Sunteți pe pagina 1din 30

Traduceri moderne ale Bibliei in limba romana

de dr. Alexa Popovici


Istoria traducerilor Bibliei in limba romana este una dintre cele mai interesante dovezi ale inspiratiei Duhului Sfint in lucrarea pentru luminarea unui popor,
pentru apropierea lui de Dumnezeu si pentru mintuirea urmasilor lui Traian si Decebal a poporului roman. uvintul revelatiei scrise a lui Dumnezeu a fost
!ustat ca o pine, ca o mana cereasca, de orice suflet insetat dupa lumina de sus, care sa"I dea imboldul si calauzirea pe cararea vietii.
um limba romana a fost o limba in continua dezvoltare si prefacere, era natural ca si Biblia sa fie tradusa din timp in timp in limba#ul comun, evoluat cu
scur!erea vremii si a !eneratiilor. Din aceasta cauza avem foarte multe traduceri in limba romana.
Scrierea in limba romana inainte de $%&%, adica pina la domnitorul Alexandru I. uza, era cu caractere cirilice. Asadar, si traducerile Bibliei pina la acea data
au fost cu litere cirilice. Dupa anul $%&%, Biblia a fost tiparita cu alfabetul roman.
Dam in mod cronolo!ic si pe scurt traducerile Bibliei sau numai ale unor parti ale ei.
$. Prima este traducerea din !reaca a lui oresi, un diacon din Tir!oviste, care avea o tipo!rafie la Brasov, si el a tradus si a tiparit 'van!heliile (oului
Testament. Traducerea lui a fost numita 'van!heliarul, si aceasta a fost a doua carte tiparita in limba romana. Prima tipariturea romaneasca a fost
athismul, care a vazut lumina tiparului probabil in $&)) la Sibiu, iar in $&&* oresi a tiparit un alt atehism la Brasov. 'van!heliarul a fost una din
cele mai importante lucrari ale lui coresi. +nii dintre istoricii de mai tirziu explica zelul sau pentru 'van!heliar prin faptul ca acesta ar fi fost o lucrare
pentru introducerea protestantismului intre romani.
,. 'van!heliarul din vremea lui (ea!oe Basarab, tiparit, dupa unii istorici, prin $&$,, din care au ramas doar citeva exemplare. Se stie ca acest
'van!heliar a servit ca model pentru 'van!heliarul sirbesc. Daca acest 'van!heliar a fost tiparit cu adevarat in $&$,, atunce acesta este primul, si nu
cel al lui oresei.
-. .aptele apostolilor, traduse tot de oresi din !reaca, au fost tiparite la Brasov, probabil in anul $&/-. h. retu, care a descris lucrarea aceasta in $%%&,
a dat ca data anul $&01, iar I. Bianu a plasat"o in anul $&/-. +n exemplar din traducerea aceasta este in pastrare la 2uzeul (ational de Antichitati din
Bucuresti.
). Psaltirea, o traducerea tot a lui oresi, tiparita in $&01 tot la Brasov. +n exemplar s"a pastrat la Biblioteca Academiei din Bucuresti.
&. Psaltirea di!lota, slavona si romana. A fost facuta tot de oresi ti tiparita la Brasov in $&00. Din ea exista doua exemplare, unul la 2uzeul (ational de
Antichitati, si altul la Biblioteca Academiei 3omane din Bucuresti..
/. 4enesa si 'xodul. Traducerea din !reaca a fost facuta de Serban, fiul lui oresi, a#utat de studentul 2arian si tiparita la 5rastie prin $&%,. Traducerea a
facut parte probabil dintr"un plan al traducerii intre!ului 6echi testament.
0. (oul Testament a fost tradus in intre!ime in limba romana de calu!arul Silvestru, iar dupa moartea lui a fost completat de altii. Traducerea are o
dedicatie facuta domnitorului 4eor!e 3a7ocz8, de Stefan, arhiepiscop de Bal!rad. A fost tiparit in $/)% la Bal!rad. Se pastreaza la Biblioteca
Academiei 3omane din Bucuresti.
%. 'van!heliile, tiparite de Teodosie, mitropolitul 6alahiei in $/%, la Bucuresti, cu o dedicatie printului Ioan Servan antacuzino, al Tarii 3omanesti.
*. .aptele si 'pistolele, tiparite tot de Teodosie in $/%-, la Bucuresti. Dedicatia este tot pentru Serban antacuzino.
$1. Sfintele Scripturi, traduse de (icolae 2ilescu si alti colaboratori a lui si tiparite in $/%% la Bucuresti. Dedicatia este tot pentru Serban antacuzino.
9Din ea au fost luate cele patru 'van!helii si tiparite la 2anastirea Sna!ov, de lin!a Bucuresti, in $/*0. Tot din lucrarea aceasta au fost luati Psalmii si
tipariti separat, sub titlul :Psaltirea; in $01$ si $01-, la Buzau.<
$$. (oul Testament tiparit de Antim Ivireanu, episcop, apoi mitropolit. A fost tiparit la Bucuresti in $01-. 9Din acesta au mai fost tiparite editii la Bucuresti,
in $0,-, $0),, $0&1, $0/1, $00&= la 3amnic in $0%)= la Iasi, in $0/,, $0*)= la Bla#, in $0/&, $00/. Tot din (oul Testament au fost tiparite .aptele si
'pistolele separat, la Bucuresti, in $0)-, $0/), $00), $0%)= la Iasi, in $0&/, $0*$= la Bla#, in $0/0.<
$,. Sfintele Scripturi, editie tipartia de Samuil 2icu lain la Bla#, in $0*&. Au fost introduse titlurile pe actiuni, o adresa catre cititori. 5 introducere, si o
erata. 'dita aceasta are adau!ate si cartile apocrife. 9Din aceasta lucrare au mai aparut intre $0*& si $%$0 urmatoarele editii> 'van!heliile, tipartie la
Budapesta in $0** si $%$,= la Bla#, in$%$/. .aptele si 'pistolele, la Bla#, in $%1,. Psaltirea, la Bucuresti, in $0*/= la 2oviloau in $0*/= la Sibiu, in
$0**, $%1$, $%1),$%1&, $%$$= la Iasi, in $%1,= la Brasov, in $%10, $%$1, $%$,= la Budapesta, in $%1%= la Bla#, in $%1*.<
$-. (oul Testament tiparit la St. Petersbur!, in 3usia, in anul $%$0. (u stim cine a fost traducatorul. A fost tiparit in &111 de exemplare si stim ca a costat
-11 de lire sterline. 9Din $%$0, traducerea aceasta a fost tipartia partial in mai multe editii dintre care unele au continut 'van!heliile, iar altele Psaltirea.
Astfel, 'van!heliile, la 2anstirea (eamtu, in 2oldova, in $%,$, $%)&, si $%&%= la Iasi, in $%)$, $%&), $%&* si $%/,. Psaltirea, la 2anastirea (eamtu, in
$%$0 si $%0-= la Iasi, in $%$0, $%$%, $%-$, $%-&, $%),, $%&1= la Bucuresti, in $%,1, $%&,, $%&- si $%&/= la Sibiu, in $%,/, $%-0, $%)$, $%)0= la Brasov,
in $%,0, $%--= la Buzau, in $%-,, $%&/, $%/1= la Bla#, in $%-&= la hisineu in Basarabia, in $%&0= la Paris in .ranta, in $%&*.<
$). Sfintele Scripturi au fost tiparite la St. Petersbur! in $%$*, intr"un tira# de &11 de exemplare, fara a se indica traducerea. In vremea aceea, un exemplar
costa $1 ruble. (oul Testament a fost tiparit si separat. In $%,) 6eniamin ostache a tiparit la Iasi o editie a acestui (ou Testament in trei volume.
$&. 'van!heliile au aparut la Buzau in $%-), in /111 de exemplare cu scoartele foarte ornamentalte. (u ni se indica traducerea.
$/. (oul Testament tiparit la Smirna, intr"o tipo!rafie a unei misiuni americane in &111 de exemplare. (i se indica doar faptul ca a fost tiparit la dorinta
episcopilor din 6alahia, in anul $%-%, dupa un exemplar dat de acestia.
$0. 6echiul Testament tiparit tot acolo la Smirna de un preot cu numele de Ioan, $%-*.
$%. (oul Testament tiparit tot la Smirna, in $%)/, si aceeasi traducere a fost tiparita la Iasi in $%)0, in $%&) si in $%&0, iar la Bucruesti in $%&*.
$*. Sfinta Scriptura tiparita la Sibiu in $%&% cu litere mari, fiinda avea *,1 de pa!ini. Aceasta traducere a aparut intr"o alta editie la Paris, tot in anul $%&%,
tiparita de ?. @eliade.
,1. (oul Testament, editia a 6I"a 9dupa traducerea tiparita la Smirna, in $%-%<, tiparit la Bucuresti, in $%&*, in &111 de exemplare. (ota> um in toata
administratia de stat au fost introduse literele romane in locul celor cirilice, editia aceasta a fost si ea tiparita cu litere romane. Deci aceasta a fost prima
editie a (oului Testament tiparita cu litere romane, caci toate editiile de Biblii sau parti ale Bibliei dinaintea acesteia au fost scrise cu litere cirilice.
,$. 4enesa, tiparita la Bucuresti, in $%&*, ca o noua traducere de onstantin Aristia. Tira#ul a fost de o mie de exemplare.
,,. Biblia Sacra si Psalmii. Aceasta a fost facuta dupa textul din ultima editie elenica, recorectata cu privire la unii termeni ebraici arhhetipi si tradusa de
onstanitn Aristia in $%&*, la Bucuresti.
,-. Isaia, int"o traducere speciala al ui . Aristia, a aparut la Bucuresti, in $%/1. Tira#ul a fost foarte restrins, doar pentu un anumit numar de etimolo!i.
,). (oul Testament, editia a saptea, dupa textul (oului Testament tiparit la Smirna. A fost o editie tiparita in $%/-, la Bucuresti, cu litere romane, cu textul
aran#at pe para!rafe.
,&. Psalmii, tradusi intocmai dupa textul ori!inal, lurare tiparita in $%/- la Bucuresti. Traducerea a fost facuta de Aeler, un evreu crestin, an!a#at de
Societatea Biblica Britanica pentru strainatate, si de Stefanides, un !rec romanizat. Bucra!ea avea ,&- de pa!ini.
,/. Psaltirea, tiparita tot la Bucuresti si tot in $%/-. Stim ca formatul era de $%x$$.&. 9(u cunoastem cine a fost traducatorul.<
,0. Psaltirea. 5 traducere a lui Ierome din Iasi, un profesor la Seminarul 5rtodox, tiparita la Bucuresti, in $%//, in formatul de $&,&x$$ cm. Avea pe
para!rafe insemnari mar!inale.
,%. (oul Testament. A fost tiparit la Bucuresti, in $%/0, de Societatea Biblica Britanica si pentru Strainatate. .ormatul era de $&,&x$$ cm.
,*. artea Psalmilor. 5 traducere dupa textul ori!inal, a fost o noua editie revizuita de Cilliam 2a8er din Iasi. A fost tipartita la Iasi in $%/0, tot in
formatul de $&,&x$$ cm si avea $&0 de pa!ini.
-1. artea Psalmilor. 5 noua editie intr"un format mai mic, $,x% cm, a aparut in $%/%, cu textul aran#at pe doua coloane. Se pare ca aceasta editie este
prima pe doua coloane.
-$. 'van!helia Populara sau Sacra Scriptura a (oului Testament. Tradusa dupa ori!inalul elenesc si insotita de :Ar!umente si reflexiuni morale;, de
henadie, episcopul de Ar!es. A fost tiparita in $%/% la Bucuresti. .ormatul de $*,&x$,,& cm. In editia aceasta, dupa fiecare capitol se afla notitele.
-,. Santa Scriptura a 6echiului Testament. 5 traducere, inceputa de (. Balasescu, un profesor de la Bucuresti, care a reusit sa traduca dupa un text !recesc.
De la 4enesa la , Samuel traducerea a fost facuta de Ierome, dupa textul ebraic. Plin!erile si Ieremia au fost traduse de henadie. Toate celelalte carti
au fost traduse de .. Dubau si . 'rbiceanu, dupa textele !recesti si latinesti. artile de la $ Samuel la 2aleahi au fost revizuite, inainte de a fi tiparite,
de C. 2a8er. Toata orto!rafia s"a bazat pe principiil lui (. Balasescu. Bucrarea a fost tiparita in trei volume> primul, terminat in $%/&, 4enesa"3ut, in
)$0 pa!ini= volumul II, terminat in $%/0, $ Samuel"Psalmii, in &-) pa!ini= volumul III, terminat in $%/*, Proverbele"2aleahi in )-) pa!ini.
--. (oul Testament, o editie revizuita de C. 2a8er si tiparita dupa normele noi din !ramatica. A fost tiparit la Iasi in $%0$ si avea un format mare, ,$x$),&
cm. Bucrarea de tiparire a fost facuta de Societatea Biblica Britanica si pentru Strainatate.
-). Santa Scriptura, editie noua, revazuta dupa textile ori!inale, pre!atita de C. 2a8er, iar sectiunea 4enesa"3ut a lucrat"o impreuna cu 6asile Pallade, un
professor la Iasi. 'ditia aceasta a fost fara cartile apocrife, cu textul pe doua coloane.
-&. Santa Scriptura, tiparita la Iasi, in $%0), fara apocrife, cu textul tot pe doua coloane, cu titluri ale textului, si cu referinte la subsolul pa!inii.
-/. Santa Scriptura, tiparita tot la Iasi, si in acelasi an, $%0), dar fara referinte de la subsolul pa!inii. 'ditia aceasta avea *$/ pa!ini cu un format de ,0x$*
cm.
-0. 'ditia aceasta a fost cunoscuta ca Biblia de Iasi, sau tradurerea (itulescu, si a fost folosita de baptisti pina in $*,-. redem ca a fost cea mai raspindita
editie de Biblie romaneasca. Bucrarea a fost intreprinsa de Societatea Biblica Britanica, si este prima editie care are titluri pe sectiuni. Traducerea era
aceea din Biblia din Iasi din $%0).
-%. Psaltirea, tiparita la 6iena in $%0& de Societatea Biblica Britanica.
-*. (oul Testament. A fost tiparit la Bucuresti in $%0&, dupa textul celui tiparit la 6iena in acelas an. 9Alte editii au fost tiparite cu acelasi text in $%*0 si in
$*1&<. Parti ale (oului Testament> 'van!helia lui 2atei a aparut in $*1-, 'van!helia lui 2arcu in $*1,, 'van!helia lui Ioan in $*1) si $*1/.
)1. Psaltirea. 5 retiparire a Pslatirii publicata in romaneste in $&00 de deaconul orsei. Bucrarea a fost reprodusa si avea si un studio biblio!raphic si un
!losar comparative facut de Bo!dan Petriceicu"@asdeu. 'ditura a fost a Academiei 3omane, Tomul I. Aceasta Psaltire a fost tiparita in $%%$, la
Bucuresti. Textul avea si Pslamul $&$, urmat de citeva poeme. 9Titlurile si Prefata au fost datate> Bucuresti ,/ dec. $%%1, urmind orto!rafia din cartea
:uvente den batrini.;<
)$. artea Psalmilor. 5 editie tiparita la Bucuresti, in $%%$, dupa textul editiei de la 6iena. Avea $1- pa!ini, format $,,&x0,& cm.
),. (oul Testament. A fost tiparit cu aprobarea si binecuvintarea Sfintului Sinod al Santei Biserici Autocefale 5rtodoxe 3omane, la Bucuresti, in $%%0. In
:uvint inainte; se spune> :Intru marirea lui Dumnezeu, celui in treime laudat si in zilele 2aiestatii Sale iubitorului de ristos re!elui 3omaniei, arol
I, sub Arhipastoria I.P.S. Arhiepiscop si 2itropolit al +n!ro"6lahiei, primat al 3omaniei si Presedintele S"lui, D.D. alinic 2iclescu.;
)-. (oul Testament. A fost tiparit in acelasi an, $%%0, dar intr"un format diferit. Bucrarea de tiparire a fost facuta tot la Bucuresti.
)). Psaltirea in versuri de Dosoftei, mitropolitul 2oldovei *$/0$"$/%/<, tiparita la Bucuresti, in $%%0. Aceasta psaltire a fost publicata dupa manuscrisul
ori!inal si de pe editia din $/0-, sub in!ri#irea profesorului I. Bianu, in editura Academiei 3omane. Toti Psalmii erau verificati in versul metric, iar
Psalmul $&$ a fost redat in proza.
)&. Psaltirea Scheiana. Tiparita la Bucuresti, in $%%*, dupa manuscrisul din $)%,, sub in!ri#irea profesorului I. Bianu, bibliotecarul Academiei 3omane.
9(umele de Scheiana i s"a dat fiindca a fost !asita in Biblioteca de la Scheia.< Bucrarea aceasta a fost tiparita pe o pa!ina cu litere cirilice, iar pe pa!ina
opusa cu litere romane. Toata lucrarea s"a extins pe &-1 de pa!ini.
)/. Tetravan!helul Diaconului orsei. Bucrarea a fost retiparita la Bucuresti, in $%%*, dupa editia prima din $&/1"/$, sub in!ri#irea arhiereului de.
4herasim Timus Pitesteanul, cu o prefata de . 'rbiceanu. Bucrarea avea ,-, de pa!ini. Textul nu era impartit pe capitole si versete.
)0. ele Patru 'van!helii, 2atei, 2arcu, Buca, Ioan, pentru uzul scolilor primare urbane si rurale de ambele sexe. Pe coperta a doua se arata> :'ditia
conforma textului aprobat de Santul Sinod al Santei Biserici Autocefale 5rtodoxe 3omane.; Bucrarea a fost tiparita la Bucuresti, in anul $%*-, pe doua
coloane.
)%. Santa 'van!helie tradusa din limba ori!inala !reaca, de dr. (. (itzulescu. Tiparirea s"a facut la Bucuresti, in $%*&, de catre Societatea Biblica
Britanica. Bucrarea avea numai cele patru 'van!helii, si s"a extins pe $%& pa!ini, cu doua coloane.
)*. (oul Testament. In intre!ime revizuit de (. (itzulescu, tiparit de Societatea Biblica Britanica la Bucuresti, in $%*%. Traducerea aceasta a avut cea mai
mare raspindire pina in $*,-.
&1. artea Psalmilor. 5 noua traducere dupa textul ori!inal. (u cunoastem numele traducatorului care a facut"o dupa textul ebraic. Bucrarea avea $-- de
pa!ini, pe doua coloane, si a fost tiparita de Societatea Biblica Britanica. .ormatul a fost de $0,&x$,,& cm.
&$. Santa Scriptura, cu titluri, textul pe doua coloane si fara cartile aocrife. A fost tiparita la Bucuresti, in $*1%. Dupa text erau citeva harti biblice. Bucrarea
a fost facuta de Societatea Biblica Britanica. Traducerea a fost identical cu aceea de Iasi. .ormatul era de ,$,&x$) cm.
&,. Santa 'van!helie scrisa de Sft. 2atei. Bucrarea avea 0% de pa!ini, pe doua coloane, cu titluri, si impartita pe capitole si pe versete. 9In anul $*$1, au
aparut editii uniforme din 2arcu pe 0% de pa!ini, din Buca pe %& pa!ini si din Ioan pe /) pa!ini.< Si aceasta lucrare este opera Societatii Biblice
Britanice.
&-. Sfinta Scriptura, intr"o traducere noua facuta de Dumitru ornilescu, la Bucuresti, in $*,-. Dupa ce s"a constatat tot mai mult ca Biblia de Iasi din $%0)
a ramas in urma cu expresivitatea limbii romane, printesa alimachi l"a an!a#at pe Dumitru ornilescu, un tinar teolo! ce abia a terminat studiile la
.acultatea de Teolo!ie din Bucuresti, ca sa faca o noua traducere in limba#ul romanesc la zi, Traducerea a fost terminate, si in $*,- ea a vazut lumina
tiparului, fiind suportata de Societatea Biblica Britanica. Traducerea aceasta a fost adoptata de toate confesiunile evan!helice si este folosita si astazi.
Textul din traducerea aceasta a fost tiparit in nenumarate editii, fie ca Biblie intrea!a, fie in parti, adica separate (oul Testament sau Psalmi etc. Bimba
traducerii a fost si este cea literara, astfel ca poate fi inca folosita.
Bilan al SBIR la mplinirea unui deceniu de activitate. 16.11.2002, Bucureti (iaa !ultelor"
Preocuparea principalD a SocietDEii Biblice Interconfesionale din 3omFnia 9SBI3< constD Gn tipDrirea Hi difuzarea unui numDr cFt mai mare de Biblii Hi alte
scrieri le!ate de SfFnta ScripturD, Gn limba romFnD, a populaEiei ma#oritare, precum Hi Gn limbile minoritDEilor naEionale> ma!hiarD, romanes, ucraineanD,
bul!arD, !ermanD, armeanD etc. In cei zece ani de existenED, SBI3 a tipDrit Hi difuzat $,-$%%* scrieri biblice, dintre care &,*%/) au fost Biblii. 'ste vorba, mai
precis, de -,%-*1 exemplare din Biblia Gn versiunea ortodoxD a lui 4ala 4alactionJ $1111 exemplare din Biblia #ubiliarD, diortositD de I.P.S. Bartolomeu
Anania, Arhiepiscopul 6adului, .eleacului Hi lu#ului, $/%0,, exemplare din Biblia Gn versiunea neoprotestantD a lui Dumitru ornilescu, ,,/&, exemplare
din Biblia Gn limba ma!hiarD, $11 exemplare din Biblia Gn limba armeanD.
DiferenEa pFnD la aproape $,-,111 scrieri biblice este datD de Biblia pentru copii Gn limbile romFnD, ma!hiarD Hi ucraineanD " ,/-/-* exemp, (oul Testament
cu Psalmii Gn traducerea ornilescu " $$ 111 exemp, (oul Testament Gn traducerea 4ala 4alaction Hi cDrEi Hcolare " -0 )-* exemp, (oul Testament tradus de
I.P.S. Bartolomeu Anania " ,&111 exemp, 2ica Biblie pentru ortodocHi " $$1/$* exemp, Psaltirea pentru ortodocHi " ,1),-* exemp, 'van!helii pentru
ortodocHi " /111 exemp, 4hidul Ierusalimului " &$11 exemp, ediEii critice ale Sfintei Scripturi, dicEionare ale limbii !receHti a (oului Testament Gn en!lezD Hi
francezD, Biblii Gn limbile francezD, en!lezD, !ermanD, sFrbD, ucraineanD " -0,1* exemp, cele patru 'van!helii, .aptele Apostolilor, DrEi de ru!Dciune Gn
scriere Braille pentru nevDzDtori " fiecare Gn tira# de cFte $1111 exemp, 2anual de utilizare a Bibliei " &111 exemp, (oul Testament Gn ediEie bilin!vD romFnD"
ma!hiarD " $&11 exemp, S8nopsa celor ) 'van!helii " -111 exemp, DicEionarul !rec"romFn " -111 exemp, casete audio Gn limba romanes " -%1, casete audio "
$&11, 'van!helia dupD 2arcu 9'van!helia pala o 2arco< Gn ediEie bilin!vD romFnD"romanes 9pentru aceasta din urmD s"a folosit dialectul cDldDrarilor< dupD
versiunea ornilescu Hi 'van!helia dupD 2atei 9'van!helia pala o 2atei<, de asemenea Gn ediEie bilin!vD romFnD"romanes 9Gn dialectul ursarilor< dupD
versiunea 4alaction, fiecare Gn cFte $111 de exemp, alte publicaEii reli!ioase, precum Atlasul biblic Hi Buletinul informativ al SBI3 " %$&)- exemp.
u spri#inul +BS, ABS Hi al altor companii mari din S+A, care au oferit fonduri pentru SocietDEile Biblice (aEionale, SBI3 desfDHoarD activitDEi Gn cadrul
pro!ramului K5pportunit8 ,$K 95 ,$< Hi al Pro!ramului Serviciul 2ondial al +BS. InformaEiile au fost furnizate de P.S. Damaschin oravu, 'piscopul
ortodox al Sloboziei Hi DlDraHilor, vicepreHedintele SBI3, Gn raportul prezentat cu ocazia Lilei Bibliei, la aniversarea a $1 ani de existenED a SocietDEii Biblice
Interconfesionale.
#$IS!%$&' I%() B%B *I BIBLIA DE LA BLAJ +I) 1,-.
3eeditarea Gn condiEii monumentale a Bibliei de la Blaj din $0*&, prin amploarea demersului, a impus printre altele radio!rafierea tuturor factorilor
socio"culturali care au condus la realizarea Bibliei naEionale a romFnilor, tocmai atunci Hi tocmai la Bla#, precum Hi evidenEierea rolului pe care Hi l "au asumat
personalitDEile vremii Gn acest cel mai important eveniment cultural romFnesc din toate timpurile.
/10
3ezultD concluzia cD, dupD traducDtorul Samuil 2icu, cel mai
implicat persona# a fost Ioan Bob, episcopul blD#ean pe care istorio!rafia noastrD Hi l"a disputat Gn tonuri contradictorii.
/20
In contrast cu ima!inea subiectivD
acreditatD de contemporanul Petru 2aior,
/10
iar Gn secolul al MM"lea de Lenovie PFcliHanu,
/20
Ioan Bob a manifestat de la Gnceputul pDstoriei sale o GnEele!ere
accentuatD a culturii Hi a necesitDEii promovDrii acesteia Gn rFndul romFnilor ardeleni. In anul instalDrii sale, $0%-, noul vlDdicD blD#ean GnainteazD GmpDratului Iosif
II un amplu memoriu, conEinFnd revendicDri pe seama romFnilor. 4estul Gn sine nu este o noutate metodolo!icD, episcopii anteriori GncepFndu"Hi fiecare Gn parte
pDstoria cu asemenea documente pro!ramatice, prin care se #ustificau Gn faEa poporenilor din diecezD.
/.0
(outatea demersului lui Bob constD Gn faptul cD
revendicDrile sale sunt toate de ordin exclusiv cultural. 'ste unicul act cu caracter de Supplex Bibellus pur cultural din arealul Ncolii Ardelene, fapt evidenEiat cu
ocazia recentei editDri Gn premierD, dupD manuscris, Hi consemnat Gn toatD importanEa lui de istoricul D. Prodan.
/60
'ste tocmai anul Gn care Samuil 2icu Gncepe traducerea Bibliei, cartea .acerii fiind GncheiatD la $* ianuarie $0%).
/,0
Timp de $, ani, 2icu a fost Gn centrul
atenEiei confraEilor clerici, Gn atenEia episcopului Gn primul rFnd, cDci, dupD o remarcD a lui Petru 2aior din $0*-, OretipDrirea Bibliei Gn limba noastrD
romFneascD...nu suferD nici o amFnare;.
/30
a sD"Hi poatD duce munca la bun sfFrHit, Bob Gl scuteHte pe traducDtor de ma#oritatea Gndatoririlor de cDlu!Dr Hi preot,
dupD propria afirmaEie dintr"o adresD !Dtre 4uberniu din $) decembrie $0*1.
/-0
Ideea unui re!im aparte al eruditului ieromonah o su!ereazD, Gntre altele, libertatea
de miHcare, necaracteristicD vieEii monahale. Din GnsemnDrile anexe manuscriselor Bibliei sale reiese cD 2icu a lucrat la traducere mai mult Gn afara mDnDstirii din
Bla#, mai ales Gn casa nepotului sDu 'fraim Alein din Sibiu, dar Hi Gn satul Bupu 9aici a Gnceput traducerea< Hi la alte sDlaHe primitoare din Bla# Hi de prin localitDEile
apropiate.
/100
SituaEia privile!iatD a lui 2icu Gntre clericii Bla#ului rDzbate fDrD voia autorului dintr "o altD scrisoare a lui 2aior cDtre on!re!aEie, Gn care
GncearcD sD"l compromitD pe episcop Gn ochii puternicei instituEii de la 3oma.
/110
Sin!ur Samuil 2icu are voie sD predice din amvonul catedralei blD#ene,
informeazD protopopul din 3e!hin, Hi chiar de sDrbDtoarea PaHtilor. Se mai poate lua Gn considerare un factor relevant Gn sensul scutirii lui 2icu de pastoraEia
obiHnuitD> numDrul mare de alte lucrDri, manuscrise Hi tipDrite, realizate concomitent cu traducerea Bibliei, de neima!inat Gn afara unui timp de lucru la discreEie.
3e!imul privile!iat al traducDtorului este contribuEia de fond a episcopului la realizarea Bibliei de la Bla#. 5datD GncheiatD traducerea Gn linii mari, Ioan Bob se
implicD ener!ic Gn tipDrirea ei. 'ste un moment marcat de unele asperitDEi, cauzate de cFteva GncercDri nerealiste ale lui 2icu de a tipDri marea operD Gn afara
Bla#ului, concret> independent de spri#inul episcopului sDu. DupD mai multe eHecuri, cabale Hi ambi!uitDEi,
/120
Gntre care atitudinea #i!nitoare a celor doi
episcopi"cenzori, !reco"catolicul 2oise Dra!oH de la 5radea Hi ortodoxul 2oise Putni7 din zona Illiricului
/110
Hi Gncercarea cole!ului Hi comilitonului sDu Petru
2aior de a opri, prin intervenEie la 6atican, tipDrirea Bibliei,
/120
Ioan Bob a#un!e Gn posesia manuscrisului Hi hotDrDHte tipDrirea. S"a bDtut monedD falsD pe acest
moment din odiseea Bibliei de la Blaj, considerat ca un act de samavolnicie din partea episcopului, de smul!ere a manuscrisului Bibliei din mFna autorului ei.
/1.0
In realitate, Samuil 2icu a vFndut manuscrisul Bibliei la un preE foarte ridicat, dupD cum GnsuHi Gl informeazD pe prietenul sDu I!natie Darabant, episcopul de la
5radea, Gn -1 octombrie $0*$> OBiblia, aflFndu"se Gn acest moment Gntre!ul cler Gn sobor, am dat"o seminarului de aici cu Hase sute de florini;.
/160
Suma era
impresionantD pentru acea vreme, GnsemnFnd salariul episcopului pe un an Gntre!. e l"a determinat pe Bob sD insiste a tipDri Biblia lui 2icuP Detractorii de
serviciu ai lui Bob, blD#enii uniEi interbelici Ioan 2odri!an Hi Lenovie PFcliHanu, avanseazD ideea cD episcopul voia neapDrat OsD aibD o Biblie romFneascD tipDritD
Gn tipo!rafia lui, care lui sD"i aducD falD, iar tipo!rafiei venituri;.
/1,0
AfirmaEia este eronatD Hi profund nedreaptD. DacD Bob ar fi urmDrit acest sin!ur scop, nu era
nevoie sD tolereze vreme de $, ani toate toanele de caracter ale unei personalitDEi accentuate cum a fost Samuil 2icu, nici sD creeze un precedent de re!im
preferenEial pentru traducDtor, cu atFt mai puEin sD achiziEioneze la o sumD atFt de ridicatD manuscrisul. In posesia episcopului se afla, finisatD aproape Gn Gntre!ime
iar 6echiul Testament pre!Dtit Gn copie curatD pentru tipar, Biblia tradusD de Petru Pavel Aron Hi echipa lui de cDlu!Dri, Gntre $0/1 $0/$.
/130
Pentru or!oliu
personal insinuat mai sus, Bob putea pune sub teasc ori cFnd aceatD traducere, dupD un minimum de muncD Gn plus, care a fost necesarD Hi la pre!Dtirea pentru tipar
a Bibliei lui Samuil 2icu. De ce s"a GndFr#it totuHi episcopul sD tipDreascD traducerea lui 2icuP
3Dspunsul lo!ic aruncD o luminD Gn plus asupra rolului complex al lui Ioan Bob Gn elaborarea Bibliei noastre naEionale. Se poate pune GncD o Gntrebare> de ce
n"a acEionat Bob Gn nici un fel Gn anii cFnd 2icu umbla sD"Hi plaseze tipo!rafic Biblia abia Gn curs de traducereP
/1-0
+n cercetDtor avanseazD ideea, Gntru totul
acceptabilD, cD episcopul blD#ean a pus piciorul Gn pra! abia cFnd Biblia lui 2icu Ose profila ca o certitudine;.
/200
Acestui !eniu nee!alat al raEiunii practice Hi
oportunitDEii Gn acEiune nu"i putea fi strDin, pas cu pas, travaliul traducerii Bibliei de cDtre 2icu. In pofida relaEiilor relativ reci dintre episcop Hi Ocuviosul
iromonah;, cel dintFi era totodatD conHtient de faima uriaHD de savant Hi teolo! a lui Samuil 2icu, Gn Bla# Hi Gn toatD romFnimea, atFt la uniEi cFt Hi la ortodocHi.
'piscopul nu putea sD nu vadD Gn acest fapt o premisD importantD pentru reuHita uriaHei intreprinderi. 2ai apoi, pe Ioan Bob Gl cunoaHtem ca pe un arhiereu de tip
cezaro"crDiesc disciplinat, atent la aHteptDrile stDpFnirii de la 6iena, Gn cazul de faED interesatD de realizarea unei Biblii pentru toEi romFnii din Imperiu, uniEi Hi
ortodocHi. Acestui scop ecumenic nu"i putea rDspunde decFt Septua!inta, Biblia tradiEionalD a Bisericii 3DsDritului, aHa cum confesiuni rDsDritene erau atFt
ortodoxia romFneascD, cFt Hi biserica romFneascD unitD cu 3oma Gn cele patru puncte do!matice de la .lorenEa, GnsD rDmasD cu ritul rDsDritean neatins, prin chiar
nomenclatorul 6aticanului. Samuil 2icu traducea Septua!inta, pe cFnd Biblia lui Petru Pavel Aron, realizatD cu ,1 de ani Gn amonte, era o versiune a 6ul!atei.
Ioan Bob Hi"a dat prea bine seama cD romFnii vor respin!e cu repulsie 6ul!ata, aHa cum se GntFmplase Gn secolul al M6II "lea cu traducerile de influenED
reformat"calvinD, detestate de aceHtia Hi rDmase prin biblioteci, cu filele intacte Hi necitite, pFnD Gn ziua de astDzi. Pariind pe !eniul lui 2icu Hi pe Septua!inta, Bob
a mizat pe un succes Gn rFndul tuturor romFnilor. (u se Htie cFt a cheltuit episcopul blD#ean cu tipDrirea Bibliei, care a ieHit de sub stampD la $0*&. 2eritul sDu este
cel puEin e!al cu al lui Nerban antacuzino Gn cazul Bibliei de la Bucureti din $/%%. 'l Hi"a pus le!endara voinED Hi invidiatele resurse materiale Gn slu#ba a ceea ce
va deveni opera de cDpetenie a Ncolii Ardelene, apoi cea mai importantD carte sub raport socio"lin!vistic din Gntre!a noastrD culturD.
/210
A suportat, la fel ca
principele valah, Gntre!ul cost al tipDririi, la o ele!anED tipo!raficD ce e drept inferioarD, Bob nefiind stDpFnitorul unei EDri, ci doar ierarhul unei episcopii sDrace a
unui popor sDrac, aflat sub o stDpFnire strDinD Hi ostilD. e a rezultat, se Htie Hi constituie unul din fenomenele ma#ore ale istoriei culturii noastre. Biblia de la Blaj
din $0*& a avut un succes ful!erDtor Gn toate zonele istorice locuite de romFni, GncasDrile aducFnd un venit de $-.111 de florini pFnD Gn anul $%,$, pe care Bob i "a
destinat Seminarului Teolo!ic Diecezan. InsD succesul Bibliei astfel promovate de Ioan Bob transcede orice calcul material, vizFnd resorturile miraculoase ale
!enezei capodoperelor. BucratD Hi scoasD de catolicii din Bla#, Biblia a fost GnsuHitD instantaneu de romFnimea ortodoxD, care a reeditat"o de trei ori Gn secolul al
MIM"lea,
/220
cel al formDrii culturii romFneHti moderne, a cDrei expresie lin!visticD a deteminat"o Gn mDsurD hotDrFtoare. ?udecFnd epoca Hi premisele alternative
posibile, este si!ur cD Biblia lui Samuil 2icu n"ar fi avut soarta miraculoasD pe care o cunoaHtem, fDrD GntFlnirea dintre !eniul literar al lui Samuil 2icu Hi cel
mana!erial al lui Ioan Bob.
Dar cel mai interesant aspect sub raport cultural"istoric Gl constituie intervenEia lui Ioan Bob asupra textului Bibliei de la Blaj Gn sine. Samuil 2icu a tradus
dupD o ediEie a Bibliei realizatD de eruditul olandez Bambertus Bos Hi tipDritD la .rane7er Gn $01*.
/210
'ste o ediEie de autor, aHa cum intenEiona Hi traducDrorul
romFn sD realizeze. a atare, el urmeazD cu fidelitate modelul olandez, evitFnd orice adaus Gn afara texului net al Bibliei. Se pare cD acest model nu era pe !ustul
lui Ioan Bob. a atare, lucrarea intrD Gntr"o nouD fazD, Gn care Bibliei i se imprimD aspecte de metamorfozD spre o lucrare colectivD. Inaintea intrDrii sub tipar, prima
!ri#D a episcopului a fost revizuirea textului. Se Gmplinea astfel dorinEa lui Petru 2aior din amintita scrisoare cDtre Propa!anda .ide, cD Oo asemenea lucrare
necesitD o verificare atentD Hi Gndelun!atD;.
/220
5 comisie se formeazD Gn acest scop, compusD din clericii blD#eni Dimitrie Dian,
/2.0
4herman Peterla7i
/260
Hi foarte
tFnDrul 6asile .ilipan,
/2,0
Gn frunte cu episcopul. 5 descoperire fDcutD cu ocazia lucrului la recenta ediEie #ubiliarD a Bibliei de la Blaj dezvDluie faptul cD Samuil
2icu a lucrat cot la cot cu cei de mai sus, la retuHul ima!istic al operei sale. A Einut GnsD sD ascundD acest fapt, dupD cum deducem din cuvFntul sDu Ctr cetitoriu,
plasat sub semnDturD Gn fruntea tipDriturii de la $0*&. Aici el pune pe seama unor ObDrbaEi GnvDEaEi;, adicD cei de mai sus, toate schimbDrile operate asupra
manuscrisului, Gnaintea tipDririi. Patru sunt operaEiunile efectuate de comisie, toate exprimFnd, fireHte, dorinEa lui Bob, Hi pe care le GnHirD 2icu la locul amintit> $.
cD au confruntat manuscrisul sDu cu Septua!inta Hi cu Biblia de la Bucureti, ca Gntru toate sD fie aseamenea Hi Gntocma izvorului elinesc;= ,. cD au adDu!at note
Odedesupt puse Hi pre laturi;, adicD au GmbunDtDEit notele lui Hi concordanEele mar!inale= -. cD au redactat texte introductive la cDrEile Bibliei Hi rezumate la
capitole= ). cD au scris introducerea la Gntrea!a Biblie. Punctul al treilea reprezintD cel mai acut dorinEa episcopului Hi intervenEiile din cadrul acestuia modificD cel
mai mult forma ori!inalD a manuscrisului lui 2icu. e a determinat aceastD opEiune a lui BobP Intr "adevDr, Septua!intele anterioare Bibliei de la Blaj evitD
GncDrcarea ediEiilor cu texte adiacente celui biblic. Biblia de la Bucureti din $/%% evitD Hi ea asemenea intervenEii. Ba romFnii ardeleni se crease GnsD tradiEia
Bibliei a#utDtoare, prin modelul Noului Testament de la Blgrad din $/)%, care este GmpDnat cu Opredoslovii; la Gnceputul cDrEilor biblice Hi cu lar!i rezumate la
capitole. ercetDtorii prozeliEi au exa!erat ulterior importanEa acestor predoslovii, fDcFnd din ele obiectul unei hermeneutici cu mizD culturalD accentuatD.
