Sunteți pe pagina 1din 22

MATERIALE RUTIERE

AGREGATE NATURALE PENTRU DRUMURI


In categoria agregatelor naturale pentru drumuri se incadreaza materialele
de origine minerala obtinute prin extragerea si prelucrarea manuala sau mecanica a
rocilor din zacaminte masie! sub "orme si dimensiuni necesare pentru lucrarile de
drumuri#
Mineralele sunt substante! bine indiidualizate din punct de edere c$imic si
"izic care! izolate sau grupate in di"erite moduri! "ormeaza o arietate larga de roci!
care di"era intre ele prin%
&modul de "ormare'
&compozitia lor mineralogica'
&structura si textura lor#
Pe baza acestor caracteristici rocile se impart in trei mari categorii%
1. Rocile eruptive sau magmatice, care au luat nastere prin racirea si consolidarea
unei materii topite ( denumire generica de magma)! iesita din interiorul
Pamantului#*aracterul rocilor "ormate depinde de modul in care s&a produs racirea si
consolidarea magmei#Daca racirea s&a produs incet! la o adancime mare in scoarta
Pamantului! toate mineralele din compozitia magmei au putut cristaliza complet!
"ormandu&se o structura grauntoasa! uni"orma! la care toate elementele sunt bine
cristalizate# Aceste roci sunt cunoscute sub denumirea de intrusie sau de adancime si
se gasesc sub "orma de zacaminte masie! numite batolite# Daca racirea s&a "acut cea
mai repede! in straturile de la supra"ata scoartei! atunci numai o parte din minerale au
putut sa cristalizeze complet in timpul consolidarii magmei! iar restul au ramas "ie
sub "ormsa unei mase de cristale "oarte "ine! "ie sub "orma unei mase amor"e# Rocile
ast"el "ormate au o structura semicristalina# Depozitele cu ast"el de roci sunt "oarte
aproape de supra"ata scoartei (semiabisice)# Daca racirea s&a produs in mod brusc!
prin iesirea magmei la supra"ata scartei! sub "orma unor scurgeri sau gaze ce s&au
adunat in depresiuni! nici un element mineralogic nu a putut cristaliza si roca "ormata
se prezinta cu o structura complet sticloasa sau itroasa("igura +)#
,ectiune sc$ematica prin di"erite
tipuri de zacaminte% +& batolit' -!.&
lacolite' / 0 scurgeri' 1 0 tu"uri' 2 0
laa' 3!4 0 roci sedimentare' sisturi
cristaline#
+
Principalele roci eruptie care se gasesc la noi in tara sunt%granite! granodiorite!
riolite! dacite! tra$ite! diorite! andezite! gabbrouri! bazalte! diabaze etc#
2. Rocile sedimentare proin din depunerea "ragmentelor rezultate din dezagregarea
si "aramitarea rocilor care alcatuiesc scoarta terestra sub actiunea directa a agentilor
atmos"erici (ploi! ant!ing$et&dezg$et repetat!ariatii permanente de umiditate&
uscaciune)! a raurilor si g$etarilor#Natura mineralogica a rocilor sedimentare depinde
de natura rocilor din bazinul din care au "ost dislocate si transportate#
Dupa originea si modul lor de "ormare! rocile sedimentare se impart in trei
grupe%
&Rocile de origine mecanica sau detritice sunt alcatuite din materialele
rezultate din dezagregarea rocilor preexistente! transportate si depuse de ape in
depresiunile scoartei terestre#Aceste roci se impart in urmatoarele grupe%
a#Roci mobile sau necimentate%
- pietrisurile si boloanisurile'
- nisipurile'
- pra"urile#
b#Roci consolidate sau cimentate%
- conglomeratele!"ormate din cimentarea materialelor rotun5ite din
prunduri'
- breciile!"ormate din cimentarea materialelor colturoase din
gro$otisuri'
- gresiile! "ormate prin cimentarea nisipurilor#
Liantul (cimentul) poate "i argilos! calcaros! "eruginos sau silicios si imprima
gradul rezistenta al rocii' conglomeratele sau gresiile cu liant silicios sunt mai
rezistente "ata de cele arrgiloase sau calcaroase#
&Roci de origine chimica sau de precipitatie! sunt "ormate prin precipitarea
substantelor dizolate in apa# In "elul acesta au luat nastere urmatoarele roci%
& g$ipsul! an$idrirul! clorura de sodiu etc depuse in apele marilor si oceanelor'
& calcarul de apa dulce depuse in apele din lacuri si traertinul depus in apele
de la gura izoarelor#
-Roci de origine organica! "ormate prin acumularea de sc$elete si resturi de
plante si animale! depuse si mineralizate in ape# In "elul acesta a luat nastere calcarele
in care predomina carbonatul de calciu#
Rocile sedimentare se caraterizeaza printr&o porozitate ridicata si o strati"icatie
pronuntata! cu textura neuni"orma! cu pori sau "isuri si cu un continut de minerale
instabile! ceea ce "ace ca rezistentele mecanice sa "ie reduse si sa di"ere dupa
directia solicitarii#
3. Rocile metamorfice proin din roci eruptie sau sedimentarecare! in anumite
conditii temoeratura si presiune! au su"erit trans"ormari in ceea ce prieste textura!
structura si compozitia mineralogica#Rocile metamor"ice se caracterizeaza prin o
structura cristalina accentuata si prin o sistuozitate pronuntata! aand mineralele
grupate in straturi separate ( sunt numite si sisturi cristaline)# *ele mai raspandite
roci metamor"ice la noi in tara sunt%gnaise! calcare cristaline! cuartit#
-
Rocile se mai pot clasi"ica dupa continutul in bioxid de siliciu (,i6 )! dupa
cum urmeaza%
&roci acide! cu un continut de 217##318 ,i6
& roci neutre! cu un continut de 197##218 ,i6
&raci bazice! cu un continut de /97##198 ,i6
Rocile acide nu se recomanda sa "ie "olosite la prepararea mixturilor as"altice
de oarece liantul (bitumul) nu prezinta o buna adeziitate la supra"ata rocilor acide#In
cazul "olosirii acestor agregate la prepararea mixturilor as"altice! pentru imbunatatirea
adeziitati! se impune ca bitumul sa "ie aditiat cu substante tensioactie#
Adeziitatea bitumului "ata de roca scade in urmatoarea ordine% calcar! bazalt! por"ir!
