Consilierea si terapia durerii

Un manual pentru practicienii sanatatii mintale

A doua editie
Dr. J. William Worden
1
Prima editie in Marea Britanie, 1983, editura Travistoc Pu!lications
Prima editie in "UA, editura "prin#er Pu!lis$in# %ompan&, 'nc., (e) *or
A doua editie pu!licata in Marea Britanie in 1991, editura +outled#e, 11 (e)
,etter -ane, -ondra, .%/P /..
+eeditata in 1990, 1993 1de doua ori2, 1993, 1994, 1999 si 0555
+outled#e repre6inta editia Ta&lor 7 ,rancis 8roup
1991 "prin#er Pu!lis$in# %ompani, 'nc
Printata si le#ata in Marea Britanie de Maca&s o9 8at$am plc, %at$am, :ent
Toate drepturile sunt re6ervate.(ici o 9ractiune din aceasta carte nu poate 9i
copiata, reprodusa sau reutili6ata in nici o 9orma, 9otocopiata sau inre#istrata,
9ara permisiunea scrisa a editorilor.
; inre#istrate a acestei carti este disponi!ila la Britis$ -i!rar&
'"B( 5</13<54149<8 1p!2
2
Mamei si tatalui meu.....
3
Cuprins
Prefata ix
1. Atasament, pierdere, si sarcinile doliului 4
Teoria atasamentului = .ste durerea o !oala> = .ste doliul necesar> = %ele /
sarcini ale doliului = %and se termina doliul>
0. +eactiile normale la durere ? doliul lipsit de complicatii 01
Mani9estarea durerii normale = Durerea si depresia = Determinantii durerii =
Procesul de doliu
3. %onsilierea durerii ? ,acilitarea doliului lipsit de complicatii 34
"copurile consilierii durerii = %ine practica consilierea durerii = %and sa
practici consilierea durerii = Unde ar tre!ui 9acuta consilierea durerii> = %ine
sunt !ene9iciarii consilierii durerii> = 'denti9icarea riscurilor deposedarii =
Principiile si procedurile counselin#ului = Te$nici utile = ,olosirea medicatiei =
%onsilierea durerii in #rupuri = ,acilitarea durerii prin ritualuri 9unerare =
e9icacitatea consilierii durerii
/. +eactii anormale la pierdere? Doliul complicat......@3
De ce oamenii nu reusesc sa Aeleasca = %um durerea devine distructiva =
Dia#no6a daliului complicat
4
3. Terapia durerii ? +e6olvarea patolo#iei durerii
"ettin# si scopuri in terapia durerii = Proceduri in Terapia durerii = A se lua in
considerare in terapia durerii = Te$nici si sincroni6ari = .valuarea re6ultatelor
@. Jelind tipuri di9erite de pierderi.......93
"uicidul = Moartea !rusca = Moartea !rusca a unui copil 1MB%2 = Pierderea
unei sarcini = Moartea copilului la nastere = Avortul = Durerea anticipatoare =
"'DA
4. Durerea si sistemele 9amiliare 114
Moartea unui copil = %opii ai caror parinti mor = A!ordari di9erite ale
interventiei = Durerea si cei varstnici = (evoile 9amiliei vs nevoile individului
8. Durerea consilierului 133
"tres si Burnout
9. ,ormarea pentru terapia durerii 1/1
Bibliografie 157
Index 179
5
Prefata
Au trecut 9 ani de la pu!licarea B%onsilierea si terapia dureriiC.'n acest
interval de timp au aparut o multitudine de pu!licatii al caror su!iect erau
doliul si durerea.Pentru aceasta a doua editie am 9acut un studoiu intensiv al
literaturii de la 1980 pana in pre6ent, inclu6and in9ormatiile repre6entative
9urni6ate de acestia, precum si propria mea a!ordare a procesului de doliu,
re6ultata din cercetarile si munca mea de clinician.
%ititorii primei editii vor descoperi un ra9inament al conceptiilor anterioare
precum si noi concepte.De eDemplu, am inclus sectiuni ale doliului !olnavilor
de "'DA si ale lucrului cu varstnicii.Deoarece mare parte din terapia durerii se
des9asoara in #rup, am introdus o sectiune in care se discuta 9actorii care
tre!uiesc urmariti in alcatuirea unui ast9el de #rup.'n acest capitol se #asesc
su#estii utile pentru coordonatorii unor ast9el de #rupuri, modalitati de
#estiune ale di9eritelor tipuri de comportamente care pot aparea intr<un
asemenea #rup.
; !i!lio#ra9ie eDtensiva, dar atent selectionata, ar tre!ui sa constituie un
suport pentru cei care ar vrea sa a!orde6e mai mult o anume tema.Aceasta
!i!lio#ra9ie repre6inta o resursa valoroasa pentru studentii sau cercetataorii
care ar vrea sa continuie munca de cercetare in aceasta 6ona, demers pe
care il incuraAe6.
Multumiri speciale celor care m<au asistat cu acest proiect.'i multumesc e
aceasta cale lui (aAi A!i Eas$em pentru aAutorul dat in studierea literaturii
recente, si lui Marl&n Weller pentru incuraAarile si e9icacitatea muncii sale de
editor. .Dtind aprecierile mele pentru :arin Worden, Pam 8rant, Jan Alarcon,
+o& (euner, :evin 8illeland si (anc& Fandevanter pentru asistenta lor."i, ca
intotdeauna, 9amilia si prietenii au 9urni6at un important suport emotional.
JWW
6
Boston,
Massac$usetts
-a#una (i#uel,
%ali9ornia
7
8
Doar oamenii capabili de sentimente puternice de iubire pot suferi un
regret intens, dar aceeasi necesitate de a iubiserveste pentru a contracara
efectele doliului si pentru a ii vindeca.
Tolstoi
9
Consilierea si terapia durerii
10
Introducere
'n ultimii 05 de ani, pro9esionistii din domeniul sanatatii au mani9estat un
interes crescand 9ata de moarte si de a muri.%a urmare, a re6ultat un interes 9ata
de su!iectele inrudite de doliu si Aale.Aceasta carte are scopul de ai aAuta pe
practicienii sanatatii mintale sa intelea#a mai !ine compleDul 9enomen al Aalei,
pentru a<i aAuta pe cei a9lati in doliu sa<si solutione6e durerea intr<un mod
sanatos.
De ce este necesar ca practicienii sanatatii mintale sa 9ie interesati de
aceste su!iecte>+aspunsul este simplu.;amenii aAun# in ca!inetele lor 9iind
!locati in aceasta durere.AAun# cu convin#erea ce ei nu trec prin aceste
eDperiente, ca doliul nu se va s9arsi niciodata, si ca au nevoie de aAutor pentru a
s putea intoarce printre cei vii.Ast9el, durerea este 9actorul declansator pentru o
serie de tul!urari 9i6ice si psi$ice..;amenii cauta aAutor 9i6ic sau psi$olo#ic 9ara a
recunoaste neaparat un principiu cau6a e9ect dintre aceasta tul!urare si durerea
prin care trec.
Aaron -a6are, un cole# psi$iatru, estimea6a ca un procent intre 15 si 13G
dintre pacientii clinicii din Massac$usetts 8eneral Eospital, pre6inta, in a9ara
particularitatilor psi$o9i6iolo#ice si o reactie de doliu nere6olvat 1-a6are,
19492.Hisoo a a9lat ca 14G dinte pacientii a9lati in am!ulator intr<o clinica
psi$iatrica din %ali9ornia au un doliu nere6olvat, con9orm autoevaluarii lor
1Hisoo, 19832.Psi$iatrul Jo$n Bo)l!& con9irma acest 9enomen cand spune?
B.Dperienta clinica si interpretarea dove6ilor nu lasa loc du!iului? marea
maAoritate a !olilor psi$iatrice sunt o eDpresie a unui doliu patolo#ic.Multe din
aceste !oli sunt ca6uri de anDietate, depresie, isterie, si alte dere#lari
caracterialeC. 1Bo)l!&, 1985, p. 032.Practicianul tre!uie sa recunoasca durerea si
sa intelea#a rolul Aucat in plo!lemele medicale si psi$iatrice.
Un numar semni9icativ de studii arata impactul doliului in mor!iditate si
mortalitate.Durerea eDacer!ea6a nu doar mor!iditatea psi$ica ci si cea
psi$iatrica.Aceasta a9irmatie este in special vala!ila pentru ca6urile de
11
mor!iditate asociate cu doliul conAu#al, cu pirderea unui sot sau sotie.Unul din
cele mai semni9icative studii despre le#atura dintre simptomele 9i6iolo#ice si
psi$olo#ice a 9ost 9acut de catre Parers si asociatii in -ondra si Boston, 1"tudiul
doliului e9ectuat la Earvard2, de %la&ton si asociatii in "t. -ouis, de Weiner si
asociatii in (e) *or, de %risp si Priest in -ondra, de Ee&mon si 8ianturco la
universitatea Duce, si de "$uc$tersi cola!oratorii la "an Die#o
I
.Aceste studii
repre6inta studiile prospective ale doliului."unt numeroase studii retrospective si
multe relatari ale doliului in concordanta cu numeroase !oli 9i6ice sau psi$ice, dar
studiile prospective raman cele mai valide.
%onclu6ia acestor tipuri variate de studii cu privire la doliul conAu#al sunt
impartite si neconsistente.Una din di9icultatile anali6ei comparative a studiilor
este ca au ca su!iecti oamnei din di9erite 6one #eo#ra9ice, statute economice si
varste.%u toate acestea maAoritatea acestor studii arata ca cel a9lat in doliu
mani9esta simptome depresive in primul an dupa pierdere comparativ cu #rupul
de control care nu se a9la in doliu 1Pares7Bro)n, 19402.Mai mult, studiile arata
ca cei neimplicati intr<o relatie de cuplu, dar a9lati in doliu mani9esta un discom9ort
9i6ic mai pre#nant si au tendinta sa apele6e la mai multe medicamente pentru
eli!erarea de simptom comparativ cu lotul de control, 9ormat din oameni
casatoriti 1%la&ton, 194/2.Altii arata ca, in cea mai mare parte, varstnicii su9era
niste sc$im!ari ca urmare a discom9ortului 9i6ic, vi6itelor medicale si al numarului
de spitali6ari 1Ea&mon si 8ianturco, 19432.Ast9el, cu toate ca toti vaduvii si
vaduvele pre6inta simptome depresive in primul an dupa decesul sotului 1sotiei2,
tinerii mani9esta simptome 9i6ice mai accentuate decat cei in varsta 1Bo)l!&,
1985J %la&ton, 19492.
'n ciuda acestor descoperiri, se pare ca dupa moartea unui sot se
inre#istrea6a o crestere a simptomelor? dureri de cap, tremuraturi, ameteala,
palpitatii, tul!urari #astro<intestinale2.Dar nu se inre#istrea6a o crestere a
9recventei astmului, cancerului sau dia!etului.%a urmare s<a su#erat ipote6a ca
aceste modi9icari 9i6iolo#ice ar 9i mani9estari ale durerii, ca incercari ale individului
de a intra in contact cu senHatiile corporale ale depresiei 1-i!erman 7 Jaco!s,
*
Referintele acestor studii se gasesc in bibliografie
12
19842.'n plus, s<a mani9estat un interes crescut cu privire la impactul pierderii
asupra 9unctionarii 9i6ice mediat prin alterarea raspunsurilor imunitare 1"c$lei9er,
19832.
%and studiem consecintele doliului asupra sanatatii tre!uiesc luate in
considerare doliul mascat, sau ceea ce mai este cunoscut drept !oala 9acsimila
1Hisoo7DeFaul, 194@2. "upravituitorul poate mani9esta simptomele mani9estate
de cel dra# inaintea mortii.Doctorii care tratea6a pacienti a9lati in doliu ar tre!ui
sa se interse6a de simptomenle avute de cel decedat, putand ast9el sa 9aca o
evaluare care sa includa sau sa eDcluda apartenenta su!iectului la o ast9el de
simptomatolo#ie.Acest su!iect va 9i reluat in detalui in capitolul /.
Deasemenea, tre!uie elucidat daca oamenii care su9era dupa cel dra#
tre!uie sa !ene9icie6e sau nu de un aAutor psi$iatric in perioada de doliu.Mai
multe studii au investi#at aceasta pro!lematica, dar deocamdata datele nu sunt
concludente. Paula %la&ton, in studiul ei prospectiv asupra vaduviei a
conclu6ionat ca Bconsultatiile psi$iatrice ca urmare a mortii unui sot sunt
rare."pitali6area psi$iatrica este si mai rara si pro!a!il are o 9recventa atat de
redusa incat este necesar sa nu consideram doluil ca o cau6a a !olii mintaleC
1%la&ton, 1949, p.13302. %ollin Pares si cole#ii sai din -ondra au un alt punct de
vedere..i cred ca reactiile acute de durere devin 9recvent cronice, ceea ce 9ace
interventia psi$iatrica o necesitate 1Pares, 19@/, 19@32.
Un al treilea punct investi#at este reltia dintre doliul conAu#al si mortalitate.
Aproape toata lumea a au6it povesti despre moartea unui soti imediat dupa
moartea partenerului.Acest lucru se pare ca se intampla mai de#ra!a in ca6ul
!ar!atiilor.%are sunt dovesiile care sa spriAine cresterea mortalitatii ca urmare a
pierderii unui sot>Din pacate sunt inconcludente.
Wol9#an# si Mar#aret "troe!e in 8ermania de Fest au eDaminat
indeaproape studiile mortalitatii si a doliului si au aAuns la conclu6ia ca sunt
inconcludente..i incuraAea6a studiile lon#itudinale care sa ia in considerare
eDplicatii alternative pentru #asirea de corelatii semni9icative intre doliu si
mortalitate.Aceste eDplicatii ar putea include? 1a2 am!ii soti au murit de o in9ectie
comunaJ 1!2 am!ii soti convietuiau in acelasi mediu ne9avora!il sanatatiiJ 1c2 sotul
13
suravietuitor nu a mai avut #riAa de sotul decedatJ 1d2 sin#uratatea a condus la
simptoame 9i6iceJ si 1e2 sanatatea sotului supravietuitor a 9ost deteriorata datorita
cresterii consumului de alcool, dro#uri sau tutun 1"troe!e 7 "troe!e, 19842
:. J. Eelsin# si cole#ii au studiat rata mortalitatii a celor care au devenit
vaduvi intre 19@3 si 194/ in W$as$inton %ount&, Mar&land.%and au 9acut
comparatia cu un cuplu casatorit, cercetatorii au a9lat dupa aAustarea unui numar
de varia!iel demo#ra9ice si comportamentale ca rata mortalitatii !a6ata pe
ani=persoana cu risc erau la 9el pentru 9emeile vaduve ca si pentru cele maritate,
dar semni9icativ mai mari pentru !ar!atii vaduvi comparativ cu !ar!atii
casatoriti.; alta descoperire interesanta a 9ost ca !ar!atii care s<au recasatorit
se a9lau la un risc mai redus decat 9emeile care ramaneau sin#ure.-ucrul acesta
nu este vala!il si pentru 9emei 1Eelsin# et al., 19812. ; posi!ila eDplicatie este ca
doar !ar!atii cu o mai !una conditie 9i6ica se recasatoreau.
Doua studii recente care au 9olosit esantioane mari, unul din Marea
Britanie si altul din ,inlanda, au aAuns la conclu6ii similare?mortalitatea era mai
ridicata atat la !ar!ati ca si la 9emei imediat dupa pierderea sotului. 'n anii
imediat urmatori, mortalitatea era mai ridicata doar pentru !ar!ati, in comparatie
cu cei care nu au pierdut pe nimeni.Acest lucru se aplica mai ales la tineri
1Jo$nes 7 8old!latt, 1984J :apiro et. al. , 19842. %u toate ca aceasta a9irmatie
necesita studii prospective ulterioare, se pare ca moartea unui sot poate 9i
asociata cu mortalitate ridicata pentru am!ele seDe, cu un risc mult mai mare
pentru !ar!ati.
;amenii au 9ost in dolui de mii de ani, cu mult inainte de aparitia
conceptului de sanatate mintala.%u toate acestea, realiatatea empirica este ca
oamenii solicita aAutor pro9esional in procesul de doliu. Acest lucru se poate
datora eDtinderii duratei medii de viata, care aAun#e acum in Aurul ci9rei de 155 de
ani. 'n alte timpuri, oamenii ar 9i solicitat aAutor de la liderii sau comunitatea
reliioasa de apartenenta, insa asta6i, un procent semni9icativ nu mai apartine
unei comunitati reli#ioase 9ormale, si isi indreapta atentia catre specialisti din
domeniul sanatatii mintale. Ast9el, mo!ilitatea eDcesiva a societatii noastre a dus
la sc$im!area 9ocali6arii solicitarii aAutorului. 'n trecut, 9amilia eDtinsa era aproape
14
iar vecinii o9ereau o retea coe6iva care aAuta oamenii sa 9aca 9ata pierderii. Acum
sentimentul de apartenenta 9urni6at de comunitate nu mai eDista , iar 9amilia
eDtinsa este separata.
Durerea a 9ost comparata cu !oala 9i6ica.'n vec$iul testament pro9etul
'saia a lasat impresia ca durerea pro9unda poate dauna inimii. Atat durerea cat si
!oala 9i6ica au nevoie de timp pentru a se vindeca, si, intr<adevar amandoua
includ componente emotionale si 9i6ioalo#ice.%omparand !oala 9i6ica si durerea,
lucratorul social Bet$a "imos a 9acut o!servatia? Bam!ele pot 9i autolimitative sau
pot necesita interventie din partea celorlalti. "i in amandoua, recuperarea poate
varia de la o revenire completa la !inele anterior, la recuperare partiala, la
crestere si creativitate im!unatatita, sau amandoua pot impune $andicapuri
permanente, declin sau c$iar moarte.C 1"imons, 1949, p. 352.
Doliul este un proces compleD, ia oamenii isi eDprima durerea in moduri
9oarte di9erite.%u toate ca 9ocusul principal este pe pierderi re6ultate din deces,
principiile de aici se pot aplica pe di9erite tipuri de doliu K divort, amputari,
pierderea Ao!<ului, si pierderile su9erite de victime ala violentei sunt doar cateva
din acestea. 'n aceasta carte lucratorul in sanatatea mintala va !ene9icia de
cunostintele acumulate in acest su!iect intr<un 9ormat usor si accesi!il. ; parte
din acest material va 9i pre6entat #ra9ic, dar acest lucru nu inseamana ca doliul ar
9i un 9enomen simplu sau lipsit de complicatii.
Aceasta carte o9era re9lectii asupra urmatoarelor su!iecte?
%e eDperimentea6a oamenii ca urmare a unei pierderi
De ce eDperimentea6a aceste lucruri
%ele patru mari sarcini ale doliului
%um poti aAuta oamenii in aceste sarcini
%um sa<ti dai seama ca durerea s<a inc$eiat
%um sa identi9ici complicatiile in durere
Moduri in care sa trate6i aceste complicatii
%um sa aAuti 9amiliile in re6olvarea unor pierderi
%um sa aAuti oamenii in situatii speciale de pierdere
15
%um sa maDimi6e6i e9icacitatea unui consilier in terapia durerii
(u cred ca este necesar sa sta!ilim o noua pro9esie, accea de consilier in
terapia durerii. D. M. +eill&, asistent social, a spus? B(u este neaparat nevoie
sa creem o noua pro9esie de....consilieri in terapia durerii.Avem insa nevoie
de mai multa re9lectie si sen6itivitate, de activitati in Aurul acestui su!iect ca
parte a unor #rupuri pro9esionale eDistenteJ Ma re9er la cler, directori de
pompe 9une!re, terapeuti, 9amilii, asistente, asistenti sociali si doctori 1+eill&,
1948, p./92.C.Prin aceasta carte ma adrese6 acelora care, prin pro9esiile
eDercitate sunt in mod traditional in po6itia de a 9urmi6a aAutor indoliatului si
care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru interventii e9icace, si
in unele ca6uri, pentru a e9ectua preventii in sanatatea mintala.
Bibliografie
Bo)l!&, J. 119852.Attac$ment and loss? -oss, sadness, and depression 1vol. '''2.
(e) *or? Basic Boos.
%la&ton, P. J. 1194/2. Mortalit& and mor!idit& in t$e 9irst &ear o9 )ido)$ood.
Arc$ives o9 8eneral Ps&c$iatr&, 35, 4/4<435.
%la&ton, P. J. 119492. T$e seLuelae and nonseLuelae o9 conAu#al !ereavement.
American Aournal o9 ps&c$iatr&, 13@, 1335<133/
Eelsin#, :. J., 7 "6lo, M. 119812. Mortalit& a9ter !ereavement. American Journal
o9 .pidemolo#&, 11/, /1<30
Ee&mon D. 7 8ianturco, D. 119432. -on# term adaptation !& t$e elder& to
!ereavement. Journal o9 8erontolo#&, 08, 339<3@0.
Jones, D. +., 7 8old!latt, P.;. 119842.%ause o9 deat$ in )ido)1er2 and spouses.
Journal o9 Biosocial "cience, 19, 154<101.
16
:apiro, J., :osenvuo, M., 7 +ita, E. 119842.Mortalit& a9ter !ereavement? An
prospective stud& o9 93, @/4 )ido)ed persons. American Journal o9 Pu!lic
Eealt$, 44, 083<084.
-a6are, A. 119492.Unresolved 8rie9. 'n A. -a6are 1.d.2, ;utpatient ps&c$iatr&?
Dia#nosis and treatment 1pp. /98<3102. Baltimore? Williams 7 Wilens.
-ie!erman, P. B., 7 Jaco!s, ".%. 119842.Bere)ment and itMs complications in
medical patients? A #uide 9or consultation<liaison ps&c$iatrists. 'nternational
Journal o9 Ps&c$iatric Medicine, 14, 03<39.
Pares, %.M. 119@/2. +ecent !ereavement as a cause o9 mental illness. Britis$
Journal o9 Ps&c$iatr&, 115, 198<05/.
Parers, %.M., 119@32. Bereavement and Mental illness, part '? a clinical stud& o9
t$e #rie9 o9 !ereaved ps&c$iatric patients.Britis$ Journal o9 Medical Ps&c$olo#&,
38, 1<0@.
Parers, %.M., 119@32. Bereavement and Mental illness, part ''? a clinical stud& o9
t$e #rie9 o9 !ereaved ps&c$iatric patients.Britis$ Journal o9 Medical Ps&c$olo#&,
38, 13<0@
Parers, %. M. 7 Bro)n, +. J. 119@02 Eealt$ a9ter !ereavement? A controlled
stud& o9 &oun# Boston )ido)s and )ido)ers. Ps&c$osomatic Medicine, 3/, //9<
/@1.
+eill&, D.M. 119482. Deat$ propensit&, d&in# and !ereavement? A 9amil& s&stem
prospective.,amil& T$erap& ,3, 33<33
"c$lei9er, ". J., et al. 119832. "uppression o9 l&mp$oc&te stimulation 9ollo)in#
!ereavement. Journal o9 American Medical Association, 035, 34/<344.
"imos, B. 8. 119492. A. time to #rieve. (e) *or? ,amil& service association.
"troe!e, W. 7 "troe!e, M.". 119842 Bereavement and Eealt$? T$e ps&c$olo#ical
and p$&sical conseLuence o9 partner loss. %am!rid#e. %am!rid#e Universit&.
Hisoo, ". 7 DeFaul, +.A. 1194@2.8rie9 related 9acsimile illness.'nternational
Journal o9 Ps&c$iatric Medicine, 4, 309<33@.
Hisoo, ". 7 DeFaul, +. A. 119832. Unresolved 8rie9.American Journal o9
Ps&c$oanal&sis, /3, 345<349.
17
%apitolul1
Atasament, Pierdere si Sarcinile Doliului
Teoria Atasamentului
Pentru a intele#e impactulpro9und pe care doliul il are asupra
comportamentului, tre!uie sa intele#em semni9icatia atasamentului."<a scris
destul de mult in literatura psi$olo#ica si psi$iatrica despre natura atasamentului
K despre ce este si despre cum apare.Un nume de re9erinta in acest su!iect este
psi$iatrul !ritanic Jo$n Bo)l!&. Acesta si<a de6voltat cariera in Aurul conceptelor
de atasament si pierdere pu!licand pe su!iect un numar considera!il de volume
si articole.
Teoria atasamentului a lui Bo)l!& ne pemite incadrarea intr<un cadru
conceptual a tendintei umane de a crea le#aturi puternice a9ective cu ceilalti si
ne o9era o modalitate de a intele#e puternica reactie emotionala care apare
atunci cand aceste le#aturi sunt amenintate sau rupte.'n ela!orarea acestei teorii
Bo)l!& a inclus cercetari din etolo#ie, teoria controlului, psi$olo#ie co#nitiva,
neuropsi$olo#ie si !iolo#ia de6voltarii. Duce eDceptii acelora care cosiderau ca
atasamentul apare ca urmare a unor necesitati !iolo#ice, cum ar 9i nevoia de
mancare sau nevoile seDuale.%itandu<i pe -oren6 1care a e9ectuat cercetari pe
animale2 si pe Earo) 1cercetari pe primate2, Bo)l!& evidentia6a 9aptul ca
atasamentul are loc in a!senta intaririi acestor nevoi !io#enice 1Bo)l!&, 19442.
Bo)l!& postulea6a teoria con9orm careia aceste atasamente sunt
#enerate de nevoile de securitate si si#uranta. "e 9ormea6a in primii ani de viata,
asupra unor indivi6i speci9ici, si tind sa dure6e o mare parte din viata. ,ormarea
atasamentelor cu persoanele semni9icative este considerata normala, nu numai
la copii ci si la adulti. Bo)l!& ar#umentea6a prin 9unctia adaptativa, de
supravietuire a acestui comportament, intalnindu<se la maAoritatea speciilor de
mami9ere.Dar vede atasamentul ca 9iind di9erit de nevoia de $rana si nevoile
seDuale 1Bo)l!&, 19442.
18
%omportamentul de atasament este ilustrat la puii de animale si la copii
care, pe masura ce cresc, tind sa paraseasca 9i#urile de atasament pe perioade
tot mai mari de timp in cautarea lar#irii mediului lor.%u toate acestea, se intorc
intotdeauna la 9i#ura de atasament pentru suport si si#uranta. %and 9i#ura de
atasament dispare sau este amenintata, raspunsul este unul de mare anDietate
si un puternic protest emotional. Bo)l!& su#erea6a ca parintii ar tre!ui sa o9ere
un mediu securi6ant de unde sa permita copilului eDplorarea mediului.Aceasta
prima relatie determina capacitatea copilului de a avea relatii sanatoase din
punct de vedere a9ectiv mai tar6iu.Aceasta teorie este similara cu conceptul lui
.ric .rison al increderii de !a6a.'ntr<un mediu parental securi6ant, copilul se
vede atat autosu9icient cat si demn de a primi aAutorul in anumite momente de
di9icultate 1.rison, 19352. Din acest pattern se pot de6volta a!eratii patolo#ice
evidente. Mediul parental insecuri6ant poate #enera de le atasament anDios
pana la incapacitatea de a se atasa.
Daca scopul comportamentului de atasament este mentinerea le#aturilor
a9ective, situatiile care pun in pericol aceste le#aturi pot avea raspunsuri
speci9ice. %u cat este mai mare potentialul pierderii, cu atat mai intense si mai
variate sunt aceste reactii. B'n aceste circumstante, cele mai puternice 9orme de
comportament de atasament se activea6a...A#atarea, plansul,
a#resivitatea...%nd aceste actiuni sunt su9iciente, le#atura este resta!ilita , acest
comportament incetea6a iar nivelul stresului scadeC 1Bo)l!&, 1944, p. /02. Daca
pericolul nu este indepartat, vor aparea retra#erea, apatia si disperarea.
Animalele mani9esta acest comportament la 9el ca oamenii. 'n cartea BT$e
.Dpression o9 t$e .motion in Man and AnimalsC scrisa in ultima parte a secolului
al N'N<lea %$arles Dar)in a descris moduri similare de eDprimare a re#retului la
animale si copii mici 1Dar)in, 18402. :onrad -oren6 un comportament de BdoliuC
la separarea unei #astei<cu<picior<#ri de partenerul sau?
Primul raspuns la disparitia partenerului consta in reactii anDioase de
asteptare.8asca se misca neo!osita 6i si noapte, 6!urand pe distante mari si
vi6itand locuri in care si<ar putea #asi partenerul, e9ectuand in tot acest timp
c$emari.....Dpeditiile de cautare se intind pe distante tot mai mari, pana cand
19
cautatorul se pierde si el sau cade victima vreunui accident....Toate o!servatiile
la comportamentul #astei la pierderea partenerului sunt similare in pierderea
umana 1-oren6, 19@3, citat in Pares, 1940, p /52
Mai eDista multe eDemple ale Aelitului in lumea animala.Acum cativa ani,
#radina 6oolo#ica din Montreal a relatat ca6ul interesant al unui del9in, care dupa
moartea partenerului sau a re9u6at $rana .Ast9el, del9inul mani9esta simptome ale
durerii si depresiei similare doliului uman.Psi$iatrul 8eor#e .n#el in cadrul
con9erintei Ps&c$iatric 8rand +ounds la Massac$utsetts 8eneral Eospital a
descris detaliat un ca6 de doliu, ce parea tipic pentru mani9estarea doliului la
oameni.Mai tar6iu, citind un 6iar local am a9lat ca dr. .n#el descria ca6ul unui
strut care<si pierduse partenerul.
Datorita multelor eDemple din lumea animala, Bo)l!& a conclu6ionat ca
eDista o !a6a !iolo#ica puternica a reactiilor la pierdere, ce poate include
raspunsuri raspunsuri automati6ate, instinctive re6ultand c$iar si un
comportament a#resiv.Aceasta !a6a!ilo#ica nu ia in calcul pierderile irevoca!ile,
evolutia centrandu<se pe permanenta o!iectului, rolul comportamentului de Aale si
doliu centrandu<se pe resta!ilirea relatiei cu o!iectul 1Bo)l!&, 19852.Aceasta
BTeorie !iolo#ica a dureriiC a 9ost in9luentata de multi autori, printre care si
psi$iatrul !ritanic %ollin Murra& Pars 1Pars, 19402. BDoliulC animalelor ilustrea6a
9aptul ca mecanisme !ilo#ice 9unctionea6a la oameni.%u toate acestea, anumite
trasaturi sunt speci9ice doar oamenilor, si asupra acestora ne vom concentra
atentia in capitolul urmator.
Dove6ile arata ca toti oamenii Aelesc o pierdere intr<un 9el sau
altul.Antropolo#ii care au studiat alte societati, alte culturi si reactia lor la
pierderea celor dra#i, indi9erent de tipul de societate si de 6ona #eo#ra9ica , au
remarcato incercare universala de a recapata persoana iu!ita si acum pierduta,
si=sau o credinta intr<o viata de dupa moarte in care ar 9i reuniti cu aceasta.%u
toate acestea, patolo#ia procesului de doliu este mai sca6uta in societatiile
nede6voltate decat in cele Bcivili6ateC 1:rupp 7 :i#9eld, 19@02.
20
Este durerea o boala?
'ntr<un eseu pu!licat in Ps&c$osomatic Medicine, psi$iatrul 8eor#e .n#el
a sustinut te6a con9orm careia pierderea unei persoane dra#i este
traumanti6anta din punct de vedere psi$ic la 9el cum ranirea #rava sau arderea
sunt traumanti6ante 9i6ic.A ar#umentat prin 9aptul ca durerea repre6inta o plecare
din starea de !ine si sanatate, iar cum vindecarea este necesara pentru
resta!ilirea !alantei $omeostatice si in procesul de doliu este nevoie de o
anumita perioada de timp pentru a reintoarce indoliatul intr<un stadiu similar de
ec$ili!ru. Ast9el, .n#el vede procesul de doliu similar procesului de vindecare.%a
si in vindecare, resta!ilirea 9unctionalitatii optime sau aproape optime poate 9i
restaurata, dar eDista ca6uri de vindecare partiala, de9ectuasa.Asa cum termenii
de sanatos si patolo#ic se aplica procesului de vindecare 9i6iolo#ica, acestea pot
9i aplicate procesului de doliu. .n#el vede doliul ca un proces care necesita timp
pana la resta!ilirea 9unctionalitatii.8radul acestei 9unctionalitati este varia!il
1.n#el, 19@12.
Este doliul necesar?
A!ordarea lui .n#el ne duce invaria!il spre o alta intre!are? .ste doliul
necesar> Tre!uie sa raspund la aceasta intre!are cu un BDAC $otarat.Dupa
suportarea unei pierderi, doliul este necesar pentru resta!ilirea ec$ili!rului.
Toate procesele umane de crestere si de6voltare sunt in9luentate de
di9erite sarcini. Acestea sunt mai evidente cand se o!serva cresterea si
de6voltarea copiilor.Dupa +o!ert Eavin#$ust, psi$olo# al de6voltarii de a!ordare
noua, anumite a!ilitati comportamentale tre!uiesc insusite pe masura ce copilul
creste. Daca acesta nu<si poate insusi o anumita sarcina intr<un anumit nivel,
de6voltarea sa ulterioara este a9ectata 1Eavin#$urst, 19332.
Asemanator, doliul K sau adaptarea la pierdere < , implica cele / sarcini
de6voltate mai Aos..ste esential ca persoana care su9era sa e9ectue6e aceste
sarcini pentru ca doliul sa poata 9ii inc$eiat.sarcini incomplet e9ectuate de doliu
21
a9ectea6a de6voltarea ulterioara.%u toate ca aceste sarcini nu au din punct de
vedere practic o ordine, metodolo#ic este necesara o clasi9icare succesiva a
lor.De eDemplu, nu poti 9ace 9ata impacului emotional al unei pierderi pana cand
nu constienti6e6i 9aptul ca pierderea a avut loc.%um doliul este un proces si nu o
stare, urmatoarele sarcini necesita e9ort, iar urmand eDemplul lui ,reud, spunem
despre o persoana ca e9ectuea6a Btravalui de doliuC.Utili6and analo#ia cu
vindecarea a lui .n#el, este posi!il ca cineva sa e9ectue6e cteva din aceste
sarcini si nu altele, eDperimentand o Aale intrerupta, asa cum poti avea o
vindecare partiala a unei rani.
Cele 4 sarcini ale doliului
"arcina '? "a acepti realitatea pierderii
Moartea cuiva, c$iar daca este un eveniment asteptat, #enerea6a co#nitia
ca Basa ceva nu e intamplaC.Prima sarcina a doliului este acceptarea realitatii
9aptului ca aceasta persoana este moarta, ca a disparut si ca nu se mi intoarce.;
parte a acestei acceptari a realitatii este si credinta ca o reuniune este imposi!ila,
cel putin in aceasa eDistenta.%omportamentul de cautare asupra caruia Bo)l!&
si Pares au scris destul de mult este direct dependent de implinirea acestei
sarcini.Multi oameni care au su9erit o pierdere se tre6esc stri#and persoana
pierduta si au tendinta sa nu<i recunoasca pe cei din anturaAul lor."e plim!a pe
strada, prin6and cu privirea peri9erica persoane ce seamana cu decedatul....ste
nevoie sa<si spuna ca acesta nu poate 9i prietenul lor, acela 9iind in realitate mort.
-a latura opusa a acceptarii este trecerea prin ne#are.Unii oameni re9u6a
sa accepte ca moartea este reala si raman !locati in aceasta prima sarcina a
doliului.(e#area se poate practica pe mai multe niveluri si ia di9erite 9orme, dar
de cele mai multe ori implica 9ie 9aptele le#ate de pierdere, semni9icatia pierderii
sau caracterul ireversi!il al acesteia 1Dorpart, 19432.
22
(e#area 9aptelor pierderii varia6a de la usoare distorsiuni pana la creerea
unei delu6ii..Demple !i6are de ne#are prin deludere sunt acele ca6uri rare in
care indoliatul pastrea6a corpul decedatului in casa pentru un numar de 6ile
inaintea anuntarii autoritatilor.8ardiner si Pritc$ard au descris @ ca6uri de
asemenea comportament !i6ar, iar eu personal am va6ut alte doua.%a6urile
respective pre6entau trasaturi psi$otice sau de i6olare si eDcentrism 18ardiner 7
Prit$ard, 19442.
%eea ce este pro!a!il sa se intample este ca persoana va trece prin
stadiul denumit de psi$iatrul 8eo99re& 8orer ca Bmumi9icareC, adica retinerea
posesiunilor decedatului intr<un stadiu de 9unctionare, pentru a 9i #ata atunci
cand acesta s<ar intoarce 18orer, 19@32. Un eDemplu clasic este dat de re#ina
Fictoria, care dupa moartea sotului sau, printul Al!ert, eDpunea $ainele si
aparatul lui de ras 6ilnic, si se plim!a prin palat vor!ind cu el.Parintii care pierd
un copil pastrea6a adesea camera acestuia in aceeasi stare in care era inainte
de moartea lui.Acest comportament este normal pe tremen scurt, dar devine
ne#are daca durea6a cativa ani.Un eDemplu de distorsiune mai de#ra!a decat
de deludere ar 9i atunci cand vede copilul decedat ca intrupat intr<un alt
copil.Acest tip de #andire distorsionata poate diminua intensitatea pierderii, dar
este rar satis9acatoare si ascunde acceptarea realitatii mortii.
Un alt mod in care oamenii se apara de realitatea mortii este negarea
semnificatiei pierderii.'n acest 9el pierderea este va6uta ca mai putin
semni9icativa decat este ea in realitate..ste o!isnuit sa au6i declaratii ca Bnu a
9ost un tata !unC, Bnu eram atat de apropiatiC, sau Bnu mi<este dor de elC. Unii
oameni arunca posesiunile decedatului, comportament opus mumi9icarii, ce
minimali6ea6a pierderea. .ste atat de #reu incat supravietuitorii se apara de
perdere prin a!esnta oricarui o!iect care i<ar pune 9ata in 9ata cu aceasta.
Un alt mod pentru diminuarea semni9icatiei pierderii este practicarea
Buitarii selectiveC. De eDemplu, 8ar& si<a pierdut tatal la varsta de 10 ani.De<am
lun#ul anilor, a !locat eDistenta tatalui lui, inclusiv ima#inile vi6uale.-a 9acultate,
cand a venit prima data la terapie, nu<si putea aminti nici macar 9ata tatalui
23
sau.-a s9arsitul terapiei, nu numai ca amintirile i<au revenit, dar a si simtit
pre6enta acestuia la decernarea premiilor.
Unii oameni nu impliesc aceasta sarcina prin ne#area 9aptului ca moartea
este ireversi!ila.Un !un eDemplu este ilustrat de serialul tv B@5 minuteC..ste
vor!a de o casnica care si<a pierdut mama si 9iica in timpul unui incendiu.Primii
doi ani dupa acest deces isi repeta 6ilnic Bnu vreau sa 9iti moarte, nu vreau sa 9iti
moarte, nu o sa 9iti moarteC.; parte a terapii la care a 9ost supusa a inclus
acceptarea 9aptului ca sunt moarte si ca nu o sa se mai intoarca.
; alta strate#ie utili6ata pentru a ocoli 9inalitatea mortii este
spiritismul."peranta unei reuniuni cu decedatul este un sentiment normal, mai
ales in primele 6ile sau saptamani de la pierdere.%u toate acestea, speranta
cronica intr<o reuniune nu este normala.'n studiul sau, Pares a9irma?
"piritistii a9irma ca pot usura su9erinta suprvietuitorului 9acilitand contactul
cu decedatul.Mai multi su!iecti, care au apelat la ast9el de #rupari, au a9irmat ca
au simtit un 9el de contact, inspaimantator sau care aduce alinare.Per ansam!lu,
nu s<au simtit satis9acuti si nu au 9recvantat asemenea intalniri cu re#ularitate.
OPares, 1940, p. 30P.
Acceptarea realitatii pierderii necesita timp intrucat are doua componente ?
intelectuala si rationala.Persoana in su9erinta poate di constienta co#nitiv de
9inalitatea pierderii cu mult inainte ca emotiile sa pemita acceptarea in9ormatiei
drept adevarata..ste mai usor sa cre6i ca persoana iu!ita se a9la inca in eDcursie
sau ca se internea6a inca o data in spital.+ealitatea loveste insa atunci cand vrei
sa ridici receptorul pentru a povesti anumite eDperiente si iti dai seama ca cel
dra# nu iti poate raspunde.Man&, un parinte in dolui a avut nevoie de luni de 6ile
pentru a a9irma B%opilul meu este mort si nu o sa<l mai am niciodataC. "<ar putea
sa vada copii Aucandu<se sau mer#and in auto!u6 spre scoala si sa<si spuna
Bcum am putut sa uit ca copilul meu este mort>C
Acceptare si n#area sunt intermitente in e9ectuarea acestei sarcini, dupa
cum a9irma si :rupp
24
'n anumite momente indoliatii par a 9i su! in9luenta realitatii si acepta
9aptul ca cel dra# a disparut.'n alte momente, cred irational, poate c$iar
9antasmatic intr<o eventuala reuniune.,uria canali6ata catre o!iectul disparut si
iu!it, catre sine, catre altii invinovatiti pentru pierdere, c$iar si catre cei care le
doresc !inele dar amintesc indoliatului de catre realitatea mortii sunt
omnipre6ente O:rupp si altii, 198@, p.3/3P
%u toate ca a inc$eia aceasta sarcina cere timp, ritualurile traditionale
cum ar 9i inmormantarea aAuta oamenii indoliati sa accepte realitatea.%ei care nu
sunt pre6enti la inmormantare s<ar putea sa ai!a nevoie de modalitati eDterne de
validare a realitatii mortii.'realitatea este di9icila in ca6ul mortii su!ite, mai ales
daca supravietuitorul nu vede cadavrul decedatului.'n studiul nostru BBoston c$ild
!ereavement stud&C, am #asit corelatii puternice intre moartea su!ita a sotului si
visele in care sotul supravietuieste in primele luni dupa deces."<ar putea ca
visand ca decedatul este in viata sa 9ie o modalitate a valida realitatea mortii mai
de#ra!a decat implinirea unei dorinte, prin contrastul dur al tre6irii la realitate.
Sarcina II : Cum sa faci fata durerii doliului
%uvantul #erman B"c$mert6C este potrivit datorita semni9icatiei sale
eDtensive, ce cuprinde durerea e9ectiva, 9i6ica resimtita si insotita de durerea
emotionala si comportamentala asociata pierderii..ste necesar sa recunoastem
si sa lucram cu aceasta durere pentru a nu capata 9orme a!erante sau
patolo#ice. Pars a9irma asta cand spune? BDaca este necesar ca persoana
indoliata sa treaca prin durerea doliului pentru a<l inc$eia, atunci tot ceea ce
permite persoanei sa sunprime sau sa evite aceasta durere poate prelun#i
durata doliuluiC 1Pares, 1940, p. 1432.(u toata lumea eDperimentea6a aceeasi
intensitate a durerii sau o simte in acelasi 9el, dar este imposi!il sa pier6i pe
cineva de care ai 9ost atasat 9ara a eDperimenta durere.
25
Poate eDista o in9luenta a societatii in implinirea sarcinii '', 9acand<o mai
di9icila."ocietatea se poate simti incon9orta!il cu su9erinta indoliatului
transmitandu<i ast9el un mesaA su!til? Bnu ai nevoie sa Aelesti.'ti plan#i pur si
simplu de milaC.Acest mesaA inter9erea6a cu de9ensele indoliatului ducand la
ne#area nevoii de a Aeli 1Pincus, 194/2.8eo9r& 8orner recunoaste acest proces si
a9irma Ba da curs durerii este sti#mati6at ca mor!id, nesanatos,
demorali6ator.Actiunea indicata apropiatilor este distra#erea atentiei celui care
Aeleste de la durerea saC. 18orer, 19@3, p. 1352.
(e#area acestei a doua sarcini, a lucra cu durerea se traduce in a nu
simtii.;amenii pot scurt<circuita sarcina nr '' in multe 9eluri, cea mai evidenta 9iind
iesirea din contact cu sentimentele lor si ne#area durerii pre6ente.Uneori oamenii
su!minea6a procesul prin evitarea #andurilor dureroase.Utili6ea6a mesaAe pentru
impiedicarea distresului asociat pierderii.Unii prin stimularea doar a #andurilor
!une despre decedat, ceea ce ii proteAea6a de discom9ortul #andurilor
neplacute.'deali6and decedatul, evitand amintirea mortii si utili6and alcoolul si
dro#urile sunt alte moduri prin care oamenii evita implinire sarcinii '' .
Alti oameni care nu intele# necesitatea eDperimentarii durerii sau Aalei
incearca sa #aseasca o cura B#eo#ra9icaC.%alatorind din loc in loc incearca sa
scape de emotiile lor, in loc sa<si permita sa eDperimente6e durerea,
constienti6and ca intr<o 6i va trece.
; tanara 9emeie si<a minimali6at pierderea, prin credinta ca, sinucindu<se,
9ratele ei a plecat din BintunericulC in care se a9la intr<o lume mai !una.%$iar daca
ar putea 9i adevarata, o asemenea credinta o impiedica sa simta 9urie 9ata de el,
9ata de 9aptul ca a a!andonat<o.'n tratament, cand si<a permis sa simta 9urie, a
a9irmat? sunt 9urioasa pe comportamentul lui, si nu pe el.Pana la urma a reusit
sa<si accese6e direct 9uria.
"unt ca6uri in care supravietuitorul are un raspuns eu9osric in 9ata mortii,
dar sunt de o!icei asociate cu un re9u6 empatic al credintei ca moartea a avut
loc..ste de o!icei insotita de sentimentul ca decedatul este in continuare
pre6ent.'n #eneral, aceste raspunsuri eu9orice sunt eDtrem de 9ra#ile si de scurta
durata 1Pars, 19402.
26
Jo$n Bo)l!& a spus? Bmai devreme sau mai tar6iu, aceia care evita Aalea
constienta au o cadere K uneori su! 9orma unei depresii.C 1Bo)l!&, 1985, p.
1382.Unul din scopurile consilierii durerii este 9acilitarea acestei a doua sarcini,
pentru ca oamenii sa nu mai poarte toata viata cu ei acest !alast.Daca acesta
sarcina nu este e9ectuala, mai devreme sau mai tar6iu poate 9i necesar aAutorul
terapiei, intr<un punct in care poate 9i di9icila reintoarcerea si constienti6area
durerii evitate atata timp.Acesta este o eDperienta mai di9icila si mai compleDa
decat lucrul cu durerea in timpul imediat urmator pierderii."istemul suportiv social
nu mai este la 9el de suportiv ca in perioada imediat urmatoare pierderii.
Sarcina III: Adaptarea la un mdiu in care decedatul lipseste
Adaptarea la un mediu nou poate insemna lucruri di9erite pentru oameni
di9eriti depin6and de relatia cu decedatul si de rolurile ocupate de acesta.Pentru
multi vaduvi trece o perioada semni9icativa de timp pana la a constienti6a ce
inseamna viata 9ara partenerul decedat.Aceasta reali6are are loc de o!icei la 3
luni dupa deces si implica acceptarea 9aptului ca vei trai sau vei creste copii
sin#ur, casa 9iind B#oalaC sau in9runtand #riAile 9inanciare de unul sin#ur.
Pares a pus punctul pe i cand a a9irmat?
'n 9iecare process de doliu este rareori clar ce anume inseamna
pierderea.Decesul unui sot poate insemna pe rand pierderea partenerului seDual,
al unui conta!il, al #radinarului, al celui care statea cu copii sau a celui care
incal6ea asternuturile in 9unctie de tipurile de roluri care erau Aucare de acesta.
OPares, 1940, pa#. 4P
De o!icei supravietuitorul nu este constient de rolurile Aucate de decedat
pentru catva timp dup ace pierderea a avut loc.
Multi supravietuitori respin# necesitatea unor noi aptitudini si asumarea
rolurilor care apartineau decedatului.Un eDemplu este Mar#ot, o tanara mama al
carui sot a murit..l a 9ost tipul de persoana 9oarte e9icienta, care 9acea
27
maAoritatea lucrurilor.Dupa moartea lui unul din copii a avut pro!leme la scoala,
9iind necesara intalnirea unui parinte cu consilierii.Anterior, aceste sarcini ii
reveneau sotului.Desi s<a asumat aceste roluri cu resenimente Mar#ot si<a dat
ulterior seama ca ii placea sa<si de6volte competentele, lucru care nu s<ar 9i
intamplat daca sotul nu ar 9i decedat.Aceasta strate#ie de copin# a resemni9icarii
pierderii intr<un mod in care sa se vada !ene9iciile supravietuitorului este o parte
a implinirii cu succes a sarcinii '''.
(u numai ca indoliatul tre!uie sa 9aca 9ata pierderii per9ormate anterior de
decedat dar moartea ii con9runta cu provocarea aAustarii propriului sine."tudii
recente au aratat ca pentru 9emeile care isi de9inesc identitatea ca altruism doliul
nu inseamna numai pierderea unei persoane semni9icative dar si pierderea
sinelui 1Hai#er, 19832.
Doliul poate duce la re#resii puternice, indoliatul autoperceptandu<se ca
neaAutorat, inadecvat, incapa!il, copilaros, 9alimentar 1Eoro)it6, 19852.'ncercarea
de a implini rolurile decedatului poate esua ceea ce poate duce la scaderea
autorespectului.%and se intampla asa ceva aute9icienta sta su! semnul intre!arii
si oamenii pot atri!ui orice sc$im!are sansei sau sortii si nu propriei puteri sau
a!ilitati 18oalder, 19832.%u toate acestea de<a lun#ul timpului aceste ima#ini
ne#ative au 9acut loc altora mai po6itive si supravietuitorii reusesc sa<si
impineasca sarcinile si sa invete noi modalitati de a 9ace 9ata lumii 1"$uc$ter 7
Hisoo, 198@2.
; a treia 6ona de adaptare pot 9i credintele despre lume si viata.Pierderea
prin moarte poate provoca valorile 9undamentale ale vietii si credintele 9ilo6o9ice K
credinte care ne sunt in9luentate de catre #rupul similar de varsta, 9amilie,
educatie, reli#ie ca si de eDperientele de viata.(u este o!isnuit pentru un indoliat
sa simta ca si<a pierdut sensul in viata.Persoana indoliatat cauta semni9icatii in
pierdere si in s$im!arile imediat urmatoare pentru a putea recapata controlul
asupra propriei vieti. A9irmatie mai ales adevarata in ca6u mortilor !ruste,
inaintea Btimpului lorC.Pentru mult ani nu a eDistat un raspuns clar.; mama al
carui tanar 9iu a murit in urma unui pra!usirii unui avion a spus?Cnu este vor!a de
a #asi un raspuns, dar pur si simplu nu poti trai 9ara acestaC.De<a lun#ul timpului
28
se conturea6a noi idei si credinte care re9lecta 9ra#ilitatea vietii si limitele
controlului pe care o persoana il poate avea 1"$uc$ter 7 Hisoo, 198@2.
Blocarea in sarcina ''' inseamna a nu te adapta la pierdere.;amenii se
autosa!otea6a sustinand sentimentul de neaAutorare, neadoptand strate#ii care
sa le permita sa 9aca 9ata, retra#andu<se 9ata de lume si 9u#ind de solicitarile
mediului.MaAoritatea oamenilor nu iau acesta cale, !ineinteles.Decid ca tre!uie
sa unple rolurile cu care nu sunt o!isnuiti, sa<si de6volte aptitudini pe care nu le<
au avut niciodata, si sa mear#a inainte cu noi idei despre lume si viata.Bo)l!&
insumea6a aceste lucruri cand a9irma?
Despre modul in care 9ace 9ata acestei sarcini 1sarcina '''2 depinde
9inalitatea doliului K 9ie pro#resul sprerecunoasterea sc$im!arilor, revi6uirea
repre6entarilor, rede9inirea scopurilor in viata, sau o stare de crestere opritain
care este tinut pri6onier de catre o dilema pe care nu o poate re6olva. OBo)l!&,
1985, p. 139P
Sarcina I:Sa reloc!e"i din punct de #edere emotional decedatul si
sa treci mai departe
%and am scris prima editie a acestei carti, am listat cele / sarcini ale
doliului ca Bretra#erea ener#iei emotionale de la decedat si reinvestirea ei in alte
relatiiC.Acest concpt a 9ost creat de ,reud cand a9irma Bdoliul are o sarcina
psi$olo#ica !ine de9inita? 9unctia sa este detasarea sperantelor si amintirilor
supravieuitorului de decedat.C 1,reud, 1913, p. @32.%u toate ca consider aceasta
a9irmatie adevarata, modul in care sarcina 'F a 9ost 9ormulata anterior era
interpreta!il si usor de inteles #resit.Parea prea mecanic, ca si cum cineva ar
putea scoate un stec$er din pri6a si a<l pune in alta parte.Amintirile unei relatii
semni9icative nu se pierd insa niciodata.
Folan a su#erat?
29
Un indoliat nu uita niciodata persoana decedata care a 9ost atat de
valori6ata in timpul vietii si nu retra#e niciodata total investitiile 9acute in
repre6entarile lui.(u<i putem indeparta niciodata complet pe cei apropiati de noi
decat prin acte psi$ice care ar dauna propriei noastre identitati. OFolan, 1983, p.
30@P
Folan spunea in continuare ca doliul se termina atunci cand indoliatul nu
mai simte nevoia de a reactiva o repre6entare deose!it de intensa a decedatului
in viata de 6i cu 6i.
"$uc$ter si Hisoo scriau?
Disponi!ilitatea unui supravietuitor de a intra in noi relatii depinde nu de a
renunta la decedat, ci de a #asi un loc potrivit din punct de vedere psi$olo#ic
pentru sotul Aelit, un loc important dar care lasa loc si altora. O"$uc$ter 7 Hisoo,
198@, p. 114P
"arcina consilierului devine nu de a aAuta indoliatul sa renunte la relatia sa
cu decedatul , dar sa<i aAute sa #aseasca un loc potrivit pentru decedat in viata
lor emotionala K un loc care sa nu<i impiedice sa traiasca e9ectiv in aceasta
lume.Marris a capturat aceasta idee cand scria?
-a inceput, un vaduv nu poate separa scopurile si intele#erea de sotul
care a avut o importanta centrala in 9ormarea acestora?Tre!uie sa reinvie relatia,
sa o continuie prin sim!oluri si implinirea dorointelor pentru a se simti in viata.Dar
odata cu trecerea timpului incepe sa re9ormule6e viata in termeni care asimilea6a
moartea acestuia.,ace o trans9ormare #radata de la a vor!i cu el Bca si cum ar
sta in scaunul de lan#a mineC la a se #andi ce ar spune si ce ar 9ace si de aici la
a planui viata sa si a copiilor in termenii a ceea ce ar 9i dorit.Pana la urma
doreste sa devina ea insasi, si nu se mai re9era constient la el. OMarris, 194/, pp.
34<38P
Parintii indoliati au di9icultati in a intele#e notiunea de retra#ere
emotionala.Daca ne #andim la relocare, atunci sarcina parintilor este sa implice
anumite relatii cu #andurile si amintirile pe care le asocia6a cu copii lor, dar sa
9aca asta intr<un mod care le permite sa isi continue viata dupa o asemenea
pierdere.
30
Un asemenea parinte va #asi in 9inal un loc e9ectiv pentru #andurile si
amintirile 9iului pierdut pentru a<si putea continua viata.A scris?
Doar recent am putut sa o!serv lucrurile care inca ma asteapta in aceasta
viata."titi, este vor!a de lucrurile care imi plac..."tiu ca voi continua sa su9ar
dupa pierderea lui +o!!ie tot restul vietii si ca voi pastra vie amintirea lui.Dar
viata mer#e inainte si vreu sau nu 9ac parte din ea,.De curand au 9st momente
cand o!servam cat de !ine ma descurc la un proiect acasa si am 9acut parte si
din cateva activitati cu prietenii mei. OAleD&, 1980, p. 353P
Penru mine, asta repre6inta o miscare spre implinirea sarcinei 'F.
.ste di9icil sa #asesti o de9initie a neimplinirii sarcinii 'F, dar o sinta#ma
potrivita ar 9i Ba nu iu!iC.A 'F<a sarcina este trasa in spate prin a#atarea de un
atasament trecut mai de#ra!a decat a 9orma atasament noi.Anumiti oameni
resimt pierderea atat de dureroasa incat isi propun sa nu mai iu!easca
niciodata.%antecele contemporane re9lecat aceasta tema dandu<i o validitate pe
care nu o merita.
Pentru multi oameni sarcina 'F este cea mai di9icila.+aman !locati in
acest punct al doliului si reali6ea6a mai tar6iu ca viata lor s<a oprit practic in
momentul mortii celui dra#.Dar sarcina 'F poate 9i indeplinita.; tanara
adolescenta a trecut prin momente deose!it de di9icile pentru a 9ace 9ata mortii
tatalui ei.Doi ani mai tar6iu, cand incepuse sa a!orde6e sarcina 'F, i<a scris de la
cole#iu mamei ei, 9ormuland ceea ce multi oameni eDperimentea6a atunci cand
sunt a#atati de retra#erea emotionala si reinvestiri?C"unt destui oameni care pot
9i iu!itiC, a scris Bsi asta nu inseamna ca il iu!esc pe tata mai putinC.
Cand se inc!eie doliul?
