LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU PNEUMONII

BACTERIENE
COORDONATORI :
As. THEER EMILIA
ABSOLVENT :
FULEP VOICHITA
-1999-

CUPRINS
I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR
RESPIRATORII. pag. 1-8
II. PNEUMONII. GENERALITATI. pag.9-10
II 1. PNEUMONIA PNEUMOCOCICA. pag.11-18
A. ETIOPATOGENIE. pag.11
B. MORFOPATOGENIE pag.12-13
C. TABLOUL CLINIC pag.13-14
D. EPLORAREA PARACLINICA pag.14-1!
E. DIAGNOSTIC pag.1!
F. E"OLUTIE.COMPLICATII pag.1!-1#
G. TRATAMENT pag.1#-18
2. PNEUMONIA STAFILOGOCCICA pag.19-22
A. FTIOLOGIE pag.19
B. PATOGENIE pag.19-20
C. MORFOPATOLOGIE pag.20
D. TABLOU CLINIC pag.20
!. DIAGNOSTIC pag.21
$. E"OLUTIE SI COMPLICATII pag.21
G. TRATAMENT pag.21-22
3. PNEUMONII CU GERMENI GRAM NEGATI"I%GENERALITATI pag.23
a& PNEUMONIA CU 'LEBSIELLA PNEUMONIAE pag.23-24
(& PNEUMONIA CU )AEMOP)ILUS INFLUENZAE pag.2!
*& PNEUMONIA CU PSFUDOMONAS AERUGINOSA pag.2!-2$
+& PNEUMONIA CU LEGIONELLA PNEUMOP)ILA pag.2$-2#
4. PNEUMONII CU GERMENI ANAEROBI pag.2#-29
III. INGRI,IRI IGIENO-DIETETICE pag.30
I". ROLUL ASISTENTEI IN INGRI,IREA BOLNA"ILOR CU AFECTIUNI PULMONARE
pag.31-34.
". PREZENTARE DE CAZURI pag.3!-41 - ANEE
"I. BIBLIOGRAFIE
- 2 -

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FILOZO.LOGIE A PLMANILOR SI
CILOR RESPIRATORII
Aparatul respirator este format din totalitatea oranelor !are !ontri"uie la
reali#area s!$im"urilor de a#e dintre oranism si mediul e%tern&In plus'prin
partea superioara a !a(itatii na#ale la ni(elul mu!oasei olfa!ti(e se per!epe
mirosul' iar larinele'un alt sement al aparatului respirator'datorita !or#ilor
(o!ale inferioare'reali#ea#a fonatia&
Aparatul respirator este al!atuit din )
- !aile respiratorii orane !are au rol in (e$i!ularea aerului *!a(itatea na#ala si
farinele formea#a !aile respiratorii superioare'iar larinele tra$ea si
"ron$iile + !aile respiratorii inferioare&
- pl m nii'orane la ni(elul !arora au lo! s!$im"ul de a#e,o%ien si dio%id
de !ar"on-&
CAILE RE.PIRATORII
CAVITATEA NA/ALA 0 primul sement al !ailor respiratorii&
Ea este di(i#ata de septul na#al in doua !a(itati simetri!e numite fose
na#ale&1osele na#ale se afla partial in piramida na#ala !are are rol esteti! si de
prote!tie&
1ARINGELE'al doilea oran al !ailor respiratorii'este un oran !u du"la
fun!tie' respiratorie si diesti(a&
LARINGELE'este situat in partea anterioara a atului'su" osul
$ioid'deasupra tra$eei'proeminand su" piele&Are un s!$elet !artilainos'format
din trei !artila2e nepere!$i ,!artila2ul tiroid'!ri!oid'epiloti!- si trei pere!$i
,!artila2ele aritonoide'!orni!ulate si !uneiforme- unite intre ele prin liamente
sau arti!ulatii&La interior este !aptusit de o mu!oasa !are determina in !a(itatea
larinelui'patru pli!i numite !or#i (o!ale'doua superioare si doua inferioare&
TRA3EEA este un !ondu!t fi"ro !artilainos'intins de la marinea
anterioara a larinelui pana la "ifur!area ei in !ele doua "ron$ii prin!ipale&Este
situata anterior de esofa&Are doua semente*!er(i!al si tora!al&Inelele
"ifro!artilainoase sunt in!omplete posterior'unde se afla o mem"rana
mus!ula"ifroelasti!a !are permite dilatarea esofaului si inaintarea "olului
alimentar in timpul delutitiei&La e%terior se afla tesut !on2un!ti('iar la interior
mu!oasa tra$eala'formata dintr+un epiteliu pseudostratifi!at !ilindri!
!iliat'a(and si !elule !are se!reta mu!us&
BRON3IILE PRINCIPALE&.unt doua !ondu!te fi"ro!artilainoase're#ulta+
te din "ifur!area tra$eei la lo!ul de "ifur!are'in interiorul tra$eei se afla
+ 3 +
pintenele tra$eeal&Bron+$iile prin!ipale a2un la lo"ul pulmonar prin !are
patrund in plaman 'ramnifi!andu+se si formand astfel ar"orele "ronsi!&.tru!tura
"ron$iilor este a!eiasi !u a tra$eei&
PLAMANII
Plamanii repre#inta prin!ipalele orane ale aparatului respirator si sunt
situati in !a(itatea tora!i!a'deasupra diaframului&Au forma unor 2umatati de
!on se!tionat de la (irf spre "a#a'masa medie a !elor doi plamani este de 4566&
Plamanii pre#inta*"a#a usor !on!a(a ase#ata pe diaframa si !are'prin inter+
mediul diframului'la dreapta este in raport !u lo"ul drept al fi!atului'iar la
stana !u lo"ul stan al fi!atului'!u fundul stoma!ului si !u splina*
- (arful depaseste prima !oasta si a2une la "a#a atului
-
- fata e%terna ,!oastele-'(ine in raport !u !oastele si spatiile inter!ostale si
pre#inta la plamanul drept doua fisuri*una o"li!a si alta ori#ontala'iar
plamanul stan numai fisura o"li!a*
- fata interna mediastinala este plana si pre#inta $ilul plamanului !are este
lo!ul de intrare si iesire al elementelor pedi!ulului pulmonar,adi!a
"ron$ia prin!ipala'artera si (enele pulmonare'arterele si (enele
"ronsi!e'ner(ii (eetati(i si (ase limfati!e-&
.TRUCTURA PLAMANULUI 0 este !ea a unei lande tu"uloa!inoase'
fiind formate dintr+un sistem de !anale aeriene si dintr+o multitudine de sa!i&
Lo"ii plamanului drept,superior'mi2lo!iu'inferior-sunt delimitati de doua
fisuri'in timp !e lo"ii plamanului stan,superior si inferior-'sunt delimitati de o
fisura&1ie!are lo" este al!atuit din semente'!are repre#inta unitatiile
anatomi!e'fun!tionale si !lini!e ale plamanului&1ie!are sement este format din
lo"ul'unitatiile morfofun!tionale ale plamanilor !are au forma piramidei'!u
"a#a spre suprafata plamanilor'iar (arful suspendat de o "ron$ie supra+
lo"ulara'indreptat spre $il&In 2urul lo"ului se afla tesut !on2un!ti( "oat in fi"re
elasti!e'!elule !on2un!ti(e si !elule ma!rofae&
ARBORELE BRON.IC& 7upa patrunderea "ron$iilor prin!ipale prin $il in
plaman ele se ramifi!a in "ron$ii lo"are'!are la randul lor se ramifi!a in "ron$ii
sementare&Bron$iile sementare se di(id de mai multe ori si dau nastere la
"ron$iile supralo"ulare !are patrund prin (arful lo"ului pulmonar in interiorul
lo"ului'de(enind "ron$iile intralo"ilare&Bron$iile intra lo"ilare se ramifi!a'lal
randul lor dind nastere "ron$iilor terminale'numite astfel deoare!e sunt ultimile
ramifi!atii ale ar"orelui "ronsi!'!u rol de a !ondu!e aerul&Bron$iile terminale
dau nastere "ron$iilor respiratorii ,a!inoase- !are se !ontinua !u !analele
al(eolare'ai !aror pereti repre#inta dilatatii in forma de sa!i al(eolari'in !are se
+ 4 +
des!$id al(eolele&Totalitatea elementelor !are !ontinua o "ron$iala terminala
formea#a a!inul pulmonar&
Epiteliul al(eolar'mem"rana "a#ala a al(eolei'tesuturile !on2un!ti(e de su"
ea 'mem"rana "a#ala a !apilarului si endoteliului !apilar formea#a "ariera
$ematoaeriana !are este stra"atuta de o%ien si dio%id de !ar"on&
VA.CULARU/ATIA PLAMANILOR'plamanul are o du"la (as!ulari#a+
tie * fun!tionale si nutriti(e&
VA.CULARI/ATIA 1UNCTIONALA 0 reali#ea#a s!$im"urile a#oase si
este repre#entata de trun!$iul pulmonar si (enele pulmonare !are al!atuies!
mi!a !ir!ulatie&
Trun!$iul pulmonar in!epe !u (entri!ulul drept'se imparte in artera pulmo+
nara stana si dreapta !are patrund in plamani prin $ilul pulmonar&A2unsa in
plamin artera urmareste ramifi!atiile ar"orelui "ronsi!*patrun#and in lo"ul
pulmonar si se !apilari#ea#a in 2urul al(eolelor pulmonare&La ni(elul a!estei
retele !apilare dio%idul de !ar"on este !edat al(eolelor si din al(eole patrunde
o%ienul !are este preluat de (enele pulmonare&A!este (ene parases! plaminul
prin $ilul pulmonar si du! sanele !u o%ien in atriul stan'de unde (a tre!e in
(entri!ulul stan !are il (a impine prin aorta in tot oranismul&
Vas!ulari#atia nutriti(a fa!e parte din marea !ir!ulatie si este repre#entata de
artarele si (enele "ronsi!e&Arterele "ronsi!e pro(in prin aorta tora!ala 'iar
(enele "ronsi!e se des!$id in sistemul a#8es&
Pleura este o mem"rana seroasa formata din doua foite dintre !are una
in(eleste plamanii la e%terior'patrunde in fisuri'iar !ealalta !aptuseste peretii
!utiei tora!i!e&Cele doua foite se !ontinua una !u !ealalta la ni(elul pedi!ulului
pulmonar&Intre !ele doua foite se afla !a(itatea pleurala spatiu(irtual'in !are
e%ista presiune neati(a !u rol important in me!ani!a respiratiei&Intre !ele doua
foite se aseste foarte putin li!$id seros'!are mentine umeda suprafata lor 'usu+
rind alune!area plaminului in timpul mis!arilor respiratorii& Ca(itatea pleurala
poate de(enii reala !and in !a#uri de "oala !ontine aer ,pneumotora%- sane
,$emotora%- sau puroi ,piotora%-&
ME7IA.TINUL este o reiune toporafi!a limitata lateral de fetele interne
ale !elor doi plamani'inferior si diafram'anterior de stern iar posterior de
!oloana (erte"rala tora!ala si de !atre e%tremitatiile posterioare ale !oastelor&In
mediastine se ases!*inima in(elita de peri!ard ' (asele mari * (enele !a(e
superioare si inferioare'!ele patru (ene pulmonare'artera aorta 'trun!$iul pulmo+
nar !u ramurile lui'tra$eea si !ele doua "ron$ii prin!ipale&

