CAPITOLUL I

Probleme de baza ale calitatii produselor

1.1 Calitatea, notiune concreta complexa, dinamica.
Notiunea de calitate a produselor si problemele legate
de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult
timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul calitate sau
qualitas isi are originea in latinescul qualis care are
intelesul de fel de a .
!iteratura de specialitate furnizeaza un numar
considerabil de denitii date conceptului de calitate. Dupa
unii specialisti, calitatea produselor este considerata
satisfacerea unei necesitati" gradul de satisfacere a
consumatorului" conformitatea cu caietele de sarcini"
ansamblul mi#loacelor pentru realizarea unui produs viabil"
un cost mai mic pentru o utilizare data.
$n activitatea practica, pentru denirea calitatii se
utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu%
-calitatea proiectata&calitatea conceptiei' reprezinta
masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea
cerintelor beneciarilor si posibilitatea de folosire, la
fabricatia produsului respectiv, a unor procedee te(nologice
rationale si optime din punct de vedere economic"
-calitatea fabricatiei desemneaza gradul de
conformitate a produsului cu documentatia te(nica. )cesta
se realizeaza in productie si este determinata de procesul
te(nologic, ec(ipamentul de productie, activitatea de
urmarire si control, manopera, etc.
-calitatea livrata, reprezentand nivelul efectiv al calitatii
produselor livrate de furnizor.
*e masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura
cresterii si diversicarii cererii de productie, notiunea de
calitate a produsului a evoluat si s-a diversicat, vorbindu-se
despre%
-calitatea potentiala , reprezentand calitatea
produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui in
fabricatie"
1
-caliatea partiala , reprezentand raportul dintre
calitatea obtinuta si cea ceruta"
-calitatea realizata, acea calitate rezultata in urma
vericarii la capatul liniei de productie.
-calitatea asigurata , calitatea care rezulta pe baza
unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control
ale calitatii &prevenire, masurare si actiune corectiva'
-calitatea totala , in care se integreaza gradul de
utilitate, economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si
caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera
acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau
implicite.
*entru succesul deplin al unei rme, aceasta trebuie sa
ofere produse sau servicii care%
1'. +a satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop
bine denit
,'. +a satisfaca asteptarile clientului
-'. +a se conformeze standardelor si specicatiilor
.'. +a se conformeze masurilor legale si altor cerinte
ale societatii
/'. +a e disponibile la un pret competitiv
0'. +a e furnizate la un cost care aduce prot
$ntregul prot al factorilor care afecteaza calitatea
serviciilor si produselor & factori te(nici, administrativi si
umani ' trebuie orientat spre reducerea, eliminarea si cel mai
important, prevenirea decientelor de calitate.
*entru a obtine maximul de ecacitate si pentru a
satisface asteptarile cumparatorului, este esential ca
sistemul de conducere a calitatii sa e adecvat tipului
activitatii si produsului sau serviciului oferit.
1n sistem de conducere a calitatii are doua aspecte
interdependente si anume%
1'. Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea
si mentinerea calitatii dorite la un cost optim
,'. Nevoile si asteptarile cumparatorului" pentru
cumparator exista o nevoie de incredere in posibilitatea
rmei de a furniza calitatea dorita.
2
Calitatea produsului se realizeaza in procesul de
productie insa se constata in procesul de consumare a
acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor
dintre calitatea productiei si calitatea produselor.
2btinerea unei calitati satisfacatoare implica
parcurgerea ansamblului de activitati din spirala calitatii,
pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de
analiza, incercari, desfacere si service.
+pirala calitatii reprezinta un model conceptual al
activitatilor interdependente care isi exercita in3uenta lor
asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga
desfasurare a fazelor incepand cu identicarea nevoilor pana
la evaluarea satisfacerii lor.
C45C46)54 +6$$N6$7$C)

operatori de service la
!ivrarea produselor cumparator si suportarea
logisticii
catre beneciari
)nalize, incercari, probe&vericarea abilitatii'
Control nal
conformare fata de 4fectuarea
contracte calculelor
C45C46)54 +6$$N6$7$C) te(nico-
economice
Controlul proceselor si comerciale
te(nologice
&conformare fata de *roiectarea si executarea
prototipului
doc. te(nica *rocesul de productie 2mologarea
prototipului

)sigurare, aparate de +tabilirea
3
masura, standuri )provizionarea
te(nologiilor
pentru probe functionale materialelor, si
asigurarea
receptie calitativa masinilor,
disp.,
calicare
cadre
5elatiile ce exista intre politica in domeniul calitatii,
conducerea calitatii si sistemul calitatii pot reprezentate
astfel%

*olitica


+tructura
organizationala

activitati op.
si
te(nice

incredere in
conducere

atunci
cand
este
specif.
in contract
4
ASPECTE DE CONDUCERE A CALITATII

ASPECTE DE ASIGURARE
EXTERNA A CALITATII
INCREDERE IN FURNIZOR
SISTEMUL CALITATII
ASPECTE
ALE CONTROLULUI

CALITATII
ASPECTE DE
ASIGURARE INT. A
CALITATII
*olitica in domeniul calitatii reprezinta orientarile si
obiectivele generale ale unei rme in ceea ce priveste
calitatea.
Conducerea calitatii reprezinta un aspect al functiei
generale de conducere care determina si implementeaza
politica in domeniul calitatii.
+istemul calitatii este constituit din ansamblul de
structuri organizatorice, responsabilitati, procedee si resurse
orientat pentru implementarea conducerii calitatii.
Controlul calitatii cuprinde te(nicile si activitatile cu
caracter operational utilizate pentru indeplinirea cerintelor
privind calitatea.
)ctivitatile menite sa dea incredere conducerii unei
rme ca este atinsa calitatea propusa sunt numite frecvent
asigurarea interna a calitatii.
)ctivitatile urmarind sa dea incredere beneciarului ca
sistemul calitatii furnizorului va conduce la un produs sau
serviciu care va satisface cerintele de calitate exprimate de
cumparator sunt denumite asigurarea externa a calitatii.
1.2.Caracteristici de calitate:
)precierea cantitativa a calitatii presupune, in primul
rand, identicarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi
formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii.
1.$n raport cu natura si efectul pe care il au in procesul
de utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in
urmatoarele tipologii%
a'.Caracteristici te(nice
+e refera la insusirile valorii de intrebuintare a
produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a
utilitatilor consumatorilor. +e caracterizeaza in proprietati
zice, c(imice, biologice, intrinsece structurii materiale a
produsului si determinate de conceptia constructiv-
functionala a acestuia. Caracteristicile te(nice sunt direct
sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie sucienta prin
mi#loace te(nice.
b'.Caracteristici psi(o-senzoriale
)ceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic,
organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra
utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
5
*roducatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul
ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp
si spatiu, ca aprecierea lor se a3a sub incidenta unor factori
de natura subiectiva.
c'.Caracteristici de disponibilitate
)ceste caracteristici re3ecta aptitudinea produselor de
a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata,
aptitudine denita prin doua concepte fundamentale %
abilitatea si mentenabilitatea.
7iabilitatea re3ecta capacitatea unui produs de a-si
indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-
o perioada de timp specicata si intr-un sistem de conditii de
utilizare dat.
8entenabilitatea are caracter probabilistic ca si
abilitatea si masoara sansa ca un produs sa e repus in
functiune intr-un interval specicat de timp, in conditiile
existente de intretinere si reparatii.
+e exprima printr-o serie de indicatori cum sunt% costul
de productie, pretul, c(eltuielile de menetenanta,
randamentul, gradul de valoricare a materiilor prime.
d'.Caracteristici de ordin social general
)ceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au
sistemele te(nologice de realizare a produselor, precum si
utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra
sigurantei si sanatatii populatiei.
2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si
functionalitatii produselor, caracteristicile se grupeaza astfel%
a'.Caracteristici de baza &absolut necesare'
b'.Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau
pot realizate la nivele inferioare, reducandu-se astfel
costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa e
semnicativ afectat.
3. $n functie de destinatia si caracterul folosirii
produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot
grupa astfel%
a'.Caracteristici ale mi#loacelor de munca
6
-durabilitate, greutate, consumuri specice,
temperatura, precizie de lucru, estetica"
b'.Caracteristici ale obiectelor muncii
-usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia,
asigurarea calitatii cerute produsului nit, soliditate,
componenta c(imica.
c'.Caracteristici pentru obiectele de consum individual
-gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare,
elasticitate.
4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de
calitate distingem%
a'.Caracteristici masurabile direct & greutate, rezistenta,
continutul de substante utile'
b'.Caracteristici masurabile indirect & abilitatea unui
utila# determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura '
c'.Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon
& numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla '
d'.Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon
& grad de vopsire, nisa#ul unei mobile, grad de cromare'
5. $n functie de modul de exprimare deosebim%
a'.Caracteristici cuanticabile% cote dimensionale,
greutati, rezistente, debite.
b'.Caracteristici atributive% care denesc calitatea prin
calicative & corespunzator, necorespunzator '.
$ndiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca
aceste caracteristici confera produsului calitatea.
1.3. ta!darde" !orme" re#leme!tari pri$i!d
calitatea
Documentele referitoare la calitatea produselor se
clasica astfel%
1'.Documente care prescriu calitatea produselor%
-standarde
-caiete de sarcini
-norme te(nice
,'.Documente care certica calitatea produselor%
-buletin de analiza
-certicatul de omologare
7
-certicatul de garantie
-certicatul de calitate
TA%&A'&UL reprezinta ansamblul de reguli te(nice
obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii
te(nice intr-un anumit moment, caracteristicile te(nico-
economice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs
precum si prescriptiile privind receptia, marcarea,
depozitarea, transportul.
Cerintele si documentele necesare pe plan mondial in
sistemul calitatii sunt sintetizate cu standardele
internationale $+2 9::: si $+2 9::. inclusiv si anume%
-$+2 9:::. +istemele calitatii. Conducerea si asigurarea
calitatii. !inii directoare pentru alegere si utilizare.
-$+2 9::1.+istemele calitatii. 8odel pentru asiguarea
calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, monta# si
service.
-$+2 9::,. +istemele calitatii. 8odel pentru asigurarea
calitatii in productie si monta#.
-$+2 9::-. +istemele calitatii. 8odel pentru asigurarea
calitatii in inspectii si incercari nale.
-$+2 9::.. Conducerea calitatii si elemente ale
sistemului calitatii. !inii directoare.
$+2 9::. si $+2 9::: dau liniile directoare privind
scopurile conducerii calitatii pentru toate organizatiile.
$+2 9::1, 9::,, 9::- sunt utilizate pentru asigurarea
externa a calitatii in situatii contractuale.
!a $+2 9::. se face apel pentru a crea si implementa
un sistem al calitatii si pentru a stabili in ce masura este
aplicabil ecare element al sistemului calitatii.
Dupa consultarea acestui standard international,
furnizorul si beneciarul vor consulta $+2 9::1, 9::, si 9::-
pentru a stabili care dintre standarde este relevant pentru
contract si ce adaptari specice, daca e cazul, sunt necesare.
$+2 9::1 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu
cererile trebuie asigurata de furnizor in mai multe etape care
pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, monta# si
actiuni post livrare.
8
$+2 9::, este utilizat in cazul cand conformitatea cu
cererile trebuie asigurata de furnizor in timpul fabricatiei si
montarii.
$+2 9::- se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu
cererile trebuie asigurata de furnizor exclusiv pana la
incercarile nale sau testare.
2 tendinta noua este introducerea in standardele de
produs a unor cerinte exprese referitoare la regulile de
efectuare a controlului calitati, deci a particularizarii
modalitatilor de control de produse sau grupe de produse.
Caietul de sarci!i este un document te(nico-normativ
care vine sa intregeasca prevederile standardelor sau
normelor te(nice cu noi parametri. +e elaboreaza prin
conlucrarea furnizorului cu beneciarul, stabilind pe langa
nivelul de calitate a produselor metodele de control,
modalitatile de receptie, ambalare, livrare.
%orma te(!ica reprezinta documentatia te(nic-
economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a
unui produs.
Normele te(nice pot ;departamentale
-de intreprindere &norme interne'
)uleti!ul de a!aliza este un document de certicare
a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor
caracteristici zice, mecanice ale produsului.
Certi*catul de omolo#are este documentul prin care
se face omologarea produselor, cu scopul de a verica daca
produsele noi corespund documentatiei te(nico-economice.
2mologarea se face in doua etape %
a'.2mologarea preliminara &de prototip' in urma careia
unitatea producatoare poate trece la pregatirea fabricatiei si
executiei serie zero &tiparul de proba'.
b'.2mologarea nala, pe baza careia se denitiveaza
documentatia pentru fabricatie de serie.
9
Certi*catul de #ara!tie este documentul prin care se
garanteaza calitatea produsului. 1n certicat de garantie
cuprinde%
-denumirea completa a produsului
-data livrarii catre unitatea beneciara sau data cand a
avut loc vanzarea
-termenul de garantie
-semnatura conducatorului unitatii
Certicatul de garantie are un dublu rol%
-conrma calitatea produsului
-garanteaza cumparatorului remedierea defectelor
aparente sau ascunse ivite in perioada de garantie &care
obligatoriu va inscrisa in certicat'
Certicatul de calitate este documentul care certica
calitatea produselor in raportul dintre unitati. 4l trebuie sa
mentioneze incercarile zice, mecanice, c(imice,
organoleptice si probele la care a fost supus produsul in
conformitate cu documentele te(nico-normative sau alte
conditii de calitate prevazute in contract.
+e semneaza de conducatorul unitatii si de seful
compartimentului C6C.
1.4. I!dicatorii de caracterizare a !i$elului
calitatii.
$ndicatorii calitatii produselor constituie expresii
cantitative ale caracteristicilor acestora si arata masura in
care un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste
conditiile specice destinatiei sale.
Daca un indicator al calitatii se refera la o singura
caracteristica el se numeste indicator simplu" daca se refera
la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se
numeste indicator complex, iar daca serveste ca baza la
caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator
de baza.
$n functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii
produselor pot planicati si efectivi&faptici'.
10
Calitatea poate urmarita si analizata printr-o serie de
indicatori la baza carora se pun caracteristicile esentiale care
exprima parametrii functionali ai produselor.
a'.$ndicatori partiali ai calitatii produselor care exprima
conditiile normale, medii de utilizare a produselor, acestea
ind re3ectate in standarde. )stfel, sunt xate pentru
producatori anumite limite in care trebuie sa se incadreze
caracteristicile produselor, cum ar %
-caracteristici de calitate a materiilor prime,
materialelor, semifabricatelor"
-caracteristici te(nice, dimensionale, zico-c(imice
-conditiile de desfasurare a procesului de productie
b'. $ndicatori ce exprima%
-volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate
superioara in totalul productiei"
-volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate
inferioara in totalul productiei"
$ndicatorii de calitate se pot grupa astfel%
1.$ndicatori ai calitatii productiei- care exprima procesul
de inoire a productiei prin modernizari, asimilari.
,.$ndicatori ai calitatii produselor- care re3ecta in nal
caracteristicile produselor ca rezultat al procesului de
conceptie si executie. Cei mai importanti sunt%
I. I!dicatori partiali ai calitatii
produselor+speci*ce," masoara gradul de
dezvoltare a caracteristicilor specice ecarui
produs prevazut in standarde, norme interne sau
caiete de sarcini sub forma unor limite pe care
trebuie sa le respecte produsele.
11
II. I!dicatorii claselor sau sorturilor de calitate
se utilizeaza in ramurile industriale unde produsele
pot incadrate pe mai multe clase de calitate
&$,$$'. $ndicatorul utilizat este ponderea productiei
de o anumita calitate &extra,$,$$' in totalul
productiei. *entru exprimarea sintetica a calitatii
intregii productii se utilizeaza urmatorii indicatori%
-coecientul mediu de calitate care exprima printr-o
cifra calitatea intregii productii. +e calculeaza facand media
aritmetica a coecientilor pe calitati & cifra care indica clasa
de calitate' ponderati cu cantitatea de produse din diferite
calitati, totalul raportandu-se la intreaga cantitate de
produse.
-coecientul de calitate mediu generalizat- se foloseste
in intreprinderile in care se fabrica mai multe produse
omogene de calitati diferite &ciment, tesaturi'. +e calculeaza
facand media coecientilor medii de calitate ai produselor,
ponderati cu valoarea produselor respective, totul
raportandu-se la valoarea totala a produselor.
-pretul mediu al produsului ; se calculeaza pentru
ecare produs al carui pret difera in functie de calitate,
raportand valoarea produsului la calitatea acestuia.
III. I!dicatorii !o!calitatii re3ecta decientele
calitative ale procesului de productie si exprima
ponderea rebuturilor, remanierilor, reclamatiilor de
la beneciari in totalul productiei. +istemul de
indicatori ai calitatii produselor poate construit
sub forma de piramida, pe baza unei anumite
sistematizari ierar(ice a indicatorilor. 1n
asemenea sistem agregat de indicatori, structurat
piramidal, poate avea trei trepte%
-treapta $, situata la baza piramidei, cuprinde un numar
foarte mare si divers de indicatori ai caracteristicilor de
calitate, denumiti indicatori analitici sau simplu ai
calitatii"
-treapta a $$-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori
specici grupelor de caracteristici de calitate, respectiv
indicatorii sintetici ai ecarei grupe de caracteristici"
12
-treapta a $$$-a, situata la varful piramidei, reprezinta
indicatorul complex, integral al nivelului calitatii.
I!dicatori a!alitici +simpli,
)cestia denesc ecare in parte, aspecte esentiale ale
caracteristicilor de calitate. 4i se exprima ca si
caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati
naturale, natural-conventionale, de timp de munca si
valorice.
!a nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii
produselor se poate face folosind indicatori relativi calculati
prin una din relatiile urmatoare%
x b x b
&1' <i=<i><i sau &,' <i=<i><i unde%
i=1,,,?,m reprezinta caracteristicile de calitate
x
<i=valoarea relativa a indicatorilor de calitate
<i=marimea indicatorului simplu al caracteristicii i a
produsului
b
<i=marimea indicatorului de baza &baza de comparatie' al
caracteristicii i a produsului
$n functie de natura caracteristicii de calitate care se
analizeaza se foloseste e relatia &1', e relatia &,'. )stfel
daca se calculeaza indicatorul relativ pentru randament sau
pentru precizia produsului, se utilizeaza relatia &1'" daca se
analizeaza consumul specic al unui anumit material care
intra in componenta produsului, indicatorul relativ al calitatii
se va calcula cu relatia &,'.
x
-daca <i@1, nivelul calitatii caracteristicii i a
produsului analizat este superior nivelului luat ca baza de
apreciere"
x
-daca <iA1, nivelul calitatii caracteristicii i este
inferior nivelului luat ca baza de apreciere"
x
-daca <i=1, nivelul efectiv al caracteristicii i comparat
este egal cu cel de baza.
13
*entru a avea o interpretare corecta, se impune
gruparea tuturor indicatorilor simpli ai calitatii produsului in
functie de importanta caracteristicii de calitatea pe care o
exprima.
)stfel, deosebim%
-indicatori principali, care re3ecta insusirile principale
ale produsului sau indicatori ai caracteristicilor de calitate
esentiale ale produsului"
-indicatori secundari, care re3ecta insusirile secundare
ale produsului sau indicatori de calitate secundare ale
produsului.
Daca valorile relative pentru indicatorii principali si
marea ma#oritate a valorilor relative pentru indicatorii
secundari sunt supraunitare, se apreciaza ca nivelul calitatii
produsului nu este inferior celui de baza.
Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor
grupe sunt supraunitare iar altele egale cu 1, se considera ca
nivelul calitatii produsului este superior celui de baza.
Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor
principali este supraunitara iar cealalta parte subunitara, se
impune, pentru o evaluare corecta a nivelului calitatii
produsului, folosirea unor metode mai complexe.
I!dicatorii si!tetici
)cestia sunt situati pe treapta a $$-a a piramidei
indicatorilor si corespund principalelor grupe de caracteristici
ale calitatii produselor.
$ndicatorul sintetic al caracteristicilor estetice &$es' se
obtine ca o medie aritmetica a calicativelor acordate
diferitelor caracteristici estetice%
$es=&1>r'B ni unde i=1,..,r
n=nota acordata caracteristicii estetice i
i
r=nr. de caracteristici estetice
14

Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice &$ec' putem
considera costul specic al calitatii & pe unitate de efect
util '. )cest indicator se obtine ca raport intre costul total al
calitatii &Ctcp' si efectul util al produsului &4'%
$ec=Ctcp>4=&CpaCCcCCdCCp'>4 unde%
Cpa=costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii
Cc=costul controlului de calitate
Cd=costul deservirii te(nice si intretinerii produsului la
beneciar
Cp=costul pierderilor datorita lipsei de calitate
*entru calcularea indicatorilor sintetici si ecientei
controlului se exprima prolul maxim realizat prin%
-maximizarea diferentei dintre prot si cost
max=*&x'-Cp&x'
-maximizarea raportului dintre prot si cost
max=*&x'>Cp&x'
$n industrie se mai iau in considerare%
-volumul rebuturilor si a remanierilor raportat la
volumul productiei realizate"
-numarul reclamatiilor calitative de la beneciari
-valoarea bonicatiilor platite pentru calitate
necorespunzatoare raportate la productia realizata.
I!dicatorul comple.
)cest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor,
trebuie sa exprime corespondenta intre caracteristicile
efective ale produsului si parametri de identicare a nevoii
sociale pentru care a fost creat.
1n astfel de indicator poate obtinut raportand efectul
util &4' la c(eltuielile facute &c(eltuieli efectuate pentru
realizarea produsului Cr si c(eltuielile de exploatare Ce'.
De exempu, pentru produsele cu durata de functionare
sub 1 an, indicatorul complex se calculeaza cu una din
relatiile%
15
$=4>&CrCCe' sau $D=&CrCCe'>4
Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de
1 an, la calculul indicatorului complex al calitatii, se ia in
calcul si timpul &t'%
t t
$=4&t'>&CrCCe'=41B&1C<n'>EC:&1C<n'CC1B&1C<n'F unde
t=1,..,n
C:=c(eltuieli efectuate pentru realizarea produsului
C1=c(eltuieli anuale de exploatare
41=efectul util obtinut pe timp de 1 an de utilizare a
produsului
<n=coecientul normativ de ecienta economica
&<n=:,1/ in 5omania'
Dand factor comun, rezulta%
t t t t
$=41B&1C<n'>&1C<n'EC:B&1C<n'>&1C<n'CC1F =@
t t
$=41>C:B&1C<n'>&1C<n'CC1
t t
+e introduce notatia% f&t'=&1C<n'>&1C<n' unde t=1,..,n
5ezulta% $=41>EC:Bf&t'CC1F
$n vederea analizei se calculeaza cate un indicator
complex atat pentru produsul nou cat si pentru mostra de
baza. Cei doi indicatori se compara si se trag apoi
concluziile.
*entru aprecierea nivelului de calitate a produselor
diferentiate pe clase de calitate se foloseste coecientul
mediu al calitatii & in cazul productiei eterogene'.
Coecientul mediu de calitate &<' se obtine ca medie
aritmetica a coecientilor pe clase de calitati &<' , ponderati
cu cantitatea de produse fabricate pe clase de calitati &q'%
G
<= HBq> q
unde%
16
<=coecientul pe clase de calitati &extra-<=:" cal $-<=1" cal
$$-<=,'
q=cantitatea de produse din diferite clase de calitate
Daca se lucreaza cu ponderea sau structura ecarei
clase de calitate in totalul produselor, relatia devine%
G
<= HBq unde q=q> q
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat re3ecta
o situatie mai favorabila, ponderea calitatilor superioare in
totalul productiei ind mai mare.
Coecientul mediu de calitate generalizat &<' este un
indicator sintetic de calitate obtinut ca medie aritmetica a
coecientilor medii de calitate ai produselor &<' ponderati cu
valoarea respectiva &qp' adica%
G G
G G G G
<= HiBqiBpi>qiBpi sau <= HiBvi unde vi=qiBpi> qiBpi
+imbolurile din relatie reprezinta%
qipi=valoarea produsului i
vi=greutatea specica a valorii ecarui produs, in total
productie"
i=1,?,r-produsele analizate
Coecientul mediu generalizat al calitatii este in3uentat
de%
-modicarea calitatii produselor"
-sc(imbarile structurale.
17
7actori care in3uenteaza calitatea produselor%



C
)
!
$
6
)
6
4
)
*
5
2
D
1
18
Documentarea in
domeniu
8acroclimatul in
unitate
Iradul si nivelul de
cunostinte al
proiectantilor
8icroclimatul in 3uxul
de fabricatie
*roiecrarea te(nica
te(nologica a produselor
functie de resurse
Calitatea resurselor
materiale si a materiilor
prime
*regatirea te(nica a
fabricatiei si organizarea
3uxurilor de fabricatie
Iradul de organizare a
productiei functie de
caracteristicile acesteia
Nivelul de pregatire a
perso-
nalului muncitor pentru
pro-
*lanicarea functie de
resurse a productiei si
programarea in timp
pentru utilizarea integrala
a dotarii
Iradul de dotare cu
+DJ si )8C-uri
+tarea te(nica a
utila#elor si instalatiilor
Calitatea reparatiilor si a
intretinerii fondurilor xe
2rganizarea structurilor de
productie functie de
cerinte
2rganizarea
controlului calitatii in
unitate
Controlul indeplinirii
sarcinilor de serviciu
Calitatea deciziilor
2rganizarea 3uxului
informational si informatic
in unitate
Iestionareamateriilor
prime, materialelor si
pieselor de sc(imb
)provizionarea cu materii
prime si materiale conform
cerintelor
5espectarea
documentatiei te(nice si
te(nologice
4rgonomia muncii
+
4
!
2
5
19

