Sunteți pe pagina 1din 3

Despre resentiment in nostalgia originilor

H.-R. PATAPIEVICI, scriitor



Seductiile Naturii
Cuvintul natura, se pare, poate fi spus in 66 de sensuri. Aceste sensuri au fost inventariate
de doi eruditi redutabili, Arthur O. Lovejoy si George Boas, intr-o lucrare pe nedrept
uitata, cu titlul Primitivism and Related Ideas in Antiquity !"#$% in !"&', de asta data
singur, G. Boas a publicat re(ultatele e)tinderii investigatiei si pentru *vul +ediu,
Essays on Primitivism and Related Ideas in te !iddle A"es-. .nul din re(ultatele
savuroasei lor investigatii este ca fiecare din aceste sensuri s-a bucurat deopotriva de
pretuire si de respingere si ca, in fond, natura nu este o notiune /naturala/, este un
construct cultural. Aceasta conclu(ie nu este populara. 0tiut fiind ca e1otiile colective se
prind cu precadere de ratiuni false si de pietati frauduloase, tipul u1an cu raspindirea cea
1ai unifor1a este acela care are convingerea ca natura e un concept /natural/ si ca, pe
cale de consecinta, natura este /naturala/. 0trins legata de aceasta prejudecata cognitiva
este ideea ca undeva in lu1e a e)istat sau e)ista inca oa1eni care traiesc /natural/, adica
in acord cu 2atura.
Primitivismul
Oa1enii care duc un trai atit de rudi1entar incit ar parea ca ei inca traiesc in i1ediata
pro)i1itate a naturii /naturale/ se nu1esc #rimitivi. Oa1enii care e)alta traiul pri1itiv
beneficiind de conditii de viata nonpri1itive au fost bote(ati de eruditii care i-au ales ca
obiect de studiu #rimitivisti. 3ri1itivis1ul este un curent de idei e)tre1 de tenace, care
sustine ca ur1atoarele idei sint irefutabile adica naturale-,
!. Civili$atia este contrara naturii. Argu1ent, O1ul este i1povarat de civili(atie arte,
stiinte, tehnologie etc.-. 4ot ce il separa pe o1 de natura este rau. 5iata ani1alelor este
1ult 1ai curata si 1ai 1orala decit a societatilor u1ane, care repre(inta sursa raului din
o1. Ani1alul si ani1alitatea /nevinovatia devenirii/- repre(inta idealul u1an natural.
6. Adevarul este la ince#utul tim#urilor. Argu1ent, 5irsta de aur, 7asa de aur, .nirea
Cerurilor cu 3a1intul etc. au e)istat. 0tadiile ti1purii ale evolutiei o1ului erau cele 1ai
bune. 3ri1itivul este superior oricaruia din tipurile u1ane istorice care i-au ur1at. 3rin
ur1are o1ul necivili(at este 1ai bun si 1ai virtuos decit o1ul civili(at.
#. Im#erativul reli"ios, moral si cosmolo"ic al re"resiunii illo te1pore. Argu1ent, 5irsta
de Aur, 7asa de Aur, .nirea Cerurilor cu 3a1intul etc. pot fi create aici si acu1. 3rin
identificarea si distrugerea ba(elor egoiste si nenaturale ale civili(atiei, o1ul poate
reintegra virsta de aur, poate recapata statutul ada1ic si, chiar, ar putea vindeca cos1osul
de raul pe care tot el l-a introdus. Cu18 0olutia ar fi reconcilierea cu natura re"ressus ad
uterum naturae- prin de(o1ini(area lu1ii. 4rebuie sa ne intoarce1 la +a1a 2atura
eli1inind ceea ce este specific u1an.
9ireste, e)ista diferite variante de pri1itivisti. .nii pun accent pe faptul ca sageata
ti1pului este descendenta adevarul e nu1ai la origini, deci pri1itivul este superior
civili(atului-% altii, deoarece vad sursa raului in /adaosurile/ civili(atiei arte, tehnica,
confort, urbani(are etc.-, resping civili(atia ca atare civili(atia este raul, deci pri1itivul e
1ai bun-% in fine, altii, deoarece invidia(a pretinsa fericire a locuitorilor din insulele
+arilor 0udului, in care vad un soi de #aradiso terrestre, ar dori ca toata o1enirea sa se
intoarca, eventual cu forta, la acele conditii de trai ignorind rapida trecere a lui Gauguin,
de la e)altarea antieuropeana din !'":, la /nebunia, tristetea si raul calatoriei 1ele spre
4ahiti/, din !'";-.
Anatomia ideii
<deile pri1itiviste nu sint o inventie 1oderna, ele par a repre(enta un invariant, un locus
communis al gindirii o1ului cultivat din orice civili(atie. 7ecurenta acestui tip de gindire
