Curs de Limba Latină PDF

Isabela Panainte
Curs de limba latin

I notie de curs
I. Introducere
1. Limba latin face parte din limbile indo-europene, ca i greaca, slava, germana, daca, armeana,
etc. Caracteristica acestor limbi este aceea c i modific terminaiile pentru a eprima diferitele
raporturi gramaticale. !cest tip de modificare se numete fleiune "fleio, -onis# ndoire,
fleiune$, iar limbile care au asemenea modificri se numesc fleionare.
Limba latin s-a vorbit mai nt%i in Italia, n Latium, o regiune la sudul &ibrului, unde s-a
ntemeiat cetatea 'oma. (n Italia se mai vorbeau i alte limbi) osca "in sud$, umbriana "in nord
est$ "limbi italice$, mesapica, etrusca, celtica. *ar dintre ele, limba latin este cea care s-a pstrat
i rsp%ndit, datorit circumstanelor politice, a epansiunii 'omei) de la +ceanul !tlantic la
,area -eagr, din .ritania p%n n !frica, de la 'in i *unre p%n la &igru i /ufrat i p%n la
,area Caspica. ,ulte din popoarele acestui Imperiu au disprut i li s-a uitat c0iar i numele, dar
limba latin de at%tea veacuri continu s fie vorbit, scris i studiat. /a continu s triasc
prin limbile romanice) italiana, spaniola, portug0e1a, france1a, catalana, rom%na. Limba rom%na
pstrea1 structura gramatical a limbii latine, sistemul ei fonetic precum i o bun parte din
leic. (n consecin, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru c prin intermediul
ei s-a transmis cultura antic0itii greco-romane, ci pentru c este i modalitatea cea mai fireasc
de cunoatere a evoluiei limbii rom%ne i instrumentul indispensabil pentru nsuirea ei pe ba1e
tiinifice.
II. Fonetica
1. Alfabetul, scrierea si pronunia
!lfabetul latin cuprinde 23 de litere) !, ., C, *, /, 4, 5, 6, I, 7, L , ,, -, +, P, 8, ', 9, &, :, ;,
<, =. /ste mprumutat de la greci.
Literele > si 1 au fost introduse mai tar1iu, in cuvinte strine ca 1ep0>rus, =almois.
Literele ? si v erau necunoscute romanilor. 4onemul i cu valoare consonantic din iugum se
pronun ca i din iasc. Pentru fonemul u vocal i u consoan"v$ romanii folosesc o singur
liter) : "ma?uscul$ i u"minuscul$.
Consoana @u se pronun AcuB, nu AcvB.
Consoanele c, g, t se pronunau la fel, c0iar dac urma o vocal, e. Cicero se pronuna CiCero,
gelidus se pronuna ca i 5allus, natio se pronuna ca atare. (n coala rom%neasca ele au fost
adaptate sistemului de pronunie specific, cena se pronun ca cina, gelu ca ger, natio ca naiune,
etc.
2. Cantitatea vocalelor
Cantitatea este durata n timp, necesar pentru rostirea unei vocale. (n funcie de aceasta durat
vocalele pot fi lungi sau scurte. /le sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparinut
antic0itii, ci au fost adugate pentru a uura citirea) e.) mDlum "cu a lung$ nseamn mr,
mlum cu a scurt nseamn ru. PEpulus "cu o lung$ nseamn plop, pFpulus "cu o scurt$
nseamn popor.
3. Cantitatea silabelor
(n limba latina silabele pot fi lungi sau scurte.
1
9ilabele lungi pot fi)
- lungi prin natur) cuprind o vocala lung sau diftongG e) mater
- lungi prin po1iie) cuprind o vocal urmat de dou sau mai multe consoaneG e) fenestra
9ilabele scurte pot fi)
- scurte prin natur) cuprind o vocala scurtG e. femina, perdere
- scurte prin po1iie) cuprind o vocala urmat de alta vocalG e) patria, dormio.
. Accentul
-u era marcat n limba latin prin semne grafice.
Hltima silab nu are niciodat accent. (n cuvintele formate din dou silabe, accentul cade pe
silaba penultim. (n cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe)
a. silaba penultim, dac este lung
b. silaba antepenultim, dac penultima este scurt.
III. !orfologia
" #ubstantivul
!m amintit la nceputul epunerii faptul c limba latin este o limba fleionar.
Pentru a recunoate crei fleiuni aparine un cuv%nt trebuie s avem anumite indicii, care ne sunt
furni1ate c0iar de dicionar, e. substantivele pot fi ncadrate n I declinri, fiecare declinare are
terminaii specifice pentru - i 5.
*eclinarea I) -) a, 5) a
*eclinarea II) -) us, er "masculin$, um"neutru$, 5) i
*eclinarea III) -) terminaii diverse 5) is
*eclinarea I:) -) us, 5) us
*eclinarea :) -) es, 5) ei
"." $eclinarea I %&emele in a'
*eclinarea I cuprinde substantive i ad?ective n ma?oritate feminine.
/ist i c%teva substantive masculine care sunt)
- nume de ocupaii "mprumutate din limba greaca$) poeta, nauta, auriga, etc.
- nume proprii "de origine etrusca$) Catilina, -uma, etc.
#ingular
Ca1ul *esinenele ,odul de formare
-.: 1ero !@ua
!c. -m a@ua-m>a@uam
5. -i Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae
*. -i Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae
!bl. Kd care cade si se lungeste
compensatoriu finala temei
Jtoga-d>togad>togD
(lural
Ca1ul *esinentele ,odul de formare
-.:. -i Ja@ua-i>Ja@uai>a@uae
!. -Jns>s Ja@ua-ns>a@uas
5. -Jsom>rum Ja@ua-som>a@uarum
2
*. -is a@ua-is>a@uis
!bl. -is a@ua-is>a@uis
1. genitivul singular italic n Kas s-a pstrat n pater familias "tat de familie$ i mater
familias "mama de familie$.
2. la substantivele mobile ca) filia, dea, liberta, asina, etc. *-abl. plural este n Kabus pentru a
le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a) e.) filiis "fiilor$, filiabus
"fiicelor$, dies "1eilor$, deabus"1eielor$.
3. declinarea I mai pstrea1 urme ale vec0iului locativ, cu desinena -i la nume de oraeG
e.) 'omai>'omae
L. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum "au numai plural$
e.) angustiae, arum# str%mtoare, divitae, arum# bogatie, deliciae, arum#plcere, etc.
$eclinarea II %substantivele in o)e'*
Cuprinde n principal subtantive i ad?ective masculine i neutre, precum i unele substantive
feminine
#ingular
Ca1ul *eclinarea *esintenele i modificrile fonetice
-. bonus amicus desinena Ks)
amico-sM amicusG puero-sMpuersMpuerrMpuerG agro-
sMagrsMagrMager
:. bone amiceG puer, ager 4orma n Ke, numai pentru subst. n -us
!. bonum amicum, puerum,
agrum
*esinena Km)
amico-mMamicum
5. boni amici *esinena Ki)
amico-iMamici
*. bono amico, puero, agro *esinena Ki)
amico-iMamico
!bl. bono amico, puero, agro *esinena Kd)
amico-dMamico
(lural
Ca1ul *eclinarea *esintenele i modificrile fonetice
-.:. boni amici, pueri, agri *esinena Ki)
amico-iMamici
5. bonorum amicorumG
puerorum, agrorum
*esinena Ksom)
amico- som Mamicorum
!. bonos amicos, pueros,
agros
*esinena Kns)
amico-nsMamicos
3
*.
!bl.
bonis amicis, pueris, agris *esinena Kis)
amico-isMamiceisMamicis
$eclinarea a II+a neutr
Ca1ul 9ingular
Plural
*esinene i modificri fonetice
9ingular Plural
-.:.
!.
bonum bona -m -a " desinen de colectiv$
5. boni bonorum -i -somMorum
*.
!bl.
.ono bonis -i -is
$eclinarea a III+a %temele ,n i'*
/ste cea mai complicat declinare i cuprinde o varietate de teme i genuri. /a se mparte n
dou mari grupe)
-teme consonantice
-teme vocalice, terminate n Ki
La genitivul plural se poate afla tema oricrui substantiv.
4inala temei - sg 5 sg 5 pl &ema
subtantivului
dental
na1al
vocal
etc.
miles
0omo
civis
militis
0ominis
civis
milit-um
0omin-um
civi-um
milit-
0omin-
civi-
$esinene cazuale
-r. -ominativ !cu1ativ 5enitiv *ativ !blativ
9ingular 1ero sau s 1ero sau -em -is -i -e
Plural -es
-a
-es
-a
-um -ibus
$eclinarea a I-+a %temele ,n u'
Cuprinde substantive ma?oritatea masculine, c%teva feminine i neutre. *eclinarea a I:-a nu
are ad?ective.
#ingular
L
(lural
Ca1ul ,asculin 4eminin -eutre *esinene
-. :. fructus manus cornua m.f.) esM-s
neutre)-a
!. fructus manus cornua m. f. KnsM-s
neutre) -a
5. fructum manuum cornuum -um
*.
!bl.
fructibus manibus cornibus -bus
$eclinarea a -+a %temele ,n +e'
/ste declinarea cea mai srac n cuvinte i a avut aceei eisten precar ca i declinarea a
I:-a. &oate substantivele acestei declinri sunt feminine, n afar de dies care poate fi i
masculin i feminin.
Ca1ul 9ingular *esinene Plural *esinene
-. :. dies -s dies -es
!. diem -m dies -JnsMs
5. diei -i dierum -rum
*. diei -i diebus -bus
!bl. die J-d diebus -bus

.. Ad/ectivul
!d?ectivul nu are forme proprii n declinare, ci le mprumut de la substantive.
..". Clasificarea ad/ectivelor*
Clasa &ema
ade?ectivului
*eclinarea -umrul
terminaiilor
/emple
I n Ko "m., n.$
-a "f.$
a II-a
I
3
-us, -a, -um
-er, -a, -um
bonus, -a, -um
pulc0er, -ra, -rum
liber, -era, -erum
Ca1ul ,asculin 4eminin -eutru *esinene
-. :. fructus manus cornu m, f. Ks
neutre) 1ero
!. fructum manum cornu m. f. Km
neutre) 1ero
5. fructus manus cornus -s
*. fructui manui i manu cornu -i
!bl. fructu manu cornu -d)
JfructudMfructu
I
a II-a n -i a III-a aN3
er, is, e
bN2) is, e
cN1
campester
fortis, -e
auda, cis
a III-
a
n consoan a III-a 1 vetus, -eris
inops, -pis
... Comparaia ad/ectivelor
(n limba latin eist, la fel ca i n limba rom%n)
- po1itivul) gradul normal al ad?ectivelor
- comparativul indic un lucru superior celuilalt
- superlativul eprim nsuirea n gradul cel mai nalt sau calitatea considerat fr termen
de comparaie
Formarea comparativului
(ozitiv
clarus,
-us, um
Comparativul
0ominativul
singular
m. f.
clarior
n. clarius
1enitivul
singular
clarioris
Ablativ
singular
clariore
0ominativ 2i
Acuzativ
singular
m. f.
clariores
n. clariora
1enitiv
plural
clariorum
niger,
-gra,
grum
m.f.nigrior
n. nigrius
nigrioris nigriore m.f. nigriores
n. nigriora
nigriorum
fortis, -e m. f.
fortior
n. fortius
fortioris fortiore m.f. fortiores
n. fortiora
fortiorum
auda,
-cis
m.f. audacior
n. audacius
audacioris audaciore m.f.
audaciores
n. audaciora
audaciorum
Alte tipuri de formare a comparaiei*
1.prin perifra1) e. sobrius# cumptat"grad po1itiv$, magis sobrius#mai cumoptat
"comparativ$
2. neregulat) prin forme total diferite de gradul po1itiv
grad po1itiv grad comparativ
O
bonus#bun melior, melius
malus# ru peior, peius
magnus#mare maior, maius
parvus#mic minor, minus
#uperlativul
I. 9e formea1 nlocuind desinena genitivului singular cu sufiele)
1. -issimus "masc.$, issima "feminin$, -issimum "neutru$, e. clarus, a, um "po1itiv$
-clarissimus, a , um "superlativul$
2. rimus, rima, rimum, e. pulc0er, a, um "po1itiv$ K pulc0errimus, a, um "superlativul$
3. limus, lima, limum, e. difficilis, e "po1itiv$ K difficillimus, a, um"superlativul$
II. Hnele ad?ective formea1 superlativul cu prefie) e. praeclarus # foarte vestit
III. eist i ad?ective cu superlativ neregulat
grad po1itiv grad superlativ
bonus#bun optimus, a, um
malus# ru pessimus, a, um
magnus#mare maimus, a, um
parvus#mic minimus, a, um
3. (ronumele
Pronumele"pronomen$ nlocuiete un nume "de unde si denumirea$.
