Sunteți pe pagina 1din 36

{ O ISTORIE A LOCALIT~|II

n lipsa unor dovezi arheologice care s` ateste urme ale


unei vechi a]ez`ri pe aceste locuri, singurele surse pentru
stabilirea vechimii acestei localit`\i r`mn documentele
emise de- a lungul timpului ]i izvoarele cartografce.
Aceast` pozi\ie, [n inima mpiei !`r`ganului, nu va f
"ost, poate, prea atr`g`toare [n vremurile vechi, dar miile
de hectare acoperite cu ierburi ]i posibilitatea de a le
cultiva nu vor f l`sat nep`s`tori pe cei dornici s`- ]i pasc`
turmele sau s` cultive plantele, aceast` din urm` ocupa\ie
find compatibil` doar cu o popula\ie sedentar`.
{n lucrarea A]ez`rile omene]ti [n #ara $omneasc`,
secolele %&' ( %'&, studii de istorie, autorul &. )onat afrm`
c` *\ara era mai bine populat` dect s- a putut presupune
pn` acum+.
,

-entru secolele %'- %'&& *documentele istorice
pomenesc un num`r [nsemnat de sate [n]irate de- a
lungul !uz`ului ]i `lm`\uiului, sate libere, cneze]ti, supuse
unui proces de aservire care a durat apro.imativ trei sute
de ani, la cap`tul c`ruia proprietatea boiereasc` ]i
m`n`stireasc` a devenit atotst`pnitoare.+
/
{n studiul din
care este e.tras citatul anterior, pe baza unor documente
istorice, este prezentat` o list` a satelor din mpia !r`ilei
la s"r]itul secolului al %'&&- lea . {ntre aceste sate
fgureaz` ]i )oice]ti, "ost` ioara- )oice]ti, ast`zi
!`r`ganul.
0

a prim` atestare documentar` se d` data de ,1 mai
2314. $adu 'oievod, domn [n #ara 5ngrovlahiei, d` ocin`
[n satul -openi 211 de stn6eni, o vie,etc., *din mpul
7runtenilor pn` la mi6locul &alomi\ei ]i din p`durea
!uciumenilor, lui ostea ]i "ratelui lui 8az`r din -openi, la
care a "ost ald`m`]ar, din )oice]ti, )anciu '`ta"ul.+
3

)ocumentul este tradus [n romne]te dup` te.tul slav
publicat [n *)ocumente romne]ti de la Athos+, 29,3,
3
*A]ez`rile omene]ti [n #ara $omneasc`, studii de istorie+, an &%, nr. 3, pag. 42,
2903, de &. )onat
4
*:tudii de etnografe ]i "olclor din zona !r`ilei+, cap.&, *;volu\ia popula\iei ]&
a]ez`rile din mpia !r`ilei+, pag./<, de =eorgeta >oraru
5
idem
6
*)ocumente privind istoria $omniei+, veac %'&&, vol.&, pag.,<<
3
pag.4<,4,. ? alt` traducere romneasc` se a@` la Arhivele
Aa\ionale !ucure]ti, ondica >`n`stirii lui &anache din
:lobozia, nr. ,2/, fla <,/.
{n harta stolnicului antacuzino de la 2B11 ]i [n
lucrarea lui onstantin =iurescu re"eritoare la aceast`
hart`, apare men\ionat` localitatea )oice]ti, [ns` [n partea
dreapt` a rului &alomi\a, [ntre !ucure]ti ]i :lobozia, [n
6ude\ul &alomi\a. Ci [n harta lui $oth, de la 2BB2, apare
aceea]i situa\ie privind pozi\ia localit`\ii )oice]ti.
Apar [ns` ]i documente [n ondica >`n`stirii lui
&anache, :lobozia, care ar confrma e.isten\a localit`\ii
)oice]ti [n apropierea unor sate care au e.istat sau e.ist`
[nc` ]i ast`zi [n 6ude\ul &alomi\a. Ast"el, [n 23<3, iunie <,,
?prea &zba]a din !ucu Dlocalitate e.istent` ]i ast`zi [n
6ude\ul &alomi\aE re[nnoie]te zapisul de vnzare c`tre
&anache, mare postelnic, pentru ocina de // de stn6eni
drept </01 de aspri, *gata ca s` fe mo]ie dumnealui+F+Ci
au "ost martori atunci )anciu, vornic ]i $adu, postelnic ot
)oice]ti, etcF+.
B
Got [n documentul citat se precizeaz` c`
)anciu )oicescu era st`pn [n :troie]ti Dst`pn de \iganiE
din 2324, noiembrie <0. :atul :troie]ti fgureaz` [n 6ude\ul
&alomi\a ]i [n harta rus` din 24,0. )e asemenea, :toica din
uiburi, "ost sat [n 6ude\ul &alomi\a, re[nnoie]te zapisul de
vnzare c`tre &anache pentru o ocin` din =herghe]ti, la
care semneaz` *eu, 5drea, snu DfulE )anciului, v`ta" ot
)oice]ti+, [n 23<3, iunie <,.
4
-entru c` documentele, ct ]i b`trnii satului au
ar`tat c` aceast` a]ezare a luat fin\` pe o mo]ie a
m`n`stirii $adu 'od`, s- au luat [n considerare ]i
documentele re"eritoare la aceast` m`n`stire, de la
Arhivele Aa\ionale !ucure]ti.
{ntr- un document datat <2 ianuarie 23<3, Ale.andru
'oievod, zis oconul D23</-23<BE [mputernice]te pe
6upneasa hia6na s`- ]i aduc` *rumnii+ "ugi\i de pe mo]ia
sa, pe mo]ia m`n`stirii $adu 'od`, 6ude\ul &alomi\a.
9
-`mnturile pe care se a@` acum comuna !`r`ganul
au apar\inut m`n`stirii $adu 'od`, sub denumirea de mo]ia
ioara. {nscrisul prin care Aecula d` "ratelui s`u *o sut` de
7
*ondica >`n`stirii lui &anache,:lobozia+, nr. ,2/, fla 4<, Arhivele Aa\ionale,
!ucure]ti
8
*ondica >`n`stirii lui &anache,:lobozia+, nr. ,2/, fla 4<, Arhivele Aa\ionale,
!ucure]ti
9
*-achetul <, pag.<, <2 & 23<3
4
stn6eni din mo]ia ioara, pentru dou`zeci de taleri+, act
ce dateaz` din 21 septembrie 2B1B, confrm` acest lucru.
21
Apartenen\a mo]iei ioara de >`n`stirea $adu 'od`
este ilustrat` ]i [n alte documente a@ate la Arhivele
Aa\ionale !ucure]ti. 8a anul 2B9/, m`n`stirea st`pnea [n
6ude\ul &alomi\a mai multe mo]iiH 8acul G`tarului, >az`rea,
!ora, !uc]a, :`punari, =`uno]i,Fprintre care ]i *$`ceni ot
!uc]a, acestea sunt amndou` [mpreunate acum ]i se
cheam` ioara+.
22
)e asemenea, revelator [n aceast`
privin\` este contractul subscris de &on >. atarhe prin
care declar` c` a luat [n arend` *mo]iile 8acul G`taru,
5nturoasa, >az`rea Ddenumire p`strat` ]i [n prezent [n
terenul agricol al comunei !`r`ganulE, ]i ioara ale
m`n`stirii $adu 'od`, din districtul !r`ila, [n pre\ anual de
B 111 lei+.
2<
.-rivitor la zona >az`rea, o catagrafe a
c`]`riilor din 6ude\ul &alomi\a din anul 24<9 arat` c` pe
acest teren D>az`reaE se g`sea o c`]`rie, proprietar find
*Aicolae =recu ot ioara, pe mo]ia :fntei >`n`stiri ot
$adu 'od`+.
2,
:e [ntlnesc, deci, [n aceast` zon`, ca
a]ez`ri, saiele, ca]ere, etc., dovedind [nsemn`tatea pe
care a avut- o economia animal`, p`storitul ]i cre]terea
vitelor mari. )e la aceast` economie se va trece la
agricultura e.tensiv`, cnd p`]unile ]i "ne\ele, ]i [n primul
rnd stepa !`r`ganului va [ncepe s` fe trans"ormat` [n
lanuri [ntinse.
-rin tratatul de la Adrianopol din anul 24<9 se
prevedea libertatea comer\ului pe )un`re ]i pe >area
Aeagr`, stabilindu- se ast"el premisele pentru o
agricultur` e.tensiv`. {ncepe un puternic curent de
colonizare spre cmpia roditoare.
)espre perioada 24<9-24,0, onstantin =iurescu
arat`H *iar [n regiunea de la nordul rulului &alomi\a
trlele ]i ca]erele arat` prezen\a omului. Aici e patria
turmelor de oi, a cirezilor ]i tamazlcurilor de vite mari, a
hergheliilor de cai, a vnatului de tot "elul, de la dropie,
pn` la lup+
2/
F+{n vremea aceea plugul nu sp`rsese, [nc`,
cea mai mare parte a [ntinsei stepe, un adev`rat ocean de
10
*-achet nr. 2<, doc.23, "ond $adu 'od`, Arhivele Aa\ionale !ucure]ti
11
*ondica >`n`stirii $adu 'od`+, 2B9/, Arhivele Aa\ionale !ucure]ti
12
*-achet 2,2, doc.I, <, aprilie 24,,, Arhivele Aa\ionale !ucure]ti
13
*)ocumente privitoare la economia #`rii $omne]ti, 2411-2401+ vol. &, de &on
o6ocaru, pag. ,20-,2B, ;d. Ctiin\ifc`, !ucure]ti, 2904
14
*-rincipatele $omne la [nceputul secolului al %&%- lea+, ;d. Ctiin\ifc` 290B, pag.
44
5
verdea\` prim`vara, un nes"r]it de z`pad` iarna, b`tut de
vnturile n`praznice ce i- au dat numele, c`ci *buragan+
[nseamn` [n vechea turc` *"urtun`, vrte6, vi"orF+
20
)in documentele prezentate, rezult` c` mo]ia ioara
a e.istat o perioad` [ndelungat`, ea apar\innd >`n`stirii
$adu 'od`. 8ocalitatea cu acest nume apare, e drept, mai
trziu, dar "orme de colectivit`\i umane au e.istat aici, cu
siguran\`, probabil sub "orm` de trle.
8ahovari, !r`tianu ]i Gocilescu arat` [n dic\ionarul lor
geografc c` ar f e.istat lng` localitatea ioara- )oice]ti o
a]ezare omeneasc` la *-unctulF+, dar nu se precizeaz`
sub ce denumire. Got [n acest dic\ionar se arat` c` ioara-
$adu 'od` este [nfin\at` *cam pe la 2BB1+.
23
8a data elabor`rii h`r\ii ruse]ti de la 24,0, care, [ns`,
"olose]te date statistice mai vechi Dcam 24<2-24<4E, dup`
aprecierea lui onstantin =iurescu, localitatea ioara,
"ormat` din ioara- $adu 'od`, cu 3< de gospod`rii ]i
ioara- )oice]ti, cu 24 gospod`rii, [n total 41 de
gospod`rii, se [nscria printre localit`\ile mari ale 6ude\ului
&alomi\aH *F`l`ra]i cu 2,, "amilii, :lobozia- 21,, 5rziceni-
2<<F, etc.+
2B
CONSIDERA|II TOPONIMICE
n leg`tur` cu denumirea primei a]ez`ri omene]ti
pe aceste locuri, care a "ost *ioara- $adu 'od`+,
s- au [ncercat mai multe e.plica\ii de- a lungul timpului.
{
-entru numele *ioara+ se propune de c`tre autorii
8ahovari, !r`tianu ]i Gocilescu o leg`tur` [ntre numele
localit`\ii ]i acela al unei movile situat` la sud- est de sat.
Aceast` movil` dnd numele *ioara+ mo]iei ]i localit`\ii
15
*:tudii de istorie+, 8. :`ineanu
16
*>arele )ic\ionar =eografc al $omniei+, 8ahovari, !r`tianu, Gocilescu, 2499.
17
*-rincipatele $omne la [nceputul secolului al %&%- lea+, onstantin =iurescu,
290B, pagina 24<
6
[ntemeiate aici.
24
Alipirea particulei *$adu 'od`+ este mai
u]or de e.plicat.
Aae 'asilescu afrm` [n leg`tur` cu denumirea
*ioara+ c` numele acesta ar avea ca izvor porecla dat` [n
"amilie unei "ete a mo]ierului care a cump`rat o parte a
p`mnturilor m`n`stirii $adu 'od`. 7ata cu pricina era
poreclit` ast"el pentru c` ar f "ost cam oache]` la "a\`.
>urind de tn`r`, mo]ierul a dat numele *ioara+ acestei
mo]ii, donnd vetre de cas` cl`ca]ilor de pe mo]ia lui,
"ormnd ast"el o a]ezare nou` cu denumirea de *ioara
>ic`+, spre a se deosebi de ioara- $adu 'od`, care s- a
mai numit ]i *ioara >are+.
29
? opinie similar` e.prim` ]i
Ai\` Jamfrache, "ost pro"esor la !`r`ganul [ntre anii 29,0
( 29B1, dup` [ndelungi cercet`ri.
<1
$e"eritor la particula *$adu 'od`+, istoricul
onstantin =iurescu [ncerca s` determine de care dintre
domnitorii cu numele $adu se leag` denumirea ioara-
$adu 'od`, cu 3< de gospod`rii, din 6ude\ul &alomi\a.
A6unge, ast"el la concluzia c` *mai degrab` numele se
re"er` la $adu >ihnea, sau la unul din voievoziiFveacurilor
%'-%'&.+
<2
{ntr- adev`r, $adu >ihnea a rezidit [ntre anii
232, ( 232/ m`n`stirea $adu 'od`, m`n`stire a c`rei
construc\ie a "ost [nceput` de Ale.andru >ircea [n anul
2034 ]i terminat` de ful s`u >ihnea Gurcitul [n anul 2040.
>`n`stirea $adu 'od` avnd ]i [n aceast` zon` o mo]ie,
care se cerea administrat` ]i lucrat`, este "oarte probabil
ca o a]ezare omeneasc` s` f luat fin\` aici, cel pu\in odat`
cu [nzestrarea m`n`stirii cu aceste p`mnturi.
Aumele de *ioara+ al acestei localit`\i apare, pn`
[n noiembrie 24//, apoi devenind *ioara- $adu 'od`+
[ntr- un document al timpului. Got acolo [ntlnim ]i
denumirea *ioara- )oice]ti+, care avea, probabil, o
popula\ie mai pu\in numeroas`H de la locuitorii din ioara-
$adu 'od` se colectaser` 420 lei, [n timp ce de la cei din
ioara- )oice]ti, doar 2B< lei.
<<

