Sunteți pe pagina 1din 20

Geriatrie

Afectiunile varstei a III-a


Cuvantul geriatrie provine din cuvintele: geron= batran si iateria= tratament.
Geriatria este o ramura a medicini clinice ce se adreseaza protectiei sanatatii
persoanelor varstnice prin masuri de asistenta profilactica, curative si de recuperare.
Recuperarea are rolul de a realiza reintegrarea varstnicilor in societate. Aceste masuri
de asistenta se realizeaza tinand cont de particlaritatile fizio-patologice, clinice si terapeutice
ale varstei a -a.
!izio-patologie = procesul de la omul sanatos la omul bolnav, cum evolueaza boala.
Aceste particularitati sunt generate de interactiunea comple"a si permanenta a
procesului de imbatranire cu procesele patologice.
n funcite de varsta e"ista o clasificare a varstei a -a :
- presenescenta intre #$-%& de ani '
- senescenta intre %(-)$ ani,
- varstnic intre )$-*+ de ani '
- batran intre +&-++ de ani '
- congenar peste (&& de ani.
Geriatria este este cunoscuta ca specialitate datorita unor cauze determinante
reprezentate de imbatranirea demografica a populatiei. mbatranirea demografica reprezinta
cresterea nurarului si proportiei pers de peste %& de ani in totalul populatiei.
TEORIILE IMBATRANIRII : e"ista , categorii :
A. Teorii genetice :
Teoria genelor sugereaza ca in organism e"ista una sau mai multe gene ale
imbatranirii care devin activa sper sfarsitul vietii si care scad capacitatea de
supravietuire a organismului.
-"ista , feluri de gene, unele raspunzatoare de perioada tineretii, iar altele care
determina declinul functional si degradarea structurala a anumitor gene ale senectutii .
(. Teoria erorilor sugereaza ca in timp pot apare proteine modificate care duc la aparitia
celulelor disfunctionale, cu timpul in sinteza A./-ului apar erori ce pot afecta functia
biologica.
,. Teoria programata teoria ceasului biologic prin care se presupune ca ar e"ista
stocarea unei anumite informatii genetice privitoare la durata de viata a celulelor organismului
sau a integului organism .
B.Teorii nongenetice
-"ista 0 feluri de teorii nongenetice :
(. Teoria imunologica
1ugereaza ca in organism e"ista celule care au proprietatea de a deosebi selful de
nonself. 2rin aparitia celulelor modificate celulele proprii ale organismului lupta impotriva
celulelor modificate.
3a batrani creste frecventa bolilor autoimune :lupus eritematos, poliartrita reumatoida,
tiroidita.
Cresc infectiile prin scaderea rezistentei organismului.
2 Teoria tesutului conunctiv
4esutul con5unctiv contine colagen, elastina si pseudoelastina. Cu varsta scade
cantitatea de colagen, care are rol important in elasticitatea tesuturilor. .atorita dez6idratarii
tesuturilor imbatranite apare o calcificare a elastinei la persoanele varstnice. Aceasta
calcificare poate apare la nivelul valvelor cardiace, vaselor sanguine importante, a epicardului
si a endocardului.
Manifestari ale !es"i!ratarii si calcificarii #
- pielea este mai putin elastica si mai uscata '
- tendoanele se usuca si se pot rupe mai usor '
- dintii slabesc si cad '
- peretii arterelor devin mai putin elastici mergand pana la rigiditatea cu risc de a se
rupe '
- la nivelul tractului gastro-intestinal pierderea elasticitatii duce la scaderea
mobilitatii 7 constipatie.
$ Teoria ra!icalilor li%eri
1ustine ca ar e"ista un iradical liber cu o e"istenta de moment si care poate reactiona
cu alte substante ducand la distrugerea celulei in care se afla.
&articularitatile %olilor la varsa a III-a
'. &olipatologia 8 la persoanele in varsta apare frecvent o asociere de mai multe boli
9#-$ boli:. ;olile pot fi datorate fie unei afectiuni primare, fie datorita unor afectiuni
secundare.
2. Evolutivitatea 8 la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o perioada
de acutizare.
$. (omplicatii frecvente ) la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o
perioada de acutizare. 3a varstinici bolile au o evolutie lunga.
*. (onvalescenta prelungita ) apare datorita pierderii rezervei fiziologice.
+. ,eteriorarea rapi!a a starii generale 8 la varstinici evolutia bolii este rapida cu
multiple manifestari generale.
-. .imptomatologia atipica 8 deseori pragul durerii este crescut.
3a batrani durerea este slab reprezentata.
<ulte afectiuni se pot prezenta si e"prima prin unele simptome cum ar fi :
- instabilitatea 8cadere din picioare '
- confuzie '
- iritabilitate .
;olile grave, ca infractul miocardic, se pot prezenta fara durere.
;olile infectioase se pot prezenta fara febra.
/. &rognostic sever
0. Tul%urari !e meta%oli1are si e2cretie
3a varstnici metabolizarea medicamentelor este modificata. -ste necesara scaderea
dozei medicamentului, cu o 5umatatea pana la = din doza adultului.
2olipatologia determina imposibilitatea folosirii intregii game terapeutice care se poate
folosi la adult.
<etabolismul tuturor elementelor este modificat.
1caderea cantitatii de apa din organism poate determina:
- uscarea pielii'
- constipatie cu acumulari to"ice in organism'
- scaderea diurezei '
- stagnarea secretiei in arborele respirator.
3. 4actorii sociali sunt importanti pentru reintegrarea in societate 9 vecini, rude,
prieteni:.
!actorii sociali sunt importanti pentru mentinerea unei ocupatii 9gradinarit, ocupatii
casnice:
'5. Anamneza dificila datorita:
- modificarilor psi6ice importante'
- tulburarilor senzoriale 8 vaz, auz, sensibilitate'
''. ,iagnostic !ificil !e sta%ilit.
.iagnosticul este dificil de stabilit datorita modificarii aspectului simptomatologic.
Afectiuni frecvente la varsta a III-a #
- ateroscleroza sistemica '
- cardiopatie isc6emica cronica '
- 6ipertensiune arteriala '
- tulburari de ritm si de conducere '
- boli 6ematologice 9anemia ;iermer- lipsa vitaminei ;
(,
, leucemia limfatica
cronica: '
- boli digestive 96ernia 6iatala:'
- boli endocrine 9 diabetul za6arat:'
- boli ale sistemului nervos 9ateroscleroza cerebraba, boala 2ar>inson, dementa:'
- boli psi6ice 9confuzia, depresia:
- afectiuni oculare 9glaucom si cataracta:
- afectiuni ale aparatului locomotor 9poliartroza, osteoporoza:.
Afectiuni rare la varsta a III-a #
- 6epatita acuta 9tip A: '
- 6ernia de disc cu sindrom sciatic '
- migrena '
- nefrita acuta '
- urticaria
&articularitati ale meto!ologiei e2ercitiului fi1ic la varstnici
1edintele de gimnastica trebuie sa se desfasoare in incaperi curate, aerisite, luminoase,
cu o temperatura constanta de (*
&
-,&
&
.
-ste necesar sa se respecte unele reguli :
- vestimentatie comoda 9 preferabil lana sau bumbac: '
- participarea activa si constienta la toate miscarile '
- sa repete singur miscarile pe care le poate e"ecuta '
- sa practice zilnic programul de gimnastica si dupa realizarea obiectivului pentru a
impiedica recidivele.
Recuperarea traumatismelor la varsta a III-a
'. O.TEO&ORO6A ,E IN7OL89IE.
!ace parte dintre bolile care afecteaz? @n grade diferite cu mult mai mult oamenii @n
vArst?. 3a vArstele foarte @naintate ea devine mai sever? Bi mai frecvent? 9@n special la femei:.
CAnd apar fracturi Bi tulbur?ri posturale 9deformaCii invalidante:, se vorbeBte despre
osteoporoza boal?. !emeile sunt afectate mai precoce, mai frecvent Bi mai sever. Cazurile de
osteoporoz? cresc cu vArsta. Contribuie Bi alCi factori etiologici. Dn factor important este cel
6ormonal 9la femei sc?derea nivelului estrogenic, postmenopauz?, la b?rbaCi sc?derea funcCiei
testiculare:. Alt factor este restrAngerea activit?Cii fizice, fireasc? la b?trAni. Contribuie Bi
factorii nutriCionali: carenCe proteice, calorice, vitaminice. @n sfArBit un rol important @l deCin
tulbur?rile circulatorii. Esteoporoza este o atrofie osoas?, afectAnd egal cele dou? componente
ale osului 9substanCa organic? Bi cea mineral?:. .iagnosticul este @ntotdeauna tardiv.