granit si cuart#
Rocile bazice dau o buna adeziitate cu bitumul! moti pentru care sunt
"olosite cu precadere prepararea mixturilor as"altice#
Pentru a realiza lucrari de calitate buna! rocile din care proin agregatele
naturale! trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici%
&sa aiba o structura omogena! uni"orma si compacta'
&sa "ie omogena in ceea ce prieste culoarea! si compozitia petrogra"ica&
mineralogica'
&sa absoarba cat mai putina apa si sa nu&si modi"ice caracteristicile sub
actiunea ei'
&sa nu "ie casanta! sa reziste bine la socurile produse de circulatie si in special
sa&si pastreze intacte muc$iile si colturile "ara sa se rotun5easca'
&sa nu contina minerale care se descompun sub actiunea agentilor naturali si
sa nu prezinte urme izibile de dezagregare "izica! alterare c$imica sau
mecanica'
&sa "ie lipsite de pirita! limonita sau saruri solubile'
&sa nu contina silice microcristalina sau amor"a care sa reactioneze cu
alcaliile din cimenturi ( in cazul in care sunt "olosite in prezenta cimentului)'
&de asemenea se recomanda sa nu "ie "olosite agregate naturale cu granule
proenite din roci alterate! moi! "riabile! poroase si acuolare in proportie mai
mare de +98 pentru piatra sparta si 18 pentru cribluri#
*onditiile de calitate ale agregatelor naturale se pot grupa ast"el%
:conditii de calitate esentiale legate de urmatoarele caracteristici%
&carateristici intrinseci ale rocii de proenienta ce nu pot "i ameliorate
(imbunatatite)% caracteristicile mineralogice! "izice (porozitate)! mecanice
(rezistenta la compresiune! rezistenta la uzura)!
&carateristici de "abricatie care pot "i imbunatatite% granulozitatea! "orma
granulelor si continutul in impuritati#
:complementare! speci"ice unor domenii limitate de utilizare cum ar "i %
angularitatea! adeziitatea! reactii la alcalii! etc#
In "unctie de caracteristicile intrinseci! rocile au "ost clasi"icate in 1clase
(tabelul +)#
*lasa rocii
.
*aracteristica Metode de
determinare
A ; * D E
*onditii de admisibilitate
Porozitate aparenta la presiune normala!
8 max
+ . 1 4 +9 ,TA,
2-99<+.
Rezistenta la compresiune! in stare
uscata! N<mm
-
! min#
+29 +/9 +-9 +99 49 ,TA, 2-99<1
Uzura cu masina Los Angeles! 8 max
+2 +4 -- -1 .9 ,TA, 3.9
Rezistenta la s"aramare prin
compresiune in stare uscat! 8 min
39 23 21 29 19 ,TA, 3.9
Rezistenta la ing$et& dezg$et%
*oe"icient de geliitate (=
-1
)! 8! max#
,ensibilitate la ing$et (>
cl -1
)! 8! max
.
,TA, 3.9
-1
?iecare roca trebuie sa indeplineasca anumite conditii legate de caracteristicile
"izico&mecanice! "unctie de tipul produsului care se urmareste a se obtine! domeniul
de aplicare si clasa te$nica adrumului sau categoria strazii pe care urmeaza sa "ie
utilizata# De exemplu! criblurile si nisipul de concasa5 din roci de clasa ; sau
*("unctie de clasa te$nica adrumului)! piatra sparta! in "unctie de natura lucrarii si
importanta drumului! din roci de categoria ;7##E! piatra bruta pentru pereuti si
"undatii! cel putin din roci de categoria E! piatra prelucrata pentru paa5e! din roci de
categoria A sau ; (tabelul -)#
Denumirea materialului si destinatia lui
Clasa tehnica a drumului
I
foarte
intens
II
intens
drum
III
mediu
drum
IV
redus
drum
V
foarte
redus
/
autostrazi 4 enzi 2 enzi 2 enzi drum
2 enzi
Categoria strazii
I II III IV
Piatra bruta pentru%
& pereuri! anrocamente'
& straturi de "undatie din bloca5e'
& paa5e pentru drumuri! strazi si anrocamente
E
& E
& D
Piatra sparta si piatra sparta mare%
Piatra sparta mare (sort 2.& 49) pentru%
& strat de "undatie#
D
Piatra sparta mare (sort /9& 2.) pentru%
& strat de baza din macadam! macadam penetrat si
semipenetrat
& imbracaminti din macadam! macadam penetrat si
semipenetrat
* D E
& ; *
Piatra sparta (sort 4&+2! +2&-1(.+)! -1& /9) pentru%
& straturi de "undatie
& strat de baza din macadam impnat cu split
bitumat! agregate naturale stabilizate cu lianti
$idraulici sau puzzolanici
& adaos (sort -1& /9) pentru imbracaminti din beton
de ciment strat de rezistenta
D E
* D E
*
,aura (sort 9&4 si 4 0+2) pentru%
& strat de "undatie'
& strat de baza'
imbracaminti din macadam penetrat si semipenetrat
D E
* D
& *
*riblura pentru%
,tratul de baza din mixturi as"altice
,traturi de baza din macam penetrat si semipenetrat
Imbracaminti din beton de ciment stratul de uzura
Imbracaminti din macadam penetrat si semipenetrat
Imbracaminti bituminoase
Tratamente bituminoase
; *
; *
; *
& ; *
A ; *
A ; *
Nisip de concasare ; * D
Paele si aclupuri pentru%
Paa5e din paele normale! abnorme si calupuri
;
;orduri pentru%
Trotuare
Incadrarea imbracamintilor