18
*>arele )ic\ionar =eografc al $omniei+, 8ahovari, !r`tianu, Gocilescu,
2499,pag. /19, /21
19
*:chi\e, documente ]i [nsemn`ri+, Aae 'asilescu, 24<4 ( 24<9, pag. 42
20
*8egenda numelui ioara+, Ai\` Jamfrache, Arhivele Aa\ionale !ucure]ti, dosar
B0<K29/,
21
*-rincipatele $omne la [nceputul secolului al %&%- lea+, onstantin =iurescu,
290B, pag. 2B2
22
*Latastih de suma banilor primi\i prin cutiile statului pe anul 24//+, arhivele
Aa\ionale !r`ila, dosar ,,K24//, fla 212
7
)enumirea de ioara- $adu 'od` este dat`, deci, de
numele mo]iei, la care s- a ad`ugat numele proprietarului,
m`n`stirea cu acela]i nume.

u privire la numele *ioara- )oice]ti+ s- au "`cut, de
asemenea, mai multe presupuneri, men\ionate, par\ial,
chiar [n capitolul de "a\`. um, [ns`, o localitate cu numele
*)oice]ti+ apare [n harta de la 2B11 a postelnicului
antacuzino [n partea dreapt` a rului &alomi\a, find,
aproape sigur, vorba despre alt sat, cel mai vechi toponim
al unei a]ez`ri pe aceste locuri trebuie s` fe tot *ioara+,
denumirea *)oice]ti+ dndu- se noului sat ap`rut lng`
ioara- $adu 'od`, probabil pe la anul 24,3, numindu- se
ioara- >ic`, ]i ulterior, dup` numele proprietarilor de
atunci ai mo]iei, boierii )inu ]i Gudora )oicescu, c`p`tnd
denumirea *ioara- )oice]ti+.
-rintre primii locuitori ai acestei a]ez`ri se pot
enumera Aeac]u )obri\a, &van )obri\a, Aeagu :tana, >ihai
8ungu ]i al\ii, boierii )inu ]i Gudora a]ezndu- se mai trziu
]i aducnd cu ei ]i 31 de cl`ca]i.
u timpul, o parte din oamenii din ioara- $adu 'od`
s- au mutat [n noua a]ezare ioara- )oice]ti, probabil ]i
datorit` condi\iilor mai bune o"erite de boierii )oice]ti
comparativ cu administra\ia mo]iei m`n`stirii $adu 'od`,
sau arenda]ii acesteia. )in b`trni s- a p`strat in"orma\ia
c` proprietara mo]iei )oice]ti, *coana >anda )oiceasca+,
so\ia pitarului ostache 7rM lua o di6m` obi]nuit` de pe
p`mnturile date cl`ca]ilor, care "`ceau 01 de zile munc`
de clac` pe an ]i pl`teau ]i un bir pe "amilie, dar att
num`rul zilelor de clac`, precum ]i birul erau mai mici
dect pe mo]ia m`n`stirii.
{n anul 24/4, satul ioara- $adu 'od` era
proprietatea m`n`stirii $adu 'od` ]i avea 3/ cl`ca]i
m`n`stire]ti, iar ioara- )oice]ti avea ca proprietari pe
)inu ]i Gudora )oicescu, ]i st`pneau 04 cl`ca]i *de- a
valma+.
<,
{n ioara- )oice]ti popula\ia cre]te sim\itor. Ast"el *[n
anul 2404 se g`seau aici 44 capi de "amilie, iar la s"r]itul
secolului al %&%- lea , <9B capi de "amilie cu 21,B su@ete.
{n ioara $adu 'od` erau <1B capi de "amilie, cu 4,3
su@ete+.
</
{n administra\ia comunei ioara- $adu'od` au
23
*)osar 3B/K24/4, "ond *-re"ectur`+, Arhivele Aa\ionale !r`ila.
24
*>arele )ic\ionar =eografc al $omaniei+, 2499, 8ahovari, !r`tianu, Gocilescu.
8
e.istat sateleH 'n`tori, [nfin\at [n 24B9, ast`zi desfin\at,
'alea iorii, [nfn\at la 2911, ]i !uc]a D2499E, ce se g`sesc
ast`zi [n 6ude\ul &alomi\a. )e ioara- )oice]ti a apar\inut
c`tunul *orcanul+, cu // de "amilii, [nfin\at [n anul 2499,
[n prezent desfin\at.
5rme ale st`pnirii boierilor )oice]ti [n aceast` zon`
sunt multe ]i nu numai pe raza comunei noastre. Ast"el,
pisania de la intrarea [n biserica din ioara- )oice]ti, scris`
cu caractere slavone, arat`H *Acest s"nt l`ca] s- a [nceput
de domnul r`posatul -itarul ostache 7rM la anul 240, ]i s-
a s`vr]it de doamna >anda 7rM, so\ia r`posatului, cu toat`
cheltuiala dumneaei, find proprietara acestei mo]ii,
ioara- )oice]ti, punnd hramul :"nta Greime, [n zilele
domnului aimacam Ale.andru =hica+. 8a miaz`zi de
biseric` se a@` mormintele a cinci membri ai "amiliei
)oice]tilor.
&mportant este ]i epita"ul de pe mormntul *>andei
7rM, n`scut` )oiceasca, la anul 242<, iunie B ]i moart` la
anul 24BB, octombrie 4+, care arat` c` *a l`sat o mo]ie
ioara- )oice]ti ]i cu alte bun`t`\i ]i biserica ]i spitalul ]i
mo]ia :telnica ]i alta, o mo]ie !ora, peste &alomi\a ]i cu
biserica aceasta.+
8a !ora, sat de mo]neni, ast`zi localitate suburban` a
municipiului :lobozia, [n anul 243/, >aria )oicescu, so\ia
contelui "rancez de 7rM, costruie]te o biseric` de
c`r`mid`.
<0
Alt descendent al "amiliei )oicescu, pe nume :tate,
[nmormntat de asemenea [n curtea bisericii *:"nta
Greime+ din ioara- )oice]ti, este cel care [n anul 240<,
martie </, [mpreun` cu =h. &conaru, a6ut` fnanciar, sub
"orm` de [mprumut *cu 9 1,0 lei ]i <1 parale+ pe
ostache Nalepliu, directorul de la acea vreme a Geatrului
Aa\ional din !r`ila.
<3
>arile evenimente ale neamului romnesc nu au
l`sat indi"erent` nici popula\ia acestor a]ez`ri,
dimpotriv`, \`ranii de aici au luat parte, direct sau indirect,
la toate acestea, aducndu- ]i uneori chiar obolul de
snge..
25
*>onografa 6ude\ului &alomi\a+, ;ditura :port- Gurism, !ucure]ti, 2941, pag. <<1.
26
*)osar /<K240<, fla <B, Arhivele Aa\ionale !r`ila
9
{n vara anului 24/4, cazuri de nesupunere la clac`,
produse datorit` [ntrzierii *desfin\`rii boierescului+, a]a
cum promisese guvernul revolu\ionar, au avut loc ]i [n
comuna ioara. 8egat de aceste evenimente, istoricul
onstantin orbu arat`H+Fazuri de nesupunere la clac`
au "ost numeroase [n vara anului 24/4, cuprinznd toate
6ude\eleFAmintim cu titlu de e.emplu localit`\ileH ioara,
G`taru ]i satele din 6urul localit`\ii !r`ilaF+.
<B
-rintre deputa\ii cl`ca]i pentru comisia propriet`\ii din
iulie 24/4 au "ost ale]i ]i Aeac]u !ogodarcea din ioara-
)oice]ti ]i r`ciun :tan 8ungu din ioara- $adu 'od`.
<4

Actul 5nirii -rincipatelor de la 2409 a adus [n
su@etele locuitorilor comunei o nou` raz` de speran\`, mai
ales c` [n 2431 s- a aprobat legea de secularizare a
averilor m`n`stire]ti, ast"el c` mo]ia m`n`stirii $adu 'od`
trecea ]i ea [n proprietatea statului.
Acest act a "ost urmat de re"orma agrar` din anul
243/, cnd, [n ciuda piedicilor de tot "elul puse de unele
autorit`\i ]i de c`tre marii proprietari, [n ioara- )oice]ti au
"ost [mpropriet`ri\i ,0 de s`teni, iar [n ioara- $adu 'od`-
B4 de s`teni.
<9