*recizie conforma )mplasarea masinilor *recizie conforma
Detalii de transport documentatiei
*relucrarea
campului de toleranta 5espectare regimului datelor
prescris Cultura productiei
de lucru prescris
Calitate si precizie C)!$6)64) Calicare profesionala
Jericari ale caracteristicilor
Cointeresare
1tilizare corecta
zico-mecanice
20
8asini, utila#e 8i#loace de
masurare
2rganizarea
3uxului de
fabricatie
+C1!4,
D$+*2K$6$J4
8)645$$ *5$84,
8)645$)!4
81NC$625$
Documentatia
de fabricatie
PRODU
S
CAPITOLUL II
/0TO&0 I T01%ICI &0 /AU'A'0 A %I20LULUI
CALITATII
2.1. %ecesitatea si rolul co!trolului calitatii:
) tine sub control o activitate presupune a o
descompune in elemente ale caror rezultate pot
cuanticate si masurate. Ce nu poate masurat poate
planicat, realizat in conformitate, vericat remediat,
imbunatatit. Ce nu poate vericat obiectiv ridica semne de
intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.
Controlul te(nic al calitatii este operatia independenta
de operatia de executie propriu-zisa prin care se verica
daca baza te(nico-materiala are caracteristicile de calitate
prevazute in standarde, norme si alte reglementari.
Controlul calitatii trebuie sa e prezent in etapele
premergatoare proceselor de fabricatie, in timpul acesteia la
controlul produselor nite si livrarea acestora, ind necesara
totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora.
De modul cum este organizat controlul activitatii
agentului economic depinde in mod direct si nemi#locit
cresterea rentabilitatii si valoricarea superioara a materiilor
prime, asigurarea unei eciente sporite din punct de vedere
al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.
6oti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si
functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei
ce lucreaza la un compartiment numit calitate.
6oti oamenii rmei de la portari la directorul general,
sunt platiti pentru ceea ce fac bine, in conformitate cu
planurile de afacere, si nu pentru tot ce fac.
2rganizarea controlului se materializeaza intr-un
compartiment ale carui atributii specice acopera toate
etapele vietii produsului &bucla calitatii'.
7unctiile principale ale C6C sunt%
1.7unctia de control propriu-zis, care consta in executia
controlului cu mi#loace si metode adecvate%
21
-depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au
generat rebuturi, defecte"
-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si
eliminarea aspectelor negative.
,.7unctia de ameliorare a nivelului calitatii care consta
in%
-cercetarea si analiza reclamatiilor"
-efectuarea de studii comparative cu produse similare
fabricate in tara si in strainatate"
-efectuarea de analize te(nice referitoare la eventualele
rebuturi obtinute.
2.2.0tape ale co!trolului calitatii si obiecti$ele
corespu!zatoare *ecarei etape
4xperienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel
calitativ al produselor incepe din%
I.0tapa de co!ceptie si proiectare
$n aceasta etapa se asigura o documentare larga
asupra produselor similare realizate pe plan mondial si se
determina prin calcul o previziune asupra calitatii pentru
alegerea variantei optime de proiectare.
6ot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si
studiul capacitatii produselor de a satisface cerintele
beneciarilor, stabilirea te(nologiei de fabricatie, proiectarea
fabricatiei.
II.Pre#atirea materiala a 3abricatiei care are ca
obiecti$e:
-asigurarea competentei profesionale a personalului"
-efectuarea unor regla#e, reamplasari"
-aprovizionarea te(nico-materiala ritmica, in cantitatea
si calitatea ceruta de o buna desfasurare a procesului de
productie"
-realizarea unor produse cu un inalt nivel calitativ.
III.Asi#urarea co!corda!tei i!tre calitatea
co!ceptiei si calitatea 3abricatiei pri! :
-executarea stricta a produselor si operatiilor prevazute
in documentatia te(nica"
-obtinerea de produse cu indicii calitativi proiectati"
22
-realizarea randamentelor, productivitatii si
consumurilor normate.
I2.Co!trolul produselor *!ite:
-masurarea caracteristicilor de calitate "
-vericarea preciziei determinarilor pentru a stabili
gradul de incredere in acestea"
-vericarea gradului de protectie a ambala#ului"
-comportarea in timpul depozitarii, transportului,
manipularii.
2.Calitatea produselor la be!e*ciari" comportarea
lor i! e.ploatare" colectarea de critici" obser$atii"
te!di!te.
2.3./etode" te(!ici de co!trol" pla!ul de co!trol
al calitatii
8etodele de control utilizate de-a lungul 3uxului
te(nologic pot clasicate dupa urmatoarele criterii%
1.$n raport cu procesul de productie%
-control de receptie a materiilor prime si materialelor
precum si a produselor nite la sfarsitul procesului de
productie"
-control curent desfasurat pe toate fazele procesului
te(nologic
,.$n raport cu numarul produselor controlate%
-control total"
-control prin sonda#.
-.$n functie de gradul de participare a omului%
-control manual, executat nemi#locit de om"
-control semiautomat executat prin intermediul omului
si aparatelor.
..$n raport cu personalul care executa contolul%
-control executat de personal special pregatit de tipuri
de operatii de control"
-control executat de ecare executant &autocontrol'
/.$n raport cu caracterul controlului%
-control vizual, prin observarea exterioara a obiectelor
controlate
23
-control geometric, cand se verica dimensiunile
obiectelor cu diferite aparate sau instrumente.
0.$n functie de parametrii supusi controlului%
-controlul prelucrarii, care urmareste asigurarea
inscrierii in parametri dimensionali si calitativi ai
semifabricatelor obtinute"
-controlul parametrilor procesului te(nologic care
asigura respectarea normalitatii productiei"
-controlul modului de functionare a utila#elor, vericarea
parametrilor te(nico-functionali ai utila#elor si
ec(ipamentelor te(nologice.
$n practica, pentru masurarea nivelului calitatii
produselor se folosesc urmatoarele metode%
1./etoda e.perime!tala se foloseste pentru
evaluarea proprietatilor produselor pe baza unor incercari
sau determinari mecanice, zico-c(imice, efectuate cu
a#utorul diferitelor mi#loace si procedee te(nice. 8etoda se
aplica acelor caracteristici de calitate a produsului care pot
masurate cu a#utorul aparatelor destinate acestui scop.
2./etoda e.pertizei se foloseste in completarea
metodei experimentale pentru evaluarea valorilor
caracteristicilor de calitate care nu se pot masura. $n acest
caz, nivelul calitatii se evalueaza de catre experti, mai ales
prin intermediul organelor de simt. 4xactitatea
determinarilor depinde de calicarea, capacitatea si
competenta specialistilor.
3./etoda sociolo#ica are la baza rezultate obtinute in
urma anc(etelor efectuate in randul beneciarilor. *arerile
beneciarilor sunt preluate si interpretate.
4./etoda statistica este cea mai laborioasa si cea
mai utilizata in cadrul productiei de serie. )re la baza teoria
probabilitatilor si statistica matematica si foloseste pentru
prelucrare, analiza si decizie o serie de informatii primare
oferite de celelalte metode, prelucrate cu te(nici, procedee
si metode specice.

24
CAPITOLUL III
Preze!tarea #e!erala a .C.4 A'5O4 .A. CLU6-
%APOCA
3.1.curt istoric
1nitatea ia inta in anul 19-: ca 7abrica de ciorapi
)DL, care se comaseaza in 19.: cu o sectie de tricota#e
M4!$2+ devenind 7abrica de tricota#e Jarga <atalin.
$n anul 190, se ininteaza sectorul de corsetarie iar
190N se dezvolta sectorul de imbracaminte si ec(ipamente
sportive.
$n anul 19N: unitatea este comasata cu alte , unitati de
confectie si tesatorie formand Combinatul textil, din care se
desprinde in 19N1 $ntreprinderea de 6ricota#e +omesul.
)nul 19N- marc(eaza dezvoltarea sectorului de
corsetarie iar 19O, dezvoltarea sectorului de len#erie si
costume de baie.
+ocietatea Comerciala )rgos ia inta in baza
M.I.nr.1,/.>199: prin reorganizarea in societati comerciale
a intreprinderii anterioare si functioneaza ca persoana
#uridica din martie 1991, inregistrata la Camera de Comert si
$ndustrie Clu# cu nr.# 1,>1/..
*rincipalele activitati ale +.C. )5I2+ +.). sunt%
-realizarea tricoturilor metra# si in panouri
-nisarea umeda a tricoturilor metra#
-imprimarea tricoturilor metra# si a panourilor
-croirea produselor din tricot metra# si panouri
-confectionarea produselor de corsetarie, len#erie,
costume de baie, imbracaminte si articole sport
-cercetarea si proiectarea produselor
25
-repararea si intretinerea utila#elor proprii
-vanzarea produselor &export N/-O:P" intern ,:-,/P'
26
D$54C625 )64!$45
64MN$C *52$4C6)54
C45C46)54

25I)N$K)54)
*52D1C6$4$
+$ ) 81NC$$
84C)N2-
4N45I46$C

D$54C625 *+$-*8-*)K)
*52D1C6$4 )*)5)54 C$J$!)
+45J. *!)N.
C28$+$) D4 C4NK25$ *.!.1.*.

+4C6$) C2N74C6$4
27$C$1!

Q15$D$C
)64!$45
65$C26)Q4
+45J.
C2N+$!$1! D4 D$54C625 C52$625$4
$N7258)6$C
)D8$N$+65)6$4 I4N45)!
)64!$45
R$521 C6C
7$N$+)Q
!)R25)625
R$521
R$521
D$54C625 )*52J$K$2N)54
)D8$N$+65.
C2845C$)!
R$521 +45J.
*45+G
D4+7)C454 $NJG+)!.
R$521
8)5<46$NI
+45J.
4S*256
+45J.
7$N)NC$)5
C2N6)R$!$6)64
D$54C625
4C2N28$C R$521
*546 C2+6
27

27$C$1!
C.7.$.
+tructura organizatorica-2rganigrama simplicata
3.2.Caracterizarea !ome!clatorului de produse
+.C. )rgos +.). Clu#-Napoca are ca domeniu de
activitate producerea si comercializare produselor de
corsetarie, len#erie, costume de baie si imbracaminte pentru
export in special precum si pentru piata interna.
Derularea ma#oritatii contractelor pentru export se
realizeaza cu rme din Iermania, +cotia, $talia si 7ranta.
)telierele de productie sunt constituite si organizate la
nivelul operatiilor componente ale procesului te(nologic si
anume%
-atelier de tricota#e-croit pentru producerea tricoturilor
metra#, panouri si garnituri si croirea lor"
-atelier nisa# pentru vopsirea si imprimarea
tricoturilor"
-sectia de confectie corsetarie, len#erie, costum baie,
imbracaminte"
-atelier proiectare-cercetare"
-atelier mecano-energetic.
8ateriile prime folosite sunt rele de bumbac si tip
bumbac, rele poliesterice si poliamidice, lana si tip lana,
lTcra.
Ca produse reprezentative%
-articolele de corsetarie si len#erie "
-costumele de baie confectionate din tricot ce are in
compozitie rme !Tcra, tricot obtinut pe masinile proprii,
<obett si testat in laboratoarele rmei Du *ont-4lvetia.
+istemul de derulare a contractelor cu rmele straine
este de tip Qo(n.
3.3.Caracterizarea te(!olo#iei de 3abricatie
28
7azele principale ale procesului de fabricatie la +.C.
)rgos +.). Clu#-Napoca sunt urmatoarele%
a'.Depozitarea materiilor prime si materialelor in
depozite amena#ate, cu suprafete betonate in spatii inc(ise
si desc(ise.
b'.6ricotarea relor de bumbac si tip bumbac,
poliesterice lana si tip lana, lTcra pe masini circulare de
tricotat cu diametru mare si pe masini de tricotat din
urzeala.
c'.7inisarea tricoturilor crude prin procesele de spalare,
albire, vopsire, termoxare pe aparate specice ce lucreaza
cu parametrii la presiune normala sau ridicata.
d'.$mprimarea tricoturilor in metra# sau panouri cu
(artie termotransferabila sau *JC expandat.
e'.Croirea se face in metra#- span la masina de croit cu
banda, prin stantare sau manual.
f'.Confectionarea produselor se realizeaza pe masini
de cusut specice ecarui sortiment in parte.
g'.)mbalarea produselor nite se face in pungi
polietilena sau cutii, individual sau colectiv conform
cerintelor clientilor.
('.Depozitarea produselor nite se face in depozite
special amena#ate, cu suprafete betonate, dotate cu rafturi.
3.4.Or#a!izarea acti$itatii de co!trol. tructura
a!alitica a compartime!tului CTC
Compartimentul C6C- laborator are in componenta un
numar de ., persoane. 2rganizarea lui se reda mai #os,
sc(ematic.