A intre!a cand se termina doliul este oarecum similar cu a intre!a ce
inaltime are sus<ul.(u eDista un raspuns.Bo)l!& si Pares au a9irmat ca doliul
este terminat atunci cand persoana inc$eie ultima 9a6a, a restituirii 1Bo)l!&,
1985J Pares, 19402.'n opinia mea, doliul este 9inali6at atunci cand sarcinile
31
doliului sunt implinite..ste imposi!il sa 9iDe6i o data pentru asta , dar cu toate
acestea, in literature de specialitate sunt tot 9elul de incercari de sta!ilire a
datelor K / luni, un an, doi ani, niciodata<.'n ca6ul pierderii unei relatii apropiate
privesc cu suspicio6itate 9iecare re6olvare completa care durea6a su! un an, si
pentru multi, doi anu nu inseamna prea mult.
Un reper al unui doliu inc$eiat este atunci cnd o persoana se poate #andi
la indoliat 9ara sa simta durere..ste intotdeauna un sentiment de tristete cand te
#andesti la cineva pe care l<ai iu!it si l<ai pierdut, dar este un tip di9erit de tristete,
di9erit caintensitate, nemaieDistand reactii puternice ca plansul sau o #reutate
puternica pe piept.Ast9el, doliul este complet cand o persoana isi poate reinvesti
emotiile in viata si in a trai.
Mai sunt ca6uri in care se pare ca nu eDista o inc$eiere a doliului.Bo)l!&
citea6a o vaduva de @3 de ani care spunea?Cdoliul nu incetea6a niciodata.Doar
cu trecerea timpului erupe din ce in ce mai rarC1Bo)l!&, 1985, p. 1512.MaAoritatea
studiilor asupra 9emeilor care isi pierd sotii, arata ca mai putin de Aumatate isi
revin dupa trecerea primului an."$uc$ter a a9lat ca este nevoie de o perioada de
circa doi ani pentru ca vaduvii sa #aseasca acel Bminimum de
sta!ilitate...sta!ilind o noua identitate si #asind o directie a vietii lorC1"$uc$ter
7Hisoo, 198@, p. 0/82."tudiile lui Pares arata ca vaduvii au nevoie de / ani
pentru a #asi sta!ilitate completa in vietile lor 1Pares, 19402.
Unul din lucrurile de !a6a pe care consilierii durerii le<au invatat este sa
comunice oamenilor ca doliul este un proces pe termen lun#, si ca punctul
culminant nu va 9i un stadiu anterior durerii.%onsilierul poate sa<i atentione6e ca
c$iar in timpul pro#reselor pot eDista 6ile mai di9icile.Jelitul nu este un proces
liniarJPoate reaparea si sa necesite din nou lucrul asupra lui.
; vaduva, dupa ce si<a pierdut atnarul 9iu, mi<a spus, dupa un doliu
prelun#it si dureros Basteptarile te distru#.Acum reali6e6 ca durerea nu dispare
niciodata complet.Durerea se reintoarce , dar imi amintesc si perioade in care imi
era mai !ineC.
Am un prieten care a pierdut pe cineva important si su9erea eDtraordinar
de tare.(u avea o toleranta 9oarte mare la durere, in special la su9erinta, iar la
32
scurt timp dupa pierdere mi<a spus?C"unt !ucuros ca aceste / saptamani o sa
treaca si totul o sa treacaC.; parte din aAutorul meu a constat in a<l 9ace sa
intelea#a ca durerea nu va disparea in / saptamani si ca este posi!il sa nu
dispara nici dupa / luni.Unii oameni cred ca este nevoie de cele patru anotimpuri
pentru ca durerea sa se micsore6e. 8eo99r& 8orer considera ca modul in care
oamenii raspund condoleantelor este un indicator al stadiului in care se a9la in
procesul doliului.Acceptarea recunoscatoare ale a condoleantelor este unul din
cele mai si#ure semne ca indoliatul lucrea6a asupra procesului.18orer, 19@32.
"e poate spune ca doliul este terminat atunci cand oamenii recapata
interesul asupra vietii, cand se simt mai plini de speranta, eDperimentea6a
satis9actia din nou si se adaptea6a noilor roluri.'nsa, intr<un anumit sens, doliul
nu se termina niciodata. Puteti #asi urmatorul citat al lui "i#mund ,reud
interesant.A 9ost scris pretenului sau Bis)an#er la moartea 9iului sau?
#asim un loc pentru ceea ce pierdem.%u toate ca stiu ca dupa aceasta
pierdere o Aale acuta va urma , stim ca vom ramane inconsola!ili si ca nu vom
putea #asi un su!stitut.(u contea6a ce ar putea umple #olul, c$iar daca va 9i plin
complet mai ramane altceva...O..-. ,reud, 19@1, p. 38@P
Bibliografie
AleD, W. D. 119802. Dimensions o9 ps&c$olo#ical counselin# t$at 9acilite
t$e #ro)in# process o9 !ere)ed pararens. ournal of !ounseling Ps"c#olog",
$9. %9&'5(7.
Bo)l!&, J. 119442 T$e main# and !reain# o9 a99ectional !ounds, ' and ''.
Britis# ournal of Ps"c#iatr" , 135, 051 K 015J /01</31.
Bo)l!&, J. 119852.)ttac#ment and loss*+oss, sadness and and depression
1vol '''2.(e) *or? Basic Boos.
Dar)in, %. 118402. T#e ,xpression of emotions in man and
animals.-ondon? Murra&.
33
Dorpat, T. -. 119432."uicide, loss and mourmnin#.+ife t#reating
be#aviour,, .013<00/.
.n#el, 8. -. 119@12.'s #rie9 a disease> A c$allen#e 9or medical
researc$e.Ps"c#osomatic medicine, 03, 18<00
.rison, ..E. 119352.!#ild#ood and -ociet", (e) *or? (orton
,reud, ..-. 1.d2. 119@12.+etter of -igmund .reud, (e) *or? Basic.
,reud, ". 119342.Totem and ta!oo 119132, standard edition, 1vol.
N'F2.-ondon? Eo#art$.
8ardiner, A. 7 Pritc$ard, M. 119442. Mournin#, mummi9ication and livin#
)it$ t$e dead.
8oalder, J.". 119832.Mor!id #rie9 reaction?A social "&stems
perspective.Proffesional Ps"c#olog"* /esearc# and practice., 1@, 833<8/0.
8orer, 8.D., 119@32. Deat$, 8rie9 and Mournin#, (e) *or?Dou!leda&
Eavin#$ust, +. 119332.Developmental Tas0s and ,ducation. (e)
*or?-on#mans
Eoro)it6, M.J. Wilner, (., Marmar, %. 7 :rupnic, J. 119852.Pat$olo#ical
#rie9 and t$e activation o9 latent sel9 ima#es.American Journl o9 Ps&c$iatr&, 134
1134<11@0
:rupp, J., 8enovese, ,. 7 :rupp T. 1198@2.To $ave and $ave not?Multiple
identi9ications in pat$olo#ical !ereavement.ournal of )merican )cadem" of
Ps"c#oanal"sis, 1/, 334<3/8
:rupp, J.+. 7:i#9ield, B.119@02. T$e !ereavement reaction? A cross<
coltural evaluation.ournal of religion and #ealt#, 1, 000<0/@
-oren6, :., 119@32.;n A#ression.-ondon? Met$uen.
Marris, P. 1194/2.+oss and c#arge. -ondon? +ut$led$e and :ee#an Paul.
Pares, %. M. 119402.Bereavemen?"tudis o9 #rie9 on adult li9e. (e) *or?
'nternational Universities Press.
Pincus, -. 1194/2. Deat# and t#e famil". (e) *or, Pant$eon.
+u!in, ".". 1198/2.Mournin# distinct 9rom melanc$olia.? T$e resolutions o9
!ereavement. Britis# 1ournal of medical ps"c#olog"., 34, 339<3/3
34
"$uc$er, ". +., 7 Hisoo, ". 1198@2.Treatment o9 spousal !ereavement? A
multidimensional approac$, Ps"c#iatric annals, 1@, 093<353.
Folan, F.D. 119832. %omplicated Mournin#. Annual o9 ps&c$oanal&sis,
10, 303<3/8
Hai#er, (. 11983<8@2.Woman and !ereavement.Woman and T$erap&, /,
33</3
35
%apitolul0
$eactiile normale la durere : doliul lipsit de complicatii
Termenul de durere normala
I
sau lipsita de complicatii, cuprinde o #ama
eDtinsa de sentimente si comportamente care sunt normale dupa o
pierdere.Una dintre primele incercari de a privi reactiile normale la durere intr<
o maniera sistematica a 9ost 9acuta de catre .ric$ -indemanncand a 9ost se9ul
clinicii de psi$iatrie la "pitalul 8eneral din Massac$utsess.
'n 6ona Bostonului sunt doua cole#ii catolice !inecunoscute pentru
rivalitatea ec$ipelor lor de 9ot!al.'n toamna anului 19/0 se avea loc o intalnire
o!isnuita de sam!ata,Eoll& %ross a invins Boston %olle#e, iar dupa meci
suporterii au mers in pu!<ul %oconut 8roove pentru a sar!atori victoria. Din
ne9ericire, datorita unui accident clu!ul a luat 9oc si in total au murit 355 de
oameni.
Dupa aceasta tra#edie -indermann si cole#ii sai au lucrat cu cei car au
pierdut persoane dra#i in timpul $olocaustului, si din aceste date si altele au
scris B"imptomatolo#ia si #estiunea durerii acuteC 1-indemann, 19//2.Din
o!servarea a 151 recent indoliati pacienti a descoperit patternuri ce descriu
caracteristici ale durerii normale acute.Acestea sunt cuprinse in?
1. Dis9unctii somatice de orice tip
0. Preocuparea de ima#inea decedatului
3. Finovatie in raport cu moartea sau cu circumstantele anterioare
mortii
/. +eactii ostile
*
Folosesc cuvantul normal atat in sens clinic cat si statistic!in "unct de vedere clinic se refera la ceea ce
un clinician ar defini ca com"ortament de doliu normal# iar din "unc de vedere statistic se refera la
frecventa cu care un com"ortament se intalnete la o "o"ulatie idoliata# aleasa intam"lator$ele mai
frecvente com"ortamente sunt considerate normale
36
3. 'ncapacitatea de a 9unctiona la randamentul anterior pierderii
Pe lan#a acestea, a descris alte @ caracteristici mani9estate de multi
pacienti.Pareau sa de6volte anumite trasaturi ale decedatului in propriul
comportament.
"tudiul lui -indemann are numeroase limite.Unele din acestea au 9ost
evidentiate de Pares, care su!linia ca -indemann nu arata date statistice
care sa evidentie6e 9recventa sindroamelor descrise.De asemenea nu
mentionea6a cate interviuri a sustinut cu pacientii si cat timp a trecut intre
acestea si data pierderii 1Pares, 19402.%u toate criticile, ramane un studiu de
re9erinta.
%eea ce m<a interesat in mod deose!it au 9ost ca reactiile intalnite asta6i
la spitalul din Massac$utsess sunt similare celor din studiul lui -indemann de
acum /5 de ani.'ntr<un numar mare de oameni care eDperimentea6a durerea
ca urmare a unei pierderi intalnim toate sau cateva din urmatoarele
9enomene?
112sentimente, 102 reactii 9i6ice, 132 co#nitii si 1/2
comportamente.%onsilierul durerii tre!uie sa 9ie la curent cu #ama lar#a de
comportamente ce cad su! descrierea de Bdurere normalaC.
%anifestarile durerii normale
"entimente
Tristete. Tristetea este cel mai comun sentiment al tuturor indoliatior,
a9irmatie c are nu mai are nevoie de comentarii.Desi nu se mani9esta
neaparat prin plans, aceasta modalitate de eDpresie este des intalnita.Pars
si Weiss lansea6a ipote6a potrivit carei plansul repre6inta un semnal ce
evoca o reactie protectiva, simpatetica din partea celorlalti si sta!ileste o
situatie sociala in care le#ile normale ale competivitatii sunt suspendate
1Pares 7 Weiss, 19832.
.uria. ,uria este eDperimentata 9recvent dupa o pierdere.Poate 9i un dintre
cele mai con9u6e sentimente pentru supravietuitor, ceea ce este radacina
37
multor pro!leme ale procesului de doliu. ; 9emeie al carui sot a murit de
cancer mi<a spus? B%um as putea 9i 9urioasa> .l nu a vrut sa
moaraC.Adevarul este ca era 9urioasa pentru ca a murit lasand<o sin#ura.
Daca 9uria nu este recunoscuta adecvat, poate duce la un doliu cu
complicatii.
Aceasta 9urie vine din doua surse? 112 dintr<un sentiment de 9rustrare
datorita 9aptului ca nu s<a 9acut nimic pentru a impiedica aceasta moarte si 102
dintr<o eDperienta re#resiva ce are loc dupa pierderea cuiva apropiat."<ar
putea sa 9i eDperimentat acest tip de re#resie cand, ca mic copil mer#eam la
umparaturi cu mama.'ntr<un raion am o!servat !rusc disparitia acesteia.Am
simtit panica si anDietate pana la reintoarcerea ei, si in acel moment in loc de
eDprimarea !ucuriei reactionam a#resiv.Acest comportament, pe care Bo)l!&
il vede ca 9acand parte din mostenirea noastra #enetica, sim!oli6ea6a
mesaAul Bsa nu ma parasesti niciodataC
'n pierderea oricarei persoane importante este o tendinta de re#resare, de
a te simti neaAutorat, de a te simti incapa!il de a eDista 9ara celalalt si de a
eDperimenta 9uria care insoteste aceste sentimente de anDietate.,uria simtita
de indoliati tre!uie corect identivicata si centrata catre decedat, pentru a
putea 9i 9inali6ata.%u toate acestea 9uria este uneori #estionata in moduri mai
putin e9iciente, printre care trans9erul sau directionare spre o alta persoana pe
care o invinuiesti pentru moartea acestuia.+ationamentul este ca daca cineva
poate 9i invinuit atunci este responsa!il si ast9el pierderea putea sa nu ai!a
loc.;amenii invinuiesc doctorul, directorul de pompe 9une!re si c$iar propria
9amilie, prietenii apropiati sau pe Dumne6eu.
Una dintre cele mai riscante mani9estari de6adaptative ale 9urieieste
centrarea 9uriei catre sine, care in ca6uri eDtreme poate duce la suicid.;
interpretare psi$analitica a acestui tip de 9urie a 9ost data de catre Melanie
:lein care a su#erat ca Btrium9ulC asupra mortii a cau6at persoana indoliata
sa<si recanali6e6e 9uria catre sine sau asupra altora a9lati laindemana 1:lein,
19/52.
38
2ina si autoreprosurile. Fina si autoreprosurile sunt eDperiente comune
ale supravietuitorilor?Fina de a nu 9i 9ost destul de ama!il, de a nu 9i dus
!olnavul la spital mai devreme, si alte vine asemanatoare.De o!icei vina se
mani9esta asupra a ceea ce s<a intamplat sau asupra a ceva de a 9ost ne#liAat
in Aurul mortii.%el mai adesea vina este irationala si va disparea su! prisma
realitatii.
)nxietatea. AnDietatea supravietuitorului poate varia de la un usor
sentiment de insecuritate la un puternice atacuri de panica. %u cat sunt mai
9recvente si mai intense acestea su#erea6a o reactie patolo#ica de
doliu.AnDietatea vine din doua surse. 'n primul rand supravietuitorul se teme
ca nu o sa 9ie in stare sa ai!a #riAa de el si si 9ace remarci 9recvente de #enul
B(u o sa pot supravietui 9ara elC.'n al 0<lea rand, anDietatea este #enerata de
o constienti6are mai accentuata a mortii personale 1Worden, 194@2. Dusa la
eDtreme, aceasta anDietate poate #enera 9o!ii.Binecunoscutul
%. ". -e)is cunostea anDietatea si a spus dupa pierderea sotiei? Q(imeni nu<mi
spusese ca ma$nirea 1indurerarea2 se simte ca o teama. (u mi<e teama, dar
sen6atia este ca si cum am teama. %ontinui sa traiesc aceleasi 6!ateri in stomac,
aceeasi neliniste.C 1-e)is, 19@12
"in#uratatea este un sentiment trait 9recvent de cei care si<au pierdut partenerul,
de care a 9ost 9oarte le#at. %u toate acestea, multe vaduve pre9era sa stea
sin#ure acasa, simtindu<se mai in si#uranta. QMa simt atat de sin#uraC<spunea
una din vaduve care a 9ost casatorita timp de 30 de ani. QPare ca lumea s<a
s9arsit pentru mineC<spunea ea dupa 15 luni de la moartea sotului.
;!oseala<Pacientii lui -inderman acu6a 9recvent o!oseala. Aceasta poate cau6a
apatie sau lipsa de atentie. Un inalt nivel de o!oseala se intalneste, de o!icei, la
persoanele 9oarte active.
(eaAutorarea este unul din 9actorii stresanti, mai ales in prima etapa a pierderii.
%el mai adesea se intalneste la vaduve. ; tanara vaduva ramasa cu un copil de
sapte saptamani ne<a spus? Q'n primele 3 luni dupa decesul sotului meu 9amilia
39
mea a venit sa locuiasca cu mine deoarece imi era teama ca nu pot avea #riAa de
copilC.
"ocul apare de cele mai multe ori in ca6ul deceselor !ruste. De eDemplu atunci
cand a9li prin tele9on ca cineva 9oarte drea# a murit. 'nsa socul poate aparea si in
ca6ul mortii unu !olnav incura!il.
Dorul dupa persoana disparuta este ceea ce !ritanicii numesc Qpinin#C<tanAirea.
Pares a o!servat ca toate persoanele ramase traiesc aceasta QtanAireC dupa cel
disparut, dar cel mai accentuat este la vaduve. Acesta este un sentiment normal
in urma pierderii. %u timpul aceasta tanAire 1acest dor2 se mai diminuea6a.
.manciparea poate 9i un sentiment po6itiv dupa o moarte. ; tanara, a carui tata
dictator, a murit de un atac de cord, a trecut prin sentimente de durere dar in
acelasi timp a trait un sentiment de emancipare, deoarece nu mai traia su!
tirania tatalui sau. -a inceut se simtea necon9orta!il de aceasta stare, insa cu
timpul a acceptat situatia ca raspuns normal al statutului sau social.
.li!erarea. Multi oameni se simt eli!erati1usurati2 atunci cand una din persoanele
dra#i moare dupa o lun#a !oala incura!ila, dar in acelasi timp simt si un
sentiment de vinovatie.
Blocarea 1amortirea2. "e stie ca 9oarte multi oameni acu6a o !locare a
sentimentelor, de re#ula in prima 9a6a a a9larii decesului. Blocarea apare pro!a!il
datorita 9aptului ca eDista 9oarte multe sentimente cu care se con9runta cel
ramas, sentimente pe care vrea sa le ordone6e. Pares si Weiss spunCnu am
#asit nici o pro!a ca aceasta !locare ar 9ii o reactie nesanatoasa. Blocarea este
o sen6atie ca o aparare impotriva a ceea ce va 9ii de su9erit ea pare sa 9ie un
sentiment normal.C 1Pares si Weiss 1983= p.332. Daca revi6uim lista tre!uie
retinut ca toate aceste itemuri repre6inta sentimente normale intr<o durere si ca
nu eDista nimic patolo#ic.
"en6atii 9i6ice
40
-indemann nu descrie numai sentimente personale ci si sen6atii 9i6ice asociate
cu dureri acute. Aceste sen6atii sunt adesea trecute cu vederea, dar care Aoaca
un rol semni9icativ in procesul indurerarii. 'ata o lista cu cele mai comune reactii
9i6ice traite de persoana indurerata?
1. un #ol in stomac
0. o apasare in piept
3. sen6atia de #atuire
/. suprasensi!ilitate la 6#omot
3. sen6atia de depersonali6are QMer# pe strada si nimic nu pare real inclusiv
euC.
@. sen6atia de su9ocare
4. molesala musculara
8. pierderea ener#iei
9. #ura uscata
Multe persoane au trait aceste sen6atii timp indelun#at de aceea au venit la
terapeut pentru a 9ii veri9icate.
%unoasterea. .Dista multe pareri le#ate de e6perienta durerii care se mani9esta
mai puternic in primele 9a6a dupa deces dupa care incepe sa dispara. 'nsa
#andul la durerea pierderii poate duce la depresie sau anDietate.
(eincrederea apare de re#ula imediat dupa a9larea mortii cuiva si in special in
ca6ul unei morti !ruste. Persoana isi spune Q(u este adevarat, tre!uie sa 9ie o
#reseala. (u imi vine sa cred ca este adevarat. (u vreau sa cred ca este
adevaratC. ; tanara vaduva mi<a spus Qastept ca cineva sa ma tre6easca si sa
imi spuna ca vise6C.
%on9u6ia. Multi spun ca sunt de6orientati si nu isi pot orienta #andurile, au
di9icultati in a se concentra si uita multe lucruri. ;data m<am intors de la o
intrunire cu taDiul si i<am spus so9erului unde vreau sa mer#. Dupa ce m<am
ase6at in spate, el m<a intre!at iarasi unde vreau sa mer#. Apoi m<a intre!at de
mai multe ori, cerandu<si scu6e, spunandu<mi ca se simte 9oarte con9u6. -<am
intre!at ce i s<a intamplat si el mi<a spus ca isi pierdu<se 9iul intr<un accident cu o
saptamana in urma.
41
Preocuparea este o o!sesie a #andului celui ramas. .l isi ima#inea6a de multe
ori cum su9era sau momentul mortii.
"imtirea pre6entei este urmarea dorintei de a<si revedea persoana pierduta.
Persoana in durerata poate crede ca decedatul este undeva acolo nemiscat in
spatiu si timp. Aceasta poate 9ii adevarat imediat dupa moarte.
Ealucinatiile. Atat cele vi6uale cat si sonore sunt incluse in aceasta lista a
comportamentului normal, deoarece $alucinatiile sunt eDperiente traite ades din
cau6a lipsei persoanei disparute. De re#ula acestea sunt ilu6ii trecatoare care
apar cateva saptamani dupa pierdere si care in #eneral nu provoaca dureri. Multi
considera ca $alucinatiile sunt utile. %u toate ca misticismul si spiritismul vor sa
9aca $alucinatiile reale, acestea s<ar putea sa 9ie 9enomene meta9i6ice. .Dista o
le#atura in ceea ce #andim si simtim K spune atat psi$olo#ia co#nitiva cat si
terapia co#nitiva. Aaron Bec si cole#ii de la Universitatea Pens&lvania considera
ca depresia 9recventa este consecinta eDperientelor #andurilor depresive 1Bec
et all 19492. 'n mintea celui ramas se petrec anumite #anduri cum ar 9ii Q nu pot
trai 9ara el=ea. (u o sa mai #asesc dra#ostea niciodata.C Acesta #anduri pot 9ii
intense, dar normale in situatia durerii sau anDietatii.
%omportamentul. .Dista un numar mare de comportamente speci9ice asociate cu
reactii normale unei in#urerari. Aceste comportamente pot 9ii clasi9icare 9iind
le#ate de? somn, distur!anta apetitului, a!senta #andirii si incetarea activitatii
sociale.
Tul!urarea somnului<traita de aproape toate persoanele care si<au pierdut de
curand pe cineva dra#. "e mani9esta prin adormirea cu #reu sau tre6irea 9oarte
devreme. 'nsomnia poate 9ii corectata de un medic, dar in ca6ul indurerarii
aceasta se corecea6a de la sine cu timpul. Bill se tre6ea mereu la 3 dimineata
dupa pierderea sotiei. .ra incarcat de sentimente triste #andindu<se cum ar 9i
putut sa impiedice moartea sotiei. Din cau6a aceasta avea di9icultati la serviciu,
nu se mai putea concentra, insa dupa @ saptamani lucrurile au inceput sa se
indrepte si apoi au disparut. 'n ca6ul in care insomnia persista se putea aAun#e la
o depresie serioasa care necesita aAutor de specialitate. 'nsomnia poate aparea
la persoanele carora le este treama de vise, de a9i sin#ur in pat si teama ca nu
42
se vor mai tre6i. Dupa moartea sotului o 9emeie si<a in9rant teama cu aAutorul
cainelui pe care l<a luat in pat cu ea. +espiratia cainelui a linistit<o si timp de 1 an
a reusit sa isi revina si sa doarma sin#ura.
Tulburarea apetitului. Acesta se poate mani9esta 9ie prin a manca 9oarte mult 9ie
a nu manca mai deloc. "c$im!arile semni9icative in #reutatea cuiva pot 9ii
re6ultatul sc$im!arii apetitului.
%omportamentul lapsus<memoria
Persoanele indurerate pot 9ace anumite actiuni 9ara sa isi dea seama ca le<au
9acut ducand la situatii neplacute sau c$iar la raniri. De eDemplu o pacienta a
spus ca a mers la o a9acere cu masina personala, iar dupa terminare a uitat ca a
venit cu masina si s<a intors cu transportul in comun. Acesta i s<a intamplat de 3
ori. .a pierduse o persoana 9oarte importanta din viata ei.
'ncetarea relatiilor sociale.
"e intalneste de re#ula la persoanele care au avut o pierdere importanta si se
mani9esta prin nedorirea comunicarii sau sociali6arii cu ceilalti. Acesta stare este
de scurta durata, corectandu<se de la sine. Am va6ut o tanara la scurt timp dupa
moartea mamei sale , care desi era o persoana 9oarte vesela careia ii placeau
petrecerile, a re9u6at orice invitatie considerand<o c$iar de6onoranta in situatia sa
actuala. Unii oameni care re9u6a sociali6area cu prietenii ii considera pe acestia
stresanti. %ineva spunea Qprietenii mei au insistat atat de mult incat vroiam sa<i
evit. De cate ori pot spune RRimi pare rauSSC. (einte#rarea sociala poate duce si
la lipsa de interes 9ata de lume cum ar 9ii re9u6area citirii 6iarelor sau vi6ionarea
televi6orului.
Fisarea celor decedati
"e intampla sa<i visam pe cei decedati atat prin vise normale, vise a#itate sau
c$iar cosmaruri. .st$er, dupa moartea mamei sale a su9erit din cau6a puternicei
vine le#ate de circumstantele mortii mamei. Aceasta vina s<a mani9estat prin
su!aprecieri si incriminari personale 9iind asociate cu anDietate puternica. %u
toate ca isi vi6ita mama cu re#ularitate si devotament, .st$er a plecat sa
cumpere ceva. 'n acel moment mama sa a murit. .st$er s<a incarcat cu
remuscari si desi am 9olosit te$nici moderne de terapie vina ei a persistat. "u!
43
terapie ea a avut un vis in care aincerca sa o aAuta pe mama sa mear#a si sa nu
cada. Dar mama ei a ca6ut si .st$er nu a putut 9ace nimic. Acest vis a 9ost un
punct semni9icativ in terapia sa pentru a o 9ace sa vada ca nu putea impiedica
moartea mamei sale. Acest vis a 9acut<o sa stear#a vina pe care o purta timp de
multi ani.
.vitarea readucerii aminte a celui decedat
Unii oameni evita locurile sau lucrurile care le<ar provoca indurerarea. .i evita
locurile unde au murit persoanele dra#i, evita o!iecte care au apartinut acestora.
; 9emeie indurerata dupa moartea sotului sau ramasa cu doi copii a spus ca a
ascuns po6a cu sotul sau deoarece ii 9acea rau va6andu<le. Aceasta a 9ost o
solutie de moment, pentru ca cu cat trecea timpul ea s<a o!isnuit cu lipsa lui.
'ndepartarea lucrurilor care apartin celui decedat duce la o eli!erare provi6orie a
trupului.
%autare si c$emare
Atat Bo)l!& cat si Pares au scris mult despre comportamentul cautarii si
c$emarii. %$emarea este le#ata de cautare. (u de putine ori cineva stri#a
persoana decedata Q-ar& -ar& -ar&, intoarcete la mine te ro#.C %$iar daca de
multe ori nu se 9ace ver!al cel decedat este c$emat in #and.
;9tatul<se intalneste 9oarte des la cel indurerat. Acesta este corelat cu sen6atia
de respiratie di9erita 9ata de normal. %ole#ii de la spitalul din Massac$usets au
testat respiratia unui #rup de parinti indurerati si au descoperit ca nivelul de ;0 si
%;0 este similar acelor pacienti depresivi 1Jalline et all, 19832.
"upraactivitatea. Multe vaduve au intrat intr<o $iperactivitate neo!ositoare dupa
moartea sotilor. ,emeia mentionata mai sus lasata cu 0 adolescenti nu suporta
sa stea acasa. "e ducea tot timpul prin oras incercand sa #aseasca ceva pentru
nelinistea sa. ; alta vaduva 6iua statea acasa 9iind 9oarte ocupata, dar noaptea
9u#ea de acasa.
44
Plansul. "e spune ca lacrimile vindeca. "tresul cau6ea6a dis9unctii c$imice in
or#anism iar lacrimile elimina su!stantele toDice aducand ec$ili!rul or#anismului.
%ercetatorii sustin ipote6a potrivit careia continutul c$imic al lacrimilor cau6ate de
stres di9era de cel secretat de oc$ii iritati. "<au 9acut teste pentru a se vedea
tipurile c$imice de catec$olomina produse in creier in situatia lacrimilor provocate
de stres 1,re& 19852. -acrimile c$iar eli!erea6a stresul dar cum se reali6ea6a
acest lucru nu se stie.
Fi6itarea locurilor sau purtarea lucrurilor ramase de la cel decedat
Acest 9apt este opus celui care evita sa mai ai!a contact cu cel decedat.
%omportamentul acesta se mani9esta la cei carora le este teama ca nu isi mai
amintesc de cei pierduti. ; vaduva a spus Qtimp de 0 saptamani am purtat cu
mine po6a lui de teama sa nu ii uit 9ataC.
;!iecte dra#i celui decedat
; tanara s<a im!racat timp de cateva luni cu $ainele mamei sale deoarece nu se
simtea !ine daca nu le purta. %u timpul insa ea a simtit ca nu mai este important
sa mai poarte $ainele mamei decedate si in 9inal le<a dat pe toate.
Motivul pre6entarii in detaliu al acestor comportamente este acela de a arata
varietatea lor ampla care apare la persoanele indurerate. Bineintales ca nu toate
au 9ost traite de o sin#ura persoana. .ste 9oarte important pentru terapeut sa
intelea#a comportamentul si sa nu il patolo#i6e6e pe acela care pare normal la
cel indurerat. Terapeutul tre!uie sa il 9aca pe pacient sa intelea#a normalitatea
acestor comportamente. Atunci cand comportamentul persista mai mult timp
tre!uie sa se prevada complicatii si sa se lucre6e mai mult 1Demi si Miles, 19842
Ma$nire si depresie
45
Multe din durerile su9letesti par a 9ii mani9estatii ale depresiei. "e va 9ace o
similitudine si di9erenta intre indurerare si depresie. ,reud in prima sa lucrare
QDurere si melancolieC a studiat aceasta. .l a incercat sa studie6e ca depresia
sau melancolia cum o numeste el este o 9orma patolo#ica a durerii si se
aseamana mult cu indurerarea 1o durere normala2 cu eDceptia ca aceasta are
unele trasaturi caracteristice, proprii si anume 9uria impinsa spre cel iu!it care se
intoarce in interiorul su9letului 1,reud 19142. .ste adevarat ca indurerarea
seamana 9oarte mult cu depresia si mai este adevarat ca durerea se poate
trans9orma intr<o depresie. 8erald :lerman un mare cercetator al depresiei crede
ca multe depresii sunt produse de pierderea celui dra# 9ie imediat dupa deces 9ie
la ceva timp cand pacientul isi aminteste de cel dra#. Depresia poate servi ca un
scut impotriva indurerarii. Daca 9uria este directionata spre sine venita din partea
celui decedat atunci va 9ii mai #reu de re6olvat.
Marile di9erente dintre neca6 si depresie sunt? stim ca atat un dureri cat si in
depresii se produc dere#lari ale somnului, ale apetitului si tristete intensa. %u
toate acestea in ceea ce priveste indurerarea aceasta nu inseamna pierderea
stimei 9ata de sine cum se intampla de multe ori in depresiile clinice. ;amenii
indurerati nu se vad total indurerati iar cei care se vad durea6a o scurta perioada.
Daca cel ramas se simte vinovat este mai mult pentru un anumit aspect decat cel
#eneral al culpa!ilitatii. 'ntr<un capitol din manualul de dia#nosticare si statistica
''' + al Asociatiei Psi$iatrilor Americani se su#erea6a un sindrom complet al
depresiei, in mod 9recvent este o reactie normala pentru cei care au su9erit o
pierdere 1sentimente de depresie, lipsa po9tei de mancare, insomnia2. (u se
o!serva si nici nu sunt reactii psi$omotorii de retardare. %$iar daca durerea si
depresia impartasesc aceleasi trasaturi o!iective si si!iective, ele par a 9ii conditii
di9erite. ,reud crede ca in ca6ul indurerarii lumea pare saraca si #oala pe cand in
ca6ul depresiei oamenii se simt saraci si #oi. "unt si persoane indurerate care au
creeat pro!leme #rave ale depresiei. APA K Asociatia Psi$iatrilor Americani
permite preocuparea mor!ida cu lipsa de valoare, idei sinuci#ase, retardare
psi$omotorie sau prelun#irea perioadei de indurerare duc la o depresie maAora
complicata.
46
Jaco!s si cole#ii lui de la *ale s<au interesat de depresia din perioada indurerarii
spunand? Qcu toate ca depresiile indoliatului sunt trecatoare si nu necesita atentia
pro9esionistilor eDista totusi aprecieri ca unele depresii care persista tot anul ar
tre!ui considerate depresii clinice, semni9icative. .l a 9olosit medicamente
antidepresive pentru tratarea multor pacienti a caror depresie a persistat mult
timp nere6olvand<o spontan sau nu au raspuns la interventia interpersonala.
Acestea au 9ost de re#ula persoane care au mai avut depresii sau alte !oli
mentale. .l sustine ca im!unatatirea situatiei celor care au somn a#itat sau
de6ordini in apetit este similara cu im!unatatirea starii psi$ice si co#nitive
su#erand o dimensiune !iolo#ica pentru depresie. Una din 9unctiile terapeutului
este aceea de a evalua care pacient ar putea avea o depresie maAora pentru a i
se da un aAutor aditional cum ar 9i medicamente antidepresive.
Determinantii durerii
Daca evalue6i un numar de persoane indurerate vei o!serva un spectru lar# de
comportamente care par normale eDista di9erente individuale maAore. Pentru unii
durerea este o eDperienta intensa, pentru altii c$iar usoara. Pentru unii durerea
incepe odata cu au6irea mortii, pe cand pentru altii durerea va 9i intar6iata. 'n
unele ca6uri durerea continua o lun#a perioada de timp iar in altele ea pare sa
dure6e pentru totdeauna. 'n studiul Earvard eDosta un interes puternic pentru
indenti9icarea parametrilor durerii 1Pares si Weiss 19832. Daca ai dori sa preve6i
cum raspunde o persoana la o pierdere dra#a, ce ar tre!ui sa stii> %u toate ca
eDperienta durerii este le#ata de nivelul de6voltarii si iesirilor comportamentale
ale individului implicat maAoritatea determinantilor timd sa urme6e urmatoarele 4
cate#orii?
1. cine a 9ost persoana. %a sa se inceapa cu cel mai evident lucru, pentru a
vedea cum va raspunde o persoana la o pierdere tre!uie sa se stie cateva
despre cel decedat. Un !unic care a murit de moarte naturala va 9i Aelit
di9erit 9ata de altul similar ucis intr<un accident de masina. Pierderea unui
47
var va 9i Aelita di9erit 9ata de pierderea unui copil. Pierderea unui partener
va 9i Aelita di9erit 9ara de pierderea unui parinte.
0. natura atasamentului. Tre!uie sa se stie urmatoarele?
puterea atasamentului. .ste aproape imposi!il de demonstrat ca durerea
este determinata de intensitatea dra#ostei. +eactia durerii se intensi9ica in
9unctie de relatia de iu!ire.
"ecuritatea atasamentului. %at de necesar a 9ost cel decedat pentru
persoana ramasa. Daca cel ramas a avut nevoie de persoana pierduta
pentru propia stima, de eDemplu sentimente ;.:. despre ei insisi poate
duce la o mai mare Aale. Pentru unii securitatea si stima se intrepatrund cu
nevoile partenerului iar dupa moarte nevoile raman aceleasi insa
resursele lipsesc.
Am!ivalenta dintr<o relatie. 'n orice relatie unita eDista un anumit #rad de
am!ivalenta. .ste si#ur ca persoana este iu!ita dar eDista anumite
sentimente ne#ative. De re#ula sentimentele po6itive le indepartea6a pe
cele ne#ative. 'n ca6ul unei relatii de am!ivalenta inalta in care
sentimentele ne#ative coeDista cu cele po6itive in acelasi procent, reactia
de durere va 9i #reu de redat. De o!icei intr<o relatie am!ivalenta eDista si
o posi!ila stare de vinovatie eDprimata ades prin Q oare am 9acut destul>C,
intensi9icandu<se ura de a 9i ramas sin#ur.
%on9lictele, cu cel decedat sunt de asemeni determinanti importanti ai
durerii. Aceasta se re9era nu numai la con9luctele din apropierea mortii ci
si la con9lucte mai vec$i. De notat sunt con9luctele le#ate de a!u6uri 9i6ice
si seDuale 1spune :rupp, 198@2
3 Modul mortii. Modul in care a murit persoana va determina si indurerarea
celui ramas. 'n mod traditional decesele au 9ost catalo#ate (A"E K
moarte naturala, accidentala, sinucidere, ucis de cineva 1$omicid2.
Moartea accidentala a unui tanar este Aelita di9erit 9ata de moartea naturala
a unei persoane mai in varsta, care isi vedea moartea. "inuciderea unui
tata poate 9i Aelita di9erit 9ata de moartea unei mame tinere !olnava
incura!il, care isi paraseste copii inca mici. .ste evident
48
1ve6i cap.@2 ca cel ramas dupa cel care s<a sinucis, are timp putin si
di9erit pentru a<si eDprima durerea. Alte dimensiuni asociate cu modul
mortii includ si locul #eo#ra9ic K daca s<a intamplat in preaAma cuiva sau
departe, daca a 9ost ceva atentionari 1!oala2 sau moartea a venit pe
neasteptate. "tudiile arata ca durerea, in urma mortii !ruste a unui copil a
durat mai mult de un an 9ata de durerea mortii unei persoane !olnave
1Pares si Weiss, 19832. %ircumstantele mortii ii 9ac pe cei ramasi sa isi
eDprime 9uria si vina, mai ales in ca6ul accidentelor mortale K c$iar daca
sentimentul de neaAutorare este evocat 1Bo)l!& 19852. 'n ca6ul in care cel
ramas a omorat persoana intr<un accident sau in ca6ul omuciderii, vina va
9i evidenta.
/. Antecedente istorice. Pentru a prevedea ce reactie va avea cel care
su9era, tre!uie stiut daca acesta a mai avut pierdere si ce impact au avut
ele. .ste 9oarte important sa se cunoasca sanatatea mintala anterioara a
persoanei. -a persoanele cu tul!urari depresive, durerea va 9i mai lun#a
9ata de cei sanatosi mintal. Terenul pe care l<au cercetat specialistii este
cel al evenimentelor care sc$im!a viata normala. Q"c$ema eDperientelor
recenteC creata de dr. Eolmes si dr. +a!le arata #ravitatea evenimentelor
ce durea6a de la @ luni pana mai mult de un an dinaintea mortii 1Eolmes si
+a!le, 15@02. "<a sta!ilit ipotetic ca acei oameni care au avut mai multe
decese in 9amilie vor 9i mai indurerati. %u toate acestea durerea nu pare
sa 9ie evidenta datorita 9aptului ca nu se eDteriori6ea6a 1prin cri6e2. .ste
important nu numai momentul de cri6a ci si a!ilitatea de a evalua
sc$im!area.
3. Personalitate varia!ila. Bo)l!&, in pledoaria sa, a trans9erat structura de
personalitate a celui indurerat incercand sa intelea#a reactia lui la o
pierdere 1Bo)l!& 19352. Faria!ilele includ varsta, seDul, reactia la
anDietate si stres, dependenta 9ata de persoane. De eDemplu persoanele
dia#nosticate cu anumite tul!urari de personalitate pot avea perioade
#rele in a 9ace 9ata pierderii. 'n mod special este adevarat acest lucru cu
49
persoanele cu tul!urare !orderline sau tul!urare de personalitate
narcisica.
@. "c$im!ari sociale. %u totii apartinem unei su!culturi etnice si reli#ioase
care ne dau orientarea reli#ioasa si ne indruma in trairile noastre. De
eDemplu irlande6ii isi Aelesc mortii alt9el decat italienii sau vec$ii incasi. -a
evrei, potrivit ritualului Qs$ivaC timp de 4 6ile se sta acasa unde vin
prieteniii pentru ai aAuta sa treaca mai usor peste durere, dupa care
urmea6a ritualul urcusului la templu. %atolicii au propriile lor ritualuri, la 9el
si Prostestantii. Deci tre!uie cunoscute ori#inile sociale, etnice si
reli#ioase ale celui ramas pentru a vedea cum isi plan#e mortii. %ontea6a
9oarte mult cat de mult este sustinut cel ramas de catre 9amilie si prieteni.
Unele studii au aratat ca suportul social poate aduce si e9ecte adverse, ca
stresul 1Bla6er, 1980, Penne!aer, ;MEeeron, 198/, -evov si altii 1988,
Bo)l!& 19882. MaAoritatea studiilor arata ca cei mai putin indurerati sunt
cei cu un suport social inadecvat si c$iar un con9lict social.
4. "tresul acceptat. "c$im!arile si cri6ele care apar in urma unei morti sunt
inevita!ile, la unii indivi6i inclu6andu<se si decaderi economice. 'n studiul
%opilului 'ndurerat din Boston parintii ramasi cu copii au avut parte de cel
mai mare numar de sc$im!ari in viata, atin#and nivelul maDim al depresiei
in primele 3 luni dupa deces.
Procesul indurerarii
'n aceasta lucrare s<a utili6at termenul de QdoliuC pentru a indica procesul care
apare dupa o pierdere, pe cand Qneca6ulC se re9era la o eDperienta personala a
unei pierderi. De vreme ce doliu este un proces, tre!uie va6ut in stadii, unii au
#asit 9 stadii iar altii 10. una dintre di9icultati este ca indureratii nu trec prin aceste
stadii intr<o anumita ordine. %ei care au prima pierdere trec prin stadii stricte.
,a6ele
50
; alternativa a stadiilor este conceptul 9a6e 9olosit de Pares, "anders, Bo)l!& si
altii. Pares de9ineste / 9a6e ale indurerarii 1neca6ului2 1Pares 19452. ,a6a 1?
este perioada QamortiriiC care apare cu putin inainte de pierdere. Acesta 9a6a ii
aAuta pe cei ramasi sa su9ere mai putin. ,a6a 0? a dorului in care persoana
ramasa duce dorul celui pierdut vrand ca acesta sa revina, respin#and ideea
mortii lui. 'n acesta 9a6a apare 9uria 1Pares 19452. 'n a 3<a 9a6a a de6or#ani6arii
si disperarii, cel ramas #aseste ca este di9icil sa mai supravietuiasca in mediul
inconAurator. 'n 9inal intra in 9a6a a /<a aceea de reor#ani6are a
comportamentului si incepe sa isi continuie viata normal. Bo)l!& a carui lucrare
este aemanatoare cu cea a lui Pares, reintareste ideea 9a6elor sustinand ca cel
indurerat tre!uie sa treaca printr<o serie de 9a6e inainte ca durerea lui sa se
re6olve.
"arcini
Autorul crede ca, conceptele indurerarii, pe care le pre6inta in acesta carte sunt
vala!ile pentru intele#erea proceselor durerii si 9oarte utile clinicienilor.
,a6ele implica o anumita pasivitate, prin care tre!uie sa treaca indureratul, pe
cand sarcinile implica 9aptul ca indureratul are nevoie de actiune pentru a putea
reali6a ceva !un pentru durerea sa. Accesi!ilitatea 9ace ca indureratul sa 9ie
in9luentat de interventia altor persoane. Alt9el spus, indureratul QvedeC 9a6ele ca
ceva prin care tre!uie trecut, pe cand accesul la sarcini da indureratului sensul
vietii si speranta ca tre!uie sa 9aca ceva concret. Durerea este ceva care cere
timp, 6icala Ctimpul vindecaC este adevarata. .ste tot la 9el de adevarat ca
durerea creea6a sarcini care necesita completate si intelese. %el indurerat
tre!uie sa 9ie consiliat de un pro9esionist pentru a<i da speranta de a 9ace ceva
util, aAutandu<l sa aAun#a la un 9inal optimist. Acesta poate 9i un antidot puternic al
sentimentului neaAutorarii.
51
%apitolul 3
Consilierea durerii & facilitarea tra#aliului de doliu
Pierderea unei persoane semni9icative cau6ea6a o serie intrea#a de
reactii care asa cum putem vedea acum, sunt normale dupa o ast9el de
eDperienta. MaAoritatea oamenilor sunt capa!ili sa 9aca 9ata acestor reactii si sa
treaca prin cele / stadii ale durerii pe cont propriu si in 9elul acesta sa isi inc$eie
doliul. Totusi unii oameni au di9icultati in a<si re6olva trairile le#ate de pierdere si
asta poate sa<i impiedice sa<si 9aca travaliul de doliu si sa<si reia viata normala.
'n aceste ca6uri, consilierea ii aAuta de cele mai multe ori sa isi inc$eie mai
e9icient doliul.
Am 9acut o distinctie intre consilierea durerii si terapia durerii. %onsilierea
implica sa<i aAuti sa duca la un s9arsit sanatos durerea necomplicata sau
normala, intr<un timp re6ona!il. Am re6ervat termenul de terapie a durerii pt.
te$nicile speciali6ate, descrise in %ap. 3, care sunt utili6ate pt. a aAuta oamenii cu
reactii anormale sau complicate la durere.
Pt. unii poate parea pretentios sa su#ere6i ca e nevoie de ceva terapie ca
sa aAuti oamenii sa treaca printr<o durere acuta. 'ntr<adevar, ,reud 119142 a va6ut
doliul ca un proces natural si in TMDoliul si melancoliaMM a scris ca nu tre!uie
temperat. Totusi, doliul a 9ost de<a lun#ul istoriei 9acilitat de 9amilie, de !iserica si
de ritualurile 9unerare si alte o!iceiuri sociale. A6i o!servam ca unii oameni nu se
descurca e9icient cu durerea si cauta consiliere pro9esionista care sa<i aAute cu
#andurile, trairile si comportamentele cu care ei nu se descurca. Altii care nu au
cautat consiliere direct, de multe ori accepta o o9erta de aAutor in special atunci
cand au pro!leme in a<si re6olva propria pierdere. .u vad consilierea durerii ca
un supliment valid la interventiile mai traditionale care pot sa nu 9ie e9iciente sau
disponi!ile pt. unii oameni. .Dista intotdeauna riscul de a 9ace doliul sa para
patolo#ic din cau6a interventiei anterioare a unui consilier, dar cu o consiliere
a!ila nu mai e ca6ul de asa ceva.
52
Scopurile consilierii durerii
Principalul scop al consilierii durerii e sa<l aAuti pe supravietuitor sa<si
inc$eie tre!urile neterminate cu decedatul si sa 9ie capa!il sa isi ia un ultim
ramas !un. .Dista scopuri speci9ice si acestea corespund cu cele / etape ale
doliului. Aceste scopuri speci9ice sunt?
1. "a ii ampli9ici realitatea pierderii
0. "a<l aAuti pe client sa 9aca 9ata a9ectelor eDprimate si celor neeDprimate
3. "a<l aAuti sa depaseasca variatele impedimente pentru a se readapta dupa
pierdere
/. "a<l incuraAe6i sa spuna un adio adecvat si sa se simta con9orta!il in a se
reimplica in viata cotidiana.
Cine face terapia durerii?
Di9erite tipuri de consilieri o!isnuiesc sa 9acilite6e aceste scopuri. Pares,
in lucrarea sa TM%onsilierea doliului? 9unctionea6a>TM su!linia6a 3 tipuri
9undamentale de consiliere a durerii 1Pares, 19852. Primul implica servicii
pro9esioniste acordate de doctori, asistente, psi$olo#i sau asistenti sociali
9ormati, care o9era suport unei persoane care a su9erit o pierdere semni9icativa.
Acest lucru poate 9i 9acut individual sau in #rup. Al doilea tip de consiliere a
doliului presupune acele servicii pentru care sunt selectati voluntari care sunt
9ormati si sustinuti de pro9esionisti. Un eDemplu !un pentru asta este pro#ramul
TMFaduv pentru vaduvTM, unul dintre primele care a 9ost reali6at de -a!oratorul
Earvard pentru Psi$iatrie %omunitara 1"ilverman, 198@2. Un al treilea tip de
servicii include #rupuri de auto<aAutor in care persoane care au trecut prin
eDperiente asemanatoare ii aAuta pe cei care sunt in doliu, cu sau 9ara suportul
pro9esionistilor. Din nou, aceste servicii pot 9i o9erite individual, unul la unul, sau
su! 9orma consilierii de #rup. Un 9enomen interesant care a aparut o data cu
miscarea in#riAirii spitalicesti din U"A a9ost revenirea in atentie a pro!lematicii
doliului. Daca privim liniile indrumatoare sta!ilite pentru in#riAirea spitaliceasca,
53
vom vedea ca o recomandare maAora pentru un pro#ram compre$ensiv de acest
9el este o9erirea de suport 9amiliilor care au o ruda muri!unda internata 1:il!urn,
19882. Desi asistarea spitaliceasca varia6a de la unitatiile de in#riAire paleativa
sau institutiile de sine statatoare, la pro#ramele de in#riAire la domiciliu, oricare ar
9i tipul de in#riAire eDista un acord #eneral ca in#riAirea compre$ensiva include
lucrul cu 9amilia indoliata. %ele mai multe pro#rame de asistare 9olosesc o
com!inatie de pro9esionisti si voluntari care 9ac consilierea.
Cand trebuie facuta consilierea durerii?
'n cele mai multe ca6uri consilierea incepe cel mai devreme dupa o
saptamana de la inmormantare. 'n #eneral in primele 0/ de ore e prea curand sa
9ie c$emat un consilier daca nu a 9ost contactat dinaintea decesului. Persoana
indoliata e inca intr<o stare de stupoare sau soc si nu e pre#atita sa iasa din
con9u6ie. 'n unele situatii, cand eDista constienta mortii iminente, consilierul poate
sa contacte6e mem!rii 9amiliei inaintea decesului si apoi sa 9aca o reintalnire
scurta in momentul pierderii si sa le o9ere un contact mai eDtins, la aproDimativ o
saptamana dupa 9uneralii. Din nou, nu eDista o re#ula stricta si aceasta
pro#ramare in timp nu tre!uie luata prea strict. Acest lucru depinde de
circumstantele mortii si de rolul si tipul consilierii durerii.
'nde ar trebui facuta consilierea durerii?
%onsilierea durerii nu tre!uie neaparat sa ai!a loc intr<un ca!inet
pro9esionist, desi as ar tre!ui. Am 9acut consilierea durerii in variate locuri ale
spitalului, inclusiv in #radina spitalului si in alte locuri in9ormale. Un spatiu care
poate 9i utili6at e9icient este casa clientuluiJ consilierii care 9ac vi6ite acasa pot
descoperi ca e locul cel mai potrivit pentru interventiile lor. Pares este de acord
cu asta si spune ca TMcontactele tele9onice si consultatiile din ca!inet nu
inlocuiesc vi6itele la domiciliuTM. %$iar daca consilierul doreste sa clari9ice
contactul cu clientul si scopurile si o!iectivele interactiunii lor, asta nu necesita
54
neaparat ca aceste intrevederi sa ai!a loc intr<un ca!inet 9ormal. Terapia durerii,
pe de alta parte, e mai adecvata intr<un conteDt pro9esional decat acasa sau intr<
un conteDt in9ormal.
Cui ii e adresata terapia durerii?
.Dista 3 teorii de !a6a ale consilierii doliului K unii le<ar putea numi
9iloso9ii. Prima su#erea6a ca consilierea doliului tre!uie o9erita tuturor indivi6ilor,
mai ales 9amiliilor in care a murit un parinte sau un copil. 'n timp ce aceasta
9iloso9ie e de inteles, costurile si alti 9actori pot sa nu 9aca posi!ila o9erta de aAutor
intr<o maniera atat de lar#a. Mai mult de atat, poate sa nu 9ie necesara tuturor. A
doua 9iloso9ie sustine ca unii oameni vor avea nevoie de aAutor pentru a<si depasi
doliul, dar vor astepta pana cand vor avea di9icultati, isi vor recunoaste propria lor
nevoie de aAutor si vor cauta asistenta. Aceasta 9iloso9ie e poate mai economica
decat prima, dar necesita ca indivi6ii sa treaca printr<un anumit discom9ort inainte
ca aAutorul sa le 9ie o9erit. ; a treia 9iloso9ie e !a6ata pe un model preventiv.
Daca putem pre6ice dinainte cine e pro!a!il sa ai!e di9icultati un an sau 0 dupa
pierdere, atunci putem sa 9acem ceva su! 9orma unei interventii precoce ca sa
preintampinam o reactie de doliu nere6olvata. Aceasta a treia a!ordare a 9ost
9olosita in studiul Earvardului asupra doliului in care predictori semni9icativi au
identi9icat persoanele vaduve, su! /3 de ani, cu risc crescut. 'n acest studiu,
persoanele vaduve ramase sin#ure erau o!servate la intervale re#ulate, timp de
3 ani de la moartea partenerului. Un #rup dintre ele, care nu se simteau !ine
dupa 13 si 0/ de luni, a 9ost identi9icat si datele stranse anterior, in perioada de
doliu, au 9ost utili6ate pentru a de9ini predictorii semni9icativi ai populatiei cu risc
crescut. Mai Aos e o descriere a persoanelor vaduve cu risc crescut, asa cum au
9ost de9inite in acest studiu. ,ocali6area e aici mai mult asupra vaduvelor decat a
vaduvilor pentru ca sunt semni9icativ mai multe, rata 9iind de 3?1 in U"A. (ici o
9emeie din studiu nu a intrunit toate criteriile de risc. Acesta este un portret
compo6it, dar o9era o idee asupra tipului de 9emeie cu risc ce poate 9i identi9icata
55
inainte si careia i se poate o9eri consiliere, ce o poate aAuta sa isi inc$eie doliul
intr<un mod mai adecvat.
Identificarea doliului cu risc
,emeia care nu va suporta !ine doliul tinde sa 9ie tanara, cu copii minori si
9ara rude apropiate care sa locuiasca in apropiere ca sa o aAute sa isi alcatuiasca
o retea de suport. . timida si dependenta si a depins eDa#erat de sotul ei sau a
avut sentimente am!ivalente 9ata de relatia lor, iar 9ondul ei cultural si 9amilial a
impiedicat<o sa<si eDprime trairile. 'n trecut a reactionat prost la separari si se
poate sa mai 9i avut in istoria ei de viata tul!urari depresive. Moartea sotului ei
aduce in viata ei elemente noi de stres K pro!leme 9inanciare, o posi!ila mutare
si di9icultati cu copiii, care la randul lor incearca sa se adapte6e la pierdere. -a
inceput parea ca 9ace 9ata !ine, dar treptat se lasa invadata de o Aale intensa si
de autoreprosuri si=sau 9urie. 'n loc sa se diminue6e, aceste sentimente persista
o data cu trecerea timpului 1Pares, 19402.
'ncercarea de a identi9ica persoanele vaduve cu risc de catre cei care 9ac
preventia sanatatii mintale, a 9ost de asemenea 9acuta de Beverle& +ap$ael intr<
un alt studiu de re9erinta. 'n timp ce o!serva persoane vaduve in Australia,
+ap$ael a descoperit ca urmatoarele varia!ile erau predictori semni9icativi pentru
o persoana care nu avea sa se descurce !ine un an sau 0 mai tar6iu?
1. Un #rad inalt de lipsa de suport perceput din partea retelei sociale a persoanei
indoliate, in timpul cri6ei.
0. Un #rad moderat de lipsa de suport perceput din partea retelei sociale la 9a6a
acuta a doliului care se insoteste cu niste circumstante mai traumatice ale
decesului.
3. ; relatie maritala anterioara 9oarte am!ivalenta cu decedatul, circumstante
traumatice ale mortii si nevoi nesatis9acute.
/. Pre6enta unei cri6e eDistentiale concurente 1+ap$ael, 19442.
"$eldon si cola!oratorii de la 'nstitutul %lar din Toronto au #asit ca /
#rupe principale de predictori erau importanti in eDplicarea adaptarii la doliu la 85
56
de vaduve. Aceste / #rupe erau varia!ile sociodemo#ra9ice, 9actori de
personalitate, varia!ile ale suportului social si semni9icatia decesului. Dintre toate
acestea, 9actorii sociodemo#ra9ici K tineretea si un statut socieconomic sca6ut K
erau printre cei mai puternici predictori de stres ulterior 1"$eldon si cola!., 19812.
