,accc|crat`, un clcct dc trczirc in acccasi constiinta pcntru toata |umca. Accst |ucru
sc intamp|a in mu|tc privintc ascmcnca modu|ui in carc lunctioncaza diapazonu|.
lntcnsc|c vibratii intcrioarc a|c Du|u|ui nivcrsa| a|c invatatoru|ui radiaza undc putcrnicc
dc cncrqic, carc vibrcaza si stimu|caza Du|u| nivcrsa| din toti cci|a|ti cc sc al|a in
apropicrca sa. Oamcnii se vor simti dilcrit in prczcnta nuia. Dc lapt, accsta poatc
sc|imba victi|c, poatc modilica un strain cc trccc pc |anqa c|. nii vor obscrva accst
scntimcnt dilcrit, sc vor mira, sc vor minuna dc cc anumc a lacut sa simta ascmcnca
|ucruri, c|iar si atunci cand nimcni nu a spus abso|ut nimic. A|tii nu vor obscrva. Cci
carc sunt ,acordati |auntric`, cci carc vor li scnsibi|i in liinta |or Launtrica, vor li
consticnti dc accst clcct. lnsa clcctu| sc producc in acc| |oc indilcrcnt daca cstc cincva
consticnt ca accsta sc producc sau nu, sau daca cstc sau nu dcsc|is |a accst |ucru.
Pcntru cci carc au inc|inatic spiritua|a, accstc scntimcntc vor li bunc. Cu cat o pcrsoana
arc mai mu|ta inc|inatic spiritua|a, cu atat mai minunat sc va simti. Lstc ascmcnca unui
cxpcrt in arta cu|inara pcntru o pcrsoana |i|nita dc loamc - sau ca o oaza in dcscrt
pcntru o pcrsoana aproapc sa moara dc sctc. Dar pcntru toti cci cc nu au inc|inatic
spiritua|a, toti cci cc au suprimat sau ascuns propriu| |or Du| in|auntru| |or, accstia
al|andu-sc in prczcnta unci ascmcnca pcrsoanc sunt tu|burati, nu |c cstc usor, sunt
aqitati si c|iar osti|i in unc|c cazuri. Cci a| caror sinc scparat cstc binc contro|at dc catrc
liinta |or, dcvin dc lapt in mod proqrcsiv si in mod cxprcs mu|t mai ncqativi cand |i sc
inca|ca adcvaru| |or. Accst |ucru sc datorcaza lrici|or sinc|ui scparat dc locu| Du|u|ui,
stiind loartc binc ca toatc l|acari|c carc i| consuma pot inscmna slarsitu| domnici |ui, iar
in cc|c din urma cxistcnta |ui. lronia in toatc accstc |ucruri cstc laptu| ca dupa slarsitu|
sinc|ui scparat si puncrca in |ocu| |ui a cc|ui cc scrvcstc Du|u|, acesta qascstc pacca,
lcricirca si armonia cu nivcrsu|. Lstc doar o marc prostic sa nc ascundcm dc Lumina
Ltcrna.`
242
#a nstrument2 4u-ul Universal Radia.! #ontinuu
,Am intc|cs. V-am simtit dcranat dc prczcnta ta atunci cand am auns pcntru
prima data aici. lnsa acum prctuicsc timpu| pctrccut imprcuna. Nu pot obtinc sulicicnt.`
,Stiu ca am atat dc putin timp pc carc sa ti-| acord, dar o sa obtii ccca cc ai
ncvoic, tc asiqur dc asta.`
,O|, stiu cat csti dc ocupat Tata, nu am vrut sa ma p|anq, a lost numai un
comp|imcnt.`
,Stiu.`
,Totusi, cum lac invatatori accstc |ucruri - sa radiczc cu spiritu| accstc clcctc - sc
intamp|a asta pcntru ca sunt i|uminati sau cstc o tc|nica pc carc o vom invata mai
tarziu`
,lnvatam tc|nici carc nc dcsc|id ,cana|c|c` ca sa spun asa, si nc auta sa prolitam
|a maxim dc anumitc cncrqii sau ,abi|itati`. lnsa proccsu| clcctiv a| Du|u|ui nivcrsa|
inl|ucntcaza oamcnii prin intcrmcdiu| invatatori|or, accasta nu cstc o tc|nica sau ccva
dc lacut in mod consticnt. Accsta cstc doar unu| dintrc clcctc|c laptu|ui dc a li na cu
Dumnczcu. L| cstc q|idat dc icrar|ic si dctcrminat prin Vointa nivcrsa|a. lnvatatoru|
nu trcbuic sa laca nimic, nu cstc ncvoic sa spuna nimic, accsta poatc sa stic sau poatc
sa nu stic cc sc intamp|a n mod precis cu cci|a|ti prin intcrmcdiu| |ui. Adcvarata
invatatura ,sc intamp|a`. La cstc lacuta numai prin cxistcnta ci. Lstc ca o radiatic
invizibi|a carc patrundc totu| si pc toti. Llcctu| cstc o liinta carc cstc na cu Constiinta
nivcrsa|a carc vinc dc |a sinc, |a lc| ca |umina soarc|ui carc vinc dc |a Soarc. Soarc|c
nu lacc |umina pc carc o radiaza si nu |ucrcaza |a ca - accasta cstc doar natura sa.
Acc|asi |ucru cstc si cu un invatator. n invatator nu doar prcda. La lc| cu dilcrcnta
dintrc cuvintc|c invatator si prcdicator - ,i` dc |a cuvantu| invatator - ,imprcsioncaza`, in
timp cc ,p` dc |a cuvantu| prcdicator - ,propunc si prcscaza`. ln timp cc cuvintc|c unui
invatator Adcpt pot avca un clcct dc i|uminarc, invatarca sc lacc prin ,clcct` si cxcmp|u,
nu doar prin cuvintc. Atunci cand constiinta ta cstc patrunsa dc virtuti|c lubirii A|truistc
si a|c Constiintci nivcrsa|c, cum ar li pacca intcrioara, armonia, lrumusctca, qratia,
ctc., accstc virtui alcctcaza si inl|ucntcaza automat prin ,osmoza` si ,rczonanta` -
numai prin laptu| ca accstca cxista in imprcurimi.`
,Sc parc ca oricinc ar putca li un adcvarat invatator sau cc| putin un i|uminat.`
#aut /@utorul /pli"'l Luntri"
,Adcvarat. ln cc|c din urma, oricinc ar trcbui sa dcvina invatator, un i|uminat, sau
sa trcaca pc urmatoru| p|an. Noi nu suntcm dc aici. Suntcm ca|atori anqc|ici carc au
cazut intr-o capcana si carc au crcat un p|an dc ,stationarc` inlcrna|, in mi|ocu| unci
inlinitati dc |ocuri a|c pacii si lrumusctii. Dcsiqur, accst Pamant, accst p|an, poatc li dc
a|tlc| un |oc paradisiac daca toti ar li i|uminati. lnsa c|iar asa, dc cc stam intr-o camcra
micuta cand avcm o ascmcnca marctic prccum cca a nivcrsu|ui La accst punct in
timp si spatiu - c|iar acum aici pc Pamant, n a#ara ca0ului in carc csti un adcvarat
invatator sau un ina|tat, cc| mai bun dintrc voi cstc un ,mort cu qrcutatc` (cc| carc
243
traicstc in durcrca si sulcrinta dc a li scparat dc nu, si dc ascmcnca, intr-un anumit
qrad sau a|tu|, un pion a| partii intunccatc. Si cc| mai rau, unii dc lapt sc a|atura partii
intunccatc. C|iar si un uccnic cstc ob|iqat sa sc ,oacc` in intuncric pana dcvinc un
i|uminat.`
ln accst momcnt, nu pot intc|cqc cu adcvarat dc cc oricinc vrca sa stca aici in |oc
sa atinqa i|uminarca si sa lic |ibcr. Am lost aproapc sa ma sinucid cu catcva minutc
inaintc dc transmisa TV in carc |-am vazut pc Zain. Am intrcbat accst |ucru atunci cand
cram mai tanar, insa niciodata nu am intc|cs accst |ucru, astlc| ca intrcb din nou.
,Dc cc a|cq unii sa ramana iar a|tii a|cq sa mcarqa mai dcpartc si sa sc bucurc dc
viata imprcuna cu cc|c|a|tc liintc iubitoarc ina|tatc`
,Dc lapt, maoritatca a|cq sa ramana, cc| putin pcntru un timp, a invata (pc
cci|a|ti, cstc un rczu|tat lircsc a| unitatii cu Du|u| nivcrsa| prin lubirc A|truista.`
,Dc cc a invata (pc a|tii, cstc un rczu|tat lircsc - sc parc ca rczu|tatu| lircsc ar li
acc|a dc a mcrqc si a nc a|atura cc|or cu un nivc| dc constiinta propriu cu a| nostru in
|oc sa stam aici in iad inconurati in tota|itatc dc tampiti cqoisti`
,Adcvarata natura a lubirii A|truistc, cca ncccsara pcntru a atinqc i|uminarca si
Constiinta nivcrsa|a, ncccsita compasiune. lar rca|izarca accstcia olcra unci
pcrsoanc c|iar si mai mu|ta compasiunc. Accasta tc indcamna sa ramai si sa auti (sa li
un ,invatator`,.`
,Cu toatc astca, nu cstc qrcu Tata`
L| a oltat adanc. A privit in qo| si parca avca |acrimi in oc|i, dar s-a abtinut ,din
p|ans` si nu a lost aco|o nici o |acrima carc sa curqa.
,Grcu nu cstc un cuvant potrivit pcntru a dcscmna accst |ucru. A prcda
invatatura cstc o munca loartc ncaprcciata, cc| mai qrcu dintrc scrvicii si cc| mai
durcros scrviciu din |umc. Pcntru ca invatatoru| cstc un instrumcnt a| cxpuncrii, cc| cc
dctroncaza cqoistu| sinc scparat (prin virtutca rcl|cctarii |uminii adcvaru|ui,, sinc|c
scparat l urte cu adevrat pc invatator. Accsta cstc unu| dintrc |ucruri|c pc carc |c
simtc din partca straini|or si din partca cc|or intunccati. lnsa din momcnt cc uccnicu|
avansat sau novicc|c in cc|c mai mu|tc dintrc ctapc, cand inca qandcstc cu adcvarat,
simtc si crcdc ca c| cstc un sinc scparat, uccnicu| cstc adcsca in conl|ict cu invatatoru|.
Astlc|, cxpcricntc|c invatatoru|ui sunt apropiatc dc cc|c |umcsti din partca uccnici|or sai,
sunt si dc ura si dc iubirc pcntru c|. Vai mu|ta ura dccat iubirc, pcntru ca sinc|c scparat
inca i| contro|caza pc uccnic. Lstc un scntimcnt tcribi| pcntru invatator, dar asta cstc
ccca cc c| trcbuic sa indurc si prctu| pc carc trcbuic sa-| p|atcasca pcntru autoru|
acordat cc|or|a|ti ca sa scapc dc |cqaturi|c cqoistu|ui |or sinc scparat. Tu simti adcsca in
accst lc| pcntru minc liu| mcu.`
,Nu` Din pacatc adcvaru| cra ca da, asa a lost. ln timp cc i| iubcam mai mu|t
dccat as li putut vrcodata imaqina iubirca pcntru cincva, dc mu|tc ori crau pcrioadc in
carc i| uram iar accst |ucru i| ranca prolund. Nu stiam cat dc mu|t pana in momcntu|
cand a dcvcnit invatatoru| mcu. Crcd ca cstc vcc|iu| ,b|cstcm a| parinti|or` - ,intr-o zi
vci crcstc si vci avca copii, si Dumnczcu sa tc lcrcasca dc ci sa tc tratczc in accst lc|,
atunci vci vcdca.`
,Vrcau sa aut Tata. Vrcau sa liu un invatator. Lstc ccva cca as putca lacc pcntru
ca s-o lac mai rcpcdc`
244
,lnaintc dc a putca li un bun invatator, trcbuic mai intai sa lii un bun uccnic, ca sa
lii capabi| sa olcri pc dcp|in, trcbuic mai intai sa ai dcp|ina daruirc. n pa|ar nu poatc li
ump|ut daca nu cstc mai inaintc qo|. Adcvarata ,lnvatatura` nu poatc li nascocita, nu
poatc li ccva cc tu ,inccrci` sa laci. Accst |ucru va vcni |a timpu| |ui, atunci cand tu tc vci
prcda in tota|itatc Du|u| nivcrsa| si vci dcvcni un instrumcnt a| accstci vointc, nu
atunci cand ,vrci` tu sa lii un invatator. Si qandcstc-tc binc. Daca csti qata sa lii un
invatator, o noua |arma cstc crcata, si nu vci li abso|vit dc toata |arma ta din trccut. A
prcda invatatura cstc inccputu| stadiu|ui lina| a| |armci ta|c si va aducc cu ca cc|c mai
dilici|c momcntc din viata ta. Vci prc|ua dc ascmcnca |arma uccnici|or tai.`
Gsirea nvtorului 0u
Ti-am spus dca dcsprc o partc din cxpcricnta mca pcrsona|a in qasirca
invatatoru|ui mcu in accasta viata. lnsa cxista aici catcva dcta|ii in |cqatura cu accst |ucru
pc carc poatc dorcsti sa |c auzi, pcntru a avca un adcvarat invatator pcrsona| ar trcbui
sa a|cqi.
Lxista mai mu|tc ctapc in ,obtincrca` unui invatator. O ascmcnca rc|atic cstc
compusa din doi oamcni si cstc prccum o strada cu doua scnsuri. Pcntru a cxista un
invatator trcbuic sa cxistc un uccnic. lnvatatoru| trcbuic sa lic unu| adcvarat (Constiinta
nivcrsa|a cc radiaza astlc| Du|u| nivcrsa|, iar uccnicu| trcbuic sa lic rcccptiv. ln caz
contrar, putin sau nimic nu sc va intamp|a. Dcci, in primu| rand, trcbuic sa lii cu
adcvarat prcqatit, rcccptiv, smcrit si qata pcntru a li un bun uccnic. Apoi, trcbuic sa
qascsti un invatator si sa dctcrmini daca cstc unu| adcvarat. Asiqura-tc ca accsta cstc
unu| adcvarat, nu un sar|atan, si cstc prcqatit pcntru ca|ca ta. Dupa cc considcri ca ti-ai
qasit adcvaratu| invatator trcbuic sa tc ocupi dc oricc dubii sau rczcrvc pc carc |c-ai
putca avca. Apoi, cand csti siqur, intrcaba-| pc invatator daca vrca sa tc autc si
anqacaza-tc tota|, dcdica-tc tu insuti ca un uccnic.
Din pacatc, adcvaratii invatatori sunt rari. loartc rari. Lxista dilcritc tipuri dc
invatatori adcvarati, si dc dilcritc cai, insa numai unc|c dintrc c|c sunt in mod spccia| ,in
rcqu|a` pcntru tinc si sunt o ca|c pcntru tinc. ln ccca cc privcstc adcvaratii invatatori
dintrc liii At|anti ai Lcqii Lui nu|, accstia au lost intotdcauna aproapc o mic pc
Pamant |a un momcnt dat (numar l|uctuant in lunctic dc nastcri , morti, cci in varsta
a|cqand sa p|ccc, a|tii noi au sosit, ctc.,, insa dc considcri ca cxista aproximativ cinci
mi|iardc dc oamcni pc p|ancta, raportu| va li dca dcstu| dc mic. lar acum dupa atacuri,
sunt numai catcva sutc dc invatatori adcvarati intrc noi. Si in cc| mai bun caz, vci obtinc
numai o sinqura sansa in timpu| victii ta|c. Ar putca li mu|ti a|ti invatatori dilcriti pc carc
ii vom qasi dc-a |unqu| drumu|ui nostru, carc ar putca li dc autor in dczvo|tarca noastra.
lnsa cci mai mu|ti dintrc noi au doar un sinqur invatator spccia| carc cstc dcscmnat
pcntru noi, pcrlcct pcntru noi, pcntru ca accsta cstc din qrupu| dc sul|ctc a| nostru, sau
aproapc dc accsta.