ComplicaCiile cele mai grave sunt fracturile @ntre $& Bi %& de ani, predomin? fractura
@nc6eieturii mAinii, @n 5urul vArstei de )& de ani, fractura vertebrelor, iar dup? )& de ani,
fractura de col femural. .ac? factorul vArst? nu poate fi influenCat se poate acCiona asupra
activit?Cii fizice, asupra funcCiei 6ormonale 96ormon estrogeni - progestativi:, asupra
tulbur?rilor de nutriCie Bi a celor circulatorii. 1e poate conc6ide c? limitarea osteoporozei se
poate realiza prin e"erciCii fizice, calciu, vitamine, lactate. -vitarea imobiliz?rii prelungite
dup? fracturi Bi mobilizarea precoce reprezint? un act terapeutic important. 1e administreaz?
Bi vitamina ..
2. 4racturi
ncidenta fracturilor este mult mai mare la varsta a -a.
Cauza cea mai frecventa a fracturilor o constituie caderea in casa sau pe strada. 3a
tineri 8accidentele rutiere.
3a varstnici accidentele rutiere pot determina fractura, dar uneori aceasta nu este
determinata de impactul cu ve6iculul respectiv, ci tot de cadere.
Alte cauze ale caderilor :
- tulburari de mers '
- tulburari circulatorii cerebrale ' in cadrul 6ipotensiunii sau 6ipertensiunii arteriale.
- tulburari de vaz si de auz '
- cauze ce tin de mediul incon5urator '
- drum alunecos '
- iluminat public sau casnic necorespunzator '
- conditii dinamice nepotrivite.
(au1e favori1ante
1e recunosc:
- structura fragila a tesutului con5unctiv-ligamentar si osteoporoza.
3a nivelul membrelor inferioare caderile determina cedarea osului in zona cea mai
spongioasa 8 colul femural. !racturile de col femural apar cel mai frecvent la batranul cu
osteoporoza.
ntre $&-%& de ani apare o frecventa crescuta a fracturilor la femei datorita
osteoporozei postmenopauza.
2este )$ de ani apare a importanta crestere a numarului fracturilor, astfel incat )$F
din totalul fracturilor de col femural sunt la aceasta varsta. !racturile de col femural la
varstinici au o importanta deosebita. .aca la adult in urma fracturilor este in 5oc prognosticul
functional, la batrani in 5oc este prognosticul vital.
!ractura la batran are drept consecinta in mod frecvent pseudartroza.
<ortalitatea crescuta apare din cauza imobilizarii prelungite, cu toate consecintele ei
in principal tromboflebita cu embolie.
!ractrile dau frecvent necroza aseptica a capului femural.
!ractura poate decompensa si alte afectiuni ale batranului.
.iagnosticul de fractura se pune pe :
- conte"tul de cadere '
- impotenta functionala '
- atitudinea vicioasa a membrului inferior respectiv, evidentiata prin scurtarea
membrului afectat'
- durere mare la nivelul articulatiei'
- confirmare radiologica.
1uspiciunea de fractura de col contraindica deplasarea 9mersul: deoarece o fractura
simpla se poate transforma intr-o fractura cu deplasare.
Tria!a =cadereG sc6iopatareG durere la mers conduce la suspiciunea de fractura de
col femural.
4ratamentul include profila"ie, tratament c6irurgical si recuperare.
'. &rofila2ia este cea mai importanta si se face prin , modalitati :
a. prevenirea osteoporozei prin :
- educare alimentara adecvata '
- e"ercitii fizice '
- combaterea imobilizarii.
b. prevenirea caderii prin :
- limitarea si a5ustarea efortului fizic '
- amena5area spatiului in care pacientul se misca.
2. Tratament c"irurgical se practica artroplastia partiala sau totala. Aceste proteze
co"o-femurale permit mobilizarea rapida a pacientului.
Avanta5ele protezei partiale :
- pacientul se da 5os din pat la (& zile sau mai repede de la oparatie '
- dupa o luna poate merge in car5e sau cadru metalic '
- dupa alte ,-0 saptamani poate merge cu spi5in in baston.
$. Recuperarea
Hinetoterapia in cazul protezarii are urmatoarele obiective :
- tonifiere musculara'
- cresterea mobilitatii articulare'
- mersul.
1e contraindica rotatiile si adductia coapselor datorita riscului de lu"atie a protezei.
Recuperarea incepe foarte devreme 9pentru proteza totala mersul cu cadru sau car5e
putand incepe la *-(& zile de la oparatie:. Ca o regula de baza in >inetoterapia acestor pacienti
se va evita mobilizarea articulatiei la ung6iuri ma"ime mai ales pentru adductie si abductie.
.ecubitul ventral este favorabil si indicat in pozitionarea acestor pacienti.
n decubitul lateral se recomanda perna intre membrele inferioare.
$. .in!romul !e imo%ili1are
-ste un tablou clinic specific geriatrie. -ste @n raport cu polipatologia vArstnicului Bi cu
caracteristicele procesului de involuCie. !actorii etiologici:
- factori favorizanCi: vArsta, terenul neuropsi6ic 9an"ietate, depresie etc:, conduita
necorespunz?toare antura5ului familial etc.
- factori determinanCi: afecCiuni grave, severe, invalidante, afecCiuni psi6ice, imobilizarea
autoimpus? prin team? de accidente, factori iatrogeni 9polipragmazie psi6otrop?:, sindrom de
inadaptare, refugiul @n boal? etc.
4ablou clinic: an"ietate, depresie, dezorientare, dezinteres, negativism, mutism, plAns,
insomnie, st?ri revendicative, atrofie muscular?, redori articulare, dureri dar mai ales leziuni
cutanate 9ulcerele de presiune - escare, care pot apare @n unele cazuri @n cAteva ore:,
complicaCii urinare, tulbur?ri circulatorii, constipaCie, embolii pulmonare, infecCii pulmonare
de decubit, demineralizare osoas?, osteoporoz?, calcuri urinari.
Tratamentul preventiv, este esenCial. Cu r?bdare Bi sistematic se poate a5unge la evitarea
imobiliz?rii prelungite sau definitiv. Acesta presupune conservarea activit?Cii cotidiene, cu
autonomie, >ineziterapie, Bi ergoterapie de susCinere, tratamentul bolilor cauzale, psi6oterapie,
c?ldur? Bi protecCie din partea antura5ului.
Tratamentul curativ se aplic? de obicei @n unit?Cile specializate 9servicii de cronici, de
postcur?, de recuperare etc.:. Acest tratament urm?reBte reeducarea 9redobAndirea
posibilit?Cilor de autonomie Bi de autoservire:, reabilitarea, adic? reintegrarea @ntr-o viaC?
activ?, ergoterapia, Bi tratamentul medicamentos Bi dietetic, adaptat bolii.
*. 8lcerul !e !ecu%it :8lcerul isc"emic !e presiune - Escara;
!recvente @nainte @n spitalele de neurologie, de geriatrie Bi @n c?minele spital, escarele @n
prezent sunt tot mai des @ntAlnite @n spitalele de ortopedie, de acuCi, de c6irurgie,
traumatologie, reanimare. -scara este o nevroz? isc6emic? a Cesuturilor cuprins? @ntre planul
osos Bi structura de susCinere Bi planul de compresiune 9planul dur al patului sau fotoliului:.
Iona cea mai afectat? este proeminenCa sacral? @n poziCia culcat pe spate, tro6anterul mare @n
poziCia culcat pe o parte Bi tuberozitatea isc6ionului @n poziCia BezAnd?. <ai afecteaz? Bi
c?lcAile, maleolele, spinele iliace Bi rotula @n poziCia de decubit ventral.
ntervin Bi alCi factori favorizanCi: imobiliz?ri prelungite prin boli grave mai ales
neurologice' imobiliz?ri prin terapii cu neuroleptice Bi tranc6ilizante' aparate g6ipsate,
anestezice' factori care diminua presiunea arterial? Bi @mpiedic? aportul de o"igen
96ipotensiune, 6ipovolumie, colaps:, st?ri 6ipo"emice, Bocul, anemia, febra, insuficienCa
cardiac? grav? etc. /u se poate ignora factorul vArst? care scade regenerarea tisular?.