/230
'ste
mai verosimilD GnsD presupunerea cD aceste mult lDudate texte nu au avut alt rol decFt de a"i Oduce de mFnD; pe romFnii ardeleni, prea puEin cunoscDtori ai
scrierilor teolo!ice, Gn lectura textului biblic. 2etoda populistD se pare cD i"a fost pe plac lui Ioan Bob, teolo! mediocru, GnsD pDstor cu un simE practic ieHit din
comun. Ni astfel, prin comisia numitD de el, Biblia lui Samuil 2icu capDtD forma cu care a intrat Gn istorie, respectiv bine dotatD cu texte extrabiblice explicative>
un studiu introductiv amplu la Gnceput, precuvFntDri lDmuritoare asupra !enezei fiecDrei cDrEi Hi rezumate facile la capitole. AceeaHi familiarizare cu manuscrisele
aratD cD introducerea Hi Opredosloviile; au fost scrise chiar de Samuil 2icu, Gn faza pre!Dtirii de tipar, desi!ur peste voia lui, care dorea o Biblie de linie conEinFnd
textul net al scripturii. 6oinEa episcopului Bob a fost GnsD determinantD Hi a impus forma pe care o cunoaHtem, atrD!Fndu"l Hi pe autor Gn aceastD acEiune. Sin!ura
contribuEie strDinD masivD este aceea a rezumatelor de capitole, e!ale cu numDrul acestora, scrise toate de aceeaHi mFnD, care este probabil a lui Dimitrie Dian, cel
mai experimentat dintre membrii comisiei instituite de Bob.
2icu a avut GnsD !ri#D ca precuvFntDrile sale sD depDHeascD caracterul HcolDresc al modelului de la $/)%, fDcFnd din ele tot atFtea microstudii erudite asupra
cDrEilor Bibliei. 2eritD reprodus textul ce precede Cntarea cntrilor, nu cel mai bine realizat, dar remarcabil prin turul de forED realizat, pentru a interpreta Gn
spiritul Bisericii acest text controversat al Bibliei> OAu fost eritici carii zicea cD aceastD cFntare nu trebuie sD se puie GntrD dumnezeieHtile Scripturi, pentru cD
numele lui Dumnezeu Gntr"Gnsa nicDiri nu sD pomeneaHte, Hi lucrul despre care se !rDiaHte nu sfFnt, ci lumesc easte, nici sD veade cD Solomon au fost Gnsuflat de
duh prorocesc. Improtiva acestora, Teodoret, Gn cuvFntul Gnainte la Cntarea cntrilor, bine pune Gnainte predaniia Besearicii, cum cD la #idovi Gn tot veacul GntrD
cDrEile ceale de la Dumnezeu Gnsuflate au fost priimitD, Hi toatD Besearica totdeauna GntrD Scripturile ceale dumnezeieHti o au numDrat. Ni aceasta luminat easte, cD
supt numele mirelui totdeauna @ristos sD GnEDlea!e, cu carele sufletul cel sfFnt cu iubire curatD doreaHte sD se desfDteaze= Hi acesta easte dorul lui cel mai mare, ca
Gntru aceastD cFntare sD arate cD fDrQ de despDrEire sD se uneascD cu iubitul sDu Hi cu el sD se desfDteaze, Hi aceasta easte iubirea cea curatD, carea pururea stDpFneaHte.
D acolo cautD cuvintele ceale de la Gnceput ale cFntDrii aceHtiia> RSDrute"mD cu sDrutarea !urii sale;. Aceasta easte simEirea sufletului cucearnic Hi a iubirii ceii
desDvFrHitD, dintru aceasta sFnt laudele ceale de atFtea ori poftorite ale iubitului, care sufletului celui Gnalt, sau Besearicii, Gntru cFt cuprinde sufletele ceale
cucernice, sD cuvin, nu celor ce sD tDvDlesc Gn pDcate> RIatD, tu frumoasD eHti, iubita mea, iatD, tu frumoasD eHti;. IarD cuvintele surorii Hi a frDEiorului,
duhovniceaHte, nu dupD iubirea cea necuratD, trebuie a le GnEelea!e. TituluHul cDrEii aratD cine easte scriitoriul cDrEii. RFntarea cFntDrilor lui Solomon; s"au zis
pentru pentru cD au fost foarte frumoasD cFntare, Gntru carea Solomon foarte frumos scrie cereasca iubire Hi unirea lui @ristos Hi a Besearicii;.
/2-0
.DrD intervenEia lui
Bob, Biblia de la Blaj ar fi fost lipsitD de aceste texte, care toate GmpreunD se GncadreazD Gn opera teolo!icD, vastD, a lui Samuil 2icu.
Ft despre rezumatele de capitole, acestea nu depDHesc stadiul unor punctDri amDnunEite ale textului pe care Gl preced. 'piscopul le"a crezut GnsD necesare, din
acelaHi impuls de a valorifica o tradiEie acceptatD de credincioHii din Ardeal de peste un veac. PFnD la urmD, pornirea savantD a lui Samuil 2icu Hi cea pastoralD a
lui Ioan Bob s"au contopit Gntr"un compromis, care GnsD nu scade cu nimic valoarea Bibliei. ontemporanii nu au lDsat mDrturii Gn acest sens, dar se poate deduce
din marele succes al Bibliei de la Blaj cD ea a fost acceptatD de ei Gn aceastD hainD, datoratD Gn bunD parte episcopului Ioan Bob.
/10
6ezi Ioan hindriH, Secolele Bibliei de la Blaj, studiu introductiv la Biblia de la Blaj 179, ediEie #ubiliarD, 3oma ,111, p. ,--*",)$/.
/20
5 biblio!rafie selectivD despre Ioan Bob ar cuprinde, ca obli!atorii, cel puEin urmDtoarele lucrDri> Cu!nt care "#$elen$ia sa %realuminatul i %eaos&in$itul domn 'oan
Bobb, !ldicul (graului, l)au a!ut la *ioa instala$iei,+++,n anul -omnului 17./, iulie, *ile 01+++, Bla#, $%$,= 6asile Aron, 2ersuri !eselitoare la *ioa numelui
"c$elen$iei sale domnului 'oan Bobb+++, Sibiu, $%1/= Dimitrie 6aida, Cu!ntri ,n cinstea "#elen$iii sale 'oann Bobb+++, Bla#, $%$-= Petru 2aior, 'storia bisericii
romnilor, I, ediEie Gn!ri#itD Hi studiu introductiv de Ioan hindriH, BucureHti, $**&, p. ,)0",&-= idem, 3roto%a%adic4ia, ediEie Gn!ri#itD Hi studiu introductiv de Ioan
hindriH, lu#"(apoca, $**0= Teodor Pop de +ifalDu, Trist %redic+++la ,ngro%area "#$elen$ei sale %realuminatului i %reamritului domn 'o4ann Bobb+++etc., Bla#,
$%-1= Timotei ipariu, 5cte i &ragmente romneti %entru istoria besericei romne, mai ales unite, Bla#, $%&&, p. ,$"-%= Ioan 2icu 2oldovan, 5cte sinodali ale
bisericei romne de 5lba 'ulia i &gra, I, Bla#, $%/*, p. $1&"$-&= Alexandru Papiu Ilarian, 2ia$a, o%erele i ideile lui 6eorgiu 7incai, BucureHti, $%/*, pass.= (icolaus
(illes, S8mbolae ad illustrandum 4istoriam ecclesiae orientalis in terris Coronae S+ Ste%4ani, I"II, 5eniponte, $%%&, apud indice sub voce= 4eor!e BariE, 3r$i alese
din istoria Transil!aniei, I, Sibiu, $%%*, p. &-&"&)&= 'udoxiu @urmuza7i, (ragmente din istoria romnilor, BucureHti, $*11, p. ,&0",&*= 7ematismul !eneratului cler al
5r4idiecesei metro%olitane romne de 5lba 'ulia i (gra %re anul -omnului 1911, de la Snta 9nire :11, Bla#, $*11, p. -"/-= (icolae Ior!a, 'storia literaturii
romne ,n secolul al ;2''')lea <1=.. 1.:1>, ediEie Gn!ri#itD de Barbu Theodorescu, II, BucureHti, $*/*, apud indice sub voce= Ilie DDianu, Biserica Bob ,n Cluj, lu#,
$*1/= Ioan BDlan, Biblia de la Blaj, Gn Oultura creHtinD;, I6, $*$), nr. &, p. $--"$)$= nr. /, p. $0/"$%,= Ioan 2odri!an Hi Lenovie PFcliHanu, Cum a a%rut Biblia lui
Clain? 3e ba* de documente inedite, Gn Oultura creHtinD;, 6III, $*$*, nr. &"/, p. */"$1,= 4ior!e Pascu, 'storiea literaturi romne din secolul ;2''', III, IaHi, $*,0,
p. 01"*/= (icolae Bupu, "%isco%ul 'oan Bob de la Blaj, Gn OBla#ul;, I, $*-), p. --&"-&,= Lenovie PFcliHanu, 9n !ec4i %roces literar+ <@ela$iile lui '+ Bob cu S+ Alein i
3+ Baior>,BucureHti, $*-&= 5ctavian Popa, 9n nedre%t$it e%isco%ul 'oan Bob, Gn OBla#ul;, II, $*-&, p. -)$"-)/= 5ctavian BFrlea, "# 4istoria romenaC 'oannes Babb,
e%isco%us (ogarasiensis <17.0)1.01>, .reibur!, $*&$.
/10
In 'storia %entru ,nce%utul romnilor ,n -ac4ia 9Buda, $%$,= vezi dimensiunile exacte ale rDfuielii sale cu Bob, Gn aceastD carte, la Petru 2aior, Scri%ra minora,
ediEie Gn!ri#itD de Ioan hindriH, BucureHti $**0, p. -1&, n. $<, @s%uns la crtire+++9Buda, $%$)= ediEie recentD ibidem, p. &&"/*< Hi mai ales Gn 'storia besearicei
romnilor 9Buda, $%$-= nefinisatD, cu ediEie recentD> Petru 2aior, 'storia bisericii romnilor, ut supra, p. ,)0",&-<.
/20
9n !ec4i %roces literar+++, pass.
/.0
6ezi, foarte sintetic, Alexandru (icolescu, 5r4iereii Blajului i acti!itatea lor %entru neam, Gn Oultura creHtinD;, M6II, $*-0, nr. )"&, p. ,$%",,*.
/60
Ioan hindriH, 9n Su%%le# Dibellus romnesc inedit 17.0, Gn OSatu 2are. Studii Hi comunicDri;, 6"6I, $*%$"$*%,, p. ,-&",)/= D. Prodan, Su%%le# Dibellus
2alac4orum, BucureHti, $*%), p. ,)-.
/,0
6ezi Ioan hindriH, Cultur i societate ,n conte#tul 7colii 5rdelene, lu#"(apoca. ,11$, p. --1, n. -*).
/30
In scrisoarea sa cDtre on!re!aEia de Propa!anda .ide din $ octombrie $0*-, la Petru 2aior, Scri%ta minora, p. ,,0",-)
/-0
6ezi Ioan 2odri!an Hi Lenovie PFcliHanu, Cum a a%rut Biblia lui Clain? +++, p.**= cf. Hi Ioan hindriH, Cultur i societate ,n conte#tul 7colii 5rdelene, p. --).
/100
'bidem, p. --1. S
/110
6ezi nota %, supra.S
/120
Analizate punctual la Ioan hindriH, Cultur i societate+++, p. --,"---.
/110
Ioan 2odri!an Hi Lenovie PFcliHanu, o%+ cit+, p. *%. S
/120
6ezi nota %, supra.
/1.0
In mod paradoxal, aceastD interpretare profund eronatD este opera a doi blD#eni !reco"catolici, Ioan 2odri!an Hi Lenovie PFcliHanu, care au publicat documentele
Oliti!iului;, GnsoEite de comentarii sentimentale, extraprofesionale, ostile la adresa lui Ioan Bob 9 Cum a a%rut Biblia lui Clain? 3e ba* de documente inedite, Gn
Oultura creHtinD;, 6III, $*$*, nr. &"/, p. */"$1,<. De aceastD interpretare surprinzDtor de puerilD a profitat apoi o pletorD Gntrea!D de scribomani prozelitiHti, interesaEi
de calomnierea Bisericii 3omFne +nite, ale cDror nume nu"Hi au rostul aici.
/160
6ezi Ioan hindriH, 'dei, oameni, &a%te, Gn O2anuscriptum;, MM, $*%%, nr. $, p. *$= cf. Hi idem, Cultur i societate+++, p. --$. S
/1,0
E%+ cit., p. **.
/130
5 clarificare exactD a realizDrii textului Hi situaEiei manuscriselor Bibliei lui Petru Pavel Aron, i!noratD Gn mod surprinzDror pFnD acum, vezi la Ioan hindriH,
Cultur i societate..., p. -10"-$). S
/1-0
'bidem, p. --,"--).
/200
Serafim Duicu, 3e urmele lui Samuil Bicu)Clain, BucureHti, $*%/, p. $)/= cf. Hi Ioan hindriH, Cultur i societate+++, p.--).
/210
.apt demonstrat de noi Gn studiul Secolele Bibliei de la Blaj, la loc. cit., p. ,)1/, fDrD contrazicere din partea specialiHtilor.
/220
San7t Petersbur!, $%$* 9mitropolitul 4avril BDnulescu al Basarabiei<= BuzDu, $%&) $%&/ 9episcopul .ilotei= cea mai fidelD<= Sibiu, $%&/ $%&% 9Andrei Na!una=
Ovarianta; acestuia, GmbunDtDEitD lexical GnsD cu coloana lin!visticD neschimbatD, a devenit Biblia SfFntului Sinod al Bisericii 5rtodoxe 3omFne Gn $*$), cu ediEii
cvasinescimbate pFnD astDzi<.
/210
@ PABAIA DIAT@A@ AATA T5+S 'BD52@A5(TA. 6'T+S T'STA2'(T+2 'M 6'3SI5(' S'PT+A4I(TA I(T'3P3'T+2, secundum e#em%lar
2aticanum @omae editum, accuratissime denuo recognitum, una cum sc4oliis ejusdem editionis, !ariis manuscri%torum codicum !eterumFue e#em%larium lectionibus,
nec non &ragmentis !ersionum 5Fuiae, S8mmac4i et T4eodotionis+ Summa cura edidit Dambertus Bos, D+ 6r+ in 5cad+ (raneF+ 3ro&essor+ (raneFuerae, e#cudit
(ranciscus Galma, 'llustr+ (risiae Erd+ atFue eorundem 5cademiae t8%ogr+ ordinarC B-CC';+ 6ezi despre aceastD ediEie Ioan hindriH, Cultur i societate+++, p. -,-.
/220
Petru 2aior, Scri%ta minora, p. ,-,= Ioan hindriH, Cultur i societate+++,p. --/.
/2.0
Despre el Gn 7ematismul !eneratului cler+++1911, p. -/= (icolae omHa, -asclii Blajului, Bla#, $*)1, p. -/.
/260
Despre el la Timotei ipariu, 5cte i &ragmente+++, p.$,,= (icolaus (illes, S8mbolae+++, II, p. /)/= (icolae omHa, -asclii+++,p. -)= 5ctavian BFrlea, "# 4istoria
romena+++,p. $-, $$*, $),"$)&, $&-, )1,= I. Dumitriu Sna!ov, @omnii ,n ar4i!ele @omei, lu#"(apoca, $***, apud indice sub voce.
/2,0
(icolae Ior!a, 'storia literaturii romne ,n secolul al ;2''')lea, II, BucureHti, $*/*, p. -,,= Ioan 3aEiu, -asclii notri, f.l., f. a., p. MB6III"MBIM= (icolae omHa,
-asclii+++, p. -%.
/230
4ri!ore T. 2arcu, 2aloarea isagogic i biblic)teologic a celor :/ de %redoslo!ii, Gn Noul Testament+ Ti%rit %entru %rima dat ,n limba romn la 1=/. de ctre
Simion 7te&an+ @eeditat du% 0/1 de ani dinini$iati!a i %urtarea de grij a %res&in$itului "milian, e%isco% al 5lba 'uliei, Alba Iulia, $*%%, p. /%"0/.
/2-0
Biblia de la Blaj, ediEie #ubiliarD, 3oma ,111, p. $$--"$$-&.
3+2A(5
's mu8 posible Uue la len!ua rumana anti!ua, proto"rumano, naciera en la orilla derecha del Danubio dadas las concordancias con la len!ua
albanesa, del carVcter bWl!aro de los elementos eslavos del rumano, de ausencia de elementos !ermVnicos anti!uos, etc. lo Uue induce a
suponer Uue el lu!ar de formaciXn de la len!ua tuvo Uue estar mVs o menos situado en la Serbia histXrica.
'n el $1/ d. ., el 'mperador Tra#ano, tras una campaYa militar iniciada en el aYo $1$, fundX
la provincia romana de Dacia. AunUue no se conocen con certeza los lZmites precisos de esta
provincia, parece Uue abarcaba 6alaUuia, 5ltenia, el BVnato, al menos el sur de Transilvania 8
parte de 2oldavia. 'n el aYo $$%"$*, con Adriano, esta zona pasX a dividirse en dos provincias>
Dacia Superior 9en el norte 8 centro< 8 Dacia inferior 9en el sur<. 2Vs adelante 9aprox. $/0"/*<,
pasarZa a dividirse en tres. De acuerdo con las pruebas existentes, este territorio fue ocupado
por colonos procedentes de muchas partes del Imperio 3omano Uue, #unto con la
administraciXn militar 8 civil, introdu#eron el uso, mu8 extendido, del latZn.
@a8 un rico corpus de literatura tradicional en 3umania Uue culminX en uno de los mVs !randes
poemas del mundo> la balada Biorita. Desde el si!lo M6I los historiadores 8 teXlo!os usaron el
rumano en lu!ar del eslavo eclesiVstico tanto para la administraciXn 8 propXsitos reli!iosos en
los principados de 2oldavia 8 6alaUuia. Bas composiciones literarias ori!inales en rumano mVs
anti!uas Uue se conservan se remontan al si!lo M6II. 'n este si!lo continWa ademVs la
producciXn de traducciones bZblicas 8 otros textos reli!iosos Uue culminX con la primera
traducciXn completa de la Biblia 9basada, hasta cierto punto, en traducciones parciales
anteriores<> la Biblia de Bucarest de $/%%, Uue marcX un importante hito en la creaciXn de una
len!ua literaria nacional estVndar.
'n el fra!mento de una ediciXn de un libro de himnos reli!iosos calvinistas, impreso hacia
$&01 en Transilvania, se encuentra la primera aplicaciXn de la !rafZa latina a la len!ua rumana.
+na muestra de ese texto es la si!uiente> H'a de%re no8 tu domne mania taI Si c*ele grele
%ede%s*e J taleI nu grebi %re no8 tu s*e ne no8 gt*udet*I %ren gresala nos*tra+ S*e ue8 &8
%latniK du%e uina nos*treI numa <LnuMa> remane n8me ena8nte taH nu ua s*u&&eri nec*e c*aste
lume %ede%s*etura ta+H
Ba traducciXn del mismo serZa> H5%arta de nosotros, SeNor, tu ira 8 tus castigos se!erosI no te
a%resures a ju*garnos %or nuestros %ecados+ Si %agamos segOn nuestras cul%as, no FuedarP
ninguno ante tiI no so%ortarP tam%oco este mundo tu castigo+H
Pero el uso de la escritura latina no se hizo efectiva mVs Uue entre los calvinistas rumanos de
Transilvania 8 el BVnato. Ba actual escritura en rumano puede fecharse en el periodo de la [poca
romVntica, a principios el si!lo MIM. Desde esa [poca hasta la Se!unda 4uerra 2undial la len!ua
rumana produ#o una extensa 8 valiosa literatura, particularmente en poesZa 8 novela.
Ba len!ua rumana es hablada por unos ,1 millones de hablantes en 3umania 8 ,,& millones
hablan el moldavo, Uue es morfolX!icamente id[ntico 8 fonolX!icamente al!o diver!ente. 'xiste
una importante minorZa de poblaciXn de habla rumana 9en tomo a )11.111< en +crania 9al norte
de Bucovina, Uue formX parte de 3umania en el perZodo de entre!uerras<, una mVs reducida en
@un!rZa 9probablemente ,&.111< 8 extensas comunidades en (orteam[rica e Israel 9en ambos
casos con varias publicaciones periXdicas en rumano< 8 Australia. Bos cVlculos apuntan a un
nWmero total de hablantes en tomo a los ,& X ,/ millones, ademVs de los dos millones
aproximadamente de hablantes de, fundamentalmente, hWn!aro, romanZ o alemVn residentes en
3umania.
'l rumano se divide en cuatro prinicpales dialectos>
'l dacorrumano 9dacoromFn<, hablado en el territorio de 3umania 8 en 2oldavia, en
al!una zona del BVnato perteneciente a Serbia 8 en al!Wn pueblo de Bul!aria 8 @un!rZa
prXximo a la frontera rumana. Se subdivide en varios tipos dialectales, no demasiado
diferenciados, en la orilla izUuierda del Danubio 92oldavia, 6alaUuia, Transilvania,
BVnato, Bucovina<. Ba len!ua literaria se basa en la variedad vVlaca, pero ha8 escritores
Uue no desdeYan el uso de peculiaridades dialectales moldavas.
'l macedorrumano, arumano o aromWnico 9aromFn<, hablado por los arumanos
esparcidos por la PenZnsula BalcVnica 94recia, Albania, 2acedonia 8 Bul!aria<.
'l me!lenorrumano o me!lesita 9me!lenoromFn< hablado al nordeste de TesalXnica.
'l istrorrumano 9istroromFan< hablado en Istria.
Pare escribir en rumano se usX el alfabeto cirZlico hasta el si!lo MIM 8 de hecho se si!ue usando
en 2oldavia, pero en 3umania se adoptX el alfabeto romano, aunUue con diacrZticos para sonidos
especZficamente rumanos.
'l l[xico rumano estV formado en primer lu!ar por elementos latinos, aunUue estas voces son
num[ricamente inferiores a otras extraYas incorporadas 8 asimiladas con el correr de los si!los. Ba influencia eslava es la mVs considerable,
Principio del Sl $% en carVcteres cirZlicos 9s. M6I<
iniciVndose mu8 pronto 9si!los 6II"IM si no antes< 8 manifestada no sXlo en la len!ua sino en la cultura 8 la civilizaciXn 9or!anizaciXn
#urZdica, eclesiVstica, etc.<. @a8 muchos vocablos de ori!en eslavo, como los ad#etivos drag QUueridoQ, bogat QricoQ, slab Qd[bilQ, etc. 2uchos
sustantivos 8 verbos de primera necesidad, como tru% QcuerpoQ, iubi QamarQ, etc. Pero la influencia del eslavo no sXlo viene de anti!uo sino
tambi[n de elementos mVs recientes por las distintas len!uas con las Uue ha estado en contacto 9ruso, polaco, ruteno, serbio, bWl!aro, etc.<.
(otable es el influ#o del eslavo sobre la toponimia rumana.
Tras la influencia eslava la turca es la mVs importante num[ricamente, si bien no de
valor intrZnseco. Durante la [poca de dominaciXn turca entraron en el l[xico 8 se han
hecho populares, como odaie QhabitaciXnQ \ turco oda, cioban QpastorQ \ turco Qoban,
musa&ir Qhu[spedQ \ turco musa&ir, etc. Bos elementos turcos son frecuentes en
6alaUuia 8 2oldavia pero escasos en Transilvania. Tambi[n ha8 elementos
hWn!aros Uue entraron en [poca mVs reciente Uue los eslavos 8 otros
albaneses Uue proceden de una etapa remota e incluso de un sustrato comWn.
ISTR%4R&5()% Se denomina len!ua istrorrumana al minoritario dialecto
rumano, considerado len!ua distintiva, hablado en la penZnsula de Istria, en torno
al 2onte 2a!!iore, no le#os de .iume, en roacia. (o cuenta con una
tradiciXn literaria, a pesar de la publicaciXn en $*1& de un Calendaru lu rumeri
din 'strie 9Kalendario de los rumanos de IstriaK< 8 de la apariciXn de
al!unos relatos populares 8 poemas. AunUue no existen cifras fiables
disponibles, se calcula Uue el nWmero de hablantes no supera los $.&11, todos
bilin!]es, lo Uue pone en !rave peli!ro la supervivencia de la len!ua.
5(!#+%4R&5()% 'l aromWnico 9aromn<, tambi[n conocido como macedorrumano, aromWnico o vla9c<h, es un dialecto del rumano, si bien
al!unos lo consideran una len!ua propiamente dicha. ?unto con el daco"rumano 9rumano<, el istro"rumano 8 el rumano me!lesita conforma el !rupo
oriental de la rama itVlica de len!uas indoeuropeas. Bos hablantes de
macedorrumano se conocen como arumanos, pero tambi[n se les
denomina cul*o!Placos, *in*aros o bien aromunos. 'l texto mVs
anti!uo lo constitu8e una inscripciXn en un icono de $0-$. Tambi[n al
si!lo M6III, 8 en alfabeto !rie!o, pertenecen, entre otros, una Bitur!ia,
una colecciXn de traducciones de carVcter reli!ioso 8 al!unos !losarios
bilin!]es 9aromWnico"!rie!o< o multilin!]es. 'l principal poeta en
arumano es 4eor!e 2urnu 9$%/%"$*&0<. omo anteriormente se ha
dicho para escribir arumano se usX el alfabeto !rie!o, pero
posteriormente se estableciX el latino como norma, 8 de hecho, las
manifestaciones escritas mVs tardZas 9colecciones de fol7lore, al!unos
textos ori!inales 8 traducciones< utilizan el alfabeto latino.
Se habla en comunidades dispersas por 4recia 9Tesalia 8 'piro<,
Albania 92usachic<, 2acedonia 9Bitola<, Bul!aria, zonas de la anti!ua
^u!oslavia 8 en emi!rantes asentados en (orteam[rica, Sudam[rica 8
Australia. 'l nWmero de hablantes se calcula entre -11.111 8 /11.111
personas.
R&5()%45#6'#SIT( 'l me!lenorrumano o me!lesZtico
9meglenoromn< pero ellos se autodenominan !laRi es un dialecto del rumano
9en ocasiones, considerado como len!ua< hablado en unos pocos pueblos de
4recia septentrional 8 por al!unas comunidades reducidas en los Balcanes. Su
nombre se debe al distrito de 2e!len, al norte del 4olfo de SalXnica,
alrededor de la ciudad de (anta 8 por !rupos emi!rados en Dobru#a 8 en Asia
2enor. (o obstante, al!unos estudiosos han publicado unas pocas colecciones
de literatura popular, destinadas fundamentalmente a ilustrar el dialecto con
una finalidad meramente lin!]Zstica. Bas cifras relativas al nWmero de
hablantes se situaban, en un principio, entre $,.111 8 ,/.111, pero una
reciente revisiXn 9Atanasov, $*%*< ha fi#ado su nWmero en &.111. Debido a la
actitud intolerante del estado !rie!o en relaciXn con las minorZas lin!]Zsticas,
hasta el punto de ne!ar la existencia de las mismas, resulta imposible obtener
cualUuier tipo de informaciXn fidedi!na.
'n 3umanZa, los !rupos neoprotestantes aparecieron a la mitad del si!lo MIM 8 el
principio del si!lo MM, a trav[s de unos evan!elistas extran#eros 9suecos, suizos,
alemanes, polacos, hWn!aros<, 8 los primeros convertidos fueron ciudadanos rumanos perteneciendo a las minorZas nacionales 9alemanes, rusos, hWn!aros<.
Iglesia Cristiana Baptista
Bos baptistas se conturaron como un movimiento cristiano en el periodo inmediatamente despu[s de la reforma protestante de la 'uropa del 5este, empezada
por 2artin Buther. Ba primera i!lesia baptista se formX en $/$$ a Amsterdam 9@olanda<, de un !rupo de imi!rantes in!leses conducidos por el pastor ?ohn
Smith.
'n el presente, en 3umanZa los casi $$1.111 creentes baptistas tienen $.&,- i!lesias, servidas por -0- pastores. Ba +niXn de las I!lesias ristianas Baptistas
de 3umanZa es afiliada a las or!anizaciones baptistas internationales > .ederaciXn Baptista 'uropea 8 la Alianza 2undial Baptista, Uue a!rupa $)$.111
i!lesias baptistas, totalizando -/,% millones cre8entes.
Iglesia Cristiana Adventista del Da Sptimo
KAdventusK si!nifica KvueltaK, K la se!unda lle!ada K= los adventistas traen de nuevo en atenciXn los textos de la escritura Uue hablan de la vuelta de ?esWs para
fundar su reino. 'sta idea due sostenida por el americano Cilliam 2iller 9$0%,"$%)*<, Uue estableciX para los aYos $%)-"$%)) la fecha de la se!unda lle!ada,
profecZa Uue no se confirmX. 'l principio de la existencia de la I!lesia Adventista del DZa S[ptimo fue marcado en nuestro paZs desde el aYo $%01, con la
visita del pastor polaco 9ex cura catXlico< hehons78.
In total, de conformidad con el censo de $**,, ha8 0%.111 cre8entes, de los cuales %.&11 hWn!aros.
Ba I!lesia Adventista del DZa S[ptimo de 3umanZa tiene relaciones con la or!anizaciones reli!iosas del extran#ero 8 es subordinada espiritualmente 8
docrtinariamente a la 5r!anizacZXn 2undial Adventista.
Culto Penticostal Iglesia de Dis Apostlica
'l penticostalismo es una continuaciXn del movimiento de KdespertamientoK de la creencia, Uue tuvo lu!ar en el si!lo pasado. Alrededor del $*11, el
predicador americano harles .. Parham empezX a sostener Uue en los cre8entes ba#a el 'spZritu Santo, 8 estos cre8entes adUuieren Ba !racia divina de hablar
en indiomas no aprendidos 9!losolalia<. Ba primera comuniXn penticostal de 3umanZa apareciX en la localitadad Paulis, distrito Arad, en el aYo $*,,.
De conformidad con el censo de $**,, el ulto Penticostal tiene aproximadamente ,,1.111 cre8entes 9al principio del aYo $**&, los datos del culto indicaban
un nWmero de -%1.111 cre8entes<. Dentro del culto ha8 $.-)- i!lesias 8 0%0* filii, servidas por -&) pastores.
Culto Cristiano segn el Evangelio
'n 3umanZa el primer !rupo de Kristianos libres K, de los cuales se formX la asolciaciXn 8 despu[s el ulto ristiano ristiano se!Wn el 'van!elio, se
estableciXn a Bucarest el $%** ba#o la influencia de unos misionarios extran#eros. Ba#o el aspecto or!anizatXrico, el ulto ristiano se!Wn el 'van!elio es
estructurado de la si!uiente manera > al nivel local funciona la comunidad con un nWmero de ,1 miembros ma8ores por lo menos. 'n todo el paZs ha8 )-)
comunidades 8 */ filii. Bas comunidades tienen personalidad #urZdica 8 son condicidas por dos hasta cinco Khermanos ancianos K 9pr[sbites<, Uue son tambi[n
Kprof[ticos del 'van!elio K en la comunidad respetiva. 'n el presente el culto dispone de 0,) prof[ticos.
Iglesia Evanglica !umana
Ba I!lesia 'van![lica 3umana es un movimiento cristiano eval![lico, nacido en la tierra de 3umanZa en los aYos $*,1"$*,) entre los #Xvenes teXlo!os
ortodoxos Dumitru ornilescu 9el traductor de la Biblia utilizada en los cultos evan![licos< 8 Teodor Popescu 9ex cura a la i!lesia KSfantul StefanK de
Bucarest<.
Ba I!lesia 'van![lica 3umana dispone de aproximadamente ,,1 i!lesias Uue se hallan predominantemente en los distritos Ar!es, Brasov, onstanta,
Dimbovita, Ialomita, Prahova, 6aslui, municipio Bucarest 8 vecindades= el nWmero de los cre8entes es de ap_roximadamente ,1.111.
Ba I!lesia 'van![lica 3umana tiene relaciones hermanales con las I!lesias 'van![licas de los 'stados +nidos de Am[rica., la I!lesia 'van![lica de @olanda,
Bas ?untas 'van![licas Bibres de Alemania.
Ba I!lesia 'van![lica 3umana, siendo un movimiento nacino en 3umanZa, de edad relativamente #oven 01 aos no tiene correspondiente en el extran#ero.
iata lui +umitru !ornile7cu
S"a nascut in comuna Slasoma, #ud. 2ehedinti, in data de ) Aprilie $%*$. Tatal sau era invatator, iar mama casnica. Amindoi parintii proveneau din familii de
credinciosi ortodocsi. Amindoi bunicii lui Dumitru ornilescu fusesera preoti> Andrei 6asilescu " bunicul din partea mamei " a fost preot in comuna
invecinata Dobra, iar onstantin ornelie " bunicul din partea tatalui a fost preot in comuna Slasoma.
A urmat scoala primara in comuna sa natala, sub in!ri#irea tatalui sau. Dupa terminarea scolii primare, pleaca la Bucuresti pentru a urma cursurile
Seminarului Teolo!ic 5rtodox. Dra!ostea lui pentru 2intuitorul Isus @ristos, iubire pe care o deprinsese din fra!eda pruncie prin educatia spirituala primita
de la parintii sai, precum si dorinta de cunoastere a Scripturilor, au constituit firul calauzitor al vietii sale. itea cu aviditate cartile din biblioteca Seminarului
cu dorinta fierbinte de a afla mai multe despre relatia spirituala intima cu 2intuitorul. 'ra sincer preocupat de formarea sa spirituala ca viitor preot, caci isi
dorea sa poata fi un adevarat pastor de suflete, capabil nu numai sa arate calea catre @ristos prin cuvintul sau, ci si prin exemplul sau personal.
Dupa terminarea Seminarului, urmeaza cursurile Institutului Teolo!ic 5rtodox din Bucuresti. In aceeasi perioada, intre $*$,"$*$/ frecventeaza Biserica
Kuibul cu barzaK unde era preot Tudor Popescu, si unde a slu#it ca diacon. De la Tudor Popescu a deprins nu numai arta de a predica, dar mai ales faptul ca
viata in @ristos este o viata innoita, plina de puterea Duhului Sfint, o viata de adinca devotiune fata de Tatal ceresc. unoscator al citorva limbi de circulatie
modiala, ornilescu traducea mult. A contribuit la infiintarea cercului KIa si citesteK, condus de un comitet de preoti, care avea drept scop sustinerea credintei
crestine stramosesti si moralizarea poporului prin intermediul tipariturilor si al cuvintarilor reli!ioase.
Impresionat in mod deosebit de !reutatea limba#ului folosit de traducerile Bibliei existente in acea vreme, cind era folosita limba romana arhaica si caracterele
slavone, ornilescu a exclamat> KDaca viata crestina a poporului izvoraste din cunoasterea Bibliei, iar eu nu pot intele!e ce este scris acolo, cum va intele!e
oare poporulPK. Acest !ind l"a urmarit cu putere pina ce, in final, l"a determinat sa inceapa traducerea Bibliei in limba romana moderna, respectiv limba care
se vorbea in primul sfert de veac al secolului ,1.
Imediat dupa trecerea cu brio a examenului de licenta, in Iulie $*$/, a inceput traducerea Bibliei. In acelasi an a fost hirotonisit in catedrala de la @usi, ca
preot"calu!ar, intrucit nu avea sa se dedice preotiei pastorale, ci literelor. S"a casatorit in acelasi an cu Anna ornilescu.
Sustinut de printesa 3allu alimachi, care i"a oferit !azduire in castelul sau de la Stincesti, #ud. Botosani, incon#urat de ori!inalele Scripturii in limbile !reaca
si ebraica si de aproape toate traducerile vremii in limbile !ermana, en!leza si franceza, ornilescu s"a apucat serios de munca de traducere a Bibliei. 2unca
a durat mai bine de patru ani.
In $*,1 publica la Bucuresti Kartea Psalmilor sau Psaltirea Imparatului DavidK, in 'ditura Societatea 'van!helica 3omana, Tipo!rafia 4utenber!. In $*,$
apare (oul Testament, urmindu"i, citeva luni mai tirziu, Biblia.
In urma unor puternice diver!ente doctrinare cu cercurile teolo!ice ale vremii, ornilescu este sfatuit de insusi Patriarhul 2iron ristea sa plece pentru o
vreme din 3omania. hiar daca a trait departe de tara, in 'lvetia, a ramas vesnic un cautator al adevarului si un devotat slu#itor al Domnului @ristos, purtind
mereu in suflet dorul de neam si de tara. A trecut la Domnul in anul $*0&.
iaa i lucrarea lui +umitru !ornile7cu (Traduc8torul Bibliei n limba rom9n8 modern8" de (le:andru 58ianu
Dedic aceastD lucrare mamei mele, care mi"a pus Gn mFnD Biblia Gn traducerea lui ornilescu, Gnaintea oricDrei alte cDrEi de reli!ie, de literaturD
sau de HtiinED. 3espectul nemDsurat pe care ea mi l"a inspirat faED de principii le de viaED cuprinse Gn Biblie mi"a cDlDuzit paHii Gn anii buni, ca Hi Gn cei
de !rele GncercDri, aHa cum nimeni altul nu putea s"o facD. 2ulEumesc pe aceastD cale tuturor celor care au contribuit Gntr"un fel sau altul la apariEia
acestei cDrEi. 2ai GntFi mulEumesc Doamnei Anna ornilescu pentru timpul pe care mi l"a acordat pentru a rDspunde GntrebDrilor mele. Apoi celor
care au citit manuscrisul Hi mi"au fDcut recomandDri Hi propuneri de GmbunDtDEire, Gntre ei citez Gn mod deosebit pe @oria AzimioarD, Dr. Peter Trutza,
2arioara Hi DDnilD PaHcu...
(le:andru 58ianu
$re;a8
S"auGmplinit de curFnd /1 de ani de cFnd Dumnezeu a fDcut romFnilor din EarD Hi de pretutindeni un mare dar " Biblia, Gntr"o traducere romFneascD
autenticD, Gn !raiul limpede Hi melodios care nea Gnaripat mintea Hi inima citind pe rean!D, 'minescu, oHbuc. TraducDtorul Bibliei, despre care este
vorba, a fDcut pentru starea spiritualD a poporului romFn, mai mult decFt oricare altul dintre GnaintaHii lui. 'l a introdus Gn casele romFnilor uvFntul
lui Dumnezeu, hrDnindu"i cu hrana spiritualD pe care nici un scriitor laic nu ne"o putea da. Ni acest om, spre deosebire de scriitorii amintiEi mai sus, a
rDmas toatD viaEa un necunoscut publicului romFn, deHi a trDit pFnD Gn zilele noastre, fiind activ de"a lun!ul primelor trei sferturi ale veacului nostru,
Gn anul $*0&, la vFrsta de %& de ani, a trecut Gn GmpDrDEia luminilor, cel care a propo vDduit lumina lui Dumnezeu fDrD Gntrerupere o viaED de
octo!enar, atFt Gn romFneHte, cFt Hi Gn principalele limbi moderne. DeHi a fost nevoit sD trDiascD ultimii &1 de ani ai vieEii Gntre strDini, departe de vatra
strDmoHeascD, el nu a uitat niciodatD 3omFnia. Am avut privile!iu` ca Gn ultimii ani ai vieEii sale sD"mi scrie Hi sD"i aud !lasul. 6orbea cea mai
autenticD limbD romFneascD, limbD pe care a iubit"o Hi Gn care a !Fndit pFnD Gn ultimul ceas al vieEii sale, deHi &1 de ani nu a vorbit"o nici mDcar Gn
casD, soEia neHtiindromFneHte. 3Fndurile care urmeazD sunt un prinos foarte modest adus memoriei lui Dumitru ornilescu, la scurt timp dupD ce ne"a
pDrDsit. Dar chiar dacD el nu mai este printre noi, el a rDmas cu noi Hi va fi cu noi atFt timp cFt se va vorbi romFneHte, prin cele & 111 111 de Biblii, Gn
traducerea sa, care s"au rDspFndit pFnD Gn prezent Gn casele celor ce vorbesc romFneHte pe toate continentele. Ni Biblia tradusD de el continuD sD se
rDspFndeascD Gn cel puEin $11 111 de exemplare Gn fiecare an. DacD alte cDrEi de valoare ale culturii Hi spiritualitDEii romFneHti au fost Gnlocuite Gn timp
cu altele mai noi, curFnd dupD apariEia lor, Biblia Gn traducerea lui ornilescu este GncD pentru cei ce vorbesc romFneHte, aceeaHi ca Hi acum /1 de ani.