,Tata, cstc qasirca un adcvarat invatator intotdcauna |a lc| Stiu dca cc sc
intamp|a cu traditia noastra, insa cc sc intamp|a cu cci carc nu sunt, carc odata au mcrs
mai dcpartc pc ca|ca |or si acum cauta sa sc intoarca. Sau cc sc intamp|a cu cci carc sc
al|a pc alte cai, cc cstc ncvoic sau cstc dc dorit pcntru a sc|imba accasta ca|c. Cc
spun vcc|i|c invataturi dcsprc cum sc qascstc un adcvarat invatator pcntru cci carc nu
245
sunt dca dintrc liii Lcqii Lui nu|`
,Pcntru accstia nu cxista invataturi|c lii|or At|anti, din accst motiv accasta a #ost
ca|ca pcntru toti cci carc au cazut din starca |or spiritua|a in acc|c zi|c - cc| putin pcntru
at|anti si c|iar pcntru cativa dintrc cci din Vu si pcntru a|tii carc au apartinut initia|
qrupu|ui nostru qcncra| dc sul|ctc. Astlc|, accstca nu sunt ,niciodata` ,vcc|i|c` invataturi
carc sc ocupa cu asa ccva. Dar indilcrcnt dc ca|c, accasta a lost mcrcu acccasi,
indilcrcnt carc a lost ruqaciunca pcntru indrumarc sau pcntru qasirca unui adcvarat
invatator. Accasta imp|ica o sc|imbarc intcrioara si un striqat din intcrior catrc cxtcrior.`
,Ai spus ca cu voi scric dcsprc accstc invataturi pcntru mu|timca din viitor, cc ar
trcbui sa spun in mod spccia| in |cqatura cu accst |ucru
ln mod spccia|, in |cqatura cu qasirca unui invatator, cxista in accst caz doua
|ucruri pcntru a li lacutc, doua moduri. Scric dcsprc asta Pcnic|. Ar trcbui sa scrii asta:
daca vrci cu adcvarat un invatator adcvarat, ,c|cama-|` pc adcvaratu| tau invatator -
alirma accst |ucru in intcrioru| tau insuti, proc|amand asta inaintca du|u|ui nivcrsa|,
dcc|ara asta, cu intcntic si simtamant, ca csti prcqatit cu adcvarat pcntru ,a-| urma` - ca
vrci asta indilcrcnt dc ncccsitatca sc|imbarii si a dcvcnirii una cu Dumnczcu - ca csti
prcqatit pcntru a li purilicat. Dupa cc ai lacut cu adcvarat accst |ucru, Sl ai inccput cu
adcvarat sa-ti ascu|ti propria ta liinta Launtrica (prin intcrmcdiu| Vocii ta|c lntcrioarc -
carc cstc inca tacuta, cstc vocca adcvaru|ui,, atunci csti qata si cstc timpu|. Atunci iti vci
qasi invatatoru| tau. lnsa nu tc astcpta ca invatatoru| tau sa poartc un scmn sau sa tc
cautc c| pc tinc spunand, ,Hci, cu sunt invatatoru| tau`. Lstc datoria ta sa-| cauti, sa-|
qascsti si sa initiczi un ,contact`. Si nu iqnora ccca cc cstc cvidcnt. L| poatc li unu|
dintrc cci carc sunt dca aco|o in viata ta dc un anumc timp, insa tu nu ai avut oc|i
pcntru a| vcdca dinaintc (pcntru ca nu crai prcqatit, - ai putca c|iar sa nu cunosti
pcrsoana carc ti-a lost un invatator, dcpindc dc masca pc carc o poarta. Si mai
probabi|, accsta poatc li un nou ucator carc ,sc va arata` in viata ta sau cincva dcsprc
carc ai auzit dintr-o a|ta sursa (si cstc rcsponsabi|itatca ta sa-| cauti in alara,. Cu toatc
accstca, oricinc sau indilcrcnt dc circumstantc, adcvaratu| tau invatator vinc in viata ta
pcntru ca tu |-ai ,c|cmat` sau |-ai ,ruqat` pcntru un ascmcnca autor si indrumarc, N
pcntru ca c| cstc in cautarc dc uccnici.`
/sigur'te " ai Gsit un nvtor /devrat
,Hai sa spuncm ca cincva a lacut accst |ucru si considcra ca a qasit un adcvarat
invatator, cc spun invataturi|c dcsprc cum putcm li siquri ca ai un invatator adcvarat`
,Accasta cstc o di|cma carc a cxistat dintotdcauna. Sunt atat dc mu|tc la|suri si
,lac|iri` aici. Apc|and |a sinc|c spiritua|, ,capcanc|c cqou|ui` cstc o alaccrc pcntru
|acomia cc|or la|si. lar sinc|c scparat dorete ca oamcnii sa a|caqa pc cci la|si sau
nci|uminati in |ocu| adcvarati|or invatatori. Dcci, oamcnii trcbuic sa lic lOARTL
discriminatori in ccca cc privcstc un adcvarat invatator - nainte ca accsta sa dcvina
invatatoru| |or.`
,Dc cc nainte dc a dcvcni uccnicu| |or Tata, o pcrsoana poatc imcdiat sa-|
parascasca, oricand si-a dat scama ca accasta pcrsoana cstc una la|sa, nu-i asa`
,Lstc adcvarat, insa catcodata cxista invatatori dc-a |unqu| caii unci pcrsoanc,
246
invatatori la|si sau adcvarati, dar carc nu sunt adcvaratu| tau invatator, totusi ci sunt
partc din ca|ca ta si sunt mcniti a li parasiti atunci cand constiinta ta sc cxtindc in ccca
cc cstc trccutu| |or sau in |cqatura cu ccca cc pot olcri accstia. Accstca sunt pictrc|c
pcntru pasii unui cautator sinccr si capcanc|c pcntru cci ncsinccri. Dar adcvaratu| tau
invatator cstc sinquru| carc rcprczinta disparitia lina|a a sinc|ui scparat, intoarccrca |a
contro|u| liintci ta|c Launtricc, |a vointa Du|u|ui nivcrsa|. Astlc|, pcntru toti cci cc
considcra ca ci sunt sinc scparatc (oricarc din cci nci|uminati,, adcvaratu| invatator cstc
cc| mai qrcu dc inlruntat, cc| dc carc sinc|c vostru vrca sa luqa dcpartc prccum un
anima| spcriat, si in acc|asi timp, cc| mai dc dorit si atractiv pcntru Sinc|c tau Launtric,
Adcvaratu| tau Sinc. Dcci trcbuic sa disccrni in mod c|ar, inaintc dc a tc dcdica sa-i lii
uccnic, pcntru ca dup cc ti-ai qasit adcvaratu| tau invatator si ti-ai asumat asta, dupa
cc tc-ai dcdicat sa-i lii |ui uccnic, sinc|c tau scparat va inccpc sa |ucrczc pc cai carc duc
dcpartc, pcntru a scapa dc soarta din accasta viata si dc |upta cu moartca. Accst |ucru
va qcncra Voci Launtricc la|sc, inccrcarca dc a tc ducc in conluzic si in croarc carc tc
vor lacc sa qandcsti ca c| nu cstc adcvaratu| tau invatator, si mu|tc a|tc |ucruri in
inccrcarca dc a tc ducc in croarc si dc a tc tinc dcpartc dc adcvaratu| invatator, astlc| vci
avca ncvoic sa-ti mcntii dccizia dc a-| avca, indilcrcnt dc toatc accstc insc|atorii (carc pot
parca loartc rca|c si va|abi|c,. Accst |ucru ncccsita un marc rcspcct, smcrcnic,
anqaamcnt si daruirc, carc nu ar trcbui sa lic rctrasc imcdiat cc s-a |uat dccizia, cu
cxccptia cazu|ui in carc a|armc|c adevratei Voci Launtricc suna anuntand ca ccva cstc
loartc, loartc qrcsit.`
Am a|catuit o |ista pcntru catcva |ucruri carc tc pot auta sa laci accasta a|cqcrc in
prealabil. Cu toatc accstca, |ista nu cstc comp|cta si cxista in ca si a|tc scmnc dc
a|arma pcntru un la|s. Si |ista nu sc ap|ica pcntru unii dintrc invatatori, pcntru ca ci nu
sunt ,la|si` - ci ncliind totusi nistc ,adcvarati invatatori` i|uminati. ln p|us, accstc |ucruri
nu sunt scrisc in piatra si trcbuic sa |c lo|oscsti dupa propria ta udccata, dupa bunu|
simt si Vocca Launtrica. ln linc, nu lo|osi |ista pcntru a-| udcca pc invatatoru| tau dup
cc ai dccis ca c| cstc adcvaratu| tau invatator, pcntru ca cstc probabi| ca sinc|c tau
scparat sa inccrcc a tc insc|a prin rationamcntc si o Vocc Launtrica la|sa, in scopu| dc a
qasi o scuza pcntru a-| parasi sau a rcnunta |a invatatoru| tau.
Posi*ilele )emne ale unui Fals nvtorA
1) /"umularea de *ani. Din pacatc, adcvaru| in accasta c|cstiunc cstc ca
sunt oamcni aici carc sc prctind a li invatatori, q|izi, quru, cana|izatori sau oricc a|tccva,
si carc sunt dc lapt doar nistc artisti pcntru cqou| ca|ator, pcntru bani, putcrc sau
pcntru toatc cc|c mai dinaintc. Lu nu vorbcsc dcsprc cititorii psi|ici, tcrapcuti, sau
pcntru cci cc prcdau scminarii sau prcdau cursuri spccilicc |imitatc pcntru o anumita
taxa (indilcrcnt ca sunt |cqitimc sau nu,. Vorbcsc dcsprc cci cc sc prctind a li invatatori
si dorcsc sa tc autc qratuit, sa-ti a|inc durcrca, sa tc intarcasca si sa-ti translormc viata
spiritua|a ori sa-ti olcrc o cunoastcrc spiritua|a importanta - si carc pun un prct pc asta.
Aici nu cstc lN NlCl N CAZ o adcvarata compasiunc in liinta carc poatc punc un prct
pc asta. Tc poti qandi |a o ustilicata rcspinqcrc a pacii mintii si |a atinqcrca i|uminarii
din cauza bani|or Lstc o c|cstiunc daca cxista cu adcvarat cotatic pcntru a olcri autor
247
spiritua| qratuit pcntru oricinc dintrc cci carc nu au cu adcvarat capacitatc linanciara,
dar in qcncra|, daca cincva punc un prct |a accstc scrvicii, acc|uia nu-i pasa cu adcvarat
dc cci|a|ti. Cum pot ci sa laca asta lar daca |or nu |c pasa cu adcvarat, poatc sa lic
cincva carc tc poatc auta cu adcvarat spiritua| Lvidcnt ca nu.
ln mod traditiona|, cand adcvaratii invatatori nu ccr bani pcntru invatatura |or, ci
sc astcapta |a un ca|uqar dcdicat, sau ca tot timpu| uccnicu| sa rcnuntc |a toatc
poscsiuni|c |ui - c|iar daca accstca nu cxista. ln qcncra| oamcni dorcsc sa-si sustina
ca|ca in carc crcd ci, sa puna poscsiuni|c |or |a dispozitia invatatori|or |or. Accstca pot li
|a lc| dc mici ca un l|uicr, un bo| pcntru orcz, o bicic|cta sau |a lc| dc mari ca un imobi|
sau o corporatic mu|tinationa|a. Or in cazu| mcu, cu invatatoru| mcu, nimic. lnsa asa
cum s-a spus, cstc mai usor pcntru un om boqat sa aunqa |a ccr dccat pcntru o tiqara
sa incapa prin urcc|ca unui ac. Astlc|, cci mai mu|ti dintrc uccnici dc obicci au prca
putin sau nimic, pcntru ca cstc prca qrcu pcntru omu| cu mu|ti bani sa dca ccva (cu
toatc ca sc stic, si asta s-a intamp|at,.
Lstc binc sa-i spriini pc invatatori. Dc lapt cstc o ob|iqatic spiritua|a, o traditic
din cc|c mai vcc|i timpuri. ln unc|c parti a|c Asici, ca|uqarii olcra mancarc oamcni|or
din orasc, carc sunt dc ascmcnca saraci. Dar si |ocuitorii orasc|or inca ii mai spriina pc
ca|uqari - cci carc au rcnuntat |a tot cc au avut pcntru a-si dcdica victi|c cautarii sau
s|uirii Lui Dumnczcu si astlc| scrviciu|ui spiritua| pcntru oamcni. Vu|tc cu|turi nu asiqura
doar mancarca, insa si mana dc |ucru, mobi|icr sau oricc a|tccva din cc au dc olcrit.
Dcci, cstc binc sa olcri sau sa daruicsti invatatori|or ccca cc poti, c|iar bani si dilcritc
poscsiuni a|c accstci |umi modcrnc, dar adcvaratu| invatator nu va astcpta asta, nu va
ccrc si nu va avca ncvoic dc asta si nimic nu va li dilcrit intrc tinc si olcrta pc carc o laci
tu. n adcvarat invatator nu pcrccpc sau nu astcapta sa obtina periodic ccva matcria|
pcntru munca |ui. L| stic ca Du|u| nivcrsa| arc qria dc s|uitorii sai. n adcvarat
invatator va |ucra cu tinc atata timp cat tu csti cu adcvarat dcdicat si viata iti cstc tota|
dcdicata pcntru a dcvcni un instrumcnt a| Vointci nivcrsa|c. Daca csti cu adcvarat
sinccr cu tinc insuti, vci olcri tot ccca cc ai invatatoru|ui. lnsa o spun din nou, c| nu asta
astcapta si am vazut si lacut asta c|iar cu insumi. Dar cc sc intamp|a in cazu| in carc nu
ai nimic dc olcrit, cum a lost si cazu| mcu Nimanui nu-i pasa, dac accst |ucru cstc
indrcptatit. Pc dc a|ta partc, daca ai ccva dc olcrit si nu o laci, asta arata cat csti dc
nesincer - si cat dc mu|t cqoism si |acomic ai in tinc. Dar inca odata spun, am vazut
lacandu-sc accst |ucru, uccnici boqati carc au lost acccptati, c|iar cu |acomia |or cqoista
carc inca sc al|a in ci. lnsa |a cc tc poti astcpta atunci cand toti uccnicii sunt inca sub
contro|u| propriu|ui |or sinc scparat. ln momcntu| cand sunt inca sub accst contro|, cstc
usor sa nu olcri nimic daca nu ai nimic dc olcrit, dar cstc qrcu daca ai lacut-o.
,Zcciuia|a` pcntru comunitatc sau activitati|c ,biscricii` pcntru a auta pc cci|a|ti
cstc o prob|cma comp|ct dilcrita, o prob|cma carc imp|ica situatii dc tip lami|ia| si cstc
buna daca csti dc acord cu munca prin carc sc lacc sau cu spriinu| carc cstc acordat
prin accstc londuri. n uccnic cc dcvinc ca|uqar olcra in qcncra| totu| atunci cand sc
a|atura unui ordin traditiona|, indilcrcnt dc tipu| ordinu|ui sau dc marca ncccsitatc a
cauzci. lnsa daca c| nu arc nimic dc olcrit, asta nu lacc o dilcrcnta.
2) i spun =sau &i vor spune "eilali> s %a"i ori"e &i spune &nvtorul2
248
indi#erent "e anume3 Pcntru ca un adcvarat invatator si-a dcpasit propriu| sinc scparat
si propriu| cqo, c| nu arc nevoia ori dorina dc a li ,in rcqu|a` sau dc a tc ,contro|a`
pc tinc. Vu|t mai important, c| cstc loartc prcocupat pcntru tinc sa nu lii contro|at dc
nimcni a|tcincva, indilcrcnt ca cstc vorba c|iar dc c|, dc oricinc a|tcincva sau c|iar dc
propriu| tau sinc scparat. L| va sub|inia adcvaru| pcntru tinc, tc va indcmna sa obtii
contro|u| asupra-ti, asupra liintci ta|c Launtricc si sa laci ccca cc tu stii ca cstc drcpt -
insa numai ccca cc tu tii ca cstc drcpt. n adcvarat invatator va li primu| carc iti va
spunc ccva cc cstc cu adcvarat contrar cu ccca cc iti dictcaza Vocca ta Launtrica, ccva
cc cstc qrcsit si sa nu ascu|ti dc accasta - si sa a|crqi, nu sa mcrqi, catrc cca mai
apropiata icsirc. Doar asigur-te ca accasta nu este vocca sinc|ui tau scparat carc
inccarca sa tc aruncc dc pc cursu| tau.
3) nvtorul &i urmrete pe u"eni"i3 Adcvaratii invatatori sunt aici
pcntru a tc s|ui pc tinc, insa asta nu cstc o sarcina p|acuta. Lor niciodata nu |c place
sa aiba uccnici , adcpti, nici nu-i doresc in mod pcrsona|, dar ii vor acccpta daca
accasta cstc Voia |ui Dumnczcu, iar uccnicu| dorcstc cu adcvarat sc|imbarca. Dar, dc
ascmcnca ci stiu ca numai cci cc doresc cu adevrat s se sc.imbe i doresc cu
adevrat un invatator pcntru a |c risipi i|uzii|c, ci au o marc sarcina in |cqatura cu
sc|imbarca. n adcvarat invatator iti poatc ,arata dinaintc` viata daca tc vci ruqa
pcntru asta, insa c|iar si atunci, daca iti dorcsti un adcvarat invatator, va trcbui sa-i
urmczi nvtorului, sa-i arati sau sa dovcdcsti disponibi|itatca si daruirca ta, si in
mod spccia| roaqa-| sa lic invatatoru| tau.
