Sunteți pe pagina 1din 14

Atributiile si actele primarului

Un primar (din latina vulgar primarius, nsemnnd "primul, principalul") este


un politician care are rolul de autoritate executiv oficial a municipalit ii . n lume
exist o varietate de legi locale i obiceiuri n ceea ce privete puterile i
responsabilitile primarului, ct i n privina metodelor de a ajunge primar.
arianta france! a cuvntului este maire. n "ermania i n rile de #os
magistratul ef al unui ora era numit "magistru al cetenilor" (". Brgermeister, $u.
burgemeester% !onele din &elgia unde se vorbete france!a folosesc bourgmestre). 'e
filier german a ptruns n Ungaria medieval instituia plgrmester(ului
("&)rgermeister"), care s(a pstat pn n pre!ent. $in Ungaria noiunea a iradiat i la
rsrit de *arpai, lucru care face ca n dreptul medieval romn ntistttorul unei ceti
s se numeasc prclab, care era ajutat de consilieri numii prgari (din mag+. "p,lgar",
"cetean", preluat din nemescul brger. n -talia primarul se numete sindaco, n
&oemia starosta i n .pania alcalde, termen provenit din limba arab.
n .tatele Unite primarii sunt alei de obicei de ctre cetenii localitii pentru
un mandat stabil. /i mpart puterea de obicei cu corpul legislativ local, cum ar fi consiliul
municipal. 'rimarii pot fi i conductorii consiliului local, fiind uneori alei ca primari
de ctre consiliu i nu de ceteni, n timp ce sarcinile u!uale ale oraului sunt delegate
unui profesionist manager de ora . n .alt 0a1e *ount2 din statul american Uta+ exist
un primar al comitatului. n plus, conductorii executivi ai tuturor comitatelor din
3ennessee i 4a5aii sunt numii "primari". 3otui, persoanele nu sunt numite, ci alese n
funcie.

6
n ciuda etimologiei sale, cuvntul "primar" nu desemna ns o funcie n 7oma
8ntic. *uvntul a ajuns n u! mai ales n anturajul conductorilor barbari ce s(au
succedat la conducerea -mperiului 7oman de 8pus. 8stfel, persoana nsrcinat cu
conducerea unei curii regale sau ducale se numea major domus. 0a curtea regilor
francilor merovingieni, major domus sau praefectus palatii avea o putere att de mare
nct i putea detrona stpnul (ca!ul lui 'ippin din 4erstal).
'rimarii sunt autorit9i executive prin care se reali!ea! autonomia local n
comune :i ora:e, astfel cum re!ult din art. ;< alin. (6) al 0egii organice a administra9iei
publice locale nr. ;6=>;??6.
8tt *onstitu9ia precum :i 0egea nr. ;6=>;??6 prevd faptul c primarii, n calitate
de autorit9i executive prin care se reali!ea! autonomia local :i se re!olv treburile
publice din comune :i ora:e, se aleg n condi9iile legii,funcita de primar implica
numeroase responsabilitati.-n acest referat vom detalia actele si atributiile primarului
conform 0egei nr. ;6=>;??6.
1.Atributiile primarului sunt prevzute n art. 63 din Legea nr. 215/2001 si
pot i clasiicate dup cum urmeaz!
a) atributii exercitate in calitate de repre!entant al statului, in
conditiile legii%
b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local%
c) atributii referitoare la bugetul local%
d) atributii privind serviciile publice asigurate cettenilor%
e) alte atributii stabilite prin lege.
(;) -n temeiul alin. (6) lit. a), primarul indeplineste functia de ofiter de
stare civil si de autoritate tutelar si asigur functionarea serviciilor
publice locale de profil, atributii privind organi!area si desfsurarea
alegerilor, referendumului si a recensmantului. 'rimarul indeplineste si alte
atributii stabilite prin lege.