A ;
; *
6bseratii%
+ 0 *riblurile proenite din calcare cristaline pot "i utilizate la executia
imbracamintilor din beton de ciment pentru drumuri locale sau de exploatare si
straturi de rezistenta la celelalte categorii de drumuri con"orm reglementarilor te$nice
in igoare#
- 0 *riblurile proenite din calcare cristaline nu se "olosesc la tratamente bituminoase
si imbracaminti bituminoase pentru drumuri de clasa te$nica I& III si strazi categoria
I& II#
PIATRA PRELU*RATA PENTRU DRUMURI
1
Piatra naturala "olosita la lucrarile de drumuri cuprinde doua categorii de
materiale si anume%
&sub "orma de piatra "asonata sau cioplita! care proin din blocuri de piatra
bruta cioplita total sau partial cu ciocanul# *arierele lireaza di"erite tipuri si
dimensiuni! cioplite pe toate "etele sau numai pe "ata azuta si "etele laterale cioplite
din gros pe o adancime de circa 1&+9 cm pentru ca pietrele sa se poata aseza bine
unele peste altele#?ata paelelor si calupurilor trebuie sa "ie plana! cu muc$ii cu
muc$ii regulate si denielari cuprinse intre 9!/&9!4 cm' baza sa "ie plana!paralele cu
"ata azuta si egala cu -<.7.</ din supra"ata "etei# ?etele laterale trebuie sa plane si
simetrice "ata de erticala#Paelele sunt de urmatoarele tipuri%
&paele normale! care respecta cu strictete dimensiunile prescrise# Acestea sunt
de doua tipuri% tip dobrogean (cu "ata dreptung$iulara) si tip transilanean (cu "ata
patrata)("igurile-! .)'
?ig#- Paa5 din paele normale ?ig#. Paa5 din paele normale
tip dobrogean tip transilanean
&paele abnorme! la care se admit tolerante mai mari la dimensiunile prescrise#
Paelele abnorme aand dimesiunile "etei cuprinse in limite mai largi! ele se aseaza in
arce ortogonale ("igura /)! unde este neoie de pietre mai mici la nastere si pietre cu
dimensiuni mai mari la c$eie#
?ig#/ Paa5 lucrat in arc
Dimensiunile paelelor sunt prezentate in tabelul .
2
Tipuri Lungimea Latimea Inaltimea
Normale tip dobrogean +4 +- +.
Normale tip transilanean +3 +3 +
Abnorme +-&+2 4&++ +9&+.
Pentru a realiza o legatura mai buna a paa5ului! cu rosturi tesute! sunt necesare
paele speciale! mai mari! numite butise! a caror lungime est de +!1 ori lungimea unei
paele ("igura 1)#
?ig# 1 ;utise
La paa5ul tip transilanean! care se executa in siruri la /1@ "ata de axa caii!
sunt necesare butise de "orma pentagonala ("igura1)#
&calupurile sunt paele mai mici! aand "orma aproape cubica! cu latura de
Acm# Pentru ca paa5ul de calupuri sa se poata executa in arce este necesar ca
dimensiunile lor sa "ie di"erite si anume -<. din numarul calupurilor sa aiba
dimensiunile AxAxA cm! iar +<. dimensiunile "etei de 373<474 cm ( "igurile 2! 3! 4)#
?ig# 2 Asezarea paelelor ?ig#3 Model de sablon
in arc
?ig#4 ,c$ema masinii de taiat calupuri
3
La executarea zidariilor uscate sau cu mortar la zidurile de spri5in! pile si culee
de podete se utilizeaza piatra mozaic cu "ata poligonala cu dimensiunile cuprinse
intre .9##19 cm (sereste la realizarea zidariilor cunoscute sub denumirea de opus
incertum) si piatra moloane care are "ata azuta dreptung$iulara cu dimensiunile
+-7.9<-97#39 cm ("igura A)#
?ig#A Piatra de zidarie
a) mozaic'
b) moloane#
;ordurile de trotuar sau aparente trebuie sa aiba "etele azute plane! cu muc$ii
drepte si colturi ii' se admit denielari de maximum +cm#?ata de sus precum si "ata
laterala! dinspre partea carosabila! pe -<. din inaltime!trebuie sa "ie cioplite#*elelalte
supra"ete pot "i cioplite brut ("igura +9)#
b)
?ig# +9 ;orduri
a) aparente
b) ingropate
c) c$enare
a) c)
AGREGATE NATURALE ,?ARAMATE ARTI?I*IAL
Agregatele naturale s"aramate arti"icial sunt produse in cariera! unde piatra
extrasa sub "orma de blocuri este supusa unei prelucrari de maruntire prin concasare!
granulare si sortare a bucatilor dupa dimensiuni! pentru a "orma sorturi
corespunzatoare cerintelor urmarite#
Prelucrarea consta din doua operatii dinstincte%
4
&concasarea sau maruntirea pietrelor mari in bucati pana la dimensiunea
maxima admisibila'
&ciuruirea sau sortarea pe "ractii(sorturi) cu dimensiunile cuprinse intre
anumite limite prescrise#
Aceste operatii sunt complectate! uneori cu operatia de curatire a agregatelor
prin spalare#
Maruntirea pietrelor se "ace succesi! in mai multe trepte de concasare%
&in prima treapta de concasare se reduc blocurile extrase din cariera cu
dimensiuni de .99&199mm! la "ragmente cu dimensiunea maxima de+99&+-9 mm#
Aceasta operatie se numeste concasare primara sau degrosisare si se realizeaza cu
concasoare cu "alci ( "ig# ++) sau cu concasoare conice de mare capacitate ("ig# +-)!