In limba latin avem apte categorii de pronume grupate n dou categorii mari, fr legtur ntre
ele)
I. pronumele personal, refleiv i posesiv
II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ i ne0otr%t
3.". pronumele personal
Ca1 Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular si plural
-. ego#eu nos#noi tu#tu vos#voi -
!c. me#pe
mine, m,
m-
nos#pe noi, ne te#pe
tine, te
vos#pe voi, v,
v-
se, sese#pe sine, se, pe el,
pe ea, pe ei, pe ele,
5. mei# de
mine
nostri#de noi
nostrum#dintre
noi
tui#de
tine
vestri#de voi
vestrum#dintre
voi
sui#de sine, de el, de ea,
de ei, de ele
*. mi0i, mi#
mie, mi,
imi, pentru
nobis#noua,
ne, ni, pt. noi
tibi#ie,
ti, iti,
pentru
vobis#vou,
va, vi, pt. voi
sibi#siei, lui, ii, i, ei, ii, i,
lor, le, li
P
mine tine
!bl. me#de"de
la$ mine,
etc.
mecum#cu
mine
nobis#de"de
la$ noi, etc.
nobiscum# cu
noi
tibi#
de"de la$
tine
tecum#
cu tine
vobis#de"de
la$ voi
vobiscum#cu
voi
se "sese$#de "de la$ sine,
de el, de ea, de ei, de ele
:. tuQ vosQ
(n limba latin nu eist pronume personal de persoana a III-a nerefleiv i nici pronume
refleiv pentru persoana I si a II-a.
Pentru a reda persoana a III-a se folosete pronumele refleiv, daca se refera la subiect,
sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva.
Pentru a reda ideea de refleiv la aceste persoane se folosete pronumele personal, e. me
defendo# eu m apr.
*esinenele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu
are gen.
9pre deosebire de limba rom%n, pronumele personal are ca1ul genitiv, iar la plural are
c0iar doua forme de genitiv)
1. genitiv partitiv) pars nostrum# o parte dintre noi
2. genitiv obiectiv) nostri# de noi.
*aca pronumele personal la ca1ul ablativ sunt nsoite de prepo1iia cum, el se scrie enclitic)
mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.
!desea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice) e. egomet.
(ronumele refle4iv*
-u are nominativ, are aceleai forme pentru singular i plural
Persoana a III-a
9ingular si plural
-
se, sese#pe sine, se,
pe el, pe ea, pe ei, pe
ele,
sui#de sine, de el,
de ea, de ei, de ele
sibi#siei, lui, ii, i,
ei, ii, i, lor, le, li
se "sese$#de "de la$
sine, de el, de ea, de
ei, de ele
(ronumele posesiv*
!re ca i n rom%n forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular i plural i pentru cele
trei genuri)
R
-umr
singular
plural
+biectul posedat aparine
Persoanei I
meus, -a, -um
noster, -tra, -trum
Persoanei a II-a
tuus, -a, -um
vester,-tra, -trum
Persoana a III-a
suus, -a, -um
Pronumele posesive se declin ca bonus, -a, um "ad?ective cu trei terminaii, dup declinarea a II-
a la masculin i neutru i dup declinarea I la feminin.
(n limba latin, pronumele posesiv nu se folosete c%nd poate fi sub%neles.

II. a doua categorie de pronume "demonstrativ, relativ, interogativ i ne0otr%t$ are umtoarele
caracteristici)
1. n general nominativul singular se termin n Ke) iste, ille i n Ks) is, @uis
2. nominativul i acu1ativul singular neutru se termin n Kd) id, illud, istud, @uod, @uid "dar
i n Km) ipsum$
3. eist dou desinene comune pentru toate genurile)
a. 5 singular) ius
b. * singular) i
(ronumele demonstrativ*
(ronumele #ensul pronumelui (ersoana la care se refer
0ic, 0aec, 0oc# acesta indic fiinele i lucrurile
apropiate sau care aparin
persoanei care vorbete
persoana I
iste, ista, istud# acela indic fiinele i lucrurile
apropiate sau care aparin
persoanei cu care se vorbete
persoana a II-a
ille, illa, illud# acela indic lucruri, fiine deprtate persoana a III-a
is, ea, id# acesta, acela antecedentul pronumelui
relativ) is... @ui# cel... care
toate persoanele
idem, eadem, idem# acelai pronume de identitate toate persoanele
ipse, ipsa, ipsum# nsui pronume de ntrire
(ronumele 5ic,5aec, 5oc
9ingular Plural
Ca1 ,asculin 4eminin -eutru ,asculin 4eminin -eutru
-. 0ic 0aec 0oc 0i 0ae 0aec
!c. 6unc 0anc 0oc 0os 0as 0aec
5. 0uius 0uius 0uius 0orum 0arum 0orum
*. 0uic 0uic 0uis 0is 0is 0is
!bl. 6oc 0ac 0oc 0is 0is 0is
(ronumele iste, ista, istud
9ingular Plural
S
-. iste ista istud isti istae ista
!c. Istum istam istud istos istas ista
5. istius istius istius istorum istarum istorum
*. isti isti isti istis istis istis
!bl. Isto ista isto istis istis istis
(ronumele ille, illa, illud
9ingular Plural
-. ille illa illud illi illae illa
!c. Illum illam illud illos illas illa
5. illius illius illius illorum illarum illorum
*. illi illi illi illis illis illis
!bl. Illo illa illo illis illis illis
(ronumele is, ea, id
9ingular Plural
-. is ea id ei, ii eae ea
!c. /um eam id eos eas ea
5. eius eius eius eorum earum eorum
*. ei ei ei eis eis eis
!bl. /o ea eo eis eis eis
(ronumele idem, eadem, idem
9ingular Plural
-. idem eadem idem iidem eadem eadem
!c. /undem eadem idem eosdem easdem eadem
5. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem
*. eidem eidem eidem eisdem eisdem eisdem
!bl. /odem eadem eodem eisdem eisdem eisdem
(ronumele ipse, ipsa, ipsum
9ingular Plural
-. ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa
!c. Ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa
5. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum
1
*. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis
!bl. /o ea eo ipsis ipsis ipsis
6bservaii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative*
6ic canis# acest c%ine de l%ng mine
Iste locus# acest loc unde stai tu
Iste menda# mincinosul sta "uneori pronumele iste poate eprima dispreul$
Ille 0omo# acel om de l%ng el
Ipse 0omo# omul nsui
(ronumele relativ
9ingular Plural
-. @ui @uae @uod @ui @uae @uae
!c. 8uem @uam @uod @uos @uas @uae
5 cuius cuius cuius @uorum @uarum @uorum
*. cui cui cui @uibus @uibus @uibus
!bl. 8uo @ua @uo @uibus @uibus @uibus
(ronumele interogativ
9ingular Plural
-. @uis @uis @uid @ui @uae @uae
!c. 8uem @uam @uod @uos @uas @uae
5 cuius cuius cuius @uorum @uarum @uorum
*. cui cui cui @uibus @uibus @uibus
!bl. 8uo @ua @uo @uibus @uibus @uibus
(ronumele ne5otr7te
a. compuse
(ronumele #ensul 1enitivul sg.
!. F. 0.
@uis
ali@uis
@uidam
@uispiam
@uis@uam
@uis@ue
unus@uis@ue
@uae
ali@ua
@uaedam
@uaepiam
-
@uae@ue
una@uae@ue
@uid
ali@uid
@uiddam
@uidpiam
@uid@uam
@uod@ue
unum@uid@ue
cineva, ceva
cineva, ceva
un oarecare
un oarecare
un oarecare
fiecare
fiecare
cuius
alicuius
cuiusdam
cuiuspiam
cuius@uam
cuius@ue
unuscuius@ue
1
@uivis
@uilibet
@uicum@ue
@uaevis
@uaelibet
@uaecum@ue
@uidvis
@uidlibet
@uodcum@ue
oricare "vrei$
oricare "i place$
oricare
cuiusvis
cuiuslibet
ciuscum@ue
b. cu form 2i valoare de ad/ectiv
(ronumele ad/ectival #ensul 1enitivul singular $ativul singular
unus, a, um
ullus, a, um
nullus, a, um
uter, tra, trum
neuter, tra, trum
alter, era, erum
alius, a, ud
solus, a, um
totus, a, um
unul singur
vreunul
nici unul
unul din doi
nici unul din doi
cellalt din doi
altul
singur
tot, ntreg
unius
ullius
nullius
utrius
neutrius
alterius
alius
solius
totius
uni
ulli
nulli
utri
neutri
alteri
alii
soli
toti
c. negative
nomo# nimeni
ni0il#nimic
. -erbul
&ema verbului) indic aspectul de infectum#aciune ce nu s-a nc0eiat# tema de pre1ent
sau perfectum #aciune ce s-a nc0eiat# tema de perfect
9ufiele "indic modul i timpul$
*esinenele verbului "indic diate1a, persoana i numrul$)
numrul persoana *iate1a
activa
"toate
timpurile
in afara
de
perfect$
*iate1a
pasiva
"timpurile
din pre1ent$
Indicativ
Perfect
activ
Imperativ
pre1ent viitor
activ pasiv activ pasiv
singular I
II
III
-oNm
-s
-t
-orN-r
-reNris
-tur
-i
-isti
-it
-
1ero
-
-
-re
-
-
-to
-to
-
-tor
-tor
1
plural I
II
III
-mus
-tis
-nt
-mur
-mini
-ntur
-imus
-istis
-erunt
-
-te
-
-
-mini
-
-
-to
-nto
-
-ntor
Indicativ*
&impuri derivate din tema pre1entului)
Indicativ prezentul* tema pre1 T sufi U Tdesin) -o, -s, -t, N -mus, -tis, -nt
Indicativ imperfect) tema pre1T sufi) ba T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt
Indicativ viitor) tema pre1 - con? I, II Tsufi) - bTi"-u-$Tdesin) -o, -s, -t N-mus, -tis, -nt
- con? III, I:Tsufi) -a-, -e- T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt
&impuri derivate din tema perfectului)
Indicativul perfect* tema perf T sufi U T desin)-i, -isti, -it,N -imus, -istis, -erunt "ere$
!ai mult ca perfectul* tema pf.T sufi Kera-Tdesin) -m, -s, -tN -mus, -tis, -nt
-iitor anterior* tema perfect T sufi Keri- T desin) -o, -s, -tN-mus, -tis, -nt
Con/unctiv*
Con/unctiv prez) tema pre1 - con? I Tsufi) e T desin) -m, -s, -tN -mus, -tis,-nt
"sa iubesc$ - con? I-I: Tsufi) a T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt
Con/unctiv imperf* tema pre1 T sufi Kre- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt
"as iubi$
Con/uctiv perfect* tema perf T sufi Keri- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt
"sa fi iubit$
Con/uctiv mmcperf) tema perf T sufi Kisse- T desin) -m, -s, -tN-mus, -tis, -nt
"as fi iubit$
!odul imperativ*
". prezent* tema prezentului8sufi4 9 8 desinenta 9)te: trad* iubeste, iubiti
"e) con? I) pers II sg) ama, pers. II pl) amateG con? II) vide, videteG con? III) duc, duciteG
lege, legiteG con? I:) audi, audite$
.. viitor* tema prezentului8sufi4 9 8 desintente* +to, +tote: +to, +nto* trad. sa iubesti..
"e. Con?. I pers II sg) amato, pers II pl) amatoteG pers III sg) amato, pers III pl) amanto
con?. II) videto"2sg$, videtote"2pl$G videto"3sg$, vidento"3pl$
con?. III) ducito"2sg$, ducitote"2pl$G ducito"3sg$, ducunto"3pl$
con?. I:) audito"2sg$, auditote"2pl$G audito"3sg$, audiunto"3pl$
Formele nominale derivate din tema prezentului*
". Infinitivul prezent* tema prezentului8sufi4*+re8desinenta 9: trad* a iubi, ca iubesc
"con? I) amare, con? II) videre, con? III) ducere, con? I:) audire$
1
..(articipiul prezent* tema prezentului8sufi4* +nt8desinenta 9: trad* iubind, care iubeste
+este un ad?ectiv verbal "ad?ectiv) se acorda ca ad?ectivul, verb) are timp si diate1a$
"con? I) amans, amantis, II) videns, videntis, III) ducens, ducentis, I:) audiens, audientis,
toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme) in Ki
daca este considerat ad?ectiv, in Ke daca prevalea1a sensul verbal) me absente) eu fiind
absent$
3. 1erunziu* tema prezentului8sufi4* nd8 desinente* +i, +o, ...
