Burebista

Burebista, rege dac (70-44 i.e.n.). "Ajuns in fruntea neamului sau care era istovit de razboaie
dese, getul Burebista l-a inaltat atit de mult rin e!ercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de orunci,
incit in cativa ani a faurit un stat uternic si a suus getilor cea mai mare arte din oulatiile vecine,
ajungind sa fie temut c"iar si de romini", astfel sintetizeaza #trabon din Amaseia, geograf si istoric grec,
care isi redacta oera la utin tim de la disaritia lui Burebista, ersonalitatea conducatorului dac. Aflat
initial in fruntea unei formatiuni statale locale, Burebista, om de stat inzestrat cu remarcabile calitati de
organizator, strateg militar si dilomat, reuseste sa unifice formatiunile olitico-militare daco-gete din
satiul carato-dunareano-ontic sub autoritatea sa si sa una astfel bazele unui uternic regat cu
centrul, robabil, in $odisul %ransilvaniei. &n intreaga sa actiune, Burebista a fost srijinit de marele
reot 'eceneu, colaboratorul si sfetnicul cel mai aroiat. (eorganizat de Burebista, care utea, otrivit
afirmatiilor aceluiasi #trabon, sa mobilizeze o armata de )00.000 de lutatori, se imune la jumatatea
secolului * i.e.n. ca rinciala forta olitica si militara din +uroa ,entrala si de la 'unarea de -os.
$olitica e!terna a statului lui Burebista, deosebit de activa si indrazneata, este indretata sre
redobandirea vec"ilor tinuturi dacice si sre contracararea ericolului e!ansiunii romane ce se contura
e intreaga linie a 'unarii.
$rimul obiectiv il constituie, in jurul anului .0 i.e.n., inlaturarea surematiei celtice din reg.
'unarii /ijlocii. Amloarea si vigoarea acestui efort militar, recum si succesul sau gasesc ecou si in
*
izvoarele istorice care consemneaza comleta nimicire a triburilor celtilor boii aflati sub conducerea lui
,ritasiros, recum si a celor taurisci0 in urma acestei victorii, "otarele ausane ale (egatului dac sunt
fi!ate e 'unarea /ijlocie si /untii #lovaciei. &nfrangerea ulterioara a scordiscilor, triburi celtice din
zona de varsare a %isei in 'unare, aduce siguranta frontierei de sud-vest a 'aciei si desc"ide ersectiva
organziarii de incursiuni in sudul 'unarii, in /acedonia si &ll1ria, creind remisele stabilirii "otarelor
meridionale ale regatului lui Burebista e linia /untilor Balcanici. &n anii 22-43, atentia lui Burebista se
indreata sre rasarit, unde, dua infrangerea lui /it"radates 4& +uator, regele $ontului, (oma reusise
temorar, in urma camaniei lui /. %erentius 4arro 5ucullus, din anii 7)67*, sa-si e!tinda autoritatea
asura oraselor grecesti vest-ontice. %riburile bastarnilor si sarmantilor de la est de 'acia si din
regiunile nord-ontice sunt infrante, Burebista imunand aoi autoritatea statului dac coloniilor grecesti
de e litoralul setentrional si ausean al /arii 7egre, de la 8lbia, aflata la gurile Bugului, si ana la
Aollonia, situata e tarmul golfului Burgas in %racia.
8rase care s-au ous, recum 8lbia, 9istria si /esambria, sunt asediate si luate cu asalt,
suferind grave distrugeri si fiind obligate sa accete aoi garnizoane dacice. Burebista ajunge astfel
"staanul tinuturilor de dincolo si de dincoace de 'unare", devenind "cel dintai si cel mai mare dintre
regii din %racia", cum il numeste o inscritie greaca contemorana. Aflat la aogeul uterii, Burebista
este e unctul de a interveni in razboiul civil dintre ,aesar si $omei din statul roman, trimitand in
reajma bataliei de la $"arsalos (43), la cel din urma, ca sol, e Acornion din 'ion1soolis. &nfrangerea
si moartea lui $omeius /agnus fac ca oferta de alianta a lui Burebista sa nu se materializeze. 4ictorios
in razboiul civil, ,aesar regatea, se are, o camanie indretata imotriva rivalului sau din ,arati.
'ua asasinarea lui ,aesar in :orumul din (oma, are loc si disaritia violenta a lui Burebista, victima
robabil a unui comlot al aristocratiei searatiste. #tatul intemeiat de el se destrama initial in 4, aoi in
2 arti, intr-una dintre acestea mentinandu-se la utere 'eceneu.
)