$`zboiul pentru &ndependen\a $omniei de la 24BB (
24B4 a aprins din nou inimile romnilor cu @ac`ra
speran\ei c`, odat` cucerit` independen\a \`rii, se va
[mbun`t`\i ]i via\a lor .
Ci din ioara au plecat oameni la r`zboi. {ntr- un
chestionar completat [n anul 2919 de preotul Ai\`
'asilescu apare men\ionat c` *21 solda\i au mers. 5n mort
[n lupte D'asile $usenE, 0 veterani [n via\`, onora\i cu
deosebire+. {ntr- un alt document, o schi\` monografc` a
comunei [ntocmit` de >ihalache Gilihoi, se arat` c` *Fau
participat pe "ront ,< de osta]i. 5n num`r de <, au murit
vite6e]te, iar 9 s- au [ntors la casele lor, find onora\i ]i
stima\i ca veterani pn` la stingerea lor din via\`F+.
)up` r`zboi, [n anul 24B4, au "ost [mpropriet`ri\i [n
comun` B1 de s`teni. )e]i o parte a \`ranilor benefciaser`
de [mpropriet`ririle ce avuseser` loc, datorit` vie\ii grele,
27
*#`r`nimea din $omnia [n perioada 24/4 ( 243/+, onstantin orbu, ;ditura C
tiin\ifc`, !ucure]ti, 29B,, pag. 2/1
28
*)osar 3B/K24/4, "ond -re"ectura, fla 23, Arhivele Aa\ionale !r`ila
29
*>arele )ic\ionar =eografc al $omaniei+, 2499, 8ahovari, !r`tianu, Gocilescu
10
nevoilor multiple, loturile au "ost [mpr`]tiate, "`rmi\ate,
[nvoielile agricole erau [mpov`r`toare, ast"el [nct s- au
[ndesit spre s"r]itul secolului al %&%- lea tulbur`rile, care
cuprindeau masa \`ranilor. ;i re"uzau s` mai munceasc` pe
p`mnturile marilor proprietari, sau chiar intrau cu "or\a pe
p`mnturile acestora, sau ale statului. *Asemenea
mani"est`ri au "ost printre alte localit`\i, [n anul 2499 ]i [n
localitatea ioara ( !r`ila+.
,1
Aceste mani"est`ri nu au "ost,
[ns`, dect preludiul r`scoalei de la 291B.
Autorit`\ile 6ude\ului !r`ila, [n "runte cu pre"ectul
7aranga au luat m`suri pentru [mpiedicarea r`scoalei. u
toate acestea, ac\iunile \`ranilor n- au putut f oprite.
*{ncepnd cu ziua de 4 martie, [n comunele &anca,
ioara- $adu 'od` ]i 'iziru de pe domeniile statului, \`ranii
erau "oarte agita\i *.
,2
*{n ziua de <2 martie stil nou se vorbea [n ora] c` s-
ar f devastat conacele mo]iilor ioara ]i &anca. 8a ioara,
domeniu al statului, arenda] era Gheodor >endl+.
,<
*{n ziua de 2,K<0 martie ap`rur` la bariera de sud a
ora]ului trei sute de \`rani din ioara ]i 'iziru, mai [nainte
*?daia 'izirului+, cernd s` i se rezilieze lui >endl
contractul de arendare ]i s` li se arendeze lor direct, de
c`tre stat, mo]iile. &ntrarea [n ora] le "u interzis` de
armat`, circa 011 de solda\i de cavalerie ]i in"anterie, sub
comanda a [nsu]i comandantul garnizoanei. ? delega\ie
a \`ranilor primi [ns` permisiunea s` vin` la pre"ectur`,
care n- avea titular, "ostul pre"ect 7aranga demisionnd
chiar [n ziua de <0, iar noul pre"ect . ocia] nefind [nc`
sosit de la !ucure]ti+.
,,
*-rim`ria aprovizion` cu ap` ]i pine pe \`ranii strn]i
la barier`. )elega\ia \`anilor trat` cu arenda]ul >endl, care
[n cele din urm` se anga6` [n scris s` renun\e de la toamn`
la arendarea mo]iei ioara, spori de la 6um`tate la trei
cincimi partea pe care urmau s` o lucreze pentru ei
\`ranii ]i renun\` la c`r`turile gratuite.+
,/
*u tot acest rezultat, \`ranii de la barier` nu voir` s`
plece. omandantul trupei ordon` atunci s` se "ac`
30
*$olul \`r`nimii [n istoria $omniei, sec %&%+, onstantin orbu, ;ditura Ctiin\ifc`
]i ;nciclopedic`, !ucure]ti, 294<,pag.0<0
31
Jiarul *)iminea\a+ din 21 martie 291B.
32
*&storicul ora]ului !r`ila+, onstantin =iurescu, ;ditura Ctiin\ifc`, !ucure]ti,
2934, pag.<,3
33
$aport din <3 martie,291B stil nou al consulului austriac la !r`ila.
34
$aport din <B martie,291B stil nou al consulului austriac la !r`ila.
11
soma\iile legale. 8a prima soma\ie rndurile cele dinti
[ngenunchear` descoperindu- ]i capetele. 5rm` o a doua
soma\ie, apoi a treia, [nso\it` de [nc`rcarea armelor. Abia
acum se ridicar` [ncet cei [ngenunchea\i ]i pornir` [ncet
[nd`r`t spre cas`, urma\i de to\i ceilal\i. Grupele "ur`
[ntoarse [n caz`rmi. )elega\ii ale \`ranilor venir` ]i a doua
zi la pre"ectur`, unde "ur` primi\i, [n lipsa pre"ectului, de
director. {n ziua de <4 martie stil nou, mo]ierii ]i arenda]ii,
[n num`r de /1, [ntruni\i tot la pre"ectur`, subscriser`, ca ]i
>endl,]i c`, pe deasupra, renun\` la plocoanele de g`ini,
ou` ]i unt, pe care \`ranii trebuiau s` le dea [n momentul
cnd semnau [nvoiala pentru p`mnt cu st`pnul sau
arenda]ul mo]iei.+
,0
)up` m`rturiile unor b`trni ai satului, din ioara au
participat la mani"estarea de la !r`ila, descris` mai sus,
mul\i locuitori, printre care se pot enumera :tan -an`, &lie
`]aru ]i al\ii.
{n timpul primului r`zboi mondial, la <4 noiembrie
2923, cnd "rontul era pe `lm`\ui, ]coala din ioara-
)oice]ti Dast`zi Ccoala Ar. 2 !`r`ganulE precum ]i !iserica
*:"nta Greime+ au "ost trans"ormate [n spital pentru
r`ni\i, iar cnd "rontul s- a f.at pe :iret, ]coala a "ost
trans"ormat` [n sediu al comandamentului trupelor
germane de ocupa\ie.
-opula\ia celor dou` comune, ioara- )oice]ti ]i
ioara- $adu 'od` a avut mult de su"erit ca urmare a
rechizi\ion`rilor, scoaterii la munc` "or\at` ]i a abuzurilor
de tot "elul.
8a chemarea \`rii de ap`rare a gliei str`mo]e]ti, un
num`r mare de oameni din ambele comune s- au [nrolat ]i
au luat parte la lupte. Aumai din ioara- )oice]ti au "ost
pe cmpul de lupt` <91 de b`rba\i, din care au c`zut [n
lupta cu du]manul, find considera\i eroi, 91. -rintre cei
c`zu\i la datorie au "ostH sublocotenent- [nv`\`tor >atei
ecropide, al c`rui nume a "ost dat dup` r`zboi ]colii din
ioara- )oice]ti, sergen\ii Jaharia :tan, =rosu :tan, cap.
!altag :tan, -etrescu Aeculai, >ocanu &on ]i al\ii,
35
$aport din <4 martie,291B stil nou al consulului austriac la !r`ila.
12
iar dintre veteraniH locotenent- colonelul ?no6escu ;remia,
c`pitanul $`ducan Aurel, locotenentul &v`nescu Gudor,
plutonierii =iol :piridon, hi\escu onstantin, etc.
{n urma r`zboiului, de pe mo]iile de pe raza
comunelor noastre orcanul, &v`nu]i, :terianca, -riscop s-
a e.propriat [n 2929 o parte, dndu- se p`mnt [n
supra"a\` de *243B hectare la /,0 de locuitori din ioara-
)oice]ti ]i, din proprietatea statului, 21,0 hectare de
p`mnt, [mpropriet`rindu- se <,3 de locuitori din ioara-
$adu 'od`.+
,3