/ste un substantiv verbal care completea1a declinarea infinitivului. 9e declina ca
substantivele cu tema -oNe "declinarea a II-a$)
5) amanadi"de a iubi$, *) amando"spre a iubi$, !c. ad amandum"pt. a iubi$, !bl.amando"iubind$G
n-are -) completat de infinitiv
. 1erundivul* tema prezentului8sufi4 nd8desinente* +us, +a, +um
/ste un ad?ectiv verbal cu fleiune completa, care se declina ca ad?ectivele de prima clasa)
e.bonus, -a, -um. /prima obligatia, necesitatea, convenienta)
amandus, -a, -um "care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit$
Formele nominale derivate din tema perfectului*
Infinitiv perfect* tema perfectului8sufi4 isse8 desinenta 9, trad* a fi iubit, ca am iubit
"e. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse$
#ubstantivul verbal in tu+%supinul'
5ramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu fleiunea substanivelor cu tema in Ku o
declinare a infinitivului Kfiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei ca1uri)
!c. amatum
*. amatui
!bl. amatu
Acuzativul terminat in Ktum si Ksum apare alaturi de verbe de miscare) nuptum dare#a da i
casatorie, dormitum ire# a merge la culcare, etc. eprimand tinta acestora similara adesea cu
scopul.
$ativul este asociat cu ad?ective) lepida memoratui# lucruri nostim de amintit, divisui
facilis#usor de impartit, a@ua potui iucunda# apa buna de baut "poto, are, avi, atum#a bea$
4ormele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie.
Ablativul opsonatu redeo# ma intorc de la facut piata "opsono# a face piaa$
4ormele de supin nu se pastrea1a in limbile romanice. &otusi, in limba romana, epresii ca vreme
cosit, apa de baut, greu de cre1ut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate
este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv.
Infinitivul viitor pasiv*
/ste o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul pre1ent pasiv al verbului ire*
rumor venit datum iri gladiatores"s-a 1vonit ca se vor da ?ocuri de gladiatori$&erentius
Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tar1ie a fost inlocuit cu gerundivul sau
cu infinitivul perifrasticii pasive) laudandum esse"trebuie laudat$
Ad/ectivul verbal in turus*
!d?ectivul verbal in Kturus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ,
iar forma in Kturum"esse$ e denumita infinitivul viitor activ.
1
!maturus, amatura, amaturum# care va iubi
!maturum, amatuam, amaturum esse#ca va iubi
Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alctuiete o sintagma
colorata modal) facturus sum# doresc, am intenia s fac "con?ugarea perifrastic activ$
Ad/ectivul verbal in to+*
9ufiul Kto- de data indo-europeana i este atestat ca formant ad?ectival n toate limbile indo-
europene) e. lat) sutus#cusut, aiGsto?#invi1ibil
9ufiul Kto- se atasea1a direct la radical
(articipiul perfect pasiv*
(n latina, atasat unor teme nominale, sufiul Kto- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva)
barbatus# cu barba, cornutus# cu coarne, etc.
Ata2at unor teme verbale formea1 ad?ective "cu fleiune oNe, a, de tipul bonus, a, um$ care
eprima dob%ndirea de ctre referentul substantivului a unei caliti derivate din aciunea verbal
sau participarea lui la aceasta) amatum# iubit
Hnele participii perfecte pasive se substantivi1ea1) legatus# trimis, tectum# acoperi
Participiul perfect pasiv se pstrea1 in limbile romanice, at%t prin formele care le continua pe
cele latine, c%t i ca sistem de producere a altora noi)
Participii in Kt) rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it) detto, fatto, scritto
participii in Ks) rom) ars, dus, 1isG it) c0iuso, riso, fr. clos, mis
Limbile romanice continu i sistemul latin de mbinare a participiului latin perfect cu esse i
0abere alctuind astfel un nou perfect) perfectul compus) am m%ncat, tu as mange, 0o mangiato.
$iateza pasiv
I Introducere
&impurile si modurile diatezei pasive sunt*
1. simple) timpurile derivate din tema pre1entului, sufiele sunt aceleai ca si la desinena
activa, ceea ce le diferenia1 sunt desinenele care sunt cele ale desinenei pasive
2. compuse) timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din) participiul
perfect al verbului de con?ugat T timpurile verbului sum, esse, fui "a fi$
3. desinenele verbale pentru diate1a pasiva sunt)
1
numrul persoana *iate1a pasiva
"timpurile
din pre1ent$
Imperativ
pre1ent viitor
singular I
II
III
-orN-r
-reNris
-tur
-
-re
-
-
-tor
-tor
plural I
II
III
-mur
-mini
-ntur
-
-mini
-
-
-ntor
II. !odul de formare al timpurilor si modurilor*
". Indicativul
a. timpuri derivate din tema pre1entului)
Indicativ prezentul* tema pre1 T sufi U Tdesin) -or, -ris, -tur, N -mur, -mini, -ntur. "&rad.sunt
iubit$
Indicativ imperfect* tema pre1 T sufi) ba T desin) -or, -ris, -tur, N -mur, -mini, -ntur."&rad.
eram iubit$
Indicativ viitor* tema pre1 - con? I, II Tsufi) - bTi"-u-$Tdesin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini,
-ntur
"&rad. voi fi iubit$ - con? III, I:Tsufi) -a-, -e- T desin) -r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini,
-ntur
b. timpuri derivate din tema perfectului)
Indicativul perfect* participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la pre1ent) sum, es,
est, sumus, estis, sunt. "&raducere) am fost iubit$
!ai mult ca perfectul* participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la imperfect)
eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. "&raducere) fusesem iubit$
-iitor anterior* participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la viitor) ero, eris, erit,
erimus, eritis, erunt. "&raducere) voi fi iubit$
.. Con/unctivul
Con/unctiv prez* tema pre1 - con? I Tsufi) e T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur
"&rad. sa fiu iubit$ - con? I-I: Tsufi) a T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur
Con/unctiv imperf*tema pre1 T sufi Kre- T desin) -orN-r, -risN-re, -tur, N -mur, -mini, -ntur
"&rad. as fi iubit$
1
Con/uctiv perfect* participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la con?unctiv pre1ent)
sim, sis, sit, simus, sitis, sint
"&rad sa fi fost iubit$
Con/uctiv mmcperf* participiul perfect al verbului de con?ugat T verbul a fi la con?unctiv
imperfect) essem, esses, esset, essemus, esseti, essent
"&rad as fi fost iubit$
3. Imperativul*
Imperativul prezent* tema pre1entuluiTsufi U T desinene) -re -pers II sg "traducere) fii iubit$
-mini -pers. II pl "traducere) fiti
iubii$
Imperativul viitor* tema pre1entuluiTsufi U T desinene) -tor -pers II sg "traducere) sa fii iubit$
-tor-pers III sg "traducere) sa
fie iubit$
-ntor -pers III pl "traducere) sa
fie iubii$
nu eista la diate1a pasiv
Formele nominale
. Infinitivul
Infinitivul prezent* tema pre1entuluiTsufi)-riN-iTdesinena UG "traducere) a fi iubi, ca sunt iubit$
Infinitivul viitor* supin T infinitivul pre1ent pasiv al verbului ire) iri. "traducere) ca voi fi iubit$
Infinitiv perfect* forma de acuzativ al participiului perfect pasiv 8 infinitivul prezent al
verbului esse %traducere* a fi fost iubit, ca am fost iubit'
I. (articipiul
nu eista la diate1a pasiva
(articipiul perfect pasiv* este un ad?ectiv verbal in Kto, este alcatuit din radical T sufiul Kto
"&raducere) care a fost iubit$
9ufiul Kto este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufiul K
to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva) barbatus# cu barba, cornutus# cu coarne, etc.
Ata2at unor teme verbale formea1 ad?ective "cu trei terminaii, cu fleiune oNe pt masculin i
neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um$ care eprim dob%ndirea de ctre referentul
substantivului a unei caliti derivate din aciunea verbal sau participarea lui la aceasta)
amatum# iubit
1
Hnele participii perfecte pasive se substantivi1ea1) legatus# trimis, tectum# acoperi
Participiul perfect pasiv se pstrea1 in limbile romanice, at%t prin formele care le continua pe
cele latine, c%t i ca sistem de producere a altora noi)
Participii in Kt) rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it) detto, fatto, scritto
participii in Ks) rom) ars, dus, 1isG it) c0iuso, riso, fr. clos, mis
Limbile romanice continu i sistemul latin de mbinare al participiului latin perfect cu esse i
0abere alctuind astfel un nou perfect) perfectul compus) am m%ncat, tu as mange, 0o mangiato.
;. 1erundivul* tema pre1entuluiTsufi -ndTdesinenele) -us, -a, -um "traducere) care trebuie
iubit, -a, care se cuvine iubit$
/ste un ad?ectiv verbal cu fleiune complet, care se declina ca ad?ectivele de prima
clasa) e.bonus, -a, -um. /prima obligaia, necesitatea, convenienta) amandus, -a, -um. *evine
cu timpul participiul viitor.
6bservatii asupra diatezei pasive*
1. diate1a pasiva poate eprima sensul pasiv propriu 1is "subiectul sufer aciunea$)
e.) mitteris# tu eti trimis
2. diate1a pasiv poate eprima sensul refleiv) liberamur# ne eliberm
3. diate1a pasiv poate eprima sensul impersonal) dicitur# se 1ice
-erbele deponente*
/ista in limba latina unele verbe care, dei se con?ug numai la diate1a pasiv, au doar sens
activ. /le se con?ug la toate modurile i timpurile con?ugrii pasive, n afar de infinitivul viitor
pasiv, care lipsete. !ceste verbe au totui i unele timpuri de la con?ugarea activ)
1. infinitivul viitor
2. gerun1iul
3. participiul pre1ent si viitor
L. supinul.
-erbele semideponente*
/ist ase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema pre1entului se con?ug la diate1a
activ, iar la cele derivate din tema perfectului se con?ug la diate1a pasiv "sunt deci doar pe
?umtate deponente$. !ceste verbe sunt)
1. !udeo, audere, ausus sum# a ndr1ni
2. 5audeo, gaudere, gavisus sum# a se bucura
3. 9oleo, solere, solitus sum# a obinui
L. 4ido, fidere, fisus sum# a se increde
I. Confido, confidere, confisus sum# a avea incredre
O. *iffido, diffidere, diffisus sum# a nu se increde
Hltimele dou verbe sunt compuii lui fido, fidere, fisus sum. :erbele deponente i
semideponente nu au lsat urme n limbile romanice pentru c au fost nlocuite cu verbele active
corespun1toare.
-erbele neregulate
1
:erbele neregulate sunt verbe ale cror moduri i timpuri se formea1 de la rdcini
diferite. :erbele neregulate sunt)
1. sum , esse, fui# a fi
compusii lui sum, esse, fui)
absum, abesse, afui# a fi departe, a lipsi
adsum, adesse, adfui# a fi de fata
desum, deesse, defui# a lipsi
obsum, obesse, obfui# a se opune, a vatama
praesum, praeesse, praefui# a fi in frunte
possum, posse, potui# a putea
prosum, prodesse, profui# a fi de folos
2. volo, velle, volui# a vrea
compusii lui volo, velle, volui)
nolo, nolle, nolui# a nu vrea
malo, malle, malui# a prefera
3. fero, ferre, tuli, latum# a purta, a suporta
compusii lui fero, ferre, tuli, latum)
affero, afferre,attuli, allatum# a aduce
aufero, auferre, abstuli, ablatum# a lua, a ridica
confero, conferre, contuli, collatum# a aduna
defero, deferre, detuli, delatum# a duce, a
denuna
difero, diferre, distuli, dilatum# a am%na, a se
deosebi, a despri
effero, efferre, etuli, illatum# a scoate
infero, inferre, intuli, illatum# a duce
offero, offerre, obtuli, oblatum# a oferi, a pune
in fa
praefero, praeferre, praetuli, praelatum# a duce
nainte, a duce nainte, a prefera
refero, referre, retuli, relatum# a duce napoi, a
raporta, a aduce la cunotina
suffero, sufferre, sustuli, sublatum# a pune sub,
a suferi
transfero, transferre, transtuli, translatum# a
transporta, a purta peste
L. eo, ire, ivi "ii$, itum # a merge
compusii lui eo, ire, ivi "ii$, itum)
abeo, abire, abivi "ii$, abitum # a pleca
adeo, adire, adivi "ii$, aditum # a merge la, a
vi1ita
circumeo, circumire, circumitum# a ocoli, a
merge in ?ur
eeo, eire, eivi "ii$, eitum # a iei
ineo, inire, inivi "ii$, initum # a intra
pereo, perire, perivi "ii$, peritum # a pieri
praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum# a
trece peste, a trece pe l%ng
prodeo, prodire, prodivi, proditum# a inainta
redeo, redire, redivi "ii$, reditum # a se napoia
transeo, transire, transivi "ii$, transitum # a trece
dincolo, a traversa
@uaeo, @uire, @uivi, @uitum# a putea
ne@ueo, ne@uire, ne@uivi, ne@uitum# a nu putea
veneo, venire, venivi"veni$, ventum "format din
venum-eo$# a fi vandut,
ambio, ambire, ambivi, ambitum# a merge in
?ur- se con?uga regulat
I. edo, edere, edi, esum# a m%nca
O. fio, fieri, factus sum# a deveni
Con/ugarea lor*
1. sum , esse, fui# a fi
:erbul AesseB este cel mai neregulat din limba latina.