Ni aceasta pentru cD traducDtorul ei foloseHte cel mai autentic limba# romFnesc, care se adreseazD atFt cDrturarului Hi cercetDtorului, cFt Hi fiecDruia din
popor, dintre care trebuie menEionatD mulEimea celor care au GnvDEat sD citeascD, folosind ca abecedar chiar Biblia tradusD de ornilescu. .iind de o
modestie impresionantD, caracteristicD marilor personalitDEi, Hi ascunzFnd cu !ri#D de urechile marelui public orice ar fi putut constitui un prile# de
mFndrie pentru el, se cunosc foarte puEine amDnunte despre viaEa lui intimD. Buptele de mare intensitate spiritualD pe care le"a dus cu sine GnsuHi, cu
Dumnezeu Hi cu lumea, ne vor rDmFne necunoscute pentru totdeauna. (u Htim nimic Gn afarD de ceea ce el GnsuHi ne"a lDsat scris, Gntr"o formD foarte
simplD, Gntr"una din cele mai modeste 9Hi Gn acelaHi timp pline de putere< broHuri creHtine care s"au publicat Gn limba romFnD> um m"am Gntors la
Dumnezeu Hi cum am spus Hi altora. Am citit"o de mai multe ori> cFnd eram doar un copil, mai tFrziu, ca Hi acum, cFnd scriu aceste rFnduri. De mai
multe ori, citind"o, am avut de !Fnd sD scriu cFte ceva despre autorul ei, despre concepEia lui asupra creHtinismului, aHa cum i"a fost descoperit de
Dumnezeu. Dar de fiecare datD am abandonat intenEia aceasta pFnD acum. Am abandonat"o, convins fiind cD nu voi putea adDu!a nimic de fond la
expunerea autorului GnsuHi, mai mult decFt clarD, completD Hi revelatoare. 2i s"a pDrut cD aH comite un sacrile!iu. Dar acum, dupD ce am a vut ocazia
sD comunic personal cu autorul prin scris, Hi apoi sD iau cunoHtinED personal cu moHtenirea spiritualD pe care a lDsat"o Gn dar viitorimii, dupD ce m"am
inspirat din atmosfera de har de pe melea!urile unde a trDit, Gn casa Gn care a trecut la Domnul sDu, GndrDznesc sD rup vDlul care i"a acoperit viaEa Hi sD
fac cunoscut romFnilor pe acela care a fDcut mai mult bine spiritual neamului sDu decFt mulEi alEii. Dci prin el, Hi pentru noi romFnii, OuvFntul S"a
fDcut trup, Hi a locuit printre noi, plin de har Hi de adevDrK. Scriind aceste rFnduri am Gncercat sD redau nu numai lucrarea lui, ci Hi simplitatea,
modestia care l"a caracterizat pe Dumitru ornilescu. Am Gncercat s"o fac pentru a continua iar nu a Gntrerupe, ceea ce a constituit pentru creHtinii din
Eara noastrD, din 'lveEia, din America Hi din alte EDri, o minune a vremurilor noastre> un om mare, Gntr"un GnveliH fDrD strDlucire= un mare lucrDtor al
lui Dumnezeu, Gntr"un trup de lut, plin de toate slDbiciunile oamenilor, dar Gn acelaHi timp GntDrit de harul lui Dumnezeu. Dumitru ornilescu a trecut
de curFnd la Domnul sDu, pe care B"a iubit, B"a GnEeles, B"a ascultat Hi B"a introdus Gn casele multora din poporul sDu, Gn forma cea mai realD posibilD,
prin uvFntul scris, Gn acest fel lucrarea lui a fost Hi continuD sD fie o binecuvFntare pentru toEi cei ce citesc romFneHte Hi GnseteazD dupD u vFntul lui
Dumnezeu. a Hi lucrarea sa, viaEa lui Dumitru ornilescu a fost o binecuvFntare pentru mulEi. unoaHterea vieEii lui de cDtre cei care B"au
descoperit pe 2Fntuitorul citind Biblia tradusD de el, ascultFnd predicile lui Gn direct Hi prin radio, sau citind cDrEile scrise de el, nu poate fi decFt de
un real folos. 3Fndurile care urmeazD sunt o mDrturie a puterii fizice, sufleteHti Hi spirituale care l"a GnsufleEit de"a lun!ul Gntre!ii sale cDlDtorii pe
acest pDmFnt. .ie ca ea sD dea un nou imbold vieEii de credinED a celor rDscumpDraEi din felul deHert de vieEuire, prin citirea Bibliei. Iar pentru cei care
nu au citit"o GncD Hi nu au descoperit izvoarele de apD vie care cur! din ea, fie ca mDrturia vieEii Hi lucrDrii lui Dumitru ornilescu, cuprinse Gn
rFndurile care urmeazD, sD constituie un imbold pentru citirea ei, spre spiritualitate. Bucrarea de faED se adreseazD de asemenea preoEilor ortodocHi
romFni, Gn ea ei vor reGntFlni un remarcabil cole! de breaslD, care, prin traducerea Bibliei Hi prin propovDduirea principiilor descoperite Gn ea, a adus o
contribuEie deosebitD la realizarea menirii de preot, care este luminarea oamenilor prin 'van!helie. Public aceste rFnduri cu ocazia unei duble
aniversDri> /1 de ani de la tipDrirea primei ediEii a Bibliei Gn traducerea lui Dumitru ornilescu Hi *1 de ani de la naHterea lui, la ) aprilie $%*$.
AB'MA(D3+ 2aIA(+ .ar!o, ) aprilie $*%$

$rimii pai
+++au &cut din mntuirea aceasta $inta cercetrilor i cutrii lor struitoare+ (1 $etru 1<10" OAlaltDieri, la casa pDrinEilor sDi din comuna
Slasoma, #udeEul 2ehedinEi, plasa Fmpul BlahniEa, s"a nDscut Dimitrie, de sex bDrbDtesc, fiul lui Ion ornilescu, de profesie GnvDEDtor, Hi 'ufimia I.
ornilescu, de profesie mena#erD casnicD...K AHa stD scris Gn 'xtractul dupD re!istrul de stare civilD, datat ) aprilie $%*$. 2artori la declararea naHterii
lui au fost doi EDrani de )1 Hi &1 de ani, care nu Htiau carte. Atunci nu exista GncD o Biblie " ornilescu, pe care au GnvDEat mai tFrziu atFEia EDrani sD
citeascDb Lece zile mai tFrziu, copilul a fost botezat Gn Biserica 5rtodoxD din Turnu Severin, O4recescuK, deHi Gn comuna de naHtere exista biserica
OSfinEii GmpDraEi onstantin Hi 'lenaK, Gn care tatDl sDu fusese botezat cu ,& de ani mai devreme. DacD tatDl sDu era GnvDEDtor, iar mama casnicD, asta
nu GnseamnD cD familia nu avea de"a face cu reli!ia ortodoxD decFt prin primirea botezului de obHte. DimpotrivDb Bunicii lui din partea ambilor
pDrinEi au fost preoEi ortodocHi Gn douD comune de vazD din partea 2ehedinEilor. Bunicul dinspre tatD a fost preotul onstantin ornelie, nDscut tot Gn
comuna Slasoma, iar bunicul dinspre mamD a fost preotul Andrei 6asilescu, din comuna vecinD Dobra. SoEiile lor, bunicile copilului Dimitrie, erau
amFndouD fiice de preoEi, GnsuHi ornelie, numele care a devenit mai tFrziu ornilescu, aminteHte de mDnDstire, probabil de SfFntul 2unte, de
Ierusalim. 3eli!ia ortodoxD era toatD mFndria familiilor de preoEi din neamul cDrora s"a ridicat cel care avea sD zdruncine mai tFrziu multe din
tradiEiile adFnc GnrDdDcinate ale Bisericii 5rtodoxe romFne. Hi aceasta numai prin redescoperirea rFurilor de apD vie care izvorDsc din Biblie. 'ra o
tradiEie nestrDmutatD atunci, ca fiul unui preot sD se facD preot, sau cel puEin GnvDEDtor> pentru a da sDtenilor sDi apa vieEii, de la altar, sau mDcar apa
limpede a izvorului de limbD Hi tradiEie romFneascD, de la catedrD. DacD tatDl sDu a fost mai puEin atras de chemarea moHilor Hi strDmoHilor sDi,
Dimitrie nu numai cD a urmat"o, dar mai mult, dupD cum vom vedea mai departe, el a readus Gn familie, Gn timpurile moderne, atracEia pe care
probabil unii dintre GnaintaHii lui au avut"o pentru ascetism, pentru cDlu!Drie, pentru preocupDrile exclusiv duhovniceHti. A fDcut"o GnsD cu o putere
nemaiGntFlnitD pFnD atunci nu numai Gn familie, dar Gn tot neamul romFnescb Ncoala primarD a fDcut"o sub Gn!ri#irea tatDlui sDu, Gn comuna Slasoma=
GnsD dupD aceea nu a mers la liceul din Turnu Severin, ca tatDl sDu, ci a plecat la BucureHti, unde a urmat Seminarul teolo!ic ortodox. Pe elevul Hi
apoi seminaristul Dimitrie Gl caracteriza o mare sete de cunoaHtere. Bucrul acesta era evident nu numai pentru dascDlii Hi cole!ii lui, ci Hi pentru
oricare altul care intra Gn le!DturD cu el. De altD parte, nu concepea sD facD ceva pe #umDtate> era un om dintr"o bucatD. 2ai mult decFt oricare dintre
cei )11 cole!i de seminar, era un pasionat cititor, rDscolind toate cDrEile sfinte care"i veneau la GndemFnD> mai GntFi din mica bibliotecD a tatDlui sDu,
din biblioteca seminarului Hi din marile biblioteci bucureHtene, iar apoi Hi din strDinDtate. Duta cu GnverHunare ceva, despre care nimeni nu"i putea
spune nimic> era mesa#ul 'van!heliei pe care nu"l aflase GncD. 6iaEa Hi lucrarea lui nu pot fi GnEelese dacD la aceste GnsuHiri ale lui nu o adDu!Dm pe a
patra Hi cea mai importantD dintre ele> iubea pe Domnul Isus @ristos dintr"o pornire lDuntricD, personalDbQDin pDcate nu GntFlnea pe nimeni care,
avFnd o le!DturD personalD cu 2Fntuitorul, sD"l iniEieze Gn tainele pDrtDHiei cu 'lb DupD cum spunea el GnsuHi Gn broHura citatD mai sus Onu exista nici
o persoanD GntoarsD la Dumnezeu Gn seminar, Hi nu Htiam ce GnseamnD sD ai un 2Fntuitor personal. Dar Il iubeam fDrD sD"B cunosc.K Trebuie
menEionat faptul cD tFnDrul Dimitrie nu Hi"a ales sD studieze seminarul numai ca sD continue tradiEia moHilor Hi strDmoHilor sDi. 2ai mult decFt orice
simEea chemarea de a fi pDstor de suflete Hi ar fi dorit s"o facD cu toatD cucernicia Hi toate forEele spiritului sDu, cu voinEa sa nestDvilitD, GncercFnd sD,
afle Gntr"o parte Hi alta Gn ce va consta viitoarea lui slu#bD, a constatat GnsD cD Onu putea afla cum va fiK. AceastD afirmaEie a lui pare cel puEin de
neGnEeles, dacD nu chiar stranie, EinFnd seama de faptul cD trDise Hi studia Gntre preoEi. Oum tinere Dimitrie, nu Htii ce GnseamnD sD fii preot ortodoxPK
5, dab Asta Htia el foarte bine, dar nu despre asta este vorba Gn mDrturisirea luib Pentru cD el nu GnvDEa seminarul ca sD"Hi cFHti!e pFinea cu uHurinED,
fDcFnd slu#be reli!ioase. Pe el Gl preocupa mFntuirea sufletului sDu Hi a sufletelor celor din neamul sDu. Ni pentru cD Gl caracteriza un fel de a fi cu
totul neprefDcut, directorul seminarului, o cunoscutD faED bisericeascD a vremii, Htia toate frDmFntDrile prin care trecea tFnDrul seminarist, Gntr"o zi,
pentru a rDspunde GntrebDrilor insistente cu care acesta Gl asalta, directorul seminarului l"a chemat la el Hi i"a dat un catalo! cu cDrEi reli!ioase din alte
EDri, pe care el GnsuHi nu le comandase, dar care, zicea el, O vor rDspunde, poate, la unele din GntrebDrile taleK. Dimitrie a rDmas uimit cFnd a vDzut cD
existD aHa de multe cDrEi creHtine, din care, pe vremea aceea, la noi Gn EarD nu exista aproape nici una. A Gnceput deci sD comande personal unele din
acele cDrEi din strDinDtate, Hi sD le citeascD cu nesaE. Pe cFnd le citea, a constatat cD toate vorbeau de o viaED creHtinD deosebitD, cu totul diferitD de
viaEa reli!ioasD pe care o vedea Gn Eara lui. Pe mDsurD ce trecea vremea se GnflDcDra tot mai mult despre o astfel de viaED Hi GHi zicea> OAsta are sD fie
slu#ba mea cFnd mD voi face preot> sD fac cunoscutD poporului nostru aceastD viaED.K Gntrebarea era GnsD> umP 5m de acEiune imediatD, nu a aHteptat
sD devinD mai GntFi preot. A Gnceput GncD din seminar a traduce capitole din aceste cDrEi, iar uneori chiar cDrEi Gntre!i Hi sD le transmitD spre publicare
aproape la toate revistele reli!ioase din EarD. Se aHtepta sD vadD viaEa despre care vorbeau aceste cDrEi dar, dupD cum el GnsuHi mDrturisea, O viaEa nu
venea K. Fnd a terminat seminarul, Gnainte de a Gmplini ,1 de ani, era de#a cunoscut Gn EarD ca unul care se interesa Gndeaproape de menirea slu#bei
de preot. Dar el nu numai cD se interesa, ci o Hi exercita Gntr"un mod necunoscut pFnD atunci, deHi era numai elev. ursurile pe care le"a urmat apoi,
ca unul dintre cei mai conHtiincioHi studenEi ai .acultDEii de teolo!ie din BucureHti, nu"l Gmpiedicau sD"Hi continue lucrarea GnceputD ca elev, aducFnd
tot mai mult la cunoHtinEa poporului romFn Hi Gn primul rFnd a preoEilor, ce GnseamnD sD fii cu adevDrat creHtin, aHa cum GnEele!ea el atunci. ele
materiale de care avea nevoie ca student depDHeau resursele familiei. De aceea tFnDrul Dimitrie se GntreEinea sin!ur. A fost mai GntFi peda!o! la
seminar. (evoile materiale ale unui tFnDr aHa de duhovnicesc erau GnsD limitate. Din economiile pe care le fDcea a Gnceput sD tipDreascD o parte din
capitolele Hi chiar din cDrEile traduse Hi sD le distribuie pe contul sDu Gn EarD. Dar cu toate acestea, viaEa pe care o aHtepta, nu veneab GHi zicea mirat>
Oiudat lucrub Sunt aceleaHi cDrEi, aceleaHi !Fnduri= de ce nu vine aceastD viaED despre care vorbesc elePK Dar studentul Dimitrie era prea matur Gn
!Fndire Hi avea o dorinED dupD adevDr prea puternicD, pentru ca sD abandoneze, Gn cDutDrile lui dupD adevDr a descoperit o miHcare reli!ioasD care se
asemDna oarecum cu dorinEele lui Hi s"a simEit atras de ea imediat. 'ste vorba de o lucrare pe care un alt teolo!, de mare renume mai tFrziu, o iniEiase
ca Hi ornilescu, numai din dorinEa profundD de a a#un!e el GnsuHi la adevDr, pentru a Hti apoi cum sD"l predice enoriaHilor sDi. 2iHcarea fusese
GnceputD de preotul Tudor Popescu de la Biserica uibul cu BarzD, din BucureHti, la scurt timp dupD ce ocupase acest post, Gn $*$,. DatoritD numelui
bun de care se bucura, a predicilor de GnaltD EinutD Hi a darului de vorbitor, Tudor Popescu a atras repede Gn #urul sDu, la aceastD bisericD, nu numai
mult popor, dar Hi personalitDEi de vazD ale vremii preocupate de probleme reli!ioase atFt pentru ei personal, cFt Hi pentru Eara lor. DeHi nu Htia GncD
nimic despre planul de mFntuire al lui Dumnezeu, preotul Tudor Popescu era foarte iubit Hi apreciat de enoriaHii sDi. el mai activ intelectual dintre
cei atraHi de lucrarea de la Biserica uibul cu BarzD a fost tFnDrul Dimitrie ornilescu. Gntre cei doi s"a stabilit o le!DturD desi!ur rFnduitD de
Dumnezeu, deHi erau firi foarte deosebite. De aceea, la Gnceput nu s"au simpatizat reciproc. TotuHi, Tudor Popescu l"a numit pe tFnDrul Dimitrie
ornilescu diacon la biserica sa. TFrziu, la bDtrFneEe, Tudor Popescu spunea> K'u Eineam la personalitatea mea, Eineam sD nu mD iau dupD altulK.
Destul de repede, tFnDrul diacon i"a devenit prietenul cel mai apropiat, iar nu numai colaborator, Gn amintirile sale de mai tFrziu, Tudor Popescu
spunea despre el> KDumitru ornilescu era foarte vioi Hi producea Gnviorare Gn ceilalEi. 'l se ocupa cu tipDritul. Traducea, tipDrea, Hi plasa cDrEile Hi
tratatele la noi Gn bisericD, Gmi plDcea ca lumea care vine la bisericD sD plece cu ceva Gn mFnD, cu ceva scris... K Dumitru ornilescu a fost ) ani diacon
la Biserica uibul cu BarzD, Gn aceastD perioadD era, fDrD nici o GndoialD, cel mai activ teolo! pe care l"a avut 3omFnia, fiind neobosit la orice
activitate bisericeascD. itea enorm, traducea cu o repeziciune uimitoare tot ceea ce"l interesa Hi voia sD facD cunoscut Hi altora, Gn acest fel s"a fDcut
cunoscut publicului romFn ca cel mai fecund traducDtor Hi scriitor de literaturD creHtinD al vremii. Prin acest vas ales al lui Dumnezeu, credincioHii din
3omFnia au cunoscut pe unii din scriitorii creHtini renumiEi> .ran7 Thomas, .. Bettex, 3.A. Torre8, S.D. 4ordon, ?.@.2. on7e8, 4. 2iiller, .@.
2achintosh Hi alEii. DrEile lor l"au pre!Dtit pe neobositul cercetDtor Gn cele sfinte, sD descopere importanEa DrEii DrEilor " BIBBIA, fDrD GnsD ca prin
citirea lor sD GnEelea!D mare lucru despre mFntuirea prin #ertfa de pe 4ol!o"ta. TradiEia ortodoxD era nefolositoare Gn acest scop, ba chiar mai mult, Gl
Gmpiedica sD GnEelea!D ceva din cDrEile citite Gn aceastD privinED, Hi nu avea GncD temeiul puternic, pe care numai Biblia GnsDHi Gl putea constitui. 2ai
tFrziu, cFnd prin lucrarea celor doi preoEi, Dumnezeu Ni"a adDu!at la poporul SDu de pe pDmFnt martori Hi Gn Eara lor, aceste traduceri au constituit
timp de peste o #umDtate de veac, cDrEile de cDpDtFi ale !eneraEiilor de credincioHi care s"au ridicat Gn 3omFnia, pFnD Gn zilele noastre. 3eproduse din
nou Gn ultimii $1 ani, ele reprezintD Hi astDzi literatura creHtinD de cDpetenie pentru credincioHii romFni care nu cunosc limbi strDine. Dumitru
ornilescu era plin de o rFvnD nestDvilitD pentru datinile ortodoxe strDmoHeHti, pe care el GnsuHi le pDzea cu sfinEenie. Dar Gn acelaHi timp, cu aceeaHi
credincioHie, ducea o activitate neobositD de moralizare a poporului, Gn afara canoanelor bisericii, Gn acest sens considera cD scrisul, cartea, au un rol
foarte important. De aceea, a contribuit la GnfiinEarea unui cerc, condus de un comitet de preoEi, denumit OIa Hi citeHteK, care avea drept scop
susEinerea credinEei strDmoHeHti Hi moralizarea poporului cu a#utorul tipDriturilor precum Hi prin conferinEe reli!ioase. ele mai multe dintre ele au
fost traduse, scrise Hi Einute de Dumitru ornilescu. Gn acest fel, timp de peste ) ani 9$*$,"$*$/<, el a lucrat intens la traduceri, publicarea de cDrEi
reli!ioase Hi vorbea Gn public de mai multe ori pe sDptDmFnD. 6orbea Gn cadrul cercului amintit, la Biserica uibul cu BarzD, Hi oriunde era chemat sD
prezinte celor invitaEi probleme reli!ioase. Dar nu Htia GncD ce GnseamnD mFntuirea, nu cunoHtea GncD pe Domnul Isus ca 2Fntuitor personal. 'l nu
Htia GncD ce GnseamnD Gntoarcerea la Dumnezeub uprins
% de7coperire crucial8
Ericui !a bea din a%a %e carei)o !oi da "u, ,n !eac nu)i !a &i seteI ba ,nc a%a %e care i)o !oi da "u, se !a %re&ace ,n el ,ntr)un i*!or de a%
care !a $ni ,n !ia$a !enicS (Ioan2<12" Ba starea !eneralD de neliniHte Hi nesi!uranED care a cuprins poporul romFn la Gnceputul veacului nostru din
motive politice, naEionale Hi culturale, poate cD cel mai mult a contribuit nemulEumirea poporului Hi a tinerei intelectualitDEi cu privire la cele
reli!ioase. 5rtodoxismul nemulEumea profund poporul, pe intelectuali Hi pe GnHiHi preoEii conHtienEi de importanEa sarcinii lor Gnaintea lui Dumnezeu
Hi a sufletelor oamenilor. Presa vremii exprima foarte clar aceastD nemulEumire. Dumitru ornilescu fDcea tot ce era posibil pentru a da rDspunsul
cerut mulEimii GntrebDrilor care se puneau, pentru a face rFnduialD Gn confuzia !eneralD. Din nenorocire, se lupta cu morile de vFnt. Ni ceea ce este
mai important este cD nu descoperise GncD Osabia Duhului care este uvFntul lui DumnezeuK. Amintindu"Hi, cFEiva ani mai tFrziu, despre acea vreme,
el scria Gntr"o revistD> fusesem ) ani diacon sub Tudor Popescu la aceeaHi bisericD Hi nu rareori vorbeam despre starea de lucruri din lumea noastrD
creHtinD Hi ne exprimam pDrerea de rDu cD nu se vede nici o Gn viorare nicDieriK. De ceP 'i nu puteau sD GnEelea!D atunci ceea ce au descoperit numai
dupD aceea, ceea ce astDzi nu mai este nici un secret pentru noi> lipsea izvorul, lipsea uvFntul lui Dumnezeu dDtDtor de viaEDb 'l nu era cunoscut, nu
era preEuit, nici de cele mai cunoscute feEe bisericeHti ale vremii. Seminarul Hi facultatea de teolo!ie dDdeau EDrii specialiHti Gn istoria ortodoxiei,
cunoaHterea unui noian de tradiEii Hi forme !oale, care nu numai cD nu duceau pe cei ce le GnvDEau la Dumnezeu, dar mai mult, Gi Gmpiedicau sD fie cu
adevDrat pDstori sufleteHti, care sD conducD sufletele la Dumnezeu. 5rbirea lor era nu numai totalD, dar era Hi poleitD cu cunoHtinEe Hi practici care Gi
Gmpiedicau sD a#un!D la Dumnezeu, ducFnd astfel Gn rDtDcire, odatD cu ei, Hi poporul, care Gi considera pDstorii lui spirituali. DeHi diplomat Gn teolo!ie
cu succes rDsunDtor, ornilescu GHi dDdea seama cD ceva de bazD Gi lipseHte, dar nu Htia GncD ce. Puterea despre care citea Gn cDrEile pe care le traducea
fDrD Gncetare nu"Hi fDcea apariEia nici Gn viaEa lui Hi nici a celor care lucrau cu el Gn acelaHi scop. A Gnceput sD se !FndeascD mai temeinic asupra acestor
lucruri, citind cDrEile respective cu multD atenEie, Gn acest fel a fDcut o mare descoperire. A observat cD toate cDrEile citite vorbesc despre o sin!urD
carte " Bibliab Gn ele se spunea cD fiecare om trebuie sD aibD Biblia, s"o citeascD zilnic Hi s"o trDiascD. a Hi alte idei din aceastD broHurD, Hi aceasta
poate fi stranie pentru tinerii de astDzi din EarD, dar mai ales pentru cei care trDiesc Gn EDrile creHtine. um era posibil ca poporul sD nu poatD citi
BibliaP Dar mai ales cum era posibil ca un student Gn teolo!ie sD n"o fi citit GncDP e mare descoperire este faptul cD Biblia trebuie sD fie Gn casa
fiecDrui om Hi sD fie cititD zilnic, sD fie Gndreptarul de viaED al fiecDrui om, cu atFt mai mult al unui teolo!b Pentru ca cititorii sD GnEelea!D importanEa
lucrDrii fDcutD de Dumitru ornilescu, Hi cFt de mare este Gn"tr"adevDr descoperirea pe care a fDcut"o, este nevoie sD cunoaHtem cFteva fapte din
istorie. 'xistD date istorice care atestD existenEa unor forme or!anizate de manifestare reli!ioasD ortodoxD la romFnii de la nord de DunDre, GncD din
sec. MIII. PFnD la unirea Principatelor, Biserica 5rtodoxD 3omFnD a fost o parte a Bisericii 5rtodoxe 3use, slu#bele reli!ioase fDcFndu"se Gn limba
slavonD. De abia Gn anul $%%&, patriarhul onstantinopolului a publicat recunoaHterea independenEei Bisericii 5rtodoxe 3omFne. Dar Hi dupD
introducerea limbii romFne ca limbD oficialD a slu#belor reli!ioase, datoritD faptului cD aceste slu#be sunt cFntate Gntr"o limbD !uturalD, practic
complet neGnEeleasD, enoriaHul ortodox nu GnEele!e nimic din mesa#ul pe care aceste slu#be Gl aduc. De fapt, Hi dacD ar GnEele!e, ar constata cD Gntrea!a
slu#bD este dedicatD proslDvirii unei mulEimi de sfinEi Hi datini ortodoxe adDu!ate an de an la uvFntul lui Dumnezeu, care a a#uns sD cuprindD, Gn
cadrul unei slu#be de cFteva ore, numai cFteva minute. 2ai mult, transmiterea acestui text biblic, de asemenea Gntr"o formD cFntatD, Hi Gntr"o limbD
romFneascD veche, din care cei tineri nici nu GnEele! multe cuvinte, face ca enoriaHul sD participe numai fizic la slu#be. 'l intrD de cele mai multe ori
Gn bisericD pentru cFteva minute, aprinde o lumFnare, Hi iese la treburile lui zilnice, socotind cD astfel Hi"a fDcut datoria= pentru cD Hi dacD ar zDbovi
mai mult tot nu ar GnEele!e nimic. Dar ceea ce este cel mai important, este faptul cD despre mFntuirea pDcDtosului, despre scopul venirii Domnului
Isus pe pDmFnt, despre moHtenirea vieEii veHnice, nimeni nu Htie nimic, ca Hi cei mai mulEi preoEi ortodocHi. (u este curios deci cD un seminarist Hi
apoi student eminent la facultatea de teolo!ie ortodoxD era nevoit la Gnceputul acestui veac sD"Hi procure cFteva cDrEi Hi broHuri creHtineHti din
5ccident, ca sD descopere importanEa Bibliei, (imeni nu putea sD"l a#ute atunci Gn 3omFnia. Ni din pDcate, situaEia a rDmas aceeaHi pFnD astDzi, atFt Gn
ceea ce priveHte marele public, cFt Hi preoEii ortodocHi. ine vrea sD afle GnsD astDzi adevDrul poate s"o facD, deoarece are la dispoziEie Biblia, Gn
traducerea lui ornilescu, Hi broHurile pe care acesta, Hi apoi alEii dupD el, le"au tradus Hi scris, Gn intervalul dintre cele douD rDzboaie mondiale. De
asemenea, 6estea cea BunD a mFntuirii prin har, prin #ertfa de pe 4ol!ota a Domnului Isus, este fDcutD cunoscutD publicului romFn Gn cadrul
serviciilor creHtine ale celor ) culte neoprotestante autorizate Gn prezent Gn 3omFnia, Hi anume> ultul Baptist, ultul Adventist, ultul Penticostal Hi
ultul reHtin dupD 'van!helie 9Gn $*%$, la data publicDrii primei ediEii. (. 'd< Dar sD revenim la viaEa lui Dumitru ornilescu. 6DzFnd cFt preE se
punea Gn acele cDrEi pe citirea Bibliei, tFnDrul Dumitru Hi"a zis> OIatD un lucru pe care nici eunu"lfac. Asta trebuie sD fie pricina pentru care viaEa nouD
zDboveHte sD vinDK. Ni a Gnceput sD citeascD Biblia Gn fiecare zi. 5 citea nu cu uHurDtate, ci ca unul care cautD Gn ea pe Dumnezeu Hi secretul unei vieEi
noi. Dar chiar de la Gnceput, Biblia nu i"a plDcut. Ni este explicabil de ceb Avea Gn faEa lui o traducere aHa de proastD GncFt nu o putea GnEele!e. Se mira
cum poate cineva sD laude Biblia aHa de mult, cFnd el nu !Dsea nimic de laudD Gn ea. A#unHi la acest punct este necesarD o privire Gnapoi, Gn istorie. 'a
este utilD chiar Hi pentru cei care cunosc personal istoria traducerii Bibliei de cDtre Dumitru ornilescu Hi a influenEei bune aduse de ea Gn 3omFnia, la
Gnceputul acestui veac.

Scurt8 retro7pectiv8 i7toric8
-omnul *iceC TCnd se a%ro%ie de Bine %o%orul acesta, B cinstete cu gura i cu bu*ele dar inima lui este de%arte de Bine i &rica %e care o
are de Bine nu este dect o ,n!$tur de datin omeneascU+S (I7aia 2-<11" Gn 3omFnia, acum $11 de ani, Biblia tipDritD era ceva cunoscut numai
de cele mai Gnalte personalitDEi bisericeHti ortodoxe. Societatea pentru 3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi StrDinDtate, care a tipDrit mai tFrziu Biblia Gn
traducerea lui ornilescu, Gn $%&& a publicat & 111 (oi Testamente Gn limba romFnD veche Hi cu caractere chirilice 9slavone<, necunoscute de public.
Primul (ou Testament, de asemenea Gn limba romFnD veche, dar cu caractere latine, a fost tipDrit de aceeaHi societate Gn anul $%&*. DatoritD faptului
cD Gn bisericile ortodoxe Gntrea!a slu#bD se fDcea Gn limba slavonD, autoritDEile eclesiastice, atotputernice pe atunci Gn cele spirituale, nu vedeau cu
ochi buni asemenea iniEiative. Pentru evitarea Gmpotrivirii lor, traducDtorii foloseau un limba# foarte vechi, GncDrcat, adaptat cFntecului, iar nu
cititului. De aceea aceste (oi Testamente nu erau practic de vreun folos celor care ar fi cDutat Gn ele adevDrul cu privire la mFntuire. Ni dacD aHa
stDteau lucrurile Gn $*$,"$*$) cu limba folositD de traducDtorii Bibliei pentru o somitate de talia lui Dumitru ornilescu, este uHor de Gnchipuit cD
pentru marele public, astfel de traduceri ale Bibliei erau cu atFt mai nefolositoare. Acest lucru apDrea evident de asemenea prin numDrul extrem de
mic de Biblii Gn aceste traduceri vechi, care se cereau pe piaED> cel mult &11 " $111 pe an. 'ste evident cD nimeni din publicul laic nu cumpDra astfel
de traduceri, nefiindu"i folositoare. Pentru a GnEele!e dificultDEile de a traduce Biblia Gntr"o limbD GnEeleasD de popor, Gnainte de Gnceputul acestui
secol, este suficient de spus cD pe atunci, somitDEile Gn materie se rDzboiau GncD Gntre ele pentru definirea limbii romFne moderne, cFt mai apropiatD de
cea vorbitD de popor. Bupta principalD se ducea, 9 cel puEin Gn ceea ce priveHte Biblia, Gntre feEele bisericeHti care susEineau Gn continuare o puternicD
influenED slavonD Hi curentul latinist, venit mai ales din Ardeal. DatoritD acestor !reutDEi, prima traducere a Bibliei Gntr"o limbD mai mult sau mai
puEin romFneascD Hi publicatD cu litere latine, cum se GnvDEa Gn Hcoli, c a apDrut abia Gn anul $%0$, sub numele de Santa Scriptura. Ba traducerea ei au
colaborat peste $1 persoane, de cele mai diferite formaEii, ceea ce se reflecta Gn limba pe care ei o foloseau. u toate acestea, primul pas s"a d fDcut,
dacD nu pentru marele public, cel puEin pentru c preoEi Hi specialiHti. , d 5 altD ediEie, revizuitD de 4Grboviceanu, a apDrut abia Gn $*$$. 'a era
cumpDratD de asemenea numai de e specialiHti, Gntr"un an vFnzFndu"se numai $111 de bucDEi, la o populaEie de / milioane. a sD putem aprecia cFt
de departe era traducerea acestei Biblii de limba romFneascD cultD Hi cea vorbitD de popor, este suficient sD amintim aici critica ce i s"a adus chiar la
Bondra, de unul dintre redactorii Hefi ai unei reviste de specialitate. 'l spunea> ,fAm Gncercat sD GnvDE romFneHte= Hi aHa cum am fDcut Hi cu alte limbi,
an Gnceput folosind Biblia Gn limba romFnD, publicatD de Societatea pentru 3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi StrDinDtate. 2er!Fnd GnsD la BucureHti,
dupD un timp, am constatat cD limba folositD Gn aceastD Biblie nu are nimic de"a face cu limba realD, vorbitD de popor. 2i"am dat seama cD am pierdut
un timp foarte preEios Gn vDEFnd o limbD care nu existD, Hi care Gn nici un caz nu poate fi folositD de aceia cDrora societatea noastrD vrea sD li se
adreseze.K .DcFnd cercetDrile necesare, Gmputernicitul societDEii a constatat cD publicistul respectiv avea dreptate. .ilolo!i proeminenEi, oameni de
litere romFni Hi GnsuHi primul ministru Dimitrie Sturza, i"au atras atenEia asupra inutilitDEii acestei traduceri. IatD de ce, citind o astfel de traducere,
Dumitru ornilescu nu GnEele!ea de ce este Biblia aHa de lDudatD Gn cDrEile pe care le citea, Gn timp ce din lectura ei el nu avea nici un folos.
GncercDrile de revizuire care se impuneau, Gncepute de Scriban Hi (icodim, au eHuat. Dar undeva, Gn umbrD, fDrD Htirea oficialitDEilor eclesiastice, Hi
susEinute de persoane particulare bo!ate, douD autoritDEi ale scrisului romFnesc de mai tFrziu traduceau separat Biblia Gn limba romFnD a timpului.
Ambii traducDtori voiau ca lucrarea lor sD constituie Biblia sec. MM. ine va reuHiP Desi!ur, cel care va lucra mai mult sub cDlDuzirea lui Dumnezeu=
cel care se va !Fndi mai puEin la sine Hi la critica literarD Hi bisericeascD, Hi mai mult la mFntuirea sufletelor. In pa!inile care urmeazD se va prezenta
rezultatul acestei competiEii pasionante, efectele minunate ale succesului care a urmat nu numai pentru literatura reli!ioasD, dar mai ales pentru slava
lui Dumnezeu, pentru mFntuirea sufletelor din poporul romFn.
Traducerea Bibliei
SDucrul acesta nu se !a &ace nici %rin %utere, nici %rin trie, ci %rin -u4ul BeuS)*ice -omnul+S (=a>aria 2<6" AlternFnd Gntre recomandarea
insistentD din literatura creHtinD de a citi Biblia zilnic Hi imposibilitatea de a o face, datoritD traducerii imposibil de GnEeles, tFnDrul Dumitru care nu
era dintre aceia care sD lase la #umDtate o lucrare GnceputD, a avut ideea sD citeascD Biblia Gn alte limbi. Imediat a avut o adevDratD revelaEie. 5
revelaEie pentru sine, dar care s"a rDsfrFnt curFnd asupra tuturor celor din neamul nostru care aveau sD facD aceeaHi descoperire ca Hi el. K Hi"a zis el,
OdacD este vorba ca poporul nostru sD capete viaEa creHtinD din Biblie, trebuie sD aibD o traducere pe care s"o GnEelea!D. DacD eu nu GnEele! traducerea
de faED, cum vor putea s"o GnEelea!D eiPK Ni aHa a Gnceput sD traducD 'van!helia dupD 2atei pentru sine GnsuHi, pe cFnd era GncD student la teolo!ie.