1imptomatologie, semnalul este Jplaca eritematoas?J care evolueaz? rapid c?tre leziune
dermoepidermic?, leziuni cutanate, pentru ca @n final s? cuprind? toate Cesuturile inclusiv
periostul.
2rofila"ia, vizeaz? calitatea len5eriei, menCinerea acestuia uscat? prin sc6imbare
frecvent?, @ndep?rtarea cutelor Bi firimiturilor de pAine, igiena riguroas? a pielii, alimentaCie
corect?. Concomitent se @ngri5eBte meticulos pielea, tegumentele se spal? de mai multe ori pe
zi cu s?pun Bi ap? cald?, Bi se usuc?. 1e aplic? creme sau loCiuni, se pune pudr? fin? de talc @n
zonele umede, dup? uscare etc. 1e practic? zilnic frecCii Bi masa5e uBoare. AlimentaCia va fi
complet?. 1e adaug? transfuzii, vitamine, anitanemice, anabolizante.
&atologia si recuperarea afectiunilor psi"ice la varsta a III-a
!ecventa bolilor psi6ice creste proportional cu cresterea in varsta.
;olile psi6ice la varstnic ocupa locul ca morbilitate, dupa bolile cardio-vasculare,
mergand pana la (%F din populatia peste )& de ani.
3a varstinici bolile psi6ice se pot clasifica in doua categorii :
a. afectiuni cu debut anterior imbatranirii nefiind caracteristica varstei a -a.
b. afectiuni cu debut la batranete cu unele aspecte specifice. .in aceasta
categorie fac parte psi6ozele de involutie si dementa tardiva.
Cauzele afectiunilor psi6ice se datoreaza :
- unor modificari in statutul familial '
- modificari in statutul profesional.
'. Mo!ificari in statutul familial cuprin!e #
- plecarea copiilor din casa parinteasca '
- restrangerea conditiilor de locuit'
- parasirea locuintei proprii pentru a locui cu unul din copii '
- relatii uneori conflictuale intre generatii 9neintelegeri cu proprii copii sau
nepoti: '
- stari conflictuale intre partenerii con5ugali '
- decesul unuia dintre parteneri si singuratatea consecutiva '
- diminuarea veniturilor materiale '
- obligatia uneori de a accepta mutarea intr-o institutie de ocrotire pentru
varstnici.
2. Mo!ificarea in statutul profesional
- pensionarea reprezinta retragerea din activitatea profesionala fiind mai greu
suportata de barbati decat de femei '
- pierderea unei pozitii sociale, ca situatie materiala sau prestigiu '
- sc6imbarea domiciliului, de cele mai multe ori de cauza economica '
- lipsa motivatiei de a trai.
2rincipalele entitati psi6ice frecvente la varsta a -a sunt reprezentate de tulburarile
de somn, depresiile si dementele.
'. Tul%urarile !e somn #
1omnul reprezinta una din functiile fiziologice cele mai modificate la varstnic in
raport cu adultul.
.aca la adult durata normala a somnului este de )-* oreKzi, la batran durata normala
este de apro"imativ % oreKzi. Aceasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si
ziua, fie ca trezirile din cursul noptii sunt de durata mai scurta.
2articularitati ale somnului labatrani:
- tratament etiologic al adenomului de prostata, a refle"ului gastro-eso-faringian, al
bronsitei'
- tratament medicamentos'
- masuri de igiena a somnului constand in:
- culcarea la aceeasi ora, daca este posibil dupa o scurta plimbare in aer liber
sau efectuarea unor e"ercitii fizice'
- masa de seara va preceda cu minim , ore ora de culcare'
- masa de seara nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante sau
e"citante, substante sau medicamente care pot da insomnie'
- nu se va fuma inaintea de culcare' fumatul stimuland secretia de adrenalina '
- se vor evita emotiile puternice sau starile conflictuale inaintea culcarii'
- aerisirea camerei in care se doarme'
- dus sau baie calda cu efecte calmante'
- ingestia de lapte, ceai de tei sau c6iar vin daca nu e"ista contraindicatii'
- crearea de conditii optime de odi6na privind linistea, luminozitatea si
confortul patului '
- folosirea unor te6nici de rela"are sub forma de 6ipnoza sau masa5 rela"ant.
-fectul placebo este foarte important la varstnic. 1-a constatat ca apro"imativ %&F din
batrani adorm folosind un produs placebo, fata de )&F din batrani care adorm cu produse
active asupra somnului.
)&F din batrani folosesc tranc6ilizante '
2rin mi5loace >inetice formate din: mobilizari usoare, mers terapeutic, practicarea
unor sporturi se poate inlocui folosirea substantelor tranc6ilizante.
2. ,epresia
.epresia este considerata ca cea mai frecventa afectiune psi6ica, mergand pana la ($F
in cadrul populatiei varstnice.
(au1e#
- 4actori genetici#
1e considera ca s-ar putea transmite genetic semnele depresiei.
- 4actori patologici# in principal into"icatiile
- Constientizarea procesului de imbatranire evidentiata prin:
- caderea parului'
- pierderea dentitiei'
- aparitia ridurilor'
- scaderea capacitatii fizice si psi6ice.
- 1c6imbari intervenite in antura5:
- pierderea unor membrii ai familiei'
- pierderea prietenilor'
- pierderea locuintei'
- <odificarea statutului social si economic.
- Cresterea frecventei bolilor cronice.
- 2reocupari legate de ideea mortii.
.epresia la batran se manifesta prin :
- idei de negatie'
- idei ipo6ondrice'
- senzatii cenestopante- mimarea oricarei boli'
- sentimente de culpabilitate'
- lamentari e"agerate'
- forma grava de manifestare: suicidul.
Tratament#
- tratamentul prin mi5loace psi6o-sociale consta in principal in tratament
etiopatogenetic'
- tratamentul bolilor cerebrale tratabile 9afectiuni vasculare, infectii:'
- tratament medicamentos cu antidepresive'
- tratament prin mi5loace fizicale:
- e"ercitii cu miscari active'
- ergoterapie 9gradinaritul, tamplarie:'
- mers terapeutic'
- practicarea unor sporturi care sa-i ocupe timpul si sa stimuleze atat psi6icul cat
si statea fizica.
$. ,ementele
.ementa este o afectiune datorita degenerarii celulei neuronale.
1e poate manifesta ca boala Altz6aimer.
.ementa senila apare dupa varsta de *$-+& de ani.
!recvent este pastrata memoria vec6e si este pierduta memoria recenta.
.emne#
- tulburari si lentoare in gandire'
- simtomatologie modificata'
- iritabilitate si nervozitate'
- tulburari de ec6ilibru si coordonare'
- tulburari de deglutitie'
- refuzul de mancare.
Tratament #
- tratament medicamentos- vitamine'
- tratament >inetic constand in: reeducarea mersului, recupararea ec6ilibrului,
recupererea coordonarii, mers terapeutic'
- ergoterapie.
*. .inuci!erile
Ca e"presie a depresiei, sinuciderile la vArstnici sunt frecvente 9,$ - 0$F din totalul
sinuciderilor la toate vArstele:.
1uicidul la vArstnici este mai frecvent decAt se crede.
Grupele cu risc crescut sunt: persoane vArstnice cu boli cronice tr?ind @n izolare Bi
lipsuri, depresivii, cei cu crize emoCionale 9moartea partenerului, pierderea leg?turilor
afective, internarea @n unit?Ci de asistenC?:, refuzul de adaptare. E form? particular? o
reprezint? b?trAnii care pierd dorinCa de a tr?i 9sinuciderea t?cut?:. E.<.1. a stabilit @n (+%+,
cauzele suicidului @n ordine: izolarea social?, pierderea unui rol social, @ncetarea activit?Cii
profesionale, @ntreruperea unui mod de viaC? obiBnuit 9prin spitalizare de e"emplu:, moartea
partenerului con5ugal, st?ri de s?n?tate fizic? Bi mental? deficitar?, lipsuri materiale. <ai
frecvent sinuciderile se @ntAlnesc la b?rbaCi.