Indicativ Con?unctiv Imperativ Infinitiv Participiu
1
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent sum #sunt
es
est
sumus
estis
sunt
sim#s fiu
sis
sit
simus
sitis
sint
es fiiQ
este fiiQ
esse
a fi
Imperfect eram
eram
eras
erat
eramus
eratis
erant
essem
"forem$
a fi
esses "fores$
esset "foret$
essemus
essetis
essent "forent$
:iitorul ero
voi fi
eris
erit
erimus
eritis
erunt
esto
sa fiiQ
esto
sa fieQ
estote
sa fitiQ
sunto
sa fieQ
fore V
futurumV
futuramV
futurumV
futuros V
futurasV
futura V
esse
ca va fi
ca vor fi
futurus care va fi
futura
futurum
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I

Perfectul fui am fost
fuisti
fuit
fuimus
fuistis
fuerunt

fuerim sa fi fost
fueris
fuerit
fuerimus
fueritis
fuerint
fuisse a fi
fost
ca a fost
ca au fost
,ai mult
ca
perfectul
fueram fusesem
fueras
fuerat
fueramus
fueratis
fuerant
fuissem as fi fost
fuisses
fuisset
fuissemus
fuissetis
fuissent
:iitor
anterior
fuero voi fi fost
fueris
fuerit
fuerimus
fueritis
fuerint
2
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent fer o
fer s
fer t
fer i mus
fer tis
fer u nt
"duc$
fer a m
fer a s
fer a t
fer a mus
fer a tis
fer a nt
"sa duc$
fer
duQ
ferte
duceiQ
ferre
a duce
ferens
ferentis
care duce,
ducand
Imperfect fer e ba m
fer e ba s
fer e ba t
fer e ba mus
fer e ba tis
fer e ba nt
"duceam$
fer re m
fer re s
fer re t
fer re mus
fer re tis
fer re nt
"a duce$
:iitorul fer a m
fer e s
fer e t
fer e mus
fer e tis
fer e nt
"voi duce$
ferto
sa duciQ
ferto
sa ducaQ
fertote
sa duceiQ
ferunto
sa ducQ
laturum, am,
um esse
ca va duce
laturos, as, a
esse
ca vor duce
laturus
latura
laturum
care va
duce
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
Perfectul tul i
tul isti
tul it
tul imus
tul istis
tul erunt
"am dus$
tul erim
sa fi iubit
tul eris
tul erit
tul erimus
tul eritis
tul erint
tul isse
a fi dus
ca a dus
9upin
latum
latu
pentru a
duce
de dus
,ai mult
ca
perfectul
tul eram
tul eras
tul erat
tul eramus
tul eratis
tul erant
"dusesem$
tul issem
tul isses
tul isset
tul issemus
tul issetis
tul issent
" as fi iubit$
:iitor
anterior
tul ero
tul eris
tul erit
tul erimus
tul eritis
tul erint
"voi fi dus$
2
II. tabele gramaticale
&A<=>= 1?A!A&ICA>=
#ubstantivul
Ca1
*eclinarea I *eclinarea II
9ingular Plural ,asculin -eutru
9ingular Plural 9ingular Plural
-. a@ua a@uae dominus domini scutum scuta
!c. a@uam a@uas dominum dominos scutum scuta
5. a@uae a@uarum domini dominorum scuti scutorum
*. a@uae a@uis domino dominis scuto scutis
!bl. a@ua a@uis domino dominis scuto scutis
Ca1
*eclinarea III
Imparisilabica Parisilabica
,asculin -eutru 4eminin -eutru
9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular Plural
-. consul consules nomen nomina avis aves mare maria
!c. consulem consules nomen nomina avem aves mare maria
5. consulis consulum nominis nominum avis avium maris marium
*. consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus
!bl. consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus
Ca1 *eclinarea a I: *eclinarea :
,asculin -eutru
9ingular Plural 9ingular Plural 9ingular Plural
- sensus sensus genu genua dies dies
!c. sensum sensus genu genua diem dies
5. sensus sensuum genus genuum dies dierum
*. sensui sensibus genu"i$ genibus diei diebus
!bl. sensu sensibus genu genibus die diebus
2
-erbul
Con/ugarea I $iateza activ
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent am o
iubesc
ama s
ama t
ama mus
ama tis
ama nt
am e m
s iubesc
am e s
am e t
am e mus
am e tis
am e nt
ama
iubeteQ
amate
iubiiQ
amare
a iubi
amans
amantis
care
iubeste,
iubind
Imperfect ama ba m
iubeam
ama ba s
ama ba t
ama ba mus
ama ba tis
ama ba nt
ama re m
a iubi
ama re s
ama re t
ama re mus
ama re tis
ama re nt
:iitorul ama b o
voi iubi
ama b i s
ama b i t
ama b i mus
ama b i tis
ama b unt
amato
sa iubestiQ
amato
sa iubetiQ
amatote
sa iubiiQ
amanto
sa iubeascQ
amaturum, am,
um esse
ca va iubi
amaturos, as, a
esse
ca vor iubi
amaturus
amatura
amaturum
care va
iubi
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
Perfectul amav i
am iubit
amav isti
amav it
amav imus
amav istis
amav erunt
amav erim
sa fi iubit
amav eris
amav erit
amav erimus
amav eritis
amav erint
amavisse
a fi iubit
ca a iubit
9upin
amatum
amatu
pentru a iubi
de iubit
,ai mult
ca
perfectul
amav eram
iubisem
amav eras
amav erat
amav eramus
amav eratis
amav erant
amav issem
as fi iubit
amav isses
amav isset
amav issemus
amav issetis
amav issent
1erunziu
2
H
L
H
I
5. amandi # de a iubi
*. amando # spre a iubi
!c. "ad$ amandum # pentru a iubi
!bl. amando # iubind
:iitor
anterior
amav ero
voi fi iubit
amav eris
amav erit
amav erimus
amav eritis
amav erint
Con/ugarea I $iateza pasiv
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent am or #sunt iubit
ama ris
ama tur
ama mur
ama mini
ama ntur
am e r#s fiu iubit
am e ris
am e tur
am e mur
am e mini
am e ntur
amare
fii iubitQ
ama mini
fii iubiiQ
amari
a fi iubit
Imperfect ama ba r
eram iubit
ama ba ris
ama ba tur
ama ba mur
ama ba mini
ama ba ntur
ama re r
a fi iubit
ama re ris
ama re tur
ama re mur
ama re mini
ama re ntur
:iitorul ama b or
voi fi iubit
ama b e ris
ama b i tur
ama b i mur
ama b i mini
ama b untur
amator
sa fii iubitQ
amator
sa fie iubitQ
amantor
sa fie iubiiQ
amatum iri
c va fi
iubit
!d?ectiv
verbal
amandus, a ,
um
care va fi
iubit, care
trebuie iubit
&
/
,
!
P
Perfectul amatus, -a , um
sum
es
est
amati, -ae , -a
sumus
estis
sunt
amatus, -a , um
sim
sis
sit
amati, -ae, a
simus
sitis
sint
amatum, -am,
um esse
c a fost iubit
amatos, -as, a
esse
c au fost
iubii
amatus
amata
amatum
iubit, iubit
2
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
,ai mult
ca
perfectul
amatus, -a , um
eram
eras
erat
amati, ae, a
eramus
eratis
erant
amatus, -a , um
essem
esses
esset
amati, ae, a
essemus
essetis
essent
:iitor
anterior
amatus, -a , um
ero
eris
erit
amati, ae, a
erimus
eritis
erunt
Con/ugarea a II+a $iateza activ
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent move o
mic
move s
move t
move mus
move tis
move nt
move a m
s mic
move a s
move a t
move a mus
move a tis
move a nt
move
micQ
move te
micaiQ
move re
a mica
move ns
move ntis
care
mic,
mic%nd
Imperfect move ba m
micam
move ba s
move ba t
move ba mus
move ba tis
move ba nt
move re m
a mica
move re s
move re t
move re mus
move re tis
move re nt
:iitorul move b o
voi mica
move b i s
move b i t
move b i mus
move b i tis
move b unt
moveto
sa mitiQ
moveto
sa mitiQ
movetote
sa mitiQ
movento
sa miteQ
moturum, am,
um esse
c va mica
moturos, as, a
esse
c vor mica
moturus
motura
moturum
care va
mica
2
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
Perfectul mov i
am micat
mov isti
mov it
mov imus
mov istis
mov erunt
mov erim
s fi micat
mov eris
mov erit
mov erimus
mov eritis
mov erint
movisse
a fi micat
c a micat
9upin
motum
motu
pentru a
mica
de micat
,ai mult
ca
perfectul
mov eram
micasem
mov eras
mov erat
mov eramus
mov eratis
mov erant
mov issem
a fi micat
mov isses
mov isset
mov issemus
mov issetis
mov issent
1erunziu
5. movendi # de a mica
*. movendo # spre a mica
!c. "ad$ movendum # pentru a mica
!bl. movendo # mic%nd
:iitor
anterior
mov ero
voi fi micat
mov eris
mov erit
mov erimus
mov eritis
mov erint
Con/ugarea a II+a $iateza pasiv
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent move or # sunt micat
move ris
move tur
move mur
move mini
move ntur
move ar # s fiu micat
move a ris
move a tur
move a mur
move a mini
move a ntur
move re
fii
micatQ
move mini
fii
micaiQ
move ri
a fi
micat
Imperfect move bar# eram micat
move ba ris
move ba tur
move ba mur
move ba mini
move ba ntur
move re r #a fi micat
move re ris
move re tur
move re mur
move re mini
move re ntur
:iitorul move b or
voi fi micat
move b e ris
move b i tur
move b i mur
move b i mini
move b untur
movetor
sa fii micatQ
movetor
sa fie micatQ
moventor
sa fie micaiQ
motum iri
c va fi micat
ad?ectiv
verbal
movendus, a
um
care va fi
micat
2
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
Perfectul motus, a, um
sum
es
est
moti, ae, a
sumus
estis
sunt
motus, a, um
erim
eris
erit
moti, ae, a
erimus
eritis
erint
motum, am,
um esse
motos, as, a
esse
a fi micat
c a micat
motus
mota
motum
micat
micat
,ai mult
ca
perfectul
motus, a, um
eram
eras
erat
moti, ae, a
eramus
eratis
erant
motus, a, um
essem
esses
esset
moti, ae, a
essemus
essetis
essent
:iitor
anterior
motus, a, um
ero
eris
erit
moti, ae, a
erimus
eritis
erunt
Con/ugarea a III+a consonantic $iateza activ
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
Pre1ent vinc o # nving
vinc i s
vinc i t
vinc i mus
vinc i tis
vinc unt
vinc a m#s nving
vinc a s
vinc a t
vinc a mus
vinc a tis
vinc a nt
vinc e
nvingeQ
vinc i te
nvingei
Q
vinc e re
a nvinge
vinc e ns
vinc e ntis
care
nvinge,
nving%nd
Imperfect vinc eba m
nvingeam
vinc eba s
vinc eba t
vinc eba mus
vinc eba tis
vinc eba nt
vince re m
a nvinge
vince re s
vince re t
vince re mus
vince re tis
vince re nt
2
&
H
L
H
I
:iitorul vinc a m
voi nvinge
vinc e s
vinc e t
vinc e mus
vinc e tis
vinc e nt
vincito
s nvingiQ
vincito
s nvingQ
vincitote
s nvingeiQ
vincinto
s nvingQ
victurum, am,
um esse
c va
nvinge
victuros, as, a
esse
c vor
nvinge
victurus
victura
victurum
care va
nvinge
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
Perfectul vic i
am nvins
vic isti
vic it
vic imus
vic istis
vic erunt
vic erim
s fi nvins
vic eris
vic erit
vic erimus
vic eritis
vic erint
vicisse
a fi nvins
c a nvins
9upin
victum
victu
pentru a
nvinge
de nvins
,ai mult
ca
perfectul
vic eram
nvinsesem
vic eras
vic erat
vic eramus
vic eratis
vic erant
vic issem
a fi nvins
vic isses
vic isset
vic issemus
vic issetis
vic issent
1erunziu
5. vincendi # de a nvinge
*. vincendo # spre a nvinge
!c. "ad$ vincendum # pentru a nvinge
!bl. vincendo # nving%nd
:iitor
anterior
vic ero
voi fi nvins
vic eris
vic erit
vic erimus
vic eritis
vic erint
Con/ugarea a III+a consonantic $iateza pasiv
&
/
,
!
