Despre moral i moralitate

O nterprindere precum aceea de a vorbi despre propriile experiente profesionale ar trebui

insotita, probabil, de entuziasmul degajat de expunerea unor experiente profesionale placute si
usor de asezat pe hartie. A expune insa aceste experiente in termeni de probleme morale nu poate
constitui un demers simplu, cu atat mai putin placut, multe dintre experientele morale traite din
postura de cadru didactic fiind prin ele insele neplacute, in ciuda inclinatiior si disponibilitatilor
morale manifestate ca om, cat mai ales din postura celui insarcinat cu misiunea nobila de a educa
si a oferi modele... morale. Este, insa, o ocazie interesanta de a pune fata in fata morala si
moralitatea pentru a vedea cum se prezinta acest raport, bineinteles, printr-o maniera ce se
doreste obiectiva si obiectivata de o stare de fapt, usor de observat in realitatea cotidiana a
societatii romanesti, in special in domeniul educatiei si al invatamantului. Vom constata aici nu
numai o prapastie pe cat de uriasa pe atat de periculoasa intre a sti sa fii moral si a fi moral! ci
transformari interesante in modul de a percepe si inerpreta astazi morala si moralitatea. "e pare
ca transformarile economice si sociale din ultimii ani au facut loc unor mentalitati noi, implicit
comportamente si atitudini ce pun sub semnul intrebarii valabilitatea unor precepte si principii
morale, sa le numim mai vechi. Astfel si-au facut loc discursuri si pareri! care vorbesc despre
moralitate in termeni masurabili si aproximativi de felul cat!, cand!, cum!. Este evident ca in
astfel de contexte, moralitatea este perceputa doar ca un mijloc, un instrument aplicat
conjunctural, situational in functie de un interes sau altul, deci de un "#O$. %ar putem vorbi
despre morala si moralitate si altfel decat ca mijloc &
'ntr-o societate in care valori ca cele ale pragmatismului filosofic american de felul
scopul scuza mijloacele! sunt imbratisate pana la sufocare, morala devine o teorie invechita iar
moralitatea doar un mijloc masurabil si ajustat in functie de natura scopurilor. (ideli acestui
principiu si intregului arsenal de practici, oamenii par mai degraba preocupati sa se adapteze
vremurilor mereu in schimbare, iar acest lucru exclude de multe ori moralitatea cu principiile si
regulile sale stanjenitoare, chiar plictisitoare si uneori inutile. 'n jurul nostru, vedem semeni ce se
arata dezinteresati, egoisti si mult prea preocupati de problemele personale pentru a mai fi atenti
si receptivi la aspectele morale ale vietii. %e multe ori egoismul si propriile interese inving chiar
si conformismul sau complezenta, singurele arme constrangatoare ale moralei. )u se mai crede
nici in tendinta de fatada decat in cazuri extreme!. *ulti s-au obisnuit sa-si arate adevarata fata,
este mai natural si la moda, pe undeva da bine si poate fi mult mai eficient. +a ce bun sa te
prefaci ca esti moral cand de fapt nu esti, si cand practicile care prind! acum sunt cele ale
tupeului, impertinentei si nesimtirii.
#um ramane insa cu educatia morala, cea care formeaza costiinta, conduita si
convingerile morale& "e mai poate vorbi astazi in familie si scoala de educatia ce formeaza
oameni morali& $robabil, cei care se simt astfel, ar raspunde afirmativ daca nu ar avea experienta
neplacuta, trista si, pe alocuri traumatizanta a increderii dezamagite in triumful moralei lor. %e
multe ori, cei care au crezut ca pot invinge prin intermediul moralei au sfarsit ca invinsi, fiind
supusi compromisurilor de tot felul.. +a locul de munca ca si in societate astfel de oameni par
inadaptati, victime a propriilor principii si convingeri in care se incapataneaza! sa creada.
)imeni nu pare sa le raspunda!, vremurile nu-i mai reprezinta intrucat a fi moral astazi
inseamna a fi tare!, a fi cineva! a avea relatii!, spate! si, foarte important, multe multe
resurse!. $rezentul ca si viitorul pare asigurat de cei ce se numesc favorizati!, descurcareti! si
smecheri.
O concluzie trista si amara ce capata dimensiuni mult mai grave atunci cand este pusa in
relatie cu educatia scolara si invatamantul. #um era de asteptat, un domeniu inofensiv, vulneradil
si aparent neatractiv cum este perceput in prezent invatamantul nu putea ramane
necontaminat!. "i aici totul e posibil, moralitatea a fost invinsa si aici, iar ultimii supravietuitori
par victime ale unui sistem in care coruptia, incompetenta, lipsa motivatiei, a daruirii
profesionale si entuziasmului par sa se impuna sub puterea! influentei cu iz de politicianism,
nepotism, materialism si sa devina valori! dominante dupa care scoala si invatamantul de
astazi se calauzesc.
