Sunteți pe pagina 1din 14

CERBUL DE STICLA

Acu povestea asta nu-i atat de noua cum ai socoti poate


dumneata. E mult mai veche, inca de pe vremea calicilor, cam de pe
cand au ost atarnate stelele de aur intaiasi data pe cer, cu cativa ani
inainte de a se i nascocit drumul de ier. Si-apoi iaca , ce mai tura !
vura. Traia cica pe la noi un "oier lat in sele de atata stat pe soale,
care mostenise de la "oierii dinaintea lui un "eci mare cat o casa, din
cele mari. Si "eciul era tot, tot "ucsit cu #al"eni, de nu le stiau
seama nici vataii, nici "oierul, ca vor"a aceea, daca am , sa ie si
nici dracu$sa nu stie%
Iaca , "un, numai ca "oierul , daca tot sedea si "ea caele ,
murea de ! urat si se #andea la cate cele& mai, ca n-are si el ceva de
acut in toata 'iulica mare( ca sa-si numere #al"enii nu are ra"dare(
ca de alceva nu-i in stare ( ca ce viata amarata are- ma ro#, sedea
"oierul pe soa si, a'i asa maine asa, plan#ea in ceasca de caea%
i ! ntr-o "una 'i, cum pl)n#ea el si-si in#hitea lacrimile,
mirandu-se ca-i pare cam sarata caeaua, o data vine un slu*itor si-l
vesteste ca un ne#utator de peste mari si tari a sosit cu maruri alese,
si roa#a sa i se in#aduie sa le arate pe data cinstitului "oier.
-Cum de nu+ Sa vie, - stri#a "oierul, prea multumit ca are cu cine
a mai schim"a o vor"a. Si cat te-ai ster#e, sa 'icem, la un ochi, pasi
ne#utatorul in incapere. Era un om lun# si sla", cu "ar"a ascutita si
cautatura vicleana. ,urta o mantie de culoarea visinei putrede, era
incins cu un "rau al"astru de matase si-in "rau avea inipt un han#er.
--i "ine venit, ne#utatorule, - rosti "oierul saltandu-se oleaca de
pe soa. Ce minunatii ne-aduci de peste mari si tari+
.u#utatorul se inclina tacut si , drept raspuns , "atu de trei ori din
palme. !/ce si chestia asta cu "atutu din palme % Si de trei ori% 0are
cine o inventa-o+ 0amenii "at din palme ori de cate ori li se iveste
prile*ul% Bat de "ucurie "at de neca' "at de una alta..."a o palma la
undisor..."a o palma sau mai multe de la amanta sau sotie... si
invers...0m i acuti cu palmele...&1111- Atunci usile se deschisera, cu
sen'or de pre'enta ! cred , si sapte, ! au'iti oare ce o i si cu
$saptele$ asta dece nu sase sau cinci, sau 2 sau 3...+-ma ro#, -sapte
slu*itori, muti si sur'i, ase'ara la picioarele "oierului pocale si tipsii,
cupe si carae, o#lin'i de cristal si podoa"e, toate din clestar, limpede
si curat ca apa de i'vor. Soarele *uca pe clestaru cel limpede, care
stralucea in culorile curcu"eului, si "oierul se salta din nou pe soa.
-Aerim %stri#a el. Ti le cumpar pe toate%
.e#utatorul se inclina si acu un semn. Cei sapte slu*itori iesira
ducand toate minunatiile acelea de clestar, iar "oierul astepta,
nada*nuind sa mai vada si altele. Dar ne#utatorul nu se clintea.
-Ei ce imi mai arati acu+ intre"a nera"dator "oierul.
Atunci ata ne#utatorului se posomora si, pentru intaia oara de
cand intrase in incapere, ne#utatorul vor"i&
-4a doare inima , "oierule, dar alceva nu iti mai pot arata%
- Chiar nimic+ .imic de tot+ Intre"a de'ama#it , "oierul.
-.imic% 0ta ne#utatorul, Am ost silit sa-mi inchid sticlaria si ceea
ce ai va'ut e tot ce mi-a mai ramas. .u mai am "ani...
-.-ai "ani+ Se minuna "oierul.
- .u....
Un #and se nascu atunci in creierii toropiti ai "oierului. Il intoarse
si pe o parte si pe alta, chi"'uisi, in cele din urma 'ise&
-Ia asculta ne#utatorule... Ce ar i sa-ti deschi'i o sticlarie aici, pe
mosia mea+ Bani , vor"a aceea am "erechet. -aci o"iecte din sticla
si impartim casti#ul.
0 lacara se aprinse in privirile viclene ale ne#utatorului. Si
macar ca toate mer#eau dupa pota inimii, se lasa #reu, se acu ca
chi"'uieste indelun#, si dupa trei ceasuri se invoi, spre marea "ucurie
a "oierului. .u de alta dar avea acum si el cu cine mai schim"a o
vor"a.
Si iaca asa se deschise pe melea#urile nostre sticlaria
strainului....