Pre1ent vinc or # sunt nvins
vinc e ris
vinc i tur
vinc i mur
vinc i mini
vinc untur
vinc ar#s fiu nvins
vinc a ris
vinc a tur
vinc a mur
vinc a mini
vinc a ntur
vinc ere
fii nvinsQ
vinc i miniQ
fii
nviniQ
vinc i
a fi nvins
vinc e ns
vinc e ntis
care
nvinge,
nving%nd
2
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Imperfect vinc eba r
eram nvins
vinc eba ris
vinc eba tur
vinc eba mur
vinc eba mini
vinc eba ntur
vince re r
a fi nvins
vince re ris
vince re tur
vince re mur
vince re mini
vince re ntur
:iitorul vinc a r
voi fi nvins
vinc e ris
vinc e tur
vinc e mur
vinc e mini
vinc e ntur
vincitor Q
s fii nvinsQ
vincitorQ
s fie nvinsQ
vincuntorQ
s fie nviniQ
victurum iri
c va fi
nvins
ad?ectiv
verbal
vincendus, a,
um
care va fi
nvins
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
Perfectul victus, a, um
sum
es
est
victi, ae, a
sumus
estis
sunt
victus, a, um
sim
sis
sit
victi, ae, a
simus
sitis
sint
victum, am,
um esse
c fost
nvins
victos, as, e
esse
c au fost
nvini
victus
victa
victum
nvins,
nvins
,ai mult
ca
perfectul
victus, a, um
eram
eras
erat
victi, ae, a
eramus
eratis
erant
victus, a, um
essem
esses
esset
victi, ae, a
essemus
essetis
essent
:iitor
anterior
victus, a, um
ero
eris
erit
victi, ae, a
erimus
eritis
erunt
Con/ugarea a III+a vocalic $iateza activ
2
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent capi o # iau
capi s
capi t
capi mus
capi tis
capi unt
capi a m # s iau
capi a s
capi a t
capi a mus
capi a tis
capi a nt
cap e
iaQ
cap i te
luaiQ
cap e re
a lua
capi e ns
capi e ntis
care ia,
lu%nd
Imperfect capi eba m
luam
capi eba s
capi eba t
capi eba mus
capi eba tis
capi eba nt
cape re m
a lua
cape re s
cape re t
cape re mus
cape re tis
cape re nt
:iitorul capi a m
voi lua
capi e s
capi e t
capi e mus
capi e tis
capi e nt
capito
s ieiQ
capito
s iaQ
capitote
s luaiQ
capiunto
s iaQ
capturum, am,
um esse
c va lua
capturos, as, a
esse
c vor lua
capturus
captura
capturum
care va
lua
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
Perfectul cep i
am luat
cep isti
cep it
cep imus
cep istis
cep erunt
cep erim
s fi luat
cep eris
cep erit
cep erimus
cep eritis
cep erint
cepisse
a fi luat
c a luat
9upin
captum
captu
pentru a lua
de luat
,ai mult
ca
perfectul
cep eram
luasem
cep eras
cep erat
cep eramus
cep eratis
cep erant
cep issem
a fi luat
cep isses
cep isset
cep issemus
cep issetis
cep issent
1erunziu
5. capiendi # de a lua
*. capiendo # spre a lua
!c. "ad$ capiendum # pentru a lua
!bl. capiendo # lu%nd
:iitor
anterior
cep ero
voi fi luat
cep eris
cep erit
cep erimus
cep eritis
cep erint
Con/ugarea a III+a vocalic $iateza pasiv
3
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent capi or # sunt luat
capi ris
capi tur
capi mur
capi mini
capi untur
capi ar # s fiu luat
capi a ris
capi a tur
capi a mur
capi a mini
capi a ntur
cap ere
fii luatQ
cap i mini
fii luaiQ
cap i
a fi luat
Imperfect capi ebar
eram luat
capi eba ris
capi eba tur
capi eba mur
capi eba mini
capi eba ntur
cape re r
a fi luat
cape re ris
cape re tur
cape re mur
cape re mini
cape re ntur
:iitorul capi ar
voi fi luat
capi e ris
capi e tur
capi e mur
capi e mini
capi e ntur
capitor
s fii luatQ
capitor
s fie luatQ
capiuntor
s fie luaiQ
capturum iri
c va fi luat
ad?ectiv
verbal
capiendus,
a ,um
care va fi
luat
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
Perfectul captus, a um
sum
es
est
capti, ae, a
sumus
estis
sunt
captus, a um
sim
sis
sit
capti, ae, a
simus
sitis
sint
captum, am, um
esse
c a fost luat
captos, as, a
esse
c au fost luai
captus,
capta
captum
luat, luat
,ai mult
ca
perfectul
captus, a um
eram
eras
erat
capti, ae, a
eramus
eratis
erant
captus, a um
essem
esses
esset
capti, ae, a
essemus
essetis
essent
:iitor
anterior
captus, a um
ero
eris
erit
capti, ae, a
erimus
eritis
erunt
3
Con/ugarea a I-+a $iateza activ
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent audi o #aud
audi s
audi t
audi mus
audi tis
audi unt
audi a m # s aud
audi a s
audi a t
audi a mus
audi a tis
audi a nt
audi
au1iQ
audi te
au1iiQ
audi re
a au1i
audi e ns
audi e ntis
care
aude,
au1ind
Imperfect audi eba m
au1eam
audi eba s
audi eba t
audi eba mus
audi eba tis
audi eba nt
audi re m
a au1i
audi re s
audi re t
audi re mus
audi re tis
audi re nt
:iitorul audi a m
voi au1i
audi e s
audi e t
audi e mus
audi e tis
audi e nt
audito
s audQ
audito
s audQ
auditote
s au1iiQ
audiunto
s audQ
auditurum, am,
um esse
c va au1i
audituros, as, a
esse
c vor au1i
auditurus
auditura
auditurum
care va
au1i
&
/
,
!
P
/
'
4
/
C
&
Perfectul audiv i
am au1it
audiv isti
audiv it
audiv imus
audiv istis
audiv erunt
audiv erim
s fi au1it
audiv eris
audiv erit
audiv erimus
audiv eritis
audiv erint
audivisse
a fi au1it
c a au1it
9upin
auditum
auditu
pentru a
au1i
de au1it
,ai mult
ca
perfectul
audiv eram
au1isem
audiv eras
audiv erat
audiv eramus
audiv eratis
audiv erant
audiv issem
a fi au1it
audiv isses
audiv isset
audiv issemus
audiv issetis
audiv issent
1erunziu
3
H
L
H
I
5. audiendi # de a au1i
*. audiendo # spre a au1i
!c. "ad$ audiendum # pentru a au1i
!bl. audiendo # au1ind
:iitor
anterior
audiv ero
voi fi au1it
audiv eris
audiv erit
audiv erimus
audiv eritis
audiv erint
Con/ugarea a I-+a $iateza pasiv
&
/
,
!
P
'
/
=
/
-
&
H
L
H
I
Pre1ent audi or #sunt au1it
audi ris
audi tur
audi mur
audi mini
audi untur
audi a r # s fiu au1it
audi a ris
audi a tur
audi a mur
audi a mini
audi a ntur
audireQ
fii au1itQ
audi miniQ
fii au1iiQ
audi ri
a fi
au1it
Imperfect audi eba r#eram au1it
audi eba ris
audi eba tur
audi eba mur
audi eba mini
audi eba ntur
audi re r # a fi au1it
audi re ris
audi re tur
audi re mur
audi re mini
audi re ntur
:iitorul audi a r #voi fi au1it
audi e ris
audi e tur
audi e mur
audi e mini
audi e ntur
auditor
s fii au1itQ
auditor
s fie au1itQ
audiuntor
s fie au1iiQ
auditum iri
c va fi
au1it
ad?ectiv
verbal
audiendus,
a , um
care va fi
au1it
&
/
,
!
P
Perfectul auditus, a, um
sum
es
est
auditi, ae, a
sumus
estis
sunt
auditus, a, um
sim
sis
sit
auditi, ae, a
simus
sitis
sint
auditum, am
,um esse
c a fost
au1it
auditos, as,
a esse
c au fost
au1ii
auditus
audita
auditum
au1it
au1it
3
/
'
4
/
C
&
H
L
H
I
,ai mult
ca
perfectul
auditus, a, um
eram
eras
erat
auditi, ae, a
eramus
eratis
erant
auditus, a, um
essem
esses
esset
auditi, ae, a
essemus
essetis
essent
:iitor
anterior
auditus, a, um
ero
eris
erit
auditi, ae, a
erimus
eritis
erunt
III. Aplicaii
>a substantiv*
Civis 'omanus sum. "sunt cetean roman$
6ic 0omo civis 'omanus est."acest om este cetean roman$
Civis 'imanus esW "eti cetean romanW$
Civis 'omanus sum. "sunt cetean roman$
5aius"praenomen$ Iulius"nomen$ Caesar"cognomen$ 5aii filius "fiul lui 5aius$
,arcus "praenomen$ &ullius"nomen$ Cicero "cognomen$
,arci filius "fiul lui ,arcus$
&ullia ,arci filia "&ulia, fiica lui ,arcus$
5aius Iulius Caesar T !urelia
X
5aius Iulius
Caesar
"imperator$
T Cornelia
X
Iulia
3
:erificai afirmaiile de mai ?os pornind de la arborele genealogic de mai sus)
1. 5aius Iulius Caesar, 5aii filius fuit imperator"5.I.C., fiul lui 5aius a fost mprat$.
2. 5aius Iulius Caesar, imperator fuit 5aii filius "5.I.C. a fost fiul mpratului 5aius$.
3. !urelia 5aii Iulii Caesaris mater est "!urelia est mama lui 5aius Iulius Caesar$.
L. !urelia imperatoris mater fuit "!urelia a fost mama mpratului$.
I. Iulia !ureliae mater fuit "Iulia a fost mama !ureliei$.
O. 5aius Iulius Caesar 5aii et !ureliae filius fuit "5.I.C a fost fiul lui 5aius si !ureliei$
P. Iulia Corneliae et 5aii filia fuit "Iulia a fost fiica Corneliei si a lui 5aius$.
R. Cornelia !ureliae soror fuit "Cornelia a fost sora !ureliei$.
S. Cornelia est Caesaris uor et Iuliae mater "Cornelia est soia lui Caesar si mama Iuliei$
Caesaris uor Iulia est "Iulia este soia lui Caesar$.
>a ad/ectiv*
&raducei)
9cipio -asica censor factus gravem se ac severum praebuit.
Cum e@uitum censum ageret, e@uitem @uendam vidit obesum et pinguem, e@uum vero eius macru
met strigosum.
A cur, in@uit censor, es tu @uam e@uus pinguiorWB
- A @uoniam, respondit e@ues, ego me ipse curo, e@uum vero sevusB.
5raviter damnatus est ille e@ues."!ulus 5ellius, -octes !tti@uae, I:, 2U, 11$
>a verb*
!. &raducei)
1. Laudo, laudamus facta !leandri ,agni # laud, laudam faptele lui !.c.,.
2. Cicero proconsulem :errem accusavit #C l-a acu1at pe proconsulul :
3. Pulc0ri versus aures !t0eniensium delectabant#versuri frumoase desfatau urec0ile
atenienilor "pulc0er"3$, versus"L$, auris,is, at0eniensis"2$
L. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt#literatura va infrumuseta
tineretea, va desfata batrinetea "littera"I$, la pl#literatura, scrisoare, adulescentia"I$,
orno"I$, senectus, utis, delecto"I$
I. 5raeci partem praedae deis dabant#grecii dadeau 1eilor o parte din prada
"graecus"II$, pars, partis, praeda"I$, deus"II$
O. APueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus
t0esaurus erit vestri laboris praemiunG is continet divitias @uae vestra desideria
satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi t0esaurum @uaerentes. 6unc
non reperuerunt, sed mo creverunt plantas fructus@ue @ui opulentas segetes
promittebant. AIste t0esaurus est @uem pater noster pollicitus estY, diit unus e iis.
#copii, 1icea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va fi
recompensa muncii voastreG el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre.
Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au
descoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata.
!ceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a 1is unul dintre ei.
