Sunteți pe pagina 1din 11

STRATURI RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE

NEAGLOMERATE CU LIANT
Straturile rutiere din agregate naturale neaglomerate cu lianti sunt folosite, in
general, ca straturi de fundatie si chiar ca straturi de baza pentru drumuri cu trafic
usor sau mediu. In acest sens, la proiectarea acestor straturi rutiere trebuie sa se
tina seama de faptul ca ele raman asa cum s-au realizat la constructia structurii
rutiere, asupra lor neputandu-se interveni de cat foarte greu si cu costuri ridicate.
Agregatele naturale neaglomerate cu un liant trebuie sa constitue straturi rutiere de
calitate realizate in conditii similare cu cele din materiale aglomerate cu lianti.
Aceste straturi rutiere trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
-sa constitue un suport acceptabil care sa permita limitarea la o valoare
convenabila a tensiunilor de intindere de la baza straturilor aglomerate cu un liant
situate deasupra si sa reduca cel mai bine tensiunile de compresiune pe terenul de
fundatie;
-sa posede o buna rezistenta la lunecare, in special cand la partea superioara
cand aceste strat este folosit ca strat de baza;
-sa nufie sensibil la conditiile climatice (apa si inghet);
Aceste calitati trebuie sa se conserve in timp sub actiunea traficului si solicitarilor
climatice.
1. Tipuri de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate u liant
Straturile rutiere care se incadreaza in aceasta categorie sunt alcatuite din:
- agregate naturale (nisip, balast, pietruiri vechi);
- piatra sparta;
- balast amestec optimal;
- piatra sparta amestec optimal;
- piatra sparta mare, sort !-"# mm;
- pamant stabilizat mecanic;
- bloca$ din piatra bruta.
%acadamul, care este un strat rutier din sorturi de piatra sparta
monogranulare, asternute in reprize si cilindrate va fi tratat separat
Aceste tipuri de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu lianti
se folosesc diferentiat, in functie de posibilitatea de utilizare a materialelor locale.
Aspectele care trebueiesc sa fie urmarite la e&ecutarea straturilor din
agregate naturale neaglomerate cu un liant se refera la urmatoarele:
-granulozitatea;
-continutul in impuritati;
-rezistente mecanice (duritate );
-colturozitate ( influentata de suprafetele aspre si colturi vi);
-forma granulelor;
-sensibilitatea agregatelor naturale la inghet-desghet si a rocii din care
provine piatra sparta;
-precautii pentru limitarea riscului segregarii. Segregarea este un fenomen
care influenteaza foarte mult calitatea straturilor rutiere. 'l apare cu ocazia
diverselor manipulari si conduce frecvent la livrarea de materiale neconforme cu
cerintele impuse.
-continutul in parti fine ( continutul in particule mai mici de #,#" mm)
reprezinta un factor esential. (n continut redus de parti fine antreneaza
diminuarea coeziunii, iar invers, un continut ridicat poate conduce la instabilitatea
stratului e&ecutat cand continutul in apa este mare. (nele norme recomanda un
continut in parti fine cuprins intre )* si +-,#*.
-atura si calitatea partilor fine are de asemenea o mare importanta
.alastul amestec optimal este alcatuit dintr-un amestec de sorturi
corespunzatoare de nisip si pietris, fie din balasturi concasate sau deseuri de cariera
a caror granulozitate trebuie sa se inscrie in limitele prevazute in figura ,. Acest
balast trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice: sort #-/, (din care sub
#.#) mm, max !*; sub #.) mm, 01,#*; #1/., mm, !#102*; !,.21/,.# mm,
)210#*), echivalentul de nisip de min !#* si uzura 3os Angeles de max !#*.
4iatra sparta amestec optimal trebuie sa aiba o granulozitate care sa se
inscrie in limitele prevazute in figura ) (piatra sparta amestec optimal #-0#) si
figura ! (piatra sparta amestec optimal #-!).