DIRECTOR GENERAL
BIROU

CTC LABORATOR
LABORATOR
ATELIER
TRICOTA!E
CROIT
ATELIER
FINISA!
SECTIA
CONFECTIE
DEPOZITE DE
PRODUSE
FINITE
29
Cele ., persoane sunt repartizate in cadrul
compartimentului C6C dupa cum urmeaza%
-R$521 C6C-!)R25)625-. persoane din care%
-1 persoana, absolventa a 7acultatii de 6extile
*ielarie cu o vec(ime de / ani, indeplinind functia de sef
birou.
-, persoane te(nicieni repartizati pe sectoare de
activitate
-1 persoana-laborant determinari zico-mecanice
-)telier tricota#e ; croit ; , persoane &5ampa C6C'
-)telier nisa# -, persoane &5ampa C6C'
-+ectia confectie --, persoane din care%
-10 controlori interfazici
-10 controlori marfa nita
-Depozite produse nite ; persoane
*entru receptia materiilor prime si materialelor sunt
stabilite comisii formate din .-/ persoane din care una este
reprezentanta a biroului C6C.
30
&IA5'A/A &0 '0LATII
1N 1O , -
1
19 .
10 /
1/ 0
N
1.
O
1- 9
FURNIZORI BENEFICIARI
AG. NAT. PT. CAL.
COMISIA PT.
PROT.CONS.INST.
NAT. STAND.
CERTEX
CONDUCEREA
C.T.C.
PERSONAL
IN"ATAMANT
SALARIZARE
OFICIUL !URIDIC
PRET COST POST
CALCUL ANALIZE
ECONOMICE
P.S.I. PM. PAZA
AP. CI"ILA
ADMINISTRATI"
SECRETARIAT
O.P.M.
MECANO
ENERGETIC
EXPORT IMPORT
TEMPORAR
DESFACERE
INTERN
APRO"IZIONARE
31
1, 11 1:
P'I%CIPAL0L0 '0LATII
1.Tra!smite regulamentul de calitate spre aprobare,
buletinele de penalizari lunare pe linie de calitate, informari,
studii si relatii cu privire la activitatea compartimentului.
Primeste instructiuni, aprobari si relatii in legatura cu
activitatea compartimentului.
2.Tra!smite informatii referitoare la activitatea
specica C6C-ului, solicitari de publicatii, informatii.
Primeste publicatii, instructiuni, acte normative,
+6)ND)5D4, +6)+-uri, etc..
3.Tra!smite materii prime pentru determinari zico-
mecanice, stabilire de noi parametrii pe linie de control.
Primeste rezultatele studiilor solicitate.
4.Tra!smite propuneri pentru componenta si
reactualizari ale comisiei de receptie, autoreceptie,sesizari
pentru reactualizarea deciziilor de atributiuni.
Primeste se de post, decizii pentru comisii de lucru
note interne, instructiuni interne, valori normative rezultate
din studii de organizare, reactualizarea necesarului de
personal C6C, laborant zico-mecanic.
5.Tra!smite certicate medicale, lucrari pentru
dactilograere si multiplicare, acte pentru ar(ivare,
corespondenta.
PLAN PLUP SER"ICIUL
CREATIE
COMPARTIMENT
DE PRODUCTIE
SER"ICIUL
INFORMATIC
32
Primeste corespondenta, date din ar(iva, lucrari
dactilograate, multiplicate, bilete de voie, tabele cu
intarziatii.
7.Tra!smite solicitari de informatii.
Primeste tematica anuala de instruire *+$-*8
8.Tra!smite bonuri de consum si acte pentru control
nanciar preventiv.
Primeste decizii de inventariere, acte cu viza
controlului nanciar preventiv.
9.Tra!smite decizii de sanctionare, imputare si alte
acte spre avizare.
Primeste acte normative aparute in care este vizata
sau reglementata activitatea compartimentului cu semnalari
scrise sau observatii privind interpretarea si aplicarea lor,
decizii de sanctionare, imputare, avizate in forme propuse
sau cu note scrise si propuneri, alte acte avizate.
:.Tra!smite informatii cu privire la problemele de
calitate care apar in compartimentele de productie si care ar
putea impiedica incadrarea in termenele de executie si
livrare.
Primeste date cu privire la contractele inc(eiate,
urgentele de productie.
1;.Tra!smite date despre personalul C6C, utila#e,
defectele de calitate.
Primeste evaluarea individuala a calitatii, buletine de
calitate pe muncitor, masina, C6C-ist, situatia calitativa a
produselor, situatia productiei realizata pe calitati pe
trimestre, situatia stocurilor supranormative sau fara miscare
din depozite.
11.Tra!smite propuneri de imbunatatire a calitatii
produselor, reclamatii de calitate si propuneri privind
documentatia te(nologica.
Primeste documentatia pentru omologari de produse,
instructiuni te(nologice, documentatii de executie si control.
33
12.Tra!smite regulamentul de calitate, penalizarile de
calitate, aprobari pentru inlocuirea auxiliarelor sau
materialelor si materiilor prime, dispune oprirea procesului
de productie cand se constata abateri de la calitate.
Primeste solicitari pentru aprobari, derogari,
valoricarea materiei prime si auxiliarelor necorespunzatoare
din punct de vedere calitativ &declasate, calitati inferioare'.
13.Tra!smite sesizari si reclamatii privind calitatea
materialelor aprovizionate, necesarul de aprovizionat pentru
birou.
Primeste contractele economice pentru vericarea
inscrierilor si clauzelor contractuale privind calitatea
materialelor, avizarea acestora si informatii privind stadiul
aprovizionarii materialelor necesare compartimentului.
14.Tra!smite documentatii de certicare a calitatii
produselor, documentatii privind rezultatele cercetarii
reclamatiilor de calitate.
Primeste prescriptii de calitate prevazute in
contractele economice inc(eiate.
15.Tra!smite documentatii de certicare a calitatii
produselor destinate exportului, documentatii privind
rezultatele cercetarii reclamatiilor de calitate.
Primeste prescriptii de calitate prevazute in
contractele de export, note de tratative, date privind
comenziile de export, note de receptie.
17.Tra!smite solicitari de reutilizare a
compartimentului, reparatii la dotari.
Primeste la de plan investitii pentru sectorul C6C si
laborator zico-mecanic, plan reparatii pentru dotari.
18.Tra!smite reclamatii de calitate furnizorilor si
solicitarilor de incadrare in anumite caracteristici zico-
mecanice, parametrii prescrisi.
34
Primeste buletine de analiza si certicare a calitatii
materiei prime si a materialelor aprovizionate.
19.Tra!smite certicat de calitate a productiei
realizate.
Primeste sesizari privind calitatea produselor.
1:.Tra!smite propuneri nominale de participare la
cursuri de perfectionare si pregatire profesionala, propuneri
de premiere si sanctionare, modicarile de personal in regie,
note de transfer intre compartimentele de munca, foile
colective de prezenta pentru vericarea si calculul salariilor
la personalul in regie 64+)-C6C, date privind 3uctuatia si
utilizarea timpului de lucru, propuneri privind persoanele
care urmeaza a se disponibiliza in urma analizei de personal
impreuna cu liderul de sindicat pe baza unor criterii stabilite
de comun acord, planicarea anuala a C.D..
Primeste oferte si propuneri pentru cursuri de
perfectionare, calicare si pregatire profesionala a
personalului, fondul de premiere repartizat, sierul de
personal in regie.
<isa postului pe!tru co!ducatorul biroului
CTC
1.POT: +ef birou
2.PO=ITIA: din stat functiuni
3.CO/PA'TI/0%T: C6C
4.C0'I%T0: +tudii superioare te(nice
5.'0LATII: a'.)utoritate-subordonat director
general%
-coordoneaza personalul din
cadrul biroului C6C
b'.Colaborare-+erv.2.*.8., serv.*.+.$.,2ciul
Quridic, serv. *lan-*!1*, serv. $nformatic, Rirou Desfacere-
depozit, Rirou )provizionare-$mport, compartimente de
productie
c'.Control-ateliere de productie si
personalul din subordine
35
7.AT'I)UTII
-coordoneaza intocmirea si reactualizarea manualului
de calitate si il completeaza in functie de sc(imbarea
conditiilor"
-coordoneaza intocmirea regulamentului de calitate in
vederea reducerii noncalitatii si incadrarii produselor in
standardele internationale"
-participa la atestarea produselor noi, omologandu-le pe
cele ce urmeaza a introduse in fabricatie"
-avizeaza exactitatea si calitatea seriilor : si a
documentatiilor te(nologice dupa executarea primelor 1::
bucati"
-organizeaza instruirea periodica a intregului personal
din subordine"
-paricipa la organizarea sistemului informational,
nominalizand documentele din compartimentul pe care il
conduce, circuitul periodicitatea intocmirii, procedurile si
sistemele de codicare"
-stabileste orientarea calitatii pe baza informatiilor
obtinute din studiile pe piata"
-urmareste permanent incadrarea in
standarde,documentatii te(nice, N.$., C.+. "
-tine evidenta abaterilor de la calitate, a cauzelor
acestora si stabileste masuri pe care le aduce la cunostinta
organelor de decizii, urmarind realizarea (otararilor luate"
-se preocupa de asigurarea si cunoasterea
documentelor legale in baza carora se face receptia
calitativa a materiilor prime si materialelor"
-propune reactualizarea comisiilor de primire-receptie si
autoreceptie"
-colaboreaza cu 8arHeting si stabileste criterii de
calitate si includerea clauzelor de calitate% contract"
-participa la stabilirea si reactualizarea componentelor
si atributiilor comisiilor de receptie si autoreceptie"
-stabileste necesarul de aparatura pentru efectuarea
analizelor zico-mecanice de uz intern si-l comunica serv. 8-
4-investitii"
-detine informatii privind laboratoarele de incercari
zico-mecanice si c(imice acreditate"
36
-reclama si refuza calitativ, in termen legal, toate
loturile care nu se incadreaza in conditiile de calitate
contractuale, in baza actelor doveditoare intocmite de
comisia de receptie"
-furnizeaza informatii sectorului comercial si creatiei
&grupa consumisti' privind evaluarea calitativa a furnizorilor"
-stabileste parametrii de calitate ce vor cuprinsi in
contracte si comenzi"
-participa la receptia returnarilor de la beneciari si
intocmeste *J de constatare, note de imputare"
-analizeaza pe cauze reclamatiile de calitate de la
beneciari si ia masuri operative de eliminare a lipsurilor in
activitatea de productie"
-verica prin C6C depozitul produse nite, sesizeaza si
reclama, dupa caz, starea de curatenie a mi#loacelor de
transport ce aprovizioneaza societatea cu materii prime si
materiale, sau cele care ridica marfa nita de la depozitul
societatii"
-controleaza modul de pastrare si de conservare in
depozite a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor si
produselor nite"
-analizeaza impreuna cu )*C comportarea produselor
date pentru proba de purtari"
8.CO/P0T0%T0:
-decide opriea procesului de productie cand constata
abateri te(nologice si calitative"
-repartizeaza activitatile pe persoanele
compartimentului"
-participa la intocmirea selor posturilor pentru
persoanele din subordine"
-controleaza modul de realizare a sarcinilor repartizate
si evalueaza rezultatele obtinute"
-avizeaza anga#area, stimularea, sanctionarea si
concedierea subordonatiilor"
-avizeaza esalonarea C.2. pentru persoanele din
subordine"
37
-participa in luarea de decizii in toate problemele
privind calitatea.
9.'0PO%A)ILITATI:
-raspunde de controlul calitativ al productiei si
produselor pe tot 3uxul fabricatiei"
-raspunde de respectarea normelor 527,6+8, *+$, si a
secretului de serviciu.
3.5. I!dicatorii 3olositi pe!tru
caracterizarea !i$elului calitatii si modul de
determi!are a calitatii la .C. >Ar#os4 .A. Clu?-
%apoca
*rincipalii indicatori pentru caracterizarea nivelului
calitatii folositi la +.C. )rgos +.). sunt%
-Aspectul e.terior al produsului care este in3uentat
de o serie de factori%
-materia prima folosita
-modul de prelucrare &tricotare-nisare'
-calitatea cusaturilor
-simetrii
-&ime!siu!iile stabilite prin standarde, norme interne,
caiete de sarcini.
8odul de determinare a calitatii se realizeaza in doua
feluri%
-control statistic, cunoscand standardele din industria
tricota#elor si confectiilor"
-control 1::P &bucata cu bucata' prin care se
depisteaza atat defectele ce se repeta in toate exemplarele
cat si defectele care se gasesc doar in unele exemplare.
-'espectarea te(!olo#iei. +e verica daca s-a
respectat te(nologia de fabricatie data de atelierul
proiectare-cercetare si folosirea materiilor prime si
materialelor impuse de normele de consum.
38
-Ambalarea. +e verica respectarea te(nologiei de
ambalare si apoi modul de depozitare, care trebuie sa
asigure integritatea produsului pana la beneciar.
*ractic, in determinarea calitatii se porneste de la
receptia materiilor prime si materialelor si se termina cu
incarcarea in mi#loacele de transport si expediere.
Controlul materiilor prime se face in depozit" pentru
rele aprovizionate se fac determinari ale parametrilor zico-
mecanici si se compara cu cei prevazuti in +6)+-uri. Daca
materiile prime sau materialele nu corespund din punct de
vedere calitativ, se intocmesc procese verbale de refuz, se
anunta furnizorul si i se returneaza marfa.
Controlul tricotului metra# crud si nisat se face pe
rampa C6C, incadrandu-se ecare balot in clase de calitate
corespunzatoare.
*entru tricoturile cu defect se intocmesc referate de