Got atunci au primit p`mnt ]i unele institu\ii din
comun`, inclusiv ]colile.
)up` primul r`zboi mondial, cele dou` a]ez`ri se
dezvolt` "oarte mult. )ac` [nainte, [ntinderea spre nord a
comunei nu cuprindea ]i gara .7.$., care era [n cmp,
dup` r`zboi s- au construit case c`tre calea "erat` ]i chiar
dincolo de aceasta, a6ungnd ast`zi s` fe e.tins satul la
apro.imativ 2 Oilometru spre nord.
Got [n perioada dintre cele dou` r`zboaie mondiale
comuna s- a e.tins cu satele Cerban $`ducan D29</E ]i
'n`tori, [n prezent desfin\ate.
{n anul 29<9 ioara- )oice]ti a6unge la B01 de capi
de "amilie, cu <131 de su@ete, iar ioara- $adu 'od` la
<,, capi de "amilie, cu 21/0 de su@ete. omuna devine cu
timpul un centru comercial [n care []i aveau sucursale
mul\i proprietari de magazine din !r`ila. :e [nfin\eaz`
rampe pentru vnzarea cerealelor. {n anul 29/2, ioara se
situa printre comunele importante din punct de vedere
comercial.
,B
Got pentru [nmagazinarea cerealelor se construiesc
mai multe magazii, iar [ntre anii 29/1 ( 29/< se
construie]te silozul cu o capacitate de /111 tone. )e
asemenea comuna a devenit un centru de schimburi
comerciale D vite, cerealeE deci trg important, ceea ce
[ncearc` s` devin` ]i ast`zi.
Goate acestea au avut loc ]i datorit` unor c`i de
comunica\ie importante. alea "erat` 7`urei ( onstan\a
Dcu sta\ia ioara, pentru comuna noastr`E "usese dat` [n
"olosin\` la <2 noiembrie 2443, iar *]oseaua !r`ila (
36
*:chi\e, [nsemn`ri, 24<4 ( 24<9+, Aae 'asilescu, pag. 42
37
)osar 44K29/2, 7ond amera de omer\, Arhivele Aa\ionale !r`ila
13
`l`ra]i , clasifcat` ca atare la 0 octombrie 2434, pietruit`
din 291/ de la !r`ila pn` ioara.P
,4
8a acestea se adaug` ]i *primul ofciu po]tal [nfin\at
[n 6ude\, la !`r`ganul, [n anul 249,.+
,9
ISTORICUL }COLILOR DIN
CIOARA- DOICE}TI
}I CIOARA- RADU VOD~
{NCEPUTURILE
dat` cu dezvoltarea economico- social` a \`rii,
datorat` ridic`rii burgheziei [n secolul al %&%- lea,
pa]i importan\i [nainte a "`cut ]i [nv`\`mntul romnesc,
menit s` lumineze poporul.
?
{n luna ianuarie a anului 24,4, )epartamentul
Greburilor )inl`untru al #`rii $omne]ti adreseaz`
ocrmuirilor 6ude\elor ]i ;"oriei Ccoalelor o circular` [n
care se socote]te imperios necesar` [nfin\area ]colilor la
sate, lucru ce nu putea f realizat "`r` a6utorul
proprietarilor de mo]ii. *F)epartamentul este bine
[ncredin\at c` to\i proprietarii vor [mbr`\i]a cu bucurie
aceast` lucrare care prive]te luminarea neamuluiF+
2
{n *)ic\ionarul geografc al Qude\ului !r`ila+ de &ulian
)elescu ]i )emetrescu ?prea de la 249/, precum ]i [n
*>arele )ic\ionar geografc al $omniei+ de 8ahovari,
!r`tianu ]i Gocilescu de la 2499, se arat` re"eritor la
comuna ioara- $adu 'od`H *are o ]coal` de b`ie\i pentru
ambele sate, [nfin\at` la 24,BF+ )up` alte documente
a@ate la Arhivele Aa\ionale !r`ila, arhivele ]colilor, ct ]i
dup` datele culese de [nv`\`torul Aeac]u :imionescu, ce a
"unc\ionat la ]coala din comuna ioara- $adu 'od` Dulterior
Ccoala Ar. ,E [ntre anii 24/< ( 24/4, reiese c` ]coala este
38
)osar ,K291/, fla <1/, Arhivele Aa\ionale !r`ila
39
*>onografa Qude\ului !r`ila+, ;ditura :port ( Gurism, !ucure]ti, 2941, pag. 4,.
1
)osar 3101K24,4, fla 2,R preluat din articolul *2/ decenii de [nv`\`mnt
pedagogic la !r`ila+, >argareta !arbu, publicat [n *Analele !r`ilei - 29B4
14
[nfin\at` [n anul 24/1 de c`tre locuitorii din ioara- $adu
'od` ]i din ioara- )oice]ti. {n *anul 24/1, satele erau
unite pentru ]coal` ]i aveau 2<2 "amilii+.
<
*CcoalaF este
[nfin\at` la anul 24/1 de c`tre locuitorii acestei comune
Dioara- $adu 'od`, n.n.E [n unire cu cei din comuna vecin`
ioara- )oice]ti, cari, doritori de a- ]i [nv`\a copiii carte, au
anga6at [n acest scop pe dasc`lul >ih`il` !roasc`, romn
din Gransilvania, pl`tit de c`tre dn]ii cu bani D, ( 4 lei de
fecareE, hran` ]& producte [n natur`FAum`rul copiilor cu
care a [nceput cursurile era de cel mult 4 ( 20 pe fecare
an, iar [nv`\`turile se predau [n timpul de la 2
octombrie pn` la 20 aprilie, cnd locuitorii nu erau
ocupa\i cu muncile cmpului, [ntr- o cl`dire veche de zid,
construit` pe la 24,2 [pentru a f] cas` de s"at de c`tre
ob]tea locuitorilor din comunele ioara- $adu 'od` ]i
ioara- )oice]ti, pe terenul dintre aceste comune, ]i
trans"ormat` [n local de ]coal` la 24/<.
{n aceast` ]coal` se preda scrisul pe b`nci a]ternute
cu nisip dup` al"abetul chirilic scris pe tabla de lemn
atrnat` pe perete, cititul prin silabisire, cele patru
opera\iuni "undamentale din aritmetic`, cnturile
biserice]ti din 'echiul ]i Aoul Gestament ]i cei care le
urmau \inteau s` devin` cnt`re\i de biseric` ]i mici
slu6ba]iF+,
,
dup` cum arat` dirigintele ]colii din ioara-
$adu 'od` de la acea dat`, [n raportul s`u c`tre
$evizoratul Ccolar !r`ila.
{n aceea]i lucrare se mai arat`H *F{ntre anii 240, (
2403, ru]ii trecnd prin \ar` [mpotriva turcilor au devastat
localul de ]coal` trans"ormndu- l [n cazarm` ]i gra6d
pentru cai, din care cauz`, ruinndu- se, s- a distrus cu
des`vr]ire pe la 2404F+
/
{n leg`tur` cu [nv`\`torii acelei ]coli, Aeac]u
:imionescu men\ioneaz`H+F el dinti [nv`\`tor, care a
deschis cursurile la 24/1, a "ost transilv`neanul >ih`il`
!roasc`, anga6at ]i pl`tit de locuitoriFdup` starea lor
material` ]i popula\ia ]colar`F {n anul 24/<, se "`cu
[nv`\`torF)obre >ih`ilescu,F+ ( a@at [n via\` la anul 2910
]i de la care Aeac]u :imionescu de\ine datele inserate [n
2
*&storia ]colilor din ora]ul ]i 6ude\ul !r`ila+, &on -erianu, ;ditura asa Ccolilor,
29/2, pag.2/3
3
*&storicul ]coalei din comuna ioara- $adu 'od`+, Aeac]u :imionescu,24 iulie
2910
4
)osar ,40K3BK240,, fla 2<. 7ond -re"ectura, Arhivele Aa\ionale !r`ila
15
lucrare ( *Fcare a "unc\ionat pn` [n anul 24/4R a urmat
apoi dasc`lul -etre din !r`ila ]i 5rse &ordache 8ungu, pl`ti\i
tot de locuitorii comunelor, pn` la 240B, cnd, dup`
preotul :tan $`dulescu, care a "unc\ionat [n urma
e.amenului depus.
0
A urmat "ratele acestuia, pe nume
$`ducan $`dulescu, care a urmat la cursul de
per"ec\ionare la aritmetic` pn` la "rac\ii zecimale, la
gramatic` pn` la pronume ]i la geografe pn` la
!retaniaF+
3
.
8a 2 noiembrie 2431, ]coala din ioara- $adu 'od` s-
a desp`r\it de ]coala din ioara- )oice]ti, iar $`ducan
$`dulescu fgureaz` ca [nv`\`tor la ]coala din ioara-
)oice]ti, urmat de >arin Anghel Aedelcu.
3
{n urma
ordinului >inisterului 2< <,< din 24B<, ]coala din ioara-
$adu 'od` a "uzionat cu cea din comuna ioara- )oice]ti,
[nfin\ndu- se de c`tre comun` [n ioara- $adu 'od` o ]
coal` numai de "ete, iar [n ioara- )oice]ti, numai de
b`ie\i.
{n comuna ioara- )oice]ti mai "unc\ionase ]coal` ]i
anterior, dup` m`rturia preotului Ai\` 'asilescu, m`rturie
consemnat` la 2499, ianuarie 24 de c`tre [nv`\`torul
Ale.andru &v`nescu, dirigintele ]colii din ioara- )oice]ti la
acea vremeH *FAceast` ]coal` Dioara- )oice]tiE a "ost
deschis` pentru prima dat` [n anul 2431, decembrie 2, de
c`tre preotul Ai\` 'asilescu. )e la deschidere ]i pn` la
24B3, octombrie 2, ]coala a "ost numai de b`ie\i,
"unc\ionnd cu un singur [nv`\`torF)e la 24B3, octombrie
2 ]i pn` la 24B9 au e.istat [n aceast` comun` dou` ]coli,
una de b`ie\i ]i alta de "ete, servind aceste ]coli ambele
comune, adic` ioara- )oice]ti ]i ioara- $adu 'od`.
-n` la 24B4, [n comuna ioara- )oice]ti ]coala nu a
avut local propriu, "unc\ionnd [n case luate cu chirieH+F[n
casele lui oman ?anceaFunde veneau 4 b`ie\i din $adu
'od` ]i 21 b`ie\i din aceast` comun` [ioara- )oice]ti],
care aveau [nv`\`tor pe preotul :tan !u" din $adu 'od`,
apoi mutndu- se [n casele lui Aicolae Aeagu, zis -alovici,
iar apoi [n casele din "a\a bisericiiF+
B
, dup` m`rturia
dirigintelui de la 29<4 al ]colii din ioara- )oice]ti, Aicolae
Giutiuca.
5
)osar ,41BK240B, pag. 21, 7ond -re"ectura, Arhivele Aa\ionale !r`ila
6
)osar ,41BK40B 01B verso ]& 02/, 7ond -re"ectura, Arhivele Aa\ionale !r`ila
6
)osar <91K2431, pag.210R 2/ ]i dosar B/1K243< pag. /,
7
*&storicul ]coalei din comuna ioara- )oice]ti+, Aicolae Giutiuca, 29<4
16
{n anul 24B4, mo]tenitorii mo]iei >anda ostache
7rM, pe numele lor . )anielescu, ;caterina -rocopiu, mr.
Aedelescu, :evasti\a =himpe, -. )anielescu ]i :tavru
-redescu au donat comunei casele din "a\a bisericii, pentru
a servi de ]coal`, case care mai "useser` "olosite [n acest
scop pe la anul 243<. 8ocalul era de zid, construit [n anul
2404 ca locuin\` pentru personalul bisericii ]i avea dou`
s`li de clas` ]i dou` camere pentru locuin\a [nv`\`torului.
Acest loc a servit de ]coal` pn` la anul 291,.
{n anul 24B9, comuna ioara- $adu 'od` ]i- a
construit un local din gard lipit cu p`mnt, pentru
prim`rie ]i ]coal`, dup` care, find gata la 20 decembrie
2441, s- a mutat de la ioara- )oice]ti ]coala de b`ie\i, [n
acest local, cu [nv`\`torul -etre >`rculescu, care a
"unc\ionat aici pn` la 23 octombrie 2440.
8ocalul construit [n anul 24B9
-etre >`rculescu a "ost [n aceast` perioad` [nv`\`torul
celui care avea s` devin` un geniu al aeronauticii
romne]ti, inventatorul primului hidroavion romnesc,
inginerul &on -aulat.
{ntre 23 octombrie ]i 23 decembrie 2440, a
"unc\ionat ca [nv`\`tor la ]coala din $adu 'od` A.inte
:troescu, pn` la 2 august 2443, urmat apoi de &on
)emetrescu, pn` la 2 ianuarie 249<. )e la aceast` dat` a
"unc\ionat ca [nv`\`tor la $adu 'od` Aeac]u :imionescu,
despre a c`rui activitate b`trnii povesteau cu emo\ie ]i
recuno]tin\`.
17
8a ]coala din ioara- )oice]ti au "unc\ionat pn` la
24B3 mai mul\i [nv`\`toriH preotul :tan !u", )u\u
7rusenescu, >anea din 8acu $ezi, -etre >`rculescu din
!r`ila, &ordache om`nescu, absolvent al Ccolii Aormale
-loie]ti. {ntre 24B3 - 2443 a "unc\ionat :i\a >`ciuc`,
[nlocuit` apoi de >aria )emetrescu D2443 ( 2490E.
)e la 20 decembrie 2441, pn` la 2 ianuarie 249<, ]
coala din comuna $adu 'od` a servit ]i pentru b`ie\ii din
ioara- )oice]ti, unde nu era dect ]coal` de "ete,
contribuind amndou` comunele la [ntre\inerea
localurilor ]i celelalte cheltuieli necesare.
>a6oritatea cadrelor care au "unc\ionat pn` la 2441
nu aveau dect dou` - trei clase primare "`cute la ora],
preg`ti\i [n timpul vacan\elor prin cursuri ce se \ineau la
!r`ila, spre a f [nv`\`tori, cea mai mare parte a lor find
cnt`re\i biserice]ti, ocupndu- se, cnd nu erau cursuri
la ]coal` ]i cu munca cmpului.
{nv`\`torii numi\i de la 2441 au avut titlul de
[nv`\`tori normali]ti ]i au ob\inut postul prin concurs.
Aceasta cu toate c` la !r`ila era ]coal` normal` [nc` din
24,4. Got ce se poate c` cererea de [nv`\`tori era mult mai
mare dect o"erta.
{n leg`tur` cu activitatea de [ndrumare ]i control
des"`]urat` de revizoratul ]colar, precum ]i concluziile
"ormulate de revizorii vremii cu privire la ]colile din
aceast` a]ezare vom men\iona un proces verbal de
inspec\ie din <4 iulie 24BBH *:ubsemnatul &on >ih`ileanu,
revizor ]colar al 6ude\elor &alomi\a ]i !r`ila, [n
con"ormitatea ordinului >inistrului ultelor ]& &nstruc\iunii
-ublice nr. 0031 ]i 03,0 a.c. D24BBE, venind [n comunele
ioara- )oice]ti ]i ioara- $adu 'od` spre a inspecta
localul ]colii de b`ie\i ]i al celei de "ete [mpreun` cu
mobilierul lor, am constatat urm`toareleH ambele comune
n- au localurile lor de ]coal` proprii. ea de b`ie\i
"unc\ioneaz` [ntr- un local particular [n stare
corespunz`toare, cel de "ete tot [ntr- un local particular,
care dup` "ormatul construc\iei ]i starea [n care se g`se]te
necorespunznd [ntru nimica scopului pentru care este
menit`F+
{n ceea ce prive]te procesul instructiv- educativ,
acela]i revizor arat` [ntr-un proces verbal de inspec\ie din
anul urm`tor D24B4EH *Ftrecnd [n inspec\iune ]coala de
18
b`ie\i din comunele ioara- )oice]ti ]i ioara - $adu
'od` am constatat urm`toareleH ]coala este "recventat` de
un num`r "oarte mic de copii [n raport cu popula\ia.
-rogresul [nv`\`mntului las` "oarte mult de doritF+
{n anul ]colar 24B3 ( 24BB [ntlnim ca structur` de
an ]colar semestrele. 8a s"r]itul fec`rui semestru se "`cea
o verifcare a cun]tin\elor elevilor, "`cut` de c`tre [nv`\`tor
[n prezen\a primarilor ]i a consilierilor. :e eviden\iau elevii
"runta]i, iar la s"r]itul anului ]colar, elevii merituo]i erau
recompensa\i cu premii [n c`r\i, obiecte de [mbr`c`minte,
ob\inute prin dona\ii, precum ]i cununi\ele pentru
premian\i.
8a serb`rile ]colare se cntau *imnuri na\ionale, ce
umpleau de bucurie inimile tuturor asisten\ilor+.
4
8ocalul de ]coal` construit [n ioara- $adu 'od` [n
anul 24B9, find de construc\ie slab` ]i r`u [ntre\inut, [n
scurt timp *pierdu calitatea unui bun local, prin pere\ii lui
sub\iri str`b`teau cu u]urin\` vntul ]i "rigul, prin acoperi]
ploaia ]i z`pada, neigienic, ne[nc`p`tor pentru to\i copiii
din comun` se ruin` ]i deveni impropriu de a mai putea
serviF+ ast"el [nct *Fcomuna "u silit` dup` [ndemnul ]i
cu a6utorul :ociet`\ii pentru cl`diri ]colare la sate din
6ude\ul !r`ila s` construiasc` un alt local, [n 291/, de zid,
propriu pentru ]coal`, cu una sal` de clas` ]i locuin\`
pentru [nv`\`torul ( diriginte, dup` planul ( tip dat de asa
Ccoalelor+.
9
)e la 2 ianuarie 249<, elevii din ioara- )oice]ti au
trecut la ]coala din comuna lor, urmnd s` se con"ormeze ]
colile din cele dou` comune dispozi\iilor 8egii
{nv`\`mntului din mai 249,, ast"el c` [n $adu 'od` s- a
[nfin\at o ]coal` mi.t` cu un post, iar la ioara- )oice]ti
r`mnnd ambele ]coli, ]i de "ete ]i de b`ie\i, abia din
249/ devenind ]coal` mi.t` cu doi [nv`\`tori. 8a ]coala de
"ete era [nv`\`toare >aria )emetrescu, din 2443, iar la ]
coala de b`ie\i &on )emetrescu. Ccoala mi.t` a [nceput s`
"unc\ioneze cu ace]ti dasc`li, [n acela]i local, cel din "a\a
bisericii, pn` la 291,, cnd s- a construit ]i dat [n "olosin\`
un local nou, cu dou` s`li de clas`, dup` planul dat de
minister.
8a ]coala din $adu 'od` a continuat s` "unc\ioneze ca
[nv`\`tor Aeac]u :imionescu, ]coala avnd [n continuare
8
$aport c`tre $evizoratul Ccolar !r`ila, 24B4, [nv`\`tor Aeac]u :imionescu
9
*&storicul ]coalei ioara- $adu 'od`+, 20 iulie 2910, Aeac]u :imionescu
19
un singur [nv`\`tor, iar la ]coala din ioara- )oice]ti,
devenit` Ccoala >i.t` :uperioar` [ncepnd cu 2 ianuarie
249/, [nv`\`tori find &on ]i >aria )emetrescu, primul pn`
la 2493, iar >aria )emetrescu pn` la 2490. {n anul ]colar
2490 ( 2493, erau [ncadra\i &on )emetrescu, ca diriginte, ]
i Joe $`dulescu, iar [n 249B, aprilie ( august, )inu
Apostolache ]i 'ictoria 7iloti.
{ncepnd cu data de 2 septembrie 249B, []i [ncepe
activitatea didactic` la ioara- )oice]ti un alt mare dasc`l
al acestor locuri, Ale.andru &v`nescu.
u privire la noul local construit la 291,, Ale.andru
&v`nescu arat`H *Facest local, care e o adev`rat` podoab`
pentru comun`, nu ar f avut fin\`, dac` nu intervenea
energica st`ruin\`, unit` cu cea mai mare bun`voin\`
pentru luminarea s`teanului, din partea domnului
onstantin =abrielescu, "ost pre"ect al 6ude\ului !r`ila.
)omnia sa, de la prima venire [n comun` ]i- a pus [n gnd
s` o [nzestreze cu un local [n cele mai bune condi\iuni de
higien` ]i nu a [ncetat un moment, pn` ce aceast` idee
nu a devenit realitate. -entru aceast` "apt` s`tenii [i sunt
pe deplin recunosc`tori. heltuielile pentru construirea
noului local s- au "`cut de comun`, care a contribuit cu
suma de 0934,39 lei ]i :ocietatea pentru cl`diri ]colare la
sate - ,111 lei+F Ccoala a "ost dotat` cu mobilier de tip
nou D,3 b`nci a / eleviE, dou` dulapuri pentru arhiv` ]i
material didactic, dou` table de perete, dou` catedre cu
postamentele lor ]i dou` scaune.