5. .imeni nu avea in#aduinta sa arunce macar o privire inauntru.
Acolo nu patrundea decat ne#utatorul cu slu*"asii lui muti si sur'i,
care se dovedira a i sapte mesteri mari, cale de sticlari. Boierul se
arata de cateva ori si apoi se multumii sa priveasca doar pocalele,
sculele si podoa"ele de clestar, caci in sticlarie era si um si cald, si
tot mai "ine se simtea pe soa , lan#a ceasca lui de caea.
Si-a mers trea"a ani si ani, a mers ca pe roate, si din sticlarie
ieseau lucrusoare de clestar care se-mprastiau in lume , aducndu-le
multi , oarte multi "ani, -/ca la Bin#o%-1--atat ne#utatorului cat si
"oierului. 6al"eni "uni si lucitori. Se speriase "oierul de multimea
"anilor si se tot ramanta la #andul ca n-avea sa mai incapa-n "eciul
cel mare. Chiar se #andea ca ar i "ine sa mai sape altul mult mai
mare si mai incapator pentru viitor. Intr-o 'i i se inatisa nr#utatorul
posomorat si incruntat ca alta aia.
-Ala "oierule- spuse el- ala ca a'i noapte mi-a murit un mester.
Asa ca am nevoie de un ucenic care sa invete mestesu#ul . Asta ca
sa imi inlocuiasca pe mesterul mort , ca eu nu pot sa lucre' decat
daca am sapte mesteri mari -/iar sapte1- in cap, cale de sticlari.
-Si pentru atat lucru te ramanti+ Rase "oierul. .u am eu destui
tarani din care sa ale#i unul+ .u unul , ci o suta de ucenici%
.e#utatorul isi co"ora runtea si #lasul&
-4esterii mei , cum vei i "a#at de seama, sunt cu totii muti si
sur'i. I-am ales asa ca sa nu-mi trade'e mestesu#ul si n-am pota sa
ma dau acu pe mana unui ucenic in stare sa vor"easca prea mult, si
sa auda ce nu se cuvine. Eu "oierule am nevoie de un ucenic mut ca
pestele si surd ca un "ustean.
-,ricep...% - incuviinta "oierul. Am sa chem de -n data vataul si-
am sa-i poruncesc sa caute printre tarani un lacau mut si surd.
-Iar daca nu se va ala nici unul+
Boierul se uita la ne#utator cu mila, asa cum te-ai uita la un
prunc nestiutor, si spuse moale&
-Daca nu se va ala nici unul, om ace noi unul cum se cere. I-om
smul#e lim"a si i-om strapun#e urechile%
Au'ind asta se "ucura ne#utatorul, caci si el tot asa se #andise,
dar nu era incredintat ca "oierul i-ar i in#aduit sa schilodeasca un
om. Apoi ne#utatorul pleca la trea"a lui, "ucuranduse in i'"anda
"oierului. Cum pleca ne#utatorul "oierul isi chema vataul si ii porunci
cam asa&
-Asculta, vataule, sa aci ce-i sti si cum ii sti, dar ara un lacau
mut si surd sa nu vii%
Si-apoi incepu vataul sa cutreiere "ordei dupa "ordeisi, daca
#asi un mut, ala ca mutul aude, iar daca #asi un sur'i acestia erau
mosne#i, si #raiau ca toti oamenii, - mai a"itir% Tii% La mare
incurcatura intrase vataul nostru.Um"la tot cu nasul in *os de teama
"oierului, si tot um"land asa , se ciocni piept in piept cu un nepot de
sora. Era un lacau sprinten , de nu sedea locului cum nu sade apa,
si calic de n-avea dupa ce "ea apa, nici cainii ce tra#e dintr-insul.
-Ce-i , nene+ Ce um"li tot trist si tot parca iti ploua si nin#e intr-
una+
--u#i din drumul meu , pacoste%
-7au, nene ,spune-mi si mie ce -ai pe inima+....Cine stie de unde
sare iepurele% ,oate te ale#i cu un sat "un tocmai de la unul ca
mine...
- ,iei din ochii mei, n- au'i+
Dar lacaul ,nu si nu, si atata se tinu scai de om ca pana la urma
vataul i-a spus porunca "oierului, nu de alta dar numai sa scape de
el.
-Atata tot+ rase lacaul. ,ai ia-ma cu dumneata% 7ici ca is mut si
surd din nascare si, incolo las pe mine% La inceput vataul nici n- a
vrut sa auda. Dar va'and ca nu #aseste nici un lacau mut si surd, ce
se #andii& $$Ia hai sa il duc "oierului ,pe Radu% Asa il chema pe lacau.
Daca m-o vedea "oierul ca vin cu mana #oala, odata te pominesti
ca ma scoate din slu*"a...$$
Si iaca asa se potrivi ca vataul se-natisa la curte cu Radu.
.e#utatorul era si el de ata.
Da-i mut si surd+ Intre"a el.
- 8ai de mine% 4ai mut si mai surd nici ca nu se poate...