constatare, cu vinovati sau nu si se stabileste si destinatia
tricotului respectiv.
*iesele croite se verica prin sonda# inainte de
inceperea operatiei de confectionare.
*rodusele nite se verica bucata cu bucata.
$n nal, se supraveg(eaza modul de ambalare si
depozitare a produselor nite, astfel incat sa se preintampine
degradarea lor.
!a expediere, se verica starea de curatenie a
mi#locului de transport si se supraveg(eaza modul de
incarcare.
1rmarirea defectelor de calitate in fazele si sectoarele
de lucru prin care trece produsul se face cu a#utorul
punctelor &demeritelor' inregistrate de controlori pe faze de
lucru si a proceselor verbale de constatare.
Certicarea calitatii produselor se face prin DCerticatul
de calitate care insoteste ecare marfa atat pentru piata
39
interna cat si pentru export si care elibereaza in functie de
rezultatele controlului prin sonda# efectuat in depozitele de
produse nite.
CAPITOLUL I2
istemul i!3ormatio!al i! dome!iul calitatii la
.C. @Ar#os4 .A.
4.1.istemul i!3ormatio!al si compo!e!tele sale
*ornind de la premisa ca sistemul informational este o
componenta a sistemului management al oricarei rme, il
denim ca totalitatea datelor, informatiilor, circuitelor si
3uxurilor informationale, procedurilor si mi#loacelor de
tratare a informatiilor existente in cadrul rmei, avand drept
scop sa asigure suportul informational pentru asumarea si
indeplinirea obiectivelor programate.
Deci sistemul informational general al unitatii este un
ansamblu integrat de subsisteme interconditionate pe
domeniu. Delimitarea subsistemelor se face in functie de
prolul, dimensiunile, nivelul te(nic, dispersia teritoriala si
pot localizate in sfera productiei, cercetarii, aprovizionarii,
calitatii, nanciarului, personalului.
!a fel ca si sistemul informational general, subsistemul
informational al calitatii si controlului te(nic de calitate are
urmatoarele componente de baza%
a'.date si informatii
b'.circuite si 3uxuri informationale
c'.proceduri informationale
d'.mi#loace de tratare a informatiilor
&ATA constituie o descriere letrica si>sau cifrica a unui
fenomen, proces, obiect, fapt, eveniment sau a unei actiuni
din cadrul sau din afara rmei.
4a poate considerata componenta primara a
sistemului informational &sistemul informational culege date
despre sistemul condus si furnizeaza informatii sistemului de
management'.
40
I%<O'/ATIA este acea data care aduce un plus de
cunoastere si serveste pentru luarea unei decizii sau la
traducerea in viata a acesteia prin actiunea ce urmeaza.
$nformatia constituie materia prima de baza in
elaborarea si fundamentarea deciziilor.
$nformatiile din cadrul unei rme prezinta o tripla
dimensiune%
-social ; generala
-organizationala
-individuala
<LUAUL I%<O'/ATIO%AL reprezinta un ansamblu de
informatii necesare desfasurarii unei anumite operatii,
actiuni sau activitati ce se transmite intre emitent si
destinatar, cu precizarea punctelor intermediare de trecere.
4l este caracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate,
directie, forma, etc. .
CI'CUITUL I%<O'/ATIO%AL este constituit de catre
drumul &traiectoria' pe care circula o informatie de la
generarea pana la ar(ivarea sau distrugerea sa, functie de
caracteristicile organizatorice ale emitatorilor si beneciarilor
de informatii.
*rin dinamica, lungimea si viteza lor, circuitele si
3uxurile informationale dau forma sistemului informational,
ind esentiale pentru functionalitatea sa.
P'OC0&U'A I%<O'/ATIO%ALA consta dintr-un
ansamblu de elemente prin care se stabilesc suportii de
informatii utilizati, ordinea operatiilor si mi#loacele de tratare
a informatiilor impreuna cu modelele si formulele de calcul
utilizate la prelucrarea acestor informatii.
/I6LOAC0L0 &0 T'ATA'0 A I%<O'/ATIILO'
constituie componenta te(nico-materiala a sistemului
informational, incluzand toate instrumentele si
ec(ipamentele care sunt implicate in tratarea si stocarea
informatiilor, incepand cu cele simple si inc(eind cu cele mai
complicate sisteme automate de calcul.
41
Cele mai moderne mi#loace de tratare a informatiilor,
sunt calculatoarele electronice integrate in sisteme
automate de calcul.
4lementele cadru ale sistemului informational general
au particularitati si forme concrete de manifestare pe
subsisteme.
4.2.istemul i!3ormatio!al i! dome!iul
calitatii
4.2.1.Ceri!te precizate i! sta!darde si !orme
i!ter!atio!ale
Cerintele standardelor internationale din seria $+2 9:::
sunt minimale si respectarea lor nu asigura prin ea insasi un
avanta# concurential. Nerespectarea lor, insa, poate constitui
un imens (andicap in calea competivitatii.
Criteriile pentru obtinerea premiilor de calitate
importante ; Deming, 8alcolm Raldrige, 7undatia 4uropeana
pentru 8anagementul Calitate ; constituie provocarea
actuala la care se supun rmele serioase.
Cerintele $+2 9::: privind sistemele de calitate%
B+6)+ $+2 O.:,% 1991
-Calitate. Jocabular
B+6)+ $+2 9:::% 1991
-+tandarde pentru conducerea si asigurarea calitatii.
I(id pentru selectie si utilizare.
B+6)+ $+2 9::1% 1991
-+istemele calitatii. 8odel pentru asigurarea calitatii in
proiectare>dezvoltare, productie, monta# si service &controlul
proiectarii, servicii dupa vanzare'"
B+6)+ $+2 9::,% 1991
-+istemele calitatii. 8odel pentru asigurarea calitatii in
productie si monta#.&Calitatea in marHeting" aprovizionare"
productie" masuri corective" audituri interne'
42
B+6)+ $+2 9::-% 1991
-+istemele calitatii. 8odel pentru asigurarea calitatii in
inspectia si in incercarea nala &5aspunderea conducerii"
+istemul de calitate" $denticare produse si trasabilitate"
Control situatie vericari" Jericare produse" Control produse
neconforme" 8anipulare, depozitare, ambalare livrare"
Control produse neconforme" 8anipulare, depozitare,
ambalare livrare" Control documente" $nregistrari privind
calitatea" *ersonal &instruire'" 1tilizare metode statistice'.
B+6)+ $+2 9::.% 1991
-Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii-
I(id &+ecuritatea privind produsul si raspunderea #uridica
pentru produs" )specte economice- consideratii asupra
costurilor legate de calitate'.
Cerinta esentiala pentru a admis pe piata C44, pe
pietele bogate, nu este certicatul de conformitate cu o lista
de cerinte &$+2 9::: de exemplu', ci renumele de buna
calitate a produsului, de seriozitatea producatorului.
) nu avea sistem calitate conform $+2 9::: ec(ivaleaza
cu a nu exista" a avea sistem calitate $+2 9::: nu inseamna
nimic, este implicat, de la sine inteles.
+uccesul pe piata presupune introducerea unor abordari
noi, cum ar 8anagementul Calitatii 6otale &6U8' care se
refera la imbunatatirea continua a calitatii.
4.2.2.I!3ormatii pri$i!d calitatea si
circulatia
i!3ormatiilor
Nevoia de informatii precise, obiective%
-este generata de nevoia de decizii eciente si de lipsa
fricii de ce informatiile ar putea scoate la iveala"
-genereaza nevoia de instrumente informational-
manageriale, intre care se a3a si sistemul calitate.
Cine nu vrea sa se stie cum lucreaza si cine nu vrea sa
se stie ca lucrurile merg bine nu evidentiaza, nu
inregistreaza si nu da publicitatii ocial informatii si date
obiective, adica respinge ideea unui sistem calitate" isi
43
bazeaza deciziile pe 3er, date subiective si pareri, iar
comunicarea pe zvonuri si telefonul fara r.
*rin asigurare, calitatea intra in zona informationala si
preia din concepte, principiile si mi#oacele specice
abordarii energiei %campul informational, energia
informationala, sinergia, entropia, etc. .
2biectivul principal pentru asigurarea calitatii este
prevenirea neconformitatilor, iar prevenirea se bazeaza pe
informatii in timp util si c(iar real.
+istemul calitate este un sistem informational ;
informativ ; informatic de care nu se poate lipsi organizatia
care intra in mileniul $$$. )dministrarea informatiilor este
astazi principala sursa de avanta# concurential.
Componentele de baza ale sistemului informational%
$ntrari 6ransformare $esiri
date prelucrari rapoarte si
doc.
8emorie de date
744D R)C< &control'
Datele care urmeaza a se prelucra &intrarile' sunt
interne si externe. $esirile trebuie sa e concise, relevante si
complete, sa se bucure de acuratete si actualitate.
4.3.Per3ectio!are sistemului i!3ormatio!al al
calitatii
4.3.1.Ceri!te ale per3ectio!arii sistemului
i!3ormatio!al
$n fuctionarea oricarui sistem &subsistem' informational
se manifesta inca unele deciente ma#ore cum ar %
distorsiunea, ltra#ul, redundanta, supraincarcarea canalelor
informationale.
44
&istorsiu!ea consta in modicarea partiala,
intamplatoare a continutului unei informatii pe parcursul
culegerii si transmiterii de la emitator la receptor.
<iltra?ul consta in modicarea intentionata a
continutului unei informatii prin interventia unor persoane
interesate ca beneciarul sa primeasca un mesa# sc(imbat.
'edu!da!ta este reprezentata, pe de;o parte, de
existenta unui numar mare de informatii decat sunt strict
necesare pentru realizarea unui anumit scop si pe de alta
parte, de inregistrarea si prelucrarea repetata a unor
informatii.
uprai!carcarea ca!alelor de comu!icatie este
acea situatie in care volumul informatiilor ve(iculate pe
anumite circuite depaseste capacitatea de transmitere
informationala a acestora.
7unctionarea partiala, incompleta a sistemului
informatic perturba functionarea normala a sistemului
informational.
)cestea trebuie proiectate astfel incat sa poata
exploatate modular, respectandu-se totodata cu strictete
ordinea procedurilor impusa de limitele te(nice ale
sistemelor de calcul.
0laborarea u!or situatii i!3ormatio!ale
$olumi!oase este o alta decienta a sistemelor informatice.
+e impune necesitatea actualizarii la perioadele
prestabilite a bazelor de date, acest fapt re3ectandu-se din
plin in actualitatea si realitatea informatiilor emise de
sistemul informational.
4.3.2.&irectii importa!te de per3ectio!are
Cele mai semnicative tendinte in concepera si
functionarea sistemelor informationale moderne pot
grupate astfel%
-raspandirea larga a informaticii distribuite &sisteme
descentralizate de prelucrare a datelor' de tip times(aring ce
permite accesul simultan al mai multor utilizatori la
calculator"
45
-proliferarea microelectronicii care marc(eaza profund
activitatile de executie si conducere"
-adoptarea de catre producatorii de te(nica de calcul
automatizata si utilizatori a unor standarde unice pentru a
asigura compatibilitatea componentelor unei retele de
calculatoare, terminale si sisteme de programe"
-amplicarea considerabila a rolului softVare
comparativ cu (ardVare"
-folosirea mai multor unitati centrale per sistem de
calcul &amplicarea vitezei de calcul, inalt nivel de
abilitate'"
-apelarea la calculatorul bazei de date
-extinderea organizarii de banci de date care asigura
accesul rapid la informatii si rezolvarea unor probleme
complexe"
-amplicarea constanta a organizarii de banci de
programe"
-trecerea la exploatarea in direct a ec(ipamentelor de
calcul de catre nespecialisti"
-acordarea unui accent crescand formarii si dezvoltarii
culturii informatice a personalului.
4.4.)azele or#a!izarii si 3u!ctio!arii sistemului
i!3ormatio!al al calitatii
$ndeplinirea cerintelor clientilor si satisfacerea acestora
in mod constant necesita implementarea unui sistem
informational in domeniul calitatii, ecace si ecient. Cu
a#utorul computerului, datele statistice privind calitatea se
pot colectiona, inregistra si analiza automat, economisind
timp si efort uman care se poate utiliza mai protabil.
Computerul furnizeaza calcule complexe in timp util si
este capabil sa proceseze Ranci de Date voluminoase.
4xista pac(ete softVare disponibile pentru o varietate
foarte mare de aplicatii care pot relativ utilizate in sistemul
informational al calitatii. *ac(etul de programe consta din
module care prelucreaza informatii cu privire la procese de la
receptia materialelor si componentelor pana la livrarea
produsului nal.
46
!a culegerea softVare trebuie avute in vedere
urmatoarele cerinte%
a.caracterul preventiv al managementului calitatii totale
pentru imbunatatirea calitatii si reducerea costurilor de
realizare a acesteia"
b.accesul direct la informatii privind capabilitatea
proceselor desfasurate, identicarea problemelor,
planicarea eliminarii cauzelor perturbatoare si
implementarea actiunilor corective &controlul produsului
preferabil cu ilustrare graca'.
1n sistem informational ecace si ecient in domeniul
calitatii este prezentat mai #os%









