1.

Pentru a atinge acest scop de lung durat individul trebuie s

formuleze scopuri intermediare. Scopurile intermediare pot cuprinde scopuri pe
durata unui an
universitar (s-i ndeplineasc contractul de studii i s obin minimul de credite
pentru a trece
n anul urmtor), scopuri de semestru (s-i eploreze posibilitile n carier i s
frecventeze
cursurile), scopuri lunare ( s i planifice modaliti de a realiza proiectele i
eerciiile pe care le
are de fcut), scopuri sptm!nale (planificare pe termen scut pentru completarea
proiectelor,
eerciiilor, pregtirii pentru laborator, utilizarea de strategii eficiente de nvare i
studiu).
". Definire:
Elevul vorbeste nentrebat: vorbeste cu glas tare n timpul orei, dupa ce profesorul a
terminat de vorbit si fara ca acesta sa fi pus vreo ntrebare elevilor; raspunde la ntrebarea
profesorului cu glas tare fara sa fi ridicat mna nainte; isi deranjeaza colegii, nu e atent la
orele de curs .
C!"EC#!$E
%ctiuni ale profesorului: i acorda atentie, l admonesteaza verbal, i da note mici %ctiuni
ale colegilor: rd si deranjeaza ora, i acorda si ei atentie %lte consecinte: se ntrerup
activitatile scolare, se produce o deconcentrare a elevilor.
Comportamentul dorit
Definire:
Elevul vorbeste doar cnd i se permite: tace dupa ce profesorul a terminat de vorbit;
raspunde la ntrebare cu glas tare doar dupa ce a ridicat mna si i s&a permis sa vorbeasca;
vorbeste doar n soapta cu colegii de alaturi pentru a nu deranja ora sau nu vorbeste deloc
pe parcursul prelegerii profesorului.
C!"EC#!$E
%ctiuni ale profesorului: 'l lauda pentru ca a cerut permisiunea nainte de a vorbi;
i acorda atentie cnd acesta tace: n timp ce preda ncearca sa stabileasca o relatie de
comunicare cu elevul, printr&o mimica persuasiva, e(presiva; l ntreaba daca a nteles
ceea ce a e(plicat.
%ctiuni ale colegilor: !u deranjeaza ora, stau cuminti n banca, prin actiunile
profesorului se va atrage si atentia colegilor asupra
elevului sau admiratia.
%lte consecinte: !u primeste note mici, va ntelege mai bine lectia.
). ).1%tragerea %tentiei: *rofesorul isi va face simtita prezenta in clasa si va indica
momentul in care acestia vor incepe activitatea. *rofesorul se va misca prin clasa,
si ii va face pe elevi constienti ca sunt supraveg+eati si ca trebuie sa participle la
lecie, prin infle(iuni ale vocii.
)., -ecapitularea: .iecare lectie va incepe cu o scurta recapitulare a lectiei trecute.
"copul acestei recapitulari este acela de a le aduce la cunostinta elevilor de
informatia deja procesata si de a&i ajuta sa asimileze informatia noua.
).) "ublinierea informatiilor importante: %cest lucru va fi facut prin pregatirea inei
categorii diversificata de materiale si/sau scrierea materialelor pe tabla.
).0 rganizarea #nformatiei: #nformatia va fi organizata intr&un flu( continuu pentru a
nu intervene confuzii sau neintelegeri. 1ectia se va desfasura interactiv: Evlev2
*rofesor si va decurge dupa un plan bine stabilit. !u se va trece de la o id3e la alta
brusc si fara sens.