)ac` [nainte de 24B3 ]coala "unc\iona numai iarna ]i
apoi din octombrie pn` [n mai, de la 24B3 ]i pn` la 249,
cursurile [ncepeau [n septembrie ]i se terminau [n iunie.
?rarul *a variat, diminea\a de la 4 ( 2< ]i < ( 0 DvaraE ]i de
la 9 ( 2< ]i < ( / Diarna, cu o pauz` de 6um`tate de zi [n
cursul s`pt`mnii D6oia dup` prnz pentru b`ie\i ]i smb`ta
dup` prnz pentru "eteEF+, dup` cum men\ioneaz`
Ale.andru &v`nescu la 2910.
)e la 249,, modifcndu- se legea [nv`\`mntului
primar, s- a introdus, odat` cu noua program` analitic` ]i
orarul ofcial, stabilindu- se orele de clas` de la 9 ( 2< ]i 2/
(23 [n timpul verii ]i 9 ( 2< ]i 2, ( 20 iarna.
20
Au se ]tie cu siguran\` ce manuale s- au [ntrebuin\at
la [nceputuri. !`trnii ]tiutori de carte spuneau c` au
[nv`\at buchile dup` tabl`, pe nisip. ei mai [nainta\i
aveau ]i c`r\i cu litere chirilice, care cuprindeau rug`ciuni.
)up` introducerea al"abetului latin, [nv`\`tura se "`cea pe
abecedare ]i c`r\i de citire. {n timpul dominiei lui
Ale.andru &oan uza c`r\ile didactice se diversifc`, apar
abecedare, c`r\i de lectur`. Apar ]i se generalizeaz` pl`cile
cu condeie.
-e la 24B3 se [nv`\a abecedarul, citirea, cartea de
rug`ciuni sau *&storia sacr`+, aritmetica ]i gramatica,
istoria ]i geografa.
8a 2910 se studiau abecedarul ]i citirea - edi\ii
ofciale, precum ]i gramatica, aritmetica ]i geografa,
cursul primar find de cinci ani.
Ccoala din comuna ioara- )oice]ti avea la 2910 o
bibliotec` [nfin\at` la 291,, care cuprindea 292 volume,
iar ]coala din comuna ioara- $adu 'od` avea o bibliotec`
[nfin\at` la 249,, care avea, tot la 2910, 2,4 volume, c`r\i
cu con\inut instructiv, moral, educativ ]i religios. >aterial
didactic, pn` la 2444 nu se g`sea. Abia dup` aceast` dat`
au [nceput s` apar` unele plan]e DtablouriE cu caracter
istoric ]i religios, precum ]i unele h`r\i.
{n a"ara activit`\ii didactice, [nv`\`torii aveau ]i o
bogat` activitate ob]teasc`. Ast"el, la 2 ianuarie 291<, prin
st`ruin\a [nv`\`torului Ale.andru &v`nescu ]i a ctorva
s`teni, s- au pus bazele !`ncii -opulare ooperative
ioara- )oice]ti, cu capitalul ]i [n "olosul s`tenilor,
institu\ie al c`rui casier ( contabil ]i membru al consiliului
de administra\ie era Ale.andru &v`nescu.
{nv`\`torii participau, de asemenea, la ]edin\ele
cercului cultural *;duca\iuna+, cu sediul [n comuna G`taru,
]edin\e [n care se sus\ineau con"erin\e publice pentru
s`teni, care abordau cele mai diverse teme cu caracter
educativ pentru locuitorii satelor, re"eritoare laH
agricultur`, s`n`tate, moral- religioase, patriotice, etc. )e
asemenea se organizau ]ez`tori cu "emeile, [n care
[nv`\`toarele d`deau di"erite s"aturi acestora ]i le [nv`\au
cum s`- ]i \in` gospod`ria.
u elevii se des"`]urau ]i activit`\i practice, ace]tia
[nv`\nd s` cultive p`mntul [n gr`dinile ]colilor, iar la
21
orele de lucru, "etele [nv`\au lucru de mn`, iar b`ie\ii
e.ecutau [mpletituri din paie Dp`l`riiE, sau m`turi. :e
cre]teau, de asemenea, viermi de m`tase.
{n a"ara activit`\ii didactice, [nv`\`torii mai
[ndeplineau ]i "unc\iile de observatori ai &nstitutului
>eteorologic.
8a ]coala din ioara- )oice]ti au mai "unc\ionat o
serie de suplinitori , pe cel de- al doilea postH .
)avidescu, >aria 'asilescu, >aria -etcu, Aeculai Ceitan,
&on lement, >aria !utoianu.
Ccoala din ioara- )oice]ti avea o gr`din` de /011
m
<
, cultivat` cu legume, zarzavaturi ]i pomi "ructi"eri, iar
cea a ]colii din $adu 'od`, "olosit` [n acelea]i scopuri,
m`sura ,,4/ m
<
. -n` la aceast` dat`, ]colile nu de\ineau
loturi [n cmp.
$e"eritor la produsul acestor ]coli, absolven\ii, Aeac]u
:imionescu aprecia la 2910 c` absolven\ii ]colii de la $adu
'od`, care [ntre 2440 ]i 2910 se ridic` la 91, pot f
categorisi\i ast"elH +F< urmeaz` cursurile universitare, 2
[nv`\`tor, , ( cursurile gimnaziale ]i liceale, 2 - ]coala
comercial`, / ( me]te]ugul, < "unc\ionari, / ( la pr`v`lii
comerciale, , comercian\i ]i restul agricultori. 8a ioara-
)oice]ti, [ntre anii 249, ]i 2910 au "ost B0 absolven\i.+
/1
Acela]i Aeac]u :imionescu [nainta la 2910 un
*tablou+ al copiilor [nscri]i la ]coal`, precum ]i a
absolven\ilor [ntre anii 2440 ( 2910, dup` cum urmeaz`H
2440 2443 244B 2444 2449 2491 2492
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
21
2
< 41 B 04 / 01 / 01 - 0, < 09 ,


249< 249, 249/ 2490 2493 249B 2494
40
*&storicul ]coalei ioara- $adu 'od`+, 20 iulie 2910, Aeac]u :imionescu
22
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
/, 2 01 / 0/ / 31 0 B< , 30 , 3< <
2499 2911 2912 291< 291, 291/ 2910
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
[
n
s
c
r
i
]
i
A
b
s
o
l
v
e
n
\
i
33 B 39 3 B0 9 B9 3 4, , 91 4 9, B
{n pragul secolului al %%- lea, ]colile din comunele
ioara- )oice]ti ]i ioara- $adu 'od` erau s`race,
insufcient dotate, prea pu\in spa\ioase, deci num`rul
copiilor r`ma]i [n a"ara ]colii s- ar putea datora ]i lipsei de
spa\iu, cu [nv`\`tori pu\ini Dunul la B1 ( 211 eleviE, dar cu
idealuri mari, de luminare a locuitorilor de la sate,
domeniu [n care ]coala era primul "actor.
23
}COALA DIN COMUNA
CIOARA- DOICE}TI
PN~ LA 1945

-rimul an ]colar al secolului al %%- lea a stat, pentru ]
coala din comun ioara- )oice]ti, Ccoala >i.t` :uperioar`,
sub semnul acelora]i priva\iuni. {nv`\`torul- diriginte al ]
colii Ale.andru &v`nescu, impresionat de starea de s`r`cie
lucie a s`tenilor ]i de "aptul c` cei mai mul\i su"ereau de
pelagr`, [nainteaz` senatorului -. )anielescu, proprietarul
mo]iei ioara- )oice]ti, o list` cu numele elevilor s`raci, [n
vederea a6utor`rii acestora cu rechizite, c`r\i ]i haine.
N`r\uit, de asemenea, de gndul c` mul\i copii r`mneau
"`r` ]tiin\` de carte, din cauza lipsei de spa\iu, cu un local
*impropriu pentru ]coal`, ne[ntrunind niciuna din condi\iile
unui local de ]coal` modern, avnd mobilier sistem vechi ]i
cu totul uzat+, []i intensifc` diligen\ele pe lng` autorit`\i
[n ideea realiz`rii unui alt localH plngeri c`tre $evizorat ]i
prim`rie.
{n ciuda condi\iilor grele, sub acoperi]ul b`trn al ]
colii se strngeau annual [n 6urul a o sut` de ]colari dornici
de [nv`\`tur`.
u prile6ul on"erin\elor generale din anul 2911,
produse ale elevilor de la ]coala din ioara- )oice]ti au
"ost prezentate la e.pozi\ia organizat` la !r`ila.
'isul lui Ale.andru &v`nescu ]i al locuitorilor comunei
de a avea un local nou devenind realitate [n anul 291,,
num`rul elevilor se dubleaz`. -`rin\ilor mai pu\in receptivi
li se trimiteau amenzi, con"orm legii, dar acestea erau
arareori pl`tite, din cauza st`rii materiale precare a
s`tenilor. Ast"el, instruc\iunea p`rea a intra pe un "`ga] mai
"avorabil. )up` unele c`ut`ri, ]coala a "ost dotat` cu
mobilier nou, iar [n aprilie 291/ s-a [ncheiat [mpre6muirea
[ntregului teren al ]colii, cu tot cu gr`din`.
{ntre anii 2914 ( 292, statisticile ar`tau ast"elH
2914-
2919
2919-
2921
2921-
2922
2922-
292<
292<-
292,
Gotal
-opula\ie ] <00 </0 <,9 </0 <01 2<,/
24
colar`
dup`
recens`mnt
;levi [nscri]i
[n catalog
<13 299 <13 243 29/ 992
Ae]colariza\i
din lips` de
spa\iu
/9 /3 ,, 09 03 </,
Ar. de
absolven\i
3 22 22 2B 20 31