(u putea Gn nici un caz sD"Hi punD problema sD publice Biblia cu economiile lui, fiindcD l"ar fi costat prea mult. Dar a continuat sD publice mici
tratate, articole de revistD Hi chiar broHuri. Gntre timp a tipDrit un calendar cu cu!etDri creHtine pentru fiecare zi a anului. ineva a trimis acest calendar
unei prinEese din 3omFnia, care se !Dsea Gn acel timp la 4eneva. 'ste vorba de prinEesa 3allu allimachi, soEia preHedintelui amerei onservatoare
a 3omFniei din acea vreme " antacuzino PaHcani. 'i i"a plDcut calendarul, care era o noutate pentru Eara noastrD, pe atunci. A scris Gn le!DturD cu el
autorului Gn EarD. Fnd s"a Gntors Gn 3omFnia, prinEesa a ru!at pe Dumitru ornilescu sD"i facD o vizitD. Au discutat GmpreunD despre lucrarea lui, Hi
Gntre altele el i"a spus cD are de !Fnd sD facD o nouD traducere a Bibliei. OTocmai acesta este Hi !Fndul meuK, i"a rDspuns ea. Avea o sumD de bani
moHtenitD de la mama sa, pe care o consacrase scopului de a rDspFndi Biblia Gn poporul sDu. Dar nu Gncepuse sD facD acest lucru, pentru cD Hi ea
considera cD traducerea existentD era complet nefolositoare Gn acest scop. De aceea, a fost foarte bucuroasD sD afle cD o persoanD cu autoritatea pe
care de#a Hi"o cFHti!ase Dumitru ornilescu, are de !Fnd sD ducD la Gndeplinire !Fndul pe care Hi ea Gl avusese, independent de el. AHa lucreazD
Dumnezeub 'l GHi ale!e unsul prin care sD"Hi facD lucrarea, Hi tot 'l scoate la luminD posibilitDEile materiale, pentru ca lucrarea Sa sD poatD fi dusD la
bun sfFrHit. Ni GnEele!erea celor doi, fDcutD Gnaintea lui Dumnezeu, a fost binecuvFntatD de 'l. Gn mai puEin de & ani a fost terminatD una din cele mai
minunate lucrDri a lui Dumnezeu fDcutD pFnD Gn prezent Gn Eara noastrD> traducerea Bibliei Gntr"o limbD modernD, limba vorbitD de Gntre! poporul
romFn, actualD astDzi ca Hi acum /1 de ani. ApDrea Gntr"un timp nemaipomenit de scurt, Hi la un nivel care depDHea de departe orice se fDcuse vreodatD
Gnainte Hi toate GncercDrile care s"au mai fDcut dupD aceea... Alte traduceri similare fDcute Gn acelaHi timp, ca Hi dupD aceea, vor trece practic
neobservate. um se explicD aceastD minuneP Traducerea lui ornilescu a izvorFt dintr"o necesitate spiritualD adFnc simEitD, din interes viu faED de
soarta spiritualD a lui personal Hi a celor din #urul lui Hi dintr"o conHtiinED profesionalD nee!alatD. Gn anul $*$/, Dumitru ornilescu Hi"a trecut cu
succes strDlucit licenEa, la .acultatea de teolo!ie din BucureHti. Deoarece nu intenEiona sD GntrerupD activitatea literarD Hi reli!ioasD pe care o
Gncepuse, ci dimpotrivD s"o continue Hi s"o dezvolte, tFnDrul teolo! a pus Bisericii 5rtodoxe romFne o problemD !rea. onform normelor acestei
biserici, licenEa Gi dDdea dreptul sD ocupe un post de preot Gn capitalD, ceea ce era cel mai de dorit pentru strDlucitul teolo!. Dar aceleaHi norme
spuneau cD nu poEi fi hirotonisit preot, dacD nu te cDsDtoreHti mai GntFi. Dar cum s"ar fi putut Gmplini astfel marea chemare pe care neobositul
traducDtor o avea de GndeplinitP 'l Gncepuse sD facD traducerea pentru sine Hi ardea de nerDbdare sD"Hi continue activitatea, nestFn#enit de o slu#bD Hi
de !reutDEi familiale. um ar mai fi fDcut el, apucFnd aceste cDi obiHnuite, descoperirile spirituale care aveau sD"l ducD la cunoaHterea personalD a
Domnului Isus ca 2FntuitorP Gn toamna aceluiaHi an, soluEia a fost !DsitD. TFnDrul teolo! a fost hirotonisit Gn catedrala din @uHi, de Prea SfinEia Sa
'piscopul (icodim, mai tFrziu mitropolit al 2oldovei Hi apoi patriarh al 3omFniei. Pentru cD nu urma sD ia un post de preot, a fost hirotonisit pe
seama 2DnDstirii DobrovDE, aparEinFnd de 'piscopia @uHilor, devenind astfel cDlu!Dr. Socotea cD Gn acest fel va a#un!e la o mai mare sfinEenie, pe
care de atFta timp o cDuta cu Gnfri!urare. 'ra un om cu totul deosebitb DeHi cDlu!Dr, cu toate cD Htia ce GnseamnD starea de totalD lepDdare de sine care
GnsoEeHte totdeauna pe cei duhovniceHti, avea Gn acelaHi timp o EinutD ireproHabilD, foarte Gn!ri#itD. Studiul, departe de a"l GnstrDina de realitate, l"a
condus la Gnnoiri pe toate planurile, aHa cum numai spiritele mari sunt Gn stare s"o facD. Gn acelaHi timp era plin de o smerenie deosebitD Hi avea o
totalD lipsD de interes pentru starea sa materialD. Ambele aceste GnsuHiri l"au GnsoEit toatD viaEa, bucurFndu"se astfel de o nemDr!initD apreciere Hi
dra!oste din partea tuturor, a susEinDtorilor, a superiorilor sDi, a enoriaHilor. Gn iulie $*$/ Gncepuse de#a sD traducD Biblia, imediat dupD trecerea
licenEei, GntrucFt prinEesa allimachi se obli!ase sD Gn!ri#eascD de micile lui nevoi materiale, a doua zi dupD hirotonisirea lui ca preot"cDlu!Dr,
Dumitru ornilescu Hi"a declinat oficial obli!aEiile faED de Biserica 5rtodoxD, pentru a"Hi putea continua nestFn#enit marea lui chemare " traducerea
Bibliei. Pentru ca Gn aceastD mare lucrare sD nu fie Gmpiedicat de nici o altD activitate, conHtient de GnsemnDtatea Hi ur!enEa traducerii, Hi parcD
presimEind efectele spirituale pe care aceastD minunatD operD avea sD le aibD asupra sa GnsuHi Hi asupra poporului romFn, Dumitru ornilescu a pDrDsit
aproape com""plet lumea pentru & ani. A plecat imediat la castelul prinEesei 3allu allimachi de pe moHia StDnceHti, #udeEul BotoHani, unde a lucrat
cu o Gnfri!urare nemaiGntFlnitD. In acest fel, cel ce avea sD devinD una dintre cele mai luminoase personalitDEi creHtine a 3omFniei nu avea sD Gncaseze
niciodatD nici mDcar un salariu, nici de la Biserica 5rtodoxD romFnD, Hi nici de la statul romFn, deHi a tradus Gn limba poporului romFn artea care ne
aduce cea mai mare luminD> Bumina care vine de susb Despre viaEa particularD a cDlu!Drului Gn aceHti & ani de activitate Gnfri!uratD nu Htim aproape
nimic. A lucrat fDrD Gntrerupere, Gntr"o stare de GnDlEare spiritualD Hi adevDratD euforie a muncii. Tot ceea ce urmaHii lui au putut sD afle de la el despre
acest timp se reduce la descrierea, de cDtre el GnsuHi, a marilor descoperiri spirituale pe care Dumnezeu i le"a fDcut Gn acest timp, Gn le!DturD cu planul
de mFntuire al omului prin #ertfa de pe cruce a Domnului Isus @ristos. (umai soEiei sale i"a relatat mai tFrziu, foarte pe scurt, aspecte din timpul
activitDEii sale de traducDtor, iar unul dintre cei dintFi care s"au Gntors la Dumnezeu prin el, a redat Gn puEine cuvinte, impresia pe care i"a fDcut"o,
cFnd l"a GntFlnit prima datD, Gn timpul lucrului. Despre aceastD perioadD, ca Hi despre altele necunoscute sau puEin cunoscute din viaEa sa, soEia spunea>
KIntr"o smerenie extremD, vorbea foarte puEin despre sine. Ni chiar atunci cFnd o fDcea, de exemplu faED de mine, nu repeta, niciodatD ceea ce de#a Gmi
spusese.K GmbrDcat cDlu!Dr, cu tichia pe cap, stDtea adesea pe pardosealD, scriind pe un scaun mic, cu trei picioare. Avea Gntinse pe #os nenumDrate
ediEii ale Bibliei Gn !reacD, ebraicD Hi aproape toate traducerile existente pe atunci in limbile moderne> en!lezD, francezD, !ermanD. Pe lFn!D acestea,
multe dicEionare Hi fiHe cu traducerea paralelD a celor mai de seamD termeni din Biblie. Traducea nu numai cu !ri#a Hi cu precizia unui traducDtor
GnnDscut, dar Hi cu responsabilitatea pe care i"o impunea dorinEa de a GnEele!e el GnsuHi Hi de a transmite Hi altora mesa#ul dumnezeiesc pe care Gl cDuta
Gn Biblie. +n interes imens pentru marea lucrare arDta deopotrivD bDtrFna doamnD. 3enunEFnd la comoditD"Eile pe care i le oferea 'lveEia, ea a rDmas
alDturi de prote#atul sDu, apDrFndu"l de privirile celor indiscreEi, Gn!ri#indu"se de trebuinEele sale materiale personale Hi de cele ale lucrDrii. Dar ceea
ce este tot atFt de important este faptul cD i"a fost Gn acelaHi timp un adevDrat colaborator de specialitate. unoscFnd limbile moderne mai importante,
Gntocmea fiHe de termeni creHtineHti de bazD, cuprinzFnd GnEelesul lor din cele mai vestite dicEionare Hi traduceri ale Bibliei Gn alte limbi. 'ra astfel de
un real folos traducDtorului. De multe ori succesul savantului sau artistului se datoreazD pasiunii pentru munca lui a unei soEii credincioase sau a unei
mame iubitoare, Gn cazul de faED era vorba de ceva mai mult> de o mamD a poporului romFn, dornicD de iluminarea lui spiritualD. ParcD !rDbin"du"se
sD nu moarD Gnainte de a vedea terminatD aceastD lucrare care o interesa aHa de mult, bDtrFna prinEesD allimachi n"a precupeEit nimic din ce avea>
nici timpul, nici munca, nici averea moHtenitD de la mama sa, pentru a"l a#uta pe Dumitru ornilescu sD"Hi poatD face lucrarea la care fusese chemat
de Dumnezeu.
Tip8rirea Bibliei
S"u sunt 5l&a i Emega, ,nce%utul i S&ritul+ Celui ce ,i este sete, ,i !oi da s bea &r %lat din i*!orul a%ei !ie$ii+S ((pocalip7a21<6" Gn timp ce
lucrarea se fDcea Gn umbrD, la Gnceput numai cu posibilitDEile unui student 9$*$)"$*$/<, iar apoi cu cele ale unei prinEese 9$*$/ " $*,1<, cerinEa
naEionalD pentru o nouD traducere a Bibliei Gntr"o limbD romFnD modernD, scrisD Hi cititD de toatD lumeaO devenea tot mai acutD. Societatea pentru
3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi StrDinDtate s"a adresat la Gnceputul anului $*$) arhimandritului Scriban pentru traducerea (oului Testamment, iar
acesta a recomandat pe mitropolitul (icodim pentru traducerea 6echiului Testament. erinEa poporului Hi intelectualitDEii romFneHti a fost GntDritD de
onferinEa baptistD romFnD din Austro"+n!aria, care a avut loc Gn acest an. Doi ani mai tFrziu, Societatea BiblicD AmericanD constata de asemenea
nevoia unei traduceri a Bibliei pentru comunitDEile de credincioHi romFni din America. Dar Gnceperea primului rDzboi mondial a fDcut ca Scriban sD"Hi
GntrerupD revizuirea traducerii existente a (oului Testament, lucrare care nu a mai fost sfFrHitD pFnD Gn anul $*$*. Gntre timp GnsD, Societatea pentru
3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi StrDinDtate a Gnre!istrat o ofertD neaHteptatD. Dumitru ornilescu terminase traducerea Psalmilor, a (oului Testament
Hi anunEa terminarea traducerii 6echiului Testament cDtre sfFrHitul anului $*,1. PrinEesa Hi traducDtorul au oferit SocietDEii noua lor traducere Hi
efectuarea corecturilor fDrD a pretinde nici un drept de autor. 'ra pentru prima datD cFnd se GntFmpla aHa ceva. 2ai mult, ei spuneau cD dacD
societatea refuzD, prinEesa va publica noua Biblie pe seama sa. 'a prefera GnsD tipDrirea Bibliei lui ornilescu de cDtre Societate, Gn care caz se obli!a
sD cumpere un mare numDr de exemplare. Avea pe inimD nu numai promovarea noii lucrDri, dar Hi rDspFndirea ei pe !ratis Gn masa poporului romFn.
3eprezentantul SocietDEii a avut ideea ca lucrarea sD se publice cu colaborarea lui (icodim pentru 6echiul Testament Hi a lui Scriban pentru (oul
Testament. Dar tFnDrul Hi neobositul traducDtor a refuzat colaborarea aceasta. Desi!ur cD atunci nimeni, Gn afarD de autor, nu putea sD GnEelea!D un
astfel de act de mFndrie profesionalD, la un cDlu!Dr cunoscut pentru modestia sa. (umai el Hi Dumnezeul lui, pe care Gl descoperise fDcFnd traducerea,
Htiau care ar fi fost consecinEele dacD accepta, Gntre timp se fDcuse o minune> traducDtorul se Gntorsese la Dumnezeub Bumina nu mai putea sD stea
alDturi de Gntunericb Biblia EinutD sub obrocul unei limbi neGnEelese de popor Hi a unei doctrine reli!ioase abDtute de la adevDr ar fi putut sD fie
prezentatD Hi acum publicului Gn termeni care sD ascundD GncD pentru multD vreme o descoperire care se fDcuse Hi fusese experimentatD de#a>
Gntoarcerea la Dumnezeub Acest lucru nu trebuia sD se GntFmple, Hi nu s"a GntFmplatb Prin !ri#a lui Dumnezeu, Gn anul $*,1 apare la BucureHti artea
Psalmilor sau Psaltirea GmpDratului David, tDlmDcitD de Dumitru ornilescu 9StDnceHti " BotoHani<, Gn 'ditura Societatea 'van!helicD 3omFnD,
Tipo!rafia 4utenber!. Din"tr"o !reHealD tipo!raficD, menEiunea cD traducerea apare la comanda SocietDEii pentru 3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi
StrDinDtate a apDrut numai pe spatele ultimei pa!ini. In anul $*,$ a urmat tipDrirea (oului Testament, Hi Gn acelaHi an a Bibliei. 5 operD mare, Gntr"o
3omFnie mare, la sfFrHitul celui mai pustiitor rDzboi pe care l"a cunoscut vreodatD lumea Hi 3omFnia pFnD atuncib Gn timp ce rDzboiul pustia Eara
noastrD Hi 'uropa Gntrea!D, undeva, Gntr"o chilie ca de mDnDstire, se dDdea o luptD spiritualD. (u era vorba de viitorul politic al EDrii, ca Gn cazul
rDzboiului, ci cu mult mai mult> de destinul spiritual al Gntre!ului popor de limbD romFnD de pretutindeni. 'ra lupta dintre Dumnezeu Hi Satana, mai
GntFi pentru sufletul muncit de Gndoieli al tFnDrului cDlu!Dr, Hi apoi al tuturor celor iubiEi de el, de aceeaHi limbD cu el. Dumitru ornilescu era hotDrFt
GnsD sD nu abandoneze lupta, oricFt de apri!D ar fi fost ea. 'ra lupta cu sine, cu credinEele strDmoHeHti, cu Diavolul Hi uneltirile lui, prezente uneori
chiar Hi prin feEele bisericeHti. Dar era decis sD nu Gnceteze lupta decFt odatD cu victoria deplinD asupra Gndoielilor sale, asupra nesi!uranEei Gn care Se
aflau el Hi cei din #urul lui. Ni Gn aceastD luptD a triumfat Dumnezeub
?ncepe 78 7e lumine@e de @iu8A
"#i Domnul va $ace s% r%sune glasul Lui m%re&'''( 9Isaia -1>-1< eea ce Gmpin!ea cu deosebire pe Dumitru ornilescu la traducerea Bibliei era
conHtiinEa Gntunericului spiritual Gn care se !Dsea el GnsuHi, apoi feEele reli!ioase din EarD Hi GmpreunD cu ele, Gntre!ul popor. Pentru a GnEele!e
importanEa lucrDrii Gncepute de Dumitru ornilescu Hi pentru a explica marea binecuvFntare pe care a adus"o poporului romFn de pretutindeni, trebuie
amintit mai GntFi spiritul Gn care s"a fDcut aceastD traducere. (u era vorba nicidecum de o competiEie cu alte condeie de vazD ale vremii, nici o
Gncercare laicD de a umple un !ol adFnc simEit Gn literatura de specialitate romFneascD, Hi cu atFt mai puEin nu era o afacere. (u s"a fDcut Gn prealabil
nici un contract cu nici o societate de tipDrire a Bibliei, nu au avut loc obiHnuitele tFr!uieli Gntre a!entul societDEii Hi o impunDtoare faED bisericeascD
asupra costului Gn valutD forte pentru fiecare coalD sau capitol, pentru fiecare corecturD a Hpaltului, cum era cazul la toate traducerile anterioare Hi la
cele care au urmat. (imic din toate acesteab DupD cum se Htie foarte bine, Dumitru ornilescu a Gnceput traducerea exclusiv pentru lDmurirea sa
personalD asupra principiilor de bazD ale 'van!heliei. Bucrarea lui s"a transformat GnsD Gntr"o operD social"reli!ioasD, ca urmare a responsabilitDEii pe
care acest mare iniEiat o simEea apDsFnd pe umerii sDi, faED de i!noranEa moralD Hi spiritualD pe care o vedea la toEi cei din #urul lui. (u este de mirare
cD roadele au fost cu totul excepEionale, atFt imediat cFt Hi dupD aceea, pFnD Gn zilele noastreb Ni fDrD GndoialD, ele vor continua cFt timp se va vorbi
romFneHte. 4reutDEile au fost imenseb (umai cine a tradus mDcar un capitol de cFteva pa!ini GnEele!e ce dificultDEi presupune aceastD muncD, mai ales
cFnd este vorba de filosofie sau reli!ie, unde sunt posibile mai multe !reHeli de interpretare decFt Gn orice alt domeniu. a sD GnEele!em cFt de cFt
imensitatea sarcinii pe care Dumitru ornilescu Hi"a asumat"o de bunD voie Hi fDrD nici un folos material, trebuie menEionate cFteva fapte. 2iHcarea
reli!ioasD din 3omFnia era dominatD atunci exclusiv de Biserica 5rtodoxD, Gn care spiritul tradiEional Hi dependenEa de biserica rDsDriteanD, cel puEin
Gn privinEa limbii, au dat naHtere totdeauna Hi mai ales Gn ultimii 01 de ani, unui !hem de contradicEii Hi interese cu care nimeni nu cuteza sD dea piept
la scarD naEionalD. Temeritatea iniEierii unei astfel de acEiuni Hi consecinEele !rave pe care le"ar fi putut avea asupra persoanei respective, nu puteau fi
i!norate decFt de un spirit ca cel al lui Dumitru ornilescu. onsecinEele nu s"au lDsat aHteptate, schimbFnd Gn mod dramatic sensul vieEii unuia dintre
cei mai capabili romFni, care Hi"a petrecut, de aceea, tot restul vieEii Gn exil. Trebuie apoi sD apreciem corect !reutDEile de specialitate pentru
efectuarea unei astfel de opere, Gn 3omFnia din vremea aceea. 2ai multe decenii, Societatea pentru 3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi StrDinDtate a
cDutat pe douD continente un cadru de GnaltD clasD, care sD cunoascD 9Gn acelaHi timp Hi Gn mod corespunzDtor realizDrii unei asemenea sarcini< limbile
ebraicD, !reacD Hi romFnD. Dar nu l"a !Dsit. De aceea, Gmpotriva concepEiei acestei SocietDEi, de a traduce Biblia numai pe baza textului ebraic, a
trebuit sD se facD excepEie Gn cazul 3omFniei. Avem astfel o traducere a Bibliei bazatD pe textul !recesc al Bibliei Septua!inta. Traducerea Bibliei
dupD acest text, confruntatD Gn punctele cheie cu textul ebraic Hi cu cele mai cunoscute traduceri din limbile moderne, reprezenta GnsD o sarcinD pe
care nu o putea duce la capDt decFt un specialist de GnaltD EinutD intelectualD Hi spiritualD. Gn sfFrHit, Gn cazul traducDtorului de faED, mai mult decFt
toate aceste !reutDEi, pe umerii sDi apDsa responsabilitatea tDlmDcirii Bibliei fDrD influenEe strDine, fDrD idei preconcepute, Gn spiritul concepEiilor de
bazD pe care 2Fntuitorul GnsuHi le"a propovDduit Gn timpul vieEii Sale pe pDmFnt. Dumitru ornilescu Hi"a dat seama de aceastD responsabilitate. 4ri#a
faED de soarta sufletului sDu Hi a fiilor neamului sDu i"a dat posibilitatea sD facD o lucrare de o EinutD nemaiatinsD pFnD la el, Gnscriindu"se astfel Gn
rFndul celor mai de seamD conducDtori spirituali ai poporului romFn. Dar cine ar putea sD prezinte mai bine ca el GnsuHi !Fndurile, sentimentele,
umbrele de GndoialD Hi strDful!erDrile de luminD cereascD ce l"au inspirat Gn aceastD perioadD de & aniP Acestea sunt prezentate Gn mod ma!istral Hi Gn
acelaHi timp cu o simplitate caracteristicD numai marilor personalitDEi Hi descoperitori, Gn broHura scrisD de el, intitulatD> Oum m"am Gntors la
Dumnezeu Hi cum am spus Hi altora.K Desi!ur, cuvintele care urmeazD, extrase din aceastD lucrare a lui, nu au nici pe departe semnificaEia
corespunzDtoare pentru credincioHii din zilele noastre, Hi mai ales pentru ,cei din EDrile creHtine dezvoltate. ele ce urmeazD sunt pentru ei lucruri de
la sine GnEelese, deoarece ei s"au nDscut Hi au trDit Gntr"o EarD, Gntr"o lume unde uvFntul lui Dumnezeu este cunoscut, preEuit, publicat Hi rDspFndit fDrD
nici o stavilD. 3Fndurile de mai #os trebuie luate GnsD Gn contextul istoric, politic, social Hi reli!ios al vremii, descris Gn numai cFteva cuvinte Gn
pa!inile precedente. (umai aHa le putem GnEele!e forEa lDuntricD, bo!DEia de conEinut, mDreEia spiritualD pe care le cuprind. Pentru romFni GnsD,
amintirea acestor idei simple ale creHtinismului, aHa cum au fost ele descoperite de ornilescu din Biblie numai prin cDlDuzirea Duhului SfFnt, este
revelatoare. Pentru ei, pa!inile care urmeazD sunt GncDrcate cu toatD afectivitatea pe care Dumnezeu a dat"o unui popor de la extrema esticD a
'uropei, strivit Gntre influenEe istorice Hi politice potrivnice, pe de o parte, Hi Gntre pre#udecDEi Hi forme reli!ioase moarte, statornicite de secole prin
tradiEia omeneascD, pe de altD parte. 'le se adresau de asemenea unor oameni care nu cunoHteau nici chiar cele mai elementare lucruri ale uvFntului
lui Dumnezeu, Gn aceastD luminD, GnEelesul frazelor care vor urma, deHi arhicunoscut astDzi de credincioHii din toatD lumea, poate cDpDta Hi Gn ochii
lor, sensul unui simbol, sensul lor adevDratb Pentru cD Hi astDzi, ca Hi Gn timpul lui ornilescu, Hi Gn timpul 2Fntuitorului, marile adevDruri ale
'van!heliei sunt descoperite de Dumnezeu direct slu#itorilor Bui celor mai devotaEi, celor mai spirituali, fDrD participarea unei idei preconcepute, ci
exclusiv prin Duhul SDu cel SfFnt. PildD stau marile reforme protestante Hi neoprotestante care au avut loc mai ales Gn ultimii )11 de ani Gn EDrile de
limbD !ermanicD Hi an!lo"saxonD. Pe drept cuvFnt, un ziar european numea pe Dumitru ornilescu la aniversarea a &1 de ani de la traducerea Bibliei>
un Buther romFn. Ni apoi cine ar putea vorbi mai bine despre Gntoarcerea la Dumnezeu, decFt el GnsuHiP SD"l ascultDm.
?ntoarcerea la +umne@eu
")% ve&i c%uta *i )% ve&i g%si+ dac% )% ve&i c%uta cu toat% inima' )% voi l%sa s% $iu g%sit de voi''' ,ice Domnul'( 9Ieremia ,*>$-"$)< KPe cFnd
lucram la traducerea (oului Testament, a trebuit sD caut fiecare cuvFnt Gn !receHte, Gntr"un dicEionar, ca sD"i vDd GnEelesul. Ni pe cFnd fDceam lucrul
acesta, am cDpDtat cu totul alte convin!eri despre lucrurile cele mai obiHnuite. De pildD, cFnd am vDzut cD Biblia vorbeHte aHa de mult despre pDcat,
m"am !Fndit cD pDcatul trebuie sD fie ceva !rozav Gnaintea lui Dumnezeu, dacD 'l vorbeHte atFt de mult despre pDcat. (e!reHit, totdeauna am crezut
cD pDcatul este ceva foarte rDu Gnaintea lui Dumnezeu, dar dacD m"ar fi Gntrebat cineva> Oe este pDcatPK, i"aH fi rDspuns> KDacD omori pe cineva, ai
fDcut un pDcat.K Oine este un pDcDtosPK O+ci!aHul este un pDcDtos Hi locul lui este la Gnchisoare. KDar cFnd am citit cD Ooricine se mFnie pe fratele
sDu va cDdea sub pedeapsa #ude"cDEiiK 92atei &>,,< am rDmas uimit, fiindcD Htiam cD oricine se mFnie Gn fiecare zi. DacD ai de"a face cu persoane
supDrDcioase, nu poEi altfel decFt sD te superi. Hi dacD oricine se supDrD, nu se poate sD fie aHa de !rav. (u puteam sD pricep versetul acesta Hi am
trecut mai departe. Fnd am a#uns la versetul din epistola cDtre 3omani care spune cD> OtoEi au pDcDtuit...K, nu m"am putut GmpDca cu el, fiindcD
ziceam> Keu cunosc foarte multe persoane caren"au omorFt niciodatD pe nimeni Hi nu sunt la Gnchisoare. (u pot pricepe de ce spune Biblia cD toEi au
pDcDtuit. DacD nu cunosc pe alEii, mD cunosc mDcar pe mine Gnsumi. 'u n"am omorFt pe nimeni, n"am fost la Gnchisoare, aHa cD nu pot spune cD sunt
un pDcDtos.K ("am putut GnEele!e nici versetul acesta= l"am lDsat Hi am trecut mai departe. Fnd am a#uns la celDlalt verset> O(u este nici un om
neprihDnit. (u este nici un om care sD facD binele...K m"am Gnfuriat puEin pe versetul acesta, Kasta n"o potcredeK, mi"am zis eu. .iindcD eu cunosc
multe persoane care au fDcut multe lucruri bune. Hi dacD nu cunosc pe alEii, mD cunosc pe mine. Am fDcut o mulEime de lucruri bune, GmpDrEind
cDrEulii, dFnd ceva bani pentru Dumnezeu Hi aHa mai departe. Ni acum ce facP .ac o lucrare foarte frumoasD> traduc Biblia Gn limba poporului meu.
e vreEi mai multP Dar atunci de ce spune Biblia cD ,nu este nici unul care sD facD bineleK, cFnd eu vDd cD e mDcar unul, acel unul... sunt eu Gnsumi.
("am putut pricepe Hi am mers mai departe. Fnd am venit la un alt verset din epistola cDtre 3omani, care spune cD Oplata pDcatului este moartea K,
am zFmbit Hi am zis> K'ste cu neputinED sD crezi asemenea lucruri, fiindcD toatD lumea moare> fie buni, fie rDi. e fel de platD este aceea, dacD fiecare
o capDtDP KAHa cD nici asta n"am GnEeles"o Hi am mers mai departe. Fnd am a#uns la versetul din Apocalipsa ,1>$), care vorbeHte despre Oa doua
moarteK, adicD de iazul de foc, mi"am zis> KAsta"i moartea ca platD a pDcatului. Dar asta"i !rozavb AH vrea sD Htiu cine este acolo Gn iazul de foc.K Ni
cFnd am vDzut cD Gn iazul de foc sunt uci!aHii 9Apocalipsa ,1>%<, mi"am zis>, foarte bine, uci!aHii trebuie sD fie acolo pentru cD sunt mari pDcDtoHi.K
Apoi am cercetat mai de aproape tot versetul, ca sD vDd cine mai este acolo. Hi spre marea mea uimire am descoperit cD acolo sunt Hi mincinoHii.
OumK, mi"am zis eu> e minciuna un pDcat aHa de mare ca sD fie pedepsitD cu aceeaHi pedeapsD ca uciderea P Doar fiecare spune minciuni Gn fiecare
zi. Hi nu numai una, ci mai multe Hi de felurite soiuri> minciuni de afaceri, minciuni de nevoie, minciuni de lin!uHire, minciuni de politeEe. Ni dacD
este aHa, mi"aduc aminte cD Hi eu am spus o mulEime de minciuni Gn viaEa mea. De pildD cFnd eHti acasD Hi vine cineva sD te vadD Hi nu vrei sD te vadD,
spui cD nu eHti acasD. Asta GnseamnD o minciunD. AHa cDacumm"am GncredinEat de"a binelea cD eram un pDcDtos. Dar nu numai un pDcDtos, ci un
pDcDtos osFndit, care mer!eam spre iazul de foc.K Atunci a Gnceput sD"mi fie fricD Hi Gmi ziceam mereu> O(u vreau sD mD duc acolo Gn ruptul capului.K
(u cunoHteam GnsD calea mFntuirii. (u Htiam ce sD fac ca sD nu mer! Gn iazul de foc. Am cercetat mai departe. Fnd am a#uns la versetul acela din
epistola cDtre 3omani care spune cD OtoEi sunt socotiEi neprihDniEi fDrD platDK, am zFmbit Hi am zis> O e ciudatb artea aceasta este plinD de lucruri
care se bat cap Gn cap. PFnD acum am vDzut cD toEi sunt pDcDtoHi, osFndiEi sD mear!D Gn iazul de foc Hi acum deodatD, iatD"ipe toEi RsocotiEi neprihDniEi
fDrD platDg. are este deosebireaPK Ni citind mai cu luare aminte versetul acesta am vDzut cD era o deosebire. Da, OsocotiEi neprihDniEi fDrD platDK, dar
prin credinED Gn sFn!ele lui Isus @ristos, pe care Dumnezeu B"a dat ca o #ertfD de ispDHire pentru pDcate.K mi"am zis eu, OadevDratP Pentru pDcate a
murit @ristosP GnvDEasem la HcoalD cD 'l a murit pentru pDcatele Gntre!ii lumi 9$ Ioan ,>,<. Dar ce"mi foloseHte mie lucrul acesta, cFnd eu sunt un
pDcDtos Hi pDcatele mele nu sunt iertateP Da, dar dacD a murit pentru pDcatele Gntre!ii lumi, mi"am zis eu, a murit Hi pentru pDcatele mele, fiindcD Hi eu
sunt unul din lume. 5ricum ar fi, mi"am zis eu, vDd din cartea aceasta cD existD o iertare a pDcatelor, cD @ristos a murit Hi pentru mine, deci iertarea
aceasta este Hi pentru pDcatele mele. SlavD Domnuluib DacD voi mer!e la #udecatD, voi zice lui Dumnezeu> RDoamne, nu cunosc decFt artea aceasta.
Tu ai zis cD este uvFntul TDu. 'u am cititGn ea cD @ristos a murit pentru mine, am luat iertarea pentru mine Hi dacD mD vei osFndi, nu"i vina mea,
fiindcD am crezut ce spune uvFntul TDu.g Ni aHa am luat pentru mine iertarea pDcatelor. Acesta a fost cel dintFi pas. Al doilea pas a fost cFnd am
descoperit cDn"aveam un 2Fntuitor mort, ci un 2Fntuitor viu, cu care puteam intra Gn le!DturD. 'l a murit pentru pDcatele noastre, dar a Hi Gnviat ca sD
ne facD neprihDniEi... Ni acum este un 2Fntuitor viu. OBunK, mi"am zis eu, Otocmai asta este ce"mi mai trebuia, Gmi place sD am o persoanD vie cDreia
sD"i pot vorbi. KDar cea mai mare bucurie a mea a fost cFnd am descoperit cD 'l nu este numai un Prieten viu cDruia Gi pot vorbi, ci cD Gn 2Fntuitorul
cel viu am puterea sD biruiesc pDcatul, fiindcD 'l a GnfrFnt puterea 6rD#maHului, prin GnviereaBui. OBineK, mi"am zis eu, OdacD lucrul acesta este
adevDrat, " Hi vDd cD este adevDrat " vreau sD"l iau pentru mine Gnsumi, fiindcD nu vreau sD mai trDiesc Gn pDcatul care a omorFt pe 2Fntuitorul meu.K
'u Gmi Gnchipuiam cD pDcatul face parte din firea noastrD, cD nu putem altfel, cD trebuie sD pDcDtuim, aHa cD GnEele!eEi ce bucuros am fost cFnd am
descoperit cD existD o astfel de putere ca sD biruieHti pDcatul. Astfel B"am luat pe Domnul Isus ca 2Fntuitor viu al meu. el din urmD pas a fost cFnd
am descoperit cD 'l este Hi Domn. Domn GnseamnD stDpFn. 'l este stDpFn, iar noi suntem robi. (oi nu mai suntem ai noHtri, ci suntem ai Bui cu tot ce
avem Hi cu tot ce suntem. Fnd am vDzut cD Pavel era un rob al lui Isus @ristos, am zis> KDacD Pavel a fost rob Hi eu trebuie sD fiu rob.K Ni aHa B"am
luat ca Domn Hi StDpFn al meu, care n"are decFt sD porunceascD, iar eu sD ascult. Hi ce Domn Hi StDpFn minunat este 'l, cDci te poEi Gncrede deplin Gn
'lb AHa m"am Gntors la Dumnezeu. Acum Htiam cD eram nDscut din nou, un copil al lui Dumnezeu. Ntiam cD de acum toate trebuiau sD se GnnoiascD Gn
viaEa cea nouD. Ni cel dintFi lucru pe care a trebuit sD"l Gnnoiesc a fost traducerea Bibliei, la care lucram. Dci Gmi ziceam> O Traducerea de pFnD acum
este fDcutD de omul cel vechi. 'u sunt un om nou Hi trebuie sD am o altD traducere fDcutD de omul cel nou. K Am Gnceput traducerea din nou, dar acum
nu mai citeam Biblia cu GntrebDrile de mai Gnainte, cFnd ziceam> OSe poateP SD fie adevDratPK ci cu alte GntrebDri Hi anume> ,Am eu ce spune cartea
aceastaP Sunt eu ce spune ea P DacD nu, de ce nu sunt Hi de ce nu amP DacD da, slavD DomnuluibK
% nt8rire i un nceput
"S%m-n&a c%,ut% .n p%m-nt /un este cel ce aude Cuv-ntul *i0l .n&elege1 el aduce road%2 un gr%unte d% o sut%+ altul *ai,eci+ altul trei,eci'(
92atei $->,-< KAcum !reutatea era cD eram sin!ura persoanD care Gncepusem o viaED nouD Gn felul acesta. itisem Hi alte cDrEi care GntDreau cele de
mai sus. Dar erau... cDrEi. AHa cD am Gnceput sD mD !Fndesc> R6iaEa mea este foarte frumoasD, dar cine Htie dacD nu este numai o Gnchipuire a mea,
fiindcD am cDpDtat"o numai prin citirea Hi cercetarea Bibliei.g Dar acum fiecare verset mi se GnfDEiHa Gntr"o luminD nouD. Ni versetul acesta din .ilipeni
) mi"a venit GndatD Gn minte> OGn orice lucru aduceEi cererile voastre la cunoHtinEa lui Dumnezeu, prin ru!Dciuni Hi cereri.K ODoamneK, am zis eu, Knu
pot sD spun cD sunt un necredincios. red orice lucru din uvFntul TDu. Dar nu Htiu dacD sunt pe calea cea bunD. GnsD, dacD Gmi dai prile# sD vDd un alt
suflet venind la Tine, Gn acelaHi fel, voi fi pe deplin GncredinEat cD sunt pe calea cea bunD.K 2"am ru!at. DupD - luni, m"am pomenit Gntr"o dimineaED
cu doi tineri de la Hcoala militarD din BucureHti, care m"au Gntrebat cum pot sD fie pre!DtiEi de moarte. O.iindcDK, ziceau ei, Otrebuie sD plecDm Gn
curFnd pe front Hi cine Htie dacD nu vom muri. Ni trebuie sD spunem adevDrul, cD nu suntem !ata de moartePK Kda,K am zis eu, Obine cD aEi venit acum,
fiindcD dacD aEi fi venit acum - luni, n"aHfipututsD vD rDspund la aceastD Gntrebare. @ristos a murit pentru pDcatele Dv. Hi dacD credeEi lucrul acesta Hi"l
luaEi pentru Dv. Hi vD daEi viaEa Hi inima Gn mFna Bui, aveEi iertarea pDcatelor acum= sunteEi mFntuiEi. Iar dacD vD duceEi pe front Hi muriEi, 2Fntuitorul
vD aHteaptD sD vD primeascD la 'l. Dar dacD vD veEi Gntoarce, veEi avea ceva de fDcut pentru 'l Hi anume> sD spuneEi Hi altora cum pot fi pre!DtiEi pentru
moarte.K S"au bucurat de aceastD veste. A uprimit"o GndatD Hi s"au Gntors la cazarmD spunFnd celorlalEi cD sunt mFntuiEi Hi cD pDcatele le sunt iertate.
+niii"au luat Gn rFs, alEii doreau sD mai audD despre aHa ceva. Duminica urmDtoare au mai venit cu alEii Hi le"am spus adevDrul Hi lor. +nii dintre ei s"
au hotDrFt pentru Domnul Hi dupD cFtD va vreme erau mai multe suflete hotDrFte pentru Domnul Hi petreceam fiecare duminicD GmpreunD, de la
ceasurile douD dupD masD pFnD la nouD seara. 'ra cam lun!, aHa cD simEeam nevoia de o oarecare schimbare. .iindcD toEi eram tineri, ne"ar fi plDcut
sD cFntDm, dar nu Htiam ce sD cFntDm. Fntece din lume nu puteam cFnta, iar cFntDri creHtineHti nu Htiam niciuna. Dar, printre cDrEile pe care le
comandasem la Gnceput a veam Hi o carte de cFntDri. 2"am uitat prin ea Hi am vDzut cD erau foarte frumoase Gntr"ade"vDr, dar pDcat cD erau Gn altD
limbD, nu Gn romFneHte. A cum GnsD mD obiHnuisem samD duc la 2Fntuitorul cu toate !reutDEile, Hi I"am zis> K2Fntuitorule, vezi Gn ce !reutate mD
aflu. 'u nu sunt un mare muzicant, dar Tu eHti Hi muzicant Hi poEi sD"mi dai putere sD traduc cFteva cFntDri. K2"am ru!at astfel mai multD vreme,
apoi"am Gncercat Hi dupD multD trudD am tradus o cFntare Hi apoi altele. Gn duminica urmDtoare, cFnd au venit bDieEii la mine, le"am spus cD toate
trebuie sD fie noi Gn viaEa cea nouD, chiar Hi cFntarea. a urmare, am Gnceput sale cFnt cFntarea pe care o tradusesem. Be"a plDcut foarte mult Hi la
strofa din urmD au Gnceput toEi sD cFnte. Am cFntat un ceas, au GnvDEat"o pe dinafarD Hi s"au Gntors la cazarmD Hi au cFntat"o Hi acolo. 2ulEi din
camarazii lor au Gnceput sD le zicD> ,fAsta"i frumos, DHtia se duc Hi petrec duminica cu muzicD. Trebuie sD ne ducem Hi noi la petrecere. KAu venit sD
petreacD Hi mulEi din ei s"au hotDrFt pentru Domnul. AHa a fost Gnceputul. Fteva fapte izbitoare au fDcut sD se GntindD miHcarea. +nul dintre ele a fost
Gntoarcerea la Dumnezeu a unui ateu. 'ra un tFnDr foarte citit, dar care nu credea Gn nimic. Prietenii noHtri doreau la Gnceput sD"l facD Hi pe el sD vinD
sD audD 'van!helia, dar el nu voia. +nul din cei dintFi hotDrFEi pentru Dumnezeu s"a GmbolnDvit. Doctorul i"a spus sD mDnFnce miere, dar miere nu se
!Dsea Gn oraH Gn timpul rDzboiului. 'l Hi"a adus aminte cD la mine mFncase miere la ceai. A ru!at pe prietenul lui necredincios sD vinD la mine Hi sD"i
aducD puEinD miere. (ecredinciosul nu voia sD vinD. Dci zicea> O5mul acela GHi are pDrerile lui, eu le am pe ale mele, Hi nu vreau samD cert cu el.