+. .t<rile confu1ionale acute
1e instaleaz? mai mult sau mai puCin brutal Bi altereaz? global conBtiinCa,
comportamentul mental Bi relaCional. -ste o reacCie acut?, dureaz? ore sau zile, este reversibil?
spontan sau terapeutic. Apar de obicei seara sau noaptea. @n apariCia lor intervin:
- factori declanBatori: boli cardiovasculare, metabolice 9uremie, 6iperglicemie etc:,
boli infecCioase, respiratorii sau urinare, boli cerebrale 9accidente vasculare, traumatisme,
tumori etc:. <ai intervin Bi cauze medicamentoase 9iatrogene:. .e e"emplu dup?
administrarea de antidepresive, antipar>insoniene, neuroleptice, sedative, tranc6ilizante,
6ipnotice, corticoizi, aminofilin? etc.
- factori psi6osociali, care au fost de5a prezentaCi anterior.
1emnalul de alarm? este sc6imbarea brusc? de comportament, ap?rut? @n ore sau @n zile.
Astfel apare obnubilarea conBtiinCei 9deplasare, concentrare, atenCie:, iluzii, 6alucinaCii,
dezorientare etc.
Ln ce priveBte atitudinea terapeutic? faC? de st?rile confuzionale, familia trebuie
l?murit? cu r?bdare asupra evoluCiei Bi liniBtit asupra riscului vital. 1e va menCine permanent
dialogul cu bolnavul. 4ratamentul vizeaz? @n primul rAnd cauzele Bi @n secundar simptomele.
1e accept? divagaCiile bolnavului, nu este contrazis, nu este imobilizat, nu se lumineaz?
camera. .ac? agitaCia e mare Bi dac? suntem convinBi c? @n cauz? nu este un medicament, se
administreaz? un tranc6ilizant an"iolitic 9Maloperidol oral sau in5ectabil: sau ;enzadiazepin?
9diazepam:.
Afec iuni renale =nt>lnite la v>rstnici
'. Incontineta urinara la varsta a III-a
Reprezinta pierderea involuntara de urina.
(au1e#
La %ar%ati#
- afectiunile prostatei - adenomul de prostate'
- afectiunile uretrei- manifestate sub forma de stricturi sau infectii'
- complicatii dupa 6ernia ing6inala.
La femei #
- nasteri repetate'
- graviditatea'
- boli infectioase genitale'
- infectii si malformatii uretrale.
(au1e frecvente la am%ele se2e #
- atitudine corporala incorecta'
- stresul'
- obezitatea'
- factori ereditari'
- tesut con5unctiv slab'
- fumatul'
- efortul fizic intens'
- ortostatism prelungit'
O%iectivele recuperarii #
(. reeducarea respiratiei'
,. corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale si a pelvisului'
0. tonifierea musculaturii pervi-perineale'
#. ameliorarea coordonarii musculare'
$. rela"area generala si segmentara.
Meto!e !e recuperare
;alneo-fizio- terapia cu urmatoarele mi5loace :
a. ape minerale'
b. namoluri'
c. climatul'
d. electroterapia'
e. >inetoterapia si masa5ul.
Hinetoterapia utilizeaza reeducarea pelvi-perineala, gimnastica abdominala si
gimnastica respiratorie.
In!icatii
- tulburari ale staticii pelvine 8 retroversia uterina'
- sterilitate ovariana'
- incontenenta urinara'
Reeducarea pelvi-perineala se adreseaza musc6ilor fesieri, adductori ai coapsei, m.
piramidali si opturatori.
Gimnastica abdominala se bazeaza pe antagonismul dintre musculatura abdominala si
cea pelvi-perineala.
- contractia musc6ilor abdominali cresc presiunea intraabdominala si impinge
viscerele spre planseul pelvin care se contracta refle" opunandu-se acestor
impingeri.
- Gimnastica ritmica'
- Gimnastica cu taburet'
- Gimnastica in apa'
- <asa5ul'
- Gimnastica respiratorie este importanta prin efectele de rela"are fizica si psi6ica
generala, dar si prin intermediul presiunii intraabdominale, actionand asupra
afectiunilor genito-urinare.
<asa5ul are la baza legaturi e"istente intre organele profunde si tegument. 1e pun in
actiune refle"ele viscero-cutanate si cutaneo-viscerale. 1e poate folosi fie masa5ul regional, fie
masa5ul direct sau local avand ca efect activarea circulatiei sistemice, cresterea tonusului
musculaturii abdominale, cresterea elasticitatii pielii si prin efectul masa5ului refle" activitatea
organelor pelvine.
2. Infec?iile urinare
1unt bolile cele mai frecvent @ntAlnite la persoanele vArstnice 9,&F dintre femei Bi (&F
dintre b?rbaCi, dup? %$ ani:. Adeseori sunt latente, asimptomatice. Golirea incomplet? a
vezicii se poate datora unei vezici neurologice, unui prolaps vezical la femeie, unei 6ipertrofii
de prostat? la b?rbat. mobilizarea la pat, deteriorarea psi6ic? Bi incontinenCa urinar?
contribuie la apariCia acestei boli. -sc6eric6ia coli este cel mai des germen @ntAlnit @n infecCiile
urinare la vArstnici. .intre ceilalCi germeni proteus, Hlebsiella, -nterobacter, 2seudomonas Bi
-nterococul. Ca simptome apar rareori arsuri vezicale, de obicei apare febr?, dureri lombare,
alterarea st?rii generale. Drocultura, cu prezenCa a peste (&& &&& germeni pe mm, @n urina
matinal?, certific? infecCia urinar?. 2urt?torii de sonde, prezint? aproape obligatoriu infecCie
urinar?, de obicei polimicrobian?. 4ratamentul se bazeaz? pe antibioterapie cu spectru larg Bi
cu difuziune la toate nivelele aparatului urinar e"puse infecCiei: vezic?, prostat?, rinic6i.
Antibioticele se administreaz? obligatoriu dup? antibiogram?.
4ratamentul se face @n general trei s?pt?mAni, se repet? urocultura cu antibiogram? Bi eventual
se reia tratamentul. Lntotdeauna trebuiesc @nl?turate obstacolele care @ntreCin infecCia.
$. Incontinen?a urinar<
-ste una din marele probleme ale asistenCei geriatrice, al?turi de incontinenCa anal?, de
imobilizare, escare Bi demenC?. -ste foarte frecvent @ntAlnit? Bi creBte cu @naintarea @n vArst?.
.e obicei la bolnavii aflaCi la domiciliu, incontinenCa urinar? se @ntAlneBte @n (& - ($F din
cazuri, @n timp ce la bolnavii spitalizaCi se @ntAlneBte @n 0& - #&F din cazuri. 3a domiciliu este
Bi mai greu de stabilit deoarece b?trAnul sau familia, ascund aceast? suferinC? din pudoare.
-"amenul prostatei la b?rbat Bi e"amenul ginecologic la femei este obligatoriu. ncontinenCa
de urin? poate fi:
- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntar?, dup? un efort de tuse, rAs, str?nut etc. -ste
mai frecvent? la femei Bi prognosticul este benign.
- tranzitorie, apare ca reacCie fie la o afecCiune acut? 9infecCie urmar?, pneumonie, febr?, st?ri
confuzionale, accidente vasculare cerebrale:, fie la o sc6imbare psi6ologic? 9spitalizare,
pierderea independenCei etc:. Repausul prelungit la pat o favorizeaz?. Alteori apare datorit?
faptului c? unii b?trAni, nu reuBesc s? amAne declanBarea voluntar? a mic-Ciunii pAn? ce a5ung
la toalet?.
- incontinenCa definitiv?, este de obicei neurogen? Bi rareori cauzat? de un adenom de prostat?
sau de o retenCie de urin? cu micCiuni prin Jprea plinJ. Alteori poate apare @n tabes, diabet cu
neuropatie, boal? 2ar>inson etc.
4ratamentul este s?rac: psi6oterapie, suprimarea obstacolului, e"erciCii fizice, tratamentul
infecCiei, reeducare. <edicaCia este de asemenea s?rac? Bi puCin eficace: parasimpaticolitice
9;eladona, Atropin?: pentru in6ibarea refle"ului de micCiune, cateterizarea vezicii etc.
;?trAnii cu incontinenC? stabil? dup? o boal? cerebrovasculAr?, supravieCuiesc ( - , ani.
*. &rostata la %<tr>ni.