'n studiul nostru 1Boston %$ild Bereavement "tud&2 am cautat predictori
pentru stresul ridicat la 9emei si !ar!ati al caror partener decedase lasandu<i cu
copii de varsta scolara. Aceia care au avut un nivel accentuat de stres in preaAma
primei aniversari a pierderi erau 9emei care nu anticipasera moartea si care de
asemenea su9erisera un stres important timp de / luni dupa deces. Acestea erau
9emei care aveau mai multi copii su! 10 ani care locuiau cu ele si su9erisera un
numar mare de sc$im!ari in viata si stresuri in lunile imediat urmatoare dupa
pierdere 1Worden si "ilverman, 19892.
Un model predictiv poate 9i de asemenea aplicat si mem!rilor 9amiliei, altii
decat partenerii. Pares si cola!oratorii sai de la "pitalul %$ristop$er din An#lia
au 9olosit un inventar de risc al doliului 1Bereavement +is 'ndeD2, cu 8 varia!ile,
pentru a identi9ica mem!rii 9amiliei care aveau nevoie de suport. Daca mai multe
dintre aceste dimensiuni sunt pre6ente in prima luna de la deces, persoana este
considerata a avea nevoie de interventie?
1. mai multi copii mici acasa
0. clasa sociala mai saraca
3. an#aAare pro9esionala K sla!a sau deloc
/. 9urie K accentuata
3. Aelire K acentuata
@. autoreprosuri K numeroase
4. a!senta altor relatii curente
8. strate#ii de a 9ace 9ata, dupa parerea evaluatorului K necesita aAutor 1Pares si
Weiss, 19832
Ar 9i 9ost !ine daca am 9i avut un set de predictori care se poata 9i aplicati
la toata populatia de persoane indoliate. Totusi asa ceva nu eDista. Desi s<ar
putea sa eDiste si unele aspecte comune, ceea ce pre6ice un doliu di9icil pentru o
populatie poate 9i di9erit de ceea ce pre6ice di9icultati in alt #rup. %linicienii care
57
doresc sa 9oloseasca un model predictiv tre!uie sa 9aca studii descriptive atente
care sa reuneasca evaluari in 9a6a de inceput a doliului si apoi sa 9aca post<
evaluari la su!iectii care nu primesc aAutor la intervale 9iDe de timp, pentru a
vedea care dintre evaluarile initiale sunt predictorii cei mai !uni pentru
di9icultatiile ulterioare. Predictorii ar tre!ui selectati raportandu<i la caracteristicile
importante ale durerii listate in %apitolul 0.
Principiile si proceduriile consilierii
;ricare ar 9i 9iloso9ia cuiva asupra consilierii durerii si maniera de lucru,
eDista anumite principii si proceduri care 9ac e9icienta consilierea durerii. %eea ce
urmea6a repre6inta un #$id pentru consilier, pentru a putea aAuta clientul sa
treaca printr<o situatie de durere acuta si sa aAun#a sa<si inc$eie travaliul de
doliu.
Principiul 1: Ajuta-l pe supravietuitor sa-si actualizeze pierderea
%and cineva pierde o persoana semni9icativa, c$iar daca moartea era
oarecum previ6i!ila dinainte, apare intotdeauna o sen6atie de irealitate K
sentimentul ca de 9apt nu s<a intamplat. De aceea primul pas in consiliere e sa
aduci clientul la o constienti6are completa ca pierderea c$iar a avut loc K
persoana e moarta si nu se mai intoarce. "upravietuitorii tre!uie sa accepte
acesta realitate pentru a se putea con9runta cu impactul emotional al pierderii.
%um aAuti pe cineva sa<si actuali6e6e pierderea> Una dintre cele mai !une
cai e sa<i aAuti pe supravietuitori sa vor!easca despre pierdere. Acest lucru poate
9i incuraAat de consilier. Unde a avut loc decesul> %um s<a intamplat> De la cine
a a9lat> Unde era cand a a9lat> %um a 9ost inmormantarea> %e s<a spus la
serviciile 9unerare> Toate aceste intre!ari sunt puse pentru a aAuta persoana sa
vor!easca in mod special despre circumstantele decesului. Multi oameni au
nevoie sa treaca in revista inca o data si inca o data evenimentele pierderii,
58
inainte de a constienti6a pe deplin ca ele c$iar s<au intamplat. Asta poate lua
ceva timp. Multe dintre vaduvele pe care le<am studiat au spus ca le<a luat cam 3
luni pana sa inceapa sa reali6e6e si sa intelea#a ca sotul lor era mort si nu avea
sa se mai intoarca. 'mportanta discutiilor despre pierdere a 9ost recunoscuta de
"$aespeare, care prin Mac!et$ averti6ea6a? TM"puneti cuvinte de tristeteJ
durerea care nu vor!este macina inima impovarata si o 9ran#eTM.
Fi6itarea mormantului sau a locului unde sunt ramasitele sau au 9ost
imprastiate, poate de asemenea sa aduca realitatea pierderii. .Dplorati cu
clientul daca vi6itea6a vreodata mormantul si cum e pentru el. Daca nu il
vi6itea6a, intre!ati<l care e 9antasma lui in privinta mersului acolo. Fi6itele la
mormant isi au radacinile in eDpectatiile si practicile culturale, dar pot de
asemenea sa dea indicii despre stadiul in care se a9la o persoana cu privire la
prima etapa a doliului. Unii oameni au nevoie sa 9ie incuraAati sa vi6ite6e
mormantul ca 9a6a a travaliului lor de doliu. Acest lucru poate 9i 9acut cu
delicatete, sensi!ilitate si tinand cont de momentul potrivit pentru o ast9el de
su#estie.
%onsilierul poate 9i un ascultator ra!dator si poate continua sa incuraAe6e
persoana sa vor!easca despre pierdere. 'n multe 9amilii, cand persoana vaduva
vor!este despre deces, raspunsul este? TM(u<mi spune mie ce s<a intamplat. "tiu
si eu ce s<a intamplat. De ce te c$inuiesti sin#ura vor!ind despre asta>TM. Mem!rii
9amiliei nu<si dau seama ca ea simte nevoia sa vor!easca despre asta K vor!itul
o aAuta sa constienti6e6e realitatea pierderii. %onsilierul nu e atat de #ra!it ca
9amilia si poate 9acilita constienti6area pierderii si a impactului ei incuraAand
pacientul sa ver!ali6e6e. Fer!ali6area poate include amintiri despre decedat,
pre6ente si trecute.
Principiul 2: Ajuta-l pe supravietuitor sa-si identifice si sa-si exprime
trairile
59
'n ultimul capitol am su!liniat o serie de trairi pe care oamenii le au in
timpul doliului, maAoritatea dintre ele 9iind etic$etate ca dis9orice. Din cau6a
durerii si neplacerii, multe dintre sentimente pot sa nu 9ie recunoscute de catre
supravietuitor sau pot sa nu 9ie traite la intensitatea de care ar avea nevoie
pentru a 9i consumate mai e9icient. Multi clienti vin sa ne vada pentru ca vor sa
scape imediat de durererea lor. A<i aAuta sa accepte si sa<si traiasca durerea este
o parte maAora a interventiei noastre. Unele dintre trairile cele mai pro!lematice
pentru supravietuitori sunt 9uria, vina, anDietatea si neaAutorarea.
Furia. %and cineva iu!it moare, e ceva o!isnuit sa te simti 9urios. MM%eea
ce m<a aAutat au 9ost oameni carora le<a pasat si care m<au ascultat stri#and si
urlandTM, a spus un !ar!at intre 05 si 35 de ani a carui sotie murise. Am su#erat
mai devreme ca 9uria provine pro!a!il din 0 surse. Una din 9rustrare si a doua
dintr<un sentiment de neaAutorare re#resiva. ;ricare ar 9i sursa, e adevarat ca
multa lume simte o 9urie intensa, dar nu o asociea6a intotdeauna cu 9uria 9ata de
decedat. Aceasta 9urie e reala si tre!uie sa se indrepte spre ceva, daca nu direct
spre decedat, tinta reala, poate 9i de9lectata spre alte persoane, cum ar 9i
medicul, personalul spitalicesc, directorul de servicii 9unerare, preotul sau un
meme!ru al 9amiliei.
Daca 9uria nu e indreptata catre decedat sau deplasata asupra altcuiva,
poate 9i retro9lectata K intoarsa spre sine si traita ca depresie, vina sau stima de
sine sca6uta. 'n ca6uri eDtreme, 9uria retro9lectata se poate concreti6a in
comportament suicidar, in ideatie sau in act. Un consilier competent al doliului
va investi#a intotdeauna ideatia suicidara. ; simpla intre!are ca TMA 9ost asa de
rau incat te<ai #andit sa<ti 9aci rau>TM e mai apta sa ai!a re6ultate po6itive decat
sa indemne pe cineva la un act autodistructiv. 8andurile suicidare nu repre6inta
intotdeauna 9uria retro9lectata. .le pot de asemenea sa vina dintr<o dorinta de
reintalnire cu decedatul.
; parte din 9urie e emanata de durerea intensa traita in timpul doliului si
consilierul poate aAuta clientul sa intre in contact cu aceasta. De cele mai multe
ori, totusi, nu e productiv sa ataci pro!lema 9uriei direct. De eDemplu, in multe
ca6uri daca intre!i? TM.sti 9urios ca a murit>TM, persoana va spune? TM%um as putea
60
9i 9urios ca a murit> (u a vrut el sa moara. A 9acut in9arct.TM "au oamenii raspund
asa cum mi<a raspuns o vaduva cu care am lucrat de curand? TM%um as putea sa
9iu 9urioasa> .ra un crestin laic activ. %redea 9oarte mult intr<o viata de apoi si ii e
mult mai !ine asa.TM De 9apt ei ii era mult mai rau. ; lasase cu multe #riAi,
indatoriri si preocupari si nu a tre!uit sa sapam prea adanc ca sa #asim o 9urie
intensa K 9urie ca murise si o lasase cu toate pro!lemele astea. Multi oameni nu<
si recunosc trairile de 9urie daca ii intre!i direct despre 9urie. ;ri nu sunt
constienti de aceste sentimente ori adera la prescriptia culturala de a nu<i vor!i
de rau pe morti. ; te$nica indirecta pe care am #asit<o !ene9ica e sa utili6e6i
cuvantul c$eie mai moale TMa<ti lipsiTM. Uneori intre! supravietuitorul? TMDe ce
anume ti<e dor in ceea ce<l priveste>TM si persoana raspunde cu o lista intrea#a
care de cele mai multe ori duce la tristete si lacrimi. Dupa putin timp, intre!? TM%e
nu<ti lipseste la el>TM. .Dista de o!icei o pau6a si o tresarire in privire, apoi
persoana spune ceva de #enul? TM.i !ine, nu m<am #andit niciodata in 9elul asta,
dar acum ca ai adus vor!a, nu mi<e dor de $ainele aruncate pe podea, de
intar6ierile seara de la cinaTM si multe altele. Apoi persoana incepe sa<si
constienti6e6e si alte sentimente ne#ative pe care le are. . important sa nu lasi
clientul cu aceste trairi ne#ative, ci sa<l aAuti sa #aseasca o !alanta mai !una
intre sentimentele ne#ative si po6itive pe care le are 9ata de decedat K sa te
asi#uri ca sentimentele ne#ative nu le impiedica pe cele po6itive si vice versa.
Terapeutul Aoaca un rol activ in reali6area acestui lucru.
'n unele ca6uri, tot ceea ce persoana are sunt trairile ne#ative si e
important sa<l aAuti sa intre in contact cu trairile corespondente po6itive care
eDista, c$iar daca acestea sunt putine la numar. A pastra numai sentimentele
ne#ative poate 9i o cale de a evita tristetea care ar deveni constienta inaintea
admiterii oricarei pierderi semni9icative. +ecunoasterea sentimentelelor po6itive e
o parte necesara a procesului de atin#ere a unei inc$eieri adecvate si sanatoase
a travaliului de doliu. Aici nu e pro!lema reprimarii trairii dis9orice cum e 9uria, ci a
trairilor de a9ectiune.
Mie avea 03 de ani cand tatal lui alcoolic a murit. De<a lun#ul anilor
acesta se purtase rau cu el. TM%rease in mine o dependenta si am continuat sa
61
ma intorc la el cautand ceva ce nu am o!tinut niciodata. Dupa ce a murit mi<am
pastrat resentimentele 9ata de el.TM -a 3 ani dupa deces, Mie a 9ost tratat
prieteneste de un om mai in varsta. 'ntr<o seara, cand se pre#atea sa plece,
omul l<a atins asa cum o 9acea tatal lui cu ani in urma cand il ducea la culcare.
Aceasta atin#ere i<a scos la supra9ata o ima#ine 9oarte vie a inmormantarii tatalui
lui si a 9elului cum era intins in sicriu. Acesta ima#ine a 9ost insotita de un
sentiment intens de tristete si a constienti6at cat de mult ii lipsea dra#ostea
tatalui sau. A incercat sa se opuna acestui sentiment 6icandu<si ca in mintea lui
nu era tatal lui cel din sicriu, dar nu a mers. Tristetea a invins. MM%um pot eDplica
9aptul ca<mi lipseste dra#ostea tatalui meu, cand nu am avut<o niciodata>TM, m<a
intre!at el cand a venit la terapie. Prin intermediul lucrului nostru, a reusit sa<si
ec$ili!re6e trairile. Treptat a #asit o inc$eiere si o usurare #andindu<se ca TM-<am
iu!it, dar el nu a putut, din cau6a educatiei sale, sa<si eDprime a9ectiunea 9ata de
mine.TM
Vina. "unt mai multe lucruri care pot provoca sentimentul de vina dupa o
pierdere. De eDemplu, supravietuitorii se pot simti vinovati pentru ca nu au o9erit
o in#riAire medicala mai !una, nu au 9ost de acord cu o operatie, nu au consultat
un doctor mai devreme sau nu au ales spitalul potrivit. Parintii ai caror copii mor
sunt 9oarte vulnera!ili la sentimentele de vina care se 9ocali6ea6a pe 9aptul ca nu
au putut impiedica copilul sa nu su9ere si sa nu moara. Unii se simt vinovati
pentru ca nu traiesc o tristete atat de intensa cum isi ima#inea6a ca ar tre!ui.
;ricare ar 9i motivele, cea mai mare parte din aceasta vina e irationala si se
centrea6a in Aurul circumstantelor mortii. %onsilierul poate aAuta aici, pentru ca
vina irationala cedea6a ea insasi in 9ata testarii realitatii. Daca cineva spune? TM(u
am 9acut su9icientTM, o sa<l intre!? TM%e ai 9acut>TM, iar el o sa raspunda? TMAm 9acut
asta.TM si apoi eu o sa 6ic TM%e altceva ai mai 9acut>TM. MM.i !ine, am 9acut asta.C. B"i
mai ce>MM. TMPai, si astaMM. "i apoi o sa<i treaca prin minte si alte lucruri si va spune
TMAm 9acut asta si asta si asta.MM. Dupa un timp va aAun#e la conclu6ia ca TMPoate
ca am 9acut tot ce am putut in conditiile date.MM
Totusi eDista si vina adevarata, culpa!ilitate reala si cu aceasta e mult mai
#reu de lucrat. 'n anumite situatii am 9olosit te$nici psi$odramatice intr<o
62
secventa de terapie de #rup pentru a aAuta persoana sa lucre6e cu o ast9el de
vina. 'n unul dintre aceste #rupuri Ficie, o tanara, a spus ca in noaptea in care
tatal ei a murit s<a $otarat sa ramana cu prietenul ei si nu a 9ost acasa cu 9amilia.
A simtit ca a #resit 9ata de tatal ei, de mama ei, de 9ratele ei si 9ata de sine. 'n
psi$odrama am pus<o sa alea#a din #rup persoane care sa Aoace rolurile
mem!rilor 9amiliei ei, inclusiv pe al ei. Apoi am pus<o sa interactione6e cu 9iecare
dintre acesti oameni, spunandu<le despre sentimentul acela de a<i 9i nedreptatit si
ascultand raspunsul 9iecarui personaA din dramati6are. "edinta a 9ost 9oarte
emotionanta, dar pro!a!il ca cel mai emotionant moment a 9ost la 9inal, cand
Ficie a im!ratisat persoana care o repre6enta pe ea. 'n acel moment a trait un
9el de impacare si vindecare in intrea#a ei 9iinta.
Anxietatea si neajutorarea. Persoanele ramase in viata in urma unui
deces se simt deseori anDioase si tematoare. Mare parte din aceasta anDietate e
#enerata de trairi de neaAutorare, sentimentul ca ele nu pot sa se descurce sau
sa supravietuiasca sin#ure. Aceasta e o eDperienta re#resiva, care de o!icei se
linisteste cu timpul si o data cu reali6area 9aptului ca, desi e di9icil, se pot
descurca. +olul consilierului e sa le aAute sa recunoasca, prin restructurare
co#nitiva, strate#iile prin care s<au descurcat pe cont propriu inainte de pierdere
si acest lucru aAuta ca trairile de anDietate si neaAutorare sa se trans9orme intr<un
9el de perspectiva.
; a doua sursa de anDietate este cresterea constienti6arii mortii personale
1Worden,194@2. %onstienti6area mortii personale este constienti6area nu a mortii
in #eneral sau a altcuiva, ci a mortii proprii. Asta e ceva ce avem cu totii, ceva
care dainuie in 9undalul constiintei noastre. Din timp in timp iese in 9ata si devine
mai constienta K de eDemplu, atunci cand pierdem pe cineva sau avem un
accident de masina.
Pentru cei mai multi dintre noi constienta mortii personale eDista la un
nivel 9oarte sca6ut. %u toate acestea, o data cu pierderea unei persoane
semni9icative, 9ie prieten sau mem!ru al 9amiliei, se produce o crestere a
constientei propriei mortalitati, ceea ce duce la o anDietate eDistentiala.
%onsilierul poate urma mai multe directii, in 9unctie de client. Pentru unii e mai
63
!ine sa nu a!orde6i 9rontal su!iectul, ci sa<l lasi asa si sa presupui ca constienta
mortii o sa se domoleasca si o sa se stear#a. %u altii e util sa a!orde6i pro!lema
direct si sa<i 9aci sa vor!easca despre 9ricile si presimtirile lor privind propria
moarte. Articularea acestora in 9ata consilierului poate aAuta clientii sa se simta
usurati ca si cum si<ar descarca #riAile si ar eDplora alte optiuni. 'n orice ca6,
consilierul tre!uie sa decida dupa propria Audecata care ale#ere e cea mai
potrivita.
Tristetea. "unt unele momente cand tristetea si plansul tre!uie sa 9ie
incuraAate de consilier. ,recvent oamenii re9u6a sa plan#a in 9ata prietenilor de
teama sa nu impuna prietenia sau sa o piarda, suportand inca o pierdere.
Plansul intr<o situatie sociala poate de asemenea 9i suprimat pentru a evita
criticismul celorlalti. ; vaduva a au6it o cunostinta 6icand? TMAu trecut 3 luni. %u
si#uranta ar tre!ui sa se adune si sa termine cu starea asta de
autocompatimire.TM. (u e nevoie sa mai spun ca asta nu a aAutat<o nici cu
tristetea, nici nu i<a o9erit suportul de care avea nevoie.
Unii oameni se tem ca plansul desc$is nu o sa arate ca 9iind ceva demn
sau ca o sa<i stanAeneasca pe altii. "tella isi pierduse pe neasteptate 9iica in
varsta de / ani si 9uneraliile s<au tinut in casa socrilor ei, la o oarecare distanta
de locul unde avusese loc decesul. "tella era o!isnuita sa isi eDprime durerea,
dar soacra ei a intimidat<o atat de mult cu pre6enta ei stoica din timpul
inmormantarii, ca "tella nu numai ca si<a reprimat tristetea, ci i<a si cerut mamei
ei mai in varsta sa 9aca la 9el, ca nu cumva sa deranAe6e 9amilia sotului ei.
%onsiliera a aAutat<o sa puna asta in perspectiva si sa isi dea voie sa plan#a,
lucru de care avea nevoie si pe care il ne#ase.
A plan#e sin#ur poate 9i util, dar poate sa nu 9ie atat de e9icace ca plansul
alaturi de cineva si primirea de suport. MMDoar plansul totusi nu e su9icient.
'ndoliatul are nevoie de aAutor pentru a identi9ica semni9icatia lacrimilor si acest
sens se va sc$im!a pe masura ce travaliul asupra doliului se des9asoaraMM
1"imons, 1949, p.892. . important ca terapeutul sa nu se multumeasca doar cu
eDprimarea emotiilor ve$emente. ,ocali6area e esentiala. Tristetea tre!uie
insotita de o constienti6are a ceea ce persoana a pierdutJ 9uria tre!uie tintita
64
adecvat si e9icaceJ vina tre!uie evaluata si re6olvataJ anDietatea tre!uie
identi9icata si lucrata. ,ara acest 9ocus, consilierul nu e e9icient, indi9erent de
importanta sau #radul sentimentului care e evocat 1Fan der Eart, 19882?
)laturi de nevoia de focali3are vine si nevoia de ec#ilibru. Indoliatii trebuie
sa a1unga la un ec#ilibru care sa le permita sa isi traiasca durerea, sentimentul
de pierdere, singuratatea, frica, furia, vina si tristetea4 sa'si accepte suferinta si
sa si'o exprime4 sa inteleaga si sa simta cel mai adanc in sufletul lor ce li s'a
intamplat si totusi sa faca toate astea in anumite do3e, ca sa nu fie coplesiti de
asemenea trairi 5-c#6art3'Borden, 19&7, p. $998.
Principiul 3: Asistarea vietii fara decedat
Acest principiu implica sa<i aAuti pe oameni sa se acomode6e cu o
pierdere 9acilitandu<le a!ilitatea de a trai 9ara decedat si de a lua deci6ii pe cont
propriu. Pentru a 9ace asta, consilierul poate 9olosi o strate#ie de re6olvare de
pro!leme K adica ce pro!leme intampina supravietuitorul si cum pot 9i ele
re6olvate> Asa cum s<a mentionat mai devreme, decedatul Auca numeroase roluri
in viata supravietuitorului si aceasta a!ilitate de adaptare la pierdere e in parte
determinata de aceste roluri variate. Un rol important in 9amilii este cel deci6ional
si acest rol creea6a de multe ori pro!leme dupa pierderea partenerului. 'n multe
relatii unul dintre parteneri e cel care ia de o!icei deci6iile, adesea !ar!atul.
%and el moare, sotia se poate simti ca un copil de @<4 ani cand e vor!a de a lua
deci6ii de una sin#ura. %onsilierul o poate aAuta sa invete modalitati e9iciente de
a 9ace 9ata si sa do!andeasca a!ilitati deci6ionale ca sa 9ie capa!ila sa preia rolul
anterior indeplinit de sotul ei si 9acand asta sa<si reduca stresul emotional. Alt rol
important care tre!uie a!ordat atunci cand ai de a 9ace cu pierderea unui
partener e cel seDual. Unii consilieri e6ita sa a!orde6e aceasta pro!lema
importantaJ sau poate 9i prea mult su!liniata, incat sa aAun#a sa<l deranAe6e pe
supravietuitor. +itei,o casnica de 35 de ani, i s<a propus sa se alature unui #rup
de persoane vaduve dupa moartea neasteptata a sotului ei. Un consilier !ine
65
intentionat dar a!surd i<a spus ca #rupul o va aAuta sa<si #aseasca o noua relatie
si o va aAuta in privinta nevoilor sale seDulale. Asta nu era lucrul pe care aceasta
9emeie mai mult in$i!ata si intre 0 varste ar 9i vrut sa<l auda si a re9u6at ceea ce
ar 9i putut 9i o eDperienta de #rup suportiva, daca pro!lema i<ar 9i 9ost pre6entata
in alt 9el. A 9i capa!il sa discuti sentimentele le#ate de seD care emer#, inclusiv
nevoia de a 9i atins si da a 9i im!ratisat, e important. %onsilierul poate sa<i
su#ere6e clientului miAloace prin care si<ar putea satis9ace aceste nevoi, miAloace
care sunt in consens cu personalitatea si sistemul de valori ale clientului. "unt
cei a caror eDperienta seDuala a 9ost numai cu partenerul decedat, asa ca
consilierul tre!uie sa a!orde6e orice anDietate le#ata de eDperiente seDuale noi.
%a un principiu #eneral, persoana care a su9erit un doliu recent ar tre!ui
descuraAata sa ia deci6ii importante de sc$im!are a vietii, cum ar 9i sa<si vanda
casa, sa<si sc$im!e sluA!a sau cariera sau sa adopte copii, prea curand dupa
deces. . di9icil sa ai o Audecata !una in timpul 9a6ei acute a doliului cand eDista
un risc mai mare de reactii de6adaptative. MM(u muta sau vinde lucruri, ca sa poti
9u#i. -ucrea6a<ti doliul acolo unde lucrurile iti sunt 9amiliareMM, a spus o vaduva in
#rupul nostru de persoane vaduve.
; alta vaduva s<a mutat in Boston din (e) *or imediat dupa suicidul
sotului ei. MMAm cre6ut ca asta o sa ma 9aca sa<mi 9ie mai putin dor de elMM, mi<a
6is. Dupa un an in Boston si<a dat seama ca nu mer#e si a venit la terapie. Un
domeniu pe care nu l<a luat in calcul adecvat a 9ost sistemul de suport K !ine
de6voltat in (e) *or si sla! in Boston. Atunci cand descuraAe6i persoana
indoliata sa ia deci6ii importante de sc$im!are a vietii prea curand, tre!ie sa 9ii
atent sa nu promove6i un sentiment de neaAutorare. Mai !ine comunica<le ca vor
9i destul de capa!ili sa ia deci6ii si sa intreprinda actiuni atunci cand or sa 9ie
pre#atiti si sa nu ia deci6ii doar ca sa reduca durerea.
Principiul 4: Facilitarea restailirii locului emotional al persoanei
decedate
66
,acilitand repo6itionarea emotionala,consilierul poate aAuta supravietuitorii
sa #aseasca un nou loc in viata lor pentru persoana pe care au pierdut<o K un loc
care sa<i permita supravietuitorului sa isi vada mai departe de viata lui si sa<si
9aca alte relatii. A<si aminti e o cale de a retra#e treptat ener#ia emotionala
investita in decedat. Unii oameni nu au nevoie de nici o incuraAare, dar sunt multi
care au nevoie si asta se intampla mai ales la cei care si<au pierdut partenerul.
Unii oameni e6ita sa<si 9aca alte relatii pentru ca ei cred ca acest lucru o sa
pate6e amintirea sotului lor disparut. Altii e6ita pentru ca simt ca nimeni nu o sa
poata tine locul persoanei disparute. 'ntr<o anumita masura e adevarat, dar
consilierul ii poate aAuta sa intelea#a ca desi persoana pierduta nu va mai putea
9i inlocuita, e in re#ula sa incerci sa umpli locul #ol cu o noua relatie.
"unt acei care mai de#ra!a decat sa e6ite se arunca repede in relatii noi
si consilierul poate sa<i aAute sa evalue6e cat de potrivit e acest lucru. MMDaca m<
as putea casatori din nou totul ar 9i ;.:MM, a 6is o vaduva la scurt timp dupa
deces. De multe ori aceasta actiune nu e potrivita pentru ca poate impiedica o
inc$eiere adecvata a doliului si poate duce la divort, care ar 9i o pierdere
aditionala. ;data am intalnit un !ar!at care la inmormantarea sotiei lui MMa a#atat<
oMM pe viitoarea lui sotie. A reusit sa o convin#a si in scurt timp a inlocuit<o pe
sotia lui. 'mpresia mea a 9ost ca acest lucru a 9ost cam !i6ar si nepotrivit. Daca
oamenii se #ra!esc sa 9aca o inlocuire rapida, asta poate sa<i 9aca sa se simta
mai !ine pentru un timp, dar poate de asemenea sa impiedice trairea intensitatii
si pro9un6imii pierderii. Aceasta intensitate tre!uie traita inainte ca travaliul de
doliu sa se inc$eie. De asemenea, ca relatia sa mear#a, noua persoana tre!uie
sa 9ie recunoscuta si apreciata pentru ea in sine.
Principiul !: "ferirea de timp pentru a jeli
A Aeli cere timp. . procesul de taiere a cor6ilor si un ast9el de proces e
#radat. MM,iecare 6i de nastere si aniversare taie inca un 9ir din coardaMM, a spus o
mama a carei 9iica 9usese omorata de un 9ost iu!it. Un impediment poate veni din
partea mem!rilor 9amiliei care de<a!ia asteapta sa depaseasca pierderea si
67
durerea si sa se intoarca la rutina normala. %opii le spun adesea mamelor lor
MMEai, lasa, tre!uie sa te intorci la viata ta. Tata nu ar 9i vrut ca tu sa te amaresti
asa tot timpul.MM .i nu reali6ea6a ca ea are nevoie de timp ca sa se acomode6e
cu pierderea si cu toate consecintele ei. 'n consilierea durerii, consilierul poate
aAuta 9amilia eDplicandu<i acest lucru, care poate parea evident, dar care nu e
intotdeauna atat de evident si pentru mem!rii 9amiliei. Am descoperit ca eDista
anumite momente in timp care sunt in mod special di9icile si ii incuraAe6 pe cei
care 9ac consilierea durerii sa recunoasca aceste perioade de timp critice si sa ia
contact cu persoana daca nu eDista un contact re#ulat in des9asurare. Dupa 3
luni apare un ast9el de moment. Am lucrat cu o 9amilie mai multe luni in timpul
luptei tatalui cu cancerul. Dupa moartea lui am 9ost la inmormantare. Tatal 9usese
preot si vaduva si cei 3 copii ai ei nu ar 9i putut avea mai mult suport decat au
avut la inmormantare si dupa aceea. %u toate astea, cand am contactat<o pe
vaduva dupa o perioada de 3 luni a 9ost incredi!il de 9urioasa pentru ca nimeni
nu mai sunase, oamenii o evitau si ea isi deplasase 9uria asupra succesorului
sotului ei, noul preot al !isericii.
Un alt moment critic este in preaAma primei aniversari a decesului. Daca
consilierul nu are contacte periodice cu supravietuitorul, l<as incuraAa sa il
recontacte6e in preaAma acestei prime aniversari. Tot 9elul de #anduri si
sentimente ies la supra9ata in aceasta perioada si de cele mai multe ori persoana
va avea nevoie de un suport in plus. %onsilierii sunt incuraAati sa<si note6e pe
calendar cand a avut loc decesul si apoi sa 9aca repro#ramari tinand cont de
aceste momente critice. Pentru multi, vacantele sunt cele mai di9icile. ;
interventie e9icienta e sa il aAuti pe client sa anticipe6e asta si sa se pre#ateasca
din timp. MM8andindu<ma la %raciun dinainte, m<a aAutat cu si#urantaMM, a spus o
tanara mama vaduva. Din nou, cat de des il contacte6i pe supravietuitor depinde
de relatia pe care o ai cu el si de contractul de consiliere, 9ie 9ormal, 9ie in9ormal.
Totusi, ceea ce vreau sa spun e ca travaliul de doliu necesita timp si consilierul
tre!uie sa vada rolul interventiei ca unul care poate din necesitate sa se intinda
un anumit timp, c$iar daca contactele actuale pot sa nu 9ie 9recvente.
68
Principiul #: $nterpretarea a ceea ce inseamna comportament
%&normal&&
Al saselea principiu din aceasta lista este intele#erea si interpretarea
comportamentelor normale de doliu. Dupa o pierdere importanta multi oameni au
sen6atia ca o iau ra6na. Asta poate 9i ampli9icata din cau6a ca de multe ori sunt
distrasi si traiesc lucruri care nu 9ac parte din viata lor o!isnuita. Daca terapeutul
are o intele#ere clara a ceea ce inseamna comportament normal de doliu, atunci
il poate asi#ura pe indoliat asupra normalitatii acestor eDperiente noi. "e
intampla rar ca cineva sa se decompense6e si sa devina psi$otic ca urmare a
unei pierderi, dar sunt si eDceptii. .le apar uneori atunci cand oamenii au mai
avut si inainte episoade psi$otice sau au un dia#nostic de personalitate
!orderline. ;ricum, e c$iar un lucru comun ca oamenii sa simta ca o iau ra6na,
mai ales cei care nu au mai avut o pierdere maAora pana atunci. "i daca un
consilier intele#e, de eDemplu, ca $alucinatiile, o accentuata sen6atie de
6apaceala sau preocuparea pentru decedat sunt comportamente normale, atunci
persoana poate 9i linistita de catre acest consilier 1Pares, 19402.
Principiul ': Permiterea diferentelor individuale
.Dista tipuri variate de raspunsuri comportamentale la doliu. Asa cum e
important sa nu te astepti ca toti care mor, sa moara intr<o maniera similara, tot
asa e important sa nu te astepti ca toti oamenii care trec printr<un doliu sa su9ere
in acelas mod. Totusi, acest lucru e uneori #reu de inteles penru 9amilii. "e simt
Aenati atunci cand un mem!ru al 9amiliei are un comportament di9erit de restul
sau un individ care traieste ceva di9erit de restul 9amiliei se poate simti stanAenit
de propriul lui comportament.
;data, cand tineam o prele#ere in Mid)est, dupa intalnire am 9ost a!ordat
de o tanara care vroia sa vor!easca cu mine despre 9amilia ei. Parintii ei
pierdusera de curand un copil mic si mama ei isi plan#ea aceasta pierdere, ca de
alt9el si ea, dar se temea ca tatal ei nu 9ace acelasi lucru. .ra in#riAorata ca el ar
69
putea sa nu 9aca un travaliu de doliu adecvat si ca urmare sa ai!a o reactie de
doliu reprimata. For!ind cu ea, am a9lat ca tatal ei ceruse sa poarte el pe umeri
micul sicriu, tot drumul de la capela pana la !iserica. Mi<am ima#inat acea 9i#ura
sin#uratica mer#and prin oras spre cimitir. ,iica lui a spus ca de la deces tatal ei,
care era 9ermier, petrecea ore intre#i pe tractor, sin#ur pe campii. Am intuit ca
tatal ei isi 9acea travaliul de doliu, dar in 9elul lui, si !anuiala mea mi<a 9ost
con9irmata mai tar6iu printr<o scrisoare de la ea.
Principiul (: "ferirea de suport continuu
Al optulea principiu este ca o !una consiliere a durerii cere suport
continuu. "pre deose!ire de terapia durerii, care e 9ocali6ata pe o perioada 9iDa
de timp, in consiliera durerii consilierii pot 9i disponi!ili supravietuitorului si 9amiliei
in momentele critice de<a lun#ul timpului, cel putin in primul an de la deces.
Unele dintre aceste momente critice au 9ost deAa mentionate. +olul consilierului
aici este sa o9ere speranta si o perspectiva de viitor. ; modalitate !una de
continuare a suportului o9erit poate 9i prin interemediul participarii la #rupuri.
.Dista #rupuri speciale pentru cei care si<au pierdut partenerul, copiii, parintii etc.
%onsilierul poate sa<i trimita sau sa conduca el insusi ast9el de #rupuri de suport
si sa ii incuraAe6e sa vina. De6voltarea unor #rupuri de doliu e9iciente va 9i
discutata mai tar6iu in acest capitol.
Principiul ): *xaminarea defenselor si a stilurilor de copin+
Al noualea principiu implica aAutarea clientului sa<si eDamine6e
mecanismele de aparare si stilurile de copin#, pentru ca ele vor 9i intensi9icate de
o pierdere semni9icativa. Acest lucru e mai usor de reali6at dupa ce se de6volta
increderea intre client si consilier, cand clientii sunt mai dispusi sa discute despre
comportamentul lor. Unele dintre aceste de9ense si stiluri de copin# prevestesc
un comportament competent, altele nu. De eDemplu, o persoana care 9ace 9ata
70
prin intermediul eDcesului de alcool sau dro#uri pro!a!il ca nu se adaptea6a
e9icient la pierdere?
9tili3area unor cantitati mici de alcool pentru somn, diminuand anxietatea
si stergand gandirea ruminativa, predispune supravietuitorul indoliat sa isi
gaseasca alinarea in bautura, cu timpul ducand la o crestere a consumului si
eventual la stadii de consum necontrolat sau obligatoriu. 9n risc crescut il au
persoanele indoliate care sunt alcoolici in recuperare sau care au istorii familiale
puternice de alcolism 5-#uc#ter : ;isoo0, 19&7, p. 1&%8.
%onsilierul tre!uie sa 9ie atent la asta si sa intre!e despre consumul sau
a!u6ul de alcool sau alte medicamente. %onsumul ridicat de medicamente sau
alcool poate intensi9ica trairea durerii si depresia si poate impiedica travaliul de
doliu. Daca eDista o pro!lema sau e suspectata, consilierul ar 9i !ine sa urme6e
un tratament a#resiv care ar putea include resursele unor #rupuri ca Alcoolicii
Anonimi sau ToDicomanii anonimi.
%ineva care se retra#e si re9u6a sa priveasca po6ele decedatului sau sa
pastre6e in Aurul lui orice i<ar aduce aminte de decedat, poate avea un stil de
copin# nesanatos. %onsilierul poate sa<i atra#a atentia asupra acestor stiluri si
sa<l aAute pe client sa le evalue6e e9icienta. Apoi pot eDplora impreuna alte
modalitati de copin# care ar putea 9i mai e9iciente in diminuarea stresului si
re6olvarea pro!lemelor.
Principiul 1,: $dentificarea patolo+iei si trimiterea clientului la alt
specialist
Al 6ecelea si ultimul principiu din aceasta lista e sa identi9ici pro!lemele si
sa stii cand sa recoman6i pe altcineva clientului. ; persoana care 9ace
consilierea durerii poate 9i capa!ila sa identi9ice eDistenta patolo#iei care a 9ost
declansata de pierdere si de doliul ulterior si, o data reperata o ast9el de
di9icultate, poate #asi ca e necesara indrumarea spre alt pro9esionist. Acest rol
71
particular e deseori numit rolul de TMportarMM. Pentru unii oameni, consilierea durerii
sau 9acilitarea travaliului de doliu nu e su9icient si pierderea sau modul in care ei
9ac 9ata pierderii pot sa aduca la supra9ata mai multe pro!leme di9icile. Unele
dintre aceste pro!leme pot necesita interventii specialeJ acestea sunt discutate in
%apitolul 3, MMTerapia dureriiMM. Pentru ca aceste di9icultati implica te$nici si
interventii speciale si o intele#ere a psi$odinamicilor, lucrul cu ele poate sa nu 9ie
in s9era o!iectivelor si a!ilitatilor consilierului durerii. "i c$iar daca sunt,
strate#iile, te$nicile si scopurile interventiei pot sa se sc$im!e. . important
pentru consilierii durerii sa<si recunoasca limitele si sa stie cand sa indrume o
persoana spre terapia durerii sau alta psi$oterapie.
'nainte de a parasi principiile si procedurile consilierii durerii, tre!uie
mentionate si !analitatile. Acestea sunt inca date de prietenii !inevoitori si
oca6ional de catre un consilier. %ele mai multe !analitati nu sunt de aAutor. Multe
dintre 9emeile din studiul nostru au spus MM%and cineva a venit la mine si mi<a
spus U"tiu cum te simtiV, acest comentariu m<a 9acut sa simt nevoia sa tip si sa<i
stri# UTu nu stii cum ma simt, nu ai cum sa stii cum ma simt, tu nu ti<ai pierdut
niciodata sotulVTM. %omentarii ca MM9i un !aietel curaAosMM, MMviata e pentru cei care
traiescMM, MMasta o sa se termine curandMM, MMte tii !ineMM, MMo sa<ti treaca intr<un anMM, MMo
sa 9ii !ineMM, MMtine<te tareMM de o!icei nu aAuta deloc. %$iar si TMimi pare rauMM poate 9i
un comentariu care sa !loc$e6e continuarea unei discutii. "i sunt aceia care,
incercand sa<l 9aca pe celelalt sa se simta mai !ine, incep sa toarne pierderile si
tra#ediile pe care le<au avut ei in viata, pro!a!il ne9iind constienti ca a compara
tra#ediile nu e o metoda care sa aAute. ;amenii in su9erinta ne 9ac sa ne simtim
neaAutorati. Aceasta neputinta poate 9i marturisita printr<o simpla a9irmatie ca MM(u
stiu ce sa<ti spun.MM
Te!nici utile
;rice consiliere sau terapie ar tre!ui sa se !a6e6e pe o intele#ere
teoretica solida a personalitatii si comportamentului uman si sa nu 9ie numai un
72
set de te$nici. %u toate astea, eDista mai multe te$nici pe care le<am #asit
9olositoare in consilierea durerii si vreau sa le mentione6 aici.
1a2 +imba1ul evocativ. %onsilierul poate 9olosi cuvinte dure care sa evoce
sentimente, de eDemplu MM,iul tau a muritMM versus MMTi<ai pierdut 9iulMM. Acest lim!aA
aAuta oamenii cu realitatea care inconAoara pierderea si poate stimula unele
dintre sentimentele dureroase care tre!uie simtite. De asemenea, a vor!i despre
decedat la timpul trecut poate 9i util? MM"otul dumneavoastra a 9ostWMM
1!2 9tili3area simbolurilor. Puneti<l pe indoliat sa aduca la sedintele de
consiliere 9oto#ra9ii ale decedatului. Acest lucru nu numai ca il aAuta pe consilier
sa intelea#a mai !ine cine a 9ost persoana, dar de asemenea creea6a o sen6atie
de pre6enta a decedatului si un 9ocus concret pentru a vor!i decedatului, decat
pentru a vor!i despre el. Alte sim!oluri pe care le<am #asit utile sunt scrisorile
scrise de catre decedat, casete audio si video si articole de im!racaminte si
!iAuterii.
1c2 -crisul. Puneti supravietuitorul sa scrie o scrisoare sau mai multe
decedatului, eDprimandu<si #andurile si sentimentele. Acest lucru il poate aAuta
sa<si 9inali6e6e tre!urile neterminate, eDprimand lucrurile pe care simte nevoia sa
le spuna decedatului. Tinerea unui Aurnal al eDperientei de doliu sau scrierea de
poe6ii pot de asemenea 9acilita eDprimarea sentimentelor si dau sens personal
eDperientei pierderii. -attan6i si Eale au scris un articol !un despre utili6arile
variate ale scrisului la persoanele in doliu 1-attan6i 7 Eale, 198/2.
1d2 Desenatul. %a si scrisul, desenarea unor ima#ini care re9lecta
sentimentele cuiva, ca si eDperientele cu decedatul, poate 9i si ea de aAutor.
Aceasta e o te$nica 9oarte !una de utili6at cu copiii in doliu, dar mer#e la 9el de
!ine si cu adultii.
1e2 ocul de rol. A<i aAuta pe indoliati sa Aoace di9erite situatii de care se
tem sau 9ata de care se simt peni!il e o cale de a a!ilita K ceea ce e 9oarte util in
lucrul cu Tema '''. %onsilierul poate intra in Aocul de rol, ca 9acilitator sau ca sa<i
arate clientului posi!ile noi modele comportamentale.
192 /estructurarea cognitiva. Aici pre6umtia centrala este ca #andurile
noastre ne in9luentea6a sentimentele, in special #andurile ascunse si vor!irea
73
interioara care se des9asoara constant in mintea noastra. AAutandu<l pe client sa<
si identi9ice aceste #anduri si sa le teste6e in realitate in privinta acuratetii sau a
supra#enerali6arii, consilierul il poate aAuta sa<si diminue6e sentimentele
#enerate de anumite #anduri irationale cum ar 9i TM(imeni nu o sa ma mai
iu!easca vreodataMM, un #and care cu si#uranta nu poate 9i pro!at in pre6ent.
Pentru o discutie mai ampla asupra acestui lucru, a se vedea TM,eellin# 8oodMM de
David Burns, 1985.
1#2 urnal de amintiri. ; activitate pe care o 9amilie indoliata o poate 9ace
impreuna e sa 9aca un Aurnal de amintiri al mem!rului pierdut al 9amiliei. Acest
Aurnal poate include povestiri despre evenimentele 9amiliale, amintiri ca 9oto#ra9ii
la minut sau alte 9oto#ra9ii, poe6ii si desene 9acute de di9eriti mem!rii ai 9amiliei,
inclusiv de catre copii. Aceasta activitate poate aAuta 9amilia sa isi aduca aminte
si eventual sa Aeleasca o ima#ine mai realista a persoanei decedate. 'n
plus,copiii se pot intoarce si revi6ita acest Aurnal de amintiri ca sa<si reinte#re6e
pierderea in viata lor in evolutie si sc$im!are.
1$2 Imagerie diri1ata. A aAuta persoana sa si<l ima#ine6e pe decedat, 9ie
inc$i6and oc$ii sau vi6uali6andu<i pre6enta pe un scaun #ol, poate 9i o te$nica
9oarte puternica. Puterea vine nu din ima#erie, ci din aducerea lui in pre6ent si
din vor!itul cu persoana, mai mult decat vor!itul despre ea.
"copul tuturor acestor te$nici e sa incuraAe6e eDprimarea deplina a
#andurilor si sentimentelor privind pierderea, inclusiv a re#retelor si
de6ama#irilor.
'tili"area medicatiei
Au 9ost multe discutii re9eritoare la utili6area medicamentelor in a!ordarea
doliului normal in 9a6a acuta. %onsensul #eneral este ca medicatia tre!uie
9olosita cumpatat si centrat pe eli!erarea de anDietate sau de insomnie contrar
eli!erarii de simptome depresive. T$omas P. Eac$ett, se9ul sectiei de Psi$iatrie a
"pitalului Massac$usetts, avea o eDperienta considera!ila in tratarea
persoanelor indoliate. .l utili6a anDiolitice ca sa trate6e si anDietatea si insomnia
74
1Eac$ett, 194/2. Totusi, in administarea oricarui medicament la pacientii care trec
printr<o reactie acuta de doliu, este 9oarte important sa tii departe de ei orice
cantitate potential letala de medicamente. De o!icei nu este indicat sa dai
medicatie antidepresiva oamenilor care trec printr<o reactie acuta de doliu.
Aceste antidepresive isi 9ac e9ectul dupa mult timpJ rar reusesc sa aline
simptomele doliului si pot pre#ati calea pentru un raspuns anormal la doliu, desi
acest lucru tre!uie demonstrat prin studii controlate. .Dceptia ar 9i in ca6ul
episoadelor depresive maAore. %red ca medicamentele pot 9i !ene9ice la
momentul pierderii cand o oarecare sedare sau aAutor pentru controlul anDietatii
sunt utile. Totusi, asemenea administrari sunt 9olositoare pentru putin timp si
inutile in cele mai multe ca6uri.
Consilierea durerii in grupuri
%onsilierea doliului poate 9i 9acuta in conteDtul unui #rup. Acest lucru nu
este numai 9oarte e9icient, dar poate de asemenea sa 9ie o cale e9icienta de a
o9eri suport emotional persoanei indoliate care<l solicita. %ele ce urmea6a sunt
linii directoare pentru crearea unui #rup si pentru a<l 9ace sa 9unctione6e e9icient?
1. )legerea unui tip de grup. "unt mai multe deci6ii care tre!uie sa 9ie luate in
ceea ce priveste scopul si structura atunci cand se constituie un #rup.
1a2 "copul. 8rupurile de doliu eDista de o!icei pentru unul sau mai multe din
urmatoarele motive? suport emotional, educatie sau scopuri sociale. Uneori
#rupurile incep pentru un motiv care apoi implica un altul. 8rupurile care
incep pentru suport emotional pot continua cu aceeasi oameni o perioada de
timp si sa devina mai mult sociale ca scop, c$iar daca suportul emotional
continua sa 9ie o9erit. Desi 9iecare dintre aceste scopuri poate 9i valoros, sunt
un mare sustinator al #rupurilor care se constituie pentru suport emotional.
%b& "tructura. Unele #rupuri sunt inc$ise si limitate in timp, adica 9unctionea6a pe
o perioada limitata de timp si participantii intra si ies din #rup in aceleasi
momente. Alte #rupuri sunt desc$ise si 9ara o perioada limita de timp.
;amenii vin si pleaca pe masura ce #rupul le indeplineste nevoile individuale.
75
"unt ar#umente pro si contra pentru 9iecare tip de structura. 'n #rupurile
desc$ise e mai di9icil sa aduci la 6i mem!rii noi, din moment ce nu cunosc
actiunile si desc$iderile care au avut loc inainte de venirea lor. De asemenea,
pe masura ce apar oameni noi, sentimentul de incredere tre!uie de6voltat din
nou printre mem!rii.
1c2 -o#istica. (umarul intalnirilor, durata lor, marimea #rupului, locatia si costul
sunt toate deci6ii importante care tre!uie luate inaintea inceperii sedintelor. 'n
spitalul nostru din Pasadena avem #rupuri inc$ise de cate 8 persoane care se
intalnesc in scopuri educative si pentru suport emotional. 8rupurile sunt
conduse de coterapeuti si se intalnesc in 9iecare saptamana, 8 sedinte a cate
95 de minute. Mem!rilor li se cere o contri!utie 9inanciara in ideea ca asta o
sa incuraAe6e pre6enta si o sa<i motive6e pe oameni sa paraseasca mai usor
#rupul.
0. ,valuarea anterioara a participantilor. Un 9actor c$eie in a 9ace un #rup sa
9unctione6e e selectia mem!rilor. . mult de spus despre omo#enitate K punerea
impreuna a oamenilor care au avut pierderi similare, de eDemplu un #rup pentru
soti in doliu sau unul pentru parinti indoliati. %u toate acestea unele pro#rame nu
sunt atat de eDtinse sau atat de raspandite acolo unde nu sunt su9icienti oameni
cu pierderi similare, pentru a avea un #rup omo#en. Daca eDista un sin#ur !ar!at
vaduv intr<un #rup de vaduve, e !ina sa mai vina inca unul ca primul sa nu se
simta ca o eDceptie in #rup sau ca personaAul ciudat. Acelas lucru e vala!il
pentru includerea a cel putin 0 persoane cu alte tipuri de pierderi. Alt 9actor in
selectie este cat de recenta e pierderea. . important sa nu inclu6i oameni a caror
pierdere e de @ saptamani sau mai putin. %ei mai multi care sunt indoliati de asa
putin timp nu sunt pre#atiti pentru o eDperienta de #rup. Unele #rupuri de doliu
au mem!ri potentiali care asteapta @ saptamani dupa pierdere pana sa se
alature #rupului. Totusi un anumit timp irosit poate 9i de aAutor. ; 9emeie care e
de curand in doliu poate invata ceva de la cineva care e mai avanssat in travaliul
doliului si poate 9i un model pentru cum poate cineva sa mear#a mai departe in
termenii adaptarii la pierdere.
76
. esential sa inlaturi orice patolo#ie serioasa cand selecte6i oamenii
pentru #rupurile de doliu. %ei care au pro!leme patolo#ice si emotionale serioase
sunt mult mai !ine tratati prin consiliere sau terapie individuala.
'n selectie eDista 0 tipuri de pierderi care pot ridica pro!leme speciale si
includerea acestor potentiali mem!rii ai #rupului tre!uie luata serios in
considerare. Un tip se re9era la pierderile multiple. ;amenii care au pierdut mai
multe persoane apropiate intr<o perioada scurta de timp sunt atat de coplesiti de
durere incat nu pot participa e9icient intr<un #rup de doliu. Acestia pot 9i oameni
care au pierdut mai multi mem!ri ai 9amiliei pe neasteptate intr<un accident sau
incendiu sau pot 9i oameni care au su9erit mai multe pierderi intr<o perioada
scurta de timp.
%elalalt tip de pierdere care poate ridica pro!leme in #rupurile de doliu il
repre6inta pierderile despre care e #reu de vor!it, cum ar 9i suicidul. A include pe
cineva a carui persoana apropiata s<a sinucis poate sa<i 9aca pe ceilalti din #rup
sa devina 9oarte anDiosi si acest lucru tre!uie luat in considerare pe parcursul
procesului de selectie. Ar 9i !ine sa 9ie incluse cel putin 0 persoane care au
su9erit o pierdere prin suicid. Acelasi lucru se aplica si pierderilor datorate "'DA.
8rupurile speciale pentru supravietuitorii suicidului si cei ai "'DA pot 9i 9oarte
e9iciente.
3. Definirea expectatiilor. ;amenii vin la #rup cu eDpectatii di9erite si daca #rupul
nu indeplineste aceste eDpectatii acesti oameni vor 9i de6ama#iti si pot sa nu se
mai intoarca. Asta nu este numai un #$inion pentru individ ci, de asemenea,
demorali6ator pentru #rup cand cineva nu mai revine. 'nainte de prima sedinta de
#rup cel care 9ace interviul pentru selectia #rupului poate sa modele6e
eDpectatiile persoanei si sa a!orde6e orice conceptie #resita sau 9rica nerealista
in privinta participarii la #rup. +ecent, o 9emeie ne<a a!ordat pentru participarea
ei la #rupul nostru de doliu, de la spital, si am trimis<o la un alt #rup pentru ca
vroia clar anonimat. 'n #rupul nostru toata lumea este incuraAata sa
impartaseasca atat de mult cat doreste si persona care dorea sa ramina anonima
si#ur nu s<ar 9i inte#rat in #rup. Am indrumat<o spre un #rup mai mare care era
centrat mai mult pe educatie decat pe suport si in care putea sa #aseasca
77
anonimatul pe care si<l dorea. %and 9aci selectia oamenilor pentru un #rup de
doliu, asi#ura<te ca te<ai ocupat mai XntYi de eDpectatiile lor.
/. -tabilirea regulilor de ba3a. +e#ulile de !a6a sunt re#uli care sunt sta!ilite de
liderul #rupului, c$iar la inceput si servesc mai multor scopuri. ;9era structurare,
care ii aAuta pe mem!rii sa se simta in si#uranta. A sti ca eDista anumite re#uli de
comportament poate adau#a un sentiment de suport. +e#ulile de !a6a ii aAuta de
asemenea pe lideri, cu controlul. De eDemplu, daca o re#ula de !a6a spune ca
toti au un timp e#al pentru a vor!i despre eDperienta lor personala si un mem!ru
al #rupului depaseste timpul, liderul poate sa<i cite6e re#ula de !a6a, ca sa 9aca
impartirea mai ec$ita!ila. "au daca cineva din #rup a incalcat re#ula de !a6a a
con9identialitatii, liderul poate a!orda aceasta pro!lema desc$is. .Dplicati
intotdeauna re#ulile de !a6a in prima sedinta si repetati<le in primele 0 sedinte de
#rup.
.Demple de re#uli de !a6a pe care noi le utili6am in #rupurile de suport
pentru doliu sunt?
1a2 De la mem!rii se asteapta sa vina la 9iecare sedinta si sa nu intar6ie.
1!2 'n9ormatia impartasita in #rup ramane in #rup. %and se a9la in a9ara
#rupului, mem!rii nu au voie sa vor!easca despre eDperienta altui mem!ru al
#rupului.
1c2 ;amenii sunt li!eri sa impartaseasca despre pierderea lor atat de mult cat
ale# ei.
1d2 ,iecare primeste un timp e#al sa<si impartaseasca eDperienta. Aceasta
re#ula aAuta la evitarea pro!lemei monopoli6arii atentiei #rupului de catre o
sin#ura persoana.
1e2 (u dam s9aturi decat daca sunt solicitate. . 9oarte usor in situatii de #rup,
mai ales in #rupurile de doliu, ca oamenii sa dea s9aturi. 'n #eneral s9atul nu e
solicitat si nu e apreciat.
Avand re#uli de !a6a si modeland eDpectatiile in timpul interviului de
selectie, oamenii vin la #rup stiind ca e un mediu si#ur, ca eDperienta nimanui nu
e mai mult sau mai putin importanta sau valoroasa decat a altuia, ca 9iecare
persoana va avea timpul ei sa impartaseasca atat de mult sau de putin cat ale#e
78
si ca nu o sa li se spuna ce ar tre!ui sa simta sau sa li se dea s9aturi pe care nu
le vor.
3. Determinarea tipului de conducere. Un al cincilea 9actor care 9ace #rupurile sa
9unctione6e este conducerea e9icienta si sunt mai multe tipuri dintre care poti
ale#e. Unele #rupuri sunt conduse doar de persoane care au su9erit un doliuJ de
eDemplu, in "ocietatea Prietenilor %ompatimitori, parintii indoliati conduc #rupuri
pentru alti parinti indoliati. Alte #rupuri sunt conduse de pro9esionisti in sanatate
mintala si un al 3 lea model de conducere include #rupuri conduse de pro9ani,
dar cu spriAin pro9esionist. "uportul pro9esionist ii permite liderului sa se poata
consulta cu cineva daca apar intre!ari despre indivi6i sau despre interactiunile de
#rup. 'n "pitalul Pasadena #rupurile noastre sunt conduse de pro9esionisti in
sanatate mintala, 9ormati, si de coterapeuti care sunt studenti in 9ormare pentru
una din specialitatile sanatatii mintale.