C)16)54 +$ )N)!$K)
PROGRAME
#$ %&'#'($&)*
C)#+,&$*+
$%&)-$&$ $
.$&+#)*
I/0%& -$/%$# $#
.$&+#)*
B$/,$ .+ .$&+
47
5)*2)564 M$+62I5)84 Diagrama Diagrama
7ise
cauza-efect dispersiilor
de
contr
ol
$n ceea ce priveste Ranca de date%
a.structura acesteia trebuie sa e clara pentru
utilizatorul nal"
b.sistemul trebuie sa e capabil sa inmagazineze date
in mod simultan pe banda magnetica &disc(eta'"
c.securitatea si integritatea bancii de date trebuie sa e
asigurata, inclusiv refacerea acesteia in caz de alterare sau
corupere"
)sigurarea calitatii asistata de computer &C)U' permite%
a.construirea bibliotecii cu date caracteristice si de
referinta
b.construirea bibliotecii cu instructiuni de calcul
c.construirea bibliotecii cu criterii de evaluare
&acceptare, respingere'"
d.stabilirea marimii esantionului supus inspectiei
calitative si a intervalelor dintre prelevari"
e.stabilirea limitelor de interventie in functie de
rezultatele analizei procesului"
P*)1*$-+ .+ $/$#'($ 2' 3'(%$#'($*+
0+/&*% %&'#'($&)*
48
f.interfata on-line pentru proiectarea asistata de
calculator &C)D'"
4valuarea furnizorilor permite ierar(izarea acestora in
functie de raspunsurile obtinute la intrebarile%
a.cine si ce a livrat, in ce cantitati si la ce termene"
b.caracteristicile calitative incluse in comenzi si deciziile
adoptate in urma receptiei calitative &acceptare, respingere'"
c.stocurile.
Iestiunea matrologica pe computer permite
cunoasterea promta a situatiei mi#loacelor de masurare si
etaloanelor, termenele xate pentru vericari, rezultatele
acestora, tabelarea valorilor masurate, solicitarile pentru
vericari.
Cu a#utorul computerului se rezolva Calculele de
evaluare a abilitatii, mentenantei si disponibilitatii
produselor realizate atat prin metoda verosimilitatii maxime
de estimare a parametrilor precum si prin alte metode
specice esantioanelor cu volum redus.
Rancile de Date privind calitatea pot integrate in
retele de computere de tip C$8 &Computer aided
8anagement'.
+istemul informational C)U este ceva viu, nu
birocratic" pentru a viabil el necesita implicarea ecarui
salariat din societate.
4.5.ubsisteme i! dome!iul calitatii si co!trolului
de calitate
+ubsistemul pentru conducerea si asigurarea calitatii se
realizeaza prin articularea activitatilor si subactivitatilor
orientate spre problemele calitatii din toate functiuniile de
structura ale societatii, rol precumpanitor avand functiunea
de cercetare-dezvoltare, cea de productie si cea de personal.
+tructural, acest sistem cuprinde%
-substructura de conducere &functionala'"
-substructura de executie
-substructura controlului de conformitate
49
+ubstructura de conducere realizeaza activitatile pentru
indeplinirea sarcinilor privind%
a.planicarea calitatii
b.pregatirea te(nica
c.realizarea calitatii
d.controlul calitatii
+ubstructura de executie realizeaza restul sarcinilor
privind realizarea calitatii.
+ubstructura controlului de conformitate realizeaza
restul sarcinilor privind controlul calitatii.
Componentele substructurii controlului de conformitate
sunt% punctele de control" metoda de control" forta de
munca" dotarea te(nica" materii prime si materiale de
control" informatiile, suporturile &documentele' si traseele
informationale.
2 optimizare a substructurii controlului de calitate se
poate realiza prin aplicarea unor reguli de amplasare a
punctelor de control, de alegere a metodelor, a te(nicii de
control.
)stfel, punctele de control se vor amplasa de regula%
inaintea operatiilor care maresc mult valoarea de
intrebuintare a semifabricatului" inaintea operatiunilor in
care costul remedierii ar mai mare decat costul controlului"
in 3uxul operatiunilor care se gasesc pe drumul critic daca
penalizarile si celelalte efecte negative ale nerespectarii
termenelor intrec c(eltuielile de control" pentru materii
prime cu ciclu lung de aprovizionare" la produse nite" dupa
operatiile realizate pe masini cu uzura marita sau precizie
scazuta" atunci cand este expres cerut de beneciar in
anumite faze de fabricatie.
CONSTRUIREA SAU CONFEC
TIONAREA PRODUSELOR COM
PETITI"E SE REALIZEAZA PRIN
DOCUMENTARE LA PROIECTARE
DOCUMENTARE TE4NOLOGICA
50
CAPITOLUL 2
P0'<0CTIO%A'0A ACTI2ITATII &0 CO%T'OL A
CALITATII
5.1.<actori $are i!Bue!teaza modi*carea calitatii
Calitatea nu poate considerata o caregorie economica
care planeaza inafara factorilor economici, iesita de sub
actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca ind intr-o continua
modicare si in stransa interactiune cu acesti factori
economico-sociali.
ORGANIZAREA CERCURILOR
CALITATII
APLICAREA UNOR METODE SI
TE4NICI INTEGRATE
EXECUTIE CONFORM CAIETELOR DE
SARCINI SI CERINTELE PIETEI
LI"RARE LA TIMP SI CU RESPECTAREA
CONDITIILOR IMPUSE
N+*+20+,&$*+$ $,+2&)*
,)/.'&'' ,)/.%,+ #$ 5
P'+*.+*+$ 0'+&+#)* .+ .+26$,+*+
D'-'/%$*+$ 0*)6'&%#%' 0*'/
3$/($*+ 2%7 0*+&%# 2&$7'#'&
F$#'-+/&
PERTURBA
TII IN SISTEM
ANALIZA PRODUSULUI PENTRU 8DEFECT ZERO9
ANALIZA PIETELOR
ANALIZA "ALORII PE REPER SI PRODUS
CONLUCRARE PERMANENTA CONCEPTIEPRODUCTIE
LI"RARE
ACEASTA PRESUPUNE
APLICAREA GESTIUNII CALITATII
DOTARE CTC CU AMC SI PLAN DE
CONTROL
INTEGRAREA CONTROLULUI IN PRO
CESUL PRODUCTI" SI C4IAR
AUTOCONTROLUL PERMANENT SI
PERSONAL
S+ 0)& '/#$&%*$
$,+2&+ ,)/2+,'/&+
51
Calitatea poate situata pe pozitia de factor de
in3uenta asupra altor categorii economice si in special
asupra rezultatelor economico-nanciare ale rmei.
A.I!Bue!ta 3actorilor te(!ico-creati$i
7actorii de natura te(nica se refera la structura si starea
utila#elor din dotare, de al caror randament depinde buna si
ecienta desfasurare a procesului te(nologic.
7actorii de natura creativa au o deosebita importanta in
modicarea calitatii si realizarea unor produse cu un inalt
grad de competivitate &design, moda, cerintele clientului'.
+piritul creator este cel mai important element al
oricarei rme. 7ara el o rma devine birocratie si este
guvernata de rutina. Daca este mare, sufera de
compartimentizare. Devine un grup de mici birocratii
luptandu-se una cu alta.
).I!Bue!ta 3actorilor materiali
2 importanta deosebita o are atat calitatea materiilor
prime si auxiliarele utilizate, cat si calitatea operatiilor
te(nologice executate de-a lungul 3uxului te(nologic.
C.Or#a!izarea co!trolului calitatii productiei si
produselor
De modul in care este organizat controlul calitatii
productiei si a produselor obtinute depinde in mod direct si
nemi#locit cresterea rentabilitatii si valoricarea superioara a
materiilor prime.
$n urma controlului se ierar(izeaza factorii de in3uenta
asupra calitatii, se evalueaza cauzele care au determinat
produse de calitate inferioara astfel incat, in urma unor
analize critice sa rezulte o cat mai obiectiva grupare a
sortimentelor si grupelor de produse in vederea orientarii
productiei catre acele sortimente care sa asigure o ecienta
sporita a activitatii agentului economic.
4ste necesara introducerea in procesul de productie
numai a acelor materii prime care au caracteristicile de
calitate prevazute in standardele sau normele invocate de
52
beneciari in momentul specicarii acestor materii prime la
lansarea comenzii.
4xecutarea unui control riguros pe 3uxul de fabricatie
care sa nu permita promovarea de produse neconforme cu
documentatia si te(nologia omologata, presupune o
activitate sustinuta a controlorilor de calitate.
)cestia trebuie sa dea dovada de pregatire
profesionala, experienta in profesie, capacitate de decizie si
colaborare cu executantii, maistrii, pentru solutionarea
problemelor care apar si totodata, sa aiba preocupari de
autoinstruire si autodepasire.
&.I!Bue!ta cali*carii 3ortei de mu!ca
Calitatea produselor inseamna nu numai materii prime
si materiale de calitate, utila#e si metode ci si
profesionalismul celor ce le realizeaza.
*rofesionist e o persoana care castiga satisfactie,
impliniri nu doar salariu. *rofesionalism inseamna sa nu te
pricepi la orice% daca te-ai nascut poet nu scrii si texte de
muzica usoara si lozinci si dialoguri pentru lme.
5.2.0$aluarea cauzelor care au determi!at
obti!erea de produse de calitate i!3erioara
1n punct important in analiza critica a sistemului in
care functioneaza +.C. )rgos il constituie depistarea prin
control a cauzelor care determina obtinerea de produse de
calitate inferioara.
*entru o analiza statistica a acestor cauze se urmareste
ponderea acestor cauze in obtinerea produselor de calitate
inferioara in anii 1990, 199N si primele luni ale anului 199O.
C)1K4
)N1!
18 1
28
,
material
-
masina
626)!
R1C ..ON 11:9 1OO/ N.O1
1990 P 0: 1/ ,/ 1::
R1C .1N, N.: 1:9. 0::0
53
199N P N: 1, 1O 1::
R1C 1O-1 ,O1 0,0 ,N-O
199O P 0N 1: ,- 1::
R1C 1:.9: ,1-: -0:/ 10,,/
626)! P 0/ 1- ,, 1::
Cauzele care au determinat obtinerea unor produse de
calitate inferioara sunt%
1.7olosirea la unele locuri de munca a fortei de munca
necorespunzatoare din punct de vedere al calicarii.
,.7olosirea unor materii prime si materiale
necorespunzatoare.
-.Defectiuni cauzate de uzura utila#elor.
*onderea defectelor cauzate de om a inregistrat o
oarecare scadere, dar se mentine la un nivel destul de ridicat
datorita unor 3uctuatii crescute a personalului, anga#arii
continue de personal nou.
$n ceea ce priveste ponderea defectelor datorate unor
materiale de calitate necorespunzatoare, se observa o
scadere datorata selectarii continue a contractantilor.
*onderea defectelor datorate uzurii utila#elor se
mentine inca la un nivel ridicat desi s-au inlocuit si
modernizat o parte din ele.
5.3.Per3ectio!area metodelor si te(!icilor de
co!trol
1na din cerintele de baza ale cresterii nivelului calitativ
al productiei si produselor o constituie si organizarea
corespunzatoare a activitatii de control a calitatii.
)sigurarea unui nivel calitativ al produselor, in corelatie
permanenta cu nivelul maxim al cerintelor beneciarilor si
satisfacerea acestora intr-un grad cat mai ridicat face
necesara imbunatatirea activitatii de control.
54
8asurile propuse in acest scop sunt%
1.5aspunderea pentru calitatea operatiilor sa revina
maistrului pentru toate locurile de munca din sfera lui de
activitate. )sigurarea desfasurarii la un nivel inalt calitativ al
tuturor operatiilor cerute in procesul de productie reprezinta
una din sarcinile de baza ale maistrilor in sectoarele pe care
le conduc.
,.Irupele de control interfazic sa-si concentreze
activitatea in punctele c(eie ale procesului te(nologic.
-.4fectuarea unui control prin sonda# asupra
operatiunilor trecute sub raspunderea directa a maistrilor.
..4xtinderea autocontrolului din partea muncitorilor.
)ceasta forma de control a calitatii prezinta, pe langa
aspectul economic, si alte aspecte de o deosebita
importanta sociala legata de psi(ologia muncii si anume,
sporirea raspunderii muncitorilor pentru lucrarile executate.
)ceste masuri propuse pot completate in continuare,
in functie de cauzele care au dus la obtinerea de produse de
calitate inferioara%
1'.2 cauza in obtinerea de produse cu calitate inferioara
o reprezinta defectiunile cauzate de uzura utila#elor.
)c(izitionarea de utila#e noi performante inseamna insa
un pas inainte in asigurarea calitatii.
,'.$n ceea ce priveste calitatea materiilor prime si
materialelor, in comisiile de receptie trebuie numiti cei mai
buni specialisti iar laboratorul de analiza va dotat cu
aparatura necesara testarii materialelor inainte de a
introduse in fabricatie.
-'.2 masura importanta este legata de forta de munca.
*ersonalul societatii trebuie completat numai cu personal
calicat, testat in prealabil in ceea ce priveste cunostintele si
aptitudinile.
*rocesul calitate se poate transforma utilizand resursa
cea mai pretioasa% oamenii. 2amenii care lucreaza pentru
intreprindere au adeseori cele mai bune idei pentru
imbunatatirea calitatii si productivitatii. 6otul este ca acesti
oameni sa se simta in siguranta% sa nu se teama sa-si
exprime ideile" sa nu se teama sa puna intrebari.
55
+e recomanda ca in cadrul unitatii sa se organizeze
cursuri de perfectionare profesionala si instruire in domeniul
asigurarii calitatii pentru intreg personalul, indiferent de
pozitia pe care o ocupa.
5.4.03ectele eco!omice ale per3ectio!arii
acti$itatii de co!trol
8asurile pentru perfectionarea activitatii de control
vizeaza in principal ridicarea nivelului calitativ al productiei.
$n acest scop se poate actiona in doua directii%
I.Imbu!atatirea acti$itatii de pre$e!ire a aparitiei
de3ectelor care duce la reducerea ponderii productiei cu
defecte in totalul productiei si se concretizeaza in
urmatoarele efecte%
1.5educerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu
defecte.
,.+caderea c(eltuielilor necesare remedierii defectelor
constatate &efecte specice noilor masuri' deci se calculeaza
in functie de c(eltuielile necesare remedierii, daca s-ar
aplicat masurile de#a existente.
-.$mbunatatirea structurii pe calitati a productiei
&cresterea ponderii produselor de calitate superioara in
totalul productiei pe seama actiunii de prevenire a
defectelor'.
II.Imbu!atatirea acti$itatii de ide!ti*care si
remediere a de3ectelor" avand drept efect imbunatatirea
structurii pe calitati a productiei.
Noile masuri luate nu vor duce la evitarea pierderilor
datorate defectelor ci doar la o imbunatatire a calitatii
productiei obtinute prin remedierea defectelor.
*entru cuanticarea efectelor sub forma sporului de
beneciu se va porni de la formula generala de calcul a
beneciului.
R=q&p-c' unde%
R=beneciul total realizat &mii lei'
q=productia zica &bucati'
56
p=pretul de vanzare &lei'
c=costul de productie &lei'
*entru a stabili in3uenta factorilor asupra beneciului,
formula generala de calcul a acestuia va transformata
astfel%