Adenomul de prostat? afecteaz? aproape totalitatea bolnavilor vArstnici. .iagnosticul se pune
@ns? de obicei tardiv, medicul fiind consultat @n stadii avansate. <icCiunile frecvente
9pola>iuria, disuria, nicturia:, sunt semnele principale. An"ietatea este prezent? @n special @n
caz de retenCie de urin?. 3entoarea 5etului este semnificativ?. 1ingurul tratament corect este
cura c6irurgical?, pe care mulCi pacienCi o evit?. ComplicaCiile cele mai frecvente sunt: infecCia
urinar?, retenCia de urin? Bi incontinenCa urinar?. -"ist? Bi tratement conservator.
Bolile car!=ovasculare
'. Infarctul miocar!ic la v>rstnic
nima unui vArstnic, nu se mai poate adapta la efort. Apare frecvent dispneea la
eforturi minime. .e aceea la b?trAni simptomul principal nu este durerea precordial? ci
dispneea. Mipertensiunea arterial? este cel mai frecvent factor de risc la b?trAni. Drmeaz?
diabetul za6arat. @n concluzie, la bolnavul vArstnic, scade num?rul factorilor de risc, frecvenCa
acestora fiind @n ordine 6ipertensiunea arterial?, diabetul za6art Bi angorul, spre deosebire de
bolnavii nevArstnici unde pe primul plan se situeaz? obezitatea, fumatul Bi 6iperlipidemia. E
alt? caracteristic? este frecvenCa infarctelor miocardice mute, descoperite @ntAmpl?tor, pe
traseele -CG, Bi la e"amenele necroptice.
4ablul clasic al infarctului miocardic la b?trAni, este @nlocuit de tablouri asimptoma-
tice Bi fruste, de aspecte atipice Bi simptomatologie de @mprumut. Apar astfel infarcte cu
tablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care creeaz? mari dificult?Ci de
diagnostic. Alteori apar tablorui nesemnificative, care sugereaz? o suferinC? minor?: algii
toracice, articulare, curbatur?, viroze respiratorii etc. Cele mai interesante forme, sunt formele
atipice, mute sau silenCioase. .urerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic
9atroce, retrosternal?, cu an"ietate, cu iradieri precise, f?r? r?spuns la nitriCi:, este rar @ntAlnit?
la vArstnic. AbsenCa durerii s-ar datora sc?derii sensibilit?Cii. Alteori infarctul debuteaz? sub
forma unui accident vascular cerebral. CAnd apare, durerea este atipic?, are caracter de 5en?
sau disconfort, alteori este intricat?, @n special coronaro-osteo-articular?, sau are localizare
epigastric?. <ai frecvent? decAt durerea este dispneea, care de obicei nu este paro"istic?.
<ortalitatea @n infarctul miocardic acut la vArstnic, se datoreBte insuficienCei cardiace,
rupturii de miocard, blocului A - N, Bocului cardiogen Bi edemului pulmonar acut. <ortalitatea
este mai mare la femei dup? %& de ani @n special @n primele ) zile.
4ratament: antialgice, 6ipotensoare de tipul alfa blocante, beta blocante,
vasodilatatoare.
2. @ipertensiunea arterial<
E anc6et? epidemiologic? din D.1.A. 9(+)#:, arat? c? ma5oritatea femeilor Bi
b?rbaCilor vArstnici, au presiunea sistolic? superioar? valorii de (%& mm Mg, Bi cea diasolic?
inferioar? valorii de (&& mm Mg. .e aici s-a impus termenul de tensiunea arterial? sistolic?.
Mipertensiunea la vArstnici creBte la femei cu prec?dere. 3a b?trAni se @ntAlneBte obiBnuit
6ipertensiunea arterial? sistolic? dar se @ntAlnesc Bi forme esenCiale 9sistolo-diastolice:. Cu
@naintarea @n vArst?, creBte frecvenCa 6ipertensiunii sistolice. Atunci cAnd este prezent?
6ipertensiunea esenCial? 9sistolo-diastolic?:, aceasta arat? 6ipertensivi care au supravieCuit Bi
au a5uns la vArsta a treia. Mipertensiunea este principalul factor de risc la vArstnic, crescAnd
incidenCa accidentelor vasculare cerebrale Bi coronariene.
Hipertensiunea arterial sistolic, este adev?rata 6ipertensiunea geriatric?. 4ensiunea
arterial? diastolic? este normal? sau puCin crescut?. 1e asociaz? leziunilor difuze de arterio-
scleroz?. Apar frecvent accidente coronariene Bi cerebrale. -voluCia este benign?.
Hipertensiunea arterial secundar sau simptomatic, se @ntAlneBte e"trem de rar la vArstnic.
E e"cepCie o constituie forma mi"t?, cu component? renovascular? 9pl?ci ateromatoase @n
arterele renale: Bi 6ipertensiunea de origine renal? parenc6imatoas? 9pielonefrita Bi
glomerulonefrita reprezint? $&F din cazuri:.
Simptomatologia la vArstnic a 6ipertensiunii arteriale, are unele particularit?Ci:
- uneori se @ntAlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, f?r? semne clinice
- simptomatologia este de obicei nezgomotoas?.
- apar frecvent simtome nespecifice 9cefalee, verti5e, palpitaCii, tulbur?ri de vedere, nicturie:
- apar adeseori simptome de suferinC? cardiac?: dispnee de efort, disconfort toracic, palpitaCii,
galop.
- la vArstnicii dup? )& de ani, apar semne de insuficienC? circulatorie cerebral?: insomnii,
agitaCie, dezorientare.
1emnificative sunt: arterele periferice dure Bi sinuase, e"amenul fundului de oc6i, cal-
cific?rile cAr5ei aortice etc.
Complicaiile sunt cardiace, cerebrale Bi renale, Bi Cin de modific?rile aterosclerotice..
Terapeutica. 1pre deosebire de trecut, ast?zi aceast? form? de 6ipertensiune este tratat? corect
Bi continuu. 1e urm?reBte sc?derea valorilor tensionale @n limite normale. 4ratamentul corect
reduce proporCia apariCiei infarctului miocardic a insuficienCei cardiace Bi accidentelor
vasculare cerebrale. /u se prescrie abuziv calmante Bi repaus. /u se prescrie un regim
desodat strict, sever. 1e urm?reBte sc?derea progresiv? ponderat?. 4ratamentul trebuie s? fie
blAnd Bi continuu, urm?rind sc?derea treptat? a valorilor tensionale. 1e @ncepe tratamentul cu
diuretice, @n doze mici Bi blAnde 9furosemidul se prescrie numai @n situaCii particulare:.
Dlterior se poate asocia, tot @n doze mici, clonidina, alfa-metil-dopa 9bine tolerat? dar cu
riscuri de depresii:, Bi 6idralazina @n formele rezistente. Rezerpina se va evita, datorit? riscului
de depresie, dar se poate prescrie @n asociaCie cu 6idralazina 9Mipazin, Adelfan:.
;etablocantele, dac? nu sunt contraindicate 9;2EC, insuficienC? cardiac?, diabet za6arat:, pot
fi utile. ;locanCii calciului 9/ifedipinul: Bi vazodilatatoarele dau rezultate superioare.
$. @ipotensiunea arterial<
2rin Mipotensiune arterial? se @nCelege sc?derea presiunii sistolice cu mai mult de ,&
mm Mg, @n trecerea de la decubit la ortostatism. !recvenCa creBte cu vArsta. /u este o boal?,
este un sindrom. 1e @nsoCeBte de astenie psi6o fizic?, palpitaCii, verti5e, sincope, c?deri,
pierderi de cunoBtinC?. -ste datorat? tulbur?rilor de reglare neuro6ormonale a tensiunii
arteriale.
Boli neurologice la v>rstnici
'. Arteriosclero1< cere%ral< !ifu1<
1e descriu tablouri clinice caracteristice, dup? acumularea leziunilor @n anumite zone
ale creierului: pseudoneurastenia arteriosclerotic? 9cu semne psi6ice numeroase Bi semne
neurologice Bterse:, sindroame pseudobulbare 9lacunarismul cerebral:, sindroame par>in-
soniene arteriosclerotice Bi demenCe arteriosclerotice. Aceste tulbur?ri se datoresc unor
multiple microleziuni 9microramolismente: vasculocerebrale. -le se instaleaz? @n timp,
insidios Bi sunt @n general asimptomatice mult timp. 1e datoresc 6ipertensiunii arteriale Bi
arteriosclerozei, care se influenCeaz? reciproc.