-Esti mut, "aiete+ Intre"a si "oierul, dar Radu, ve'i "ine ca nu
scoase nici un cuvant. 9ol"a ochii ca cepele si !si tinea "u'ele
cusute ca un mut si-un surd ce se ala.
- Bine vedem noi- 'ise ne#utatorul si, nici una nici doua, il duce
pe Radu in sticlarie , scoate un ier inrosit in oc si il lipeste de de "rat
:. A sarit Radu de durere, s-a tavalit pe *os, dar nici un sunet n-a
scos.
-E mut % spuse ne#utatorul si, linistit dinspre partea asta, incepu
sa ii arata lui Radu ce are de acut .
Si uita asa a ramas Radu in sticlarie si !a privit lucrul mesterilor
si s-a minunat va'andu-i cum moaie un capat de teava in sticla topita
si sula apoi in teava aia, inchipuind carae si pocale de toata mana-
si mici si mari si su"tiri si pantecoase. A privit el o vreme cum iti
spusei, si unde nu-l vede ne#utatorul ca odata pune mana pe-o teava
din cele de sulat, ii moaie un capat in sticla topita, si ! apoi sula pe
celalalt capat. Iar mar#ica de sticla moale odata se umla si crescu ,
crescu, si se ace o mandrete de pom , cu trunchi de sticla , ramuri
de sticla, lori de sticla, si run'e de sticla. Iar trunchiul era sur,
run'ele ver'i si lorile de clestar, iar run'ele tremurau pe coditele lor
si , tremurand asa, cantau usurel....
Se stransera mesterii in *urul lui Radu si privira prostiti minunea
aceea de pom, iar ne#utatorul se incrunta si prinse a rasoi prin
ceasloavele lui, unde statea scris cum se ac toate podoa"ele de
sticla. Rasoi ceasloavele citi "ucoavele, dar nicaieri nu #asi
insemnari , despre elul cum se pot sula pomi de sticla de dierite
culori si sa mai si cante.... De cand vietuiau mesterii sticlari pe lume
asta asa ceva nu se mai pomenise. Tot incruntat , ne#utatorul ii
porunci lui Radu sa mai sule -un pom, ca sa vada si el cum vine
trea"a. Radu se #andi, ce se #andi , apoi scoase din ca'an o "oa"a
de sticla topita, si-ncepu a sula. Il privea cu suletul la #ura
ne#utatorul, il privea la el si cei sase mesteri mari si cale de sticlari,
iar Radu sula , sula, pana cand la capatul tevii se ivi un om de sticla.
Si-si hol"ara mesterii ochii si nu le venea a crede ce vad , si se trase
ne#utatorul de "ar"a, caci omul de sticla era lun# si sla", avea o
"ar"a ascutita si privirile viclene, purta o mantie de culoarea visinei
putrede, era incins cu un "rau de matase al"astra si !n "rau purta
inipt un han#er.
Chiar asa , lacaul plasmuise din sticla , aidoma, chipul
ne#utatorului%
Si ata-i avea culoarea trandairie a etei omenesti si ochii erau
ver'i si parul ne#ru.
Daca-o va'u si pe asta , chi"'ui ne#utatorul , si din nou rasoi
ceasloavele, dar nicaieri nu #asi cum se ac oamenii de sticla dupa
chipul si asemanarea oamenilor vii. 4are ii era mirarea
ne#utatorului, cand va'u ca Radu nu-i in stare sa sule acelas lucru
de doua ori. -acea mereu alti copaci sau oameni de sticla , dar nici
unul nu semana cu altul. Apoi daca invatara si mesterii ne#utatorului,
sa sule pomi si oameni de sticla , ei aceau acelasi lucru mereu si la
el. Radu nascocea mereu si mereu alte lucruri si chipuri,
nemaintalnite, pe care ii invata si pe cei sase mesteri. Iar ne#utatorul
trimitea in lumea lar#a, podoa"ele de sticla , unde imparatii incepura
sa se "ata pentru minunile lacaului de al carui nume , nimeni nu
au'ise vreodata.
Si adunara "oierul si ne#utatorul #al"eni cu carul si sapara
"eciuri incapatoare, sapte "eciuriiecare, sa ai"a unde !si tine
comorile. Cat despre Radu , ramase tot calic, de nu avea nici cainii
ce tra#e dintr-insul...
Si iata ca intr-o 'i sosi la curtea "oierului, un vatasel , cu
strasnica porunca !imparateasca&
-$$Ala "oierule- suna porunca , ala ca eu, luminatul si prea
puternicul 8erde Imparat, am de #and sa-mi marit ata cu eciorul
luminatului si prea puternicului .e#ru Imparat.-/daca nu erau
puternici si luminati nici ca nu se putea altel 1- Si-n 'estrea etei
vreau sa ie un lucru nemaipomenit, ca sa se mire neamurile si sa-mi
cunoasca puterea.- /de parca puterea statea in o"ecte de sticla1- Si-ti
poruncesc asadar tie, credinciosul meu "oier,sa #ra"esti sa aci ce-i
sti si cum ii sti, dar pana-n trei 'ile sa-mi trimiti o podoa"a de sticla
cum n-a mai ost, nu este si nu v-a mai i% Si sa ie si moarta si vie,
'acand si um"land, si nimeni sa nu priceapa cum a ost lucrata. Si
daca-mi vei indeplini porunca , vei primi trei care cu #al"eni, iar daca
n-o vei implini, iti va sta capul unde-ti stau picioarele. Am 'is%
:. Daca ala "oierul porunc-imparateasca, ii scapa din mana
ceasca de caea si-si pata mandrete de soa. Apoi tremurand tot, il
#a'dui pe vatasel si trimise dupa ne#utator.