3
Puer"II$, piger"III$, muribundus"II$, fodio"III$, campus"II$, t0esaurus"II$,
praemium"II$, is"acesta$, contineo"II$, divitiae, arum#bogatii, satio"I$, desiderium"II$,
iuvenis, is, oboediens, ntis, @uaero"III$, 0unc"pe ac$, reperio, ire, ui, mo#curind,
cresco, ere, evi, planta"I$, fructus"I:$, seges, etis"recolta$, promitto"III$, opulentus"III$,
polliceor, eri, citus sum"a promite$
.. completai tabelele)
/sse 9um fui fuerunt erat erant
dicere *ico dii dicebant
ducere *uco dui ducebat
Castigare Castigo castigaverunt
Ponere pono posuerunt ponebant
*are *o dederunt dabat
6abere 0abui 0abebant
,ittere misi
:idere vidi videbat
:enire venerunt veniebat
1.ducere ducit ducunt duit duerunt
2.amare amant amaverunt
3. audire audit
L. respondere responderunt
I. clamare clamavit clamaverunt
O. sentire sentiunt sensit
P. acciperre accipit accepit
R. ferre fert ferunt tulerunt
S. scire scit scivit
1U. ponit posuit
C. 5asii intrusii si ?ustificati-va raspunsul)
1. posuit-obsedit-diit-scripsit-considit"e pre1, celel. pf, pers.III$
2. curo-curro-do-scio-filio"e abl, celel. vb$
3. misit-sensit-vici-capit-fuit"persI, perf., celel. III$
L. veni-vidi-vici-duci-iussi"e *, subst, celel vb pf$
I. cura-homo-ministro "e -, celel. *-abl sg$
O. ducum-mundum-civem-curam "e 5. pl de la du, is, celel !c. 9g$
P. miles-e@uites-0ostes "e - sg, celel. !c pl$G e@ues, itis#calaretN e@uus, i#cal
R. victorum-ministrorum-duci "5 sg,celel 5 pl$
S. filii-generi-duci "e * sg, celel 5 sg.$
3
1U. labores-iniuriae-civi-lupi "e * sg. celel - pl$
*. &ransformati dupa model)
1. .is vincit @ui se vincitNpl.vincunt"pre1, 3 sgNpl$
2. .is vicit @ui se vicitNpl. :icerunt "perf. 3sgNpl$
3. .is vincet @ui se vincetNpl.vincent "viit. 3sgNpl$
L. .is vincebat @ui se vincebatNpl.vincebant"imperf.3sgNpl$
1. "dat$Npl.dant
2. .is dedit @ui celeriter dedit.Npl. dederunt
3. "dabit$Npl.dabunt
I. "dabat$Npl.dabant
1. !leander ,agnus a matre epistolam accipitNpl accipiunt
2. accepitNpl. acceperunt
3. accipietNaccipient
L. accipiebatNaccipiebant
$iateza pasiv
!. &raducei urmatorul tet si anali1ati cuvintele subliniate)
*iagoras '0odius tres filios 0abuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium
luctatorem) eos omnes vidit vincere +l>mpiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis
suis in caput patris positis, amplecterentur populus@ue in eum flores iaceret, ibidem in stadio,
inspectante populo, animam efflavit. "!ullus K5ellius, -octes !tticae, III, 1I$
:ocabular)
!ler, altera, alterum# altul, cel de-al doilea
!nima, ae# suflet, suflu
!tticus, a, um # din !tica "provincie a !t0enei$
Pugil, pugilis# boer
Pancratistes# pancratis, atlet care lupta si boea1a
Luctator, luctatoris#luptator
+l>mpia, ae# +limpia "oras din 5recia$
Idem, eadem, idem#acelasi, aceeasi
Inspecto, are, avi, atum# a vedea, a se uita la,
a observa, a privi
Ibi# acolo
9tadium, ii # stadium, arena, intrecere
Iacio, iacere, ieci, iactum#a arunca, a a1varli
!mplector, amplecti, pleus sum# a imbratisa,
a cuprinde
!dulescens, ntis # adolescent
Ibidem#c0iar acolo
/fflo, are, avi, atum#a da afara sufland, a varsa,
!nimam efflare# a-si da sufletul
3
.. &ransformati propo1itiile dupa model si
traduceti-le)
*iagoras tres filios 0abuisse dicitur.
*iagoras tres filios 0abuisse dicebatur
*iagoras tres filios 0abere dicebatur
1. Capta urbe, domina servos appelllavisse
dicebatur.
2. !dulescens in stadio vicisse dicitur.
3. !dulescens in stadio vincere dicebatur.
L. !leander ,agnus potionem bibisse dicebatur.
I. !leander ,agnus epistolas matri legisse
dicebatur.
O. 9iccenses gentem esse avidam vini dicebatur.
P. ,ilites vinum ab imperatore accepisse dicuntur.
R. Caesar in primam aciem procedure dicebatur.
S. &ullia cum matre epistolam ,arci legere
dicebatur.
1U. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse
dicitur.
I-. &este gril
&raduceti si alegeti varianta corecta "1U puncte trad., cate I puncte varianta corecta$)
1 dicebat autem et parabolam ad illos @uoniam oportet semper orare et non deficere
*icebat
1.pre1ent
2.imperfect
3.viitorul
+rare
1.infinitiv perfect
2.con?uctiv imperfect
3. infinitiv pre1ent
!legeti varianta corecta"I puncte varianta corecta$)
2. dicens iude @uidam erat in @uadam civitate @ui *eum non timebat et 0ominem non verebatur
*icens
1.participiu pre1ent
2.gerun1iu
3.gerundiv
&imebat
1. viitor, II, sg
2. imperfect II, sg
3. imperfect III, sg
&raduceti si alegeti varianta corecta "1U puncte trad., cate I puncte varianta corecta$)
3
3. vidua autem @uaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario
meo
:eniebat
1.imperfect, pers III, pl
2.imperfect, pers III, sg
3.viitor, pers III, sg
:indica
1.infinitiv pre1ent
2.indicativ pre1ent, pers III sg
3. imperativ, pre1ent, pers II sg
!legeti varianta corecta "I puncte varianta corecta$)
L. autem diit intra se et si *eum non timeo nec 0ominem revereor
*iit
1.con? III, pre1ent, pers III, sg
2.con? III, perfect, pers III, sg
3.con? II, perfect, pers II sg
&imeo
1. con? II, pre1ent, pers I sg
2. con? III, pre1ent, pers I sg
3. con? I, perfect, pers II pl
I. tamen @uia molesta est mi0i 0aec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me
:indicabo
1.pre1ent, pers III sg
2.imperfect, pers I sg
3.viitor, pers I sg
9uggillet
1.viitor, pers III sg
2.con?unctiv, pers III sg
3. pre1ent, pers II sg
1. cum se formea1a con?unctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc "I puncte pt
fiecare$
2. formati con?unctivul pre1ent, con? perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti "I puncte
pt fiecare $
T1U puncte din oficiu
1. !legeti varianta corecta)
In principio"la inceput$ erat :erbum"Cuvantul$ et :erbum erat apud *eum"la *umne1eu$ et *eus
erat :erbum
In principio
a$ - sg, b$ abl sg, c$ *. sg
/rat
a$. ind. Pre1ent, pers III sg, b$ imperfect, pers III sg c$ perfect, pers III pl
*eum
a$ - sg, b$ !c pl c$ !c sg
In ipso vita"viata$ erat et vita erat lu 0ominum
vita
a$ decl I, - sgG b$ decl II, - sgG c$ decl III, !c. sg
lu
3
a$ subst. *ecl I, !c sgG b$ pronumeG c$ subst. *ecl III, - sg.
0ominum
a$ decl II, !c plG b$ decl III, 5 plG c$ decl II, 5. pl
/t lu in tenebris"intuneric$ lucet "a straluci$ et tenebrae eam non conpre0enderunt.
In tenebris
a$ decl I, abl pl b$ decl III, abl sgG c$ decl II, 5. sg
lucet
a$ imperfect, pers III, sgG b$ indicativ pre1ent, pers III, sgG c$ perfect, pers. III pl

2. *eclinati subst. :ita, ae la 5 pl si !c sg
!. Completai tabelul urmtor) "fiecare linie corecta are 2 pcte) total 2U pcte$
1.filia filiae fiica
2.,arcus ,arcus
3.mater
L.soror
I. servi
O. amicus
P. fillii
R. curae gri?a
S. lupus
L
1U. domini
.. &raduceti "fiecare are L pcte$) LUpcte C. !legei varianta corecta) "fiecare are 2.IU pcte$
#1U pcte
1. ,arcus fratri salutem dicit.
2. 6omo 0omini lupus est.
3. ,arci uor 6eluiae salutem dicit.
L. &ulliae mater a@uam bibit.
I. .is dat @ui dat celeriter.
O. .is vincit @ui se vincit.
P. 4ortes fortuna adiuvat.
R. Canis sine dentibus latrat.
S. :asa inania plurimum sonant.
1U. 4rater filium videt et ad urbem
ducit.
1. *omina sineZ.. ad praetorem venit.
a. servi
b. sevis
c. servorum
2. 9erviZZ in urbem ducunt.
a. dominorum
b. dominos
c. dominis
3. ,arcus &ullius Cicero cumZ generum
vidit.
a. filia"nominativ$
b. filia"ablativ$
c. filiam
L. CiceroZ. epistolas scribit.
a. filium
b. filiae
c. fratri
*. *eclinati epresiile urmatoare la ca1urile indicate si traduceti)
4iecare are I pcte) total 2U pcte
-. sg. 5. sg. !c. sg. traducere
ira magna manie mare
-. pl. 5. pl. !bl. pl.
lupi avidi lupi lacomi
1U pcte oficiciu
1. Completai tabelul urmtor)

miles militis soldatul
filia
,arcus ,arcus
0omo
mater
soror
civis
servi
minister
L
fillii
curae gri?a
2. 5asiti formele care lipsesc si traduceti)
amare K a iubi amo K eu iubesc amant K ei iubesc
monere K a atrage atenia moneo K eu atrag atenia
vincere - vinco - - ei nving
audire - audiunt
dicere - - eu 1ic dicunt
docere K a invata "pe cineva$
ponere K a pune ponunt
clamare K a striga clamant
- a scrie scribo - scribunt
moveo K a mica movent -
dare -
respondere - respondeo -
reddere - reddunt K ei restituie
- a nelege intelligo intelligunt
sentire K a simi, a percepe - eu simt, eu percep
tenent -
esse K a fi - eu sunt - ei sunt
mittere -
- a veni veniunt -
scire K a ti scio -
3. Completai tabelul dup model)
esse Ka fi sum est sunt
imperare K a porunci
docere K a invata "pe altul$
invenire K a gasi
dicere - dico
- a trimite mitto mittunt
L. Completai spatiile goale din tabelele urmtoare)
nominativ genitiv traducere acu1ativ
leo leonis leu
lupus lupi lup
ignis ignis
cura curae gri?a
minister ministri servitor
L
frater
servi
0ominis om
&ullia
vir viri barbat
nominativ genitiv traducere acu1ativ dativ
urbs oras urbem urbi
iniuriae iniuriam iniuriae
amicus amici
centurio centurion centurionem
'omulus
civis cetatean civi
lapis piatra lapidem
epistolae
mater matris
gener ginere generum
I. !legei varianta corecta)
1. 4rater Z..videt et ad urbem ducit.
a. filo
b. filii
c. filium
2. 9ervus vinum Z.. bibit
a. dominus
b. dominum
c. domino
d. domini
3. &erentia Z. !@uam dat.
a. ,arco
b. Cicero
c. &ulliae
d. 6eluia
e. 8uinti
L. Z. Pater et mater amant.
a. filia
b. filiae
c. filiam
I. 5aius Iulius CaesarZ.. uorem ducit
a. Cornelia
b. Corneliam
c. Corneliae
O. Iulia Caesaris et CorneliaeZ.. est
a. filia
L
b. filiam
c. filiae
P. ,arcus &ullius Cicero, consul filius, Z..videt.
a. soror
b. sorori
c. sororis
d. sororem
R. ,arcus &ullius CiceroZ. celeriter respondet
a. filiam
b. filii
c. filium
S. Pater matri epistolam Z.. legit
a. filio
b. filii
c. filium
1U. ,arcus adZ.uorem celeriter currit.
a. filio
b. patrem
c. fratris
O. Completai tabelele urmtoare si traducei dup modelul oferit de prima linie)
esse sum fui eu am fost fuerunt
dicere dico dii eu am 1is dierunt
ducere duco dui
castigar castigo castigavi castigaverunt
curare curo curavi curaverunt
celare celavi eu am ascuns
dare do dederunt
0abere 0abeo 0abui 0abuerunt
videre vidi
mittere misi eu am trimis
curere curro eu am alergat cucurrerunt
venire
ponere pono posuerunt
obsidere obsedi eu am asediat
procedere procedo eu am inaintat processerunt
detra0ere detra0o detrai eu am tras ?os, am
smuls
ducere ducit ducunt duit duerunt
amare amat amant amavit amaverunt
monere monet
vincere vincit
L
audire audit
capere capit
clamare clamavit clamaverunt
respondere responderunt
tenere tenuit
ponit posuit
scribunt scripserunt
scire scit scivit
procedere procedunt processerunt
sentire sentiunt sentit
accipere accipit accepit
ferre fert ferunt tulerunt
P. !legei varianta corecta)
1. Z.Caesar vidit.
a. 0ostis
b. 0ostes
c. 0ostium
2. *omina sineZ.. ad praetorem veniebat.
a. servi
b. sevis
c. servorum
3. 9erviZZ in urbem duerunt.
a. dominorum
b. dominos
c. dominis
L. Cum centuriones a@uam dant, Z.. ira non considit.
a. milites
b. militum
c. milite
I. ,arcus &ullius Cicero cumZ generum videbat.
a. filia"nominativ$
b. filia"ablativ$
c. filiam
O. Z.. imperatori vinum dederunt.
a. centurioni
b. ministri
c. e@ues
P. CiceroZ. epistolas scribit.
a. filium
b. filiae
c. fratri
R. :este deposita, !leander ,agnus ad ZZ. cucurrit.
a. 0ostium
b. fluvium
L
c. a@uarum
S. ZZ.. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto diit.
a. lupis
b. 0ostis
c. ducis
d. lapidibus
1U. Hrbe capta, cives remZZ esse in angusto sciebant.
a. legatum
b. ducum
c. servos.