Pseudoneurastenia arteriosclerotic, este manifestarea clinic? iniCial? a insuficienCei
circulatorii cerebrale, rezultat al evoluCiei arteriosclerozei. Rareori apare @nainte de $$ -%& de
ani. 1imptomatologia este predominant de ordin psi6ic. Astenia psi6ic? Bi intelectual? domin?
@n scena clinic?. 1cade memoria, atenCia Bi capacitatea de concentrare. 4ulbur?rile de memorie
sunt instabile, trec?toare, apar brusc mai ales cu ocazia unei tensiuni psi6ice. Amintirea
evenimentelor recente este prima alterat?. Alt semn frecvent este cefaleea, nu prea intens?,
localizat? frontal sau occipital, care apare uneori cu ocazia eforturilor fizice dar mai ales
intelectuale 9gAndirea dureroas?:. 4ulbur?rile de somn, tulbur?rile afective
96iperemotivitatea:, iritabilitatea, depresia, ipo6ondria, parestezii, verti5e, acufene,
completeaz? tabloul, diminua refle"ele, apar mici tremur?turi ale degetelor, @n sfArBit apar
semne de ateroscleroz? aortic?, coronarian?, retiniana, renal?, periferic? Bi 6ipertensiunea
arterial? sistolic?.
Sindroamele pseudobulbare, sunt mai frecvente. Apare o dubl? 6emiparez? Bi ictusuri
repetate. -voluCia este constant progresiv?. 4ulbur?rile de vorbire 9monoton?, t?r?g?nat?:, de
deglutiCie 9refularea pe nas a alimentelor:, faciesul imobil cu gura @ntredesc6is?, cu scurgerea
salivei, mersul rigid, lent cu paBi mici, rAsul Bi plAnsul spasmodic apar @n mod obiBnuit.
.eteriorarea psi6ic? este progresiv?, apar tulbur?ri sfmcteriene, escare de decu-bit Bi marasm.
;olnavul devine egocentric, r?u Bi prezint? delir de persecuCie. NiaCa acestor b?trAni @n sAnul
familiei este ideal? dar este foarte dificil?.
Demena aerteriosclerotic a fost descris? la capitolul demenCei.
2. Acci!ente vasculare isc"emice tran1itorii
Reprezint? o complicaCie a 6ipertensiunii arteriale Bi a arteriosclerozei cerebrale. -ste
un accident frecvent la vArstnic, Bi reclam? un diagnostic adeseori retrospectiv. -ste relativ
benign, apare @n 5ur de )& de ani Bi se @ntAlneBte cam @n ,&F din accidentele vasculare
cerebrale. Reversibil @ntr-un interval de ,# de ore, are un prognostic imediat bun, dar
@ndep?rtat rezervat. .ebuteaz? brusc, este de obicei minor, f?r? pierdere de cunoBtinC? Bi
dureaz? cAteva minute sau ore. .e obicei diagnosticul se pune pe anamnez? bolnavului, pe
vArst? Bi semnele de ateroscleroz? cerebral? Bi sistemic?. Afecteaz? dou? teritorii cerebrale:
carotidian Bi vertebro bazilar.
- CAnd afecteaz? teritoriul carotidian, apare o amauroz? fugace, o cecitatea tranzitorie, o
6emiparez? care prinde Bi semifaCa, Bi care dureaz? minute sau ore.
- Ln varianta vertebro bazilar?, apare verti5, instabilitate @n ortastatism sau mers, tulbur?ri de
vedere, de vorbire, de deglutiCie Bi c6iar tulbur?ri motorii Bi senzitive. 2ot apare crize de
c?dere, ictus amnezic tranzitor, agitaCie, dezorientare. 4otul revine la normal @n cAteva ore.
$. &arapare1a :paraplegia; senil<
1e @ntAlneBte frecvent @n practica geriatric?. Apare lent, progresiv, la un subiect vArstnic,
cu astenie, adinamie, pAn? la impotenCa funcCional? a membrelor inferioare. Aceasta poate
duce la apariCia sindromului de imobilizare. Cauzele specifice vArstnicului sunt vasculare
9mielopatia vascular?: Bi degenerative, mai rar tumorale, traumatice etc.

Aspecte !e patologie geriatric< !igestiv<
'. Reflu2ul gastro esofagian.
3a persoanele vArstnice apar frecvent tulbur?ri de deglutiCie, disfagie, Bi regurgit?ri
nazale. Alteori apare pirozis, epigastralgii, cu iradieri @n um?rul stAng, ceea ce se c6eam?
pseudo angorul. .intre entit?Ci clinice menCion?m diverticulii esofagieni, spasmele
esofagiene, dar mai ales reflu"ul gastro esofagian. Acesta din urm? const? @n @ntoarcerea
conCinutului gastric @n esofag, din cauza insuficienCei funcCionale a cardiei. Ebezitatea,
sarcina, stenoza piloric? cu dilataCie gastric? consecutiv? sunt cauze favorizante. ConsecinCa
reflu"ului, este esofagita peptic? cu pirozis, regurgit?rii acide Bi v?rs?turi. 4ratamentul vizeaz?
@ndep?rtarea medicamentelor favorizante 9anticolinergice, betablocante, morfin?, teofilin?:,
@ndep?rtarea gr?similor, alcoolului, cafelei, tutunului etc. Cimetidina Bi <etoclopramidul
9Reglan, 2rimperan:, au efecte favorabile.
2. Incontinen?a anal<
-ste o infirmitate frecvent?, cu repercursiuni grave psi6osociale, fiind al?turi de
incontinenCa de urin?, escarele de decubit Bi de demenC?, una din marile probleme ale
@ngri5irilor Bi asistenCei vArstnicului. -a const? @n pierdere involuntar? a materiilor fecale Bi a
gazelor prin orificiul anal. 1e asociaz? de obicei cu incontinenCa de urin? Bi cu deteriorarea
psi6ic? avansat?. Apare @n demenCe, accidente vasculare cerebrale, afecCiuni ale m?duvei,
polinevrite, diabet, abcese rectale, 6emoroizi, fisuri anale, cancere recto sicmoidiene Bi
constipaCia cronic?. Cea mai important? incontinenC? anal? este cea neurogen?, @n geriatrie.
Aceasta duce la pierderea controlului sfincterian. 4ratamentul este descura5ant Bi se reduce la
@ncerc?ri de reeducare Bi la @ngri5iri generale. 1e pot practica clisme, administra purgative etc.
$. .ia%etul 1a"arat tar!iv
-ste o boal? metabolic? cronic?, care are drept cauz? principal? deficitul absolut sau
relativ de insulina Bi se caracterizeaz? prin perturbarea predominant? a metabolismului
glucidic, cu 6iperglicemie, glicemii pe nemAncate ce dep?Besc (,& mgF, prezenCa de glucoza
@n urin?, al?turi de afectarea Bi a celorlalte metabolisme 9lipidic Bi protidic:. Clinic se
deosebeBte:
- .iabetul za6arat de tip , insulino-dependent, care se ec6ilibreaz? numai prin tratament cu
insulina. 1e @ntAlneBte ($ - ,&F din cazuri. Apare la copil 9diabetul 5uvenil:, la adolescent, la
adultul tAn?r, dar adeseori Bi la vArstnici peste %& - %$ ani 9diabetul senil:.
- .iabetul za6arat de tip , insulino-independent, care apare @n genere dup? #& de ani, la
persoanele obeze. .in aceast? categorie face parte Bi diabetul care apare dup? %$ - )& de ani,
care se datoreBte aterosclerozei vaselor pancreatice. -ste cel mai frecvent @ntAlnit.
3a vArstnici, diabetul za6arat este relativ frecvent 9# - (&F din populaCia de peste %$ de ani:,
apare @n special la femei. 3ipseBte caracterul ereditar, domin? ateroscleroza pancreatic?,
debutul este insidios, este descoperit cu prile5ul unui episod infecCios intercurent, evoluCia este
lent? Bi se manifest? prin triada clasic?: poliurie, polifagie, polidipsie. Cu @naintare @n vArst?,
scade toleranCa la glucide, Bi se reduc numeric celulele betasecretoare de insulina. Glicemia
are valori de peste (0& mgF. <ai recent se admit limite superioare de ($& mgF pe
nemAncate Bi ,&& mgF postprandial.
ComplicaCiile diabetului za6arat, cea mai sever? este coma hiperosmolar, retinopatia
diabetic, arteriopatia diabetic, polineuropatia diabetic.