KDar prietenul lui i"a zis> KDacD tu nu aduci vorba de reli!ie, el nu Gncepe.KOA dacD este aHaK, a zis el Gn cele din urmD, Oam samD duc.K A venit. A mai
luat un alt prieten cu el., fiindcDK, zicea el, Ocine Htie, poate cD a#un!em la ceartD asupra pDrerilor noastre deosebite Hi mDcar sD fim noi doi, iar el
unul. KFndau venit, am Gnceput sD vorbim despre toate> cum este vremea, cum mer!e rDzboiul etc., dar nici o vorbD despre credinED. Prietenul lui,
care nu Htia nimic despre hotDrFrea camaradului sDu, Hi"a zis> OSuntem Gn casa unui preot. 6orbim despre toate celea, dar numai despre reli!ie nu. (u
este frumos. Trebuie sD vorbim puEin Hi despre credinED, chiar dacD nu credem.K Ni a Gnceput sD spunD cD acum lumea nu mai crede Gn nimic. .DrD
GndoialD, m"am folosit de prile#ul acesta Hi am Gnceput sD vorbesc despre 'van!helie. (ecredinciosuls"a supDrat foc. A Gnceput sD"mi spunD o mulEime
de lucruri neplDcute. 'u am aHteptat pFnD s"a liniHtit Hi apoi am Gnceput sD"i vorbesc despre 2Fntuitorul. 'l a ascultat foarte liniHtit Hi la urmD a spus
doar atFt> KDe ce nu ni se spun astfel de lucruri la HcoalDPK pentru cDK, am zis eu, n"au trecut prin ele Hi nu le au. KBui Gi plDcea sD citeascD. I"am dat o
carte Hi l"am ru!at sD vinD duminica viitoare Hi sD"mi spunD dacD i"a plDcut. Duminica urmDtoare cFnd a venit, l"am Gntrebat despre carte. A spus cDi"a
plDcut foarte mult Hi cD tot ce a !Dsit Gn ea era foarte adevDrat. KDacD este adevDratK, i"am zis eu, Otrebuie sD iei o hotDrFreK. KAm Hi luat"oK, a rDspuns
el. OehotDrFrePK, am Gntrebat eu curios. K2"am hotDrFt pentru @ristosK. e bucurie pe noi, mai ales cD el avea o oarecare trecere printre tovarDHii lui,
ca unul care era citit. 'l, prin pilda lui, a adus Hi pe alEii. Aveam Hi un foarte bun muzicant, care a pre!Dtit un cor. Gntr"o zi, el era la carcerD Hi citea o
carte despre ru!Dciune. +n prieten al lui l"a vDzut Hi a Gnceput sD rFdD de el. Ba urmD a zis> KDacD este adevDrat cD prin ru!Dciune se poate face atFt de
mult, roa!D"te ca disearDla / sD"mi dea drumul din carcerD Hi samD duc la IaHi. Atunci am sD mD Gntorc Hi eu la Domnul.K 2uzicantul Hi"a zis> KDe ce
n"ar face Dumnezeu lucrul acesta PDoar este spre sla va Bui. KApoi a zis prietenului sDu> KDorinEa Ei se va Gmplini.K S"a retras pentru cFteva minute,
s"a ru!atGntr"un colE Hi a Gnceput sD citeascD mai departe. Spre marea mirarea celorlalEi, pe la / seara a venit un soldat Hi a zis> ,,S,... este slobod Hi are
ordin sD plece GndatD la IaHi. e rDsunet a avut aceastD GntFmplare Gn cazarmDb .iecare a Htiut de ea. Duminica urmDtoare Hi mai mulEi au venit sD audD
vestea 'van!heliei. AHa a Gnceput miHcarea. Fnd s"a isprDvit rDzboiul, doi din cei GntorHi la Dumnezeu au trebuit sD se ducD la Ncoala normalD din
BucureHti sD"Hi sfFrHeascD studiile, ca sD se facD GnvDEDtori. SimEeau cD trebuie sD facD Hi acolo ceva pentru Domnul, dar nu vedeau ce. (u puteau nici
sD predice, nici sD vorbeascD prea mult cu cole!ii lor despre Isus. 'rau Gntr"o mare GncurcDturD. Puteau GnsD sD se roa!e. S"au hotDrFt sD se ducD pe
malul rFului, Gn pDdure, Hi sD se roa!e. Au spus Domnului cam aHa> KDoamne, Tu Htii cD noi nu putem sD predicDm Hi nu putem vorbi prea mult
cole!ilor despre Tine. Dar Tu cunoHti sufletele din Hcoala aceasta Hi nevoia lor de un 2Fntuitor. Te ru!Dm sD faci pe cei ce sunt frDmFntaEi de !Fndul
mFntuirii sD vinD la adunarea noastrD. (oi nu vrem sD vorbim nimDnui Hi nu chemDm pe nimeni. KAHa au Hi fDcut. DupD ) zile a venit la ei un cole! Hi
le"a zis> OAm bD!at de seamD cD Gn fiecare searD voi vD duceEi re!ulat Gn pDdure. PuteEi sD"mi spuneEi Hi mie ce faceEi acoloPK ei doi au rDmas cam
GncurcaEi, dar au spus> Oe facem noi, poate nu Ei"o plDcea. KOe anumePK, a Gntrebat el. O'i, ne ru!Dm Hi noi.K OTocmai de asta aveam nevoie Hi euK, a
zis el. Oam bDnuiam eu ceva. 6reEi sD mD lDsaEi sD vin Hi eu cu voiPK KGncape vorbDPK, a fost rDspunsul celorlalEi, GnEele!eEi ce bucurie a fost pe ei
cFnd au vDzut cD ru!Dciunea le fusese ascultatD aHa de curFnd. Acesta a fost Gnceputul. Apoi au venit Hi alEii, aHa cD dupD o vreme erau un numDr bun,
care se duceau re!ulat Hi se ru!au... 2ulEi dintre ei s"au Gntors la Dumnezeu numai venind la aceastD adunare de ru!Dciune. .DrD GndoialD, n"au mai
putut rDmFne ascunHi. ole!ii lor au auzit. Se GnEele!e cD nu prea le plDcea sase lase de pDcat. AHa cD a Gnceput, ca de obicei, o micD pri!onire. FEiva
cole!i neGntorHi la Dumnezeu s"au hotDrFt Gntr"o searD sD se ducD dupD ei la adunarea de ru!Dciune Hi sD arunce cu pietre Gn ei. reHtinii noHtri au
auzit, dar s"au hotDrFt sD se ducD fDrD teamD, ca de obicei. S"au dus Hi au Gnceput sD se roa!e. Apoi au, venit cei neGntorHi la Domnul, cu pietrele Gn
mFini. el care se ru!a i"a vDzut venind Hi a Gnceput sD spunD Gn ru!Dciunea lui> ONi acum, Doamne, ai milD de cei care vin cu !Fnduri rele Gmpotriva
noastrD Hi atin"!e"le inima.K DeodatD, cel care era Gn fruntea cetei a aruncat Hapca Hi pietrele #os Hi a Gn!enunchiat Hi el, miHcat de cuvintele ru!Dciunii
pe care o auzise. ToEi ceilalEi au fDcut la fel. Astfel i"a izbDvit Domnul Hi au fDcut GmpreunD adunare de ru!Dciune Gn seara aceea. DupD douD luni au
isprDvit Hcoala Hi trebuiau sD plece. S"au despDrEit la !arD, dupD o adunare de ru!Dciune de neuitat, pe care au avut"o pe mar!inea rFului, pe o lunD
frumoasD, Gnainte de venirea trenului care avea sD"i GmprDHtie Gn lun!ul Hi Gn latul EDrii.K
B!uibul cu bar@8B
"!odul celui nepri3%nit este un pom de via&%+ *i cel .n&elept c-*tig% su$lete'( 9Proverbe $$>-1< De multe ori Gn istorie, opere celebre, nemuritoare
au fost realizate prin cooperarea a douD spirite mari, a cDror chemare pentru Gnnoiri revoluEionare a corespuns Gntocmai cerinEelor celor mai profunde
ale momentului istoric, social, filosofic, reli!ios. AHa a fost cazul Hi cu cei doi credincioHi aleHi ai Bisericii 5rtodoxe romFne, Gn anii dinaintea
Gnceperii primului rDzboi mondial, Gn timp ce spiritele laice se Gndreptau exclusiv spre rezolvarea marilor probleme politice, sociale Hi economice cu
care era confruntatD Eara noastrD, undeva, Gntr"o chilie din GndepDrtata 2oldovD Hi Gntr"o bisericD fDrD importanED din BucureHti, doi aleHi ai lui
Dumnezeu, fDrD strDlucire omeneascD deosebitD, dar dedicaEi cu tot sufletul Hi cu toatD fiinEa lor ridicDrii spirituale a lor Hi a poporului romFn, se
luptau o altD luptD, o luptD spiritualD poate de proporEii Hi mai mari. 5ricum, cu urmDri veHnice. Preotul Tudor Popescu continua sD predice
'van!helia la biserica Ouibul cu BarzDK, fDrD GnsD ca el GnsuHi sD fie mFntuit, Gncetul cu Gncetul el Hi"a dat seama de inutilitatea marilor lui eforturi,
prin aceea cD nici unul din enoriaHi nu cDpDta o viaED nouD, aHa dupD cum el GnsuHi GHi dDdea seama cD nu este schimbat. Scrisorile pe care le primea de
la prietenul sDu Dumitru ornilescu, din 2oldova, i se pDreau bizare, Gn ele se vorbea despre lucruri care Gi erau cu totul strDine. (u putea sD accepte,
ca Hi prietenul sDu la Gnceput, cD este un pDcDtos ca toEi ceilalEi oameni Hi cD are nevoie de mFntuire, ca fiecare din ei. Pentru a putea GnEele!e adevDrul,
Dumnezeu trebuia sD"l smereascD, pe de o parte prin a constata inutilitatea eforturilor sale, iar Gn al doilea rFnd, Gn mod direct, Gn propria sa familie.
Astfel, Gn faEa mormFntului deschis al fratelui sDu preferat a Gnceput pentru prima datD sD"Hi dea seama Gn mod nemi#locit de nimicnicia omului Hi sD
caute cu tot dinadinsul rDspuns la GntrebDrile care Gl preocupau. Dar aceasta era GncD prea puEin. 2Fndria lui nu putea fi GnfrFntD decFt dacD avea sD fie
lovit mai puternic, mai direct, Gn mod ful!erDtor i"a murit soEia, la care Einea foarte mult, lDsFndu"l sin!ur cu trei copii mici. Aceasta s"a GntFmplat Gn
$*$%. Ldrobit prin suferinED, Tudor Popescu a Gnceput sD se Gntrebe> OSunt eu aHa cum vrea Dumnezeu sD fi uP (u cumva din aceastD pricinD nu pot sD
arDt nici un suflet pe care sD"l fi adus la adevDr, la DumnezeuPK Dar iatD cD Gn $*$*, Dumitru ornilescu a trebuit sD vinD la BucureHti pentru a duce
tratativele necesare Gn vederea tipDririi Psalmilor Hi apoi a (oului Testament Hi a Bibliei. Liua ducea tratative cu editurile Hi tipo!rafiile, iar seara,
uneori toatD noaptea, discuta cu Tudor Popescu despre subiectele care Gi preocupau. DiscuEiile lor se GnvFrteau tot Gn #urul OGntoarcerii la DumnezeuK,
pentru cD unul o experimentase Hi Htia cD aceasta constituie Gnceputul pentru fiecare pDcDtos Gnaintea lui Dumnezeu Hi cu atFt mai mult pentru un
lucrDtor Gn via Domnului. .DrD sD a#un!D la vreun rezultat, Tudor Popescu a fost totuHi de acord ca Dumitru ornilescu sD vorbeascD Gn biserica lui
despre OGntoarcerea la DumnezeuK, Hi dacD Hi Gn alEi oameni se va produce schimbarea de care vorbea Dumitru ornilescu, Ova vedea ce este de
fDcutK. DupD ce Dumitru ornilescu a predicat de cFteva ori, Tudor Popescu a Gncercat Hi el sD predice despre acelaHi subiect. Avertizat cD acest lucru
nu se poate face dacD nu eHti mai GntFi tu GnsuEi Gntors la Dumnezeu, Tudor Popescu a rDspuns> O(u conteazD am sD predic mai GntFi altora.K Gntr"o
duminicD, pe cFnd zu!rDvea cu mult talent Gn predica sa !rozDvia pDcatului, a sfFrHit prin a"Hi da seama de !ravitatea propriilor sale pDcate, Hi s"a
Gntors astfel la Dumnezeu prin propria sa predicD. De atunci a Gnceput sD predice prin Duhul lui Dumnezeu.
5area con;irmare
" Cine r%m-ne .n )ine *i .n cine r%m-n Eu+ aduce mult% road%'( 9Ioan $&>&< a Hi Dumitru ornilescu, Tudor Popescu nu s"a mulEumit cu
starea de liniHte sufleteascD pe care o cDpDtase el GnsuHi. DimpotrivD, el era preocupat ca Hi prietenul sDu, de obEinerea unor confirmDri publice din
partea lui Dumnezeu, iar pe de altD parte era dornic sD dea poporului vestea cea bunD pe care nu o cunoscuse Gn activitatea anterioarD. De aceea,
Tudor l"aGntrebat Gntr"o zi pe Dumitru ornilescu> Oe va sD zicD asta P Sunt Gntors la Dumnezeu, predic 'van!helia Hi nimeni nu se Gntoarce la
DumnezeuPK Dumitru ornilescu, care experimentase mai Gnainte efectul discuEiilor de la om la om, i"a fDcut lui Tudor Popescu urmDtoarea
propunere> O 6ezi cD unii ascultDtori urmDresc cu mare bD!are de seamD predica. heamD pe cFEiva din ei la tine acasD, marEi seara, sD vorbim cu ei
despre sufletele lor. KIdeea a prins viaED pe loc Hi Gn marEea urmDtoare & persoane discutau despre Gntoarcerea la Dumnezeu Gn biroul particular al lui
Tudor Popescu. Trei erau GncD nemFntuiEi, dar dornici sD afle adevDrul. Primul suflet a fost cFHti!at din prima searD, Gn sDptDmFnile urmDtoare au venit
din ce Gn ce mai mulEi, astfel cD, Gn scurt timp, biroul preotului Popescu era plin. Ba predicile Einute Gn bisericD, el GmpDrtDHea enoriaHilor nu litera
moartD, ci experienEele personale ale unui suflet mFntuit= iar Gn GntFlnirile de marEi seara discuta cu fiecare Gn parte problemele lor spirituale.
3ezultatul acestui mod de a lucra cu sufletele nu s"a lDsat mult aHteptat. urFnd, numDrul celor GntorHi la Dumnezeu a devenit tot mai mare. DupD
terminarea traducerii Bibliei, Gn $*,1, Dumitru ornilescu s"a stabilit definitiv la BucureHti, pentru a se Gn!ri#i sin!ur de editarea Hi tipDrirea
valoroaselor manuscrise. De la o lucrare de o intensitate nemaiGntFlnitD, dar oarecum staticD " traducerea Bibliei, Gntr"un sat din nordul EDrii, Dumitru
ornilescu a revenit deodatD la o activitate publicD foarte intensD. Din nou mai multe predici pe sDptDmFnD, traduceri de cDrEi creHtineHti, tipDrituri,
traduceri de cFntDri creHtineHti, Gn!ri#irea tipDririi Bibliei Hi a unor pDrEi din Biblie etc. (ici o personalitate reli!ioasD din Eara noastrD nu a dus o
activitate atFt de intensD, Gntr"o perioadD aHa de scurtD, ca acest om ales al lui Dumnezeu. Imboldul era acum GnsD altul, Gnainte de $*$/ cDuta, Hi chiar
atunci cFnd dDdea altora lucruri de primD calitate, el GnsuHi nu era convins de ele. Acum, teolo!ul de renume naEional se impunea tuturor cu o putere
nemaiGntFlnitD. Scopul principal al activitDEii lui, ca Hi al prietenului lui nedespDrEit Tudor Popescu, era perfect precizat> cFHti!area sufletelor pentru
Dumnezeu. 3estul era numai un mi#loc sau ceva auxiliar. Predicile erau Einute de obicei de Tudor Popescu, dar Hi Dumitru ornilescu predica adesea,
mai ales Gnlocuindu"l pe Tudor Popescu atunci cFnd era obosit. Ba discuEiile de marEi seara, care cu timpul s"au transformat Gn adevDrate adunDri de
lDmurire a sufletelor Hi de cFHti!are a lor pentru Dumnezeu, ornilescu avea un rol deosebit. Bucrarea fDcutD de Dumitru ornilescu Gn timpul
predicilor Hi dupD predici Hi mai ales Gn discuEiile cu sufletele de marEi seara, era aHa de puternicD Hi hotDrFtD, GncFt toEi cei ce l"au auzit nu pot uita
rDscolirea pe care au produs"o Gn sufletele lor. Astfel, unul dintre primii credincioHi cFHti!aEi pentru Dumnezeu Gn acea vreme, scria acum cFEiva ani
lui Dumitru ornilescu> K2iaduc aminte de seara aceea neuitatD... 'ra Gntr"o marEi seara, dupD duminica .loriilor din anul $*,$, cFnd v"am cunoscut
prima datD, Gn cancelaria pDrintelui Popescu, unde mai erau cFteva persoane. DupD ce pDrintele Popescu a citit ceva din uvFntul lui Dumnezeu Hi a
dat o scurtD explicaEie, eu am cerut voie sD spun ceva. 2i s"a dat voie Hi am povestit pe scurt viaEa mea din copilDrie pFnD Gn ziua aceea, arDtFnd cD
sunt un pDcDtos, care am crezut cD Domnul Isus m"a spDlat cu sFn!ele SDu. Dar am mDrturisit cD am mai rDmas cu un mare cusur minEeam. 2inciunii
Gi ziceam cusur, nu o socoteam pDcat, fiindcD eram obli!at de director sD mint= deci, ziceam eu, directorul rDspundeb DumneavoastrD aEi ascultat cu
rDbdare povestea vieEii mele pFnD aici. Aici m"aEi oprit Hi mi"aEipus Gntrebarea> h Directorul GEi spune sD spui minciuni, dar uvFntul lui Dumnezeu
ce ziceP h uvFntul lui Dumnezeu mD GnvaED sD spun adevDrul, am rDspuns eu. h .D aHa Hi !ata, aEi spus Dv. foarte hotDrFt. h Da, dar dacD spun
adevDrul mD dD afarD din serviciu Hi am !reutDEi, am copii, am zis eu. h e vrei atunci, aEi zis Dv., sD te dea directorul afarD din serviciu, sau Domnul
Isus afarD din cerP Aceste cuvinte m"au lovit adFnc Gn inimD, am plecat capul Hi am tDcut. Ba despDrEirea noastrD mi"aEi arDtat multD GnEele!ere, m"aEi
mFn!Fiat, dar eu eram GncD Gn!ri#orat. Domnul nostru a lucrat GnsD aHa de minunat cD a doua zi s"a fDcut mare zarvD cu minciuna pe care am spus"o
GncFt a aflat Hi directorul care m"a chemat la el. Am a vut astfel ocazia sD"i mDrturisesc credinEa Gn Domnul Isus. Acest fapt m"a smerit foarte mult.
Gn!ri#orarea mea s"a transformat Gn mare bucurie.K Gn le!DturD cu lucrarea minunatD pe care Dumnezeu o fDcea Gn acele vremuri cu sufletele, Dumitru
ornilescu scria> K(umDrul celor ce veneau marEiseara creHtea mereu Hi mica odaie, care era biroul lui Tudor Popescu, devenise tot mai
neGncDpDtoare. u timpul, lucrul acesta fDcFndu"se re!ulat, Hi metoda s"a mai schimbat. DupD multe GntFlniri cu simple discuEii, am Gnceput sD citim
din 'van!helia dupD Ioan, fiecare din noi cFte un para!raf Hi sD"l explicDm, Gn le!DturD cu viaEa de toate zilele. AHa a mers pFnD la sfFrHitul anului
9$*,$<. Ba Gnceput veneau numai bDrbaEi, cDci socoteam cD discuEiile pe care le aveam cu bDrbaEii nu sunt potrivite Hi pentru femei, fiecare sex avFnd
!reutDEile Hi particularitDEile lui. Dar parcD femeile nu aflau de la bDrbaEii lor ce se fDcea acoloP Ni de aici= dorinEa lor fierbinte era> cFnd se vor face
asemenea adunDri Hi pentru eleP 'le ziceau> pDrinte, dar pe noi cFnd ne adunaEiP (ouD cFnd o sD ne vorbiEiPK 3Dspunsul cu care scDpam din
GncurcDturD era> OBa toamnD, la toamnDbK, cDci dacD pentru bDrbaEi nu aveam loc, ce avea sD fie cFnd am fi dat drumul Hi la femeiPK Prin experienED,
adunDrile lor laolaltD s"au perfecEionat necontenit. Dumitru ornilescu, totdeauna plin de iniEiativD, a continuat sD facD lucrarea GnceputD la Dorohoi,
sD traducD cFntece creHtineHti, sD compunD altele Hi sD le adapteze la melodiile pe care le !Dsea Gn cDrEile comandate din strDinDtate. +na cFte una,
mica ceatD de credincioHi a Gnceput sD cunoascD pe de rost aceste cFntDri, pe care le intonau la bisericD, acasD Hi chiar la lucru. Ba scurt timp, Dumitru
ornilescu a tipDrit prima cDrticicD cu )0 cFntDri creHtineHti. OToamnaK, GHi spuse Dumitru ornilescu, K(umai mer!e Gn biroul pDrintelui Popescu,
cDci este prea mic. Am cerut atunci autorizaEie la 2inisterul InstrucEiunii Hi ni s"a Gn!Dduit sD Einem aceste adunDri la Hcoala O uibul cu BarzDK, o
HcoalD primarD din apropiere... .emeile, exasperate de atFta amFnare, au venit Gn"tr"o searD nepoftite, Hi nu le"am putut da afarD... Ba HcoalD nu mai
era ca acasD. Aici fiecare venea, se aHeza Gn bancD, iar noi soseam oficial, la ora fixD Hi fDceam aHa> cFntam o cFntare creHtineascD din cele noi, apoi
TudorPopescu citea un psalm, citea para!raful din 'van!helia dupD Ioan care venea la rFnd Hi Gl explica o orD. +rma o pauzD Gn care cFntam multe
cFntDri, apoi eu citeam para!raful urmDtor Hi"l explicam... Tema era mai totdeauna aceeaHi, dar pusD Gn cadrul para!rafului citit Hi Eintea totdeauna la
luarea unei hotDrFri personale> e faci tu cu pDcatele taleP GEi sunt ele iertateP 'Hti un copil al lui DumnezeuP Ai tu paceP 'Hti tu mulEumitP +nde vei
mer!e dupD ce moriPK Predicile lui Dumitru ornilescu GnfDEiHau mai ales pDcatul Hi pedeapsa care aHteaptD pe pDcDtos. Tuna Hi ful!era Gmpotriva
pDcatuluib Avea un dar de vorbire excepEional, putea sD vorbeascD ore Gn Hir despre un subiect, fDrD ca cineva sD se plictiseascD. urFnd, adunDrile de
duminicD dimineaEa Hi seara de la bisericD Hi cele de marEi seara de la HcoalD au devenit insuficiente. S"au Gnceput adunDri de evan!helizare Hi #oia
seara. +n credincios, Gntors de curFnd la Dumnezeu Gntr"una din adunDrile de #oi seara din acea vreme, scria lui Dumitru ornilescu cu puEin timp
Gnainte ca amFndoi sD treacD la Domnul> KDe atunci, din februarie $*,-, eu v"am socotit, atFt pe Dv. cFt Hi pe fratele Tudor Popescu, pDrinEii mei
spirituali Gn Domnul. 6"am iubit Hi vD voi iubi mereu, pentru cD Dumnezeu S"a folosit deDv. amFndoi ca sa a#un! un copil al lui Dumnezeu... 2i"
aduc aminte 9pe atunci aveam numai ,) de ani< cum vD ascultam GmpreunD cu soEia mea, #oi seara la Hcoala primarD uibul cu BarzD, stFnd pe
pervazul ferestrei, pentru cD Gn bDnci nu mai erau locuri. um conduceaEi micul cor, acompaniat tot de Dv. la mica or!D portativD Hi cum apoi, ca un
vulcan Gn plinD erupEie, GmprDHtiaEi Gn #urul Dv. nu lavD, ci apa vie a uvFntului lui Dumnezeu, pentru sufletele noastre uscate de pDcat, dar Gnsetate
dupD o viaED nouD.K O(u rareoriK, spunea Dumitru ornilescu, Ola sfFrHitul predicilor de la HcoalD sau de la bisericD te pomeneai cu cFte un suflet care
voia sD"Ei vorbeascD Gntre ) ochi Hi cu prile#ul acesta se hotDra pentru Domnul Isus. FEi nu se hotDrau Hi fDrD sD mai spunDb TrDind adevDrurile
'van!heliei, cei GntorHi la Dumnezeu aveau sD"mi spunD lucruri minunateb e biruinEe Gmpotriva ispitei Hi a pDcatuluib e Gmplinire Gntocmai a celor
spuse Gn 'van!helieb Toate acestea mDreau depozitul meu de cunoHtinEe Hi nu puEine din ele GHi !Dseau locul Gn predici, ca ilustrare a unor adevDruri
ale 'van!heliei.K Setea dupD uvFntul lui Dumnezeu creHtea mereu. Au Gnceput sD se EinD adunDri Hi prin case Hi Dumnezeu binecuvFnta pe oameni
prin vestirea 'van!heliei de cDtre Dumitru ornilescu. Traducerile Hi experienEele pe care le fDcea Dumitru ornilescu depDHeau posibilitDEile de
publicaEie ale unor reviste ocazionale. De aceea, la $ noiembrie $*,$, el a Gnceput sD scoatD revista AdevDrul creHtinK. oncepEia clarD Hi scopul precis
al iniEiatorului ei se vDd lDmurit din GnsuHi articolul introductiv al primului numDr al revistei> O3evista noastrD are o EintD foarte lDmuritD> ea porneHte
de la GncredinEarea cD ceea ce Gi trebuie poporului nostru Gndeosebi Hi Gnainte de orice este lumina 'van!heliei Hi viaEa pe care o dD aceastD luminD. 'a
Htie cD omul, din fire, nu are aceastD viaED, care este un dar al lui Dumnezeu Hi se capDtD prin credinEa Gntr"un 2Fntuitor personal... Gn al doilea rFnd,
ea se GndreaptD cDtre copiii lui Dumnezeu care trDiesc Gn strFnsD le!DturD cu 2Fntuitorul lor personal. Ni pe ei vrea sD"i ducD pe cDile sfinEeniei,
arDtFndu"le cum pot fi din ce Gn ce mai asemenea chipului 2Fntuitorului lor.K In iulie $*,,, arhimandritul Scriban scria Gn (oua 3evistD BisericeascD>
O5 tipDriturD mult mai nouD, dar foarte bunD, este AdevDrul creHtinK, scoasD de douD ori pe lunD, Gn BucureHti, de pDrintele ierodiacon Dumitru
ornilescu, cel mai harnic dintre teolo!ii tineri pe o!orul scrisului creHtinesc. 2aterialul publicat de sfinEia sa este foarte potrivit scopului, este numai
creHtinesc Hi este la GnDlEimea publicaEiilor similare din apus.K Gntr"adevDr, prin aceastD revistD bilunarD, Dumnezeu a dat multD binecuvFntare
poporului SDu, GntDrindu"i credinEa Hi fDcFnd sD creascD ceata Bui. De mare folos pentru cei credincioHi au fost traducerile lui ornilescu din .@.
2achintosh, 4. 2iiller, ?.@.2. on7e8, S.D. 4ordon, 3.A. Torre8, .. Bettex, care au a#utat mult la punerea bazelor unei doctrine cFt mai apropiate
de adevDr.
(dev8rul 7e r87p9ndete
(Lua&i seama''' s% p%stori&i Biserica Domnului+ pe care a c-*tigat0o cu .nsu*i s-ngele S%u'( 9.aptele Apostolilor ,1>,%< eea ce Dumnezeu a
pus mai GntFi Gn inima Hi sufletul lui Dumitru ornilescu Hi a puEinilor lui urmaHi din 2oldova, Gn timpul rDzboiului, Hi a GnmulEit apoi Hi a statornicit
prin colaborarea dintre el Hi Tudor Popescu, Gncetase sD mai fie o lucrare care sD poatD fi EinutD sub obroc. Pe nesimEite, ea s"a transformat Gntr"o
lucrare de rDspFndire a 'van!heliei cum nu mai fusese Gnainte. Sufletele veneau la 2Fntuitorul Gn numDr tot mai mare Hi printre ele nu erau numai
oameni de rFnd ci Hi intelectuali, mai ales tineret cult, dornic de o viaED nouD. Astfel, la Biserica uibul cu BarzD au Gnceput sD vinD tot mai mulEi
seminariHti, studenEi de la teolo!ie Hi alte facultDEi, ofiEeri, scriitori, politicieni, Hi chiar feEe bisericeHti de prima mFnD. +nii dintre aceHtia din urmD
susEineau prin scris lucrarea rodnicD pe care Dumnezeu o fDcea la aceastD bisericD. .aima pe care o cDpDtase ca traducDtor al Bibliei, traducDtor al
unor cDrEi de mare circulaEie, autor creHtin Hi publicist Gn marile reviste ale vremii, precum Hi ca vestit predicator, au fDcut ca Dumitru ornilescu sD
fie invitat sD predice 'van!helia Gn cele mai Gnalte cercuri ale societDEii bucureHtene, Gn casele unor oameni de stat, oameni politici Hi fi!uri cunoscute
vieEii sociale Hi intelectuale a vremii. A vestit 'van!helia pFnD Hi GGn casa primului ministru din acea vreme Hi Gn cercuri patronate de familia re!alD.
Dumnezeu a Gn!Dduit astfel ca vestea bunD a 'van!heliei sD pDtrundD Gn toate pDturile sociale ale capitalei EDrii, astfel ca Dumnezeu sD aibD martorii
Bui pretutindeni. A fost solicitat de asemenea sD predice Hi sD dea lecEii la Societatea AcoperDmFntulQ2aicii Domnului= Gn seminarul monahal pentru
cDlu!DriEe. a pretutindeni unde lucra, scopul activitDEii sale rDmFnea acelaHi> cFHti!area sufletelor pentru 2Fntuitorul, Gntoarcerea lor la Dumnezeu.
Aici erau multe fete de la EarD, cu un nivel foarte scDzut, aHa cD la Gnceput nu a vrut sD primeascD oferta, pentru a nu"Hi pierde timpul de!eaba. +lterior
a acceptat, Gn cele dintFi luni sarcina lui aici a fost foarte !rea. DupD cum spunea sin!ur> O...bietele fete nu aveau nici o idee despre uvFntul lui
Dumnezeu Hi pe deasupra erau pline de credinEe deHarte. Am dat fiecDreia un (ou Testament Hi le"am ru!at sD citeascD Gn fiecare zi. Apoi am Gnceput
sD citesc Hi eu cu ele, cDutFnd sD le lDmuresc un verset, o datD pe sDptDmFnD, prin GntrebDri Hi rDspunsuri. Se GnEele!e cD Gn toate aceste lecEii cDutam sD
le pun Gnainte calea mFntuirii, cFt se poate de lDmurit. Timp de cFteva luni, totul a pDrut Gn zadar. Dar la urmD a Gnceput sD se vadD ceva rod Hi multe
din ele s"au hotDrFt pentru Domnul Isus. lipele mele cele mai frumoase au fost la examenul de la sfFrHitul anului. (u"mi plDcea sD fac un examen,
dar re!ula Hcolii Gl cerea. 'le trebuiau sD GnveEe Gn fiecare sDptDmFnD versetul pe care li"l lDmuream cFnd fDceam lecEia. AHa cD acum Htiau multe
versete pe dinafarD... Pentru examen le"am spus sD Gn veEe fiecare cFte un verset Hi cD am sD vDd ce au GnEeles din el. Gn ziua examenului am rDmas
mirat cFnd am vDzut cFt de mult Htiau aceste fete simple despre calea mFntuirii. De exemplu, una din ele mi"a spus versetul ,% din 2atei $$> O 6eniEi
la 2ine toEi cei trudiEi Hi GmpovDraEi Hi 'u vD voi da odihnD.K h e GnseamnD astaP, amGntrebat"o eu. h e GnseamnD R 6eniEi la 2ine Pg h 'i, a
rDspuns ea, KGnseamnD ce spune. Dv. staEi acolo Hi eu aici. DacD"mi spuneEi sD vin la Dv., pornesc GndatD Hi vin la Dv. hBine, dar cum poEi sD vii la
Isus Gn felul acestaP h Ba fel, Isus este aici, chiar dacD nu"B vedem cu ochii trupului. AHa cD n"avem nevoie sD mer!em cu picioarele ca sD venim la
'l, fiindcD 'l este aici, Doar Gi pot spune cD vin la 'l acum. h Dar ce GnseamnD sD fi GmpovDratP c h 6edeEi Dv., noi de multe ori lucrDm din !reu
aici. Ni cFteodatD avem de purtat lucruri cam !rele. Am vrea atunci aHa demult sD ne odihnim puEin. Ba fel Hi cu pDcatele. (oi suntem GmpovDraEi din
pricina pDcatului. 6ina pDcatului este foarte !rea. AHa cD, venind la Isus cu pDcatele noastre, 'l ni le iartD Hi ne dD odihnD. h Dar dumneata ai venit la
Isus P h Dab h Fnd Hi cumP h Gn cutare zi, cFnd vorbeaEi despre versetul acesta, eu am fDcut Gntocmai cum ne"aEi spus. Am vDzut cD eram
vinovatD din pricina pDcatului. Ni am zis Domnului> Kcum, Doamne, sunt GmpovDratD. 6in la Tine Hi Te ro! sD"mi ierEi pDcatele. Ni mi le"a iertat. hDe
unde HtiiP h AHa a spus 'l. hA fost vreo schimbare Gn viaEa D"tale de atunciP h Da. am spuneam minciuni Gnainte. Acum nu mai mint. 2D
mFniam. Acum nu mD mai supDr etc. h um poEi sD faci aHa ceva P h er putere de la 'l. 'lmi"o dD. 'u o iau Hi aHa biruiesc. h AdevDratP, am
Gntrebat eu pe directoare care era de faED la examen. h Da, da, a rDspuns dFnsa cu lacrimi Gn ochi. 'u am bD!at de seamD cD de la o vreme fetele mele
sunt cu totul schimbate, dar n"am Htiut pFnD azi cD aceastD schimbare s"a fDcut prin lecEia de reli!ie. e bucurie a fost cFnd am vDzut cD vreo ,1 de
eleve dintrio clasD de -1 erau hotDrFte pentru @ristosb Gntr"adevDr, O'van!helia este vestitD sDracilorK, Hi este Oputerea lui Dumnezeu pentru oricine
crede.K Dumitru ornilescu nu a activat nici o zi ca preot ortodox, nu a Gncasat niciodatD salariu de la Biserica 5rtodoxD sau de la Statul 3omFn
pentru activitatea neasemuit de intensD Hi rodnicD pe care a dus"o. Spiritul de independenED duhovniceascD ce"l caracteriza s"a arDtat din plin, Hi Gn
cele materiale folosind lucrurile materiale ca Hi cum nu le"ar fi avut, exclusiv Gn slu#ba lui Dumnezeu. Ni Dumnezeu l"a binecuvFntat Gn mod minunatb
?mpotriviri
"4n ,iua aceea s0a pornit o mare prigonire .mpotriva Bisericii'''( 9.aptele Apostolilor %>$< Fnd Dumnezeu binecuvinteazD lucrarea fDcuta prin
unHii SDi, totdeauna apare Gmpotrivirea celui rDu. AHa s"a GntFmplat Hi Gn cazul lucrDrii Gncepute de Dumitru ornilescu Hi Tudor Popescu. DupD cum
s"a arDtat mai Gnainte, cele mai cunoscute feEe bisericeHti Hi teolo!i de frunte au privit la Gnceput cu simpatie Hi chiar au fDcut publicitate lucrDrii, prin
scrierile lor. Gn ciuda aprecierilor care erau GnsuHite de toatD lumea, a venit pe nesimEite vremea ca spiritul sD se confrunte cu tipicul, credinEa vie cu
formele Gnchistate, viaEa cu tradiEia moartD. BucrFnd pentru Dumnezeu, cei doi s"au izbit din ce Gn ce mai mult de dezacordul Gntre ceea ce
propovDduiau " o credinED vie " Hi formele tradiEionale ale ortodoxiei. Pe mDsurD ce timpul trecea, ei observau tot mai mult prDpastia dintre doctrina
Scripturii, care li se contura din mers Hi balastul tradiEiei ortodoxe, vDdit netestamentalD. ea mai izbitoare problemD s"a ridicat cu privire la
Gnchinarea la sfinEi Hi la 2aica Domnului, Gn timp ce Gn predici cei doi vorbeau despre o mFntuire numai prin @ristos, Gn slu#bele reli!ioase Tudor
Popescu era nevoit sD urmeze tipicul ortodox. onvin!erile personale erau GnsD mai puternice decFt tradiEiile de veacuri, despre care cei doi au a#uns
la convin!erea cD nu se potrivesc cu Biblia. Ni au Gnceput sD elimine pas cu pas ceea ce trecea peste GncredinEarea lor. Aceasta a declanHat o reacEie
din ce Gn ce mai GndFr#itD, cu atFt mai mult cu cFt preotul Tudor Popescu intenEiona sD rDmFnD Gn Biserica 5rtodoxD, dar sD lucreze conform
convin!erilor sale. In lupta care a Gnceput cu apDrDtorii tradiEiei, cei doi Hi"au dat seama din ce Gn ce mai bine de inutilitatea acestor forme, ba mai
mult, de faptul cD ele constituie o piedicD pentru aducerea sufletelor la @ristos. Bupta a devenit foarte GndFr#itD. De fapt, la aceastD luptD Dumitru
ornilescu Hi prietenul sDu au participat mai ales ca implicaEi Gn sufletele lor, pentru cD nu duceau aceastD luptD cu arme ascuEite, ci doar GHi expuneau
deschis convin!erile la care a#un!eau pe mDsurD ce trecea timpul. lerul GnsuHi s"a divizat atunci Gn douD> o ceatD care apDra sDlbatic Hi fDrD abatere
datinile strDmoHeHti Hi altD ceatD, care fDrD sD accepte Gn totul ideile Gnnoitoare ale celor doi, atrD!eau totuHi atenEia asupra stDrii deplorabile Gn care se
!Dsea biserica oficialD. Astfel, despre starea !ravD a acesteia, arhimandritul Scriban scria atunci Gn revista O(eamul romFnescK> pretutindeni este lipsD
de viaED... 5 astfel de bisericD 9Biserica 5rtodoxD< devine o anexD politicD, iar de viaED reli!ioasD nu mai poate fi vorba. 'a duce o existenED e!alD cu
moartea... Aceasta a fost biserica bizantinD, lDcaH decorativ, din care spiritul se stin!ea... 2oHtenirea aceasta au cDpDtat"o toate bisericile ortodoxe=
toate au caracterele sterilitDEii ca un viciu de naHtere.K Gn aceeaHi vreme, scriitorul romFn 4ala 4alaction scria> KexistD oameni care nu dau pe la
bisericD decFt Gn zile de sDrbDtoare, o datD pe an, care nu Htiu nici decalo!ul, nici simbolul credinEei, care nu se spovedesc Hi nu se GmpDrtDHesc
niciodatD, care nu cred nici Gn TatDl, nici Gn .iul, nici Gn Duhul SfFnt, aceHti oameni fac Hi desfac totul Gn biserica romFneascD...K ele scrise Hi
publicate de Dumitru ornilescu Hi Tudor Popescu nu semDnau deloc cu aceste anateme aruncate la adresa bisericii, din care GnHiHi autorii lor fDceau
parte. Poetul Dimitrie (anu arDta atunci cD, prin contrast cu aceHtia, O Tudor Popescu s"a mulEumit sD GmplFnte Gn sufletele credincioHilor calea
mFntuirii indicatD de @ristos, fDrD sD se rDzboiascD nicidecum cu rDtDcirile trecutului. Ntia cD, primenin"du"le sufletele, co#ile au sD cadD de la sine.K
onvinHi de adevDrul cuprins Gn miHcarea de la Ouibul cu BarzDK, de curDEia spiritualD a promotorilor ei, scriitorii citaEi, care nu GndrDzneau GnsD sD
pDrDseascD biserica oficialD, Gn ciuda stDrii deplorabile Gn care se !Dsea, prevedeau un exod al sufletelor dinspre biserica oficialD cDtre noua miHcare.