4) nvtorul tensionea. sinele!2 &i stimulea. egoul ori &i spune
despre mari lu"ruri pe "are sinele tu le poate reali.a2 despre a*ilitile i puterea pe
"are sinele le poate atinge3 Adcvaratu| invatator nu cstc aco|o pcntru a conso|ida sau a-
ti ,imputcrnici` sinc|c. Adcvaratu| invatator cstc aco|o pcntru a tc auta sa-ti dctronczi
sinc|c scparat, si a-ti ,incorona` Sinc|c Launtric ca nou domn a| tau. L| iti va putca
spunc cc anumc csti capabi| tu insuti sa rca|izczi atunci cand tc sc|imbi, insa toatc
abi|itati|c si putcri|c sunt atribuitc daruirii si liintari in s|uirca Lui Dumnczcu.
5) Promisiunile de *elug ori su""es3 Adcvaratu| invatator nu iti va spunc
ca urmandu-i invataturi|c accstca tc vor lacc dc mai marc succcs, boqat, ori ca vci
bcnclicia dc oricc |ucru matcria| ca un rczu|tat a| dczvo|tarii spiritua|c. lnvatatoru|
adcvarat iti va spunc ca cxista doar trci bcnclicii dintrc carc nici unu| nu sc poatc |ua dc
|a banca: a, Pacca mintii carc vinc pcntru a lacc din tinc un s|uitor a| sinc|ui scparat in
|oc sa tc laca stapanu| (a| tau insuti,, b, Bucuria carc vinc din a auta pc cci|a|ti, c,
Adcvarata |ibcrtatc.
6) i impun dogma %orat3 n adcvarat invatator nu trebuie sa laca a|tc
pcrsoanc sa-i acccptc invataturi|c ca adcvaratc si carc ar trcbui sa lic urmatc. L| stic ca
oamcnii nu vor ,vcdca` pana cand nu sunt prcqatiti si dc ascmcnca stic ca adcvaru|
cstc adcvar, iar cci carc sunt prcqatiti vor aunqc |a acccasi conc|uzic in timp.
7) nvturile lui sunt pre"um un miting politi" se *a.ea. pe emoii i
pe pro*lemele de a reui! &n a"east mun" "u sentimentul popular de grup2 sau a
%a"e un spe"ta"ol! din spiritualitate3
Vu|ti dintrc la|sii invatatori contro|caza oamcnii prin carisma si rctorica. n
249
adcvarat invatator cstc carismatic, intcns si inspira - insa cuvintc|c |ui vor avca
intotdcauna motiv, scop, scns si sc bazcaza pc adcvaruri simp|c si pc lubirc A|truista.
Pcntru tinc, dclinirca accstui motiv cstc dilici|a. Trcbuic sa ,simti` dcstu| dc binc cu
Vocca ta Launtrica pcntru a cunoastc dilcrcnta. Sprc cxcmp|u, am mcrs odata |a un
curs a| unui ,cc|cbru` quru din lndia. nu| dintrc |ucruri|c carc mi-au spus ca ccva cra
la|s in |cqatura cu accasta pcrsoana a lost acc|a ca c| ,binccuvanta` oamcnii cu o pana
dc strut - accasta prcsupunca trimitcrca dc cncrqic prin intcrmcdiu| accstci pcnc. Dc cc
avca c| ncvoic dc o pana, c|iar dc lantczia pcnci dc strut Accsta cra scopu|, nu a|tu|
dccat un ,imprcsionant` spcctaco|. Si lacca asta pcntru un marc ,spcctaco| spiritua|`,
un spcctaco| carc distraqca atcntia dc |a |ipsa adevratei spiritua|itati. Dar primu| |ucru
carc suna cu adcvarat ,a|arma mca Launtrica` a lost sa p|cc dc aco|o, ccva imi spunca
ca cstc qrcsit, accsta cra laptu| ca barbatii statcau intr-o partc a auditoriu|ui iar lcmci|c
in cca|a|ta, c|iar si cup|uri|c. Dc cc Daca accasta cstc o ca|c a cc|ibatu|ui, cstc binc.
Daca csti un adcpt sau un uccnic a| unci astlc| dc cai si accstca sunt convinqcri|c ta|c, c
binc, accstca nu sunt cu adcvarat daunatoarc pcntru oricinc. lnsa accasta cra o
prc|cqcrc pub|ica pcntru masc. Accasta nu cra ccva ascmanator cu cc laccau oamcnii
,alara` sau ca si cum ar lacc scx pc cu|oarc|c dintrc banci, ,olcnsandu-|` pc quru (carc
oricum nu ar li trcbuit sa lic olcnsat daca cra unu| adcvarat,. lntcractiunca dintrc
po|aritati (scxc, cstc tcmc|ia victii si a crcatici in nivcrs, nu numai in viata umana.
lmpartirca ob|iqatoric pc scxc |a o prc|cqcrc pub|ica, c|iar daca accasta cra pcntru a
,minimiza distraqcrca atcntici` cra absurda, prca contro|ata, si cra pcstc vointa mca
|ibcra si a cc|or|a|ti carc ar li dorit sa stca a|aturi dc sotu|, invitatu| sau sul|ctu| pcrcc|c,
c|iar lara un motiv cu adcvarat bun - accst motiv cra unu| loartc ,qrcsit`, unu| ,la|s` si
cra impotriva l|uxu|ui nivcrsa|. Accasta nu cra nimic a|tccva dccat o capcana a putcrii,
probabi| bazata pc cu|tura indiana, insa ridico| si totusi o capcana a putcrii. n adcvarat
invatator poatc avca totusi capcanc|c cu|turii |ui, dar c| a dcpasit |imitari|c si la|sitati|c
cu|turii sa|c si pastrcaza lubirca A|truista mai prcsus dc oricc, inc|usiv mai prcsus dc
propria sa traditic. Asa cum am mai spus, Vocca mca Launtrica din prolunzimi a dat
a|arma p|ccarii dc aco|o. Lxista unc|c as|ramuri sau manastiri carc practica cc|ibatu|, iar
barbatii si lcmci|c sunt tinuti in |ocuri scparatc. lnsa in accst caz cstc o marc dilcrcnta, si
cstc in rcqu|a accasta ca|c. Accstc |ucruri nu dcc|anscaza a|arma Vocii mc|c Launtricc,
insa |a accst curs, scpararca pc scxc avca un scop si o actiunc a ,ncadcvaru|ui` carc
mirosca a cqo si a contro|, cra c|iar asiqurarca contro|u|ui. Cc lacca accst la|s ,quru`
cra sa ma laca pc minc sa ma ascund in intcrioru| mcu si ar li lacut acc|asi |ucru pcntru
oricinc a|tcincva carc cauta adcvarata spiritua|itatc in |oc sa vada capcana spiritua|a a
cqou|ui.
8) Egoul lor este o%ensat din orice motiv3 lnca odata, un adcvarat
invatator si-a dcpasit propriu| cqo sinc scparat, iar prin accst |ucru, dclcnsiva cqou|ui
sinc scparat. Sc|imbari|c cqou|ui nu pot dcvcni a|tccva dccat ,incrcdcrc a|truista`,
cunoastcrca laptu|ui ca accsta poatc lacc cu c| oricc cstc ncccsar Du|u|ui nivcrsa|, si
ca lortc|c Du|u|ui nivcrsa| vor |ucra prin c| daca accasta cstc Vointa nivcrsa|u|ui.
lntrcbandu-i dcsprc orice, insu|tandu-i sau atacandu-i vcrba| cu intrcbarca dcsprc cinc
sunt ci, nu |c va crcstc ,norma|itatca cqou|ui` |or. O cxccptic pcntru accst |ucru cstc
daca tu ai dcvcnit dca uccnicu|ui |ui, intrcbandu-| dcsprc accstc |ucruri, accstca nu sunt
250
in conl|ict cu propria ta vocc |auntrica, cstc doar un oc pc carc i| oci cu tinc insuti.
9) #omuni"area astral =eng3 "-anneling>! dc dilcritc tipuri (vor li
cxp|icatc mai tarziu si in urmatoru| capito|,.
10) Lipsa u*irii /ltruiste3 n adcvarat invatator va li probabi| prima
pcrsoana pc carc ai inta|nit-o si carc tc lubcstc cu adcvarat - in tota|itatc si
Ncconditionat. L| tc iubcstc pc tinc mai mu|t dccat pc sinc insusi. Daca ai scnsibi|itatc
tota|a, vci simti accst |ucru. Daca vci al|a in sc|imb ca |ipscstc scnsibi|itatca sau
prcocuparca pcntru cci|a|ti, sau ca cxista o |ipsa a lubirii A|truistc, a bunatatii si qriii,
accsta nu cstc unu| adcvarat.
)emnele unui /devrat nvtorA
Dupa cc Zain a cxp|icat dilcritc|c |ucruri dc |a carc oamcnii ar trcbui sa sc abtina,
c| a auns |a cum ar trcbui sa aratc un adcvarat invatator.
,Lsti prcqatit sa indcp|incsti tot ccca scrii mai os`
,Da.`
,Bun. Asa cum tocmai am spus, un adcvarat invatator cstc probabi| prima
pcrsoana pc carc a inta|nit-o cincva vrcodata si carc lNTR-ADLVAR iubcstc. O
pcrsoana obisnuita (un cqo sinc scparat,, carc cstc sub contro|u| sinc|ui scparat, cstc dc
lapt ca un cana| dc scurqcrc, un vampir a| atcntici sau cncrqici, o ,qaura ncaqra` (carc
cstc ca o po|aritatc opusa unci stc|c sau Soarc, - ca cstc intotdcauna in cautarc dc a
,obtinc`, cstc prcocupat doar dc cc poatc obtinc. Cand sinc|c scparat cstc cc| cc
contro|caza, o pcrsoana arc ,polta dc viata`, poatc avca mu|tc rc|atii dc ,iubirc`, si poatc
sa lic ,indraqostit`, insa accasta nu stic cu adcvarat cc cstc iubirca - accasta pcrsoana
nu a cxpcrimcntat-o niciodata cu adcvarat. Ccca a cc a cxpcrimcntat ca cstc ccva ca
o ,manqaicrc dc momcnt a propriu|ui cqo``, cqo-u| carc ii olcra o p|accrc dc momcnt,
carc olcra accstcia (sinc|ui scparat, atcntic dc momcnt. ,lubirca` acc|ci pcrsoanc ii
dczvo|ta accstcia atasamcntc poscsivc, acc|c ,picsc a|c proprictatii` pc carc ca |c
numcstc ,iubirc sau sot(ic,`. lnsa o pcrsoana cu constiinta nivcrsa|a, un adcvarat
invatator, cstc prccum un Soarc, accasta daruicstc mcrcu, stra|uccstc mcrcu, pcntru
oricinc, in toatc dircctii|c, tot timpu|. Dcci, inca odata, asa cum am spus, ca va li
probabi| prima pcrsoana dintrc cc|c carc au cxpcrimcntat vrcodata ADLVARATA
lubirc. lar accst |ucru cstc loartc ncccsar pcntru a li cxpcrimcntat dc uccnic. Lxista un
stravcc|i provcrb carc spunc: ,Lstc ncvoic dc o |umanarc pcntru a aprindc o
|umanarc`.`
,Da, am citit asta intr-una dintrc vcc|i|c invataturi. Crcd ca am intc|cs. ln mod
c|ar sc rclcra |a i|uminarc, insa ai putca considcra ca sc rclcra dc ascmcnca |a lubirca
A|truista`
,Dcsiqur Daca nu ai cxpcrimcntat niciodata adcvarata lubirc, daca nu ai lost
niciodata lubit cu adcvarat, cum poti sa stii cc cstc lubirca Cum poti sa lii lubit, sa olcri
lubirc, atunci cand nici macar nu stii cc cstc adevrata 6ubire, cum cstc accasta
simtita atunci cand in slarsit cstc primita, SA in slarsit olcrita lnvatatoru| cstc o
|umanarc carc iti olcra tic prima cxpuncrc |a accasta |umina, apoi acccptand-o vci
,|umina` si tu.
251
O a|ta ca|c dc a-| idcntilica pc adcvaratu| tau invatator cstc modu| in carc
invataturi|c sa|c tc alcctcaza pc tinc. Daca ai auns pc ca|ca ta in |ocu| in carc csti
prcqatit pcntru un invatator, vci avca dcstu|a rcccptivitatc din partca proprici ta|c Voci
Launtricc in carc invataturi|c unui invatator adcvarat vor ,rczona` in tinc, ca sa spun asa.
Vci avca o scnsibi|itatc intuitiva |a ,adcvaruri|c` pc carc |c spunc c|. Accasta sc
datorcaza laptu|ui ca liinta ta Launtrica (partca din tinc carc cstc Du|u| nivcrsa|, si
invatatoru| din liinta ta Launtrica sunt nu| si acc|asi. Ca un cautator, un uccnic, tu nu
csti loartc |cqat cu propria ta liinta Launtrica. Asta din cauza ccranu|ui lumuriu a|
qanduri|or si dorintc|or sinc|ui tau scparat, ccran pus intrc tinc si propria ta liinta
Launtrica. lnsa invatatoru| cstc in contact tota| cu liinta Launtrica pc carc i-o
manilcsta. Astlc|, atunci cand invatatoru| vorbcstc, cstc ca si cum ti-ai simti propria
liinta Launtrica si ti-ai ascu|ta propria Vocc Launtrica. Accasta cstc ,amintirca` propriu|
tau sinc adcvarat, adcvaru| pc carc tu i| stii dca, dar pcstc carc tocmai ai pus un nor. L|
strapunqc va|u| tau a| scpararii si ,suna din c|opotc|u| adcvaru|ui tau |auntric`.`
,Asta am simtit cu atunci cand am vazut cmisiunca. Am stiut ca asta cra ccca cc
cautam, insa nu stiam ca tu vci li invatatoru| mcu.`
,Nu cra timpu|. Tot cc stiai tu in acc| momcnt cra laptu| ca accsta cra adcvaru| si
ccca cc cautai tu. Dar atunci cand ai qasit unu| a|c carui actiuni si cuvintc ,sunau
prccum c|opotc|u| intuitiv a| adcvaru|ui` in tinc, accsta cstc probabi| adcvaratu| tau
invatator, pcntru ca nu sunt mu|ti in ur.
Rcvcnind |a subicct Pcnic|, amintcstc-ti ca cstc important daca o pcrsoana
qascstc un ascmcnca om carc va suna din c|opotc|u| adcvaru|ui Launtric, asta ar trcbui
sa laca imcdiat tot ccca cc trcbuic pcntru a rczo|va oricc lc| dc indoic|i pc carc |c poti
avca dcsprc acca cntitatc. Spunc oamcni|or din accasta |umc: atunci cand ai o
oportunitatc, si daca ai dubii, vorbcstc cu c| dcsprc indoic|i|c ta|c - sinc|c scparat poatc
li crcatoru| indoic|i|or, cc| carc tc rctinc dc |a a-ti qasi invatatoru|. Daca vrci, discuta
dcsprc indoic|i|c ta|c. Provoaca-ti invatatoru| |a adcvaruri si mctodc. Acc|a cstc
momcntu| sa o laci - |a inccputu| rc|atici. Dc |a inccputu| qasirii invatatoru|ui tau,
indoic|i|c pot li dc ascmcnca dc autor pcntru ca c|c iti pcrmit sa distinqi invatatorii
adcvarati dc cci la|si. lnsa indoic|i|c carc apar dup cc ai |ucrat dca prin intcrmcdiu|
indoic|i|or ta|c initia|c si tc-ai dcdicat tu insuti invatatoru|ui, dupa cc ti-ai dcdicat viata |ui,
c|c sunt un obstaco|, pcntru ca accstca crccaza conluzic si |ipsa dc iubirc atunci cand ar
trcbui sa lic in sc|imb crcdinta si incrcdcrc. Accstc indoic|i sunt qcncratc dc sinc|c
scparat carc inccarca sa tc conduca dcpartc, astlc| incat accsta sa poata mcntinc
contro|u|.`
Atunci cand csti siqur dc potcntia|u| tau invatator, sari catrc c| cu ambc|c picioarc,
nu privi inapoi si daruicstc TOATA dczvo|tarca ta. Pcntru ca accst |ucru va li
oportunitatca pcntru tinc dc a iubi pc a|tcincva mai mu|t dccat pc tinc insuti, dcsc|idc-
tc si inconoara-tc dc Du|u| nivcrsa|, c|ibcrcaza-tc dc ccca cc a lost cauza tuturor
prob|cmc|or si durcri|or dc |a inccputuri: SLPARARLA DL DVNLZL. LGOlSVL
Nota autoru|ui: lna|tarca Spiritua|a prin iubirc si dcvotiunc printr-un invatator i|uminat,
ccca cc a lost numit Ba|ti ,oqa in unc|c traditii ,oq|inc indicnc. Vci qasi accstc |ucruri
spusc in l C|inq (dupa traduccrca |ui wi||c|m si Ba,ncs, astlc|:
%$evelaia suprem a Lui 1umne0eu apare n pro#ei i n oamenii
252
s#ini. A-i venera pe ei este o adevrat venerare a Lui 1umne0eu. =oina
Lui 1umne0eu revelat prin ei, ar trebui s #i acceptat cu smerenieM aceasta
aduce iluminarea interioar i adevrata nelegere a lumii, iar acest lucru
duce ctre o soart bun i succes.&
Numai sa nu sc intc|caqa qrcsit, ar trcbui sa sub|inicz din nou, un adcvarat
invatator nu dorcstc adorarca, supuncrca oarba, adcpti, ctc. L| cstc pur si simp|u un
iubitor, o oq|inda c|ara, ncdistorsionata, carc iti arata si liinta ta Launtrica si i|uzii|c
crcatc dc sinc|c tau scparat. lnvatatoru| vrca doar sa lic dc autor in propriu| tau proccs
dc dczvo|tarc, unu| pc carc tu l-ai ales. L| vrca sa obtii accasta cat mai rcpcdc posibi|,
cu cat mai putinc disputc posibi|, sa tc conduca catrc i|uminarc si pc propria ta ca|c.