care au un grad mare de reducere ( intre / si 2 )# Din materialul rezultat in prima
treapta de concasare se separa piatra bruta! care sereste la executarea "undatiilor de
drumuri! pereurilor! paa5elor si acostamentelor ("igura +.)#
?ig# ++ *oncasor cu "alci%
a) sectiune ericala'
b) sectiune orizontala#
b)
?ig# +- a) *oncasor conic
b) *oncasor giratoriu cu arbore
rezemat#
a)
A
?ig# +. ,c$ema te$nologica
complexa
&in treapta a doua de concasare! denumita si concasare secundara! se reduc
dimensiunile maxime ale pietrelor pana la /9&29 mm# Treapta a doua de concasare se
poate realiza cu concasoare cu "alci! concasoare conice sau concasoare cu ciocane
("ig# +/)# Materialele sparte cu concasoare cu ciocane sunt de calitate superioara!
deoarece au "orma poliedrica! lipsita de elemente lamelare si aciculare si pietrele
"iind loite si sparte in aer sunt lipsite de zone de zdrobire# Din materialul obtinut in
treapta a doua se poate separa piatra sparta pentru executarea macadamurilor splitul si
saura#
?ig# +/ *oncasor cu ciocane
+9
&in treapta a treia se obtin materiale cu dimensiuni pana la -1 mm! din care se
selectioneaza grupa criblurilor# In aceasta treapta de concasare se "olosesc
concasoare conice sau cu ciocane#
&o maruntire mai "ina a materialelor se poate obtine in morile cu alturi! care
produc nisip de concasa5 cu dimensiunea maxima de . sau 1mm#
Prin macinarea materialelor pietroase in mori cu bile se obtine un material
"oarte "in din care se poate selectiona "ilerul#
In procesul de concasare! alegerea tipului de concasor si stabilirea numarului
de trepte de reducere! trebuie sa tina seama de urmatoarele elemente%
&caracteristicile "izico&mecanice ale pietrei naturale'
&domeniile de "olosire a pietrei concasate! deoarece alegerea unor concasoare
cu un grad mare de spargere conduce la cresterea procentului de granule lamelare si
aciculare! iar pe de alta parte! adoptarea mai multor trepte de concasare! produce o
cantitate mare de material marunt care nu&si gaseste intrebuintare imediata#
Materialul brut rezultat din concasare trebuie separat pe sorturi# 6peratia de
separare pe sorturi elementare se "ace prin ciuruire ("igurile +/! +1! +2)! iar ulterior!
sorturile elementare pot "i amestecate in anumite proportii spre a se obtine agregatele
necesare# Pentru sortarea curenta se "olosesc site si ciururi care pot "i din tabla de otel
per"orata! cu oc$iuri patrate! sau dintr&o tesatura metalica cu oc$iuri patrate# La noi s&
a stabilit ca sitele! in mod conentional!ca uneltele de cernut cu dimensiunea laturei
oc$iului patrat mai mica de /mm este sita si este realizata din tesatura metalica! iar
cle cu dimensiunea laturei oc$iului patrat mai mari de /mm sunt ciururi si sunt
realizate din tabla per"orata cu oc$iuri patrate#
?ig#+/ *iururi orizontale
?ig# +1 Metode de ciuruire%
a)& prin re"uz' b)& prin trecere' c)& mixt
++
?ig# +2 *iur rotati
,etul de site si ciururi cu oc$iuri patrate obligatorie pentru determinarea
granulozitati cuprinde urmatoareas serie% 9#92. mm! o!+-1 mm! o!-19 mm! 9!199
mm! + mm! - mm! / mm! 4 mm! +2 mm! .+!1 mm! 2. mm! +-1 mm# Aceasta serie se
bazeaza pe seria numerilor normale dedusa pe baza unei progresie geometrica cu
ratia% rB+!AA1
-
#
Pentru incercarile ce necesita alt set de site si ciururi se "oloseste o serie cu
ratia% rB+!-1' ca de exemplu% 9!92. mm! 9!949 mm! 9!+ mm! 9!+-1mm!
9!+29mm!9!-99mm! 9!-19mm! 9!.+1mm! 9!/99mm! 9!199mm! 9!2.9mm!
9!499mm!+!99mm! +!-1mm!+!29mm! -!99mm! 777#+-1mm#
In cazul utilizarii ciururilor cu oc$iuri rotunde! trecerea de la ciururi cu oc$iuri
patrate se "ace cu relatia% d Bd#+!-1 sau dBd #9!49#
In categoria agregatelor naturale s"aramate arti"icial sunt cuprinse
urmatoarele: piatra bruta, piatra sparta, criblurile si nisipul de concasaj.
Piatra bruta! are "orma neregulata! se utilizeaza pentru executarea "undatiilor
la drumuri!pereuri! anrocamente! paa5e si acostamente# Piatra bruta pentru
incadrarea imbracamintilor! pereuri!si straturi de "undatii din bloca5e are "orma
apropiata de un trunc$i de piramida sau de o pana! cu inaltimea de +/97+49mm!
lungimea egala sau mai mare ca inaltimea! iar latimea de 497#+19mm#
Piatra bruta pentru paa5e pentru drumuri si strazi! are "orma neregulata cu "ata
poligonala! este de doua tipuri ( tip mare! tip mic) cu dimensiunile "etei +99##-99mm
si respecti 49##+29mm! cu inaltimea de +297#-99mm! pentru tipul mare si de +-97
+29mm! pentru tipul mic# Piatra bruta pentru anrocamente trebuie sa aiba masa unui
bloc de minimum 19 Cg#
?ig# +3 Piatra bruta%
a) pentru "undatii' b) pentru paa5e
+-
Piatra sparta se obtine din concasarea pietrei brute urmata de sortare# Din
aceasta grupa "ac parte%
!savura! proenita din concasarea simpla a rocilor! se lireaza in sortul
9&4mm (o&+2mm! daca roca este mai slaba) si se utilizeaza de regula ca
material de agregare la executarea macadamului#*ontinutul in impuritati sa nu
depaseasca +8 corpuri straine#
!piatra sparta! rezultata din concasarea simpla a rocilor si sortarea in
sorturile 4&+2!+2&-1(.+)! -1&/9 mm# ?orma granulelor! apreciata prin
coie"icientul de "orma sa "ie de max .18! uzura Los Angeles max .98! iar
continutul in "ractiuni D 9!+ mm max .8# *ontinutul de granule alterate! moi!