Astfel, arhimandritul Scriban continuD> KDacDstarea noastrD bisericeasca nu se schimbD Hi fabricile oficiale urmeazD mai departe sD confecEioneze
preoEi, dascDli Hi episcopi, toatD lumea iubitoare de @ristos se va duce dupD Tudor Popescu, dupD ornilescu Hi dupD alEi revoluEionari, care se
pre!Dtesc Gn umbrD.K Gn revista Orucea K, un preot modest din comuna BDleHti, #udeEul 4or#, scria> OSDrmani apostoli Petru, Pavel Hi toEi ceilalEi, voi
care nu aEi avut fericirea sD luaEi lecEii de ortodoxie de la noi cei de azi, voi care nu aEi Htiut cD a fi apostoli ai Domnului GnseamnD numai a oficia
litur!hii pompoase, GmpodobiEi cu stofe strDlucitoare= dacD activitatea voastrD s"ar desfDHura azi, noi, cerberii ortodoxismului, n"am putea sD vD
privim decFt ca RalunecaEi pe povFrniHul di feritelor secteg K. Bupta publicD Hi mai ales cea subteranD au devenit tot mai acerbe. 5biectivul ei era ca
preotul Tudor Popescu sD fie eliminat din Biserica 5rtodoxD. TotodatD, Dumitru ornilescu, deHi nu avea o poziEie oficialD ca sD poatD fi #udecat,
constituia un spirit prea ascuEit Gn coasta feEelor bisericeHti care se eri#au Gn apDrDtorii ortodoxiei. Iar spiritul lui ascuEit, convin!erile lui puternice Hi
influenEa de care se bucura Gn toate cercurile reli!ioase Hi laice din EarD, fDceau din el unul dintre obiectivele principale ale loviturilor lor.
$ereCrin8ri
(Asculta&i Cuv-ntul Domnului+ neamuri+ *ivesti&i0l'''( 9Ieremia -$>$1< Diver!enEele doctrinare foarte ascuEite declanHate Gntre Dumitru
ornilescu Hi apDrDtorii ortodoxiei a#unseserD la un nivel aHa de ridicat, GncFt unii chiar se temeau pentru viaEa lui. S"a a#uns astfel la ideea cD ar fi
bine ca el sD plece pentru un timp din EarD, pentru a permite spiritelor sD se liniHteascD. De aceea, Gn iulie $*,-, Gn urma unei convorbiri avute cu
Patriarhul 2iron ristea care preEuia pe Dumitru ornilescu, acesta a fost sfDtuit sD plece din EarD pentru o perioadD mai lun!D, Gn acelaHi an, Dumitru
ornilescu avusese un conflict cu !eneralul 3usescu, a cDrui sorD frecventa adunDrile creHtine. 4eneralul 3usescu s"a considerat insultat de
ornilescu, deoarece Gi spusese cD este pDcDtos, cD nu este credincios Hi de aceea l"a provocat la duel. Ba $ iulie $*,- Dumitru ornilescu a plecat
GmpreunD cu Tudor Popescu Gn concediu, Gn 4ermania. u aceastD ocazie, s"au oprit mai GntFi la o casD de odihnD pentru credincioHi de la
Blan7enbur!, a cDrei adresD Dumitru ornilescu o !Dsise cFnd era student, pe revista cu care era GnvelitD una din cDrEile pe care directorul
seminarului i le"a dat sD le citeascD, Gn timpul cDlDtoriilor fDcute la Bondra pentru tipDrirea Bibliei, Dumitru orni lescu mai fusese Gn acest loc, unde
fDcuse cunoHtinED cu un pastor credincios, 'rnest 2odersohn. Gn fiecare varD acesta Einea un studiu biblic. 'l fDcea parte din cultul protestant, dar nu
s"a despDrEit niciodatD de aceastD bisericD, deHi participa activ la o miHcare neoprotestantD numitD 4eminschaft. DatoritD situaEiei oarecum comune pe
care o aveau, precum Hi concepEiilor asemDnDtoare, Gntre cei doi preoEi romFni Hi pastorul 2odersohn s"a realizat o prietenie strFnsD. In unele
publicaEii ale sale, pastorul 2odersohn recunoHtea cD el GnsuHi a fost binecuvFntat prin le!Dtura cu aceHti doi credincioHi romFni. 2odersohn a
prezentat pe cei doi preoEi tinerilor pastori adunaEi la cursul de varD Hi i"a invitat sD vorbeascD. Dumitru ornilescu a fDcut"o cu mare reEinere,
deoarece considera cD nu Htie destul de bine limba !ermanD. Dar toEi cei de faED s"au arDtat interesaEi de lucrarea celor doi romFni, Gn timp ce, foarte
transpirat, ornilescu se plimba apoi pe aleile parcului Gncon#urDtor, o domniHoarD care participase la discuEie, s"a apropiat de el Hi l"a Gncura#at,
spunFn"du"i ce mult bine au fDcut sufletului ei cele auzite din partea lui. 2odersohn GnsuHi a fost profund impresionat de cele spuse de ornilescu,
care reprezentau experienEe de viaED. A colectat pentru el o mare sumD de bani Hi i"a oferit"o. Se !Dsea Gn strDinDtate susEinut tot de subvenEiile
prinEesei allimachi. ornilescu a vizitat mai multe case de odihnD pentru credincioHi, Hi chiar a stat cFtva timp Gntr"o casD de odihnD de la
'rholun!heim, condusD de diaco"niEe. Aici a GntFlnit pe directoarea sanatoriului Hi Hcolii de diacone din BDndli, 'lveEia. 'a l"a invitat zicFndu"i>
O6ino sD te odihneHti un timp Gn 'lveEia Hi sD vorbeHti musafirilor sanatoriului nostru.K Dumitru ornilescu a acceptat invitaEia pe timpul vacanEei, dar
nu a rDmas pentru totdeauna acolo, cum a fost ru!at. Astfel, a Gnceput o perioadD lun!D de pere!rinDri prin mai multe case de odihnD, case particulare
Hi hoteluri din diferite EDri europene, Gnainte sD dea curs chemDrii care avea sD"Hi punD pecetea pe cea mai lun!D perioadD din viaEa lui. Gn septembrie
$*,- pleacD Gn 'lveEia Hi locuieHte la Iverdon, la niHte prieteni, Gntre octombrie $*,- Hi iulie $*,) este invitat de un avocat la Bondra sD predice
'van!helia Gn aceastD EarD. Acest timp l"a folosit Hi pentru a duce tratativele necesare cu Societatea pentru 3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi
StrDinDtate, pentru ca aceasta sD"Hi asume sarcina tipDririi Bibliei traduse de el, spre a fi scutit de !ri#a banilor necesari publicDrii ei. u aceastD ocazie
s"a GntFlnit la Bondra cu Patriarhul Bisericii 5rtodoxe 3omFne, 2iron ristea, care ducea Gn acelaHi timp tratative pentru ca societatea respectivD sD
publice traducerea bisericeascD a Bibliei. DupD Gndelun!ate discuEii, societatea a acceptat numai traducerea efectuatD de ornilescu. Hi i"a solicitat
pre!Dtirea unei ediEii noi, lucru pe care l"a Gnceput imediat lucrFnd la ea mai GntFi la Bondra Hi apoi Gn 'lveEia. Gn au!ust Hi septembrie $*,) a studiat
Gn .ranEa, la Bolo!ne, iar apoi la o staEiune din Savoie " 2ornex, la o casD de odihnD pentru credincioHi, unde de asemenea a fost invitat sD predice. A
fDcut acest lucru GmpreunD cu preotul 4. riveanu, mai tFrziu episcop al @uHilor. S"a Gntors Gn 'lveEia, locuind mai GntFi la Bausanne Hi apoi la St.
4allen, vestitele staEiuni de odihnD, Gn acest timp a lucrat la noua ediEie a Bibliei, a predicat unde era invitat Hi a pre!Dtit pentru publicare unele din
predicile sale Gn limbile !ermanD, en!lezD Hi francezD, Gn mai"iunie $*,& Gl re!Dsim Gn .ranEa, probabil pentru a"Hi Gn!ri#i sDnDtatea din ce Gn ce mai
HubredD, Gn iulie"au!ust ale aceluiaHi an, cDlDtoreHte din nou Gn An!lia pentru GntFlniri cu a!enEii SocietDEii Biblice Britanice, fiind totodatD invitat sD
se odihneascD Gn casa unui credincios bo!at, la Illford. Gnainte de a se stabili definitiv Gn 'lveEia, dFnd curs invitaEiei mai vechi primitD Gn 4ermania
cu ) ani Gn urmD, stD la annes, Gn .ranEa, unde lucreazD, scrie, Hi pre!DteHte pentru publicare materialele acumulate pFnD atunci.
'8ndlD
(5eamurile se $r%m-nt%+ .mp%r%&iile se clatin%+ dar glasul Lui r%sun%'''( 9Psalmul )/>/< 'ra un bDrbat bine fDcut Hi deHi avea talia potrivitD,
dDdea impresia unui om de staturD GnaltD. Ascendentul pe care"l avea asupra altora era evident, chiar Gnainte de a Gncepe sD vorbeascD. DupD aceea,
captiva irezistibilb Avea faEa ovalD, fruntea latD Hi pDrul castaniu. Impresiile contradictorii la prima vedere, de nespusD bunDtate Hi cea de o hotDrFre
nestrDmutatD, erau date de zFmbetul abia perceptibil care Gi flutura perf manent pe faED Hi de ochii cDprui, profunzi, care priveau parcD dincolo de
suprafaEa lucrurilor Hi fDpturii omeneHti. Abia depDHise -& de ani Hi pDrintele ornilescu avea Gn spate o viaED extrem de zbuciumatD. Fteva cute
adFnci i se imprimaserD pe faED. 'rau un rezultat al luptelor permanente pe care le dusese Hi al sDnDtDEii din ce Gn ce mai Hubrede. +neori, ele dDdeau
impresia cD vi#eliosul de altDdatD se apropia de sfFrHitul cDlDtoriei. Gntr"adevDr, neobositul luptDtor pentru @ristos, omul totdeauna nemulEumit de ceea
ce Htia Hi Gnsetat de a cunoaHte locuri noi, oameni noi, experienEe noi, pare a#uns la sfFrHitul slu#bei sale. 5 boalD cruntD Gl obli!D sD se !FndeascD Hi la
soarta trupului sDu, nu doar la starea sa sufleteascD. Se GmbolnDvise !rav de tuberculozD. Boala se localizase la cotul drept, oprind mFna neobositD sD
scrie, potolind dorinEa aprinsD de a cunoaHte lumea. Ni"a reamintit astfel de asa pentru convalescenEi GntreEinutD de diaconiEe la BDndli, 5berD!eri,
cantonul Lu!, la $S, distanED de Luerich. S"a Gntors aici sD se odihneascD. Putea GnsD sD se odihneascD un om fDcut pentru activitateP Putea sD rDmFnD
inactiv un lucrDtor cu o asemenea ener!ieP Avea Gn urma sa ,1 de ani de activitate, cDlDtorise prin toatD 'uropa, vorbea & limbi, scrisese multe cDrEi Hi
articole de revistD. Dar mai ales cunoHtea perfect artea DrEilor, pe care o tradusese cuvFnt cu cuvFnt, confruntFnd"o cu reli!ia ortodoxD Hi cu toate
traducerile importante ale vremii. Ba scurt timp dupD internarea Gn acest sanatoriu, conducDtoarea diaconiEelor l"a invitat sD predice celor internaEi.
AceHtia au fost miHcaEi de profunzimea ideilor sale, de simplitatea expunerii, au fost atraHi de farmecul personal al experimentatului Hi Gn acelaHi timp
ireproHabilului predicator. B"au ru!at apoi sD vorbeascD o sDptDmFnD enoriaHilor Hi fetelor care se instruiau pentru diaconat, Gn Hcoala asociatD casei
pentru convalescenED. (u fDcuse niciodatD slu#be "reli!ioase. (u predicase niciodatD vreo confesiune. Predicase, scrisese Hi luptase ,1 de ani pentru
rDspFndirea adevDrului curat al lui Dumnezeu, Gn propria sa EarD Hi Gn multe EDri europene. eea ce propovDduia el era deopotrivD bun pentru
ortodocHi, catolici, protestanEi, neoprotestanEi. 2esa#ul sDu cel mai de seamD era dra!ostea lui Dumnezeu pentru sufletele oamenilor, arDtatD Gn #ertfa
Domnului Isus. Spiritul sDu viu, inteli!enEa sclipitoare, convin!erile nestrDmutate pe care le avea, darul de predicator Hi farmecul personal erau tot
atFtea calitDEi care fDceau pe tFnDrul de altDdatD, acum matur Hi !reu Gncercat, sD obEinD succes Gn tot ce Gntreprindea. A fost ru!at sD se stabileascD
acolo, devenind pastorul bolnavilor, profesorul Hi duhovnicul elevelor. asa avea de#a un pastor, dar Gn vremea aceea el era Gn 4ermania, Gn vacanED.
(u a acceptat GnsD, din pricina cole!ului lui care trebuia sD se GntoarcD curFnd, Gn ziua cFnd pastorul trebuia sD soseascD la ora - dupD"amiazD,
ornilescu pDrDsise BDndli la ora $$ dimineaEa, plecFnd la Luerich. Solicitarea GnsD nu"i fusese retrasD Hi astfel, la insistenEa directoarei, a acceptat sD
lucreze la o altD casD de odihnD, la Iseljald, lFn!D Interla7en. Acolo i"a plDcut. S"a simEit bine, lucra cu plDcere, era mai liber, nu avea permanent
lFn!D el directoarea care Gl stFn#enea. A trebuit sD primeascD sD se an!a#eze aici. Boala Gl obli!a sD se stabileascD Gntr"un climat de munte, Gntr"un loc
liniHtit. Bipsurile materiale au constituit Hi ele un motiv= prinEesa nu mai avea resurse Hi oricum, nu mai putea primi devize din EarD. 6orbea oamenilor
din casa de odihnD de douD ori pe zi, cFte o #umDtate de orD, pre!Dtea douD reviste sDptDmFnal, predica oriunde era invitat. 'ra tot mai apreciat Hi iubit
de toEi aceia cu care venea Gn le!DturD. urFnd s"a Gntors la BDndli. Pe lFn!D activitatea de pastor a primit sarcina sD facD educaEia laicD Hi mai ales
reli!ioasD a diaconiEelor. urFnd a devenit un element nelipsit atFt la casa pentru convalescenEi cFt Hi la Hcoala de fete. A Gnceput ca pastor= a devenit
apoi Hi profesor Hi Gn sfFrHit, Gn anul $*-), a fost numit directorul acestei ase Hi al Hcolii de diaconiEe din cadrul acesteia. Timp de aproape un sfert de
veac 9$*,0 " $*&$< a educat )11 de diaconiEe, care au rDspFndit uvFntul curat al 'van!heliei, aHa cum l"au primit de la iubitul lor pastor Hi profesor,
Gn nenumDrate case de odihnD, case pentru convalescenEi, sanatorii Hi spitale din 'lveEia, precum Hi alte EDri. Astfel, &% dintre ele s"au dus misionare Gn
hina, ,, Gn Brazilia, $* Gn Statele +nite Hi Gn multe alte locuri. 5 lucrare binecuvFntatD de Dumnezeu pentru mFntuirea Hi mFn!Fierea sufletelor
celor bolnavib Se ocupa nu numai de educaEia lor reli!ioasD, ci Hi de cea laicD, fDcFnd cu ele lecEii cFte ,"- ore zilnic. 'rau pre!Dtite Gn primul rFnd
pentru a duce 'van!helia bDtrFnelor bolnave, femeilor, tinerelor Hi copiilor. GnvDEau sD facD cercuri biblice cu copiii Hi tineretul, sD mFn!Fie pe
bolnavi Hi sD"i Gn!ri#eascD din punct de vedere medical Hi sufletesc. Gn acelaHi timp era ocupat permanent cu Gndrumarea spiritualD a circa $&1",11 de
bolnavi Gn timpul verii " din aprilie pFnD Gn octombrie " Hi /1"01 Gn cursul iernii. TotodatD mer!ea sD vorbeascD la o casD de bDtrFni din Luerich, care
funcEioneazD Hi astDzi. 3ezultatele erau, desi!ur, pe mDsura lucrDtorului. Pe lFn!D pensionarii caselor de odihnD Hi sDnDtate pe care le patrona, veneau
oameni de la mari distanEe ca sD"l audD vorbind. +nii bolnavi reveneau la odihnD pentru a le fi de folos mai mult din punct de vedere spiritual, decFt
trupesc. ei ce"l auziserD, povesteau despre el cFnd se Gntorceau acasD Hi astfel casele pentru convalescenEi de care se ocupa erau totdeauna pline. Gn
afara pro!ramului era tot timpul ocupat cu consilierea spiritualD. ele experimentate Gn 3omFnia l"au GnvDEat cD cea mai si!urD Gntoarcere la
Dumnezeu are loc Gn urma unor discuEii individuale, de la om la om 'ra un adevDrat doctor sufletesc, GnEele!ea aHa de bine pe bolnavi Hi"i Gn!ri#ea cu
pasiune pentru cD"i iubea, simEea cu ei. 'ra el GnsuHi bolnav... 6enise aici sD se odihneascD, dar lucra mai mult ca oricFnd. Pe lFn!D cele menEionate
mai sus, avea Q nenumDrate probleme cu administraEia celor douD locaHuri, cu Gndrumarea diaconiEelor trimise sD lucreLe Gn afara casei Hi, pe lFn!D
toate acestea, GntreEinea o vastD corespondenED cu elevele lui de pretutindeni, precum Hi cu mulEi din enoriaHii care Gi cereau sfaturi Gi trimiteau prieteni
sau rude sD"i Gndrume din punct de vedere spiritual. Hi ca totdeauna cFnd se face o lucrare deosebitD, avea de multe ori piedici din partea directoarei
care nu GnEele!ea Gntotdeauna marea chemare a acestui om, care lucra sub Gndrumarea directD a lui Dumnezeu. Gn anul $*-&, boala Hi oboseala l"au
doborFt. A Gnceput la braEul drept Hi apoi s"a Gntins. A trebuit sD"Hi facD operaEie la braE, rDmFnFnd astfel infirm pentru toatD viaEa. BraEul care scria cu
atFta repeziciune, un scris mDrunt, re!ulat, ele!ant, avea sD fie inutilizabil pentru totdeaunaP 2are Gncercare pentru un maestru al condeiuluib Asta era
GnsD voia lui Dumnezeu, Hi el a luat totul din mFna Bui. De fapt boala, operaEia, limitele impuse de Dumnezeu Gn acest fel i"au decis soarta viitoare.
Avea nevoie de control medical continuu Hi sD stea necontenit Gn climatul blFnd al Alpilor. (ici o altD EarD nu i"ar fi putut oferi condiEii mai bune ca
'lveEia. Ni apoi se obiHnuise de#a cu spiritul acestei EDri a libertDEii, a Gn!DduinEei creHtine, dupD atFta hDituiala pe melea!uri mai dra!i, dar neasemuit
mai vitre!e... (ecazurile care trebuiau sD"l Gncerce Hi sD"l cDleascD nu se puteau GnsD opri aici. 'ra fDcut dintr"un material slab din punct de vedere
fizic, dar avea o tDrie nemDsuratD din punct de vedere sufletesc Hi spiritual. 'ra de fapt strDin Gn aceastD EarD, iar Eara lui Gl hDrEuia necontenit datoritD
faptului cD locuia Gn 'lveEia ca cetDEean romFn. Pe atunci, cetDEenia elveEianD se obEinea cu mare !reutate. De altD parte, ornilescu nu ar fi dorit sD
renunEe la cetDEenia romFnD. De aceea, Gn fiecare an trebuia sD obEinD o prelun!ire a paHaportului. u aceastD ocazie, era mereu obli!at sD"Hi
reGnnoiascD actele privind situaEia militarD, ceea ce i"a creat de multe ori mari necazuri. onform le!ii romFneHti, fusese deblocat din armatD imediat
dupD hirotonisirea lui ca preot, Gn $*$/. Avea asupra lui actul oficial de Hter!ere din efectivul armatei, dar nu putea aduce nici o dovadD cD ar fi fost
mDcar o zi preot undeva, nici Gn EarD, nici Gn strDinDtate. 3e!ulile omeneHti nu au Einut niciodatD seama de importanEa lucrului fDcut, de lucrul Gn sine,
de rezultatele obEinuteb (u avea hFrtie Hi paceb De aici multe memorii, reconstituirea unor acte vechi cDrora nu le dDduse niciodatD importanED= o
corespondenED Gndelun!atD cu cercurile militare, cu ambasadele Hi cu marii lui susEinDtori. Timpul trecea. Peste toatD 'uropa se acumulau nori ne!ri,
Gncepuse rDzboiul, iar el avea cetDEenia unei EDri care nu"l dorea, lucrase ile!al Gntr"o EarD care"i cerea sD intre Gn le!alitate Hi nimeni nu Einea seama de
imensul profit spiritual pe care Gl aducea. GncepFnd cu anul $*-%, relaEiile cu 3omFnia au devenit din ce Gn ce mai oficiale, reGnnoirea paHaportului se
fDcea din ce Gn ce mai !reu, aHa cD Gn $*)1 s"a hotDrFt sD cearD naturalizarea Hi cetDEenia elveEianD. Alte memorii, alte acte, alte necazurib I"au trebuit
aproape $1 ani de pere!rinDri, dificultDEi, intervenEii, pentru ca abia Gn $*)% sD devinD cetDEean elveEian. B"au a#utat editorii, foHtii lui enoriaHi. Aceste
necazuri au avut GnsD pentru noi cei de astDzi, un avanta# nepreEuit... ornilescu nu voia niciodatD sD vorbeascD despre sine= cu atFt mai puEin sD scrie
despre sine. 5bli!at sD"Hi scrie bio!rafia Gn vederea obEinerii cetDEeniei elveEiene, Hi pentru a explica pere!rinDrile sale care nu se reflectau Gn nici un
act le!al, a trebuit sD"Hi calce pe inimD Hi sD GnHire pe douD pa!ini de hFrtie locurile pe unde a trecut, mobilurile care l"au mFnat, sD se explice unei
lumi care nu GnEele!ea faptele neobiHnuite, ci numai pe cele ale oamenilor de duzinD. .DrD aceste memorii, firul vieEii acestui credincios ar fi rDmas
necunoscut pentru totdeauna.
?n doi
(Domnul Dumne,eu a ,is2 65u este /ine ca omul s% $ie singur7'''( 94eneza ,>$%< DeHi ornilescu iubea aHa de mult sufletele oamenilor, prin
structura lui sufleteascD era un sin!uratic. Avea nevoie de momente prelun!ite sD se retra!D departe de oameni, de lume, pentru a se re!Dsi pe sine,
pentru a"Hi pune Gn ordine observaEiile fDcute asupra oamenilor... .DrD sin!urDtate nu existD recule!ere, cu!etare, creaEie, spiritualitateb 'ra un
sin!uratic aici #os Gntre oameni, dar se re!Dsea pe sine totdeauna cFnd urca Gn sferele cereHti. De acolo GHi trD!ea seva, avutul nemDr!init de
spiritualitate pe care Gl revDrsa zilnic asupra celor din #urul lui. u cFt lucra mai mult, cu atFt trebuia sD aibD o perioadD mai lun!D de retra!ere. hiar
dupD ce s"a cDsDtorit, petrecea uneori ,"- zile fDrD sD stea de vorbD cu cineva. SDrac, bolnav, departe de EarD, GmplineHte vFrsta de &1 de ani.
Dumnezeu GnsD mai avea nevoie de el -& de ani Hi pentru aceasta Gi trebuia un spri#in material Hi moral care sD"l Gn!ri#eascD, sD"l iubeascD, sD"l a#ute Gn
lucrarea pe care o fDcea Hi Gn alte lucrDri la care Dumnezeu avea sD"l cheme. Pe viitoarea soEie a cunoscut"o la BDndli, Gn anul $*-/, dar mult mai
tFrziu s"a !Fndit cD i"ar putea fi tovarDHD de viaED. 6enise acolo ca asistentD particularD a unui medic bo!at, care GHi cDuta sDnDtatea, Gn fiecare varD,
Dumitru ornilescu trebuia sD mear!D la 2ontreux, staEiunea GnsoritD de pe malul Bacului 4eneva, sD facD pla#D Hi sD se odihneascD. Fnd s"a fDcut
mai bine, mFna Gi rDmDsese mai subEire ca cealaltD Hi o purta Gntr"o cotierD. Aceasta a purtat"o neGntrerupt pFnD la vFrsta de 01 de ani. Boala lui nu a
Gmpiedicat"o pe tFnDra Anna sD se simtD din ce Gn ce mai puternic atrasD de pastorul casei de odihnD la care a adus"o bolnavul ei. Fnd lua masa Gn
aceeaHi GncDpere cu el, ea considera aceasta o favoare. Gl GntFlnea de asemenea cFnd Gi asculta predicile, cFnd venea sD acorde Gn!ri#irea spiritualD
pacientului ei. Gntre timp acesta a murit, iar ea a fost solicitatD sD rDmFnD ca asistentD Gn casa de odihnD respectivD. Dar nu a acceptat Hi s"a Gntors la
Hcoala de asistente medicale de ruce 3oHie pe care o absolvise. FEiva ani mai tFrziu, Gn $*)1, s"au cDsDtorit. 'l avea &1 de ani Hi ea -/. Directoarea
casei de odihnD, care avea Gn multe privinEe vederi deosebite de ale lui Dumitru ornilescu, a fost la Gnceput Gmpotriva acestei cDsDtorii. DupD
cDsDtorie, tFnDra Anna a rDmas alDturi de soE, la casa pentru convalescenEi la care Dumitru ornilescu era director. .DrD sD ocupe o funcEie oficialD, ea
era a#utorul lui Gn toate privinEele. Avea de fapt mare nevoie de aHa ceva, de cineva care sD facD pentru el muncile care Gl depDHeau fiziceHte, dar pe
care nu accepta sD le lase nefDcute. 'a Gl a#uta din dra!oste, nu din obli!aEie, Hi el niciodatD nu ar fi putut !Dsi pe cineva mai potrivit, Gntre cei doi s"a
realizat o comuniune aHa de strFnsD, GncFt, curFnd, toEi au binecuvFntat unirea lor, care fusese binecuvFntatD de Dumnezeu de la Gnceput. B"a Gn!ri#it
cu dra!oste Hi cu devotament, pentru felul lui de a fi, pentru dra!ostea pe care o avea pentru slu#ba lui sfFntD. DsDtoria l"a Gntinerit pe Dumitru
ornilescu Hi i"a dat forEe de lucru. Fnd alEii se !Fndeau de#a la pensionare 9mai ales cD era aHa de bolnav<, Dumitru ornilescu Gncepe o nouD etapD
Gn viaEa lui de lucrag"re pentru Dumnezeu. GncD $$ ani lucreazD la BDndli. Predici, publicaEii, pDstorirea sufletelor, administraEia casei pentru
convalescenEi Hi a Hcolii, lecEiile zilnice, dar cu forEe noi, cue un spirit Gnviorat. Be!Dtura lor a devenit aHa de strFnsD, GncFt tFnDra Anna era
supranumitD O#umDtateaK pastorului ornilescu. 'a Gl GnsoEea absolut pretutindeni. DouDzeci Hi cinci de ani ea nu a avut niciodatD paHaport separat, ci
era trecutD pe paHaportul lui. Spunea> KDra"!a mea, unde m"aH putea duce fDrD tinePQQ Fnd a devenit octo!enar, deseori spunea> ,fDrD tine, dra!a mea,
nu aH fi trDit eu nicidecum atFt de multbK Gi spunea tot ce !Fndea, tot ce Gntreprindea, de la cele mai Gnsemnate lucruri pFnD la cele mai neGnsemnate.
(u a considerat"o niciodatD inferioarD cu ceva. Gi cerea pDrerea asupra celor mai importante lucruri, ca Hi asupra celor mai neGnsemnate. DacD ceva o
depDHea, discuta cu rDbdare cu ea pFnD ce a#un!eau la acelaHi numitor comun. (u aveau prea mulEi prieteni. Ni"au petrecut viaEa mai mult sin!uri, dar
erau fericiEib Ni el o spunea adesea... Fnd ea trebuia sD plece de acasD pentru o perioadD oricFt de scurtD, el nu putea lucra sin!ur, o aHtepta sD se
GntoarcD. De aceea prefera sD plece GmpreunD cu ea. Practic vecinii, oamenii din localitDEile unde au trDit, nu i"au vDzut niciodatD despDrEiEi. AHa au
trDit -& de ani, care li s"au pDrut foarte scurEi. ornilescu spunea adesea cD el a fost cu adevDrat fericit abia dupD $*)1.
$e cont propriu
"'''.i voi aduce .napoi .n locul acesta *i0i voi $ace s% locuiasc% .n lini*te acolo'( 9Ieremia -,>-0< .DrD GndoialD cD cei ,- de ani petrecuEi la casa
de odihnD de la BDndli au reprezentat una din cele mai importante perioade din viaEaQlui ornilescu. 2arele sin!uratic, care aproape toatD viaEa
lucrase pe cont propriu, fiind pensionat Gn $*&$, s"a Gntors acasD la el. Au urmat ,& ,de ani, cei mai fericiEi din viaEa luib (u avea nici o obli!aEie faED
de nimeni, nici un pro!ram, nici o epitropie. GmpreunD cu iubita lui soEie s"a stabilit lFn!D 2ontreux, Gn oraHul Gnsorit, plin de ve!etaEie
mediteraneanD, de pe malul Bacului 4eneva, la poalele munEilor 2ont Blanc. (u putea sD facD o ale!ere mai bunD. BDrbatul care a suportat aHa de
!reu sD lucreze Gn acelaHi loc o perioadD aHa de lun!D, ,- de ani la BDndli, dar care avea totuHi nevoie de cFt mai multD odihnD, Hi"a !Dsit locul potrivit
pentru o odihnD activD. Aici, la 2ontreux, totul esteGntr"o continuD schimbare. (u trebuie sD faci nici un pas pentru ca an de an, lunD de lunD, zi de zi,
orD de orD sD fii Gn acelaHi loc Hi parcD altundeva. Bumina, culoarea cerului Hi a apei lacului, verdeaEa munEilor, totul se schimbD necontenit Hi nu aratD
niciodatD ca mai Gnainte. 5 zi Ei se pare ca un an Hi un an ca o zi. Scur!erea timpului este aici imperceptibilD pentru cel inactiv, dar foarte rapidD
pentru cel sensibil, perspicace Hi vrednic. .ericita familie s"a bucurat Gn acelaHi timp de ambele stDri de lucruri. Ni"au cumpDrat o vilD pe 3iviera
elveEianD la 2ontreux, localitatea Brent. 'ra pentru prima datD Gn propria sa casD, dupD /1 de ani de pere!rinDri. a GnsuHi StDpFnul sDu, nu a avut
unde"Hi odihni capul, Gn propria lui casD. FtD deosebire faED de oamenii obiHnuiEib Ni nimeni nu s"a Gndoit vreodatD cD el nu este unul dintre eib Aici a
Gnceput pentru el cea mai liniHtitD Hi fericitD parte a vieEii. Dumnezeu a Gn!Dduit slu#itorului SDu ca aceastD perioadD sD nu fie deloc scurtD, Gn termeni
omeneHti. DeHi doctorii au crezut totdeauna cD viaEa lui va fi scurtD, Dumnezeu, DDtDtorul vieEii, a vrut altfel. AHa rDsplDteHte 'l pe cei consacraEi Bui
din toatD inima. el slab, bolnav, neputincios Gn termeni omeneHti, a fost situat de Dumnezeu peste limita celor Omai tariK. De fapt, puEini au trDit aHa
de deplin ca Dumitru ornilescu, Psalmul *1. Aici, viaEa lui s"a GmpDrEit Gntre lucrarea pentru Dumnezeu, Gn!ri#irea sDnDtDEii Hi odihnD. Dar Gnainte de
toate, ca Hi pFnD acum, " lucrarea lui Dumnezeu. Pentru cD proteza pe care o avea la mFna dreaptD nu"i permitea sD scrie prea mult, Gn aceastD
perioadD a propovDduit 'van!helia ori de cFte ori i se ivea prile#ul, folosind notiEe scurte, scrise pe un sfert de coalD de hFrtie, Gn nemEeHte. Participa
astfel la adunDri creHtineHti, la GntFlniri Gntre adunDri, la cursuri de varD or!anizate pentru creHtini de toate vFrstele> cFnd pentru tineri, cFnd pentru
oameni maturi, cFnd pentru bDtrFni. 'ra solicitat peste puterile sale, dar nu refuza decFt atunci cFnd ar fi trebuit sD se deplaseze prea mult. A fost
astfel o binecuvFntare pentru mulEi. Suferea GnsD mult cD nu putea sD scrie cum ar fi vrut. SupDrarea pe care i"o producea aceastD infirmitate l"a fDcut
sD capete tensiune arterialD. De aceea a trebuit sD evite mai mult eforturile, mFncarea copioasD, cDlDtoriile, GnEele!ea cD aHa Gn!Dduie Dumnezeu, dar
suporta cu !reu imobilitatea la care era supus. Fnd scriu aceste rFnduri mD !Fndesc la modul necu!etat cum eu Gnsumi Hi mulEi alEii ca mine din EarD
Hi din strDinDtate condamnam imobilitatea unui lucrDtor al Domnului despre care Htiam cum fusese la ,1 de ani, dar despre care nu Htiam cum arDta
dupD 01 Hi apoi dupD %1 de ani. Puneam viaEa lui lun!D pe seama unei presupuse forEe fizice deosebite. Bucrurile stDteau cu totul altfel. Dumnezeu
Einea Gn viaED pentru lucrarea pe care o voia 'l, pe cel care dupD pronosticurile oamenilor trebuia sD fi trecut de mult la Domnul. In al doilea rFnd, tot
timpul anului dar mai ales vara, lucra printre turiHtii Hi vizitatorii frumoasei staEiuni 2ontreux. Primea chiar Gn casa lui persoane care voiau sD"Hi
petreacD concediul Gn vestita staEiune. ei care urmau sD locuiascD Gn casa lui erau anunEaEi de la Gnceput cD este vorba de o casD creHtineascD= cD
Gnainte de micul de#un se citeHte Biblia Hi se cFntD cFntDri creHtineHti= cD la masD se face ru!Dciune, cD Gn aceastD casD nu se fumeazD, iar la ora $1
seara se Gncuie uHa. (iciodatD nu a GnEeles ca sfinEenia sD se limiteze la sine GnsuHi, ci a extins"o totdeauna Hi asupra familiei sale, asupra casei sale,
asupra tuturor relaEiilor sale. (iciodatD Gn viaED nu a avut de"a face cu cineva dacD nu era implicat Gn lucrarea lui Dumnezeu. (u a avut de"a face
decFt cu adunDri creHtineHti, cu case de odihnD pentru credincioHi, cu editori creHtini. Domnul Isus @ristos Hi lucrarea Bui au fost toatD viaEa lui
Dumitru ornilescu. Altceva nu Htia. De aceea era foarte mult solicitat de credincioHii de pretutindeni, sD EinD predici, sD conducD cercuri pentru
tineret sau bDtrFni, sD participe la Gntruniri creHtineHti de toate felurile. Deoarece vara era ocupat la 2ontreux, cDlDtorea pe distanEe scurte mai ales
iarna. Dar toatD vara, Gn casa sa, fDcea zilnic adunare pentru vizitatori. 'ra plin de !Fndurile lui Dumnezeu Gn aHa mDsurD, GncFt totdeauna avea de
GmpDrtDHit ceva altora. Ni o fDcea cu o mare putere a Duhului Hi Gntr"un mod aHa de atractiv, GncFt oricine Gl auzea pentru prima datD se hotDra sD facD
orice sD"l mai asculte din nou. Predicile sale nu erau savante, docte= nu erau rostite Gntr"o limbD !reoaie, inteli!ibilD numai pentru iniEiaEi. DimpotrivD,
cele mai alese !Fnduri le GmbrDca Gntr"un limba# simplu, cur!Dtor, accesibil oricui, dar Gn acelaHi timp foarte corect. (iciodatD nu a fDcut distincEie
Gntre denominaEiile creHtine. 'ra fericit sD"Hi petreacD timpul Hi sD se GmbDrbDteze cu oricine, de orice limbD Hi denominaEie creHtinD, care stDtea pe
temelia cea tare a 'van!heliei, care chema (umele Domnului dintr"o inimD curatD. (u a participat niciodatD la discuEii asupra pDrerilor Gndoielnice Hi
nu a supus pe nimeni unui tratament diferenEiat pe baze denominaEionale. DimpotrivD iubea pe toEi cei rDscumpDraEi prin sFn!ele Domnului Isus, ca
pe fraEii sDi. DatoritD odihnei, armoniei Gn cDsnicie, Gn!ri#irii deosebite pe care Hi"o acorda Hi de care se bucura din partea soEiei, a climatului foarte
prielnic de la 2ontreux, sDnDtatea i s"a GmbunDtDEit simEitor. 6ara fDcea pla#D pe peluza din splendida lui !rDdinD, tot timpul lua medicamente indicate
de doctori, ducea o viaED cu totul Hi cu totul ponderatD, fDrD nici un fel de exces, Gn acest fel, Gn #urul vFrstei de 01 de ani se simEea mai bine ca
oricFnd. DatoritD tensiunii arteriale i s"a recomandat sD mDnFnce un re!im special. Dumnezeu i"a fDcut parte sD intre Gn le!DturD cu un dietetician
vestit Gn 'lveEia, care i"a devenit un bun prieten. ornilescu Gl servea pe medic cu cele spirituale, iar acesta Gi acorda " Gn schimb " cea mai aleasD
Gn!ri#ire trupeascD. DatoritD GmbunDtDEirii sensibile a stDrii sDnDtDEii, la 01 de ani a dat #os proteza de la mFna dreaptD, Gn acest fel, mFhnirea pe care o
resimEise deoarece nu"Hi putea folosi pentru Dumnezeu mFna, aHa cum ar fi vrut, s"a transformat Gn bucurie. DeHi bDtrFn, bolnav, consumat de
mulEimea !reutDEilor Hi Gmpotrivirilor vieEii, a Gnceput iarDHi sD lucreze din plin. umP Gn multe feluri... O redinciosul transformD toate experienEele
vieEii lui Gn valori veHnice= Gntocmai ca un arbore care GHi pre!DteHte, din toate sDrurile pDmFntului, hrana sa.K D. ornilescu
$rivind napoi 7pre ara lui
"C%ci a*a vor/e*te Domnul2 65u se va mai .ntoarce'+'1 ci va muri .n locul unde este''+ *i nu va mai vedea &ara aceasta7('9Ieremia,,>$$,$,<
ToatD viaEa a avut pe inimD 3omFnia Hi lucrarea lui Dumnezeu din aceastD EarD. Acolo Gi rDmDsese inima, acolo unde Gmplinise lucrarea tinereEii sale.