Alte complicaCii sunt:
- Coma diabetic clasic, 6iperglicemic?, este mai rar?.
- Coma hipoglicemic, este frecvent? la vArstnic. Mipoglicemia este un pericol real pentru
b?trAni, @n condiCiile abuzului de sulfamide 6ipoglicemiante.
- Complicaii infecioase, mai frecvent urinare 9de obicei la femei:, cutanate Bi pulmonare.
Tratamentul diabetului zaharat senil, include dieta Bi medicaCia 6ipoglicemiant?. .ieta trebuie
s? asigure glucide 0& - 0$F din raCia caloric? 9($& - ,&& gKzi:, proteine ($ -,&F 9(,,$ - (,$&
gK>g greutateKzi:, Bi gr?simi 0& - 0$F din raCia caloric?, 9#& - %& gKzi:. Aportul de lic6ide
trebuie s? fie suficient, mai ales vara, iar s?rurile minerale Bi vitaminele administrate @n
cantitate normal?. <esele mai frecvente Bi la ore regulate. .up? .<incu #&F beneficiaz?
numai de diet?, iar restul de insulina Bi tratament oral. Combaterea obezit?Cii este obligatorie,
iar e"erciCiul fizic, @n BedinCe mici, necesar.
.t<rile terminale
<oartea este un fenomen implacabil, obligator. 2rin prelungirea speranCei de viaC?,
ast?zi, moartea este mai puCin prezent?, @n viaCa cotidian?. -"ist? o tendinC? nem?rturisit? tot
mai frecvent?, de a @ndep?rta moartea din familie, de a o muta @n instituCii medicale. Ericare ar
fi situaCia, tratamentul muribundului, nu va fi suspendat pAn? @n ultimul moment. <edicul Bi
cadrele au"iliare, au obligaCia moral? s? nu-Bi sc6imbe conduita @n faCa muribundului. 4rebuie
s? se asigure acestuia nevoile fundamentale de confort, igien?, 6ran?, respiraCie etc., nevoile
specifice 9de pild? combaterea durerii:, dar Bi nevoile personale 9prezenCa uman?,
comunicarea:. -ste bine ca e"itusul s? se petreac? @n familie, s? se combat? tendinCa de Ja
scoate moartea din cas?J, trAnsferAnd-o @n spital - 9G. ;ogdan:. EbligaCia medicului Bi a
asistentelor este de a susCine psi6ologic bolnavul Bi familia pAn? la sfArBit, de a asigura toate
@ngri5irile necesare 9combaterea durerii, 6idratarea corect?, @ngri5irea cavit?Cii bucale,
@ngri5irile fundamentale - igiena, nevoile sfincteriene, alimentaCia Bi altele:. /u se vor omite
nevoile Bi preferinCele personale, dorinCele bolnavului de a-Bi vedea rudele, prietenii sau
preotul. @ntotdeauna prezenCa uman? trebuie s? fie permanent?.
Terapia me!icamentoas< =n geriatrie
1e constat? ast?zi pretutindeni Bi @n special la b?trAni, un supra consum de medicamente,
cu efecte secundare inerente. Ln general b?trAnii consum? e"cesiv 6ipnotice, psi6otrope,
la"ative Bi antibiotice. .e aceea se recomand? o posologie diminuat? Bi o supravegere strict?.
;?trAnii au tendinCa de a face provizii de droguri Bi de a nu respecta corect prescripCiile.
.iazepamul, !enilbutazona, 2ropanololul, <orfina etc, sunt stocate la b?trAni @n sAnge prin
diminuarea flu"ului sang6in 6epatic. .eci se va reduce administrarea lor. /itrazepamul
produce @n doze obiBnuite tulbur?ri psi6omotorii de 0% de ori mai frecvente ca la tineri.
<edicamentele administrate oral sunt mai puCin absorbite la b?trAni.. 2entru toate drogurile se
recomand? la b?trAni reducerea dozei. 3a vArstnici eliminarea renal? a medicamentelor scade.
Aceasta este valabil pentru .igo"in, care @n doza obiBnuit? poate deveni to"ic. 2rin acelaBi
mecanism de eliminare renal? sc?zut?, alte droguri au efect benefic 9penicilina Bi ampicilina:.
Gentamicin? Bi streptomicina pot atinge @n sc6imb concentraCii to"ice. Ln concluzie este
prudent? sc?derea dozelor medicamentelor a b?trAni, la 0& - $&F fat? de adult.
eacii adverse !i efecte secundare. ;?trAnii reacCioneaz? advers a medicamente, mai
frecvent decAt bolnavii tineri. Dn risc crescut apare a cei care iau antipar>insoniene,
anti6ipertensive, psi6otrope, digitalice, antibiotice Bi antiinflamaioare. 1e @ntAlnesc adeseori
6emoragii dup? anticoagulante, com? 6ipoglicemic? dup? antidiabetice orale. 1e descriu
numeroase interacCiuni medicamentoase, de e"emplu @ntre betablocante Bi antidiabetice, @ntre
digo"in? Bi c6inidin?, @ntre digo"in? Bi antiacide, calciu, e"tracte tiroidiene,
simpaticomimetice. ReacCiile adverse cresc proporCional cu num?rul drogurilor utilizate
simultan. 1e @ntAlnesc Bi interacCiuni medicament - bolnav. Astfel rezerpina m?reBte depresia,
iar androgenii, corticosteroizii, diureticele, estrogene, fenilbutazona, propranolonul,
preparatele de sodiu, agraveaz? insuficienCa cardiac?. 3a fel acCioneaz? psi6otropele. @n ce
priveBte relaCia medicament - nutriCie, absenCa vitaminelor Bi s?rurilor minerale, agraveaz?
suferinCele bolnavului. 3ipsa de fructe, legume Bi ficat, @n prezenCa anticonvulsivantelor
determin? sl?biciune, oboseal? Bi anemie.
3ipsa de lapte Bi derivate @n prezenCa anticonvulsivantelor d? dureri osoase, deficienC? @n mers
Bi sl?biciune muscular?, prin deficit de vitamina ..
1e va acorda atenCie tonicardiacelor Bi antiaritmicelor, dar mai ales antibioticelor.
Cloramfenicolul va fi evitat @n insuficienCa 6epatic?. Cantit?Cile administrate de Ampicilina Bi
rifampicin? vor fi reduse la cei cu afecCiuni biliare. Antibioterapia prelungit? Bi repetat?
conduce la selecCii microbiene 9bronBite cronice Bi infecCii urinare:. 1e vor evita antibioticele
retard, antibioticele cu efect ototo"ic 9streptomicina, gentamicina, aminozidele:, precum Bi
antibioticele cu efect nefroto"ic 9gentamicina:.
Corticoizii vor fi administraCi cu mult? gri5?, @n doze de preferat mai mici Bi dac? este posibil
sub protecCie 9alcaline:. 1e va acorda atenCie Bi diureticelor deoarece scad tensiunea arterial? Bi
produc tulbur?ri electrolitice. 3a"ativele @n e"ces pot conduce la caBe"ie, edem, 6ipocalcemie
Bi carenCe vitamino-minerale.
Ln concluzie trebuie bine cunoscute la vArstnici reacCiile adverse. .ozele vor fi reduse la
5um?tate faC? de adult, vor fi administrate pe perioade scurte Bi se va controla respectarea
indicaCiilor @ntotdeauna.
Terapia ocupa?ional<A deBi pare mai puCin obiBnuit?, @Bi g?seBte locul @ntre terapeuticele
nemedicamentoase acordate bolnavului vArstnic. Oustificarea sa o dau stresurile psi6osociale
ale b?trAnului: @nsingurarea sociofamilial?, dezinserCia social?, Bocul pension?rii, crizele de
adaptare, regresia psi6omotorie, pierderea autonomiei, etc. 9C. ;ogdan:.