Printre variatele stiluri de conducere unele pot 9i mai e9iciente decat altele,
in 9unctie de scopul #rupului. Unii lideri sunt mai activi, in timp ce altii sunt mai
pasivi. %red ca cel mai e9icient stil pentru un lider de #rup de doliu, centrat pe
suport emotional, e sa 9ie activ la inceputul #rupului si apoi pe masura ce #rupul
se consolidea6a si din el emer#e o conducere, liderul de drept se poate retra#e
si poate deveni mai putin activ. Un lider pasiv poate incuraAa trairi de anDietate la
mem!rii #rupului, mai ales atunci cand #rupul e nou. Acest stil de conducere
depinde, !ineinteles, de scopurile #rupului. DacZ scopul este educa[ional, atunci
liderul desemnat poate Xndeplini 9unc[ia de con9eren[iar sau consilier. DacZ
scopul este de o9erirea suportului emo[ional, rolul liderului este de a 9acilita
de6voltarea acestui lucru, asi#urYnd cadrul pentru ca oamenii sZ<\i
XmpZrtZ\eascZ pove\tile \i sZ #ZsascZ support \i XncuraAare din partea celorlal[i.
Un #rup al cZrui scop este repre6entat de de6voltarea interac[iunilor sociale va
solicita un tip di9erit de lider.
Pro!lema co<liderului 1co<terapeutului2 este importantZ Xn orice discu[ie
despre conducerea unui #rup. .ste su9icient un sin#ur lider, sau mai mult de un
lider 1terapeut2> %Ynd #rupul este mare, este esen[ialZ pre6en[a co<terapeutului.
DacZ un #rup 9olose\te modelul cu co<lider, este important ca cei doi lideri
79
1terapeu[i2 sZ men[inZ tot timpul o comunicare clarZ \i desc$isZ Xntre ei. .ste de
dorit sZ se XntYlneascZ dupZ \edin[ele de #rup \i sZ discute despre #rup.
Tensiunile care pot 9i su!tile \i de6!inante pentru #rup pot apare Xntre lideri
1terapeu[i2. Discu[iile de dupZ \edin[e dintre terapeu[i previn sZ se XntYmple
acest.
.ste important ca liderul sZ Xi trate6e pe to[i mem!rii #rupului Xn mod e#al.
Un #rup este o UreluareV a dinamicilor 9amiliale \i oamenii aduc cu ei toate
tipurile de eDperien[e pe care le<au avut cu propriile lor rude \i pZrin[i. Aceste
sentimente \i eDperien[e apar Xn via[a #rupului, Xn timpul #rupului. (u este
neo!i\nuit ca o persoanZ sZ vrea sZ 9ie o persoanZ specialZ Xn via[a liderului de
#rup \i acest lucru poate crea di9icultZ[i #rupului dacZ liderul permite sZ se
XntYmple acest lucru. .ste nevoie ca terapeutul sZ 9ie con\tient de acest lucru \i
sZ re9u6e invita[iile sau ama!ilitZ[ile o9erite de un mem!ru al #rupului. .ste, de
asemenea, nevoie ca terapeutul sZ 9ie con\tient de propriile sale pro!leme care
l<ar putea 9ace sZ accepte anumite aten[ii din partea unui mem!ru al #rupului.
.ste de asemenea important ca orice XntYlniri din a9ara cadrului de #rup dintre
lider \i un mem!ru al #rupului sZ 9ie discutate Xn #rup la urmZtoarea XntYlnire de
#rup.
@. <n=elegerea dinamicii interpersonale. %e vor oamenii atunci cYnd vin XmpreunZ
Xntr<un anumit #rup, 9ie de XmpZrtZ\ire a neca6urilor, 9ie politic, 9ie de
psi$oterapie> %red ca sunt trei nevoi care, la un anumit nivel al con\tienti6Zrii, se
#Zsesc Xn mintea oamenilor cYnd participZ la #rupuri 1"$ut6, 19402.
%a& >evoia de apartenen=?? %ei mai mul[i oameni care vin la un nou #rup se
vor uita XmpreAur \i se vor Xntre!a? UMZ potrivesc aici>V, U"unt oamenii
Z\tia la 9el ca mine>V. DacZ nu X\i dau un rZspuns a9irmativ la aceastZ
Xntre!are, pro!a!il nu vor mai veni la a doua XntYlnire. %$iar dacZ vin XncZ
o datZ, aceastZ preocupare va 9i Xn continuare pre6entZ Xn \edin[ele de
Xnceput ale oricZrui #rup.
%b& >evoia de control? ; a doua preocupare este le#atZ de control. U"unt
important=Z>V, U%onte6 Xn acest #rup>V, UAre vreo importan[Z ceea ce
spun>V, U]n ce mZsurZ pot in9luen[a acest #rup>V sau U]n ce mZsurZ voi 9i
80
in9luen[at de ceilal[i mem!rii ai #rupului>V. A\a cum pentru oameni este
important sZ simtZ cZ se potrivesc Xn acel #rup, este la 9el de important sZ
simtZ cZ au un #rad de in9luen[Z asupra celorlal[i mem!rii ai #rupului.
DacZ nu au, mai de#ra!Z nu vor mai continua sZ ia parte la #rupul de
consiliere.
%c& >evoia de afec=iune? Un al treilea lucru pe care oamenii Xl cautZ prin
participarea la un #rup este a9ec[iunea. ,olosesc Xn sens lar# termenul de
a9ec[iune. U-e pasZ celorlal[ide mine>V, U-e pasZ Xntr<adevZr celorlal[i de
ceea ce se XntYmplZ cu mine>V. (evoia de a9ec[iune se XntYlne\te atunci
cYnd #rupul X\i de6voltZ un sim[ al identitZ[ii \i coe6iunii \i intensitatea ei
varia6Z. ]n unele #rupuri, se de6voltZ un sim[ crescut al a9ec[iunii Xntre
di9eri[i mem!rii. ;amenilor Xntr<adevZrle pasZ de ceilal[i \i simt cZ \i
celorlal[i le pasZ. ]n alte #rupuri, acest sim[ al a9ec[iunii este mult mai pu[in
de6voltat.
Pe scurt? oamenii doresc sZ se simtZ Xn si#uran[Z \i importan[i. DacZ apar
pro!leme de comportament care sunt de naturZ sZ de!ine #rupul, este important
sZ se punZ Xntre!area? U. adevZrat cZ aceastZ persoanZ nu se simte Xn
si#uran[Z>V, U"e simte ea importantZ>V. A #Yndi la aceste pro!leme poate aAuta
la diminuarea pro!lemelor de comportament.
4. ) face fa=? efectiv problemelor de comportament? "unt cYteva comportamente
care scad coe6iunea #rupului \i creea6Z liderilor di9icultZ[i. ]n cele ce urmea6Z
voi pre6enta un sumar al acestora XmpreunZ cu su#estii pentru re6olvarea lor?
%a& Pierderea suferit? de mine e mai mare dec@t pierderea suferit? de tine.
AceastZ atitudine apare din cYnd Xn cYnd Xn #rupuri centrate pe
pierdere. Am condus de curYnd douZ #rupuri Xn care douZ 9emei X\i
pierduserZ 9iicele tinere, adulte. Una dintre ele XncZ mai avea so[,
cealaltZ nu. ,emeia 9ZrZ so[ a spus #rupului cZ pierderea su9eritZ de
ea era mai mare decYt a celeilalte pentru cZ cealaltZ avea un so[, ea
XnsZ nu. Un rZspuns, din partea liderului, pentru a 9ace 9a[Z unei
asemenea situa[ii este? Upierderile su9erite de 9iecare sunt importante
Xn acest #rupV \i Unu ne a9lZm aici pentru a compara pierderileV.
81
%b& !el care d? sfaturi? %amille Wortman \i cole#ii, de la Universitatea
Mic$i#an, au Xntre!at mem!rii unui #rup centrat pe pro!leme de
pierdere ce anume a 9ost de aAutor pentru ei \i ce nu a 9ost de aAutor Xn
acea su9erin[Z. Printre lucrurile cel mai pu[in 9olositoare pe care ace\ti
oameni le<au enumerat a 9ost acela de a li se da s9aturi. A 9ace 9a[Z
situa[ie Xn are un mem!ru al #rupului dZ s9aturi este destul de u\or,
dacZ eDistZ o re#ulZ de !a6Z Xn #rup care sZ a9irme? Unu dZm s9aturi
decYt dacZ ni se cere acest lucruV 1-e$man et. Al., 198@2.
%c& Aorali3atorul? Un alt tip de persoanZ di9icilZ este morali6atorul. Acest
tip de persoanZ dZ s9aturi morali6atoare eDprimate prin Utre!uieV, Uar 9i
tre!uitV, Utre!uiaV. Am lucrat de curYnd cu o persoanZ Xntr<un #rup
centrat pe pierdere care provenea din tradi[ia celor DouZspre6ece
Trepte \i, 9oarte !ine inten[ionat, era cu adevZrat morali6ator cu ceilal[i
mem!rii ai #rupului. %Y[iva din mem!rii #rupului au sim[it asta. -<am
XncuraAat sZ spunZ? UAsta e ceea ce eu aB faceV decYt sZ spunZ UAsta
e ceea ce tu tre!uie sZ 9aciV.
%d& !el care nu particip?? ; altZ di9icultate provine din neparticiparea unui
mem!ru. ;amenii care participZ 9oarte pu[in sau deloc sunt adesea
percepu[i de ceilal[i mem!rii ai #rupului ca 9iind critici. %el mai u\or
mod de a evita non<participarea este ca liderul sZ<i aAute pe to[i
mem!rii #rupului sZ XmpZrtZ\eascZ ceva despre pierderea su9eritZ de
ei XncZ de la prima XntYlnire de #rup. A permite cuiva sZ rZmYnZ tZcut
la prima XntYlnire de #rup va XncuraAa ca acea persoanZ sZ se
comporte la 9el \i pe parcursul urmZtoarelor XntYlniri.
%e& Persoana care vine cu o problem? la sf@rBitul grupului? %u douZ minute
Xnainte de s9Yr\itul #rupului, aceast tip de persoanZ spune? UApropo,
9iul meu a avut un accident sZptZmYna trecutZV. ;amenii care 9ac
acest lucru tre!uie XncuraAa[i sZ aducZ Xn discu[ie pro!lema cu prima
oca6ie, la urmZtoarea XntYlnire de #rup, mai de#ra!Z decYt sZ 9ie
depZ\it timpul Xn care se des9Z\oarZ #rupul \i sZ se XnceapZ anumite
lupte pentru de[inerea controlului.
82
%f& Aembru grupului care Cmp?rt?BeBte terapeutului o problem? la sf@rBitul
grupului. AceastZ persoanZ nu se auto<de6vZluie Xn #rup, ci
XmpZrtZ\e\te terapeutului pro!lema sa, la s9Yr\itul unei \edin[e. .ste
u\or pentru terapeut sZ<i spunZ acelui mem!ru al #rupului? U%red cZ
este important pentru to[i cei de aici sZ audZ ce ai de spus. ][i propun
sZ Xncepem urmZtoarea \edin[Z prin a vor!i despre asta. Ai putea sZ
spui asta, data viitoare, Xn 9a[a #rupului>V.
%g& !el care Cntrerupe. ]n mod 9recvent, Xn cadrul #rupurilor, cineva va
Xntrerupe pe altcineva. Un terapeut puternic se poate descurca cu
aceastZ persoanZ cYnd se XntYmplZ sZ XntrerupZ \i apoi, Xntr<un
moment mai prielnic, Xi va permite acestei persoane sZ vor!eascZ
despre pro!lema din mintea ei=lui.
%'& Persoana care este Cn de3acord emo=ional cu to=i ceilal=i. De eDemplu,
o persoanZ care rYde cYnd to[i ceilal[i sunt tri\ti. ; interven[ie adecvatZ
ar 9i a liderul<terapeut sZ spunZ? UMZ Xntre! ce eDperimente6i tu cYnd
se discutZ despre aceste lucruri Xn #rupul nostruV. FZd cZ rY6i \i mZ
Xntre! ce sim[i Xn interiorV. ;amenii se simt adesea anDio\i, lucru pe
care Xl eDprimZ rY6Ynd.
%i& Persoana care face comentarii irelevante? DacZ acest lucru se
XntYmplZ, terapeutul poate Xntre!a Xn 9elul urmZtor? U(u Xn[ele# care
este le#Ztura dintre ce spui tu \i ceea ce discutZm aici. Po[i sZ<mi spui
cum este relevant ceea ce spui pentru lucrul pe care Xl discutZm>V
%(& Persoana care se de3v?luie prea mult? Uneori, un mem!ru al #rupului
XmpZrtZ\e\te prea mult din pro!lemele sale la Xnceputul des9Z\urZrii
#rupului \i apoi se retra#e \i nu mai XmpZrtZ\e\te nimic pe parcursul
urmZtoarelor \edin[e sau nu mai vine la #rup. Un terapeut poate
adesea percepe aceastZ participare, apoi precau[ie ca 9iind a unei
persoane care e posi!il sZ se de6vZluie prea repede \i prea mult.
%)& Aembru al grupului care provoac? sau critic? terapeutul. Aceasta este
mai mult o pro!lemZ a terapeutului decYt a #rupului Xn sine, dar Xi
poate 9ace pe mem!rii #rupului sZ se simtZ incom9orta!il. ]ntr<una din
83
XntYlniri, un mem!ru al #rupului l<a acu6at pe un cole# de<al meu cZ
este $omo9o!ic. ]n loc sZ intre Xn de9ensZ, terapeutul provocat a
Xntre!at? U%e anume din ce am 9Zcut te 9ace sZ mZ percepi ca 9iind
$omo9o!ic>V. AceastZ Xntre!are 9acilitea6Z Xnceperea unei discu[ii
clari9icatoare, Xn loc ca liderul sZ se apere de9ensive \i sZ escalade6e
pro!lema.
De\i #rupurile centrate pe pierdere sunt miAloace pentru consilierea dupZ
o pierdere su9eritZ, unii oameni vor ale#e sZ nu participe la un ast9el de #rup. ]n
alte ca6uri, oamenii nu vor dori sZ participe la un ast9el de #rup Xntr<un anumit
moment, dar vor dori sZ 9acZ acest lucru altZ datZ. ; 9emeie pe care o cunosc a
9ost a!ordatZ de un mem!ru al "ocietZ[ii Prietenilor %ompasivi la pu[in timp dupZ
decesul nea\teptat al 9iului ei de 19 ani. A participat la o XntYlnire \i a plecat
spunYnd cZ nu mai vrea sZ participe vreodatZ la o ast9el de XntYlnire de #rup.
Totu\i, la un an dupZ acest moment, a reconsiderat deci6ia \i mi<a spus cZ era
pre#ZtitZ sZ participe la un #rup \i sZ !ene9icie6e de pe urma acestei eDperien[e.
]n multe #rupuri de psi$oterapie o re#ulZ de !a6Z spune cZ nu este indicat
ca mem!rii #rupurilor sZ se XntYlneascZ unii cu al[ii Xntre \edin[ele de #rup.
AceastZ prescrip[ie nu este, dupZ pZrerea mea, necesarZ Xn #rupurile centrate
pe pierdere. .DistZ speran[a cZ se vor crea prietenii Xntre mem!rii #rupului \i
acestea vor continua pe parcursul Xntre#ii vie[i de #rup. Una din sarcinile unei
persoane care Xsi 9ace travaliul de doliu constZ Xn a 9ii Xn stare sZ permitZ unor
altor persoane sZ 9acZ parte din via[a sa \i sZ<\i permitZ sie XnsZ\i sZ 9orme6e
noi rela[ii. Prieteniile care se 9ormea6Z Xntre mem!rii unui #rup centrat pe
suportul acordat dupZ o pierdere \i care continuZ \i Xn a9ara vie[ii #rupului sunt
pa\i mici, dar importan[i care conduc spre procesul de vindecare #eneralZ pe
care XncercZm sZ<l 9acilitZm prin intermediul consilierii pe care o acordZm.
Dep()irea durerii prin intermediul ritualului funerar
"erviciul 9unerar a 9ost criticat Xn mod 9recvent, mai ales dupZ raportul
%omisiei ,ederale a ;cupa[iilor, din anul 198/. Dar serviciul 9unerar, dacZ este
84
correct 9Zcut, poate 9i un adAuvant important Xn aAutorul \i suportul sZnZtos pentru
depZ\irea durerii. Foi su!linia Xn continuare cYteva din lucrurile pe care un
serviciu 9unerar la poate 9ace.
Poate sZ aAute Xn a 9ace sZ devinZ realZ pierderea. A vedea corpul
persoanei decedate aAutZ la con\tienti6area realitZ[ii \i 9inalitZ[ii mor[ii. DacZ
cineva are un sicriu desc$is sau Xnc$is, acest lucru [ine de di9eren[ele re#ionale,
etnice \i reli#ioase. Totu\i, eDistZ un mare avantaA Xn a permite mem!rilor 9amiliei
sZ vadZ corpul persoanei dra#i decedate, 9ie la serviciul 9uneral de acasZ sau la
spital. %$iar \i Xn ca6ul variantei crematoriului 1\i pare a 9i un interes tot mai
crescut pentru crematoriu ca op[iune de XnmormYntare2, corpul poate 9i Xn
continuare pre6ent la serviciul 9unerar 9ie Xntr<un sicriu Xnc$is, 9ie Xn unul desc$is
\i apoi sZ 9ie dus la crematoriu. ]n acest 9el, serviciul 9unerar poate 9i un cadru
puternic pentru a aAuta rudele Xn via[Z sZ<\i lucre6e un pas al travaliului de doliu.
"erviciul 9unerar poate o9eri oamenilor oportunitatea de a<\i eDprima
#Yndurile \i sentimentele despre persoana decedatZ. Mai sus am vZ6ut cYt de
importantZ este ver!ali6area #Yndurilor \i sentimentelor despre persoana
decedatZ. Tradi[ional, serviciul 9unerar o9erZ aceastZ oportunitate. Totu\i, eDistZ
o tendin[Z mai mare de a supra<ideali6a \i supra K lZuda o persoanZ Xn timpul
serviciului 9unerar. %ea mai !unZ situa[ie este aceea Xn care oamenii pot eDprima
atYt lucrurile care le vor lipsi odatZ cu dispari[ia persoanei iu!ite, precum \i
lucrurile care nu le vor lipsi, c$iar dacZ unii ar putea considera deplasat acest
lucru. "erviciul 9unerar poate 9i de aAutor Xn procesul doliului deoarece le o9erZ
oamenilor oportunitatea de a vor!i despre persoana decedatZ.
]nmormYntarea poate 9i, de asemenea, o re9lec[ie asupra vie[ii persoanei
care nu mai este. .ste posi!il ca rudele sZ ai!Z ni\te o!iecte ale persoanei
decedate pe care sZ le aducZ la XnmormYntare pentru a su!linia ce a 9ost
important pentru persoana care nu mai este. ]n cadrul unui ritual de
XnmormYntare a unui ministru, oamenii veni[i din di9erite pZr[i s<au ridicat Xn
picioare \i au citit scurte pasaAe eDtrase din di9erite scrieri ale lui.
85
"erviciul 9unerar are e9ectul de a atra#e re[eaua de suport social mai
aproape de 9amilia XndoliatZ, la pu[in timp dupZ apari[ia pierderii, \i acest tip de
support social poate 9i de 9oarte mare aAutor Xn 9acilitarea procesului durerii.
Un 9apt care poate diminua e9ectul ritualului 9unerar este acela cZ are loc
prea devreme. Adesea, mem!rii apropia[i ai 9amiliei sunt Xntr<o stare de
Uame[ealZV \i cople\ire \i serviciul 9unerar nu are impactul psi$olo#ic po6itiv pe
care l<ar putea avea.
Directorii serviciilor 9unerare pot lua Xn considerare propriul lor rol Xn cadrul
consilierii durerii. ]n plus 9a[Z de rolul lor de a s9Ztui oamenii \i a<i aAuta sZ 9acZ
9a[Z pre#Ztirilor care tre!uie 9Zcute Xn momentul decesului cuiva, poate 9i luat Xn
considerare un anumit tip de contact de tipul consilierii psi$olo#ice a durerii, Xn
acest timp, pentru mem!rii 9amiliei rZmase Xn via[Z. Totu\i, unele persoane pot
sim[i neplZcere Xn situa[ia continuZrii le#Zturii cu directorul de la serviciile
9unerare, imediat dupZ XnmormYntare. Alte 9amilii, dimpotrivZ, nu s<ar sim[i Ai#nite
\i ar aprecia interesul acordat su9erin[ei lor din acel moment.
Directorii serviciilor 9unerare ar putea de asemenea sZ ia Xn considerare
spon6ori6area #rupurilor BFZduvZ pentru vZduvZC, precum \i a altor #rupuri de
suport din comunitate 1"teele, 19432. Acest lucru se practicZ Xn multe 6one.
Acest 9apt repre6intZ o oportunitate de a se implica Xn consilierea durerii, pentru
directorul serviciului 9unerar. Directorii serviciilor 9unerare pot o9eri servicii pentru
educarea oamenilor despre durere \i travaliul sZnZtos de doliu prin
spon6ori6area pro#ramelor educa[ionale din comunitate.
Eficien*a consilierii centrate pe pierdere
,unc[ionea6Z acest tip de consiliere> ]ncercYnd sZ rZspundZ acestei
Xntre!Zri, %olin Pares a revi6uit un numZr de studii de cercetare. A o!servat
serviciile pro9esionale care o9ereau suport celor a9la[i Xn su9erin[Z, ca \i #rupurile
de suport or#ani6ate voluntar. -a s9Yr\itul acestor studii, Pares a conclu6ionat?
86
Datele adunate arat? c? serviciile profesionale Bi grupurile profesionale de
suport organi3ate voluntar, precum Bi serviciile de auto'a1utor sunt capabile s?
reduc? riscul apari=iei unor simptome psi#iatrice Bi psi#osomatice care pot apare
Cn urma pierderii unei persoane apropiate. )ceste tipuri de servicii sunt cel mai
mult apreciate de persoanele care Ci percep pe ceilal=i membrii ai familiei lor ca
fiind pu=in suportivi sau care, din alte motive, pot pre3enta riscul apari=iei unor
simptome. 5Par0es, 19&(, p.98.
.Dperien[a clinicZ validea6Z aceastZ conclu6ie.
%AP'T;-U- /
$eactii anormale de doliu : Doliul complicat
'nainte de a lua in considerare reactiile anormale de doliu, este important
sa intele#em de ce unele persoane nu pot Aeli. Mai tar6iu vom anali6a tipurile de
doliu denaturat sau complicat si vom vedea cum poate dia#nostica un clinician
aceste ca6uri.
De ce unele persoane nu pot face tra#aliul de doliu
%and am a!ordat doliul normal in %apitolul 0, am o!servat ca eDista o
varietate mare de comportamente care se incadrea6a in cate#oria reactiilor
normale de doliu si am identi9icat sapte mari arii care in9luentea6a tipul,
intensitatea si durata doliului. MaAoritatea acestor aspecte tre!uie luate in
considerare daca dorim sa intele#em de ce unele persoane nu pot 9ace travaliul
de doliu.
87
,actori relationali
Faria!ilele relationale de9inesc tipul de relatie pe care persoana l<a avut
cu cel decedat. %el mai 9recvent tip de relatie care impiedica oamenii sa duca la
capat travaliul de doliu este relatia am!ivalenta, cu ostilitate neeDprimata. Aici,
incapacitatea de a 9ace 9ata si de a re6olva am!ivalenta din relatia cu persoana
decedata in$i!a su9erinta si de re#ula prevesteste mari i6!ucniri de 9urie si
vinovatie, care stau la !a6a di9icultatilor supravietuitorilor. Un alt tip de relatie
care cau6ea6a di9icultati este cea puternic narcisica, unde cel decedat repre6inta
o eDtensie a propriului .U. A admite pierderea ar insemna ca persoana sa se
son9runte cu pierderea unei parti din sine, de aceea ale#e ne#area.
'n unele ca6uri, decesul poate redesc$ide rani vec$i. Moartea unuia dintre
parinti, a unui parinte vitre# sau a unei alte persoane care a a!u6at seDual de
supravietuitor poate readuce la lumina sentimentele nere6olvate le#ate de
aceasta situatie. %ercetarile asupra a!u6urilor au aratat ca adesea victimele au
o stima de sine sca6uta si se invinovatesc 9oarte mult. Aceasta autoinvinovatire
poate 9i reactivata in preaAma unui deces si dupa el si poate determina 9orme
complicate de doliu. Acest lucru este mai putin pro!a!il sa se intample daca
sentimentele le#ate de a!u6 au 9ost re6olvate inainte de deces. Totusi, c$iar si in
ca6urile in care persoana a a!ordat acest su!iect inainte, decesul poate naste
#anduri si sentimente care au la ori#ine aceasta relatie complicata si con9lictuala
cu a!u6atorul.
'n unele relatii re#retam ceea ce ne<am 9i dorit sa avem si nu am avut sau
nu vom avea. +ecent am lucrat cu o pacienta a carei mama su9erea de
Al6$eimer si avea nevoie de in#riAire la domiciliu. Pe masura ce asista la
deteriorarea pro#resiva a mamei sale, devenea din ce in ce mai constienta de
9aptul ca pierdea oca6ia ca mama sa a!u6iva sa o iu!easca si sa ai!a #riAa de
ea. Dupa moartea mamei sale, s<a adresat pentru tratament impotriva depresiei.
Travaliul de doliu s<a centrat pe eDprimarea emotiilor 9ata de moartea mamei si
88
pe pierderea ilu6iei ca va primi vreodata dra#ostea si acceptarea pe care si le
dorea de la mama sa.
,oarte #reu de inte#rat sunt si relatiile de dependenta. Mardi Eoro)it6 si
cole#ii sai de la "coala Medicala a Universitatii %ali9ornia din "an
,ranciscoconsidera ca oralitatea si dependenta Aoaca un rol important in
predispunerea unei persoane la o reactie patolo#ica de doliu. ; persoana care
se a9la intr<o relatie de dependenta puternica si pierde sursa acelei dependente,
va su9eri o sc$im!are a ima#inii de sine, trecand de la persoana si#ura pe sine,
sustinuta de relatia cu sinele puternic al celuilalt, la structura preeDistenta a unei
persoane sla!e, 9ara aparare care implora in van sa 9ie salvata de catre o
persoana pireduta sau predispusa la a!andon. 1Eoro)it6, 19852
MaAoritatea celor care pierd o persoana semni9icativa se vor simti
neaAutorati, dar acest sentiment de neaAutorare nu are acel #rad de disperare pe
care il intalnim in ca6ul celor care au avut relatii de dependenta, iar la persoanele
sanatoase sentimentul de neaAutorare nu il um!reste pe cel al ima#inii de sine
!une. 'n cadrul unei personalitati normale, sanatoase eDista un ec$ili!ru al
perceptiei de sine intre po6itiv si ne#ativ. Pentru persoana care a pierdut o relatie
de dependenta sentimentul de neaAutorare si autoperceperea ca neaAutorat au
tendinta de a eclipsa celelalte sentimente sau a!ilitati care ar avea capacitatea
de a modera aceasta ima#ine de sine sla!a.
,actori de circumstanta
Mai sus am va6ut ca circumstantele in care are loc o pierdere sunt importante in
determinarea intensitatii si 9ormei reactiei de doliu. .Dista anumite circumstante
speci9ice care pot 9ace doliul imposi!il sau poate in#reuna travaliul de doliu . 'n
prima cate#orie se incadrea6a situatia cand pierderea este incerta 1-a6are,
19492. Un eDemplu ar 9i soldatul disparut in actiune. "otia sa nu stie daca el mai
traieste sau nu si, in consecinta, nu poate trece printr<un travaliu de doliu. Dupa
+a6!oiul di Fietnam, unele 9emei au cre6ut ca partenerii lor au murit. Au trecut
prin procesul de doliu si au 9acut 9ata pierderii, pentru ca apoi sa isi reintalneasca
89
sotii, care 9usesera eli!erati ca pri6onieri de ra6!oi. Ar putrea suna ca o tema
!una pentru un 9ilm de Eoll&)ood, dar in realitate aceste situatii au cau6at mari
di9icultati cuplurilor, iar unele c$iar au s9arsit prin divort.
"i cealalta situatie duce la ne9inali6area doliului. "unt 9emei care cred in
continuare ca sotii lor se a9la undeva in Fietnam si nu vor putea trece peste
pierdere decat dupa ce vor sti cu si#uranta ca partenerii lor au murit.
; alta di9icultate de circumstanta apare atunci cand pierderile sunt
multiple, asa cum se intampla in ca6ul cutremurelor, incendiilor sau pra!usirilor
de avion, cand un accident ucide mai multi mem!ri ai unei 9amilii 1-a6are, 19492.
Un ast9el de eDemplu a 9ost sinuciderea in masa din Jonesto)n, 8u&ana, in care
au murit cateva sute de oameni. %ircumstantele si proportiile acestei pierderi au
9acut ca 9amiliile supravietuitoare sa treaca cu mari di9icultati peste perioada de
doliu. Folumul oamenilor care tre!uiau Aeliti era atat de mare, incat parea mult
mai simplu sa amani procesul de doliu cu totul. Pierderile multiple se pot produce
si in moduri mai putin dramatice. Am lucrat cu o 9emeie care a pierdut patru rude
apropiate in trei ani. .ra atat de coplesita de pierdere, incat nu si<a eDprimat
durerea desc$is, ci a convertit<o intr<o anDietate $andicapanta, care a adus<o la
tratament. Acest lucru poate 9i numit o suprasarcina de pierderi 1:aten!aum,
19@92.
,actori istorici
Persoanele care au avut parte de reactii complicate de doliu in trecut sunt
predispusi la reactii complicate in pre6ent. ,, Pierderile si separarile trecute au un
impact asupra pierderilor, separarilor si atasamentelor pre6ente si toti acesti
9actori isi pun amprenta asupra temerilor le#ate de viitoarele pierderi si separarti
si asupra capacitatii de a de6volta atasamente ulterioareC 1"imos, 1949, p. 042.
%ei cu istorie de !oli depresive pre6inta de asemenea un risc mai mare de a
de6volta o reactie complicata de doliu.
; alta tema de interes este in9luenta pierderilor parentale precoce asupra
de6voltarii reactiilor complicate de doliu in ca6ul altor pierderi. Au eDistat o serie
90
de studii asupra le#aturii dintre acestea si de6voltarea ulterioara a unor pro!leme
de sanatate mentala, dar descoperirile nu sunt concludente inca. Pierderile
parentale precoce sunt importante, dar la 9el de importanta este si educatia din
primii ani. 'n studiile sale lon#itudinale asupra !ar!atilor, Faillant a descoperit
ca ,,oralitatea si dependenta care in#reunea6a doliul sunt #enerate mai de#ra!a
de viata intr<o ...
Parinti consistenti, imaturi si incompati!ili decat sa 9i pierdut parinti !uniC
1Faillant, 1983, pa#. @02. "<a dovedit ca persoanele care eDperimentea6a reactii
complicate la durere au avut un atasament nesi#ur in copilarie si au 9ost
am!ivalenti in raport cu mamele<primul lor o!iect iu!it 1Pincu, 194/2.
,actori de Personalitate
,actorii de personalitate se re9era la caracterul unei persoane si la modul
in care acesta a9ectea6a capacitatea de a 9ace 9ata stresului emotional."unt
anumiti oameni incapa!ili sa tolere6e discom9ortul emotional maAor si se retra#
pentru a se putea apara impotriva acestor sentimente puternice.Datorita
incapacitatii de toleranta a stresului emotional ei scurtcircuitea6a procesul si apar
reactiile patolo#ice la pierdere.
Persoanele care nu tolerea6a sentimentele de dependenta vor avea
di9icultati in procesul de doliu.
Deoarece re6olvarea doliului presupune eDperimentarea di9eritelor stari ca
neaAutorarea in 9ata pierderii eDistentiale, acei indivi6i ale caror de9ense principale
au scopul de a evita sentimente de neaAutorare vor avea pro!a!il reactii
dis9unctionale la pierdere.Ast9el, cei care aparent 9unctionea6a mai !ine sunt cei
care sunt loviti mai tare de o pierdere maAora ce le 6druncina sistemul de credinte
si valori. O"imos, 1949, p. 145P
; alta dimensiune a personalitatii ce impiedica mani9estarea durerii este
conceptul de "ine.,iecare dintre nou are o anume idee despre cum suntem si
91
incercam sa traim in concordanta cu aceasta de9initie.Partial, conceptele pe care
le avem despre sine includ a 9i cel BputernicC in 9amilie, iar persoana care poarta
aceasta etic$eta aAun#e sa Aoace acest rol in detrimentul ei.;amenii BputerniciC K
concept despre sine intarit de societate K nu isi permit sa eDperimente6e
sentimentele de care este nevoie pentru a avea o reactie adecvata la pierdere
1-a6are, 19492.
June este o 9emeie la varsta de miAloc al carei tata a murit cand ea era
9oarte tanara.Mama ei si<a asumat rolul de Bom puternicC in 9amilie.-a un moment
dat s<a decis plasarea ei intr<un or9elinat reli#ios in care se vor!ea doar
9rance6a.%u toate ca i<a venit #reu sa 9aca 9ata, s<a identi9icat cu puterea
demonstrata de mama ei, a Aucat rolul unei persoane puternice, si a
supravietuit.Ani mai tar6iu, cand sotul ei a murit lasand<o sin#ura cu doi copii a
avut nevoie de aceeasi putere.Doi ani mai tar6iu si<a dat seaman ca nu poate
9ace 9ata si a apelat la aAutorul specialistilor.Unul dintre lucrurile care o
impiedicau sa dea 9rau li!er durerii a 9ost nevoia de a 9i puternica pentru copii
sai.'n terapie a reusit sa inlature aceasta piedica si sa eDplore6e sentimentele
mai pro9unde le#ate de pierdere.
,actori "ociali
Determinantul 9inal ce poate da nastere unor reactii complicate de doliu
este #enerat de 9actori sociali.Durerea este un proces si este !ine sa se
des9asoare in conteDt scial in care oamenii isi pot da reciproc spriAin si
com9ort.-a6are su!linia6a trei conditii sociale care opt um!ri sau 9acilita doliul
1-a6are, 19492. Prima este atunci cand despre pierdere nu se poate vor!i din
punct de vedere social, ceea ce se intampla des in ca6ul suicidului.%and cineva
moare ast9el, si in special atunci cand nu se stie clar daca a 9ost o moarte
accidentala sau o tentatia de suicid prietenii si 9amilia au tendinta sa pastre6e
linistea in le#atura cu acest su!iect si circumstantele din Aurul decesului.Aceasta
92
conspiratie a tacerii 9ace mult rau supravietuitorilor, care ar putea sa ai!a nevoie
sa comunice cu ceilalti pentru a 9ace 9ata durerii pe care o simt.
+ust&, copil sin#ur la parinti si<a pierdut mama atunci cand avea 3 ani."<a
dus in #araA, a conectat un 9urtun la teava de eapament si s<a sinucis.Tatal lui a
9ost atat de distrus de pierdere incat a plecat aproape imediat spre coasta de
Fest lasand copilul in #riAa unor rude din Mid)est.(imeni nu i<a vor!it niciodata
despre ce i s<a intamplat si despre cum s<a intamplat...Dar pro!lemele cau6ate
de aceasta pierdere timpurie si de a!andonul tatalui lui au iesit la supra9ata in
Aurul varstei de 35 de ani."e a9la in pra#ul divortului si nevasta il ameninta ca il va
parasi.'n terapie, +ust& a reusit in s9arsit sa isi eDamine6e copilaria si e9ectele pe
care doliul sau ne9inali6at l<au avut in viata lui.
%a reactie la tacerea care insoteste suicidul eDista #rupuri de suport
pentru supravietuitori.Acest 9el de #rup de suport Aoaca un rol important pentru
oamenii care nu pot !ene9icia de con9ortul discutiilor cu 9amilia si cu prietenii.
Un al doi<lea 9actor social care complica reactiile la doliu are coc cand
pierderea este ne#ata din punct de vedere social.%u alte cuvinte atunci cand
persoana si cei din Aurul ei se poarta ca si cum pierderea nu ar 9i avut loc.Un !un
eDemplu este atunci cand cineva are un avort.Multe 9emei sin#ure insarcinate pot
lua deci6ia de a intrerupe sarcina. ; pro!lema este ca deci6ia se ia 9oarte des
i6olat, tatalui nu i se spune despre sarcina iar 9amilia 9emeii nu este implicata, cel
mai adesea datorita teamei.Ast9el, 9emeia care a avortat in#roapa incidentul in
adancurile mintii ei ca si cum nu s<ar 9i intamplat. Dar pierderea ar avea nevoie
sa 9ie Aelita si nu este, dar ar putea iesi la supra9ata mai tar6iu in alte
situatii.Jelitul unui avort va 9i discutat mai pe lar# in capitolul @.
; a treia dimensiune sociala care poate cau6a complicatii este a!senta
unei retele de suport social, a unei matrice de suport 9ormata din oamenii care l<
au cunoscut pe decedat.'n societatea noastra, ;amenii se muta 9recvent departe
de prieteni si 9amilie.%and cineva care traieste in Boston a9la despre moartea
cuiva dra# din %ali9ornia, poate primi suportul #rupului de prieteni din Boston dar
nu va avea acelasi e9ect cu al unor persoane care l<au cunoscut pe
93
decedat.Aceasta a!senta a suportului social se datorea6a #ranitelor #eo#ra9ice
dar suportul social mai poate lipsi si din alte motive, cum ar 9i i6olarea sociala.
'n studiul lui Pares despre vaduvele din -ondra acesta a descoperit ca
cele care mani9estau cea mai mare 9urie ca urmare a pierderii sotului erau cele
cu un #rad mare de i6olare sociala 1Pares, 19402.Aceasta relatie dintre 9urie si
i6olarea sociala a 9ost si o!iectul cercetarii noastre.; 9emeie care isi pierde sotul
si care este 9oarte 9urioasa poate eDperimenta de asemenea i6olarea cu toate ca
este inconAurata de 9amilie si prieteni.Acest lucru poate 9ace doliul si mai di9icil
crescandu<i 9uria.; tanara vaduva a 9ost lasata sin#ura cu trei copii.A !ene9iciat
de suportul prietenilor.%u toate acestea, sase luni mai tar6iu era 9oarte, 9oarte
9urioasa deoarece nimeni nu o mai cauta.%red ca 9uria ei nu 9acea decat sa ii
indeparte6e pe ceilalti accentuand i6olarea.
Cand doliul are reactii gresite
Durerea anormala apare in di9erite 9orme si a primit numeroase
etic$etari.Poate 9i numita durere patolo#ica, nere6olvata, complicata, cronica,
intar6iata sau eDa#erata.'n cel mai recent volum al Manualului Dia#nostic "i
"tatistic Al Asociatiei Americane De Psi$iatrie reactiile anormale la doliu au 9ost
de9inite ca BAale complicataC.Dar indi9erent de etic$eta lin#vistica se re9ere la?
'ntensi9icarea durerii pana la un nivel la care persoana este coplesita,
recur#e la comportamente maladaptative sau ramane intermina!il intr<o stare de
doliu 9ara preo#rese catre inc$eiere....'mplica procese care nu duc spre asimilare
si acomodaredar, in sc$im!, duc la repetitii stereotipe sau la intrerulepr eDtensive
ale vindecarii. OEoro)it6, 1985, p. 1134P
-a inceputul secolului ,reud si A!ra$am au notat di9erente intre durerea
normala si patolo#ica 1A!ra$am 1904, ,reud, 19142.%u toate acestea a!ordarea
lor a constat in a descrie anumite caracteristici ca speci9ice doliului normal in timp
ce altele erau speci9ice doliului patolo#ic.; a!ordare descriptiva este in #eneral
94
insu9icienta si insatis9acatoare."tudii ulterioare arata ca anumite caracteristici
descrise de ,reud si A!ra$am drept caracteristici ale durerii patolo#ice se
#asesc in recatii normale la durere, cum ar 9i episoade intense de durere ca
reactie imediata a unei pierderi.,reud si A!ra$a le<au considerat indicatori ai
durerii patolo#ice, in timp ce noi le consideram ca indici ai normalitatii.Asta6i stim
ca este o relatie continua intre reactiile normale si anormale la doliu, intre doliul
complicat s necomplicat si ca patolo#ia se re9ere mai de#ra!a la intensitatea si
durata reactiei decat la simpla pre6enta si a!senta a comportamentului
1Eoro)it6, 19852.
"unt mai multe moduri de a evidentia reactii complicate ale durerii.Una
dintre cee mai 9olositoare paradi#me descrie? 112 recatii cronice de doliuJ 102
reactii intar6iate de durereJ 132 reactii eDa#erate de durereJ 1/2 reactii mascate de
durere.-e vom eDamina pe 9iecare in parte
$ecatii Cronice De Doliu
; reactie crnica la doliu este una de o durata eDcesiva care nu aAun#e
niciodata la o conclu6ie satis9acatoare. +eactiile aniversare unt comune pentru
15 ani sau mai mult, si, in sine nu comunica pre6enta patolo#iei.+eactiile de
durere patolo#ica sunt usor de dia#nosticat deoarece persana care le are este
constienta ca nu poate trece de doliu.Durerea cronica, desi constienti6ata este
posi!il sa nu re re6olve de la sine.%onstienti6area este puternica in special atunci
cand doliul durea6a de cativa ani iar su!iectul il simte ne9inali6at.;amenii care
vin sa ceara aAutorul vor spune lucruri ca B(u pot reincepe sa traiescC, BAcesta u
este s9arsitul pentru mineC, BAm nevoie de aAutor ca sa redevin eu insumiC.
Pentru unii tratamentul va tre!ui sa contina acceptare 9aptului ca
decedatul a disparut si ca nu se va mai intoarce niciodata. Pentru altii este
nevoie sa se con9runte sentimentele con9u6e si am!ivaletnte 9ata de decedat.
Unele reactii cronice la doliu includ Aelirea unei relatii care nu a 9ost niciodata in
peranta ca ea ar 9i putut sa evolue6e ast9el 1Peterson, 19842. Am va6ut asta in
95
ca6ul unor indivi6i al caror trecut include alcolismul si a!u6ul seDual si
9i6ic.Pentru cei care au avut o relatie de dependenta cu decedatul aAutorul de a
se adapta la o viata 9ara acesta si de6voltarea competentelor pot 9i parte din
interventie.Pentru cei cu atasament nesatis9acut pierderea #enerea6a
nesi#uranta si incapacitatea de a reusi sin#uri.Ar avea nevoie de aAutor si
incuraAari in 9ormarea unor noi relatii care i<ar aAuta sa umple acea nevoie.;
durere cronica sau prelun#ita presupune ca terapeutul si clentul sa o!serve
impreuna care sarcini ale doliului nu au 9ost indeplinite si de ce.'nterventia va 9i
9ocali6ata pe aceste sarcini.
$eactii intar"iate de durere
+eactiile intar6iate de durere sunt numite in$i!ate sau amanate. 'n acest
ca6 persoana a putut avea o reactie emotionala in acel moment al pierderii, dar
nu este su9icient corelat cu pierderea. Data urmatoare persoana poate avea
simptome de durere pentru cateva pierderi imediate, dar intensitatea durerii ei=lui
pare eDcesiva. %e se intampla aici este ca o parte din durere este relatata de
Tasul Durerii '', care nu a 9ost 9acut in mod adecvat la timpul pierderii ori#inale,
este purtata inainte si este eDperimentat in timpul pierderii curente. Persoana are
in mod #eneral impresia ca raspunsul pe care<l simte este eDa#erat vis<^<vis de
situatia curenta.
Un eDemplu interesant al durerii intar6iate apare in ca6ul in care o 9emeie
si<a pierdut copii intr<un accident. A 9ost insarcinata in acel timp si i s<a su#erat
sa nu ramana suparata pentru ca sentimentele intense pot pune in pericol
sarcina. A ascultat acest s9at, pentru a avea o durere intensa cand ultimul ei copil
a plecat de acasa.
"entimente prea puternice in periada pierderii pot cau6a persoana sa
intar6ie durerea. "e intampla adesea in ca6uri de moarte sau suicid. %$iar daca
o anumita durere este simtita in acel moment, nu e su9icient pentru pierderea
survenita si durerea poate apare mai tar6iu. Durerea intar6iata poate de
asemenea sa 9ie stimulata de alte tipuri de pierderi. "<au va6ut ca6uri de oameni
96
a caror durere pentru o pierdere anterioara cau6ata de deces a 9ost declansata
de catre un divort recent sau in curs. Durerea intar6iata poate de asemenea sa
apara la cativa ani dupa un avort spontan.
Asemenea reactii intar6iate pot aparea nu doar dupa o anumita pierdere,
care este in mod direct traita de individul care trece prin eDperienta, dar, de
asemenea, cand privim pe altcineva care trece printr<o pierdere sau cand vedem
un 9ilm, TF, sau alt mediu media unde pierderea este tema emisiunii. %and
vedeti o piesa trista, este normal sa aveti sentimente de tristete. Dar ceea ce
pune in evidenta caracteristicile reactiei de durere este intensitatea acestor
sentimente care la o urmatoare eDaminare, re6ulta a 9i durere nere6olvata sau o
pierdere anterioara. Bo)l!& su#erea6a o posi!ila eDplicatie a tendintei ca o
pierdere recenta sa active6e sau sa reactive6e durerea pentru o pierdere su9erita
anterior. %and o persoana pierde 9i#ura de care este curent atasat, este natural
pentru el sa se intoarca pentru con9ort la o 9i#ura de atasament anterioara.
$eactii de durere e+agerate
A treia cate#orie de dia#nostic are le#atura cu raspunsurile de durere
eDa#erate, in care persoana eDperimentea6a intensitatea unei dureri normale, si
se simte coplesita, si apelea6a la un comportament maladaptiv. "pre deose!ire
de durerea mascata, unde persoana nu simte ca simptomele sale sunt le#ate de
o pierdere, perosana cu un raspuns eDa#erat la durere este constienta ca
simptomele sale sunt le#ate de pierdere, si cauta terapie pentru ca eDperienta sa
este puternica. +aspunsul eDa#erat la durere include de6ec$ili!re psi$iatrice
masive care urmea6a dupa o pierdere.
Depresia clinica_care se de6volta dupa o pierdere este un eDemplu. Dar
maAoritatea ca6urilor nu sunt clinice. %$iar daca aceste sentimente de nereusita
trec in disperare irationala, si sunt acompaniate de alte trasaturi depresive, un
dia#nostic despre depresia clinica va re6ulta.
AnDietatea este un alt raspuns al durerii. Daca anDietatea este
eDperimentata drept atac de panica sau urmata de de6voltarea
97
comportamentului 9o!ic, atunci se vor include aceste de6ec$ili!re in durere
eDa#erata. ,o!iile care apar in conteDtul pierderii sunt centrate de multe ori in
Aurul mortii. Un pacient, care a avut o istorie anterioara despre in#riAire psi$iatrica,
si<a pierdut tatal, si apoi dupa trei luni a inceput sa de6volte o t$anato!ie s<a
intors pentru tratament pentru a scapa de aceste simptome. De multe ori,
su!liniind acest tip de 9o!ie, inseamna vina incostienta si #andul U Merit sa mor
si euW V
Alcoolismul eDa#erat, sau a!u6 de alta su!stanta care se de6volta, sau
este eDa#erat din cau6a pierderii, va 9i inclus aici su! reactii eDa#erate de durere.
%ei care tratea6a alcoolismul, ar tre!ui sa eDplore6e posi!ilitatea ca durerea
nere6olvata este parte din procesul de recuperare. "unt cativa care su9era
durere, de o!icei de natura catastro9ica, care de6volta semnale si simptome de
de6ec$ili!ru al "tresului Post<Traumatic 1PT"D2. Am lucrat cu veterani din
Fietnam, ca si cu supravietuitorii din accidente #rave de masina, care au aratat
simptomele clasice de PT"D. "unt a!ordari speci9ice pentru munca cu acest
de6ec$ili!ru, care sunt in a9ara discutiei terapiei durerii. ;ricum acest
de6ec$ili!ru precipitat de pierdere va cade su! durere eDa#erata.
%ateva ca6uri de manie aparute dupa durere au 9ost raportate in literatura.
'n mod u6ual, ele apar la o persoana cu o istorie a de6ec$ili!relor a9ective.
$eactii de durere mascate
.le sunt interesante, 9iindca, pacientii au simptome si sen6atii care le dau
!atai de cap, dar nu<si dau seama ca sunt le#ate de pierdere. .i de6volta
simptome nona9ective sau dupa cum spune Pares, simptome care sunt va6ute
drept ec$ivalente ale durerii.
Eelene Deutsc$, in lucrarea ei despre a!senta durerii, comentea6a despre
acest 9enomen. .a spune ca moartea unei persoane iu!ite tre!uie sa produca un
anume tip de reactie eDpresiva despre durere si ca omisiunea ei este la 9el de
mult o variatie a durerii normale, care este eDcesiva in timp si intensitate. .a mai
spune ca, daca o persoana nu eDprima sentimente intr<o maniera desc$isa,
98
aceasta durere nemani9estata se va eDprima cu intensitate in alt mod. "u#estia
ei este ca, oamenii vor avea reactii a!sente de durere pentru ca e#o<ul lor nu
este su9icient de6voltat, pentru a sustine munca durerii si, ca acea persoana
9oloseste mecanisme personale narcisiste le#ate de proces.
Durerea mascata sau inc$isa, in #eneral, apare in mai multe moduri ? ori
este mascata cu un simptom psi$ic, sau e mascata printr<un tip de
comportament. Persoane care nu<si permit sa simta durere in mod direct pot
de6volta simptome medicale similare cu cele care decedatul a aratat, sau ei pot
de6volta un tip de plan#ere psi$osomatica. De eDemplu, durerea poate 9i de
multe ori un sim!ol pentru durerea interna suprimata, sau pacientii care au 9ost
tratati pentru di9erite pro!leme somato9orme, sau care au putut su!linia pro!lema
durerii.
Hisoo si Devaul arata cateva ca6uri unde simptomele psi$ice
eDperimentate de catre supravietuitor sunt similare cu cele su9erite de catre
decedat in timpul !olii sale. "unt numite U !oli 9acsimil V Un ca6 se re9era la o
9emeie care avea dureri de piept, identice cu cele su9erite de sotul sau inainte de
a muri de un atac de cord. "imptomele au aparut in preaAma aniversarii mortii lui.
'ntr<un alt ca6, o 9emeie s<a pre6entat cu o durere de stomac. Mama ei a murit cu
cativa ani inainte, si primul episod de durere s<a produs in preaAma aniversarii
mortii ei. 'n am!ele ca6uri nu a 9ost nici o patolo#ie or#anica si simptomele sunt
di9erite de instantele de durere care sunt tratate in terapie.
Pe de alta parte , simptomele 9i6ice pot sau nu, sa 9ie sin#urele mani9estari
ale durerii reprimate`poate de asemenea sa 9ie mascata drept un simptom
psi$iatric, cum ar 9i depresia neeDplicata, sau vreun tip de a arata
comportamentul maladaptiv. Au 9ost cateva studii cae su#erea6a ca
comportamentul delincvent poate 9i va6ut ca un ec$ivalent in ca6ul durerii
mascate.
Durere complicata de diagnostic
99
%um dia#nostic$ea6a terapia o reactie la durere> "unt doua moduri. ;ri
un pacient va veni cu un autodia#nostic, ori pacientul va veni cu o 9orma de
pro!lema medicala sau psi$iatrica, nestiind ca durerea nere6olvata este la
miAlocul pro!lemei. 'n ultimul ca6, necesita stiinta clinicianului pentru a determina
ca durerea nere6olvata este pro!lema, iar in primul ca6, dia#noticul este o
pro!lema usoara. (u am va6ut un ca6 in care o persona a venit la terapie
deoarece credea ca, conditia sa le#ata de pierdere nu a 9ost adevarata. ,ie ca
acesta sa 9ie un eDemplu !un. %and a 9ost la varsta de 35 ani, 9iul sau a 9ost
omorat intr<o coli6iune aeriana. Au 9ost o multitudine de 9actori care au 9acut
di9icila plan#erea 9iului sau ? a 9ost o moarte imediata J s<a intamplat departe de
casa J din cau6a circumstantelor, nu a 9ost un corp pentru inmormantare. Dupa
aproDimativ doi ani, Ma& s<a apropiat de preotul sau si a spus ca nu se descurca
cu durerea sa. (u putea 9ace lucrurile pe care le 9acea inainte de moarte. Avea o
sen6atie de a 9i ramas in miAlocul procesului de plan#ere si a cerut aAutorul. Acest
tip de autodia#nosticare este tipic.
;ricum, multe tipuri de oameni vin pentru tratament medical sau psi$iatric
datorita durerii, si necesita ca aAutorul clinicianului sa puna dia#nosticul.
MaAoritatea procedurilor necesita o istorie detaliata de la client sau pacient, dar
pierderile pot 9i trecute cu vederea, si ele pot avea o relationare directa cu
pro!lemele curente. .ste 9oarte important sa se stie o istorie a pierderilor cand
se 9ace internarea.
"unt cateva lucruri le#ate de reactia la durerea nere6olvata. -a6are ne<a
dat o eDcelenta taDonomie a lor. ,iecare din aceste c$ei de una sin#ura nu poate
9i su9icienta pentru a pune dia#nosticul, dar tre!uie luate si anali6ate serios si
dia#nosticul durerii complicate tre!uie luat in considerare atunci cand apare.
!#eia 1. persoana intervievata nu poate vor!i despre decedat 9ara a simti
durere intensa. Un om la varsta de 35 ani a venit la !irou, nu pentru terapiea
durerii, dar cu o dis9unctie seDuala. %ercetand initial, am intre!at despre pierderi,
morti recente si mi<a raspuns ca a murit tatal sau. %um vor!ea el se simtea o
prospetime a durerii care m<a 9acut sa cred ca pierderea este recenta. Dar
pierderea a survenit acum 13 ani. Mai tar6iu, am incercat sa pun in le#atura
100
aceasta pierdere cu dis9unctionalitatea seDuala. %and o persoana nu poate vor!i
despre pierdere, 9ara a piede ec$ita!ilitatea, tre!uie luata in considerare
posi!ilitatea durerii nere6olvate. 'arasi, ceea ce se cauta aici este intensitatea
durerii care apare la multi ani dupa pierdere.
!#eia $. %ateva evenimente relativ recente, pornesc reactii intense. 'n
cap @ pre6int ca6ul unei 9emei tinere a carui prietena a pierdut un copil si reactia
eDa#erata continua, le#ata de pro!leme prietenei sale, care ne<a condus la
descoperirea avortului neplans al ei cu cativa ani inainte.
!#eia D. Teme despre pierdere se o!tin intr<un interviu clinic. 'n orice
consiliere sau terapie, este important sa ascultam teme, si cand apare pierderea,
posi!ilitatea durerii nere6olvate.
!#eia %. Persoana, care a avut pierderea, nu e capa!ila sa mute posesii
materiale apartinand decedatului. %ineva care pastrea6a mediul decedatului la
9el ca atunci cand persoana a murit poate adaposti durere nere6olvata.
!#eia 5. ; eDaminare a rapoartelor medicale a persoanei arata ca au
de6voltat simptome 9i6ice similare acelora ale decedatului.Adesea, aceste
simptome 9i6ice vor aparea anual, ori in Aurul perioadei aniversarii mortii. Aceste
simptome pot aparea cand clientul aAun#e la aceeasi varsta precum decedatul.
Acest 9enomen particular poate aparea cand clientul aAun#e la varsta cand
parintele de acelasi seD a murit. Un tanar a inceput o aventura in perioada
aniversarii mortii mamei sale. 'n terapia de #rup el s<a con9esat, pentru a simti
simptome cardiovasculare. Mai tar6iu am descoperit ca simptomele au 9ost
similare cu cele ale mamei sale inainte de moarte.
Doctorii care au va6ut pacienti pre6entand va#i plan#eri somatice, au
crescut suscepta!ilitatea la !oli, sau !oli clinice J ei au vrut sa considere
posi!ilitatea pro!lemelor le#ate de durere. ; simpla investi#atie in pierderi
recente sau trecute, cum s<au simtit s<au aAustat con9orm pierderii, s,i daca plan#
sau simt nevoia sa plan#a in continuare, pot da doctorului indicii importante
pentru deciderea cau6ei pro!lemei.
101
!#eia 7. %ei care 9ac sc$im!ari radicale in stilul de viata, urmand o
moarte sau care eDclud din viata lor prieteni, mem!rii ai 9amiliei, si=sau activitati
asociate cu decedatul pot 9i atri!uite durerii nere6olvate.
!#eia 7. Un pacient pre6inta o lun#a istorie despre depresie su!clinica,
de multe ori aratate de vina persistenta si si#uranta a sinelui 9oarte sca6uta. -a
9el, partea opusa poate 9i un indiciu. Persoana care traieste o 9alsa eu9orie dupa
moarte poate trece prin vina nere6olvata.
!#eia &. ; compulsie de a imita o persoana moarta, in mod particular
daca clientul nu are vreo dorinta constienta nici competenta pentru acelasi
comportament, vine din nevoia sa compense6e pierderea identi9icandu<se cu
decedatul. Acest lucru poate include luarea caracteristicilor personalitatii
decedatului care a 9ost reAectata de catre supravietuitor. Prin imitaite,
supravietuitorul poate incerca sa repare reAectia si sa casti#e restituirea.
!#eia 9. %$iar daca impulsurile auto<distructive pot 9i stimulate de un
numar de situatii, durerea nere6olvata poate 9i una dintre ele si tre!uie
considerata.