"riabile! poroase si acuolare de max# +98#Rezistenta la actiunea repetata a
sul"atului de sodiu (Na
-
,6
/
)! dupa 1 cicluri! de max#28# Aceste sorturi de
piatra sparta mai sunt cunoscute sub denumirea de split! caracterizata prin
raportul dimensiunilor granulelor( lungime! latime! grosime) de +% 9!1 % 9!-1#
!piatra sparta, sort 2"!4# mm, pentru prepararea etoanelor de
ciment rutiere! au un coe"icient de "orma de max -18! un continut in "ractiuni
D9!+mm de max 9!o.8! uzura Los Angeles de max -98 si rezistenta la ing$et&
desg$et apreciata prin actiunea repetata a sul"atului de sodiu( Na
-
,6
/
) in 1
cicluri de max .8# Acest sort de piatra sparta se utilizeaza la prepararea
betoanelor de ciment pentru imbracamintilor rutiere! precum si la executia
straturilor de "undatie! a straturilor de baza! macadamurilor si macadamurilor
bituminoase#
!piatra sparta mare! sort /9&2.! 2.&49 mm! se obtine din concasarea
primara' sortul 2.&A9mm se utilizeaza ca strat de "undatie! iar sortul /9&2.
mm! cunoscut sub denumirea de piatra sparta normala! se utilizeaza ca strat de
baza la executarea macadamului! macadamului as"altic (penetrat si
semipenetrat) "olosite ca strat de baza si imbracaminti semipermanente#
*onditiile de calitate sunt aceleasi ca la piatra sparta (split)! cu deosebirea ca
uzura cu masina tip Los Angeles ariaza! pentru sortul /9&2.mm! de la +4 la
.98 in "unctie de clasa te$nica a drumului si clasa rocii#Rezistenta la ing$et&
dezg$et! apreciata prin actiunea repetata a sul"atului de sodiu sa nu depaseaca
.8#
!criluri! sunt obtinute din din cocasarea rocilor dure! de regula
magmatice! bazice sau neutre! si dubla granulare! au "orma poliedrica si sunt
lirate in sorturile% .&4! 4&+2 si +2&-1 mm#
In general conditiile ce calitate sunt similare cu cele de la piatra sparta sortul
-1&/9mm! cu deosebirea ca nu se admite un continut de "ractiuni D o!oA peste +!18!
uzura Los Angeles de max +1##-18! in "unctie de sortul de criblura si stratul unde
este "olosita! iar rezistenta la s"aramare prin compresiune in stare saturata de min#
218# Nu se admite prezenta argilei in nici unul din sorturile de criblura#
+.
*riblurile intrebuintate in straturile de uzura sau la tratamente bituminoase
trebuie sa proina dintr&o roca cu rezistenta la compresiune! in stare uscata! de cel
putin +/97+2A N<mm-#
*riblurile "olosite la tratamente de supra"ata este obligatorie eri"icarea
rezistentei le ing$et&desg$et ptin metoda clasica# In general rezistenta la ing$et&
desg$et este apreciata prin actiunea repetata a sul"atului de sodiu(Na ,6 ) in 1 cicluri#
$isipul de concasare! proine din s"aramarea rocilor! cu dimensiunile
97##.!+1mm! cu granulozitate continua si un coe"icient de actiitate de +!17-!98!
"unctie de continutul "ractiunii 97#9!9Amm# Nu se admit impuritati sau corpuri
straine#
*riblurile si nisipul de concasare se utilizeaza cu precadere pentru prepararea
unei diersitati de mixturi as"altice la cald sau la rece si pentru prepararea betoanelor
pentru imbracamintile rutiere din beton de c
*riblurile proenite din roci sedimentare pot "i utilizate numai la drumurile cu
clasa te$nica IE siE si strazi categoria III si IE#
DETERMINAREA *6NDITIILE DE *ALITATE ALE
AGREGATEL6R NATURALE
*alitatea agregatelor naturale si a pietrei prelucrate pentru drumuri se
determina prin eri"icari la desc$iderea exploatari cat si periodice de catre un
laborator de specialitate si constau din eri"icarea tuturor caracteriticilor prezentate in
tabelul +# Aceste caracteristici! precum si principiile metodelor de determinare alor! se
pot grupa ast"el %
I. Caracteristici care depind in special de natura rocilor%
1.Rezistenta la sfaramare prin compresiune a pietrei sparte in stare umeda
&R
C
'
,e determina procentul de material care ramane pe ciurul cu dimensiunea
oc$ilui de+9 mm dupa ce piatra sparta a "ost saturata cu apa timp de /4 ore si a "ost
supusa unei presiuni! care creste treptat! ast"el ca in timp de 297A9 s! "orta de
compresiune sa a5unga la /99CN# Determinarea se e"ectuiaza pe "ractiunea cu
dimensiunile de .+!17#19 mm! obtinuta prin cernere! iar cantitatea de material
necesar pentru o determinare (m) este stabilita cu relatia empirica% mB+!91
a
(Fg#)'
unde
a
este densitatea aparenta a pietrei sparte#
Rezistenta la s"aramare prin compresiune (R
*
) se calculeaza cu "ormula%
Rc Bm
+
<m#+99 in care%
m masa initiala a probei! in grame'
m
+
masa materialului ramas pe ciurul +9R! in grame#
2.Indicele de rezistenta la sfaramare prin compresiune al pietrei sparte in
stare saturata &I
R
'(
,e determina raportul dintre o constanta si modulul mediu de s"aramare prin
compresiune! care reprezinta media sumei coe"icientilor de trecere prin ciururile
.+!1R' -1R' +2R' +9R' si 1R! dupa ce! o proba de .999g! constituita din parti egale
+/
de "ractiunile de .+!17/9 mm' /9719 mm si 1972. mm! obtinute prin cernere din
"ractiunea .+!172. mm! a "ost saturata si supusa la compresiune de /99FN#
*oe"icientii de trecere (a! b! c) prin ciurul (n) se calculeaza cu "ormula%
a
n
Bm
+
<m' b
n
Bm
-
<m' c
n
Bm
.