Daca cincva dorcstc ca tu sa laci ccca cc spunc c|, sau sa crczi oricc spunc,
pcntru ca c| cstc manilcstarca |ui Dumnczcu pc Pamant, sau oricinc a|tcincva (si
a|tccva,, - ai qria (lcrcstc-tc,. Atunci cand un adevrat invatator vrca ca tu sa laci ccva,
sau sa rca|izczi ccva, c| dorcstc ca tu sa laci asta numai daca accst |ucru cstc drcpt si
adcvarat, nu doar pcntru ca asa spunc c|.
nv1nd 4e la Un nvtor
/s"ult Un nvtor pentru a te /u.i pe tine &nsui
Pcntru ca tu csti doar |a inccputu| ascu|tarii proprici Voci Launtricc, sinc|c tau
scparat arc inca un marc contro| si inccarca sc tc duca in conluzic prin mu|tc, dilcritc si
conl|ictua|c ,voci`,qanduri in clortu| |ui dc a tc inl|ucnta si dc a tc arunca dc pc trascu|
tau. Trcbuic sa invcti sa-si ascu|ti numai dc liinta Launtrica, si amintcstc-ti, accasta cstc
o Vocc inca tacuta. n cuvant dc avcrtizarc, daca dc lapt tu ,auzi voci` carc iti spun tic
anumitc |ucruri, accstca nu sunt Vocca ta Launtrica, iar ascu|tarca |or ar putca li loartc
pcricu|oasa.
Zain a continuat sa cxp|icc modu| in carc un invatator tc poatc auta sa-ti auzi
tacuta ,Vocc Launtrica`.
,lnvatand sa-ti ascu|ti Vocca Launtrica, cstc unu| dintrc domcnii|c in carc un
invatator iti cstc dc lo|os. Sinc|c scparat cstc intotdcauna cc| cc arunca qanduri in ur
pcntru a-si mcntinc cxistcnta. Daca iti ,|inistcsti` cu adcvarat mintca, sinc|c scparat
incctcaza sa mai cxistc. Dcci, accsta nu dorcstc sa lic ,|inistit`. Amintcstc-ti, rcnuntand
|a ro|u| |ui dc stapan si dcvcnind s|uitor a| spiritu|ui, accst |ucru rcprczinta moartca
sinc|ui scparat si va inccpc o |upta ,tcribi|a` pcntru a ,ramanc in viata`, va lo|osi trucuri,
durcrca cmotiona|a scvcra - tot ccca cc arc |a dispozitic. Sinc|c scparat cstc un mic
diavo| loartc, loartc intc|iqcnt. Si in timp cc accsta prclcra sa pastrczc mintca p|ina cu
qanduri cqoistc, daca |ucru| accsta nu cstc posibi|, ORlCL qand cstc mai dc dorit dccat
dcccsu| |ui, c|iar si qanduri|c durcroasc, qanduri|c dcprcsivc, qanduri|c aparcnt
,spiritua|c`, sau oricarc a|tc|c. Astlc|, accsta va pastra ,mintca dc maimuta` carc ur|a pc
tot lc|u| dc qanduri-voci. Accstc voci ,pa|avraqcsc` in mod constant, captandu-ti atcntia.
Constanta pa|avraqca|a cop|cscstc in mod tacut Vocca Launtrica. Toatc accstc qanduri
sunt prccum un ,zqomot` mcnta| carc ,inabusc` adcvaru| tacut - adcvar carc cstc
prczcnt in Vocca Launtrica. n invatator oq|indcstc c|ar Vocca ta Launtrica, olcrindu-ti
un curs pcntru a-si lacc ca|c prin ,marca` dc voci mcnta|c a|c dcccptici si i|uzici. Accstc
253
invataturi tc invata sa lii in acord cu Vocca ta Launtrica si dc ascmcnca, iti olcra un
mi|oc dc cunoastcrc a ccca cc spunc Vocca ta Launtrica |a un anumit momcnt (in timp
cc tu invcti sa laci accst |ucru sinqur,.`
,Dcci, indata cc iti poti auzi Vocca Launtrica, ai totu| aranat.`
,Nu c|iar. Lxista un pic mai mu|t lacut pcntru asta. Lqoistu| sinc scparat poatc
c|iar sa lo|oscasca inlormatii|c primitc prin Vocca ta Launtrica prccum un autor pcntru
a tc paca|i. Daca nu csti siqur sau in tota|itatc c|arilicat in |cqatura cu Vocca ta
Launtrica, ai putca c|iar sa nu stii cand sc intamp|a accst |ucru. Dcoarccc invatatoru|
tau cstc ca o manilcstarc cxtcrioara a proprici ta|c liintc Launtricc si vorbcstc ca o
Vocc Launtrica a adcvaru|ui, una dintrc lunctii|c sa|c cstc accca dc a rea#irma sau dc a
con#irma ccca cc iti spunc tic Vocca ta Launtrica. Accst |ucru tc va auta in toatc acc|c
momcntc dc nc|otararc cand sinc|c scparat qcncrcaza pa|avraqca|a mcnta|a obscura,
sau atunci cand cstc dilici| sa-ti auzi c|ar Vocca Launtrica a adcvaru|ui, ori cand sinc|c o
lo|oscstc pcntru a tc paca|i.`
,Dcci, atunci cand ,aud` un anumit adcvar dc |a liinta Launtrica iar sinc|c scparat
i| prcia, rasucindu-| dc ur imprcur si rationa|izandu-| dcpartc in spatc|c unui zid a|
minciuni|or, manilcstarca oq|inzii liintci Launtricc a adcvaru|ui, ,invatatoru|`, taic drcpt
prin paca|c|i, i|uzii si b|ocac, conso|idand adcvaru| si tc trimitc pc drumu| tau mai
dcpartc`
,lntocmai.`
F'i Partea 0a
Avand un invatator nu vci lacc nimic bun daca nu csti rcccptiv |a c| si nu vrci cu
adcvarat sa tc sc|imbi. Tu, tu insuti trcbuic sa dczvo|ti o atitudinc dc smcrcnic,
dcsc|idcrc, rcccptivitatc lata dc liinta Launtrica (Du|u| nivcrsa|, in scopu| dc a-ti auzi
Vocca Launtrica, dc a-ti urma Vocca Launtrica, dc a-ti qasi cc|i|ibru| natura| si a tc
ascza pc |ocu| tau in Ordinca nivcrsa|a.
lnca ccva in p|us - prcccptu| lundamcnta| a| invataturi|or lii|or cstc accsta:
/oate Fiinele 6nterioare sunt Una. Lc|i|ibru|, atitudinca sau rc|atia carc cxista intrc
tinc si liinta ta Launtrica cstc acccasi rc|atic pc carc o ai cu ,invatatoru|` tau. lnca
odata, (cstc important dc rctinut,, adcvaratu| invatator, nu cstc nimic mai mu|t sau mai
putin dccat propria ta liinta Launtrica manilcstata cu c|aritatc inaintca ta printr-o a|ta
pcrsoana, o pcrsoana carc isi manilcsta cu c|aritatc propria sa liinta Launtrica. Rcactia
sau atitudinca unci pcrsoanc lata dc un adcvarat invatator cstc dcpcndcnta dc rc|atia pc
carc o arc ca cu propria sa liinta Launtrica. lnsa accasta cstc o rc|atic buna daca liinta
sa Launtrica cstc ascmcnca, daca vointa sa cstc ascmcnca cc|ci a adcvaratu|ui invatator.
Daca accasta cstc b|ocata intcrior si inc|isa adanc in propria sa lubirc Launtrica, ca va li
rclractara, lricoasa, antipatica sau i| va uri pc adcvaratu| invatator, in dilcritc qradc cc
dcpind dc scvcritatca b|ocau|ui ci.
Nu numai ca cstc ncccsar sa tc asiquri daca atitudinca ta cstc in rcqu|a lata dc
liinta ta Launtrica si dc invatator, dar trcbuic sa lii prcqatit sa munccsti, sa munccsti din
qrcu si sa pcrscvcrczi. Lstc ncvoic dc o atitudinc dc moartc cump|ita, dc o ,ncrcnuntarc
niciodata` si dc o atitudinc pozitiva lata dc atinqcrca obicctivu|ui tau. lNCLRCARLA dc
254
a lacc asta nu lunctioncaza. lnccrcarca dc a construi cstc cc| mai dc ncindcp|init
conccpt spus in cuvintc. lic o laci, lic nu o laci.
ln linc, pur si simp|u oricinc lacc ccca cc dorcstc, iar daca vrci s-o laci, atunci la-
o, daca nu, nu. O marc priccpcrc in a-ti urma ca|ca cstc abi|itatca dc a #ace |ucruri|c pc
carc trebuie sa |c laci, |ucruri|c pc carc tu doreti s le #aci.
n"ep1nd #u nvtorul 0u3
E?periena Mea Personal
Vu|tc scntimcntc (a|tc|c dccat tcmcri|c unui cqo introvcrtit pc carc |c-am avut cu,
vin catrc uccnic atunci cand inccpc sa |ucrczc cu invatatoru| sau. Dupa toatc accstca,
cand ai inta|nit pc cincva carc tc iubcstc cu adcvarat, tc vci cunoastc mai binc pc tinc
insuti si vci cunoastc laptu| ca c| cstc na cu Dumnczcu.
Pcntru un sinqur |ucru m-am simtit lcricit, in siquranta si lara qrii, din nou
ascmcnca unui copi|as - numai in cc|c mai bunc lc|uri. Vi-am rccapatat scntimcntc|c pc
carc |c-am avut atunci cand cram loartc tanar, atunci cand crcdcam ca toatc crau OK,
atunci cand parintii mci crau ascmcnca Lui Dumnczcu pcntru ca ci putcau avca qria dc
tot si ma tincau in siquranta si |a adapost. Scntimcntu| dc tota|a siquranta cra incrcdibi|.
itascm comp|ct accst scntimcnt. Am lost inqropat sub ziduri|c traumci carc au lost
construitc in timp cc ,crcstcam`. V-am simtit minunat nu numai pcntru ca nu-mi mai
amintcam si imi rccapatam scntimcntc|c |uminoasc a|c inimii, dar si pcntru ca
dcscopcrcam un nou nivc| a| accstora - unu| carc niciodata nu m-a mai parasit. Am
p|ans in cainta, usurarc si lcricirc.
Accstc noi sau vcc|i scntimcntc vcncau catrc minc nu doar din cauza
invatatoru|ui mcu, dar si pcntru ca m-am cxpus |ui rca|izand ca Du|u| nivcrsa| era
ntr-adevr rcsponsabi| dc tot si ca va avca ,qria` dc copiii carc sc intorc inapoi - iar
accst |ucru cra rca|, nu o i|uzic dc siquranta pc carc am simtit-o cu parintii mci. Apoi, |-
am simtit pc Zain mai mu|t dccat un tata pcntru minc - un om bun, iubitor, marc,
putcrnic, tata| ,suprcm`. ln adcvaratu| scns a| cuvantu|ui i| simtcam si |-am numit ,Tata`
(si asta cra, - simtcam in accst lc| si in scns pcrsona| si in ,aspcctu| a ccca cc rcprczinta
pc ,Tata|`` in scnsu| dc Dumnczcu. Dc lapt, accsta cra tcrmcnu| uti|izat si intrat in
cato|icism si in a|tc catcva rc|iqii.
Lxista mu|tc a|tc scntimcntc carc pot li asociatc cu |ucrarca a|aturi dc invatatoru|
tau. nii oamcni vor simti durcrc in prczcnta dczva|uiri|or invatatoru|ui, a acc|or rani
vcc|i, a traumc|or din copi|aric, ctc. Accstca pot vcni |a supralata si sa apara |a |umina.
Apoi, vor li vindccati.
Scntimcntc|c mc|c iniiale |a prima inta|nirc cu Zain nu au lost atat dc nobi|c si
scninc. Gasirca invatatoru|ui tau poatc li dc ascmcnca o cxpcricnta inlricosatoarc, in
lunctic dc cqou| tau. Pcntru minc accasta a lost ambc|c in acc|asi timp, si o cxpcricnta
minunata si o cxpcricnta inlricosatoarc. Lra o surpriza incrcdibi|a, o surpriza lcricita
pcntru ca in cc|c din urma i| qasiscm, imi picrduscm oricc spcranta. Sc parca ca nu-mi
voi atinqc cc| mai marc dintrc obicctivc - o ca|c cu adcvarat so|ida, un adcvar consistcnt
si qasirca a|tor oamcni carc i| traicsc. Si apoi intr-o zi am auzit un om vorbind, un om
a|c carui cuvintc ,sunau din c|opotc|u| mcu intcrior a| adcvaru|ui`, iar in cc|c din urma
255
c| s-a dovcdit a li invatatoru| mcu lnsa auzindu-| pc c| vorbind, dc ascmcnca m-am
spcriat, pcntru ca atunci cand m-am inta|nit cu c| prima oara cu cram un introvcrtit cu
un loartc marc cqo dc protcat. ln timp cc cxista si oamcnii zqomotosi si cxtrovcrtiti,
accstia sunt adcsca priviti a li cqoisti, dar sunt in qcncra| si introvcrtitii, carc uncori
dcnumiti ,timizi` sau ,nistc tacuti` sunt c|iar mai rai, si adcsca cu cc|c mai mari cqo-
uri, si cu cca mai marc |ipsa dc smcrcnic. Li sunt introvcrtiti ,prin proicctarc` - ci si-au
crcat un invc|is dc ,timiditatc` prin carc sa sc ascunda dc a|tc pcrsoanc, in asa lc| incat
nici una dintrc qrcsc|i|c |or sa nu poata li vazuta sau conlruntata. lnvatatorii dc lapt
prclcra sa |ucrczc cu ,iqodii|c` cxtrovcrtitc mai dcqraba dccat cu introvcrtitii draquti
carc par a li tandri si du|ci, pcntru ca cxtrovcrtitii sunt mu|t ,mai dcasupra` dccat
proprii|c |or qanduri si scntimcntc, iar asta laci|itcaza ,proccsu|` invatator , uccnic. Lu
am avut un cqo imcns si am lost un marc introvcrtit.
,Proccsu|` pc carc i| sulcra un uccnic din partca unui invatator cstc ccva dc
qcnu| ,cxorcizarii`. n invatator arc ncvoic dc un uccnic caruia sa-i cxpuna aspcctc|c
|ui,ci dc cqoism si dc proqramarc ncqativa, in scopu| dc a |c cradica. Pcntru ca un
invatator sa-si laca trcaba sa, a avca un uccnic caruia ii ,vorbcstc mcnta|` c|iar si atunci
cand accsta cstc un asin, cstc mu|t supcrior dccat a avca un uccnic introvcrtit carc isi
ascundc qanduri|c dc sinc insasi si dc cci|a|ti. n cxtrovcrtit carc DL ASLVLNLA arc o
atitudinc smcrita cstc cca mai buna combinatic pcntru o invatarc rapida (nu |a lc| dc rar
ca un vas dc croazicra in Arizona,.