5onditii tehnice ale celorlalte materiale utilizate pentru realizarea straturilor
din agregate naturale neaglomerate cu lianti trebuie sa corespunda reglementarilor
in vigoare.
6ig. , 7ranulozitatea balastului amestec optimal.
6ig. ) 7ranulozitatea pietrei sparte amestec optimal #-0#.
!. Conditii te"nie pentru straturi rutiere de #undatie
4anta transversala a patului drumului trebuie sa fie:
- aceeasi cu cea a imbracamintei rutiere, daca terasamentele sunt e&ecutate
din pamanturi necoezive sau in cazul terasamentelor prevazute cu un strat de
forma;
- de min 0*, daca terasamentele sunt e&ecutate din pamanturi coezive, fara
strat de forma.
In profil longitudinal, patul drumului va avea aceleasi declivitati cu cele ale
imbracamintei, admitandu-se aceleasi tolerante cu ale acesteia.
6ig. ! 7ranulozitatea pietrei sparte amestec optimal #-!.
4antele transversale si declivitatile suprafetei straturilor de fundatie sunt
aceleasi cu cele ale imbracamintilor sub care se e&ecuta si in conformitate cu
reglementarile in vigoare.
8enivelarile admise la e&ecutia straturilor de fundatie sunt urmatoarele:
- in profil transversal, cu #.2 cm diferite de cele admisibile pentru
imbracamintile sub care se e&ecuta;
- in profil longitudinal, denivelarile admisibile sub dreptarul de ! m sunt de
max ) cm in cazul straturilor de fundatie din pamant stabilizat mecanic, agregate
naturale, balast amestec optimal, piatra sparta si piatra bruta si de max ,.2 cm in
cazul straturilor de fundare din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau
puzzolanici.
7rosimile minime constructive, dupa compactare, sunt indicate in tabelul
!.,, pentru diferite tipuri de straturi de fundatie. Se recomanda ca straturile de
fundatie din balast sau agregate naturale stabilizate mecanic sa nu depaseasca
grosimea de !# cm, deoarece folosirea unor grosimi mai mari este neeficienta.
Straturile de fundatie trebuie receptionate inainte de a fi acoperite,
verificandu-se calitatea materialelor, grosimile, pantele transversale si declivitatile
longitudinale, gradul de compactare etc.
$. E%eutia straturilor de #undatie
. '&ecutia straturilor de fundatie se incepe numai dupa verificarea si receptia
stratului inferior al structurii rutiere.
constructia unui drum nou incepe cu operatiile de pregatirea patului
drumului si realizarea stratului de forma.
$.1. Straturi de #undatie din &alast
'&ecutia straturilor de fundatie din balast necesita urmatoarele operatii:
- asternerea si nivelarea agregatului natural la sablon, manual sau mecanic,
in straturi de max ,2 cm, inainte de compactare. 7rosimea materialului asternut
inainte de compactare poate depasi ,2 cm in cazul folosirii unor utila$e de
compactare ale caror caracteristici tehnice permit compactarea unor grosimi mai
mari. In acest caz, grosimea de asternere se va determina pe santier inainte de
inceperea e&ecutiei;
- adaugarea prin stropire a cantitatii de apa necesare pentru asigurarea
umiditatii optime de compactare 4roctor modificat;
- indesarea nisipuluiu prin pilonare sau vibrare si a balastului prin
compactare si vibrare.
8escarcarea din camioane a agregatelor naturale se va face prin basculare,
de preferinta in mers, iar imprastierea si nivelarea acestora, cu autogrederul sau
buldozerul.
4entru a obtine rezultate mai bune si chiar pentru a evita deplasarea
materialelor in lungul drumului, se recomanda , in momentul in care autocamionul
descarca agregatele sa se ataseze un dispozitiv care sa aseze materialul in
cordon.8upa cateva reglari,acest dipozitiv permite raspandirea in cordon a unei
cantitati de material necesara pe metru linear si in felul acesta se evita manipularile
suplimentare si se limiteaza segregarea, materialul este deplasat numai in sens
trasversal. Aceasta tehnologie se recomanda sa fie eplicata si la alte lucrari pentru
e&ecutarea de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu un liant.