+ ! +
RE.PIRATIA
RE.PIRATIA repre#inta una din fun!tiile esentiale ale oranismelor (ii in
eneral'fun!tie prin !are se reali#ea#a raportul de o%ien din aerul am"iant pana
la ni(elul !elular'in paralel !u eliminarea in atmosfera a dio%idului de
!ar"on'reali#at din meta"olismul !elular&A!easta fun!tie !omple%a se reali#ea#a
!u parti!iparea unor sisteme morfofun!tionale in mai multe etape strans
!orelate'intr+o stri!ta su!!esiune'a!estea sunt ) (entilatie pulmonara'difu#iunea
si s!$im"ul de a#e la ni(elul mem"ranei al(eolo+!apilare'transportul a#elor in
sane si respiratie !elulara&
VENTILATIA PULMONARA
Este pro!esul prin !are se reali#ea#a !ir!ulatia alternati(a a aerului intre
mediu am"iant si al(eolele pulmonare'antrenand astfel patrunderea aerului
"oat in o%ien !atre al(eole si eliminarea dio%idului de !ar"on !atre e%terior&
MI.CARILE VENTILATORII
Cir!ulatia altrenati(a a aerului se reali#ea#a !a urmare a (ariatiilor !i!li!e
ale (olumului !utiei tora!i!e urmate fidel de mis!area in a!elasi sens a
plamanului !are este solidari#at de a!easta prin intermediul foitelor
pleurale&Variatiile !i!li!e ale (olumului aparatului tora!o+pulmonar se reali#ea+
#a in !ursul a doua mis!ari de sens opus'definite !a mis!area inspiratorie si
mis!area e%piratorie&
In timpul mis!arii inspiratorii are lo! !resterea (olumului !utiei tora!i!e si o
!restere a (olumului pulmonar&Cresterea (olumului !utiei tora!i!e se reali#ea#a
!a o !onse!inta a !resterii !elor trei diametre ale sale anteroposterior'lonitudi+
nal si trans(ersal&
O data !u !resterea (olumului !utiei tora!i!e are lo! o e%pansiune a plama+
nilor'fa(ori#ata de "oatia fi"relor elasti!e din stru!tura paren!$imului
pulmonar si determinata de e%istenta unei aderente fun!tionale intre !utia
tora!i!a si plaman&
E%pansiunea plamanilor si !resterea (olumului lor in !ursul inspiratiei au
drept !onse!inte o s!adere a presiunii aerului din interiorul plamanului su"
presiune atmosferi!a ,apro%imati( !u 9+5 mm 3- reali#andu+se astfel un
radient de presiune datorita !aruia aerul atmosferi! patrunde in interiorul
plamanilor&Punerea in mis!are a aparatului tora!opulmonar !a fortele !e iau
nastere prin !ontra!tia mus!$ilor respiratorii sa depaseas!a o serie de forte
opo#ante de sens !ontrar'enerator de insasi parti!ularitatile stru!turale ale
aparatului tora!o+pulmonar& 7intre fortele opo#ante o deose"ita semnifi!atie
fun!tionala o pre#inta fortele elasti!e'(as!oase'inertiale&
+ $ +
Mis!area e%piratorie ,e%piratia- repre#inta mis!area de sens !ontrar
inspiratiei'in !ursul !areia are lo! re(enirea la (olumul initial al !utiei tora!i!e
si al plamanului&In !onditii de repaus'e%piratia este un a!t pasi( !e nu ne!esita
!ontra!tia mus!ulaturii respiratorii&Re(enirea !utiei tora!i!e si a plamanului la
(olumul initial este !onse!inta refra!tiei tesuturilor elasti!e ale aparatului
tora!o+pulmonar !are au fost desprinse in !ursul inspiratiei si !are eli"erea#a
su" forma de enerie !ineti!a'eneria potentiala a!umulata&Ca urmare a s!aderii
(olumului pulmonar in !ursul respiratiei'presiunea aerului (a !reste peste
presiunea atmosferi!a ,!u 9+5 mm 3-'!eea !e are drept !onse!inta !rearea unui
radient de presiune de+a lunul !areia aerul din plamani iese !atre e%terior&
VOLUMELE .I CAPACIATIILE PULMONARE
In !ursul mis!arilor (entilatorii'patrund si ies din plamani !antitati de aer a
!aror marime este in fun!tie de talia persoanei de (arsta'de se%'de postura'et!& si
a !aror !uantifi!are poate adu!e informatii asupra interitatii aparatului tora!o+
pulmonar&E(aluarea (olumelor se fa!e prin spirometrie si mai ales prin
spirorafie&.pirometria se efe!tuea#a !u a2utorul spirometrelor&.pirometrele
sunt de mai multe feluri ) spirometre !u apa si spirometre us!ate&
Metoda spirorafi!a utili#ea#a spiroraful'un aparat !are permite inreistra+
rea rafi!a a (olumelor e%pirate si efe!tuarea unor su!!esiuni de mis!ari
inspiratorii si e%piratorii&In al!atuirea spirorafului e%ista o serie de sisteme)
- sistemul ins!riptor este repre#entat de o pernita !are !one!tata !u
!lopotul'per+mite inreistrarea (ariatiilor de po#itie ale a!estuia in fun!tie
de (ariatia (olumului de aer introdus&
- sistemul de pompe !e diri2ea#a aerul in sens uni! prin
spiroraf'permitand efe!tuarea su!!esi(a a mai multor mis!arii
respiratorii'fara !a su"ie!tul sa inspire sau sa e%pire atmosfera am"ianta&
- sistemul de a"sortie a dio%idului de !ar"on e%pirat repre#entat de o
su"stanta a"sor"anta a dio%idului de !ar"on&
In !onse!inta aerul pe !are il respira su"ie!tul (a a(ea o !ompo#itie relati(
!onstanta e(itandu+se a!umularea dio%idului de !ar"on in e%!es&
- sistemul de introdu!ere su" !lopot al o%ienului !u un de"it !onstant
inlo!uind astfel o%ienul !onsumat&.e poate o"ser(a !a drept urmare a
(entilatiei (olumului de aer !urent'penita sistemului ins!riptional (a trasa
un rafi! in linii as!endente ,inspir- si des!endente ,e%pir-&Prin inspirarea
unui (olum de aer ma%imal'la sfarsitul unei inspiratii de repaus (a
inreistra (olumul de re#er(a inspiratorie'iar prin efe!tuarea unei
e%piratii ma%imale la sfarsitul unei e%piratii de repaus (om inreistra
(olumul de re#er(a e%piratorie&
+ # +

Volumul !urent ,VT- repre#inta (olumul de aer !are patrunde in plamani'in
!ursul unei inspiratii si unei e%piratii de repaus'(aloarea lui medie la persoanele
adulte este de :66 ml&
Volumul inspirator de re#er(a ,VIR-'repre#inta (olumul ma%im de aer !e
poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus&
Valoarea lui medie la adulti este de 5666 ml& !eea !e repre#inta ;6< din
!apa!itatea (itala&
Volumul e%pirator de re#er(a ,VER- repre#inta (olumul ma%im de aer !are
poate fi e%pirat la sfarsitul unei e%piratii de repaus&Valoarea lui medie la adulti
este de 4966ml&'adi!a apro%imati( 9:< din !apa!itatea (itala&
Volumul re#idual ,VR- repre#inta (olumul de aer !are ramane in plaman la
sfarsitul unei e%piratii ma%imale&Valoarea lui medie la adulti este de 4566ml&
!eea !e repre#inta apro%imati( 9:< din !apa!itatea (itala&
Capa!itatiile pulmonare repre#inta (aloarea sumei a doua ori mai multe
(olume pulmonare astfel )
- !apa!itatea pulmonara totala ,CPT-'repre#inta (olumul de aer !uprins in
plaman la sfarsitul unei inspiratii ma%ime'insumand toate (olumele
pulmonare mentionate&Valoarea ei (aria#a in fun!tie de talie se%'(arsta'in
medie luandu+se in !onsideratie o (aloare de ;666ml&
Capa!itatea (itala ,CV- repre#inta (olumul de aer !e poate fi s!os din
plaman printr+o e%piratie fortata efe!tuata dupa o inspiratie ma%ima&Ea este
eala !u suma a trei (olume pulmonare ,VRI- = ,VER- =,VT- si are in medie o
(aloare de apro%imati( >?66ml& repre#entand in 2ur de ?:< din CPT*
- Capa!itatea re#iduala fun!tionala ,CR1- repre#inta (olumul de aer !are
ramane in plaman la sfarsitul unei e%piratii de repaus&Valoarea ei'se poate
o"tine prin insumarea VER = VR 'ea repre#entand apro%imati( :6< din
CPT*
- Capa!itatea inspiratorie ,CI- repre#inta (olumul de aer !e poate fi introdus in
plaman printr+o inspiratie ma%ima !are in!epe la sfarsitul unei e%piratii de
repaus&Valoarea ei este e!$i(alenta !u suma dintre VT si VER si repre#inta
:6< din CPT&
7EBITELE VENTILATORII& 7a!a masurarea (olumelor pulmonare
!onfera o serie de parametrii stati!i !e !ara!teri#ea#a aparatul tora!o+
pulmonar'pentru o"tinerea unei informatii leate de fun!tia (entilatorie se
utili#ea#a masura de"itelor (entilatorii&