!#eia 1(. Tristetea de care nu se tine cont, aparuta la un anumit timp,
9iecare an poate 9i un indiciu depre durerea nere6olvata. Aceast sentiment poate
aparea in timpul in care am 9ost alaturi de decedat? vacante sau aniversari.
!#eia 11. ; 9o!ie despre !oala, sau despre moarte, este mult relatata
spre !oala speci9ica care l<a rapit pe decedat. De eD, daca moartea a 9ost din
cau6a cancerului, persoana poate de6volta 9o!ia cancerului, sau daca persoana
a murit de o !oala de inima, clientul poate avea o anormala 9rica de o !oala de
inima.
!#eia 1$. ; cunostinta despre circumstantele din preaAma mortii pot aAuta
terapeutul sa determine posi!ilitatea durerii nere6olvate. Daca clientii au su9erit
pierderi semni9icative, intotdeauna intre!ati<i cum s<au simtit in perioada pierderii.
Daca au evitat sa vi6ite6e cimitirul sau sa participle la ritualuri speci9ice mortii, pot
avea pro!leme despre durerea nere6olvata. De asemenea, poate 9i adevarat
daca nu au avut 9amilie sau alt spriAin social in timpul acestei perioade.
102
%u o intele#ere despre indiciile dia#nosticului despre durerea nere6olvata,
putem trece spre terapia in sine. Dar un avertisment e important ?
U W deci6iile de dia#nostic tre!uie sa 9ie conservative in circumstantele
doliului pentru a evita inter9erentele intr<un proces uman normal si complicatiile
iatro#enice cu introducereaa asociata ale interventiilor pro9esionale si e9ectelor
acompaniante U.
'n capitolul 3 vom vedea te$nici speci9ice pe care terapeutul le poate 9olosi
pentru a aAuta oamenii cu durerii complicate si pentru a re6olva durerea si a trece
printr<o completare ale celor patru nevoi ale plan#erii.
%AP'T;-U- 3
Terapia durerii : $e"ol#area durerii patologice
;!iectivul terapiei durerii este oarecum di9erit de o!iectivul consilierii
durerii. ;!iectivul in consilierea durerii este sa 9acilite6e nevoile de deplan#ere in
privinta mortii recente si pentru doliu. 'n terapia durerii o!iectivul este sa
identi9ice si sa re6olve con9lictele separarii care preced completarea tasurilor de
pla#ere la persoanele a caror dureri este a!senta, intar6iata, eDprimata sau
prelun#ita.
Terapia durerii este cea mai apropiata in situatiile din aceste trei cate#orii ?
112 complicata reactie la durere este mani9estata drept durere prelun#ita J 102
reactia la durere se mani9esta prin simptome mascate somatice J 132 reactia este
mani9estata de un raspuns al durerii eDa#erate. "a le anali6am in parte.
103
Durerea prelungita. Persoanale care au eDperimentat aceasta di9icultate
sunt constiente ca nu aAun# la o re6olvare adecvata a durerii, pentru ca pierderea
a avut loc acum multe luni, ani inainte. De multe ori cau6a din spatele acestui tip
de raspuns complicat la durere este un con9lict de separare ducand la o
necompletare a unuia din e9ectele doliului. Pentru ca acesti oameni sunt
constienti ca au o pro!lema , se re9era in #eneral la propria persoana. Mare parte
din terapie presupune care dintre tasurile durerii nu s<au completat inca, si care
sunt impedimentele pentru aceasta completare, apoi miscandu<se in directia
acestei cau6e.
-imptome mascate -omatice si !omportamentale. Aici pacientii nu sunt
constienti ca durerea nere6olvata este motivul din spatele simptomelor sale.
;ricum , un dia#nostic de la peri9erie, cum ar 9i cel descris in capitolul /, arata ca
durerea nere6olvata a unei pierderi anterioare este cau6a. ;amenii de o!icei
simt acest tip de durere complicata deoarece, la timpul pierderii, durerea a 9ost
a!senta sau eDpresia ei a 9ost in$i!ata. 'n consecinta, durerea lor nu a 9ost
completata niciodata si aceasta cau6ea6a complicatii care au aparut mai tar6iu
sau simptome de comportament.
Durere ,xagerata. ; de9initie precisa a eDa#erarii este #rea deoarece
eDista marea varietate de mani9estari pe care le poate lua durerea normala, dar
persoanele care au ca6ut in aceasta cate#orie sunt cele cu depresie eDcesiva,
anDietate eDcesiva, sau alte 9orme asociate de o!icei cu durerea normala
mani9estata intr<un mod eDa#erat pentru ca persoana este dis9unctionala si se
poate da un dia#nostic al de6ec$ili!rului psi$iatric.
Scopul terapiei durerii
Tinta terapiei durerii este sa re6olve con9lictele separarii si sa 9acilite6e
completarea tasurilor durerii. +e6olvarea acestor con9licte necesita eDprimarea
#andurilor si sentimentelor pe care pacientul le<a evitat. Terapeutul o9era suportul
social necesar pentru toata durerea si o9era pacientului permisiunea de a se
plan#e, permisiune care pacientul, in mediul sau social, nu i s<a o9erit.
104
Asemenea suport implica o o alianta terapeutica adecvata. Un mod pentru a mari
aceasta alianta este sa recunoasca di9icultatea unor oameni pentru a
eDperimenta cand s<au intors in trecut, sau sa desc$ida ca6ul din nou. %u cat
mai mare a 9ost con9lictul intern, cu atat mai multa re6istenta ne vom intalni le#at
de eDploatarea #andurilor si sentimentelor inaintea durerii. -a 9el ca in oricare
alta psi$oterapie, re6istenta este in mod constatnt monitori6ata si lucrandu<se cu
ea drept o parte din procesul de terapie.
Terapia durerii este in mod u6ual condusa intr<un !irou si cu o discutie
unu la unu. Aceasta nu inseamna, ca nu pot 9i 9acute alte setari cum ar 9i terapia
de #rup, in mod particular daca un ca6 nere6olvat de durere apare in timp ce
persoana participa la un curs de terapie de #rup.
Primul pas inseamna sa semne6i contractul cu pacientul. 'n mod u6ual
terapia durerii este setata pe !a6a unui timp limitat J asta inseamna ca terapeutul
va avea 8 K 15 intalniri cu pacientul in timpul carora vor eDplora pierderea si
relationarea cu durerea si stresul actual. 'n eDperienta mea, o persoana
pre6entata cu cu un raspuns nere6olvat la durere, 9ara complicatii neu6uale, pot
avea ca e9ect o re6olvare a pro!lemei in aceste sedinte. Pacientii sunt va6uti in
mod normal odata pe saptamana, dar vi6ite mai 9recvente sunt uneori mai
e9iciente ?
U W clientii pot 9i va6uti de 0 sau 3 ori pe saptamana, 9recvent incat sa
asi#ure 9acilitaera continua emotionala dar cu pau6e su9icient de lun#i pentru a
permite trecerea in revista a sedintelor. ; sedinta pe saptamana W o9era mai
mult pericol ca procesul de cat$arsis emotional sa 9ie rupt W U
;ca6ional in timpul unei sedinte de terapia durerii, mai multa patolo#ie
poate aparea care este de o asemenea natura su!stantiala ca poate o9eri o
perioada prelun#ita de tratament non<durere pentru acelasi pacient. U %u oameni
care au personalitati dependente neurotic, interventia psi$oterapeutica eDperta
este necesara pentru a trata reactia le#itima de durere, la 9el si pro!lemele de
personalitate. V terapeutul poate, de asemenea, sa intalneasca durere
105
nere6olvata in timp ce 9ace o secventa de rutina a psi$oterapiei, si in acest ca6,
terapia durerii poate avea loc in conteDtul terapiei mai lun#i.
.ste important sa ne aducem aminte ca in acest tip de tratament, ca si in
oricare tratament de scurta durata, terapeutul tre!uie sa stie ca sesiunile tre!uie
tinute cat mai !ine. Un mod in care pacientul poate eDprima re6istenta este daca
nu este tinut 9ocali6at si se duce pe alte pro!leme care<l pot distra#e si nu sunt
le#ate de durere. 'n aceste ca6uti, terapeutul tre!uie sa aminteasca pacientului
pro!lema curenta si sa eDplore6e re6istenta si ce se evita.
Proceduri pentru Terapia Durerii
(u se poate 9ace terapie !una doar prin numere. ;ricum listarea acestor
proceduri terapeutice se va 9ace aplicandu<le in cadrul procedurilor 9iecarui
terapeut si nivelului sau de competenta pro9esionala.
1 ) vedea daca nu este o boala fi3ica. Daca pacientul se pre6inta cu un
simptom 9i6ic, este importatnt sa vedem daca nu eDista o !oala. %$iar
daca cateva simptome apar drept ec$ivalenti ai !olii, nu este vala!il
pentru toate simptomele si nu tre!uie intrat intr<o terapie a durerii in care
un simptom 9i6ic este repre6entarea maAora doar daca eDista si#uranta ca
nu este o !oala 9i6ica la miAloc. Acest lucru este de asemenea important in
consilierea durerii daca persoana mani9esta dureri 9i6ice.
2 -etarea !ontractului si -tabilirea )liantei. Aici pacientul este de acord sa
reeDplore6e relatiile sale cu persoana pierduta. %redintele pacientului ca
acest lucru este !ene9ic va 9i spriAinit de catre terapeut. ,ocali6area este
speci9ica ?
B+elatiile anterioare sunt eDplorate doar daca ele a9ectea6a in mod direct
raspunsul la doliul imediat. Temporar terapeutul devine su!stituentul
pentru persoana pierduta, 9ie parinte, copil, sotie, iu!it si vrea sa o9ere
speranta si con9ort. Terapeutul tre!uie sa ramana constient de
106
sentimentele indoliatului de vina si distructivitate si tre!uie sa<l lase sa
vada ca constienti6area nu micsorea6a compasiunea si #riAa pentru el U
3 /einnoirea memoriilor despre decedat. For!iti despre persoana care a
decedat`cine a 9ost, cum a 9ost, ce<si aminteste clientul despre el, ce au
9acut impreuna, etc. .ste 9oarte important sa incepeti sa 9aceti !a6a pentru
memorii po6itive care vor aAuta pacientul mai tar6iu daca el=ea va re6ista
eDperimentarii catorva sentimente cu conotatii ne#ative. Acest lucru va
o9eri un !alans si va o9eri pacientului posi!ilitatea sa vada si partile
ne#ative. Deci un timp considera!il este 9olosit in sedintele timpurii vor!ind
despre decedat, in particular despre caracteristicile po6itive, calitatile, si
activitatile placute. Treptat vor!iti despre memorii di9erite. "i in 9inal,
conduceti persoana intr<o discutie despre memoriile pline de durere, 9urie,
si de6ama#ire. Daca pacientul vine la terapie constient doar de aceste
sentimente ne#ative, procesul e sc$im!at la 185#rade si memoriile
po6itive si e9ectele tre!uie retraite, c$iar daca sunt putine.
Daca sunt mai multe pierderi tre!uie sa le luati separat. 'n #eneral, este
mai !ine sa eDplorati pierderea cu 9actorii cei mai putini complicanti. ;
9emeie in Aur de 35 ani a pierdut doi 9rati din cau6a suicidului si a venit la
terapie. .Dplorand aceste pierderi, a devenit clar ca primul 9rate care s<a
sinucis a 9ost cel cu care a avut cele mai multe con9licte nere6olvate si cel
mai mare atasament. %$iar daca am trecut prin 9iecare pierdere, ea a
raportat ca cel mai mare sentiment de calm l<a avut cand a trecut cu calm
peste prima pierdere.
4 ,valuarea !aror tas0uri ale Durerii >u )u .ost !ompletate. Daca
necompletarea este la inceputul tasului 1, si pacientul isi spune ? U (u te
vreau mort. V sau U (u esti mort doar plecat. V terapia se 9ocali6ea6a pe
9aptul ca persoana este moarta si ca supravietuitorul tre!uie sa accepte si
sa mear#a mai departe. Di9icultatea este in tasul 0 unde pacientul
aceepta realitatea 9ara a9ect, atunci terapia se 9ocali6ea6a pe 9aptul ca
107
este mai si#ur sa simti atat emotii po6itive si ne#ative tinand cont de
decedat, si ca poti 9i in ec$ili!ru cu aceste sentimente. Una din cele mai
importante interventii pentru tasul 0 este rede9inirea relationarii
pacientului cu decedatul. Daca di9icultatea este in tasul 3, atunci
re6olvarea pro!lemei este o parte maAora a terapiei durerii`pacientul este
invatat sa treaca peste sen6atia de neaAutorare incercand noi siluri,
de6voltand noi roluri si in #eneral, este incuraAat sa se intoarca la viata
proprie. Acest lucru este adevarat mai ales in ca6ul lui Mar#aret, o tanara
vaduva, care inainte de moartea sotului sau, ii placea sa se duca in clu!uri
unde oamenii stateau in Aurul unui pian si cantau. .a si sotul sau 9aceau
acest lucru impreuna, dar la trei ani dupa moartea sa ea nu se mai duca
acolo deloc, nu 9iindca nu vrea sa i se aminteasca de el, ci 9iindca simte ca
nu mai are silurile sociale de a se duce acolo sin#ura. Parte din terapie a
insemnat aAutare ei sa reinvete aceste aptitudini, si tin minte cat de
incantata a 9ost in 6iua cand a venit si a 6is ca dupa cateva incercari
esuate s<a dus la clu! sin#ura. 'n 9inal, daca tasul incomplet este tas /,
atunci terapeutul aAuta pacientul sa 9ie emancipat de un atasament de
neaAutorare le#at de decedat si asa sa 9ie li!er sa cultive noi relatii si sa
mear#a mai departe cu viata sa. Aceasta inseamna o9erirea pacientului
permisiunea sa se opreasca din doliu, o9erindu<i<se noi relatii, si aAutandu<l
sa eDplore6e di9icultatile tinand de spunerea in 9inal ? U adio V
5 !onstienti3area afectului sau lipsei de afect stimulat de memorii. De multe
ori, cand un pacient 9ace terapia durerii si incepe sa vor!easca despre
persoana care a murit, descrierea decedatului vine la un moment 9oarte
important, si este important pentru terapeut sa o9ere pacientului
posi!ilitatea sa descrie decedatul in acest mod cat mai la inceput in
terapie. %and apare acest tip de descriere, este considera!il ca 9iind
manie neeDprimata in spate, si aceasta manie poate si 9olosita #radual
eDplorand sentimentele am!ivalente despre decedat si, in 9inal aAutand
pacientul sa 9ie in acord cu sentimentele sale de rautate. ;data ce
108
sentimentele de rautate si 9urie sunt identi9icate, pacientul necesita sa 9ie
aAutat sa vada ca acestea nu ascund pe cele po6itive si sunt pre6ente
pentru ca a eDistat dra#oste pentru decedat.
,emeia mentionata mai devreme, al carei 9iu a 9ost omorat intr<o coli6iune
aviatica, si<a descris 9iul in acest mod 9astuos`a 9ost un cadet de top in
armata, si<a luat diploma de la cea mai !una 9acultate, a 9ost cel mai !un 9iu
care a putut eDista. 'n timpul terapiei, a inceput sa intre in le#atura cu 9aptul
ca a avut cateva sentimente am!ivalente in le#atura cu 9iul sau. 'n 9inal, a
putut sa primeasca in constiinta sa, si sa imi vor!easca despre 9aptul ca
inainte de a muri, el a 9acut ceva care a nemultumit<o 9oate mult si dupa
disparitia sa aceasta 9urie a disparut. A 9ost 9oarte important pentru ea, ca
parte a terapiei, sa simta din nou aceasta 9urie si sa vada ca sentimentele de
9urie nu le<au eDclus pe cele po6itive, si vice versa, si sa 9ie in stare sa le
eDprime vi6avi de 9iul sau.
'ntr<o situatie similara este -aura, o 9emeie in varsta de 04 ani, care a
venit la terapie. 'n timpul terapiei a iesit la iveala 9aptul ca eDistau cateva
pro!leme nere6olvate in privinta tatalui sau. .l murise cand ea avea 10 ani,
dupa cum i<l decria ea, devenise 9oarte important, cel mai !un tata care a
putut eDista. .ra important pentru ea sa tina aceaste sentimente po6itive
pentru ca su! acestea eDista multa 9urie de care nu era constienta. 'n timpul
terapiei ea a revenit la casa parinteasca pentru a revi6ita locul unde au trait .
Apoi intr<o 6i in timpul unei sesini, care s<a intamplat sa coincida cu
aniversarea tatalui sau, 9uria a erupt. .a a spus ca i<a stricat viata murind, ea
tre!uind sa se mute de acasa intr<un loc mai neplacut unde a avut aceeasi
camera cu 9ratele sau. ,uria sa a 9ost reprimata si nu a 9ost constienta de ea,
dar a 9ost stimulul care statea in spatele comportamentului a!erant care a
adus<o la terapie. Din nou, a 9ost importatn sa o lasati cu un !alans intre
po6itiv si ne#ativ.
Alt e9ect care poate aparea 9recvent cand este stimulata memoria este
vina. 1tineti minte ca vor!im de memorii despre cineva care a murit acum
cativa ani inainteJ aceasta este terapia durerii, nu consilierea durerii2. 'n timp
109
ce pacientul incepe sa vor!easca despre decedat, el devine constient despre
o parte din vina asociata cu relatia antecedenta. 'arasi, odata ce vina este
indenti9icata, este important sa aAutati persoana sa vada realitatea. %a in
ca6ul durerii acute, multa vina este irationala si nu tine la testul realitatii.
; parte din vina e reala. :aren, o mama tanara al carei 9iu de @ ani a murit
dupa o lun#a si complicata !oala, s<a simtit 9oarte vinovata ca nu a stat intre
el si doctorii in timpul spitali6arii 9inale. A purtat aceasta vina cu ea timp de
aproape 4 ani. Parte din tratament era testarea acestei vine, pe care ea o
considera reala. A 9ost capa!ila, prin psi$odrama, sa caute iertarea 9iului sau,
si sa o intelea#a prin limitarile sale. .ste important cand avem de<a 9ace cu
vina reala sa includem cautarea si o9erirea iertarii intre decedat si pacient.
,acilitand acest lucru, cateva te$nici de a Auca un rol si te$inici de ima#istica
pot 9i 9olositoare.
@. ,xplorarea si De3amorsarea Ebiectelor de +egatura. 'n terapia durerii,
puteti intalni ca6uri in care o!iectele de le#atura Aoaca un rol in nere6olvarea
doliului. Aceste sunt o!iecte sim!olice pe care supravietuitorul le poate
mentine eDtern. Acest concept a 9ost de6voltat de Fami Folan, un psi$iatru
la Universitatea din Fi#inia %entru Medical, care a scris mult despre durerea
patolo#ica.
.ste important sa stiti si sa intele#eti conceptul din spatele acestui
9enomen pentru ca aceste o!iecte pot o9eri completarea satis9acatoare ale
procesului de doliu. Dupa moarte, cel indoliat poate investi intr<un o!iect 9ara
su9let si sta!ileste o le#atura intre el insusi si persoana decedata. MaAoritatea
indoliatilor sunt constienti ca au investit o!iectului sim!olism si multi sunt
constienti de aspecte ale sim!olismului 9ara sa intelea#a cu adevarat ceea ce
inseamna. 'n #eneral, o!iectele de le#atura sunt alese una din patru reale ?
112 apartinand decedatului, cum ar 9i $aine sau o !iAuterie J 102 ceva cu ce
persoana decedata si<a eDtins simturile, cum ar 9i o camera, care inseamna o
eDtensie vi6ualaJ 132 o repre6entare a decedatului, cum ar 9i o 9oto#ra9ie J 1/2
110
ceva ce a 9ost in apropiere cand vestea despre moarte a 9ost primita, sau
cand indoliatul a va6ut cadavrul.
Drept eDemplu, Donn, o tanara, a 9ost lan#a patul mamei sale in timp ce
murea de cancer. %and era clar ca moartea era aproape, ea a inceput in mod
compulsiv sa cotro!aie prin cutia cu !iAuterii a mamei sale, ale#and piesele pe
care le vroia ca memorii. Dupa moartea mamei, Donna purta !iAuteriile in mod
re#ulat, si se simtea cumva necon9orta!il cand nu le purta. Mai apoi, cand
doliul a avansat, nu a mai simtit nevoia sa poarte !iAuteriile mamei. Folan
crede ca aceste tipuri de o!iecte de le#atura sunt 9olosite pentru a tine su!
control anDietatea separarii si ca ele o9era U un Toen de trium9 V le#at de
pierdere. .l crede ca o!iectele de le#atura o9era cai psi$ice intunecate intre
pacient si cel decedat, ca si cum repre6entarile celor doua persoane sau parti
din ele se impreunea6a prin aceasta 9olosinta.
.ste important pentru persoana care are aceste o!iecte de le#atura sa
stie unde sunt in 9iecare moment. Un pacient a tinut un mic animal umplut cu
el tot timpul. .l si sotia sa decedata a dat un nume acestui animal si l<a purtat
cu el in !u6unar, mai ales cand pleca in deplasari. ;data, pe cand 6!ura intr<
o calatorie de a9aceri, a descoperit ca animalul disparuse. -<a cuprins panica
si in disperare a tras scaunul pentru a #asi animalul disparut. (u l<a mai #asit
si anDietatea a 9ost punctul 9ocali6ant al multor sedinte de terapie dupa acest
incident. Folan crede ca nevoia de un ast9el de o!iect vine din dorinta
contrastanta de a ani$ila ima#inea decedatului si in acelasi timp de a<l tine in
viata. Am!ele aceste dorinte sunt condensate in acest o!iect de le#atura.
;!iectele de le#atura sunt similare o!iectelor tran6itionale cum ar 9i copii
care tin diverse lucruri pe masura ce cresc. Pe masura ce cresc, ei pot tine o
paturica, un animal impaiat, or alt o!iect care ii 9ace sa se simta si#uri in
timpul tran6itiei dintre securitatea mediului 9amilial si propira nevoie de a
creste si a se detasa si a deveni propria persoana. 'n maAoritatea ca6urilor
o!iectele tran6itionale sunt aruncate pe masura ce copii cresc. %$iar daca,
cand este nevoie de ele si nu sunt de #asit, poate cau6a o mare anDietate.
111
; pacienta a aruncat toate $ainele sotului mai putin doua sau trei lucruri
pe care i le<a daruit. Acestea repre6inta timpuri 9ericite pe care le<au
impartasit. Tinandu<le ea s<a 9erit de a 9i tot timpl in contact cu sentimentele
ne#ative despre multe dintre momentele ne#ative pe care le<au avut
impreuna. 'n terapie ea a de6voltat acea cunostinta ca aceasta era 9unctiunea
acestor o!iecte de le#atura.
;!iectele de le#atura sunt di9erite de amintiri. MaAoritatea oamenilor tin
anumite lucruri ca o amintire cand moare cineva. ;!iectele de le#atura, sunt
investite cu mai multa importanta si cau6ea6a multa neplacere cand sunt
pierdute. Folan vor!este despre un ca6 in care o persoana tinand acest
o!iect de le#atura a 9ost victima unui accident de masina. A 9acut o tentativa
disperata de a se intoarce si a a scoate acest o!iect din masina avariata.
.ste important sa intre!ati pacientii despre ce lucruri au pastrat dupa
moarte si, daca determinati ca 9olosesc ceva similar cu un o!iect de le#atura
tre!uie discutat in terapie. Precum Folan, eu incuraAe6 oamenii sa aduca
aceste o!iecte la sedinte. ,acand acest lucru poate 9i 9oarte aAutator in
aratarea principalelor con9licte ce le cau6ea6a oamenilor sa ramana in
procesul de indurerare. .ste interesant sa vedeti ce se intampla cand oamenii
trec peste cursul de terapie a durerii. ,ara su#estii eDterne ei o9era sau pun
deoparte aceste o!iecte in care au investit multa seninatate. Un pacient nu a
plecat de acasa 9ara sa care scrisorile pe care le<a primit de la sotul sau cat
timp traia. 'n timp ce terapia pro#resa, a lasat scrisorile acasa prin propria
initiativa.
"upravietuitorii tin $aine ale decedatului purtate in timpul decesului este
alt tip de o!iect tran6itional pe care il vad cateodata. .ste mai ales adevarat
in ca6ul mortilor cau6ate de accidente. ; 9emeie al carei sot a murit 9oarte
repede a tinut sa tina Aac$eta pe care o purta J ea a tinut<o pana a putut sa
treaca peste durere. Alt pacient si sotul ei a cumparat o mica Aucarie si i<au
dat un nume. Din moment ce nu aveau copii, Aucaria a devenit un 9el de
mascota a lor. Dupa ce sotul s`a sinucis, ea a #asit ca este important sa
doarma cu aceasta Aucarie su! perna si a 9ost 9oarte anDioasa cand nu o
112
avea. Dupa terapei, a putut sa puna animalul intr<un sertar. -<a pastrat tinand
cont de amintirile pe care le avea, dar nu a mai simtit nevoia sa il ai!a ca o
sursa de con9ort. Din nou, aici a 9ost o persoana care avea o relatie
am!ivalenta cu sotul ei si era o parte importanta din terapie tinea de
9ocali6area pe acasta am!ivalenta si nevoia ei de a intele#e mai !ine si de a
trece peste.
7.)cceptarea .inalitatii Pierderii. %$iar daca maAoritatea oamenilor trec peste
acest lucru in primele luni ale anului dupa o pierdere, mai sunt cei care
mentin lun#i perioade aceasta sen6atie`caci cumva acea persoana se va
intoarce intr<o 9orma sau alta. Folan crede ce este o speranta cronica pentru
o reuniune. Din nou este important sa aAutam acesti pacienti sa evalue6e
9aptul ca nu pot trece peste 9inalitatea pierderii. %arol a 9ost o tanara 9emeie
care vine dintr<o 9amilie puritana, restrictive, si c$iar daca era un tanar adult
cand tatal sau a murit, ea nu<si permitea, nici dupa 3 ani, sa accepte
pierderea. Daca 9ace acest lucru inseamna ca tre!uia sa 9aca propriile ale#eri
si sa<si intelea#a propriile nevoi si impulsuri, ceea ce o inspaimanta. .vita
ale#erile personale mentinand, la un nivel al constiintei, 9ante6ia ca tatal sau
nu murise si cumva inca era acolo, tinand 9raiele si o9erind constran#eri
eDterioare comportamentului sau.
8. +uati in considerare .ante3ia -farsitului Durerii. ; procedura 9olositoare in
terapia durerii este ca pacientii sa eDplore6e 9ante6iile lor despre cum ar
tre!ui sa 9ie sa termine durerea sau cum va 9i de acum incolo. %e ar pierde
daca ar renunta la durere > %$iar daca este o procedura simpla, o9era de
multe ori re6ultate im!ucaratoare.
9. )1utati Pacientul sa -puna +arevedere. "punearea de adio unei persoane
iu!ite poate 9i con9u6a. ;amenii pot intele#e ca spunerea adio inseamna sa
uite ca acea persona a eDistat, dar nu e c$iar asa. Mai inainte am discutat
despre tas /, am comentat despre repo6itionarea decedatului in viata unuia
113
pentru ca supravietuitorul sa isi traiasca viata in continuare. Fad spunerea
adio ca si cum ti<ai lua la revedere dorintei ca decedatul sa 9ie in viata, sa 9ie
aici cu mine, si la revedere 9ante6iei ca<l pot revedea. Acest proces de adio
plasea6a decedatul intr<un cadru mai putin central in viata supravietuitorului
pentru ca acesta sa continue viata. "i, ca si cu 9iecare din acete tasuri, multi
nu reusesc acest lucru.
"punerea adio poate 9i 9acuta in mod #radual in timpul cursului terapiei. -a
9iecare sesiune pacientul este incuraAat sa spuna un temporar adio`adio
pentru moment`decedatului, care eventual aAun#e la punctul de a spune la
revedere de9initiv cand terapia aAun#e la 9inal. "e aAun#e la ceva de #enul
urmator ? U tre!uie sa spun adio V, U imi cau6e6i pre multa durere si tre!uie
sa ma detase6 V. Dupa ce un pacient a 9ost capa!il sa spuna la revedere,
este de multe ori un mare simtamant de relaDare care este mai vi6i!il cand
pacientul este reva6ut la o sedinta ulterioara. .ste important pentru ca
terapeutul sa lase pacientul sa ia avantaAul in acest proces intre!and daca
este capa!il sa spuna adio. %and trea!a neterminata este terminata pacientul
va sti cand este #ata. Acest lucru este de multe ori trecut cu privirea multi
care 9ac terapie de #enul asta.
Consideratii speciale despre terapia durerii
"unt cateva comsideratii speciale de care tre!uie sa tinem cont cand
9acem terapia dureii. Prima este importanta comentarii muncii de durere
pentru ca pacientul sa nu 9ie mai rau decat atunci cand a venit la terapie.
Daca pro!lema le#ata de durerea nere6olvata a 9ost 9uria neeDprimata, este
important ca odata ce 9uria a 9ost identi9icata si simtita, pacientul sa 9ie aAutat
sa vada ca sentimentele de suparare sa nu predomine sentimentele po6itive
sau vice versa. Daca terapeutul doar invoca durerea 9ara sa se ocupe de
re6olvarea lor, pacientul poate 9i mai rau ca la inceput.
'n al doilea rand, este pro!lema sentimentelor coplesitoare. Pares
vor!este despre 9aptul ca terapia durerii poate lasa materia a9ectiv care este
114
surasolicitant pentru pacient. 'n eDperienta mea clinica, acest lucru s<a
intamplat mai rar. %$iar daca pacientii au simtit tristete adanca si 9urie in
timpul terapiei, este rau ca un pacient sa nu #aseasca #ranitele necesare
pentru aceste sentimente si sa le tina in el 9ara un set de limitari accepta!ile.
%$iar daca aceasta dimensiune necesita monitori6are. -e#at de aceasta
a!ilitate terapeutul tre!uie sa tolere6e sentimente intense care pot aparea
cand se 9ace terapia durerii. Aceasta a!ilitatea este esentiala pentru terapie
e9icienta.
; a treia considerare este sa aAuti pacientul sa treaca peste nesi#uranta
care este de multe ori simtita cand se 9ace terapia durerii. Daca pacientii au
simtit o pierdere acum cativa ani dar nu au plans in mod adecvat aceasta
pierdere, si prin terapie incep sa simte e9ectele normale ale pierderii pe care
nu le<au simtit pana acum, vor simti o tristete intensa si 9oarte proaspata.
Acest lucru poate 9i 9oarte ciudat in situatii sociale. Un ast9el de pacient a 9ost
o tanara 9emeie, un instructor la o universitate locala. %$iar daca tatal sau a
9ost mort de opt ani, nu l<a plans su9icient, si in cursul terapiei durerii a inceput
sa simta cu toata intensitatea. 'n timp ce incerca sa<si 9aca trea!a la
universitate, oamenii veneau la ea si spuneau, U ce ai patit > esti asa de
trista. Arati ca si cum cineva ar 9i murit. V "e simtea ciudat spunandu<le ca da,
tatal sau a murit, dar ca s<a intamplat cu multi ani inainte. . de aAutor sa le
o9eri pacientilor un avertisment ca ei au eDperimentat aceste intalniri sociale
si ca vor 9i capa!ili sa traiasca printre ele. %ateodata cu permisiunea
pacientilor, am in9ormat mem!rii 9amiliilor cu care pacientul traieste ca terapia
durerii se 9ace si pacientii au simtit tristete proaspata. 'n acest 9el 9amilia este
alertata la posi!ile sc$im!ari de comportament si neintele#erile sunt evitate.
Te!nici si programarea lor in timp
115
; te$nica care a 9ost de mult aAutor in terapia durerii a 9ost te$nica terapiei
#estalt a U scaunului #ol V. Decat sa am pacientii care sa vor!easca cu mine
despre decedat, am simtit ca este important ca ei sa vor!easca direct cu
decedatul la timpul present. Am pus un scaun #ol in !irou si am ru#at pacientul
sa<si ima#ine6e ca decedatul este in acel scaun. Apoi pacientul va vor!i direct cu
decedatul despre #andurile si sentimentele le#ate de moartea si relatiile lor. (u
am avut un pacient care sa re9u6e sa 9aca acest lucru cand a 9ost eDplicat in mod
adecvat.. c$iar cei mai e6itanti au acceptat. .ste o te$nica 9oarte puternica si ca
si cu alte te$nici psi$oterapeutce nu tre!uie 9olosita decat daca este 9acut o
antrenare adecvata. ; ast9el de te$nica este contraindicata cu pacienti
sc$i6o9renici sau la limita ne!unie.
; te$nica similara de ,. T. Me#les si D. +. DeMaso presupune a avea
pacientii sa stea in scaune , sa inc$ida oc$ii, si sa<si ima#ine6e ca vor!esc cu
decedatul. .ste o te$nica accepta!ila le#ata de te$nica scaunului #ol, dar ceea
ce 9ace te$nica importanta este nu ca oc$ii persoanei sunt inc$isi sau desc$isi ci
ca se pot adresa decedatului la pre6ent. .Dplicam aceasta te$nica unui cole#
care este un cercetator proeminent instructat in psi$iatrie psi$oanalitica. .ram
curios cum va raspunde cand i<am eDplicat aceste proceduri orientate spre
#estalt, dar a ras si mi<a spus o eDperienta personala cu mine. Mi<a spus ca tatal
sau a murit acum 0 ani si din timp in timp isi ima#inea6a ca este lan#a tatal sau
si discuta amandoi.
Alta te$nica presupune 9olisirea psi$odramei Aocului de roluri. -a o oca6ie
am ru#at pacientii sa Aoace atat pe ei insusi si rolul decedatului, vor!ind pana
cand con9lictul este re6olvat. ,olosind po6e cu decedatul poate de multe ori
9aculita scopul terapiei. Pacientul va aduce acestei sesiuni o 9oto#ra9ie 9avorita,
care va 9i 9olosita pentru a simula memoriile si a9ectiunile si din cand in cand
9olosita drept 9ocusul pentru discutie cu decedatul la timpul pre6ent.
%a si cu o alta te$nica, timin#ul este esential a .ste crucial ca terapeutul
sa stie cand sa intervina. A9ectul incuraAat pentru un pacient nu va 9i !ine
asteptat. 'nterpretari prost calculate vor 9i daramate. A invata oamenii sa<si
calcule6e interventii psi$oterapeutice este di9icila. Tot ce pot 9ace este sa reitere6
116
ca timin#ul este eDtrem de important din cau6a naturii snesi!ile a materialului si
naturii limitate de timp a contractului.
E#aluarea $e"ultatelor
"unt de o!icei trei tipuri de sc$im!ari care aAuta sa evalue6i re6ultatele
terapieri durerii. "unt sc$im!ari in ? 112 eDperiente su!iective, 102 comportament,
si 132 usurarea simptomelor.
.Dperiente "u!iective
;ameni care termina un curs de terapia durerii raportea6a in mod
su!iectiv ca se simt di9eriti. .i vor!esc despre sentimente crescute ale propriului
e#o si mai putina vina. ,ac comentarii ca ? U Durerea, care ma cuprindea pana
acum, a trecut. V, Vma simt ca si cum timpul care a trecut c$iar a in#ropat<o pe
mama V sau U Pot vor!i despre tatal meu9 ara sa ma simt inc$is cu oc$ii V
Alta eDperenta su!iectiva pe care pacientii o raportea6a este o crestere in
sentimentele positive depre decedat. Pot #andi despre decedat sau sa 9aca o
paralela intre sentimentele po6itive si eDperientle po6itive. ; 9emeie care avea
mari di9icultati in plan#erea mamei sale a spus la s9arsitul tratamentului. U acum
doar mi<e dor de ea. 'nainte era anDietate, cred ca mama va 9i mandra cu
pro#resul meu. Moartea ei mi<a arat o multime din sentimentele din copilarie de
9rustrare si neaAutorare. (u ma mai simt manioasa. "unt cateva 6ile cnad nici nu
ma mai #andesc la ea si asta ma surprinde. V
"c$im!ari %omportamentale
,ara su#estii, multi pacienti simt sc$im!arile. .i incep sa resociali6e6e,
incep sa 9orme6e noi relatii. Pacienti ca re au evitat activitati reli#ioase incep sa
se intoarca la ele. ;ameni ca re evitau vi6itarea cimitirului acum i<l visitea6a 9ara
117
a li se su#era acest lucru. ; 9emeie, care nu a sc$im!at camera copilului ei mort,
a venit la ultima sesiune de terapie si a spus ? U Am de #and sa de6a9ecte6
camera copilui meu mort si sa stoc$e6 lucrurile lui in pivnita. (u cred ca acest
lucru va de6onora memoria lui. V nu am su#erat niciodata acest lucru, dar aceste
tipuri de sc$im!ari comportamentale sunt 9ost posi!ile la cineva care a trecut
printr<o secventa de terapie spre calea cea !una. ; vaduva a venit din proprie
initiativa si si<a scos veri#$etele spunand ? U (u mai sunt o 9emeie maritata. V
Usurarea "imptomelor
"unt de asemenea semne masura!ile ale usurarii simptomelor cand cinva
a completat secventa de terepie a durerii. Pacientii raportea6a mai putine dureri
si simptome care i<au adus initial la terapie. Un pacient avea simptome de a
ramane 9ara aer, care<i dadeau !atai de cap. "<a dovedi a 9i similare cu cele ale
tatalui sau in timpul ultimelor 6ile in care a trait. Aceste simptome au disparut in
mod natural dupa ce a terminat terapia durerii si si<a re6olvat pro!lemele
neterminate cu tatal sau mort.
%eea ce vreau sa spun aici este ca terapia durerii 9unctionea6a. "pre
deose!ire de alte psi$oterapii, in care poti sau nu sa 9ii si#ur de e9icacitatea
tratamentului, terapia durerii poate 9i 9oarte e9icienta. .Dperientele su!iective si
sc$im!arile comportamentale o!serva!ile o9era credinta in valorile unei
asemenea interventii terapeutice.
%apitolul ,
Doliul pentru Tipuri Speciale de Pierderi
.DistZ moduri \i circumstan[e deose!ite de moarte care presupun
modi9icZri adi[ionale de Xn[ele#ere \i interven[ie, ce depZ\esc procedurile
118
discutate Xn capitolele anterioare. Pierderile din suicid, moarte su!itZ, moarte
in9antilZ su!itZ, sarcini nereu\ite \i copii nascu[i mor[i, avort, moarte anticipatZ si
"'DA, toate pot crea pro!leme deose!ite pentru supravie[uitori. %onsilierul ar
tre!ui sZ 9ie atent de caracteristicile speciale si pro!lemele inerente Xn aceste
situa[ii \i ce su#erea6Z ele Xn raport cu interven[ia de consiliere.
Suicidul
Aproape 435.555 de oameni sunt lZsa[i Xn doliu Xn urma suicidului unui
mem!ru al 9amiliei sau a unei persoane iu!ite, \i nu sunt lZsa[i doar cu un
sentiment de pierdere, ci \i cu o mo\tenire de ru\ine, 9ricZ, respin#ere, 9urie \i
vinZ. .d)in "$neidman, considerat tatZl mi\cZrii de prevenire a suicidului in
"UA, a spus?
%red cZ persoana care comite suicidul pune secretele psi$olo#ice
personale Xn cYrca supravie[uitorului K supune supravie[uitorul sZ se con9runte cu
multe sentimente ne#ative \i, mai mult, sZ 9ie o!sedat de #Ynduri privind rolul lui
real sau posi!il Xn precipitarea actului suicidal sau Xn e\ecul de a<l stopa. Poate 9i
o XncZrcZturZ #rea. O%ain, 1940, p. NP
+ic$ard Mc8ee, directorul unui mare centru de prevenire a suicidului din
,lorida, crede cZ Q... suicidul este cea mai mare cri6Z de pierdere pentru orice
9amilie Xn a<i 9ace 9a[Z \i a o depZ\i Xntr<o manierZ e9icientZC 1%ain, 1940, p. 112.
Propria mea eDperien[Z clinicZ cu persoanele rZmase Xn urma suicidului con9irmZ
aceste o!serva[ii. Persoana care 9ace consiliere de doliu tre!uie sZ recunoascZ
Xn ce moduri aceastZ eDperien[Z este unicZ, pentru a croi interven[ia Xn vederea
unei e9icien[e maDime.
Dintre toate sentimentele speci9ice pe care le eDperimentea6Z cei ce
ramYn Xn urma suicidului, unul din cele dominante este ruBinea. ]n societatea
noastrZ eDistZ un sti#matism asociat cu suicidul. %ei ce rZmYn sunt cei ce tre!uie
sZ su9ere ru\inea dupa ce un mem!ru al 9amiliei X\i ia via[a \i sentimentul de
ru\ine poate 9i in9luen[at de reac[ia celorlal[i. Q(imeni nu va mai vor!i cu mineC,
spunea o 9emeie al cZrui 9iu s<a sinucis. Q"e pre9ac cZ nu s<a XntYmplat nimicC.
AceasZ presiune emo[ionalZ adZu#atZ nu a9ectea6Z doar interac[iune celor
119
rZma\i cu societatea, dar pot altera dramatical rela[iile din interiorul 9amiliei. (u
este ceva neo!i\nuit pentru mem!rii unei 9amilii sZ ia Xn considerare cine \tie \i
cine nu \tie din 9amili in9orma[ii le#ate de sinucidere \i, aproape cu o Xn[ele#ere
tacitZ, sZ<\i adapte6e comportamentul dintre ei !a6Yndu<se pe aceastZ
cunoa\tere.
.DistZ, de asemenea, o sti#mati6are \i pentru victima unei XncercZri de
suicid nereu\ite. ; 9emei a sZrit de pe un pod de 35 de metri \i a supravie[uit,
ceva 9oarte rar de la o asemenea XnZl[ime. Dar dupZ sZriturZ a avut parte de o
reac[ie atYt de ne#ativZ din partea oamenilor din Aurul ei \i a 9ost atYt de cuprinsZ
de ru\ine, XncYt a repetat tentativa. A sZrit, din nou, de pe acela\i pod \i, de data
aceasta, a murit.
2ina este un alt sentiment comun printre cei rZma\i Xn urmZ. Adesea X\i
asumZ responsa!ilitatea pentru ac[iunea celui decedat \i au un un sentiment
care<i roade cZ era ceva ce<ar 9i tre!uit sau putut sZ 9acZ ast9el XncYt sZ previnZ
moartea. Acest sentiment de vinZ este di9icil mai ales cYnd suicidul s<a XntYmplat
Xn conteDtul unui con9lict interpersonal Xntre cel care se sinucide si cel ce rZmYne
Xn urmZ.
%um s<a preci6at \i anterior, sentimentele de vinZ sunt normale dupZ orice
tip de moarte, dar Xn ca6ul mor[ii prin suicid pot 9i serios eDacer!ate. DatoritZ
intensitZ[ii vinei, oamenii pot sim[i nevoia sZ 9ie pedepsi[i \i pot interac[iona cu
societatea Xntr<un a\a mod XncYt societatea sZ<i pedepseascZ. %opii care devin
delincven[i sau care 9olosesc a!u6iv dro#uri sau alcool pot 9i eDemple de
comportament auto<punitiv. %$iar daca cei rZma\i Xn urmZ au sau nu succes Xn
nevoia lor de a 9i pedepsi[i, sc$im!Zrile Xn tiparele lor comportamentale sunt
semni9icante \i o!serva!ile.
Uneori cei rZma\i Xn urmZ \i care au nevoia de a 9i pedepsi[i pot mer#e
pYnZ la eDtrem pentru a o![ine pedeapsa pe care ei cred cZ o meritZ. Am vZ6ut o
9emeie Xn terapie care se pedepsea mYncYnd eDcesiv pYnZ a aAuns la peste 133
de #. Dar, de parcZ asta nu era su9icient, trecea prin stadii Xn care lua un ciocan
\i<\i rupea propriile oase. %u timpul se vindecau \i apoi \i le 6dro!ea iar.
Pro!lema ei a aparut dupZ sinuciderea 9ratelui ei mai tYnZr. A sim[it o
120
responsa!ilitate normalZ pentru asta, dar povara ei a crescut cYnd !unicii i<au
spus direct cZ ea era responsa!ilZ pentru moartea lui. .ra tYnZrZ \i ina!ilitatea ei
Xn a testa vina realZ a dus<o la un comportament autodistructiv lun# \i !i6ar.
Fina poate 9i, uneori, mani9estatZ ca Xnvinuire. Unii oameni X\i #estionea6Z
propriul lor sentiment de vinZ prin proiectarea lui pe al[ii \i Xnvinuindu<i pe ei
pentru moarte. 8Zsirea cuiva de Xnvinuit poate 9i o Xncercare de a controla \i a
do!Yndi sens Xn di9icultatea Xn[ele#erii situa[iei.
;amenii care supravie[uiesc unei mor[i prin suicid, de o!icei
eDperimentea6Z sentimente puternice de furie. .i percep moartea ca pe o
respin#ereJ cYnd Xntrea!Z Qde ce, de ce, de ce>C ei vor sZ spunZ QDe ce mi<a
9Zcut asta>C. 'ntensitatea 9uriei Xi 9ace adesea sZ se simtZ vinova[i. ; 9emeie de
vYrstZ miAlocie al cZrui so[ s<a sinucis a mers prin casZ pentru aproape \ase luni
stri#Ynd Q-a dracu, dacZ nu te omorai tu, te omoram eu pentru ce mZ pui sZ
XndurC. Avea nevoie sZ<\i eliminea 9uria din sistem \i, Xn urma unei evaluZri
recente, pare cZ 9ace 9oarte !ine.
%orelatZ cu 9uria este o ima#ine de sine sca6utZ. .ric$ -indemann a
su!liniat asta cYnd a spus Q"Z 9ii privat de o moarte auto<impusZ XnseamnZ sZ 9ii
respinsC 1-indemman 7 8reer, 19332. %ei rZma\i Xn urmZ se #Yndesc adesea cZ
cel decedat nu s<a #Yndit la ei destul sau nu s<ar 9i sinucis. Aceasta Qrespin#ereC
este o a9irma[ie privind valoarea lor. ]n aceste ca6uri consilierea poate 9i 9oarte
uitlZ.
.rica este un rZspuns comun dupZ suicid. ,ar!ero) \i cole#ii au XntYlnit
niveluri mai Xnalte de anDietate printre cei rZma\i Xn urma suicidului decYt Xn urma
unor mor[i naturale 1,ar!ero) et al., 19842.
; 9ricZ primarZ comunZ printre cei rZma\i Xn urma suicidului este de
propriile lor impulsuri auto<distructive. Mul[i par sZ care cu ei un sim[ de destin
sau osYndZ. Asta este mai ales pentru 9iii victimelor de suicid?
]n mod caracteristic #Zsesc cZ vie[ii Xi lipse\te ceva. Tind sZ 9ie mai
de6rZdZcina[i decYt ceilal[i, c$iar Xntr<o societate notorie de de6rZdZcinare. "unt
sensi!il de necurio\i privind trecutul, au o amor[ealZ privind certitudinea viitorului,
121
pYnZ la un nivel Xn9iorZtor K suspectea6Z cZ \i ei, pro!a!il, se vor sinucide. O%ain,
1940, p. 4P
Am urmZrit o serie de tineri !Zr!a[i ai cZror ta[i s<au sinucis cYnd ace\ti 9ii
erau Xn adolescen[a timpurie. ,iecare dintre ace\ti tineri, acum avYnd 05 \i K 35
\i de ani cred cZ sinuciderea este soarta lor. (u este neo!i\nuit ca cei rZma\i Xn
urma suicidului sZ de6volte aceastZ preocupare pentru suicid. Dar, Xn timp ce unii
se sperie pe ei Xn\i\i cu asta, al[ii 9ac 9a[Z prin a lucra ca voluntari pentru #rupuri
de preven[ie a suicidului, cum sunt "amaritans.
]n ca6urile Xn care au 9ost cYteva suiciduri Xn aceea\i 9amilie, poate eDista
anDietate privind transmiterea #eneticZ a tendin[ei. ; 9emeie tYnZrZ a venit
pentru consiliere, anterior cZsZtoriei, din aceastZ 9ricZ. Doi 9ra[i s<au sinucis \i se
Xntre!a dacZ \i copilul ei va avea aceastZ tendin[Z sau dacZ va avea e\ec ca
pZrinte a\a cum sim[ea cZ \i pZrin[ii ei au e\uat Xn le#ZturZ cu 9ra[ii ei.
F@ndirea distorsionat? este o altZ caracteristicZ printre cei ce rZmYn Xn
urma suicidului. ,oarte des, cei rZma\i Xn urmZ, mai ales copiii, au nevoie sZ
vadZ comportamentul victimei nu ca pe un suicid, ci ca pe o moarte accidentalZ.
%eea ce se de6voltZ este un tip de Qcomunicare distorsionatZC Xn 9amilii. ,amilia
crea6Z un mit despre ce i s<a XntYmplat cu adevZrat victimei \i, dacZ cineva
provoacZ acest mit, numind moartea pe numele ei real, cule#e 9uria celorlal[i,
care au nevoie s<o vadZ ca pe o moarte accidentalZ sau un alt tip de 9enomen
mai natural. Acest tip de #Yndire distorsionatZ poate 9i utilZ pe termen scurt, dar,
cu si#uran[Z, este contraproductivZ pe termen lun#.
.ste important sZ re[inem cZ victimele sinuci#a\e adesea vin din 9amilii
unde eDistZ pro!leme sociale di9icile cum ar 9i alcolism sau a!u6 in9antil. ]n acest
conteDt sentimente am!ivalente pot eDista deAa Xntre mem!rii 9amiliei \i suicidul
serve\te eDacer!Zrii acestor sentimente \i pro!leme. Pentru a maDimi6a e9icien[a
consilierii doliului, consilierul tre!uie sZ ia Xn considerare di9icultZ[ile sociale \i
9amiliare ce pot eDista corelate cu suicidul.
%onsilierea celor rZma\i Xn urma suicidului
122
%Ynd sunt consilia[i cei rZma\i Xn urma suicidului, este important sZ ne
amintim cZ mor[ile prin suicid sunt una dintre mor[ile despre care nu se vor!e\te,
men[ionate anterior. AtYt cei rZma\i cYt \i ceilal[i sunt e6itan[i sZ vor!eascZ
despre o asemenea moarte. Un consilier sau terapeut poate interveni \i poate
umple lacuna cau6atZ de aceastZ pierdere a comunicZrii cu ceilal[i. 'nterven[ia cu
ast9el de persoane poate include urmZtoarele.
Testarea realZ a vinei \i Xnvinuirii
AceastZ procedurZ, descrisZ Xn %apitolul 3, poate lua mai mult timp Xn
ca6ul celui rZmas Xn urma unui suicid. Din nou, mare parte din vinZ poate 9i
nerealistZ \i va duce la testarea realitZ[ii, dYndu<i persoanei un oarecare
sentiment de u\urare. ; 9emeie tYnZrZ care se sim[ea vinovatZ de moartea
9ratelui ei a 9ost aAutatZ cYnd a citit o scrisoare pe care i<a trimis<o cu pu[in timp
Xnainte de sinucidere. "crisoare se a9la printre !unurile lui \i a aAutat<o sZ vadZ
cZ a a1uns la el. "unt unele circumstan[e, totu\i, Xn care persoana c$iar este
culpa!ilZ \i consilierul este provocat sZ aAute aceastZ persoanZ Xn a 9ace 9a[Z cu
aceste sentimente valide de vinZ. %Ynd Xnvinuirea este caracteristica
predominantZ, consilierul poate, de asemenea, sZ promove6e testarea realitZ[ii.
DacZ vina este o 9ormZ de a #Zsi un [ap ispZ\itor, XntYlnirile de 9amilie pot 9i
9oarte e9iciente Xn a re6olva asta.
AAutorul Xn corectarea ne#Zrii \i distorsiunilor
%ei rZma\i au nevoie sZ se con9runte cu realitatea suicidului pentru a
putea sZ treacZ prin ea. ,olosind cuvinte QdureC cu ei Xn\i\i, cum ar 9i Qs<a
omorYtC sau Qs<a spYn6uratC poate 9acilita asta. Persoanele care sunt martore la
suicid sunt, uneori, invadate de ima#ini intru6ive ale acelei scene. Pentru
persoanele care nu au 9ost de 9a[Z, scenele ima#inate pot, uneori, sZ 9ie mai rele
decYt realitatea. .Dplorarea ima#inilor #ra9ice poate 9i di9icil, dar discutarea lor
123
poate aAuta la testarea realitZ[ii. Aceste ima#ini, de o!icei, se voalea6Z cu timpul,
dar dacZ nu, este nevoie de interven[ie speciali6atZ.
; altZ sarcinZ este de a aAuta la corectarea distorsiunilor \i rede9inirea
ima#inii decedatului, aducYndu<l mai aproape de realitate. Mul[i din cei rZma\i
tind sZ vadZ victima 9ie !un Xn totalitate, 9ie rZu Xn totalitate, o ilu6ie ce tre!uie
pusZ Xn discu[ie. Am lucrat cu o 9emeie tYnZrZ al cZrui tatZ s<a sinucis. ]n timpul
terapiei a 9ost 9oarte important pentru ea sZ<\i rede9ineascZ ima#inea de la un
Q"upertatZC la un Q"upertatZ care su9erea de depresie clinicZ pro9undZ, nu a
vZ6ut nici o cale de ie\ire \i, Xn depresie, \i<a luat propria via[ZC.
.Dplorarea 9ante6iilor de viitor
.Dplorarea 9ante6iilor pe care le au cei rZma\i Xn urmZ privin cum moartea
Xi va a9ecta Xn viitor prin testarea realitZ[ii. DacZ este o realitate implicatZ,
eDplorarea cZilor de a 9ace 9a[Z acelei realitZ[i.
-ucrul cu 9uria
-ucrul cu enervarea \i 9uria pe care le poate implica o ast9el de moarte
permite eDprimarea ei, Xn timp ce controlul personal este XntZrit privin trZirile pe
care ce cel rZmas le Xn9runtZ. ; 9emeie al cZrei so[ s<a sinucis a spus la 9inalul
consilierii QAm trecut de partea #rea. .ste o u\urare sZ 9iu nervoasZ \i tu mi<ai
dat permisiunea sZ simt asta. Mai am XncZ durere, dar simt cZ este ;:C.
Testarea realistZ a sentimentului de a!andon
A te sim[i a!andonat este, poate, unul din re6ultatele cele mai
devastatoare a suicidului. ;amenii care pierd persoane iu!ite prin moarte
naturalZ se simt a!andona[i, c$iar dacZ moartea n<a 9ost nici doritZ nici cau6atZ
124
de decedat. Totu\i, Xn ca6ul mor[ii alese, sentimentul de a!andon este eDtrem.
Poate 9i oarece realiate Xn acest sentiment, dar nivelul realitZ[ii poate 9i testat prin
consiliere.
'atZ cYteva su#estii de interven[ie ulterioarZ?
1. %ontactea6Z persoana sau 9amilia imediat, pYnZ sZ intervinZ
distorsiunile. Miturile 9amiliare Xncep devreme.
2. UrmZre\te poten[ialul de eDprimare Xn consiliere. %lien[ii pot Xncerca
sZ<l 9acZ pe consilier sZ<i respin#Z pentru a<\i trZi ima#inea ne#ativZ
despre sine.
3. DacZ sunt su9icien[i oameni Xndolia[i de pierderi de acest tip, ia Xn
considerare posi!ilitatea Xntocmirii unui #rup de suport Xn comunitatea
ta. Avem un ast9el de #rup Xn 6ona 8reater Boston, care s<a dovedit a
9i 9oarte e9icient mem!rilor lui, ca \i alte #rupuri din alte pZr[i ale [Zrii
1Wro!lesi, 198/2.
/. (u<[i Xnc$ipui cZ toate 9amiliile se vor destrZma. Unele 9amilii se
apropie \i mai mult Xn ast9el de cri6e 1Mc(iel, 19882.
%oarte subit(
Mor[ile su!ite sunt cele ce apar 9ZrZ averti6are \i au nevoie de o
Xn[ele#ere \i interven[ie specialZ. De\i mor[ile suicidare intrZ Xn aceastZ
cate#orie, mai sunt \i alte tipuri de mor[i su!ite, cum ar 9i mor[ile accidentale,
atacurile de inimZ \i omicidul care tre!uie discutate. %Yteva studii au urmZrit
oamenii timp de cYteva luni, Xn urma unei ast9el de pierderi pentru a evalua
solu[ionare acestui doliu. ]n maAoritatea acestor studii, conclu6iile sunt similare K
mor[ile su!ite sunt mai di9icile de Xndurat decYt alte mor[i Xn care eDistZ o
averti6are cZ moartea este iminentZ 1Pares, 19432.