(<) -n exercitarea atributiilor prev!ute la alin. (6) lit. b), primarul@
1
G. Guu, Dicionar latin-romn, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti 1983, p.
38
a) pre!int consiliului local, in primul trimestru, un raport anual privind
starea economic, social si de mediu a unittii administrativ(teritoriale%
b) pre!int, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte si informri%
c) elaborea! proiectele de strategii privind starea economic, social si de
;
mediu a unittii administrativ(teritoriale si le supune aprobrii consiliului
local.
(A) -n exercitarea atributiilor prev!ute la alin. (6) lit. c), primarul@
a) exercit functia de ordonator principal de credite%
b) intocmeste proiectul bugetului local si contul de inc+eiere a exercitiului
bugetar si le supune spre aprobare consiliului local%
c) initia!, in conditiile legii, negocieri pentru contractarea de
imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unittii administrativ teritoriale%
d) verific, prin compartimentele de specialitate, corecta inregistrare
fiscal a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atat a sediului social
principal, cat si a sediului secundar.
(=) -n exercitarea atributiilor prev!ute la alin. (6) lit. d), primarul@
a) coordonea! reali!area serviciilor publice de interes local prestate prin
intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor
prestatoare de servicii publice si de utilitate public de interes local%
b) ia msuri pentru prevenirea si, dup ca!, gestionarea situaBiilor de
urgent%
c) ia msuri pentru organi!area executrii si executarea in concret a
activittilor din domeniile prev!ute la art. <C alin. (C) lit. a)(d)%
d) ia msuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice,
inspectiei si controlului efecturii serviciilor publice de interes local
prev!ute la art. <C alin. (C) lit. a)(d), precum si a bunurilor din patrimoniul
public si privat al unittii administrativ(teritoriale%
<
e) numeste, sanctionea! si dispune suspendarea, modificarea si incetarea
raporturilor de serviciu sau, dup ca!, a raporturilor de munc, in conditiile
2
ndr! de "au#adere, Trait de droit administratif, $%!&e !dition, 'ol. (, )ari*,
".G.+.,., 19-3, p.11
legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru
conductorii institutiilor si serviciilor publice de interes local%
f) asigur elaborarea planurilor urbanistice prev!ute de lege, le supune
aprobrii consiliului local si actionea! pentru respectarea prevederilor
acestora%
g) emite avi!ele, acordurile si autori!atiile date in competenta sa prin lege
si alte acte normative%
+) asigur reali!area lucrrilor si ia msurile necesare conformrii cu
prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare european in domeniul
protectiei mediului si gospodririi apelor pentru serviciile furni!ate
cettenilor.
(C) 'entru exercitarea corespun!toare a atributiilor sale, primarul
colaborea! cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unittile
administrativ(teritoriale, precum si cu consiliul judetean.
(D) Eumirea conductorilor institutiilor si serviciilor publice de interes
local se face pe ba!a concursului organi!at potrivit procedurilor si criteriilor
aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, in conditiile legii.
Eumirea se face prin dispo!itia primarului, avand anexat contractul de
management.
"#$! o parte din atribu%iile primarului pot i delegate viceprimarului& secretarului
'A( sau altor unc%ionari publici din aparatul de specialitate al primarului.
)
Actele primarului
n exercitarea atribu9iilor sale, primarul emite conform art. CF alin.6 al 0egii nr.
;6=>;??6, republicat, dispo!i9ii cu caracter normativ sau individual, care devin
executorii dup ce sunt aduse la cuno:tin9a public, sau dup ce au fost comunicate
persoanelor interesate. 8ducerea la cuno:tin9 public a dispo!i9iilor cu caracter normativ
3
,ean .i'ero, Droit administratif, 2%!&e !dition, +allo/, )ari*, 19$-, p. 11
0
)aul 1e2ule*cu, Tratat de drept administrativ, 'ol. (, )rincipii 2enerale, Ediia a (3%a,
Editura 4ar'an, Bucureti, 1930
se face n termen de = !ile de la data comunicrii oficiale ctre prefect, conform art. AG
alin.; coroborat cu art. CF alin.; din 0egea administra9iei publice locale nr. ;6=>;??6.
n acela:i timp, relevm faptul c majoritatea dispo!i9iilor emise de primar au un
caracter individual adresndu(se unei sau unor persoane predeterminate (ncadrarea n
munc, sanc9ionarea personalului, numirea :i eliberarea din func9ie etc.).