+ 8 +
7e"itul (entilator de repaus ,V- repre#inta !antitatea de aer (entilat in timp
de un minut in !onditii de repaus si poate fi o"tinut prin produsul dintre
(olumul !urent si fre!(enta os!ilatiei&
7e"itul (entilator ma%im ,Vma%- repre#inta !antitatea de aer ma%ima !e
poate fi (entilata !a urmare a !resterii ma%imale a fre!(entei si amplitudinii
respiratorii'el poate atine (alori de pana la 4:64 @min& la persoanele antrenate&
VENTILATIA ALVEOLARA& La sfarsitul unei respiratii de repaus'in
interiorul plamanilor se afla apro%imati( 9:66 ml& aer din a!estia doar in 2ur de
95:6 ml&parti!ipa la s!$im"ul de a#e'aflindu+se in interiorul al(eolelor ,aer
al(eolar- restul de apro%imati( 4:6 ml& este !ondus in !aile respiratorii la
ni(elul !arora nu au lo! s!$im"uri de a#e'fapt pentru !are a!est spatiu a fost
numit spatiu mort anatomi!&
7in !ei :66 ml& !e patrund in plamani in !ursul unei inspiratii de
repaus'4:6ml& (or primeni aerul din spatiul mort anatomi!'iar restul de 5:6
ml&se adaua aerului al(eolar&Cu alte !u(inte (entilatia al(eolara ,Va- (a
e%prima !antitatea de aer !are patrunde in plamani dupa s!aderea (olumului
spatiului mort anatomi! ,Vsma- in timp de un minut&
Va A V 0 Vsma % f
- 9 -

7I1U/IUNEA .I .C3IMBARILE 7E GA/E 7E LA NIVELUL
MEMBRANEI ALVEOLO+CAPILARE&
La ni(elul plamanului are lo!' in permanenta' un s!$im" de a#e intre aerul
din al(eole si a#ele di#ol(ate in sanele (enos !e a2une la a!est ni(el pe
!alea (aselor !apilare&.!$im"ul de a#e se reali#ea#a la nmi(elul mem"ranei
al(eolo+!apilare prin pro!esul de difu#iune* a!est pro!es defineste tendinta unui
a# de a se deplasa dintr+o #ona in !are !on!entratia lor este mai mare !atre o
#ona in !are !on!entratia este mai mi!a' pina in momentul in !are !on!entratia
a#ului se uniformi#ea#a in am"ele #one& Vite#a !u !are are lo! pro!esul de
difu#iune a dio%idului de !ar"on si o%ienului la ni(elul plaminului este
!onditionata de o serie de fa!tori )
- Gradientul de presiune partiala a a#elor din aerul al(eolar si din sinele
!apilarelor (enoase&
- .uprafata de difu#iune este repre#entata de marimea suprafetei prin !are
aerul (ine in !onta!t !u mem"rana al(eolo+!apilara si este dire!t
proportionala !u (ite#a de difu#iune&
- 7istanta de difu#iune' foarte mi!a' pe !are o au de par!urs a#ele
fa(ori#ea#a pro!esul de difu#iune !res!indu+I (ite#a&
- Coefi!ientul de difu#iune este o (aloare !onstanta !are depinde de
solu"ilitatea a#ului si de reutatea lui mole!ulara&
TRAN.PORTUL GA/ELOR IN .ANGE
TRAN.PORTUL OBIGENULUI& O%ienul este transportat in sane su"
doua forme )
- di#ol(at in plasma* desi in !antitatea mi!a'o%ienul transportat su"" a!easta
forma are un rol fun!tional deose"it' repre#entindforma intermediara
o"liatorie in transferul de o%ien intre aerul al(eolar si $emolo"ina din
eritro!it sau intre $emolo"ina eritro!itara si !elulele !atre !are o%ienul
este eli"erat&
- leat de $emolo"ina* repre#inta forma prin!ipala de transport a o%ienului'
su" a!easta forma sunt transportati apro%imati( 96 ml& o%ien in fie!are ml&
de plasma' fie!are ram de $emolo"ina leind 4'5> ml& o%ien& La fie!are
atom de 1e din stru!tura mole!ulei de $emolo"ina se leaa la"il !ite o
mole!ula de o%ien&
+ 10 +
Capa!itatea $emolo"inei de a lea o%ienul este !onditionata nu numai de
presiunea partiala a o%ienului di#ol(at !i si de !on!entratia ionilor de $idroen
din plasma si de temperatura&Cresterea temperaturii si a !on!entratiei ionilor de
$idroen s!ade !apa!itatea $emolo"inei de a lea o%ienul !are este !edat
tesuturilor&
TRAN.PORTUL 7IOBI7ULUI 7E CARBON& 7io%idul de !ar"on
format la ni(elul tesuturilor este transportat in diferite moduri*
- di#ol(at in plasma' !a si in !a#ul o%ienului' o parte din dio%idul de !ar"on'
!are difu#ea#a dinspre tesuturi prin li!$idul interstitial' in sine este
transportat di#ol(at in plasma&
- leat de anumite rupuri ale anumitor proteine o !antitate de apro%imati( de
dio%idd de !ar"on la 466ml&sine se leaa la ni(el unor rupari ale
proteinelor plasmati!e' in!lusi( la ni(elul $emolo"inei' fiind transportat
su" a!easta forma&
- su" forma de "i!ar"onat* su" a!easta forma se transporta restul de dio%id de
!ar"on din sine&7io%idul de !ar"on difu#at de la ni(elul tesuturilor in
plasma' patrunde in interiorul eritro!itelor unde su" influienta unor en#ime
an$idra#a !ar"oni!a' se $idratea#a dind nastere a!idului !ar"oni!& A!idul
!ar"oni! diso!ia#a rapid iar anionul "i!ar"oni! re#ultat difu#ea#a din nou' in
!ea mai mare parte in plasma unde leaa ionul Na po#iti( !u !are formea#a
"i!ar"onatul de sodiu&
RE.PIRATIA CELULARA
.uma pro!eselor prin !are o%ienul transportat in sine este !edat la ni(elul
!apilarelor din tesuturi !atre sistemele en#imati!e !elulare unde este utili#at si
prin !are dio%idul de !ar"on este produs in !elula' !a urmare a pro!eselor
meta"oli!e poarta denumirea de respiratie !elulara&
Transportul o%ienului din sinele !apilar !atre intra!elulare de utili#are are
lo! printr+un pro!es de difu#iune&7ifu#iunea a#elor prin endoteliul !apilar si
prin mem"ranele !elulare depinde de a!eiasi fa!tori !are !onditionea#a difu#a+
rea a#elor la ni(elul plaminului&
Pentru a se uni !u o%ienul' rea!tie in urma !areia se formea#a apa' ionii de
$idroen pro(eniti din deradarea diferitelor su"straturi sunt in preala"il
a!ti(ati' pro!es !are se reali#ea#a in !ursul unui sir de rea!tii de o#idoredu!ere
!e se desfasoara in mito!ondrii' !unos!ute su" denumirea de lant respirator&In
a"senta o%ienului rea!tiile de o%idoredu!ere ale lantului respirator nu mai
- 11 -
au lo! si in !onse!inta' este anulata si produ!erea de enerie' !eea !e fa!e !a
pro!esele (itale sa nnu mai poata !ontinua&
7io%idul de !ar"on'!are tre!e din tesuturi in sane'pro(ine din rea!tiile de
deradare a su"straturilor ,rea!tii de !ar"oni#are- 'el repre#entand alaturi de apa
unul din produsii finali ai rea!tiilor meta"oli!e din oranism&r

- 12 -
PNEUMONII'GENERALITATI&
7E1INITIE*
Pneumoniile sunt "oli pulmonare inflamatorii a!ute de etioloie foarte
di(ersa' infe!tioasa si neinfe!tioasa' !ara!teri#ate prin al(eolita e%udati(a sau
infiltrat inflamator interstitial& Ele reali#ea#a adesea un ta"lou !lini!o+
radioloi! de !ondensare pulmonara&
Cind pro!esul inflamator !u a!umulare de e%udat fi"rino!elular in al(eolele
pulmonare are lo!ali#area lo"ara sau sementara se (or"este de pneumonie
lo"ara sau sementara&Bron$opneumonia este o forma de pneumonie lo"ulara
in !are pro!esul inflamator !uprinde de o"i!ei mai multi lo"uli si "ron$iole
aferente' pro!esull patoloi! e(oluind in multitle fo!are diseminate' aflate in
stadii diferite de e(olutie&
Termenul de pneumonie interstitiala desemnea#a afe!tiuni pulmonare'
a!ute' in !are le#iunea inflamatorie este dispusa interstitial' peri"ron$opulmonar
fara e%!luderea unei parti!ipari al(eolare& 7in !e in !e mai folosit este termenul
de pneumonita' !are in sens lar are a!elasi inteles !u termenul de pneumonie
fara !a el sa sesi#e#e tipul anatomi! si toporafia le#iunilor&
CLA.I1ICAREAPNEUMONIILOR)