"unt cYteva aspecte deose!ite ce tre!uie luate Xn considerare cYnd se
lucrea6Z cu cei rZma\i Xn urma unei mor[i su!ite. ; moarte su!itZ lasZ, de o!icei,
persoana cu un sentiment de irealitate asupra pierderii. De 9iecare datZ cYnd
tele9onul sunZ, \i o persoanZ a a9lat cZ cineva iu!it a murit pe nea\teptate, lasZ
125
acest vZl ireal care poate dura mult timp. (u este neo!i\nuit ca cel rZmas sZ se
simtZ amor[it \i sZ mear#Z di9u6 ca urmare a unei ast9el de pierderi. (u este
neo!i\nuit sZ ai!Z co\maruri \i ima#ini intru6ive dupZ o pierdere su!itZ, c$iar
dacZ n<au 9ost pre6en[i Xn acel moment. %onsilierea potrivitZ Xl poate aAuta sZ
9acZ 9a[Z acestei mani9estZri a mor[ii su!ite \i sZ XntZreascZ realitatea
evenimentului.
; a doua trZsZturZ #ZsitZ Xn ca6urile de moarte su!itZ are de<a 9ace cu
eDacer!area sentimentelor de vinZ. "entimentele de vinZ sunt o!i\nuite dupZ
orice tip de moarte. Totu\i, Xn ca6ul mor[ii su!ite, eDistZ un sentiment puternic de
vinZ eDprimat Xn QDacZ a\...C, a9irma[ii de #enul QDacZ nu i<a\ 9i lZsat sZ se ducZ
la petrecereC sau QDacZ a\ 9i 9ost cu elC. Una dintre pro!lemele principale ale
consilierii este sZ te aDe6i pe aceastZ pro!lemZ a culpa!ili6Zrii \i sZ<l aAu[i Xn a
testa realitatea acestei responsa!ilitZ[i. ; mani9estare o!i\nuitZ la copii ca
urmare a unei mor[i su!ite este vina asociatZ cu Xmplinirea unei dorin[e ostile. (u
este neo!i\nuit pentru copii sZ<\i doreascZ pZrin[ii sau 9ra[ii sZ moarZ, ca apoi
moartea su!itZ a acelei sau acelor persoane cZtre care s<a Xndreptat dorin[a
ostilZ, poate lZsa copilul cu o XncZrcZturZ di9icilZ de vinZ.
-e#atZ de vinZ este nevoia de a Xnvinui \i, Xn ca6ul unei mor[i su!ite,
nevoia de a XnvinovZ[i pe cineva de ce s<a XntYmplat este 9oarte mare. Din
aceastZ cau6Z, nu este neo!i\nuit pentru cineva din 9amilie sZ devinZ [apul
ispZ\itor \i, din pZcate, copii devin [inte u\oare pentru ast9el de reac[ii.
; a patra trZsZturZ a mor[ii su!ite este implicarea 9recventZ a autoritZ[ii
medicale sau le#ale, mai ales Xn ca6 de accident sau $omicid. Pentru cei ale
cZror persoane iu!ite au 9ost victime ale $omicidului, des9Z\urarea naturalZ a
doliului este di9icilZ dacZ nu imposi!ilZ, pYnZ ce aspectele le#ale ale ca6ului nu
au 9ost elucidate. Pentru o 9amilie, a cZrei 9iicZ tYnZrZ a 9ost ucisZ, procesul le#al
a durat \ase ani dupZ moarte, 9ZrZ sZ parZ cZ se apropie de s9Yr\it. TatZl ei a
spus recent? QDe o!icei cYnd ai o moarte Xn 9amilie, ai moartea, ai doliul \i Xncet,
dar si#ur, X[i continui via[a. Dar, atYta timp cYt durea6Z asta, nu eDistZ o Xnc$eiere
a doliului, nu eDistZ timp sZ pui Xn spate ce s<a XntYmplatC 1>e6 Gor0 Times,
Martie 0, 19892. Unii simt cZ au 9ost victimi6a[i de sistemele care ar tre!ui sZ<i
126
asiste. Aceste ca6uri tre!uie sZ 9ie investi#ate \i, pentru cZ adesea eDistZ o
nuan[Z puternicZ de culpa!ilitate, pot duce la anc$etZ \i proces. DupZ cum toatZ
lumea \tie, sistemul Audiciar se mi\cZ lent \i aceste proceduri durea6Z mult timp
pYnZ se solu[ionea6Z. ]ntYr6ierile pot avea douZ 9unc[ii? pot XntYr6ia procesul de
doliuJ adicZ persoanele care [in doliu pot 9i atYt de distrase de detaliile procesului,
XncYt sunt [inu[i din a se con9runta direct cu propria lor su9erin[Z. Totu\i, eDistZ
timpuri cYnd aceste Xntreruperi le#ale pot Auca un rol po6itiv. %Ynd eDistZ o
adAudecare a ca6ului \i ca6ul este Xnc$is, asta poate aAuta oamenii sZ aAun#Z la o
Xnc$idere.
; a cincea trZsZturZ specialZ a mor[ii su!ite este sentimentul neaAutorZrii
din partea celui rZmas. Acest tip de moarte este un atac asupra sentimentului
nostru de putere \i de ordonare. Adesea aceastZ neputin[Z este le#atZ de un
sentiment puternic de 9urie \i nu este neo!i\nuit ca cel rZmas sZ vrea sZ<\i verse
aceastZ 9urie pe cineva. ;ca6ional, personalul spitalelor devin [inte ale violen[ei
sau cei rZma\i X\i eDprimZ dorin[a de a ucide anumite persoane care au de<a
9ace cu moartea persoanei iu!ite. (u este neo!i\nuit sZ au6i a9irma[ii liti#ioase
venind de la persoanele rZmase Xn urma celor ce au murit su!it. AceastZ
eDprimare a 9uriei poate aAuta la contracararea sentimentelor de neputin[Z pe
care le resimt. %onsilierul ar tre!ui sZ 9ie, de asemenea, atent la 9aptul cZ dorin[a
de rZ6!unare poate 9i o apZrare Xmpotriva realitZ[ii \i durerea mor[ii 1+&nearson,
198/2.
%ineva rZmas Xn urmZ poate, de asemenea, sZ eDprime a#ita[ie
mani9estZ. "tresul unei mor[i su!ite poate declan\a un rZspuns Q9u#i sau luptZC \i
poate duce la o depresie 9oarte a#itatZ. ; cre\tere rapidZ a nivelului de
adrenalinZ este, de o!icei, asociatZ cu aceastZ a#ita[ie.
Trea!a nere6olvatZ este o altZ Xn#riAorare specialZ a celor ce rZmYn Xn
urma persoanelor care au murit su!it. Moartea Xi lasZ cu multe re#rete pentru
lucruri pe care nu le<au spus \i lucruri pe care nu au apucat sZ le 9acZ cu
persoana decedatZ. %onsilierea Xi poate aAuta sZ se concentre6e asupra acestor
aspecte \i sZ #ZseascZ o cale de a le Xnc$ide.
127
; ultimZ trZsZturZ speci9icZ este nevoia crescutZ de a Xn[ele#e. ]n orice
moarte oamenii sunt interesa[i de ce s<a XntYmplat, dar Xn situa[ia mor[ii su!ite,
pare a 9i un interes deose!it de puternic. AceastZ cZutare a Xn[elesului poate 9i
le#atZ de nevoia de stZpYnire cYnd o moarte a 9ost traumaticZ. ]mpreunZ cu
asta, desi#ur, eDistZ o nevoie de atri!uire nu numai a cau6ei, ci \i a vinei. ]n
acest punct, unii oameni #Zsesc cZ Dumne6eu este sin#ura [intZ de incriminat, \i
nu este rar cYnd po[i au6i pe cineva spunYnd Q]l urZsc pe Dumne6euC, cYnd
XncearcZ sZ punZ XmpreunZ piesele din urma mor[ii.
Acum $aide sZ ne uitZm la cYteva interven[ii ce pot 9i 9olositoare oamenilor
dupZ o moarte su!itZ. 'nterven[ia Xn aceste ca6uri Xntr<adevZr devine Qinterven[ie
de cri6ZC \i principiile interven[iei de cri6Z sunt potrivite aici. Are un interes istoric
9aptul cZ scrierile privind interven[ia de cri6Z au Xnceput, de 9apt, dupZ pu!licarea
lucrZrii lui -indemann 119//2 despre supravie[uitorii incendiului din %oconut
8rove, cYnd a lucrat cu o popula[ie deprivatZ.
%onsilierul ar tre!ui sZ XnceapZ interven[ia la scena cri6ei K adesea asta
XnseamnZ la spital K \i sZ o9ere aAutor Xn mod a#resiv. ;amenii Xntr<o stare de
amor[ealZ nu pot, Xntotdeauna, sZ cearZ aAutor \i dacZ cel ce urmea6Z sZ
intervinZ Xntrea!Z QAve[i nevoie de aAutor>C, ar putea sZ primeascZ un rZspuns
ne#ativ. .ste mult mai productiv pentru cel ce intervine sZ le spunZ celor implica[i
QFZd to[i oamenii care au eDperimentat o ast9el de pierdere \i sunt aici sZ
vor!esc cu dumneavoastrZ \i sZ lucre6 cu dumneavoastrZC.
%ei ce rZmYn sZ 9ie aAuta[i Xn a Xn[ele#e pierderea. .DistZ cYteva moduri
prin care acest lucru poate 9i 9Zcut. Unul este vederea cadavrului celui decedat
pentru a 9acilita doliul \i acceptarea. ;9erirea posi!ilitZ[ii de a vedea cadavrul.
Am vZ6ut asta ca 9iind o eDperien[Z !inevenitZ Xn multe oca6ii \i spriAin
permiterea oamenilor de a vedea cadavrul a9i\at Xntr<un mod plZcut, c$iar Xn
ca6ul mor[ii de automo!il sau alte accidente violente. ]n ca6ul Xn care cadavrul
este mutilat, 9amilia ar tre!ui sZ 9ie in9ormatZ desprea asta Xnainte de a<l vedea.
AvYnd posi!ilitatea sZ vadZ cadavrul sau o parte din el, poate aduce acasZ
realitatea pierderii K "arcina de Doliu '. Am vor!it cu persoane care nu au vZ6ut
cadavrul dupZ o moarte accidentalZ \i care, ani mai tYr6iu, Xmi spun cZ<\i doresc
128
sZ<l 9i vZ6ut. ; altZ cale prin care sZ con\tienti6e6e pierderea este sZ<i [ii
concetra[i pe moarte 1pierdere2, nu pe circumstan[ele accidentului sau Xnvinuire.
; altZ interven[ie pe care consilierul o poate 9olosi pentru a aAuta persoana
sZ aAun#Z la realitatea pierderii este 9olosirea cuvYntului QmortC. De eDemplu,
QJenn& a murit. Pe cine vrei sZ anun[i despre moartea ei>C. ,olosirea acestui
cuvYnt aAutZ la con\tienti6area realitZ[ii mor[ii ca \i acordarea asisten[ei privind
aranAamentele ce tre!uie 9Zcute.
%onsilierul ar tre!ui, de asemenea, sZ 9ie 9amiliari6at cu spitalul \i sZ
direc[ione6e con9ortul 9i6ic al mem!rilor 9amiliei, creYnd posi!ilitatea pentru ei sZ
9ie XmpreunZ, dacZ se poate, Xntr<un loc departe de a#ita[ia din serviciul de
ur#en[Z. Tot ce este posi!il ar tre!ui 9Zcut pentru a<i 9ace con9orta!ili 9i6ic.
%a cel care acordZ #riAZ, ve6i sZ nu eDprimi propria ta neaAutorare prin
XmpZrtZ\irea de !analitZ[i. ;ca6ional XncZ mai au6im comentarii la spital de #enul
Q]ncZ [i<a mai rZmas so[ulC sau Q]ncZ mai ai copiiiC ca o Xncercare de a o9eri aAutor.
MaAoritatea persoanelor care au trecut prin asta sus[in cZ aceste comentarii nu Xi
consolea6Z. Pentru ca cel care acordZ #riAZ sZ spunZ QTotul va 9i !ineC XnseamnZ
sZ 9acZ promisiuni 9alse. Totu\i, dacZ cel care acordZ #riAZ spune QFei
supravie[uiC, nu este o !analitate, ci un adevZr \i, oca6ional, acest comentariu
poate aduce un anumit con9ort Xn aceste tipuri de cri6e.
]n cele din urmZ, o9erZ #riAZ Xn continuare, 9ie de la tine sau comunitate
sau din resurse reli#ioase. De eDemplu, sunt #rupuri speciali6ate care se
XntYlnesc, cum sunt #rupurile de suport pentru pZrin[ii copiilor uci\i. ,ii con\tient
de aceste tipuri de resurse \i 9Z re9eriri la aceste #rupuri speciali6ate, ca parte a
procesului continuu de Xn#riAire a persoanelor care au Xndurat moartea su!itZ a
cuiva dra#.
%oarte infantil( subit( -%IS.
Un tip de moarte care ar tre!ui consideratZ separat este moartea in9antilZ
su!itZ. Peste 4555 de !e!elu\i mor Xn 9iecare an doar Xn "tatele Unite. M'"
129
apare la copiii su! un an \i este cel mai 9recvent #ZsitZ la copii Xntre douZ \i \ase
luni. %au6ele acestui 9enomen nu sunt pe deplin cunoscute \i pato#enia M'" nu
a 9ost sta!ilitZ eDact. PZrin[ii care pierd copiii prin M'" adesea conceptuali6ea6Z
cZ !e!elu\ul a murit prin su9ocare sau Xnecare sau cZ !e!elu\ul avea din<nainte
vreo !oalZ ne!ZnuitZ.
"unt cY[iva 9actori care complicZ doliul de acest timp. Mai XntYi moartea
apare 9ZrZ averti6are la copii care par sZnZto\i. Fenind ca o surpri6Z, nu permitZ
pre#Ztirea preala!ilZ, cum este ca6ul copiilor care mor de o !oalZ pro#resivZ.
Apoi, nu eDistZ o cau6Z eDactZ, care dZ na\tere la o amplZ vinZ sau Xnvinuire. Al[i
mem!rii ai 9amiliei \i prieteni se Xntrea!Z, QDe ce a murit copilul>C. A!sen[a
in9orma[iei eDacte aruncZ, Xntotdeauna, o um!rZ de suspiciune cum cZ ar 9i o
9ormZ de ne#liAare din partea pZrin[ilor. AceastZ lipsZ de cau6Z poate, de
asemenea, sZ declan\e6e o cZutare intensZ din partea pZrin[ilor a cau6ei mor[ii.
; a treia di9icultate vine din implicarea sistemului le#al. %um a 9ost
men[ionat \i mai devreme, Xn ca6ul mor[ii su!ite, eDistZ nevoia de investi#areJ
adesea poli[ia investi#$ea6Z ca6urile de M'". Mul[i pZrin[i care trec prin aceastZ
eDperien[Z, au spus cZ au tre!uit sZ Xndure intero#atorii intense \i, Xn cYteva
ca6uri, c$iar Xncarcerare. %u con\tienti6area crescYndZ a a!u6urilor de copii \i
ne#liAarea copiilor, pZrin[ii ai cZror copii au murit de M'" sunt acum pasi!ili de a 9i
suspecta[i \i investi#a[i le#al, ceea ce adau#Z \i mai mult stres unei situa[ii deAa
stresante.
; altZ pro!lemZ a acestui tip de pierdere o repre6intZ semni9ica[ia
copilului decedat Xn via[a 9amiliei. (u este neo!i\nuit ca 9ra[ii mai mari sZ ai!Z
resentimente le#ate de venirea pe lume \i Xn casZ a unui nou copil \i, cYnd
copilul moare, la cYteva luni de la na\tere \i nu eDistZ nici o cau6Z precisZ, poate
declan\a puternice reac[ii de vinZ.
+ata despZr[irilor partenerilor su9erind de o ast9el de pierdere este XnaltZ.
"e acumulea6Z tensiune dupZ moarte \i cuplurile pot sZ nu<\i mai doreascZ
rela[ii seDuale de 9rica na\terii \i repetZrii eDperien[ei. "o[ia poate sim[i cZ so[ului
nu<i pasZ su9icient de mult de moarte, pentru cZ nu plYn#e cYnd plYn#e ea. Dar
ceea ce unele so[ii nu Xn[ele# este cZ so[ul adesea nu plYn#e pentru cZ nu vor sZ
130
le Xntriste6e \i pe ele sau cZ Xi este incon9orta!il sZ plYn#Z. %u toate acestea,
aceastZ concep[ie #re\itZ poate apZsa mult rela[ia \i este un eDemplu !un al
lipsei de comunicare Xntre pZrin[i ce poate caracteri6a rela[ia su! o asemenea
presiune. (u numai cZ eDistZ triste[e, ci \i 9urie. Un tatZ al cZrui copil a murit la
douZ luni Xmi spunea, Q-<am lZsat Xn via[a mea pentru douZ luni \i el m<a pZrZsitC.
-a Xnceput s<a sim[it vinovat de aceste sentimente, dar prin consiliere a 9ost
aAutat sZ Xn[elea#Z cZ sunt normale.
"unt anumite lucruri pe care le putem 9ace sZ aAutZm oamenii sZ 9acZ 9a[Z
mai !ine acestui tip de pierderi. Primul are le#ZturZ cu modul Xn care sunt trata[i
pZrin[ii la spital, unde moartea este pronun[atZ. Modul cum aceastZ in9orma[ie le
este o9eritZ pZrin[ilor este importantZ pentru a<i aAuta sZ se aAuste6e pierderii. -a
spital, o in9orma[ie sensi!ilZ din partea personalului medical este de a le permite
pZrin[ilor sZ petreacZ timp cu !e!elu\ul mort. Asta poate 9i 9oarte importantZ,
XntrucYt adesea pZrin[ii vor sZ 9ie lYn#Z copil, sZ<l [inZ Xn !ra[e sau sZ vor!eascZ
cu copilul lor mort. .DistZ diver#en[e de opinii Xn personalul medical privind
valoarea acestui tip de procedurZ. Un anumit numZr de pZrin[i care au petrecut
timp cu !e!elu\ii lor mor[i au a9irmat, mai tYr6iu, cYt de mult i<a aAutat acest lucru
Xn a depZ\i aceastZ eDperien[Z 9oarte di9icilZ.
]n al doilea rYnd, permiterea autopsiei este la 9el de importantZ Xn acest tip
de moarte \i nu poate 9i supraestimatZ. -e o9erZ pZrin[ilor o perspectivZ realZ
asupra a ceea s<a XntYmplat sau nu s<a XntYmplat cu adevZrat. Mor#an \i
8oerin#, scriind despre acest su!iect, au su#erat cZ QeDaminare post<mortemC
este mai accepta!ilZ oamenilor o!i\nui[i decYt QautopsieC 1Mor#an 7 8oerin#,
19482. Permisiunea pentru autopsie este uneori respinsZ, Xn ca6ul Xn care
pZrintele se simte vinovat pentru pierdere. Totu\i, persoana care cere permisiune
poate men[iona un numZr de motive importante pentru a 9ace autopsia? este
ultima \ansZ de a a9la in9orma[iile le#ate de !oalZ \i cau6a mor[iiJ este mai u\or
sZ acceptZm moartea dacZ \tim cZ era inevita!ilZJ cunoa\terea cau6ei eDacte a
mor[ii este adesea necesarZ pentru a aranAa c$estiunile le#ale \i privind
asi#urarea. DacZ persoana care cere autopsia este convinsZ de importan[a ei,
are mai multe \anse de a o![ine permisiunea. Mem!rii 9amiliei nu ar tre!ui
131
a#resa[i pentru a acorda permisiunea, dar ar tre!ui XncuraAa[i cu tact Xn aceastZ
direc[ie.
.ste 9oarte important pentru doctor sZ poatZ o9eri in9orma[ii 9amiliei despre
sindromul mor[ii in9antile su!ite. .ste, de asemenea, importantZ sZ o9erim
pZrin[ilor cYteva in9orma[ii le#ate de procesul doliului, pentru a nu considera cZ
Xnne!unesc sau cZ durerea nu va Xnceta niciodatZ. bi terapeutul n<ar tre!ui sZ
ne#liAe6e 9ra[ii XmpreunZ cu #Yndurile \i sentimentele lor despre pierdere. Acest
lucru poate 9i 9Zcut Xn conteDtul terapiei de 9amilie, ca \i prin monitori6area
comportamentului lor Xn urma mor[ii. Adesea ace\ti copii vor avea insomnii sau
pro!leme la \coalZ.
]n s9Yr\it, pZrin[ii pot 9i consilia[i privind sarcinile urmZtoare. Adesea le este
9ricZ sZ mai ai!e un copil din cau6a circumstan[elor M'". %onsilierii tre!uie sZ 9ie
con\tien[i de nivelul Xnalt de ne#are Xn asemenea tipuri de moarte datoritZ
circumstan[elor, vYrstei copilului \i rapiditatea mor[ii. Mul[i pZrin[i simt nevoia sZ
[inZ camera intactZ \i sZ [inZ rutina timp Xndelun#at pYnZ vor aAun#e #radual la
Xnc$eierea "arcinii de Doliu ' K con\tienti6area cZ copilul s<a dus \i nu se mai
Xntoarce niciodatZ.
%onsilierea ar tre!ui sZ se des9Z\oare Xn timp, pentru cZ este di9icil pentru
pZrin[i sZ a!soar!e toatZ in9orma[ia dintr<o datZ. %red cZ o parte importantZ a
consilierii este XncuraAarea pacien[ilor sZ vor!eascZ cu alte cupluri sau 9amilii
implica[i Xntr<o traumZ asemZnZtoare. AceastZ XmpZrtZ\ire Xi aAutZ sZ<\i creascZ
con\tienti6area cZ nu a 9ost vina lor moartea copilului, cZ nu puteau sZ 9acZ mai
mult. Un comentariu adesea au6it de la pZrin[ii ai cZror copii au murit Xn timpul
nop[ii este, Q]mi doresc sZ 9i 9ost trea6 cYnd a muritC. ]ndrumarea pZrin[ilor cZtre o
ramurZ localZ a or#ani6a[iei na[ionale M'" poate 9i de mare aAutor, pentru cZ X\i
pot XmpZrtZ\i aceste sentimente cu al[ii. ,unda[ia (a[ionalZ "'D" 1M'"2 are un
serviciu de in9ormare 9ZrZ taDZ la 1<855<@38<4/34. For o9eri in9orma[ii despre M'"
sau asistZ orice or#ani6a[ie a #rupurilor parentale de suport locale.
Sarcinile /ntrerupte
132
PZrin[ii care au avut parte de sarcini Xntrerupte, Xn #eneral primesc suport
considera!il din partea 9amilie \i prietenilor. Totu\i, eDistZ cYteva eDperien[e
comune prin care trec \i aceste sentimente 9ac doliul mai di9icil.
]n #eneral, cYnd o 9emeie are o sarcinZ XntreruptZ, #riAa tuturor se
XndreaptZ cZtre sZnZtatea ei. A!ia mai tYr6iu oamenii Xncep sZ Xn[elea#Z pe
deplin pierderea. "unt cYteva Xn#riAorZri care ies Xn 9a[Z Xn asemenea momente.
Pentru o 9emeie a cZrei primZ sarcinZ este XntreruptZ, apare Xn#riAorarea dacZ va
putea vreodatZ sZ mai ai!e copii. Doctorii sunt, de o!icei, destul de !uni Xn a
#estiona aceastZ Xn#riAorare, dar po6i[ia doctorului se !a6ea6Z pe statistici \i
niveluri de pro!a!ilitate privind posi!ilitatea de a mai avea copii pe viitor, [inYnd
cont de vYrsta ei \i constitu[ia 9i6icZ. De\i aceastZ in9orma[ie Xi poate 9i 9olositoare
9emeii, este la 9el de important ca doctorul sZ recunoascZ cZ s<a con9runtat cu o
pierdere importantZ \i sZ nu Xncercre sZ masc$e6e sau sZ minimali6e6e aceastZ
pierdere, concentrYndu<se pe posi!ilitatea unor sarcini viitoare. "arcinile viitoare
sunt, cu si#uran[Z, o #riAZ a 9emeii, dar mul[i doctori, Xn discon9ortul lor le#ate de
sarcina XntreruptZ, pot #re\i concentrYndu<se doar pe acest aspect.
Auto<Xnvinuirea este o mare Xn#riAorare a unei 9emei care a avut parte de o
sarcinZ XntreruptZ. ]n #eneral are nevoie sZ XnvinuiascZ pe cineva \i, adesea,
centrarea incriminZrii este intrinsecZ K a 9ost oare cau6atZ de Ao##in#, dans sau
altZ activitate 9i6icZ> ,emeile de a6i pot XntYr6ia prima sarcinZ, concentrYndu<se
pe carierZ \i pZstrYnd #raviditatea pe mai tYr6iu, cYnd au cariere sta!ile.
Pier6Ynd o sarcinZ Xn aceste circumstan[e se poate adZu#a la #radul de auto<
Xnvinuire \i la impactul pierderii. ,emeile adesea orientea6Z o parte din vinZ
asupra so[ilor. QDacZ !Zr!atul meu n<ar 9i 9ost atYt de dornic de rela[ii seDuale,
asta nu s<ar 9i XntYmplatC, a spus o 9emeie pacient, la scurt timp dupZ o sarcinZ
XntreruptZ. "o[ii sunt adesea [intele 9uriei so[iilor lor. Asta se XntYmplZ pentru cZ
9emeia Xl Xnvinuie\te cZ nu are acelea\i sentimente ca \i ea sau cel pu[in le
percepe ca ne9iind la 9el. ]n #eneral, Xn circumstan[ele din Aurul unei sarcini
Xntrerupte, so[ul se simte neputincios \i nevoia lui de a 9i puternic \i de a 9i
suportiv poate 9i interpretatZ de 9emeie ca nepZsare.
133
Dintr<un sim[ al neputin[ei mul[i so[i #Zsesc un aliat Xn doctor, care adesea
este !Zr!at \i care accentuea6Z 9aptul cZ cuplul poate concepe \i pot avea un alt
copil curYnd. De\i asta Xl poate 9ace sZ se simtZ mai pu[in neputincios \i poate 9i
realist, nu este ceea ce<\i dore\te 9emeia sZ audZ Xn acel moment. Aici, ca \i Xn
alte pierderi, este 9oarte important ca oamenii sZ<\i poatZ vor!i desc$is \i onest
privind sentimentele lor.
Pentru cZ sarcinile Xntrerupte presupun pierderea unei persoane, este
important sZ se reali6e6e doliu. .DistZ opinii variate privind vederea 9etusului de
pZrin[i ca parte a procesului de doliu. Am vor!it cu cY[iva pZrin[i care au cerut sZ
vadZ 9etusul \i ei au spus cZ a 9ost o procedurZ care i<a aAutat K i<a aAutat sZ se
concentre6e pe realitatea pierderii, apoi le<a permis sZ mear#Z Xnainte \i sZ se
con9runte cu sentimentele lor le#ate de o ast9el de pierdere. QMZ aAutZ sZ vZd
aceastZ eDperien[Z ca pe o moarteC, a spus o 9emeie dupZ ce i<a cerut doctorului
sZ vadZ copilul nenZscut. A 9ost apoi capa!ilZ sZ spunZ Qcu !ineC copilului \i, mai
tYr6iu, mi<a spus cZ a aAutat<o sZ treacZ prin doliu.
%a \i Xn alte pierderi, eDistZ o nevoie importantZ de a 9i capa!il sZ vor!e\ti
despre asta, dar Xn ca6ul sarcinilor Xntrerupte, ca \i Xn ca6ul avorturilor, prietenii \i
9amilia adesea nu sunt con\tien[i de #raviditate \i discu[iile incon9orta!ile privind
aceastZ eDperien[Z. Discon9ortul lor nu<i aAutZ cu nimic pe pZrin[i Xn solu[ionarea
doliului.
DacZ mai sunt al[i copii Xn 9amilie, pot apZrea pro!leme despre cum sZ li
se spunZ despre moarte. ]n #eneral este important sZ li se spunZ copiilor mai
mari despre eDperien[Z \i sZ li se permitZ sZ vor!eascZ despre #Yndurile \i
sentimentele lor privind pierderea \i sZ 9ie aAuta[i sZ [inZ doliu pentru un 9rate
pierdut.
Copii n(scu*i mor*i
]n cea mai mare parte, ceea ce este adevZrat pentru sarcinile Xntrerupte
se sus[ine \i Xn ca6ul copiilor n?scu=i mor=i. DacZ eDistZ un sin#ur lucru care
134
de9ine\te a!ordarea pe care pro9esioni\tii ce acordZ #riAZ ar tre!ui sZ o adopte
cYnd se adresea6Z unui cuplu cZsZtorit care trZie\te o ast9el de eDperien[Z, este
recunoa\tere cZ pZrin[ii au su9erit o pierdere realZ, o moarte. (u Xncerca[i sZ
minimali6a[i pierderea, accentuYnd viitorul \i posi!ilitatea altor sarcini \i a altor
copii. De\i nu este neo!i\nuit pentru unele cupluri sZ doreascZ sZ ini[ie6e o nouZ
sarcinZ imediat dupZ un copil nZscut mort, consilia[i<i Xn le#ZturZ cu #ra!a. %el
mai adesea este !ine sZ se a\tepte o vreme, pYnZ ce doliul este Xnc$eiat pentru
copilul pierdut.
.ste important sZ se lucre6e cu am!ii parteneri implica[i Xn pierdere. bi
ta[ii au nevoie sZ poarte doliu K \i c$iar [in doliu, Xn ciuda comentariilor contrare
oca6ionale din literatura de specialitate. "tudiile aratZ cZ cea mai !unZ adaptare
la acest tip de pierdere vine cYnd am!ii parteneri au moduri de a 9ace 9a[Z
similare \i o comunicare mai desc$isZ 1,eele& 7 8ottlie!, 19882. -ucra[i cu
pZrin[ii preocupa[i de pierdere, mai ales cu sentimentele de 9ricZ \i vinZ. ,ricile
de o importan[Z maAorZ sunt 9ricile de o nouZ sarcinZ, 9rica impactului pierderii
asupra mariaAului \i 9rica de a e\ua ca pZrinte. Fina poate duce la Xnvinuire sau
auto<Xnvinuire. .Dplora[i aceste tendin[e \i impactul lor asupra ima#inii de sine.
Privi[i, XmpreunZ cu pZrin[ii, la 9ante6iile lor Xn le#ZturZ cu copilul pierdut.
Asta implicZ luarea Xn considerare a semni9ica[iei na\terii. De eDemplu, a 9ost
plani9icat \i dorit de am!ii parteneri sau a eDistat o am!ivalen[Z Xn privin[a
sarciniiJ a 9ost re6ultatul terapiei pentru in9ertilitate sau o sarcinZ tYr6ie Xn mariaA.
DacZ !e!elu\ul era di9orm, pZrin[ii au douZ pierderi pentru care sZ [inZ doliu K
copilul pe care credeau cZ<l au \i copilul pe care c$iar l<au pierdut.
AAuta[i 9amiliile sZ 9acZ pierderea realZ XncuraAYndu<i sZ XmpZrtZ\eascZ
deci6ii Xn le#ZturZ cu ce se va 9acu cu cadavrul, sZ numeascZ !e!elu\ul \i sZ
participe la ritualuri cum sunt XnmormYntarea \i pomana. ; colec[ie XnsemnatZ
de articole le#atZ de !e!elu\, cum ar 9i o po6Z cu !e!elu\ul, certi9icatul de
na\tere, o urmZ de picior, clemZ de pZr, !rZ[arZ de la spital 1n. tr. [ine de
speci9icul american2 \i vederi primite de la prieteni pot 9ace pierderea realZ.
,olosi[i raportul de autopsie pentru a testa real cau6a mor[ii \i a desc$ide o
oportunitate Xn care pute[i adresa Xntre!Zri.
135
(u desconsidera[i 9ra[ii. Moartea perinatalZ poate 9i o pierdere invi6i!ilZ
pentru copiii de<acasZ. ,aptul cZ nu au vZ6ut !e!elu\ul pierdut 9ace moartea mai
pu[in realZ, o realitate care se diminuea6Z \i mai mult dacZ pierderea nu este
luatZ Xn considerare de pZrin[i. ]n[ele#erea unui copil privind pierderea va 9i
in9luen[atZ, desi#ur, de de6voltarea lui co#nitivZ \i emo[ionalZ. ; Xn[ele#ere
inadecvatZ a pierderii, cuplatZ cu #Yndirea ma#icZ, poate duce la o credin[Z de
vinZ personalZ sau aAun# sZ atri!uie pierderea letalitZ[ii pZrin[ilor. Ultima poate
cre\te anDietatea copilului \i vulnera!ilitatea personalZ aAun#Yndu<se la o
Xn#riAorarea privind propria si#uran[Z \i stare de !ine.
]n acest tip de moarte, 9amilia [ine doliu atYt pentru ceea ce ar 9i putut sZ
ai!e, cYt \i pentru ce au pierdut. %onsidera[i recomandarea unui #rup de suport
cu pZrin[i care au su9erit pierderi asemZnZtoare. DacZ nu eDistZ Xn 6ona voastrZ,
poate dori[i sZ Xncepe[i un ast9el de #rup. %ontinua[i consilierea cuplurilor \i
mem!rilor 9amiliei.
A#ortul
Mul[i oameni adoptZ o atitudine de#aAatZ 9a[Z de eDperien[a avortului.
%Ynd am lucrat la ca!inetul medical al unei universitZ[i, am consiliat multe 9emei
care au avut avorturi \i adesea n<au recunoscut cZ doliul neXnc$eiat al unui avort
precedent este Xn spatele a ceea ce le preocupa acum. Avortul este una din
acele pierderi despre care nu se vor!e\te \i pe care oamenii ar vrea sZ le uite.
.Dperien[a mani9estZ dupZ un avort este, Xn #eneral, una de u\urareJ cu toate
astea, o 9emeie care nu [ine doliu pentru pierdere poate sim[i durerea Xn le#ZturZ
cu alte pierderi ulterioare.
.Dperien[a Mariei, o 9emeie de 04 de ani, care a 9ost Xntr<un #rup de
terapie sZptZmYnal, con9erZ un ast9el de eDemplu de doliu amYnat. ]ntr<o 6i a
venit la #rup tristZ \i supZratZ pentru cZ o prietenZ de la serviciu tocmai pierduse
un copil de \ase luni in utero. .ra 9oarte a9ectatZ \i #rupul a venit Xn aAutorul ei.
-a XntYlnirea din sZptZmYna urmZtoare a scos la ivealZ aceea\i pro!lemZ \i,
iarZ\i, #rupul \i<a prelun#it spriAinul. Totu\i, dupZ cinci sau \ase sZptZmYni Xn
136
care a adus aceea\i pro!lemZ, mi s<a pZrut cZ era mai preocupatZ de aceastZ
pierdere decYt mama adevZratZ. %omportamentul ei pZrea sZ supraestime6e
situa[ia \i !Znuiala mea a 9ost cZ aceastZ 9emeie are o sarcinZ pentru care nu a
[inut doliu. %Ynd am investi#at su!til am a9lat cZ c$iar a\a stZteau lucrurile.
%Y[iva ani mai devreme, cYnd avea 0/, Maria a rZmas XnsZrcinatZ \i a avut un
avort pe care \i la scos repede din minte. DatoritZ 9aptului cZ rela[ia cu !Ziatul nu
era una 9oarte serioasZ, a ales sZ nu<i spunZ \i, datoritZ spiritului %atolic Xn care
a 9ost crescutZ, nu le<a spus pZrin[ilor. "<a #Yndit cZ cel mai !un mod de a 9ace
9a[Z, 9ZrZ nici un suport emo[ional, era sZ uite cYt mai repede. Totu\i, 9ZcYnd
asta, s<a privat de procesul de doliu necesar. (u era con\tientZ de necesitatea
de<a plYn#e pierderea, un rZspuns care a ie\it la supra9a[Z doar cu sarcina
XntreruptZ a prietenei ei. %u aAutor, a 9ost capa!ilZ sZ lucre6e la pierderea ei, ca
parte a eDperien[ei ei Xn terapia de #rup.
Un mod de a 9ace 9a[Z pro!lemei doliului le#at de avort este sZ 9aci mai
multZ consiliere Xnaintea avortului Xnsu\i, ast9el XncYt persoana implicatZ sZ
eDplore6e sentimentele am!ivalente, sZ discute op[iuni di9erite \i sZ primeascZ
suport emo[ional. Multe 9emei care vor sZ avorte6e, de o!icei 9ac asta Xn #ra!Z
\i, datoritZ sti#mati6Zrii \i ru\inii asociate avortului, pot lua deci6ia 9ZrZ aAutorul
emo[ional al prietenilor \i 9amiliei.
%onsilierea post<avort poate 9i e9icientZ, dar 9emeile nu tind sZ o caute.
Avortul Xn societatea noastrZ 1n.tr. "tatele Unite2 este adesea vZ6utZ ca o
pierdere ne#atZ social. Pentru a Xl vedea ca o moarte \i, ast9el, potrivit pentru
doliu, pot aduce la supra9a[Z sentimente pro9unde de vinZ. Doliul poate surveni la
data avortului sau ani mai tYr6iu, cYnd 9emeia atin#e menopau6a sau dacZ
descoperZ cZ este in9ertilZ 1Jo&, 19832. Doliul se mani9estZ adesea ca 9urie sau
vinZ, ceea ce duce la depresie auto<punitivZ.
.ste mai pu[in pro!a!il ca o adolescentZ sZ vinZ pentru consiliere post<
avort, c$iar dacZ este \i mai di9icil pentru ei sZ o![inZ suport emo[ional. PZrin[ii
adolescentei sunt, adesea, 9urio\i pe ea pentru cZ a rZmas XnsZrcinatZ \i, uneori,
9ra[ii sunt 9urio\i pentru cZ X\i vZd sora cum cZ \i<ar 9i omorYt copilul. Adesea nu
se poate Xndrepta cZtre prietenii de aceea\i vYrstZ cu ea datoritZ sti#matului
137
asociat sarcinii la o vYrstZ atYt de timpurie. ]ntr<un studiu 9Zcut Xn 6ona %$ica#o<
ului 1Eoro)it6, 19482, Eoro)it6 a a9lat cZ dupZ eDperien[a avortului, multe dintre
tinerele pe care ea le<a a!ordat nu doreau sZ vor!eascZ despre eDperien[a sau
sentimentele lor. MaAoritatea 9emeilor din studiul ei erau ne#rese \i erau din sudul
\i vestul %$ica#o<ului, dar cred cZ la 9el ar sta lucrurile pentru orice #rup de
aceastZ vYrstZ.
Unul din modurile prin care doliul este a!ordat de unii adolescen[i este
printr<o sarcinZ ulterioarZ. ; interpretare o!i\nuitZ a unei sarcini ulterioare ar 9i
un comportament mani9est incon\tient. Totu\i, Eoro)it6 \i cole#ii au descoperit
cZ multe 9emei tinere rZmYn conBtient #ravide o a doua sau a treia oarZ ca o cale
de a<\i #estiona sentimentele despre primul avort 1Eoro)it6, 19482. Pentru a<\i
scoate din minte eDperien[a avortului Xi minimi6ea6Z importan[a, dar eu nu cred
cZ poate 9i minimi6at \i cZ un doliu adecvat este, cu si#uran[Z, necesar.
Doliu anticipator
Termenul doliu anticipator se re9erZ la doliul care apare Xnaintea pierderii
reale. "e deose!e\te de Qdoliul normal al celui care rZmYne Xn urmZC, despre
care am vor!it pYnZ Xn acest punct. Multe mor[i apar cu o perioadZ de averti6are
\i Xn aceastZ perioadZ de anticipare cei care vor rZmYne Xn urma celui care va
muri Xncep sarcina doliului \i Xncep sZ eDperimente6e di9erite rZspunsuri la
aceastZ durere. Pro!leme pot apZrea, ele sunt speci9ice pentru ast9el de situa[ii
\i pot necesita tipuri speci9ice de interven[ie. ]n timp ce moartea su!itZ este
eDtrem de traumaticZ, doliul prelun#it poate produce resentimente, care apoi
conduc la auto<Xnvinuire.
Termenul de doliu anticipator a 9ost sta!ilit acum cY[iva ani de -indemann
119//2 pentru a denumi a!sen[a eDprimZrilor mani9este de doliu la momentul
mor[ii unei persoane, din partea celor rZma\i Xn urma mortului \i care au trecut
deAa prin doliu \i care s<au eli!erat de le#Zturile emo[ionale cu persoana
138
decedatZ. Termenul a 9ost ela!orat \i mai mult de psi$iatrul :ni#$t Aldric$ Xntr<o
lucrare importantZ de<a lui numitZ QDoliul pacientului pe moarteC 119@32.
Una dintre primele Xntre!Zri care vin Xn minte cYnd ne #Yndim la doliul
anticipator este QAAutZ doliul de dupZ moarte>C. Alt9el spus, oamenii care au avut
o perioadZ de doliu Xnaintea mor[ii Xi aAutZ sZ<\i #estione6e doliul ulterior mai
!ine, pentru mai pu[in timp decYt cei care nu Xncep doliul Xnaintea mor[ii> Pare sZ
eDiste dove6i Xn aceastZ direc[ie, mai ales din studiile lui Pares, cZ oamenii care
au avut parte de o averti6are despre o moarte ce stZ sZ se XntYmple erau mai
!ine cYnd au 9ost evalua[i dupZ 13 luni 1Pares, 19432. Totu\i, nu toate studiile
tra# aceea\i conclu6ie \i dove6ile nu sunt c$iar peste tot. Tre!uie re[inut cZ
comportamentul de doliu este multi<determinat \i, dupZ cum a 9ost su!liniat Xn
%apitolul 0, eDistZ mul[i determinan[i al acestui comportament, to[i contri!uind la
puterea \i re6ultatul lui 9inal. ,aptul de a avea o averti6are asupra mor[ii, o
oportunitate de doliu pre<moarte este unul dintre ace\ti determinan[i. Totu\i, sunt
mult mai mul[i determinan[i \i este prea simplist sZ ne uitZm doar la aceastZ
varia!ilZ.
.ste important dintr<o perspectivZ clinicZ pentru practicianul care lucrea6Z
cu pacien[i \i 9amilii Xnaintea unei mor[i anticipate sZ Xn[elea#Z conceptul de doliu
anticipator pentru a putea o9eri aAutor atYt pacien[ilor cYt \i mem!rilor 9amiliei.
]n acest tip de situa[ie procesul doliului Xncepe devreme \i implicZ di9eritele
sarcini de doliu discutate deAa. ]n le#ZturZ cu "arcina ' eDisZ o con\itenti6are \i
acceptare a 9aptului cZ persoana va muri \i, ast9el, lucrul cu aceastZ sarcinZ
Xncepe devreme. Totu\i, Xn maAoritatea ca6urilor, con\itenti6area inevita!ilitZ[ii
mor[ii alternea6Z cu eDperien[e de ne#are a 9aptului cZ evenimentul se va
XntYmpla. Dintre toate sarcinile de doliu, poate "arcina ' este cea mai 9acilitatZ de
o perioadZ de anticipare, mai ales cYnd persoana moare de o !oalZ care<o
deteriorea6Z. Pe mZsurZ ce persoana este vZ6utZ cum se stin#e, se su!linia6Z
realitatea \i inevita!ilitatea mor[ii. Am vZ6ut, XnsZ, oameni care<\i pZstrau
speran[a \i XncuraAau ne#area c$iar cYnd vedeau dove6i evidente.
]n le#ZturZ cu "arcina '', pot eDista o multitudine de sentimente asociate
cu pierderea anticipatZ, sentimente pe care adesea le asociem cu doliul post<
139
moarte. Un sentiment adesea o!servat Xn aceastZ perioadZ este cre\terea
anDietZ[ii. ]n %apitolul 1 ne<am uitat la anDietatea de separare K de unde vine \i
ce XnseamnZ. Pentru mul[i oameni anDietatea cre\te \i se accelerea6Z cu cYt
este mai mare perioada de doliu anticipator \i cu cYt perosana se apropie mai
mult de moarte. Aldric$ lea#Z asta de situa[ia unei mame care este nesi#urZ de
copilul ei care mer#e la \coalZ pentru prima oarZ \i este mai a9ectatZ de asta Xn
Hiua Muncii 1n.tr. Xn "tatele Unite Hiua Muncii se [ine Xn prima -uni din
"eptem!rie2 decYt s<a sim[it pe Patru 'ulie 1Aldric$, 19@32.
]n plus, pe lYn#Z anDietatea de separare, Xn aceste circumstan[e
anDietatea eDisten[ialZ este eDacer!atZ printr<o cre\tere a con\tienti6Zrii propriei
mor[i 1Worden, 194@2. Pe mZsurZ ce ve6i pe cineva deteriorYndu<se, din cau6a
unei !oli pro#resive, nu te po[i a![ine sZ nu te identi9ici cu procesul,
con\tienti6Ynd cZ asta ar putea 9i \i propria ta soartZ. De asemenea, situa[ia Xn
care X[i ve6i pZrin[ii deteriori6Yndu<se \i decZ6Ynd, dZ na\tere con\tienti6Zrii cZ
urci o treaptZ #enera[ionalZ \i vei 9i urmZtorul care va Xn9runta moartea Xn ordinea
de ansam!lu a lucrurilor.
.DistZ un 9enomen interesant care apare \i el Xn le#ZturZ cu "arcina ''' K
sarcina acomodZrii la un mediu Xn care decedatul lipse\te. %Ynd eDistZ o
anticipare a mor[ii, este o!i\nuit ca ceilal[i sZ 9acZ Qrepeti[iiC Xn minte, adicZ sZ se
#YndeascZ la Q%e voi 9ace cu copiii>C, QUnde voi locui>C, Q%um mZ voi descurca
9ZrZ el>C. Asta este ceea ce Janis, Xn studiile lui pe pacien[i opera[i, a numit
Qmunca de Xn#riAorareC. A a9lat cZ cei care duc munca de Xn#riAorare Xnaintea
opera[iei, reac[ionea6Z mai !ine la rZspunsurile Xn urma opera[iei 1Janis, 19382.
Acest tip de repeti[ii este normal \i are un rol important Xn adaptarea de
ansam!lu. Totu\i, poate 9i vZ6ut de al[ii drept comportament inaccepta!il social.
Persoana care vor!e\te Xn detaliu despre ce vor 9ace dupZ moarte poate 9i
perceput ca insensi!il, iar comentariile lor pot 9i vZ6ute ca premature \i de prost
#ust. Unul dintre lucrurile pe care consilierul le poate 9ace este sZ aAute la
interpretarea acestora, atYt pentru persoanele care eDprimZ un ast9el de
comportament, cYt \i prietenilor lor sau mem!rilor 9amiliei. A9irma[ii din partea
140
oamenilor care vor !inele, cum ar 9i Q;$, nu<[i 9ace #riAi, lucrurile se vor re6olvaC
pot Xntrerupe acest proces 9oarte important de muncZ de Xn#riAorare.
Una din di9icultZ[ile unei perioade prea lun#i de doliu anticipator este cZ
cineva se poate retra#e emo[ional prea devreme, cu mult Xnainte ca cineva sZ 9i
murit \i asta poate duce la o rela[ie !i6arZ. Mama !ZtrYnZ a lui Mic$ael murea
din cau6a unei !oli care o deteriora pro#resiv. .l i<a anticipat moartea, a\a cum
au 9Zcut \i ceilal[i mem!ri ai 9amiliei \i \i<au eDprimat rZmYnerile cu !ine \i s<au
pre#Ztit. Dar mama continua sZ trZiascZ, de\i era Xntr<un stadiu deteriorat #rav. A
venit la \edin[Z Xntr<o 6i eDprimYnd nelini\te \i vinZ asupra 9aptului cZ vroia sZ
9acZ re6ervZri sZ plece cu 9amilia Xn vacan[a de iarnZ, ceva ce au 9Zcut Xn 9iecare
an Xn aceastZ perioadZ, dar nu putea sZ<\i 9acZ planuri atYta timp cYt ea trZia. ]n
aceste circumstan[e, Mic$ael X\i dorea 9oarte tare ca ea sZ moarZ \i se sim[ea
9oarte vinovat cZ are ast9el de sentimente. Asta nu este o situa[ie neo!i\nuitZ,
mai ales dacZ persoana pe moarte are nevoie de multZ aten[ie \i este Xntr<o
condi[ie deterioratZ serioasZ. Weisman \i Eacett 119@12 vor!e\te despre
aceastZ retra#ere din partea mem!rilor 9amiliei \i comentea6Z aceste ac[iuni de
tra#ere a draperiilor, vor!it Xn \oaptZ \i pre6entarea unor atitudini nenaturale pot
comunica pacientului capitulare, a!andon \i XnmormYntare pre<moarte.
Tipul opus de comportament poate, de asemenea, apZreaJ Xn loc sZ se
XndepZrte6e prea mult Xn termenii deta\Zrii emo[ionale, mem!rii 9amiliei se
apropie prea tare de pacientul pe moarte. .i se apropie 9oarte tare pentru a
acoperi sentimente de vinZ \i pierdere \i, Xn ast9el de ca6uri, vor sZ
supragestione3e Xn#riAirea medicalZ a pacientului. Asta este mai ales adevZrat
cYnd cineva XncearcZ sZ #estione6e sentimente am!ivalente le#ate de persoana
pe moarte \i vina care se lea#Z de ast9el de sentimente. .i se pot apropia pentru
a avea o #riAZ eDa#eratZ de pacient sau sZ caute tratamente netradi[ionale, iar
aceastZ poate 9i o pro!lemZ atYt pentru pacient, cYt \i pentru personalul medical.
Am o!servat o 9emeie al cZrei so[ era internat Xn serviciul privat al
spitalului. Dorea sZ<\i [inZ so[ul Xn via[Z \i a apelat la miAloacele cele mai
eDtreme, eDtreme \i pentru cele mai conservative opinii medicale. -a supra9a[Z le
pZrea asistentelor medicale \i altor oameni care aveau #riAZ de pacient cZ Xi pasZ
141
atYt de mult de so[ul ei XncYt tre!uie sZ<l [inZ Xn via[Z Xn ciuda tuturor
impedimentelor. Dar nu tre!uia decYt sZ 6#Yrii u\or supra9a[a ca sZ ve6i cZ
aceastZ 9emeie are o rela[ie eDtrem de am!ivalentZ cu so[ul \i X\i eDprima
am!ivalen[a prin aceastZ suprasolicitare.
Timpul care precedZ moartea poate 9i 9olosit 9oarte e9icient \i poate avea
un impact important asupra doliului ulterior, dacZ cel rZmas Xn urmZ este
XncuraAat sZ ai!e #riAZ de a9acerile neterminate. A9acerile neterminate nu se
re9erZ doar la testamente \i alte aspecte !irocratice, ci a 9i capa!il sZ eDprimi atYt
aprecieri cYt \i de6amZ#iri, lucruri ce tre!uie spuse Xnainte ca persoana sZ
moarZ. DacZ consilierul poate XncuraAa mem!rii 9amiliei \i pacien[ii sZ ai!e acest
tip de comunicare, aceastZ perioadZ pre<moarte poate avea un e9ect !inevenit
asupra tuturor celor implica[i. %Ynd aceste lucruri sunt eDprimate, cel rZmas Xn
urmZ nu are nevoie sZ petreacZ timp consiliindu<\i doliul mai tYr6iu, unde ar
putea sZ tre!uiascZ sZ ai!e de<a 9ace cu re#rete asupra lucrurilor pe care nu le<
au spus cYnd au avut oportunitatea. Deci, dacZ ai acces la pacien[i \i 9amilii Xntr<
o situa[ie ce precedZ moartea, aAutZ<i sZ vadZ cZ, c$iar dacZ aceasta este o
tra#edie pe cale sZ se XntYmple, este \i o oportunitate pentru ei sZ ai!Z #riAZ de
tre!urile cu care vor sZ se con9runte Xnainte ca persoana sZ moarZ. Adesea
oamenii au nevoie de XncuraAare sau permisiune sZ 9acZ asta, dar cred cZ este
mai de#ra!Z eDcep[ie decYt re#ulZ cZ vor 9ace asta 9ZrZ sZ 9ie XncuraAa[i de
personalul care acordZ #riAZ.
PYnZ acum am vor!it despre doliul anticipator al celui care rZmYne Xn
urmZ. Dar \i oamenii care mor pot eDperimenta un ast9el de doliu anticipator,
de\i ar putea sZ<l simtZ Xn moduri care sunt oarecum di9erite de ale celorlal[i. %ei
rZma\i Xn urmZ pierd o sin#urZ persoanZ iu!itZ. Persoana care moare adesea
are multe ata\amente Xn propria via[Z \i, ast9el, va pierde multe persoane
semni9icative, toate odatZ. Anticiparea pierderii poate 9i cople\itoare \i adesea
pacientul se va retra#e \i<\i va Xntoarce 9a[a la perete pentru a 9ace 9a[Z acestui
impact. Un consilier poate aAuta la interpretarea unui ast9el de comportament atYt
pacientului, care ar putea avea pro!leme cu asta, cYt \i prietenilor \i 9amiliei.
142
Un ultim lucru ar tre!ui luat Xn considerare Xnainte sZ Xnc$eiem aceastZ
sec[iune asupra doliului anticipator. Presupune 9olosirea #rupurilor de suport.
.DistZ un se#ment al popula[iei care are o di9icultate speci9icZ cu doliul
anticipator \i are nevoie de mult suport K pZrin[ii care pierd copii tineri din cau6a
unor !oli terminale. %Ynd cineva pierde un copil eDistZ un sentiment de
atemporalitate privind moartea. %opiii n<ar tre!ui sZ moarZ Xnaintea pZrin[ilor K
nu este Xn ordinea lucrurilor. AceastZ \i o miriadZ de alte eDperien[e, care adesea
includ o serie lun#Z de tratemente medicale, pun mult stres asupra mem!rilor
9amiliei, nu doar asupra pZrin[ilor, ci \i asupra copiilor.
.DistZ #rupuri de suport, cum sunt %andleli#$ters disponi!ile pentru
pZrin[ii ai cZror copii sunt 9oarte !olnavi sau pe moarte. ]n aceste #rupuri pZrin[ii
se con9runtZ cu doliul anticipator Xntr<un conteDt social. Mul[i pZrin[i care au
participat la aceste #rupuri au spus cZ le<a 9ost 9olositor pentru cZ le<a dat
oportunitatea sZ<\i XmpZrtZ\eascZ sentimentele cu al[i pZrin[i care treceau prin
aceea\i eDperien[Z. '<a aAutat, de asemenea, sZ 9acZ mai !ine 9a[Z unei
rela[ionZri stresante care au apZrut Xn cuplu, cYt \i cYtorva di9icultZ[i pe care le
aveau cu #estionarea celorlal[i copii, mai ales sentimentul 9oarte comun cZ Xi
ne#liAau pe ceilal[i copii Xn 9avoarea celui care murea.
%artierul #eneral al unui ast9el de #rup, T$e %andleli#$ters ,undation, se
a9la la 0503 ' "treet, (. W. Was$in#ton, D%, 0555@. Un alt #rup de suport, T$e
"ociet& o9 %ompassionate ,riends, aAutZ 9amiliile dupZ moartea unui copil.
Pentru in9orma[ii privind aceastZ or#ani6a[ie \i ramurile ei locale scrie[i pe
adresa? "ociet& o9 %ompassionate ,riends, P.;. BoD 13/4, ;a Broo, '', @5301.
SIDA
]n ultima decadZ un numZr din ce Xn ce mai mare de oameni au 9ost
in9ecta[i cu \i au murit din cau6a "indromului 'muno<De9icitar Do!Yndit 1"'DA2. "<
a estimat cZ pYnZ Xn anul 0555 AumZtate de milion de oameni vor 9i murit de
a9ec[iuni le#ate de "'DA. To[i cei care vor muri vor lZsa 9amilia \i prietenii sZ
143
con9runte cu consecin[ele speci9ice acestui tip de pierdere. %ei ce rZmYn Xn urma
celor ce mor de "'DA constituie o popula[ie de Xndolia[i cu pu[ine repere de
Xn#riAire. ,aptul cZ sindromul este cau6at de un virus in9ec[ios, pentru care nu
eDistZ momentan un antidot, care carZ cu el un sti#matism social \i care,
adesea, duce la o !oalZ prelun#itZ, poate in9luen[a comportamentul de doliu al
celor care au su9erit o ast9el de pierdere. "Z ne uitZm la cYteva trZsZturi asociate
cu "'DA, care pot a9ecta procesul de doliu.
!ontagiune. Pentru cZ "'DA se transmite prin 9luide corporale, partenerii
seDuali ai decedatului pot 9i anDio\i privind propria lor sZnZtate. "imptomele
9i6ice, Xn mod o!i\nuit considerate o parte normalZ a procesului de doliu, cum ar
9i o!osealZ, insomnie \i durerea de cap, pot 9i interpretate ca simtome asociate
cu a9ec[iuni le#ate de "'DA. %onsilierii tre!uie sZ<i educe privind aceste aspecte
9i6ice ale doliului, ast9el XncYt acestea sZ nu 9ie QrecunoscuteC ca "'DA \i
anDietatea datoratZ acestor simptome 9i6ice sZ 9ie diminuatZ.
"entimentul de vulnera!ilitate \i 9rica de a de6volta !oala Xi pot 9ace pe cei
rZma\i Xn urmZ sZ 9ie 9urio\i pe decedat. Un supravie[uitor 1o ast9el de persoanZ2
spunea QMZ simt ca o !om!Z cu ceas mer#ZtoareC. ; parte din aceastZ
vulnera!ilitate este realZ \i nu nevroticZ. ;are ce poate 9ace stresul pierderii
sistemului imunitar al supravie[uitorului, care poate este deAa compromis de virus
1"c$lei9er, 19832.