-.u te teme, "oierule, - spuse ne#utatorul. ,ai Radu ce pa'este+
Si-l chema ei pe lacau si "oierul stri#a, inca tremurand de
spaima&
-,ana a'i ai hu'urit, Radule, dar acu, iaca iti poruncesc sa
#ra"esti sa aci ce-i sti si cum ii sti, dar pana !n trei 'ile sa-mi aduci
o podoa"a cum n-a mai ost, nu este si nici nu va mai i. Sa ie
moarta si vie, , 'acand si um"land, si nimneni sa nu priceapa cum a
ost lucrata. Si daca imi vei indeplini porunca vei primi trei #al"eni-
/ ce hapsan, el ar i primi trei care cu aur , iar lui "ietul Radu ii da
numai trei #al"eni% E revoltator%1- iar daca n-o vei indeplini, continua
"oierul, unde iti sta picioarele iti va sta si capul% Ai priceput+ / "ietul
de el1
- Ce sa priceapa "oierule% .u stii ca e mut si surd + De unde sa
priceapa+ Si ii talmaci ne#utatorul prin semne ce are de acut.
Radu 'am"i se inclina si pleca. Si se incuie in sticlarie, si nu iesi
de acolo doua 'ile si doua nopti din incaperea plina de um si !ncinsa
peste masura, nu manca ,nu dormi, -/acea #reva oamei1-, iar in 'orii
'ilei de-a treia, pe cand "oierul se dadea de ceasul mortii, stand pe
soa si care "ea caea dupa caea, iaca ca se deschise usa sticlariei,
si Radu , #al"en la ata ca lamaia, clatinandu-se pe picioare, dar
purtand pe "rate ceva acoperit cu un ster#ar al" ca laptele. Si
clatinandu-se, urca treptele de piatra si se-natisa "oierului, care "ea
caea dupa caea si i se tan#uia ne#utatorului&
Ce sa ma ac+ Ce sa ma ac+ ... Au sa ma lase ara cap%...
Si intra Radu si-ase'a la picioarele "oierului ceea ce lucrase, si
trase ster#arul. Si tipa "oierul de "ucurie si stri#a de mirare
ne#utatorul, ca lacaul sulase o min#e de clestar, mare cat un cap de
om, si-n min#ea aceea aler#a un cer" de sticla aurie. Si min#ea era
moarta si cer"ul era viu, min#ea 'acea si cer"ul um"la , si nimeni nu
putea pricepe cum a ost acuta.
- Iata cei trei #al"eni, ii meriti, spuse "oierul -/ ar i putut sa-i dea
un pesches macar,la cat s-a chinuit atatea 'ile% la care daca mai
adau#a si T8A-ul...Cat impo'it ar i tre"uit sa plateasca la trei care cu
#al"eni , acu % Cred ca statul i-ar i luat doua care si#ur, daca nu si
din al treilea trei serturi...Ca la Bin#o din ; miliarde mai ramai si tu cu
ceva...1
Si uite ca sa nu 'ici ca is "aiat rau, acu "oierul, iti mai dau inca
un #al"en pe deasupra...asa de la mine...si su#hita de placere la
#andul a celor trei care de #al"eni pe care imparatul ii promise.
Radu lua "anii si se pre#atea sa iasa din incapere, cand in
incapere navali vataselul imparatesc&
A'i e a treia 'i, tinu sa-i aminteasca vataselul, nu ti-e mila de
prea cinstitul dumitale cap+/ au'i prea cinstitul cap+1
Ba mie mila, cum de nu+ Raspunse "oierul. Drept aceea am si
indeplinit porunca luminatiei sale...
S-apai , daca va'u vataselul ce lucru de cer" viu intr-o min#e
moarta ii arata "oierul, intai nu-si cre'ura ochilor. Apoi se lumina la
ata si ramase prostit ca de o"icei. /normal %1
Boierule pe le#ea mea asa ceva nu am mai va'ut de cand sunt
pe lume, cele trei care cu #al"eni pe care le vei primi sunt o nimica
toata, pentru o asemenea minunatie, dar spunem ro#ute, cine e
mesterul cu aceste maini de aur care a acut o asemenea minunatie+
- Acest cinstit ne#utator,si mester sticlar, care de mult i s-a dus
"uhul, 'ise "oierul , aratand catre ne#utator, care se inclina smerit.