$eiese cu claritate necesitatea e.tinderii spa\iului ]i a
supliment`rii cu un post de [nv`\`tor a schemei de
[ncadrare.
:e iveau uneori piedici neprev`zute cum ar f unele
boli epidemiceH angin` di"teric`, "ebr` ti"oid` D291,E,
holer`, scarlatin` D292,E, situa\ii [n care ]coala se
[nchidea, pentru ca molima s` nu se r`spndeasc` [n toat`
comunitatea. -este acestea s- a trecut, [ns`, mai u]or. >ai
greu pentru to\i, mai pro"und ]i uneori tragic resim\it a "ost
primul $`zboi >ondial, care a a"ectat pro"und ]i via\a ]colii.
8a [nceput mai pu\in, apoi din ce [n ce mai puternic.
{nv`\`toarele ]i institutoarele erau obligate s`
participe la instructa6e [n vederea [ngri6irii r`ni\ilor. Apoi [n
noiembrie 2923, cursurile au "ost [ntrerupte, localul ]colii a
"ost ocupat de trupele implicate [n r`zboi, unii [nv`\`tori au
plecat pe "ront, ca ]i mul\i dintre p`rin\ii elevilor, [n locul
luminii ]i p`cii, venind distrugerile ]i moartea.
{nv`\`torul &oachim >atei ecropide a murit pe "ront,
iar [n anul ]colar 2929 ( 29<1, num`rul or"anilor de r`zboi
[nscri]i la ]coal` era de <B. )in comuna ioara- )oice]ti
au plecat pe "ront <92 b`rba\i, iar 9< nu s- au mai [ntors
niciodat` la casele ]i "amiliile lor. {ntru pomenirea
acestora, se a@` ]i ast`zi la Ccoala Ar. 2 din comun`, la loc
de cinste, un panou cu numele lor.
{n urma ocup`rii localului ]colii de c`tre trupele
germane, s- au produs numeroase pagube laH
[mpre6muire, cl`diri, mobilier, material didactic, c`r\i ]i
bro]uri, materiale de construc\ie, [n valoare total` de
,/221 lei, la valoarea zilei.
/2
Al doilea post al ]colii a "ost
ocupat [n anul ]colar 2924 ( 2929 de c`tre [nv`\`torul
>andache iulinaru, decorat cu *'irtutea >ilitar`+ pentru
bravura cu care ]i- a condus unitatea [n luptele de la 2 ( 3
41
*-roces verbal+, [ntocmit de Al. &v`nscu ]i =rigore &. $pa DprimarE, << %&& 2924,
dosar 241, Arhiva Ccolii Ar. 2
25
august 2923, [n regiunea >`r`]e]ti. Acesta va r`mne
[nv`\`tor aici timp de trei ani ]i va deveni, ulterior,
inspector ]colar.
8a 2 )ecembrie 2929, s- a organizat la ]coal` o
serbare prin care se s`rb`torea prima aniversare a >arii
5niri, prile6 de mare bucurie pentru [ntreg poporul romn,
al c`rui vis de veacuri se realiza, [n s"r]it.
{ntre noiembrie 2923 ]i iunie 292B, cursurile au "ost
suspendate, datorit` r`zboiului. 8a redeschidere, localul
neputndu- se "olosi, din cauza distrugerilor, ]coala a
"unc\ionat [n pr`v`lia lui J. >ih`ilescu, mutndu- se din
nou [n localul ]colii, odat` cu [ncheierea lucr`rilor de
repara\ii, care "useser` imperios necesare.
)atorit` num`rului sporit de copii, ]coala a "ost
[ncadrat` [ncepnd din anul ]colar 2929 ( 29<1 cu al
treilea post de [nv`\`tor, ocupat penrtu [nceput de preotul
paroh Aicolae $adovici. 8ipsa de spa\iu a "`cut ca una din
clase s` "unc\ioneze [ntr- una din s`lile vechi din cl`direa
din "a\a bisericii.
{n 29<2 ( 29<< se pun la ioara- )oice]ti, din
ini\iativa [nv`\`torului Ale.andru &v`nescu, bazele :ociet`\ii
ultural- :portive *-rop`]irea+, a c`rei menire prev`zut` [n
statut era, dup` cum arat` ]i numele, emanciparea ]i
prop`]irea tineretului s`tesc de aici.
{n anul ]colar 29<0 ( 29<3, se dau [n "olosin\` alte
dou` s`li de clas` ]i o cancelarie, ane.ate la localul nou,
ast"el [nt la 2 septembrie 29<3 Ccoala -rimar` din
comuna ioara- )oice]ti, care a primit numele
[nv`\`torului- erou *>atei ecropide+, []i deschide
cursurile cu <20 elevi , avnd patru posturi de [nv`\`tori, ]
coala posednd patru acum s`li de clas`. {n acela]i an s- a
[nfin\at [n ]coal` o bibliotec` popular`, cu apro.imativ ,11
de volume.
)in anul ]colar 29</ ( 29<0, modifcndu- se legea
[nv`\`mntului, nu s- a mai sus\inut e.amen de admitere
la s"r]itul clasei a '- a, trecndu- se la [nv`\`mntul de B
clase.
)in ne"ericire, la 4 august 29<B, se stinge din via\`
cel care a slu6it ]coala din ioara- )oice]ti timp de ,1 de
ani, [ndrumnd [ntr- o perioad` destul de difcil` pa]ii
attor genera\ii de copii, luptnd neobosit pentru
26
[mbun`t`\irea condi\iilor de [nv`\`tur`, pentru
emanciparea [ntregii popula\ii a comunei, de care a "ost
unanim ]i pro"und regretat, [nv`\`torul Ale.andru &v`nescu.

)up` [nv`\`torul Ale.andru &v`nescu, la conducerea C
colii -rimare *>atei ecropide+ din ioara- )oice]ti vine,
cu numire ofcial`, [ncepnd cu 2 septembrie 29<B,
Aicolae Giutiuca.
8a acea dat`, ]coala din ioara- )oice]ti era [ncadrat`
cu patru posturi de [nv`\`tori, avea [nscri]i </3 de elevi [n
cele B clase, [n clasa a '&&- a find doar / elevi. 8a s"r]itul
anului, doar apro.imativ 6um`tate din cei 292 elevi care
"recventaser` regulat cursurile au "ost declara\i promova\i.
{ncepnd cu anul ]colar urm`tor, 29<4 ( 29<9, ]coala
a benefciat ]i de serviciile unei [nv`\`toare- maistre,
pentru lucru manual, find, deci al cincilea cadru al ]colii.
Aumirea maistrei >aria =rigorescu se resimte din plin,
lucrurile cu motive populare ale "etelor din primii doi ani
de e.isten\` a postului de [nv`\`toare- maistr` find
r`spl`tite cu medalii ]i premii [n baniH premiul al &&- lea la
;.pozi\ia amerei pentru Agricultur`, cu ocazia
ongresului &nterna\ional, medalii de aur ]i argint pentru ]
coal`, iar pentru "ete, premii [n bani ]i medalii. )in p`cate,
de la 2 ianuarie 29,2, pn` la 2 martie 29,0, postul de
maistr` a "ost desfin\at.
8a s"r]itul anului 29<4 ( 29<9, apar primii absolven\i
a B clase ai ]colii din ioara- )oice]ti.
{n aceast` perioad`, procesul de [nv`\`mnt cunoa]te
unele progrese. 8ocalul ]colii este spa\ios acum, pentru
num`rul elevilor a@at [n cre]tere, ]coala a "ost dotat` cu
material didactic de c`tre asa Ccoalelor, [n anul ]colar
29<B ( 29<4, are o [ncadrare bun` Dpatru [nv`\`tori ]i o
maistr`E. Aici "unc\iona biblioteca *-rop`]irea+. :- au "`cut,
de asemenea, unele repara\ii ]i [mbun`t`\iriH s- a construit
o magazie de lemne, s- au r`zuit ]i retencuit clasele vechi,
s- au dublat "erestrele, s- a [mpre6muit ]coala cu gard.
)atorit` e.tinderii localit`\ii, a cre]terii popula\iei,
inclusiv cea ]colar`, [ncepnd cu anul ]colar 29<4 ( 29<9,
s- a mai [nfin\at o ]coal` [n comuna ioara- )oice]ti, ast"el
[nct o parte din elevi au "ost redistribui\i. Ccoala cea
veche a devenit Ccoala -rimar` Ar. 2.
27
)in anul ]colar 29<4 ( 29<9, apar pentru prima dat`
"ornul`rile Ccoala -rimar` Ar. 2 ]i Ccoala -rimar` Ar. <
ioara- )oice]ti. Ast"el >inisterul nume]te, cu 2 decembrie
29,2, ca director al Ccolii -rimare Ar. 2 din comuna ioara-
)oice]ti pe Aicolae Giutiuca.
Ccoala -rimar` Ar. < ioara- )oice]ti a luat fin\` [n
partea de nord a comunei, a c`rei e.tindere s- a "`cut [n
timp, a6ungnd s` dep`]easc` loca\ia c`ii "erate 7`urei (
7ete]ti ( onstan\a, spre nord. 8a [nceput a "unc\ionat [n
case luate cu chirie de la cet`\eni ai comunei, respectiv
'asile Jainescu ]i, ulterior, Aicolae >ih`ilescu. -rimul
[nv`\`tor al acestei ]coli a "ost Geodor ?brocaru, [n anul
29<4 ( 29<9, ]coala deschizndu- se cu ,2 elevi [n clasa &,
23 b`ie\i ]i 20 "ete. )in anul ]colar 29,, ( 29,/, se atribuie
Ccolii Ar. < cl`direa antonului de drumuri, proprietatea
6ude\ului, la cererea -rim`riei comunei ioara- )oice]ti ]i a
omitetului Ccolar, cu spri6inul nemi6locit al pre"ectului
6ude\ului !r`ila din vremea aceea, pe nume &onel
>arinescu, ce a "ost pro"und impresionat de condi\iile [n
care [nv`\au copiii [n acele spa\ii [nchiriate. l`direa
dispunea de dou` s`li de clas`, dar [n scurt timp a devenit
ne[nc`p`toare, ast"el [nct, [n anul 29/9 se va construi din
"ond centralizat o ]coal` cu patru s`li de clas`, laborator ]i
cancelarie.
{n timp, aceast` va ]coal` va cunoa]te mai multe
[mbun`t`\iri, e.tinderi, trans"orm`ri ]i dot`ri, a6ungnd, [n
prezent, la 9 s`li de clas` ]i cancelarie [n cl`direa
principal`, precum ]i alte trei s`li [ntr- o cl`dire ane.`,
construit` ini\ial ca atelier.
ea de- a patra ]coal` a comunei a "ost [nfin\at` [n
anul 29,/, [ntr- o zon` a comunei, care a purtat, de- a
lungul vremii, mai multe nume, actualmente numele s`u
find :picul. Ccoala avea la [nceput o singur` sal` de
clas` ]i o cancelarie, construite de negustorul Gudor
)imache ]i a purtat numele so\ilor >aria ]i Gudor
)imache.
-rimul [nv`\`tor al acestei ]coli, care avea s` devin`
mai trziu Ccoala Ar. /, a "ost :terian hirc`. {n anul 29,3
s-a construit cea de- a doua sal` de clas`, precum ]i o
locuin\` pentru [nv`\`tor.
28
)up` :terian hirc`, pe o perioad` lung` de timp, au
"unc\ionat la aceast` ]coal` [nv`\`torii >aria ]i Graian
usturescu.