$.!. Straturi de #undatie din piatra sparta
'&ecutia straturilor de fundatie de piatra sparta mare !1"# mm, denumite
si rassel, comporta urmatoarele operatii:
- asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pana la inclestarea
acesteia. 5ompactarea se face cu a$utorul compactoarelor cu rulouri netede de #
9-, dupa care operatia se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de
,##1,0# 9-;
- impanarea pietrei sparte cu split ,1)2 mm, care se compacteaza si se
raspandeste succesiv pe toata suprafata;
- innoroirea sau colmatarea stratului cu nisip sau savura , urmata de o
compactare corespunzatoare;
- acoperirea cu material de protectie (nisip grauntos sau savura), in cazul in
care asternerea stratului superior nu se face imediat.
In cazul in care stratul superior este din macadam sau beton de ciment, nu se
prevede innoroirea si protectia stratului de piatra sparta.
$.$. Straturi de #undatie dim piatra sparta ameste optimal
'&ecutarea straturilor de fundatie din piatra sparta amestec optimal necesita
urmatoarele operatii:
- stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra sparta
pentru realizarea granulozitatii amestecului optimal si a umiditatii optime de
compactare 4roctor modificat;
- realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat, prevazuta cu
predozator ce 0 compartimente;
- asternerea materialului cu raspanditor-finisorul si eventuala completare a
cantitatii de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinate in
laborator;
- compactarea stratului cu a$utorul compactoarelor cu pneuri sau vibratoare.
$.'. Straturi de #undatie din &loa( de piatra &ruta
'&ecutarea fundatiilor din bloca$ de piatra bruta necesita urmatoarele
operatii:
- asternerea manuala a pietrei brute pe un strat din balast sau nisip. 4iatra se
aseaza cu baza mare in $os, pietrele fiind dispuse cat mai strans unele langa altele,
cu rosturile pe cat posibil tesute si cu latimea mai mare in sens perpendicular pe
a&a drumului;
- impanarea (umplerea) golurilor dintre pietre cu piatra sparta, atfel incat sa
se realizeze o buna suprafatare;
- compactarea usoara a bloca$ului, concomitent cu introducerea de nisip,
balast sau piatra sparta in goluri, cu a$utorul periilor;
- compactarea finala si corectarea suprafetei.
$.). Straturi de #undatie din pietruiri *e"i
%odul de utilizare a pietruirilor e&istente la realizarea unor straturi rutiere se
stabileste in funcite de grosimea si calitatea materialelor constituente, astfel:
- in cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, iar
grosimea ei este mai mica de ,# cm, nu se ia in considerare in alcatuirea noii
structuri rutiere, dar se va scarifica si se va reprofila;
- in cazul in care pietruirea este pe toata latimea patului drumului, iar
grosimea ei este de min ,# cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de
fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a structurii
rutiere;
- in cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, dar
are o grosime mai mare de ,# cm, aceasta se scarifica, se reprofileaza si se
compacteaza, alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi considerat
in calculul de dimensionare a structurii rutiere.
4ietruirile e&istente, in afara de cazul in care se prevede o scarificare totala a
acestora, se scarifica pe o grosime care trebuie sa depaseasca cu cel putin 2 cm
adancimea denivelarilor si gropilor e&istente. %aterialul provenit din scarificarea
partiala sau totala a pietruirii e&istente se profileaza cu sau fara adaos de materiale
noi si se compacteaza. 4ietruirea e&istenta poate constitui un strat de protectie sau
un strat de fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaos cu alte agregate
naturale din materiale care satisfac conditiile tehnice pentru aceste straturi rutiere.
In cazul utilizarii ca straturi fundatie sau ca straturi de bazaa unor
imbracaminti vechi, grosimea reala a straturilor din structura rutiera e&istenta si
calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin prelevari de probe si
sonda$e si prin determinari de laborator specifice.