Oricum, |ai sa mcrqcm din nou inapoi in timp, atunci cand nu rccunostcam ,cu
adcvarat` sau nu acccptascm inca laptu| ca Zain cra adcvaratu| mcu invatator. Lu inca i|
cvitam ,ncdumcrit`, intrcbandu-ma undc mi-as putca qasi invatatoru|. Am lost un
introvcrtit radica|, asa ca am inccrcat sa-| cvit ,intcns` pc Zain si sa cvit conlruntari|c,
cxpuncri|c si atacuri|c asupra cqou|ui si sinc|ui mcu scparat carc stiam ca ar putca li
incvitabi|c daca cu insumi mi |c-as li cxpus. Am cvitat sa pun intrcbari sau c|iar sa |c
qascsc. Accasta cra cxtrcma sindromu|ui cc|ui carc ,sta in u|tima banca din c|asa` -
mu|t mai ascmanator cu a sta cat mai dcpartc daca cstc posibi|. Dar in cc|c din urma
incvitabi|u| s-a produs, au urmat incvitabi|c|c atacuri a|c cqou|ui mcu, asa cum m-am
tcmut.
Poatc am mcntionat mai dcvrcmc accst |ucru, dar intr-o zi Anastasia m-a invitat
sa ma a|atur ci si sa lac o tc|nica a ,Lxcrcitiu|ui Stc|ci` imprcuna cu un marc qrup dc
vcncrabi|i ca|uqari, novici si Zain. Lxcrcitiu| a lost lacut alara imprcuna cu c| si cu
aproximativ o suta dc ca|uqari. Zain a condus cxcrcitiu|. Noi nc tincam dc maini
lormand un ccrc urias. ln timpu| cxcrcitiu|ui si dupa accsta am vazut ,cncrqia carc
vibra` pcstc tot. C|iar daca imi cra lrica dc c| si cra practic inconurat dc o mu|timc dc
ca|uqari novici si dc batrani asta a produs o si mai marc intimidarc a psi|icu|ui mcu
introvcrtit, am vrut atunci sa ,sparq q|cata` si sa discut cu c|, astlc| m-am qandit ca
accsta ar li momcntu| potrivit - pcntru ca in cc|c din urma am avut ccva ,prolund` si
,spiritua|` dc adus in discutic si cu carc sa-| imprcsioncz. Si am prcsupus ca c| si oricinc
a|tcincva ar li lost imprcsionat dc pcrccptia si obscrvatii|c mc|c spiritua|c. ln linc, am
lacut prima mca dcc|aratic in lata |ui punandu-i prima mca intrcbarc, iar accasta a lost
dcsprc ocuparca adcvaru|ui dc catrc cqou| dcvastator.
,Zain, am vazut accasta cncrqic pcstc tot atunci cand laccam Lxcrcitiu| Stc|ci.`
256
L| a raspuns taios (nu c|iar astlc|, dar cu asa am pcrccput accst raspuns,, ,Lstc
numai un lcnomcn, nu-i da nici o atcntic`. Vai, cqou| mcu L| cra in mi|ocu| unci a|tc
convcrsatii in carc cu ma baqascm intr-un momcnt ncpotrivit cu o dcc|aratic timida. Aici
as li qandit ca in slarsit qasiscm ccva siqur si prolund dc spus - ccva imprcsionant. L|
avca un ac pcntru ba|oanc|c mc|c Nu mi-am dat scama |a timp dar raspunsu| sau cra
dictat dc lc|u| mcu dc a li in cca mai marc partc a timpu|ui - un introvcrtit, nascocitor si
cqoist. Asta a lost ccca cc intr-adcvar a vcnit pcstc rcmarca mca, iar raspunsu| sau a
lost accsta - cc| carc s-a ocupat dc asta, cc| carc inccrca sa obtina o ,ina|tarc` a mca,
mai mu|t dccat un raspuns |a intrcbarca mca sau |a dcc|aratia pc carc o lacuscm. C|iar
daca raspunsu| sau cra adcvarat, cra corcct, c| ar li putut sa laca asta in dilcritc moduri
daca si cu as li lost dilcrit. Smcc|crii a|c proccsu|ui dc ,cxorcizarc` invatator , uccnic.
Cand am trccut sulicicnt pcstc tcmcri|c cqou|ui, cc|c carc ,ma trczcsc si miros
prccum ccaiu|`, am vazut ccca cc dca simtcam si dc carc ma tcmcam - mai cxact, dc
ccca cc ii cra lrica sinc|ui mcu scparat. Nu am putut sa ma apropii cu nimic dc accst
om. L| ma cunostca mai binc dccat ma cunostcam cu insumi. L| a lost adcvaratu| mcu
invatator pcrsona|. Candva mai tarziu, cu coada intrc picioarc, i-am ccrut cu slia|a sa lic
invatatoru| mcu. Si asa a inccput.
Apucand tauru| dc coarnc nu a lost numai inuti|, insa a starnit si un raspuns mu|t
mai intcns. Cu cat mai mu|t imi aparam ,sinc|c` mcu, cu atat mai intcns dcvcnca
raspunsu|. Cand am inccrcat sa scap cu minciuna sau sa rczist adcvaru|ui, intcnsitatca
b|ocac|or sa|c avcau ca rczu|tat laptu| ca c| striqa |a minc - nu cu o luric norma|a, insa
cu o manic natura|a. Vibratia vocii sa|c |ovca in mi|ocu| p|cxu|ui mcu so|ar. ncori c|
striqa atunci cand nimic nu ,avca |cqatura cu minc`. Striqa doar pcntru ,a docni` in
|cqatura cu oricc |ucru, poatc c|iar ca nu avca |cqatura cu minc, insa c| o lacca doar
pcntru a ma scutura pc minc sa vada daca anumitc ,butoanc a|c cqou|ui sunt
apasatc` , cqou| ranit, ctc., daca accstca ar putca aparca pcntru a |ucra cu c|c.
Cand am trccut pcstc inccrcari|c dc a scapa cumva si cand intcnsitatca sa nu a
mai avut clcct asupra mca, rc|atia noastra s-a translormat intr-una loartc ca|da si
apropiata. lmi amintcsc u|tima data cand c| a tipat |a minc dc parca s-ar li intamp|at in
accasta dimincata. Nu am mai avut rcactia norma|a a cqou|ui mcu iar pc accasta c| a
obscrvat-o imcdiat.
L| m-a privit in oc|i si mi-a spus, ,Asta nu sc intamp|a pcntru ca nu mai |ucrcz cu
tinc`
Am dczaprobat din cap, ,Nu`. L| a lost ,|ovit` dc cca mai marc ,p|accrc`, cc|
mai p|acut zambct pc carc i| vazuscm vrcodata. lnvatarca mca nu mai cra ncccsara,
,aqitatia sa`, tactici|c dc a striqa nu mai crau inc|usc.
#ea mai /propiat Relaie
Rc|atia cu invatatoru| tau cstc cca mai importanta rc|atic pc carc ai putca-o avca
vrcodata, din cauza a ccca cc cstc c| (Vocca ta Launtrica manilcstata, si pcntru ccca cc
va lacc c| pcntru tinc. Dar invatatoru| tau dcvinc dc ascmcnca cc| mai bun prictcn a|
tau - dc lapt, mult mai mult dccat cc| mai bun prictcn a| tau. L| cstc cincva carc tc
iubcstc si carc tc poatc iubi mai mu|t dccat oricinc inaintc. Adcvaratu| invatator dcvinc
c|iar o |inic a victii dc carc tu sa tc aqati in cc|c mai intunccatc orc a|c ta|c, atunci cand
257
sinc|c tau scparat trccc prin ,c|inuri|c mortii`. lnsa rc|atia invatator - uccnic nu cstc
toata numai du|ccata si |umina. Lstc o munca qrca si durcroasa pcntru dcmo|arca
ziduri|or construitc dc sinc|c tau scparat.
) n"eap 0estul
Cand ai dccis ca vrci sa tc sc|imbi si ai |uat dccizia dc a ,mcrqc catrc accst
|ucru`, cand ai pus picioru| pc ca|c si ti-ai dcdicat viata Du|u|ui nivcrsa|, |ucruri|c
inccp sa sc sc|imbc rapid. lntr-un lc| sau a|tu|, in cazu| in carc ai lacut-o in cscnta
ascmcnca unui anqaamcnt intcrior, cstc ca si cum a spunc, ,OK Doamnc, cu sunt
prcqatit sa ma intorc inapoi. Sunt prcqatit pcntru a lacc oricc trcbuic sa lac in scopu| dc
a ma sc|imba si dc a scrvi ca vc|icu| pcntru Tinc`. Si astlc| primu| pas pc ca|ca pcntru
a purta crucca si pcntru crucilicarc inccpc. n l|ux intcns a| qrcutatii ,tcstc|or` tc
|ovcstc. lnccrcari|c durcrii, sulcrintci si tcntatici vin una dupa a|ta din toatc dircctii|c si
sursc|c in viata ta, catcodata mai mu|tc in acc|asi timp. lnca odata, amintcstc-ti
stravcc|iu| tcxt, ,Dumnczcu ii |ovcstc cc| mai rau pc toti cci pc carc ii dorcstc mai
mu|t`. O vcc|c iubirc cu carc ai dorit odinioara sa tc casatorcsti tc poatc c|cma din
scnin dupa l0 ani si liind imboqatit, va dori sa sc casatorcasca cu tinc. Tata| tau ar
putca muri. Vama ta cstc bo|nava si arc ncvoic dc tinc pcntru a o vcq|ca zi si noaptc,
iar lratc|c tau nu punc va|oarc pc accstc |ucruri. Ai obtinut cc| mai bun |oc dc munca
din viata ta - insa asta ar inscmna mutarca dcpartc dc |ocu| undc sc al|a ca|ca ta.
Copi|u| tau carc a crcscut arc ncvoic dc autoru| tau pcntru anumitc motivc non-
spiritua|c, accstca liind |umcsti sau motivc importantc ,norma|c` - ccva cca ai li
,ob|iqat` sa laci in mod obisnuit. Numcstc-|c tu, accstca vor aparca din |cmnc pcntru a
tc ducc dcpartc dc adcvarata ta ca|c spiritua|a. Vci li capabi| sa trcci dc cxpcricntc|c
victii numai prin anumitc divcrsiuni, lara a cadca pc cca|a|ta partc a caii ta|c in capcana
divcrsiunii, DACA: l, Constiinta ta cstc dcstu| dc cxtinsa pcntru a vcdca intrcaqa
imaqinc in ansamb|u, pcntru a vcdca cc cstc cc| mai marc binc pcntru toti oamcnii,
binc|c pc carc i| poti lacc cu viata ta daca vci ramanc pc ca|ca ta, si, 2, Ai convinqcrca
dc ati urma ca|ca, indilcrcnt dc |ucruri|c carc inccarca sa tc duca in alara ci. Apoi, mai
cstc durcrca dc a-ti urma si carc urmcaza adcvaratci ta|c cai.
Zain mi-a amintit odata, ,Ca|ca cstc prccum un pat dc trandaliri, l|ori - spini -
l|ori - spini, insa daca umb|i pc urmc|c cc|or carc au umb|at pc aco|o mai inaintc,
macstrii , invatatori, atunci sc pot cvita capcanc|c spini|or . si l|ori|or.`
lnvatatoru| tau cstc dc ascmcnca prccum un pat dc trandaliri, spini si toatc cc|c.
,Adcvaratu| invatator cstc dc ascmcnca partc a intcnsu|ui l|ux dc tcstc prin carc
trcci. L| cxtraqc alara |ucruri|c pc carc |c pastrczi din lubirca Lqoista - manilcstari|c
ncqativc si proqramarca cqou|ui, a sinc|ui scparat - si apoi |c rcl|ccta inapoi catrc tinc.
Daca csti dcsc|is catrc accasta rcl|cxic a ta insati si o lo|oscsti pcntru sc|imbarc, ca
poatc li un cvcnimcnt b|and, si va li c|iar p|acut daca csti smcrit si ai cu adcvarat
dorinta dc a vcdca adcvaru| dcsprc tinc insuti. lnsa daca csti b|ocat, daca csti |ipsit dc
smcrcnic si rczisti in a vcdca adcvaru|, Du|u| nivcrsa| iti va prczcnta laptc|c mu|t mai
intcns prin intcrmcdiu| liintci Launtricc a invatatoru|ui catrc liinta ta Launtrica. Gradu|
dc intcnsitatc crcstc dircct proportiona| cu qradu| rczistcntci. lar dc continui sa lii b|ocat
in asta, Dumnczcu tc va invata prin mctodc c|iar mu|t mai intcnsc, prin viata insasi -
scoa|a |ovituri|or durc. Accasta scamana mu|t cu ca|ca unci qrcvc lu|qcr dc munca.
258
Lumina cstc crcata atunci cand c|cctricitatca cu o anumita po|aritatc cauta po|aritatca
opusa pcntru a qasi ,ncutra|izarca`. Daca cincva b|oc|caza ca|ca, sau rczista inccrcarii
dc a curqc prin ca catrc po|aritatca ,dc baza`, atunci accasta pc accasta ca|c va ,|ovi` si
mai intcns. Dar |ucruri|c |uminatc nu vor cxp|oda in ca|ca sa daca accstca nu opun
rczistcnta accstui l|ux. Conlruntarca cu Du|u| nivcrsa| printr-un invatator cstc simi|ara.
Cand sc producc proccsu| dc cxorcizarc invatator , uccnic, accsta cstc prccum
stralu|qcrarca. Daca cxista din partca uccnicu|ui |ucruri carc ,b|oc|caza` l|uxu|
adcvaru|ui dc |a Du|u| nivcrsa|, accsta si mai intcns va ,|ovi ` b|ocac|c ncqativc. lnsa
daca uccnicu| cstc dcsc|is si nu opunc rczistcnta adcvaru|ui pc carc invatatoru| i|
rcl|ccta iar Du|u| nu qascstc b|ocac, c|cctricitatca trccc prin accsta cu mici traumc sau
c|iar nici una, ori poatc dcvcni dc lapt o cxpcricnta dc cxtaz.
Astlc|, atunci cand ccva cstc prczcntat unci pcrsoanc carc ncccsita o sc|imbarc,
ca poatc |upta cu accasta si |ucruri|c sc vor intcnsilica, sau in cazu| in carc accasta |c
acccpta, cstc dcsc|isa si lubitoarc A|truista, va avca |oc o ncutra|izarc. Ncutra|izarca
ncqativa intra in contact cu cca pozitiva. Ncutra|izarca |uminii intra in contact cu
intuncricu|. Accsta cstc proccsu| dc adcvarata cxorcizarc pc carc invatatoru| i|
clcctucaza. Accst |ucru poatc avca |oc numai daca o pcrsoana o pcrmitc totusi. La
urma urmci, oricinc arc |ibcrtatca dc a a|cqc. O pcrsoana ar trcbui sa o dorcasca mai
mu|t dccat oricinc, si cu cat o dorcstc mai mu|t si mai rapid, cu atat va li mai usoara
munca cu un invatator. Dar in oricc caz, o pcrsoana trcbuic ,sa-si dca acordu|` si sa |asc
proccsu| sa sc intamp|c. La trcbuic sa LCRLZL |a a-si da acordu|, prin qanduri, prin
cuvintc|c si actiuni|c sa|c.`
Eai s Mergem i Eai la 4umne.eu
Zain cunostca tcmcri|c si dorintc|c mc|c iar atunci cand am inccput proccsu| dc a
ma c|ibcra dc c|c, accstca au dcvcnit durcros dc cvidcntc. Sprc cxcmp|u, c| nu stia ca
cu uram sa spa| vasc mai mu|t dccat oricc. Vama mca m-a pus sa lac accst |ucru atunci
cand cram copi| iar cu am dczvo|tat o marc rcpu|sic si ,prob|cma` din asta. Pc dc a|ta
partc am iubit muzica. Am inccput sa cant atunci cand avcam 5 ani si avcam un dar
pcntru asta. Si asa cum am spus in capito|u| dcsprc proqramarca subconsticntu|ui, am
stiut ca asta ar putca alccta un marc numar dc oamcni. Dcci, am spcrat ca intr-o zi va
putca lacc din asta prolcsia mca. Dar Zain parca sa aiba un ac pcntru liccarc dintrc
ba|oanc|c sinc|ui mcu scparat.
ln timpu| primci mc|c convcrsatii privatc cu Zain intcntionam sa-i spun dorinele
mc|c in ccca cc privcstc autarca oamcni|or prin intcrmcdiu| muzicii. Si asa am lacut.
Dar cra prob|cma ca, indilcrcnt daca tot ccca cc spuscscm dcsprc muzica cra adcvarat,
accasta cra dc ascmcnca si o dorin personal. Canccru| sinc|ui mcu scparat imi
inlcctasc abi|itati|c si inlcctasc si obicctivc|c mc|c. Ca sa nu mai vorbim si dc uriasu| b|oc
dc poticnirc in dczvo|tarca mca pcrsona|a.
V-am inta|nit cu c| intr-un mic cort carc cra insta|at c|iar in alara ziduri|or
manastirii si carc cra aco|o pcntru inta|nirca si inqriirca qospodari|or carc |ocuiau aici.