R. *eclinai epresiile urmtoare la ca1urile indicate i traducei)
-. sg. 5. sg. !c. sg. traducere
ira magna manie mare
gens avida gentis avidae
civis 'omanus
-. pl. 5. pl. !bl. pl. traducere
lupi avidi lupi lacomi
fures captivi furibus captivis
castris relictis
itinera magna itinerum magnorum

!legei varianta corect)
"Luca 1I)11-13$ 6omo @uidam 0abuit duos filios
0omo
a$ decl I, masc, -. sgG b$ decl III, masc. -. sgG c$ decl II !c. 9g
duos
a$ pronume b$ numeral cardinal c$ substantiv d$ numeral ordinal
filios
a$ decl II, !c. PlG b$ decl III, 5. pl, c$ decl I, *. pl
/t diit adulescentior e illis patri) pater da mi0i portionem substantiae @uae me contingit et
divisit" divido # a imparti$ illis substantiam"averea$
*iit
a$ imperfect, pers. III, sgG b$ perfect, pers. III, sg.G c$ pre1ent, pers III, pl
!dulescentior
a$ substantiv, - sg., b$ ad?ectiv, grad comparativ, -. sgG c$ ad?., grad superlativ, !c pl
Patri
L
a$ decl. II, *. sg, b$ decl III, *. sg., c$ decl I, !c. Pl
*a
a$ subst., decl. I, -, sgG b$ verb, imperativ, pers. II, sgG c$ verb, pre1ent, pers II, sg
,i0i
a$ pronume personal, *. sgG b$ pron. refleiv, !bl. 9g, c$ subst., decl I, !c. sg
Contigit
a$ verb, imperfect, pers III, sgG b$ perfect, pers III, sgG c$ pre1ent, pers III pl
*ivisit
a$ perfect, pers., III, sgG b$ pre1ent, pers. II, sg, c$ imperfect, pers I pl
9ubstantiam
a$ subst, decl III, !c. PlG b$ subst. *ecl I, !c. 9gG c$ decl II, masc, *. pl
2. !nali1ati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din tetul de mai ?os)
/t non post multos dies "nu dupa multe 1ile$ congregatis "congrego, are# a strange$ omnibus
"omnis, is# tot$ adulescentior filius peregre profectus est "proficiscor # a pleca$ in regionem
longin@uam et ibi"acolo$ dissipavit"a risipit$ substantiam suam"averea sa$ vivendo luuriose
I.&raducei)
Lentulus, Ciceronis gener, 0omo eiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio
accinctum vidisset, Y@uis, in@uit, generum meum ad gladium alligavitWB
,acrobius, 9aturnalii, II, 3
:ocabular)
!ccingo, ere,
accini, accinctum#
a narma
!lligo, are, avi, atum# a
lega
/iguus, a, um# mic,
scund
In@uit# 1ice
Longus, a, um# lung
9tatura, ae# statur,
nlime
II. identificai corect opo1iiile de mai ?os i traducei seriile verbale urmtoare)
Prima serie)
1. relin@uebat )
relin@uebatur
2. relin@uerat)
relin@uebat
3. relin@uerant)
relicti erant
L. reli@uit)
relin@uitur
I. cum
relin@uerent) cum
relin@uerentur
! doua serie)
1. dabat)
dabatur
2. cum daret)
cum daretur
3. dant)
dantur
L. dederant)
datae errant
I. dederunt)
dati sunt
! treia serie)
1. viderat) visus
erat
2. videbat)
videbatur
3. cum videret)
cum vidisset
L. cum vidissent)
cum visae essent
cum viderent)
cum viderentur
I. vidit) visus est
O. videt) videtur
! patra serie)
1.capitur) capta est
2. capiebatur)
captus erat
3. cum caperetur)
cum capta esset
! cincea serie)
1. victi sunt)
vincuntur
2. victi erant)
vicebantur
3. cum victi
essent) cum
vincerentur
relin@uo, [re, li@ui do, are, dedi, video, \re, vidi, capio, [re, cepi, vinco, [re, vici,
L
lictum# a lsa n
urm, a prsi
datum# a da visum# a vedea captum# a apuca,
a prinde
victum# a nvinge
III. &raducei)
Hbi, apud Cannas eercitus populi 'omani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno
dolore affecta est. 9ed, is nuntius non verus fuit at@ue is adulescens non diu post e pugna in
Hrbem rediit. ,ater, repente filio viso, copia gaudi oppresa eanimata@ue est.
:ocabular)
adulescens,
ntis#
adolescent
affero, affere,
attuli, allatum#
a aduce
apudT!c. #la
caedo, ere, cecidi,
caesum# a bate, a
cdea, a face s
cad
copia, ae#mare
cantitate,
deT!bl.# n legtura cu,
despre
diu#mult timp
dolor, oris# durere
eT!bl# din, n afara
eanimo, are, avi, atum# a
ucide
gaudium, ii# bucurie
inopinatus, a, um# neateptat
mors, mortis# moarte
nuntius, ii# veste
opprimo, ere,
oppressi,
oppressum# a
coplei, a
cuprinde
post# dup"T!c$
pugna, ae# lupt
redeo, ire, ivi, itum# a
reveni
repente# deodat
se# dar
verus#adevrat
Hrbs, is# 'oma
-. (roverbe 2i ma4ime*
1. 4ortes fortuna adiuvat."Cicero$ -orocul
ii a?uta pe cei cura?oi.
2. Canis sine dentibus latrat.":arro$ C%inele
fara dini latr.
3. Canis timidus ve0ementius latrat @uam
mordet."8. Curtius$ C%inele fricos mai
tare latr dec%t musca.
L. *onec eris feli, multos amicos
numerabis."+vidius$ C%ta vreme vei fi
fericit, muli prieteni vei avea.
I. Inopiae desunt pauca, avaritiae omnia.
"9>rus$ Puine lipsesc srciei, avariiei
toate ii lipsesc.
O. Hno in saltu apros capiam duos."Plautus$
P. 4abricando fit faber.
R. -aturam epelles furca, tamen us@ue
recurret.
S. :asa inania plurimum sonant.
1U. 4urem fur cognoscit, lupum lupus.
11. -i0il difficile amanti puto.
12. !gnum lupo eripere
13. Hbi est umbra, ibi est corpus.
1L. 5utta cavat lapidem.
1I. Paucos amicos rebus adversis probas.
1O. !busus non tollit usum.
1P. !d augusta per angusta.
1R. .is dat @ui dat celeriter.
1S. .is repetita placent.
2U. /rrare 0umanum est.
21. 4estina lente.
22. 4ugit irreparabile tempus.
23. 6omo 0omini lupus.
2L. ,edice, cura te ipsum.
2I. Labor omnia vincit improbus.
2O. Ira furor brevis est.
2P. ,emento, 0omo, @uia pulvis e set in
pulverem reverteris.
2R. :ulnerant omnes, ultima necat.
2S. :erba volant, scripta manent.
3U. Hbi bene, ibi patria.
31. 9apiens ni0il affirmat @uod non probet.
32. 8uot capita, tot sensus.
33. 8ui bene amat, bene castigat.
3L. Parturiunt montesG nascetur ridiculus
mus.
3I. .is vincit @ui se vincit.
3O. Cum tacent consentiunt.
L
3P. 8ui vos vincunt, a@uam bibunt.
3R. 4eli @ui potuit rerum cognoscere
causas.
3S. 6oc volo, sic iubeo, sit pro ratione
voluntas
LU. !rs longa, vita brevis.
A
!@uila non capit muscas. ":ulturul nu prinde muste$
!bsentem laedit, @ui cum ebrio litigat. "Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent$
!d multos annosQ "La multi aniQ$
!egroto dum anima est, spes est. "Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta$
!micus Plato, sed magis amica veritas. ",i-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul$
!mor patriae nostra le. "Iubirea patriei este legea noastra$
!lea ?acta est. "9oarta este 0otarataQ =arurile au fost aruncateQ$ Iulius Caesar cand a
trecut Rubiconul.
!rs longa, vita brevis. "!rta este lunga, viata este scurta$
!sinus asinorum in saecula saeculorum. ",agarul magarilor in secolele secolelor$
!udiatur et altera pars. "9a se asculte si cealalta parte$
!urea mediocritas. "!urita cale de mi?loc$
!uri sacra fames. "4aima sfanta a auruluiQ$
!ut Caesar, aut ni0il "9au Ce1ar, sau nimic$
!varus ipse miseriae causa est suae "!varul este cau1a propriei lui mi1erii$
!ve Caesar morituri te salutantQ "9a traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te salutaQ$
<
.eatus, @ui prodest, @uibus potest. "4ericit este cel care se face util prin a?utorul dat$
.is dat, @ui cito dat. "Cine da rapid, da de doua ori$
.ene diagnoscitur, bene curatur. "Cine da un diagnostic bun, vindeca bine$
.ona diagnosis, bona curatio. ".un diagnostic, bun leac$
.ona valetudo melior est @uam maimae divitiae. "9anatatea buna este mai valoroasa
decat cea mai mare avere$
.onum vinum laetificat cor 0ominis. ":inul bun inveseleste inima omului$
.arba non facit p0ilosop0um. ".arba nu te face filosof$
.eneficium accipere, libertatem est vendere "*aca accepti un favor iti vin1i libertatea$
C
Carpe diem. "&raieste clipaG Profita de aceasta 1i$ Horatius
Cave canem "Pa1este-te de caine$
Cibi condimentum est fames. "4oamea este condiment pentru orice mancare$
Concordia civium murus urbium. "!rmonia dintre cetateni, este 1idul oraselor$
Conditio sine @ua non. "Conditia necesara$
Consuetudinis vis magna est. "4orta obiceiului este mare$
Consuetudo altera natura est. "+biceiul este alta natura$
Contraria contrariis curantur. "+pusii sunt curatiti de catre opo1antii lor$
L
Contra vim mortis non est medicamen in 0ortis. "-u este medicament impotriva puterii
mortii$
Cui bono W "Cine e beneficiarul W$
Cura, ut valeasQ "!i gri?a de tine$
$
*e gustibus et coloribus, non disputandum. "5usturile si culorile nu se discuta$
*e mortuis ni0il nisi bene. "*espre morti numai de bine$
*ivide et impera. :arianta *ivide ut imperes. "*e1bina si condu$.
*ocendo discimus. "Invatand pe altii, invatam si noi$
*octus cum libro. "9avant cu cartea$.
*ubito, ergo cogitoG cogito ergo sum. ",a indoiesc, deci cugetG cuget, deci eist$
*ulce et decorum est pro patria mori. "/ste dulce si frumos sa mori pentru patrie$
Horatius.