R=q&p-c'=q&p-c'Ba>a=UBs&p-c'=UBsBbn unde%
U=productia zica totala &bucati'
s=ponderea productiei de o anumita calitate in totalul
productiei realizate
bn=beneciul unitar &lei>bucata'
Conform relatiei R=UBsBbn exista - factori de in3uenta
de gradul $ a beneciului%
a'.U, volumul zic al productiei
b'.s, structura productiei
c'.bn, beneciul unitar
)naliza factoriala a beneciului se realizeaza astfel%
1.$n3uenta volumului zic al productiei%
R>U=&U1CU,'Bs:Bbn:
,.$n3uenta structurii productiei%
R>+=U1&s1-s:'Bbn:
-.$n3uenta beneciului unitar%
R>bn=U1Bs1&bn1-bn:'
Notatie% &1'- perioada curenta
&,'- perioada de baza
$mbunatatirea activitatii de control a calitatii
in3uenteaza asupra structurii productiei si implicit asupra
beneciului prin intermediul urmatorilor factori de gradul $$%
57
a'.reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu
defecte &pd'
b'.imbunatatirea structurii pe calitati a productiei &sc'
c'.reducerea c(eltuielilor necesare remedierii defectelor
&c( r'
+porul de beneciu obtinut pe seama in3uentei acestor
factori poate cuanticat cu a#utorul urmatoarelor formule
de calcul%
1.$n3uenta produselor defecte%
R>pd=-sdBU1Bcu:=-&sd1-sd:'BU1Bcu: unde%
sd=modicarea ponderii produselor cu defecte in totalul
productiei in urma aplicarii noilor masuri
cu:=costul unitar inainte de aplicarea noilor masuri
&lei>buc.'
U1=productia zica realizata dupa aplicarea noilor
masuri &buc.'
,.$n3uenta structurii pe calitati a productiei%
R>sc=+1BU1Bbn1:B+,BU1Bbn,: unde%
+1,+,=cuanticarea ponderii produselor de calitate
superioara &+1' respectiv de calitate inferioara &+,' in totalul
productiei, in urma aplicarii noilor masuri
bn1:,bn,:=beneciul unitar aferent productiei de calitate
superioara &bn1:', respectiv inferioara &bn,:' obtinut inainte
de aplicarea noilor masuri &lei>buc.'.
-.$n3uenta c(eltuielilor necesare remedierii defectelor%
R>c( r =c( r:Bsd>sd: unde%
c( r:=c(eltuieli de remediere a defectelor inainte de
aplicarea noilor masuri &mii lei'
sd:=ponderea produselor defecte in totalul productiei
inainte de aplicarea noilor masuri
58
*entru doua din sortimentele realizate la +.C. )rgos
+.). datele necesare calcularii defectelor masurilor propuse
vor prezentate in urmatorul tabel%
Nr.
+ortimente +utie ne Cost
u
me
de
Raie
Crt
.
4lemente Cal $ Cal
$$
6otal Cal $ Cal $$ 6otal
1. *roductia
zica
&buc'
119./
N
,9. 119N/
1
11.,
,
9 11.-1
,. *ret de
vanzare
&lei'
N-:: 0/N
:
- 1N/:
:
1/N/
:
-
-. Cost unitar
&lei>buc'
./:: ./:
:
- 1:N.
0
1:N.
0
-
.. Reneciu
unitar
&lei>buc'
9:: 1N: - ,1.9 -99 -
/. *roduse cu
defecte
&buc'
--: ,/
0. *onderea
produselor
cu defecte
&P'
:,,N :,,1
N. *roduse care
beneciaza
de interventii
pt.
prevenirea
de-
fectelor &buc'
.-: -:
O. *onderea :,-/ :,,0
59
produselor
beneciare
de prevenire
a de-fectelor
&P'
9. C(eltuieli
necesare
remedierii
de-
fectelor&mii
lei'
/:N 1N/
*rodusele de calitate a doua sunt reprezentate de
sutiene cu diferente de nuante intre piesele componente si
costumele de baie ce prezinta zebrari neuniforme, pete din
imprimare.
+ituatia produselor cu defecte si a c(eltuielilor pentru
remedierea acestora, pe cauze, se prezinta astfel%
+otiment +utiene Costume baie
pd c( r *d c( r
Cauze RucP 8ii lei RucP 8ii lei
1.Defectiu
ni datorate
uzurii
utila#elor
,::
0O
P
110 0
00
P
.N,/
,.Defectiu
ni datorate
materialel
or
necorespu
n-zatoare
O.
,O
P
ON,/ ,
,,
P
10,,
-.Defectiu
ni legate
de
calicarea
omului
1:
.P
./ 1
1,
P
9,/
626)! ,.O,/ N-,,
60
*roductia lunii mai pe sortimente a fost estimata pe
baza ritmului mediu de evolutie, luand in considerare
productia efectiv realizata pe . luni precedente, dupa cum
urmeaza%
+ortiment *roductia realizata &buc.'
$anuarie 7ebruarie 8artie )prilie
+utiene 11//,O 11/9N/ 119N/1 11/910
Costume
de baie
G /./. 11.,, 9/,9
5itmul mediu de evolutie se va determina dupa
formula%
G
r=E&Ufebr-Uian'C&Umart-Ufebr'C&Uapr-Umart'F>-
G
Umai=UaprCr
G
rsutiene=1,9 bucati
G
rcostGbaie=-1N0 bucati
Deci Umai=11/910C1,9=110:./ bucati &sutiene'
Umai=9/,9C-1N0=1,N:/ bucati &costume de baie'
Cu a#utorul datelor prezentate vor determinate in
continuare, in functie de masurile luate, efectele economice
ale perfectionarii activitatii de control, pe sortimente, astfel%
1.*entru eliminarea defectelor cauzate de uzura
utila#elor se ac(izitioneaza utila#e moderne pentru
producerea sutienelor si costumelor de baie.
a'.$n cazul productiei sutienelor se reduc cu ,/P
produsele de calitate inferioara, ceea ce reprezinta
&:,,/P>:,0OP=:,1NP din totalul productiei acestui
61
sortiment. $n acelasi timp creste cu :,1NP productia de
calitate superioara.
1D.+por de beneciu obtinut prin reducerea pierderilor
datorate obtinerii de produse defecte%
R>pd=-110:./&-:,1N>1::'B./::=OON,N.. mii lei
,D.+por de beneciu obtinut pe seama imbunatatirii
structurii calitative a productiei%
R>sc=110:./&:,1N>1::'B9::=1NN,/.O mii lei
-D.$n3uenta c(eltuielilor necesare remedierii defectelor%
R>c( r=110&:,1N>:,0O'=,9 mii lei
Deci sporul de beneciu aferent productiei de sutiene
este de 1.:9..,9, lei.
b'.*entru productia de costume de baie, aplicarea
masurii a dus la reducerea cu ,/P a produselor de calitate
inferioara, ceea ce reprezinta :,10P din totalul productiei
acestui sortiment &:,00P>:,,/P=:,10P' si la o crestere cu
:,10P a produselor de calitate superioara.
+porul de beneciu va determinat ca si in cazul
sortimentului sutiene%
1D. R>pd=-1,N:/&-:,10>1::'B1:N.0=,1O,... mii lei
,D. R>sc=1,N:/&:,10>1::'B,1.9=.-,0O. mii lei
-D. R>c( r=.N,/&:,10>1::'=11,/1/ mii lei
+porul de beneciu in acest caz este de ,N-.0.- lei.
$n urma aplicarii primei masuri, sporul de beneciu
aferent intregii productii este de% 1.-0N.9-/ lei.
62
,.$n ceea ce priveste propunerea facuta pentru
perfectionarea de control prin instruirea personalului, studiul
se face pornind de la situatia rezultata in urma aplicarii
primei masuri de perfectionare.
a,.I! cazul productiei de sutie!e
a1.*onderea produselor cu defecte s-a redus cu :,1NP
devenind :,1:P din totalul productiei.
a,.*onderea produselor care beneciaza de interventii
de prevenire a defectelor a crescut cu :,1NP devenind
:,/,P din productia totala.
a-.C(eltuielile necesare remedierii defectelor au scazut
cu ,9 mii lei devenind .NO mii lei.
$n urma aplicarii celei de a doua masuri se presupune
ca ponderea produselor de calitate inferioara se va reduce cu
1:P, reprezentand din productia totala a acestui sortiment
&:,:.PB:,1:P=:,::.P'. 6otodata va creste cu :,::.P
ponderea produselor de calitate superioara.
+porul de beneciu va determinat astfel%
1D. R>pd=-110:./&-:,::.>1::'B./::=,:,OOO mii lei
,D. R>sc=110:./&:,::.>1::'B9::=.,1NN mii lei
-D. R>c( r=./:::B&:,::.>:,:.'=.,/:: mii lei
Deci sporul de beneciu aferent productiei de sutiene
va de ,9,/0/ mii lei.
b,.I! cazul productiei de costume de baie:
b1.*onderea produselor cu defecte s-a redus cu :,10P
devenind :,:/P din totalul productiei"
b,.*onderea produselor care beneciaza de interventii
de prevenire a defectelor a crescut cu :,10P devenind
:,.,P din productia totala.
b-.C(eltuielile necesare remedierii defectelor au scazut
cu 11/1/ lei devenind 10-,.O/ mii lei.
63
$n cazul acestui sortiment aplicarea celei de-a doua
masuri va determina o reducere a produselor cu defecte cu
1:P ceea ce reprezinta &:,19PB:,1,P=:,:1,P' :,:1,P din
productia totala si o crestere cu :,:1,P a productiei de
calitate superioara.
+porul de beneciu estimat a se obtine va calculat
astfel%
1D. R>pd=-1,N:/&-:,:1,>1::'B1:N.0=10,-O- mii lei
,D. R>sc=1,N:/&:,:1,>1::'B,1.9=-,,N0 mii lei
-D. R>c( r=9,/B&:,:1,>:,1,'=9/: lei
Deci sporul de beneciu la costum de baie va de
,:.0:9 lei iar sporul total la intreaga productie va de
/:.1N. lei.
$n urma aplicarii acestei masuri, diferentele care apar
fata de situatia initiala sunt%
a'.!a sutiene%
a1.*onderea productiei de calitate inferioara se va
reduce pana la :,:90P.
a,.*onderea produselor care beneciaza de inrerventii
de prevenire a defectelor va creste cu :,::.P, a#ungand la
:,/,.P din productia totala.
a-.C(eltuielile de remediere a defectelor vor scadea cu
../:: lei a#ungand la .N-,/:: mii lei.
b'.!a costume de baie%
b1.*onderea productiei de calitate inferioara se va
reduce pana la :,:-O din totalul productiei.
b,.*onderea produselor care beneciaza de interventii
pentru prevenirea defectelor a crescut la :,.-,P din
productia totala.
b-.C(eltuielile necesare remedierii defectelor au scazut
cu 9/: lei devenind 10,,/-/ mii lei.
64
-.2 scadere a ponderii productiei de calitate inferioara
se poate obtine prin dotarea laboratorului cu aparate
necesare testarii materialelor inainte de a introduse in
fabricatie.
a'.Ca urmare a acestei masuri ponderea produselor de
calitate inferioara la sutiene scad cu 1/P ceea ce reprezinta
&:,1/P>:,,OP=:,:.,P' si in acelasi timp cresc produsele de
calitate superioara cu :,:.,P.
Calculul sporului de beneciu este urmatorul%
1D. R>pd=-110:./&-:,:.,>1::'B./::=,19,-,/ mii lei
,D. R>sc=110:./&:,:.,>1::'B9::=.-,O0/ mii lei
-D. R>c( r=ON,/&:,:.,>:,,O'=1-,1,/ mii lei
*entru productia de beneciu de sutiene sporul de
beneciu ca urmare a aplicarii acestei masuri va de
,N0,-1/ mii lei.
b'.$n cazul productiei de costum de baie, ca urmare a
aplicarii acestei masuri, ponderea productiei de calitate
inferioara poate sa scada cu 1:P ceea ce reprezinta
&:,1:>:,,,=:,:,,P' :,:,, din totalul productiei. $n acelasi
timp va creste cu :,:,,P ponderea produselor de calitate
superioara.
+porul de beneciu se calculeaza astfel%
1D. R>pd=-1,N:/&-:,:,,>1::'B1:N.0=-:,:-0 mii lei
,D. R>sc=1,N:/&:,:,,>1::'B,1.9=0,::0 mii lei
-D. R>c( r=10,,&:,:,,>:,,,'=1,0,: mii lei
+porul de beneciu obtinut va de -N,00, mii lei.
+porul total de beneciu obtinut ca urmare a aplicarii
acestei metode este de -1-,9NN mii lei.
65
$n concluzie, prin aplicarea noilor masuri se estimeaza
obtinerea urmatoarelor efecte%
1.5educerea ponderii produselor cu defecte astfel%
!a sutiene de la :,,NP la :,:/.P iar la costume de baie
de la :,,1P la :,:10P.
,.5educerea c(eltuielilor necesare remedierii defectelor
cu .0,0,/ lei la sutiene &devenind .0:,-N/ mii lei ' si cu
1.,:O/ lei la costume de baie &devenind 10:,91/ mii lei'.
-.+por de beneciu datorat masurilor de prevenire a
defectelor &exclusiv cel datorat reducerii c(eltuielilor'
conform urmatorului tabel%
8)+15) +por de beneciu &mii lei'
+utiene Costum de baie
8)+15) 1 1:0/,,9, ,0,,1,O
8)+15) , ,/,:0/ 19,0/9
Deci sporul total de beneciu obtinut pe seama noilor
masuri de prevenire a aparitiei defectelor este%