Hiind emise de o autoritate a administra9iei publice locale, :i n acela:i timp
manifestri unilaterale de voin9, dispo!i9iile primarului sunt acte administrative de
autoritate.
*ontrolul legalit9ii dispo!i9iilor primarului se exercit de ctre prefect potrivit
dispo!i9iilor art. 6;< alin. (=) din *onstitu9ia 7omniei, republicat, coroborate cu cele
ale art. ;A din 0egea nr. <A?>;??A I legea privind prefectul :i institu9ia prefectului
=
.
.ecretarul unit9ii administrativ(teritoriale are obliga9ia de a contrasemna
dispo!i9iile primarului :i implicit, de a refu!a contrasemnarea acestora dac le consider a
fi nelegale.
.ecretarul va trebui, n ca! de refu!, s pre!inte primarului n scris opinia sa
motivat :i s comunice de ndat prefectului dispo!i9ia n cau!, sau cel mai tr!iu n <
!ile de la data emiterii.
C

). *repturile +i obliga%iile primarului
0egea nr. <G<>;??A privind .tatutul ale:ilor locali constituie cadrul general de
reglementare a drepturilor :i obliga9iilor pentru ale:ii locali n general, implicit pentru
primari.
'rincipalele drepturi conferite de lege primarilor pe timpul exercitrii mandatului
sunt urmtoarele@
5
*e 'edea art. 123 alin. 657 din 8on*tituia .o&9niei *i ale art. 20 din "e2ea nr.
30:;2::0 < le2ea pri'ind prefectul i in*tituia prefectului
$
8itat de ntonie (or2o'an, Drept administrativ, Editura =>ercule*?, Bucureti, 1993,
'ol. (
a) contractul de munc sau actul de numire a acestora n cadrul unei institu9ii ori
autorit9i publice, regii autonome sau la o societate comercial cu capital
integral de stat ori majoritar de stat sau ale unit9ilor administrativ(teritoriale
se suspend. 'e aceste func9ii pot fi angajate sau numite alte persoane numai
pe durat determinat%
b) la ncetarea mandatului de primar persoana n cau! :i va relua activitatea n
executarea acelora:i contracte de munc sau a actului de numire. 3imp de ;
ani de la data ncetrii mandatului, persoanelor care au ndeplinit func9ia de
primar nu li se poate modifica sau desface contractul de munc :i nici nu pot
fi eliberate din func9ie pentru motive ce nu le sunt imputabile.
c) la ncetarea mandatului, primarii care ndeplinesc condi9iile prev!ute de lege
pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficia!, la cerere, de calcularea
sau, dup ca!, de recalcularea pensiei, lundu(se n calcul :i indemni!a9iile
lunare primite, n condi9iile legii%
d) are dreptul de a ini9ia proiecte de +otrri pe care le supune de!baterii :i
aprobrii consiliilor locale, precum :i dreptul de a emite dispo!i9ii%
e) dreptul la indemni!a9ie lunar, stabilit potrivit legii%
f) dreptul la decontarea c+eltuielilor legate de exercitarea mandatului%
g) dreptul la concedii de odi+n, concedii medicale, concedii fr plat, precum
:i dreptul la concedii pltite n ca!ul unor evenimente deosebite, potrivit legii%
+) durata mandatului constituie vec+ime n munc :i n specialitate :i se ia n
calcul la promovarea :i la acordarea tuturor drepturilor bne:ti re!ultate din
aceasta, inclusiv la calcularea :i recalcularea pensiei%
i) plata cursurilor de pregtire, formare :i perfec9ionare profesional organi!ate
de institu9ii speciali!ate, n decursul mandatului etc.