+.trepto!o!us pneumonial
+.tap$8lo!o!!us aureus
+.trepto!o!!o!us p8oenes
+Cle"siella pneumoniae
Alti ermeni ram neati(i*Pseudomanas aeruinosa'Es!$eri!$ia !oli'
Proteus'.erratia&
+3aemop$ilus influen#ae
+Ba!teriodes frailis si alti ermeni anaero"i
+Leionella pneumop$ila
+M8!o"a!terune
Germeni !are determina rar' in pre#ent pneumonii*
+Bordetella partesis
+.almonella t8p$i si para t8p$i
+Bru!ella a"ortus si meliteusis
+Pasteurella pestis si pasteurelaureusis
+Ba!ilus antra!is

+ 13 +
PNEUMONII VIRALE
+Virusuri ripale si pararipale
+Vari!ela
+Ru2eola
+Virusul sin!itial respirator
+Adeno(irusuri
+Entero(irusuri
+Virusuri $epati!e
+Virusul !itomeali!
+Virusul E"stein+Barr
PNEUMONI I 7ETERMINATE 7E C3LAMI7II
+C$lamidia psitta!i
+C$lamidia tra!$omatis
PNEUMONII 7ETERMINATE 7E RICCETT.II
+Co%iella "urnetti ,fe"ra D-
PNEUMONII 7ETERMINATE 7E MECOPLA.ME
+M88!oplasma pneumoniae
PNEUMONII 1UNGICE
+A!tiream8!es israeli ,a!tiromi!o#a-
+Co!!idiioidom8!osis ,!o!!idi!idomi!o#a-
+Asperillus fumiatus ,asperilo#a-
+3istopla#ma !apsulatum,$istoplasmo#a-
+Candida al"i!ans ,!andido#a-
PNEUMONII 7ETERMINATE 7E PROTO/OARE
+Pneumo!8stis !arireii
PNEUMONII NEIN1ECTIOA.E
+O parte din pneumoniile prin aspiratie
+Pneumonii to%i!e ,a#eto%i!e' (apori (itrosi' $idro!ar"uri (olatile'
!ompusi !$imi!i ai unor metale-
+Pneumonia lipoidi!a
+Pneumonia prin iradiere
+ 4> +
PNEUMONII BACTERIENE
4&PNEUMONIA PNEUMOCCOCICA
Este prototipul si prin!ipala !au#a de pneumonien "a!teriana din tara
noastra&
7esi in!identa pneumoniei produsa destrepto!o!us pneumoniae a s!a#ut
foarte mult in ultimile de!enii datorita ameliorari !onditiilor enerale de iiena
si administrarii pre!o!e de medi!amente antimi!ro"iene in infe!tiile respiratorii
totusi ea ramine o "oala se(era&
EPI7EMIOLOGIE&In!identa anuala a pneumoniei pneumo!i!e este numai
partial !unos!uta' din !au#a dif!ultatilor pra!ti!e a dianosti!ului "a!terioloi!
si prin neo"liati(itatea de!lararii "olii&Pneumonia apare sporadi! la persoane
anterior sanatoase' dar posi"il si in mi!i epidemii in !ole!ti(itati sau
familie&Este mai fre!(enta la "ar"ati de!it la femei' pre!um si in anotimpurile
re!i si umede',iarna' prima(ara-'atun!i !ind numarul purtatorilor de pneumo!o!
este ma%im&Pneumo!o!ul este un ermen $a"itual al !ailor respiratorii
superioare' dar starea de purtator (aria#a de ;< la adulti si 56< la !opii&
ETIOPATOGENIE
ETIOLOGIE&.trepto!o!!us pneumonial,pneumo!o!ul- este aentul
etioloi! al pneumoniei pneumo!o!i!e& El este un ermen ram po#iti( ase#at
in diplo' lan!elat si in!apsulat&Capsula pneumo!o!i!a !ontine un poli#a$arid pe
"a#a !aruia au fost identifi!ate F6 de tipuri&Tipurile 4'9'5';'?'4>'4G'95'
determina apro%imati( F6< din pneumoniile !u pneumo!o! la adulti&
.erotipul 5 de pneumo!o! are o !apsula deose"it de roasa si o aresi(itate
deose"ita' produ!ind pneumonii se(ere in spe!ial la "atrini sau "olna(i !u tare
orani!e,dia"et'al!oolism'"oli pulmonare !roni!e' et!&-
PATOGENIE* Infe!tia pulmonara !u pneumo!o! se fa!e pe !ale
aeriana&Persoanele !are fa! pneumonie pneumo!o!i!a sunt de o"i!ei !oloni#ate
la ni(elul orofarinelui de ermeni (irulenti' !are in !onditiile s!aderii
me!anismelor de aparare ale aparatului respirator' tran#itorii sau !ron2!e si
aspirarii pulmonare de se!retii' de#(olta modifi!ari patoloi!e tipi!e&7esi
indi(idul sanatos are o !apa!itate efi!ienta de aparare fata de in(a#ia
pneumo!o!i!a' o serie de fa!tori !are a!tionea#a temporar sau de luna durata'
pot interfera !u me!anismele de aparare respiratorie !res!ind sus!epti"ilitatea la
infe!tii&Printre a!estia mai importanti sunt* e%punerea la fri sau ume#eala'
o"oseala e%!esi(a' infe!tii (irale respiratori
+4:+
al!oolism' insufi!ienta !ardia!a ' dia"et' !iro#a' "oli pulmonare'situatii dupa
splene!tomie sau transplant renal&
B&MOR1OPATOLOGIE
Ca in toate infe!tiile pulmonare' pneumonia pneumo!o!i!a afe!tea#a tipi!'
reiunile inferioare sau posterioare ale plaminului&Lo!ali#area la un sinur lo"
sau la !ite(a semente este tipi!a' dar afe!tarea multilo"ulara se poate intilni
pina la 56< din !a#uri&E(olutia pro!esului inflamator se desfasoara tipi! in
patru stadii' !are sunt semnifa!ti( s!urtate si modifi!ate de tratamentul !u
anti"ioti!e&
a-.TA7IUL 7E CONGE.TIE se !ara!teri#ea#a prin !onstituirea unei
al(eolite !atarale !u spatiu al(eolar o!upat de e%udat "oat in !elule
des!uamate'are neutrofile si numerosi ermeni&Capilarele sunt $iperemiate'
destinse iar peretii al(eolari inrosati&
"-.TA7IUL 7E 3EPATI/ATIE RO.IE se produ!e dupa 9>+>F de
ore&Plaminul in #ona afe!tata se aseamana in mare !u fi!atul' are !onsistenta
!res!uta si !uloarea rosie "runa&In spatiul al(eolar se ases! fi"rina' numeroase
neutrofile' eritro!ite e%tra(a#ate si ermeni&Ben#eile de fi"rina tre! prin porii
CO3N in al(eolele adia!ente' mas!ind ar$ite!tura pulmonara
su"ia!enta&.epturile al(eolare pre#inta edeme' infiltrat leu!o!itar'eritro!ite si
ermeni&7e reula' le#iunea de $epati#atie se aso!ia#a !u pleurita fi"rinoasa sau
fi"rinopurulenta&
!-.TA7IUL 7E 3EPATI/ATIE CENU.IE mar!$ia#a in!eperea
pro!esului de re#olutie ale#iunii&.e produ!e un pro!es de li#a si de#interarea
eritro!itelor si leu!o!itelor !ontamind !u o intensa fao!itarea ermenilor de
!atre ma!rofaele al(eolare si polimorfonu!leare si li#a de fi"rina su" a!tiunea
en#imelor leu!o!itare&
d-.TA7IUL 1INAL 7E RE/OLUTIE urmea#a !a#urile
ne!ompli!ate&E%!edentul al(eolar este dierat en#imati! si este fie resor"it pe
!ale limfati!a' fie eliminat prin tuse&.tru!tura al(eolara normala se refa!e
proresi(' prin inter(entia ma!rofaelor al(eolare si refa!erea epitelului
al(eolar&Vinde!area in mod normal' se fa!e !u restitutia ad& Interum&E(olutia
elasti!a a pro!esului pneumoni! poate fi !ompli!ata su" di(erse aspe!te*
4&Pro!esul inflamator e(oluea#a spre supuratie+fa#a de $epati#atie
al"ena&In a!easta situatie intilnita mai ales in infe!tia !u pneumo!o! tip5'
al(eolele sunt pline de pio!ite masele nutriti(e sunt trom"o#ate si peretii
al(eolari distrusi&.e !onstituie astfel o arie de suprafete' distruere tisulara si
formarea de a"!es' insotite sau nu de empiene pleural&
9&Rrareori rea"sortia e%udatului al(eolar intir#ie si se produ!e orani#area
sa prin inter(entia fi"ro"lastilor&In lo!ul le#iunii inflamatorii a!ute se !onstitue
o #ona de H!ernifi!areIsi amputare fun!tionala,pneumonie !roni!a-
5&7iseminarea "a!teriana pre#enta in!onstant in prima fa#a a pneumoniei
poate fi mai mare in !a#ul e(olutiei spre supuratie&Astfel pot apare artrita'
meninita'endo!ardita infe!tioasa sau alte determinari septi!e&
Modifi!arile morfoloi!e stadiale din pneumonia pneumo!o!i!a sunt
insotite de tul"urari fi#iopatoloi!e respiratorii' !ardio(as!ulare si sistemi!e'a
!aror amplasare este dependenta de intinderea !ondensarii pulmonare'de
aresi(itatea "a!teriana si de statusul eneral al a#dei inainte de infe!tia
pneumo!o!i!a&
C&TABLOUL CLINIC
Manifestarile !lini!e ale pneumoniei pneumo!o!i!e sunt relati(
uniforme&7e"utul este de o"i!ei "rus! in plina sanatate prin frison solemn'
fe"ra' 2un$i tora!i! si tuse&La aproape J din "olna(i se aseste o infe!tie de
!ai respiratrii superioare' pre!edind !u doua pina la #e!e #ile'manifestarile
pulmonare& 1risonulKKsolemnKKpoate mar!a de"utul "olii este de o"i!ei uni!'
duria#a 56+>6 minute se poate insoti de !efalee'(arsaturi si este in(aria"il urmat
de as!ensiune termi!a&1risoanele repetate pot apare in primele #ile de
"oala'suerind pneumonia se(era sau !ompli!atii&1e"ra este importanta 5G+
>6rade C adesea inLplatouL sau nereulata&Ea !edea#a la fri in apro%imati(
9> de ore 'la anti"ioti!e' la !are pneumo!o!ul este sensi"il,de reula
Peni!ilina-&1e"ra persistenta sau reaparitia fe"rei dupa !ite(a #ile de
su"fe"rilitate'denota de o"i!ei o pneumonie !ompli!ata&
Jun$iul tora!i! apare imediat dupa frison* este deo"i!ei intens are sediul
su" mamar si se a!!entuia#a !u respiratia sau tusea are !ara!terele durerii
pleurale&.ediul durerii tora!i!e poate (aria in raport !u sediul pneumoniei !a de
e%emlu durerea a"dominala in pneumonia lo"ului inferior'sau durere in umar in
pneumonia (irfilui&
Tusea apare rapid dupa de"utul "olii' este intial us!ata'iritati(a'dar de(ine
produ!ti(a !u sputa !ara!teristi! ruinei si aderenta de (as& Uneori sputa poate
de(eni fran!$emoptoi!a sau purulenta&
7ispneea este o manifestare !omuna* polipneea' de o"i!ei moderata' se
!orelea#a !u intinderea !ondensarii pneumoni!e si !u statusul pulmonar anterior
"olii&La !el putin 46< din "olna(i se de#(olta un $erpes la "u#e sau nas&
.tarea enerala a "olna(ului netratat este de o"i!ei alterata si este mai
se(era de!it o suerea#a le#iunea pneumoni!a&Bolna(ii sunt transpirati'
adinami!i uneori !onfu#i sau deliranti&Pot fi pre#ente* miali se(ere' (arsaturi'
oliurie'$ipotensiune arteriala&