8e asemenea, in cazul imbracamintilor bituminoase e&istente se vor face si
masuratori ale deformabilitatii comple&ului rutier, cu a$utorul deflectometrelor cu
parghie sau cu alte dispozitive adecvate.
3a largirea straturilor de fundatie existente se adopta o structura rutiera
care sa aiba o capacitate portanta echivalenta cu cea a structurii rutiere e&istente,
pentru a se evita tasari ulterioare diferentiate.
3a largiri mai mici de #./2 m, tipul straturilor de fundatie se adopta in
functie de utila$ele de compactare e&istente pentru aceasta latime de lucru,
recomandandu-se beton de ciment, agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici
sau puzzolanici, bloca$ din piatra bruta.
3a largirea partii carosabile pentru separarea numarului de benzi, imbinarea
diferitelor straturi rutiere ale celor doua structuri rutiere se face decalat si in trepte
de min ,2 cm pentru fiecare strat.
'. Compatarea straturilor de #undatie
:peratia finala de punere in opera a straturilor din agregate naturale
neaglomerate cu un liant prezinta de o importanta capitala in reusita intregii
constructii rutiere, este compactarea straturilor de fundatie.
:peratia de compactare incepe cu realizarea unor sectoare e&perimentale de
studiu si referinta cu scopul de a determina urmatoarele:
-modul de utilizare a atelierului de compactare: se stabileste ordinea si
numarul de treceri ale diferitelor utila$e;
-ritmul de asternere a agregatelor si capacitatea ma&ima a atelierului de
compactare;
-momentul cand se realizeaza stropirea cu apa in timpul punerii in oera, daca
aceasta operatie trebuie sa fie facuta.
Acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de
fundatie, astfel ca acestea sa fie permanent incadrate de acostamente.
8enivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 0 cm se decapeaza dupa un contur
regulat si stratul de fundatie se reface, la nivelul suprafetelor adiacente.
5ompactarea straturilor de fundatie se face, de obicei, cu utila$e, urmarindu-
se realizarea urmatoarelor conditii tehnice:
- viteza utila$elor de compactare va fi constanta si cat mai redusa;
- deplasarea utila$elor va fi liniara, fara serpuiri, opriri si porniri bruste;
- fasiile succesive de compactat trebuie sa se suprapuna cu min )# cm
latime, pentru o buna innadire;
- nu este permisa intoarcerea utila$elor pe portiunile care se compacteaza
sau care au fost de curand compactate.
Atelierul de compactare poate fi alcatuit fie numai din rulouri vibratoare, fie
numai din compactoari cu pneuri, fie in sfarsit din cele doua tupuri de
utila$e.
3a compactarea straturilor din agregate naturale ne aglomerate cu un liant se
fac urmatoarele remarci:
-rulourile vibratoare actioneaza corect in ceea ce priveste densitatea medie si
densitatea la baza stratului;
-compactorii cu pneuri actioneaza pe ansamblul grosimii stratului, dar se
obtin densitati mai ridicate la suprafata stratului;
-cand se folosesc cele doua tipuri de compactori se recomanda sa fie folosit
la inceputul atelierului compactorii cu pneuri;din punct de vedere al
eficacitatii compactarii la baza stratului, actiunea ruloului vibrant, cand
lucreaza in fruntea atelierului, produce un fel de ;precompactare< formand
astfel un ecran care diminuiaza efectul compactoruli cu pneuri.
Compatarea straturilor de #undatie din &alast se realizeaza cu
compactoare vibratoare, compactoare cu pneuri sau, in lipsa acestora, cu
compactoare cu rulouri netede.
5ompactarea cu a$utorul compactoarelor cu pneuri se recomanda pentru
materiale cu echivalentul de nisip de )210#*, iar cu compactoare vibratoare,
pentru materiale cu echivalentul de nisip de min 0#*.
Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea
gradului de compactare "21"+* 4roctor modificat, pentru drumurile din clasele
tehnice I= si =, si "+1,##* 4roctor modificat, pentru drumurile din clasele
tehnice I, II, III.
4entru obtinerea unui grad de compactare corespunzator, o contributie
insemnata o are si diri$area circulatiei pe intrega suprafata a fundatiei, diri$are ce se
obtine prin blocarea a&ei drumului.
) Maadaam
Stratul rutier denumit macadam, intalnit foarte des, este alcatuit din piatra
sparta monogranulara,sort 0#-! mm, asternuta in reprize si cilindrata pana la
fi&are, apoi impanata cu split, udata si cilindrata pana la inclestare, dupa care
urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau cu nisip( operatie cunoscuta sub
numele de innoroirea cu material de agregatie) si cilindrarea umeda pana la fi&area
definitiva a pietrei in strat.
%acadamul se poate folosi ca imbracaminte sau ca strat de baza pentru
diverse tipuri de structuri rutiere. 5a strat de baza se poate utiliza in cadrul
imbracamintilor bituminoase si al pava$elor. %acadamul este folosit ca
imbracaminte pentru drumurile cu o intensitate a circulatiei incadrata in clasa de
trafic foarte usor (sub )# osii de calcul de ,,2 9-).
8upa cilindrare, grosimea macadamului folosit ca imbracaminte va fi de
minimum ,# cm, iar cea a macadamului folosit castrat de baza va fi de minimum +
cm.
%acadamul trebuie e&ecutat pe o fundatie din balast, piatra sparta sau bloca$
din piatra sparta sau bolovani de rau.Indicata pentru fundatia de macadam este cea
din piatra sparta !-"#mm sau +#-,)2mm.
3atimea macadamului folosit ca imbracaminte rutiera trebuie sa depaseasca
pe ambele parti latimea partii carosabile cu #.)2 m.
4rofilul transversal, in aliniament, se e&ecuta sub forma de acoperis cu doua
pante egale si cu racordare printr-un arc de cerc in treimea mi$locie, iar in curbe si
in zonele de amena$are aferente, profilul transversal va fi amena$at in functie de
viteza de proiectare.
4e strazi si alei se admite si e&ecutarea in profil transversal curb, avand
bombamentul ,>2#1,>#, in functie de latimea strazii sau a aleii. 3a drumurile cu
o singura banda de circulatie sau cand asigurarea scurgerii apelor se face intr-o
singura parte, se poate e&ecuta un profil transversal cu panta unica.
In profilul tranversal, macadamul folosit ca imbracaminte, se e&ecuta cu
urmatoarele pante:
- ! * pentru drumuri si strazi in aliniament, avand cel putin doua benzi de
circulatie;
- 0 * pentru drumuri si strazi in aliniament, avand o singura banda de
circulatie;
- !10 * pentru trotuare si alei, in functie de latimea acestora;
In profilul longitudinal, macadamul utilizat ca imbracaminte poate avea
declivitatile ma&ime variind intre 0 *, pentru viteza de proiectare de ,## 9m>ora,
si + *, pentru viteza de proiectare de )2 9m>ora. 3a constructia drumurilor noi,
declivitatea nu poate depasi * decat in cazuri cu totul e&ceptionale.
4antele profilului transversal si declivitatile in profil longitudinal ale
macadamului folosit ca strat de baza vor avea aceleasi valori ca pantele
imbracamintei ce se va e&ecuta pe macadam.
).1. Materiale utili+ate
%aterialele care se folosesc la e&ecutarea macadamului sunt urmatoarele:
- piatra sparta normala 0#1! mm, care alcatuieste scheletul de rezistenta
al macadamului;
- split ,1)2 mm si +1, mm, pentru impanarea si acoperirea stratului
de rezistenta;
- savura #1+ mm cand provine din roci dure si #1, cand provine din
calcare, intrebuintata ca material de agregatie pentru umplerea golurilor
care au ramas intre pietre. 3a nevoie se poate intrebuinta ca material de
agregatie si un balast #1/ mm amestecat cu un procent de nisip de
concasa$.