'rincipalele obliga9ii ce revin primarilor, potrivit legii, sunt@
a) s exercite func9ia cu bun(credin9 :i fidelitate fa9 de 9ar :i de colectivitatea
local care i(a ales%
b) s respecte *onstitu9ia, legile 9rii :i celelalte acte normative cu for9 juridic
superioar%
c) s organi!e!e :i s pun n executare +otrrile consiliului local%
d) s manifeste probitate :i discre9ie profesional, cinste :i corectitudine n
exercitarea mandatului%
e) s se ab9in de la a emite acte administrative sau de a lua alte msuri n
situa9iile n care se afl n conflict de interese, ori de cte ori interesele
personale contravin interesului general%
f) s organi!e!e periodic audien9e :i ntlniri cu cet9enii, s pre!inte anual
consiliului local o informare cu privire la situa9ia administra9iei locale%
g) s depun declara9ia de avere, n condi9iile legii etc.
,
5. -spunderea primarului
n doctrina de specialitate se aprecia! c rspunderea primarului poate avea o
natur juridic :i una politic
F
.
.uportul legal al antrenrii rspunderii primarului l regsim n art. 6;F din 0egea
nr. ;6=>;??6 care prevede c primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului
&ucure:ti rspund, dup ca!, administrativ, civil, contraven9ional sau penal pentru faptele
svr:ite n exercitarea atribu9iilor ce le revin. *u alte cuvinte, pentru exercitarea
necorespun!toare a atribu9iilor ce(i revin, primarul va rspunde potrivit legii
G
.
7egimul juridic al rspunderii primarului este reglementat, cu precdere, de 0egea
organic a administra9iei publice locale nr. ;6=>;??6 :i de 0egea nr. <G<>;??A privind
.tatutul ale:ilor locali din care se desprind urmtoarele principii@
6?
a) n exercitarea mandatului, primarul ndepline:te o func9ie de autoritate
public :i se afl n serviciul colectivit9ii locale care l(a ales%
b) pe timpul mandatului primarul este ocrotit de lege :i se bucur inclusiv de
protec9ia prev!ut de legea penal%
c) primarul nu poate fi tras la rspundere juridic pentru opiniile politice
exprimate n exercitarea mandatului%
66
-
*e 'edea rt.$3 din le2ea 215;2::1
8
ntonie (or2o'an, op. citat, 'ol. (, 2::1, p. 5:9
9
*e 'edea (oan @antai, op. citat, 'ol. (, 2::2, p. 252
1:
*e 'edea 3. 3edina, op. citat, pa2.389%39:
d) pentru exercitarea necorespun!toare a atribu9iilor ce le revin, primarul
rspunde, dup ca!, contraven9ional, administrativ, civil sau penal, n
condi9iile legii.
6;
n ceea ce prive:te rspunderea contraven%ional a primarului, trebuie s
observm c n premier pentru legile organice ale administra9iei publice locale de dup
6GG?, 0egea nr. ;FC>;??C introduce un capitol nou intitulat J*ontraven9ii :i sanc9iuniK.
8:adar, conform art. 66F din 0egea administra9iei publice locale nr. ;6=>;??6, cu
modificrile :i completrile ulterioare, republicat@
J(6) *onstituie contraven9ii :i se sanc9ionea! cu amend de la 6.??? lei la =.???
lei urmtoarele fapte@
a) nepunerea n aplicare, cu rea(credin9, a +otrrilor consiliului local de
ctre primar%
a) nepre!entarea n termenul prev!ut de 0egea finan9elor publice locale a
proiectului bugetului unit9ii administrativ(teritoriale de ctre primar, din
culp%
b) nepre!entarea de ctre primar a rapoartelor prev!ute de lege, din culp ...%
c) neluarea msurilor necesare, stabilite de lege, de ctre primar n calitate de
repre!entant al statului n unit9ile administrativ(teritoriale.