<m in care%
a
n
! b
n
si c
n
coe"icienti de trecere la prima! adoua si a treia determinare prin
ciurul n'
m
+
! m
-
si m
.
masa materialului trecut prin ciurul n! la prima! a doua si atreia
determinare! in grame'
m masa totala a materialului din "iecare proba in parte! in grame'
n diametrul oc$iului ciurului (.+!1' -1' +2' +9 sau 1 mm)#
Modulele de s"aramare prin compresiune (,c) se calculeaza cu "ormulele%
,
c+
Ba
.+!1
G a
-1
G a
+2
G a
+9
G a
1
77777777777777
,
c.
Bc
.+!1
G c
-1
G c
+2
Gc
+9
G c
1
Modulul mediu de s"aramare prin compresiune(,cm) se calculeaza cu relatia%
,
cm
B( ,
+c
G ,
c-
G ,
c.
)<.
Indicele de rezistenta la s"aramare prin compresiune (I
R*
) se calculeaza cu
"ormula empirica%
I
R*
B +o<s
cm
3.Rezistenta la sfaramare prin soc mecanic a pietrei sparte in stare uscata
&R
)
'(
,e determina procentul de material care ramane pe ciurul de +9R dupa ce
piatra sparta a "ost supusa actiunii de s"aramare cu berbecul ciocanului tip ?oppl#
Pregatirea probei si cantitatea de material uscat pana la greutate constanta supusa
incercarii sunt la "el ca la determinarea rezistentei la s"aramare la compresiune in
stare saturata#
Proba se supune la -9 loituri ale berbecului! lasat sa cada liber de la inaltimea
constanta de 199 mm! "ara sa "ie impidecat reculul#
Rezistenta la s"aramare prin soc mecanic (R
s
) se calculeaza cu "ormula%
R
s
B(m
+
<m)+99' in care
m masa initiala aprobei! in grame'
m
+
masa materialului ramas pe ciurul +9R! in grame#
4.Indicele de rezistenta la sfaramare prin soc mecanic al pietrei sparte in
stare uscata &R
R)
'(
,e determina raportul dintre o constanta si modulul mediu de s"aramare prin
soc mecanic! care reprezinta media sumei co"icientilor de trecere prin ciururile
.+!1R ' +9R' .!+1R' si sitele +R si o!- mm! dupa supunerea la loituri repetate a unei
cantitati de .999-1g! constituita din "ractiunea de /97#19 mm#
*oe"icienti de trecere (a
n
! b
n
si c
n
) prin ciurul sau sita n se calculeaza cu
relatiile urmatoare%
a
n
Bm
+
<m! b
n
B m
-
<m! c
n
Bm
.
<m! unde parametrii au aceeasi
semni"icatie ca la indicele rezistentei la s"aramare a pietrei prin compresiune#
+1
Modulele de s"aramare prin soc (,
sm
) se calculeaza cu "ormulele%
,
s+
Ba
.+!1
Ga
+9
Ga
.!+1
Ga
+
Ga
9!-
7777777777777
,
s.
Bc
.+!1
Gc
+9
Gc
.!+1
Gc
+
Gc
9!-
Modulul mediu de s"aramare prin soc (,sm) se calculeaza cu relatia%
,
sm
B(,
s+
G,
s-
G,
s.
)<.
Indicele de rezistenta la s"aramare prin soc mecanic (I
R,
) se calculeaza cu
relatia empirica% I
R,
B+9<,
sm
#
".Determinarea uzurii
a.*zura cu masina tip +os ,ngeles &+,'.
Uzura cu masina tip Los Angeles se apreciaza prin procentul de material! ce
trece prin ciurul cu oc$iul de +!29 mm! reprezentand uzura agregatelor naturale
datorita in principal socurilor produse de caderea unui numar impus de bile
metalice!cu masa ce depinde de sortul de agregat analizat si intr&o masura mai mica!
"recarii granulelor intre ele si cu supra"etele metalice ale peretilor masinii! la un
numar prescris de rotatii# Proba de material uscat are masa de 19997#+9999g!
corespuzator cu sortul testat#
Masina tip Los Angeles este alcatuita dintr&un cilindru de otel! inc$is la ambele
capete! care se roteste in 5urul unui ax orizontal cu o iteza constanta de .97..
rot#<min ("igura+4)#
?ig# +4 Masina tip Los Angeles
Dupa realizarea numarului de rotatii (1997#+999 rot<min#)! corespunzator
sortului testat! masina se opreste! materialul din cilindru se ciuruie prin ciurul +!2
mm! prin spalare cu apa din abundenta# Restul de pe ciur se usuca pana la masa
constanta si se cantareste (m
-
)#
*oe"icientul Los Angeles (LA) se calculeaza cu relatia%
LAB[(m
+
&m
-
)<m+]#+99 in care
m
+
masa initiala aprobei! in grame'
+2
m
-
masa restului pe ciurul +!2 mm! in grame#
.*zura cu masina tip Deval &*
d
' si coeficientul de calitate &C
c
'.