Un alt aspect asociat cu 9actorul conta#iune este vina. Unii supravie[uitori
se simt vinova[i pentru transmiterea virusului partenerului sau pentru cZ a
participat Xn activitZ[i sau Xntr<un stil de via[Z Xn care posi!ilitZ[ile transmiterii erau
ridicate. Aceste sentimente de vinZ tre!uie a!ordate \i evaluate. ,actorii de
conta#iune AoacZ, de asemenea, un rol cYnd supravie[uitorul este pe cale sZ
Xntemeie6e o nouZ rela[ie. Unii oameni re9u6Z rela[iile cu supravie[uitorii "'DA
sau, Xn alte ca6uri, c$iar supravie[uitorii pot avea du!ii asupra 9ormZrii unor noi
rela[ii.
144
-tigma. ; moarte de "'DA poate 9i una dintre acele pierderi despre care
nu se vor!e\te, discutate anterior. Din cau6a sti#matului, oamenilor le este
teamZ de respin#ere sau cZ vor 9i Audeca[i aspru dacZ cau6a mor[ii devine
cunoscutZ. Ast9el ei pot min[i \i atri!ui moartea cancerului sau orice altceva Xn
a9arZ de "'DA. Prin asta scapZ de a 9i asocia[i cu "'DA, dar este nevoie de o altZ
unealtZ emo[ionalZ su! 9orma 9ricii de a 9i descoperit, 9urie \i vinZ le#at de ce au
9Zcut. AAutYndu<i pe supravie[uitori sZ 9acZ 9a[Z realitZ[ii sti#matului \i asistYndu<i
sZ #ZseascZ moduri adecvate de a XmpZrtZ\i circumstan[ele pierderii poate aAuta
la atenuarea acestor sentimente de anDietate \i 9ricZ.
+ipsa suportului social. Din cau6a sti#matismului "'DA \i pentru cZ Xn
societatea noastrZ rudenia Austi9icZ doliul, mul[i supravie[uitori care au avut o
rela[ie non<tradi[ionalZ cu decedatul au di9icultZ[i Xn a #Zsi nivelul de Xn[ele#ere \i
suport de care aveau nevoie dupZ moarte. Mama unui client de<al meu, care nu
\tia de rela[ia 9iului ei cu iu!itul lui a spus dupZ moarte QDe ce e\ti atYt de trist>
.ra doar cole#ul tZu de camerZ.C DacZ o rela[ie nu este sanc[ionatZ social, este
pu[in pro!a!il sZ 9ie recunoscutZ ca importantZ de oameni sau de le#e. ,amilia
poate eDclude partenerii sau prietenii decedatului de la a participa la 9uneralii.
Persoanele importante decedatului pot 9i, de asemenea, Xmpiedicate sZ
mo\teneascZ proprietZ[i sau sZ o![inZ parte din XmpZr[irea averii.
,olta \i Dec aduc o remarcZ importantZ despre doliu \i rela[iile non<
tradi[ionale?
]n timp ce toate aceste studii ne spun cZ doliul este un 9enomen natural,
intensitatea lui corespun6Ynd cu cYt de apropiatZ este rela[ia cu
decedatul, e\uea6Z Xn a lua prietenia Xn calcul. Presupunerea care stZ
la !a6Z este cZ Qapropierea rela[ieiC eDistZ doar Xntre so[ \i so[ie sau
rude 9oarte apropiate. O,olta 7 Dec, 194@, p. 039P
8rupurile pentru 9amiliile \i prietenii pacien[ilor de "'DA pot 9i miAloace
eDcelente da a con9eri suport emo[ional Xnainte \i dupZ moarte.
145
Aor=i la timpul nepotrivit. Mul[i dintre cei care au sucom!at datoritZ unor
a9ec[iuni le#ate de "'DA sunt tineri, Xntre 05 \i 33 de ani. Mor[ile lor evocZ reac[ii
pe care toate mor[ile la timpul nepotrivit le provoacZ, cYnd pZrin[ii trZiesc mai
mult decYt copiii. ]ntre prieteni \i contemporani poate eDista o cre\tere Xn
con\tienti6area mortalitZ[ii personale \i anDietatea le#atZ de asta 1Worden,
194@2. Mul[i supravie[uitori sunt con9runta[i cu aceste pro!leme la o vYrstZ la
care oamenii nu se con9runtZ, de o!icei, cu moartea.
Pierderi multiple. ]n comunitatea #a&, mul[i oameni au pierdut un numZr de
prieteni \i persoane importante din cau6a "'DA. %um am notat \i mai devreme,
pierderile multiple pot duce la un doliu prea mare \i poate 9ace procesul doliului
sZ se Xnc$idZ sau sZ se mani9este Xn variate modalitZ[i somatice. Un studiu
recent Xn (e) *or %it& a descoperit cZ numZrul simptomelor de stres varia Xn
le#ZturZ cu numZrul de prieteni apropia[i mor[i de "'DA 1Martin, 19882. %ei care
asi#urZ servicii de doliu tre!uie sZ 9ie con\tien[i de aceastZ asociere \i sZ aAun#Z
la cei cu pierderi multiple.
Aceasta este, de asemenea, o pro!lemZ pentru acei care acordZ #riAZ
care lucrea6Z cu un numZr mare de pacien[i de "'DA. Un consilier care lucrea6Z
cu pacien[i de "'DA Xn "an ,rancisco spunea QAm atins un nivel de satura[ie Xn
via[a mea personalZ \i pro9esionalZ unde nu mai puteam 9ace loc unei alte mor[i.
Mor[ile cumulate au un e9ectC 1Bell, 19882. %ei care Xi Xn#riAesc pe cei cu "'DA au
nevoie sZ poatZ sZ<\i u\ure6e durerea \i su9erin[a \i sZ stea conecta[i cu
activitZ[i care sZ a9irme via[a, pentru a nu aAun#e la epui6are.
Boli prelungite Bi desfigurare. Firusul E'F compromite sistemul imunitar,
ast9el XncYt un numZr de in9ec[ii oportune pot invada corpul. Multe dintre aceste
in9ec[ii pot duce cZtre deteriorare 9i6icZ \i mentalZ. ;amenii cu a9ec[iuni le#ate de
"'DA adesea simt cZ<\i irosesc capacitZ[ile mentale \i 9i6ice. ]nainte tineri \i
atractivi, acum pot 9i trans9orma[i sZ arate ca victimele din la#Zrele de
eDterminare. DatoritZ acestei deteriorZri, unor oameni le este di9icil sZ stea Xn
146
preaAma celor cu "'DA a cZror !oalZ pro#resea6Z. Am lucrat cu cY[iva
supravie[uitori care au sim[it o vinZ intensZ dupZ o pierdere, pentru cZ nu au 9ost
pre6en[i cYnd persoana murea. Al[ii, care au 9ost pre6en[i Xn procesul mor[ii,
#Zsesc di9icil sZ renun[e la amintirile le#ate de un prieten sau mem!ru al 9amiliei
a9lat Xn aceste condi[ii. Ace\ti oameni pot 9i aAuta[i Xn[ele#Ynd cZ un ast9el de
9enomen este normal \i cZ, treptat, vor putea recZpZta un set mai ec$ili!rat de
amintiri.
!omplica=ii neurologice. ; altZ trZsZturZ a "'DA care a9ectea6Z pierderea
sunt complica[iile neurolo#ice adesea asociate cu !oala. %Yteva studii au a9lat
cZ, atunci cYnd se 9Zceau autopsii, pYnZ la 85G din pacien[ii "'DA su9ereau de
un tip de vZtZmare a sistemului nervos central. Uneori vZtZmZrile duc la
sc$im!Zri su!tile Xn comportament, dar cel mai adesea se vede un impediment
mai ridicat depin6Ynd de 6ona creierului a9ectatZ de virus. Aceste deteriorZri ale
9unc[iilor mentale pot apZrea ca cele su9erite de pacien[ii Al6$eimer. ;datZ ce
demen[a pro#resea6Z, 9amilia \i prietenii Xncep sZ piardZ persoana pe care o
aveau \i aceste pierderi, cum este ca6ul !olii Al6$eimer, pot precipita un rZspuns
de doliu timpuriu.
Firusul E'F va continua sZ a9ecte6e un se#ment mai lar# al societZ[ii
decYt am vZ6ut pYnZ acum \i cei care lucrea6Z cu pro!leme de doliu se pot
a\tepta la mai multe pierderi le#ate de a9ec[iuni "'DA Xn anii ce vor urma.
%apitolul 4
Durerea si sistemele familiale
Pana acum ne<am concentrat atentia asupra reactiilor pe care le poate
avea o persoana con9runtata cu su9erinta si asupra 9elului cum acestea sunt
determinate de relatia cu cel decedat. Totusi, cele mai importante pierderi sunt
147
cele aparute in cadrul unei unitati 9amiliale si de aceea este important sa luam in
considerare impactul unui deces asupra intre#ului sistem 9alimial.
%ele mai multe 9amilii au o $omeosta6a care poate 9i de6ec$ili!rata de
moartea unei persoane semni9icative din cadrul acelui #rup 9amilial, ceea ce
provoaca durere 9amiliei si o determina sa caute aAutor. Un !inecunoscut
terapeut de 9amilie, Murra& Bo)en, a9irma? ,,%unoasterea intre#ii con9i#uratii
9amiliale, 9unctia persoanei decedate in 9amilie si nivelul #eneral de adaptare la
viata sunt importante pentru oricine incearca sa o9ere aAutor unei 9amilii inainte, in
timpul sau ulterior unei pierderi.C 1Bo)en, 1948, p. 3082.
Au 9ost identi9icati o serie de 9actori speci9ici care a9ectea6a perioada de
doliu si in9luentea6a #radul de de6inte#rare a 9amiliei. Acestia includ? etapele de
viata ale 9amilieiJ rolurile persoanei decedateJ patternurile de putere, a9ectiune si
comunicareJ si 9actori socioculturali. 1Fess et al., 1983J Davies et al., 198@2.
;!iectivul meu aici este de a pune in discutie 9elul cum dinamica 9amiliei
poate impiedica travaliul de doliu. Acest capitol nu se vrea un tratat asupra
terapiei de 9amilie. Foi pleca de la presupunerea ca cititorul are cunostinte si
a!ilitati in acest domeniu. %elor care nu sunt 9amiliari6ati cu acest tip de terapie
si doresc sa isi 9aca o idee #enerala le recomand ,,Introducere in terapia familieiH
5)n Introduction to .amil" T#erap"8 de Fincent D. ,ole& 1198@2.
%onceptul de terapie de 9amilie se !a6ea6a pe premisa ca 9amilia este o
unitate interactionala ai carei mem!ri se interin9luentea6a. De aceea, nu este
su9icient sa a!ordam 9iecare persoana in relatie cu cel decedat si sa privim
su9erinta sa 9ara a o le#a de intrea#a retea 9amiliala. %aracteristicile 9iecarui
mem!ru al 9amiliei determina caracterul sistemului 9amilial, dar aces sistem
repre6inta mai mult decat suma caracteristicilor indivi6ilor care il compun.
+eactiile de su9erinta ale unei 9amilii di9era de cele ale mem!rilor sai luati separat
18reaves, 19832. Un motiv important pentru care este necesar sa a!ordam
separat su9erinta 9amiliei de cea individuala este impactul miturilor 9amiliale.
Acestea 9unctionea6a ca de9ensele pentru 9iecare persoana individualJ ele
de9inesc #rupul 9amilial si ii o9era o identitate 18reaves, 19832. 'n plus, 9iecare
sc$im!are care se petrece dupa moartea unui mem!ru al 9amiliei este sim!olica
148
pentru moartea 9amiliei insesi, depasind sarcina initiala de a delimita vec$ea
9amilie de cea noua. 18reaves, 19832
,amiliile au #rade di9erite de de6voltare a a!ilitatii de a eDprima si de a
tolera sentimentele. Daca sentimentele eDprimate desc$is nu sunt tolerate,
aceasta poate duce la diverese moduri de punere in act 1in ori#inal acting'out
be#avior2 care sa eDprime su9erinta. ,amiliile care in9runta e9icient ast9el de
situatii discuta desc$is despre cei decedati, in timp ce 9amiliile care se inc$id nu
sunt doar lipsite de aceasta li!ertate de eDprimare, ci inventea6a scu6e si 9ac
comentarii care reduc la tacere pe ceilalti mem!ri. ,amiliiile 9unctionale sunt, de
asemenea, capa!ile sa inte#re6e sentimente le#ate de moarte, printre care
constienti6area si acceptarea sentimentelor de vulnera!ilitate. 1Davies et al.,
198@2
Un ar#ument important pentru a!ordarea sistemica a 9amiliei este acela
ca su9erinta neinte#rata va repre6enta un 9actor c$eie in patolo#ia 9amiliei si va 9i
si o cau6a a patolo#iilor relationale trans#enerationale. "par si Bro)d&
su!linia6a ca doliul amanat al 9amiliei de ori#ine !loc$ea6a eDperienta
emotionala le#ata de pierdere si separare in 9amilia actuala 1"par 7 Bro)d&,
19402. +eill&, care a studiat acest 9enomen in relatie cu a!u6ul de dro#uri, este
de parere ca parintii tinerilor consumatori nu au trait niciodata complet dolilul si
nu si<au re6olvat le#aturile am!ivalente cu proprii parinti. De aceea, ei au
tendinta de a<si proiecta con9lictele le#ate de pierdere si a!andon asuprta
9amiliilor curente 1+eill&, 19482. Pentru a masura impactul con9lictului
inter#enerational, Bo)en recomanda discutarea eDtensiva a istoriei de 9amilie,
care ar tre!ui sa acopere cel putin doua #eneratii, ca parte a procedurii de
evaluare 1Bo)en, 19482.
'n evaluarea su9erintei si a sistemelor 9amiliale tre!uie luate in considerare
cel putin trei aspecte principale. Primul este po6itia 9unctionala sau rolul pe care il
avea decedatul in 9amilie. Acestea pot varia de la !olnav, intemeietorul de valori,
tapul ispasitor, in#riAitorul, capul 9amiliei etc. Moartea acestui mem!ru va duce la
o dis9unctie a sistemului 9amilial proportionala cu semni9icatia rolului pe care l<a
avut in 9amilie. Bo)en considera ca unitatea 9amiliala se a9la in ec$ili!ru atunci
149
cand 9iecare mem!ru 9unctionea6a la un nivel optim de e9icienta. 'ar aparitia sau
disparitia unui mem!ru produce un de6ec$ili!ru. Prin moarte, 9amilia este privata
de un rol important si un alt mem!ru va 9i cautat pentru a umple #olul 1Bo)en,
19482.
"i copiii Aoaca roluri importante in 9amiliile lor, iar moartea acestora
daunea6a ec$ili!rului 9amiliei. Am va6ut un adolescent, cel mai mic dintre trei
9rati, inainte de a muri de leucemie. Avusese nevoie de numeroase internari si
in#riAiri. Acest copil era respins de 9ratele sau cel mai mare, care, dupa moartea
sa, le<a inter6is parintilor sa ii modi9ice camera si sa dea din lucrurile lui. %and
aceste lucruri erau mentionate in 9amilie devenea 9oarte 9urios pentru ca asta ar 9i
insemnat ca in9runte pierderea si sa 9aca 9ata am!ivalemtei 9ata de 9ratele sau.
Mama su9erea pentru ca avusese o relatie neo!isnuit de stransa cu 9iul
sau mort. 'ntr<o dependenta cu inversare de rol, ea se spriAinea pe el pentru a<si
im!unatati stima de sine si investindu<l cu rol de sot. Dupa moartea copilului,
sotul ii o9erea si mai putina atentie sotiei si re9u6a sa discute cu ea despre
sentimentele sale. 'si petrecea din ce in ce mai mult timp in a9ara casei. %opilul
miAlociu, o 9etita care locuia departe de casa, era sin#ura care parea sa o duca
relativ !ine. "<a 9acut consiliere individuala cu mem!rii acestei 9amilii cu un
oarecare succes, dar consider ca trei<patru consilieri individuali nu puteau atin#e
e9icienta terapiei de 9amilie, in care aceste con9licte si !locaAe ar 9i putut 9i
a!ordate din perspectiva 9iecaruia. De 9apt, psi$iatrul (orman Paul este de
parere ca travaliul de doliu, incredintat unui terapeut individual, poate morti9ica
posi!ilitatile relationale pentru individ si 9amilia sa. 1Paul, 198@2.
Moartea unuia dintre parinti atunci cand 9amilia este tanara poate avea
e9ecte de durata. ,,Aceasta pierdere nu distru#e doar ec$ili!rul emotional, dar
inter9erea6a si cu 9unctia de cap de 9amilie sau de mama intr<un moment cand
aceste roluri au cea mai mare importantaC 1Bo)en, 1948, p. 3082. Un alt deces
cu rami9icatii lar#i este acela al capului uni clan patriar$al, care a indeplinit rorlul
celui care lua deci6ii in c$estiunile de 9amilie. ; 9emeie avusese un !unic ce
conducea 9amilia cu o mana de 9ier. 'n decurs de un an de la disparitia acestuia,
parintii ei au divortat, a9acerile 9amiliei au inceput sa mear#a prost, iar ceilalti
150
mem!ri ai 9amiliei s<au raspandit in diverse parti ale tarii. 'n acelasi timp, este
important sa o!servam ca multe persoane au doar roluri peri9erice in c$estiunile
de 9amilie. Acestia ar putea 9i considerati neutriJ de aceea, decesul unei 9i#uri
neutre nu va a9ecta 9unctionarea unei 9amilii cu aceeasi intensitate.
Un alt aspect care necesita a 9i evaluat este inte#rarea emotionala a
9amiliei. 'ntr<o 9amilie !ine inte#rata, mem!rii vor 9i capa!ili sa isi o9ere aAutor
pentru a se con9runta cu pierderile, c$iar si atunci cand este vor!a de un mem!ru
semni9icativ, cu un aAutor eDterior minim. ; persoana cu un #rad de inte#rare mai
mic, va avea putine reactii asociate durerii in momentul pierderii, dar mem!rii sai
se vor con9runta mai tar6iu cu variate simptome 9i6ice sau emotionale sau tipuri
de comportament antisocial. .ste important ca un consilier sa intelea#a
acestlucru, pentru ca simplul 9apt de a aAuta 9amilia sa isi eDprime emotiile dupa
un deces nu creste neaparat nivelul de inte#rare emotionala 1Bo)en, 19482.
Pentru ca eDprimarea emotionala este atat de importanta in procesul de
doliu, un al treilea aspect care tre!uie evaluat este masura in care 9damiliile
9acilitea6a sau impiedica eDprimarea emotiilor. Pentru a intele#e acest lucru, este
nevoie sa intele#em ce valoare acorda 9amiliile emotiilor si modelele de
comunicare care ii permit unei persoane sa isi eDprime sentimentele sau nu.
Davies a descoperit ca in 9amiliile mai putin 9unctionale tristetea este asociata cu
ne!unia si se mani9esta in comentarii precum? ,,Destule lacrimiC. De asemenea,
ea a o!servat ca in 9amiliile 9unctionale tatal isi putea eDprima durerea desc$is in
loc sa isi ascunda sentimentele sau sa isi laude 9iul ca nu a plans la
inmormantare. %ea din urma reactie intareste ri#iditatea asociata cu #enul si este
o caracteristica a 9amiliilor mai putin 9unctionale 1Davies et al., 198@2. Pentru ca
un deces poate declansa emotii intense si variate, un conteDt in care aceste
sentimente pot 9i traite, identi9icatre si 9inali6ate este 9oarte important. ,amiliile
care isi unesc 9ortele pentru a tine sentimentele la distanta pot impiedica pe
mem!rii lor sa inc$eie adecvat un travaliu de doliu.
"pre eDemplu, :aren era cea mai mica dintre cei cinci copiii cand tatal lor,
alcoolic, a 9ost #asit decedat intr<un $otel. Pentru ca multa vreme acesta 9usese
o rusine pentru 9amilie, s<a optat pentru o incinerare rapida, iar ramasitele sale
151
au 9ost ne#liAate. :aren si<a dorit sa pastre6e intr<un 9el amintirea tatalui sau, dar
nimeni din 9amilie nu a 9ost de acord cu acest lucru si, 9iind cea mai mica, nu
avea niciun cuvant de spus. .a a 9ost de parere ca era 9oarte trist sa mori asa si
i<a 9ost imposi!il sa se detase6e de tatal sau. -<a pastrat alaturi de ea print<un tip
de identi9icare patolo#ica ce s<a de6voltat de<a lun#ul anilor, iar 9amilia ei spunea
adesea ,, .sti la 9el ca tatal tauC. Dupa ce a crescut, :aren a inceput sa ai!a
pro!leme serioase cu !autura care s<au dovedit a 9i le#ate partial de aceasta
identi9icare patolo#ica cu tatal. %u aAutorul travaliului de doliu, a reusit sa vada
le#atura, sa isi ia ramas !un de la tatal sau, sa discute cu ceilalti menm!ri ai
9amiliei despre moartea lui si, in timp, sa depaseasca pro!lema alcoolului.
Pro!a!il ca aceasta 9amilie nu ar 9i va6ut nevoia unei trerapii de 9amilie,
cre6and sau dorindu<si sa creada ca moartea tatalui a avut un impact minim
asupra 9iecaruia in parte si asupra 9amiliei ca sistem. Dar acest ca6 arata de ce
aceia care intra in contact cu 9amiliile care au su9erit o pierdere ar tre!ui sa
anali6e6e 9ante6iile si sentimentele tuturor mem!rilor 9amiliei, inclusiv pe cele ale
celor mai mici.
Decesul unui copil
; pierdere 9oarte di9icila, care a9ectea6a serios ec$ili!rul 9amiliei si poate
avea consecinte patolo#ice uneoori este moartea unui copil si e9ectele acesteia
asupra 9ratilor. Acestia din urma devin deseori centrul manevrelor inconstiente de
a diminua sentimentele de vinovatie ale parintilor si sunt 9olosite ca o modalitate
de a controla mai !ine soarta. Unul dintre cele mai di9icile roluri pe care parintii il
atri!uie 9ratilor care au supravietuit este acela de su!stitut al copilului pierdut.
Deseori, acest lucru implica atri!uirea copilului<supravietuitor a unor calitati ale
celui decedat. Alteori, este posi!il ca urmatorul copil sa poarte numele celui mort.
Davies si cole#ii ei au o!servat ca 9amiliile sanatoase erau capa!ile sa 9aca 9ata
pierderii unui copil, 9ara a astepta ca ceilalti copii sa umple #olul ramas 1Davies
et al., 198@2. A!ilitatea parintilor de a aAuta copiii ramasi sa discute in cadrul
152
9amiliei si oca6ia de a<si eDprima direct sentimentele duc la o ne#ociere
9unctionala a sarcinilor de doliu 1"c$umac$er, 198/2.
Unele 9amilii #estionea6a sentimentele le#ate de moartea unui copil
ascun6and pierderea ast9el incat copilul urmator nici sa nu a9le ca a mai 9ost altul
inaintea lui. Acest lucruu i s<a intamplat lui Jud&. Primul copil al parintilor sai a
9ost un !aiat care a murit cand era inca un !e!elus. Ulterior, acestia au mai avut
un copil, o 9ata, apoi un al treilea, pe Jud&, care ar 9i tre!uit sa 9ie su!stitutul
copilului pierdut. Acest lucru nu a 9ost ver!ali6at direct si, evident, nu i s<a
comunicat. Dar, de<a lun#ul anilor, desi parintii nu au vor!it despre copilul
decedat, constiinta acestui 9rate licarea mereu intr<un coltisor al mintii ei.
"u!constient, ea a incercat sa se revanse6e pentru toate lucrurile pe care el le<ar
9i putut 9ace, inclusiv o serie de interese, activitati, $o!!&<uri masculine.
Dar dupa multi ani, cand mama sa era in ultima 9a6a a unei !oli de cancer,
Jud& a insistat ca parintii ei sa discute despre 9ratele mort K de6ama#irile lor 9ata
de el si asteptarile 9ata de ea. (u i<a 9ost usor, dar a insistat pana cand parintii ei
au putut recunoaste constient care erau de6ama#irile si asteptarile lor. Desi
aceasta a presupus e9orturi mari si re6istente pe masura din partea parintilor, ea
a simtit ca era vital sa clari9ice aceste lucruri inainte de moartea mamei sale. Din
9ericire, e9orturile ei au 9ost incununate cu succes si a 9ost capa!ila apoi sa
depaseasca aceasta mostenire si sa inceapa sa traiasca pentru ea insasi.
(u rareori se intampla ca 9ratii supravietuitori sa 9ie ne#liAati la scurt timp
dupa moartea celuilalt. Uneori se presupune ca ei sunt prea mici pentru a
intele#e pierderea sau ca au nevoie sa 9ie proteAati de ceea ce este inteles ca o
situatie mor!ida. %el mai adesea, copiilor nu li se da atentia de care au nevoie,
pentru ca adultii se a9la intr<o stare de trauma care nu le permite nici sa ai!a #riAa
de ei insisi. 'n ast9el de situatii retelele de suport pot 9i de aAutor copiilor in
diminuarea reactiilor o!isnuite si a sentimentelor pe care le incearca un copil
cand pierde un 9rate.
Pentru copii este di9icil sa decida ce poate 9i spus prietenilor si cum sa
#estione6e reactiile celorlalti la a9larea vestilor. De multe ori, din cau6a durerii pe
care si ceilalti o simt, copiilor le e teama sa se Aoace sau sa se simta 9ericiti,
153
pentru ca nu vor ca acestia sa creada ca nu le pasa de 9ratele sau sora pierduta
1"c$umac$er, 198/2.
,ara o comuncare desc$isa si onesta, copiii vor cauta propriile raspunsuri
la intra!arile care sunt de cele mai multe ori peste puterea lor de intelel#ere. Mai
cu seama parintii tre!uie sa corecte6e #andirea ma#ica le#ata de moarte pentru
a sta!ili o le#atura emotionala cu copilul ramas. Acesta este un moment crucial
care ii poate a9ecta de6voltarea personalitatii si a!ilitatea de a sta!ili si mentine
relatii in viitor 1"c$umac$er, 198/2.
.Dperienta parintilor care au pierdut un copil are un mare impact asupra
9amiliei. Pierderea unui copil, indi9erent de varsta, poate 9i unul dintre cele mai
devastatoare neca6uri, al carui impact este resimtit ani de 6ile. -e#aturile
parentale sunt puternice. .le re9lecta atat aspecte din personalitatea parintilor,
cat si dimensiuni istorice si sociale. :lass scrie?
Pentru parinte, copilul repre6iinta atat cel mai !un, cat si cel mai rau eu al
acestuia. Di9icultatile si am!ivalentele din viata parintelui se mani9esta in le#atura
pe careacesta o sta!ileste cu copilul. %opilul este nascut intr<o lume plina de
sperante si asteptari, intr<o lume de incalcite le#aturi psi$olo#ice, intr<o lume cu
propria sa istorie. -e#atura dintre copil si parinte poate 9i si ea o reiterare a
le#aturii dintre parinte si parintele sau, ast9el incat copilul poate 9i perceput ca o
lauda sau un Audecator pentru eul parintelui sau. %$iar din 6iua in care copilul se
naste, aceste sperante si asteptari, le#aturi, aceasta istorie se repeta in relatia
dintre el si parintele sau. O:lass 7 Mar)it, 1988, p. 148P
Determinantii durerii despre care am amintit mai sus vor a9ecta eDperienta
personala a unei ast9el de pierderi. Ast9el de pierderi sunt adesea !ruste si
neasteptate K copiii ar tre!ui sa traiasca mai mult decat parintii lor. Multi copii
mor in accidente, ceea ce ii 9ace pe parinti sa se indoiasca de vi#ilenta lor, de
vreme ce unul dintre rolurile unui parinte este de a proteAa copilul. Aceasta duce
la puternice sentimente de vinovatie.
154
Prietenii si 9amilia nu stiu cum sa raspunda la asemenea pierderi si cum
sa isi arate spriAinul. Aceasta se intampla cu atat mai mult cu cat ne a9lam mai
departe pe aDa timpului de pierdere. Am lucrat cu mame ai caror prieteni
spuneau ca ar tre!ui sa treaca peste pierdere, tinand cont de 9astul ca a trecut
mai mult de un an de cand copilul a murit.
Desi am!ii parinti au pierdut copilul, eDperienta durerii este di9erita, in
9unctie de relatia 9iecaruia cu el si de stilul de a 9ace 9ata al 9iecaruia. Aceste
di9erente pun presiune pe relatia maritala si aceasta determina la randul ei
tensiuni si aliante in cadrul 9amiliei.
Adesea parintii sunt surprinsi de proipriile nevoi si reactii pe care le
declansea6a moartea unui copil. 8ravitatea pierderii scoate la supra9ata nevoia
de apropiere si intimitate, dar unii parinti sunt surprinsi sau se simt vinovati cand
isi doresc sa isi satis9aca aceste nevoi prin seDualitate. .ste important pentru ei
sa recunoasca si sa intelea#a aceste nevoi ca 9acand parte din mersul 9iresc al
lucrurilor.
Doliul pentru copil devine mai di9icil atunci cand parintii sunt divortati. De
re#ula, parintii sunt uniti in acest moment de cri6a si aceasta apropiere poate
evoca emotii puternice si comportamente eDtreme, de la empatie si #riAa la o
lupta pe viata si pe moarte pentru putere si control. Dar intr<o ast9el de situatie
este imposi!il sa o!tii acel control pe care iul doresti cu adevarat K recuperarea
unei vieti pierdute 1Burns, 19852.
Pasii di9eriti ai doliului tre!uie parcursi. Pentru multi parinti care au ramas
9ara un copil, realitatea pierderiii este o lupta intre a crede si a nu crede. Pe de o
parte, stiu ca a murit copilul, pe de alta parte, nu vor sa creada asta. ,elul cum
se raportrea6a la lucrurile copilului pierdut re9lecta de cele mai multe ori aceasta
am!ivalenta. Unii parinti pastrea6a intacta camera unui copil ani de 6ile.
.motii puternice, printre care 9urie, vinovatie, invinovatire apar adesea.
Ast9el se emotii sunt eDprimate si #estionate cel mai !ine in #rupuri de suport
precum "ocietatea Prietenilor Plini de %ompasiune, unde cei cu eDperiente
similare sunt ascultati cu empatie. Multe persoane care nu au trecut printr<o
ast9el de pierdere cred ca ultimul lucru pe care un pOarinte caruia i<a murit un
155
copil vrea sa il 9aca este sa vor!easca despre asta. Dar acest lucru este eDact
ceea ce isi doresc maAoritatea.
.ste 9oarte di9icil pentru parinti sa indeplineasca sarcinile din #upa 'F.
,,Aceleasi am!ivalente si repre6entari multiple pe care le<am intalnit in relatia cu
copilul sunt pOre6ente in procesul de cautare a ec$ili!rului dupa ce acesta a
decedat.C 1:lass 7 Mar)it, 1988, p. 432 %u toate acestea este posi!il ca lupta
pentru inte#rarea mortii sa 9ie un prileA de constienti6are de sine si crestere
personala. 1:lass 7 Mar)it, 19882
Copiii ai caror parinti au murit
Un alt su!iect important este acela al copiilor ai caror parinti au murit. %and
aceasta se intampla in copilarie sau adolescenta, copilul poate sa nu treaca
printr<un travaliu adecvat de doliu si, mai tar6iu in viata, sa pre6inte simptome de
depresie si incapacitatea de a le#a relatii apropiate. Dupa cum am eDplicat in
capitolul despre terapia durerii, interventia se centrea6a pe reactivarea
proceselor de doliu, ceea ce va avea ca re6ultat im!unatatirea simptomelor
pacientilor si capacitatea acestora de a<si relua activitatile puse in asteptare.
De<a lun#ul anilor s<au iscat controverse, #enerate in special de scolile
psi$analitice, re9eritor la capacitatea copiilor de a Aeli, de a purta doliu. Pe de o
parte, cercetatori precum Mart$a Wol9enstein, spun ca un copil nu este capa!il
sa Aeleasca pana la 9ormarea completa a identitatii, ceea ce se intampla la 9inele
adolescentei, cand persoana este di9erentiata complet 1Wol9enstein, 19@@2.
Pe de alta parte, cei ca .rna ,urman si asociatii sai, adopta po6itia opusa
si a9irma ca pot Aeli si copiii, incepand cu varsta de trei ani, cand este atinsa
constanta o!iectului 1,urman, 194/2, iar Bo)l!& co!oara varsta la @ luni 1Bo)l!&,
19@52.
%ontroversa se aDea6a in parte pe de9initia doliului. Daca acesta implica
detasarea de o!iectul atasamentului si acceptarea ca 9iecare este o entitate
separata, atunci, con9orm lui Wol9enstein, copiii nu pot Aeli din cau6a limitelor lor
156
privitor la testarea realitatii, constanta o!iectului si a 9aptului ca 9olosesc
mecanisme re#resive de a 9ace 9ata pierderii si #asesc rapid o!iecte de su!stitut.
Mai eDista si cei ca mine care au o alta parere K copiii sunt si ei in stare sa
Aeleasca si ceea ce se impune este #asirea unei modalitati de a depasi doliul
speci9ica varstei lor, si nu sa impunem modelul adult. Desi copiii mani9esta
comportamente care eDprima durerea cand relatiile de atasament se rup,
principala preocupare tine de de6voltarea co#nitiva a copilului. ;amenii ai nevoie
de o anumita de6voltare co#nitiva pentru a intele#e moartea pentru ca nu pot
inte#ra ceva ce nu intele#. 'ata cateva concepte necesare pentru intele#erea
mortii? 112 timpul, inclusiv eternitateaJ 102 trans9ormareaJ 132 ireversi!ilitateaJ 1/2
cu6alitateaJ si 132 operatiile concrete 1Polom!o, 19482. 'n studiile sale, Pia#et
a9irma ca operatiile concrete apar la copiii mai mari de sapte K opt ani 1Pia#et 7
'n$elder, 19@92.
%on9orm cunostintelor pe care le avem in pre6ent re9eritoare la devoltarea
copiilor, su! 18 K 0/ de luni, copilul nu intele#e complet ca un o!iect 9i6ic are o
eDistenta separata de perceptia lui sen6oriala si dincolo de manipularea sa
1,lavell, 19442. 'ntre doi si cinci ani, aceasta constanta a o!iectului este atinsa si
copilul in tele#e mai !ine, desi nu complet, moartea. -a varsta aceasta, copiii
mani9esta mai multe dintre starile de spirit ale adultilor le#ate de eDperienta
pierderii, dar eDista riscul ca ei sa vada in asta responsa!ilitatea lor sau o urmare
a 9aptului ca au 9acut ceva rau. Tot la aceasta varsta, copiii pre6inta o tendinta
puternica de a ideali6a parintele pierdut.
'ntre cinci si sapte ani, copilul intele#e mai !ine ideea de moarte din punct
de vedere co#nitiv, dar .ul lor nu este su9icient de puternic pentru a #estiona
aceste sentimente puternice. 'ntre varsta de sapte ani si adolescenta, copilul
a!ordea6a doliul aproape ca un adult si, cu o intele#ere mai completa si a!ilitati
mai !une de a 9ace 9ata. Duipa cum o!servam, pierderile datorate mortii sunt
traite si eDprimate di9erit in diverse 9a6e ale de6voltarii.
Practicianul sanatatii mentale tre!uie sa ai!a in vedere cateva lucruri
atunci cand are de a 9ace cu copiii carora le<au murit parintii 1Polom!o, 19482?
157
1. %opiii Aelesc si ei, dar di9erentele in purtarea doliului sunt
determinate de de6voltarea co#nitiva si emotionala a 9iecaruia.
0. Moartea unui parinte este, desi#ur, o trauma, dar nu duce
neaparat la un !locaA in de6voltare.
3. %opiii intre cinci si sapte ani repre6inta o cate#orie mai
vulnera!ila. %o#nitiv, s<au de6voltat su9icient incat sa intelea#a o
parte dintre sc$im!arile permanente care survin odata cu
moartea, dar mecanismele lor de aparare nu sunt su9icient de
!ine de6voltate. Adica, .ul si a!ilitatile lor sociale nu sunt
su9icient de !ine de6voltate pentru a pune in 9unctiune
de9ensele. Acestei cate#orii ar tre!ui sa i se acorde o atentie
speciala de catre consilier.=
/. De asemenea, este important sa intele#em ca travaliul de doliu
nu se va 9inali6a la adulti ca si la copii. Doliul dupa o copilarie
pierduta poate 9i activat in multe momente ale vietii unui adult,
cand se con9runta cu evenimente de viata marcante. Unul dintre
cele mai des intalnite eDemple este acela cand copilul atin#e
varsta pe care o avea parintele cand a murit. %and doliul este
reactivat, nu ne asteptam in mod necesar la un comportament
patolo#ic, ci mai de#ra!a la #reutatile de a trece peste acest
moment.
3. .ste important sa se ai!a in vedere metode preventive de
a!ordare pentru copiii care au su9erit o ast9el de pierdere.
Aceiasi pasi pentru travaliul de doliu pe care i<am descris pentru
adult se vor aplica si la copiii, cu mentiunea ca ei tre!uie intelesi
si modi9icati in 9unctie de de6voltarea co#nitiva, personala,
sociala si emotionala a copilului.
%odalitati de inter#entie
158
Dupa ce survine un deces, solicitati supravietuitorilor atat intalniri individuale, cat
si de 9amilie. "copul unor ast9el de intalniri cu 9amilia este nu doar de a 9acilita
sacrcinile ' si '' ale travaliului de doliu K cu accent pe eDprimarea a9ectelor
po6itive si ne#ative 9ata de persoana decedata in cadrul sarcinii '' K dar si de a
identi9ica o parte din rolurile pe care le indeplinea persoana decedata si modul in
care aceste roluri sunt pOreluate sau respinse de catre mem!rii 9amiliei K sarcina
'''. 'n ca6ul mortii tatalui, o parte dintre aceste roluri vor 9i date 9iului mai mare.
Acesta 9ie a preluat sarcinile, reprimand multe emotii, 9ie a re9u6at rolul, spre
9rustrarea celuilalt parinte sau a altor rude care vor sa lase acest rol mostenire.
'denti9icarea modului cum sunt restructurate rolurile este in special de
aAutor atunci cand eDista adolescenti in 9amilie. Temerile si dorinta lor de aprelua
di9erite sarcini pot 9i ne#ociate. %u toate acestea, este di9icil pentru parintii ramasi
sa ne#ocie6e sin#uri aceste lucruri dupa pierderea su9erita. De cele mai multe
ori, 9amilia aAun#e sa se cicaleasca, sa intre in con9lict sau sa se retra#a
emotional. Un aspect important al terapiei de 9amilie este sa aAutam mem!rii
acestei 9amilii sa #estione6e di9icultatile reale si pro!lemele secundare.
Atri!uirea de roluri se 9ace adesea su!til si nonver!al, dar eDista si situatii
cand se cere ver!al. -a varsta de 13 ani, Jerr&, aAuns acasa de la scoala, a #asit
casa plina de vecini in Aurul mamei sale care se straduia din rasputeri sa nu
plan#a. Unc$iul sau i<a spus ca tatal a murit pe neasteptate si ca el va 9i
,,!ar!atul in casaC pentru ca este !aiatul cel mai mare. Aceasta se datora in
parte traditiei 9amiliei e!raice. Pentru ca 9usese desemnat capul casei, acest
!aietel coplesit de eveniment tre!uia sa ia deci6ii precum daca ar tre!ui sa lase
cosciu#ul desc$is sau nu in timpul ceremoniei. .l a 9ost capa!il sa ia aceste
deci6ii, dar ceea ce 9amilia sa nu stia era cat de responsa!il si impovarat se
simtea 9ata de 9ratele sau, mai mic cu patru ani. Aceste temeri s<au a#ravat,
pOentru ca mama sa i<a acordat 9oarte putin spriAin pe parcursul perioadei
acesteia. A!ia ca adult, la varsta de 35 de ani, Jerr& si<a dat seama cat de
distructiva a 9ost aceasta situatie de<a lun#ul anilor in relatia sa cu 9ratele si a
putut sa ver!ali6e6e cat de #rea a 9ost aceasta povara.
159
%and Jerr& a reusit sa marturiseasca aceste lucruri mamei sale, ea i<a
spus ca nu este responsa!il, eli!erandu<l de povara. -a scurt timp dupa aceea,
cu aAutorul terapiei, el a inteles cum aceasta supraresponsa!ili6are 9ata de 9ratele
sau si<a pus amprenta asupra relatiilor sale de cuplu de<a lun#ul anilor,
nepermitandu<i sa<si asume un an#aAament. Daca mama sa nu l<ar 9i despovarat,
el se indoieste ca ar 9i putut avea o relatie satis9acatoare, ca cea de care se
!ucura acum. (imeni, inclusiv pacientul, nu il invinovateste pe unc$i de rele
intentii, dar este o mostenire #reu de purtat 13 ani, care arata cat de important
este sa discuti cu copiii despre ceea ce simt si isi ima#inea6a dupa un deces in
9amilie.
Un su!iect le#at de roluri este acela al aliantelor. 'n orice 9amilie, se
9ormea6a variate aliante diadice. De re#ula, aceastea servesc di9eritelor nevoi de
putere pe care le au indivi6ii. De asemenea, au si rol de crestere a ima#inii de
sine. ;ricine studia6a aceste 9amilii sociometric, poate locali6a intr<o dia#rama
aceste aliante. %and un mem!ru important al 9amiliei moare, de6ec$ili!rand
unitatea 9amiliala, se 9ormea6a noi aliante. Demersurile pentru aceste noi aliante
pot determina multa tensiune in 9amilie.
Bo)en su#erea6a ca multe relatii diadice se trian#ulea6a pentru a
indeparta o parte din anDietatea si tensiunea unei relatii diadice 1Bo)en, 19482.
Dupa moartea unui mem!ru, se 9ace simtita nevoia de a sc$im!a si reec$ili!ra
triun#$iurile 9amiliale. Multe aliante vor tre!ui sc$im!ate. Daca totusi nu este
#asit un su!stitut, mem!rul a9ectat va cauta $omeosta6ia intr<o !oala emotionala,
9i6ica sau sociala 1:u$n, 19442.
; alta pro!lema care poate aparea intr<o 9amilie dupa un deces este
cautarea tapului ispasitor. Pe tot parcusrul acestei carti, am a!ordat 9uria si
importanta 9elurilor in care ea este 9olosita de catre cei ramasi in viata. ;
modalitate dis9unctionala de a utili6a 9uria este deplasareaJ de asemenea, una
dintre cele mai putin e9iciente modalitati de a a!orda 9uria vis<a< vis de deplasare
in cadrul 9amiliei este #asirea tapului ispasitor. Unul dintre mem!rii 9amiliei devine
tinta maniei, 9uriei si invinuirilor pentru deces. Uneori, acest rol de tap ispasitor
este impus unui mem!ru mai mic si mai vulnera!il al 9amiliei. Am va6ut recent o
160
9etita de @ ani a carei mama a invinuit<o pentru moartea 9ratelui sau mai mic si a
trimis<o sa locuiasca la rude.
Terapia de 9amilie mai poate servi scopului de a reduce impactul doliului
incomplet sau al e9ectelor asupra interactiunilor si vietii de 9amilie. Doliul
incomplet este o de9ensa persistenta impotriva altor pierderi si de6ama#iri si
poate 9i transmis 9ara voie si altor mem!ri ai 9amiliei, in special copiilor. Pentru a
depasi acest o!stacol, psi$iatrul (orman Paul si cole#ii sai au de6voltat ceea ce
el numeste ,,doliu operationalC si l<a 9olosit in terapia de 9amilie 1Paul 7 %rosser,
19@3J Paul, 198@2.
Doliul operational presupune inducerea unui raspuns de doliu prin
intre!area directa a unuia dintre mem!rii 9amiliei cum a reactionat la pierdere.
Apoi, ceilalti mem!ri sunt ru#ati sa vor!easca despre sentimentele care le<au
9ost tre6ite de 9aptul ca au 9ost martori la reactiile de durere ale primei persoane.
Ast9el copiii, de multe ori pentru prima data, isi aud parintii eDprimand emotii
puternice. Aceasta da oca6ia terapeutului sa normali6e6e ast9el de sentimente.
.ste si o oca6ie de a investi#a temerile ca va 9i a!andonat de un parinte sau alt
mem!ru semni9icativ al 9amiliei. 'n timpul acestor perioade de doliu activat,
mem!rii 9amiliei sunt incuraAati sa isi impartaseasca trairile si sa reactione6e
empatic la trairile eDprimate de ceilalti. 'n utili6area acestei proceduri, Paul a
intampinat multe re6istente si multa ne#are la mem!rii 9amilei, dar daca aceste
re6istente sunt depasite, interventia este 9oarte !ene9ica.
Suferinta persoanelor de #arsta a III0a
Un aspect care a9ectea6a sistemul 9amilial este cresterea populatiei de varsta a
'''<a care su9era piederi. Desi varsta maDima de viata la oameni nu a crescut
semni9icativ in ultimii ani, numarul persoanelor de 45 K 85 de ani a crescut si
continua sa creasca. Aceasta crestere aduce cu ea un numar mai mare de
oameni in varsta care se con9runta cu pierderi, in special, decesul partenerilor de
viata. Faduvia a9ectea6a trei din patru 9emei. 'n 198/ erau 4,8 milioane de
161
vaduve peste @3 de ani in "UA si 1,3 milioane de vaduvi. Desi eDperienta
pierderii este conturata de determinantii discutati mai sus, merita sa evidentiem
cateva trasaturi deose!ite intalnite la !atrani.
Interdependenta. Multe persoane vaduve de varsta a '''<a au 9ost casatorite o
perioada lun#a de timp, ceea ce a dus la un atasament pro9und si la
impamantenirea unor roluri 9amiliale. 'n orice casnicie eDista interdependenta.
Totusi, in ast9el de mariaAe indelun#ate, este posi!il sa se de6volte dependente
intre soti. %u cat mem!rul care a supravietuit a depins mai mult de partenerul
sau in anumite activitati, cu atat adaptarea la pierdere va 9i mai #rea.
Pierderile multiple. %u varsta, numarul de decese in randul 9amiliei si prietenilor
creste. %resterea acestui numar de pierderi intr<un timp scurt poate coplesi o
persoana, care nu va mai Aeli. Alaturi de pierderile prietenilor, rudelor, mem!rilor
9amiliei, eDista si alte pierderi pe care persoanele in varsta le pot trai. Printre
acestea se numara pierderea ocupatiei, a mediului 9amiliar, a constelatiilor
9amiliale, a puterii 9i6ice, inclusiv de9iciente 9i6ice, diminuarea simturilor, iar,
pentru unii, pierderea 9unctiilor cere!rale. Toate aceste sc$im!ari, pe lan#a
pierderile prin moarte, tre!uie Aelite. Dar capacitatea de a traversa o perioada de
doliu poate 9i diminuata de numarul mare de pierderi intr<o perioada scurta de
timp.
!onstiinta propriei morti. Asistarea la pierderea celor contemporani, precum
partenerul de viata, prieteni sau 9rati creste constienti6area propriei morti.
Aceasta poate duce la anDietate eDistentiala. .ste nevoie ca terapeutul sa se
simta con9orta!il in a discuta depsre simtul propriei mortalitati al persoanei care a
su9erit o pierdere si sa 9ie constient de masura in care constiinta mortii l<ar putea
tul!ura.
-inguratatea. Multi !atrani care au su9erit pierderi prin moarte traiesc
sin#uri. Un studiu e9ectuat de -opatta arata ca vaduvii mai tineri au tendinta de a
162
se muta dupa un deces, in timp ce aceia mai !atrani tind sa ramana in casa in
care s<a produs decesul 1-opatta, 19492. ,aptul ca locuisec sin#uri ii 9ace sa se
simta eDtrem de sin#uri, mai ales daca traiesc in acelasi mediu 9i6icpe care l<au
impartasit cu partenerul de viata. Unii !atrani nu pot trai sin#uri dupa moartea
partenerilor si au nevoie sa 9ie institutionali6ati. .Dista dove6i care sustin 9aptul
ca mortalitatea creste la !atranii care au 9ost constransi sa plece din casele lor
dupa ce si<au pierdut sotii.
)1ustarea rolului. Pentru !ar!atii in varsta, pierderea sotiei si e9ectele acesteia
asupra vietii de 6i cu 6i pot 9i mai mari decat pentru 9emei. Multi !ar!ati se
con9runta cu roluri noi, indeose!i #ospodaria, si au nevoie sa se adapte6e la
noua situatie. Atunci cand o 9emeie isi pierde sotul, de re#ula nu intalneste
acelasi nivel de de6ec$ili!rare vis<a<vis de increderea in capacitatea de a
mentine #ospodaria. .Dista anumite interventii terapeutice in lucrul cu !atranii
care au su9erit pierderi.
Frupuri de suport. 8rupurile de suport pentru cei care au su9erit ast9el de
pierderi sunt importante lpentru orice varsta, dar cu atat mai mult pentru cei in
varsta, pentru care reteaua de suport este adesea diminuata si la care isolarea
este mai pronuntata. 8rupurile de suport pot o9eri contactul uman atat de
important pentru cei sin#uri. 'ntr<un studiu recent, -und a descoperit ca atat
9emeile, cat si !ar!atii in varsta sunt dispusi sa participe la ast9el de #rupuri. %ei
mai dornici sa participe sunt cei ai caror con9identi nu mai sunt la 9el de
disponi!ili ca inainte, cei cu un #rad de depresie mai mare si cu un nivel de
satis9actie a vietii mai mic si cei care simt ca nu mai 9ac 9ata. De asemenea,
!atranii din #rupa de varsta 35 K @9 de ani sunt mai dispusi sa participe decat cei
care trec de acest pra# 1-und, Diamond, Juretic$, 19832.
)tingerea. ; alta metoda de interventie e9icienta este atin#erea. Multe
persoane, dar mai ales !ar!atii care au 9ost casatoriti o perioada lun#a de timp si
au ramas vaduvi, simt o mare nevoie sa 9ie atinsi. ,ara stoii lor, le este #reu sa
163
isi satis9aca aceasta nevoie. Un terapeut care a!ordea6a con9orta!il contactul
9i6ic, poate include atin#erea in lucrul cu !atranii vaduvi. Totusi, de 9eicare data
cand atin#erea este 9olosita terapeutic, terapeutul tre!uie sa se asi#ure ca
interventia este potrivita si daca persoana este pre#atita si de acord sa 9ie atinsa.
)mintirile. ; alta interventie terapeutica o repre6inta amintirile, ceva comun
!atranilor, care poate 9i stimulat in cadrul populatiei de !atrani care au su9erit
pierderi. .vocarea este un 9el de trecere in revista a vietii. .ste un proces natural
care readuce pro#resiv in constiinta persoanei eDperiente trecute, in special
con9licte nere6olvate. "e considera ca evocarea are o 9unctie adaptativa pentru
populatia in varsta si ca nu este un semn de declin intelectual.
.vocarea contri!uie la mentinerea identitatii. Desi persoana i<a pierdut pe
cei dra#i, repre6entarile mentale ale acestor persoane se mentin. Prin procesul
evocarii, se poate lucra aasupra trecutului. Terapeutul poate incuraAa incursiunea
in amintiri a clientului sau, iar acest luicru are un e9ect salutar, mai ales in
ca6urile de vaduvie. %ei in varsta nu pierd niciodata cu adevarat pe cel care a
murit, de vreme ce repre6entarea acestuia este atat de !ine internali6ata si
semni9icativa in pre6ent 1Moss 7 Moss, 198/2.
Discutiile despre relocare. Terapeutul poate aAuta persoana in varsta sa decida
daca ar tre!ui sa se mute sau nu din casa. Desi#ur, aceasta deci6ie depinde de
capacitatea persoanei de a avea #riAa de ea. %u toate acestea, nu tre!uie
su!estimata importanta unei case unde persoana vaduva a trait o perioada lun#a
de timp si care repre6inta un adevarat al!um cu amintiri. Mutarea din casa poate
reduce simtul de sine al persoanei si si poate dilua le#atura cu cel decedat.
Posi!ilitatea de a ramane in casele lor le da !atranilor sen6atia de control asupra
lor si le o9era un conteDt in care isi pot aminti partile 9rumoase ale trecutului.
.ormarea abilitatilor. .ste posi!il ca vaduvii !atrani sa devina prea
dependenti de copiii lor adulti. Desi au su9erit pierderi, acesti !atrani au
capacitatea de a<si 9orma noi a!ilitati si se pot ale#e cu o ima#ine de sine mai
164
!una pe care si<o 9ormea6a atunci cand sunt !uni la ceva. ; vaduva isi c$ema
copiii continuu si le cerea sa 9aca reparatii in casa, precum $ornul, c$iar daca era
necesar sa vin in miAlocul noptii. ; vreme, copiii ei au 9acut asta cu placere, dar
la un moment dat au inteles ca mama lor tre!uie sa invete sa c$eme un
instalator si sa ai!a sin#ura #riAa de lucrurile pe care, inainte sa moara, le 9acea
sotul ei. .a a 9ost 9oarte re6istenta la aceste su#estii si s<a simtit respinsa de
copiii. 'n cele din urma ratiunea a trium9at sicand a invatat sa se descurce in
ast9el de situatii cotidiene, ea a inceput sa se simta !ine. Terapeutul tre!uie sa
tina minte ca stapanirea unor lucruri mer#e mana in mana cu stima de sine si ca
poate aplica acest lucru la !atrani si vaduvi.
'n orice discutie le#ata de persoanele vaduve !atrane, este important sa
tinem minte ca cercetarile au demonstrat ca stresul su9erit de acestea inaintea
deceselor este mai mare decat dupa aceea. %u atat mai mult, cu cat cel vaduv a
avit #riAa de partenerul !olnav. Daca este asa, atunci interventia ar tre!ui sa
inceapa mai devreme, nu a!ia dupa deces.
1amilie #ersus ne#oi indi#iduale
'nainte de a inc$eia acest capitol despre durere si sistemul 9amilial, as vrea sa
atra# atentia asupra a doua aspecte. 'n primul rand, e !ine sa intele#em ca nu
toti mem!rii unei 9amilii vor lucra asupra acelorasi sarcini in acelasi itmp. ,iecare
mem!ru va procesa o sarcina in ritmul si in modul propriu. "pre eDemplu,
durerea !atranilor vaduvi se intinde pe o perioada mai lun#a de timp, si uneori nu
are un 9inal. ,amiliile tre!uie incuraAate sa nu ii #ra!easca sa inc$eie perioada de
doliu. +ecent, am vor!it cu o 9emeie al carui tata a murit cu patru luni inainte. .a
era 9oarte suparata pe mama sa pentru ca avea in continuare episoade lun#i de
plans. Am incercat sa o aAut sa intelea#a 9aptul ca acesta este un proces natural
si ca, pro!a!il, in timp, mama ei va plan#e mai putin.
165
Un alt punct de discutie important este acela ca o parte dintre mem!rii
unei 9amilii vor avea uneori retineri in a veni la terapie de #rup. Dar, c$iar si
atunci cand intampina re6istenta, este important ca terapeutul sa incerce sa
includa intrea#a 9amilie in proces. ,amilia actionea6a ca o unitate, in care 9iecare
individ il in9luentea6a pe celalalt. %and terapeututl poate evalua sentimentele
tuturor me!rilor 9amiliei, este mai mare pro!a!ilitatea ca terapia pentru durere sa
9ie e9icienta si sa 9ie redat ec$ili!rul intre#ii 9amilii.
%apitolul 8
Propria durere a consilierului
%onsilierea Xn domeniul durerii repre6intZ o provocare specialZ pentru cei
ce lucrea6Z Xn domeniul sZnZtZ[ii mentale. %ei mai mul[i dintre noi X\i ale#
aceastZ pro9esie Xn !ene9iciul persoanelor care vin la noi sZ le aAutZm, dar eDistZ
ceva Xn eDperien[a durerii care XmpiedicZ a!ilitatea noastrZ de a aAuta.
B;W-B* se re9erZ la aceasta cXnd spune ? IPierderea unei persoane iubite este
una dintre cele mai intense experien=e dureroase prin care trece fiin=a uman? Bi
care este dureroas? nu numai ca experien=?, ci Bi Cn calitate de martor al
166
acesteia, fie Bi numai pentru c? suntem atCt de neputincioBi ca s? oferim a1utor .H
1B;W-B*, 1945, pa#. 42.
PA+:." este Xn asentimentul celor de mai sus cXnd spune ? Q Durerea este
inevitabil? Cntr'o asemenea situa=ie. <Bi are originea Cn faptul c? ambele p?r=i
conBtienti3ea3? c? niciuna nu'i poate oferi celeilalte ceea ce CBi doreBte.
!onsilierul nu o poate aduce Cnapoi pe persoana decedat?, iar persoana
Cndoliat? nu Cl poate gratifica pe consilier, ar?tCndu'i c? a fost a1utat?.H 1PA+:.",
1940, pa#. 1@32.