(;) *onstatarea contraven9iilor :i aplicarea amen!ilor se fac de ctre prefect, n
calitate de autoritate public, repre!entant al "uvernului pe plan local.K
8vnd n vedere c potrivit alineatului < al aceluia:i articol, dispo!i9iile
men9ionate se completea! n mod corespun!tor cu cele ale Lrdonan9ei "uvernului nr.
;>;??6 privind regimul juridic al contraven9iilor, aprobat cu modificri :i completri
prin 0egea nr. 6F?>;??;, cu modificrile :i completrile ulterioare, re!ult c mpotriva
procesului(verbal de constatare a contraven9iei :i aplicarea amen!ii primarul poate
formula plngere la judectorie.
n ca!ul n care primarul este nemul9umit de solu9ia instan9ei de fond, primarul
poate formula recurs la sec9ia de contencios administrativ a tribunalului competent.
11
*e 'edea art.3 alin.2, art.0, art.2:%23 din "e2ea nr. 303;2::0 pri'ind @tatutul
aleilor locali
12
*e 'edea art.150 din "e2ea ad&ini*traiei pu#lice locale nr. 215;2::1, cu
&odificrile i co&pletrile ulterioare
8:adar, litigiile generate de rspunderea contraven9ional a primarilor sunt supuse
unui dublu grad de jurisdic9ie, fondul :i recursul.
n legtur cu rspunderea administrativ ca form a rspunderii juridice pe
care o tratm n ultimul capitol al pre!entei lucrri, considerm aici, ca fiind necesare
urmtoarele considera9ii@
a) rspunderea administrativ este antrenat ori de cte ori este svr:it o fapt
ilicit, denumit abatere administrativ%
b) abaterea administrativ este perceput n doctrin ntr(un dublu sens, dup cum
urmea!@
n sens larg, prin abatere administrativ se n9elege orice nclcare a
normelor de drept administrativ%
n sens restrns, prin abatere administrativ se n9elege numai acea
fapt administrativ ilicit care constituie contraven9ie%
c) doctrina de drept administrativ consacr trei forme ale rspunderii
administrative :i anume@ rspunderea administrativ(disciplinar, rspunderea
administrativ(contraven9ional :i rspunderea administrativ(patrimonial.
n acest context, apreciem c formularea din art.6=A alin.6 al 0egii administra9iei
publice locale nr. ;6=>;??6 cu privire la rspunderea primarilor este eronat. $e lege
ferenda, considerm c se impune modificarea acestuia, n sensul de a consacra n sarcina
primarilor rspunderea administrativ, civil :i penal, dup ca!, n func9ie de natura :i
gravitatea faptelor ilicite svr:ite n exercitarea mandatului.
8:a cum am relevat deja, rspunderea administrativ mbrac trei forme,
respectiv@ rspunderea administrativ(contraven9ional pe care am abordat(o deja,
rspunderea administrativ(disciplinar :i rspunderea administrativ(patrimonial, la care
ne vom referi n cele ce urmea!.
n ceea ce prive:te rspunderea administrativ(disciplinar, este evident c poate fi
antrenat ca urmare a unor abateri disciplinare.
8preciem c potrivit dispo!i9iilor art. CG din 0egea nr. ;6=>;??6 I legea
administra9iei publice locale, primarul ar putea svr:i urmtoarele abateri disciplinare@
a) neexercitarea mandatului timp de A= de !ile consecutiv, n mod nejustificat%
b) nesocotirea intereselor generale ale colectivit9ii locale%
c) neexercitarea atribu9iilor ce i revin, inclusiv cele pe care le exercit n calitate
de repre!entant al statului.