ridica ur1atoarea proble1a. a- =aca pune1 recurenta lui pe sea1a constitutiei
subiectului, atunci sinte1 constrinsi sa accepta1 consecinta ca sinte1 noi insine
pri1itivisti, intr-adevar, a ad1ite ca tipul de gindire pri1itivist este un invariant
universal, revine la a sustine ca po(itia pri1itivista este naturala, si anu1e e)act in sensul
pri1itivist al ter1enului. b- =aca, di1potriva, respinge1 ideea ca po(itia pri1itivista ar
fi constitutiva subiectului, atunci ave1 i1ediat doua consecinte i1portante, b!- intii de
toate, adevarul po(itiei pri1itiviste nu 1ai poate fi sustinut, deoarece teoria pri1itivista
este intern inconsistenta, intr-adevar, pri1itivis1ul nu poate fi adevarat decit daca lu1ea
este pri1itivist alcatuita adica daca sageata ti1pului este naturaliter descendenta, daca
pri1itivii sint realiter 1ai fericiti si 1ai aproape de (ei decit noi etc.-% b6- in al doilea
rind, faptul ca totusi ideile pri1itiviste apar ende1ic, in ciuda inconsistentei lor interne,
sugerea(a ca e)ista totusi un te1ei recurent al aparitiei lor, in interiorul tipului u1an
cultural pe care il nasc toate civili(atiile. =eoarece obiectia de inconsistenta interna a
teoriei pri1itiviste i1i pare inevitabila altfel spus, eu nu sint un pri1itivist-, 1a voi
apleca in continuare, foarte pe scurt, asupra po(itiei b6-, singura care, in conceptia 1ea,
este interesanta.
%n re&u"iu #entru resentiment
Ce este, deci, acel /lucru/ care face ca civili(atia sa fie resimtita ca un rau8 0chelling
spunea ca, in 1o1entele de cri(a, se reiau intotdeauna originile. 9aptul ca solutia
pri1itivista se i1pune adeseori ca /naturala/ i1i pare a fi consecinta 1odului in care ii
apar, o1ului civili(atiei, originile, ca avindu-si /locul/ in natura, adica in absenta
pre(entei u1ane. <n originea /naturala/, o1ul civili(atiei celebrea(a absenta o1ului si
pre(enta in-u1anului, in care, nu se stie de ce, se increde. Acest abandon in sea1a
negatiei a ceea ce iti confera sub(istenta poarta in psihologie un nu1e bine preci(at, este
resenti1entul. 2iet(sche i-a fi)at anato1ia conceptuala prin /scrierea pole1ica/
'enealo"ia moralei scrisa in !'';-, iar +a) 0cheler i-a dat o di1ensiune universal
istorica in !"!$, prin cartea (es#re resentiment in edi&icarea moralei. Conjectura 1ea
e)plicativa este ca 1odul in care o1ul civili(atiei asu1a conditionarea spirituala de
progresul 1aterial al lu1ii pe care o construieste ia for1a psihologica a resenti1entului.
=rept ur1are, cred ca senti1entul care face posibil pri1itivis1ul este resenti1entul
i1potriva civili(atiei. 2u pot de(volta aici 1ai 1ult 1otivul pentru care constiinta de
sine a o1ului in civili(atie este resenti1entul. * suficient sa spun ca 1entalitatea
anticapitalista, anti1oderna, anticonsu1ista, colectivista, teocratica, etnocratica etc. este
nu1ai in subsidiar pri1itivista, si anu1e prin solutiile de lichidare a civili(atiei 1oderne
pe care le propune% in 1od esential insa, aceasta 1entalitate isi trage e)istenta din
/vier1ele neador1it/ al resenti1entului, care gaseste reconfort nu1ai in negarea a ceea
ce ii confera sub(istenta. 3e de alta parte, trebuie i1ediat spus ca originea insasi a
gindului pri1itivist sta in posibilitatea gindirii unei origini originante. 9ara ideea unei
origini de tip /sursa regeneratoare/, pri1itivis1ul ca 1ulte alte seductii regresive- cade.
3rin ur1are, potrivit anali(ei schitate 1ai sus, 1ie(ul fer1 al pri1itivis1ului pare a fi
alianta dintre resenti1ent, ca feno1en intrinsec civili(atiei, si valori(area /tare/ a
originii, care vine din traditia platoniciana si pe care 2iet(sche a /slabit/-o, afir1ind ca
acela care si-ar atinge originile ar avea surpri(a sa le gaseasca schi1bate-.
<n su1a, pri1itivis1ul i1i apare a fi o co1binatie intre credinta ca originea este
adapostul unei ontologii /regeneratoare/ si setea resenti1entului de a distruge cit 1ai
radical lu1ea care il face cu putinta.