8a 22 ianuarie 29,0, la Ccoala -rimar` Ar. 2 din
ioara- )oice]ti
s- a [nfin\at o cooperativ` ]colar`. -rin [nfin\area acesteia,
se urm`reau mai multe scopuriH o aprovizionare cu
rechizite mai bun` ]i la pre\uri accesibile,venituri
suplimentare pentru ]coal`, dar ]i educarea elevilor [n
spiritul economiei, [n ideea des"`]ur`rii unei eventuale
activit`\i comerciale ulterioare, [n vederea cre]terii
nivelului de trai. :- a mai [nfin\at, de asemenea, o
"armacie ]colar`, cu a6utorul elevilor ]i cuprinznd mai
mult plante medicinale recoltate de c`tre elevi, pentru
[ngri6irea eventualelor cazuri de [mboln`viri sau
accident`ri, dar ]i [n ideea educ`rii elevilor [n domeniul
[ngri6irii s`n`t`\ii ]i a p`str`rii igienei. Got [n anul 29,0, s- a
mai alc`tuit ]i un mini- muzeu ]colar, avnd patru sec\iiH
istorie, cereale, minerale ]i numismatic`. ;.ponatele sale
urmau a f "olosite [n cadrul procesului de [nv`\`mnt.
Aum`rul elevilor [n aceast` perioad` a oscilat [ntre
2<1 ]i ,B0, iar num`rul cadrelor didactice a evoluat ast"elH
de la , [n 2929, s- a a6uns la / din 29<<, 0 din 29,B, B din
29/1. Acestora li s- a ad`ugat ]i postul de [nv`\`toare-
maistr`, desfin\at [ntre 29,1 ( 29,0, dar fin\nd, apoi,
pn` [n anul 29/B, precum ]i preotul din comun`, care
preda religia.
Ccoala -rimar` Ar. 2 de\inea prin legea
[mpropriet`ririi din anul 29<2 o supra"a\` de 0 hectare de
teren arabil, precum ]i o gr`din` de 0111 m
<
prin legea din
243/ ]i o vatr` de cas`, donat` de "amiliile 'l`descu ]i
!lebea, [n supra"a\` de 1,33 m
<
.
{n anii S,1, veniturile ]colilor depindeau de [ncas`rile
la bugetul local al localit`\ii. Ast"el, 2/T din venitul ordinar
al prim`riilor, precum ]i o treime din veniturile crciumilor
se v`rsau [n bugetul ]colii.
$aportul c`tre revizorat de la s"r]itul anului ]colar
29,0 ( 29,3, cuprinde, printre altele, in"orma\ia c`
locuin\a directorului, cl`dire a@at` [n aceea]i curte, [n
29
partea de sud a ]colii, la c\iva metri de aceasta, a "ost
dat` [n "olosin\` [n anul 2923.
`tre 6um`tatea secolului al %%- lea, att vremurile,
ct ]i vremea deveniser` tot mai ferbin\i. {n vara anului
29,B, pe 23 iunie, s- a organizat, cu participarea celor
mai mul\i dintre s`teni, dar ]i a elevilor ]colilor, o ampl`
procesiune pentru invocarea ploii, la care au "ost aduse
moa]tele :fntei 7ilo"teia de la urtea-de-Arge]. ;levii erau
pro"und implica\i [n via\a comunit`\ii, care, la rndul ei,
in@uen\a decisiv via\a acestora.
a ]i r`zboiul anterior, ]i cel de- al &&- lea $`zboi
>ondial ]i- a pus amprenta tragic` asupra vie\ii ]i activit`\ii
]colii ]i oamenilor ei. Ast"el, b`rba\ii cadre didactice au "ost
mobiliza\i ]i au participat e"ectiv la lupte. ?bolul, al`turi de
[ntregul popor, a "ost dat ]i de locuitorii comunei ioara-
)oice]ti, ca ]i de b`rba\ii cadre didactice de la ]colile din
sat, de la nenum`ratele lipsuri materiale, pn` la 6ertfrea
vie\ii.
{n acest r`zboi a c`zut eroic la datorie [nv`\`torul
&onel &. >unteanu, al\i [nv`\`tori c`znd prizonieri la ru]i ]i
[ntorcndu- se [n \ar` dup` ani buni de chinuri prin
lag`rele ruse]ti de prizonieriH directorul ]colii Aicolae
Giutiuca, &onel >ust`\ea ]i Aicolae 'asile, viitoare cadre ale
]colii, Jamfrache Ai\`, Ale.andru :toica.
adrele didactice "emei au "ost nevoite s` suplineasc`
]i la catedr` lipsa b`rba\ilor ]i au organizat activit`\i
specifce vie\ii societ`\ii angrenate [n r`zboiH colecte
pentru "ront ]i pentru copiii s`raci, cantin` ]colar` pentru
,0 ( /1 elevi s`rmani, ai c`ror ta\i erau concentra\i pentru
"ront, tran]ee camu@ate [n curtea ]colii, pentru ap`rare
[mpotriva bombardamentelor, acte de dona\ii ]i subscrip\ii
sub genericele *)arul ?sta]ului+, *-alatul &nvalizilor+.
)irectoarea ]colii din timpul r`zboiului, :tela 8ucia
)r`ghici men\iona c` s- au strns pentru armat`H
0 @anele de ln`R
</ c`m`]iR
, perechi izmeneR
B perechi ciorapi de ln`R
, perechi m`nu]iR
B ]erveteR
30
2111 lei, pentru un pat de campanie.
/<
Ast"el de colecte ]i subscrip\ii au continuat tot anul.
)in <, ianuarie 29,9, a [nceput s` "unc\ioneze
cantina ]colar` pentru copiii s`raci, [n num`r de ,1, c`rora
li se servea diminea\a ceai cu pine.
{n toamna anului 29,9, s- au cules ]i eliberat de
c`tre elevi 30 de hectare de porumb, apar\innd b`rba\ilor
concentra\i. utremurul din anul 29/1 a provocat cr`p`turi
serioase [n dou` s`li de clas`. Acestea au "ost reparate cu
a6utorul prim`riei.
Anul ]colar 29/1 ( 29/2 a adus cu sine continuarea
ac\iunilor de a6utorare a copiilor s`raci, cu obiecte de
[mbr`c`minte, [nc`l\`minte, c`r\i, dar ]i cu ceaiul cu pine
din fecare diminea\`, pentru ,0 ( /1 de elevi.
8a [nceputul anului ]colar 29/2 ( 29/<, din cauza
r`zboiului ]i a plec`rii [nv`\`torilor b`rba\i pe "ront, s- au
"olosit, benevol, [n procesul de [nv`\`mnt, elevi ai Ccolilor
Aormale originari din localitate.
{n cuprinsul anului s- a amena6at [n ]coal` *ol\ul
eroilor+ ]i s- au organizat ac\iuni comemorative ]i cu
caracter patrioticH plant`ri de pomi ]i arbori, [ngri6irea
mormntului erouluiF
8a , octombrie 29/2, a "ost comunicat mort pe "ront
[nv`\`torul Ccolii Ar. 2, erou, &on >unteanu. Alt [nv`\`tor,
pe atunci anga6at al Ccolii Ar. <, ulterior al Ccolii Ar. 2,
Aicolae 'asile, a "ost r`nit [n lupte.
antina ]colar` a "unc\ionat tot timpul, pn` la
suspendarea cursurilor, elevii s`raci, or"ani de r`zboi,
primind, [n a"ara ceaiului de dimine\a, ]i dou` "eluri de
mncare, la masa de prnz.
)in </ aprilie ]i pn` [n 24 mai 29//, cursurile au "ost
[ntrerupte, localul find ocupat de armata rus`. {n urma
acestei ocupa\ii, au disp`rut, "`r` "orme, rechizite de la
cooperativa ]colar`, precum ]i obiecte din inventarul ]
colii ]i cantinei, [n valoare total` de 2,2<41 lei.
{n cursul anului ]colar 29// ( 29/0, Aicolae Giutiuca,
"ostul director al ]colii pn` la plecarea pe "ront, a "ost dat
disp`rut, find c`zut prizonier la ru]i, de unde se va
42
$aport c`tre $evizoratul Ccolar, la s"r]itul anului ]colar 29,9 ( 29/1, Arhiva C
colii nr. 2
31
[ntoarce abia la 21 ianuarie 29/B. Aicolae 'asile va f din
nou mobilizat.
{n perioada r`zboiului, [ncadrarea ]colii a avut mult
de su"erit, ap`rnd o mare @uctua\ie de cadre didactice,
iar la conducerea ]colii s- au succedat mai multe cadre,
pn` la revenirea lui Aicolae GiutiucaH
:tela 8ucia )r`ghici, Ai\` Jamfrache, Gom]a 'ladimir.
Aum`rul elevilor repeten\i din cauza absen\elor a oscilat
[ntre B1 ]i 211, num`rul [nscri]ilor find [n fecare an cam
,01.
U
U U
)ac` r`zboiul a adus cu sine o mul\ime de nenorociri,
lipsuri materiale, pierderi de vie\i omene]ti, oameni r`ni\i
grav, r`ma]i invalizi pe toat` via\a, v`duve a@ate [n
imposibilitatea de a se [ntre\ine pe sine ]i copiii pe care [i
aveau, pacea nu a adus dect siguran\a c` b`rba\ii nu vor
mai pleca la r`zboi. :`r`cia, [ns`, "oametea chiar, aveau s`
fe chinuitoarele realit`\i de fecare zi a popula\iei.
Anul ]colar 29/0 ( 29/3, primul de dup` r`zboi, avea
s`- ]i [nceap` cursurile abia pe 20 octombrie, cu o lun`
[ntrziere, deci. >anualele s- au procurat cu mare
[ntrziere, aproape de r`ciun. aietele ]i rechizitele erau
"oarte scumpe, iar p`rin\ii nu aveau bani pentru a le
procura copiilor ceea ce la era necesar.
*F{nv`\`torii acestei ]coli au c`utat toate mi6loacele
ca [nv`\`mntul s`- ]i a6ung` scopul ]i meritul lor este cu
att mai mare, cu ct ei [n]i]i s- au sb`tut ca s` biruiasc`
nea6unsurile de ordin material, salariul lunar nea6ungnd
s` cumpere nici o pereche de pantof. Gotu]i su@etul
[nv`\`torilor a [nvins IF+
/,
}COALA DIN COMUNA
CIOARA- RADU VOD~
PN~ LA 1945
43
$aport c`tre $evizoratul Ccolar, la s"r]itul anului ]colar 29/0 ( 29/3, Arhiva C
colii nr. 2
32
{n comuna ioara- $adu 'od`, veacul al %%- lea a
debutat promi\`tor. {n anul 2912, s- a [nfin\at aici o !anc`
-opular`, lucru care a contribuit la [mbun`t`\irea st`rii
materiale a s`tenilor. 7aptul a "ost benefc, dac` se ia [n
considerare construirea [n anul 291/ a noului local de ]
coal`, cu o sal` de clas` ]i locuin\` pentru director,
compus` din dou` camere ]i buc`t`rie. Aum`rul elevilor a
crescut, dar a r`mas un singur [nv`\`tor, care lucra cu 91 (
211 elevi [n cinci clase.
N
Localul co!"#u$" % aul 19&4
8a <0 noiembrie 2923, cursurile au "ost [ntrerupte,
din cauza r`zboiului ]i n- au "ost reluate [ntregul an ]colar.
8ocalul ]colii a "ost utilizat de administra\ia german`
pentru [ncartiruirea trupelor, pentru prizonieri, magazie de
produse rechizi\ionate ]i chiar ca gra6d pentru cai.
:tric`ciunile produse localului s- au ci"rat la 21/99 lei, din
inventarul materialului didactic al ]colii au mai r`mas doar
/ h`r\i deteriorate, < tablouri istorice ]i , tablouri
religioase. {ntreaga bibliotec` Dapro.imativ <11 de
volumeE a "ost distrus`, iar despre arhiv` Aeac]u
:imionescu, dirigintele ]colii la vremea aceea men\ionaH
*Fde asemenea a "ost distrus` [n cea mai mare parte,
totu]i s- au putut salva cteva dosare ]i matricole dintre
cele mai noiF+
//
.
44
$aport c`tre $evizoratul Ccolar, 2929-29<1, Aeac]u :imionescu, Arhiva Ccolii Ar.
, !`r`ganbul
33
:al` de
clas`
8ocuin\`
director
{ntr- o in"ormare a lui Aeac]u :imionescu, adresat`
revizoratului, se ar`taH *FGrecnd iarna anului 2923 (
292B, copiii ]i "emeile "ur` scoase la cmp s` strng`
v`l`tucii ]i alte buruieni, de care se g`seau destule, spre a
le da "ocR ]i cnd s- au terminat acestea, au "ost pu]i s`
"`rme bolovanii de p`mnt de pe locurile de ar`tur`, cu
topoare, sape ]i ciomege. Ast"el de munci au \inut tot anul
292B ]i iarna anului 2924.
#i- era mai mare 6alea s` f v`zut b`ie\i ]i "ete de la 21 la 24
ani descul\i, slab [mbr`ca\i, cu o bucat` de m`m`lig`
[nghe\at` [n traist`, avnd sape ]i ciomege, plecnd
diminea\a la cmp pe timpuri "oarte geroase. Aici chiar
copiii de ]coal` n- au "ost scuti\i de muncile "`cute spre
"olosul nem\ilor. Adeseori cursurile ]coalei erau
suspendate ]i elevii trimi]i [mpreun` cu [nv`\`torul s`
culeag` plante te.tile, ct ]i alte plante. )e trei ori pe
s`pt`mn` copiii de la ]coal` erau obliga\i s` m`ture toate
str`zile comunei, ]i [nc` alte dou` sau trei zile trimi]i a"ar`
cu turma de porci a nem\ilor VVpentru paz` ]i
distrac\ieWW ( cum ziceau ei. Goate aceste corvezi, precum
]i cele "`cute de oameni ]i "emei la munca cmpului,
s- au "`cut pe gratis, findc` nu s- a pl`tit nimic, nici m`car
un ban ]i
n- au "ost mai pu\ine. >o]ia =igi -etcu, [n supra"a\` de
aproape 0111 de hectare a "ost arat`, sem`nat` ]i recolta
secerat`, c`rat`, treierat` ]i [nmagazinat` de s`tenii
comunelor ioara- )oice]ti ]i $adu 'od`, att [n anul 292B,
ct ]i [n 2924. >uncile acestea s- au "`cut "`r` plat`F+
/0
Anul ]colar 292B ( 2924 s- a des"`]urat cu numai <B
elevi D"a\` de 223 [n anul ]colar 2920 ( 2923E, iar cursurile
s- au \inut [n locuin\a directorului, localul ]colii find
ocupat, [n continuare, de trupele germane.
)up` r`zboi, pagubele aduse ]colii au "ost remediate,
via\a oamenilor intrnd [ncet- [ncet pe "`ga]ul normal.
Ast"el, [n anul ]colar satul avea biseric` , prim`rie,banc`
popular` ]i ]coal` primar` cu trei posturi. {n acest an s- a
construit a doua sal` de clas`, dar lipsea, [n continuare
materialul didactic, ]i pu\inul e.istent find distrus de
r`zboi. on"orm 8egii din anul 2914, ]coala avea <,0
hectare de p`mnt arabil. )atorit` cre]etrii num`rului
elevilor, care a6unsese la 230 [n 29<< ( 29<, ]i 2B9 [n
45
$aport c`tre $evizoratul Ccolar, 2929-29<1, Aeac]u :imionescu, Arhiva Ccolii Ar.
, !`r`ganbul
34
29<, ( 29</, [n anul 29</ s- a construit a treia sal` de
clas`, ]coala avnd [n continuare trei posturi.
>odifcndu- se legea [nv`\`mntului [n anul 29</,
se trece la [nv`\`mntul de B clase D[nv`\`mnt
supraprimarE, iar din anul ]colar 29<3 ( 29<B ]coala este
[ncadrat` cu al patrulea post, iar din 29<B ( 29<4, e.istau
elevi inclusiv [n clasa a '&&- a. {nv`\`torii ]i elevii []i
des"`]urau activitatea destul de "ructuos, chiar dac`
materialul didactic era [n continuare insufcient, iar ]coala
ar f avut nevoie de [nc` o sal` de clas`, dac` nu mai
multe, num`rul elevilor find [n cre]tere continu`, a6ungnd
[n anul 29,< ( 29,, la </4 elevi, [n clasele & ( '&&.
a activit`\i practice, se "`ceau, [n continuare
[mpeltituri din paie, precum ]i m`turi din mei ]i se cre]teau
viermi de m`tase. ;levii [nv`\au. )e asemenea, s` cultive
legume ]i zarzavaturi, s` [ngri6easc` pomii "ructi"eri. )up`
re"orma agrar` din anul 29<2, ]coala a mai primit p`mnt,
ast"el [nct [n 29,4 de\inea 2/,B hectare, din care 0
hectare "useser` cedate comitetului ]colar din c`tunul C
erban $`ducan. elelalte 9,B hectare erau dispuse ast"elH
1,<1 ha ( gr`din` de zarzavat, 4,0 ha teren arabil, la locul
numit rucile lui !ilic`, ]i 2 ha a@at [n c`tunul 'n`tori.
{ntreaga supra"a\` de era arendat`, iar "ondurile erau
administrate de comitetul ]colar [n "olosul ]colii.
)in anul ]colar 29<9 ( 29,1, director al Ccolii -rimare
din comuna ioara- $adu 'od` este numit &on :imionescu,
care ast"el ia locul tat`lui s`u Aeac]u :imionscu,
pensionat, dup` ,B de ani de activitate didactic`.
)espre Aeac]u :imionescu, colegii, aducndu- i un
ultim omagiu, la data de <9 octombrie 29/3, dup` 42 de
ani de via\` spuneauH *F:u@etul lui a dat lumin` ]i c`ldur`
peste treizeci de ani ]i de sub ocrotirea lui au ie]it mul\i
cari s- au bucurat de [nv`\`tur` [nalt`FAr f putut s` fe la
ora], ar f putut s` fe inspector, dar a re"uzat, de dragul
satului s`u ]i pentru care lucru cons`tenii s`i [ntotdeauna
au "ost recunosc`tori, purtnd respect lui VV )omnuS
WWF+.
U
U U
35
el de- al &&- lea $`zboi >ondial avea s` treac` ]i
peste ]coala de la $adu- 'od` aducnd acelea]i nenorociriH
dezorganizarea programului, cadrele didactice b`rba\i
mobiliza\i, acelea]i activit`\i specifce pe timp de r`zboi ]i
anume colecte, serb`ri [n "olosul "rontului, a r`ni\ilor ]i
mutila\ilor, v`duve ]i or"ani de r`zboi, etcF )in "ericire,
cursurile acestei ]coli n- au "ost [ntrerupte, localul nefind
ocupat ]i neavnd de su"erit.
?ricum, o etap` se s"r]ise [n via\a ]colii ]i alt` etap` ,
nou`, mult di"erit` de cea anterioar`, [ncepea.