.vr:irea acestor fapte care constituie abateri disciplinare specifice pentru
primar, au drept consecin9 ncetarea de drept a mandatului ori suspendarea din func9ie a
acestuia, ca sanc9iuni administrativ(disciplinare specifice pentru primari.
n astfel de situa9ii prefectul, prin ordin, ia act de ncetarea respectiv. .uspendarea
de drept a mandatului de primar.
n sfr:it, opinm c rspunderea administrativ(patrimonial a primarului se
fundamentea! pe art. =; din *onstitu9ia 7omniei, republicat :i 0egea contenciosului
administrativ nr. ==A>;??A.
*u alte cuvinte, aceast form a rspunderii va fi antrenat ori de cte ori o
persoan va fi le!at ntr(un drept al su ori ntr(un interes legitim printr(un act
administrativ ilegal emis de primar sau, prin nesolu9ionarea n termenul legal a unei cereri
adresate primarului.
n ceea ce prive:te rspunderea civil men9ionm c este o form de rspundere
mai sever dect rspunderea patrimonial, n sensul c presupune att repararea pagubei
precum :i beneficiul nereali!at.
$e:i legea nu prevede n mod expres ipote!ele n care poate interveni, apreciem
c rspunderea civil a primarilor poate fi antrenat n urmtoarele ipote!e@
a) pentru pagubele produse cu vinov9ie patrimoniului unit9ii administrativ I
teritoriale pe care o repre!int%
b) pentru nerestituirea n termenul legal a sumelor ncasate necuvenit%
c) pentru daunele pltite de autoritate, n calitate de comitent, unor ter9e persoane,
n temeiul unei +otrri judectore:ti definitive :i irevocabile.
/vident c rspunderea primarului va fi antrenat numai dac se reunesc cele trei
elemente, respectiv@ vinov9ie, fapt ilicit :i prejudiciu.
n sfr:it, rspunderea penal este cea mai grav form a rspunderii primarului :i
intervine numai atunci cnd primarul svr:e:te o infrac9iune n exercitarea atribu9iilor ce
i revin.
6. Aparatul de specialitate al primarului
'entru ndeplinirea atribu9iilor prev!ute de lege, att consiliul local, precum :i
primarul au nevoie de un personal speciali!at :i competent, denumit Japaratul de
specialitate al primaruluiK.
*onform art. <C alin. (<) lit. b din 0egea nr. ;6=>;??6, legea administra9iei
publice locale, cu modificrile :i completrile ulterioare, la propunerea primarului,
consiliul local aprob, n condi9iile legii, nfiin9area, organi!area :i statul de func9ii ale
aparatului de specialitate al primarului.
Eumirea :i eliberarea din func9ie a personalului din aparatul propriu de
specialitate al primarului se fac de ctre primar, conform legii.
n componen9a aparatului propriu al primarului se regsesc dou categorii de
personal :i anume@
a) func9ionari publici, persoane care exercit o func9ie public%
b) personal contractual, care desf:oar activit9i de secretariat,
administrative, protocol, gospodrire, ntre9inere(repara9ii :i de deservire,
precum :i alte categorii de personal care nu exercit prerogative de putere
public.
$up numirea n func9ie, ntre primar :i func9ionarii publici iau na:tere raporturi
de serviciu, guvernate de 0egea nr. 6FF>6GGG privind .tatutul func9ionarilor publici, cu
modificrile :i completrile ulterioare.
'e de alt parte, ntre primar :i personalul contractual se nasc raporturi de munc,
guvernate de dispo!i9iile *odului Muncii.
.tructura organi!atoric a aparatului de specialitate al primarului cuprinde
urmtoarele compartimente func9ionale@ birouri, servicii, direc9ii :i direc9ii generale.