'nvatamantul pare a suferi in prezent de invazia oamenilor mici in functii mari!,
personaje care isi aroga statutul de autoritate sau factor de decizie!la toate nivelurile decizionale
din invatamant fara a face proba calitatilor pe care astfel de pozitii le presupun. Asistam astfel la
o reforma nesfarsita a invatamantului, la sefi! care stiu sa dea cu pumnul in masa si sa
comande, la directori, dar mai ales actori! ce stiu sa cante, dar mai ales sa joace. %aca da
ghinionul peste tine, ai oricand sansa! sa intalnesti un astfel de personaj care sa nu te inteleaga
sau sa interpreteze intr-o maniera personala corectitudinea, entuziasmul profesional si dorinta de
afirmare. Vei fi martorul unei atitudini, cel putin paradoxale, daca nu ciudate si absurde de
bruiere! cu dezaprobari, critici, discreditari publice in consiliile profesorale si chiar preocuparea
evidenta de a scapa de tine, singura explicatie pe care o poti doar deduce , absurda si aceasta-,
pentru ca nu ti se explica niciodata nimic, fiind aceea ca faci nota discordanta si atragi atentia
mai mult decat ar trebui sa o faca un simplu cadru didactic. +a ce concluzie sa mai ajungi intr-o
astfel de situatie& %incolo de diversitatea problemelor morale pe care le putem intalni in
invatamant la toate nivelurile de relationare, aceasta ar putea fi catalogata ca una din cele mai
grave, fara a primi eticheta de exceptie!. %aca ar fi sa realizam o lista cu rubrica asa ).! in
invatamant, ar trebui sa spunem ca ). este moral/
sa-ti critici si discreditezi din postura de director scolar cadrele didactice in fata colegilor,
mai ales atuni cand aceasta interprindere este gratuita si facuta pentru a scuza si salva sau
retusa imaginea si a-ti ascunde incompetenta0
-sa-ti demonstrezi autoritatea altfel decat prin competenta si profesionalism. #ei mai buni
si autoritari sefi sunt cei care isi castiga autoritatea prin competenta si nu si-o impun
prin forta si constrangere0
-sa te opui initiativei si creativitatii pe temeiul ca conservatorismul si traditionalismul
sunt mai sigure! in invatamant, mai ales pentru cei care au de ascuns o incompetenta, de
aparat si pastrat o pozitie0
-sa iei decizii preferential, in defavoarea competentei profesionale, pe criterii care nu au
nimic in comun cu aceasta, dar care iti aduc materialmente! avantaje, incurajand astfel
mediocritatea, incompetenta si lipsa de profesionalism0
-sa contraargumentezi educatia, morala si efectele lor benefice cu argumente de ordin
material, din postura de parinte, si astfel sa te increzi in prostul gust, caracterul imoral si
incult0
-sa critici, sa judeci si sa pui etichete elevilor, colegilor0
-sa fii confidentul unor colegi in defavoarea altora0
-sa diferentiezi elevii pe criterii rasiale, religioase, culturale, materiale,etc.
-sa nu te revolti impotriva prostiei, a prostului gust, incompetentei, falsitatii si
prefacatoriei, a conformismul absurd, impus, neargumentat si fortat si sa te asociezi cu
toate acestea in schimbul unui beneficiu material0
-sa faci compromisuri si sa te abati de la drumul tau atunci cand esti sigur ca acesta te
calauzeste catre %1E$2A2E, 3')E si (1.*O"0
-sa nu fii solidar cu initiativa, creativitatea, nonconformismul creativ si moral si sa te
conformezi unei autoritati invechite, rigide si incompetente0
-sa nu explici si argumentezi notele mici date elevilor contribuind astfel la un invatamant
rigit, bazat pe constrangere si impunere0
"a tolerezi conduitele deviante in clasa, in scoala si in afara ei0
$robabil, aceasta lista ar putea fi scurtata sau continuata0 este, in fond, o problema de
percepere si intelegere a moralei si a tuturor resorturilor pe care etica ca ramura a filosofiei le
ascunde si presupune pe baza analizelor sale abstracte. $entru simtul comun! insa unele din
aceste probleme trebuie privite ca reale si integrate intr-un context mai larg al problemelor
invatamantului si educatiei din 1omania.
Bibliografie /
#oduri etice sau deontologice ale profesorilor de pretutindeni
(ernando "avater 4 Curajul de a educa, Ed. Arc, 5667
+uigi 8iussani 4 Riscul educativ. Creaie de personalitate i de istorie, Ed. #orint, 9::;
<ac=ues %ellois 4 Comoara luntric, Ed. $olirom ,9::;
>illiam #rain- Dreptul la copilrie, Ed. +ucnean, 9::?
Emil "tan 4 Pedagogie postmodern