Uzura este apreciata prin procentul de material ce trece prin ciurul de - mm!
datorita in principal! "recarii granulelor intre ele si mai putin "recarii de supra"etele
peretilor masinii# Masina tip Deal este compusa din doi cilindri metalici cu capac!
inclinati cu un ung$i de .9@ "ata de axul orizontal si care se rotesc cu iteza de
.97#./ rot#<min# Proba de incercat este constituita din +99 granule (19 de granule in
"iecare cilindru )! cu contururi regulate! "ara muc$ii si colturi ii! cu masa de
aproximati +99 g "iecare#Dupa +9999 de rotatii! materialul din "iecare cilindru se
cerne separat prin ciurul de - mm! iar restul pe ciur se spala si usuca pana la masa
constanta ("igura+A)#
?ig# +A Masina tip Deal
Uzura cu masina tip Deal (U
d
) se calculeaza cu relatia %
U
d
B[(m
+
&m
-
)<m+]#+99 in care%
m
+
masa initiala aprobei uscate! in grame'
m
-
masa retului pe ciurul de - mm! dupa spalare si uscare!g#
*oe"icientul de calitate (*
c
) se calculeaza! in "unctie de uzura determinata cu
masina Deal (U
d
)! cu relatia empirica%
*
c
B/9<U
d
-.Rezistenta la inghet!desghet, coeficientul de gelivitate &
g
' si
sensiilitatea la inghet &
g+,
'
Rezistenta la ing$et&desg$et se apreciaza prin coe"icientul de geliitate (
g
) si
sensibilitatea la ing$et (
gLA
)! care exprima pierderea de masa! respecti cresterea
uzurii cu masina tip Los Angeles! dupa supunerea! "ara intrerupere! a sortului de pitra
sparta testat! unui numar standardizat de cicluri de ing$et&desg$et# Agregatele
naturale saturate sunt mentinute timp de / $ la temperatura de 0+3@* si / $ in apa! la
temperatura de G-9@*! care constitue un ciclu#Dupa e"ectuarea numarului de cicluri
+3
prescris! materialul se usuca pana la masa constanta si se cerne prin ciurul aand
dimensiunea oc$iului egala cu d
min
al sortului de agregat natural testat#
*oe"icientul de geleitate (
g-1
sau
g19
) se calculeaza cu "ormula%

g-1
sau
g19
B[(m
+
&m
-
)<m+]#+99 in care%
m
+
masa initiala a probei uscate! g!
m
-
masa restului pe ciur dupa uscare! g#
Materialul dupa e"ectuarea ciclurilor de ing$et&desg$et!( materialul ramas pe
ciur cat si trecerile! se cantaresc separat! dupa care se reunesc) se introduce in masina
tip Los Angeles pentru a determina uzura# In paralel se determina uzura cu masina
Los Angeles pe o proba din acelasi material! dar care nu a "ost supusa la ing$et&
dezg$et#
,ensibilitatea la ing$et (
gLA-1
sau
gLA19
)

gLA-1
sau
gLA19
B[(LA
g
&LA)<LA]#+99 unde%
LA
g
coe"icientul Los Angeles al materialului! dupa ciclurile de
ing$et&desg$et! in procente'
LA coe"icientul Los Angeles al materialului! care nu a "ost
supus la ciclurile de ing$et&desg$et#
II Caracteristici care depind in mod special de modul de otinere a
agregatelor naturale! continutul de impuritati si caracteristici geometrice.
a.Continutul de impuritati%
1.continutul de fractiuni su #,#.mm din crilura &
/#,#.
'(
*ontinutul de "ractiuni sub 9!9A mm din criblura se determina prin di"erenta
dintre masa initiala a unei probe de criblura! care depinde de sortul testat si cea dupa
ce s&au separat! prin spalare pe sita de 9!9A mm! particulele aderente pe supra"ata
granulelor! cu dimensiuni mai mici de cat aceasta#
*ontinutul de "ractiuni mai sub 9!9A mm (P
9!9A
) se calculeaza cu relatia%
P
9!9A
B[(m&m
+
)<m]#+99 in care%
m masaprobei uscate inainte de spalare! g'
m
+
masa probei uscate dupa spalare! g#
2.Continutul de fractiuni su #,-3mm din pietris &/
#,-3
'(
*ontinutul de "ractiuni sub 9!2. mm din pietris se determina prin di"erenta
dintre masa initiala a unei probe de pietris! care este in "unctie de sort si cea dupa ce
s&au separat! prin spalare pe sita 9!2.! particulele cu dimensiuni mai mici de cat
aceasta! aderente pe supra"ata garanulelor#
*ontinutul de "ractiuni sub 9!2. mm (P
9!2.
) se determina cu relatia%
P
9!2.
B[(m&m
+
)<m]#+99 in care%
m masa probei uscate inainte de spalare ! g
m
+
masa probei uscate dupa spalare! g
3.0chivalentul de nisip &0$'(
+4
Aceasta caracteristica a agregatelor naturale pune in eidenta proportia de parti
"ine din nisip! prin separarea partilor silicioase de "ractiunea "ina argiloasa! pritr&o
spalare energica si sedimentarea materialului cu a5utorul unei solutii "oarte actia
( solutie saturata de clorura de calciu cu glicerina si "ormalde$ida in procente
prestabilite)#Determinarea se e"ectuiaza pe o proba de nisip! sortul 9##1 mm! cu masa
de .999 g! din care se prelea +-9 g material uscat!ce se introduce intr&o eprueta
cilindrica! in care a "ost introdusa de5a! pana la inaltimea de +99 mm! solutia de
spalare#,e spala materialul in cilindru dupa o anumita te$nica! pentru a "ace ca
elementele argiloase! mentinand eprueta cilindrica erticala( "igura -9)#
?ig# -9 Determinarea ec$ialentului de nisip
Ec$ialentul de nisip (EN) se calculeaza ast"el%
ENB($
-
<$
+
)+99 in care%
$
+
nielul superior al suspensiei de argila! mm'
$
-
nielul superior al nisipului! mm#
/#Coeficientul de activitate al nisipului de concasare &C
,
)'
Prin aceasta determinare se pune in eidenta proportia de parti "ine nealtrate!