Dar Radu au'ea si pricepu tot. El primise patru #al"eni , in timp
ce "oierul avea sa primesaca trei care cu aur, pentru ca se'use pe
soa si isi "ea o"isnuitele si nelipsiltele cesti cu caea+ Dar sa se
mandreasca altul cu munca lui+, asta nu ra"da&
Cinstite dre#ator imparatesc ! spuse el cu urie, eu am lucrat
cer"ul de sticla.
Tii, maiculita maica % Sa i va'ut ce mutre acura "oierul de pe
soa si ne#utatorul care tocmai se-nchina... Daca pamantul ar i
scuipat acolo , in ata lor un "alaur cu sapte capete-/ iar sapte
capete1- sau daca o pasare cu cap de ma#ar ar i ca'ut din cer ,si ar
i-nceput sa ra#a acolo, in incapere, /prosti1- , n-ar i cascat "oierul
ochii mai mari si n-ar i al"it ne#utatorul mai tare la chip.
-.u-i mut% #emu "oierul.
-.ici surd , scrasni ne#utatorul.
-.e-ai inselat ticalosule... Slu*"asi% Dati-mi o caea% Racni "oierul
si se rasturna pe soa.
-Am sa storc si ultima licarire de viata din tine, 'ise ne#utatorul,
care din al" se acuse verde la ata.
Atunci #rai vataselul imparatesc, si toti ciulira urechile, si il
priveau cu luare aminte, si cu teama&
-Imi vine sa rad, - spuse vataselul, punind intradevar in hohote
de ras, si inecandu-se de ras....
;.-.u-l crede, "oierule-se repe'i ne#utatorul. 4a stie o lume-
ntrea#a ce mester iscusit...
-De-aceea-mi si vine sa rad, - ii intoarse vor"a trimisul
imparatului, punind din nou in ras, prin'and a "ehai ca o capra. Un
lenduros si-un coate #oale ca acesta sa i putut lucra o podoa"a cum
nu s-a mai va'ut su" soare+...9aida-de% 4a credeti ne#hio"+/ca sa
ve'i cum unii pun pret mai mult pe haine si inatisare ,decat ce are in
cap...sau ce stie sa aca...1
-Intelepciunea luceste in privirele mariei tale, -susura ne#utatorul,
inchinandu-se iar, in vreme ce "oierul rasula usurat.
Dar Radu nu se lasa si stri#a de se '#udui peretii&
-Asa+... Apai aceti-va voi podoa"ele% Si , cum stri#a, se si repe'i
, incercand sa sarme min#ea de sticla.
.umai ca ne#utatorul ii puse piedica , si "oierul cat era lat in sale
sari de pe soa in spinarea lacaului, care se '"atea in van. Sarira
slu*itorii pe el, darama unul , darama doi, darama noua, dar al
'ecelea tot reusi sa-l le#e.
-7varliti-l in hru"a , - racni "oierul. Si, ase'andu-se pe soa,
porunci "ucuros& Si-acu sa-mi aceti o caea %/ca de a'i dimineata ,nu
am "aut nici macar o caea- ca "a"ele sclero'ate, da asta e alta
poveste1...
Iac-s-asa se pomeni Radu intr-o hru"a umeda , unde tinu
tovarasie serpilor si #u'#anilor, in vreme ce vataselul pleca impreuna
cu ne#utatorul la cetatea imparateasca. -lacaul statu o 'i, mai statu o
noapte, doar-doar si-o aminti cineva si de el, si i-o aduce o coa*a de
mamali#a. Dar nimeni nu se arata. In hru"a era liniste si numai apa
murmura, cur#and pe peretii de piatra. Se mai scurse o noapte, ara
ca nimeni sa mai intre"e de el sau sa !i mai aduca ceva de-ale #urii.
Cand ii era sete se ducea la mar#inea 'idului si cu lim"a lipaia apa
aceea . Bar"a ii crescuse.
-Au sa ma uite !aici, in hru"a asta , isi spuse Radu. Si tare dra#a
mi-a ost mie sticla% Cate lucrusoare-as mai i sulat eu, sa se "ucure
oamenii, va'andu-le... Si cer"ul meu...cer"ul meu de sticla , inchis in
min#ea de clestar, ce-o i acand el acum, in palat printre "oieri si
dre#atori+ 4-o i uitat oare+
-Cum sa te uit, Radule+ Spuse in clipa aceea cer"ul de sticla, si
Radu se reca la ochi si nu-i veni a crede ce vede.
Dar cer"ul lui, cer"ul de sticla aurie ii statea in ata.
-Cum ai a*uns aici+ Intre"a lacaul.mai-mai sa-i plesneasca inima
de "ucurie
-Am simtit ca te #andesti la mine, - raspunse cer"ul. Am i'"it cu
coarnele min#ea de clestar, am spart-o si-am venit intr-un sulet...
-,rin 'iduri, se minuna radu.
- ,rin 'iduri. 9ai suie -n spinarea mea%
Si Radu sari pe spinarea cer"ului, care crescu cat un armasar.