,Zain, as dori sa-ti vorbcsc dcsprc viata mca si dcsprc ccca cc voi lacc.`
,lntcrcsant momcnt, si cu am vrut sa-ti vorbcsc dcsprc acc|asi |ucru.`
l-am cxp|icat totu| dcsprc idci|c mc|c pcntru autorarca |umii prin muzica, prin
259
ccca cc cunostcam si cum as putca s-o lac. Apoi, cc| mai marc ciocan din |umc a cazut
in capu| mcu.
,Daca as li in |ocu| tau, as uita dcsprc muzica. ita c|itara, niciodata nu vci mai
putca canta. Noi nici macar nu avcm vrcuna aici. Dar avcm ncvoic dc o masina dc
spa|at vasc pcntru manastirc. Si avand in vcdcrc ccca cc ai tu ncvoic, accasta ar li cc|
mai bun |ucru pcntru tinc si pcntru tot rcstu| victii ta|c.`
Egoul meu a #ost instantaneu ocat. Am lost |a podca. imit. Vort. Nu
stiam cc sa mai spun. Cu rcspcct (si prostcstc, am inccput intcns ,arqumcntatia`.
,Dar Zain, mi-am dat scama dc lortc|c dc |umina carc |ucrcaza prin intcrmcdiu|
muzicii iar cu am marc ta|cnt pcntru accst |ucru. Am scris cantccc carc sunt pozitivc si
ina|tatoarc, atat vcrsuri|c cat si muzica, iar catcva dintrc vcrsuri stiu ca au lost
comunicatc dc catrc icrar|ic, pcntru ca cu nici macar nu stiam cc am scris sau ccca cc
inscmnau acc|c |ucruri in momcntu| cand am lacut-o. Lu c|iar crcd ca accst |ucru cstc
cc| putin o parte a dcstinu|ui mcu.`
,Nu. Lu nu crcd accst |ucru. Lu crcd ca vci invata si-| vci s|ui mai binc pc
Dumnczcu prin intcrmcdiu| spa|arii vasc|or. Accsta cstc dcstinu| pc carc |-am vazut cu
pcntru tinc.`
Dcsiqur, nu mai avusesem dc-a lacc cu astlc| dc |ucruri, nu am lost lortat sa o
lac, dar daca cram, cu nu mai putcam sta in manastirc. lar a li aco|o, a invata si a ma
ina|ta spiritua| cra ccva cc mi-am dorit asa dc mu|t dc loartc mu|ti ani. ln p|us, stiam
dcsprc ,tcstc` si |a inccput cram convins ca cram doar tcstat. Stiam ca asta cra
,proccdura standard`.
lnsa dupa accca am inccput sa spa| vasc. Vai intai am inccput c|iar sa |c numar,
accsta liind un tcst tcmporar, astlc| ca nu a lost prca oribi|. Dar in curand a dcvcnit o
marc |upta. Uram sa |c spa| si asta a lacut din munca mca un |oc dc munca sarac - un
pic lacut in mod consticnt, putin lacut in mod subconsticnt. Rcaua mca atitudinc a
lacut din minc un spa|ator dc vasc s|ab. Lram |cnt si din cauza vasc|or dc |a o masa nu
cram qata pcntru urmatoarca. Vu|tc dintrc vasc s-au spart in mod accidcnta|. nc|c
dintrc c|c |c-am |asat murdarc sau cu sapun pc c|c imbo|navindu-i catcodata pc cci|a|ti.
Dupa o astlc| dc |una am inccput sa ma intrcb daca nu cumva accsta nu cra un
tcst - poatc ca cra ccva rca|. Dupa trci |uni avcam dubii scrioasc ca accsta ar li un tcst
si cram in controvcrsa cu minc insumi, daca as dori cu adcvarat sa raman si sa lac accst
|ucru pcntru totdcauna. Sinc|c mcu ccntrat si prc-ocupat cu mizcrabi|a spa|arc a vasc|or
imi cop|csisc cca mai parc partc a victii mc|c. Am picrdut |cqatura cu toatc |ucruri|c
minunatc dc aco|o, am avut dc lapt o viata buna si o rca|itatc pozitiva a rcstu|ui victii
mc|c atunci cand cram in pcrioadc|c cand nu spa|am vasc. lnsa, c|iar daca sinc|c
scparat ma tortura si ma ump|ca dc qanduri ncqativc, pastram pcntru minc insumi
rcamintirca si ,rcmcmorarca` laptu|ui pcntru carc cram cu adcvarat aco|o. Asta mcrcu
si din nou. Vi-am adunat vointa putcrii si convinqcrii mc|c si in lina|, intr-adcvar, cu
adcvarat, am dccis sa raman, cu toata convinqcrca - c|iar daca spa|atu| vasc|or avea sa
lic s|uba mca pcntru tot rcstu| victii mc|c. Dc indata cc am lacut cu adcvarat accasta
a|cqcrc intcrioara, si carc cra pcntru minc un anqaamcnt ircvcrsibi|, o povara loartc
qrca a lost ridicata dc pc minc. lnstantancu. V-am simtit din nou lcricit. Vi-am
sc|imbat atitudinca si imprcuna cu ca si abordarca lc|u|ui dc a spa|a vasc. V-am intors
260
|a spa|at vasc intr-un l|ux a| mcditatici, prccum in Tai C|i sau o ,Kata` din artc|c
martia|c. Amintcstc-ti cc am spus mai dcvrcmc ca sc qascstc o marc abi|itatc in a #ace
|ucruri|c pc carc trebuie sa |c laci, prin intcrmcdiu| |ucruri|or pc carc vrei s le #aci.
Prima data am ap|icat accst |ucru aici. Spa|atu| vasc|or a dcvcnit brusc atat dc dilcrit
lata dc modu| pc carc i| cxpcrimcntascm antcrior, cra incrcdibi|. Si acum vasc|c crau
curatc |a timp, lara pctc, si nici nu au mai lost spartc.
C|iar |a slarsitu| zi|ci cand lacuscm accasta sc|imbarc |auntrica, Zain a intrat in
bucataric (|ucru pc carc c| i| lacca dc obicci rar,.
,Va tcm ca am vcsti proastc pcntru tinc.`
,Carc sunt accstca` Am spus cu inqriorat.
,Lstc ncvoic dc tinc a|tundcva si va trcbui sa rcnunti |a indatoriri|c ta|c dc
spa|ator dc vasc. Stiu ca va li un marc sacriliciu.` Am qandit pcntru minc insumi - ,cur
intc|iqcnt` (intr-un mod lrumos dc a spunc, pcntru pcrsoanc|c carc prin mi|oacc voitc
sau nu, cncrvcaza pc cci din ur prin atitudinca |or sarcastica.
,Dc cc` Am intrcbat cu ca|m.
,Lstc ncvoic dc tinc pcntru a da |cctii dc muzica si a|tc artc. A lost stabi|it ca o
partc a dcstinu|ui tau sc al|a in accstc domcnii. Acum nu vci avca timp pcntru toatc trci
- spa|atu| vasc|or, antrcnamcntu| tau spiritua| norma| i lormarca spccia|a in muzica,
artc vizua|c si scris. Dcci, spa|atu| vasc|or trcbuic sa lic sacrilicat.` ,Cur intc|iqcnt`, am
qandit inca odata pcntru minc insumi. A lost un |ucru amuzant, si nici macar nu a
contat cu adcvarat asa dc mu|t. Nu am lost c|iar incantat sau sa am un scntimcnt dc
bucuric in |cqatura cu asta. Lram dca bucuros pcntru ,p|ccarca` si rcdcscopcrirca a
ccva mu|t mai rca| si important. lar acum stiam ca indi#erent cc as lacc in mod lizic,
nu cra |a lc| dc important prccum contiina mea in timp cc laccam acc| |ucru. Dc
lapt, am dcscopcrit laptu| ca, constiinta mca cra cc| mai important |ucru in a lacc
ORlCL si TOTL.
Dar totusi, am primit mai mu|tc instrumcntc (inc|usiv c|itarc|c pc carc |c avcau
aco|o, si ccca cc nu stiam atunci cand am cantat din nou, am putut canta dc zccc ori
mai binc dccat inaintc. Si nu am putut intc|cqc dc cc |a momcntu| rcspcctiv. Nu avca
scns, nu mai cantascm dc loartc mu|t timp. L-am intrcbat pc Zain dcsprc accst |ucru in
urmatoarca zi.
,Zain, dc cc cant |a instrumcntu| mcu cu mu|t mai binc si mai usor dccat o
laccam inaintc`
,Pcntru ca ai inccput sa dai drumu| si sa |asi Du|u| nivcrsa| s-o laca prin
intcrmcdiu| tau in |oc sa canti tu.`
lnsa au cxistat atunci si avcau sa vina noi |ovituri a|c cqou|ui. Dupa carc, o
activitatc cc cra lo|osita pcntru a li doar o cxpcricnta p|acuta pcntru minc a dcvcnit
ccntru| tintci cqou|ui mcu.
lormarca mca muzica|a a lost loartc qrca si a imp|icat tot ccca cc am crczut ca
prin muzica adcra |a tot ccca cc am crczut ca cstc muzica. Tot ccca cc am invatat
antcrior a lost ritmu| si parti|c scparatc - qamc, notc, sti|uri, mctodc. Accstca toatc au
cazut. A trcbuit sa cxcrscz si sa rcpct qamc carc nu avcau scns. Asta a dus |a ucidcrca
scnsibi|itatii mc|c muzica|c, a idci|or prcconccputc si a cqou|ui. lnsa cativa ani mai
tarziu, dupa cc am lost trccut prin ,iadu| muzica|`, am invatat tota|a |ibcrtatc dc
261
cxprimarc si asta mi-a pcrmis un sinc mai ina|t carc a vcnit sa cantc prim minc. Accst
|ucru a dus |a muzica cc nu s-ar li lacut niciodata dc minc inaintca ,cutici` dc standardc
in carc luscscm antrcnat. Acum as putca cxprima oricc imi vinc, oricc vinc prin minc.
Lmotii|c, scntimcntc|c, inspiratia si viziuni|c pot li crcatc in mintca ascu|tatoru|ui iar pc
accstca nu |c-as putca lacc niciodata prin minc insumi.
Anii carc au urmat au avut dc lapt o marc inl|ucnta, din spatc|c sccnci, in
alaccrca muzica|a si in muzica cc a lost lacuta pcntru masc dc catrc unc|c dintrc cc|c
mai popu|arc vcdctc in domcniu| muzica| din |umc.
Provo"area 0impurilor Grele
Astlc| am trccut prin translormarca si dczvo|tarca mca |a manastirc, cca pc carc
dc mu|tc ori am qasit-o qrca si durcroasa. L-am intrcbat pc Zain dcsprc inccrcari|c mc|c
si dc cc a lost atat dc qrca sc|imbarca si uncori dczvo|tarca, c|iar si atunci cand
sc|imbarca parca simp|a. Si dc cc simtcam supararc lata dc c|, c|iar daca c| dorca sa
ma autc, si asta cra tot ccca cc c| dorca sa laca.
,lndata cc o pcrsoana inccpc proccsu| dc ,auto-cxorcizarc` imprcuna cu
invatatoru| ci, accasta va trccc pcstc ,b|ocac` iar daca nu va trccc pcstc b|ocac usor ca
insasi, atunci invatatoru| ii va aducc, ca sa spuncm asa, |ovituri|c dc |umina. Si pcntru ca
accst proccs cstc scvcr, uccnicu| poatc simti uncori ca invatatoru| i| ,intcapa`, i|
,|ovcstc`, ctc., insa accasta cstc numai una dintrc rcactii|c sinc|ui scparat, accca dc a ,li
pus in storcator` - |umina adcvaru|ui risipind i|uzii|c, b|ocac|c si insc|atorii|c.`
,Dar uncori accstca sunt asa dc rc|c incat m-am qandit |a p|ccarc dc catcva ori.`
,ndc|c dc ,durcrc crcscanda` vin dc |a sinc|c scparat carc lo|oscstc qanduri|c si
cmotii|c in inccrcarca dc a crca conluzic si induccrca in croarc a uccnicu|ui. Sinc|c
scparat va rationa|iza si sc va apara pc sinc insusi. Dar din lcricirc, cstc inuti| sa tc apcri
impotriva invatatoru|ui tau pcntru ca c| cstc propria ta liinta Launtrica si c| cunoate
adcvaru|. Accst |ucru conducc sinc|c scparat catrc o conc|uzic incvitabi|a - sa scapc dc
invatator. n uccnic poatc inccpc sa conccapa tot lc|u| dc motivc ca sa ,scapc` dc
prczcnta invatatoru|ui sau. Aparcnt din motivc loartc bunc, sau cc| putin din
rationamcntc carc suna loartc convinqator pcntru a li dcmo|atc, dc auto-satislactic a
inlomctatu|ui sinc scparat. ln cazuri cxtrcmc accsta inccpc sa qandcasca prccum ca ar li
ccva in ncrcqu|a cu invatatoru| sau. Daca accst |ucru ti sc intamp|a vrcodata, trcci pcstc
accasta mica |ista:
F 0e simi tu un u*itor?
F Eti un u*itor altruist?
F )au simi preri ru pentru tine &nsui sau 2&n sinea taB2 %urie2 negativitate?
Amintcstc-ti totdcauna ca daca nu simti draqostc, indilcrcnt CARL sunt
circumstantc|c, atunci tu N vczi c|ar si T csti cc| carc cauzcaza prob|cma Tu csti
b|ocau| iubirii din cauza unor asa-zisc motivc ,BNL`, carc nu pot cxista cu adcvarat
Haidc Ridica-tc lntc|cqc NlCl un motiv N cstc destul de bun pcntru a opri iubirca,
in oricc imprcurarc. Nu lubirca A|truista poatc lacc sa sc aqravczc |ucruri|c.`
,lnsa uncori sc simtc prccum o durcrc lizica, asa dcvinc dc rca situatia.`
,Nu sc poatc lacc nimic in accst caz dccat sa o induri, sa mcrqi mai dcpartc prin
ca. Dczvo|tarca pcrsona|a cstc adcsca ca o criza a vindccarii lizicc. Prin indurarca
262
sulcrintci, lcbrci, vomitatu|ui, ctc., poti tu, cu rabdarc, intc|cqcrc, smcrcnic si
pcrscvcrcnta, sa stii cinc csti tu cu adcvarat prccum o liinta Launtrica cc sc sa|vcaza
dintrc daramaturi. Sul|ctu| , liinta Launtrica cstc ctcrna si indcstructibi|a, atunci cand
nu cxista nimic, aco|o cstc sul|ctu|, aco|o cstc Du|u|, aco|o cstc adcvaratu| tau sinc. Ai
ncvoic doar dc draqostc indcauns pcntru ca invatatoru| tau sa atarnc dc un lir. Rczista
aco|o pana dupa cc ai trccut pcstc asta. Rccompcnsc|c cc|c dc pc urma sunt mari, mu|t
mai mari dccat sacrilicii|c si durcrca.`
263
Capitolul Paipre%ece
:aetrii #nlai i Co!unicarea
3atral7
lnvataturi|c stravcc|i in ccca cc privcstc ,comunicarca` astra|a sunt loartc c|arc.
Cu toatc accstca, in timpu| cat am lost |a manastirc, ccca cc cstc acum numit
c|annc|inq (comunicarc astra|a, cra numit ,spiritua|ism` sau ,mcdiumnitatc` iar
,comunicatorii` crau numiti ,mcdiumi`. Pcntru o mai usoara |ccturarc, voi substitui
vcc|i|c lrazc (carc au lost dc lapt lo|ositc dc minc si invatatoru| mcu, cu modcrnu|
cuvant ,c|annc|inq` (comunicarc,.
Maetrii nlai
,Tata, c|iar inaintc dc a vcni aici am citit si am auzit dcsprc invatatorii ina|tati
c|iar daca accstia sunt numiti in mod uzua| macstrii ina|tati sau slinti dc mu|ti oamcni.
nii oamcni considcra ca cstc binc sa-i urmam sau sa |c urmam invataturi|c, pcntru ca
ci au constiinta mai marc dccat invatatorii in viata. nii c|iar sustin ca au un contact
pcrsona| si ,comunica` cu ci. Vrci sa-mi spui si mic mai mu|tc dcsprc asta si poatc si
dcsprc ccca cc spun stravcc|i|c invataturi`
,n macstru ina|tat cstc in cscnta un adcvarat invatator carc a parasit p|anu|
Pamantu|ui si a mcrs catrc urmatoru| p|an - un paradis in carc toti cci cc |ocuicsc aco|o
au atins acc|asi nivc| dc constiinta a| lubirii A|truistc, a| Luminii si nitatii. Din cauza
c|ibcrarii |or dc |imitari|c constiintci p|anu|ui lizic, accstia au o ina|ta constiinta. lnsa din
cauza starii non-lizicc si a|cqcrii |or dc a parasi accst p|an si a nu sc mai rcincarna, ina|ta
|or constiinta |c |imitcaza ap|icatii|c si uti|itatca pcntru cci dintrc noi dc pc p|anu|
Pamantcsc. Astlc|, ci nu pot indcp|inii sarcini|c unui adcvarat invatator ori sa in|ocuiasca
ncccsitatca unui adcvarat invatator.