}COLILE DIN
CIOARA- DOICE}TI
}I CIOARA- RADU VOD~
DUP~ ANUL 1945
)up` cel de- al doilea $`zboi >ondial, se petrec [n
via\a societ`\ii multe ]i mari schimb`ri, care vor atinge
toate domeniile vie\ii sociale ]i economice, deci ]i
[nv`\mantul.
{n anul 29/0, sub titlul *hemare c`tre [nv`\`torii
\`rii+ se trimite de c`tre >inisterul ;duca\iei Aa\ionale o
circular` [n care se "ace trasarea 6aloanelor noului
[nv`\`mnt, dar se ]i anatemizeaz` *]coala de ieri+.
*'remurile, cu mentalit`\ile lor, care ne- au impus
"orme de via\` arbitrar` ]i care "`cuser` din ]coal` o
institu\ie de sclavie ]i mecanizare, s- au pr`bu]it.
{ncepe o lume nou`, bazat` pe libertate, dreptate ]i
egalitateF Cccoala devenise o institu\ie a poporului, care
lucra contra intereselor sfnte ale poporuluiF
36
opilul, @`mnd ]i gol, era dus cu 6andarmul la ]coal`,
[n numele unei gratuit`\i ine.istente. Au i s- a dat nici o
asisten\` psihologic`, nici pedagogic` ]i chiar nici medical`.
{nv`\`torul, salariat de mizerie, era strivit sub povara
celor du`zeci ]i ]ase de atribu\iuni din a"ar` de ]coal`, ce i
se puneau [n spate ]i i se rezerva o pozi\ie social` minor`,
de subaltern al tuturor autorit`\ilor administrative.
Ccoala, un canton, trecut [n bugetul tuturora, dar
ne[ngri6it dect din anemiata pung` a [nv`\`torului
servitorF
F-rogramele de [nv`\`mntH conglomerate, grupate
pe unit`\i intelectuale, inaccesibile puterii de [n\elegere
abstracte a ]colaruluiF
F)e]i era pl`tit gras din bugetul statului, corpul de
[ndrumare ]colar a "ost ine.istent. )ictatura avea nevoie
de un corp poli\ienesc de control ]i, [ntr- adev`r, din
ne"ericire, l- a ]i avut chiarF
FCi dup` un [nsemnat num`r de ani de via\` diri6at`,
am a6uns s` avem, dup` statisticile ofciale, /4,0T
anal"abe\i ]i 41T insufcien\` cultural`.
8a 2, <22 ]coale primare, [ntr- o \ar` agricol`, avem
ast`zi /< de agronomiR iar pentru [ndrumarea practic` a
celor 90T ce r`mn la coarnele plugului, ,94 de mae]tri ]i
B4, de maestre.
8a / 42, ,0B copii recenza\i avem 2 3<, 2/1
"recven\i ]i 2 <4B <,, elevi promova\i.
Not`rt lucru, ]coala poporului este defcitar`. -oporul
tr`ie]te [n cea mai neagr` mizerie economic`, social`,
politic`, sanitar` ]i cultural`.
F-oporul trebuie reeducat.
Ae trebuie ]coala adev`rat` ]i [nv`\`torul misionar.
>ai ales ast`zi, cnd dou` lumi stau "a\` [n "a\` ]i- ]i
[ncruci]eaz` apocaliptic spadeleF+ Ast"el era apreciat tot
ce se [ntmplase [n ]coala de pn` la 29/0.
:e pl`nuia o re"orm` a [nv`\`mntului, o modifcare a
"ormelor, programelor, manualelor.
*F'rem s` organiz`m o ]coal` popular`, pus` [n
slu6ba poporuluiF Ccoala se va ocupa, [n egal` m`sur` ]i
de copil ]i de adultF. 'om [nl`tura programa obiectelor de
studii ]i a vie\ii, cunoscut` din litera moart` a manualelor
didacticeF -rograma va f rupt` din via\a local`F opilul
va trebui s` [nve\e lucrnd, organizat liber [n comunit`\i de
37
activitate practic` ]i intelectual educativ`F :tatul de
mine nu va mai f cel 6andarm`resc de ast`zi. 'a f un stat
culturalF
F>unca [nv`\`torului va f mai ra\ionalizat`. Au vor
mai f obliga\i s` "ac` de toate ]& nimic. :e va "ace ]i [n ]
coal` o diviziune a muncii dup` aptitudini.
'om avea [nv`\`tori care s` se ocupe e.clusiv de
educa\ia copilului DeducatoriER [nv`\`tori care nu vor avea
alt` preocupare dect culturalizarea maselor DculturaliE ]i
al\ii care vor f dedica\i numai preocup`rilor de [ndeletniciri
practice, educative Deducatori practiciEF
F'om desfin\a corpul poli\ienesc de controlF
?rganele de [ndrumare nu au voie s` v` stinghereasc`, ci
s` v` a6ute. :- a dat ordin s` nu mai primi\i nici o circular`
cu amenin\`ri.
)e ast`zi [nainte nu se va mai permite s` se "ac` apel
la "ric` ]i teroareF Au mai munci\i cu clopo\elul [ntr- o
mn` ]i cu ceasul [n cealalt`F+. -e de alt` parte *F7acem
aceast` chemare ]i n`d`6duim c` [nv`\`torii nu se vor l`sa
sub t`v`lugul poverilor de nici un "el.
Gimpurile istorice pe care le tr`im sunt [ntr- adev`r
grele, ele cer din partea noastr` e"orturi supraomene]tiF+.
;"orturile pe care au trebuit s` le "ac` au "ost, [ntr-
adev`r, mari. ursurile anului ]colar 29/0-29/3 au [nceput
la 20 octombrie sub semnul unei cumplite "oamete ]i
s`r`cii. >anualele au putut f procurate abia [n prea6ma
r`ciunului, caietele ]i rechizitele erau e.trem de scumpe.
{n acest an [ncepe ac\iunea ini\iat` de autorit`\i (
al"abetizarea. 8a s"r]itul anului 29/0 ( 29/3, din 214
repeten\i, 9B n- au promovat din cauza ne"recvent`rii. )eci
doar 22 repeten\i, [n B clase, pentru lipsa cuno]tin\elor
necesare.
{ncet- [ncet, \ara []i revenea dup` r`zboi, ]coala
adaptndu- se din mers la noile condi\ii social-
economice ]i politice, cadrele didactice "`cnd "a\` cu greu
noilor corvezi.
38