Avea Gn EarD fraEi Hi surori de trup, dar mai ales mii de fraEi Hi surori Gn Domnul. AceHtia nu numai cD nu l"au uitat niciodatD, dar mulEi dintre ei Gi
cereau sfaturi asupra celor mai diferite probleme personale, creHtineHti, de adunare etc. +n mod binecuvFntat Gn care a lucrat Gn aceastD perioadD, a
fost prin scrisori. 2ultD GmbDrbDtare a adus credincioHilor din 3omFnia pe aceastD cale. 'ra fericit ori de cFte ori putea sD citeascD vreo cFteva rFnduri
de la unul dintre cei cu care a lucrat Gn primul pDtrar al acestui veac Gn Eara lui, de la cei care au fost primele roade ale descoperirilor pe care i le"a
fDcut Dumnezeu din Biblie, precum Hi de la urmaHii acestora. Se bucura de asemenea foarte mult cFnd vreun creHtin din EarD sau de pe orice continent
i se adresa ca aceluia care i"a pus prima datD Gn mFnD uvFntul lui Dumnezeu, prin care B"a cunoscut pe 2Fntuitorul. S"a bucurat mult de scrisorile
primite din partea unui credincios, care Gi amintea cu patos de minunatele zile petrecute Gn $*,- la biserica O uibul cu BarzDK Hi mai ales la adunDrile
de marEi Hi #oi seara Einute Gn Hcoala din apropierea acesteia. A fost adFnc miHcat de cele cFteva scrisori trimise de 'mil onstantinescu din care afla
noutDEi din EarD, despre mersul lucrDrii lui Dumnezeu Gn 3omFnia, despre familia fratelui sDu 4heor!he ornilescu care trecuse la Domnul, fDrD sD"l fi
vDzut vreodatD timp de )& de ani... Amintiri plDcute i"au readus Gnaintea ochilor scrisorile trimise de unii dintre primii oameni cFHti!aEi pentru
Dumnezeu prin lucrarea pe care o fDcuse Gn EarD. De Qasemenea, menEiunile pe care 6asile Teodorescu le"a fDcut Gn unele din scrisorile acestora, i"au
reamintit anii dinaintea primului rDzboi mondial. Gn multe din aceste scrisori Hi Gn altele trimise de persoane mai puEin cunoscute, era invitat mereu sD
viziteze Eara Gn care s"a nDscut, adunarea la temelia cDreia a pus prima piatrD. Toate chemDrile lor au rDmas fDrD rDspunsb Atunci nu GnEele!eam de ce,
cu atFt mai mult cu cFt eu Gnsumi i"am fDcut nu numai o invitaEie, ci i"am arDtat Hi posibilitatea efectuDrii ei, inclusiv !ri#a de cele materiale. Acum
GnsD GnEele! de ce nu s"a putut Hi cD aHa cum a Gn!Dduit Dumnezeu a fost mai bine. u si!uranED GnsD cD cel mai mult l"a impresionat Hi l"a tulburat
scrisoarea plinD de disperare scrisD de o credincioasD dupD moartea fratelui sDu 4heor!he ornilescu. Gi sunau Gn urechi vorbele puternice care ziceau>
ODv. sD vD amintiEi ce rDspundere aveEi faEade sufletele noastre, fiindcD la casa ziditD de Dv. am venit sD ne adDpostim... AmintiEi"vD cD sunteEi romFn
Hi cD viaEa noastrD are atFta nevoie de binecuvFntDrile 'van!heliei, ale luminii spirituale... Acestei EDri Gi sunteEi dator prin naHtere sD"i slu#iEi cu toatD
trecerea pe care o aveEi Gn locurile cereHti Hi cu toate darurile Dv.K (imic mai miHcDtor decFt aceste cuvinte din inimDb u si!uranED cD nu exista
credincios din 3omFnia care sD nu fi !Fndit la fel. DouD lucruri erau GnsD potrivnice acestei dorinEe arzDtoare a credincioHilor romFni> mai GntFi faptul
cD Dumnezeu a vrut altfel Hi Gn al doilea rFnd, starea sDnDtDEii aceluia care rDmDsese Gn mintea Hi Gn inima lor Oca un vulcanK, care abia Gmplinise -1 de
ani cFnd i"a pDrDsit. Acum GnsD avea 01 de ani, fusese sortit morEii de medici GncD de la &1 Hi numai harul lui Dumnezeu l"a pDstrat pentru credincioHii
din Eara lui adoptivD Hi Gntr"un fel Hi pentru romFni, pFnD la frumoasa vFrstD de %& de ani. (u s"a lDsat GnsD impresionat de nici o chemare, oricFt a fost
ea de entuziastD sau deznDdD#duitD. 5 viaED de om Hi GncD una foarte lun!D, trDitD exclusiv Gn slu#ba lui Dumnezeu, Gl GnvDEase cD sin!ur Dumnezeu
este el care face lucrarea, cD pentru aceasta 'l Se poate folosi de unul sau de altul, iar uneori de nici unul. Adesea re!reta cD nu a GnvDEat mai
devreme acest lucru, pentru cD ar fi fost scutit de multe necazuri Hi ar fi putut fi mai de folos Domnului. eea ce noi !reHim din neHtiinED, dar de bunD
credinED, 'l corecteazD Gn vieEile noastre Hi Gn istoria AdunDrii lui Dumnezeu, de care este le!atD lucrarea noastrD. Aceasta este o GnvDEDturD de seamD
pe care Domnul l"a GnvDEat pe Dumitru ornilescu Hi prin care 'l ne GnvaED Hi pe noi. De asemenea, se bucura de scrisorile fraEilor credincioHi romFni
de orice denominaEie, din Eara sa Hi de peste hotare. I"au scris mai ales romFni credincioHi din 'uropa occidentalD, iar mai tFrziu, Gn condiEii deosebite
pe care le vom expune Gn continuare, i"au scris mai mulEi credincioHi din America.
% alt8 u8 de7c>i78 4 (merica
"'''mi se desc3isese acolo o u*% .n Domnul'( 9,orinteni ,>$,< DacD Dumnezeu Gnchide o uHD undeva... 'l deschide alta... u voia Bui unele uHi
pot fi Gnchise o vreme pentru slu#itorii Bui, dar Dumnezeu are totdeauna Oo uHD deschisD pe care nimeni nu o poate Gnchide...K 9Apocalipsa ->%<.
Dumitru ornilescu Gndeplinea toate condiEiile pe care le cere Dumnezeu pentru aceasta> O...cDci ai puEinD putere, Hi ai pDzit uvFntul 2eu, Hi n"ai
tD!Dduit (umele 2eu...K 9Apocalipsa ->%<. DupD ce a trecut de 01 de ani, Dumitru ornilescu s"a hotDrFt sD GntrerupD orice activitate Hi sD se
odihneascD ultimii ani pe care Gi mai avea de trDit. 5dihnD binemeritatDb... Putea GnsD un spirit aHa de viu sD mai aibD odihnDP Desi!ur, nub u ocazia
uneia din cDlDtoriile sale Gn 'uropa, fratele DDnilD Pascu Hi soEia, din leveland, 5hio, Statele +nite ale Americii, au vizitat pe Dumitru Hi Anna
ornilescu, la ei acasD, Gn vara anului $*/1. Bocuiau GncD Gn vila lor de lFn!D 2ontreux. Au discutat, s"au bucurat Hi mai ales fraEii din America au
fost impresionaEi sD audD prin viu !rai lucruri pe care cei mai mulEi credincioHi le Htiu numai din citite> nemuritoarea povestire a tinereEii lui Dumitru
ornilescu " Oum m"am Gntors la Dumnezeu Hi cum am spus Hi altora.K Din pDcate nu li s"a putut oferi un exemplar din aceAsta broHurD, pentru cD
autorul ei nu mai avea nici unul. Spiritul practic american a fost GnsD la lucru. 'a a fost descoperitD curFnd Gn casa unui frate din Iu!oslavia Hi
publicatD apoi Gn editura BuminDtorul a Bisericii Baptiste 3omFne din leveland. AceastD cDrEulie a provocat Gn rFndurile baptiHtilor romFni din
America dorinEa de a cunoaHte personal, la ei acasD, pe Oomul lui Dumnezeu carene"a tradus Biblia Gn cea mai frumoasD limbD romFnDK, cum scria
fratele DDnilD Pascu Gn ediEia americanD a acestei broHuri. Din nou spiritul practic a fost la lucru, spre binecuvFntarea a sute Hi mii de fraEi romFni de
peste ocean. Gn vara anului $*/), pe cFnd se !Dseau la 4eneva la un con!res internaEional, DDnilD Pascu Hi soEia au vizitat din nou familia ornilescu,
de aceastD datD invitFndu"i sD facD o vizitD de cFteva luni, credincioHilor romFni din nord"estul Statelor +nite ale Americii. InvitaEia nu a fost
acceptatD. Toate planurile neobositului lucrDtor erau sD se odihneascD, iar nu sD cDlDtoreascD Hi sD lucreze. Gn anul urmDtor, Dumitru ornilescu Hi"a
pus Gn aplicare a doua oarD, planul de a se pensiona, 2utFndu"se din vila sa, Gntr"o casD micD, exclusiv pentru odihnD. Avea 0& de ani. Din nou a
refuzat invitaEia de a mer!e Gn America= GnsD la insistenEele fratelui DDnilD, a consultat un medic, Hi apoi pe al doilea= dar aceHtia nu l"au Gncura#at
deloc sD facD o cDlDtorie aHa de lun!D Hi obositoare. I s"a explicat cD promisiunile fDcute de americani, cD se va putea odihni Gn America, nu se vor
realiza> Acolo viaEa este prea trepidantD, americanii prea GntreprinzDtori Hi o astfel de cDlDtorie v"arputea .I fatalDK, spuneau ei. A refuzat din noub IatD
GnsD cD la $ septembrie $*/& urma sD aibD loc la Detroit, onvenEia BaptiHtilor 3omFni din S.+.A. reHtinii americani voiau mDcar sD"l vadD pe
le!endarul ornilescu la convenEia lor. Knu vei avea nici o obli!aEie... SD .i vDzut Hi atFtK, i se spunea mereu. uvintele celui de"al doilea medic din
'uropa, care Gl vDzuse ultima datD, Gi sunau Gn urechi> Americanii nu in vitD pe nimeni de!eaba... 6ei locui Gntr"un oraH mare, cu z!omot, cu smo!...
6ei fi exploatat BA maximum... 6ei fi Einut treaz pana la miezul nopEii cum fac americanii... 6ei muri acolo, iar noi avem nevoie de Dv. aici Gn
'uropa, laDv. acasD...K 2esa#e telefonice Hi scrise nu conteneau sD soseascD, cu aceeaHi Gntrebare din ce Gn ce mai insistentD> O6iiPK Al treilea doctor
consultat asupra oportunitDEii unei asemenea cDlDtorii Gn starea Gn care se afla, a fost nu numai de pDrere sD mear!D, ba chiar arDtFn"du"se entuziasmat,
Gi spunea> OArfi o !reHealD sDpierdeEi o asemenea ocazie unicD. IatD aici medIcamentele necesare pentru cele - luni Hi Dumnezeu sa vD aibD Gn paza Sa
bK Dar mai erau numai cFteva zile pFnD la convenEie, iar familia ornilescu, care de ,& de ani nu pDrDsise niciodatD Eara, nu avea paHapoarte noi, ci tot
pe acela Gn care soEia era trecutD alDturi de soEul ei. IntervenEii de sus, intervenEii din partea unui senator american, ba!a#e fDcute Gn !rabD Hi Dumitru
ornilescu a a#uns Gn America cu - zile Gnainte de convenEie. Tot ce"i spuseserD primii doctori s"a GntFmplat Gntocmai> cDlDtorii una dupD alta, adunDri
repetate, unele pFnD la miezul nopEii, predici nenumDrate, cDldurD, hranD diferitD, suprasolicitare Hi multe altele pe care ei nu le"au prevDzut. Dar Hi al
treilea doctor a avut dreptate> Dumnezeu l"a avut Gn paza Sa Hi a fost o posibilitate unicD pentru creHtinii americani sD se GntFlneascD cu un frate atFt
de deosebit. A vizitat adunDrile baptiste din leveland, Detroit Hi Gmpre#urimi, pe cele din anada= a predicat Gn adunDri, Gn case, la GntFlniri frDEeHti, Gn
tabere de varD Hi Gn alte locuri. A fost pus de mai multe ori sD vorbeascD la radio... I s"au cerut mereu articole pentru a fi publicate imediat sau dupD
aceea Gn revistele creHtinilor romFni din America. Trei luni de activitate neobositD, care l"a Gnviorat. 'ra o activitate pe mDsura lui la tinereEe, dar
Dumnezeu cFnd vrea sD facD o lucrare, poate sD GntDreascD pe aleHii lui ca OvulturulK. DupD - luni de activitate neobositD s"a Gntors acasD sDnDtos Hi a
continuat sD lucreze pentru cei din Eara lui adoptivD, GncD $1 ani.
+in nou aca78... la lucru
(Domnul''' va da din nou putere m%dularelor tale1 vei $i ca o gr%din% /ine udat%+ ca un i,vor ale c%rui ape nu seac%'(9Isaia&%>$$< Gntors din
z!omotoasa AmericD Gn patria adoptivD " 'lveEia, viaEa Hi lucrarea lui Dumitru ornilescu au cunoscut un nou impuls. DouD lucruri au contribuit
Gndeosebi la aceasta> dorinEa lui nestinsD de a face ceva pentru poporul romFn Hi GmbunDtDEirea stDrii sale fizice. DlDtoria Gn America l"a fDcut sD
GnEelea!D cD Hi dacD nu se va mai putea Gntoarce vreodatD la poporul sDu, pe care l"a iubit Hi Gl mai iubea GncD cu o dra!oste GnflDcDratD, Dumnezeu
poate sD"l foloseascD GncD pentru romFnii de peste hotare, iar prin radio, pentru cei din 3omFnia. 'xperienEa cDlDtoriei Gn America, binecuvFntDrile
primite prin ea de alte persoane, ca Hi cele pe care le"a experimentat el personal Hi soEia sa, l"au fDcut sD reconsidere planurile sale de viitor Hi sD se
!FndeascD la noi proiecte. Ba aceasta a contribuit apoi faptul cD dDduse #os proteza care atFEia ani Gl Gmpiedicase sD facD ceea ce considera cD este
chemarea sa " sD scrie. Ni acum iatD"l din nou putFnd sD scrie... A fDcut"o cu precauEie Gn ultimii ani Hi fDrD nici un mena#ament Gn timpul cDlDtoriei Gn
America. Ni Gn loc sD se simtD obosit sau neproductiv, a constatat cD se bucurD de o vi!oare binecuvFntatD pentru el Hi pentru alEii. Gnainte de plecarea
sa din America, fratele Thomas Todor din @oll8jood, alifornia, Gi scria> OAm dori foarte mult sD vD a vem cu noi, aici, Gn alifornia, pentru o lunD
sau douD. (imic nu ne"ar face mai fericiEi decFt sD vD avem cu noi pentru a ne bucura de pDrtDHie frDEeascD Gn casa noastrD. SD vD conduc sD vizitaEi
frumoasa alifornie, Hi mai presus de toate sD avem GmpreunD pDrtDHie cu fraEii Hi surorile Gn Domnul @ristos din aceastD parte a Americii. Am stat de
vorbD cu mai mulEi fraEi care au avut ocazia sD vD asculte Hi care mi"au povestit despre binecuvFntDrile de care au a vut parte Gn acest fel.K Thomas
Todor Gi face apoi invitaEia de a veni Gn mod special Gn alifornia, cu altD ocazie, dacD nu putea rDmFne Gn continuare Gn America. Dar ornilescu nu a
rDmas Hi nici nu s"a mai Gntors. Ba numai douD sDptDmFni dupD plecarea lui cDtre casD, am avut eu Gnsumi ocazia sD vizitez S.+.A. Hi sD aflu Gn mod
direct despre impresia puternicD pe care a lDsat"o Gn urma lui Hi despre binecuvFntDrile primite prin el, de romFnii din #urul 2arilor Bacuri. I"am scris
atunci o scrisoare de apreciere pentru rolul pe care l"a avut Gn propria mea educaEie creHtineascD, a pDrinEilor mei Hi a Gntre!ului neam romFnesc.
TotodatD i"am fDcut Gn mod insistent invitaEia de a vizita 3omFnia, arDtFndu"i cFt de mult este dorit acolo, cFt de necesarD Hi de binecuvFntatD ar fi o
asemenea vizitD, mai ales acum, cFnd asociatul sDu Gn lucrare " Tudor Popescu trecuse la Domnul, Gntre altele i"am scris aHa> ODrEile Dv. au
reprezentat primele manuale pe care mi"am fDcut educaEia reli!ioasa... Biblia tradusa de Dv. constituie baza renaHterii spirituale a multor romFni dupD
primul rDzboi mondial Hi pFnD Gn prezent. 'a a reprezentat o cotiturD nu numai Gn rFndul cDrturarilor Hi celor interesaEi de reli!ie, ci Hi a multor oameni
din popor. 2ama mea a GnvDEat sD citeascD numai ca sD poatD citi Biblia. Prin limba#ul simplu, precis, revelator al Bibliei tradusD de Dv., Dumnezeu a
pus la GndemFna acestui popor planul SDu de mFntuire pentru oameni, Hi a contribuit la formarea spiritualD a poporului nostru.K Gn scrisoarea de
rDspuns Hi"a exprimat, cu modes"tia"i caracteristicD, mulEumirea pentru aprecierile aduse, dar a refuzat proiectul unei vizite Gn 3omFnia, pe motive de
sDnDtate. Gntre timp, amintirea cDlDtoriei Gn America Hi rezultatele ei exprimate Gn scrisori de mulEumire Hi noi invitaEii Gl fac sD re!rete cD nu a stat mai
mult acolo. 2ai mult, este Gndemnat chiar sD se !FndeascD la o stabilire definitivD Gn aceastD EarD, pentru anii care Gi mai avea de trDit Hi de lucrat
pentru StDpFnul sDu. Animatorul acestor propuneri Hi planuri este din nou DDnilD Pascu din leveland, care s"ar fi bucurat sD aibD condeiul Hi !lasul
binecuvFntatului lucrDtor Gn via Domnului, la lucru pentru pro!ramul sDu de radio Hi pentru revista pe care o edita la leveland. Planurile au rDmas
GnsD numai planuri Hi dupD cFt se pare neGmpDrtDHite de Dumitru ornilescu. kara lui adoptivD " 'lveEia Htersese urmele necazurilor Hi nemulEumirilor
pe care le avusese Gn Eara lui de ori!ine. Devenise cetDEeanul acestei EDri minunate care i"a fost refu!iu, cFmp de activitate Hi adDpost binecuvFntat
pentru o #umDtate de veac. De aceea, Dumitru ornilescu s"a reGntors la viaEa lui obiHnuitD, la scrierile lui, la predicile sale Gn public sau la radio, la
participarea sa la conferinEe Hi Gntruniri creHtineHti din diferite case de odihnD Hi la pDrtDHia cu Domnul sDu, cu soEia Hi cu credincioHii cei mai
apropiaEi. DupD Gntoarcerea din America, Dumitru ornilescu a continuat sD scrie predici Hi sD le Gnre!istreze pentru pro!ramul de radio creHtin din
leveland, condus de DDnilD Pascu. Ni a fDcut lucrul acesta aproape neGntrerupt pFnD la sfFrHitul vieEii. hiar Gn prezent, la cFEiva ani dupD moarte,
unele din predicile sale mai pot fi auzite la acest post de radio. TotodatD, Gn revista baptiHtilor romFni din America OBuminDtorulK, predicile sale au
fost publicate timp de cFEiva ani dupD ce a vizitat aceastD EarD. Gn acest fel, el a scris peste $&1 de predici scurte pentru radio, pline de harul mFntuitor
acordat de Dumnezeu oamenilor Gn persoana Domnului Isus, Hi de GmbDrbDtare sfFntD pentru cei mFntuiEi. 2ulte din ele se ocupD de subiectele
fundamentale ale doctrinei creHtine. Altele sunt serii de predici GnfDEiHFnd elementele de bazD ale creHtinismului, pe mar!inea unui text din Biblie.
GnseHi titlurile date predicilor sale sunt !rDitoare prin ele Gnsele. Astfel citDm> OAtraHi la cruceK, K2Fntuirea a fost desDvFrHitDK, O3Dsti!nit cu @ristosK,
O(oi avem un mare preotK, OGnvoit cu Dumnezeu, pDrtaHi ai slavei BuiK, OBiruinEa asupra lumiiK, KPot totulK, Khemarea de TatDK. Dintre ciclurile de
predici cu continuare citDm ciclul> K(aaman SirianulK format din $/ predici, GncepFnd cu predica intitulatD (efericire strDlucitoareK, care descrie
starea nenorocitD a unui !eneral lepros Hi sfFrHind cu predica> , fericita Gntoarcere acasDK, dupD ce a fost curDEit de lepra lui. Gn aceHti ultimi $1 ani din
viaED a publicat de asemenea cFteva zeci de predici Hi cuvinte de GmbDrbDtare Gn limba !ermanD, pe care le"a folosit la desele lui GntFlniri cu
credincioHii din 'lveEia Hi cu cei ce Gl vizitau din alte EDri, precum Hi cu ocazia invitaEiilor pe care le avea de a vorbi Gn case de sDnDtate. Prin
intermediul prietenilor pe care Hi i"a fDcut Gn America, Dumitru ornilescu a fost descoperit sau redescoperit de alEi credincioHi din 'uropa Hi America
preocupaEi de lucrarea pentru 3omFnia. Astfel s"a GntFlnit cu pastorul romFn stabilit Gn .ranEa " ?eremia @odoroabD Hi cu Dr. Peter Trutza, stabilit Gn
.lorida, Statele +nite ale Americii. AceHtia l"au vizitat de cFteva ori, i"au Gnre!istrat mai multe predici pe bandD Hi le"au transmis prin posturile de
radio creHtine din Bonaire " araibe Hi din 2onte arlo " 2onaco, Gn acest fel, nu numai creHtinii romFni din America, dar Hi cei din 3omFnia au avut
ocazia sD asculte o serie de predici transmise de Dumitru ornilescu la radio. 6orbise ultima datD publicului romFn, Gn EarD, pe cFnd avea Gn #ur de -1
de ani, cu GnflDcDrarea unui deschizDtor de drumuri. 3evenea acum, dupD aproape o #umDtate de veac, cu profunzimea Hi calmul unei experienEe de
octo!enar, care umblase o viaED Gntrea!D cu Dumnezeu. ToEi aceia care Htiau lucrarea pe care o fDcuse, sau cel puEin faptul cD el este cel prin care
Dumnezeu a pus Biblia Gn KmFna poporului nostru, au fost miHcaEi de predicile lui domoale, blFnde, dar pline de conEinutul trDirii unei vieEi de
credinED.
Recunotiin8
(8iindc% )% iu/e*te ,ice Domnul''' .l voi s%tura cu via&% lung%+ *i0i voi ar%ta m-ntuirea )ea'(9Psalmul *$>$),$/< Sunt foarte !reu de
descifrat mobilurile cele mai ascunse ale vieEii Hi lucrDrii unui om al lui Dumnezeu ca Dumitru ornilescu, care a fDcut tot ce a fost cu putinED sD se
ascundD, sD nu"Hi etaleze lucrarea Hi sD nu primeascD recunoHtinEa oamenilor. el mai bun prieten al sDu Hi poate sin!urul prieten Gnainte de cDsDtorie,
i"a fost GnsuHi 2Fntuitorul. Bucrul acesta rezultD Gn mod evident din pDrtDHia pe care a avut"o cu 'l toatD viaEa, din felul de viaED de deplinD predare pe
care a dus"o, precum Hi din mDrturia puternicD a predicilor Hi Gndemnurilor pe care le"a dat toatD viaEa celor ce"l ascultau. AtFt cei ce l"au cunoscut
Gndelun!, cFt Hi cei care au avut cu el doar convorbiri scurte, au rDmas cu convin!erea cD el trDia o viaED de strFnsD le!DturD cu Domnul @ristos.
AcelaHi lucru rezultD foarte evident din experienEa de -& de ani pe care soEia lui a avut"o alDturi de el. Dumnezeu a voit GnsD ca o viaED aHa de lun!D,
plinD de zbucium fizic Hi sufletesc Hi trDitD Gntr"o asemenea smerenie, sD aibD parte de o frumoasD rDsplDtire nu numai Gn cer, ci chiar Hi aici pe pDmFnt.
ea mai mare rDsplDtire i"au fost desi!ur, aHa cum o mDrturisea sin!ur, anii liniHtiEi de dupD retra!erea lui la 2ontreux. Aici, numai cu soEia sa
iubitoare, el mDrturisea cD a trDit cea mai fericitD perioadD din viaED. Dumnezeu a voit GnsD ca Dumitru ornilescu sD aibD Hi bucuria recunoaHterii
publice a lucrDrii sale pentru 3omFnia Hi mai ales pentru lucrarea de a fi tradus Biblia Hi a fi pus"o Gn mFna oamenilor de pretutindeni care vorbesc
limba romFnD, Gn acest scop, Dumnezeu S"a folosit de iniEiativa predicatorului romFn Iosif kon. 4Dsindu"se la studii la ole!iul Baptist din cadrul
+niversitDEii 5xford " An!lia, acesta a vizitat Societatea pentru 3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi StrDinDtate, unde a citit corespondenEa avutD cu
3omFnia Gn anii Gn care Dumitru ornilescu a tradus Hi tipDrit Biblia. u aceastD ocazie el a descoperit cD Biblia lui ornilescu Gmplinea &1 de ani de
la apariEie " Gn anul $*0$. TotodatD a aflat cD autorul ei trDieHte Gn 'lveEia. 2iHcat de istoria palpitantD a traducerii Hi tipDririi celei mai mDreEe cDrEi
care a apDrut vreodatD Gn limba romFnD, Iosif kon l"a vizitat pe Dumitru ornilescu Gn 'lveEia, Gn vara anului $*01. u aceastD ocazie a aflat istoria
fascinantD a unei vieEi, a unei lucrDri Hi a unei cDrEi care era normal sD atra!D Gn mod deosebit atenEia unui om plin de iniEiativD. Gntr"adevDr, Iosif kon
ia cFteva iniEiative. 2ai GntFi semnaleazD apropiata aniversare la Societatea pentru 3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi StrDinDtate, propunFnd
sDrbDtorirea ei. De fapt, urma sD aibD loc o dublD sDrbDtorire, pentru cD Gn $*0$ Dumitru ornilescu Gmplinea %1 de ani. 5 coincidenED frumoasD Hi o
propunere de sDrbDtorire bine meritatD pentru un lucrDtor zelos care s"a bucurat aHa de puEin de recunoHtinEa oamenilor o viaED Gndelun!atDb Iosif kon
a scris apoi un articol despre aceastD dublD aniversare Gn revista K'uropean BaptistK Hi o scrisoare pe care a multiplicat"o Gn &1 de copii Hi a trimis"o
pastorilor din 3omFnia ale cDror adrese le cunoHtea, Gn aceastD scrisoare, ca Hi Gn cea trimisD lui Dumitru ornilescu GnsuHi, Iosif kon spunea> KPentru
noi anul acesta trebuie sD fie o deosebitD sDrbDtoare, cDci aceastD aniversare cuprinde Gn ea evenimente de mare importanED.K IniEiativa lui Iosif kon a
fost binevenitD. 2ai multe biserici din 3omFnia Hi America, pastori Hi simpli credincioHi au scris scrisori de adFncD recunoHtinED faED de Dumnezeu Hi
caldD apreciere faED de traducDtor, pentru binecuvFntarea pe care Biblia Gn traducerea lui ornilescu a adus"o Gn viaEa lor, Gn particular, Hi Gn viaEa
poporului romFn, Gn !eneral. Gn scrisorile primite, credincioHii GHi exprimau aprecierea pentru acela care a pus Gn mFna poporului romFn de
pretutindeni Biblia, artea DrEilor, uvFntul lui Dumnezeu, Gn cea mai limpede Hi mai frumoasD limbD romFneascD. Pentru douD !eneraEii de
oameni, uvFntul SfFnt a fost cunoscut, !ustat, citit Gn fiecare zi, aHa cum l"a formulat sDrbDtoritul, cu tot harul cu care l"a umplut Dumnezeu, cu
multD trudD, cu entuziasm divin Hi mDiestrie literarD nee!alatD. 'i menEionau faptul cD istoria creHtinD romFneascD va pDstra pentru totdeauna numele
aceluia care a realizat marea operD de traducere a Bibliei Gn limba romFnD frumoasD, scrisD pe GnEelesul tuturor. 'i Hi"au exprimat convin!erea cD
aceastD lucrare mDreaED este scrisD Gn cer, Gn cartea faptelor. 2ulEi pastori, lucrDtori Gn via Domnului Gn EarD Hi peste hotare, credincioHi care citiserD
Biblia Gn fiecare zi timp de aproape &1 de ani, au realizat cu aceastD ocazie recunoHtinEa pe care o datoreazD aceluia care GHi Gnchinase viaEa iluminDrii
poporului romFn, prin SfFnta ScripturD. +nii recunosc Gndelun!a lor nepDsare faED de acela care le"a fDcut cel mai mare bine pentru viaEa aceasta Hi
pentru cea viitoare> le"a oferit Biblia, prin citirea cDreia s"au Gntors la Dumnezeu Hi au primit Gn fiecare zi putere de viaED prin recitirea ei. u ocazia
primirii acestor scrisori, Dumitru ornilescu are sentimentul restabilirii le!Dturii cu poporul sDu, simEDmFntul reinte!rDrii lui Gn neamul cDruia Hi"a
dedicat sufletul, talentul Hi ener!ia tinereEii sale. ule!e astfel, deHi mai tFrziu, roadele de recunoHtinED ale cititorilor sDi romFni. Aniversarea este
or!anizatD de secretarul !eneral al Departamentului de traduceri al SocietDEii Biblice pentru 3DspFndirea Bibliei Gn An!lia Hi StrDinDtate, canon
3.C... Cooton. Ba Gnceputul anului $*0$ acesta scrie lui Dumitru ornilescu urmDtoarea scrisoare> OIubite Domnule ornilescu, unosc numele Dv.
de mai mulEi ani, Gn le!DturD cu traducerea romFneascD a Bibliei Hi am citit o serie de scrisori care se !Dsesc Gn arhiva societDEii, le!ate de aceastD
lucrare. Dar numai cu puEin timp Gn urmD am aflat, prin intermediu` 3ev. Iosif kon, despre Gmplinirea Gn curFnd a &1 de ani de la traducerea Bibliei Hi
despre faptul cD Dv. trDiEi Gn 'lveEia. Aceste lucruri mi"au stimulat interesul Gn mod cu totul deosebit, Hi GntorcFndu"mD la arhivD am aflat mult mai
mult despre istoria traducerii Bibliei Gn romFneHte Hi despre le!Dturile Dv. cu societatea noastrD. Am fost puternic impresionat de cele ce am citit, de
scrisoarea trimisD mie de Iosif kon, descriind viaEa Hi lucrarea Dv., Hi de broHura Oum m"am Gntors la Dumnezeu Hi cum am spus Hi altora K. Gmi pare
bine cD va trebui sD mer! de douD ori la 4eneva Gn aceastD primDvarD. Sper foarte mult sD am ocazia sD vD GntFlnesc...K Ni Gntr"adevDr, s"au GntFlnit.
2ai GntFi Gn luna martie, cFnd canon Cooton a cunoscut pentru prima datD pe Dumitru ornilescu personal Hi apoi pe & aprilie, Gn ziua aniversDrii.
SDrbDtorirea aniversDrii s"a fDcut Gn prezenEa membrilor omitetului de traduceri al +niunii InternaEionale a SocietDEilor Biblice, prezidat de Dr.
5liver Be!uin " secretarul !eneral al uniunii. Au fost prezenEi de asemenea cu aceastD ocazie> secretarul SocietDEii Biblice 'lveEiene, secretarul
.ederaEiei 2ondiale Buterane, secretarul .ederaEiei Bisericilor 3eformate Hi alte personalitDEi oficiale ale vieEii creHtine internaEionale Hi elveEiene.
SDrbDtoarea a Gnceput cu un prFnz dat Gn cinstea lui Dumitru ornilescu la vestitul Oentre des rencontresK, din localitatea arti!n8, de lFn!D 4eneva.
DupD prFnz, canon 3.C... Cooton a prezentat viaEa Hi opera lui Dumitru ornilescu, a vorbit despre munca sa de traducDtor de literaturD en!lezD
creHtinD Gn limba romFnD GncD de pe vremea cFnd era student la teolo!ie Gn BucureHti Hi a expus aspecte din activitatea de & ani pentru traducerea
Bibliei Gn limba romFnD modernD. A insistat apoi asupra faptului cD Gn acea perioadD, cFnd era cDlu!Dr ortodox, el a descoperit din 'van!helie, pas cu
pas, calea mFntuirii Hi a cDpDtat sin!ur, fDrD a#utorul cuiva, o viaED nouD, o viaED de le!DturD personalD cu Domnul Isus @ristos. 'l a devenit astfel un
om nou, un om nDscut din nou, Gnainte de a fi sfFrHit sD traducD 'pistola cDtre 3omani. DupD aceea, cu optica nouD datD de calitatea de copil al lui
Dumnezeu, el a revizuit cele ) 'van!helii Hi cartea .aptele Apostolilor de#a traduse, Hi a continuat traducerea cu fiorul temerii de Dumnezeu Hi al
dra!ostei nemDsurate faED de nevoile spirituale ale poporului sDu nemFntuit. 6orbitorul a arDtat apoi cum la apariEia traducerii, criticii vremii au
caracterizat Biblia lui ornilescu ca net superioarD oricDrei alte traduceri, fiind prezentatD Gntr"o limbD suplD Hi cur!Dtoare, care lipseHte oricDrei alte
traduceri= fiind expusD Gntr"o limbD care vorbeHte GnseHi inimilor oamenilorK. Pentru prima datD poporul romFn a cDpDtat astfel o Biblie Gn limba
vorbitD, GnEeleasD de oricine fDrD nici o dificultate, Gmpotrivirea nDscutD Gn 3omFnia faED de miHcarea creHtinD determinatD de lucrarea traducDtorului,
l"a obli!at"pe acesta sD pDrDseascD Eara Gn $*,- Hi sD nu se mai GntoarcD acolo, niciodatD. Dar lucrarea GnceputD de el a continuat Gn Eara sa de ori!ine "
3omFnia, iar Biblia lui s"a rDspFndit Gntre timp Gn milioane de exemplare la toEi cei ce vorbesc limba romFnD de pe tot pDmFntul. De aceea autorul
acestei traduceri a fost supranumit " Buther al 3omFniei. DupD terminarea cuvFntDrii sale, canon Cooton a GnmFnat sDrbDtoritului o diplomD prin care
Dumitru ornilescu este numit preHedinte de onoare pe viaED al SocietDEii Biblice Britanice, precum Hi o ediEie de lux a ultimei traduceri a Bibliei Gn
limba en!lezD, publicatD de aceastD societate. Ba sfFrHit. Dumitru ornilescu a vorbit Gn termeni impresionanEi despre orele lun!i de muncD neobositD
pentru traducerea Bibliei Hi despre roadele binecuvFntate ale acestei lucrDri Hi Hi"a manifestat mulEumirea pentru recunoHtinEa acordatD. Aniversarea a
fost menEionatD Gn presa elveEianD, sub titlul, K2artin Buther al 3omFnieiK. A fost o aniversare de neuitat Hi o frumoasD rDsplDtireb Dar mai presus de
toate, Dumitru ornilescu s"a bucurat de conHtiinEa lucrDrii Gmplinite Hi de rezultatele ei binecuvFntate> cFHti!area sufletelor romFnilor pentru @ristos.
S"au Gmplinit astfel cu el cuvintele proorocului Isaia de la cap. &-, vers.Q $1"$$> O...va vedea o sDmFnED de urmaHi, va trDi multe zile Hi lucrarea
Domnului va propDHi Gn mFinile Bui. 6a vedea rodul muncii sufletului Bui Hi se vaGnviora.K DupD aceastD aniversare, octo!enarul a continuat ca Hi
Gnainte sD scrie, sD vorbeascD la radio, sD participe la cursuri, sD EinD predici Gn case de odihnD. Dar vremea plecDrii sale la Domnul era aproape. DupD
) ani, care nu s"au deosebit prea mult de cei anteriori Gn ceea ce priveHte prospeEimea Hi activitatea pentru Domnul sDu, Dumitru ornilescu a fost
chemat acasDb 'ra ,0 au!ust $*0&. (umai cFteva zile Gnainte de moarte s"a simEit mai obosit Hi a avut dureri mai intense decFt de obicei. (u se
neliniHtea pentru sine, ci pentru soEia care rDmFnea sin!urD. Treizeci Hi cinci de ani fusese fericit alDturi de ea, iar acum Htia cD mer!e la 2Fntuitorul
sDu iubit, fDrD ea. DupD dorinEa sa, a fost Gn!ropat extrem de simplu Hi fDrD nici o publicitate. el care cFndva, cu &1 de ani Gn urmD, rDscolise o EarD,
pleca acum pe ultimul sDu drum, sin!ur. Dar GHi fDcuse datoria din plin. (u aHteptase recunoHtinED de la nimeni Hi pleca acum sD primeascD rDsplDtirea
veHnicD a Domnului sDu, Druia Gi Gnchinase toatD viaEa. Iar rDmDHiEele lui pDmFnteHti se odihnesc Gn cimitirul din 2ontreux, vizitate zilnic de aceea
care a fost Gn ultima parte a vieEii lui, sin!urul spri#in pDmFntesc, sin!urul prieten Hi confident " Anna ornilescu.

% via8 7;9nt8
(Perii al/i sunt o cunun% de cinste+ ea se g%se*te pe calea nepri3%nirii'(9Proverbe $/>-$< Dumnezeu are pentru fiecare din credincioHii Bui o
lucrare= prin fiecare din ei are de transmis un mesa#. e anumeP FndP Ft timp dureazDP Ft de important esteP 3Dspunsul la aceste GntrebDri este
treaba lui Dumnezeu. 3olul nostru, obli!aEia noastrD de oameni credincioHiP +na sin!urD> ascultareab Atunci, la timpul cFnd Dumnezeu ne pune Gntr"
un anumit loc, pentru o anumitD lucrare, sD fim !ata sD o Gmplinim. 'l este suveran sD ne foloseascD pe fiecare aHa cum crede 'l de cuviinED, iar noi
nu avem dreptul sD comentDm hotDrFrile Bui. 'l poate sD foloseascD pe unii din credincioHii Bui pentru o lucrare care sD dureze toatD viaEa, pe alEii
pentru o lucrare de numai un an, sau numai o zib... (oi putem aprecia unele lucrDri ca fiind foarte importante, iar altele mai puEin importante= unele
foarte interesante, iar altele mai puEin= unele pentru care, Gmplinindu"le, ni s"ar cuveni o rDsplatD mai mare decFt pentru altele. Dar toate acestea sunt
!Fnduri Hi mDsuri omeneHti. Pentru Dumnezeu GnsD conteazD un sin!ur lucru> sD faci numai ceea ce 'l GEi dD de fDcut, atunci cFnd 'l te pune sD faci,
cu GnEelepciunea Hi puterea pe care Ei le pune 'l la dispoziEie= iar cFnd 'l te pune deoparte, sD Htii din nou sD asculEi Hi sD rDmFi liniHtit acolo unde a
hotDrFt 'l. (ouD ne place sD lucrDm, sD facem multe lucruri, sD le vedem roadele. (i se pare foarte !reu sD stDm deoparte atunci cFnd Domnul ne
spune> OAcum, lucrarea ta s"a terminat.QK Ascultarea se GnvaED numai Gntr"o viaED de pDrtDHie permanentD cu Domnul Isus. AHa a#un!i sD"I cunoHti
!Fndurile Hi dorinEele, ce"I place Hi ce aHteaptD 'l de la tine. AHa GnvDEDm cD 'l vrea mai mult sD"B ascultDm decFt sD facemQlucrDri pe care nu ni le"a
dat 'l. 2ulEi dintre cei care au cunoscut Gndeaproape viaEa lui Dumitru ornilescu Hi"au pus aceastD Gntrebare> Oum se poate ca un om al lui
Dumnezeu ca el, care a GnfDptuit o lucrare creHtineascD atFt de importantD pentru o EarD Gntrea!D Gntr"un timp record, sD"Hi trDiascD apoi tot restul vieEii
Gn anonimat, fDrD sD mai realizeze lucruri la fel de izbitoare, deHi a mai trDit o #umDtate de veacPK Gntrebarea pare sD fie GndreptDEitD Hi neGnEele!erea
#ustificatD, pentru cD discordanEa dintre cele douD pDrEi ale vieEii lui Dumitru ornilescu nu se referD numai la lucrarea lui, ci chiar Hi la caracterul lui,
la acea parte din personalitatea omului despre care Htim cD nu se schimbD. ei )"& ani Gn care a tradus Biblia rDmFn pentru toEi cei care l"au cunoscut,
chiar Hi cei mai apropiaEi, o eni!mD. (imeni, nici chiar soEia lui, nu Htie multe lucruri cu privire la aceastD perioadD din viaEa lui. um a fost posibil ca
un sin!ur om, Gntr"un timp atFt de scurt, sD facD o lucrare atFt de mare, de !rea Hi de importantDP (iciodatD nu se mai GntFmplase aHa ceva. (u numai
cD a realizat aceastD lucrare sin!ur, Gntr"un timp record Hi fDrD sD aibD o pre!Dtire specialD, dar era Hi bolnav, nu Htia ebraica, trDia Gntr"o EarD cu
posibilitDEi foarte reduse Hi mai ales era Gn necunoH"tinED totalD despre elementele esenEiale ale mFntuirii. Toate aceste carenEe trebuiau rezolvate din
mers Hi au fost rezolvateb um a fost posibilP Desi!ur cD dacD privim la Dumnezeu ca autor al acestei lucrDri, nimic nu mai pare extraordinar.