]ntrucXt, eDperien[a durerii 9ace di9icil sZ 9im sau sZ sim[im cZ Xi suntem de aAutor
persoanei Xndoliate, consilierul poate sim[i cu u\urin[Z 9rustrare \i mXnie. "au,
consilierul poate sim[i un discon9ort, 9iind martorul durerii celeilalte persoane,
ast9el XncXt acest discon9ort sZ<l 9acZ sZ scurte6e rela[ia cu clientul sZu.
%a o completare la provocarea pentru nevoia noatrZ de a 9i de aAutor, eDperien[a
doliului altora atin#e personalitatea consilierului Xn cel pu[in alte 3 9eluri.
]n primul rXnd, lucrul cu persoana XndoliatZ ne 9ace sZ con\tienti6Zm, uneori,
dureros, propriile noastre pierderi. Aceasta este cu atXt mai adevZrat cu cXt
pierderea prin care trece persoana XndoliatZ este asemZnZtoare pierderilor pe
care le<am su9erit Xn via[a noastrZ. DacZ pierderea nu a 9ost re6olvatZ adecvat Xn
via[a consilierului, poate 9i un impediment pentru o interven[ie cu sens \i de
aAutor. DacZ a 9ost inte#ratZ adecvat, eDperien[a consilierului cu o pierdere
similarZ poate 9i !ine9ZcZtoare \i 9olositoare Xn lucrul cu clientul. %onsilierului care
\i<a pierdut recent so[ul sau so[ia prin moarte sau divor[, Xi va 9i di9icil, dacZ nu
c$iar imposi!il sZ lucre6e cu o persoanZ care a su9erit o pierdere similarZ.
;ricum, dacZ consilierul a depZ\it doliul \i a #Zsit semni9ica[ia pierderii, aceasta
poate 9i 9olositoare \i de aAutor pentru interven[ia din cadrul consilierii.
QTratamentul persoanelor Cndoliate trebuie s? aib? ca punct de plecare
167
compasiunea ba3at? pe recunoaBterea vulnerabilit?=ii generale a fiin=elor umane
Cn fa=a pierderii.H 1"'M;", 1949, pa#. 1442.
; a doua 6onZ Xn care durerea sau su9erin[a pot constitui o piedicZ se re9erZ la
propriile pierderi de care Xi este teamZ consilierului. To[i cei care lucrZm Xn acest
domeniu am su9erit di9erite pierderi Xn cursul vie[ii, dar, totodatZ, ne plasZm Xn
situa[iile de consiliere cu teamZ pentru pierderile ce pot apZrea, de eDemplu,
pZrin[ii, copiii, partenerii no\tri. De o!icei, temerea este la un nivel scZ6ut de
con\tienti6are. ;ricum, dacZ pierderea su9eritZ de clientul nostru este
asemZnZtoare cu cea pentru care avem cea mai mare teamZ, aceastZ temere
poate constitui o piedicZ Xn calea unei rela[ii e9iciente de consiliere.
De eDemplu, dacZ consilierul este $iperanDios din cau6a posi!ilei mor[i a copiilor
sZi \i aceastZ anDietate este materiali6atZ Xntr<o rela[ie $iperprotectoare,
consilierului Xi va 9i 9oarte #reu sZ lucre6e cu cineva al cZrui copil a murit. Aceasta
este cu atXt mai adevZrat cu cXt consilierul nu \i<a con\tienti6at anDietatea \i nu s<
a ocupat de aceastZ pro!lemZ.
; a treia 6onZ Xn care consilierea Xn domeniul durerii pre6intZ o provocare
specialZ pentru cei care lucrea6Z Xn domeniul sZnZtZ[ii mentale, se re9erZ la
propria anDietate eDisten[ialZ \i con\tienti6area propriei mor[i. ]ntr<o lucrare
anterioarZ am a!ordat aceastZ pro!lemZ \i cum tipul de con\tienti6are poate
9ace o persoanZ sZ 9ie mai e9icientZ sau mai pu[in e9icientZ ca 9iin[Z umanZ
1W;+D.(, 194@2. Atunci cXnd un client vine la consiliere pentru durere,
consilierul tre!uie sZ se con9runte cu inevita!ilitatea mor[ii \i cu mZsura Xn care el
sau ea nu se simt con9orta!il cu aceastZ inevita!ilitate Xn propria lor via[Z.
AceastZ situa[ie este Xn mod special di9icilZ atunci cXnd persoana pierdutZ de
client este asemZnZtoare clientului ca vXrstZ, seD sau statut pro9esional, toate
putXnd sZ creascZ Xn mare mZsurZ anDietatea consilierului. ,iecare dintre noi are
o anDietate mai mare sau mai micZ re9eritoare la propria moarte, dar este posi!il
168
sZ iasZ la supra9a[Z ca o realitate, sZ nu mai 9ie un su!iect ascuns, 9ZcXndu<ne sZ
nu ne sim[im con9orta!il \i XmpiedicXndu<ne sZ 9im e9icien[i.
]ntrucXt consilierea celor a9la[i Xn su9erin[Z repre6intZ o provocare specialZ pentru
cei care lucrea6Z Xn domeniul sZnZtZ[ii mentale, noi Xi XncuraAZm pe consilieri, Xn
cadrul pro#ramelor de 9ormare, sZ<\i eDplore6e propria istorie a pierderilor.
%onsiderZm cZ aceasta Xi poate 9ace consilieri mai e9icien[i. ]n primul rXnd, Xl
poate aAuta pe consilier sZ Xn[elea#Z mai !ine procesul Aelirii, ceea ce este
asemZnZtor cu a trece prin eDperien[a durerii \i cum se des9Z\oarZ procesul
vindecZtor al Aelirii. (imic nu se comparZ, re9eritor la o pierdere semni9icativZ a
cuiva, cu a<\i da seama de realitatea procesului de Aelire. De asemenea, Xi o9erZ
consilierului o Xn[ele#ere a metodelor de a 9ace 9a[Z \i o idee despre cXt poate
dura procesul pXnZ cXnd do!Xnde\te re6olvarea adecvatZ.
]n al doilea rXnd, prin eDplorarea istoriei personale a piederilor, consilierul poate
sZ<\i dea seama de tipurile de resurse disponi!ile pentru cel Xndoliat. Aceasta
include nu numai ce a 9ost de aAutor pentru sine cXnd a su9erit anumite pierderi,
dar \i ceea ce nu a 9ost de aAutor. ; eDplorare a acesteia din urmZ poate sZ ducZ
la o interven[ie mai creativZ din partea consilierului, adicZ sZ \tie nu numai ce sZ
spunZ, dar \i ce sZ nu spunZ. Atunci cXnd se raportea6Z la pierderile personale,
consilierul poate sZ identi9ice propriul stil de a 9ace 9a[Z \i cum acesta Xi
a9ectea6Z comportamentul Xntr<o interven[ie de consiliere.
%lientul poate, de asemenea, sZ identi9ice orice pro!lemZ nere6olvatZ ce vi6ea6Z
pierderile anterioare. Principiul psi$olo#ic al lui H.'8(.+': aratZ cZ orice
sarcinZ nere6olvatZ va 9i reamintitZ pXnZ cXnd este solu[ionatZ. %onsilierul care \i<
a Xn[eles propria via[Z, va 9i capa!il sZ 9acZ 9a[Z sincer \i direct acelor pierderi
care nu au 9ost deplXnse adecvat la vremea lor \i ce anume tre!uie sZ 9acZ
pentru re6olvarea acelor pierderi. (u este important doar sZ identi9ice pierderile
rZmase nere6olvate pXnZ Xn pre6ent, ci \i sZ identi9ice con9lictul despre care acele
pierderi Xl averti6ea6Z pe consilier \i modalitatea Xn care acel con9lict poate 9i
identi9icat \i a!ordat.
169
]n primul rXnd, eDaminarea propriei su9erin[e Xl va aAuta pe consilier sau pe
terapeut sZ X\i cunoascZ limitele Xn ceea ce prive\te tipurile de clien[i \i tipurile
de situa[ii de durere pe care este capa!il sZ le a!orde6e. %u cX[iva ani Xn urmZ,
.-'"AB.TE :cB-.+<+;"" \i cu mine am intervievat, Xn cadrul unei cercetZri,
3.555 de pro9esioni\ti Xn domeniul sZnZtZ[ii mentale cu privire la Xn#riAirea
!olnavilor a9la[i Xn 9a6Z terminalZ 1W;+D.( 7 :cB-.+<+;"", 19442. Una
dintre 6onele noastre de interes vi6a di9icultZ[ile pe care le aveau cei care
Xn#riAeau pacien[i muri!un6i. Dintre cei care au participat la cercetarea noastrZ,
90G au raportat cZ eDistZ unul sau mai multe tipuri de pacien[i cu care au avut
di9icultZ[i deose!ite. Tipurile de pacien[i variau considera!il, de\i eDista un
anumit cluster pentru di9eritele #rupuri pro9esionale. ]ntrucXt nu oricine poate lucra
adecvat cu toate tipurile de pacien[i muri!un6i, este 9oarte important ca cel care Xl
Xn#riAe\te sZ<\i cunoascZ propriile limite \i sZ Xl trimitZ altor cole#i care se pot
ocupa mai e9icient de anumite ca6uri.
Asemenea limite constituie o realitate pentru consilierul Xn domeniul durerii. .ste
important ca acesta sZ \tie cu ce tip de client a9lat Xn su9erin[Z nu poate lucra
e9icient \i sZ poatZ sZ Xl trimitZ altui cole# sau sZ ai!Z un spriAin cXnd are de<a
9ace cu un ast9el de client. Una dintre modalitZ[ile su!tile cu care se amZ#esc
pro9esioni\tii din domeniul sZnZtZ[ii mentale este aceea cZ sunt capa!ili sZ
re6olve orice pro!lemZ. .ste evident cZ lucrurile nu stau a\a, iar consilierul matur
X\i cunoa\te limitele \i \tie cXnd sZ<l trimitZ pe client la un alt cole#. Tipul de client
cu care consilierul Xn domeniul durerii are di9icultZ[i personale are le#ZturZ, de
o!icei, cu 6onele de con9lict nere6olvate ale consilierului.
]n acest punct, a\ dori sZ vZ su#ere6 sZ eDamina[i propriul istoric al pierderilor.
Mai Aos, ve[i #Zsi o serie de Xntre!Zri. (ota[i rZspunsurile 9ie pe carte, 9ie pe o
9oaie separatZ \i re9lecta[i un timp asupra rZspunsurilor voastre. DacZ este
posi!il, discuta[i aceasta cu un prieten sau un cole#. AceastZ medita[ie asupra
170
propriei vie[i se va dovedi pro9ita!ilZ mai tXr6iu, aAutXndu<vZ sZ 9i[i mai e9icien[i Xn
activitatea dumneavoastrZ.
1. Primul deces pe care mi<l amintesc a 9ost moartea lui WWWWWWW
0. Aveam vXrsta de WWWW
3 "entimentele pe care mi le amintesc cZ le<am avut atunci au 9ost
WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..
/. Prima XnmormXntare 1prive#$i sau alt ritual2 la care am participat a 9ost a
luiWWWWWWWWWWWWWWWWWW..
3. Aveam vXrsta de WWWWWWW..
6 -ucrul pe care mi<l amintesc cel mai !ine de la acea eDperien[Z a
9ostWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.
4. %ea mai recentZ pierdere a cuiva prin deces pe care am trZit<o
1persoanZ, datZ, circumstan[e2WWWWWWWWWWWWWW..
8. Am 9Zcut 9a[Z acestei pierderi
prinWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW...
9 %ea mai di9icilZ pierdere prin moarte pentru mine a 9ost moartea
luiWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW...
15. A 9ost di9icilZ pentru cZWWWWWWWWWWWWWWWWW
11. Dintre persoanele importante din via[a mea, care acum sunt Xn via[Z, cea
mai di9icilZ pierdere prin moarte a cuiva ar 9i moartea
luiWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..
12 Ar 9i di9icilZ pentru cZWWWWWWWWWWWWWWWWWW
13. "tilul meu de !a6Z de a 9ace 9a[Z pierderii
esteWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
1/. Am \tiut cZ propria durere a 9ost re6olvatZ atunci
cXndWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW...
15 .ste potrivit pentru mine sZ XmpZrtZ\esc eDperien[a durerii cu un client
atunci cXndWWWWWWWWWWWWWWWWWW...
171
Stres )i e+tenuare -burnout.
.DistZ \i Xn pre6ent un mare interes printre pro9esioni\tii din domeniul Xn#riAirii
sZnZtZ[ii Xn ceea ce prive\te pro!lema !urnout<ului \i a mana#ementului
stresului. Un centru de interes Xl constituie lucrZtorii din domeniul sZnZtZ[ii care
lucrea6Z cu pacien[i care su9erZ de !oli Xn 9a6Z terminalZ \i cu 9amiliile acestora.
Mul[i dintre consilierii pentru deces lucrea6Z cu !olnavi a9la[i Xn 9a6Z terminalZ,
avXnd contact atXt cu cel decedat, cXt \i cu 9amilia acestuia, Xnainte de deces.
MA+* FA%E;( a comparat stresul personalului care lucrea6Z Xntr<un a6il cu
stresul personalului care lucrea6Z Xntr<un spital #eneral de !oli #rave. .a a XntXlnit
stresul Xn am!ele situa[ii \i a conclu6ionat cZ cea mai !unZ Xn#riAire o o9erZ
pacien[ilor personalul care con\tienti6ea6Z cZ \i el are nevoi 1FA%E;(, 19492.
]ntrucXt, o mare parte din activitatea mea la "pitalul 8eneral din Massac$usetts
s<a des9Z\urat cu pacien[i a9la[i Xn 9a6a terminalZ a !olii, ca \i cu pro!lemele
9amiliilor le#ate de deces, am 9ost, de asemenea interesat de pro!lema stresului
care a9ectea6Z personalul. .DistZ 3 indica[ii pe care a\ vrea sZ le su#ere6
consilierilor care lucrea6Z cu pacien[i muri!un6i. Prima este cunoa\terea
propriilor limite Xn ceea ce prive\te numZrul pacien[ilor cu care poate lucra Xn
pro9un6ime \i de care se poate ata\a Xn orice moment. %ineva poate lucra cu un
numZr de pacien[i \i sZ des9Z\oare o activitate adecvatZ, ar eDistZ un numZr
limitat de pacien[i muri!un6i cu care cineva poate sZ lucre6e \i sZ ai!Z orice tip
de rela[ie de ata\ament pro9undZ. Acest numZr, desi#ur, varia6Z de la o
persoanZ la alta, dar este eDtrem de important pentru consilier sZ<\i recunoascZ
propriile limite, sZ nu se implice eDcesiv \i sZ se ata\e6e de prea multe persoane
muri!unde. DacZ eDistZ ata\ament, va eDista o pierdere pe care consilierul va
avea nevoie sZ o AeleascZ.
]n al doilea rXnd, un consilier poate evita epui6area 1!urnout2 practicXnd Aelitul
activ. Atunci cXnd un pacient moare, este important pentru consilier sZ treacZ
printr<o perioadZ de Aelire activZ. Un lucru pe care eu Xl consider de aAutor \i Xl
172
recomand personalului nostru este sZ participe la XnmormXntarea persoanei de
care s<a ocupat. .ste de asemenea important sZ<\i dea voie sZ trZiascZ triste[ea
\i alte sentimente dupZ moartea cuiva \i sZ nu se simtZ vinovat dacZ nu Aele\te
Xn acela\i 9el dupZ 9iecare deces.
]n al treilea rXnd, consilierul ar tre!ui sZ \tie cum sZ apele6e la aAutor \i de unde Xi
vine spriAinul. Uneori, acesta poate 9i un lucru di9icil de reali6at pentru personalul
de Xn#riAire medicalZ. DupZ ce am [inut o con9erin[Z unui #rup de antreprenori de
pompe 9une!re Xn M'DW."T, am 9ost a!ordat de so[ia unuia dintre ei care era
9oarte preocupatZ din cau6a so[ului ei. Acesta su9erise o pierdere importantZ \i
nu se sim[ea !ine. .l putea sZ Xi aAute pe al[ii sZ 9acZ 9a[Z su9erin[ei, dar Xi era
9oarte #reu sZ #ZseascZ aAutor pentru sine. .Dperien[a acestui !Zr!at este
asemZnZtoare cu cea a multor consilieri. %onsilierii sunt !inecunoscu[i pentru
lipsa lor de a!ilitate de a ne#ocia propriul aAutor \i sisteme de spriAin. De aceea,
aceia dintre dumneavoastrZ care se ocupZ cu consilierea durerii \i terapia durerii
tre!uie sZ \tie ?
1. de unde sZ o![inZ spriAin emo[ionalJ
0. care vZ sunt limiteleJ
3. cum sZ o![ine[i aAutor atunci cXnd ave[i nevoie.
Printre cei care lucrea6Z Xn a\e6Zmintele institu[ionale cum sunt spitalele,
sanatoriile \i a6ilurile, spriAinul vine adesea de la ceilal[i mem!ri ai ec$ipei de
Xn#riAire, iar conducZtorul ec$ipei poate 9i responsa!il cu 9acilitarea acestui spriAin.
]ntXlnirile periodice ale personalului Xn care participan[ii sunt XncuraAa[i sZ
vor!eascZ despre pro!lemele care apar la Xn#riAirea muri!un6ilor \i Xn cadrul
9amiliilor acestora \i despre propriile sentimente asociate durerii \i pierderii.
Pro9esioni\tii din domeniul sZnZtZ[ii mentale care nu 9ac parte din ec$ipa de
mana#ement pot 9i, de asemenea, disponi!ili pentru al[ii pentru consulta[ii private
sau pentru ec$ipZ dacZ ar avea nevoie de aAutor. Am o9erit asemenea consulta[ii
personalului din cadrul "erviciului 8inecolo#ic al spitalului timp de cX[Xva ani.
173
PA+:.", vor!ind despre spriAinul acordat personalului care lucrea6Z Xn
a\e6Zmintele Xn care se produc numeroase decese, spune ? 2Cu o pereg(tire )i
un spri3in adec#ate, ne #om da seama c( suferin*ele repetate, departe de a
ne submina umanismul )i gri3a, ne a3ut( s( facem fa*( cu mai mult(
/ncredere )i mai mult( sensibilitate fiec(rei pierderi4 1PA+:.", 198@, pa#.
42. %onsider cZ are dreptate.
FA%E;(, Xntr<o lucrare recentZ, a sc$i[at procedura care ar putea 9i 9olositoare
Xn cXteva a\e6Zminte institu[ionale. DupZ ce un pacient moare, asistenta
medicalZ care l<a Xn#riAit Xnre#istrea6Z circumstan[ele decesului, cine a 9ost
pre6ent, reac[iile acestora \i 9ace o evaluare in9ormalZ a mem!rilor de 9amilie
care ar putea pre6enta un risc su!secvent pierderii. Asisten[a medicalZ eDprimZ
sentimentele personale pe care le are Xn acel moment. ]n cursul aceleia\i
sZptZmXni, al[i mem!ri ai ec$ipei ascultZ Xnre#istrarea, Xn timpul \edin[elor
or#ani6ate pentru Xntrea#a ec$ipZ care l<a Xn#riAit pe decedat, pentru a discuta
decesele care s<au produs. ]nre#istrarea este 9olositZ nu numai pentru a o9eri
in9orma[ii celor care nu au 9ost de 9a[Z Xn momentul decesului, ci \i pentru a
stimula o discu[ie despre piedere, pentru a XmpZrtZ\i sentimentele care au 9ost
#enerate de deces \i pentru a evalua modul Xn care tratamentul ar 9i putut 9i
di9erit sau Xm!unZtZ[it. ,iecare mem!ru al personalului semnea6Z o scrisoare de
simpatie care va 9i trimisZ mem!rilor 9amiliei celui decedat dupZ o lunZ
1FA%E;(, 19842.
%a parte inte#rantZ a aten[iei asupra su9erin[ei consilierului, a\ dori sZ comente6
cu privire la utili6area voluntarilor, Xn calitate de consilieri nespeciali\ti. Propriile
pierderi datorate decesului i<au motivat adesea pe oameni, Xn ultima decadZ, sZ
lucre6e ca voluntari Xn cadrul di9eritelor pro#rame de spriAin a persoanelor
Xndoliate care nu solicitaserZ aAutor social sau de altZ naturZ. Multe pro#rame din
a6iluri, atXt de aici, cXt \i din strZinZtate, 9olosesc voluntari care au o anumitZ
capacitate de a lucra cu persoanele muri!unde \i 9amiliile lor. Aceasta este
174
vala!il pentru multe pro#rame FdDUFd<%dT+.<FdDUFd, avXndu<\i ori#inea Xn
activitatea timpurie a lui PE*--'" +. "'-F.+MA(, care au 9ost 9oarte e9iciente
1"'-F.+MA(, 198@2. Aceste pro#rame apelea6Z la vZduve ca voluntari sZ se
XmprieteneascZ \i sZ o9ere consiliere celor care au su9erit recent o pierdere prin
deces.
Foluntarii pot 9i e9icien[i, dar convin#erea mea 9ermZ este cZ acei consilieri
nepro9esioni\ti ar tre!ui sZ 9ie oameni care au lucrat cu propria su9erin[Z \i au
eDperimentat cXteva #rade de re6olvare. Am o!servat cZ, o parte dintre
persoanele care au participat la di9eritele )ors$opuri de pre#Ztire pe care le<am
condus Xn toatZ [ara, eDperimentea6Z o su9erin[Z acutZ, iar interesul lor pentru
pre#Ztiri ulterioare Xn domeniul consilierii durerii provine din nevoia de a lucra cu
propria su9erin[Z. %onsilierea durerii nu cred cZ este domeniul potrivit Xn care sZ
lucre6e un consilier care a su9erit o pierdere recentZ prin deces, XntrucXt eDistZ
prea multe 6one oar!e care XmpiedicZ o consiliere e9icientZ. ;ricum, o persoanZ
care a trecut printr<o eDperien[Z dureroasZ cZreia i<a #Zsit o oarecare
semni9ica[ie are poten[ialul de a 9ace o interven[ie mai XnsemnatZ decXt cineva
care nu a eDperimentat pierderea \i su9erin[a.
8A+,'.-D \i cole#ii sZi din pro#ramul Q"EA(T'C din 6ona #ol9ului din "an
,rancisco au aAuns la conclu6ia cZ voluntarii care des9Z\oarZ munca cea mai
e9icientZ sunt cei care au eDperien[a satis9ac[iei mutuale Xn rela[iile interpersonale
\i ale cZror motiva[ii pentru muncZ sunt relevante su!iectiv. .i recomandZ ca
pro#ramele care apelea6Z la voluntari sZ 9ie or#ani6ate ast9el XncXt sZ o9ere
9ormare, supervi6are, spriAin \i oca6ia de a<\i eDplora 9iecare propriul stil de a
9ace 9a[Z \i e9icien[a. Acelea\i indica[ii sunt vala!ile \i pentru pro9esioni\tii din
domeniu.
Bi!lio#ra9ie
175
B;W-B*, J. 119852. Attac$ment and -oss? -oss, sadness and depression 1vol.
'''2. (e) *or? Basic Boos
8A+,'.-D, %.A., 7 J.(:'(", 8.J. 11981<19802. "tress and copin# o9 volunteers
counselin# t$e d&in# and t$e !ereaved. ;me#a, 10, 1<13
PA+:.", %.M. 119402. Bereavement? "tudies o9 #rie9 in adult li9e. (e) *or?
'nternational Universities Press
PA+:.", %.M. 1198@2. ;rienterrin# t$e care#iverMs #rie9. Journal o9 Palliative
%are, 1, 3<4
"'-F.+MA(, P.+. 1198@2. Wido) to )ido). (e) *or? "prin#er Pu!lis$in#
%ompan&
"'M;", B.8. 119492. A time to #rieve. (e) *or ? ,amil& "ervice Association
FA%E;(, M.-.". 119492. "ta99 stress in t$e care o9 t$e terminall& ill. eualit&
+evie) Bulletin, 031, 13<14
FA%E;(, M.-.". 119842. ;ccupational stress in t$e care o9 t$e criticall& ill, t$e
d&in# 7 t$e !ereaved. Was$in#ton? Eemisp$ere
W;+D.(, J.W. 1194@2. Personal deat$ a)areness. .n#le)ood %li99s, (*?
Prentice Eall
W;+D.(, J.W. 7 :cB-.+<+;"", .. 11944<482. Attitudes and eDperiences o9
deat$ )ors$op attendees. ;me#a, 8, 91<15@
176
%apitolul 9
1ormarea /n domeniul consilierii durerii
]n anul 194@, MA+* %;(+AD, care era directorul de pro#rame al %entrului
Universitar din %$ica#o \i cu mine, am decis sZ o9erim un pro#ram de 0 6ile
pentru pro9esioni\tii sZnZtZ[ii Xn domeniul consilierii durerii. (oi pre6entasem
anterior )ors$opuri concepute sZ<i aAute pe pro9esioni\tii care lucrea6Z Xn
domeniul sZnZtZ[ii sZ 9acZ 9a[Z di9eritelor aspecte ale Xn#riAirilor acordate Xn !olile
terminale, dar am XmpZrtZ\it convin#erea cZ e9orturile noastre de a aAuta la
9ormarea pro9esioni\tilor Xn acest tip de Xn#riAire nu ar 9i depline dacZ nu am
a!orda pro!lemele care vi6ea6Z consilierea durerii \i terapia durerii.
(e<am decis asupra unui 9ormat de 0 6ile, ast9el XncXt pro#ramul sZ 9ie cXt mai
cuprin6Ztor posi!il, nu numai pentru a pre6enta materialul didactic, ci \i pentru a<i
aAuta pe participan[i sZ<\i sporeascZ a!ilitZ[ile atunci cXnd se ocupZ de persoane
Xndoliate. A 9ost nevoie sZ 9ie a!ordatZ o lar#Z varietate de pro!leme le#ate de
6ona mai lar#Z a pierderilor prin deces. Am dorit sZ pre6entZm nu numai
in9orma[ii despre teoria doliului \i motivele pentru care este doliul necesar, ci am
dorit, de asemenea, sZ a!ordZm aspecte de dia#nostic di9eren[ial Xntre su9erin[a
normalZ \i cea patolo#icZ \i sZ ne XndreptZm aten[ia asupra interven[iilor
speciale ce vi6ea6Z durerea, cum ar 9i durerea datoratZ mor[ii su!ite sau
pierderilor par[iale, cum sunt amputZrile.
Un aspect a 9ost unic Xn pro#ramul nostru \i s<a dovedit a 9i o te$nicZ de 9ormare
de succes. -a Xnceputul pro#ramului de 0 6ile, i<am XmpZr[it pe participan[i Xn
#rupuri de cXte 15, care se XntXlneau Xn cursul pro#ramului. -a prima lor XntXlnire,
dupZ ce au 9Zcut cuno\tin[Z, \i<au XmpZrtZ\it aspecte ale propriilor eDperien[e ale
durerii. ,iecare participant a 9ost XncuraAat sZ 9acZ aceasta \i, de\i Xn aparen[Z
eDperien[ele lor le#ate de su9erin[Z erau di9erite, eDista sentimentul pro9und cZ
9iecare eDperimentase durerea pierderii \i a doliului. AceastZ con\tienti6are a
177
eDperien[elor asemZnZtoare a contri!uit la dinamica #rupului \i i<a 9Zcut pe
mem!rii acestuia sZ se apropie unii de al[ii Xntr<o perioadZ de timp relativ scurtZ.
Pe de altZ parte, o mare parte din timp a 9ost acordatZ Aocului de rol Xn di9erite
situa[ii le#ate de durere. Pentru a 9acilita aceasta, am conceput ni\te sc$i[e
!a6ate pe ca6urile din dosarele mele, care repre6entau o varietate de situa[ii \i
pro!leme le#ate de durere. Acestea sunt incluse la s9Xr\itul acestui capitol \i pot
9i 9olosite pentru 9ormarea speciali\tilor. Jocul de rol a 9ost sta!ilit Xntr<un 9ormat
similar celui pe care Xl 9oloseam la ,acultatea de MedicinZ Earvard pentru a le
9orma studen[ilor la medicinZ a!ilitZ[ile de consiliere, Xn special cu pacien[ii
muri!un6i \i cu 9amiliile Xndoliate.
Procedura presupune ca mem!rii #rupului care se o9erZ din proprie ini[iativZ sZ
Aoace di9erite roluri, care pot 9i de rude sau prieteni, dar care Xntotdeaun includ \i
un consilier cu o oarecare a!ilitate. +olurile sunt atri!uite celor care se o9erZ, iar
ace\tia sunt ru#a[i sZ le citeascZ \i sZ se con9orme6e scenariului. -i se
cere, de asemenea, sZ nu discute rolurile Xntre ei. Este foarte important ca
fiecare s( cunoasc( doar propriul rol )i nu /ntreaga sc!i*(, /ntruc/t aceasta
stimulea"( creati#itatea )i adaug( considerabil #italitate )i realism /ntregii
situa*ii a 3ocului de rol5 ]n timp ce cei care AoacZ rolurile nu se a9lZ Xn XncZpere,
conducZtorul #rupului le cite\te celorlal[i mem!ri ai #rupului doar rolul
consilierului. Apoi interpre[ii sunt c$ema[i Xnapoi Xn XncZpere \i \edin[a poate
Xncepe.
%onducZtorul #rupului lasZ ca Aocul de rol sZ se des9Z\oare atXt cXt i se pare
productiv \i apoi o9erZ rolul consilierului altui mem!ru al #rupului. Aceasta se
repetZ de cXteva ori, ast9el XncXt douZ sau trei persoane sZ X\i Xncerce a!ilitZ[ile de
consiliere. Apoi, Xntre#ul proces este criticat \i evaluat. Di9eritele persoane care
AoacZ rolul consilierului sunt ru#ate sZ eDplice direc[ia pe care au mers \i ce
anume au avut Xn vedere, iar persoanele care au Aucat rolul celor Xndolia[i aratZ
care dintre inteven[ii a 9ost de aAutor \i care nu.
178
;!servatorii din cadrul #rupului X\i XmpZrtZ\esc o!serva[iile, iar conducZtorul
#rupului poate sZ adau#e propriile su#estii. DupZ criticZ, aceea\i situa[ie poate 9i
AucatZ din nou sau #rupul poate ale#e altZ situa[ie. Participan[ilor care au Aucat
un rol \i, Xn special celor care au Aucat rolul consilierului, li se reaminte\te cZ nu
se a\teaptZ nimeni ca ei sZ 9ie per9ec[i \i cZ se a9lZ acolo XntrucXt au dorit sZ<\i
de6volte a!ilitZ[ile.
De\i, Xn mod evident, douZ 6ile nu XnseamnZ destul timp pentru de6voltarea
eDperien[ei de consiliere Xn domeniul su9erin[ei, a pZrut a 9i un 9ormat 9avora!il \i
am repetat pro#ramul pentru di9eri[i pro9esioni\ti din domeniul sZnZtZ[ii din
Xntrea#a [arZ. 'pote6a de !a6Z a acestui )ors$op este cZ participan[ii deAa au o
anumitZ Xn[ele#ere \i a!ilitZ[i ca \i practicieni Xn domeniul sZnZtZ[ii mentale.
"copul )ors$opului a 9ost sZ le dea in9orma[ii Xn plus despre aspectele speciale
ale doliului \i sZ le o9ere eDperien[Z practicZ despre cum se reali6ea6Z
consilierea, care sZ 9ie criticatZ Xn 9a[a unui #rup de persoane cu aceea\i
pro9esie.
Multe dintre sc$i[e sunt #Xndite sZ se adrese6e pro!lemelor ce vi6ea6Z
consilierea durerii \i nu terapia durerii. Terapia durerii este o procedurZ mult mai
complicatZ \i nu poate 9i a!ordatZ Xn asemenea manierZ a!reviatZ.
Din nou, a\a cum am su!liniat pe parcursul acestei lucrZri, oamenii nu ar tre!ui
sZ pro9ese6e terapia durerii decXt dacZ au instruirea \i 9ormarea adecvate.
Aceasta presupune o cunoa\tere pro9undZ a psi$odinamicii, inclusiv a!ilitatea de
a evalua poten[ialul de decompensare a pacientului sau clientului. .DistZ 9oarte
multe persoane care XncearcZ sZ pro9ese6e ca psi$oterapeu[i 9ZrZ studii \i
9ormare adecvate. Una dintre cele mai valoroase calitZ[i ale unui !un terapeut
este sZ<\i cunoascZ propriile limite \i sZ \tie cXnd sZ<l Xndrume pe client cZtre un
pro9esionist mai eDperimentat sau sZ se consulte cu acesta din urmZ.
179
Sc!i*a nr5 6 a durerii
,emeia? ]n urmZ cu 0 sZptZmXni, so[ul tZu, Xn vXrstZ de 33 ani, a plecat de acasZ
cu ma\ina la o XntXlnire Xntr<un loc a9lat la cXteva sute de m. de casZ. .l tre!uia
sZ<\i petreacZ acolo noaptea \i sZ revinZ acasZ a doua 6i, ceea ce XnsZ nu s<a
XntXmplat. %Xteva 6ile mai tXr6iu, cadavrul sZu a 9ost #Zsit Xntr<o ma\inZ pe o
\osea XndepZrtatZ, unde pZrea cZ murise din cau6a unui atac de cord.
Descompunerea s<a produs rapid, din cau6a cZldurii, \i ai 9ost s9ZtuitZ sZ nu Xi
ve6i trupul. Ai 9ost la sluA!a de XnmormXntare \i la XnmormXntare care au avut loc
Xntr<un stat a9lat la o distan[Z mare de casZ. (ici acum nu<[i vine sZ cre6i cZ este
mort \i XncZ Xl a\tep[i sZ vinZ acasZ. PlXn#i Xntr<una \i nu \tii ce sZ 9aci, motiv
pentru care ai apelat la consiliere.
%onsilierul? ; 9emeie Xn vXrstZ de 38 de ani \i<a pierdut so[ul Xn urma unui atac de
cord su9erit Xn timp ce acesta se a9la Xntr<o cZlZtorie de a9aceri. (u i<a vZ6ut
niciodatZ cadavrul \i Xi este #reu sZ creadZ cZ, Xntr<adevZr a murit. AAut<o cu
prima sarcinZ a doliului \i cu orice altceva ar avea nevoie sZ o aAu[i.
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 7 a durerii
TatZl? ,iul tZu, Xn vXrstZ de 14 ani, a murit Xntr<un accident de ma\inZ, Xn timp ce
cZlZtorea ca pasa#er Xn aceasta, XmpreunZ cu al[i adolescen[i. .\ti eDtrem de
9urios pe medici \i pe spital pentru cZ i<au 9Zcut autopsie !Ziatului tZu. Ai
co\maruri despre cum el a 9ost tZiat 9ZrZ sZ 9ie nevoie, din moment ce era
evident cZ murise ca urmare a rZnilor su9erite Xn urma accidentului. Uneori e\ti
180
9urios pe oricine se a9lZ Xn preaAma ta. "o[ia ta a su#erat sZ discu[i despre
aceasta cu un specialist.
%onsilierul? .\ti ru#at sZ discu[i cu un tatZ al cZrui 9iu de 14 ani a 9ost ucis Xntr<un
accident de automo!il. TatZl este eDtrem de 9urios. +olul tZu este sZ Xl aAu[i sZ
punZ ordine Xn sursele mXniei sale \i sZ<l aAu[i sZ<\i direc[ione6e 9uria Xntr<un mod
Xn care sZ se descarce.
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 8 a durerii
,emeia? Ai 38 de ani \i e\ti necZsZtoritZ. ]n urmZ cu 3 luni, tatZl tZu vitre#, care
era alcoolic, a murit su!it Xn urma unui atac de cord. A apZrut Xn via[a ta cXnd
aveai 3 ani \i, de<a lun#ul timpului, te<a a!u6at 9i6ic \i seDual, pXnZ cXnd ai plecat
de acasZ cXnd aveai 14 ani. Te<ai !ucurat atunci cXnd ai au6it cZ a murit, te !ucuri
cZ, Xn s9Xr\it, a ie\it din via[a ta \i X[i aduci aminte numai lucruri rele despre el. De
cXnd a murit, l<ai visat de cXteva ori cum Xntindea !ra[ele cZtre tine. (u e\ti si#urZ
de sensul viselor, dar te tre6e\ti din ele supZratZ \i nu mai po[i adormi. "omnul
tZu deranAat a Xnceput sZ<[i a9ecte6e randamentul la muncZ, a\a cZ ai $otZrXt sZ
mer#i la consiliere.
%onsilierul? ; 9emeie de 38 de ani, necZsZtoritZ, are di9icultZ[i de somn de 3 luni,
de cXnd tatZl ei a murit su!it Xn urma unui atac de cord. .Daminea6Z<i simptomele
Xn lumina pierderii ei recente. DacZ eDistZ aspecte le#ate de su9erin[Z asupra
cZrora ar tre!ui lucrat, aAut<o sZ le identi9ice \i sZ le eDprime.
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
181
Sc!i*a nr5 4 a durerii
,emeia? .\ti o 9emeie necZsZtoritZ, Xn vXrstZ de 31 de ani, a cZrei mamZ a murit.
A[i locuit Xntotdeauna XmpreunZ \i a[i avut o rela[ie strXnsZ, dar am!ivalentZ. Ai
Xn#riAit<o pe mama ta pe parcursul Xndelun#atei sale !oli care a inclus cXteva
spitali6Zri. Mama ta era o persoanZ di9icilZ \i, de cXteva ori Xn timpul ultimilor ani,
i<ai spus la mXnie cZ, dacZ nu se va XnsZnZto\i, o vei trimite la a6il. (u ai 9i trimis<
o, dar acum cXnd este moartZ, X[i este 9oarte dor de ea \i te sim[i 9oarte vinovatZ
cZ i<ai spus acele lucruri.
%onsilierul? ; 9emeie Xn vXrstZ de 31 de ani, necZsZtoritZ, [i<a solicitat aAutorul
pentru 9aptul cZ se simte vinovatZ de cXnd a murit mama ei. "arcina ta este sZ o
aAu[i sZ eDperimente6e vinovZ[ia realZ \i sZ #ZseascZ o cale prin care sZ Xi 9acZ
9a[Z mai !ine.
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 9 a durerii
FZduv? Ai vXrsta de 09 de ani \i cea care [i<a 9ost so[ie timp de @ ani a murit de
cancer Xn urmZ cu / luni, lZsXndu<te cu un 9iu de 3 ani \i o 9iicZ de 3 ani. A[i avut o
cZsnicie !unZ, iar acum su9eri 9oarte mult \i dore\ti sZ #Zse\ti ceva care sZ punZ
capZt durerii pe care o sim[i. %re6i cZ numai dacZ te vei recZsZtori, vei depZ\i
182
aceastZ su9erin[Z. Te<ai XntXlnit cu cXteva 9emei, dar 9iecare te<a 9Zcut sZ te sim[i \i
mai deprimat decXt Xnainte. Totu\i, XncZ cre6i cZ, dacZ te vei recZsZtori curXnd,
copiii tZi vor avea o nouZ mamZ, te vei sim[i mai !ine \i su9erin[a va dispZrea. Te
vei duce la consilierul pentru pierderi prin deces de la sanatoriul unde a 9ost
Xn#riAitZ so[ia ta.
%onsilierul? Ai 9ost ru#at sZ te XntXlne\ti cu un !Zr!at Xn vXrstZ de 09 ani, a cZrui
so[ie a murit de cancer Xn sanatoriu, Xn urmZ cu / luni. (u ai lucrat Xnainte de
deces cu 9amilia, dar acum Xl vei XntXlni pe so[, Xn cadrul pro#ramului de
continuare a suprave#$erii celor care au su9erit o pierdere prin deces.
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 , a durerii
,emeie? ]n ultimii 3 ani, [i<ai pierdut mama, tatZl, 9ratele \i un prieten apropiat.
Toate aceste pierderi [i<au tocit sim[urile. Atunci cXnd sim[i ceva, con\tienti6e6i
mai mult stZrile de anDietate, decXt pe cele de triste[e. AnDietatea a crescut Xn
ultimele luni \i ai 9ost la doctor de cXteva ori ca sZ te lZmure\ti de ce ai palpita[ii
cardiace. Medicul spune cZ, din punct de vedere 9i6ic, e\ti !ine, dar cZ
simptomele sunt asociate stresului \i anDietZ[ii. fi<a recomandat sZ te duci la un
consilier care sZ te aAute sZ 9aci 9a[Z mai !ine stresului.
%onsilierul? Un cole# medic a trimis la tine o pacientZ ca sZ o aAu[i sZ 9acZ 9a[Z
mai !ine stresului. A pierdut cX[iva mem!ri de 9amilie \i un prieten Xn trecutul
apropiat. .valuea6Z rela[ia dintre aceste pierderi \i stresul ei \i reali6ea6Z o
interven[ie corespun6Ztoare asupra acestor pro!leme.
183
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 : a durerii
"o[ia? ,iul tZu, Xn vXrstZ de 8 ani a murit de leucemie Xn urmZ cu 0 ani. ]ncerci sZ
accep[i pierderea, dar te temi cZ, o datZ cu trecerea timpului, ai putea sZ ui[i
amZnunte importante din via[a copilului tZu \i din timpul petrecut XmpreunZ. %a
sZ evi[i ca aceasta sZ se producZ, ai pZstrat intactZ camera copilului tZu, a\a
cum era atunci cXnd el a murit. "o[ul tZu este supZrat din aceastZ cau6Z. .l
considerZ cZ, dupZ 0 ani, camerei ar tre!ui sZ i se dea o altZ destina[ie \i doar o
parte din lucrurile din ea sZ 9ie pZstrate. De 9iecare datZ cXnd discu[i cu el pe
aceastZ temZ, vZ certa[i \i sim[i cZ te XnstrZine6i de el.
"o[ul? DupZ moartea, Xn urmZ cu 0 ani, a 9iului tZu, Xn vXrstZ de 8 ani, care
su9erea de leucemie, nimic nu a 9ost sc$im!at Xn camera lui. Aceasta nu a
constituit pentru tine o pro!lemZ atunci, dar acum, dupZ 0 ani, o 9or[e6i pe so[ia
ta sZ pZstre6e amintirile importante din acea camerZ \i sZ<i dea o altZ destina[ie.
Pentru tine, pZstrarea intactZ a camerei nu 9ace decXt sZ sporeascZ amintirile
dureroase. "o[ia ta nu vrea sZ 9ie ra[ionalZ \i nu vrea sZ sc$im!e camera.
%onsilierul? Un cuplu a venit la tine ca sZ ar!itre6i o disputZ pe care o au privind
camera copilului lor mort \i lucrurile din aceasta. "o[ul dore\te sZ<i dea o altZ
destina[ie camerei, dar so[ia nu este de acord. AAutZ<i sZ re6olve aceastZ
pro!lemZ \i sZ se punZ Xn contact cu temerile \i sentimentele lor pro9unde
#enerate de aceastZ situa[ie.
184
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 ; a durerii
"o[ia? ]n urmZ cu 4 luni, tatZl tZu, Xn vXrstZ de 48 de ani, s<a sinucis, Xmpu\cXndu<
se Xn cap. Aceasta a Xnsemnat pentru tine un \oc, iar el nu a lZsat nici un !ilet
prin care sZ eDplice #estul sZu. Mama a murit Xn anul anterior \i, de\i tatZl tZu
locuia departe, vor!ea[i deseori la tele9on \i credeai cZ se adaptase
corespun6Ztor pierderii. De cXnd a murit, ai 9ost irita!ilZ \i tZioasZ cu to[i cei din
Aurul tZu, Xn special cu so[ul tZu. .l \i<a pierdut rZ!darea cu tine \i te<a amenin[at
cZ va pleca de acasZ. Ai 9ost de acord, dar 9ZrZ tra#ere de inimZ, cu so[ul tZu,
care [i<a spus sZ mer#e[i la un consilier.
"o[ul? "ocrul tZu s<a sinucis prin Xmpu\care recent, la un an dupZ ce \i<a pierdut
so[ia. Aceasta a constituit un \oc pentru tine \i so[ia ta. .l nu a lZsat un !ilet prin
care sZ eDplice motivele sinuciderii. De la moartea socrului tZu, so[ia ta a devenit
insuporta!ilZ. ; iritZ orice lucru pe care Xl 9aci. Te<ai sZturat de acest
comportament \i ai amenin[at<o cZ o vei pZrZsi. ]nainte sZ 9aci aceasta, dore\ti
sZ mai acor6i o \ansZ consilierii, de\i nu X[i pui mari speran[e.
%onsilierul? Fei XntXlni un cuplu a9lat la un pas de despZr[ire. btii din contactul
tele9onic ini[ial cu so[ul cZ tatZl so[iei a decedat de curXnd. -a evaluarea pe care
o 9aci, veri9icZ pXnZ unde aspectele le#ate de durerea pierderii contri!uie sau nu
la di6armonia lui maritalZ.
185
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a durerii nr5 <
Mama? %opilul tZu a murit Xn spital la 3 luni de via[Z. Au trecut 13 luni de la deces
\i XncZ te sim[i 9oarte deprimatZ. Ai participat la o \edin[Z a unui #rup de pZrin[i
Xndolia[i \i ai plecat spunXnd ? Q <mp?rt?Birea poveBtilor nu este ceea ce am eu
nevoie.H
"im[i multZ mXnie 9a[Z de so[ul tZu pentru cZ nu a 9ost de 9a[Z cXnd !e!elu\ul a
murit \i pentru cZ le dZ mai multZ aten[ie decXt [ie celor 0 copii ai vo\tri. Propriul
tZu tatZ v<a a!andonat pe tine \i 9amilia ta cXnd aveai 3 ani. +ecent [i<ai visat
copilul mort care X[i spunea? Q >u mi'ai dat nicio Bans?.H
Un prieten [i<a su#erat sZ vor!e\ti cu un consilier.
TatZl? -a 3 luni de via[Z, nou<nZscutul tZu a murit Xn spital, din cau6a unor
complica[ii con#enitale. Te sim[i oarecum vinovat de moartea lui \i acum le
acor6i celor 0 copii pe care Xi ai mai multZ aten[ie decXt le dZdeai Xnainte de
moartea lui. "o[ia ta este Xntr<o stare de depresie de 13 luni de cXnd a survenit
pierderea. Triste[ea ei te deranAea6Z \i X[i creea6Z o sen6a[ie de neaAutorare.
"in#ura cale pe care o cuno\ti ca sZ o aAu[i este sZ pari puternic \i Xncre6Ztor.
Aceasta nu a 9ost XnsZ de 9olos. .a va mer#e sZ vor!eascZ cu un consilier \i
dore\te sZ o Xnso[e\ti. Tu sim[i cZ e\ti !ine, dar accep[i sZ mer#i cu ea dacZ Xi va
9i de aAutor.
%onsilierul? Un cuplu \i<a pierdut copilul la 3 luni dupZ na\tere. "o[ia este
depresivZ de 13 luni, de cXnd s<a XntXmplat. "o[ul \i so[ia vor veni XmpreunZ la
186
prima \edin[Z de consiliere. "arcina ta este sZ ve6i care este su9erin[a lor \i sZ
deci6i dacZ vei lucra cu ei individual, Xn cuplu sau cu Xntrea#a 9amilie.
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 6= a durerii
TatZl? "o[ia ta a murit Xn urmZ cu 15 luni, lZsXndu<te cu 3 copii? o 9iicZ de 1/ ani \i
0 9ii, unul de 11 ani \i altul de @ ani. ,aci tot ceea ce X[i stZ Xn putin[Z ca sZ te
descurci ca pZrinte sin#ur, dar munca te solicitZ multe ore \i 9aci navete lun#i.
%redeai cZ, dupZ moartea mamei lor, copiii vor 9i uni[i, dar se pare cZ ei mer# pe
drumuri separate. ]n mod special, te enervea6Z 9iica ta, care se revoltZ cXnd vine
vor!a de tre!urile casnice, activitZ[i pe care consideri cZ ar tre!ui sZ le 9acZ,
[inXnd cont cZ este 9atZ \i copilul cel mai mare. Atunci cXnd consilierul \colii a
sunat sZ<[i comunice cZ ea are a!sen[e nemotivate, ai 9ost de acord sZ mer#i la
un consilier de 9amilie.
,iica? Ai 1/ ani \i [i<ai pierdut mama, !olnavZ de cancer, Xn urmZ cu 15 luni. fi<e
dor de ea \i consideri cZ tatZl tZu a devenit cea mai mare pro!lemZ de cXnd ea a
murit. "e a\teaptZ ca tu sZ pre#Zte\ti mic deAunul \i cina, sZ 9aci cumpZrZturi \i
sZ ai #riAZ de 9rZ[iorul tZu Xn vXrstZ de @ ani. Toate acestea te revoltZ, la \coalZ ai
re6ultate sla!e de cXnd a murit mama ta \i pre9eri sZ<[i pier6i timpul pe la mall
XmpreunZ cu prietenii decXt sZ mer#i la ore. %onsideri cZ acela este timpul tZu
li!er, din moment ce tre!urile casnice nu<[i mai lasZ timp pentru tine. Accep[i 9ZrZ
tra#ere de inimZ sZ mer#i la un consilier de 9amilie.
187
,iul? ]n urmZ cu 15 luni, cXnd tocmai Xmplinise\i 11 ani, mama ta a murit de
cancer. De atunci, lucrurile mer# $aotic acasZ \i pre9eri sZ nu stai acolo. ][i
petreci maAoritatea timpului cu prietenii. "ora ta mai mare 9ace pe \e9a cu tine \i
te revol[i atunci cXnd X[i spune ce sZ 9aci. ][i place 9rZ[iorul tZu care are @ ani, dar
nu ai multe activitZ[i XmpreunZ cu el.
,iul? Ai @ ani. De la moartea mamei tale, Xn urmZ cu 15 luni, te sim[i a!andonat.
(u prea Xn[ele#i ce s<a XntXmplat cu mama ta \i unde este ea acum. (u te<au luat
la XnmormXntare. (oaptea o vise6i \i aceasta X[i 9ace oarecum !ine. Ai pu[ini
prieteni cu care sZ te Aoci la \coalZ \i dupZ ore, iar Xn )ee<end X[i petreci cea
mai mare parte a timpului uitXndu<te la televi6or.
%onsilierul? bcoala [i<a trimis o 9amilie la consiliere, care poate include \i
consilierea pierderii. Mama a murit de cancer Xn urmZ cu 15 luni, lZsXnd Xn urmZ
un so[ \i 3 copii? o 9iicZ de 1/ ani, un 9iu de 11 ani \i un 9iu de @ ani. ,iica
c$iule\te de la \coalZ \i nu are note !une. BZie[ii nu au di9icultZ[i cu \coala, dar,
potrivit XnvZ[Ztoarei, !Zie[elul de @ ani pare QpierdutC \i nu prea \tie ce sZ 9acZ cu
el. .valuea6Z acestZ 9amilie \i de6voltZ o strate#ie de interven[ie,
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 66 a durerii
TXnZrul? %el care [i<a 9ost iu!it timp de 8 ani a murit de "'DA Xn urmZ cu @ luni. A[i
locuit XmpreunZ Xn aceea\i casZ \i ai avut #riAZ de el pXnZ cXnd a murit acasZ.
"im[i cZ ai 9ost cople\it de durere Xn timpul celor 18 luni cXt a 9ost !olnav. "ora lui
mai mare X[i tele9onea6Z adesea pentru suport emo[ional. De\i X[i place de ea \i
188
ai vrea sZ o aAu[i, de cXte ori te sunZ te sim[i trist \i ai pre9era sZ nu te sune atXt
de des. ,ratele ei a 9ost un capitol important Xn via[a ta \i Xi duci dorul, dar acum
vrei sZ<[i continui via[a. Accep[i, dar 9ZrZ tra#ere de inimZ, sZ o Xnso[e\ti la o
sin#urZ \edin[Z la consilierul ei, sperXnd ca dupZ aceea ea sZ nu te mai caute.
"ora? ,ratele tZu, care era cu 4 ani mai mic decXt tine, a murit de "'DA Xn urmZ
cu @ luni. -<ai aAutat pe cel care a 9ost timp de 8 ani iu!itul lui sZ ai!Z #riAZ de el,
Xn timpul celor 18 luni cXt a durat !oala. .\ti o!i\nuitZ sZ ai #riAZ de altcineva,
XntrucXt mama ta a murit cXnd aveai 10 ani, lZsXndu<te pe tine, cea mai mare, sZ ai
#riAZ de restul 9amiliei. Te sim[i sin#urZ \i 9ZrZ spriAin Xn su9erin[a ta. .\ti supZratZ
cZ iu!itul 9ratelui tZu \i so[ul tZu vor sZ dea de<o parte aceastZ di9icilZ pierdere \i
sZ<\i vadZ Xn continuare de via[Z.
"o[ul? "o[ia ta \i<a pierdut 9ratele !olnav de "'DA, Xn urmZ cu @ luni. ][i plZcea
9ratele ei. Ai spriAinit<o \i ai Xn[eles<o pe so[ia ta Xn timpul celor 18 luni de !oalZ,
dar te<ai sim[it u\urat dupZ ce el a murit. Pentru tine aceasta a Xnsemnat cZ se
terminase calvarul \i cZ te puteai Xntoarce la via[a o!i\nuitZ. Totu\i, so[ia ta
plXn#e 9oarte mult, re9u6Z sZ se XntoarcZ la lucru, iar tu te sim[i 9rustrat, supZrat \i
neaAutorat. Accep[i, dar 9ZrZ tra#ere de inimZ, sZ mer#e[i la un consilier, sperXnd
cZ aceasta va Xnsemna s9Xr\itul tuturor pro!lemelor.
%onsilierul? Ai o consulta[ie cu o 9emeie al cZrei 9rate mai mic a murit de "'DA Xn
urmZ cu @ luni. ]i aduce pe so[ul ei \i pe iu!itul 9ratelui ei. "arcina ta este sZ
aduci la luminZ aspectele dureroase \i sZ le Xnlesne\ti eDprimarea Xn conteDtul
9amilial.
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
Sc!i*a nr5 67 a durerii
189
Mama? ,iul tZu, Xn vXrstZ de 13 ani, a 9ost omorXt pe nea\teptate Xntr<o searZ, Xn
urmZ cu un an. .ra pasa#er Xntr<o ma\inZ condusZ de prietenul sZu, Xn vXrstZ de
1@ ani, iar ma\ina a scZpat de su! control. De atunci e\ti de neconsolat. BZiatul
era primul tZu nZscut, era talentat \i era, Xn mod clar, pre9eratul tZu. (u po[i
Xn[ele#e de ce so[ul tZu \i ceilal[i 0 copii ai vo\tri nu sunt la 9el de cople\i[i de
durere ca \i tine. Ai momente cXnd X[i descarci 9uria adXncZ cZtre so[ul tZu, !Ziatul
care a condus ma\ina sau cZtre 9iul tZu mai mic care nu vor!e\te despre 9ratele
lui decedat.
TatZl? fi<ai pierdut !Ziatul, Xn vXrstZ de 13 ani, Xntr<un accident de ma\inZ Xn urmZ
cu un an. ]n primele 0 luni te<ai sim[it distrus \i plXn#eai 9oarte mult atunci cXnd
erai sin#ur. De\i Xi duci XncZ dorul, consideri cZ so[ia ta \i ceilal[i 0 copii tre!uie
sZ<\i continue via[a. "o[ia ta plXn#e 9oarte mult \i sim[i tensiune Xn 9amilie. Din
acest motiv, ai luat le#Ztura cu un consilier de 9amilie, sZ punZ lucrurile la punct.
,ratele? Ai 13 ani \i 9ratele tZu, Xn vXrstZ de 13 ani, a murit Xntr<un accident de
ma\inZ, pe care o conducea un prieten. ]ntotdeauna te<ai sim[it Xn in9erioritate
9a[Z de 9ratele tZu \i te<ai sim[it Xntr<un 9el u\urat atunci cXnd a murit. Acum te
sim[i vinovat pentru aceste sentimente. Amintirea \i pre6en[a lui persistZ Xn casZ,
dar cXnd se vor!e\te despre el, tu te ridici \i pleci din camerZ. Acest
comportament al tZu Xi supZrZ pe cei din 9amilie, dar [ie nu<[i pasZ.
"ora? .\ti sora Xn vXrstZ de 9 ani a unui !aiat de 13 ani, care a murit atunci cXnd
ma\ina cu care cZlZtorea a scZpat de su! control. Te sim[i tristZ \i [i<e dor de
9ratele tZu. Triste[ea ta este \i mai mare pentru cZ mama ta nu este la 9el de
apropiatZ de tine cum era Xnainte \i sim[i cZ ai pierdut<o \i pe ea. (u e\ti si#urZ
de ce ai de 9Zcut ca sZ o recape[i pe mama ta.
190
%onsilierul? Ai 9ost contactat sZ consilie6i pentru durere o 9amilie, de cZtre tatZl
unui !Ziat de 13 ani, care a murit Xntr<un accident de ma\inZ, Xn urmZ cu un an.
+olul tZu este sZ te XntXlne\ti cu ei, sZ evalue6i pro!lemele \i sZ su#ere6i o
modalitate adecvatZ de interven[ie.
Acest scenariu poate 9i Aucat Xn cXteva \edin[e de terapie.
Din 8rie9 %ounselin# and 8rie9 T$erap&, a doua edi[ie, de J. W--'AM W;+D.(,
PE. D., %op&ri#$t 1991, "prin#er Pu!lis$in# %ompan&
191