R>mp=1:0/,,9,C,0,,1,OC,/,:0/C19,0/9=1-N,,1.. mii lei

..+por de beneciu datorat masuriilor de identicare si
remediere a defectelor%
R>mir=,0-,19:C-0,:.,=,99,,-, mii lei
5.5.)ila!tul calitatii
Rilantul calitatii re3ecta corelatia dintre costul calitatii si
efectele economice ale imbunatatirii activitatii de control%
$n partea de efecte bilantul cuprinde%
1.+porul de beneciu rezultat in urma aplicarii masurilor
de prevenire a aparitiei defectelor%
66
R>mp=U1&+11-+1:'b1:-U1&+d1-+d:'Cu1:
,.+porul de beneciu rezultat in urma aplicarii masurilor
de identicare si remediere a defectelor, care se determina
astfel%
R>mir=U1&+11-+1:'Bbn1:-U1&+d,1-+d,:'Bbn,:-U1&+d1-
+d:'Cu1:
-.+porul de beneciu in urma reducerii c(eltuielilor de
remediere a defectelor &aferent noilor masuri'%
R>c( r=c( r:&+d1-+d:'>+d: unde%
U1-productia zica realizata dupa aplicarea masurilor de
asigurare si imbunatatire a calitatii &buc.'
+1:,+11-ponderea produselor de calitate superioara in
totalul productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor
de imbunatatire a calitatii
+,:,+,1-ponderea produselor de calitate inferioara in
totalul productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor
de imbunatatire a calitatii
+d:,+d1-ponderea produselor cu defecte in totalul
productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor de
imbunatatire a calitatii
bn1:,bn,:-beneciul unitar aferent productiei de calitate
inferioara,obtinut pe seama masurilor de asigurare a calitatii
&lei>buc.'
Cu1:-costul unitar aferent productiei de calitate
superioara realizat pe seama masurilor de asigurare a
calitatii
c( r:-c(eltuieli necesare remedierii defectelor in
conditiile masurilor de asigurare a calitatii &mii lei'
$n partea de c(eltuieli, bilantul calitatii cuprinde
urmatoarele categorii de costuri%
1,Costuri de pre$e!ire a de3ectelor care cupri!d:
1.1.Jericarea calitatii conceptiei &design'
67
1.,.Dotarea cu aparate de masura si control
2,Costuri de ide!ti*care a de3ectelor:
,.1.5eceptia calitativa a materiilor, materialelor
,.,.Controlul procesului te(nologic
,.-.Controlul semifabricatelor si a produselor nite
3,Costuri de remediere a de3ectelor: care cuprind
consumurile de materie prime, c(eltuieli cu salariile,
amortizarea.
)ceste costuri se stabilesc concret in functie de
continutul activitatilor de tipul respectiv din +ocietate.
A.Calculul e3ectelor. 4xista doua categorii de efecte%
1.4fecte aferente masurilor de asigurare a calitatii
existente de#a.
,.4fecte aferente noilor masuri de imbunatatire a
calitatii.
8asurile de asigurare a calitatii existente de#a se
estimeaza ca ar dus la o structura a productiei lunii mai de
genul celei inregistrate in aprilie%
a'.$n cazul productiei de sutiene, ponderea produselor
cu defecte reprezinta :,,NP din totalul productiei, iar
ponderea produselor care beneciaza de interventii de
prevenire a defectelor reprezinta :,-/P din totalul
productiei, deci 99,N-P din productie va reprezentata de
produsele de calitate superioara.
Conform acestei structuri masurile de prevenire a
defectelor existente de#a duc la o reducere cu :,-/P a
ponderii produselor cu defecte si o crestere cu :,-/P a
productiei de calitate superioara.
b'.$n cazul productiei de costume de baie, ponderea
produselor cu defecte reprezinta :,,1P din totalul productiei,
iar ponderea produselor beneciare de interventii de
prevenire a defectelor este de :,,0P din totalul productiei"
rezulta ca 99,N9P din totalul productiei consta in produse de
calitate superioara. Datorita masurilor de prevenire a
68
defectelor ponderea produselor de calitate superioara creste
cu :,,0P si scad cu acelasi procent produsele de calitate
inferioara.
+porul de beneciari va stabilit pe baza urmatoarelor
formule%
1.+porul de beneciu datorat masurilor existente de
prevenire a defectelor va %
&sutiene'
R>mp=110:./&:,-/>1::'B9::-110:./&-
:,-/>1::'B./::=
=,19-,,/: mii lei
&costume de baie'
R>mp=1,N:/&:,,0>1::'B,1.9-1,N:/&-
:,,0>1::'1:N.0=
=.,/,90: mii lei
&total'
R>mp=,019,,1 mii lei
,.+porul de beneciu datorat masurilor existente de
identicare si remediere a defectelor va %
&sutiene'
R>mir=110:./&:,,N>1::'B9::-
110:./&:,,N>1N:'=,,O,N,. mii lei
&cpstume de baie'
R>mir=1,N:/&:,,1>1::'B,1.9-
1,N:/&:,,1>1::'B-99=.0,09: mii lei
&total'
R>mir=,,O,N,.C.0,09:=,N/,.1. mii lei
4fectele estimate aferente masurilor propuse sunt
prezentate la punctul /...%
R>mp=1-N,,1.. mii lei
R>mir=,99,,-, mii lei
R>c( r=0:,N1 mii lei
).Calculul c(eltuielilor
69
1.C(eltuieli pentru prevenirea defectelor
1.1.Jericarea calitatii conceptiei &design, proiectare'%
salariul mediu lunar pentru persoana care se ocupa de
aceasta activitate este de 9/:.::: lei>luna.
1.,.*entru aparatele de masura si control existente in
laborator ca si pentru cele propuse a ac(izitionate
amortizarea lunara se va calcula pe baza datelor din tabelul
urmator%
Nr.
Crt.
Denumirea
aparatului
Jaloare
de
inventar
Jaloare
a
amortiz
a-
ta
Jaloarea
ramasa
5ata
lunara
1 8asina
incercat
6ractiune
,O01O/N
:
//.-00
:
,-:N.91
:
,/-/N
:
, )parat pentru
determinarea
4lasticitatii
/1N0: /1N0: - -
- )parat pentru
determinarea
umiditatii
10,:9O:
:
.-1-19
:
11O9001
:
1NN/0
:
. Jartelnita re 1//1-O: .1N1.: 11-.,.: 109-:
/ )parat pentru
determinarea
rezistentei de
rupere
,.---,: 1..0:0
:
9ON,0: -1O/:
0 6ensiometru O0:,N9: 19ONO.
:
001.9/: 9ON-:
N Ralanta re 1/9.1N: -NNN,: 1,10./: 1O10:
O *laniscop O.O-O/: 19/N0-
:
0/,0,,: 9N.::
+e va ac(izitiona si o balanta analitica pentru laborator.
Noul utila# are o valoare de -: mil. lei si urmeaza a
amortizat in 1/ ani incluzandu-se astfel inplus o amortizare
lunara de 100.00: lei>luna.
70
,.C(eltuielile pentru identicarea defectelor%
,.1.5eceptia calitativa a materiilor prime, materialelor
va ocaziona urmatoarele c(eltuieli%
C(eltuieli cu salariile, ceea ce inseamna ,B9/:.:::
lei>pers.=1.9::.::: lei>luna.
,.,.Controlul semifabricatelor si produselor nite va
ocaziona c(eltuieli salariale de .B9/:.:::
lei>pers.=-.O::.::: lei>luna.
-.C(eltuieli pentru remedierea defectelor%
$n urma masurilor propuse, c(eltuielile cu remedierile
defectelor vor de .,0:-,N/: mii lei pentru sutiene si de
1,0:9,1/: mii lei pentru costume de baie, in total 0,,1,,9::
mii lei.
R$!)N61! C)!$6)6$$ ; !1N) 8)$ 1999
474C64 +18) &mil.
lei'
CM4!61$4!$ +18) &mil.
lei'
1.+por de
beneciu
datorat
masurilor de
prevenire a
defectelor din
care%-datorita
noilor masuri
-.991,-/.
1-N,,1..
1.C(eltuieli
pentru
prevenirea
defectelor%
1.1.Jericarea
calitatii
conceptiei
1.,.Dotarea cu
aparatura si
utila#e
moderne
.-0,:O0
-/:
O0,:O0
,.+por de
beneciu
datorat
masurilor de
remediere din
care%-datorita
noilor masuri
/N.,0.0
,99,,-,
,.C(eltuieli
pentru
identicarea
defectelor%
,.1.5eceptia
calitativa a
materiilor
prime
1.0O0
/0,
71
,.,.Control
semifabricate
si produse
nite
1.1,.
-.+por de
beneciu
datorat
c(eltuielilor cu
remedierea
defectelor prin
aplicarea
noilor masuri
0:,N1
-.C(eltuieli de
remediere a
defectelor
0,1,,9
626)! 474C64 ..0,0,N1 626)!
CM4!61$4!$
,.N.-,-N0
Concluzii si propuneri
Calitatea a fost inventata si aplicata pe insule excesiv
de bogate% +1) si pupilele ei intru ale asigurarii calitatii ;
Qaponia, )nglia. Ca si economia de piata, abordarea calitatii a
fost impusa de a administra prea multa bogatie.
*rincipala bariera pe care o are de inlaturat asigurarea
calitatii la noi este de ordin cultural. !a *ortile 2rientului,
timpul curge altfel decat in tarile de bastina ale asigurarii
calitatii.
Cumparatorii supusi, care suntem, se deosebesc de
consumatori prin lipsa convingerii ca un avocat destept
poate castiga impotriva guvernului.
$mbunatatirea calitatii produselor la +.C. )rgos se
poate realiza pe baza%
1.calitatii conceptiei produselor"
,.calitatea materiilor prime si materialelor
aprovizionate"
-.microclimatului psi(ic &relatiile de colaborare dintre
maistrii si executanti etc.'"
..cunoasterii de catre muncitori a cinci elemente%
-ce sa facaW
-cum sa facaW
72
-cu ce sa facaW
-de ce sa facaW
-ce au de facutW
7ormularele, usile transparente, ecusoanele, sagetile
indicatoare si asigurarea calitatii% re3ectari ale unui mura in
gura, atat de drag americanilor, care sunt probabil,
natiunea cu cei mai multi nativi intr-o alta limba decat cea
ociala.
$n cadrul +.C. )rgos se simte acut lipsa unui sistem
calitate%
-in lipsa lui, oamenii nu stiu ce sa faca cu informatiile
care ii incon#oara"
-in cele mai multe activitati nu se greseste niciodata
pentru ca nu sunt stabilite in scris criteriile de apreciere a
lucrului bine facut"
-oamenii sunt platiti c(iar daca lucreaza prost"
-nu exista o gestiune a costurilor calitatii% pierderea o
platesc toti"
-nu exista o conceptie unitara de apreciere a calitatii
sau noncalitatii.
)sigurarea calitatii incepe acolo unde scrisul te poate
baga in puscarie este sport de masa.
)bordarea calitatii, a afacerii in general, presupune
trecerea la sens propriu a multor notiuni luate la gurat.
CUP'I%
8anagementul calitatii si controlului te(nic de
calitate
Cap. I Probleme de baza ale calitatii produselor
1.1.Calitatea, notiune concreta, complexa,
dinamica.
1.,.Caracteristici de calitate.
1.-.+tandarde, norme, reglementari privind
calitatea.
1...$ndicatorii de caracterizare a nivelului calitatii.
73
Cap.II /etode si te(!ici de masurare a !i$elului
calitatii
,.1.Necesitatea si rolul controlului calitatii.
,.,.4tapele controlului calitatii si obiectivele
corespunzatoare ecarei etape
,.-.8etode, te(nici de control.
Cap.III Preze!tarea #e!erala a .C. @Ar#os4 .A.
Clu?-%apoca
-.1.+curt istoric.
-.,.Caracterizarea nomenclatorului de produse.
-.-.Caracterizarea te(nologiei de fabricatie.
-...2rganizarea activitatii de cotrol.
-./.$ndicatorii folositi pentru caracterizarea
nivelului calitatii si de determinare a calitatii la
+.C. )rgos
Cap.I2 istemul i!3ormatio!al i! dome!iul
calitatii la .C. @Ar#os4 .A.
..1.+istemul informational si componentele sale.
..,.+istemul informational in domeniul calitatii.
..,.1.Cerinte precizate in standarde si norme
internationale
..,.,.$nformatii privind calitatea si circuitele
informationale
..-.*erfectionarea sistemului informational al
calitatii.
..-.1.Cerinte ale perfectionarii sistemului
informational.
..-.,.Directii importante de perfectionare.
....Razele organizarii si functionarii sistemului
informatic al calitatii.
../.+ubsistemul in domeniul calitatii si controlului
de calitate.
74
Cap.2 Per3ectio!area acti$itatii de co!trol al
calitatii
/.1.7actorii care in3uenteaza modicarea calitatii.
/.,.4valuarea cauzelor care au determinat
obtinerea de produse de calitate inferioara.
/.-.*erfectionarea metodelor si te(nicilor de
control.
/...4fectele economice ale perfectionarii activitatii
de control.
/./.Rilantul calitatii.
Concluzii si propuneri.
Ribliograe.
Cuprins.
)iblio#ra*e
1. 8anagement ; 2. Nicolescu s.a. 4ditura Didactica si
*edagogica Rucuresti
199,
,. +istemele calitatii in activitatea agentilor economici
Ruletin
economic legislativ
0>199.
-. )sigurarea calitatii ; 6. 6edoru, +upliment 6ribuna
Jol. $-$$ 4conomica 199-
.. 2rganizarea si conducerea sistemelor calitatii la nivel
de
intreprindere ; $leana +oare si ).D. Colceru
6ribuna 4conomica, Ruc.
199/
/. 2rganizarea si conducerea activitatilor de control
te(nic de calitate ; $. Ceausu
75
0. Calitatea si abilitatea produselor ; 6. Raron
N. Calitate si abilitate ; )l. $saic ; 8aniu s.a.
O. 8asurarea, analizarea si optimizarea calitatii
produselor ; )l. I(erg(iu s.a.
9. 6endinte actuale in domeniul planicarii si asigurarii
calitatii ; I. 8aHaT
1:. )sigurarea calitatii ; revista editata de )5C
11. 6ribuna Calitatii ; supliment 6ribuna 4conomica
76