E%amenul o"ie!ti( in perioada de stare a "olii este !ara!teristi!&La
e%amenul eneral in spe!ial la formele medii+se(ere de "oala se pot asi*
modifi!ari (ariate ale starii de !onsistenta'fe"ra'teumente !alde si umede' fata
!onesti(a !u roseata pometului de partea pneumoniei'su"i!ter' $erpes
nasola"ial' lim"a us!ata si !u depo#ite' distensie a"dominala' meninism&
E%amenul aparatului respirator rele(a date (ariate' in raport !u stadiul
"olii&7e o"i!ei in pneumoniile lo"are se reases! toate elementele unui sindrom
de !ondensare* redu!erea ampliatiei respiratorii de partea "olna(a'matitate' sau
su"matitate' (i"ratii (o!ale "ine transmise sau a!!entuate in #ona !u sonoritate
modifi!ata' respiratie suflanta sau suflu tu"ar si raluri !repitante multe
a!!entuate de tuse&
Uneori'elementele o"ie!ti(e ale pneumoniei se re#er(a la su"matitate
lo!ali#ata'respiratie suflanta'"ron$ofonie si raluri inspiratorii putine&In
pneumonia (irfului sau a lo"ului mediu sau in pneumonia !are !uprinde
sementele a%ilare' semnele o"ie!ti(e pulmonare pot fi mai reu identifi!ate
da!a e%amenul nu este riuros&
E%amenul aparatului !ardio(as!ular rele(a ta$i!ardie moderata'
!on!ordanta !u fe"ra' #omote !ardia!e rapide si adesea $ipotensiune arteriala
putin simptomati!a&In formele se(ere de pneumonie se pot asi ta$iaritmii' in
spe!ial atriale semne de mio!ardita insotita sau nu de insufi!ienta !ardia!a&
3ipotensiune arteriala semnifi!ati(a sau !$iar !olaps !ir!ulator&In a!este
!onditii pneumonia pneumo!o!i!a de(ine KKo ra(a "oala !ardia!aKK&utin
simptomati!a&In formele se(ere de pneumonie se pot asi ta$iaritmii' in spe!ial
atriale semne de mio!ardita insotita sau nu de insufi!ienta !ardia!a&
3ipotensiune arteriala semnifi!ati(a sau !$iar !olaps !ir!ulator&In a!este
!onditii pneumonia pneumo!o!i!a de(ine KKo ra(a "oala !ardia!aKK&

7& EBPLORAREA PARACLINICA
E%plorarea para!lini!a este ne!esara atit pentru o"ie!ti(area pneumoniei si
a infe!tiei pneumo!o!i!e !it si pentru diferentierea de pneumoniile !u alte
etioloii& 7e reula e%ista o leu!o!ito#a ,fre!(ent intre 49666+ 9:&666mm&- !u
de(iere la stina a formulei leu!o!itare si disparitia eu#inofilelor& Un numar
normal de leu!o!ite sau o leu!openie se pot intilni in pneumoniile
pneumo!o!i!e ra(e' dar pot suera si o alta etioloie& V.3+ul este mare'
uneori peste 466mm la o ora iar fi"rinemia sau alte rea!tii de fa#a a!uta sint
!res!ute& Ureea sanuina poate fi !res!uta prin $ipr!ateorism' $ipo(olemie si
mai rar prin alterare renala&
E%amenul "a!terioloi! al sputei este foarte util dar nu totdeauna stri!t
ne!esar&Re!oltarea sputei se fa!e in re!ipiente stri!t sterile& Pe frotiurile !olorate
Gram se identifi!a $ematii' leu!o!ite' neutrofile in numar mare si !o!i ram
po#iti(i' i#olati sau in diplo' in parte fao!itati de neutrofile&
3emo!ulturile pot fi po#iti(e pentru pneumo!o!i'in 96+56< din !a#uri in
spe!ial in primele #ile de "oala sau in !a# de frisoane repetate&
E%amenul radioloi! tora!i!'!onfirma !ondensarea pneumoni!a&Aspe!tul
radioloi! !lasi! este al unei opa!itati omoene de intensitate su"!ostala "ine
delimitata de o s!i#ura o!upind un lo" mai multe semente sau un sinur
sement&7e o"i!ei opa!itatea pnumoni!a are forme triun$iulare !u (irful in $il
si "a#a la periferie' aspe!t mai "ine pre!i#at de radiorafiile efe!tuate in po#itie
laterala&Reiunea $ilara si mediastinala nu este modifi!ata&
Rareori opa!itatea radioloi!a este "ilaterala dar tot lo"ara sau sementara
,pneumonie du"la- sau le#iuninile !u aspe!t "ron$opneumoni! !u mi!ronoduli
"ilaterali de intensitate su"!ostala' neomoeni si !u limite impre!ise&Un re(atsat
pleural minim sau mediu intinit la apro%imati( 56< din "olna(i' poate modifi!a
aspe!tul radioloi! al pneumoniei pneumo!o!i!e&