- apa, pentru stropirea agregatelor naturale (circa )2 * din masa totala a
agregatelor folosite).
Aceste materiale trebuie sa corespunda calitativ conditiilor impuse
materialelor de constructie pentru drumuri.
Splitul, in general, trebuie sa aiba aceeasi natura petrografica si rezistenta ca
si piatra sparta folosita. In cazuri e&ceptionale se poate folosi si split care provine
din roci cu alta rezistenta decat piatra sparta (de e&emplu, la piatra sparta din calcar
dur se poate folosi split din roci eruptive sau metamorfice etc.).
Savura folosita ca agregat marunt trebuie sa aiba o buna capacitate de
legare-cimentare si cel putin 2# * granule peste , mm. 5and piatra sparta folosita
are capacitate mica de legare-cimentare (de e&emplu, rocile bazaltice), se foloseste
o savura cu o capacitate mare de legare-cimentare (de e&emplu, calcar dur).
5antitatile de materiale, in stare uscata folosite pentru realizarea unui strat
de macadam utilizat ca imbracaminte sau ca strat de baza sunt prezentate in tabelul
urmator:
5antitatile de materiale necesare la e&ecutia macadamului
Materiale
Maadam #olosit a
im&raaminte
Maadam #olosit a
strat de &a+a
4iatra sparta, 9g>m
)
,/21,+# ,0#1,02
Split, 9g>m
)
)#1)0? ,1)#?
Savura sau balast, 9g>m
)
!210#?? !#1!2??
.alast sau savura, 9g>m
)
,21,+ ,21,+
Apa, l>m
)
!#1!2 )21!#
? 5and piatra sparta provine din roci de duritate mi$locie (calcare, gresii etc.)
consumul de split se reduce la ,+1)) 9g>m
)
si respectiv, ,01,+ 9g>m
)
, marindu-
se corespunzator consumul de piatra sparta.
?? %aterialul granular marunt poate fi alcatuit numai din savura sau balast,
ori dintr-un amestec in parti egale din aceste doua materiale.
In cazurile in care macadamul folosit ca strat de baza este dat in circulatie pe
o perioada mai mare de ! luni sau in cazul macadamurilor neprote$ate, folosite ca
imbracaminte, se prevad materiale de intretinere, folosindu-se de preferinta
split din sorturile +1, si ,1)2 sau amestec +..)2. In aceste situatii,
materialul se raspandeste pe masura necesitatilor.
3iantul la e&ecutarea macadamului este o pulbere minerala rezultata din
sfaramarea pietrelor, care, umezita, capata anumite proprietati de aglomerant.
).$. E%eutia maadamului
In vederea realizarii macadamului, piatra sparta de rezistenta (0#1! mm)
se asterne pe fundatia bine compactata, intr-un strat uniform. Asupra grosimii si
profilul transversal se e&ercita un control continuu cu sablon, rigla sau dreptar.
4iatra sparta se asterne intr-un strat de grosime cat mai uniforma, folosindu-se in
acest scop benzi-reper din agregatele naturale folosite, la cota prescrisa in proiect.
Asternerea se face astfel ca marginile imbracamintei si suprafata ei sa
corespunda conditiilor de suprafatare stabilite, conditii care se verifica folosindu-se
dreptarul. 7rosimea de asternere a pietrei sparte va fi cu circa )2 * mai
mare decat grosimea prevazuta h
p
dupa cilindrare, procentul e&act stabilindu-se pe
baza de incercari pe santier, pe un sector e&perimental realizat inainte de inceperea
e&ecutiei.
8upa asternerea si nivelarea cantitatii de piatra prescrisa urmeaza
cilindrarea uscata pana la fi&area pietrelor, apoi se asterne splitul de impanare, de
obicei in doua reprize si se continua cilindrarea uscata pana cand si sortul de
acoperire se inclesteaza si se fi&eaza perfect.