*onform art. N- alin. (;) din 0egea nr. 6C6>;??< privind unele msuri pentru
asigurarea transparen9ei n exercitarea demnit9ilor publice, a func9iilor publice :i n
mediul de afaceri, prevenirea :i sanc9ionarea corup9iei, cu modificrile :i completrile
ulterioare J.tructura organi!atoric a autorit9ilor :i institu9iilor publice trebuie s
respecte urmtoarele cerin9e@
a) pentru constituirea unui birou este necesar un numr de minimum = posturi de
execu9ie%
b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un numr de minimum D posturi
de execu9ie%
c) pentru constituirea unei direc9ii este necesar un numr de minimum 6= posturi
de execu9ie%
d) pentru constituirea unei direc9ii generale este necesar un numr de minimum
;= de posturi de execu9ie.K
-ncompatibilit9ile, conflictul de interese, drepturile :i ndatoririle prev!ute de lege
pentru secretarul unit9ii administrativ(teritoriale :i pentru ceilal9i func9ionari publici sunt
tratate n capitolul aferent
JHunc9ionarilor publiciK.
'otrivit art. DD din 0egea nr. ;6=>;??6 legea administra9iei publice locale,
republicat@ J'rimarul, viceprimarul, secretarul unit9ii administrativ(teritoriale :i
aparatul de specialitate al primarului, constituie o structur func9ional cu activitate
permanent, denumit primria comunei sau ora:ului, care duce la ndeplinire +otrrile
consiliului local :i dispo!i9iile primarului, solu9ionnd problemele curente ale
colectivit9ii locale.K
.oncluzii!
'entru acest referat, am cules diferite informa9ii pentru a lmuri ce nseamn
no9iunea de primar :i ce implic aceast func9ie. 'e lng aceste informa9ii pur teoretice,
a: vrea s sublinie! faptul c, primarul ar trebui s fie :i un cet9ean model. n opinia
mea,acesta trebuie s fie un om inteligent, cu studii, capabil s conduc un ora:, o
comun etc. 'ersoana care a fost aleasa in aceasta importanta functie ar trebui s se
gndeasc,la binele comunitatii care la ales si sa aiba in vedere ca deci!iile sale sa nu
periciclite!e in nici un fel bunastarea comunitatii. 'rimarul ideal dup prerea mea ar
trebui s fie lider al comunit9ii locale, un bun gospodar, o persoan empatic :i licen9iat
n 8dministra9ie 'ublic. 'este jumtate dintre romani (=F,CO) s(au gndit cel pu9in o
dat ca ar fi buni sa ocupe fotoliul de primar, dar trebuie s se gndeasc la binele
ora:ului respectiv, trebuie s fie un profesionist :i inainte de toate trebuie sa fie "om"..
8st!i, primarul este autoritatea executiv a administra9iei publice locale care
ndepline:te n acela:i timp :i rolul de repre!entant al statului n rela9iile cu persoane
fi!ice :i juridice din 9ar :i din strintate, precum :i n justi9ie, n unitatea administrativ
teritorial n care a fost ales .
#ibliograie
8ntonie -orgovan Tratat de drept administrativ, vol. -, edi9ia a ---(a, /ditura 8ll &ec1,
&ucure:ti, ;??6,
M. raru, Tratat de drept administrativ romn, /ditura .ocec, &ucure:ti, 6G;F
-oan .antai, Drept administrativ i tiina administraiei, vol. -, /ditura 7isoprint, *luj
Eapoca, ;??;
0egea nr. 6FF>6GGG privind .tatutul func9ionarilor publici, republicat, cu modificrile :i
completrile ulterioare
erginia edina:, Drept administrativ i instituii politico-administrative !anual
practic, /ditura 0umina 0ex, &ucure:ti, ;??;
8lexandru Eegoi9, Drept administrativ, /ditura .2lvi, &ucure:ti, 6GGC
0egea administra9iei publice locale nr. ;6=>;??6, cu modificrile :i completrile
ulterioare
8ndrP de 0aubadere, Trait" de droit administratif, C(Pme Pdition, vol. -, 'aris, 0.".$.#.,
6GD<,
#ean 7ivero, Droit administratif, ;(Pme Pdition, $allo!, 'aris, 6GCD,
". "u9u, Dicionar latin-romn, /ditura Qtiin9ific :i /nciclopedic, &ucure:ti 6GF<