Al?turi de terapiile medicamentoase, de fizio Bi Hinetoterapie, psi6oterapie, recuperarea
comple"? a vArstnicului cuprinde Bi terapia ocupaCional? 9ergoterapia:. Aceasta urm?reBte
recuperarea motricitatii, reluarea activit?Cilor cotidiene, adic? redobAndirea autonomiei Bi
reintegrarea psi6osocial? 9reluarea relaCiilor cu mediul psi6osocial:. -"ist? o terapie
ocupaCional? de funcCie, aplicat? @n st?rile mai grave, @n care bolnavul a pierdut Bi obiBnuinCele
primare, instinctuale, pe care trebuie s? le recapete 9alimentaCie, toalet? zilnic?:. Alteori se
urm?reBte consolidarea rezultatelor obCinute. Aici intr? activit?Ci recreative, 6obbi-terapia,
activit?Ci de utilitate practic?, gr?din?rit, bricola5 etc. Nor fi luate @n consideraCie ideile Bi
preferinCele bolnavilor, e"perienCa personal?. 2e m?sura posibilit?Cilor bolnavii vor fi diri5aCi
c?tre activit?Ci noi. Nor fi evitate activit?Cile grele. /oile ocupaCii se vor @ntinde de la activit?Ci
personale 9re@nv?Cate:, la toalet?, ec6ipare - dezec6ipare, lectur?, audiCii muzicale, spectacole,
floricultur?, gr?din?rit, Ces?torie, @mpletituri, tricota5e, broderie, pictur?, artizanat, pirogravur?,
trafora5 etc. 9C. ;ogdan:.
E!uca?ia sanitara
1e urm?reBte o instruire larg? a vArstnicilor, o neoBcolarizare, pentru @nsuBirea cunoBtinCelor
privind procesul de @mb?trAnire, @n sfArBit preg?tirea pentru pensionare Bi @mb?trAnire. Ln
cazurile de @mboln?vire se urm?reBte cunoaBterea de c?tre bolnav a riscului complicaCiilor,
c?ile de evitare, semnele precoce de @mboln?vire, indicaCii terapeutice Bi dietetice, c?ile de
menCinere a capacit?Cilor fizice Bi intelectuale 9C. ;ogdan:. 2reocup?rile privesc adaptarea
acCiunilor corespunz?toare nivelelor de vArst?. Altele se adreseaz? populaCiei vArstnice
s?n?toase Bi vArstnicilor bolnavi. E.<.1.-ul apreciaz? c? educaCia sanitar?, constituie resursa
cea mai important? de prevenire a @mb?trAnirii grevat? de boli, de dependenC?. 1e urm?reBte
ca b?trAnii s? devin? conBtienCi de posibilit?Cile lor reale, prin combaterea fricii de b?trAneCe Bi
moarte Bi micBorarea conflictelor dintre generaCii. @n sfArBit se va insista asupra rolului Bi
riscurilor polimedicaCiei Bi automedicaCiei.
&atologia pension<rii
Retragerea din activitate, pensionarea, este un moment de r?scruce @n e"istenCa
individului, un stress care poate precipita @mboln?viri pree"istente, genera altele, Bi @n final
poate duce la deteriorarea psi6ic? a individului, de aceea s-a delimitat o patologie a retragerii,
Jboala pension?riiJ, o real? entitate morbid?. -"ist? @ri prezent dou? tendinCe, prima urm?reBte
valorificarea potenCialului biologic Bi social restant al vArstnicului Bi a doua urm?reBte
limitarea vArstei de pensionare, pentru eliberarea de locuri de munc?, necesare generaCiilor
mai tinere.
2ersoanele care au avut preocup?ri e"traprofesionale, @Bi menCin un ec6ilibru mai bun.
3a fel Bi persoanele c?rora li se permite prin profesie, activitate Bi dincolo de vArsta de
pensionare 9creatorii din cultur?, art?, BtiinC?:. 3a b?rbaCi stressul pension?rii este mai mare,
mai grav decAt la femei, acestea avAnd Bi preocup?ri casnice. ;?rbaCii fac adeseori o nevroz? a
pension?rii, care poate merge pAn? la moartea psi6ic?, moartea profesional?. Atitudinea faC?
de cei care urmeaz? a fi pensionaCi, trebuie s? fie individual?. -"ist? la aceBtia reacCii
ec6ilibrate, optimiste Bi pesimiste, c6iar catastrofice. 2ensionarea @nsemneaz? pierderea
statuturilor, rolurilor Bi a demnit?Cii personale. 3a femei apar probleme mai deosebite, @nainte
de pensionare, legate de @naintarea @n vArst?, conincizAnd cu perioada climacteric?.
Dn factor important este profesia Bi mediul. .e aceea @n mediul rural, Bocul nu este grav,
deoarece @ncetarea activit?Cii nu este complet? Bi brusc?. 2ersoanele foarte active, mai ales
cele din mediul urban, dac? nu-Bi g?sesc alte preocup?ri Bi activit?Ci, suport? foarte greu
pensionarea. at? de ce prevenirea patologiei pension?rii, trebuie f?cut? din timp, prin cursuri
de preretragere, integrarea @n colectivit?Ci de munc? etc. 2reg?tirea psi6ologic? este esenCial?.
-ste indispensabil? combaterea sentimentului de inutilitate. 1e va cultiva miBcarea fizic? Bi
e"erciCiul intelectual, se va organiza timpul liber, se vor organiza posibilit?Ci de integrare @n
activit?Ci de comunitare, culturale, sportive, gospod?reBti, artizanale etc.
Integrarea =n institu?ii speciali1ate pentru v>rstnici :Institutionali1area;
2e m?sura @naint?rii @n vArst?, ca urmare a unor grave invalidit?Ci - sindromul de
imobilizare, demenCele, incontinentele, pierderea autonomiei Bi a capacit?Cii de autoservire -la
care se adaug? factori sociali ca diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau imposibilitatea
acesteia de a asigura supraveg6erea Bi @ngri5irea, apare creBterea solicit?rilor de spitalizare pe
termen lung. .in populaCia de peste %$ de ani, #F, este internat? permanent. .up? unii autori,
aceasta nu este decAt o form? mascat? de izolare a b?trAnului, pe care o promoveaz? familia Bi
societatea. 1e constat? o presiune crescAnd? atAt din partea familiilor cAt Bi din partea unor
unit?Ci spitaliceBti 9cu bolnavi p?r?siCi, sau cu spitaliz?ri @ndelungate Bi frecvente:, de a forCa
internarea @n c?mine spital. .ecizia este un act de mare r?spundere Bi trebuie s? cuprind?
numai urgenCe medicale sau sociale. -"perienCa arat? c? mediul cel mai prielnic pentru b?trAn
r?mAne familia 9aceasta este Bi dorinCa b?trAnilor:, de aceea @ntoarcerea la domiciliu este un
deziderat, mai ales condiCiile de la domiciliu sunt prielnice. @n orice caz, @ntotdeauna, pentru
orice eventualitate preg?tirea psi6ologic? a vArstnicului trebuie f?cut?, pentru a se evita
tulbur?rile de adaptare.
Ln unit?Cile pentru vArstnici 9c?mine de b?trAni, c?mine spital:, asistenCa trebuie
asigurat? @n ec6ip? 9medic generalist, medic geriatru, psi6iatru, psi6olog, fizioterapeut:. Dn
rol principal @l are asistenta medical? Bi personalul de @ngri5ire. Calit?Cile morale ale acestora
nic?ieri nu sunt mai necesare ca @n aceste unit?Ci. -c6ipa trebuie s? insufle bolnavului
@ncredere, cura5, Bi s?-i ridice tonusul. Niitorul vArstnicului, redobAndirea autonomiei, a
tonusului vital, reintegrarea social?, depinde de calit?Cile ec6ipei medicale. .e aceea suportul
psi6oafectiv, respectul pentru demnitatea vArstnicului sunt condiCii de baz?.
2entru b?trAni familia constituie factorul vital fundamental. .e aceea resursele familiei
trebuiesc valorificate @ntotdeauna. Conflictul dintre generaCii e"ist?, dar nu este o regul?.
!enomenele de respingere Bi violenCele faC? de vArstnic trebuiesc cunoscute, comb?tute @n
m?sura posibilit?Cilor. 1pitalizarea, @n multe cazuri este nefavorabil? vArstnicului. 1tressul de
mutare este o realitate. @n general, din partea familiei se pot delimita comportamente variate:
cooperare, 6iperprotecCie, culpabilitate, angoas?, dar uneori Bi abandon Bi respingere.
CAnd nu mai e"ist? alt? posibilitate, cAnd bolnavul este singur, cAnd viaCa @n familie este
imposibil?, medicul Bi ec6ipa pe care o conduce trebuie s? preia toate funcCiile familiei
normale: r?bdare, afecCiune Bi susCinere moral?.

S-ar putea să vă placă și