pra"ul de piatra! din nisipul de concasare! prin aducerea partilor "ine argiloase alterate
in suspensie intr&o solutie de silicat de sodiu si apoi se realizeaza determinarea
ec$ialentul de nisip al materialului lipsit de "ractiuni argiloase! numit ec$ialent de
nisip modi"icat (ENM)%
*oe"icientul de actiitate (*A) secalculeaza cu relatia%
*ABENM<EN in care%
EN ec$ialentul de nisip'
ENM ec$ialentul de nisip modi"icat care se determina cu relatia%
ENMB($
-
<$
+
)+99 in care%
$
+
nielul superior al suspensiei de parti "ine! nealterate! mm'
+A
$
-
nielul superior al nisipului! mm#
b# Caracteristici geometrice%
&granulozitatea'
& coe"icientul de neuni"ormitate (*
n
' (
-# conditia de "iltru iners'
.# indicele de concasa5 (I
C
)'
/# coe"icientul de "orma al granulelor (C
1
'(
1# coe"icientul de aplatizare (,
/
)'
2# gradul de spargere al granulelor (2
)
)'
3#coe"icientul olumic mediu (C
v
'(
Coeficientul de neuniformitate &*n'
*ompozitia granulometrica a agregatelor naturale poate "i analizata si sub
aspectul uni"ormitatii granulelor in timpul punerii in opera pentru a obtine o
compactitate corespunzatoare! prin calcularea co"icientului de neuni"omitate%
U
n
Bd
29
<d
+9
in care%
d
29
este diametrul granulelor care intra in compozitia agregatelor in proportie
de 298'
d
+9
este diametrul granulelor care intra in compozitia agregatelor in proportie
de +98#
Dupa aloarea coe"icientului de neuni"ormitate! materialele pot "i%
uni"orme pentru U
n
D1'
cu uni"ormitate mi5locie pentru 1DU
n
D+9'
neuni"orme pentru U
n
H+9#
Conditia de filtru invers se eri"ica cu relatiile%
1d
+1p
Dd
+1"
' d
+1"
D1d
41p
! unde
d
+1p
! d
+1"
! d
41p
reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de
+18! respecti 418 de pe curba granulometrica a pamatului! respecti a
"iltrului(")#
Indicele de concasa3 &Ic' se determina cu relatia%
IcB+99m
+
<m
-
! unde%
m
+
reprezinta continutul de granule din proba cu dimensiuni mai mari de
d
max
! din materialul ce urmeaza a "i supus concasarii!
m
-
reprezinta continutul de granule din proba cu dimensiuni egale sau
mai mici de cat d
max
! al sortului 9&d
max
! obtinut din concasare#
Coeficientul de forma &C
1
' al granulelor! se calculeaza cu "ormula%
*
?
BGPGGA in care%
GP este continutul procentual de granule cu "orma plata calculat cu relatia%
GPB+99m
p
<m
GA continutul procentual de granule cu "orma aciculara calculat cu relatia%
GAB+99m
a
<m in care%
m
p
masa granulelor plate din proba! in grame!
-9
m
a
masa granulelor aciculare din proba! in grame!
m masa probei! in grame#
Din materialul de analizat se cerne si se cantareste! dupa uscare pana la masa
constanta! cate o proba cu masa (m) in grame! "unctie de sortul elementar%
,ortul elementar Masa m a probei! g! min#
.&4 +99
3&+2 ' 4&+2 199
+2&-1 -199
+2&.+ (/9) -199
.+ (/9)&2. 1999
Granulele sunt separate prin trecerea lor prin desc$iderea ciocurilor
dispozitiului ("igura -) ast"el%
&"iecare granula este trecuta prin desciderea A a ciocurilor! pe directia
lungimii si se bloc$eaza cursorul dispozitiului!
&"unctie de modul de trecere a granulelor printre ciocurilor dispozitiului
granulele se grupeaza ast"el%
&granule plate care nu trec decat! cu grosimea! prin desc$iderea
ciocurilor *'
&granule aciculare! care trec atat prin desc$iderea ciocurilor ; cat si prin
desc$iderea ciocurilor *#
?ig#-+Dispoziti pentru stabilirea "ormei granulei
,e determina prin cantarire masa tuturor granulelor plate (m
p
) si
aciculare (m
a
) din proba#
Coeficientul de aplatizare reprezinta procentul de granule plate la care
raportul grosime<latime este mai mic sau egal cu 9!2/# Determinarea se "ace prin
cernere pe ciururi din tesatura de sarma cu oc$iuri patrate! pentru determinarea latimii
granulelor si prin ciururi din bare !pentru determinarea grosimii granulelor#6 proba
medie de 1Cg! pregatita din materialul uscat pana la greutate constanta! se ciuruie prin
setul de ciururi cu oc$iuri patrate si se catatresc resturile pe "iecare ciur (m+)#
-+
Resturile pe "iecare ciur cu oc$iuri patrate se ciuruie pe ciurul din bare cu distanta
dintre acestea corespunzatoare "iecarui sort con"orm tabelului%
?ractiunea
granulara! mm
Distanta intre bare!
mm
.+!17/9 -9
-17##.+!1 +2
-97##-1 +-!1
+27##-9 +9
+-!1##+2 4
+97+-!1
47+9
2!.
1
2!.74 /
17##2!. .!+1
/7 #1 -!1
--