).4 .olosirea repetitiei pentru invatarea mai usoara a informatiilor: #deile mai
importante ce trebuiesc retinute vor fi repetate de mai multe ori in diferite
conte(te, pe parcursul lectiei. 5or avea loc evaluari scrise, teste fulger, evaluari
orale pentru o mai buna invatare a materiei. "e vor folosii idei din lecti
0.
a6 varierea stimulilor are efecte motivatoare. 7tilizarea aceluia8i ton, acelora8i structuri
gramaticale, lipsa gesticii acompaniat9 de o min9 ncremenit9 nu sus:ine motiva:ia pentru
nv9:are;
b6 schimbarea canalului de comunicare; folosirea ct mai multor registre diferite de
comunicare: oral, vizual, ac:ional precum 8i recursul n timpul e(punerii la anumite sc+eme,
desene, grafice 8i la unele mijloace au(iliare: retroproiector, diapozitive, etc. cresc motiva:ia;
c6 utilizarea umorului, amelioreaz9 compre+ensiunea 8i creeaz9 o atmosfer9 favorabil9
men:inerii interesului.
d6 formularea de ntrebri; observa:iile sistematice realizate de "ilverman ;1<=46 n mediul
8colar sus:in c9 profesorii, ce adreseaz9 ntreb9ri elevilor renun:9 la a oferi doar un flu(
permanent de cuno8tin:e. Ei devin un mediator ntre elev 8i realitate 8i nu doar sursa continu9
a furniz9rii de informa:ii. %ceast9 manier9 de predare se reflect9 n cazul lor n alocarea unei
cantit9:i mai mari, din timpul orei formul9rii de ntreb9ri, dect media profesorilor.
e6implicarea elevilor la diverse activitati legate de desfasurarea orei: #n timpul unei ore
obisnuite elevii sunt de obicei cei care nu au aproape nici un aport in desfasurarea lectiei. #n
mod normal profesorul vine isi tine lectia si pleaca. %cesta nu interactioneaza cu elevii, nu ii
implica in activitatile orei. metoda de a&# motive ar fi sa&i implice in activitati , sa
vorbeasca liber sa isi impuna ideile proprii si sa >?%!DE%"C%@.
4 intr&o clasa constructivista, invatarea este:
Construita
Elevii nu sunt recipiente goale in care informatia este turnata. Ei abordeaza situatiile de
invatare prin intermediul unor cunostinte si idei deja formulate. %ceste cunostinte anterioare
reprezinta materialul brut pentru noile cunostinte create.
%ctiva
Elevul este persoana care isi creeaza intelegerea proprie. *rofesorul antreneaza, modereaza,
sugereaza, dar permite elevilor sa si e(perimenteze, sa puna intrebari sa incerce lucruri care
nu functioneaza. %ctivitatile de invatare solicita participarea deplina a studentilor. parte
importanta a procesului de invatare este reflectia, conversatia si activitatile elevilor. Elevii
sunt ajutati sa&si stabileasca propriile scopuri si mijloace de evaluare.
-efle(iva
"tudentii isi controleaza procesul de invatare, reflectind asupra propriilor e(periente. %cest
proces ii transforma in e(perti in invatare. *rofesorul ii ajuta prin crearea de situatii in care
elevii se simt in siguranta punindu&si intrebari si reflectind asupra procesului. *rofesorul
creeaza activitati care determina elevul sa reflecteze asupra cunoasterii si invatarii. Este
foarte important sa se discute despre ce a fost invatat si mai ales cum a fost invatat.
-ealizata prin cooperare
clasa constructivista se bazeaza pe colaborarea intre elevi. "unt mai multe moduri in care
colaborarea contribuie la invatare. Aotivul principal pentru care este o idee intens ve+iulata
de constructivism este faptul ca elevii invata nu doar prin reflectarea asupra propriei
e(periente cit si din interactiunile cu colegii. %tunci cind elevii reflecta impreuna asupra
procesului de invatare, pot e(trage unul de la altul strategii si metode.
Bazata pe investigatii
Cea mai importanta activitate intr&o clasa constructivista este rezolvarea problemelor. Elevii
utilizeaza metode de investigatie pentru a pune intrebari, pentru a studia o tema si utilizeaza o
mare varietate de resurse pentru a gasi solutii si raspunsuri. *e masura ce elevii e(ploreaza
tema, trag concluzii si pe masura ce e(plorarea continua isi revizuiesc propriile concluzii.
E(plorarea intrebarilor conduce la formularea unor intrebari noi.