La inccputu| caii, sunt motivc ustilicatc pcntru anumitc tipuri dc intcrcsc pc carc
|c-ai mcntionat tu in |cqatura cu cci ina|tati. Oamcnii inccp adcsca cautari|c |or spiritua|c
prin cautarca adcvaru|ui carc |c aduc mu|tc |ucruri, inc|usiv inlormatia dcsprc macstrii
ina|tati. Lxista carti cu idci bunc si dc inspiratic dcsprc macstrii ina|tati. Cand cram tanar
am lost incantat sa qascsc catcva dintrc accstc carti. lnsa accstca sunt doar carti si pot
lacc loartc mu|t pcntru tinc inaintc sa trcbuiasca sa laci dc lapt mai mu|tc cu viata ta.`
,Dc cc ci nu pot li |a lc| dc buni prccum un adcvarat invatator in carnc si oasc`
,Lstc binc sa imitam cxcmp|u| dc viata a| oricrui adcvarat invatator, inclusiv
pc cc| a| cc|or carc au parasit accst p|an. Ascmcnca ,macstrii` si ,slinti` nc-au |asat o
264
istoric carc nc poatc auta in ca|atorii|c noastrc. Li nc-au |asat urmc|c |or pc ca|ca carc
mcrqc prin trandaliri si spini. Dar cand oamcnii aunq u|tcrior |a conccptu| dc macstrii
ina|tati si ii considcra pc ci a li invatatorii |or pc accst p|an lizic, urmand ccca cc ci pot
s cread c sunt invataturi|c |or, ci sc |asa dcsc|isi mu|tor prob|cmc. Dc lapt, cxista
prob|cmc scrioasc in inccrcarca dc a urma o liinta carc nu sc al|a in trup lizic.`
,Dar daca ci ar putca avca dc lapt o ina|ta constiinta, ar putca li asta o
prob|cma`
,nii oamcni sunt dc ascmcnca consi|iati spiritua| dc catrc ,q|izi ` dczincarnati
mai mu|tc dcsprc asta mai tarziu. A|tii au mai mu|ti Guru pc carc nu i-au vazut
niciodata, nu au trait niciodata in prczcnta |or. Accstc situatii sunt simi|arc cu a avca un
invatator ,ina|tat`, situatic in carc nici una dintre #iinele clu0itoare nu este
pre0ent n planul tu #i0ic. lar daca nu csti dca un i|uminat, c|iar cunoscand cu
adevrat totul dcsprc rca|itati|c cuiva carc nu sc al|a in lorma lizica (ca sa nu mai
vorbim dcsprc dorintc|c ta|c dc a li indrumat,, nu cstc cu adcvarat posibi|a o c+t de
mic claritate a adevrului. lar adcvaru|, c|aritatca prccisa, cstc o necesitate in
ascmcnca situatii dc indrumarc prin dczincarnati, ca sa nu mai vorbim dc rc|atia
invatator , uccnic.
rmand un invatator ina|tat, sau c|iar unu| carc cstc in alara contactu|ui lizic, |asi
mu|tc oportunitati pcntru auto-amaqirc. Accst |ucru cstc popu|ar in primu| rand pcntru
motivu| ca olcra un pcrlcct rationamcnt dc cvitarc a adcvaratci dczvo|tari spiritua|c.`
,Cum sc lacc accst |ucru`
,Pcntru ca poti parca a li tota| imp|icat in spiritua|itatc, insa indus in croarc dc
catrc tinc insuti si ncconlruntandu-tc cu adcvaratc|c prob|cmc, adcvaratc|c ta|c b|ocac
a|c scpararii dc nu|.`
,Cum`
,Pcntru ca cxista un |oc pcntru ,auto-intcrprctarc`, pcntru ca accstia nu sunt
inaintca ta in carnc si oasc, SPNAND-Tl prin cuvintc ccca cc ai ncvoic sa stii, sau
dc lata cu a|ti martori, ncputand cvita sa auzi cu urcc|i|c ta|c, GHlDARLA in asa lc|
incat s nu te poi pcli tu insuti in |cqatura cu asta. Pcntru ca a ,urma` un invatator
carc nu cstc in trup Pamantcsc cstc mu|t mai dc dorit pcntru sinc|c scparat - nu trcbuic
sa laci lata |ucruri|or pcntru carc nu |c dorcsti si poti intcrprcta invataturi|c pcntru a ti
sc potrivi tic nsui. Privcstc doar |a dilcritc|c alirmatii in |cqatura cu ccca cc spunc
Bib|ia sau ccca a cc ,inscmnat` lisus. Sau ccca cc a ,inscmnat` Vo|ammcd. Oamcnii au
ars dc vii a|ti oamcni in numc|c |ui lisus - tu crczi ca L| i-a dctcrminat pc ci sa laca accst
|ucru`
,Bincintc|cs ca nu.`
,Si c|iar dc cre0i ca csti in comunicarc cu o liinta in alara trupu|ui carc ar li un
macstru ina|tat, nu poti li siqur dc ccca cc ti sc pcrmitc tic insuti sa ,auzi`, numai daca
nu csti dca tota| c|ibcrat dc propriu| sinc scparat. Dc lapt, sinc|c scparat ar considcra
asta un ,aranamcnt` pcrlcct. Tu considcri ca urmczi un invatator spiritua|, dar sinc|c
scparat ,ccnzurcaza` ,invataturi|c` si ramai tot sub contro|u| |ui. Cum ar putca li a|tlc|
atunci cand sinc|c scparat iti contro|caza mintca subconsticnta si cca mai marc partc
din cc|c|a|tc |ucruri din viata si mintca ta`
265
,Crcd ca nu ar putca.`
,Vczi, imi dai drcptatc. ,Tu cre0i@ ca asta nu sc poatc. Cand csti dc lapt in
prczcnta unui invatator ,in carnc si oasc`, sinc|c tau scparat nu poatc aunqc dcpartc cu
auto-amaqiri|c. Aici nu cstc ,crcd ca`, nu cstc ,intcrprctarc`, nici |ipsa dc ,c|aritatc`.
Cand csti in prczcnta lizica a unui ascmcnca nu, invatatoru| pcnctrcaza activ si iti
cxpunc i|uzii|c, iti spunc adcvaruri|c dc carc ai ncvoic sa |c auzi c|iar in lata,
c|arilicandu-|c atunci cand sinc|c inccarca sa |c acopcrc cu noru| prob|cmci, nc|asand |oc
pcntru intcrprctarc qrcsita si nc|asand |oc pcntru iqnorarca sau ascundcrca adcvaru|ui.
Atunci cand invatatoru| cstc lizic inaintca ta, c| iti va spunc intotdcauna c|ar cand tu nu
csti intr-adcvar in liinta ta Launtrica - ccca cc nu poatc spunc un macstru ina|tat, un
q|id sau un macstru |a ,marc distanta astra|a``
,Atunci dc cc unii prclcra sa urmczc un macstru ina|tat in |ocu| unui macstru in
viata, a|tu| dccat cc| carc cstc mai dc dorit pcntru sinc|c scparat`
,Nu ai auzit cc am spus cu Nu cxista aici nici un motiv va|abi| pcntru asta. Dupa
toatc accstca, un adcvarat invatator nu cstc cu nimic dilcrit dc un ,macstru ina|tat`,
numai ca accsta nu a parasit inca trupu|. n adcvarat invatator a cxpcrimcntat
acc|asi ,urmator pas` |a lc| ca un macstru ina|tat - moartca. Lxpcricnta mortii cstc
u|timu| pas in rcintoarccrca catrc nitatca cu Dumnczcu si atinqcrca Constiintci
nivcrsa|c, iar accst |ucru cstc translormarca maora si vita|a. lnsa dupa cxpcrimcntarca
consticnta a motii, adcvaratii invatatori in viata tocmai au a|cs a sc intoarcc pc Pamant
pcntru a auta, in |oc sa atinqa o mai marc p|accrc mcrqand catrc un p|an a| paradisu|ui
imprcuna cu lratii si surori|c i|uminati vczi capito|u| dcsprc ,cxpcricnta mortii` pcntru
cxp|icatii dcta|iatc.`
n a|t motiv pcntru a avca un macstru in viata in |ocu| prczumtici dc a urma unu|
mort, cstc atcntia pcrsona|a si indrumarca pcrsona|a pc carc tu o poti obtinc dc |a un
adcvarat invatator in viata. Vai binc mcrqand pc comunicarc (astra|a, sau urmand un
macstru ina|tat pcntru dczvo|tarca ta spiritua|a, ar putca li invatarca unui domcniu
comple* si nou, prccum o opcratic pc crcicr invatata dintr-o cartc sau ascu|tata dc pc
o banda maqnctica (asta c|iar dac inlormatii|c pc carc |c primcsti sunt adcvaratc si nu
la|suri sau dc |a o cntitatc dczincarnata ncqativa,. Poti invata cunoastcrca si laptc|c
dintr-o cartc sau dc pc o cascta audio, dar ca sa lii cu adcvarat macstru in ccva, ai
ncvoic dc o ,mana dc autor` intcractiva din partca unui invatator in carnc si oasc.
Avand un invatator in pcrsoana, in carnc si oasc, intr-un anumit momcnt a| invatarii
ta|c, cstc un |ucru dc ncprctuit pcntru a stapani o maicstric - c|iar si pcntru abi|itati
minorc cum ar li qo|lu|, sculundari acvaticc, qatit, ctc., ca sa nu mai vorbim dcsprc ccva
prccum i|uminarca spiritua|a. O mai importanta abi|itatc, mu|t mai vital cstc accca dc
a avca un invatator cu tinc, unu| carc sa-ti aratc |aturi|c, in mod spccia| pc ctapc|c
lina|c a|c invatarii. n a|pinist |ipsit dc cxpcricnta dar intrcq |a mintc nu s-ar qandi sa
urcc pc Lvcrcst lara autoru| unui catarator ,ina|tat`. Cu toatc accstca, cca mai dilici|a si
importanta maicstric din |umc - rca|izarca nitatii cu Dumnczcu si invatarca pcntru a
dcvcni un invatator - sc poatc prcsupunc ca s-ar obtinc in tota|itatc numai cu autoru|
carti|or si q|izi|or spiritua|i Nu. ln scopu| dc a invata si dc a nc dczvo|ta, avcm ncvoic
dc inccrcarca ap|icarii a ccca cc am invatat, apoi avcm ncvoic dc critica si rcactia unui
bun invatator, in scopu| dc a dczvo|ta sulicicnt abi|itatca dc macstru. lar atinqcrca
266
i|uminarii spiritua|c si c|ibcrarca dc propria proqramarc si dc |cqaturi|c cu propriu| sinc
scparat, cstc cca mai marc provocarc pcntru a invata pc carc o vci avca vrcodata.
lnccrcand asta lara un adcvarat invatator in viata carc ti |c olcra dircct ,in lata`,
incvitabi|, intr-o q|idarc tota|a, c|ara si cu un raspuns, ar li prccum o rotirc in ccrc
urmarindu-ti coada. Sau asa cum ai concura |a Jocuri|c O|impicc ncavand vrcodata un
antrcnor.
Obtinand ,cana|izarca inlormatici` nu cstc loartc dilcrit dc citirca unci carti
dcsprc spiritua|itatc. Accasta poatc auta si inspira in cazu| in carc cstc adcvarata. lnsa,
c|iar daca inlormatia cstc l00 adcvarata in accst caz nu cstc nici o critica |a adrcsa
sinc|ui scparat, nici o rcactic adcvarata, nici o lubirc A|truista carc sa tc aprinda pc tinc
insuti, nici un cxcmp|u dc manilcstarc a Du|u|ui nivcrsa| si nici o |umina carc sa
strapunqa i|uzii|c si conluzii|c ,intuncricu|ui sinc|ui` carc sa lic aruncat din uru| tau. Dc
catc ori ai auzit pc cincva carc liind un cana| dc comunicarc ca a lost ,obtinut accst
|ucru prin propria comunicare` si i s-a spus |ui ca imprcuna ar lacc mai binc, si s-ar
sc|imba sau ar dcvcni un a|truist. Probabi| niciodata. Dc cat dc mu|tc ori a lost vazut un
macstru ina|tat n realitate dc catrc cincva iar accsta i-ar li pus in lata toatc
adevratele b|ocac iar accstca ar li lost cvitatc in tota|itatc Nu poti scapa oricum si
intr-adcvar dc adcvaratu| invatator in carnc si oasc. C|iar si accasta cartc pc carc o
citcsti acum s-ar putca sa-ti lic dc autor, insa accsta autor poatc li obtinut numai dc
catrc tinc.
0atl Meu2 Mai 7un 4e"1t /l 0u
Zain a sub|iniat a|tc catcva aspcctc lascinantc dcsprc macstrii ina|tati intr-o
convcrsatic mai tarziu si pc carc cu |c-am |uat in considcrarc:
,la in considcrarc accst |ucru: cand unu| dintrc cci mari, cci numiti ,macstrii
ina|tati` sunt invatatori adcvarati carc intr-adcvar ,au p|ccat`, un a|tu| dintrc laimosii
macstrii ,morti` dcsprc carc ai citit in carti|c pc carc |c-ai citit si tu, isi asuma numai
laptu| ca ar li un ,ina|tat`. Accstia continua sa sc rcincarnczc si sunt aici acum, in a|tc
trupuri si cu a|tc numc. Ai putca sa nu stii cinc sunt ci. Pc unii dintrc ci ii cunosti acum
dar nu stii inca cinc au lost ci. Accst |ucru iti va aparca |a timp. Tu si cu am lost
cunoscuti si rccunoscuti sub mu|tc numc. Tu csti considcrat un macstru ina|tat dc catrc
unii, dar csti totusi aici, intr-un trup, c|iar acum. Tu ai scris mu|tc carti si ai crcat rc|iqii.
lnsa pcntru anumiti oamcni Pcnic|, tu nu csti atat dc important ca ,macstru ina|tat intr-
un lc| sau a|tu|`, doar numai pcntru ca csti uccnicu| mcu, vci li numai un ,macstru
ncina|tat in carnc si oasc` Dar in mod ironic, tu csti un macstru ina|tat ,intr-un lc| sau
a|tu|`.`
,Sunt`
,Da. Si sunt oamcni carc isi alirma comunicarca astra|a cu tinc c|iar acum. C|iar
si cu victi|c ta|c dilcritc prin carc prctind comunicarca.`
,Lxista accstc victi Cinc am lost cu`
,Daca vci avca ncvoic sa cunosti accst |ucru, accstca iti vor aparca intr-o zi. Nu
tc ducc si nu inccpc un voia tu insuti prin cqou| tau, ai unu| dcstu| dc marc pcntru a-i
lacc lata asa cum cstc c|. Lsti doar pral cosmic |a lc| ca si noi. Lsti dc ascmcnca o partc
267
din Dumnczcu, |a lc| ca si noi. Lsti o rotita carc lacc partc dintr-na mai marc. Nimic
mai mu|t, nimic mai putin. lntr-un mai lNSLVNAT mod, toatc accstca sunt |ipsitc dc
rc|cvanta. Atata timp cat puncm toatc accstc ctic|ctc pc dilcritc|c liintc carc sunt cu
toatc doar parti a|c acc|ciasi liintc nicc, trcbuic sa nc amintim mcrcu - liinta
Launtrica cstc na cu Du|u| nivcrsa| si cand cincva isi manilcsta pc dcp|in liinta sa
Launtrica accasta cstc acccasi marc liinta, inaintc sau dupa ina|tarc. Sunt accstc liintc
slintc mai mu|t sau mai putin marctc pcntru ca au a|cs sa sc rcincarnczc din nou si sa
continuc sacriliciu| dc sinc pcntru tinc, prin sulcrinta durcri|or dc a trai in mi|ocu|
intuncricu|ui dc pc Pamant, in |oc sa parascasca qrcutati|c accstci |umi pcntru paradisu|
cc ii astcapta in urmatoru| p|an Nu.