Apoi cer"ul dadu cu coarnele de 'id , iar 'idul se casca la sand loc de
trecere. In urma lor 'idul se im"ina la loc.
-Dar unde ma duci + mai intre"a Radu.
-In lumea din care m-ai chemat...
Aara era noapte. Si va'u lacaul ca cer"ul se indreapta spre
sticlarie, patrunde prin perete si se opreste lan#a ca'anul de sticla
topita, su" care ocul ardea si 'i si noapte. 4esterul de rand sa
pa'easca ocul atipise cu runtea pe #enunchi.
-.u te teme, spuse cer"ul si, avantandu-se, sari cu radu in
ca'anul cu sticla topita. I se paru lacaului ca cer"ul trece printr-o
pan'a de apa , iar daca stra"atu acea pan'a de apa, tare se minuna
Radu , aland o lume de sticla. ,a*isti de sticla se intindeau pana-n
'area stra*uita de munti de sticla, iar prin pa*isti serpuind riulete de
sticla si !n lorea lori de sticlsa si pasteau mioare de sticla., lan#a
care cio"anii de sticla se spri*ineau in "ate de sticla.
Uluit lacaul nostru,nu se satura sa priveasca, dar cer"ul de sticla
#oni prin codri de sticla, si nu se opri decat intr-o pestera de sticla, in
inima muntilor de sticla. Era adanca pestera aceea de toate culorile si
soiurile de sticla , sticla lucie si sticla cu vine,iar Radu nete'ea cu
mana peretii , minunandu-se de cate vedea.
Bine ai venit ,Radule%- spuse atunci cineva in spatele lacaului.
Radu se rasuci si va'u ca statea in ata unui om de sticla.
Era mic de stat, "ar"a-i al"a cur#ea pana -n directia #enunchilor,
si pletele al"e ii "atea calcaile. Descult, "atranul avea un sort de piele
ca orce mester, si-n mana tinea o teava de sulat, o teava ca aceea in
care Radu sulase de atatea ori, desteptand din mar#eaua de sticla
topita cate o plasmuire nemai-va'uta. ,area "atranul un mester din
vremuri trecute, doar ca aptura si straiele-i erau de sticla si
straluceau in "ataia soarelui.
-Sunt Duhul-Sticlei, - spuse "atranaul. Te cunosc Radule, si stiu
de ce esti in stare... In#aduie, iule, sa te !m"ratise'%
Si "atranul isi deschise "ratele , iar lacaul se arunca la pieptul
lui, simtind cu mirare ca pieptul "atranului era cald, ca cel al unui om
viu. Duhul-Sticlei il saruta pe runte , si Radu se acu dintr-o data
rumos, cum nici un pamantean n-a ost, iar 'drentele de pe el se
schim"ara in straie "o#ate, tesute cu ir. /Ei asa mai mer#e1
- .u sunt vrednic, - vor"i lacaul. De ce tocmai eu+ Sunt atatea
mesteri cu aima in lume...
-4esteri cu aima or i, Radule, dar tu nu esti numai mester, -
#rai Duhul-Sticlei. Tu iu"esti sticla si-ntele#i la ce na'uieste...pui
mare sulet, de aceea ai si re'ultata pe masura.
Ca'u Radu la picioarele "atranului si-i saruta mana de sticla.
- Ce tre"uie sa ac+ , intre"a el.
- Cat mai multe si mai rumoase plasmuiri din sticla , iule, -
raspunse "atranul ridicandu-l. Ia si teava asta. Asa... Iar tu , cer"ule-
'ise "atranul intorcandu-se catre cer", care in tot acest timp statuse
deoparte, slu*este-ti stapanul cu vrednicie. Ramaneti cu "ine% Si
#raind asa, "atranul se topi in peretii de sticla, iar Radu incalecand pe
cer"ul de sticla, o luara la drum.
Dar uite ca ma luai cu vor"a si uitai sa-ti spui de inca una- uita-
ne-ar sa ne uite relele si 'ilele ne#re% ,oi da ca in vremea asta se
starnise mare 'arva in imparatie
<. Se maritase domnita lui 8erde imparat cu eciorul lui .e#ru
Imparat si se "ucurase de min#ea de clestar cu cer"ul de sticla aurie
ce aler#a in ea. Drept care ne#utatorul primi cele trei care cu
#al"eni. Si-apoi nu trecuse mult , si intr-o "una seara , pe cand
imparatita cea tanara se ala la ea in iatac si privind la cer"ul de
sticla care aler#a in min#ea-i de clestar, odata o au'ira slu#ile tipand.
Si navalind slu#ile-n iatac #asira pe podele cio"urile de clestar ale
min#ii si-ntr-un *ilt o alara pe imparatita, care racnea&
-,rindeti-l% ,rindeti-l %... 4i-a u#it cer"ul de sticla%
As% ,rinde um"ra daca poti, ca mai lesne ai i prins o um"ra
decat sa te poti tine dupa cer"ul de sticla, care parca intrase in
pamant. De inima rea a ca'ut la pat imparatita si, macar ca ura
chemati s-o vindece dotori si "a"e si vraci, se-a lesera din leacurile
lor doar cu draci uscati.