5ilindrarea se incepe de la acostamente spre a&a drumului, pe fasii paralele,
suprapuse partial pe o latime de cca. #,)# mm.
5ompactarea la inceput se face cu compactori usori (#1+#9-),pentru a nu
sfarama piatra inca nefi&ata si apoi cu compactori mi$locii pana la fi&are.
4entru a evita valurirea stratului de macadam, compactoarele trebuie sa se
deplseze cu o viteza constanta si cat mai redusa ( ,,2 9m>h).
(neori pentru a usura compactarea stratului de rezistenta, se presara pe
suprafata in lucru 21 9g>m
)
din sortul de impanare.
(mplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in
doua reprize, stropite si cilindrate concomitent, pana la fi&area definitiva (fig. 2.,)
Antrenarea materialului de agregatie se face cu a$utorul apei. 5a materal de
agregatie se foloseste savura de aceeasi natura cu piatra de impanare. 3a nevoie se
poate intrebuinta ca material de agregatie si balastul #1./ mm amestecat cu un
anumit procent de nisip de concasa$. 4raful de piatra format, umectat are
capacitatea de legare.
%aterialul de agregatie se asterne in doua reprize, de cate ,#-,2 9g>m
)
, se
uda din abundenta cu apa si se fraca cu periile ca sa patrunda bine printre pietrele
macadamului. 5antitatea de apa necesara este de )#-)2 l>m
)
. 5oncomitent cu
operatia de innoroire se continua cu compactarea, cu compactoare din ce in ce mai
grele. 5ompactarea se poate e&ecuta cu viteza mai mare, a$ungand la ! 9m>h.
3a sfarsitul acestei operatii, suprafata macadamului are interstitiile dintre
pitre bine umplute si se prezinta ca un mozaic.
8upa terminarea innoroirii, suprafata macadamului se acopera cu un strat de
protectie, in grosime de ,-) cm, format din savura sau balast #1/ mm si se da in
circulatie.: atentie trebuie acordata diri$erii circulatiei pe intreaga latime a partii
carosabile pentru definitivarea uniforma a compactarii.
In cazul in care macadamul serveste ca strat de baza, pana la realizarea
straturilor de deasupra trebuie intretinut prin prin e&ecutarea urmatoarelor lucrari:
-mentinerea curata a suprafetei prin indepartarea noroiului, frunzelor etc.;
-readucerea pe partea carosabila a savurii sau pietrisului de protectie aruncat
de circulatie pe acostamente
-repararea imediata cu split sau savura a degradarilor sau denivelarilor
aparute pe partea carosabila.
In cazul cand macadamul serveste ca strat de baza si este sub circulatie o
perioada mai mare de trei luni se prevede o intretinere cu split (2#..# t>9m>an).
Sub efectul traficului, a conditiilor climatice si a nerespectarii conditiilor
tehnice la e&ecutarea macadamului, pot aparea degradari premature, care se estind
destul de repede daca nu sunt remediate. 5auzele de nereusita sunt:
-stratul de fundatie insuficient compactat, genereaza tasari inegale si valuriri;
-punerea in opera a materialelor alterabile sau gelive;
-segregarea in timpul transportului sau la punerea in opera;
-folosirea materialelor de agregatie argiloase;
-asternerea stratului de impanare innainte ca pietrele din stratul de rezistenta
sa fie bine fi&ate;
-modul de compactare; pornirile si opririle bruste cat si viteza prea mare a
compactorului;
-insuficienta inchidere a suprafetei macadamului, realizandul permeabil cu
posibilitatea infiltrarii apei.
%acadamul ca imbracaminte, destinat unui trafic usor, prezinta
inconvenientele pietruirilor, adica praf pe timp uscat si noroi cu degradari pe timp
umed. 8e aceea se recomanda ca macadamul sa fie impermeabilzat sau prote$at cu
un strat impermeabil.

.