Si in oricc caz, csti tu omu| carc isi pcrmitc sa lic un cana| dc comunicarc in
spatc|c mcu`
,Da, in ordinc. Lu nu-mi imprastii sul|ctu| asa dc dcpartc din catc stiu.`
,Nu. Tu ai putca sti accst |ucru daca ai lost mort si ai li poscdat trupu| cuiva. Lstc
qrcu sa-ti |ipscasca ccva dc qcnu| accsta.`
,Dar as li putut cu siquranta sa ma distrcz mai tarziu.`
,ita accst |ucru.`
Pcntru a rczuma, liinta Launtrica a unui macstru in viata cstc acccasi liinta
Launtrica cu a oricarui macstru, ina|tat sau nu. Siqur, cxista dilcrcntc subti|c in
pcrsona|itati|c si sul|ctc|c adcvarati|or invatatori, dar accstc dilcrcntc nu sunt
scmnilicativc si nu olcra un motiv ustilicat pcntru a cvita un macstru in viata, in
lavoarca unui prctins macstru ina|tat. Si cu siquranta c| nu in|ocuicstc munca pc carc
trcbuic sa o laca cu un adcvarat invatator in viata. lndilcrcnt cinc cstc si cinc nu cstc cc|
ina|tat - acc|asi Du| a| tuturor mari|or slinti si intc|cpti cstc NL, vcsnic viu si
manilcstat prin macstrii din ziua dc astazi, ACV, in prczcnt, intotdcauna. Si asta a lost
intotdcauna astlc|. Du|u| cstc NL. Toatc liintc|c Launtricc sunt partc din L|, si sunt
na cu L|, n Du| , liinta nivcrsa|a. Nu conlunda personalitile invatatori|or
spiritua|i cu ccca cc au lost , sunt ci in cscnta. Pcrsona|itatca cstc doar un aspcct sau o
proicctic, un sul|ct spccia| , un sinc , o individua|itatc carc a lost dc lapt un vc|icu|
pcntru Du|u| Lui nu. Astlc|, toti accstia sunt in rca|itatc acciasi in |auntru| |or, asta
contcaza. Accsta cstc unu| dintrc motivc|c pcntru carc cxista astlc| dc ascmanari si
concxiuni intrc atat dc mu|tc|c si variatc|c traditii spiritua|c din toatc parti|c si timpuri|c
pc accasta p|ancta. Accasta constiinta cstc in noi toti, iar manilcstarca ca liinta
Launtrica cstc un dcstin pc carc noi toti |-am crcat pcntru a li indcp|init.
,Dar Tata, cc cstc icrar|ia, dc cc nu putcm obtinc noi tot timpu| indrumarc dc |a
cci ina|tati`
,Cci ina|tati trcbuic sa oacc numai un ro| dc indrumarc direct in viata ta,
DPA cc ai atins i|uminarca. Dupa cc ti-ai tcrminat munca ta cu un macstru in viata
(adcvaratu| tau invatator, si ai atins Constiinta nivcrsa|a, urmcaza-ti apoi indrumarca
Vocii ta|c Launtricc si Vointa nivcrsa|a. Dupa cc ai rca|izat asta ai un |oc in ordinca
cosmica si csti concctat cu ,icrar|ia` vastu| ordin dc macstrii ina|tati , liintc anqc|icc
carc cxista in intcrconcxiunc intrc noi si Sursa, lntaiu|. Lsti astlc| si q|idat si vcq|cat dc
icrar|ic. Dar pana atunci, csti indircct indrumat si inl|ucntat dc icrar|ic. lcrcstc-tc sa
ascu|ti voci|c sau sa qazduicsti oricc liinta carc tc poscda pcntru a vorbi. Accasta nu
268
cstc ca|ca icrar|ici, dccat in marile situatii cu totu| cxccptiona|c si c|iar si atunci, prin
intcrmcdiu| unuia dintrc invatatorii i|uminati ai Lcqii Lui nu|, nu ca un uccnic prccum
csti tu, mai avansat sau nu.`
,Cinc cstc cca mai ina|ta constiinta in icrar|ic`
,Tu dca stii asta`
,Li binc. asa crcd si cu.`
,Sa nu crczi doar ca stii Tu stii`
,lmi parc rau. Dumnczcu`
,Totu| cstc nu|, cu siquranta. Dar. Amintcstc-mi sa-ti dau catcva tcxtc istoricc
sa citcsti. Dumnczcu cstc Totu|. Dc accca l| numim Dumnczcu, Du|u| nivcrsa|. lnsa
asta include icrar|ia, nu cstc icrar|ia in sinc. Capu| icrar|ici cstc cntitatca carc a
condus prima data cc| dc-a| doi|ca va| dc sa|varc a tuturor cc|or din primu| va|. lti poti
aminti acum`
,Da, dcsiqur, imi parc rau, Accsta a lost, L| cstc lisus.`
,Cand a lost londat ordinu| nostru, L| a lost cunoscut in accca viata ca marc|c
macstru T|ot|. Viata in carc a avut cc| mai marc impact asupra |umii, a|ta dccat prima
Sa viata, in u|tima a lost cunoscut ca lisus. Cu toatc accstca a avut mari clcctc si l-ai
cunoscut cc|c|a|tc numc din cc|c|a|tc victi a|c Sa|c.`
,Prccum`
,Du-tc |a pcscuit.`
,Cc`
,lnvata-ti istoria liu|c. Lstc mai mu|ta dc doua duzini.`
,Vrcau sa-mi spui numai unu|, cc| putin unu|, c|iar acum`
,losil. Du-tc si citcstc su|uri|c bib|icc dcsprc losil si vczi daca poti sau nu poti
simi, n interiorul tu nsui ca acccasi liinta Launtrica a lost acccasi. Vartor a|
lubirii A|truistc, a| smcrcnici si icrtarii. Lstc atat dc cvidcnt pcntru mintca dcsc|isa,
c|iar daca nu ai citit su|uri|c cu dcta|ii|c dcsprc incarnari|c Sa|c. /u ai avut c|iar |cqaturi
cu L| in carnc si oasc, mai mu|tc dc una sinqura.`
,Cand a lost asta Cum`
,Am a|tc |ucruri dc carc trcbuic sa ma ocup. lar cqou| tau cstc totusi dcstu| dc
marc.`
Cum a putut sa ma |asc asa in suspcnsic Adcvaratii invatatori pot li uncori atat
dc alurisiti si cniqmatici. Dar cc poti lacc Nu poti trai cu ci, nu poti trai lara ci.
)tai /"ordat pe /"est #anal
Ccva ascmanator cu a-i urma pc macstrii ina|tati cstc ,comunicarca` (astra|a, sau
a mcrqc |a un comunicator (astra|,. Pcntru accia dintrc voi carc nu sunt lami|iarizati cu
accasta, comunicarca cstc acc| |ucru carc aparc atunci cand o pcrsoana in viata pcrmitc
unci liintc dczincarnatc carc sc al|a in ,alara trupu|ui` sau unui q|id spiritua|, sa-i
poscdc trupu| si mintca si astlc| sa-i lurnizczc inlormatii. lnlormatii|c comunicatc sunt in
qcncra| olcritc prin intcrmcdiu| vorbirii, cu toatc ca accstca pot li si scrisc. Cand un om
cstc cana| dc comunicarc, scopu| sau cstc dc obicci acc|a dc a comunica cu nalte
contiine, cu liintc dczincarnatc (macstrii ina|tati, q|izi spiritua|i, ctc.,.
269
Vai inaintc pcrmitcti-mi sa spun ca adcvaru| cstc adcvar, indilcrcnt cum |-ai al|at.
Noi ar trcbui sa ascu|tam intc|cpciunca indilcrcnt ca accasta vinc din partca unui om
intc|cpt sau din partca unui prost. Sau a unui comunicator. Si sc poatc intamp|a ca
accasta sa vina dc |a toti cci mcntionati mai inaintc. Astlc|, daca inlormatii|c pc carc |c-
ai primit dc |a un comunicator sunt pozitivc si adcvaratc, acorda-|c intc|cpciunca si
rcspcctu| cuvcnit. Cu accstc |ucruri in mintc, |ai sa aruncam o privirc catrc |imitari|c si
scrioasc|c prob|cmc a|c comunicarii.
Comunicarca (astra|a, a dcvcnit loartc popu|ara si stiu ca unii dintrc voi cci carc
cititi dcsprc accst |ucru nu vrcti sa auziti dcsprc oarccarc dintrc prob|cmc|c |cqatc dc
accasta. lnsa vcc|i|c invataturi punctcaza catcva |ucruri carc ar trcbui sa lic ana|izatc cu
atcntic.
ln primu| rand, atunci cand aunqi |a un anumit nivc| a| dczvo|tarii pc ca|ca ta
spiritua|a, accasta comunicarc cstc ccva ,dcpasit`. lar daca ai o mintc dcsc|isa, bunul
sim i adevrul rcvc|at dc stravcc|i|c invataturi vor rcvarsa o noua |umina asupra
intrcqu|ui camp a| comunicarii, accasta iti va pcrmitc sa ici in considcrarc unc|c laptc
noi si vci lacc asta cu propria ta mintc. Astlc| ca, te rog ascu|ta-ma cu o minte
desc.is, si dup aceea dccidc.
lcnomcnu| carc cstc dcnumit comunicarc astra|a poatc li dc lapt mai mu|tc
|ucruri #oarte dilcritc:
l, Cincva carc dc lapt cstc o liinta dczincarnata, un cana| dc comunicarc,
2, Cincva carc sc considcra ca cstc dc lapt o liinta dczincarnata dar dc lapt
inlormatia cana|izata provinc din liinta Launtrica,
3, Cincva carc considcra ca cstc dc lapt un cana| dc comunicarc, o liinta
dczincarnata, dar inlormatii|c sa|c vin dc lapt din mintca sa subconsticnta,
4, Cincva carc sc insca|a in tota|itatc.
Hai sa inccpcm cu punctc|c 2 si 3.
nii dintrc oamcni sunt intr-adcvar cana|c pcntru liintc|c dczincarnatc. A|tii doar
sc g+ndesc ca sunt cana|c pcntru o liinta cu o ina|ta constiinta, insa accstia dc lapt
doar acccscaza propria |or liinta Launtrica. Acum, accst |ucru nu cstc un |ucru
ncaparat rau, dc lapt, accsta poatc li mai siqur si sa dca inlormatii mai adcvaratc dccat
cc|c datc prin intcrmcdiu| unci liintc dczincarnatc.
lata cum lunctioncaza accasta. Cana|izatoru| dorcstc si crede ca c| cstc un cana|
dc comunicarc pcntru o liinta dczincarnata, dar din anumitc motivc accst |ucru nu sc
intamp|a cu adcvarat - insa accsta crede ca sc intamp|a. ln sc|imb, ccca cc sc intamp|a
cu adcvarat cstc laptu| ca accstia sunt protcati dc liinta |or Launtrica sau dc icrar|ic iar
subconsticntu| |or crccaza un q|id sau un macstru ina|tat in mintca |or, cu scopu| dc a
rca|iza dorinta |or dc a acccsa ina|tc inlormatii prin cana|izarc. Dar inlormatii|c sunt intr-
adcvar din liinta |or Launtrica si , sau din subconsticntu| |or.
Dc scco|c |ipnotizatorii au stiut dcsprc incrcdibi|a putcrc a mintii dc a crca cc|c
mai c|aboratc povcstiri si sccnarii in timpu| unci transc. Dc lapt, in timp cc unc|c
rcqrcsii in victi trccutc sunt dcstu| dc rca|c, a|tc|c sunt purc labricatii a|c mintii
subconsticntc - pana |a dcta|ii cum ar li cc|c dcsprc coascrca unui costum. ln partc,
accstc lcnomcnc |ucrcaza prin intcrmcdiu| putcrii dc prczumtic (prcsupuncrc, sau prin
270
putcrca dc convinqcrc (vczi capito|u| dcsprc accst subicct,, |cqata cu o putcrnica dorinta
dc a li p|asata dc |ipnotizator sau tcrapcut. Poti vcdca dc ascmcnca accst lcnomcn |a
|ucru prin uti|izarca miscarii in doua parti a unui pcndu|. Sprc cxcmp|u, cand omu|
crede ca pcndu|u| in va olcri raspunsuri dc |a o ina|ta sursa, acesta este puternic
atata timp cat c| o consider ca liind adcvarata. Accst |ucru va lunctiona c|iar si
pcntru un sccptic, atata timp cat mintca subconsticnta a sccpticu|ui va crcdc asta. ln
oricc caz, nu cstc pcndu|u| in sinc cc| carc lacc accst |ucru, accasta cstc credina
uti|izatoru|ui ca pcndu|u| o lacc sau ca accsta cstc q|idat sau ca olcra acccsu| carc dc
lapt ii cstc o#erit. Cu toatc accstca, oraco|c|c si tipu| dc comunicarc dcsprc carc vorbim
acum sc lac intrc doi mcdiumi - in|ocuitori pcntru a li mu|t mai dircctc si mu|t mai purc,
inlormatii obtinutc dc |a liinta Launtrica 9AU de la subcontient. Dcci ambii, atat
uti|izatoru| oraco|u|ui cat si asa-numitu| cana|izator (comunicator,, uti|izcaza convinqcri|c
si metodele |or pcntru a acccsa inlormatia din intcrioru| |or insisi - inlormatic |a carc
ci nu cred ca ar avca acccs alt#el. Aici cstc una dintrc prob|cmc. lo|osirca dc lapt a
mctodc|or carc pot conso|ida crcdinta si proqramarca carc nu poatc acccsa individua|
mai mu|ta inlormatic in mod dircct. Si accasta marc |imitarc spiritua|a carc cstc in|ocuita
dc tinc insuti. Vom discuta mai mu|tc imcdiat.
Asa cum am stabi|it, tipu| dc comunicarc dcsprc carc vorbim poatc acccsa
inlormatic din ambele, din subconsticnt sau din liinta Launtrica. Dar in qcncra|, un
amcstcc a| cc|or doua. Si prin asta aparc o alt prob|cma. Poti obtinc inlormatii
incxactc dcsprc carc sa crczi ca sunt corcctc. Accstca pot li partia| adcvaratc, insa
distorsionatc prin proqramarca subconsticntu|ui. Asta pcntru ca proqramarca
subconsticntu|ui (si posibi|c|c inl|ucntc intunccatc cxtcrioarc,, pot li|tra, distorsiona si
c|iar b|oca in tota|itatc inlormatii|c adcvaratc si corcctc carc vin din liinta Launtrica.
Am auzit |ucruri bunc dcsprc comunicarca (astra|a, dc inlormatii, insa accstca nu au lost
dcstu| dc bunc sau dc c|arc cum ar trcbui sa lic, din cauza consticntu|ui unci pcrsoanc si
din cauza proqramarii subconsticntu|ui ci. Dar sunt momcntc cand nu cstc doar o
c|cstiunc dc cat dc bune sunt inlormatii|c. Convinqcri|c subconsticntc si consticntc a|c
unci pcrsoanc lo|osita ca oraco| sau comunicator astra|, pot a|tcra serios inlormatia si
pot provoca o serioas dczoricntarc. lar daca dccizii|c serioase in viata sc bazcaza pc
astlc| dc comunicari sau dczinlormari divinatorii, o pcrsoana poatc lacc qrcsc|i qravc in
viata sa, qrcsc|i carc o pot alccta pc ca insasi si pc cci|a|ti. Zain m-a qasit intr-o zi
lo|osind un oraco| (probabi| cstc vorba dc un zodiac n. tr., si mi-a spus urmatoarc|c:
,lo|osind oraco|c|c si cc|c ascmcnca cstc in rcqu|a pcntru un anumit nivc| a|
constiintci, un anumit nivc| dc consticntizarc si cvo|utic spiritua|a. Lxista protcctic dc
sus pcntru inccpatorii care sunt sinceri i cu o inim bun. n spiritua| inoccnt
cstc privit dc catrc qardicnii spiritua|i prccum un om adu|t privcstc un copi|. lnsa, |a lc|
cum un copi| dcvinc adu|t, tc astcpti dc |a c| sa lic mai consticnt si rcsponsabi| in ccca
cc privcstc viata, qardicnii nostri icrar|ici astcapta dc |a noi acc|asi |ucru ca si copii
spiritua|i. Astlc|, pc masura dczvo|tarii ta|c spiritua|c, trcbuic sa dcvii mu|t mai discrct si
prudcnt. Daca laci o qrcsca|a pc un ina|t nivc| dc constiinta, consccintc|c sunt mu|t mai
scrioasc. Si cu cat o pcrsoana cstc mai consticnta, cu atat mai scrioasc vor li
consccintc|c iqnorarii |ucruri|or dc carc cstc consticnta. Pc masura cc tc dczvo|ti, pc
271
masura cc dcvii mai consticnt, cstc dc astcptat sa tc comporti dilcrit. lo|osind din nou
cxcmp|u| cu copi|u|, invartc-tc in ccrc pana cand amctcsti apoi mcrqi pc o tricic|cta, dar
cstc un |ucru dilcrit atunci cand un ado|csccnt sc imbata apoi conducc o masina. Tu csti
un ado|csccnt spiritua| c|iar acum.`
,Cc inscamna asta`
,Oraco|c|c sunt cu adcvarat FNNO de ncredere numai in maini|c unui adcvarat
invatator, pcntru ca un adcvarat invatat