PUTEREA SI ECHILIBRUL DE PUTERE IN ANALIZA

RELATIILOR INTERNATIONALE.
MODELUL BALANTEI DE PUTERE
INTRODUCERE
Am ales aceasta tema deoarece am considerat ca puterea a fost intotdeauna un
concept care a guvernat viata oamenilor in toate domeniile. Numerosi oameni politici si
filozofi s-au preocupat de acest suiect! ceea ce ne a"uta sa intelegem mult mai ine
istoria si viata actuala. De asemenea! mi s-a parut important si felul in care actioneaza
puterea pe plan international si cum se realizeaza ec#ilirul puterii
$ucrarea este structurata pe trei capitole! in primul capitol am dezatut prolema
puterii! in cel de-al doilea capitol am aordat prolema alantei de putere si a tipurilor de
putere! iar in al treilea capitol am tratat cazul %UA in timpul Razoiului Rece.
&uterea reprezint' capacitatea unui actor interna(ional de a influenta
comportamentul altor actori interna(ionali pentru a-i determina sa )ndeplineasc' sau sa nu
)ndeplineasc' unele ac(iuni! )n conformitate cu interesele si oiectivele acelui actor
interna(ional care e*ercita puterea.
Caracterele puterii n relatiile internationale
Caracterul dual al puterii + reprezinta un scop in sine! si in acelasi timp! un mi"loc
in vederea atingerii unui scop.
Caracterul altruist al puterii+ izvoraste din latura pozitiva a puterii! care
indeplineste si functii in eneficiul sistemului mondial
Caracterul rela(ional al puterii + puterea este importanta in masura in care este
utila in relatiile cu celelalte state.
,
Caracterul conte*tual - puterea unui stat se analizeaza in comparatie cu alte state
Coponentele puterii
%unt teritoriul! populaia! geografia! resursele naturale! capailit'(ile industriale!
capailitatea militara! vointa! strategia! economia! managementul! diplomatia! factorul
stiintific si te#nologic! factorul guvernare si perceptia.
Balanta !e putere
-alan(a de putere este unul dintre cele mai vec#i .i mai fundamentale concepte )n
studiul rela(iilor interna(ionale.
Ideea de az' a conceptului de ec#iliru sau alan(' a puterii este c' aceasta asigur'
stailitatea )n interiorul unui sistem alc'tuit din elemente sau for(e autonome.
De-a lungul istoriei! au e*istat o serie de metode practice de men(inere a
ec#ilirului .i de asigurare a stailit'(ii )n cadrul sistemului /
Metoda Divide et Impera. &rin aceast' metod'! se crea un conflict! c'ut0ndu-se ca
amele par(i s' caute spri"in la cel ce l-a provocat.
Metoda Compensaiilor. &rin aceast' metod'! fie se atriuiau teritorii 1acestea
)nsemn0nd popula(ie .i resurse2! fie ani 1su forma compensa(iilor de r'zoi2.
Metoda echilibrului prin intermediul armamentelor! care are drept corolar! Cursa
3narm'rilor. Daca nu este supraveg#eat'! datorit' progreselor realizate )n domeniul
militar! poate produce o catastrof' pe care aceast' metod' treuia s' o evite.
Metoda alianelor. A )mr'cat dou' forme / Alian(e )mpotriva domina(iei
mondiale si alian(e create )mpotriva altei alian(e.
Conceptul 4alan(ei de putere4 )n esen(a sa vore.te despre ideea c' puterea
#egemonic' va fi )ntotdeauna contraalansat' de o alian(a strategic' a rivalilor pentru a-.i
asigura supravie(uirea .i suveranitatea.
Har! Po"er# So$t Po"er i Sart Po"er
Puterea hard este capacitatea de a-i face pe al(ii s' ac(ioneze! c#iar .i )mpotriva
voin(ei lor! prin amenin('ri sau recompense. &uterea #ard se azeaz' nu numai pe for(a
militar' .i economic'! dar .i pe celelalte resurse materiale ale puterii.
5
Puterea Soft este ailitatea unui actor de a-i convinge pe al(ii s' ).i doreasc' ceea
ce ).i dore.te .i el! prin alte metode )n afar' de constr0ngere.
Puterea smart este cel mai recent tip de putere utilizat )n rela iile interna ionale.
Ideea de putere smart sugereaz' faptul c' o politica e*tern' azat' pe folosirea
comina(iei putere #ard-putere soft poate avea rezultate superioare fa(' de una care se
azeaz' e*clusiv pe un singur fel de putere.
SUA IN RAZBOIUL RECE
Inca de la constituirea sa! %UA a fost guvernata de doua idei de aza/ egalitatea si
liertatea tuturor oamenilor. Aceste idei se regasesc prima data in Declaratia de
Independenta! ele continuand sa fie ideile de aza in toata activitatea interna si mai ales
e*terna a %UA.
Ea a considerat ca are datoria morala de a raspandi valorile democratice in lume!
dar cel de-al Doilea Razoi 6ondial a pus-o fata in fata cu un oponent puternic si cu un
caracter e*pansionist! UR%%! care ii punea in pericol misiunea. Asa se a"unge la Razoiul
Rece! cand lumea se imparte in doua sfere de influenta/ -locul Occidental! avand ca lider
%UA! si -locul Rasaritean! avand ca lider UR%%. Aceasta situatie a dus la crearea a doua
aliante militare! NATO si &actul de la 7arsovia! care de fapt! nu aveau ca scop razoiul! ci
mentinerea ec#ilirului de putere intre cele doua puteri %UA si UR%%.
Acest conflict a durat pana la inceputul anilor 89:! cand a avut loc colapsul UR%%!
si cand lumea ipolara s-a transformat intr-o lume uniplolara.
Razoiul Rece a fost! de fapt! un razoi al ideologiilor. %UA si-a facut un fel de
;misiune sfanta4 din raspandirea valorilor democratice in lume! iar UR%%ul si ideologia
sa comunista agresiva au constituit principalul pericol in calea misiunii sale.
In perioada Razoiului Rece! a avut loc o dezvoltare fara precedent a
te#nologiilor! ce a cuprins! implicit! si dezvoltarea te#nologiilor militare. Astfel! a luat
nastere Cursa Inarmarilor. &entru a nu se a"unge la confruntari directe! care ar fi insemnat
distrugeri masive gloale! a aparut necesitatea reglementarii si limitarii acesteia.
Toate actiunile de politica e*terna ale %UA! in perioada Razoiului Rece! au fost
puse in slu"a idealurilor sale/ apararea si e*tinderea democratiei pe o arie cat mai e*tinsa
<
in intreaga lume. Ele s-au azat in primul rand pe diplomatie! dar au e*istat si cazuri in
care a folosit forta armata. Cursa Inarmarilor a fost folosita tot ca o arma diplomatica.
%UA s-a implicat! ca negociator si mediator! in ma"oritatea conflictelor aparute pe
glo! in toata perioada de dupa al Doilea Razoi 6ondial. =iecare presedinte al %UA a
dus o politica mai dura sau mai impaciuitoare! dar toti au urmat linia politica de aza! si
anume respectarea principiilor democratiei.
CONC$U>II
Dorin(a de ma*imizare a puterii a impus statelor s' progreseze permanent! )n
domeniile care ar putea contriui la aceasta.
=actorii de care depinde puterea nu numai c' s-au modificat! dar au .i evoluat )n
func(ie de cerin(ele impuse de mediul interna(ional.
Ac(iunile statelor pe scena interna(ional' reflect' interesele acestora.
?