1&7IAGNO.TIC
7ianosti!ul po#iti( al pneumoniei pneumo!o!i!e este relati( usor la
formele tipi!e&El se "a#ea#a pe*
a-date de istori!,de"ut "rus!' frison' fe"ra'2un$i tora!i!-
"-identifi!area unui sindrom de !ondensare pulmonara !u sputa ruinie si
$erpes
!-date radioloi!e,opa!itatea triun$iulara' sementara sau lo"ara-
d-e%amenul "a!terioloi! al sputei
7ianosti!ul diferential al pneumoniei pneumo!o!i!e are doua etape*
4&7iferentierea pneumoniei de alte afe!tiuni pulmonare !are au aspe!t
!lini!o+radioloi! asemanator
9&7iferentierea pneumoniei pneumo!o!i!e de alte tipuri etioloi!e ale
pnumoniei&
Intru!it ta"loul !lini!o+radioloi! !el mai !omun al pneumoniei
pneumo!oi!e !omorta un sindrom de !ondensare fe"ril si o imaine radioloi!a
lo"ara sau sementara'dianosti!ul diferential tre"uie fa!ut in primul rind
!u*lo"ita sau pneumonia tu"er!ulara,in spe!ial la tineri-'infar!tul pulmonar'
neoplasmul pulmonar !u sau fara atele!ta#ie,in spe!ial dupa :6 de
ani-atele!ta#ia pulmonara limitata' !u o"stru!tie "ronsi!a nemalina sau
neopla#i!a'pleure#ia tu"er!uloasa la de"ut',in spe!ial !ind pneumonia se
!ompli!a !u re(arsat pleural-' a"!esul pulmonar,inainte de e(a!uare-&
Unele pneumonii "a!teriene determina !el putin in etapa initiala un ta"lou
!lini!o+radioloi! asemanator pneumoniei pneumo!o!i!e&7intre a!estesa' mai
!omune sint pneumoniile produse de*CLEB.IELLA PNEUMONIAE'
3AEMOP3ILU. IN1LUEN/AE' .TREPTOCOCCU. PEOGENE.'
.TAP3ILOCOCCU. AUREU.&
1&EVOLUTIE' COMPLICATII&
Pneumonia pneumo!o!i!a are in ma2oritatea !a#urilor o e(olutie
tipi!a&.u" tratament !u ant"ioti!e,pene!ilina- fe"ra s!ade in 9>+5; de ore si
afe"rilitatea se o"tine in !ite(a #ile& .emnele enerale de "oala'tuse si durerea
tora!i!a se redu! rapid' pe !ind semnele !lini!e de !ondensare pulmonara
reresea#a in 5+:#ile&In formele mai se(ere de pneumonie respiratia suflanta si
ralurile !repitante pot persista :+?#ile' !on!ordant !u re#olutia imaini
radioloi!e&7isparitia opa!itatii pulmonare radioloi!e se o"tine in 46+ 4;#ile si
o pneumonie !u e(olutie prelunita tre"uie dianosti!ata da!a nu s+a o"tinut
din (inde!area !lini!a si re#olutie !ompleta radioloi!a dupa trei saptamini&
Or!e opa!itate pulmonara restanta' dupa a!easta data' tre"uie e%plorata
!omplet' in!lusi( prin "ron$os!opie' pentru a e%!lude o pneumonie se!undara
unei o"stru!tii neopla#i!e&
E(olutia naturala',in a"senta tratamentului !u anti"ioti!e a pneumoniei
este de G+4:#ile urmate de (inde!are' in !ele mai multe !a#uri&.firsitul
perioadei de stare este !el mai fre!(ent "rus!,!ri#a pneumoni!a- si mai rar in
KKlisisKK&Compli!atiile pneumoniei pneumo!o!i!e sunt relati( rare si usoare&Ele
sunt mai fre!(ente si mai se(ere in alte tipuri de pneumonii "a!teriene&
4&Pleure#ia serofi"rinoasa,asepti!a se intilneste la peste4@5 din "olna(i
mai ales !ind anti"ioterapia nu este in!eputa prompt&Ea apare printr+o rea!tie de
supersens"ilitate la antienul pneumoni! de tip poli#a$aridi!&
Li!$idul este sero!itrin' uneori tur"id' !u neutrofile foarte multe'are p$
mai mare sau eal !u ?'56 este steril&Cantitatea de li!$id este mi!a sau
moderata&Aparitia re(arsatului pleural preluneste su"fe"rilitatea si durerea
tora!i!a&Pleure#ia se resoar"e spontan in 4+9 saptamini su" tratament
antiinflamator si e(entual anti"ioti!&Re(arsatele pleurale mai importante sau
prelunirea su"fe"rilitatii'o"lia la e(a!uarea li!$idului&
9&Pleure#ia purulenta,empienul pleural-sur(ine rar la apro%imati(:< din
"olna(ii netratati si la apro%imati(4< din !ei tratati&Ea se manifesta prin durere
!ontinua'elemente de pleure#ie la e%amenul !lini!' reaparitia sau persistenta
fe"rei'stare enerala to%i!a&
Li!$idul pleural este purulent' !u leu!o!ite intre 46&666+:6&666mm& si !u
ermeni intra si e%ta leu!o!itari' p$ li!$idului este su"?'56&Cantitatea de li!$id
poate fi moderata' dar in a"senta tratamentului ade(at poate de(eni
importanta&Tratamentul presupune pun!tie+aspiratie sau mai "ine tora!otomie+
minima si instituirea unui tu" de dren' !u aspirarea !ontinua a li!$idului alaturi
de anti"iterapia !orespun#atoare pe !ale enerala si e(entual lo!ala&
5&A"!esul pulmonar sur(ine foarte rar in pneumonia pnumo!o!i!a'
intru!it ermenul nu produ!e ne!ro#a tisulara&
A"!edarea se poate produ!e in spe!ial dupa infe!tia !u tipul 5 de pneumo!o!
sau din !au#a unei infe!tii !on!omitente !u ermeni aero"i si anaero"i&
>&Atele!ta#ia este deasemenea o !ompli!atie rara&Ea se produ!e prin
dopurile de mu!us !are nu pot fi e(a!uate prin tuse sau mai fre!(ent printr+o
o"stru!tie "ronsi!a prin tumora sau !orp strain&1e"ra persistenta'dispneea'lipsa
de re#olutie a imainii radioloi!e si li"sa de raspuns la tratament' suerea#a o
atele!ta#ie aso!iata pneumoniei' !are tre"uie in(estiata "ron$os!opi!&
:&.uprainfe!tia este !ompli!atie importanta a pneumoniei'rareori
dianosti!ata&Ea sur(ine rar dupa tratament !u peni!ilina !el mai fre!(ent dupa
aso!iere de anti"ioti!e&E(olutia "olii suerea#a dianosti!ul&7upa un tratament
!u multiple anti"ioti!e "olna(ul se ameliorea#a si fe"ra diminuea#a'ulterior
fe"ra reapare'tusea se identifi!a si pneumonia se e%tinde&
;&Re#olutia intir#iata si e(entual !onstituirea unei !ondensari !roni!e sunt
posi"ile la "olna(ii (irstni!i sau la !ei !u "ronsite !roni!e'fi"ro#a pulmonara'
malnutritie sau al!oolism&Pneumonia prelunita se manifesta prin su"fe"rilitati'
tuse si e%pe!toratie (aria"ila' sindrom de !ondensare !lini! si aspe!t infiltrati(
radioloi! !are se preluneste peste patru saptamini&
?&Peri!ardita purulenta este o !ompli!atie foarte rara&.e intilneste mai ales
in pneumoniile lo"are stini si se manifesta prin durere retrosternala'sindrom
peri!ardi! !ara!teristi! si semne radioloi!e sau ele!tro!ardiorafi!e'sau mai
pre!o!e e!orafi!e&
F&Endo!ardita pneumo!o!i!a poate sur(eni la "olna(ii (al(ulari sau mai
rar pe (al(e normale&Ea afe!tea#a mai ales (al(a aorti!a' dar posi"il si mitrala si
tri!uspida&Insamintarea endo!ardi!a se produ!e in timpul "a!teriemiei' iar
de#(oltarea "olii se fa!e in timp de !ite(a saptamini&7e o"i!ei endo!ardita se
dianosti!$ea#a la !ite(a saptamini sau luni dupa o pneumonie' prin
su"fe"rilitate' a!!entuarea suflurilor !ardia!e sau instalarea unei insufi!iente
!ardia!ei insolite sau a unor manifestari em"oli!e sistemi!e&
G&Meninita pneumo!o!i!a apare in pre#ent foarte rar tot prin deseminarea
$ematoena&Ea se poate manifesta prin semne !lasi!e,!efalee'(arsaturi-'sau prin
de#orientare' !onfu#ie' somnolenta si li"sa de raspuns la anti"ioti!e&A(ind in
(edere ra(itatea a!estei !ompli!atii' pun!tia ra$idiana se impune la or!e
suspi!iune de afe!tare menineala&
46&I!terul poate !ompli!a pneumoniile foarte se(ere&Mai fre!(ent se
!onstata su"i!ter'$iper"iliru"inemie mi%ta' semne "ioloi!e de !itoli#a
moderata&Me!anismul i!terului nu este "ine pre!i#at'dar e%pli!atii plau#i"ile
sunt* $emoli#a eritro!itelor in fo!arul pneumoni!'le#iuni $epati!e to%i!e sau
$ipoto%i!e' defi!iente de lu!o#a&Afe!tarea $epati!a este tran#itorie&
44&Glomerulonefrita pneumo!o!i!a apare rar' la 46+96#ile dupa de"utul
pneumoniei si se manifesta prin sindrom urinar&Me!anismul sau de produ!ere
este imunoloi!' "oala final de!lansata de un antien pneumoni!&E(olutia
lomerulonefritei se fa!e paralel !u !ea a pneumoniei'(inde!indu+se !omplet&
49&Insufi!ienta !ardia!a a!uta poate apare la persoane (irstni!e !u
pneumonii se(ere&Ea este re#ultatul afe!tarii mio!ardi!e to%i!e sau $ipoto%i!e
de o"i!ei in !onditiile unor le#iuni !ardia!e pree%istente&1re!(ent se insoteste
de $ipotensiune sau a!esta urmea#a unei pneumonii ra(e'sau !u des$idratare si
afe!tarea starii enerale&Aparitia unei insufi!iente !ir!ulatorii a!ute in !adrul
unei pneumonii suerea#a o alta etioloie de!it pneumonia&
45&Alte !ompli!atii sunt posi"ile deasemenea&Tul"urarile psi$i!e intilnite
in spe!ial la "olna(ii al!ooli!i sau tarati&7ilatatia astri!a a!uta'ileusul paraliti!'
trom"ofle"ite profunde'artrita septi!a&
F& TRATAMENT
Tratamentul pneumoniei pneumo!o!i!e este relati( simplu si in !a#urile
usoare' ne!ompli!ate si la persoane anterior sanatoase'dar pote de(eni
!omple%'in formele se(ere de "oala sau !ompli!ate&In eneral "olna(ii ne!esita
terapie antimi!ro"iana si masuri de inri2ire enerala' tratament simptomati! si
al !ompli!atiilor&
Terapia de "a#a a pneumoniei pneumo!o!i!e este !ea antimi!ro"iana iar
peni!ilina este ant"ioti!ul de ele!tie&Pneumonia pnumo!o!i!a raspunde
repede' 'la do#e relati( mi!i de peni!ilina G'in do#e de 4&;66&666 0 9&>66&666
U'administrate I&M& la ; ore&Re#ultate similare se o"tin !u a!eeasi do#a #ilni!a
administrata di(i#at I&M& la F+49 ore sau I&V la 49 ore&Tratamentul !u peni!ilina
se intinde in medie pe o perioada de ?+46 #ile'dar sunt ne!esare 5+> #ile de
afe"rilitate pentru oprirea sa&Re#ultate tot la fel de "une se pot o"tine !u
eritromi!ina >66+:66 m& la ; ore administrata oral'sau ampi!ilina :66+4666
m& la ; ore administrate oral&Administrarea'de tetra!i!lina'!a prim anti"ioti! in
pneumonia pneumo!o!i!a este o eroare'intru!at apro%imati( ?+9:< din
tulpinile de pneumo!o! sunt re#istente'la tetra!i!lina&.u" tratament !u anti"ioti!
fe"ra dispare in 9>+?9 ore'starea to%i!a se ameliorea#a rapid ,4+5 #ile- iar
sindromul de !ondensare !lini! reresea#a in :+? #ile&Re#olutia radioloi!a se
o"tine in ?+4> #ile&
7a!a dupa ma%im > #ile de tratament !u anti"ioti! nu se o"tine
defer(as!enta "olii si afe"rilitatea'tratamentul tre"uie re!onsiderat e%istand mai
multe e(entualitatii)
- pneumonia are o alta etioloie de!at !ea pneumo!o!i!a ,!u ermeni ram
neati(-
- !ompli!area pneumoniei ,pleure#ie sau empiem'peri!ardita'meninita et!&-
- infe!tia !u pneumo!o! re#istenta la peni!ilina sau la alte anti"ioti!e u#uale&
Ca alternati(a de tratament !u anti"iotri!e in !a#urile infe!tiei !u pneumo!o!
re#istent la peni!ilina se pot o"tine re#ultate "une !u) Cefalosporine ,4+9
rame pe parenteral sau Clindami!ina 4+9 r&@#i parenteral- sau Va!omi!ina
,9 r&@#i parenteral- sau medi!atie antimi!ro"iana in raport !u anti"iorama
sputei&
Tratamentul eneral si simptomati! poate fi tot atat de important'!a si !el
antimi!ro"ian&Administrarea de o%ien pentru 9>+5; ore'este adesea ne!esara
pentru "olna(ii !u stare to%i!a'!u pneumonie e%tinsa'!u afe!tiuni pulmonare
aso!iate sau $ipo%emie&3idratarea !ore!ta'pe !ale orala sau I&V este adesea
ne!esara'a(and in (edere tendinta de des$idratare si tul"urari ele!troliti!e
produse de fe"ra'transpiratii intense'(arsaturi et!&
Medi!atia antipireti!a ,aspirina si para!etamol- este indi!ata in spe!ial la
"olna(ii !u fe"ra mare&7urerea pleurala poate fi mult redusa !u aspirina'!odei+
na fosfori!a&
Tratamentul !ompli!atiilor !uprinde masuri spe!ifi!e anterior semnalate&
Pre(enirea pneumoniei pneumo!o!i!a este ne!esara la persoane !u Mris!
inaltL de a fa!e o "oala se(era'!u pronosti! ra(&In afara nasurilor enerale de
profila%ie'se foloseste un (a!!in antipneumo!o!i! !ontinand poli#a$aride
!apsulare de la 95 de tipuri de pneumo!o!'!are ar fi responsa"ile de G6< din
pneumoniile pneumo!o!i!e "a!terieni!e&Persoanele !u ris! inalt sunt !ele peste
:: de ani !u "oli !roni!e di"ilitante !a ) "ron$opneumonia !roni!a o"stru!ti(a
sau "ronse!ta#ii'insufi!ienta !ardia!a !roni!a'dia"et'neopla#ii'mielom multiplu'
al!oolism&Va!!inul se administrea#a o sinura do#a I&M& si produ!e rea!tii
lo!ale si enerale minime&
Pronosti!&In era preanti"ioti!a pneumonia pneumo!o!i! a fost o "oala
ra(a'!u o mortalitate medie de apro%imati( 56<&7e la introdu!erea peni!ilinei
mortalitatea a s!a#ut semnifi!ati( fiind apro%imati( de :< in pneumoniile
ne"a!teriene si de apro%imati( 4?< in !a#urile "a!teriene&Pneumonia la adult
anterior sanatos !u pneumo!o! sensi"il la peni!ilina ar tre"ui sa nu determine
mortalitatea&
.emnele de pronosti! se(er in!lude ) leu!openie'"a!teremie'afe!tare pul+
monara multilo"ara'!ompli!atii e%trapulmonare'infe!tii !u pneumo!o! tip5'
"oala sistemi!a pree%istenta'!olaps'al!oolism'(arsta peste :6 ani&