Ca imparatita "olea si "olea si tot dupa cer"ul de sticla plan#ea.
A trimis atunci 8erde Imparat , vatasei pe cai iuti, cu strasnica
porunca sa-l ale pe ne#utatorul si mesterul sticlar, care lucrase
min#ea de clestar. Sa aca ce-o sti si cum o sti, dar sa se inatise'e
cu alta min#e in care sa aler#e alt cer" de sticla, ca de nu , capul i-o
sta la picioare si trupul la soare, ospat pentru '"uratoare.
Iar daca au sosit vataseii imparatesti cu porunca , s-a !ncuiat
ne#utatorul in sticlarie si s-a pus cu #ar"aciul pe cei sase mesteri
mari, cale de sticlari, ca sa-i sule min#ea de clestar cu cer"ul de
sticla in ea. Si si-a citit ceaslovele si le-a cercetat "ucoavele si-au
nadusit mesterii si s-au suptiat ca niste ate, dar de ispravit nimica nu
au ispravit. Isi lasase pana si "oierul caeaua, isi parasise soaua si,
cat era 'iua de lun#a, tra#ea pe nas um de sticla si dadea din maini ,
*eluindu-se si smul#andu-si parul din cap, dar cu toate acestea cer"ul
nu aler#a in min#ea de clestar. Si nu dadea semne ca ar i putut
vreodata aler#a.
Ei, si dac-a va'ut, si a va'ut ca truda-i in van, s-a dus "oierul la
hru"a cea umeda, #andind sa-l scoata pe Radu la lumina. Cand colo,
lacaul pierise% A ca'ut "oierul din picioare si, de spaima, n-a mai
rostit o vor"a, de-au tre"uit slu*itorii sa-l care pe soa , sa-i toarne-n
#ura caea dupa caea, pana sa-l auda #emand&
-Radu...cer"ul...Sariti%
Se dadea "oierul de ceasul mortii, se perpelea
ne#utatorul,naduseau cei sase mesteri mari si cu totii-ncepeau sa se
desprinda cu #andul descapatinarii, cand un alai ciudat poposi la
curte. In runte, pe un cer" urias,si starlucind ca aurul, calarea un
strain rumos, cum nici un pamantean n-a ost , purta starie "o#ate
,straiele "o#ate ii erau tesute cu ir, iar strainul purta inipt in "rau, in
loc de han#er, o teava de sulat sticla. Dupa cer"ul acela veneau inca
opt , mai mici, ducand in spinare opt "ar"ati cu ete lucitoare, cu
haine lucitoare, mandri si semeti.
-Aici e sticlaria+ Intre"a strainul.
-Aici "oierule, -raspunse slu*itorii.
-,otesc sa cumpar sticlarie aleasa...
-.umaidecat, - dadura cuvant slu*itoriisi, intrand la "oierul care
paln#ea si se vaita , ii vestira sosirea strainului.
Si strainul u adus in casa si "oierul se minuna de rumusetea si
de straiele lui. Dar, daca-l cerceta prin pan'a de lacrimi care-i
impain*eneau ochii, spuse "oierul&
-Tare ma mir, cinstite oaspe, de teava pe care ti-o 'aresc in
"rau...
-.u-i de mirare, - raspunse strainul. Sunt si eu oleaca de mester
in tara mea si voi sa cumpar sticlarie tocmai ca sa mai invat cate
ceva...
Au'ind una ca asta , odata rasari "oierul dintre perne.
-Te pominesti ca ceasul cel "un si norocul mi te-au adus in casa%
stri#a el. .u sti cumva sa auresti o min#e de clestar in care sa alr#e
un cer" de sticla aurie+
Incepu a rade strainul.
-Dar "ine , "oierule ! cuvanta el- asta-i trea"a pentru unul ca
mine+ Asemenea nimicuri ac toti ucenicii...
Tii, "ucuria "oierului % Ce s-o mai lun#esc, l-a dus el pe Radu / ca
cred ca v-ati prins cine era starinul1 , l-a dus in sticlarie si i-a a#aduit
marea cu sarea, doar-doar i-o ace o min#e de clestar in care sa
aler#e un cer" de sticla aurie.
-Dar la ce -ti tre"uie dumitale astel de lecustet+ Intre"a lacaul.
-Ia... sa mai schim"am si noi elul podoa"elor, se #ra"i sa spuna
si ne#utatorul...
-Asa, asa , intari si "oierul. Sa le mai schim"am%
Dar radu duse teava la ureche si, preacandu-se ca asculta ceva,
dadu din cap.
.u mintiti% ca de#ea"a mintiti% Imi spune mie teava asta
descantata ca pricina e alta...
Schima"ara atunci "oierul si ne#utatorul priviri urise , iar
ne#utatorul vor"i repede clipind din ochii vicleni.