Dumnezeu cu resursele Bui, cu capacitatea Bui, cu dorinEa Bui de a aduce lumina Gn acest colE de lume cuprins de Gntuneric... Hi atFtb Au urmat apoi
cFEiva ani Gn care cDlu!Drul solitar s"a manifestat ca un excepEional or!anizator, ener!ic Hi efervescent. 5cupFndu"se de tipDrirea Bibliei a avut de"a
face cu oficialitDEile din EarD Hi de peste hotare, cu cele mai de seamD feEe bisericeHti, pe care a trebuit sD le Gnfrunte fDrD compromisuri. DupD aceea a
urmat lupta dusD pentru a"l lDmuri Hi a"l convin!e sD se GntoarcD la Dumnezeu pe GnsuHi prietenul sDu Tudor Popescu. Apoi, GmpreunD cu el, lupta Hi
munca extenuantD pentru Gnfiriparea Hi GntDrirea bisericii lui Dumnezeu din 3omFnia. Gn toatD activitatea pe care a dus"o Gn anii aceia a fost neobosit,
nDvalnic, inepuizabil= un canal deschis prin care Dumnezeu GHi revDrsa pe pDmFntul spiritual al 3omFniei tot belHu!ul binecuvFntDrilor Bui cereHti. A
venit GnsD un moment Gn care Dumnezeu a socotit cD rolul lui Dumitru ornilescu Gn aceastD lucrare Hi Gn acest loc s"a sfFrHit. De aceea l"a luat din
Eara lui, dintre puEinii prieteni credincioHi pe care Hi"i fDcuse, din familia lui, din adunarea care abia se Gnfiripase Hi care avea atFta nevoie de el Hi l"a
pus Gn alt loc. Din acel moment, viaEa acestui om al lui Dumnezeu intrD Gn umbrD> puEin cunoscutD, puEin semnificativDb De ceP Pentru cD aHa a
hotDrFt Dumnezeub Bucru important Hi demn de luat Gn seamD este faptul cD Dumitru ornilescu a GnEeles foarte bine voia lui Dumnezeu cu privire la
el. Dumnezeu l"a scos din lucrarea pentru alEii Hi l"a crescut pe el GnsuHi, l"a maturizat, l"a copt. Gn suferinEele unei boli fDrD leac, departe de toEi fraEii
Hi surorile de trup Hi Gn Domnul, departe de poporul pe care l"a iubit Hi pentru care a fDcut atFt de mult, fDrD sD poatD auzi mDcar o slovD din
melodioasa limbD romFneascD, despDrEit de toEi Hi toate a avut minunata revelaEie a GntFlnirii lui cu Dumnezeu, pentru alte raEiuni decFt iertarea de
pDcate... Atunci cFnd a apDrut mare Gn faEa oamenilor, nu era decFt un GnvDEDcel Gnaintea lui Dumnezeu. Iar atunci cFnd a dispDrut dinaintea privirilor
oamenilor, cFnd pentru ei se spune cD nu a mai fDcut nimic, a devenit un titan Gn aprecierea elui PreaGnalt.

% cale de urmat
"Dup% ce a $ost g%sit /un+ va primi cununa vie&ii+ pe care a $%g%duit0o Dumne,eu celor ce0L iu/esc'( 9Iacov $>$,< A rDmas puEin de la el Gn
afarD de Biblie> un mDnunchi de predici publicate Gn cFteva broHurib antitativ " foarte puEinb Sunt GnsD portiEe prin care aflDm ce a !Fndit, ce a crezut,
cum a trDit Dumitru ornilescu Gn aceastD lun!D perioadD a vieEii lui= Hi despre aceste lucruri aH vrea sD spun cFteva cuvinte. A#uns Gn 'lveEia prin
forEa Gmpre#urDrilor, el a trebuit sD rDmFnD acolo ca Gntr"un fel de exil. BDsase Gn EarD totul. 'ra aici numai cu Domnul sDu, care i se descoperise ca
2Fntuitor cu cFEiva ani Gn urmD, Gn liniHtea Hi sin!urDtatea unei chilii de cDlu!Dr. Dumnezeu l"a lDsat sD spunD Hi altora vestea bunD a 'van!heliei pe
care o aflase, sD arunce sDmFnEa bunD Gntr"un pDmFnt care o aHtepta. Apoi l"a scos din nou din mi#locul oamenilor, l"a luat deoparte, ca sD"l GnveEe
miezul vieEii de credinED, o lecEie care nu se poate GnvDEa decFt Gn doi. unoHtea puEin atunci, dar Dumnezeu voia sD"i descopere mult.
O'xperimentarea personalD Hi intimD a harului lui Dumnezeu este sin!ura temelie a vieEii creHtineK, scria el, Hi aceasta a fost temelia celor &1 de ani
de viaED care a urmat. Tot ce a lDsat scris este Gmbibat de aceastD realitate a vieEii lui. puterea unei vieEi de credinED se aratD Gn lupta cu vrD#maHul. 'a
ne este datD Gn orele de meditaEie, cFnd facem liniHte Gn noi GnHine pentru a asculta !lasul lui Dumnezeu.K De la oameni GnvDEDm sD vorbim, iar de la
Dumnezeu GnvDEDm sD tDcem. Ft de important este sD Htim Hi sD putem face sD tacD toate !lasurile GnDuntrul nostru, ca sD se facD auzit numai !lasul
lui Dumnezeu Hi pe acela sD"B ascultDm. are sunt urmDrile acestei ascultDriP IatD ce citim Gn meditaEiile lui> O5 viaED de comuniune intimD cu
Dumnezeu nu rDmFne fDrD nici un efect> ea se traduce printr"o asemDnare tot mai mare cu modelul divin= suntem transformaEi Gn chipuri asemenea
Bui.K O 6iaEa de comuniune cu Dumnezeu GHi rDsfrFn!e binecuvFntarea asupra Gntre!ii noastre fiinEe. (obleEea spiritualD ilumineazD viaEa Hi o face sD
strDluceascD.K OHi ce izvoare de apD vie sunt Gn 'lb Iertare dumnezeiascD Hi Gnfiere, pace, le!DturD cu Dumnezeu, firea dumnezeiascD chiar, iatD cFteva
din comorile acestei stDri binecuvFntate de care ne bucurDm aici. Ni cFnd ne !Fndim la ele, ni se GnflDcDreazD inimile Hi cFntarea GnfloreHte pe buzele
noastre.K Gn toEi aceHti ani pe care i"a petrecut departe de EarD, Domnul Isus a fost pentru Dumitru ornilescu nu numai un 2Fntuitor care l"a eliberat
de un trecut pDcDtos, ci un prieten real Hi desDvFrHit. IatD ce scrie cu privire la acest lucru> OGn Isus !Dsim plinDtatea unei prietenii adevDrate, de fond...
'u am !Dsit Gn 2Fntuitorul meu un prieten cDruia Gi spun totul, cu care Gmpart totul. (u existD nimeni Gn aceastD lume mare care sD merite mai mult ca
'l Gncrederea mea. Prietenia Bui mD umple de o fericire ne!rDitD. um aH putea samD simt vreodatD sin!ur sau sDrac alDturi de 'lPK Din pDrtDHia
acestei prietenii divine a GnvDEat multe lucruri, pe care le"a menEionat apoi Gn scrierile lui> O3u!Dciunea este de fapt punerea noastrD de acord cu
Dumnezeu, pentru ca sD atin!em GmpreunD cu 'l un Eel comun K. Ft de puEini cunosc ce GnseamnD Gn viaEa practicD aceastD Opunere de acordK despre
care vorbeHte el aici, aceastD armonie care se realizeazD numai OGmpreunD cu 'lK, Gntr"un OEel comunK... Gn viaEa de credinED trebuie sD Htim sD"B
deosebim pe Domnul Isus @ristos de lucruri care nu sunt ale Bui, Hi sD fim una cu 'l Gn lucrurile Bui. .iindcD Oeste periculos sD separDm problemele
spirituale de interesele noastre trecDtoareK. OAcela care Htie sD se le!e de Domnul Isus Hi sD fie nedespDrEit de 'l, nu se va !Dsi niciodatD Gn impas.K
KPe mDsurD ce GnaintDm Gn viaEa de credinED, GnvDEDm sD"B deosebim pe Domnul @ristos de toate celelalte lucruri.K GncD douD lucruri importante Gn
le!DturD cu viaEa de pDrtDHie cu Domnul, !Dsite Gn meditaEiile lui> 'ste imposibil sD"Ei faci provizii de har. 'l ne este dat din plin, dar numai pentru
momentul prezent. K(u existD nimic mai delicat decFt comuniunea cu Domnul Isus. 'ste suficient un lucru de nimic pentru a o tulbura.K Gn prezenEa
lui Dumnezeu, orice lucru din viaEa celui credincios capDtD semnificaEie veHnicD> Oredinciosul transformD toate experienEele vieEii lui Gn valori
veHnice> Gntocmai ca un arbore care GHi pre!DteHte, din toate sDrurile pDmFntului, hrana sa.K Dar care este drumul spre aceastD viaED de pDrtD"Hie intimD
cu DumnezeuP 3Dspunsul lui este simplu Hi clar> K'xistD un sin!ur drum care duce la le!Dtura personalD Hi la o Gncredere nelimitatD Gn Domnul Isus>
drumul ascultDriibK e este ascultarea, Dumitru ornilescu a GnvDEat, desi!ur, de la prietenul sDu, Domnul Isus @ristos> ONi ce #ertfD a fost pentru .iul
lui Dumnezeu sD Se facD .iul omuluib... ParcD"Baudpe TatDl zicFnd> RDu"Te, .iule, Hi scapD pe pDcDtoHii pe care i"am pedepsit Gn mFnia 2eab
Pedeapsa e !rea, mFnia Gmpotriva pDcatului e mare, dar Tu poEi Hi trebuie sD"i scapi din ea, prin moartea Hi sFn!ele TDubg Hi parcD Gl aud pe .iul
rDspunzFnd> RDa, TatD, vreau din toatD inima, vreau sD fac ce zici Tu. e vrei Tu este ce vreau Hi 'u.g Ni pleacD 'l, .iul lui Dumnezeu celpreaslDvit Hi
preasfFnt, da, pleacD Hi ia chip de rob Hi Se face .iul omului.K TrDind o viaED de ascultare dupD modelul Domnului @ristos Hi prin 'l, Dumitru
ornilescu obiHnuia sD"Hi noteze scurte meditaEii Hi !Fnduri pe mDsurD ce le asimila> OA Hti sD asculEi de Dumnezeu GnseamnD sD fii de acord ca 'l sD"
Ei coordoneze toate planurile tale omeneHti.K KAcela care stD sD discute un ordin divin, nu este demn de numele de creHtin.K O(imicc nune
GndreptDEeHte sD credem cD Domnul @ristos ne va GnsoEi Gn toate experienEele Gn care dorim sD ne aventurDm. Din contrD, noi trebuie sD"B urmDm pe
'l, acolo unde vrea sD ne ducD.K KAcela care nu ascultD Gn viaEa lui de cuvintele Domnului Isus> R(u vD Gn!ri#oraEi de nimic...g, sD nu se aHtepte
niciodatD sD aibD pace Gn sufletul sDu. K ODumnezeu cunoaHte drumul pe care ne conduce. (u ar fi nepotrivit sD nu ne Gncredem total Gn 'l, cu privire
la viaEa noastrDP (u este nici necesar, nici important sD GnEele!em Gntotdeauna cDile Buib SD Htim sD"B ascultDm Hi 'l Se,va Gn!ri#i de tot ceea ce ne
priveHte.K O'ste foarte important sD Htim sD mer!em cu Dumnezeu> fDrD sD !rDbim pasul Hi fDrD sD rDmFnem Gn urmD.K ornilescu a mers la pas cu
Dumnezeu, s"a odihnit la picioarele Domnului Isus. A trDit pe pDmFnt cu seva pe care Hi"a tras"o din cer, Hi ea rDzbate Gn tot ce a scris> KDomnulIsus
nu vrea sD fie pentru noi o idee abstracta, Gn care sD credem doar, ci o PersoanD vie, pe care Gn fiecare zi sD o cunoaHtem Gntr"un fel nou, slDvitbK
ODomnul Isus ne cunoaHte mai bine decFt ne cunoaHtem noi GnHine. 'l Se roa!D Gn mod special pentru noi cFnd ne simEim slabi Hi descura#aEi. 'l
cunoaHte toate !reutDEile pe care le GntFmpinDm, toate pericolele care ne ameninED Hi ne aude suspinurile.K e privile!iu de a putea Gncepe fiecare zi cu
aceastD si!uranED Hi convin!ere> OAzi, Dumnezeu vrea din nou sD mD binecuvFnteze. .DrD GndoialD GnsD cD binecuvFntarea divinD este deseori diferitD
de ceea ce neGnchipuim sau dorim noi. Dar nu e mai puEin adevDrat cD toEi aceia care se lasD Gn mFinile Sale binecuvFntate, vDd sla va lui
Dumnezeu. ...e mare iubire ne aratD Dumnezeu cD vrea sD mear!D cu noi Gn viaEDb Acesta este Hi numele pe care B"a dat Gn!erul Domnului Isus>
'manuel " adicD Dumnezeu este cu noi. Isus este Dumnezeu Hi are toatD puterea. DacD mer!e cu noi GnseamnD cD toatD puterea Bui mer!e cu noi, A
tun"ci nu mai este nici o !reutate Gn viaEa noastrD Gn care 'l nu ne"ar putea a#uta. Dumnezeu` cel Atotputernic Gmi fD!DduieHte sD mear!D cu mineb
um aH putea Ho vDi sD mer! cu 'lPK KDomnulIsus mer!e cu noi nu numai ca Dumnezeu, ci ca Dumnezeu care S"a fDcut om, a trDit pe pDmFnt, Hi a
trecut prin tot ce trebuie sD trecem Hi noi, dar ca biruitor...K O 6iaEa este cu totul altfel cFnd mer!i cu Isus. 'l este un prieten bun care nu ne lasD
niciodatD sin!uri. .. Ia"Ei locul la picioarele Domnului IsusbK el care Gmparte cu Dumnezeu viaEa lui de fiecare zi a#un!e Gn armonie cu cerul Hi cu el
GnsuHi, reuHind sD se bizuie Gn totul numai pe Domnul, sD nu se mai teamD de nimic, sD"B slDveascD Hi sD"B GnalEe GnDuntrul lui pe Acela pe careB"a
acceptat, nu numai ca 2Fntuitor, ci Hi ca Domn Hi StDpFn al vieEii. IatD ce citim Gn scrierile lui Dumitru ornilescu> OIsus, care a fost rDsti!nit odatD,
este astDzi GmpDratul GmpDraEilor, 3e!ele re!ilor, Domnul domnilor. 'l este StDpFnul Hi Frmuitorul istoriei lumii= deaceeanune temem denimic, nici
chiar atunci cFnd ni se pare cD vine potopul peste lumea aceasta, cDci 'l liniHteHte furtuna Hi este Domn Hi StDpFn peste inimile noastre.K ODacD un
suflet Gl primeHte pe Domnul @ristos ca StDpFn Hi scop unic Gn viaED, toate eforturile lui se coordoneazD Gn ordine Hi armonie spre acest Eel.K O(u este
totul sD ai credinED. (u este esenEial ca aceastD credinED sD fie mare. 'ste GnsD foarte important ca slDbiciunea noastrD sD se bizuie pe puterea
2Fntuitorului Hi sD se GncreadD Gn 'B K KDacD @ristos nu este sin!ura Hi cea mai importantD preocupare a mea, nu voi a#un!e niciodatD la plinDtatea
dupD care inima mea este atFt de GnsetatD.K O e durere pentru 2Fntuitorul nostru sD ne vadD GnaintFnd cu anevoie sub povara !reutDEilor care ne
apasD, Gn loc sale aruncDm asupra BuibK 5 viaED trDitD Gn prietenie cu Dumnezeu i"a dat lui Dumitru ornilescu o viziune nouD, pozitivD asupra multor
lucruri. are dintre noi nu Htie, de exemplu, cD ispita este un lucru rDu, ne!ativ, cel mai mare duHman Gn viaEa de credinEDP Sau cD necazurile Hi
Gmpre#urDrile mDrunte din viaEa noastrD de fiecare zi sunt lucruri care ne tra! Gn #os, ca un balast nedoritP Dar iatD ce scrie el> Ke este ispitaP 'ste
ocazia oferitD de Dumnezeu pentru a ne scoate biruitori asupra elui 3Du... Dumnezeu ne dD posibilitatea de a Gnvin!e exact Gn momentul Gn care
duHmanul vrea sD ne dea lovitura de !raEie... SD nu uitDm cD ispita, prin ea GnsDHi nu este pDcat, ci numai un prile# de izbFndD... SD GnaintDm Gn viaED cu
convin!erea cD este posibil sD ieHim biruitori din toate cursele duHmanului nostru. 6om avea biruinEa pentru cD ea ne"a fost asi!uratD Gn Domnul.
Dumnezeu pune toatD puterea Bui la dispoziEia noastrD, pentru a birui fiecare ispitD. (u este acest lucru minunatP SD ne luDm cura# ca sD biruim cu
bucurie Gn fiecare zi.K O Toate ispitele noastre au asupra noastrD efectul pe care noi Gl acceptDm. DacD le privim ca pe niHte nenorociri, ele ne vor
doborG. DacD, din contrD, le vom vedea ca pe niHte ocazii de a pune la Gncercare credincioHia lui Dumnezeu Hi a Domnului nostru Isus @ristos, elene
vor umple viaEa de o mare bucurie.K OGmpre#urDrile mDrunte din viaEa noastrD de toate zilele sunt amDnunte pe care, Gntr"o zi, Dumnezeu le va uni= ele
vor constitui o operD mDreaED> perfecEionarea caracterului nostru creHtinb 6om fi miraEi de valoarea pe care o vor cDpDta !reutDEile pe care le"am
GntFlnit aici, #os, pe pDmFnt. 'le sunt instrumentele transformDrii noastre dupD chipul Hi asemDnarea Domnului Isus. SD nu pierdem din vedere acest
lucru Hi sD nu privim nici oamenii, nici Gmpre#urDrile Gn care ne !Dsim, dintr"un punct de vedere omenesc. AEintindu"ne privirile asupra scopului
veHnic, sD devenim copii ai lui Dumnezeu fericiEi, purtDtori de biruinEe Gn orice Gmpre#urare... Prin suferinEe, dra!ostea lui Dumnezeu ne conduce spre
maturitate Hi frumuseEe spiritualD.K Gn loc de ispitD " prile# de izbFndD... Gn loc de nimicnicia vieEii de fiecare zi auzim de perfecEiunea caracterului
creHtin, de fericire, biruinED, frumuseEe spiritualD, dra!ostea lui Dumnezeu. Acestea sunt !Fndurile lui Dumnezeu, mesa#ul Domnului Isus @ristos.
pentru timpul Gn care avem de trDit pe acest pDmFnt. Dumitru ornilescu a fost Gnainte de toate un evan!helist. Predicile lui erau simple, clare, curate,
GEi aduceau vestea bunD a iertDrii Gn forma cea mai apropiatD de sufletul omului GmpovDrat de pDcate. ineva care l"a ascultat vorbind a spus despre
felul cum vorbea> K2esa#ullui este limpede ca apa de izvor de stFncD, continuu, cristalin, de care te apropii cu Gncredere cD nu va izbucni Gn clocote=
rDcoritor, dDtDtor de liniHte Hi asi!urare.K a evan!helist, mesa#ul lui era Gntotdeauna uimitor de simplu> KDomnulIsus a venit, a trDit Hi a murit pe
pDmFnt, fiindcD voia sD caute pe oamenii pierduEi... De la miazDnoapte la miazDzi, Hi de la apus la rDsDrit, cutreiera Eara Gntotdeauna cu acelaHi !Fnd>
sD caute suflete... Gn oriceclipD, Gn oricezi, 'l era !ata sD asculte necazurile oamenilor, cDci 'l venise sD caute pe fraEii SDi... Ni dupD cum cDuta
sufletele cFnd trDia pe pDmFnt, tot aHa le cautD Hi azi. Ni de"a lun!ul veacurilor 'l a cDutat totdeauna sD mFntuiascD sufletele oamenilor.K Fnd adresa
ascultDtorilor chemarea la mFntuire, la Domnul Isus, o fDcea Gntr"un mod foarte personal, individualizat, voind parcD sD"l atin!D pe fiecare Gn situaEia
Gn care se !Dsea, Hi sD"l punD faED Gn faED cu Domnul @ristos> Oum te"a mai cDutat 'l pe drumurile !reHite ale vieEii taleb Da, te"a cDutatb Fnd erai
bolnav Gn pat Hi stDteai Gnaintea porEilor veHniciei " Ei"aduci aminteP " atunci 'l te cDuta. Fnd te !Dseai Gn nevoia aceea " ai uitatP " Hi ai stri!at cDtre 'l
ca sD te scape Hi I"ai fD!Dduit cD ai sD te predai Bui " GEi aduci aminteP " 'l te cDutab Fnd ai auzit o predicD bunD Hi ai simEit cD te miHcD la inimD Hi
ziceai>, Asta e pentru mineK, atunci 'l te cDutab Fnd cineva Ei"a pus Gn mFnD o foaie creHtinD, Gn tren, Gn autobuz, sau pe stradD, atunci 'l te cDuta. ki"
aduci aminte cFnd stDteai la mormFntul acelei fiinEe iubite, cFnd dupD moartea ei te simEeai sin!ur"sin!urel pe lume Hi pDrDsit de Dumnezeu Hi de toEi
Hi Ei se pDrea cD viaEa nu mai are nici un rost pentru tineP Atunci 'l te cDuta. Da, da, 'l te"a cDutat de multe oribK Sau> KPe cine cheamD 'l la SineP Pe
cei trudiEi Hi GmpovDraEib AdicD pe orice om, de orice limbD, de orice naEie, de orice vFrstD, de orice stare, numai sD aibD nevoie de odihnD. Pe cei
trudiEi sD le dea uHurare. Pe cei GmpovDraEi sD le poarte povara. Pe cei fricoHi, cei ce au teamD, sD le dea iertarea. Pe cei GnlDnEuiEi de vreo apucDturD
pDcDtoasD, sD le dea biruinED Hi izbDvire din robia pDcatului. Pe cei GmpovDraEi, cu rDspunderi mari Gn casD, copii, afaceri, sD"i GntDreascD Hi sD le dea
odihnD Gn neliniHtea lor. Pe cei GmpovDraEi care se simt sin!uri pe lume, sD le dea prietenia Hi tovDrDHia Bui. Pe cei Gn deznDde#de sD le dea cura# Hi
nDde#de. 5ricare ar fi povara ta, Isus te cheamD... 'l dD odihnD. 'l o dD fiecDruia personal, nu uitab 'l Gmi dD mie odihna de care eu am nevoie Hi Eie
odihna de care tu ai nevoie.K Predicile de evan!helizare pe care Dumitru ornilescu le"a Einut dupD ce s"a Gntors la Dumnezeu, Gn perioada cFt a fost
Gn EarD, erau pline de ener!ia de care el GnsuHi era cuprins. 'l punea Gnaintea oamenilor pedeapsa lui Dumnezeu dacD nu voiau sD se GntoarcD la 'l. Ar
fi vrut parcD sD se pocDiascD toEi, atunci, cFnd le spunea el. Gn a doua parte a vieEii lui, vorbea Hi scria cuprins de cu totul alte sentimente. 6orbea
numai despre dra!ostea nesfFrHitD a lui Dumnezeu faED de cel pDcDtos, despre bucuria Hi fericirea de care ai parte cFnd Gl cunoHti pe Domnul Isus,
despre viaEa de plinDtate care urmeazD unei predDri totale. 'ste adevDrat cuvFntul care spune cD> KDin prisosulinimii vorbeHte !ura...K 'l vorbea
despre lucrurile de care Gi era plinD inima. Gl apropia pe pDcDtos cu dra!oste, de dra!ostea lui Dumnezeu> OPrietene, se prea poate ca pDcatele tale sa
fie roHii ca sFn!ele, Hi vina ta sD fie nespus de mare. 'u nu vreau sD spun cD pDcatele tale sunt mici Hi cD vina ta nu e mare. Dar numai una GEi spun>
dacDvrei sD GEi zu!rDveHti starea Gn care te !DseHti cu un sin!ur cuvFnt, poEi sD spui doar> sunt pierdutb 2ai mult decFt pierdut nu poEi fi Hi nici mai
puEin. AHa eb DacD da, atunci vestea aceasta bunD este tocmai pentru tine. Pentru cD .iul omului a venit sD caute Hi sD mFntuiascD ce era pierdut. Hi aHa
eHti tu, pierdutb... Iubitul meu prieten, eHti tu pierdutP Atunci tu eHti tocmai bine venit la Isusb..K Sau> KDumnezeul nostru nu este un Dumnezeu aspru
Hi nemilos, ci un Dumnezeu care suferD cFnd noi plFn!em Hi Se bucurD GmpreunD cu noi cFnd suntem fericiEi...K De ce vorbea el atFt de mult despre
dra!ostea lui Dumnezeu pentru cel pDcDtosP Pentru cD ea este o dra!oste cu totul deosebitD, sin!ura care poate naHte dra!ostea pDcDtosului pentru
Dumnezeu. IatD ce spunea Dumitru ornilescu> ODra!ostea faED de Domnul Isus @ristos nu poate fi impusD. 'a se naHte acolo, la cruce, cFnd ochii
pDcDtosului se deschid Hi vDd imensitatea dra!ostei BuibK Sau> OIsus ne iubeHte ca cel mai devotat prieten. Dra!ostea Bui nu depinde de valoarea
noastrD, ci este esenEa fiinEei Bui...K K(iciodatD o fiinED umanD nu a stri!at la Dumnezeu fDrD sD primeascD rDspuns...K K2ulEi oameni cFnd aud cD"i
cautD Isus, fu! ca de foc. Se tem de 'l. De ceP Pentru cD GHi Gnchipuie cD Isus Gi va mustra pentru tot ce au fDcut Gn viaED Hi le va citi pomelnicul
tuturor pDcatelor sDvFrHite. Ni apoi, aHa cred ei, vor Gncepe o viaED fDrD bucurie. SD fie oare adevDratP (ub De o mie de ori nub... Domnul Isus a venit
sD mFntuiascD, nu sD piardD oameni. 'l vrea sD"i facD fericiEi, nu nefericiEi. 5, sDrmane suflet, numai fu!i, cDci 'l te cautD numai ca sD te facD
fericit...K 'l prezintD oamenilor un @ristos care ne poate salva din orice stare, mFn!Fietor, neschimbat Gn dra!oste Hi credincioHie, care face totul
pentru noi Hi Gn locul nostru> OFnd Gn viaED vin Gmpre#urDri !rele, atunci Dumnezeu ne iese Gn a#utor. 'l ne ridicD, ne ia Gn braEele Sale Hi ne ascultD
plFn!erea. Apoi, fDrD sD ne reproHeze nimic, 'l ne pune pe frunte sDrutul SDu, care mFn!Fie Hi vindecD...K OPuterea pDcatului care ne GnfDHoarD este
atFt de mare, GncFt noi nu vom avea niciodatD puterea sD ne smul!em din el pentru a apuca mFna GntinsD a Domnului Isus. Toate eforturile noastre vor
rDmFne zadarnice. De aceea, 2Fntuitorul S"a aplecat pFnD la noi. A coborFt Gntre noi. 'l Gntinde sprenoi mFinile Sale, Gntr"un semn suprem de
dra!oste. DacD le privim prin credinED, le vom simEi Gntotdeauna destul de puternice pentru a ne salva...K KDacD devenim orbi cu privire la frumuseEea
lui Dumnezeu Hi insensibili la binecuvFntDrile Sale, GnseamnD cD un nor din viaEa noastrD acoperD slava Sa. u toate acestea, 'l rDmFne mereu acelaHi,
neschimbat Gn dra!oste Hi credincioHie...K OFnd vezi un om care se cDzneHte sD devinD mai bun prin eforturile sale, este de datoria ta sD mer!i la el Hi
sD"i spui> R6ino la Isus, vino Hi ai sD vezib...gK Dumitru ornilescu punea mult accentul pe predarea totalD, Gn braEele Domnului Isus, fDrD nici o
reticenED, pentru ca apoi sD"B putem avea Gn totul pentru noi> OGn fond, care este preEul unei vieEi creHtineP Sin!urul rDspuns exact este> totulb (u este
suficient sD"I dDm lui Dumnezeu #umDtate, un sfert, sau trei sferturi din viaEa noastrD. (ub Domnul Isus pretinde sD"I dDm inima noastrD Gn Gntre!ime.
Trebuie sD"I dDm totul, pentru ca sD primim totul. (umai acela care I se predD 2Fntuitorului Gn Gntre!ime este capabil sD trDiascD o viaED creHtinD
autenticD. +nii se pot speria la !Fndul acesta... De aceea Gn viaEa noastrD acest lucru nici nu a devenit o realitate= Hi nu este de mirare cDne"am oprit Hi
nu mai suntem capabili sD GnaintDm.K Oe trebuie sD GnEele!em prin acest tot pe care Il aHteaptD Dumnezeu de la noiP Tot GnseamnD foarte exact tot.
Dumnezeu nu face #oc de cuvinte.K Pre"dFndu"I lui Dumnezeu Gn Gntre!ime viaEa noastrD, binecuvFntDrile care decur! de aici sunt nelimitate>
OSecretul bucuriei creHtine stD Gn a"B accepta pe Domnul Isus @ristos Gn inimD, Gn a"I acorda o Gncredere nelimitata Hi a asculta Gn totul de 'l...K Sau
cum citim Gn altD parte> OFEi oameni sunt !ata sD cadD de obosealD Gn lupta pe care aceastD viaED o reprezintD pentru ei. Ahb SD nu uitDm niciodatD cD,
chiar acum, Gn momentul de faED, Dumnezeu este lFn!D noi. 'l ne Gncon#oarD din toate pDrEile Hi ne dD putere sD trecem biruitori prin toate !reutDEile
care se ridicD Gnaintea noastrD. Dumnezeu este deasupra noastrD Hi ne binecuvinteazD. 'l este dedesubt Hi ne poartD Gn braEele Sale pline de dra!oste Hi
de har. Ba dreapta Hi la stFn!a 'l este spri#inul nostru. Dumnezeu este Gnaintea noastrD Hi ne conduce pe drumul cel bun, ca sD nu ne rDtDcim. 'l este
Gn spatele nostru, ca sD nu rDmFnem Gn urmD. Poate, cFteodatD, privim cu Gn!ri#orare la viitor. SD avem cura# la !Fndul cD Dumnezeu S"a aHezat Gntre
noi Hi viitorul nostru.,. 'l este a#utorul nostru Gn orice vine din partea oamenilor sau a propriei noastre inimi.K Dumitru ornilescu nu propovDduia
numai un @ristos care a murit pentru pDcatele noastre, ci unul viu, care trDieHte pentru noi> K'l ne"a fD!Dduit cD va fi cu noi pFnD la sfFrHitul lumii. .ie
zile de nenorocire, fie zile Gnsorite, fie zile Gntunecoase= pururea Hi pretutindeni 'l este cu noi ca sD ne a#ute, sD ne GmbDrbDteze, sD ne dea putere Hi tot
ce ne trebuie Gn fiecare clipD. SD scriem Hi noi cu cretD pe perete Gn necazuri Hi Gn nevoi> R'l este viug, R'l trDieHteg Hi apoi sD ne vedem de drum plini
de bucurie Hi de mFn!Fiere.K Gn alt loc, GntFlnim aceste cuvinte> K2oartea B"a Einut numai o scurtD vreme sub puterea ei pe Domnul nostru iubit, pe
PrinEul vieEii. Ba urmD a trebuit sD"I dea drumul... De aceea atFta bucurie Gn vDzduh, Gn cer Hi pe pDmFnt... 6iaEa a biruitb BiruinEa Bui este biruinEa
noastrD. um sD nu sDltDm de bucurie la aceastD veste de biruinEDP... Da, iubiEilor, avem un 2Fntui tor viub... Nter!eEi"vD lacrimile voi toEi cei
GntristaEibK Am putea spune cD o trDsDturD dominantD a predicilor de evan!helizare ale lui Dumitru ornilescu este bucuria, GntFlnim Gn mod constant
Hi din plin aceastD idee Gn cele ce spunea Hi scria. IatD numai cFteva exemple> OGn Dumnezeu noi avem plinDtate de bucurie. Psalmi s tul ne aratD unde
este adevDratul izvor al bucuriei cFnd spune> R...Gi adDpi din izvorul desfDtDrilor Tale.g Dumnezeu ne"a pre!Dtit un Huvoi de bucurii multiple Hi
variate, care nu trec odatD cu lumea, ci dureazD veHnic. (umai Dumnezeu poate sD ne dea adevDrata viaED> o viaED de o profunzime Hi de o intensitate
pe care cu !reu ne"o putem ima!ina.K O5, iubitule, cFnd 2Fntuitorul vine, nu zDbovib Deschide"I, deschide"Irepede uHa inimii taleb .D Hi tu ca
vameHul Lacheu> el B"a primit cu bucurie... (u"B iz!oni, cDci iz!oneHti fericirea ta= ba GncD fericirea veHnicD. PrimeHte"B Hi vei avea fericirea...
@otDrDH"te"te acum sD Gncepi o viaED nouD cu 'l Hi vei avea o sDrbDtoare adevDratDb... Laci Hi tu, prietene dra!D, Gn carcera pDcatului Hi a vinei
nele!iuirilor taleP AscultD vestea cea bunD> .iul omului a venit sD te scape. BucurD"te Hi veseleHte"tebK KDacD cineva care aude vestea aceasta are GncD
un 2Fntuitor mort, sD se bucure, cDci poate avea de acum un 2Fntuitor viu, iubitor Hi milostiv. 6ino Hi tu, prietene, la acest 2Fntuitor minunat Hi
bucurD"te de toate binecuvFntDrile pe care Ei le dD 'l.K O+n 2Fntuitor viub (oroade, sD ne bucurDm Hi sD ne veselimbK K'l aratD oamenilor cD aceastD
bucurie Hi fericire este deplinD Hi"l GnsoEeHte pe cel credincios pFnD Gn ultima clipD a vieEii sale pe pDmFnt, pentru ca sD continue apoi, Gn chip
desDvFrHit, Gn veHnicie...K O 6edeEi, ceea ce nu poate da slava acestei lumi, dD Isus fiecDrui om care"B primeHte. 5 fericire adevDratD, deplinD, adFncD,
veHnicD... 'a rDmFne neclintitD chiar Hi Gn clipa morEii. hiar Hi la moarte copiii lui Dumnezeu sunt fericiEi, cDci ei Htiu cD pentru ei moartea GnseamnD
o mare moHtenire. 'i intrD Gntr"o slavD Hi Gntr"o fericire pe care nici un om nu a vDzut"o, nici o ureche nu a auzit"o Hi nici la inima omeneascD nu s"a
suit. Aceasta e fericirea pe care a pre!Dtit"o Dumnezeu celor ce"B iubesc.K ONi cFnd te !FndeHti cD fericirea aceasta pe pDmFnt nu este nimic alDtun de
fericirea care ne aHteaptD sus Gn cer, Gn casa TatDlui cerescb 'a e numai o arvunD. Acolo nu va mai fi nici o urmD de pDcat Hi vom vedea pe Isus faED Gn
faED Hi vom fi asemenea Bui. 5, ce fericire mare este aceastabK O 6ezi, prietene dra!, o asemenea fericire a pre!Dtit Isus celor ce"B primesc ca
2Fntuitor= o fericire veHnicDbK O+n izvor nesecat " iatD ce trebuie sD fie bucuria noastrD Gn Domnul. 'a trebuie sD creascD mereu, sD cur!D din belHu!,
pentru a se vDrsa, Gntocmai unui fluviu puternic, Gn marea veHniciei.K In predicile lui Dumitru ornilescu GntFlnim ideea cD mFntuirea cDpDtatD prin
sFn!ele Domnului Isus este veHnicD Hi totodatD desDvFrHitD> la ea nu mai este nimic de adDu!at, nimic de scDzut, Hi nu poate fi anulatD de nimeni Hi de
nimic> OGnEele!em acum, ce deplinD iertare ne"a dDruit DomnulP 'l ne"a luat pDcatele, le"a acoperit cu scump sFn!ele lui Isus Hi nu le va mai Eine Gn
seamD Gn veci de veci.K KDumnezeu ori ne Hter!e vina, fDrD sD putem face ceva din partea noastrD, ori trebuie sD pierim sub povara fDrDdele!ilor
noastre... 'l ne iartD pDcatele, fDrD ca noi sD putem aduce sau face ceva. 'l poate sD ierte, pentru cD Isus a plDtit totul...K O(u Htim ce ne va aduce
viitorul. Dar Htim cu certitudine un lucru care ne este de"a#uns> cD dra!ostea lui Dumnezeu va birui.K , Dra!ostea Hi credincioHia lui Dumnezeu cu
privire la noi nu se schimba. 'l GHi duce la Gmplinire planurile Sale, Gn ciuda Gmpotrivirii Hi a pDcatelor noastre.K Am vDzut cD el vorbeHte de fericire Gn
clipa morEii, pre!DtitD de Dumnezeu pentru cei ce"B iubesc Hi totodatD vorbeHte de viaED veHnicD Gn prezent> O...2Fntuirea GnseamnD sD ai viaED veHnicD
Hi viaEa veHnicD Gncepe aici pe pDmFnt, din clipa Gn care primeHti pe Domnul Isus Gn inima ta.K 6iaEa lui D. ornilescu a fost plinD de modestia pe care
numai cunoaHterea lui Dumnezeu o poate da. 'l spunea> OPe mDsurD ce"B cunoHti pe Domnul @ristos, GnveEi sD te cunoHti pe tine GnsuEi. K Ni
cunoscFndu"se pe sine, acest minunat om al lui Dumnezeu a cDutat sD rDmFnD neGncetat Gn umbra Prietenului sDu divin pe care B"a vDzut Gntotdeauna
nespus de mare. ToatD viaEa lui a cDutat sD"B facD cunoscut oamenilor pe Domnul Isus @ristos, aHa cum B"a cunoscut el> OPrinEul vieEiiK, ODomnul
vieEiiK, prietenul desDvFrHit...K Gn viaEa lui a GnvDEat sD mear!D la pas cu Dumnezeu, sD depindD Gn totul de 'l, sD dea Hi sD primeascD totul de la 'l. De
ceP (e mDrturiseHte sin!ur> O(oi avem nevoie de toate bo!DEiile dra!ostei Hi GnEelepciunii lui Dumnezeu, cDci numai o viaED din belHu! exercitD
atracEie asupra altora.K