PNEUMONIA STAFILOCOCICA
Pneumonia stafilo!o!i!a este o "oala relati( rara ,4+:< din totalul pneumo+
niilor "a!teriene- dar poate de(eni fre!(enta si se(era in timpul epidemiilor de
ripa&In unele forme de "oala determina !ompli!atii septi!e si mortalitate destul
de ridi!ata&
A& ETIOLOGIE
Aentul etioloi! al "olii este stafilo!o!ul aureu !o! ram po#iti(' !u
diametrul de 6'F+4' !are se aseste mai ales in rupuri si mai ales in lanturi&
In eneral infe!tia pulmonara stafilo!o!i!a se intilneste mai ales la purtatorii
de stafilo!o! si repre#inta mai mult o autoinfe!tie de!it o infe!tie do"indita de
la o alta persoana&Unele rupe de persoane dau un pro!ent mai ridi!at de
purtatori si au o in!identa mai mare de pneumonii stafilo!o!i!e ) persoane !u
afe!tiuni !roni!e ,dia"et'!iro#a'insufi!ienta renala !roni!a-!u tul"urari imunolo+
i!e'leu!o#e'limfoame sau !are fa! infe!tii repetate&
Pneumonia stafilo!o!i!a este o "oala mai rar intalnita'dar ea poate apare in
timpul infe!tiei ripale',mai ales la !opii in spe!ial su" 9 ani-'in unele "oli
pulmonare'"ronse!ta#ie sau fi"ro#a !$isti!a'tu"er!ulo#a sau neoplasm
"ronsi!'la "olna(ii multi spitali#ati'la persoanele din ser(i!iile de terapie
intensi(a'in unitatiile de $emodiali#a'in unitatiile de !$irurie !ardia!a&
B& PATOGENIE
Infe!tia pulmonara stafilo!o!i!a se poate produ!e pe doua !ai )
- Calea "ron$oena presupune aspirarea se!retiilor nasofariniene infe!tate in
plamanii&.e intalneste in pneumonia postripala sau in !onditii de depresie
imunitara&
- Calea $ematoena presupune eli"erarea de stafilo!o!i in !urentul
!ir!ulator'de la un fo!ar septi! si fi%area lor pulmonara'unde determina
le#iuni multiple si diseminate&1re!(ent se produ!e si o endo!ardita a!uta'in
spe!ial tri!uspidiana& Indiferent de poarta de intrare' stafilo!o!ul produ!e la
ni(elul plaminului o rea!tie inflamatorie septi!a'!u infiltrat leu!o!itar'edem
lo!al si $emorai!&
C& MOR1OPATOLOGIE
Infe!tia pulmonara stafilo!o!i!a produ!e' !el mai adesea o
"ron$opneumonie tipi!a' !u fo!are multiple si !entru ne!roti! !are !omuni!a !u
lumenul "ronsi! sau mai rar' o pneumonie masi(a !u e(olutie ne!roti#anta&
Mi!ros!opi! le#iunile sunt "ronnsi!e si al(eolare&Mu!oasa "ronsi!a este
intens inflamata' pre#entind infiltrate masi(e !u neutrofile si posi"il
mi!roa"!ese&Al(eolele din 2ur sunt pline de un e%udat !u putina fi"rina si
numar mare de neutrofile&In e(olutie e%ista tendinta formarii de !a(itati prin
ne!ro#a tisulara si distuerea peretilor al(eolari&La a!est ni(el aerul inspirat
poate sa patrunda dar nu poate fi e(a!uat'astfel se !reea#a
!a(itatiIIsuflateII&A!este !a(itati !u pereti su"tiri sunt!ara!teristi!e pentru
infe!tia pulmonara stafilo!o!i!a' in spe!ial la !opii&Prin e%tensia infe!tiei sau
ruperea a"!eselor dispuse su"pleural' se produ!e empiem sau piopneumotora%&
7& TABLOUL CLINIC
7e"utul "olii la adult este !el mai adesea' insidios' in !ite(a #ile' !u fe"ra
moderata si tuse' e(entual dupa un episod ripal&Ulterior fe"ra !reste de(ine
remitenta sau !ontinua !u fre(ente frisoane'iar starea enerala se
alterea#a&Bolna(ul pre#inta in !ontinuare dispnee proresi(a' durere tora!i!a de
tip pleural' !u e%pe!toratie mu!opurulenta !u striuri san(inolente sau fran!
$emoptoi!a&
EBAMENUL OBIECTIV
Ma2oritatea "olna(ilor au o stare enerala foatre alterata'pre#entind
ta$ipnee'ta$i!ardie'!iano#a "u#elor si e%tremitatilor'dar fara $erpes&E%amenul
tora!elui arata semne fi#i!e dis!rete' in dis!ordanta !u se(eritatea manifesterilor
enerale& .e pot indentifi!a #one de su"matitate pe am"ele !impuri pulmonare
!u raluri umede la a!est ni(el' sau numai diminuarea de murmur (e#i!ular si
raluri su"!repitante si !repitante "ilateral&Rareori dupa mai multe #ile de
e(olutie'pot apare semne de !ondensarei in unul sau mai multi lo"i&
Bolna(ii !are fa! o pneumonie stafilo!o!i!a pe !ale $ematoena'de#(olta
su"a!ut o "oala pulmonara'manifestata prin fe"ra'tuse'dispnee' uneori
$emopti#ii&
E&7IAGNO.TIC
Pre#umtia de diamosti! se fa!e pe "a#a datelor epidemioloi!e'!lini!e dar
pre!i#area dianosti!ului ne!esita e%amene "a!terioloi!e si radioloi!e&
E%amenul sputei' efe!tuat dupa !oloratia Gram' arata multe neutrofile si
numerosi !o!i ram po#iti(& Este pre#ent stafilo!o!ul aureu dispus in !oloni
pimentate al"en' !u !ara!tere $emoliti!e' ermenii fiind !oaula#opo#iti(i&
Modifi!arile radioloi!e sunt (ariate&In forma tipi!a se !onstata opa!itati
infiltrati(e in mai multe reiuni pulmonare suerind fo!are "ron$o+
pulmonare&1re!(ent'la modifi!arile pulmonare se aso!ia#a si o opa!itate
pleurala'determinata de pre#enta empiemului sau !$iar aspe!t de
pliopneumotora%&Rareori' pneumonia stafilo!o!i!a apare radioloi! !a o
opa!itaten sementara,lo"ara- relati( rapid' opa!itatea sementara de(ine
neomoena'datorita formari de a"!ese&
1&EVOLUTIE&COMPLICATII
Pneumonia stafilo!o!i!a este o "oala ra(a' !u o mortalitate !e depaseste
4:<&Mortalitatea este dependenta de (irulenta mi!rooranismului' de se(e+
ritatea "olii de "a#a' de statesul imun al a#dei'si este mai mare in pneomonia
post ripala'in pre#enta leu!openiei si a "a!teriemiei&
Compli!atiile sunt mai fre!(ente in forma de pneumonie "ron$oena&Empi+
emul pleural se de#(olta la 4:+>6< din !a#uri si impune drena2 !$irur+
i!al&1ormarea de a"!ese pulmonare'rareori'pot de(eni foarte mari'afe!tand
fun!tia pulmonara sau se pot suprainfe!ta se!undar&
PNUEMATORABUL apare mai fre!(ent la !opii si ridi!a pro"leme
deose"ite !and se aso!ia#a !u empiemul pleural&Meninita stafilo!o!i!a'!u sau
fara a"!es !ere"ral !on!omitent'poate sa !ompli!e rar o pnuemonie stafilo+
!o!i!a
EN7OCAR7ITA ACUTA' in spe!ial pe !ordul drept'poate sa apara intr+o
infe!tie pulmonara stafilo!o!i!a'produsa pe !ale $ematoena&
TRATAMENT