- 8ad ca nu-ti putem ascunde nimic. Iaca, adevarul e ca min#ea
de clestar ne tre"uie pentru o ser"are pe care vrea s-o dea "oierul...
Doar ca teava lui Radu ii mai dadu odata de minciuna.
Incercara ei s-o mai intoarca-n el si chip, se-ncurcara , "al"aira
si, pana la urma, inciudati marturisira & ca min#ea de clestar le
usese poruncita de imparat, pentru ica lui "olnava.
- Asa da, - spuse Radu... Bine ...Am s-o ac, dar am s-o duc chiar
eu.
Dadeau din colt in colt "oierul si ne#utatorul, dar daca n-aveau
ce ace+ Decat ara capete, mai "ine ara cinste...
=. Si numai ce se !nvoira ei, ca "a#a, lacaul un capat al tevii in
ca'nul cu sticla topita si lua din el o "oa"a , si sula o data si acu o
min#e de clestar in care aler#a un cer" de sticla aurie, si cer"ul avea
coarne de aur si vor"ea cu #las omenesc. Il privea "oierul, il privea
ne#utatorul, il privea cei sase mesteri mari cale de sticlari, si nici unul
nu cute'a sa sule.
-Boierule esti un pacatos% Spuse cer"ul cu coarne de aur. Si
pacatos esti si tu, ne#utatorule%
Iar cei doi il ascultau stand smirna si nu puteau rosti o vor"a.
4a tem ca cer"ul meu , are dreptate, - 'am"i atunci Radu. Ce-ai
acut, "oierule, cu lacaul pe care l-ai inchis in hru"a cea umeda+
Rotea "oierul priviri nauce si "u'ele prinsera a-i tremura.
-De... de unde ...stii+
- Eu stiu tot, - spuse Radu si, ducand teava la "u'e, sula asupra
"oierului.
Si se preacu "oierul, intr-un "oier de sticla, cu straie si islic de
sticla. Ca o momaie ramase in picioare, si va'and asta se "ucura
ne#utatorul, socotind ca tot aurul se va -ntoarce lui.
- Bine i-ai acut. ! spuse ne#utatorul. Era un om rau si-i mai
marea rusinea cum s-a purtat cu "ietul lacau din hru"a...
- .ici tu nu esti mai "rea',- spuse insa cu asprime Radu. Cine ti-
a dat dreptul sa smul#i lim"ile mesterilor, pe care-i mani cu
#ar"aciul+
Si-odata sula si asupra ne#utatorului si-l schim"a si pe acesta
intr-un chip de sticla. Si tare mult se "ucurara cei sase mesteri mari
cale de sticlari , se stransera in *urul lacaului, multumindu-i prin
semne si dand sa-i pupe mainile. Ca mesterii aceia, sarmanii, erau
ro"ii ne#utatoruluisi , dupa ani si ani , acu intaia oara se "ucurarau si
ei , de santa li"ertate.
Dar Radu ii duse la "eciurile cu #al"eni si le imparti #al"enii dupa
dreptate si-i ase'a pe toti stapani peste curtea "oierului si peste
sticlarie, dupa care Rdu porni catre imparatie, cale lun#a, ca sa-i tie ,
drum din vara-n primavara si din seara pana-n seara.
De atunci urma lacaului s-a pierdut pe drumuri ara capat, dar
mesterii au mesterit in sticlarie, s-au insurat si-au avut copii, din care
au iesit toti mesteri mari, cale de sticlari, si mestesu#ul nu li s-a
pierdut.
Si n-a ost sticlarie mai rumoasa, decat a lor, si tare se mai
minunau, oamenii de cate stiau sa aca mesterii, suland intr-o "oa"a
de sticla topita. De aceea , si spune unul si altul, ori de cate ori
mesterii ivesc o noua podoa"a, ca-n puterea noptii "ate la poarta
sticlariei un lacau rumos, cum nici un pamantean n-a mai ost, un
lacau in straie "o#ate si si cusute cu ir. E calare pe-un cer" urias si-l
insotesc pe opt cer"i ,opt "ar"ati cu ete lucitoare, si cu haine
lucitoare, mandrii si semeti. Acela, cica ii invata pe mesteri sa sule
podoap"ele cele nemaiva'ute...
Si mai 'ic unii , ca daca vrei sa a*un#i mester mare, cala de
sticlar, ara-asemanare, se cere sa pandesti la mie'ul noptii trecerea
celor noua cer"i. Daca lacaul rumos, cum nici un pamantean n-a
ost, te atin#e cu teava lui de sulat sticala, atunci iese din tine un
mester ara pereche.
Asta , pasamite, e tot o taina a mesterilor din sticlariea cea
veche. Acu, o i, n-o i, cine poate sti+ Daca-i intre"i, nesterii clatina
din cap si tac...
Si-atunci, mie ce-mi mai ramane sa ac+ Tac si eu ca pestii, ca
am a*uns la capatul povestii% ...
--rumos%....mi-a placut sai asta. 4aine ce poveste imi mai
spui+...