*um spiro, spero. "Cat timp respir, sper$
*ura le, sed le. "Legea e dura, dar e lege$
*ura necessitas. "-ecesitate dura$
=
/ fructu arbor cognoscitur. "!rborele se cunoaste dupa fructe$
/dere debes ut vivas, non vivere ut edas. "&rebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti
ca sa mananci$
/go sum @ui sum. "/u sunt cel ce sunt$
/rgo bibamusQ "*eci, sa bemQ$
/rrare 0umanum est sed perseverare diabolicum. "! gresi e omenesc, dar a persevera ]in
greseli^ este diabolic$
/st modus in rebus. "/ste o masura in fiecare lucru$ sau - mai complet - "-u este bine sa
depasesti masura fiecarui lucru$. /ra scris pe frontonul templului din *elp0i. &ot acolo era
scris si _-osce te ipsumQ_ "Cunoaste-te pe tine insutiQ$
/t in !rcadia ego. "9i eu am trait in !rcadia$
/t si omnes, sed non ego. "C0iar daca toti, eu nu$
/tiam unus capilus 0abet umbram suam "C0iar si un fir de par are umbra sa$
/ ni0ilo ni0il. "*in nimic nu se creea1a nimic$
/ceptis ecipiendis. "/ceptand ce este de eceptat$
/ osibus ultor. "*in mormant se ridica ra1bunatorul$
/perientia docet. "/perienta te invata$
F
I
4amam multi curant pauci conscienciam ",ulti se ingri?esc de faima putini de constiinta$
4estina lenteQ "5rabeste-te incetQ$
4iat luQ "9a se faca luminaQ$
4lagrante delicto. "In flagrant delict$
4luctuat nec mergitur. "/ 1guduit dar nu se scufunda ) stema orasului Paris$
4ortes fortuna ?uvat.
sau
!udaces fortuna ?uvat. "-orocul il favori1ea1a pe cura?os$
1
5audeamus igitur "9a ne bucuram, deci$
5loria victisQ "5lorie victimeiQ$ 9e opune sintagmei :ae :ictis
5rosso modo "In linii mari$
5utta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. "9tropul face o gaura in piatra, nu prin
forta, ci prin cadere repetata$
@
6abemus papamQ "!vem papaQ$
6abent sua fata libelli. "Cartile isi au destinul lor$
6annibal ante portas. "6annibal inaintea portilor. "Pierde timpul pe cand dusmanul este
de?a aici.$$
6ic et nunc. "!ici si acum$
6ic et ubi@ue "!ici si peste tot$
6ic '0odus, 0ic salta. "!ICI e '0odos, aici sariQ "*emonstrea1a !ICI si !CH, ce ai de
demonstrat$$
6odie mi0i, cras tibi. "!1i pentru mine, maine pentru tine$
6omo 0omini lupus est. "+mul este un lup pentru om$
6omo naturaliter animal sociale. "+mul prin natura este animal social$ Aristotel
6omo sum, 0umani ni0il a me alienum puto. "+m sunt, nimic uman nu-mi este strain$
I
Ignorantia iuris nocet. "Ignoranta ?udetului daunea1a$
Ignorantia legis non ecusat. "Ignoranta legii nu are scu1a$
Ignoti nulla cupido. "-ecunoscutul nu tentea1a$ Ovidiu
Incredibile dictu. "Incredibil de 1is$
In 0oc signo vinces. "Cu acest semn vei invinge$
Inter arma silent leges. "In timpul ra1boiului, legile sunt mute$
In vino veritas. "!devarul este in vin$
Is fecit, cui prodest. "4acut de cel care profita de el$
Iunctis "?unctis$ viribus. "Hnirea face forta$
Iurare "?urare$ in verba magistri. "`ura pe cuvintele unui profesor$
I
>
Laborare est orare. "Lucrul este ruga$
Laborare omnia vincit. "Lucrul invinge tot$
Lapis p0ilosop0orum. "Piatra filosofilor$
!
,agister ludi "Invatatorul scolii$
,anus manum lavat. "+ mana spala pe alta$
,edicus curat, natura sanat. ",edicul il are-n gri?a, natura il insanatoseste$
,emento mori. "-u uita ca esti muritorQ$
,ens sana in corpore sano. ",inte sanatoasa in corp sanatos$
,odus vivendi ",od de a trai$
,utatis mutandis "9c0imband ce este de sc0imbat$
0
-aturalia non sunt turpia "Cele naturale nu sunt rusinoase$
-atura ab0orret a vacuo. "-atura detesta vidul$
-ec 6ercules contra plures. "-u e 6ercule cine lupta cu o droaie$
-emo prop0eta in patria sua. "-imeni nu-i profet in tara sa$
-emo nascitur sapiens. "-imeni nu se naste invatat$
-i0il lacrima citius arescit. "-imic nu usuca mai repede ca o lacrima$
-i0il novi sub sole. "-imic nou sub soare$
-i0il sine deo. "-imic fara *umne1eu$
-i0il sine numini. "-imic fara dorinta$
-omen est omen. "-umele este omul$
-ondum amabam, et amare amabam. "-u am iubit, c0iar daca am invatat sa iubesc$
-on omnia possumus omnes. "-imeni nu poate face orice$
-on sc0olae, sed vitae discimus. "-u invatam de la scoala, ci de la _scoala vietii$
-on solum armis sed libris "-u numai prin forta dar si prin cultura$
-on ut edam vivo, sed ut vivam edo. "-u traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc$
-on vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. "-u vesmantul il face pe om, ci omul
pe vesmant
-osce te ipsumQ "Cunoaste-te pe tine insutiQ$ /ra scris pe frontonul templului din *elp0i.
&ot acolo era scris si _/st modus in rebus._
-ulla dies sine linea. "-u e 1i fara linie$
-ulla est medicina sine lingua latina. "-u e medicina fara limba latina$
-ulla regula sine eceptione. "-u e regula fara eceptie sau /ceptia intareste regula$
-ulla res tam necessaria est @uam medicina. "-imic nu e mai necesar ca medicina$
6
+biter dicta "In treacat spuse$
I
+culi plus vident @uam oculus. ",ai multi oc0i vad mai mult decat unul$
+mnes 0omines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, @uae valetudini contraria sunt,
faciunt. "&oti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei$
+mnia mea mecum porto. "Port dupa mine tot ce e al meu$
+mnia vincit amor. "Iubirea invinge orice$
+mnium artium medicina nobilissima est. ",edicina este cea mai nobila arta$
+ptimum medicamentum @uies est. "Cel mai bun medicament este odi0na$
+ra et labora. "'oaga-te si lucrea1aQ$
(
Pa melior est @uam iustissimum bellum. "Pacea e mai buna decat cel mai ?ust ra1boi$
Pa vobiscumQ "Pacea cu voiQ$
Per aspera ad astra. "Cu greutate pana la stele. &rebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa
a?ungi la performanta -"Proverb romanesc) Cu amar se mananca dulcile$$
Per scientiam ad salutem aegroti. "9a vindeci boala prin stiinta$
Persona "non$ grata. "Persoana "ne$agreata$
Pia mater ",ama iubitoare$
Plenus venter non studet libenter. "+ burta plina nu iubeste studiul$
Plures crapula @uam gladius perdidit. ".etia ia mai multe vieti ca spada$
Post cenam non stare sed mille passus meare. "9a nu stai dupa cina, ci sa mergi pe ?os o
mila$.
Post mortem. "*upa moarte$
Post 0oc non est propter 0oc. "*upa asta, nu e din cau1a asta$
Praesente medico ni0il nocet. "Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau$
Praevenire melius est @uam praeveniri. "! preveni e mai usor decat a trata$
Primum non nocere. "La inceput, nu dauna$
Primum vivere et deinde p0ilosop0ari. ",ai intai a trai si pe urma a face filosofie$
Prosit "9a fie de bine$
A
8ui rogat, non errat. "Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are$
8ui scribit, bis legit. "Cine scrie, citeste de doua ori$
8ui tacet, consentire videtur. "Cine tace e de-acord$
8uid@uid agis, prudenter agas, et respice finemQ "+rice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti
tai respiratia la sfarsit$
8uid@uid discis, tibi discis. "+rice ai invata, inveti pentru tine$
8uod erat demonstrandum. "Ceea ce era de demonstrat$
8uod licet Iovis, non licet bovis. "Ceea ce-i este permis lui `upiter nu-i este permis si unui
bou$
I
8uod medicina aliis, aliis est acre venenum. ",edicamentul unuia, este veninul altuia$
8uod scripsi, scripsiQ "Ceea ce am scris, am scrisQ$
8uot capita, tot sententiae. "!tatea pareri, cate capete$
?
'epetitio mater studiorum est. "'epetitia este mama invataturii$
'idendo castigat mores. "'a1and infrane1i moravurile$
#
9aepe morborum gravium eitus incerti sunt. "*es, soarta persoanelor grav bolnave este
necunoscuta$
9alus aegroti suprema le. "9anatatea pacientului, lege suprema$
9emper idem. ",ereu acelasi$
9ic transit gloria mundi. "!sa trece gloria lumii$ 4ormula folosita in trecut la investirea
unui nou papa.
9imilia similibus curantur. "!semanarea vindeca asemanarea$
9ine die "4ara termen preci1at$
9ine ira et studio. "4ara ura si partinire$
9ine labore non erit panis in ore. "4ara munca nu mananci paine$
9ine @ua non. "4ara de care nu se poate$
9i tacuisses, p0ilosop0us mansisses. "*aca taceai, filosof ramaneai$
9i vis pacem, para bellum. "*aca vrei pace, pregateste-te pentru ra1boi$
9i vis pacem, para iustitiam. "*aca vrei pace, pregateste ?udetul$
9ui generis. "In felul sau$
9ummum ?us, summa in?uria. ",ai multa lege, mai putina ?ustitie$
&
&arde venientibus ossa. "Pentru cei care vin tar1iu, oase sau Pentru cei care intar1ie, oase$
&empora mutantur et nos mutamur in illis. "&impurile se sc0imba, si noi in ele$
&res faciunt collegium. "&rei se fac colegi$
B
Hbi bene ibi patria. "Hnde-i bine, acolo este patria mea$
Hbi concordia, ibi victoria. "Hnde este armonie, este si victorie$
Hbi tu 5aius, ibi ego 5aia. "Hnde esti tu 5aius, acolo voi fi eu, 5aia G formula de fidelitate
1isa de sotii romani dupa casatorie$
Hna 0irundo non facit ver. "Cu o randunica nu se face primavara$
Hnum castigabis, centum emendabis. "*aca reprimi o greseala, corecte1i o suta$
Hsus magister est optimus. "4olosirea profesorilor este cea mai buna$
I
Ht ameris, amabilis esto. "4ii amabil, iubit vei fi$
Ht sis nocte levis, sit cena brevis "*aca vrei sa dormi bine, mananca devreme$
-
:ae victisQ ":ai de cei invinsiQ$
:ade mecum ":ino cu mine$
:eni, vidi, vici "am venit, am va1ut, am invins$ Iulius Caesar
:erba docent, eempla tra0unt. ":orbele predau, eemplele g0idea1a$
:erba volant, scripta manent. ":orbele 1boara, scrisul ramane$
:eritas odium paret. "!devarul seamana ura$
:incit omnia veritas. "!devarul invinge totul$
:o populi, vo dei. ":ocea poporului, vocea 1eilor$
-I. -ocabular
-6CA<B>A? >A&I0+?6!A0
A
a, ab prep. T abl # de, de la
C
civis, is # cetean
cognomen, inis n.T # cognomen, porecla, supranume
4
filia, ae f. # fiic
filius, ii m. # fiu
I
imperator, oris m # conductor, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, imprat
,
mater, tris f. # mam
-
nomen, ninis, n. # nume
P
praenomen, inis n.# prenume
'
'omanus, a, um "ad?.$ # roman
9
soror, oris f. #sor
H
uor, oris, f. # soie
I
1. dico, ere, dii, dictum# a 1ice
autem # insa, dar
et# si
parabola, ae# parabola, pilda
ad#laT!c
ille, illa, illud#acela"pron. demonstrativ$
@uoniam#dupa ce, pt ca, despre
oportet#se cuvine
semper#intotdeauna
oro, orare, oravi,, oratum#a se ruga
non# nu
deficio, ere, feci, fectum# a renunta, a parasi, a inceta
2. iude, iudicis# ?udecator
erat"de la a fiG sum, esse, fui$
@uidam, @uaedam, @uoddam#un oarecare, anumit, cineva
civitas, tis#cetate, oras
@uis, @uae, @uod# care
*eus, *ei# 1eu
timeo, ere, ui#a se teme, a-i fi frica
0omo, inis#om
vereor, vereri, veritus sum#a respecta, a cinsti, a se rusina
3 viduva, ae# vaduva
venio, ire, veni, ventum# a veni
is, ea, id# acela, el
vindico, are, avi, atum# a pedepsi, ra1buna, a face dreptate
adeversarius, ii# adversar, potrivnic, dusman
L. nole, nolle, nolui# a nu voi
per#timp de, in timpul,
multus"3$#mult
tempus, i#timp
post#dupa, dupa aceea, apoi,
intra#in, inauntru
se#sine, el
si#daca
nec#nici
revereor, eri, veritus sum#a se sfii, a se teme, a respecta
I.tamen#totusi
@uia#pentru ca
molestus"3$#suparator, neplacut, plictisitor, greu de suportat
mi0i#pt mine, mie
0ic, 0aec, 0oc#aceasta
vindico"I$#a ra1buna, a elibera, a scapa, a face dreptate
ne# ca sa nu
suggillo"I$# a defaima, a supara, a-si bate ?oc
I

Curs de Limba Latină PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Limba Latină PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Isabela Panainte

Curs de limba latin

1. Completai tabelul urmtor)

S-ar putea să vă placă și