Tratamentul pneumoniei stafilo!o!i!e tre"uie sa fie pre!o!e'intens'!omple%
si prelinit&
Tratamentul eneral in!lude !ore!tarea insufi!ientei respiratorii ,o%ienote+
rapia- a starii de des$idratare' a $ipotensiunii si s!orului to%i!osepti!&
Tratamentul antimi!ro"ian ,anti"ioti!- se "a#ea#a pe dianosti!ul pre#umti(
si de !ertitudine al pneumoniei stafilo!o!i!e&
4& In raport !u ra(itatea pneumoniei' se (or folosi !a prima linie de trata+
ment'peni!ilina semisinteti!a re#istenta la a!tiunea peni!ilina#ei'aso!iate
!u un aminoli!o#id&Astfel sunt lar folosite in andministrarea
i&m&'i&(&sau in perfu#ie* o%a!ilina,>+46@#i-sau meti!ilina ,;+49@#i- sau
!lo%a!ilina ,>+;@#i-&7a!a este ne(oie aso!ierea unui aminoli!o#id se
pot folosi etami!ina,5+>m@N@#i- sau Nanami!ina ,4@ #i-
9& Ca alternati(a la peni!ilinele semisinteti!e se pot folosi
!efalosporine,Cefalotin i& V& 4+9 la >+; ore sau !efale%im i&(& sau in
perfu#ie 4': la ;+Fore&
5& In lipsa peni!ilinelor semisinteti!e sau a !efalosporinelor'se mai pot
folosi Eritromi!ina,9+5@#i- sau lin!omi!ina,;66m&i&(& sau i& M& la F+49
ore-&
>& La "olna(ii !u "oala se(era sau !u alerie la peni!ilina sau !u stafilo!o!
re#istent la meti!ilina'se (a folosi (a!omi!ina,56@N@#i-in 9+5
administrari fiind un anti"ioti! antistafilo!o!i! "a!teri!id'la !are' (irtual
toti stafilo!o!ii sunt sensi"ili in (itro&
:& Un prores in tratamentul infe!tiilor stafilo!o!i!e il repre#inta deri(ati'
din a!idul nalidi%i!'!are se remar!a prin efe!t "a!teri!id'administrarea
fiind de 4+9 ori@#i si a(ind o efi!a!itate mare&
7urata tratamentului infe!tiei pulmonare stafilo!o!i!e se intinde' in medie'
pe trei saptamini&7efer(es!enta "olii se produ!e in!et si persistenta unei
su"fe"rilitati peste 4+9 saptamini' da!a nu s+au identifi!at !ompli!atiile
septi!e' nu ne!esita s!$im"area anti"ioti!ului&7a!a pneumonia stafilo!o!i!a
a sur(enit in !ont%tul unei septi!emii' durata tratamentului este de >+;
saptamini&
Empiemul pleural se tratea#a prin pleurotomie' aspiratie pleurala si
anti"ioterapie&

PNEUMONII CU GERMENI GRAM NEGATIVI

GENERALITATI
Pneumoniile produse de ermeni ram neati(i sunt in !restere' iar tipurile
de ermeni !are le produ!' sunt din !e in !e mai numeroase&In afara de !lasi!a
pneumonie !u Cle"siella pneumoniae' alti numerosi ermeni sunt impli!ati in
produ!erea pneumoniilor*3emop$ilius influen#ae'E& !oli'Entero"a!teri'
Proteus'.erratia' A!ineto"a!ter' Leionella'Pneumop$ila' et!&
In pre#ent pneumoniile !u ermeni ram neati(i repre#inta 49+96< din
pneumoniile !ontra!tate in afara spitalului si pina la :6< din !ele !are sur(in in
spital&Ele se intilnes! in spe!ial' la nou+nas!uti' la "olna(ii !u spitali#ari
numeroase sau prelunite' la "olna(ii nespitali#ati dar !u imunitate
!ompromisa&
Infe!tia pulmonara se produ!e pe !ale "ron$oena' prin inspirarea
parti!olelor de la ni(elul nasofarinelui' unde ermenii ram neati(i sunt
!oloni#ati initial& Mai rar infe!tia se produ!e pe !ale $ematoena de la un fo!ar
aflat la distanta&
a-PNEUMONIA CU CLEB.IELLA PNEUMONIAE,pneumonia !u
"&1ridlander-
ETIOLOGIE
Germenul inpli!at este Cle"siella pneumoniae' "a!il ram neati(' in!apsulat si
aero"&Elpoate fi saprofit' in spe!ial in afe!tiuni !roni!e pulmonare' de(enind
patoen la "olna(ii !u re#istenta s!a#uta&
In!identa pneumoniei !u Cle"siella pneumoniae este apre!iata intre 9< si
46< din pneumoniile !are ne!esita spitali#are
MOR1OPATOLOGIE
Le#iunile pulmonare in!ep printr+o al(eolita !u disri"utie lo"ulara' dar se
e%tind repede !a in pneumonia pneumo!o!i!a&Rapid se !onstituie o !ondensare
pneumo!o!i!a lo"ara !u predile!tie in lo"ul superior drept&Le#iunile e(oluia#a
rapid spre a"!edare si formarea de !a(itati multiple&Afe!tarea pleurala este
fre!(enta' de tip fi"rinos' dar posi"il si !u e(olutia spre empiem pleural&
TABLOUL CLINIC
7e"utul pneumoniei este de o"i!ei "rus!' !u fe"ra' tuse si durere
pleurala&1risonul este in!onstant&Tusea de(ine rapid produ!ti(a !u sputa
elatinoasa sau $emoptoi!a' de o"i!ei !apata rapid aspe!t so!olatiu&
Bolna(ii au starea enerala alterata'!u ta$ipnee' !iano#a' uneori i!ter si
tendinta de !olaps (as!ular datorita so!ului to%i!&Lipseste $erpesul si starea de
!onstienta este moderat afe!tata&

La e%amenul fi#i! al aparatului respirator se ases! semne !lasi!e de
!ondensare' modifi!ate insa de o"stru!tia "ronsi!a prin sputa elatinoasa&
7IAGNO.TICUL
.e fa!e pe "a#a datelor !lini!e' !ir!umstantelor etioloi!e parti!ulare si pe
e%plorari para!lini!e&E%amenul sputei arata polinu!leare' neutrofile si numerosi
"a!ili ram neati(i s!urti si !apsulati !are pot fi !onfundati !u
pneumo!o!ul&3emo!ulturile pot fi po#iti(e in 96+:6< din !a#uri&Leu!o!ito#a
este pre#enta la 9@5 din "olna(i dar numarul de leu!o!ite poate fi normal sau
s!a#ut&
E%amenul radioloi! pulmonar este suesti(& 7e o"i!ei se aseste o
opa!itate lo"ara situata predile!t in lo"ii superiori sau in sementele posterioare
la ni(elul s!i#uri&Opa!itatea are fre!(ent e(olutie spre a"!edare'ne!ro#are si
formare de multiple a"!ese&
EVOLUTIA pneumoniei !u Cle"siella pneumoniae este foarte ra(a din
!au#a terenului pe !are sur(ine' patoenitatii ermenului si !ara!terul
ne!roti#ant al le#iunii pulmonare&
COMPLICATII&Empiemul pleural sau mai rar'piopneumotora%ul' sunt !om+
pli!atii !lasi!e&In !a# de tratament tarti( sau inade!(at' pneumonia are tendinta
de !roni!i#are si formarea de a"!ese !roni!e multiple' #one de s!lero#a
pulmonara si "ronse!ta#ii&E%tensia pneumoniei pote produ!e peri!ardita
purulenta' iar diseminarea $ematoena meninita sau artrita&In perioada a!uta la
adult produ!e*so! to%i!'insufi!ienta renala'!oaulare diseminata intra(as!ulara&
TRATAMENT&Tratamentul pneumoniei !u Cle"siella pneumoniae'in!lude
efe!tuarea de anti"ioti!e intensi( si imediat masuri terapeuti!e enerale&
Aleerea anti"ioti!ului se fa!e de o"i!ei empiri!'inainte de o"tinerea
anti"ioramei'a(ind in (edere ra(itatea pneumoniei&La "olna(ii !u stare
enerala medio!ra'se poate folosi un sinur anti"ioti! de preferat'un
aminoli!o#id,entami!ina 5+>m@N@#i- sau o !efalosporin ,!ep$litin Fr@#i-&In
ma2oritatea !a#urilor insa se prefera un tratament !om"inat'in !are un
aminoli!o#id se aso!ia#a !u o !efalosporina sau mai rar !u Tetra!i!lina,9+
5r@#i-'Cloranfeni!ol ,9r&@#i-
7urata tratamentului este minim doua saptamini si este in fun!tie de
se(eritatea "olii si raspunsul !lini!&

E%ind repede pe !ale endo"ro$iala' la fel !a in pneumonia pneumo!o!i!a&